O. *0 n numer 25 banî Duminecă, 10 (22) Aprilie 1877 MONITORUL OFICIAL AL BOMANIEI ABONAMENTUL; ra Mf, «1 și8E; șiu luni, m uu Î.AntAitt Ianuarie și A«U18 Iulie) ANUNCIURILE: LOTL*. DE TBKI-PBOI LITBBR, TREI-țECI BANI (inserarea II-a și mal departe,. 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, ț4n4 U. muubijboi ’J’oiî,, cinei..j «rA mi ommcȚi'UTVKA .• «trada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancata se refnsfl Inserții și reclame, 60 b. linia, înserftrca Ii-a și maî departe, 30 bani linia A s uneltirile se primesc și ou anul Plata procentelor exigibile la 23 Octombre 1880 și la 23 Aprilie 1881 la obligațiunile rămase neamortisate penă la acea epocă , se va face apli- cându-se asupra corpului obligațiuni- lor un timbru de achitare. Art. III. Pentru acoperirea deficitu- lui ce ar resultă atât din causa perde- reî unei părți din rămășițele ce casa rurală are să primescă, cât și din cau- sa procentelor ce ea este datore bă plătăscă posesorilor de obligațiuni, provenite din faptul prelungire! cu un an al amortisăreî lor, se afectesă, con- form art. 54 din lege, darea ce se cu- vine a se incasa de la însurățeii ce.se vor împroprietări pe moșiile Statului. In cas când acestă dare n’ar ii su- ficientă pentru acoperirea întregului deficit, guvernul este autorisat ca cu i duoi ani înainte de stingerea acestor obligațiuni, adică la 1879, să ceră de la Corpurile Legiuitore resursele ne- cesarii, conform cu disposițiunile art. 61 din legea rurală. Acdstă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința din 14 Martie 1877 , și s’a adoptat cu majoritate de 58 voturi, contra a 5, fiind și 3 abțineri. Președinte, 0. A. Rosetti. (L. S. A. D.) Secretar, 1. Carabatescu. Acestă lege s’a votat de Senat, în ședința sa de la 17 Martie 1877, și s’a adoptat cu unanimitate de 28 voturi. Vice-președinte: Ion Ghica. (L. S. S.) Secretar, Ștefan Bellu. Promulgăm acestă lege și ordonăm ■SUMAR ,|] Ait” ; 1 OFIOIALA — Ministerul de finan- ce : — Decret. Miv,in,enA de resbel: Decret ș) raport i Slțnisterul de interne Decrete.— Prescurtări do decrete. Ministerul justiției: Decret - Prescurtări de decrete. Ministerul cultelor ji instrucțiunel publice: jlecret. — Prescurtări de decrete. — Decisiune PARTEA NEOFICIALA-- Cronică,.—Resub tatul alegerel de deputat în colegiul I din ju- dețul Botoșan’. — Depeșl telegrafice. Continua- rea ședinței Senatului de la 9 Februarie.— Con- tinuarea ședinței Ad,unărei deputatilor de la 19 Martie. ., Anuneiuri ministeriale administrative și par- Aeulaie. PARTEA OFICIALĂ Bu&ifexcl, 9 Aprilie 1811. ic un — ni/'. MINISTERUL FINANCELOR CaR L I. Prin grația lut Dumjiedeti și voința na- , ■>”. .Domn ■ .to-r n;ur, La toți de faciă și mitcrl, sănetate] Corpunie Legiuitore au adoptat și Noîsanc ionăm ce urmesă: E G E Art. 1 Stingerea obligațiunile ru- ■ - :o emise în virtutea legel de la 1864 care trebue să se efectueze pene la 23 Aprilie 1880 se prelungesce Cu un an pene la 23 Aprilie 1881. Tragerea la sorț cuvenită a se face la 23 Aprilie 1877 , nu va avea loc în acest an; ea se va face la 23 A- prilie 1878. , Art. Ii. Casa rurală va continua cu plata procentelor obligațiunilor ne- trase la sorț penă la 23 Aprilie 1881 inclusiv. ca ea să fie învestită cu sigiliul Statulu și publicată prin Monitorul oficial. Dată în Bucuresci, la 7 Aprilie 1877 (L S. St.) CAROL. Ministru secretar de Ministru secretar de Stat la departamentul Stat, ad-interim lade- justițiel, parlamentul de finance, I. Câmpinănn. I. C. Brătiann. No. 797. CAROL 1, Prin grația lui Dumnezeu și voința na - țională, Domn al Românilor, La toți defacia și viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul financelor, cu No. 7,074; