No. 84 U ium&r 25 bani oT, h (26J “.prilie 187^ M< )NITO1{I I OFIdAl AL ROMÂNIEI ABONAMENTE] r» *w, T*xi-țioi ți șiș»; șisa luni, io im (inWia lanaarie și UUiS Inlte) iaNUNOIURILE IINIA DE TRRi pBOl LITERE TRKVț BA.' ‘ (Înfiorarea n-a și mal departe, 20 b .; Prețui unei publicații judiciare, - in* la oinol-ijeol linii, cinol lei; M maî sare de oincî-deel linii, dece Irt DIBEq-IUXE A: «trada Germană, cartea Șerban- Vodă Scrisorile nefrancaf® fie renisă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mal departe, 30 bani lin Ananoiurils se primesc și ou anul SUMAR PARTEA OFICIALA.— Mesagiul de deschi- derea Corpurilor Legiuitâre. Ministerul de interne : Decret. —. Prescurtări de decrete. Ministerul de resbel: Prescurtări du decrete. Ministerul de finance : Prescurtări de decrete. PARTEA NEOFICIALA.—Cronică. — Ofran- dc D-lut I. î’. Mach dm.— Depe.șî telegrafice Ședința Senarului de la .HFebruarie.— Conti- nuarea ședinței Adunărei deputatilor de la 19 Martie. ^AnunciurI ministeriale,, adi^nisțrațiye, judi- ciare și particujaie. M------------- .------ — ■ - , , ■ PARTEA OFICIALĂ Bucuriei, 14Aprilie 1811 Astă-cjl, Jouî, 14 Aprilie , a avut loc deschiderea seaiunei estraordinare a Cor- purilor Legiuitâre. La 11 ore de dimineță, sa oficiat un Te-Deum, în sânta biserică a Metropolieî, la care a as'stat D nil miniștri, D-niî se- natori și deputațl, înaltele curți de casați- i ie și compturî, curțile și tribunalele, au- t( ritățile administrative și militare și con- siliul. municipal. ore asistenții afi trecut în sala depui âlor. La orele 12 Măria Sa Domnitorul a iu tiat în sala Adunărei deputaților, prece- dat de Casa Sa civilă și militară, fiind pri it la intrare de D. președinte al Adunărei deputaților împreună cu biuroul respec- tiv și de D-niî miniștri. ori-ce preț, cu ori-ce sacrificiu , să ferim ca România să nu devie teatrul resbelului, ca orașele si satele nostre să nu fie prefăcute in cenușe, ca popu- lațiunile nostr să nu fie masacrate, ca avuțiile nostre, fructul muncei in timp de duoe-deci de am de pace, să nu se nimicnicescă in mijlocul unui resbel pe care nu ’l am voit, pe care nu ’l am provocat prin vina nostră. Domnilor Senatori, Domnilor Deputati, Intrarea armatelor imperiale ruse este un eveniment europen, in contra căruia nu seim ca Puterile Garante să fi protestat. Aparține D-vostră ca, in puterea art. 123 din Constituțiune, să’mi trageți linia de urmare ce gu- vernul Meu va avea a ține. Uă dată cu intrarea armatelor ro- siene pe teritoriul nostru, Maiestatea Sa Imperatorele Alexandru, unu! din puternicii garanți aî esistențeî politice și aî drepturilor Românieî, ne-a decla- rat că nu este în intențiunile sale, că nu este în voința sa de a lovi îu aces- te drepturi, de a atinge instituțiunile și guvernul autonom al acestei țerî. Ca semn de recunoscerea individuali tățeî nostre politice și de asigurarea paciniceî funcționări a instituțiunilor nostre, Bucuresci!, capitala Românieî, nu va fi ocupat de trupe rosiene. Pene ce D-v6stră vc vețî rosti, gu- Măria Sa Domnitorul luând loc pe tron a"citit următorul discurs : Domnilor Senatori., Domnilor Deputați, Grelele împrejurări prin cari trece țera ndstră Mau făcut să ve convoc în sesiune estraordinară. Resbelul aisbucnit: stăruințeleNos- Itre pe lângă înalta Portă și Puterile Garante, ca neutralitatea nostră, pen- tru a căreia manținere, în decurs de un an, am făcut atâtea sacrificie, și care de către înseși cabinetele străine Ni se cere ca uă datorie ; stăruințele Nostre, ca acestă neutralitate să ni se recunoscă și ca un drept, au remas fără succes; înalta Portă s’a refusat chiar de a introduce acestă cerere în senul Conferinței din Constantinopol. într’uă asemenea situațiune, Româ- nia , abandonată de sprijinul altora , nu maî are să compteze de cât pe sine. Vom invoca deră ocrotirea Dumne- deului părinților noștri care in ora pe- ricolului nu ne-a lipsit nicî uă dată. Consultând interesele națiunel, po- vățuindune de tradițiunile strămoșesc!, ne vom rădima pe patriotismul tutulor Românilor, și la cas de nevoiă vom recurge chiar la brațul fiilor râreî. Domnilor meî, decă astădl nu maî putem a ne bucura de neutralitatea pămentuluî nostru, ca nerecunoscp/ță de nimijiî, datoria nostră este r;a, cu 2488 MONITORRUL OFICIA AL ’MĂNH (26) Aunil87 vernul Meu, faciă cu armata imperia- lă, a observat și va observa o atitu- dine de reservă. singura ce este per- misă puterei esecutive, într’un Stat constituțional. Acestă ținere în reser- vă este desemnată prin încheiarea con- siliului de miniștri, dată și publicată tn diua de 12 Aprilie. Ministerul Meu vă va supune totă| plăti cu persona Mea. corespondența diplomatică ținută de guvernul Meu cu cabinetele străine, în midlocul ultimelor evenimente. Domnilor Senatori, Domnilor Deputali, lisiunea D-vostră în acestă sesi- . un; estraordinară este mărginită prin . iseși împrejurările durerose în mijlo- . ul cărora patria este învăluită! Activitatea D-vostră va avea mai cu deosebire a se ocupa de sifuațiu- ea politică a țăreî, și a da guvernu- lî Meu mijlocele trebuitore pentru a putea face faciă greutăților resbelu- luT, pentru a apăra drepturile și inte- nsele României. Ast-fel, Domnilor Mei, activitatea -vostră fiind concentrată asupra uni- n trebuințe de astădî: salvarea irei a mstituțiunilor ei, Am tot temeiui : a crede că pe acest terâm divisi- â de partide, uri și sfâșieri di untru nu mai esistă. Un apel la frățire ar fi din Pârte’mi chiar de isos. Fit aî aceleeași țări D-vostră nu puteți avea și nu aveți, am ferma j nvicțiune,. de cât un singur gând ; uă singură voință, un singur scop: • mele mumei nâstre a tutulor, binele >mâniei1 Cât pentru Mine, Domnilor Senatori . । Domnilor Deputațl,.fiți siguri că Mi Jurnalul consiliului de mi- voiu face datoria. Din diua de câ d mai sus citat, este apiobat. ... / y A , Art. II. In temeiul art. 29 din legea am pus piciorul pe acest păment, gₑₙₑᵣₐₗₑ ₐ Sₜₐₜₐlj deyenitRomân. Din clina de când mam,gₑ deschide ministrului Nostru de in- suit pe acest Tron, ilustrat prin at ț a țₑᵢ.Ue ᵤₙ credit estra-ordinar de dece mari și glorioși Domni, cugetările lor Liil lei, asupra esercițiulul anului cu- aii devenit marea gândire a domniei rent, pentru plata imprimatelor ui con Mele : realțarea României, împlini- dicilor necesarii comisiunilor de re- rea misiunei sele la gurele Dunărei, censement, prevădute la ait. 12 din și, mai pre sus de tote, manținerea drepturilor ei ab-antiquo, apărarea in- tegrităței hotarelor el. Si întru înde- plinirea acestei sânte dator' fie bine încredințată țera Mea că, în capul junei și bravei nostre armate, voiu sci a Dumnedeu să protegă România, i Dumnedeu să bine-cuvinteze patri-i oticele D-Vostră lucrări. CAROL. Președintele consiliului miniștrilor, ministru de interne și ad-interim la finance, I. C. Brăr tiann. Ministrul afacerilor străine Michail Kogăl- nieenu. Ministrul agriculturei, eomereiului și al lu- crărilor publice, I. Docan. Ministrul eultelor ș’ al inekucțiunei publice, G. Chițu. Ministrul justiției, J. Câmpineanu. Ministrul d resbel General Al. iernat No. 819. ,a 14 Aprilie 1877. ți ucizi După terminarea discursului M. S. Dom- nitorul a părăsit sala, âră Corpurile Le- giuitdre aii procedat îndată la lucrările lor. MINISTERUL DE INTERNE. । CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința na- țională, Domn al Românilor La toți de faciă și viitori, sănetate; Asu ■•portului rr-șirului Nos- tru secretar de Stat la departamentul ¹ de interne, sub No. 7,473 • Vădend jurnalul consiliului de mi- niștrii No. 1, încheiat în ședința de la 10 curent, Am decretatei decretăm : ■ . regulamentul asupra recuisițiunilor militare, care credit se va acoperi din fondul de 200 000 lei, alocat prin budgetul general al Statului pentru creditele anului curent. Art. III. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci la 12 Aprilie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne. I. C. Brătianu. No 838. CAROLI, Prin grația Iu Dumncdeu și voința na. țională, Domn al Românilor La toți de faciă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 7,159 ; In virtutea art. 69 din legea co. siliurilor județene, Am decretat și decretăm: Art. I. Budgetul veniturilor și clici- uelilor județului Bolgrac"^ împreună cu acela al drumurilor pentru eser- cițiui anului, curent 1877 . este apro- bat de Noi cu adăogirea . ' educțiu- nea următâre: Budgrtnl județnlt 1 Cheltuelî. Lei 3,700, sa adaogă pe lângă stima de lei 500 , prevăzută la art. 5 , § 1, cap. V, spre a se da lâfa 250 și 100 lei diurnă pe lună pentru transport unul veterinar. Budgetul drumurilor. Cheltuelî. 120, se reduce din suma de lei 240 prevăzută la art. 1, § 3 , cap. I, spese de cancelarie. Art. II. Ministru Nostru secretar de' Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci, la 7 Aprilie 1877 CAROL Miniștri secretar de Stat la departamentul de interne I. C. Brătianu. No. 795. 14 (26) Aprilie 1877 MONITORUL OF1OIĂL AL ROMÂNIEI 489 Prin înaltul decret cu No. 796 , ne la 7 Aprilie 1877, după propune- rea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne: Oficiantul clasa I Bușilă Grigore și oficiantul clasa III Breviman Constan- tin se depărteză din serviciti pentru motivele espuse în raport, pe dioa de 11 Aprilie, a c. In locul acestora și a demisionatu- lui oficiant clasa III Bădulescu Ion se reprimesce pe aceiași di cu gradul de ?' -ut ■ :sa I ca controlere Petrini Constantin, cu gradul de oficiant clasa III elevul Popovicî Ariton și se a- vanseză la gradul de oficiant clasa III actualul elev clasa IDobrescu Grigore. Conductorul clasa I Scântee 'Preda se retrogradezi la gradul de conduc- tor clasă'II asemenea p ntru motivele espuse în raport, pe ilioa de 1 Aprilie, 1877. ■ - j. Prim înaltele decrete cu data din 11 Aprilie.curent, după .propunerea făcu-' tă prin raport de același D. ministru, sunt numiți și permutați: , ;-D. Mihail Stamatiu,’sub-prefect la' plasa Cotul-Morel’,-județul Cahul, în, locul decedatului V. Rășcan. D. Mache.Ionid, sub-comisar clasa la despărțirea VII, culorea de Ne- gru din capitalii., în locul D-luî Spiri- don.Dărmănescu, destituit. D. C. Lascu, actualul sub-comisar clasa I de lă despărțirea II, culorea de Roșiii din capitală , în asemenea calitate lâ despărțirea I, aceiași cu- lore în locul D-lui C. Iliescu, demi sionat. D. G. Antonia, actualul sub comi- sar clasa I, de la despărțirea IV, cu- lorea d Verd din capitală , în ase- menea calitate la despărțirea II din culorea de Romi, în locul D-lu)' C. Lascu, permutat. D. G. Manolescu sub comisar cla- sa I la despărțirea IV, culorea de Ver de. din capitală, în locui D luî G. An- tonio transferat. D. A. Mincu, actualul sub-comisar Cucii de la despărțirea VI, culorea de Al- Căpitanul Bordeiul Constanții), aflat astru din capitală, în asemenea ca- în neactivitate de la 17 Maiu 1875, tate la despărțirea II, aceiaș culore,¹ pentru congediu măr mare de 6 lunî, în locul D-luî T. Calvocurescu, per- mutat D. C. Atanasiu, actualul sub-comi- sar clasa I, de la despărțirea VII, cu- lorea de Albastru din capitală, în a- semenea calitate la despărțirea III, a- ceiaș culore, în locul D-lui D. Chris- tescu, transferat. D. I. Calvocurescu , actualul sub- comisar clasa I, de la despărțirea II, culorea de Albastru din capitală, în asemenea calitate la despărțirea VI, aceiaș culore, în locul D-luT A. Min- cu, transferat. D. D. Christescu. actualul sub-co- misar clasa I, de la despărțirea III, din culorea de Albastru din capitală, în asemenea calitate la despărțirea VII, aceiaș culore, în locul D-luî C. Ata- nasiu, permutat. ^IHfSTERUL DE RESBEL Prin înaltul decret sub No. 821, de la 10 Aprilie 1877, după propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, prin ra- portul No. 3,545, D. colonel în retra- gere Călinescu Atanasie s’a numit în funcțiunea de comandant al guardei orășenescî din Bucuresci, în locul D-luî colonel în retragere Opran Mi- hail, care se desărcinezi din disafunc țiune. > Prin înaltul decret sub No. 822, din 10 Aprilie 1877 , după propunerea făcută de acelaș D. ministru, prin ra- portul No. 3,544, ș’a chemat în acti- vitate pe (lioa.de 8' Aprilie 1877, ofi- cerii din neactivitate si anume Căpitanul Paliologu Barba Văcă- rescu, aflat în neactivitate de la 4 Oc- tombre 1875, pentru congediu maî mare de 6 lunî, la vacanța ce este în regimentul de linie. Căpitanul Limotescu Constantin , aflat în neactivitate de la 21 Febru- arie 1876, pentru concediu inaî mare de 6 lunî, la vacanța ce este în regi- mentul 9 de dorobanți, compania 6 la vacanța ce este de comptabil la re gimentul 5 călărași, funcțiune preve- dută prin budgetul anului 1877 Prin înaltul decret cu No. 791, din 6 Aprilie 1877, după propunerea fă- cută de acelaș D. ministru, prin ra- portul cu No. 3,250, căpitanul Guriță Constantin , din regimentul No. 6 de infanterie, s’a trecut în posiție de ne- activiiatb, pentru infirmități țimporale. MINISTÎEtWL DE FiNANCE, Prin înaltul decret cu No. 807, din 8 Aprilie , după propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul financelor, D. G Bildirescu, licențiat în drept, actual prim-președinte la tribunalul Mehe- dinți, se numesce advocat al Statuluî clasa IlI-a la acel județ, în locul D-luî I. Mihali. Prin înaltul uecret cu No. 799, din 7 Aprilie 1877, după propunerea făcută prin raport de acelașî D. minis- tru, D. Dimitrie Mihăescu, fost șef de biurou clasa I, în administrațiunea centrală a financelor, este numit în postul de controlor la biuroul de va- mă Galațî, în locul D-luî Dimitrie Ra- dovicî, care nu dispune de garanția cerută de lege Decisiune. Ministru secretar de Stat la departa- mentul financelor; Având în vedere demisiunea D-lul G. Petrovicî, am iată la raportul șefalul per- ceptor al biuroulul de vamă MihăilenT sub No- 156; Având în vedere art. 43 al legel genera- le a vămilor. Decide : Art. 1. D. George Constantinescu este numit în postul de impiegat de cancelarie clasa Ill-a la biuroul de vamă MihăilenT în locul D-luî G. Petrovicî, demisionat. Art. II. Decisiunea de faciă se va pu- blica îu Monitorul oji ial. Art. III. D. director general al vămilor și contribuțiunolor indirecte este însărci- nat eu esecutarea decisiune! de faciă. 'Făcută în Bucurescî, la 8 Aprilie 1877. p. Ministru financelor: G. Cnutacuziuo. No. 8,695. 1877, Aprilie 8. ' ’.Uid he 187" D. N. Drosu. D-le președinte, anunț uă interpelare D-lul ministru de interne r lativă la necomplectarea consiliului jude- țian de Iași prin neconvoearea colegiului ântâifl din acel județ în termenul legiuit. D. vice-președinte. Se va comunică D-lui ministru de interne. D-lor, avem de supus 1 votul ‘-v. trei amendamente, ântâiti, care este și cel mal PARTEA N EOi juiall. ^490 Bucurenei, 14 Aprilie 18 < ।. . S. Domnitorul a primit eri, 12 le curentei, pe D. consilier de Stat M. I ’etronievicî, agent diplomatic al Ser- biei, care a avut ondrea a remite Inăl- țimel Sele uă scrisore din partea A. S. Principele Milan Obrenovici IV , ca răspuns la scrisorea de rechemare a D-lul Al. Sturdza, din postul de agent iplomatic al României la Belgrad. usa ucesref atmeredcrl mutuale, F.auța a făcut, în anii săi din urmă , mari silințe pentru a organisa apărarea țărel. Mase; mari de trupe sunt acum înșirate între Paris și fruntaria Germaniei. Franța are pe picior de pace cadre de resbel tot-d’a- una gata. Germania ar putea rămânea îna pol dâca propunerea guvernului relativă la crearea a 105 căpitani nu s’ar primi. • depărtat de projectul guvernului, este a- Acâstă propunere este adoptată. depărtat de projectul guvernului, este a- Londpa, 24 Aprilie. — Camera Lorzii- mendamentulD-luI Leca care propune șter- lor. Lordul Derby, secretar de'Stat la de- gerea art. două; apoi amendamentul D-lul parlamentul afacerilor străine, regretă e- Drosu, și al treilea este amendamentul venimentele , dâră , fiind date relațiunele D-lul Bâțcoveanu; pe urmă vine modifica- caii esistă între Turcia și Rusia, a credut.' necontenit că, silindu-se de a manține pa- cea, urmărea uă ploblemă insolubilă., (Havas) rea introdusă în project de comitetul de- D. I. I. Machedon a oferit armatei ro- mâne duol cal și uă mie lei noui pentru । umpărare de cal safi orl-ce alte munițiunl trebuitâre armatei. Ministerul esprimă print’acâsta mulțu- lirl din partea guvernului D-lul Mache- don pentru patriotica ofrandă ce a făcut Statului. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ DEPEȘI TELEGRAFICE. (Servldul privat al Monitorului) Kișeneff, 24 Aprilie.— Manifestul îm- păratului care a apărut astă-ijl declară că este imposibil de â obține uă îmbunătă- țire a sârtel chreștinilor din Turcia pe cale pacifică și în unire cu marele puteri Ședința ne la 11 Febrnarin, 1877. Preșidenția D-lul vice-președinte Miha- , il Kogălniceanu asistat de D-nil secretari Bellu Siefan și Negrutzi Alesahdru. Ședința se deschide la 2 V₉ ore după • amâijl. Presențl 45 domni senatori. Nu răspundă la apelul nominal 25 D-nl senatori, și anume: legaților și care este primi;tă de guvern. Prin fijrmar,e',voifi pune inal ântâiti la vot amendamentul D-lul Leca. Vă amintesc că D. ministru a declarat că retrage projec- tul dâcă se respinge art. 2 fiind cheia le- gel. Voiți să votați prin sculare și ședere? Voci. Prin bile. D. Deșliu. Cer cuvântul. D. vice-președinte. D. Deșliu cere cu- vântul, sunt dâtor să spun că .discuțiunea s’a închis, se¹ pâte vorbi numai asupra u- nerel votului. Voci. Puneți Ia vot. Bolnavi . D. vice-președinte. Așa dâiă pun la vot prin bile amendamentul D-lal Leca. D. Dimitrie Ghica. Vă'irog să se es- plice votul; care din aceste -amendamente este primit de minister, D. vice-președinte. Să ’ml dațl voie, după regulamant eti am dâtoria să¹ dau sâmă °rta S. Sa Mitropolitul Primat, D-nil' Catargiu Lascar, Cobălcescu Gr.., Gridov Lerescu Isaia, Mătăsaru T., Păcleanu N., ; Senatului de cum s’a pus: cestiunea; gu- vernul prin projectul șăti, art. 2, ast-fel : ( in causa retușurilor persistente ale Por- Pleșoianu St., Roseti Tețeanu, țel Ottomane. Momentul de a lucra într’un, mod indipendent a sosit pentru Rusia. Im pârâtul a ordonat armatei sâle de a trece fruntaria Turciei. St. Petersburg, 24 Aprilie. — Circu- ira prințului Gorciakoff către ambasadori ruși pe lângă curțile străine constată re- zistența invincibilă a Porțel de a primi, propunerile stăruitâre pe cari, într’uă co- ■ mună înțelegi ie , marile puteri, europene' le presențase. Resbelul se impune ca uă j datorie Rusiei atât prin îngrijirea pro- prielor sâle interese amenințate cât și fiind ă desvoltarea sa pacifică în întru este îm-1 pedicată prin tulburările permanente cari esistă în Orient. Acest resbel răspunde a- ᵤemenea sentimentului și intereselor Eu- >pel. In congediu: ■ D-nil Dimitriu G„ Isvoranu Manolache, Moscu Tache. Orlenu G. Nemotivați: Fi ea S. S. episcopul de Bmjău D-nil A- postoleanu G., Boboicâau I., Bosianu 0., Brătianu I., Euescu G., Grecânu Al., (Dr.,) Hermeziu lorgu , Isvoranu M., Lahovari N., Racotă Bariton, Teohari Ahil. - Sumarul procesului verbal al ședin- ței precedmte se adoptă — Se citesce cererea de congediti a D-lul Lerescu, pe lângă care adaogă și un act medical. — Senatul acordă congediu!. D. vice-președinte. înainte de a intra Art, 1. ProjectuLde budget, .presentat de guverii A'dpnărel'depii taților,¹ coprinde: a). Evaluarea veni Jlor, bas 3 pe menul de mijloc al Încasărilor efectuate în cursul a trei ani precedențl mai pucin 5°/₀; b). Evaluarea cheltuelelor socotită pe trebuința maximală a serviciului respectiv. Comitetul delegaților, cu adesiunea gu- vernului, vine și modifică acest articol în următârea coprindere : Art. 1. Projectul de budget, presentat de guvern Adunărel deputaților, coprind : a) . Evaluarea fie-cărul venit în parte, basată pe termenul de mijloc al încasări- lor efectuate în cursul a trei ani precedențl, mal pucin 5 °/c. b) . Evaluarea cheltuelelor socotită pe trebuința maximală a serviciului respectiv. Acâstă modificare, dupe cum am avut onâre a vă spune, s’a primit și de către guvern, și guvernul a declarat, cum că dâcă acâstă modificare, nu se va primi, aiunci retrage Berlin, 24 Aprilie. — In discuțiunea în ordinea ()ilel suspend ședința până va budgetului militar presentat Reichstagii- veni D. ministru de finance, fiind a se ur- , ₓ , lui, feld-mareșalul Moltke a vorbit îa fa- ma desbaterea pe artisole a projectulul projectul de lege. D. senatore Leca, apoi, vârea creerel a 105 noul căpitani, adăo- pentru aședarea budgetelor de cheltueli propune stergarea cu desăvârșire a art. 2; ale Statului. și onor. D. Drosu, revine la art. primitiv, - Se suspendă ședința. așa precum a fost presentat de guvern. 0- - Peste un sfert de oră se redeschide nor. “ ___ guvernului, însă cere a șe adaogf un aii - <ând că uă lungă pace nu este de sperat, impui nu este depărtat în care tdte gu- vernele vor trebui să facă tâte silințele lor pentru a asigura asistența lor. Din ca- ; nța . D. Bâțcovânu primesce relacțiunea 1 (26) Aprilie 1877 Mud<1auuul. utiuiAjuAXi aulsAMi 491 niat li cest articol, și care este în urmă- târea cuprindere: „Propun a se adăoga ultimul alin, adică: ¹ doctul nu se va putea decreta nici pune în esecutare ră a fi echilibrat prin noul resurse de va fi trebuință". Așa dâră, D-lor, dupe cum vedeți, sunt trei amendamente, dintre care al onor. D-lnl Leca este cel mal depărtat, căci propune ștergerea acestui articol două, dupe care vine acela al D-lui Drosu, care menține ar- ticolul din projectul guvernului, și apoi a- cela al onor. D. Bâțcovânu, care propune un aliniat; prin urmare, se pune la vot prin bile amendamentul onor D-luI Leca ca cel mal depărtat. Voci. Cu bile. D. vice-prc „linte. Pun la vot cu bile amendamentul D-lul Leca, cine este pentru amendamentul D-lul Leca va pune bilă albă lă urnă albă, cine este contra va pune bila nâgră la'urnă albă. — Se proceda :la vot. vlct ireșe te. D-lor, resultatul votului este cel următor: VotanțI . . . Majoritate, absolută . Bile albe pentru . r„ negre contra . . 43 22 9 34 Senatul a respins amendamentul D-lul Voiti avea onâre a pune acum la vot a- mendamentul onor. D-lul Drosu. Cum yoițl să’l votați' prin sculare și ședere, sati prin bile ? Voci. Prin, bile ! D.'. vice-președi ite. Voiu pune Ia vot cu bile. Mai ântâiti voiti da cetire amen- damentului D-luf Drosu ș? apoi veți vota. ' Pică d'mend'amentnl: ; „Propunem ca art. 2 să fie redactat în moduî următor:, Art. 2. „In dată ce la votarea budgetu¹ iul anual de către Adunarea deputaților, se arâtă un deficit budgetar, guvernul va pro- puse Corpurilor :L’e₎gîjlit6r,e, pentru acq- perireâ acelurdeficit, .scăderi de cheltueli și la neajungeri resurse noul". Aliniatul de sub acest articol care începe cu cu vântul „ ratele “ rămâne intact". N. Drosu Șe pfocede la i,>t cu bile. D. P. Casimir. D-le președinte, eti de clare că mS abțin de la vot. Ice- reședințe Resultatul votu- solidate, nici din vânij.3rl de bunuri ale Statului, și scăderi de cheltueli, de uă po- ¹ o Ăi VotanțI . 42 Abținuți... 2 Majoritate absolută 22 Bile albe pentru 10 Aile negre contr 32 Senatul a respins amendamentul D-lul nouâ resurse, de va fi trebuință". Drosu. Acum vom, trece la votarea amen- ______ ____ — Se pune la vot prin sculare și ședere amentulul D EI lâțcovânu, la art redi art. 2 modificat prin adoptarea amenda- mod absolut; constituanta în adevâr pentr jat de către comitetul delegaților și primit de guvern. Onor. D. Bâțcovânu, bine afa calificat ? Așa este ? D. Bâțcovânu. Declarația care am fă- cut’o erl, este că acest aliniat să se adaoge la articolul guvernului. D. vice-preșe dinte. V’a să $ică, la ar- ticolul primitiv al guvernului? D. M. Gherman. Eti, în numele comite- tului delegaților, și în înțelegere cu D. ministru de finance, declar că am primit amendamentul D-lul Bâțcovânu ca aliniat la redacținnea comitetului delegaților. D. N. Manolescu. Apoi D. Bâțcovânu a declarat că acesta este un amendament la articolul primitiv al guvernului. D. Cămărășescu. Nu se votâsă cu art.? I). vice-președiiite. Ouor. D. Cămără- șe cu, bine-voițl a’ml permite a vă spune că amendamentele se votez tot-d’a-una, și ori unde, înaintea articolelor. Așa dâră, voiri punelavotamendamnent.nl D-lul Bâț- covâuu care este un ultim aliniat la arti- colul guvernului, și aliniatul făcut de co- mitet, fiind primit de guvern, acesta este al guvernului. Voiti da dâră cetire amen- damentului D-lul Bâțcovânu : Amendament la art. 2. „Propun a se adăoga ultimul aliniat, a- dică: „budgetul nu se vă putea decreta, nici pune în esecutare fără a fi echilibrat prin noul resurse de va fi trebuință". — Se procede la votarea prin bile a a- mendsmentulul D-lul Bâțcovânu. D. vice-președinte. D-lor, resultatul votului este cel următor: VotanțI • 38 Majoritate absoiută ... 20 Voturi pentru amendament. 35 Voturi contra 3 Prin urmare Senatul a încuviințat amen- damentul D-lul Bâțcofânu D. raportor să bine-voiască a da cetire articolului așa cum aste redactat în mod definitiv. D. raportor, M. Gherman. D-lor, âtă redacținnea definitivă a art. 2 : Art. 2 „îndată ce la votarea budgetului inual de către Adunarea deputaților, se produce un deficit budgetar, guvernul pro- , pune Corpurilor Lagiuitâre, pentru acope- rirea acestui deficit, scăderii de cheltueli și, la neajungere, resurse nouS, neprove- nind din împrumuturi provjsoril saii eon- trivă cu suma deficitului." „Ratele bunurilor Statului vândute în- ainte de anul 1876, rămân înscrise în bud- getul Statului, ca resursă, cași penă acum". „Budgetul nu se va putea decreta nici pune în esecutare fără a fi echilibrat prin mentulul D-lul Bâțcovânu, și se primesce de Senat. — Se citesce art. 3 al comitetului de- legaților precum urmesă : Art. 3 Budgetul rectificativ nu pâte mări suma eheltuelelor Statului peste cifra totală, fixată de budgetul anual al Statului votat de Adunarea deputaților și sancționat de Domn“. „Budgetul rectificativ p6te introduce în cheltuelele diferitelor ministere modificări numai în marginea cifrei totale alocată pentru cheltuelele fie-cărul minister". — Ne luând nimeni cuvântul, se pune la vot, și se primesce. — Se dă cetire art. 4 din projectul gu- vernului : Art. 4. Creditele suplimentare și estra- ordinare nu vor putea, în nici un cas, păși în cursul anului, peste articolele speciale care pârtă în l°gea budgetară denumirea da „articol al creditelor suplimentare și articol al creditelor estraordinare" Aceste duoâ articole vor forma un ca- pitol special al budgetului de cheltuele ale ministerului de finance". D. I. Deșlin. D-lor senatori, dnpă art. 4, înțeleg că nu mal Camera deputaților are drept să deschidă credite guvernului de câte ori budgetul veniturilor va pre- senta un escedent, de unde resultă că Se- natul nu are nici un amestec, lucru con- trariii Constituțiunel. Vă aduceți aminte, D-lor senatori, că tocmai asupra acestui punct am uă propu- nere citită și aprobată de Senatul disolvat, recunoscută și de D-vâstră; propunere prin care ceream aplicarea sinceră a Constitu- țiunel, dâră care de la 1873, stă îngropată ,în cartânele Senatului. EI bine, astădl este locul prin amenda- mente să facem ca Constituția să fie ese- cutată „ad-!iteram“, și legea de faclă să pue capăt creditelor suplimentare și eslra- ordinare după voința guvernului, care, fără a face culpabil pe cine va, a dat loc la îm- prumuturi și imposite; așa că în 5 ani la dâtoria publică numai din acâstă lipsă da control s’a adăogat pe pucin uă risipă de câte va miliâne! Și atât de adevărat este că Constituția cere ca ori ce credit de or' ce natură fie budgetare, fie estraordinare, urmâsă a primi sancțiunea Senatului, că vă dau de esemplu pe fostul ministru de finance D. Al. Golescu, care la 1869, ace- rat de la Senat a se vota unele credite des- chise de Cameră și sancționate de Domn, fără ca predecesorul sâfl D. Brătianu, să le fi supus discuției și aprobărei Senatului. Uă voce. Despre ce credințe este vorba ? D. Deșlin. Despre aceste credite de care vorbesce art. 4 în chestiune adică, dâcă într’un an budgetul va presenta un venitde80miliâne, âră cheltueli 76 mili- âne; asupra acestui escedent projectul pre- tinde, că numai Camera dispune într’un 2J92 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE 14 (26' * iriU xi a face mal espeditivă votarea dudgetuluî, l’a lăsat numai asupra Cameral în limitele legilor organice, privitâre la diferitele mi- oistere, adică dreptul deaaședa veniturile și cheltuelele, fără a ’l se întinde puterea de a dispune de escedente budgetare, și de a le întrebuința îu cheltuell după plăcerea guvernului fiind simpatic Camerei depu- taților. Probându-vă tâte acestea, dâcă noî avem âtoria să votăm resurse pentru a plăti ori e credite deschise , fără a fi indicate mijlâcele de plată, cum n’avem drep- tul să cercetăm și să votăm întrebuințarea anilor publici, fie ca chiar escedente cine are datorii are și drepturi. Așa dâr, cred că este momentul astădl. ca Senatul să vină îu ajutorul unei idei salutare, fără să se ocupe decă ea vine de la mine, destul să Că bună; prin urmare, vă rog să bine voițl a vota un amenda- ment la acest articol, pe cara ’l voiă citi chiar acum. In art. 4 să se intercaleze: „Nici se »or deschide de cât prin uă lege a nume votată de ambele Corpuri Legiuitâre". Nu mă îndoesc că onor. D. ministru de finance, care a avut atâta bună voință de a se uni cu comitetul delegaților asupra art. 2, va conveni cu mine asupra acestui a- mendament căci este uă mal multă garan- ție trecând tot felul de credite prin Senat de cât cum s’a urmat, și fără să se aducă întârdiere, căci deca s’ar vota un credit astadl mâine s’ar aduce la Senat; este și oportun ca Senatul să scie tâte cheltuie- ile fie chiar și târgurile dilnice ale fie- cărui ministru. Iată ce (Jice în acestă ma- terie legea de comptabilitate a Belgiei: „Fie care ministru va depune la amân- două Corpuri Legiuitâre nn tablou trilu- nar de tâte creditele deschise, de tâte ter- guelile mici, precum și numele lucrători- lor; data contractelor, și domiciliul D-lor concesionau". Vedeți dâr că în tâte Statele Constitu- ționale, Adunările trebue să cunâscă ori cât de mici cheltuieli publice până și chiar că s’a spart un geam și l’a dus la loc (ila- ritate); pe lângă acâita în Belgia se pub- lică și un tablou trilunar de lâ.e încasă- rile făcute și de tâte rămășițele neîmpli- nite ; acest tablou să trămite și la Senat, pentru că el cum am spus ține punga țâ- rei; a avea numai Camera dreptul de a cheltui, și Senatul de acoperi cheltuielile, noi rămânem cerat uu biurou de înre- gistrare ! Constituțiunea nâstră derogă Constitu- țiunea Belgiei, numaî asupra formării bud- getului basat je legile organice; va să ijică uă para de se va cheltui mal mult nu se pâte plăti fără învoirea nâstră. Dâcăaces- te argumente ar fi predominat pe guver- nele trecute, Dumnezeu șcie dâcă datori- ile publice ar fi fost a!ât de urcate. VS rog dâr, D-lor senatori, să primiți îusă din aceste 80 cheltuieli 79 sunt pen- tru diferitele ministere și rămâne un mi- lion din care miniștrii pot să ea, pentru creditele suplimentarii și estraordinare, bine înțeles că acest milion nu pâte păși pesta cifra de 80 de miliâne care este st bilită că formâsă venitul și c’nelt ie ) Statului în un an âre-care. De ce legea comptabilităței prevede un âre-care frâu, ca să dic așa, în întrebuințarea acestor credite suplimentare și estraordinare; este ca miniștrii să nu pâtă cu ușurință să facă cheltuieli cari pâte nu sunt de nevoe, și cari nu s’ar putea justifica; de aceea se dice că aceste credite trebue să trâeă prin consiliul de miniștri și să fie decretate prin decret Domnesc și publicate prin Mo- nitorul oficial și tot-uădată să se justifice înaintea Adunărei. Este un fel de viriment budgetar. După cum yirimehtele b.udge- tare ale ministerielor se legitimâsă prin budgetul rectificativ,.de asemene,șfșceste virimente cari merg' afară de/cheltuielele diferitelor ministeril. Insă diferitele chel- tuieli uă-dată legitimate prin budgetul Statuluî, trebue să se legitimese prin acel Corp care votâsă budgetul. Vedeți dâr că creditele suplimentare și estraordinare, ast-fel cum sunt prevădute de legea comptabilităței^ și.cum le preci- sâză încă și maî mult legea defață, nu pre- sintă nicî un pericol; pericolul a fost când creditele suplimentare și estraordi- nare se întrebuința într’un mod estra- legal; căci 6tă ce dice art. 25 din legea comptabilităței: „Când creditele deschise de legile de finance nu ajung a âcopori • seryfciele la cari "sunt’ afectate,' Domnul după cererea miniștrilor respectivi, pâte să le deschidă credite suplimentare prin ordonanțe dom- nesci, în marginale'prevestite prin un art. special din legea budgetului. Aceste credite se vor supune Adunării: la cea d'întâiă • Vedeți dâr că creditele suplimentare nu pot eși din budgetul de cheltuieli uă-dată votat, pentru că suma lor este coprinsă în acel budget. Asemenea și creditele estraor- dinare; art. 29 alin. 2, ijice: „Domnul pâte deschide miniștrilor respectivi creditele estraordinare în marginele prevăzute prin un articol special din legea budgetului". Obiceiul de lungi ani de dile a fost altul, a fost că se vota credite suplimentare și es- traordinare provenind din inițiativa guver- nului și din conlucrarea chiar a Camerei Le- giutâre, afară din cifra anume prevăzută în budget, în cât cum ați vădut în espu- nerea mea de motive a fost um an în care creditele suplimentare și estraordinare s’au urcat la cifra de 24 de miliâne cu tâte că în anul acela paragraful pentru creditele suplimentare și estraordinare nu era maî mare de cât 2 miliâne. Acâsta a fost uă adevărată călcare de lege; și pen tru ca ea să nu mai aibă loc am căutat să acest amendament și sper că onor. D-nu Sturdza, care este în contra risipelor de banî, ne va aduce mediiat și creditul de cinci mii leî votat de Cameră pentru im- primarea actului de acusațiune conlrafoș- tilor miniștri. Este un credit estraordinar și uă cheltuâlă de prisos, de âre ce avem uă imprimerie cu care cheltuim anual peste 200 mii leî, doresc să văd necesitatea a- cestuî credit, dâcă el nu va fi uă risipă pe care nu pâte țâra să uămal facă și astăijl. Trebue adus acel credit de 5 mii lei și la Senat, precum trebuia adus și acel credit de patru sute miî leî al ministerului de resbel care n’avenit și la Senat, dâr pe ' care mâine trebue să ’l plătiți D-vâstră ne- j greșit. De aceea rog a se admite amendamsn tnl ce v’am propus la art. 4 din acest' project. D. președinte. Rog pe D. raportor să bine voiască a consulta comitetul delega- ților, dâca este primit acest amendament. Comitetul deliberând. D. German raportor. D-lor, din mem- brii comitetului delegaților sunt numaî trerel: D. Drosu, D. Gudgiu și eu. D. Drosu primesce amendamentul ără D. Gudgiu și eii ’l respingem în înțelegere cu D. minis- tru de finance. D. Lungeanu. Am dori să ascultăm pe D. ministru de finance asupra acestui ar- ticol și asupra amendamentului. D. ministru de finance, Sturdr Mi se pare că este uă mică neînțelegere între mine și D. Deșliu în privința acâsta, și trebue să mă esplic spre a se convinge și D-sa. Principiul legei aceștia este ca să nu se facă nici uă cheltuâlă mal mare'de cât veniturile reale ale S tulul; prin urmare de la sine se înțelege că tâte creditele care se votâsă de Adunare, trebue să fie în li- mitele veniturilor r ale; aceste credite sunt organisate pentru diferitele minis-[ tere; însă adesea ori nu se pot prevedea tâte cheltuielele într’un mol cert, maî cu sâmă când budgetul nu este un ce care să fie fixat și lămurit într’un mod pozitiv pritr’uă lungă serie de ani după care să se pâtă (}ice că a devenit ca un obiceiii și cifrele sunt Indubitabile, s’a prevădut ca cheltuielile din budget să se împartă în două părți cheltuell certe ale ministe- riilor, și । ă mică parte din budget s’a lă- sat pentru cheltuielile care nu se pot pre- vedea. Spre esemplu este un pod de cons- truit. Podul acela este asignat cu 50 de mii de lei; dâr se face licitațiune și în loc de 50 de mii, ese 51 de mit de lei; ici । de nude să se ea acea mie de leî ? Să ea din partea aceea care este reser- vată pentru asemenea cheltuell. Acâsta este prevăzută chiar în legea comptabi- litățeî. Budgetul Statului este de 80 de miliâne și se asignâză 80 de miliâne cheltuieli, 41 (26) Aprilie 187* MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE. precisez acâstă₄di₀posițiune a legel comp- tabilităței asistente. Acea despre care se teme onor. D. Deșliu vine mal jos în un alt art. — Și numai când este să se voteze credite cari ășesc peste creditul budgetului actual, cum am luat un esemplu peste 80 d» mi- liâne atunci aceste credite trebue să vină și înaintea Senatului și înaintea Adunărei; i nu numai creditele der și resursele pre- um este prevăzut în art 2, care l’ațl votat. Deca s’ar întâmpla anul acel norocit îu care să avem un escedent, vom sci fdrte bine ce să facem cu el, vom face ast-fel cum se face în ori ce țară bine adminis- trată adică că se va întrebuința acest es- cedent în plăți, în rescumpârarea datori- lor publice, împuținând ast-fel dâtoria publică; sau de credem că este mal bine, ar veni chiar și Senatul, din propria lui inițiativă, și ar propune reduceri de dări, pentru că nimic nu se ei din dreptul de inițiativă al Senatului, el are deplina prero- gativă în acâstă materie,numai un lucru nu face el, nu intră în amânunțiuni asuprabud- getulul, pentru că Constituțiun a a pre- v&jLut acâsta; în colo, prerogativele sâle nu sunt atinse de loc. In cât privesce ar- ticolul din legea de comptabilitate a Bel- giei, acâsta este și în legea nâstră, la ca- pitolul III, unde vorbesce despre regularea definitivă a budgetului, prin urmare, nu .nai cred că trebue să,vorbesc mult des- pre acâsta. Cred dâră că si D. Deșliu după f.ceste eșplicărl, va crede că ameudamen- Sle ;e logb pentru că tdte prerogativele Senatului rămân intacte, d pâte să ea măsuri când Adunarea sau guvernul ar pâși peste limitele veniturilor budgetare. D. D ișlin. D-lor, efl cred că nu este uă neînțelegere între mine și D. ministru de finance căci art. 6 de care ne a vorbit, în; țelegere despre creditele estra budgetare, care nu are a face întru nimic cu creditele ce se deschid din escedentul unui budget. Asupra art. 6 vom vorbi la rândul lui; acum cestiunea este despre art. 4, și la a- cest articol rog pe P-,Sturdza să primâscă amendamentul propus de mine, ca singu- rul mijloc de a împedica în viitor nesa- țiul guvernelor ce n’afl deprindere a face economii, când este vorba de sărmanul contribuabil, care devine un disperat de câte ori primesce biletul galben. Voesc să restabilesc dreptul Senatului, asigurând de uă dată tesaurul public, că ori ce credite ce trec peste cheltuelile bud- detare proprie dise apirțin ambelor Cor- puri, pe puterea Constituțiunel și chiar a precedentului urmat de către onor. D. Ale- xandru Golescu , care nu este aici, ca să spună, dâră memoria D-luJ Kogâlnicânu 1 va erta să mărtunsâscă cum la 1869 D. Golescu a cerut Senatului de a botezat tâte acestea și a făcut a se sancționa de domn; puteți, D-le Kogălnicene să afirmați prin un da saii ba, și atunci Senatul credincios drepturilor sâle a ertat greșâla constituți- onală a D-lul Brătianu de la 1868, apro- bând fără discuțiune acele credite, căci cheltuâla deja se făcuse; D. Urăscu ’șl a- duce aminte. Prin urmare dâca precedente avem, dâca Constituțiunea nu întinde ase- menea drepturi îu mod esclusiv Adunărei, pentru ce noi să renunțăm la tot ce este mal important „financele țărel.“ Ar fi cu- rat uă renunțare pe care nu avem dreptul să o facem, și tocmai toleranța nâstră , a încuragiat guvernele pe rând; sa face chel- tuell de miliâne fără ca Senatul să scie. Creditul de 400,000 franci de mal dunădl. care n’a venit la Senat, plus alte credite ce a trebuit în urmă să le acoperițl cu tâte țipetele și durerile sermanel țSrl, este destul, D-lor senatori, să vâ facă a vS în- priji de viitorul Românim. Dâră dâca D. ministru sₒ opune precum și comitetul delegaților, acâsta nu va dică că D-vâstr sărefusați amendamentul meii, Aveți într ensul garanții mal mari pen- tru buna întrebuințare a banilor publici; aveți de faciă treculul nostru. Votați dâră amendamentul meu, căci numai un control serios vâ va scăpa de imposite. Eii sunt săra», nu o să plătesc așa mult, ci D-vâ. care aveți proprietăți; ’ml este milă și de biata opincă și de sSrmanil comercianțl, și de aceoa vâ atrag seriâsă D-vâstră a- tențiune. D. ministru de finance, Sturdza. D-lor senatori, ’ml pare rflii că am avut nenoro- cirea să nu fiu înțeles de D. Deșliu și mâ voiu încerca să fac să dispară acâstă ne- înțelegere. D-lor, propunerea D-lu'I Deșliu nu adu- ce nici un fel de garanție dâr împedică numai mersul lucrurilor, și ’l împedică, pentru că după cum am avut onâre a vfl spune, aceste credite nu sunt credite estra- budgetare, ci sunt credite coprinse în li- mitele budgetului, sunt un fel de virimen- te afară din cifrele anume fixate pentru cheltuelele diferitcdor ministere. Vedeți, D-lor, căD. Deșliu confundădoufl lucruri: confundă starea normală, legală, cu starea anormală, ilegală. D-sa dice : a venit D. Golescu cu uă mulțime de credite îa 1869 de s’a votat și de Senat. S’a întâmplat și în timpul din urmă, chiar D. ministru Manolache Costachi, chiar D-nu ministru loan Brătianu, chiar și eii am venit cu asemenea credite. De ce? Este uă causă bine cuvântată, fiind- că aceste credite eșeau peste limitele ci- frei de un milion care era fixată în anul a- cesta, sau de două miliâne îu 1869 peutru creditele suplimentare și estraordinare; când în budget este fixat uă cifră și gu- vernul a pășit peste cifra aceea — cum am avut onâre a vă «pune că într’un an a fost p sto 24 miliâne acesta este un adevărat credit estra-budgetar, un credit afară din resursele odată fixate îu budget, și de aceea era ne sar ca să viă să se le- gitimeza creditele acelea și d’inaintea D-v. pentru că acel credit să sfârșea într’uă dare nouă, într’un împrumut nou. Acum procedura actuală are să fiă alta; înainte se făcea cheltuiala și să venea cu creditul și nimeni nu putea să (jică nimic; acum are să fiă alt-fel: când asemenea cre- dit va fi necesar, guvernul trebue să vie înaintea Corpurilor Legiuitâre ca să câră autorisațiunea să facă cheltuiala. înainte să făcea cheltuâla și pe urm i venea de ce- rea bani, acum trebue să câră voe să facă cheltuiala și să câră bani ca «ă aibă le unde sa plătâscă. Prin art. 4 nu este nici un pericol, căci dâcă ași fi vfldut vre-un pericol, fiți înere- dințațl că aș fi căutat ca să’i oprim; căci doresc ca desordinea în budget să lipsâ- scă. Și ’ml permit să spun că trebue să cunâscă cine-va ruajul întreg budgetar, și aci este ne înțelegerea care vâ face, D-le Deșliu, să susțineți amendamentul D-v. VS rog, D-lor, să nu priimițl amendamen- tul D-lul Deșliu, care pot (Ji⁰⁰. atinge prerogativele Adunărei deputaților; căt de se va prevedea în budget un milion, a- cest milion este îa coprinsul natural al a- celul budget și la finitul anului trebue ca să reintre acest milion îu cheltuelele di- feritelor ministere. Voci. închiderea discuțiunel. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nel și se priimesce. — Sa pune la vot prin bile amendamei tul D-lui Deșliu. D. vice-președinte. Resultatul votului: Votanți . . . .38 Majoritate . 20 Bile negre . 26 _ albe 12 Prin urmare, Senatul a respins ameud meniul. Acum pun la vot art. 4 redijat de gu- vern și priimit de comitetul delegaților în i cuprinderea urmt âre : Art 4. Creditele suplimentare și estra- ordinare nu vor putea, în nici un cas, pă- și, îo cursul anului, peste articolele spe- ciale cari pârtă în legea budgetară denu- mirea ie articol al creditelor suplimentare și articol al creditelor estraordinare. Aceste douâ articole vor forma un capi toi special ul budgetului de cheltuell ale ministerului de finance. — S’a priimit de Senat. — Se dă citire art. 5 din project cum s’a redactat de comitetul delegaților : Art. 5. Câud guvernul ar care ca i credit suplimentar saii estraordinar să acopere priu economii ale budgetului cu- rent, aceste economii trebue să fie realisate și anume specificate prin projectul dt lege, care va purta în același timp anularea d finitivă a acestor economii la primele locărl. -2494 .tiv JU / U)(V ¹⁴ (26) Aprilie 1877 Orl-ce credite pe sâma resurselor gene- rale ale budgetului curent și pe sâma eco- nomiilor budgetelor anilor precedenți, saă pe sâma de credite ce aurâmas neefeetuate pânâ la 31 Decembre a anului precedent, sunt cu desăvârșire interzise. — Ne cerând nimeni cuvântul, se pune la vot și se priimesce de Senat. — Se dă citire articolului 6 ca art. nott redactat de comitetul de delegați : Art. 6. Orl-ce prevederi de deducțiuni, fie acestea ocasionate prin eongediurl, prin vacanțe sau prin neesecutarea serviciuri- lorde material, de construcțiuni sau altele, prevederi de deducțiuni înscrise la alocu- țiunile budgetare, se consideră ca scă- dând suma alocațiunel. Creditele râmase la disposițiunea mini ștrilor și peste care nu pot trece, sunt a- cele ce resultă în urma acestor deducțiuni. I). vice-președinte. Discuțiunea ests deschisă. D. I. Deșliu. D-lor, am câte-va amen- damente cu care pâte să vâ fiu ne plăcut fiind-că am să vâ țin cam mult, însă în ceea ce privesce art. 6 vâ rog să ștergeți cu- vintele ; „de prin vacanțe* căci prin ace- sta se ia resursele casei pensiunelor, care singure o mal pot alimenta , alt-minterea iar va cădea în nenorocirea în care se gă- sea sub guvernul D-lul Catargiu. lată ce d.ice legea pensiuneLr diu 1872 : Art. 3. „Pentru plata pensiunelor pre- „cum și pentru echilibrarea budgetului ca- isei pensiunilor etc.“ Litera B. „Se va acorda, cu începere e It 1 Ianuarie 1872, casei pensiunilor e- onomiele resultate din posturile va- cante. “ Economiele din vacanțe se urcă aprâpe la 130,000 franci. Apoi dâcă acum veniți de îl închideți acâstă sursă, trebuesce să deschideți alta, sunteți datori, și pentru că nu aveți ce să puneți în loc, ve rog să se ștârgă cuventul „prin congediu și prin vacanță* D. Cămărășescu. In lege se dice de congediu D. I. Deșliu. Iată ce se dice „econo- „miile resultate diu posturi vacante.* D. Cămărășescu. Nu este acâsta. D. I. Deșliu. Eă sunt la casa pensiu- nelor, și mâ mir că D-ta care escl sio-- nar nu scil veniturile casei. D. Gherman, raportor. Gândește ccn- gedifi nu se reține lâfa (semne de afirmare din partea D-lul Orescu). D. St. Bellu. Iată D. Uiâscu care <|ice că nu se reține din congediu. D. vice-președinte. D. St. Bellu, se- cretarul. să bine-voâscă a veni la biurou. D. I. Deșliu Dâcă D. ministru nu în- țelege prin eongediurl și economiile ce vin peste eongediurl atunci suntem înțe- leși; rog dâră eă ștârgă cuvântul „prin vacanță.* D. ministru de finance. In adevâr, D-lor, că acest articol ar trebui mal bine precisat dâca prin el s’ar înțelege că se sustrag vacanțele de la casa pensiunii or, fiind că ar fi un ce în contra legel pensiu- nilor. lucru care nu a fost în intențiunea mea. Dâr D-lor, aci este vorba de alt-ceva! Nu este vorba de vacanțiile care se produc îa cursul anului asupra înlocuirel împie- gaților de la diferitele ministere, ci e vor- ba de nisce prevederi de vacanțe care sunt deja consemnate în budgetul de cheltuell. Sunt budgete unde cifra alocațiunelor este scădută chiar din capul locului prin uă deduețiune, și vâ voiu cita ca esemplu un art. din budgetul ministerului de res- bel. Spre esemplu jandarmeria, alocațiu- nea în budgetul pe 1877 oste de 205,999, ’7₁Oo Și deducțiunea din vacanțe este de 11,993’“ ₀₀. prin urmare râmâne aru cu 194,000 îei Intențiunea art. din lege-, care 1 discu- tăm, este acâsta : ca, în nici un cas, mini- strul să nu pâtă cheltui mal mult de cât pânâ la concurența sumei de 194 000 lei, și să nn se alunice pentru ca să cheltuâ- scă pe suma de 205,994²⁵ /₁₀₀; și acâsta este atât de important în cât cifra acestor deducțiuni de vacanțil, de concedii și de material, în budgetul ministerului de res- bel, se urcă aprâpe la 1,500,000 lei. Eu cred că este bine să prevedem acâsta în lege, pentru că s’a întâmplat cașuri în care nu s a ținut sâmă de acâstă deducțiu- ne, când regulat vorb nd, după legea comp- tabilitățil nu se pâte cheltui astâd.1 mal mult de cât pe cifra budgetară minus de- ducțiunile de vacanță. Ași dori dâr ca să fie bin stabilit acest lucru și de aceea propun urmâtârea redac- țiune : „Orl-ce prevederi de deducțiuni fie a- „ceste ocasionate prin congediti, prin va- „eanțe safi prin ne esecutarea servicielor „de material de construcțiuni-safi altele, „prevederi de deducțiuni însori e la alo- „cațiunile budgetare, se consideră ca scă- „dând suma alocațiunel." Vedeți că este chiar cuvântul de deduc \iunl din vacanțe. D. Gherman. Este chiar dis în prbjee- tul nostru. D. ministru tinaucelor, Sturdza: Ve- I dețl că sunt vacanțe cari se fac în cursul anului, îa cursul esecutărel budget:-¹:- ••• sunt nisce canțe, nisce isăderlcari sunt deja prevăzute îu budgetul respectiv; este de esemplu la art. 26 din budgetul mili- tar pentru îmbrăcăminte etc., prevăzută cifra de 1,482,000 deducându-se cifra de 642,000 franci, râmâne 840.000 franci; el bine, este uă măsură ca ministrul să nu pâtă păși peste acâstă sumă și sănuchel- tuâică și acele 642,<00 fiind-că pâte le-a socotit că I sunt necesare. Acum, dâca conveniți, sau dâca socotiți că puteți face uă redacție mal bună, ett sunt gata a o primi. D. vice-președinte. Deca încuviințați suspend ședința pentru cinci minute, ca să se pâtă D. Deșliu înțelege eu D. mi- nistru financelor asupra redacției. — Se suspendă ședința. — La redeschiderea ședinței J. vice- președinte acordă cuvântul D-lnl raportor ₍Gherman. D M. Ghrrmau, raportor. D-lor, am reușit a stabili înțelegere între D. Deșliii, D. ministru și comitet, adăogând la acest articol câte-va Cuvinte în privința casei pensiilor. Etă acum cum râmâne redactat defini ■ tiv acest articol: Art. 6; „Orl-ce prevederi de deducțiuni, „fie acestea ocasionate- prin eongediurl, ^prin vacanțe safi prin neesecutarea ser- ^Vicîurilor de material de construcțiuni „sau altele, prevederi de deducțiuni înscri- „sela alocuțiunile budgetare, se consideră „ca seădând suma alocațiunel. „Prin acesta nu se atinge veniturile ca „sei pensiunilor. „Creditele--râmase- la disposițiunea mi- „nistrilor, și peste cari nu pot trece, sunt „acelea ce resuKălîn urma acestei- deduc- „țiunl.“ Voci. Prea bine; prea bine. —Se pune la vot art. 6 cu modifici.- ■ introduse și se primesce de Senat. Se citesce art.’7 ăst fel cuin s’a re- dactat de comitet de acord cu D. ministru de finance Art. 7 „7n cașuri estra-o 'dinele șiur- .^gente; ivite în cursul unui an," cari ar „necesita cheltuiele coverșitâre alocărilor ^budgetul anual, și cari ar mai putea \ „amânate p^ la pre'sentarea budgetului „anului viitor* se va convoca Corpurile „Legiuitâre și se va supune deliberăreî „lor cererea acestor ^'credite ■ estră-lovd- „getare. „Împreună cu projectul de lege prin „care ministerul respectiv va cere aseme- „nea credite estra-budgetare ministerul „de nance e dator să presinte Corpurilor „ Legiuitore nouele resurse destinate pen- tru acoperirea acestor cheltuieli* — Necerâud nimeni cuvântul, "șe line la vot și se primesce de-Senat; : ' — Se dă citire art. 8 redactat de- co- mitet: Art. 8. „Tâte legi io de credite supli „mentare și estra-ordinare, ptecum și a- „cele prevăzute la art. 7 secontrasemnesă „de ministru respectiv, de acela al justi- „ției și de acela al financelor." D. tce-preșeainte. Discuțiunei e des- chisă. D. I. Deșliu. D-lor, se pâte prea bine ca propunerea mea să fie respinsă de D-v. dâră nu este mal pucin adevărat că ’ml fac datoria dâcă vâ pun tu vedere cuvin- tele onor. D. Mavrogheni fost ministru de finance, care într’uă ședință a Senatului de la 1874. atunci interpelat de rame, asin 14 (2d) Aprilie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2495 cât va fi mal multă responsabilitate asupra ministrului de finance cu cât va fi mal mare garanție. Prin urmare, articolul care l’ațl redacta ar fi ast-fel: că, atunci când vine un ministru cd uu credit dre-oare Și diiflistrul de finance se opune, acel credit suplementar sau estra-ordinar nu nrl pd- te trece prin consiliul deminist i, și decă trece, atunci ministrul de finance se face vinovat de cererea acâsta, dâcă vinovăție es'e Eti n’am nimic de dis în contra unul asemenea amendament, pentru că, cu cât veți face mal tare legea cu atât eu voiti a- dera, Așa dâră primesc a se redacta îu a- cest sens legea. Insă rog pe D. raportor ca în acest articol îu loc de credite să se dică: '„lege de credite." D Vice-președinte. Pun la vot artico- lul cu modificările propuse Art. 8. „Pdte legile de credite ăupli- „mentareși estra-ordinare, precum și acele „prevădute la art. 7, cerute neapărat prin „scirea și cu consimțimântul ministrului „do finance, se contrasemnâsă de minis- „trul respectiv, de acela al justiției și de ^acela al financelor." Senatul primesce. Se citesce art. 9, și nsluând nimeni cuvântul se pune la vot și se primesce de Senat fără modificare. — Se citesce art. 10 din project și se primesce de Senat fără modificare. Se dă citire art. 11 asupra căruia neluând nimeni cuventul se pune la vot și se primesce de Senat. D vice-preșcdiute, M. Kogălniceanu. Așa dâră D-le ministru, tdte prefacerile ¹ sunt primite și de D-vdstră. D. miniștrii de finance. Sunt primite. D vice-președiute. Atunci put m p ne îndată legea Ia vot, projectul de ln e în total. D. Pauait Casimir. (Gestiune deregu lameut.) D-le președinte, âtă ce dice art. 73 din regulament: rt. 73 „Dâcă unde din amendamente „sunt încuviințate și unele din articolele „projectulul respinse, atunci votarea asu- „pra întregului project se face în altă di „după uă nouti desbatere generală, fără a „se mai putea face verl-un noti amenda- „ment. „Intre aceste douâ ședințe va trebui să „trâcă cel pucin uă di-“ Regulamentul este positiv, nu prevede dâ.-ă ministrul care a presentat hgea pri- mesce sau nu modificațiunile. spre a se vota imediat legea. Socotesc că trebue să respectăm regulamentul; fiiud-că au fost amendamente, este drepta seurmauănouâ discuțiune mal 'nainte de a se punela vot. Așa dice regulamentul. Acum Senatul va h >tărî cum va voi D. vice-președinte, M. Kogălniccanu D lor senatori, onor. D. P. Casimir espli- că fârte iâu articolul. Nu cunosc nici un ar icol din acest project respins. Tâte ar- pra creditelor ce se vota continuu de Ca- meră fără știrea ndstră, D-sa ’ml-a răs- puns, declarând că s’a luat uă sistemă ne- fastă, ca fie-care ministru să câră și să dobândâscă la Cameră tot felul de Credite fără să fie consultat D-lul ca ministru de fnânceₜ așa că este silit tn urmă să pro- mulge chiar D-sa, uă-dată admis de con- siliu în majoritate și votat de Adunare. Și a avut dreptate D. Mavrogheui, căci tocmai nrnistru de finance caro cundsce puterile tesaurulul asupra fi -căria chel- tuieli, urmâsă ma! ’nainte a fi consultat bă să avisese și asupra midldcelorde pla- tă; așa se făcea în Francia • D. Fuld mi- nistru de finance, nu da centimă fără să cundscă ei creditul deschis, de aceea pro- pun a se intercala în art. 8 : „Prin știrea „și cn consimțimântul ministrului de fî- nauce “ Nu mă îndoesc că onor. D. miiiistfu de tlțance va susține acest amendament; alt- ei și D dstră veți fi nevoit, D-le minis- tru, a suporta asemenea nemulțumiri; căci nu găsesc destulă garanție în acest arti- col așa cum este redactat, trebue amenda- mentul meti intercalat. După atâtea esem- ple ce avem, adesea ori ministru de finan- ce mult ocupat, a lipsit din consiliul de miniștri, și credite s’ati acordat de majo- ritatea consiliului de miniștri după pro- punerea fie-căruia ministru. Apoi într’un asemenea cas ce ar face D. Sturdza ? De aceea onor. D. Mavrogheni avea cu- vent să dică, că decă voiti mal ședea la minister, am să pun un articol ca nici un credit să nu se pdtă deschide fără ade- rarea ministrului de financeț cred că nu voițl să fim în starea primitivă, ca minis- tru de finance să fie obligat a subssri. Uă voce. De nu voesce ’șl dă demi- siunea. I. Deșliu. El D-l r! Dâcă am avea miniștri cari să nu țină la portofoliu, așa ar fi! Dâră când est- obligat prin votul consiliului de miniștri, trebue să primâs-[ că, căci altmintrilea âtă conflict în Ca- binet. ministru de inun \ Sturdza. E ă D-ror la ce tinde acest articol 8. După o- biceiul care este pânS astă-(JI, dec etele DomnescI p ntru creditele suplementare și estra-ordinare n’ati nevoe să se subsem- nase de ministrul de finance, ci de minis- trul de justiție care îa general sub-scrie tdte legile, și de ministrul resp ctiv. Mie mi s’a părut că trebue sub-semnate și de ministrul de finance, ca el personal să fie responsabil de ori-ce credit s’ar vota și ar putea fi dăunător Sfatului. Acum voițl ca să dațl ministrului de fi- nance uă putere pentru ca în privirea cre- ditelor suplementare și estra-ordinare și estra-budgetare, el eă aibă nu numai vo- tul consultativ, ci să fie, ca să dic a?a> despotul absolut asupra cerilor unor ase- menea credite, eu n’am nimic de dis. Cu ticolele cari s’ati modificat de comitet, ati devenit articole primite de guvern, și ca făcând parte din pr ijectul guvernului; prin urmare, conform art 78, voiti pune la vot projectul îa total cd bile. D. P. Casimir. Vâ rog să ’ml dațl cu- vântul să esplic. Regulamentul este cate- goric și nu spune nimic de consimtimân - tul ministrului; dâră fie și așa. CăutațI notele stenografilor și veți vedea că cu a- men’ameutul de la art. 1 D. ministru a dis că nu se urt«sc6. D. ministru de finance. M’am unit D. P. Cusimiir. in urmă pâte, dâră a tunel nu! D. ministru de finance Chiar atunci. D. vice-președinte M. Kogălniceanu. Onor, senatori! încă uă-dată declar, cum că îu conformitatea art. 73 mâ s >cot uu numai în drept, ci dator, eă pun la vot le- gea tn total, fiind-că nu cunoâc nici un articol din acest project de lege care să fi fost respins de guvern. Pun dară la vot legea în total prin bile, ast-fel cu n s’a admis pe articole de Senat și de guvern '. LEGE pentru desvoltarea disposițiunilor legei asupra comptabilitățel generale a Statului în ceea-ce privesce așezarea și esecutarea budgetelor de cheltuele anuale ale Sta- tului. Art. 1. Projectul de budget, presentat de guvern Adunăreî deputaților, coprinde: a) Evaluarea fie-cărul venit în parte, basată pe termenul de mijloc al încasări- lor efectuate fu cursulatrei ani precedențl mai puțin 3 la sută. b) Evaluarea cheltuelelor socotită pe trebuința maximală a serviciului respectiv. Art. 2. îndată ce la votarea budgetului anual de către Adunarea deputaților, se produce un deficit budgetar, guvernul pro- pune Corpurilor Legiuitâre, pentru aco- perirea acestui deficit, scăderi de cheltuell și la neajungere, resurse noufi neprove- nind din împrumuturi provisoril sau con- solidate, nici din venclerl de bunuri ale Statului, și scăderi de cheltuell, de uă po- trivă cu suma deficitului. Ratele bunurilor Statului vândute îna- inte de anul 1876 remân înscrise în bud- getul Statului ca resursă, ca și până acum. Budgetul nu se va putea decreta nici pune în esecutare fără a fi echilibrat prin nouț reserse, de va fi trebuință. Art. 3. Budgetul rectificativ nu pâte mări suma cheltuelelor Statului peste cifra to- tală. fixată de budgetul anual al Statului votat de Adunarea deputaților și sancțio- nat de D mn. Budgetul rectificativ pâte introduce în cheltuelele diferitelor m nistere modificări numai în marginea cifrei totale alocată pentru cheltuelele fie cărui minister. Art. 4, Creditele suplimentare și estra- 2406 COSITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ordinare nu vor putea, fa nici un cag, păși în cursul anului, peste articolele speciale caii portă în legea bufige'ară denumirea de articol al creditelor suplimentare și articol al creditelor estraordinare. Aceste două articole vor forma un ca- pitel special al budgetului de cheltuele il ministerului de finance. Art. 5. Când guvernul ar cere ca un cre- lit suplimentar sau estraordinar să se a- copern prin economii ale budgetului cu- rent, aceste economii trebue să fie reali- sate și anume specificate prin projectul de lege, care va purta în același timp a- nularea definitivă a acestor economii la primele alocări. Orl-ce credite pe sâma resurselor gene- rale ale budgetului curent și pe sâma eco- nomiilor budgetelor anilor precedeoți, safl pe seina de credite ce aii remas neefectua- te până Ia 31 Decembre a anului prece- dent, sunt cu desăvârșire interzise. Art. 6. Orl-ce prevederi de deducțiunf, fie acestea ocasionate prin concediurl, prin vacanțe saii prin neesecutarea serviciuri- lor de material, de construcțiuni sau al- tele, prevederi de deducțiunl înscrise la alocațiunile budgetare, se consideră ca scăpând suma alocațiunei Prin acesta nu se atinge vrniturile ca- lel pensiunilor. Creditele remase la disposițiunea mi- niștrilor, și peste cari nu pot trece, sunt celea ce resultă în urma aces or deduc- țiunl. Art. 7. In cașuri estraordinare și ur- gente, ivite în cursul unui an, cari ar ne- esita cheltuele coverșitore alocărilor bud- getului anual, și cari ar mai putea fi amânate pene la presentarea budgetului anului viitor, se va convoca Corpurile- Legiuitâre și se va supune deliberărei lor cererea acestor credite estrabudgetare. împreună cu projectul de lege prin care ministerul respectiv va cere asemenea cre- dite estrabudgetare, ministerul de finance e dator să prezinte Corpurilor-Legiuitâ- re nouele resurse destinate pentru acope- rirea acestor cheltueli. (Modificai) Art. 8. Tâte legile de credite suplimen- are și estraordioare, precum și acele pre- rifute la art. 7, cerute neapărat prinsci- ea și cu consimțiment l ministrului de 'nance, se contrasemneză de ministrul •espectiv, de acela al justiției și de acela al jinancelor. (Modificai). Art. 9. Un decret Domnesc, publicat în Monitorul oficial, fixeză la începutul fie- cărui trimesiru uă prevedere trilunară a budgetului de cheltueli. Acăstă prevedere conține la fie-care ser- vietă a patra parte a cheltuelelor alocate după articolele budgetului general al Sta- tuU. Nici un ministru nu pote păși peste a- ocațiunea ce i se acordă prin acest decret Domnesc. — In cas de necesitate absolută, ea trebue să fie motivată printr’un refe- rat la consiliul de miniștri, și aedstă es- cepțiune se supune aprobărei Domnesci, care se face prin decret publicat în Mo- nitorul oficial. Alocațiunile speciale pentru anuitățde datoriei publice și ale căilor ferate se voi compta în întregime după îngagiamentele esistente fără a se aplica și în privința lor repartițiunea trilunară. (Modificat). Art. 10. Ș6se septămânl după închide- rea fie-căria trilunil, ministrul de finance e d'tor să publice prin Monitorul oficial: 1. Tabele de t6te veniturile Statului a- șeQate după evaluări, constatări, incasărl și remășițe, detaliate pe județe, puncturi vamale și locuri de esploatațiune ; 2. Tabela cheltuelelor efectuate în com- parațiune cu decretul de prevedere trilu- nară a cheltuelelor budgetare. Art. 11. Legea actuală face parte inte- grantă din legea comptabilităței generale a Statului, ale căreia disposițiuni remân intacte, întru cât nu sunt abrogate prin legea de faciă. — D-nil senatori proced la vot cu bile D. Casimir P, D-le președinte, declar că mă abțin. D. vice-preșcdinte. Resultatul votului D-lor senatori este : VotanțI . 33 Majoritate absolută . 17 Bile albe pentru . 30 „ negre contra. . 3 Prin urmare Senatul a adoptat projectul de lege. — Acum D. Manolescu care este rapor- tor să bine-voiască a veni la tribună spre a da citire raportului relativ la projectul de lege pentru abrogarea legel de recru- tare din anul 76, și înlocuirea el cu cea din 64. Voci. Nu e aci D. ministru de resbel. D. vice-președinte. Atunci, D-lor, sus- pend ședința pentru 5 minute. — La redeschiderea ședinței D. vise președinte Cogălniceanu ocupă fotoliul de președinte D. vice-președinte. D-lor, fiind că D. ministru de resbel nu este aici, cu con- simțimentul D-v6stră, voiă schimba or- dinea dilel, vom procede dar la alegerea unul membru la casa de depuneri și con- semoațiunl, în locul D-lul Colonel Hara- lambie, pdte că peaă atunci va veni și D. ministru de resbel. — Senatul îucuviințeză și D-nil sena- tori proced la vot. D. vice-președinte. Resultatul votulu este : VotanțI . 33 D. Deșliu a întrunit 12 voturi, D. Gud- giu a întrunit 14 voturi, D. Lungeanu a întrunit 7 voturi. Prin urmare nici unul 14 (26) Aprilie 1877 dia candidați n'a întrunit majoritatea ab- solută care este de 17, se va procede la o nouă votare. Se procede la vot. D. vice-președinte. D-lor senator i i uitatul votului este acesta : VotanțI . . 1 Majoritatea absolută 6 De și s’a votat cu majoritate relativă, însă D. Deșliu a întrunit chiar 16 voturi majoritatea absolută din 31. Prin urmări, proclam în numele Senatului pe D. De. liu de delegat al Senatului la casa de con- semnațiunl și depuneri. D-lor senatori mal avem la ordinea . 11 1875, Maiu 7.—D-lul Serbino, sub- prefect—Târgu-frumos.