No uni Sâni h 187 MOMTOBTTL OFICLaL ĂL ROMĂNIEI ABONAMENTUL: ra AN, TREI-pECI și ȘlalSE Ș^SE LUNI, 20 LEI (ântâiu Ianuarie și ântâiu Iulie) ANUNOIURILB: LINIA DE TBEI-țECI LITERE. TBBI-V*» «Mâ (inserarea Il-a și mal departe, 20 b.) Prețul «ne! publicații judiciare, pAn6 la cincl-deel linii, cinei lei: eră mai ) mare de cinci-deci linii, deee lei DIRECȚIUNEA : strada Germană, curtea Șerb an-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame, 6o b. Unix inserarea Il-a și mal departe, 30 bani lini- Anunciurile se primesc și eu anul SUMAR. PARTEA OFICIALA : Ministerul de interne: Decrete. Prescurtări de decrete. Ministerul agriculturel, comerciulul și lucrări- lor publice: Prescurtări de decrete. Ministerul de resbel: Prescurtare de decret. PARTEA NEOFICIALĂ.—Resultatulalege- rii senatoriale a Univeristăței din ^Bucurescl.— DepeșI telegrafice. — Ofrande pentru armată.— Sumarul ședinței Senatului de la 14 Aprilie. — Continuarea ședinței Senatului de la 12 Feb- ruarie și ședința de la 14 Februarie:—Conti- nuarea ședinței Adunărei deputaților de la 19 Martie. Anuneiurî ministeriale judiciare, administra- , ^ive și particulare. PARTEA OFICIALĂ Bucuresci, 15 Aprilie 1877. WHNIS IERUL UE INTERNE O A ROI I, Prin grația lui Dumnezeii și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți defaciă și viitori, sănetate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne sub No. 7 559 , Am decretat și decretăm : Art. I. Jurnalul consiliului Nostru de miniștri încheiat în ședința de la 12 Aprilie , sub No. 1 , pentru insti- tuirea a duoe comisiuni superiore de câte 7 membri fie-care, spre a veghia și controla operațiunile diferiților a genți prin care se vor face rechisi- ' 'țiunile, este aprobat de Noi. Art. II. In temeiul art. 29 din legea comptabilitățățil generale a Statului se deschide D-lui ministru de interne un credit estraordinar de șese mii lei gOO se reduce din suma de lei 1 200, | interne, se incuviințesă ca eforia sp din paragraful de 200,000 lei, pre-. ’ prev^ută la art. 84, § unic, cap. talelor civile din Bucurescl, să pri- vădut în budgetul general al Statului pe anul curent pentru credite estra- ordinare , spre plata unei diurne de câte duoe-deci lei pe cji fie-căruia mem- bru , din care 1,500 lei se destineză pentru salariile și materialul de biu- rou a cancelarielor trebuitore aces- tor comisiuni. Art. III. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne, prin înțelegere cu D. ministru al finance- lor, va aduce la îndeplinire disposițiu- nile acestui decret. Dat în Bucurescl, la 12 Aprilie 187 7. CAROL. Ministru secretar 'de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătianu No. 845. CAROL I Prin grația Iul Dumnezeii și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 7,524 ; In virtutea art. 69 din legea con- siliurilor județene, Am decretat și decretăm: Art. I. Budgetul veniturilor și chel- tuelilor județului Busău, împreună cu acela al drumurilor pentru esercițiul anului 1877 , este aprobat de Noi cu reducțiunele, modificațiunile și supri- mările următore : Lei. Budgetul județului. Cheltueli. XI pentru diurna directorulu prefecturel. Budgetul dru rilt Cheltuell. Suma de Iei 5,5’0, prei^ută la art. 1, § 1, cap. I, se manține, însă cu destinați- unea de a se da salarii! câte lei 460 men- sual, unul inginer ordinar clasa III. 2.640, 2.160, 1,440, prevSduțl la art. 3 , acelaș § si cap., ca salarii! unui conductor clasa II, se suprima. se reduce din suma de lei 4,320, prevSdută la art. 5 , acelaș § și cap. rămânând lei 2,160 , spre spre a se da ca salariu câte lei 90 mensual la duol ingineri. se reduce din suma de lei 2 880, prevSdută la art. 6 . acelaș § și cap., rămânând lei 1,440 . spre a se da pe timp de 8 luni salariu câte 90 lei mensual la duol pi cherl. 120, idem din suma de 1»I 240 , pre văfjută la art. 8, § 2, cap. I, pen- tru spese de cancelarie ingine- rului șef. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui de-. creț. Dat în Bucuresci, la 12 Aprilie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne. I. O Brătianu. No. 843. Prin înaltul decret cu No. 798, la 7 Aprilie 1877, după propunerea făcută prin raport de D-nu ministru secretar de Stat la departamentul de • i a • • , f u r» • • 1X6 _iescă i ații____ ,______lui preo- tu Petre Catehit Rădulescu, făcută prin JK 198) ânrilia 187/ testamentul său cu data din 1870 MINISTERUL DE RESBEL Starea de asediu se va proclama în ci rând- la Constantiho pole. Prin înaltul decret cu No. 831 din Uă proclamațîune a Sultanului adresa 1 ’ 4 , . ... j v '___________ jv comandanților flotat și marinarilor, lo Situate 11 Apulie 1877, up< piopu - comandă în special pe musulmanii < Martie 1 . în uă pereche case L____ , . . * „ . în Bucuresci, strada Cornetului; No. I cută de D’: ministru secretar de Stat 22, cu condițiune de a se înființa și departamentul de resbel, • prin ra- ^ntreține din venitul lor paturi de bol- portul No. 3,704, s a acordat colone- avi în spitalul Colentina lulw în neactivitate Gherghel Vasile, dreptul d’a purta eghilete numai când la departamentul de resbel, prin ra- Prin înaltul decret sub No. 850,1 se află în mare ținută de ceremonie și in 12 Aprilie 1877, după propunerea icută prin raport de același D. minis- ru, sunt numiți: D. Alecu Botez, p.c.ect al poliției iși, în locul D-lui Langa, demisionat. D. major Dimitrie Pangăl, șef al ergenților orașului lași, în locul D-lui lălimănescu, demisionat. Prin înaltul decret cu No. 851, de 114 Aprilie curent, după propunerea făcută prin raport de același D. mi- istru, D. Ștefan Grigoriu este numit m comisar clasa I, la despărțirea II, cu- irea de Albastru, din capitală . în Io- ni D-lui A Mincu, destituit. cea de serviciu. 13 comandă în special pe musulmanii din Crimeeași din Caucas de sub jugul Rusiei Constantinopole , 26 Aprilie. luptă s’a început tot pe.fruntariile Asiei. Moderațiuuea s’a recomandat diareîoi In moschee musulmanii sunt invitați a -■ trăi în bună înțelegere cu chreștinil.- Constantinopole . 25 Aprilie. - mulțl doputațl ehreștinl afl protestat contra pretextului ce Rusia a luat de ,a declara ■ ————------------------------------------ resbel în scopul de a protege pe chr.eștin* ’ PARTEA NEOFICIALA Acești -depntațfafl declarat' că chreștir unt gata a apăra țâra. Suleiman-pașa înaintâsă spre Niksici.' BucurescI, 15 Aprilie 187 . e asigură că 30,000 'ruși: afl intrat în î șarțea despre Batum. Universitatea din Bucuresci a ales se- Uă telegramă adresată de .cătreSultanii’ ’ capilor armateldi.ee: „Atacurile Rusiei ne nator pe D. Al. Orăscu. । constrâng de a apăra independența țărel.4- Sultanul speră că va învinge cu ajutorul Dumnezeu. Națiunea va lua sub pro- IMSTERUL AGRICULTURII, COMER- CIULUI Șl LUCRĂRILOR PUBLICE. Prin înaltul decret domnesc cu No. 18, din 9 Aprilie 1877, după pro- punerea făcută prin raport de D mi- mistru secretar de Stat la departamen- ) E P E Ș I TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului.) Londra 26 Aprilie. — Camera comu- nelor. D. Bourke elice că nici unul din be- ligeranțt n’a manifestat intențiunea d’a a- plica blocus. Amiralitatea a făcut cunoscut lui Hobart- pașa că va înceta d’a figura în cadrele ma- rinei englese, de va lua parte la ostilități. Principele Muntenegrulul a adresat pu- terilor uă notă în care (Jice că va apăra cu desesperare teritoriul săfl. Londra , 26 Aprilie. — Sir Northern Sultanul, dâca trebue, va scdte, stindardul sacru al Profetului și va merge în mijlocul.. " armatei." Giurgiu, 26 Aprilie. — Comunicații’ uile telegrafice sunt întrerupte între Tur£ cia și România. Iași, 26 Aprilie. — Linia drumului de. fer de la Unghenf la Iași este întreruptă’ît urma de,bord,ărel Bahluiului: Sătul' Jiiiali este inundat. Galați, 26 Aprilie.t- Până astăijLS ore . săra , nici uă luptă nu avusese locîntre. > il agriculturei, comerciuluî și lucră- rilor publice, sunt numiți pe dioa de 1 Martie 1877, D. inginer ordinar clasa U Pantele Tzerușenu, actual șef al 'ircomscnpțiel III în postul de ingi- ner ordinar clasa II, atașat pe lângă serviciul de control al căilor ferate române în esploatare, D. inginer ordi- ar clasa II, I. Cazaban, din serviciul circomscripției X, în postul de șef al circomscripției IV , în locul D-lui P. Tzerușenu, permutat. Prin înaltul decret cu No. 814, din 9 Aprilie 1877, după propunerea fă- Ruși și Turci. Se crede că numărul-Rușilor.' a Șis într’un banchet că gavernulera prea intrațt până în,acest moment în. România ’ neliniștit despre tnrnura luată de evenU se ridică la 80,000 Amenl Bofboși er“ me ite, dâră că ’ș! făcut și ’șl ra face me- ] unctul lor de eoni dntrăr . Nici un soli refl datoria. rus n’a trecut încă nici Șiretul nici Dună-- rus n’a trecut încă nici Șiretul nicIDună- , , , . Oficeril englesl ce erafl în congediă aii rea. Armata rusă pare a avea drept obîec- fost rechemați. p- r'"¹------ —-- ---- tivDobrogea, unde Turcii au forțe prea Paris, 26 Aprilie.— țfiarul Debats slabe pentru a putea resiste cu șanse' de într’un articol consacrat atitudineî Româ- cută prin raport de acelaș D. ministru, ; D. N. Popescu, actual fochist în ser- ; viciul liniei ferate Bucuresci-Giurgiu, >te numit în postul vacant de meca- j nic al acelei linii, cu retribuția preve- . dută prin budget de lei 225 mensual. niei, aprobă măsuțele luate de principele Carol și de guvernul său. Acest $iar arătă că România , în circumstanțele actuale, a adoptat drumul cel mal bun ce putea lua. Berlin, 26 Aprilie. — Reichstagul. D. Lasker declară că tdte partitele aii o plină încredere în politica pacifică a D-luî de Bismarck. D. de Moltke, feldmareșal gene- ral, interpelat asupra discursului ce a pro- nunțat în ultima ședință , dă acestui dis- curs uă însemnătate cu totul pacifică. , Constantinopole, 26 Aprilie. — fia- rele anunț că uă încăerare s’a făcut pe fruntariile Asiei, pe lângă Erzerum. După acâstă luptă Rușii aii fost siliți.a sere-' trage Uă altă încăerare s’a mal făcut pe frun- tariile Asiei între Gumri și K rs, cu tdte acestea nu se semnalâsă nici uă luptă im- portantă. succes. Constantinopole. 24 Aprilie.— Rusii a declarat resbel Turciei. România a răs- puns depeșei Marebu-Vizir. Ches'tiunea va fi supusă Camerelor. D. Layard, noul ambasador al Angliei,: a fost primit în audiență de Sultanul; Constantinopole., 26 Aprilie. D ChristicI s’a numit definitiv agent ăl Ser- biei la Constantinopole. Uă telegramă a lui Hassan-pașa, comap dantul armatei de la Bătum, a sosit asfăijî. Acâstă telegramă aretă că Rușii, pare în» iritase la 2 ore de fruntarii; aii fost opriți de către Turci. începând lupta , ₍Rușii iu perdut 800 âmenl erlsâră. Lupta conținu ăf și'âstăi)!'. Flota turcAscă hrmabaTdâză Chefketi (?; _ (Havas) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Persânele mai jos arătate oferind cal și bani pentru armată , ministerul esprimă printr’acâsta mulțumiri numitelor persâne, pentru patriotica ofrandă ce ati făcut Sta- tului, și doresce ca asemenen fapte să do- bândâscă cât de mulțl imitatori. Din capitală. D. D. Cariagdi, 2 cal. - ■ Pausania Ciocaneli 340 lei 50 bani. — Ștefan PetrovicI uă pereche armăsari. — Constantin Porumbaru un cal. De la județul Fălciu. D. Dimitriu Bere 2 cal. Costache State, 2 „ Costache Corbii 2 ᵣ — Grigore Tulbure, 1 „ — Nicu Costandache 4 „ lân Mârza lorgu Gociu 1 , Costache lonescu, 1. D-nu N. Moscu a oferit Statului gratis șese cal pentru necesitățile actuale ale ar- matei. Ministerul de resbel, acceptând acâstă donațiune , se grăbesce a esprima vuele sâle mulțumiri D-lul N. Moscu. SENATUL. SESIUNEA EXTRA-ORDINARĂ Sumarul ședinței de la 14 Aprile, 1877. , Pr eșidenția provisorie a D-lul Demi- triu grigorie Gzica, asistat de domnii Gia- ni Aiesandru și Zisu Alesandru. Ședința se deschide la 1 oră după a- mâzl. Presențl 36 domni Senatori. Nu răspund la apelul nominal 32 dom- ni Senatori și anume : Nemotivați Prea S. Sea mitropolitul primat, Prea .< Sea mitropolitul Moldovei, și Sucevei, Prea S. Sea episcopul de Roman Prea S. Sea episcopul de Huși, Prea S. Sea epis- copul Dunărei de jos, DD. Enescu G. îrătianu I., Leca G., Fălcoianu G., Pă- clânu N., Silion. Costache; Hermeziu G. Exarchu AL, Dimitriu G., Drossu N. Bo- boiceanu I., Catargiu L., Rosetti N. Bălă- nescu, Cantacuzin G. Dr. A. Fotino, Gher- manl Menelas DiaconovicI- Dr., Morțur Emanoil, Manolache Costache Gâică lor- gu I., Racoviță C . Pișcă D Rosetti G. Dimitrie, Adamache V., Vucinic G. Cor- bu C. D-nu președinte Dimitrie Ghica. D-lor suntem în numâr și putem procede la lu- crarea verificărilor. Conform regulamen, tulul vo în trage la sorți cele 4 secțiunî- verificătâre resultatul sorților este : Secțiunea 1, din districte : 1. Doljiu. 2. Bolgrad. 3 Iași. 4. Mehedinți. 5. Botoșianl. 6. Ilfov. 7. Ialomița. 8. Putna. Secțiunea 11, din districtele • 1. Ismail. 2. Dambovița. 3. Cbhul 4. Busău. 5. Olt. 6. Gorjiu. 7. Fălciu. 8. Bacău. Secțiunea III, din districtele : 1. Covurluiu. 2. Vâlcea. 3. Roman. 4. Neamțu. 5. Dorohoiul 6. Romanaț. 7. Argeșiu. Secțiunea IV, din districtele : 1. Rămnicu-Sărat. 2. Suceava. 3. Teleorman. 4. Vlașca, 5- Vasluiu. 6. Muscel. 7. Brăila. 8. Prahova. 9. Tutova. D. președinte Dimitrie Ghica. Acum rog pe domnii Senatori a sa retrage în secțiunile D-lor respective și a procede imediat la verificarea titlurilor. Ședința este vedicată și cea urmă- târe se anunță pentru a doua-tji 15 cu- rent. SESIUNEA ORDINARA Ședin ie ia 12 reni ariii, 1877. Președința D-lul vice-președinte M. Co gălnicinu, asistat de D-nil secretari al biu- roulnl Rășeanu D. și Negruți Alexandru (Urmare) D. P. Lungânu. Onor, secatori, nu pot împărtăși opir: iea esprimată de onor. D. I. Ghica și âtă motivele care am onâ c a le supune înaintea onor. Senat. Am ascultat cu multă atențiune citir raportului, și mie mi se p ific rile care s’a făcut unt nisce modific.. . cari nu vin din partea comitetului deleg ților, ci vin numai din partea onor. D. r portore. D. N. Manolescu Din partea secțiunel cin care tac parte. D. Lungânu. D-lor, ați băgat de semă că D raportor . după ce arAă i secțiunilor, după ce arâtă și- cele desbl tute în comitetul delegaților vi prin conclnsiunile sale și i ce : am găsit eti: că atât projectul sentat de guvern cât defectuâse , și că prin, urmare no putând • primi nici proj ctul guvernuh , ș i- gea din 1876 și având în vedere și una și alta , âtă ce am găsit de cuviință ca s.ă fac“. Și ast-fel D. raportor modifică lege" din 1876, în condițiunile acele pa care le i spus înaintea D-vâstre. Voci. Să se tipărâscă. D. Lungânu. D-lor, pânS sa ajungei - la tipar, dați’mî voe să vorbesc tocmai a- supra acestui punt Mal ântâiti, D-lor, de ce era sesisatSe natul ? Era sesisat de un project de leg - " presentat de D. ministru de resbel {jrin ' care, pur și simplu , cerea rogare gel din 1876 și înlocuirea “ la 1864. D-lor, ia să ne oprim pucin aici, și să vedem dâca în urma celor ce am avut onâ-' re a susține și în urma celor espiise de o- = nor. D. general Florescu, Senatul ar pute să se gândâscă măcar să strice disposi țiunile unei legi care nici nu â apucat șa * se pună în lucrare. In 1876, după deslu șirile făcute de onor. . general Florescu s’a înfăcișat acestui Înalt Corp legea a că- rei abrogare se cere acum, acâsta s’a dis cutat cu multă maturitate, am avut o’nâre < a face și eti pane din acel Senat,; șianp luptat mult pentru acâstă lege, și au în’ trodus într’ânsa multe m : s’a tors apoi la Cameră, und s’a o se t < noti, și ast-fel după uit d ;b e I și ' ture chibsuirl, a ajuns ac es mită și de Senat și de Cameră. într’ânsa se ’ fiice că se va pune în aplicare la 1 la riti 1877. D-lor, credețimă, și permiteți’ml să vti spun că capul meu s’a umplut. nu sciu deca nu s’a umplut al tutui D-v. cu legile care se por modifica. Mal mult de cât atât, când so pâte mo- ifica uă ge ? Atunci când se vede osperi că este defectuâsti te, când se pot cunâsce? Când se va fi pus în aplicație! Apoi acâstă lege, s’a pus în aplicație ? Nici de cum ! A trebuit, și tii cred că trebuia pusă de la 1 lanuariu 1 ■ 77 Cum? 6re D. ministru de resbel, n’a pu s’o încă penă astă-fiî în lucrare ? Dâca e te așa, mie mi se pare că D-sn a trecut pe cum D. Ion Ghica, a venit de ne-a surprins 'i..- :. ab ;ăre’ cu cestiunea prealabilă pentru ce? Pentru convenit la modificarea el; ârăD. raportor că comitetul delegaților a credut să nu se a greșit calea, căci nu putea să se oprâscă mărginâscă în douS rânduri și să s’a dinaintea unor modificări fără UNI® datoriile D-sale! Da, D-le ministru, nu ați esecutat uă lege , care erați dator s’o esecutațl, ați făcut reu ! Dâca este ast-fel, D-lor senatori, efi găsesc că D. ministru de resbel a violat legea , și cu atât mal mult a făcut ififi , că D-sa chiar de ar fi găsit în acea lege ceva defectuos, trebuia la timp să vină cu un project, și să cdră îndreptarea lui, ddră D-sa a venit cu pro- jectul de faciă prin care dice că se desfiin- țdsă acea lege. Apoi, acest fapt, nu trebue Senatul să ’l ia în considerație ? Când ar fi un project prin care să se 4’°ă : după esperiență făcută, âtă defectele legei, cer să se modifice în sensul cutare, pentru că așa este bine; —ași mai înțelege acest lim- bagifi. ddră când nu vedem de cât trei rân- duri tipărite, prin care se cere abrogarea unei legi nepusă în aplicare mie unul mi ' st pare că nu este un ce destul de serios. Cum, D-lor. nu am lucrat noi totl la acea lege? Nu am discutat’o ? Nu s’a discutat . la Cameră ? Nu s’a cheltuit bani pentru facerea ei ? Căci negreșit pânâ să se facă, s’a plătit diurnele la deputațl; prin urma- re , dtă și cheltuell făcute pentru facerea ei, și astă-^I ni se cere abrogarea ei! Apoi când este vorba să facem astă-rji uă lege, și mâine, înainte de a o pune în aplicare, să c desființăm, mie mi se pare că facem un lucru care nu s’a vdcjut nicăiri. Mi se pare âră că nu era de talia D-lul ministru de resbel actual ca să nu aplice uă lege , când era dator s’o aplice încă la 1 lanua- riu. Ast-fel onorD. -ni senatori, pentru cu- vintele ce am avut ondre a le spune vfi rog , precum ați dat esemplu tot-d’auna , astă-<).I , judecați cu multă maturitate, în facia acestor deslușiri, nu avem trebuință de tipărirea raportului safi a acestui pro- ject de lege, noi seim legea votată, ea conți- ne într’ânșa tdte condițiunile cum trebue să fie uă lege; s’a discutat și în urma unei asemenea discuțiuni întinse în ambele Cor- puri Lcgiui dre se înlătură uă lege. D-lor ca să primim aprecierea onor, nostru co- leg D Manolescu, ar trebui ca D-sa să fie competinte; dâră D-sa n’a fos’t în oștire, cum n’am fost nici eu, și uu om care n’a făcut parte din oștire nu pdtefi competinte să improvisese uă lege, precum v’o declar și eu că nu sunt competinte. Pentru aceste motive, D-lor, vâ rog să respingeți acest project de lege înfățișat de D. ministru care conține abrogarea le- gei din 1876 și să lăsațl ca legea din 1876. să se pue în lucrare. Trâcă un an, trâcă doui, vie D-sa la sesiunea viitâre cu un . project de lege prin care ne va arăta de- îectele legei de faciă, și atunci Senatul discutând va vedea ce este de făcut. D. vice-președiute. Constat că acum nu pdie să urmese discuția de cât în pri- vința ccstiunel prealabile. D general Fiorescu. D-lor, am luat cuvântul să cer a vâ proba că nu pdte fi vorba de cestiune prealabilă, și nu înțeleg primit safi s’a respins legea? Și ne vrând să se esprime într’un mod atât de sumar, a dis: când va fi vorba de a discuta asupra modificărilor de a se introduce în lege a- vem să propunem și noi cutare și cutare. Acâsta s’a făcut, și s’a esplicat de D. ra- portore fdr^e bine ; și acdsta resultă încă chiar din textul raportului. Ddră D. Ion Ghica .OL RUMÂN" 81 16 (28) Ap cei ce sunt peniru tipărire, vurvota albia alb, cei ce sunt contra, vor pune bilă albă la urnă nâgră. Citiți apelul nominal D-le secretar. —Se procede la vot. D. vice-președ!nte, Resultatul votului este cel următor : Votanți . . 35 Majoritate absolută, 19 Voturi pentru. 16 ’ Voturi în contra.. . 19 Prin urmare propunerea de tipărire este respinsă. D. N Bâscovânu. Sunt înscris în ces- tiuue de regulament, când o să ’mi vină rîndu ? D. vice-președinte. D. Bâscovânu are cuvântul în cestiune de regulament D. N. Bâscovânu. D-lor senatori, dis- cuțiunea s’a făcut îndelung, suntem cu toții luminați, și bine s’a făcut că s’a dis- cutat acâstă cestiune, căci ne dă un învă- țământ ca pe viitor tdte rapdrtele, mai vîrtos de asemenea natură, să se tipărtiscă mai înainte de a se citi, conform cu regu- lamentu, și să se împartă. ^Vâ mărturisesc eă dâcă onor.D.Deșliti nu lua cuvântul și nu ne deștepta asupra punturilor principale din acest rapor, că aci n’a fost de cât uă opiniune isolată a onor. D-lui raportor, am fi fost înduși în erâre. Cestiunea să împarte în două : ces- tiunea principală este legea care a trecut prin secțiuni a venit la comitet, s'a desbă- tut și s’a respins, âtă ce este partea legei. Vine partea Il-a: cum D. delegat, care este și raportor vine cu uă opiniune a sa și uă propune Senatului; ast-fet parteaIl-a tre- bue s’o luăm ca opiniunea unui senator, âr nu ca project. D. Manolescu, raportor. E opinia sec- țiunel din care fac parte. D. N. Bâscoveanu, Bine voiți a ’mi da voe să citesc raportul: „Comitetul întru- ninduse la respins în unanimitate." Etă partea I.fUă-dată ce un project de lege vi- ind în cercetarea comitetului delegaților se respinge, este isprăvit cu dânsul. Acâsta este procedura parlamentară, re- gulamentară, constituțională cum vă va placea. — Vine partea 11-a, și nu e cea ce ați 4is D-v. vedeți ce d’ce colegi D-vds- tră din comitet; când ați emis idea că sunteți însărcinat din partea secțiunel din care faceți parte a aduce modifîcără care le credeți necesare; „Majoritatea comitetu- lui delegaților însă a objectat că aceste modificări urmâsă a se face safl din ini- țiativa Senatului sâu prin alt project de lege provenit de la guvern. — Vedeți dâr, D-lor, că raportul are două părți: In ceea ce privesce projectul de lege al guvernului este respins; Ast-fel dâr pentru ce să se tipărescă a- cest raport și să se facă cheltui-'* Voiesce la la 1864, primim să modificăm legea 1» 1876. Acum d spre obiecțiunele s’ati iperfecțiun• le pe care D-sa le pune tn □ punerea de motive unele din secții sau mă'ginit a <}ice, nu revenim la legea din '364 dâca a respins projectul de lege al iveruului ; alții ati dis, profităm de es- inerea de motive a guvernului, și îmbu- nățim legea de la 1876, spre a o face al practică, și atunci, cu consimțimântu. (P guvernului s’aîi făcut modificările acestea, o e te dâră acum cestiunea? Este ântâiti, primesce Semitul ca să revină la legea de 1864? Al doilea, primesce Senatul ca i in’ e în rnrceta ea modificărei legei de 1876, și a aduce modificările consim- ’ ;ite de guvern? Dacă la aceste douti în- ebări să răspunde în mod negativ, atunci i veni a treia cestiune, adică, că guver- nul sa ină cu un noti project de lege, safl i Senatul să facă unul din inițiativa sa sa dâră bine-voiți a lua stima asupra ces- unelor și vom procede la vot. D Deșliu. Cer cuvtintul în cestie de egulament... Că voce Cestiunea prealabilă. D. vice președinte. S’a vorbit îndes- ii, putem merge penă mâne cu cestiunea e regulament, fie care pdte să răspundă da safl ba\ punem ântâiu cestiunea dtică ■rimim a reveni la legea de la 1864.. - D. Deșliu (întrerupând).... In cestiune e regulament.... D. vice-președinte. D-le Deșliu! 12 ratori aii vorbit în cestiune prealabilă, ste timp să sfârșim. Mai este D-lor se- na ori uă întrebare, pusă de D. Gtini care sbue s procedeze pe tdte cele-alte, a- dică aceea, dtică trebue să se tipărtiscă ra- portul cu modificările acelea; acestă ces- iune trebue să o punem ântâiu, primiți ă se tipărescă ? Așa deră înainte de tdte îu puterea regulamentului pan întrebarea itică vrea Senatul să intre în discuțiune nainte d’a se tipări, safl să se tipărtiscă ântâiti? Cine estQ pentru tipărire să ră- * iice mâna. Se pune la vot. și nresentând îndo- ilă se face contra probă. D vico-președiute. Numârati D-lor estori. D. Lungânu, cesior. Ce să numtir? Nu 3 pdte număra, să votăm cu bile.... I). Deșliu. Ce mai votăm ? Guvernul a itras projectul, nici nu mai este obiect de discutat. i>. vie președinte Nn ’l-a retras, ministru retrageți projectul de lege? D. rninistrn de re: bel. Este legat cu iportul.. D. vice-prețediute Fac încă uă-dată întrebare, guvernul retrage projectul de ' !ge ? D. ministru de resbel. Nu’I retrag. D. vice-președinte. Pun la vot încă uă dată, prin bile, fiind că prin sculare și șe- ~3re nu se ^6te lămuri bine; prin urmare, însă D. raportor ca opiniunea secțiune! D-sele să fie prefăcută în p'-o’ect de lege atunci urmați procedura reglementară, să se citâscă în trei ședințe și apoi să se tră ■ mită la secțiuni;—Voiți mai scurt, atunc. vie D ministru cu un nouă project de lege, să trâcă prin secțiuni, și acâsta va fi con form regulamentului. Prin urmare cred că nu este nevoe de tipărit. Voci. S’a isprăvit cu tiparul. D. ministru de resbel. D-lor votul care l’ați dat acum echivalâsă cu luarea în con- siderațiune a suspendărei legei, Efl am ce- rut suspendarea, dâr Camera a votat abro- garea legei din 76. Comitetul delegaților D-vâstră n’a fost de părere să se aplice legea din 1864 fiindcăarconțind disposi- țiunl oprite de Constituțiune ca eesonerare și altele; însă a voit a Introduce modificări în legea din 1876, pe care le am propus și efl în espunerea mea de motive D-vâs- tră puteți face acâsta, însă aceste mo lifi- cări trebuesc transformate în articole de lege eare trebuesc studiate. Prin urmare D-v. ne puttind faf‘e acâsta astăzi, este mai bine să lăsăm discuțiunea și să aduc nn project de lege complect. D. viee-președinte.In fața acestei dev- larațiuni, discuțiunea este închii ă și tre- cem la ordinea (Jilei. Fiind că ora este în- naintată ridic ședința și anunț pe ceea vii- târe pentru Luni, 14 Februar. Ședința de la 14 Februarlil, 1877. Preșidenția D-lui vice-președinte hail Kogălniceanu, asistat de D-nii secre- iari Rășcan Dimitrie și Negruți Alexandru. Ședința se deschide la 2 ore și jumfetate după amiadl. Presenți 37 D-nî senatori. Nu rflspundti la apelul nominal 32 D n senatori și anume: Bolnavi: Prea S. 8a Mitropolitul Primat, D-nii Catargiu Lascar, Gridov N., Lerescu Isaia, Mătăsaru T., Urtiscu Al., Păcleanu N., Pleșoianu St., Roseti Tețcanu. In congediu D-nii Dimitriu G Isvoranu Manolache, Moscu Tache. Nemotivați: Prea S. Sa mitropolitul Moldovei și Su- • cavei, Prea S. Sa Episcopul de Râmnic, Prea S. Sa Episcopul Dunărei-de-Jos D-nii Boboiceanu I. Brătianu L, Cant?, cuzin G., Cobâlcescu Gr., Enescu G., Go- lescu Al., Greceanu Al. (Dr.), Hermesin lorgu, lamandi L, Isvoranu Mihail, Oriei nu G., Racotă Hariton, Radu lorgu, Rc seti N. Bălănescu, Simulescu D., Sturdz D., ^eob"" Ahil. 9 (28i Anrib« >8^7 l u/iuim. m >41 Se dă/citire ^sumarului procesului Jerbal al ședințe’ precedente . D. vice-presedînte. Cere < ne-va cu ul asupra umărului⁹ D. Lungeanu M’am băgat de sâmă dâ- că în sumar se tjice că projectul de lege p intru recrutare presentat de D m. nistru de resbel s’a retras. D. secretar Rășcan Da, s’a $is. D. Lungeanu. Atunci nu mai am nimic detjis/ J D. vice președinte. Așa deră sumarul es’te'primiti’Trecem.’ la .comunicări. Se dă citire unei adrese din partea Prea S‘. Sale Episcopului de Râmnic prin care face cunoscut că va pleca la Epar- hia Șfv D. yice-preșe di,nte. Senatul ia act. Prea S.’ Lor sunt senatori de drept și prin ur- mare poț.să se ducă când trebuințele re- clgmă hpșa D-lor de aci. . D. Deșliu. D-lor senatori, vedeți că " prea-sânții..preoți sunt senatori inamovi- bili, și fiind inamovibili se pdte întâmpla ca.pentru trebuințe de eparhii, de bdlă sati de alte servicii să lipsâscă din sânul nos- tru și ast-fel Senatul să rămână necom- r'.plect, și. pentru ce.? •-Aș ruga pe onor. Senat, dâcă’mi dă voe . D. președinte, să venim prin uă propune- re ca să modificăm regulamentul ast-fel ca Sf. Prelați să nu se mai comptese în nu- mărul regulamentelor cerut pentru deschi- | derea ședinței. j ^D. vice-președinte. Bine-voiți a face propunerea. . -D. poșlin. D.âcă ’mi dațl voe, voiti face * ;e ac’âstâ propunere. ’D. vicepreședinte. Aveți voe după re- . gulainent, nil vă pot opri. ‘ — Șe comunică. Senatului cererea de congedifi a D-luî Al. Orăscu pentru 10 .D; vice-președinte. D. Orăscu este bol- t- uav acâsta este.de notorietate publică, și sper că onor. Senat va aproba acest con- ₚ , Se pune la vot congediulde 10 cestiunea neutralitățel României: Domnule președinte, Regret fdrte mult că nu pot satisface cererea D-lul senator Deșliu, despre care se face mențiune în adi sa D-vdstră. No. 76, pentru că, după cum cundscețl dosa- rul relativ la negociările pentru neutrali- sarea României, în cas de resbel, conține act’, de uă natură cu totul confidențială și convorbiri de un caracter intim între a- genții noștri cu miniștrii afacerilor străi- ne al Puterilor Garante. Aceste relațiunf de uă bine-voitdre încredere ne .pun obli- gațiunea de a fi cu cea mal mare circums- pecțiune chiar în comunicări în estract sad în întreg a documentelor ce suntem datori a face Corpurilor Legiuitdre în in- teresul luminărel Gestiunilor terminate. Mal este încă un motiv care se opune absolut la depunerea Șișului dosar pe biu- roul Senatului. Afacerea neutralisărsi fiind încă pendinte, u’ar fi nici prudent, nici conform usurilor diplomatice, respectate în tdte țările constituționale, de a comu- nica safi de a publica corespoudințe și do- cumente cari au raport la afaceri pendinte. Primiți, D-le președinte, asigurarea înaltei mele considerațiunl. (Semnat) Ministru : N. lonescu. Șeful divisiunel, (Semnat) Oii țescu. ¹ D. Deșliu. D-lor, să mă erte guveinu * că nu sunt mulțumit cu răspunsul D-ln^ MU Ub Uf 1U1A1. . tWJ ADJ de interne, în cât uă singură persână să le ocupe pe amândouă. Acâsta o fac în vir- tutea legel din 1864. Al treilea, rog pe D. președinte al biu- roululul să ne spue pentru ce până astădl nu s’a depus pe biuroul Senatului verifi- carea titlului de eenator da la colegiul II de Roman în persâna D-lul Voinov ? Și ce se face cu colegiul al II-lea de Iași care a rămas până astăzi vacant și unde s’a nu- mit uă anchetă parlamentară? D. vice-președinte. In privința D-lul Voinov s’a regulat întrebarea acâsta Sâm- bătă pe când D-v. nu erați față și cred că I comisiunea de verificare a și ținut sâmă de votul dat Sâmbătă. Cât se atinge însă de colegiul II de Iași biuroul va lua lămuriri din cancelarie și vi se va da cunoscință de starea lucrului. D. I. Deșliu. Ași dori ca chiar mâne să se pue la ordinea idilei raportul pe itru D. Voinov. D. vice-președinte. Acâstă cestiune s’a hotărît Sâmbătă, prin urmare să bine voițl a n’o aduce în iâte dilele înaintea Se- natului. D. N. Haralambie. Fac parte din co- misia verificătâre, noi am luat în cercetare dosarul alegerii D-lnl Voinov și fiind-că D. Casimir președintele comisiunel voie- sce să’l facă âre-care întrebări D-lul Voi- nov, i s'a scris, tnsă penă adi n’a venit nici un fel de răspuns , nici D-sa n’a ve- nit; cel puțin nu mi s’a comunicat mie ni- l mic. I D. ministru de culte și instrucfiun e p^- I blică citesce mesagiul Domnesc cu caro se alătură projectul pentru înființarea d< profesori agregați la universitate (apoi a- daugă). D-lor, prin acest project de lege s’a dis- pus tot de odată și înființarea facultății de theologie și medicină la universitatea de Iași; dâcă veți bine-voi a’i lua de urgență ca săSlăsațî timp și .Camerei să’l des bată, am putea ca la anul scolastic de la Sep- tembre să începem cu aceste îmbunătățiri ale universității de Iași. —Senatul decide a se tipări și împărți la secțiuni. D. ministru de cuHe dă asemenea citire mesagiulul domnesc prin care se înain- ’ tâz * projectul de lege pentru edificarea lo- calurilor da scâle în comune. — Senatul decide a se tipări și trimite la secțiuni. D. vice-președinte. La ordinea idilei avem interpelarea D-lul Drosu, care este cea următâre : „Anunț uă interpelare la adresa D-lul „ministru de interne, președintele consi- „liulul, relativă la necomplectarea consi- „liului județean de Iași, prin neconvocarea „colegiului 1, în terminul prescris de lege. D. N. Drosu. Primesce D. ministru s’o desvolt ? D. ministru de culte, Chițu. Nu aș 2542 - mi.is.ru și cu atât mal mult că sunt încu-; >seiințat că chiar dâca 1’ați obliga să a- ică dosarul saîi orl-care hârtie privitâre acesta, nu va aduce nimic; pria urmare, rog pe D. președinte să anunțe pe guvern că manțin interpelarea și să bine-voâscă a o pune la ordinea «JileT ca s’o desvolt la timp. D. vice-președiitte. Socotesc că D-nu Deșliu ca să ajungă la un resultat, trebue i urmeze conform regulamentului. In ade- văr, D-sa a anunciat uă interpelare , dâr acea interpelare s’a retras. D. Deșliu. N’am retras’o. . . . D. vice-președinte. Ați amânat’o. D. Deșliu. N’am amânat’o, am entru ce penă astăzi n’a depus pe biu- ourile Corpurilor Legiuitâre , tractatele le comerciti încheeate cu Francia, Engli- tera și Italia. D. vice-preșeuinie. aiege;l ua espre- iune mal modestă. D. i Deșliu. Așa sunt învățat eu, mare! ilaritate). ... De ce n’a depus convențiu- lele comerciale încheiate cu Francia, Ita- ia și Englitera care sunt sancționate prin lecrete regale și decretu președintelui re- uublicel francese, și până astăzi nu cunâ- scem nici coprinsul lor, nici le vedem pu- olicate prin Monitorul oficial. Al douilea : rog pe D. ministru de in- .erne să’ml răspundă dâcă este compatibil postul de director al Eforiei spitalelor ci- vile cu postul de director al ministerului putea să vă răspund fiind-că nu sunt bii informat: vă rog amânați-o până va veni ministru respectiv. D. N. Drosu. D. ministru mă râgă ca să amân jnterpelao până va veni D. mi- nistru competinte; uă amân penă mâine. D. vice-președinte. Acum la ordinea 4ilel avem raportul comitetului delegați - lor, relativ la cedarea de veci pe sâma ju- dețului Vlașca a două case din orașul Ghiurgiu. D Grăjdănescu are cuvântul. D. Ap. Grăjdănescu dă citire următo- rului raport și project: Domnilor senatori Projectul de lege provenit din inițiat^ va Senatului prin care se cedâză de veci județului Vlașca casa Statului cu tot locul el din orașul Giurgiu, culârea de Alba - tru, și casa din culârea Roșie, cercetân- du-se de secțiunile D-vâstre, l’a admis tâte în unanimitate. Comitetul delegaților, întrunindu-se în Ș.ioa de 11 Februariti, în număr de cinei membri și anume : D-nu N. Lahovari, „ P. Casimir, „ colonel Păucessu „. colonel Haralambie sub-semnatul, luând din noti în cerce- tare acest project de lege, l’a admis, n" mind pe sub-scrisul raportor, a vă rnga iă bine-voițl a’i vota și D-vâstră Raportor, Ap. Grăjdănescu. PROJECT DE LEGE. Art. 1. Casa Statului cu tot losul eî din urbea Giurgiu, culârea de Albastru, stra- da Spitalului, în care a fost spitalul mi litar, âră actualmente servește de casarmă escadronulul de călărași, se cedâsă de veci județului Vlașca spre a se face casar- mă pentru armata teritorială și Călărași. Art. 2. Casa Statului cu tot locul el din urbea Giurgiu, culârea Roșu, strada Mi- haitt Bravul, ce astă-di se află ocupată de sub-prefectura de Marginea, și pentru care se plătește fiscului lei 150 chirie anuală, se cedâză de veci județului Vlașca. Raportor, Apostol Grăjdănescu. । D. vice-președinte. Discuțiunea gene- rală este deschisă. D. Lungeanu. D-lor, eti v’așl ruga să; bine-voițl a primi acest project de lege de cât numai ași voi să vă rog ca să se mai adaoge încă un articol la acâstă lege, în acest sens că, dâcă în timp de un an, spre isemplu, consiliul județân al distric- tului Vlașca nu va aduce la îndeplinire disposițiunile acestei legi, adică că acele două locuri să le formese ast-fel în cât să serve într’un mod sistematic la sfârșitul pentru care se dă, atunci să se întârcă | ârășl la Stat. Uă asemenea condițiune ar 16 (28) Aprilie 1877 MONITORUL OFICL 2543 aduce și un mare folos și va pune pe con- siliul județân în posițiune să stăruâscă cu tâte mijlâcele ca să se esecute acâstă lege. Dar dâcă vi se pare că timpul de un an nu este destul 1 vom pune la trei; însă voim ca dâcă în trei ani cel mult consi- liul județân nu va aduce la îndeplinire a- câstă lege, atunci aceste proprietăți să se întârcă ârăși la Stat. Acestea aveam de , o.* oo m enLoiv ■ k-ie esercitat cu multă moderațiune și fără clarațiu către parchet. abusa de d’ânsul. Iu adevâr dâcă popo- rul aa pretinde să usede de amenințări în ivirea representanților sâi sati a puterei ecutive; dâcă va voi a le dicta linia de irtare ce vor avea să urmede într’un ca» t; și, mai cu sâmă, dâcă ’și propune d’a o impune prin număr și de a’i intimida in aparința forței materiale saiî prin în- unirl prea frequente și prea regulate; ică arâtă intențiunl de a usurpa funcți- unile deputaților săi; atunci este vederat că poporul vrea să ia pe propria sa soco- I 'lă puterea ce a încredințat delegaților săi. Deci numai în nisce atari ocurințe sis ternul respectiv e complectamente violat. Numi atunci abusul și pericolul esistă. umai atunci măsurile restrictive în con- a dreptului de întrunire s’au găsit că sunt legitime, nu numai la noi, ci chiar în rile acelea cari aii îmbătrânit esercitând eptul de întruniri, după cum, spre esem- olu, este Anglia. (Vecji opera lui Brougham asupra democrației.) La noi poporul penă astă-Țt n’a comis nici unul diu aceste abusurl. El n’a pus •in nimic în pericol sistemul representa- t v. Un singur minut n’a cugetat el a u- irpa drepturile puterei legislative sati .ecutive. Prin urmare pe ce s’a basat mi- nisterul de la 11 Martiti 1671 de a ’I in-! t njice dreptul de întruniri, un drept atât de scump și esențial ? Pe simplul capriciti al consiluluî de miniștri, care cât a gu* ernat un s ngur minut uu s’a putut de- inde cu idea că poporul Român, atât de blând, leal și guvernabil, merita a se bu- ira și în fapt de libertățile ce ’șl a dat rin Constituțiunea din 1866. lutre actele aflate la D. Ventura, fost prefect de Botoșani, prin perquisițiunea făcută la 22 August 1876, s’a găsit uă circulară confidențială către toți prefecții :n coprinderea următâre : Aflu că prin județe se subscrie duoă i petițiunl : una prin caro se împuternicesce I câte-va persâne pentru a presintă la Ca- meră sati la M. 8. Domnitorul că totul este rău, și acele persâne propun să facă | fericirea Țării,—aceste petițiunl sunt li- tografiate pe patru pagini și adresate către unele persâne din județe pentru a procura iscălituri — al duoilea este uă propunere prin care se autorisă nisce persâne din tâte județele a se presintă la îmormîntare- defunctului Ștefan Golescu, unde se proa pune a face manifestațiuni. Comunicându- vă acâsta vă invit de a lua masuri pentru a împedica aceste iscălituri, și la cas când s'ar fi făcut, să me însciințați cine sunt delegații cari au a asista la îmormentare." Ministru, L. Catargi. Câte trele actele enuuciate mai sus se află în orginal în dosarele perquisițiunilor făcute la D-nii Leon Negruți, I. Negulescu și A. Ventura. (Apendice, pagina 177). In fine, în dosarul cu No, 77, pag. 21, l.al corespondinței telegrafice secrete ce s’a găsit de comitet, se află un raport la prefectului de Dâmbovița, C. Odobascu, către ministrul de interne, prin care ’l in- formâză că și în acel județ se fac.petițiu- nl de oposițiune către Cameră în contra guvernului și că, a luat măsurile necesare pentru urmărirea și darea în judecată a a- ’ CAPITOLUL VIII. iolarea dreptului de petițiune garantat prin art. 28 din Constituțiune. tățân Român dreptul de a se adresa la au- toritățile Statului prin petițiunl subscrise de către una, sâti mai multe persâne, daca subscriitorii petiționâză în numele lor.“ Prin nici unul din ordinele citate mal sus, nu se face acâstă escepțiune,ci seri- ce categoric ca să se împedice subscrierea petițiunilor ce se făceati prin comune și județe către Domn și Camere în contra fos- tului minister. Proba cea mai evidentă des pre dreptatea cause! ce se.susținea prin a- cele petițiunl și despre constituționalita- tea lor, este că însuși SenatuLa-reprobat modul de administrațiune al * miniștrilor urmăriți astă-ijl, și că ei ati trebuit să se retragă de la putere înaintea; votului de neîncredere espres de către un Senat ales- sub însuși administrațiunea lor, și tocmai- .într’un scop de a pune-capăt aceleiadmi- uistrațiuni care devenise un flagel pentru țâră Și ce alt cereati subscriitorii petițiu- nilor urmărite, daca nu înlăturare? acelui La 13 lanuariti 1875, prevenitul Lascar Catargiu, fost ministru de interne și pre- i sdinte al consiliului, prin ordinul tele- grafic adresat prefectului de Iași, ’i serie a să fie cu priveghiăre prin sub-prefecțl ?i primari și să urmărâscă prin comunele rurale pe toți membrii oposițiunei cari re- trăgându-se din Cameră, caută a provoca tulburări, făcând a se sub-serana sute de petițiunl către Domnitor. Prin un alt ordin telegrafie, de la 25 ' luliă 1875, presidenția consiliului de nr ■ nistri scrie prefectului de Prahova trăm • țându’I uă listă de numele ce figurâdă în josul unei petițiunl colective din Ploesci adresată M. S. Domnitorului, și pentru că acele semnături nu erati legalisate, donă să constate autenticitatea lor și în cas când vre unul din cei înscriși nu ’șl ar recunâsce subscrierea sati ar arăta că nu i s’a esplicat, ori n’a înțeles objectul 3 1^77 ‘minister ac .a eîrma afa^anL; și.chiăma- ea ini la răspundere ? Dreptul de petițiune, este un drept pre rector al tutulor,drepturilor unui popor, este uă gar nți încontr ori-cărul act ar- ¹ bitrar a ori cărei măsuri violinte și nele- gale, este un mijloc pentru a face să se cu । nâscă trebuințele și opiniunilecetățenilor și ale țării. A suprima dreptul de petiții ■ ne într’uă țâră ca acâsta, care a. zăcut a- tâția ani sub terorism și intunenc, este 3- suprima unul din cele mal esențiale drep- turi naturale și politice după cari ea_a suspinat este a ucide unul- dini .cele mal mari principie și inițiativa de care un pp- por ca al nostru are uă trebuință atât-de esențială, este a pune pe Domn și.Repre- sintațiunea națională îu.imposibilitate.de a afla adevărul asupra modulul de admi- nistrațiune al miniștrilor, și de a lua .mă- surile ce, .dațo.ria ar cere-a se lua^câpd a- cea administrațiune, se întâmplă, a fi după, chipul și asemănarea administrațiunii-- de cinci ani a prevenitului L. Catargi, » Și, lucru vrednic.de notat: pe.câ.nda.cel guvern înpedică, prin atâta terorism, eserT, cițiul dreptului de petițiune, de-către țâră,-, și prin inițiativa țării în contra unei, ad-i ministrațiuni de toți urâță și ruinătâre, tot acel guvern ordonă Ia. 23. Iulie 1.875,; prin circulară tuturor prefecților, ca să facă a se esercita de aceeași dreptul- de petițiune în favorul numai al guvernu- lui. Etă câte-va pasage din acea circular; 1875, Iulie 23.—Circulară către’pre- iăcțl.—„Văzând dările, de'sâmă esag.erate celor ce induc în erâre pe locuitorii.jude- țenii de a subsemna, asemenea petițiunil. (Apendice, pagina 177). Aceste măsuri restrictive ati fost și sunt, violarea cea mal flagrantă a art. 28 din Constituțiune care garantâză „fiă-cărui ce- ce dati membrii opQsițiunil prin jurnalele lor despre întrunirile ce ati avut loc în ca₇ pitală, vă previu din timpi :spre. a.nuda credământ la nisce afirmațiuni greșite. Așa de esemplu, la ultima întrunire ce ati avut ati foat față 4 până -la 5 suteâmenl, și jur- nalele oposițiel susțin că ati fost 6«pâhă; la 7 sute, și așa în tâte cestiunile. Catâ; că mal mulțl capi al. oposițiunil ati plec » și totul este liniștit, totuși ei continuă a lucra prin județe, făcând a se strânge semᵣ- nături de aderațiune și acum făcând a cir.- , cula, liste de contribuiri bănescț D:ț{jur-s mând a vă încredința în persână pri nins.-. pecțil, veți face prin județe ca.să pu.se î;n,-. șele buna credință adocuitorilor,. spre .a’l e lua bani, a căror întrebuințare nu. - st,e pic,! uă dată cunoscută. DtV. trebue, să .vă po- vățiiiți de circularele mele anterj.âre și.să priyeghiați ca nu (cum-va să șeîncerce a face tulburări prin județe ;.:căcl , op.osrția vă se menea natură Scria prevenitul L Catargi cc igulul săG de la justiție în 13 Tulit! 1875. (NB. A se vedea dosarul No. ³%₅ al ministeru- lui de interne, nag. 165. Apendice pag 175). „Observ că, de la un timp încâcl, D-nil procurori de tribunale nu aplică disposi țiunile legel penale în ca privesce delic tele de presă, de și jurnalele conțin mul- țime de articole escitătâre la ură și dis preț în contra guvernului, articole privi țâre la tulburări și îndemnări către locui • tor! de a refusa plata contribuțiunilor că tre Stat Asigurarea impunităței în aseme- nea materii putând în curagia pe deliquențl ca să facă tulburări pe strade, în cât gu- vernul să fie nevoit a ajunge la măsuri es- treme, vă invit, D-le prefect, ea, îndată ce ar apărea, în vre-un jurnal din locali tate, articole de asemenea natură, „să 1 semnalați D-lui procuror cu cerere de a intenta acțiune contra girantului saii re- dactorului jurnalului," și în același timj să mă informați și pe mine despre acâsta;" Seria prefecților de județe la ¹⁴ ₂₆ luliă 1875. (A se vedea dos. No. ³⁶ fila 166. Apendice, pag. 175). „Rog aveți în vedere articolul publicat în jurnalul Prahova de ieri, subscris Ște- fan Cirișanu și Mihaiu Cirișanu, și fiinc că faptul a avut loc precum se descrie ■ âră doul dir .riminali — an ne loniți Băjănaru și Dumitru Badea Rotai— s'ai liberat de ieri de judele de instreție Be- resceanu. Bine-voițl a disposa a se pune în prevenție, căci aii ajuns a se spăimenta proprietarii în comunele rurale si sunt si- liți a’și abandona proprietățile; Scria prefectului de Prahova minisir-. justiției la 25 Martie 1876. (A vedea dosa- rul corespondințel secrete No. 109, pag. 61. Apendice, pag. 175). Și cu tâte acestea, redactorul acelui (Jiai a pufredit mult timp în pușcăria Ploesci- lor, până când jurații ’l-a achitat și justi- ția a stabilit că abusurile denunciate de el au fost adevărate. Era destul ca un ce- tățân, numâscă-se el și Petrino, bardul Bucovinei, să fi fost neplăcut unul pre- fect, să ti scris un articol în vre-un neguvernamental, sau să fi criticat vre-un act al guvernului, pentru ca el să fie pri- vat de drepturile egale de cari sebucuraO cel-alțl cetățeni. „S’a respândit cu insistență vuetul că D. ministru de culte voesce să rechiăme îu serviciu pe D-nil Brândă și Petrino : cel d’âutâiă cunoscut ca redactorul jurna- lului Apărătorul legel și cel-alt ca unul ce a insultat administrația locală și în special pe prefectul poliției, pentru satis- facerea căruia a fost depărtat. ’Ml permit a atrage atențiunea D-v. rugându-vă să a- vețl bună-voințî a pune în vederea D-lul ministru de culte că uă așa măsură ar dis- 2546 ^ONl^RUL U?IOBL AL ROMANII 16 (28) Aprilie 1877 mân reintrat în plenitudinea suverani tățel sale, prin simplul fict alcădereî mi- nisterului Catargi și inaugurarea liberilor alegerî. Cari sunt escesele ce ’I se pot im- puta că a făcut în esercițiul dreptului de petițiune, al libertățel întrunirilor și al presei. Libertatea cea mal nemărginită domn’sce, și poporul un singur moment n’a abusat de ea. Din contră, prin înțelep- ciunea Iul, prin paciența Iul, — și cu pu- cinele organe de publicitate ce susțin încă regimul căjut, în mână, — se pâte proba că, dâcă abus de libertate este, că dâcă esces și licență de libertate este astă-dî, apoi aceea nu se pâte atribui de cât puci- nilor partisanî a! regimului represintat prin ministerul Catargi. „Guvernul opininnel este, în societățile libere, uă realitate, pentru că cetățenii armați cu libertatea cuvântului, a presei și a întrunilor, pot să’șl facă uă opiniune esactă și raționabilă asupra intereselor generale ale țârei. CAPITOLUL X Falsificarea listelor și alegerilor co- munale.—Primari! impuși, și în un de locuri numiți dintre servitori, și mal- tratați. — Consiliile comunale alese după plac. — Acâsta se probâsă priu următârele acte : 1. Județul Ialomița.— 1876, Aprilie 28. — D-lul sub-prefect de Ialomița. Slobozia. — Citiți la stațiune depeșa No. 86, cercetați și dațl relațiunl spr e a ne pronunciă. Mâine este a veni comisiunoa pentru mijlocirea mutării comunei Slo- bojia la un loc avantagios; vâ veți afla present, dând concursul necesar fără vre- uă silă, ci a se pronunciă numai majori- tatea sătenilor. Prefect. Arion. (NB. A se vedea orig. în dos. No 19, fila 84. Apen- dice, pag. 133). NB. Din actele aflate la D. I. Negulescu, fost prefect de Prahova, prin perchisițiu- nea de la 22 August 1876. 2. Județul Prahova.—Cabim tul direc- torului general. — 23 Jctombre, 1874.— Bucurescl.—Onorabilul meu domn ! D. Os- car Eliad, proprietar al mal multor moșii din județul'ce administrați, vine prin in- termediarul meu a vâ ruga ca Ia recoman- ' edita administrația, fără cal maî mic f< los pentru causa ce servim ; ar fi să ne t greuieze persâne ce trebuesc credule și ciiiar pe noi să fim administrație “ Scria prefectul de Iași Negruți, genera- lului Florescu, la 30 Aprilie 1876. (A ve- dea dosarul corespondințel secrete No. 109 pag. 112. Apendice, pag. 176). Națiunea Română, care de secol! luptă pentru esistența sa, și de la 1821 lucreză cu perseverință și înțelepciune spre a’șl da libertățile de cari se bucură astă-jl, a meritat a fi tractată și batjocorită ast- fel de nisce fii ai s6i, cărora ea, departe de a le fi făcut vre-un rău, ’l-a pus în frun- tea el și le-a dat: îo 1857, mândrul rol de mandatari al săi; îo 1866, postul cel mai onorabil, de a fi Locotenenti Domnesc! al el; și într’atâtea rânduri, gloriâsa misi- u re de a fi representanțl ai el. Națiunea Română, în 1821, în 1848, în 856. în 1859, în 1866, îu 1876, a dat dovedi netăgăduite că este vârstnică, că scie a se conduce singură cu tâtă bărbă- ția și respectul pentru drepturile sale și ale altora în cât chiar străini, chiar nea mici de al săi, nu s’aă putut stăpâni de a o admira și a'I recunâsce dreptul la uă viață perfect liberă, perfect constituțio- nală. De la 1848 încâce, Națiunel Română a manifestat de sute de ori prin presă, prin întruniri, prin petițiunl. Și în tâte aceste ocasiunî, și prin tâte acele acte ea 'a făcut nici un abu< și nu s’a arătat mii pre jos de verl-care alia din națiunile eu- ropene, în esercițiul libertăților, ce 'șl a dat prin Constituțiunea din 1866. Ceva mal mult: tâte instituțiunile și libertăți- le nâstre de astădl, nu sunt da cât efectul și consecința dreptului de întrunire, de petițiune și discuțiunel prin presă, eser- citat de poporul nostru de la 1848 încâce, în jile mult mal grele, sub nisce guverne ce nu erau în totul naționale, liberale și constituționale, însă cari, fiind mal mult âtrunse de trebuințele și sentimentala poporului românesc, de cât guvernul L. Catargi, aă respectat aceste drepturi ca unele ce, dâca nu erau înscrise îrtr’un pact politic, se afliu întipărite cu litere neperitâre în cartea natural, îu dreptul fi- resc, prima și cea mal neperitâre Consti- tuțiune a fie-căruî popor. Cu care drept altul, dâca nu cu al forțeî brutale, deca nu cu al despotului (ce calcă în piciâre tot, afară de voile sale), ’șl-au permis șâpte âmenl, carî purtaii titlul de miniș- tri, — ținuți la putere prin nisce Corpuri Legiuitâre numite de el înșiși, prin fraudă și violințe, — a rădica mâua asupra aces- tui paladiti al libertăților nâstre ? Cu ce drept s’aă pus el maî pre sus de poporul român, s’ati instituit în epitropî al Iul și ’î-ati sequestrat tâte imunitățile, tâte libertățile, a cărora respectare o ju- ase eî înșișî ? Se apropie un an de când poporul ro- ofic. Bucurescl. 30 Noembre, 1874 D-luî Negulescu, prefect.—Ploescî.—Mul - țămesc fârte pentru confirmarea alegerile Mănescî, nefiind altul cred că este bine a se recomanda de primar pe Costache Po- pescu și de ajutor lenciulescu —Văcăre seu. (Apendice, p. 133). NB. Din actele aflate la D. I. Negulescu, fost prefect de Prahova, prin perchisițiu- nea de la 22 August. 4. Preș. ofic. Bucurescl. Transmisă o fie. Bucurescl. —Ofic. Ploescl.—1875 Fe bruariti 2.—D-lul Negulescu, prefect de Prahova.—Ploescî. D. senator Cirișânu insistă pentru a fi recomandat primar la comuna Gura-Vitiâra, Simion Constantin, căeî îneredințâză că este bun și nu este servitor. Așa fiind, aștept recomandarea numitului cât maî în grabă. Ministru L Catargi. (Apendice, p. 133). NB. Din actele aflate la D. I. Negules cu, fost prefect de Prahova, prin perchi sițiunea de la 22 August. 5. Notă telegrafică.—1875, lanuariu 28. —D-lul Catargi, ministru do interne. Râspund notei D-v., telegrafice: de și cu- nosc . . . . că Simion Constantin din Gura-Vitiâreî este servitor al D-lul Con- stantin Ciri^nu senatorul, dâr vi ’l-am recomandat astă-jî de primar la .jisa cor mună. (Apendice, p. 133). NB. Din actele aflate laD.I Negulescu, fost prefect de Prahova, prin perchisițiu- nea de la 22 August. 6. Mănescî, 26 August, 1875.—Stima: ' bile D-le Negulescu! Subprefectul de Fi- lipesci trebue să ’țî fi raportat despre de- sordinele ce a întâmpinat la revisia făcută cancelariei primăriei din Mănescl, ceea ce ’l a determinat, precum ’ml a spus, a cere revocarea primarului. De și el era prbte- giat și recomandat de mine, ca unul ce se afla primar, însă de vreme ce s’a dovedit ne apt pentru funcțiunea ce i s’a încredin- țat, eti nu pot să insist ca să fie menținut. Acum postul devenind vacant prin revo- carea Iul, te rog fârte mult,⁻ D-le Negu- lescu, să numesc! în loculsâti pe Tase Pe- trescu, care fac parte din consiliul co- munal. Țin fârte mult la acâstă numire și sper că ’ml vel îndeplini prima rugăciu- ne ce ȚI am adresat pânâ acum recoman- dându’țî pe cine-va, cu atât maî mult că dația ce veți face pentru primarii la co- munele unde ’șl are proprietatea, să bine- este cestiune de proprietatea mea, în care chiar legalminte am dreptul a mâ interesa voițî a ține compt și de recomandațiile ce va avea onâre a vâ face. Nu mâ îndoesc,! onor, meii domn, că veți face tot posibilul pentru a nu gena pe acest amic al meii îa interesele sâle Primiți, D-nul meti, încredințarea ose- bitei mele considerațiunî. G. Fălcoianu. (Apendice, pag. 133). de gestiunea afacerilor sâle comunale. Sper dâr că o vel îndeplini făcând cât maî în grabă raport pentru con f r a rea acestei numiri, și vel îndatora nu se pâte maî mult pe: Al D-tâle cordialmente, T. I. Văcă- rescu. (Apendice, p. 134). NB. Din actele aflate la D. I. Negules- cu, fost prefect de Prahova, prin perchi- NB. Din actele aflate la D. I. Negule- sițiunea de la 22 August. scu, fo t prefect de Prahova, prinperchi- sițiunea de la 22 August 1876. 3. Preș, la ofic. Palat. — Transmisă de 7. 1874, Octombre 25, Bucurescl. - |D-le Negulescu' Vâ rog sa recomandai I la minister spre confirmare de nrimar la 13 (28) Apr -b '877 ’M7 comuna Adâncat plaaa Cricovu, județul Prahova pe aducătorul aceștia, D. Heno- fond Vasilescu, pe care ’l cunosc de om onest și activ; și mă vel îndatora. Primiți, D-le. încredințarea stimei ce vă păstrez. G. Gr. Cantacuzino. (Apendice, p. 131). NB. Din actele găsite la domiciliul D-lul Istrate Negulescu, fost prefect al județului Prahova, prin perchisițiunea de la 22 August 1876. 8. 1875, Noembre 5 —D-le Negulescu- le! Budgetul comunei Tomșani ’l am vo- tat și înaintat consiliului județean prin D. subprefect de Cricov de și salariul pri- • mărului (și celor-l-alți amploiați ai comu- nei) mi pare cam mult și numai pentru motivul că răul nu se pdte evita, după cum v’am spus despre primar de aci, că ah plescăit cu recrutați» și dabia au înapo- eat 5 lire de la un tânăr din Rușan.I, și iau promis a da și restul de alte 2 lire, fiind k ate 7 lire, și mai sunt și din cătunul Parepa, Măgula, Ciocani; eu ca amic, sati coleg ce am fost îu administrație vă pre- viti a face cele de cuviință, căci urăsc vi- țiurile, ai avut ocasie a mă studia, stăm în multă negligență despre administrația L comunală, șcdla stă în paralisie, Sfânta biserică! neîngăduită fără kimitir, obor, gerete pentru paza de nâpte. Nu sunt, în budget sunt tâte acestea prevădute, ddră n’are cine să le esecuteze, și chiar relați- ele de reciprocitate între chiriași și aren dași saii proprietari sunt negligiate, apoi aș veni și eti la rândul meii pentru ce con- tribuim la tâte, fără să avem cea mai mică înlesnire din partea primarilor fiind una și maifă ecsemble, am devenit să regre- tăm aleșii satelor de și nu știati carte, dar și ist-ă-Ș.1 prefer un onest om fără carte a- vând un notar mal bun de cât un vițios primar. Nu te mal obosesc cu scrisul, că- ( si destule; primește salutarea fratelui D-v. (Semnat) Mateescu. (Apendice, pag. 134) Dragu Ion este cel mal onest dintre con- silieri trei, ati mai și fost primar, căci din proprietari nu primesc, și 2 este lipsă ne- înlocuita a numiri perceptorului și a pri mărului actual neavând nici stagiu de 2 ani de domiciliti precum se prevede în le- gea comunală. NB Diu actele aflate la D. I. Negules- cu, fost prefect de Prahova, prin perehi- sițiunea de la 22 Agust 1876. 9. D-le prefect.— Subsemnatul în cali- tate de primar al comunei Bucov, în <)'ua ț£de 21 Noembre curent, am fost chemat prin vătășel de către D. Costache Gavri- le seu, subprefectul plășel Potgoria ( nu sciam în ce privință) și găsindu-mă greu olnav am trămis ajutorul meii de primar și notar, âră D. Gavrilescu a pretins, chiar persâna mea, și a trămis din noii pe cea- ul de vătășel Marin Ion, și m’a ridicat forțat, ne slăbindu-mă câtu-și de pucin, fără să esiste vr’un ordin formal (de cât bașibuzucește ialșidul), când din nenoro- cirea mea am găsit uă birjă și m’a dus pene aprâpe desubprefectură, de unde du- cându-mă pe jos, cu mare anevoință abia am ajuns la subprefectură îu băț, de uă- cam-dată m’am dus în cancelarie unde scriu amploiații. Momental aflând D. Gavriles- cu că am sosit eii la subprefectură, a tră- mis tot pe acel ceauș, și m’a chemat îtitr’- uă cameră secretă unde se afla numai sin- gur D-sa, care mal ântâiti m’aîntrebat un- de supt actele alegerel, și până să’l dau răspuns m’a luat la palme, ne contenit până m’a amețit de am căcjMt jos, și în ur- mă m’a luat de păr, și da cu un ciomag ce’i avea preparat în acâstă privință, mal răii ca în câine, ne luând îu considerație nici un cuvânt de justificare, ce aveam a- supra acelor acte de alegere, în cât din mamele căruia abia am scăpat târâșl afa- ră, și am plecat schilodit din care sufe- rință mâ găsesc greii bolnav, îa pericolI de mârte, să las că ’ml-a atacat onârea, dâr ’ml a atacat și sănătatea pentru tâtă viața fiind slab de constituție, lucru ce n’am în- tâmpinat în viața mea penă acum. D-le prefect, cestiunea în actele alegerel s’a tranșat ast-fel: La 8 corent a fost alege- rea membrilor col. II, cu 2 secțiuni, a lică secț. I la comuna Bucov, și secț. II la co- muna Harșa, cu care s’a întrunit, și după terminarea alegerel la comuna Bucov, ne putând biuroul complecta actele cu lucra- rea importantă, a pus câte-va din ele ce era gata președintelui biuroulul, în păs- trarea învățătorului local ce și d’ânsul a figurat ca membru, fără însă ca să mi le încredințese mie ca primar, să le termin și să le pornesc, der eti tot am avut grijă de densele, după ce am vădut că de la co- muna Harșa secț. II, nu nea comunicat nici un resultat, m’am dus la subprefectu- ră, după câte-va dile și m’am informat, că a venit un proces-verbal de amânare, când ml a (lis D. subprefect, că potsăînaintes și numai actele comunei Bucov, după care mal adesea ducându-mă să iad acele acte , de la șeful biuroulul (eare nu /rea să mi | le dea în regula cerută) abia le-am căpă- tat la vr’uă câte-va (Dle din lipsa învăță- torului de la cancelarie unde le avea în- chise într’un dulap, care tâte acestea nu mi s’a luat în considerație de D. subpre- fect, și s’a resbunat cu mine după cum mal sus se deslușaște, în care privință am de martori mal multe persâne, care ati as- cultat, și ati văcjut pe ferâstră, când am suferit cumplita bătae, și mă chinuia ca jidobi pe Hristos și care martori m’a vă-, relata, și veți vedea că fulgerătârea D-v. ¹ siunea consultativă care va avea în vede scrisâre m’a lovit în momentul când eti ' modelele sigil e și care va espin v*- mal consciincios ’ml făceam datoria. câte materialurl nu vor întruni veri una Cunâsceți că la comuna Laza, ca și la din condițiunile modelelor. tâte cele-lăl’e comune din județul nostru, 6. Plata se va efectua prin mandat asu- hu s’a putut efectua alegerea în (jiua de pra thesaurulul public după predarea fiă- 2549 wn Ai. cărei lîitățl de muieri uânduᵣse de basă procesul-veroalal comisiunel Repri- mire. '7. Taxa timbrului și taxa de înregistra- re sunt în comptul antreprenorului. 8. In cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mal sus, cauțiu- nea depusă va rămânea.în folosul direcțiu- ne!, fără somațiune, fără judecată nici pu- nere în întârZiere. 9. Dâcă în. cursul anului direcțiunea .va* mat avea necesitate de asemenea mate- - rialurl antreprenorul va fi obligat ale preda în termen cel mult de iiă lună db la datâ-'cdmehZel ce i se va face. Be lângă aceste condițiunl concurențil vor avea în vedere art. 40—57 din legea comptabilitățel generală, a Statului și art. 32 din legea 'timbrului. 1877,..Martie 21. Se publică spre cunoscința D-lor ami lori ca în Ziua de 29 Aprilie st. v. orele 2 -4 p. m. sje vă ține licitațiune în cabi- netul direct; rulul general, pentru aprovi- sîonarea a 1000 chilograme pucidsă cu ur- : niătdrele condițiunl: -1. Licitațiunea se va face prin oferte sigilate și concurențil spre a putea fi ad-‘ mișl vor-depune mal întâiîi uă cauțiune provisorie'de 50 lei în numerar sâfi efecte t 'de ale Statului, âră cauțiunea definitivă va fi de 20 lâ sută din preciul resultat a* supra a^udecatorulul. 2 . Puciâsa' va fi de calitatea modelului ue se pdte vedea la direcție în tdte dilele si orbie de lucru. 3 .!Termenul de predare se fixâsă la 30 4ile de la data.contractu.lul. ■ 4. Pucidsă se va predă lâ magasia cen- trală'a direcției în lădl conținând fie-care. ladă câte 50—80 chilograme pucidsă. Primirea se va face do comisiutoea^en- eultativă care va avea în vedere modelul sigilat. ' 6. Plata se va efectua prin mandat asu- pra thesauruluî public după predare, lu- ân sc de basă prescriptul verbal al co- misiiinel de primij-e. 7. Taxa timbrului și taxa de înregis- trare sunt în .comptul antreprenorului. 8. In cas când antreprenorul nu se va wnforma condițiunilor de mal sus, cau- țiunea depusă va românea în folosul di- icțiunel fără somație, fără judecată nici punere în întârZiere 9. 3âcă în cursui anului direcțiune- va Ide la oficiul telegraf Ploesci, spre bariera mai avea necesitate de verl-ce quantitate de pueiâsă, antreprenorul va fi obligat a preda' quantitatea cerută în termen cel mult - de.uă lună de la data cbmandel. No. 4.145. 1877, Martie 19. Se publică spre cunoscința D-lor ama- tori că, în 4ioa de 25 Aprilie 1877, orele criptul-verbal al comisiunel de primir.. 2—4 p. m., se va ține licitațiune în cabi 6 Taxa timbrului și taxa de Înregistrare netul directorului general pentru aprovi- sunt tu comptul antreprenorului. nouarea a lădițe mici 25 lădițe uarl și 7 ciubere de lemn cu următdrele condi- țiunl : 1 icitațiunea se i face prin oferte si- gilate și concurențil spre a putea fi ad- miși vor depune uă cauțiune provisoriă de 50 lei în numarand oatt efecte de ale Sta- tului care va râmânea definitivă după ad- udecare. 2 Lădițile și ciuberile vor u conform modelelor ce se pot vedea la direcțiă în tdte dilele . oreb de lucru. . 3. Predarea se va face la magasia cen- trală a direcției la 30 Zii⁰ de la data con- tra ului și obiectele se vor primi de co- misiunea consultativă care va avea în ve- ,dere modelele sigilate. 4, Plata se va efectua după predare prin mandat, asupra thesauruluî public, luându- se de basă prescriptul-verbal al comisiu- nel de primire. 5. Taxa timbrului și taxa d« înregistra- re sunt în comptul antreprenorului. 6. In cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mal sus, cau- țiuuea depusă va rămânea în folosul direc- țiunel, fără somațiune, fără judecată nici punere în întârziere. Pe lângă aceste condițiunl concurențil vor avea în vedere art. 40—57 din legea comptabilitățel generale a Statului și art. 32 din legea timbrului. No. 4,277. 1877, Martie 22. -- Peni r linielor Ploei spre Câmpina, fiind necesitate de 42 stâl- pi, ee publică spre cunoscința D-lor ama- tori, ca, în Ș.ioa de'29 Aprilie, la orele 12—2 p. m., se va ține licitație în preto- riul prefecturei Prahova, pentru aprovisi- onarea acelor sțâlpi cu următârele condi- țiunl: 1. Licitația se va face prin oferte sigi- late și concurențil spre a putea fi admiși, vor depune uă cauțiune provisorie de 90 lei, in numerar saii efecte d’ale Statului, âră cauțiunea definitivă va fi de 20 la sută din prețul resultat asupra adjudecătorulul. Stâlpii vor fi de stejar drepți, bine eurățițl de noduri și de cdjă, teșiți la vârf, la rădăcină pârliți penă la 2 metri. Vor a- vea-dimensiunile de 8 metri înălțime, 70 centimetri în circumferință la rădăcină și 50 centimetri la vârf. 3. Predarea se va face la 30 dile de la data contractului și stâlpii se vor depune Câmpina, la locurile ce se vor indica de D. diriginte respecți- 4. Primirea se va face de uă comisiune instituită ad-hoc, compusă din delegatul direcției și antreprenorul respectiv. 4. Plata se va efectua prin mandat asu- pra tesaurulul public, luând de basă pres- 7. In cas când antreprenorul nᵤ se va conforma condițiunilor do mal sus cauț: unea depusă va rămânea în folosul Statu- lui fără somațiune fără judecată nici pu- nere în întârZiere. Pe lângă aceste condițiunl, concurențil vor avea în vedere art. 40—57 din legea comptabilitățel generale a Statului și art. 32 din legea timbrului. No. 4,209 1877. Martie 21. —Se publică spre Guuoscința D-lor ama- tori ca, îu Ziua de 19 Aprilie orele 2—4 p. m. se va ține licitațiune în cabinti directorului general pentru aprovisiona rea a 200 oca cue de fer și 30 lacâte c următârele condițiunl: I. Licitațiunea se va face prin oferte si- gilate și concurențil spre a putea fi admiși vor depune uă cauțiune provisorie de 4 în numerarifi sau efecte de ale Statulu* tare va remânea definitivă după adjudecări, II. Lacătele vor fi cu duble încuetorl, și cheile diferite ast-fel cu cheiă de la u, lacăt să nu pâtă descide alt lacăt cuil vor fi conform modelului ce se pdte vede la direcțiă în tdte Zilele și orele de lucn LI. Predarea se va face la magasia cen- trală a direcției la 20 Zile de la data con- tractului și se vor primi de comisiunea consultativă care va avea în vedere mode- lele sigilate. IV Plata se „va efectua prin mandat a- supra tesaurulul public după predare luând de basă procesul verbal al comis;- siunei de primire. V. Taxa timbrului și taxa de îuregir trare sunt în comptul antreprenorului. VI. In cas când antreprenorul nu se Va conforma condițiunilor de mal sus, cauți unea depusă va remânea în folosul diree ției, fără somațiune. fără judecată nici pu nere în ÎntârZiere. Pe lângă aceste condițiunl, concu ențil vor avea în vedere, art. 40—57 din lege comptabilitățel generale a Sta*"¹ I și ari 32 din legea timbrului. — Oficiul telegraf Botoșani, având ne Coăitate de 15 stâlpi pentru repararea li- nielor, se publică spre cunoscința D-lor amatori că, în dioa de 21 Aprilie st. v., la orele 12—2 p. m., se va ține licitație î pretoriul prefecturei Botoșani, pentru a provisionarea acelor stâlpi cu următârele condițiunl: 1. Licitația se va face prin oferte sigi- late și concurențil spre a putea fi admiș vor depune uă cauțiune provisoriă de 3 lei în numerar sau efecte de alte Statului âră cauțiunea definitivă va fi de 20 la sut din prețul resultat asupra adjudecătorelui. 2. Stâlpii vor fi de stejar, drepți, bine curățațl de noduri și de câjă, teșiți la vâr la rădăcină pârliți pânâ la 2 metri: vor avea dimensiunile de 8 metrii î"⁸lțime 9551 niKJifrr>uni <>pw'i4« *1 pqjv|anipi ■ R ) a < qT' țiuni, în Z'oa de 14 Maiu 1877, la orele 2 '’upă amâZi. D >ritorii cari vor voi a concura, pentru a fi admiși la licitațiune , vor depune în numerar sati bonuri garantate de Stat uă garanție de lei 300, care va remânea și de- finitivă după aprobarea resultatulul lici- tațiunel de minister, âră contractul se va încheia cu condițiunile următâre : 1. Cărbunii vor ti de prima cualitate în bucăți mari și fără amestecături, după probele ce se află sigilate la acâstă direc- țiune. 2. Predarea acestei cantități de cărbun' se va face li magasia imprimeriei din lo- calul Șerban-Vudă , în termen de 15 ZHa de la primirea contractului, prin cântă- rire , socotindu-se tona 1000 chilograme sati 780 ocale. 3. Constatarea cualitățiî și cantității cărbunilor se va face de șeful de ateliere, machinistul mecanic și intendentul faciă cu antreprenorul sati delegatul săti, prin încheerea unui proces-verbal, în basa că- ruia i se va libera antreprenorului cuve- nitul mandat de plată. 4. La cas când antreprenorul nu se va conforma contractului, direcțiunea va cum- păra cărbuni de unde va găsi și cu orl-ce preț în comptul garanției sale, fără ca densul să pâtă face proces Statului, (care nu va fi ținut a’l pune îd întârZiere) nici să aibă recurs la vre uă protecțiune străină. Pe lângă aceste condițiunl, se pune în vederea concurenților textul art. 40—57 din legea comptabilitățiî și art. 18, 27 și 39 din legea timbrului. No. 628. 4 1877, Aprilie 6. Direcția generală a serviciului sanitar La județul Brăila, fiind vacante trei pos turî de mâșe, cu reședința în comunele Flâsca, Silistroru și lanca, cu retribuțiu- nea de câte 100 lei pe lună , ministerul publică acesta, ca mâșele cu drept de li- bera practică , care ar dori să ocupe ase- menea funcțiune, să se adresese la direc- țiunea serviciului sanitar, spre regulare. No. 783. 3 1877, Aprilie 7. - Din âre-carl împrejurări neputându- se publica pentru luna Aprilie ținerea concursului pentru ocuparea posturilor a- flate vacante de medici de urbe și de spi- tale, după cum se prevede la art. 31 și 53 din regulamentul concursurilor, înserat în Monitorul oficial No. 56, din 1875. Ministerul publică că concursul pentru ocuparea unor asemeaea posturi anume no- tate în lista de mai jos, va avea loc la 26 Mal viitor, și se va ține pentru posturile de medici de urbe și de spitale de din.oa de Milcov în Bucurescl, în localul direc- țiunel sanitare , âră pentru cele de peste 70 centimetrii în circumferință la rădăci- nă și 50 centimerii la vârf. 3. Termenul de predare se fîxesă la 30 Zile de la data contractului și se vor de- pune 10 stâlpi la oficiul Botoșani și 5 ia oficiul Hârlău 4. Primirea se va face de uă comisiune instituită ad-hoc, compusă din delegatul direcției și antreprenorul respectiv. 5. Plata se va efectua prin mandat asu- pra tesaurului public după definitiva pre- late luându-se de basă procesul verbal al comisiunel de primire. 6. Taxa timbrului și taxa de înregistra- re sunt în comptul antreprenorului. 7. In cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mai sus , caui țiunea depusă va rămânea în folosul di- recției, fără somațiune, fără judecată nicț punere îo întârziere. Pe lângă aceste condițiunl concurențiî w avea în vedere art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului și art. 32 din lega timbrului. No. 4 214. 1877, Martie 21. - Se publică spre cunoscința D-lor a- matori că, în Zioa de 18 Aprilie st v., la orele 2—4 p. m., se va ține licitațiune în cabinetul directorului general pentru apro- visionarea a 200 lăZI de împachetat cu ur- mătârele condițiunl : 1. Licitația se va face prin oferte sigi- late și concurențiî spre a putea fi admiși, vor depune uă cauțiune provisorie de 50 el în numerariu saă efecte de ale Statului, care va remânea ca definitivă, dupe adju- decare. 2. LăZile vor fi de patru dimensiuni câte 50 lăZI de fie care dimensiune, conform mo- delelor ce se pot vedea la direcție în tdte Zilele și orele de lucru. 3. Predarea se va face la magasia cen- trală a direcți ii la 20 Zile de la data con tractului și se vor primi de comisiunea consultativă care va avea în vedere mode- lele sigilate. 4. Plata se va efectua prin mandat asu- pra tesaurulul public după predare, luând e basă prcesul verbal al comisiuieî de primire. 