—Neroe d ■ D-nil । Șiefan Baldovicî și Panait Radu. StăruițI și răspundeți. Prefect, Negruți. (NB Ve^ originalul în dosarul 9, pag. 12 Apendi ce, pag. 84). 12. 1876, Aprilie 1. — D-lul Negruți, prefect.—Iași.—StăruițI pe lângă Stoia- novicI, Mihail Tufescu și Dimitrie Gher- gheli să mârgă la Dorohoiu să votese Asemenea, ddcă se pdte, opriți pe Mateiă 14 (26) Aprilie 1877 ÎONITOKUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 197 Ganea a merge ia Dorohoiu. (semnat) Mi- nistru, L Catargi. (NB. VeiJI quitanța D-lul Negruți în dosarul 27, pag. 22. Apendice, pag. 84) 13. 1876, Aprilie 5. D-luT Negruți, prefect—Iași. — Vedeți pe Cornea bătrâ- nul șl rugați’l din parte’ml a chiăma la telegraf pe colonel Galițiși pe Vasile Sion din Tecucifi, și a stărui oe lângă dânșii S' nu ia parte la alegeri. — Răspunde de resultat Ministru, L. Catargi. (NB. Ve 5. udețnl Doijiu.—1876 Ianuarie 23. —D-luî Catargi, ministru.—Bucuresci.— Bine-voițl a ’mi ar^ta daca pot recomanda în locul D-luî Poteca, numai după âleg-rl; acâsta ml ar ajuta? Pentru CViărașT voiu omvinica urine. Prefect Budiștânu. (NB. Vedl-chi'anța D-luî L. Catargi în dos. 108 pag. 65. Apendice, pag. 93f. 6. Județul Ddrohoiu.—1875, Oetom- bre 30.—D-lul Dimitriu, comptabil al mi- nisterului de interne.-UBdciirescL—Faceți și tr'ămitețl D-lul prefect de Dorohoitt un mandat ’pe suma de 18 galbeni, din fondu respectiv. Arătați’mi tot-uă-dată daca ați trămis la Roman mandatul despre care v’am vorbit cândam-plecat. Ministru, L. i Catargi. (NB. Veji orig. în dos. 12, pag. .^Apehdiee, pag. 93). i ■'7. 20 Martin 1876.—D-lul prim riiinis- Tii.—Bucurescl. —‘-Răfi-voi torii nu voesc 3a județul să aibă funcționari integri ca să le interesele D-lor contra ordine- lor, de aceea au intrigat la D. ministru do finance strămutarea casierului districtului Ia Fălticeni. Respectos vă reg a opri a- câstă prefacere; persânalî„are rude și ami- cl între âlegătoril col.¹ I șicol.'ll de sena- tori", și ar da motiv de nemulțumire în Ioc | pde z,înlesnire_fla alegeri". (Semnat) prefect. Țăut. (NB. Ve'ji fecăpisa D-iui L Catargi ie'prim'irea^aees'tel ‘telegrame la“pag. 104 j los’³109i Apendice',' pag. 94).- f NB. Din actele aflate la D.- C. Cerkez, ; fos prefect de Dorohoitt primperchisițiu j nea fă'cutâ la- 22 August 1876. ,8. 26 Martie.— D-lui prefect al județu- lui Dorohoitt.—Dorohoitt. — In interesul aefviciulul și al ordinel publice vi se epu- ne la disposiție uă miă lei prin alăturatul mandat'. (Semnat) Ministru, L. Catargi. (A- țîendice, pag. 94). 9. 1876, Martie 28.—D-lul ministru de interne.—Bucuresci.—Venind eri aici am ăsit spiritele mal mult dispuse în favâ- rea oposițiunel, căci predecesoruLmeti nu numai nu le-a pregătit pentru guvern, dar încă le-a înverșunat în înțeles contrarii!. Candidatura de deputat totuși pare a fi ne- hotărîtă la colegiul I. Se vorbesce de Bră- tianu, Kogăluiceanu, Epureanu, fără a pă- rea să se fi determinat care din 3 va fi a- les. Îndată mă voiu pune în mișcare spre a studia unul câte unul pe alegătorii col. I de deputațî; speranță însă este puțină de reușită, mal ales în colegiul ânlâitt. După cum văd ajunse luciurile aici, re- sultatele probabile două sun*- l-iu, să dăm uă probă de libere alegeri — daca priu line usunl mă voitt convinge că nu este înlincios a face altminterea" ; și al ILlea caut a se alege dinire caqdidațil oposi- (NB. Vejl telegr. în dos. 21, pag. 85. A pendiee, pag. 95). 13 .1876 Aprilie 4. D-lul ministru de interne —Bucuiescl. — Am căutat la Bo- toșani banii anunciați și nam găsit nimic. Col 11 lucreza cu bani; bine-voiți a da ordin telegrafic sa mi respundă suma in- dispensabilă îndata. Prefect, Cerchez. (NB. Vedi orig. îu dos. 23, pag. 104 .îpendi ce, pag 95) 14. 1876, Aprilie 4. — D-lul Cerchez, prefect.—Dorohoitt. — Ministrul justiției va regula îndată numirea propusă de D-v. și după întârcerea lui Strat va avisa și pentru banii în cestiune. Ministru L. Ca- targi. (NB. Vejl telegr. din dos. 21, pag. 84. Apendice, pag. 95). NB. Din actele aflate laD. Cerchez, fost prefect al județului Dorohoitt, prin perchi- sițiunea de la 22 August, 1876. 15. 1876, Aprilie 7. — D-lul Cerchez prefect.—Dorohoitt.—Am scris D-lul pre- fect al districtului Iași, pentru ambii ale- gători; stârniți D-v. de acolo ca să vină. Banii șah trămis; mandat mal mult nu se pâte. Pentru suspendarea primarului comunei, după cererea D-v., am aprobat; dâcă nu este necesară suspendarea sa, uă amân penă la uă nouă cerere din partevă. Ministru, L. Catargi. (NB. Vejl și telegr. din dos. 21, pag. 103. Apendice, p. 95). 16. Răspuns. D-lul ministru de inter- ne.—Bucurescl. — După controlul ce am făcut la sala alegerilor, cred că D. Brăli anu are 20 voturi și D. Calimach numai 16. Alegătorii reclamați de la D-v. u’att sosit. Deca D. prefect de B itoșanl pune tâtă silința către Costea Haritu, Sahan și frații IsăcescI aflători în județul D-sâle și după cari am trămis emisari, avem trebu ință. Bine-voili, vă rog, a trămite îu astă nâpte chiar D-lul Cazimir uă telegr. seri să, ast-fel concepută: „mijlocirea făcută de D-v. pentru tânărul Holban se va înde plini îndată, fiind dintre conservatori." (Semnat) Prefect, Cerchez. (Apendice, pa gina 95) 17. 1876, Aprilie 7. — D-lul ministru de interne. —Bucurescl. — Fiind-că mar parte din alegătorii D-lui Calimach sunt din acel cari apucase a promite votul D-lul Brătianu îndată după disolvarea Senatului și cari s’att ferit de a’șl face manifestat conversiune prin alegerea biurouluî, de a- ceea în loc de a lupta la acâstă alegere s’a credut mal bine ca chiar al noștri să propună biuroul ce era în intențiunea o- posițiunel de a alege; asa în cât biuroul, cu cea mal bună linisce, s’a ales din opo- sițiune cu unanimitate. Numele aleșilor la biurott nu scitt pentru ca s’a cerut D-lul diriginte al ofic. telegrafic, care va urma conform ordinului. Dâca vor veni Stoiano- vicI și Tufescu, este probabil a reuși Ca- limach cu majoritate de un vot; la cas contrarii!, reușita D-lul Brătianu cu un vot este probabilă. Liniscea este perfectă. Ni- 2500 JMTOKIL’OFWUL AL BOMANii 14 (26; prilis 1877 25. la io Noembre 1.-D-lul Dimitriu contabil al ministerului de interne.—Gră- biți a trămite mandatul cuvenit D-lul pre- fect al poliției Iași pentru luna Septem- bre. Ministru, L. Catargi. (NB. Vecjl orig. îu dos. 18, p. 14. Apendice, p. 97) 26. 1875, Noembre 1.—D-lul G. Canta- cuzino, ministru de finance.— Bine-voiți vă rog a trămite din fondul pentru misii și presă al ministerului de esterne, un mandat de 500 fr. D-lul Lățescu, prefec- tul poliției Iași. — Ministru L. Catargi (NB. Vedl orig. în dos. 18 p. 14. Apei- dice, p. 97). 27. 1875, Noembre 22.—D-lui miais- tru-președinte Catargi. D. Radu Petre- scu stăruie pentru suma de 500 fr., pen- tru care ați fost regulat de aci a mi se tră- mite un anume mandat Rog regulați cele cuvenite. Prefect, I. Lățescu. (NB. Vecjlo- rig. în dos. 18, p. 37. Apendice, p. 9/ 28. 1875 Decembre 29. — D-lul Heri । șescu, directorul ministerului de interne. —Bucuresci.—Rog trămitereamandatului cheltuelelor estraordinare prefectul poli- ției de Iași, Lățescu. (NB. VetJ.1 orig în dos. 13, p. 25. Apendice, p. 97). NB. Din actele aflate la D. Lățescu, fost prefect, prin perchisițiunea de la 22 Au gust 1876. 29. 27 luliu, 1876. — Confilențială. D-lul Lățescu, prefectul poliției.—Iași.— Răspund la nota D-v.: fondurile secrete sunt mai epuisate, cu iote acestea vâ tră- mit un mandat de 600 fr. D-v., n'avețl ne- | voiă a trămite omeni în acele i|ile; n’avețl de cât a vâ înțelege cu diferițil D-v. co- legi în acesiă privință ministru, L, Catar- gi. (Apendice, p. 97). NB. Din actele aflate la D. Lățescu, fost prefect de Iași, prin perchisițiunea de la 22 August 1876. 30. 30 luliu 1876.—D-lui Lățescu, pre- fect de Iași. — Vă răspund că s’au trămis banii ce se cer pentru Petrescu. (Semnat) Lascar Catargi. (Apendice, p. 97). 31. Juuețul Ismail.—1876, Aprilie 3. —D-lul Lsscar Catargi, ministru. Bu curescl. Aci a fost în trecut în tot-d’a- una obiceiul ca alegătorii col. II ce locu- escîn județ sa e transportați, spreavota in oraș, pe contul administrației. VS rog ordonați a mi se trămite urgent uă mică sum t spre a întâmpina aceste chieltuell. Prefect, general Rac iviță. (NB. A se ve dea orig. în dos 48, fila 116. Apendice, pag. 97) NB. Estras din dosarul Administrația nel domenelor și pădurilor Statului No. 121 din 1876, pₐg. 4. 32. Jndețnl Mehedinți. tie 16.—Administrației domenelor.—Bu- curesci.—Răspund telegramei 5668. Cărzău a dat următorul respuns definit’ v: Deca semănăturile făcuta 1 kustubarenf șl pe ir^ț'ile, Cușmiru ș'i Punghinălre ■ ln ale pro: ioiații, atunci pe \iitorilo9 ci uă coaceauoid a aia făcut. Banii trebu- incioșl neapărat nul am primit, prefect Cerchez. (NB. Vedl orig. în dos. 23, pag 102. Apendice, pag. 9j). 18. 1876 Aprilie 9. — D-lul ministru de interne.—Bucuresci.—Pa le igă cele ce v’am supus prin nota cifrată, ’ml iau li- bertate a v6 asigura și cu acâstă ocasiune că tânărul despre care s’a referat D-lul ministru de resbel împrejurările prin re feratul 10,091 din 18 Decembre 1874 pe lângă drepturile ce are d’a descins din ar- mată, apoi și părintele stu a votat, ca a- legKtor în col 11 pentru partita conserca- târ e, și’l am as garat că voiu interveni d’a afla legitimă îndestulare. Penă acum s’au depus îu urnă 30 voturi, din cari pen'ru azimir sunt mal mult de sigur 26, în cât majoritatea este asigurată. Liniscea com- plectă predomină. Prefect, Cerchez. (NB. Vedl orig. îa dos. 23 pag. 123. Apendi- ce, pag. 96). 19. Județul Iași. — 1875, Aprilie 14. — D-lul ministru-președinte, L. Catargi. Bucuresci. — Rog ordonați trămiterea mandatului chiăltuielelor estraordinare pe una espirată Martie. — Prefectul poliției, 1. Lățescu (NB. Vedl orig. în dos. 6 p 18. Apendice, p. 96). 20. 1875, Maiu 8. — D-lul Lascar Ca- targi, ministru-președinte.—Bucuresci.— Pentru transportul alegătorilor col. Iii de afară rog trămiteți vr’uă două m l lei grabnic, căci s’a întâmplat să nu dispun. Prefect, Negruți. (NB. Vecjl orig. în ni - tru-președinte, L. Catargi,—Bucuresci Rog ordonați trămiterea mandatului chel- tuielelor estraordinare pe luna trecută. Rog anunciați-mfi care din D-nil miniștri însoțesc pe Măria Sa, pentru a’l pregăti găsduirea. Cea mal perfectă linisce pre- domină atât în județ, cât și în oraș. Pre- fect, I. Lățescu. (NB. VeqLl orig. în dosar. 12, p. 42-^Apfndice, p. 96). ani oferă precifi de 130,000 franci, lăsând ca pentru anul curent să facă administra- țiunea domenelor concesiunea echitabilă precum se va face și la cele-alte moșii ale Statului. Prefect de Mehedinți, Lahovari. (Apendice, pag. 97) 33. 1876 Martie 20. — Dosarul ofic. Bucuresci p. 96. — D-lul Lascar Catargi, prim-ministru.— Bucu.escl.— De cea mal mira importanță pentru alegerea senato- rilor este ca administrațiunea domenelor I Statului să esecute votul consiliului de miniștri, adică de a se arenda moșiile pe termen de tjlece ani cu 20 la sută scădere D. Colibășanu, cumnatul deputatului Găr- dăreanu voesce a lua in arendă. Gogoșii din județul Doljiu și dependințele. Scafeș amator pentru Cușmiru, din acest jude Am mare nevoiă de aceste persâne, cari au cele mal multe voturi pentru .colegiul I de senatori și cari au esprimat mare nemul- țămira contra administrației domenelor. In interesul dâră de a reuși in alegeri, vă rog să bine-voiți a interveni in favârea lor și amâinsciința; căci s’ar putea compromi - te causa dâca se va da preferința amatori- lor din partita oposițiel, cari nu ar e alt scop de cât de a pune intrigă sâd a goni pe aceia cari sunt diu partita guve na mentală. Prefect.de, Mehedinți, Lahovari (NB..Ve()I originalul ia dosarul 2.8,...pag. 91; precum și chitanța D-lul L Catargi din dosațul. 109, padina 96. pesdice, pag .98), 34. 21 Martie, 1876. — D-M.GrigOK, Lahovari, prefect de Mehedinți 4- Rjș pund la nota D-vâstră cifrată. Am vorbit cu ministrul, de finance, sper Mn^ă că a cești domni nu vor tocmi astfel: voturile D-lur. Să fie siguri că. se va face; tot ce se va putea și că D ior vor fi preferiți, di nistru, L. Catargi. Estras din dosarul âdminiștrațiuml do- menielor pe anul 1876, No. 121, pag. 7- 31. 22 Martie,. 1876. —..D-lor adminis- tratori! Fiind-că pentru moșiile Punghi na, Cușmiru și Gânța, din .-județul Mehe- dinți, nu ș’a mai. presentat nici un,amator care «să ofere sâu să susțiă intr’un mod serios un precifi superi ir, celui ce am ofe- rit eu la licitațiunea diu August anul tre- cut, și fiind-că timpul ultimelor lucrări a gricole este aprâpe trecut, am onâre a vâ declara că mănțin preciul oferit le sută duo6-()⁰cl roii °ua sută lei (120,100), și v§ rog să bine-voiți a o confirma incă pe nuoul period de 10 ani 1876—1886. Tot uă dată fiind-că pe moșia Punghenil se află uă parte din.pădure destinată a se defrișa și care nu este de cât uă întinsă poiană, unde nu s< găsesc de cât câte-va parcuri de arboret de uă prâstă calitate, și fiind-că defrișarea acelei poieni este atât de interesul proprietății cât și al a rendașului, și dupe obiceiul locului nu se pâte defrișa- de cât nanuu-se lemne cuitorilor drept munca lor, vfi rog iu 4 (26) Aprilie 1877 re să bine-voițl a’ml acorda dreptul de a defrișa tdtă intinderea hotărîtă de D-v. remăind lemnele ce s’ar estrage dupe dîn- sa pe sema mea Drept garanțiă proviso- riă veți bine-voi a opri suma cuvenită de 30,021 lei din recipisa casei de depuneri, depusă la D-vâstră cu ocasia licitațiunil. PriimițI, vS rog, etc. Constantin Scafeș, din Severin. (Apendice, pag. 98). 36. Estras din dosarul administrații do- menielor pe anul 1876, No. 121, pag. 9. Telegramă.—Prefectului de Mehedinți, No 7,775. — 1876, Martie 22. — Pentru moșia Cușmiru și Gânța cu Punghina , luându-se disposițiunl a se cofirma asu- pra D-lui C. Scafeș, vâ rugăm faceți a se recunâsce de arendași pe periodul 1876 —1886. Administrațiunea. (Apendice, pa- gina 98). Copia dupe procesul-verbal al adminis- trației domenielor și pădurilor Statului inregistrat la No. 7,077, din 23 Martie 1876. 37. Având in vedere propunerile ce s’au făcut direct către administrația pentru a- rendarea prin bună ințelegere a unora din moșiile Statului de dincâce de Milcov pe periodul 876 — 886; având in vedere jur- nalele onor, consilia de miniștri din 13 Octombre, 3(26) Noembrie a. c. prin cari s’afi Încuviințat arendările făcute d’a drep- tul de către administrația, sub-semnațil administratori al domenielor și pădurilor Statului, intrunițî astăzi, 23 Martie 1876, sub președința D-lui ministru ad interim ᵢ la departamentul financelor, decidem: 1)' A se aproba arendarea pe periodul 1876 — 1886, cu condițiunile generale stabilite pentru acest period, a moșiilor consemua- W in alăturatul tabel, in numărul de pa- tru, presen'ând un scăijemânt asupra a- remjilor actuale de lei patru-dlecl și patru mii cinci-tjeci, Ne. 44 050. 2) A se supu- ne onor, consilii! al miniștrilor disposi țiunile de faciă și a se cere confirmarea a- rendării moșiilor vorbite mai sus. (Sem- nați) administratorii domenielor și pădu rilor Statului: L. Catargi, Gr. N. Mânu, (L. S.) p. director, D. G. Muuteanu. Pen- tru conformitate, șeful secției, C. N. Ca- peleanu. Șeful biuroulul. (Apendice, pa- gina 98) Copia dupe jurnalul consiliului de mi- niștri No. 1, din 29 Martie 1816, regis- trat la No. 7,744 din 30 August 1876. 38. Consiliul miniștrilor in ședința sa de astăzi, Luni 29 Martie 1876, luând in de liberare referatul D-lul ministru ad-inte- rim la departamentul financelor sub No. 7,824; având in vedere procesul-verbal inchiăiat de administrația generală a do- meuielor și pădurilor Statului sub data de 23 Martie 1876, pentru arendarea unul nu- măr de moșii din județele de dincâcl de Milcov; confirmă arendarea pe periodul 1876—1886, cu condițiunile generale sta- MOrilT ORUL OFICIAL AL ROMANic bilite pentru acest period, a moșiilor con semnate in tabelul alăturat pe lângă refe- ratul D-lul ministru citat mai sus, in nu-1 m⁵r de patru, No. 4, moșii, eu preeiul de lei una sută opt-decl și șâse mii nouă ! sute șâpte-zecl No. 186,970; presintând un scăijământ asupra aremjilor actuale de lei patru-(Jeci și patru mii cinci- ijecl. (Semnați) L. Catargi, P. P. Carp, Fiorescu, Al. Lahovari T. Rosetti I. Bă- lăeeanu. Administrația domenielor și păduriolr Statului. Acestă copiă fiind dupe original, se certifică. (L. S.) p. di- rector, C. N. Capelânu. p. șeful secției. (Apendice, pag. 99). 39. 1876, Martie 22.— D-lul Lahovari, prefect. — Strada Tergovisce, 3.— Bucu- resci. — Scafeș a sosit a sâră. Nu uita a- dresa către domenii ce ai in portofoliă, relativă la Roșianu. Asemenea te rog stă- ruie in cestiunea lui Măcescu pentru care te-a rugat și el prin dep, șă. Pe aici totul bine. Persâna căria s’a insărcinat Chin- tescu a’i vorbi a respuns că primesce și că ia tâte angageamentele. Director, Voi- nescu. (NB. Vedi origin. in dosarul 28 pag. 95. Apendice, pag. 99). 40. 1876, Aprilie 6. — D-lul Lascar Catargi, prira-ministru. — Bucuresci. — Nicu Gărdăreanu cu toți al sei vor a pac- ul sa cu oposițiunea, din causă că nu i s’a dat moșia din Doljiu. Vă rog a’i chiăma j ipa , impreună cu mine, peutru a’l rechiăma la alte sentimente. Prefect do Mehedinți, Lahovari. (NB. Ve

sunt în comptul antreprenorului. 6. In cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mal sus , cau- țiunea depusă va rămânea în folosul direc- țiunel fără somațiune , fără judecată nici punere îu întârdiere. Pe lângă acește condițiuni, concurențil vor avea în vedere art. 40—57 din legea comptabilitățeî generale a Statului și art 32 din legea timbrului. No. 4,405. 2 1877, Martie 23.. — Se publică spre cfinoscința D-lor u- matorl, că, în uă canotori, largu fie-eare d. 2,m 20, și nalt 3,m.00 medl. 4 sine cleșce jos . . . 2,m 2 XO.037X0,m.‘012=0,m.003925. ,4 șinș =>sce. sus......2,m.50X0,037X00,12=0,004440. drug'la axa; . . 2.70X0,044X0,44=0,005227 3,53X0,044X0,044=0,006837 15 vergele la mijloc.....3,00X0,015X0,015=0,0101.25. oj [mub ferului, in canat ............... 0,030551. .Volumul feruluL2⁰ucanat... . . . . 0,030551 -■10 tympane de grilagiu, lungi fie care de 2,m.00 și nalt de l,m.55 a unul. 7 șine, clișee și talpă, 2,m.34X0,m.027X0,m006=0m. 0:002654. 14 vergele, suliți........1,55X0,013X0,013=0,002881. Volumul unul tympa „ celor alte nouă . . . 0,m. 1.005535. 0.049815. Socotind 7700 kilog., metrul e ib de fi Total. ifel) MINISTERUL DE FINANCE Casieria generală a districtului Brăila .11 ■ 2000 căpițe fân 1000 chile meiti aproximativ în 5000 clăi meiti în șire și pe câmp. u uistucu.u.v...... ?₀₀ cₕᵢₗₑ ₒᵣ^ îₙ Ț șᵢᵣₑ ₒᵣ₍j ₙₑₜᵣₑₘₜ ?iind că la,2Ș Februarie , când a f^sț' 30 chile₍ oyădj aproximativ.în uă șiră., fixată vândârea.ayerel secuestrată a aren-! 1 locomotivă’ cu batosa ei. dâșuîul N. Baleanschi și Ia 28 Martie, când ₍ 4 șire pae ord și grâti. a fost fixată vândârea avere! arendașilor 110 chile aproximativ porumb nebătut. Mavrqdin. N- T. Ignat, G.Pipi, I. Ăi as- 50 perechi boi de jug. tasescu și Hi. Rigani, pentru datoriile a- 120 cai, epe și mândi. rendate mal jos, nu s’a presentat amatori, 80 vite cornute. casieria, asemănat procesulul-verbal dre- sat h °8 Martie , în unire cu D prefect, 7 - 00 Ol cu berbeci. Averea D-lul G. Mavrodin, secuestrată publ că spre cunoscjnța generală că, ven-j pentru datoria restului câștiului al III. din dârea aveir.I secuestrată ce se arâtă mal 11 76, al aremjel moșiei Ulmu-Mohrânu. jos, a numiților arendași debitori, s’a fixat 1 lâsă cu porumb, socotit a 230 chile. la 16 Aprige, pent u vite, care se vor vin- Averea D-lul N. T. Ignat, secuestrată de în localitate și 25 Aprilie pentru pentru datoria restului câștiului I și întreg producte și cea l’altă avere care se va vin- câștiul al II și III, din 1876 , al aremjiî J a onaetivn r>■ c i mnoinY Clnlteo ' Rnfno-n de'^tâț în localitățile respective cât¹ și în " dealul câsienf generale după prolie/pen țru. qare.sejnvitf prfh acâsta' (P^iî ama- tori că să șe'presint’e în arăta di la‘ casierie moșiel-Colțea și Batpgiî. 1 mașină'de treerat. ? la orele 11 ante-meridiane, când se va ține licitațiune. Averea D-1bI N. Balcanscti, secuestrată pentru datoria iestului câștiului 111, din 1875, câștiul IV, din 1875 și câștiul I, II; și III, din 1876, al arendil moșiei Bertesci; a moriastirel Văcărescl. ! 60 chile grâti treerat 300’chile ord- 120 chile porumb nebătut. 40 chile meiu. 50 chile 'secară. 20 chile meiti aproximativ în 100 clăi ne- treerat. 4 șire pae de ord- 2 șire pae de grâti. Cantități Prețuri propuse Auxiliari Definitive Pe unitate Total Lei Lei Lei 3,800 25,00 95,00 m¹. c. 0,061102 0,055350’ 0,116452 Kilog. 896,680 0,25 224,17 319,17 13 boi de jug. 25 vaci și 120 ol. Averea D-lul G. Pipi, secuestrată pen- tru dâtoria restul câștiului al III, din 1876, al arendil moșiei Cremenea safi Joita. 12 Vaci sterpe, și; 70 chile porumb intr'o leasă. Averea D-lul' I Anastasescu, secnestrat.. pentru dâtoria restului câștiului al II, și întreg câșt al III, din 1876, al arendil mo- șiei Geormânâsca. 100 chile ord, și; 10 Perechi bol de jug. Averea D-lui Hristu Rigam, sect^n..:..- pentru ddtoria restului câștulul al II. și întreg câșt al III, ale moșiilor Rușețu Vă- cărescl și Rușețu Mărgineni. Erbăritul de la 2100 vite, și uă mașină cu batosa el, 8 boi de jug, 8 bivoli, 5 cal. 200 ol și 250 chile porumb și uă trăsură ne arcuri. No. 2,610. 1877, Aprilie 9. MINISTERUL DE RESBE Escadronul de tren , ce se află staționat în casarma Malmeson, (Sf. Gg.) avend ne- cesitate de 600 cămăși, 400 perechi is- mene, 200 perechi cisme, confecționate, 2504 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE ,14 (26j \.priH“e’1877 50 mănuși bumbac, 100 perechi mănuși, lînă, 40 saci pesmețl, 250 perii și țeselT O frânghii făn, 180 chingi; se publică, ca, în (jioa de 26 Aprilie 1877, se va ține licitație în cancelaria escadronulul la o- rele 11 de diminâță, pentru aceste efect ,: Datorii potîî vedea modelele țipe în orl- e iji, de astă-ji, 9 ore diminâță și până la 4 după amâjt, în cancelaria escadro- nulul. dmiuistrația domenilor pădurilor Statului. Din causa lipsei de concurenți, nepu- ându-se efectua la 30 Martie espirat, li- citațiunea anunciată prin Monitorul No. 59, pentru vemjârea spre espioa'ta a o parchete din pădurea Crucânu, situată în județul Tutova, pe comptul D-lul M. S. Zgrumaia, care nu s’a conformat condi- țiunilor întreprinderel ae a respuuae pre- țul primului parchet și a depune garanția definitivă, administrația scâte din noii în vândâre acele parchete tot pe comptul nu- mitului domn. ’ Se aduce la cunoscința publică că, li- citația se va ține în (jioa de 30 Aprilie curent, atât la Iași cât și la Bârlad, lapre- fecturele acelor județe, și că parchetele j vând cu condițiunile generali de es- plpațare, publicate în Monitorul oficial No/222, din 6 octombre 1876, și cele speciale, înserate în Monitorul No. 2, din 4 Ianuarie 1877, cu cari sunt vândute ac- . tualului cumpărător D. Zgrumaia. Lici- tația va începe la ora 1 p. m. Doritorii d’a cumpăra acele parchete, e vor presența la licitație în (jioa sus in- dicată, cu garanții provisorii in valâre de No. 10,207. 3 1877, Aprilie 11. La 21 ale curentei luni Aprilie, urmând , se ține licitațiune în localul administra- iunei domeniilor și pădurilor Statului, casa Stefănescu, pentru vinderea materia- ulul și mobilierului aflat la baia din gră- Lina palatului de la CotrocenI, administra- ta publică acâsta spre generala cunoscin- ă, ca doritorii ce vor voi a cumpăra ase- menea obiecte, să se presinte la adminis rație cu garanții în regulă, spre a concu- a. Condițiunile ce se cer la acest mesat, se pot vedea în ori ce Ji, la cancelaria ad- ninistrațiunei. No. 10,285. 1877, Aprilie 11. ANUNCIURÎ JUDICIARE AGITAȚIUNI. 'ribnualul de Busetf. La 26 Mal 1877, s’a destinat a se vin- de prin licitație în pretori cl acestui tri- bunal, însemnata mal jos avere imobilă, a D-lul Marin Jipescu, domiciliat în orașul Busâfi, de profesie come ciant, spr is- ; păgubirea D-luî Mahoiu Hagi Jecu , do- miciliat tot în orașul Busfifi, de profesie proprietar, pentru suma de lire otomane 80, cu procent de 2 lire la acea sumă pe lună, așa precum actul de ipotecă, legali- sat de acest tribunal la No 32 din 187^ învestit și cu formula esecutorie, însă : Uă prăvălie, construită în furci, și'. în- velită cu scânduri,, și fruntjor, având și un șopron alăturea, situată acestă prăvă- lie în bălciu rîului Busâfi. (Drăgaica), lo- cul pe care este situată acâstă prăvălie, este facia la strada Lipscani ca 10 stân- jinl, âră lungul 12 stânjinl, se învecirie- sce la răsărit cu strada Lipscani, la apus cu un loc .■’ ' mâ(;; nâpte c '. cea Rădulescu Tinclicheru și la mâ(jă-di cu altă prăvălie a debitoruluice să (ji'ce că a fost proprietate a D-luî G. lonescu. Numele de Marin Jipescu, nu s a mal găsit supusă la altă sarcină de cât numai la cea de faciă, pentru care se face vân- (jârea. Sunt somați dâră totl aceia cari arpre- tinde veri un drept 'de proprietate, usu- fruct, servitute, chirie,¹ privilegia, ipoter că, safi orl-ce alt drept asupra bunului pus în vânjâreca, înaintea .termenului de adju- decație, să se an la tribunal, spre a’șl esprimă pretențiunile lor ce vor fi având, la din contră, sub pedâpsa de a nu li se -mai ține în sâmă.