5. Taxa timbrului și taxa de înregistrare sunt în comptul antreprenorului. 6. In cas când antreprenorul nu se va conformacondițiunilor de mai sus, cauțiu- nea depusă va remânea în folosul direcției I fără somațiune , fără judecată nici punere în întârZiere Pe lengă aceste condițiunl, concurențiî vor avea în vedere art. 40 — 57 din legea comptabilitățiî generale a Statului și art. 32 din legea timbrului. No. 4321. 1877, Martie 23. Direcția imprimeriei Sfatului'. Pentru aprovisionarea imprimeriei cu 35 tone cărbuni de pâtră necesare în cur- | sul anului curent, se va ținu licitație cu Milcov în Iași, la epitropia spitalelor ca- oferte sigilate în cancelaria acestei direc sei Sf. Spiridon , conform menționatului j regulament. D-nii doctori și licențiațl îa medicină care ar dori să se presinte la concurs, voi înainta cererile D-lor direcțiunel sanitare cu 20 Zile înainte de Zioa concursului uă dată cu tâte actele ce ar proba drepturile de admisibilitate la concurs cerute de art. 35 și 55 din citatul regulament. No. 651. J 1877 Martie 24. Tablofi de posturile de mediei de spitale și de orașe aflate vacante carî urmesă a se da cu concurs potrivit art. 39 și 57 din legea sa- nitară și art. 1 din regulamentul concursu- rilor. Pe lună 6 Numirea posturilor. lefi 25 .------ - - . --- rai I. Medicii de spitale. Spitalul Stamati, județân f din Sucâva. Spitalul județului Olt. „ . „ Teleorman. > „ Bolgrad . „ Urzicenî, din jude- țul Ialomița . . Spitalul DrăgășanI, din ju- dețul Vâlcea. . Spitalul Orezu, din județul Vâlcea ....... Spitalul județului Putna II. Medicii de orașe. I Reședințe de județe la care sunt admiși numai doctori în medicină: । Orașul Cahul.. „ Târgu-J iuluî. . . . „ Pâtră. . „ Turnu-Măgurele. „ Bolgrad.. . „ Huși . . . ₛ Caracal Târguri pentru cari pot con- cura și licențiațl în medi- cină : Zimnicea , din județul Te- f leorman.. Roșiori-de-Vede, din jude- i țul Teleorman . . Reni, din județul Ismail. Oltenița , din județul Ilfov. Medic al comunei Lesciâre- le, județul Sucâva (5-4) 320 40 350 30 250 25 350 . 25 250 300 19 300 12 120 20 20C 300 250 200 200 250 350 2501 200 250 220 200’ Postul de medic al plășil Balta, df dețul Doljin, retribuit din casa acelui ju- deț cu lei 350 pe lună, fiind vacant, mi- ( Supliment Î OI MOIAL AL ROMA Nit (Suplii »nt) 25. Seria 1. o,688 capele complecte p tru diferite arme ; 2,087 chepiuri complecte cu accesoriile lor pentru diferite arme; 356 pălării de vânători complecte cu accesoriile lor. Seria 11 196. eaciun de roșiori con?plecte cu ac- cesoriile lor; 5,621 căciuli de călărași complecte cu accesoriile lor. Seria 111. 860 metri galâne de auî ; 40 m'etri galâne de argint, 2,120 metri galâne de lînă galbenă; 196 brâne pentru roșiori; 131 perechi epolete, din cari 74 perechi pentru jandarmi călări, și 57 perechi pen- tru jandarmi pedestri ; 131eghilete, din cari 74 pentru jan- darmi călări și 57 pentru jandarmi pedestri; nenresentându-se concurențl de cât pentru seria 1 , care , netndeplinind în privința garanției condițiile cerute prin caetul de însărcinări s’a respins; âră pentru seriile 2 și 3 nepresentându-se nici un concurent; Ministerul publică spre cunoscința do- ritorilor , că , în (Jioa de 17 Maiti 1877, ora 1 după amâ(JI, se va ține uă nouă li- citație în localul ministerului de resbel, pentru aprovisionarea sus fiselor efecte; licitația se va ține pentru fie-care serie în parte în condițiile caetului de însărcinări mencionat mal sus. Garanția cerută pentru fie-care serie, doritorii o va depune la casa de depuneri și consemnațiunl precum se prevede prin caetul de însărcinări menționat, presen- tându-se cu recepisa în regulă. No. 3 202. 1877, Aprilie 13. (3-3 5 d.) — In (Jioa de 9 Aprilie curent, desti- nată a se ține licitație, conform publicații cu No. 957, înserată în Monitorul oficial cu No. 37, din acest an și caetul de însăr- cinări de la publicația cu No. 11,333, în- serate în Monitorul oficial cu No. 273, anul 1877, pentru aprovisionarea a șase mii tunici de .călărași, nepresentându-se nici un concurent; ministerul publică spre cunoscința doritorilor, că, în (Jioa de 23 Maiti viitor a. c , la ora unu după amiaiJI, se va ține uă nouâ licitație în localul mi- nisterului de resbeh, pentru apro.visiona- rea acestor tunici, care licitație se va e- fectua tot în condițiunele caetului de în- sărcinări de la publicația cu No. 11,333, menționata mal sus. No. 3.210. 1877, Aprilie 13. (3-3 la 5 4) — In dioa de 4 Aprilie 187 i, destina- tă a se ține licitație pentru aprovisiona- nisierul publică acâsta peutru cunoscința D-lor doctori în medicină, cari ar don să ocupa menționatul post, de a se presența cu cererea la direcțiunea generale a servi- ulul sanitâf, spre regulare. No. 713. 1 1877, Aprilie i. —La județul Prahova, fiind vacant uu post de medic la plas a " Fiiipești, retribuit cu lei 250 și 50 diurnă pe lună, se publică despre acâsta cs lî-nii doctori sâti licen- în med nă. cari vor dori să ocupe ;emr ajfnoțiune, să se aJ s,esela direc- uner r -znerală a serviciul ₛ anitar, «pre regulare. No. 528» 3—2 1877, Martie 16. ■ -La județurDoljiu’ fiind vacante trei pos-; tnrf de medici la plășile Amaradia, Duih- •ava e-Sus, retribuite țiin casa județului, eu lei 250 idfă și 100 diurnă : e lună, se face cunoscut despre acâsta că D-nil doctori sau' licențiațl în medicină, cari vor dorică ocupe asembnea funcțiune, ' să se adresese în scris la direcțiunea ge- nerală .a serviciului sanitar sau la prefec- tul districtului. No. 576. ■ w/7, Martie 19. f In județul Teleorman J fiind vacante două posturi de medici de, arondismente retribuite fîe-care'c'u câte 250 lâfă și 100 diurnă* pe Jună. Minisfeiuli publică că'. persânele medi- cale competinte 'care doresc să ocupe ase- menea funcțiuni,: să se adresese direcțiunii serviciului sanitar, spre regulare.. : , 1877, Martie 14. Eforia spitalelor civile. V. Tănase Petrescu, renunțând la con- tractul ce are încheiat cu eforia pentru es- plâtarea a trei parchete din pădurea depe proprietatea casei spitalelor Vatra schitu-1 lui Poiana, din districtul Prahova, se face cunoscut că aceste trei parchete de pădure se vinde în comptul garanții și a avere! numitului antreprenor. Licitațiunea se va ține la eforia Bucu- rescl, strada Colțel No. 38, în dioa de 26 Maiu viitor, la 10 ore de diminâță, eon- : form condițiunilor generale și speciale înserate în Monitorul oficial, No. 217rși No. 193, din 1876. ~ Espidtarea parchetului I se începe Me la 1 Octombre 1877. No. 2,267. 1877, Aprilie 13. C MINISTERUL'DE RESBEL. In (Jioa de 3 Martie 1877 , destinată a je ține licitație , conform publicației No. 12,236 și caetul de însărcinări inserate în Monitorul oficial No. 4, din acest an, pen- ru aprovisionarea efectelor și anume: rea efectelor și objectelor necesare la e- chipamentul armatei, coprinse în publica ția, No. 720 și caețul de însărcinări, înse- rată în Monitorul oficial cu No. 29 , din acest an, nepresentându-se concurențl pen tru tâte seriile, âră pentru unele ne resul tând preturi satisfăcâtdre ; ministerul pu blică spre cunoscința tutulor, ca, în / III 1 05 2 10 3 15 3 45 3 80 ( I 2 80 4 85 5 55 6 25 Comana....... 11 2 10 3 65 4 15 4 70 / III 2 45 2 80 3 15 ( I 2 10 3 45 4 15 Bănâsa.......- II 1 60 2 60 3 15 VO / III 1 05 1 75 9. 10 ’ -rr ' • uluari-': ( I I 40 2 10 Frățești..... . • -• • . î II 1 05 1 60 / .III 0 70 1 05 l I 0 70 Giurgiu ....... * • i • • • . • 'r 11 0 55 1 III 0 35 NB. --- Militarii și copil până Ia versta de 10 ani, piețurile pe Smârda oo jumătate. Indicația chilometrică: 16 (28) A ie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE 255 MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUC- ȚIUNE! PUBLICE. In dioa de 17 Mal viitor, la orele 12 urmând a se ține licitație prin oferte si- gilate în camera prefecturei județului Ro- man pentru darea în antreprisă a lucrări- lor necesare, bisericel episcopiei Roman, prevădute în devisul de mal jos, se pu- blică ca doritorii d’a lua asuprăle citatele lucrări să se presinte în dioa și ora mal sus însemnată insoțițl de legiuitele ga- ranții, la acea prefectură, spre a concura. No. 3572. 1877, Aprilie 12. .o* ⁷ +;• Tlevis estimativ de lucrările de reparațiune necesare bisericel episcopiei Roman Arătarea lucrărilor. a 2 3 •1 1 1 ___Ml)_________ | | | | | |lj| Facerea ulucilor noui și reparația țevelor socotit material și lucru boit cu oleiu în colâre argintiă de două ori: 102 m. liniar» ulucile de tinichea a m. . • . . . 120 , reparația țevelor și boit...... 10 „ ptr. acoperirirea cu tinicea la antret. . Două ferestre mari de lemn de stejar cu ferăria so- lidă, cu gâmurl de sticlă și boită, în marginea ce- lor existente așecjlste, a............ Aședarea unei scări de suit la turnul din mijlocul bisericel din lemn de stejar lucrat și boit cu oleiu, 50 lucrat tot din lemn gros de 15 c. m. îndiametreși 50 tr aptele vor avea grosime de 6 c. m...... Construirea unei latrine din material de lemn cu două 255 despărțituri, acâsta provis. 8m. cubi: săparea grâ- i 2 120 pel în adâncime de 2 m. 50 c. m. de lățime 1 m. ‘ 1 60 80 c m. . ....... 6 240 ) 8 m. ptr. Căptușâla ou dulap pe d’înăuntrn . . . 120 140 , podela pe jos înpreună cu scaun. . . . 2 16 20,„ Căptușâla păretelor verticali...... 2 36 8 Acoperirea acoperămetulul cu șindrilă so- 3 12 435 eotit împreună și lemnăria cue și lucru .... 1 30 240 2 uși din scânduri de brad cu ferăria necesraă. . . 3 24 140 Suma ..... 6 12 130 Suma totală..... ------ --- --- --- 945 --- âdică în total nouă sute patru fjecl și cinci lei. 11 eH iu . H 2 4- . o Administrația domenielor șl pădurilor Statului. Se publică spre cunoscința generală, că la 30 Aprilie viitor, se va ține uă altă li- citație atât la prefectura județului Iași, cât și la acea de Botoșani, pentru vântjâ- rea spre esplâtare a 5 parchete din pădu- rea Trușesci, județul Botoșani, pe periodul cu începere de la 1 Septembre viitor 1877, și cu con lițisnile generali și speciali pu- blicate îa Monitorul oficial, No. 222 din 6 Octombre 1876 Amatorii a lua aceste parchete în esplâ- tare, se vor presenta în tjioa de licitațiune pentru cunoscința cu garanția provisoriă în suma de lei 1300. No. 10,475. 1877, Aprilie 12. Pentru motiv că la licitațiunea ținută în $iua de 6 ale curentei luni, conform anun- Prețuirea In specie In total Suma Totală Lei | B. Lei B. Lei | B- țului din Monitorul oficial No. 50, din 4 (16) Martie 1877. nu s’a presentat concu- renți pentru pământurile de prisos din Ba- sarabia Română cu saii fără Stuhăril, care se arendâsă pe un period de 5 ani începă- tor de la 23 Aprilie 1877, până la aceeași epocă 1882. — Administrațiunea a decis a se ține uă nouă licitațiune, în dioa de 30 Aprilie, la ora 2 post meridiane, care se va efectua atât în localul acestei admi- nistrațiuni, casele Stefănescu, în Bucuresci cât și la prefectura județului Ismail tot cu regulamentul stabilit pentru amendarea moșiilor Statului, pe periodul 1876-1886 publicat în Monitorul oficial No. 130, din 1875 și cu condițiile înserate în citatul mal sus Monitor, No. 50, din 1877, pre- cum și cu condițiile speciale și adiționale care se pot vedea în orl-ce de lucru a- tât în cancelaria administrației precum și la disa prefecturi. D-nil amatori dâr care ar dori a lua îr arendă espusele pământuri, sunt rugați a se presenta la concurență în localurile și la dioa defiptă mal sus, însoțiți fiind de garanțiile provisoril cerute de regulament care va fi de 25 °/₀ din prețul arendel ac- tuale, de lei 22,350, a acestor pământuri. No. 10,507. 1877. Aprilie 13. (3-3) ANUNCIURÎ JUDICIARE LICITAȚIUNI. Tribunalul Ilfov, secția III. Protopopul Teodor Iconomu, domiciliat în suburbea Sf. Vineri, strada Vergu, No. 7, îu basa formulei esecutorie pusă pe ac- tul de ipotecă cu No. 35, din 1866. lega- lisat de acest tribunal, a cerut punerea în vândâre cu licitație a caselor cu locul lor din comuna Bucuresci, suburbea sântul Gheorghe-Vechifi, strada Vergulul No. 1, averea decedatului Vasile Vornicu Manda- che, a căruia mostenitâre este D-na Stana Vasile Vornicu Mandache , de profesiune liberă, domiciliată în suburbea Sf. Gheor- ghe-Vechifi, strada Vergulul. Aceste case sunt de zid, compuse în fa- cia stradel de uă prăvălie cu cinci camere și pivniță cu becii, sus șase camere înve- lite cu tinichea și fer, în curte alte case tot de zid, învelite cu fer , compuse din nouă camere și pivniță cu două beciuri, două grajdiuri de zid cu pod de fân, în- velite cu fer, uă gheretă de scânduri, în- velită cu fer , uă altă odae și cuhnie, în- velite cu olane, un șopron de scânduri, în- velit cu tinichea, curtea pavată și împrej- muită; se învecinesce cu D. Vasile Tutun- giu și alții, cu uă altă proprietate a debi- torului, cu Vasilache Tutungiu, cu strada Văcăresci și în faciă cu strada mențio- nată. Asupra acestui imobil se află următâre- le împrejurări: ipotecă acest imobil către creditul fonciar urban cu actul înscris la No. 99, din 1876, pentru lei noul 30,000, idem către D. Ștefan Manolescu , pentru napoleoni 600. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în proprietate, usufruet,’ servitute, chirie., privilegiu, ipotecă sal veri ce alt drept asupra imcbilulnl ;în gestiune . să se a rate la tribunal, I înainte 'de <|iua . fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arâta preten- țiunile; căci, în cas contrai irî-ce cereri se vor ivi, nu se vor mat considera. ’ I No. 4.856. 1877) Aprilie 12 -su T- - i - l /. • 1 । —D. C.;D. Aricescu, funcționar, dornicii-' liât suburbiajBatiștea, strada Minerva, No. j4j în basa formulei esecutorie pusă pe sentința ^viburiaklul Ilfov , No. 65 , Aia. i. 18761 a cerut pu ’ea în vândâre cu lici-i tațiune.a locului viran din, comuna. Bucu-j rescl, suburbia SL.Constantin ; "strada ÎL ¹ Februarie , f. n., avere a m ilor N licl, ce se află sub tutela DlnSI Ecaterina Asupra acestui imobil se află următd- NegulicI, de profesie liberă , domiciliată iea împrejurare : ipotecă acest imobil că- suburbia Icâna, strada Icâna, No. 4. tre D. I6n Dumitrescu, pentru sujna de lei j Acest locveste viran neîmnr^muit se noul 4,800. înveciaese-eocu D. Chirițăi'Săpunâru'/ cu Se face dâră cunoscut în general că a- preotul de la biserica Sf, Constandin , cu âstă licitație se va urma în pretoriul a- strada Benjli și în faciă cu strada men- estul tribunal, în ijioadell Iunie 1877, ționată. i 11 ore de diminâță, având în vedere că Asifpra acestui imobil se află următâ- )țl aceia cari ar pretinde veil-un drept rea împrejurare : D-na Ecaterina NegulicI e proprietate, usufruet, servitute, chirie, 'a cerut ivâmjârea voluntară a acestui imo- rivilegiti, ipotecă sau verl-ce alt drept bil și după a bărora cerere s’a închis do- supra imobilelor în cestiune, să se arate saruL î! a tribunal, înainte de 4-ioa fixată pentru Se face dâracun'oscui în general ca acâ- icitațiune, spre a ’șl arăta pretențiunile ; stă licitație se va urma în pretoriul acestui căci, în cas contrar veri-ce cereri sa vor ivi, nu se vor ma* "onsidera. No. 4,847. — D-na &ița Minăilâsca, de profesiune liberă* domiciliată suburbia Popa-Cosma, calea Mogoșâi, No. 174, în basa formulei esecutorie¹ pusă pe decisiunea onor, curți de apel, secția I, cu No. 34 , din 1876, a cerut punerea- în vândâre cu licitație a,pa-] selof cu locul lor din comuna Bucuresci, suburbia Amza, strada Amza, No. 5, avere a D-lul Florea Burcescu, comerciante, do- miciliat în aceste case. Aceste ci e sunt de zid, învelite ca fer, compuse din duoâ prăvălii cu pivniță și duo.8 camere, în Curie alte case în duoS e- taje, tot de zid, învelite-cu fer; cu ga ;e de gâmurl, compuse sas din patru camere și cuhnie , jos trei camere și cuhnie , de- pendințe pentru servitori și pivniță, cur- tea împrejmuită ,i₍se învecinesce cu pro- prietatea'D-lui Anagnoste,i cu â D-lul Pan-, dele Stăqescu. și ț în faciă’cu strada men- ționată. 'Asupra acestui imobil 'se află urmă’tâ- rea,împrejurare: ipotecă aiest imobilprin actiiT No.'347, din 1875, către societatea tribunal, în dioa de 24 August 1877, la 10 ore de diminâță, avend în vedere eă toți ceia cari ar pretinde vre un drept de pi • rvietate , usufruet, servitute, chirie, pri- vilegiu, ipotecă, sau verl-ce alt drept c ' asupra imobilului în chestiune, să se arâ ) la tribunal, înainte de dioa fixată pentru licitațiune, spre a’șl arăta pretențiunile, căci, în cas contrarii!, veri ce cereri se vor ivi, nu se vor mal consid.era. No. 4,865. 1877, Aprilie ia nr — D-na Paladia Petre Spălătoresaj, do- miciliată Sf. Constandin , strada Lebedei, No. 14 , în basa formulei esecutorie pusă pe actul de ipotecă legalisat de aces! tri- bunal la No. 279, din 1875, a cerut pune- reă'în'vândâr d cu licitație a "caselor cu lo- cul lor din comuna Bucuresci. suburbia Sf, Constandin,,,sfiala Bercii , No. 71,.a- vere a D-nel Evdochia .AițțQneșcu,; de "pro- fesie liberă,-domiciliată strada Plantelor, No. 14. Aceste case sunt de zid, în părută, î velite cu tinichea , , compuse din duoărea - mere pu sală și cuhnie, uă magherniți de scânduri, curtea.împrejmuită se înweci- nesce cu un loc viran , proprietate necu- noscută, cu a Drlui.Florep. Iv$n, cu a D ui A .ie , aa.te și fp f ’. ționa$, Asupra acestui,.imobil ,nu șe maț’află altă împ a e. Se face deră _ t A că . câstă licitație ’se va urmă iiil a- cestui tribunal, în 4ioa.de fy: August,1877, la 11 ore dimineața, And în vedere pStoțl' acel cari ar pretinde yre-un drept¹ de. pro- .prmafe^ujțufr,^ f, ser dț.^e, diirie,.pyvi- jegiiL.hipotecă saă c’-ce, alt.d,tept asu- pra imobilului, în cestiune, ’ ă c arat» la tribunal înainte de ij.ioa fixată pentru Tici- ‘tâțiune, spre a’șl arăta pretențiunile; eăel in cas contrarifl, ori-ce cereri se yorpvi, iude vor: .mal‘(considera. nî 1877, Aprilie-12. . No. 4,885. -^D^aijȘlenadlieșcuzd-;) profe, beră, domiciliată, suburbia biserica Albă- Postovari, strada Metocu-Maicilor, No. 16, în basa formulei esecutorie pusă pe actul ■de ipotecă legalisat de acest’ AribunaLla No. 319, din 1875, a cerut punerea îa ven- dâre cu licit - i a case p ■ ’’ ; ■ cfomuna -Bucuresci J suburbia; Popa-Nan , strada Mecetu, No. 17, alzere . - ea'iTănasei Cojdearu.; rrdbmicilat în aceste : - i case. ■ Amestecase suntide zidț în paânră, r. «• puse din duoă camere Cu sălă iaiiNjloc înveliteîcu șiță, curtea împrejmuită c u| luci, puț în curte, se învecinesce cu Cârcimaru , cu Ion Petrache Lăuta s Nicolae Țincă și alții , în fund ’ - ân< Văduva și în faciă cu strada menționată. Asupra acestui imobil uu se mal află altă împrejurare. 'iUi 205 16 ' ’ "^”77 Se face d6ră cunoscut în general că a- cestă licitațiune Se va urma în pretoriul a- cestul tribunal,.în ■ D. Gg/TonMilitaru, din comuna Bo- teni, județul Muscel, âră acum cu domi- ciliul necunoscut, se citâsă ca, în (jioa de 25 Aprile 1877, la orele 10 diminâță, să vie la acest tribunal, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru furt; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă, conform legel. No. 6,390. 1877, Martie 23. Judele de instrucțiune al tribunalului Dâmbovița. Radu sin,Voicu, Marin Gg. Vlășeeanu și Sterie Olciu din BădulescI, se citâsă prin acâsta a veni la acest cabinet, în ^i- oa de 18 Aprilie 1877 , spre a depune ca martorii; cunoscând că, nefiind următori, se va condamna la amendă și se va aduce cu mandat. No. 1,051. 1877, Martie 14. Judecătoria ocolului II, colorea Galbe- nă din Bucurescl. D. D. Prisbiterianu , cu domiciliul ne- cunoscut, este citat a veni la acâstă jude- cătorie, în 4ioa de 5 luaie viitor, la ora 10 de diminâță, cu veri-ceacte va fi având relativ la procesul ce ’i s’a intentat de D. u prea Panait, pentru datorie de lei vechi 706 ce l debitâsă cu înscris cu data 2 Mal 1866, garantat de D. Gr. Cărcino; căci. în cas contrar, se va judeca procesul în lipsă. MIȘCAREA PORTURILOR. Severin, 14 Aprilie 1877. Corăbii sosite încărcate .... Corăbii sosite deșerte^ . 2 „ pornite încărcate .3 „ pornite deșerte .... Vapdre sosite cu................ 1 „ pornite cu ................1 Bastimente faciă în "port . Prețul productelor la hambar: Grâfi ciacăr, călit. I, lei 85—90. „ „ „ II, „ 75-80. Pornm hui........... 4° —45. Export: S’afi exportat chilogr. grâu. 174,500 Galați, 1877. Corăbii sosite încărcate 2 , „ deșerte . „ pornite cu . . 1 „ „ deșerte . 2 Vapdre sosite cu mărfuri . . 1 Vapdre pornite cu „ 4 Bastimente faciăjîn port . 13 Export > S’afi exportat chile grâfi 560,025 rjj’.rrATH AiHaitmid 40N1T0RUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ’io'w CURSUL BUCURESCI PRIMA CASĂ DE SCHIMB BURSA No. 68. Strada. Lipscani. No. 68. *7,^ Aprilie 1877; Oump. Obligațiuni rurale 77 — A eșit de sub tipar POESII de N. Scurtescu Un volum în 8°, coprindând mal ode, balade, elegii, fabmle etc. Seiaflă de vândâre la librăriile multe D-lor n n n n domeniale 68 — funciare rur. 66 — n 3001. casa pens. ufb 55 — 56 Vind. 78 — 69 - 67 — Socec & Comp., Szfilfisy și Graeve Comp., cu prețul de doui lei noul esdm- plarul. 00 î Imprum. municipal . „ cu prime Bucuresci (bilete de 20 lei) . 95 - 65 - 20 - (500 1.) Societat. Dacia 200 — (100 1.) România 45 — 100 - 66 - 21 - 220 - 55 — hac M' Levy. CURMEL Y1ENFÎ Viena, 26 Aprilie (st. n.) 1877 Metalice............... Renta hârtie........... Naționale.............. Lose............ . Acțiunile băneai . . Creditori . . . . London ................ Obligațiuni rurale ungare , ₐ temeșvar . . . transilvane . . , croate .... Argint în mărfuri.... Ducatul............, Napoleonul...... Marc 100............... 57 62 69 107 767 136 129 71 67 66 113 6 10 63 BIBLIOGRAFIE A eșit de sub tipar și se vinde la libră- riile din Bucuresci, un volum frumos în 8° de 14 cdle: REEA N. SCURTESCU TEATRlfr SILVIA—DESPOT-VODA (Ediția II-a) Preciul 2 1 e I. A eșit de sub presă romanul Vrăjitores roșiii safi MortA și vină, de Xavier de Montipin, traducțiune de St. P. Bureghelea 3 volume mari în 8° de 54 cdle. Prețul a tustrele volumele 9 franci. Se mai află devenire puține esemplare din romanul Misterele Indiei, 3 volume mari îu 8°, de același autor, prețul 8 franci A se adresa: în Galați la administra- țiunea diarului Vocea Covurluivhd-, în Bucureșcl, la librăria Socec & comp U loanițiu & Comp, și Graeve & Comp : în Iași, la librăria Dim. Daniel; în Craiova, la liorăriele frați Samitca și ron Zvie- ' bel; în Ploescl, la librăria G. Kârjean; în Brăila, lâ librăria Unirea; în Bârlad, la D. M. Barbu, comerciant; în Turnu-Măgu- relq, la librăria Tojnșa. Harței, fieșl căruia district cu .statistica lin ’tele olășilor și chiar n 90 90 55 20 20 50 25 50 75 10 35 65 Aeșit de sub presă: Indice Bibliogra- fice, al cărților publicatp românesce, în România sau de Români în anii; 1874, ' 875 și 1876. A eșit de sub tipar romanul: FRAȚII C0RSICAN1 tpiiloi arătat la ] sesc numai la mipe. mal de 5 E . - . v " tereă preciului de către, tdte șeâlele din. ■ țâră care sunt ordpnațe de înaltul:guvern 'al imposeda pentru școlari, județeni .did , de Alexandru Dumas; traducțiune . Al. D. larcu, preciul 1 franc. In Bucuresci la tdte librăriele; Iași la librări" Daniel ; Galați, Nebuneli.; Craiova, Lazăr ; Ploescl¹; Cârjan. A eșit de sub presă a 5-a edițiune . ' i CĂTEmil DREPTULUI ADMINISTRATIV ROMÂN si ; MANUAL DE HIGIENA PRIVATĂ . opui autorizat, conform noului program, de r. minister al instrucțiune! public; Se află de vândere Ia tdțo librari e și la la tipografiia Curți, ■ ■ ■ ? 12, cu preciul de 55 bani. SOCIETATEA clasa a doua. Locoten^nț-cpipnel . D. Papaeoglu. Calea Văcăresc) No. 151- •P. S. Afară , de districtele : Vâicaanrr Romanați, Ialomița, Brăila și Bușăfi-, < sunt epuisate. ,-j , s InutiR' a: îi ai Urii jsiq cu ab tB-îl erm 4NUN CITIRI PARTICULARE Pfi 4ₑ ItÎI fov, secția III Ja 1 ... Aprilie 12, am cumpărat de^a D'..NicQla'e, Ștefan; patru pirjj de piață\ciț 414, 415 și 416, patru sănii, patru p: •- chi hamuți și 16 cal.Public de acâsta spre sciințâ’generală. Dimitrie. Nicola. CREDITE LUI FUNCIAR URBAN Se face cunoscut că cuponele scrisurilor fdnciai"e ur- oane, cu scadența la 1 Iulie 1877» se plătescii cd un scompt de l³°|₀ pe lună, la casa Soeietățel. Direcfiunea Imprimeria Statului Directore: N. T. Orașa.nu