⁻' Doritori dâr se vor arăta la însemnătaJ mal sus enta în nersână sau nrin nrocu- ₇, îₙ cₒₐₜᵣₐ ₗᵤî Gheorghe Niță Bamete ’ ' ), . is . că, în Q.ioa de 1 Ianuarie a- 4ul curant, 'a, aplicai loiijT.cu. voință,așii-, p.ra socii sale Maria.din care i s’a causaț mâftea. — Principele Mihail Sturda, în vi tu tea art. a se presența în persână ssii prin procu- rator admis de lege, înaintea acestult ribu- nai, la 13 Iunie 1877, ora 10 din , înaintea curțel c r , isl ca inculpai; cunoscând că, nefiind 'nr- jurațl;din Busâfl, spțe a se judeca de ju- or acestei citațiuni, se va condamna riu asupra v, în virtutea sentințe acestui tribunal, .ecția I corecțională, cu No. 3,073, din 23 Octombre 1876, care condamnă pe A- exandru Mihalache, din comuna Bucurescl, listrictul Ilfov, de ani major, de profesiu- ne sergent de oraș, la închisârepe termen le uă lună dile, pentru furt, delict prevă- zut și pedepsitde art. 308 din cod. penal. Mandăm și ordonăm directorului peni- enciarulul de la VăcărescI, a primi și re- lue pe sl numitul, și a face a i f c - cuta sus citata peddpsă, al cărei termen e va calcula de la arestare și la espiră ° se va libera. Dat în Bucurescl, la 17Februarie 1877. No. 5,420. Parchetul tribunalului Dâmbovița. Noi primol procuror pe lângă acest tri- mnal; In basa art. 193 din codul de procedură criminală; In temeiul sentinței acestui tribunal, No. 1,085, pronunciată în audiența de la 30 August 1876, prin care condamnă pe mpu Șubert și Barcu BercovicI, în etate majori, de profesie muncitori, cu domici- iul necunoscut, la închisâre corecționa- ă, pe termen de câte uă lună fie care, pen- tru că acomis faptul de furt. Cerem ca ori ce agent al forței publice să arestese și să conducă pe sus-numitul la temnița din orașul Târgoviscea. Mandăm și ordonăm directorelul acelei închisori, a primi și reține pe numitul la caisul penitenciar, pe tot timpul determi- nat mal sus și calculat, de la încarcerare când, la espirare ’l va libera, de nu fi de- ținut pentru alte cause. Cerem de la toți depositaril put vel pu- blice de a da adjutor, în cas de trebuință, pentru esecutarea presentului mandat. Dat la 2 Ianuarie 1877. No. 3. ANUNC. ADMINISTRATIVE Prefectura de Busfiu. Iu dioa de 21 Aprilie curent, este a so ține licitațiune îu- pretoriul comitetulu“ permanent, pentru vânZârea obiectelor con- fecționate de elevii scâleî de meserie din acest județ, însă • 5 pluguri cu râte, unul idem, de arat în- mărăcini, unul idem , fără râte , cu grin- deiul strâmb, uă machină de vânturat, un tâsc de tescuit struguri, uă tâletă lucrată — in numele legel și al M. S. Domni- orulul, Noi Cost. Politimos, judecător de in- strucțiune pe lângă tribunalul de prima instanță al acestui județ; I în mosaic, uă masă i dem, un gs-dirop fui- neluit cu nuc , un putiutifi mare , sistem Vâddnd actele procesului si conclusiu- dle D-lul procuror respectiv. american, trei idem, lucrate la strung, un scaun care se pdte face și scară trei ma • chinl pentru tras ghete, 7 b-fisce pentru uși în 2 canaturi, 3 idem . pentru uși de magasil, 11 perechi balamale de uși, 11 idem, idem, de ferestre, 3 perechi sfeș'hi- Mandăni și ordonăm la toți agenții for- ' ce de composiție, cu 2 lumânări, 7 idem, țel publice să arestese și să conducă la idem, cu uă lumânare, 2 prespaire bustul casa de arest din Târgoviște, conformân lui Mihaî-Vitâsu două idem în formă de du-se legel, pe Puișoru Avram, fost domi- șarpe, ciliatîn comuna Pierșnari, acum dosit, inculpat pentru tâlhărie forma’e de bandă, fapt prevădut și penat de art. 215 din co- dul penal, cu pedâpsă criminală. Ordonăm custrdilor disel case de arest a’l primi și reține. Invităm pe toți depositaril puterel pu • blice a da conc irsul cuvenit pentru ese- cutarea acestui mandat. Agentul însărcinat cu esecutarea aces- tui mandat, se va conforma art. 99, 110, 111, 113 și 580 din procedura penală. Dat la 12 Februarie 1877. No. 663. — Noi primul-procuror pe lângă acest tribunal; In basa art. 193 din codul de procedură criminală; In temeiul sentinței acestui tribunal sub No. 1,020, pronunciată în audiența de la 18 August 1876, prin care condamnă pe Radu'Testărău, în etate majoră, de pro- fesiune muncitor cu domiciliul necunos- cut, la închisâre corecțională pa termen de 7 luni, plătind și amendă lei noui 100 , pentru că a comis faptul de furt Cerem ca orl-ce age’ut al forței publice să arestese și să conducă pe sus-numitui Ia temnița Bucovății, din județul Doljiu. Mandăm și ordonăm directorului acelei închisori a primi și reține pe numitul pe tot timpul determinat prin sus-citata de- cisiune, calculat din dioa când se va ares- ta ; âră la espirarea sus-disulul termen să’l liberese, daca nu va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca orî-ce depositar al forței pu blice-să dea ajutor, în cas de necesitate spre esecuțiunea presentului mandat. Dat la 5 Februarie 1877 No. 24. Prelectura do Prahovi La 4 Mal viitor, urmând a se ține lici- tațiune orală în pretoriul comitetului per • manent local, pentru aprovisionarea ur- mătorului material de dogărie, necesar scâleî de meserii din acest oraș, însă : Dă mie dâge de 5 palme, de stejar, bine uscate, fără noduri ; Uă mie dâga de 6 palme, idem, idem, Șase sute dâge de 10 palme, idem; Opt-Zecî rute funduri, da stejar , bi-o uscate, a 5 bucăți una de 4 palme îu dia- metru ; Uă mie oca fer de cercuri, de diferite lățimi și grosimi; Cinci snopi papură ; Șase pile de ferăstrău. Prefectura, conform încheerel luată'de comitetul permanent, publică , spre cu- ; noscința generală ea, amatori^ a.șe angaja . cu predarea espusul material, în men- ționata Zi, să se presinte la .licitație, pre- , parați .de, cuvenitele garanții, spre a con- cura.. No..6,582..j ₍₎ MIȘCAREA PORTURILOR Calați, '877. Corăbii sosite încărcate Corăbii sosite deșerte* „ pornite încărcate pornite deșerte Vapdre sosite cu ... ■ „ pornite cu . .' . Bastimente faciă în po'rt . . Prețul productelor la hambar 16 Grâfi cecăr călit. II . .' 31—32 Export: S’afi exportat chile grâfi . . 199,980 „ chilogr. păcură. 504,240 ■» « sare. » n 76,427 Severin, -11 Aprilie 1877 Corăbii'sosite încărcate . . . . „ i deșerte „ pornite cu . . . . „ „ deșerte Vapdre sosite cu mărfuri . Vapdre pornite cu ■„ . . . 1 Prețul productelorla hambar,: Grâu ciaeăr, călit. I, lei 85—90. 75 75 Porumbul . S’au exportat „ II, „,75-80. Export: r I igr. grâfi. 300,309" □ o 14 (26) nilie 18.’"' aONlT⁰'-¹^ A₍ ROMAf^* 250 CURSUL BUCURESCI PRIMA CASĂ DE SCHIMB LA BURSA No. 68. Strada Lipscani. No. 68. ⁱ³/₉₅ Aprilie 1877. Omnp. Vând. Obligațiuni rurale 75 — 76 — domeuiale 67 — 68 — funciare rur. 65 — 66 — „ urb. 54 — 55 — „ 3001. casa pens. 95 -■ 100 — Imprum. municipal 64 — 65 — „ cu prime BucurescI 20 — 21 — (bilete de 20 lei)' (50.0 1.) Societat. Dacia 200 — 210 — । (100 1.) „ România 45 — 50 Isac M. Levy. JWi JURSUL VIENEJ Viena, 24 Aprilie (st. n.) 1877 Metalice. ... - . 57 50 Renta hârtie................. 62 70 Na onale . 69 . . 107 25 Acțiunile L“mcel . . . 763 — Creditări . 134 60 Londcn . . . 130 65 Obligațiuni rurale ungare 70 25 , temeșvar . . . 67 50 transilvane 66 50 croate ...» manque Argint în mărfuri. . . . 114 50 6 13 Napoleonul. .. . . . 10 45 .Marc 100 . 64 20 IBLIOGRAFI1 Aeșit de sub presă: Indice Bibliogra- fice, al cărților publicate românesce, în România saii de Români în anii: 1874, 1875 și 1876. A eși; de sub tipar ș^ ;; 'dnde la libră- riile din BucurescI, un volum frumos în 8° de 14 câle: N. SCURT ESC U TEATRU REEA SILVIA—DESPOT-VODA , (Ediția Il-a) Preciul 2 lei. Â eșit de sub tipar: POESIl de N. Scurtescn O olum, în 8°, coprindând mal multe ode, balade, elegii, fabule etc. Se află de vândere la librăriile D-lor Socec & Comp., SzOlOsy și Graeve Comp., cu prețul de doul lei noul esem- plarul. A eșit de sub tipar rom mul: FRAȚII CORSICANI de Alexandru Dumas, traducțiune de Al. i D. larcu, preciul 1 franc. Iu BucurescI la t6te librăriele; Iași la librăria Daniel; Galați, Nebuneli; CraiovaᵣLazăr; pioescî, Cârjan. ‘ nA eșit de sub presă a ,5.-a edițiune CATECHISMUL DREPTULUI ADMINISTRATIV HUMÂN ' op autorisat, conform noului program, de onor, minister al instrucțiunel publice Se află de ’ân^âre la tâto librăriile șila la tipografiia Curți, Pasagiul-Bomân, No. 12, cu preciul de 55 bani. AVIS IMPORTANT. Subsemnatul anonciă că ori cine posedă vre uă poliță sub semnătura mea, primită prin organul D-lul I. Silberman, să mă a- nunciă prin telegramă până la 20 corent, arătând și suma, cunoscând că, dupăespi- rarea acelui termen nu ’l roifl mal ține în sâmă, de 6re-ce cu Silberman. nu mal am nici uă daraveră. Guttman Fraiberg, din Ismail. Perimând recipisa onor .se de depuneri sub No. 8,675, în valâre de lei 65, rog pe cel ce va fi găsit’o să o aducă la subscrisa strada Umbrii No. 1 colârea Galbenă, căci în cas contrar este și rămâne ca hârtie albă de âre ce am încuosciințat și pe casa de depuneri despre acâsta. Fani Gorner. T\e arendat, moșia Urla, cu pădurea ' după dânsa din districtul Oltu plasa Șerbănesci, fosta proprietate a repa- usatulnl P. Manolescu; doritorii se vor a- dresa la actualul proprietar, Vasile A.'Zo- ttescu, îu BucurescI, suburbia Batiștea, strada Minerva, No. 12. (5-34) De închiriat safi de venire, imobilul din urbea Mizil, fosta proprietate a D-lul Matache Dache. Doritorii se vor a- dresa în BucurescI, la D-lul C. I. Zamfi- rescu, vis-a-vis de grădina Sf. Gheorghe. (6-10) IIP IOTIDHT de la SL Geor&c vⁱⁱtor Un lllLnlnlil uă pereche case cu două etaje compuse din (Jece camere, situate tn strada Berzei, Nr. 78. Amatorii se vor a- dresa la D. Mihalache MarcovicI, aceeași stradă Nr. 51. SOCIETATEA CRI mT I TILUI FUNCIAR URBAf te face cunoscut că cuponele scrisurilor funciare ur bane, cu scadența la 1 Iulie 1877, se plătescii cu un scompt d^ ¹ p^ ‘una, la casa Socîetăței. direcțiunea 25 MONIT^RHI. onc,ă' AT ROMÂNIE) SOCI- ',w ni ad : ba Tragerea efectuată pentru amortisarea pe anul 1876, a acțiunilor de prioritate ale Societățeî acționarilo • căilor ferate Române, au eșit numerile următâre: No. .653. 30 914 1379 1603 2794 3600 5908 6423 7001 7549 8817 9198 9492 10386 11192 11901 13164 14561 No. 7340 15001 15085 15607 16235 16244 17964 19854 19968 20579 21393 22522 24173 --- 24481 25856 26241 26768 27079 27678 No. 1837. 27816 28226 28303 30120 30487 30830 31098 32451 32546 32884 34454 35268 35475 35569 37088 38355 38473 40943 No/22886 41505 42324 43545 44979 46469 47006 48711 51301 51644 52805 56458 56540 57297 57609 57817 60570 61425 62439 'No' 13992 63153 66363 67771 68218 69017 69735 95558 70164 73404 74431 74437 74440 75410 147792 76553 77636 79515 80333 80756 81673 31742 82085 82771 82802 83231 83976 ,.qipoj 84500 84689 85128 ■ u hi 4 Sumele de capital ale acțiunilor de prioritate se vor plăti în valârea lor nominală cu un adaos de amortisațiune de 33 7₃ % (adică peste tot cu 200 taleri = 600 mărci de acție), cu începere de la 1 Iulie a. c., la direcțiunea societățeî de dis- "ont și la D-nu S. Bleichroder în Berlin. Liquidarea acestor sume se va efectua dupi. ^redarea acțiu- nilor de prioritate trase, împreună cu talânele și cupânele de dividend No, 5 până la No. 10. Cupânele No. 5 se vor înapoia presentătorilor după ce se ra însemna pe dânsele prin stampilă că ele dau dreptul la ju- mătatea dividendului din 1877. Cu începere de la 1 Iulie 1877, încetâsă dreptul la dividenda pentru acțiunile trase. Posesorii acțiunilor cari nu le vor preda în termenul de 10 ani, socotit de la 1 Iulie 1877, vor trebui să considere acele acțiuni ca "ără nici uă valâre, conform § 19, al. 9, al statutelor. Tot-d’odată aducem la cunoscință că nu s’a presentat încă spre liquidare: Â. Acțiuni fundamentale. .Din tragerea pentru anul 1872. Seria C câte 800 taleri. No. 9594. Seria D câte 400 taleri No. 44836. Seria E câte 100 taleri. No. 46535 67747 77737 82505 106595 137803 ie arendat, moșia Mataraoa, din dis- trictul Ilfov plasa Mostiște de 23 Aprilie 1878; doritori, se vor a- esa la proprietarul el Cost. Athanasiu, rada Lipscani, Hanu-cu-Tei, No. 22. Consulatul general al Imperiului German Se face prin acâsta'cunoscuw că D-lui Din tragerea pentru anul 1873- Seria A câte 2GuO, taleri. Seria B câte 1000 taleri. 9123. Seria O-câte 800' taleri. . , Seria D câte 400 taleri. 47784. Seina E câte 100 taleri. f -v t 38990 40397 .53336. 58372, 62735 112430 12001'4 125718 145392 145794 160645 Din tragerea pentru anul 1874. Seria B câte 1000 taleri. No. 1341.. . , ,!b) wlhqA 4S Seria C ffâte 800. taleri. No. 6025. Seria D câte 400 taleri. No. 1320 11840 40726. Seria E câte 100 taleri. .No. 8024 1066,1 17777 22230 25857 42856 4458.9 49533 57697 71552 . 79163 82232- 88540 .9119,0 104119 111999 119539 419708 131438 132721 134389 146110 158684 B. Acțiuni (le prioritate Oi - Din tragerea peniru anul 1873. No. 83529 85442 Din'tragerea pentru ânulA874 No. 10729 26070 30701 83749 Dtn tragerea pentrueanui 1878. No. 4761 10730' 12324 13451 26737 26749 27160 27465 28724 30909 36355 37670' 40980 49927 79034 84208 Berlin, fu 14 Aprilie 1877 • Consiliul k supraveghere. - •?Oscar. Richard Amandus de ' Hahqj supus princiar de Swarzburg-Soedershausen, de profesiune optic și mecanicₛ, în vârstă de ani 26, domiciliat în Bucurescl fiul D-lui lohann Friedrich Theodor de Hahn, gan-, darm superior; reposat, și al' sociei sale Louisa Friedrica, văduvă, născută Spind-, Ier din Arnstadf, și D 'a Victorina Molder supusă română, născută în Bucurescl, în vârstă de ani 15, domiciliată în Bucuresci jfiieă D-lii Alberi Molde< iitografu, și a sociel sale Rosina, născută Bervel, din Bucuresci, afi intențiunea de a trece în căsătorie,t și că acâstă’căsătorie/ în con- formitate cu., legea germană din 4 Mal 1870 pe va contracta înaintea funcționa- rului sub-semnat. Consulul¹ general al Imperiului German, No. 761. H. v. Alvensleben. Imprimeria Statului Directore : N. T. Orășantj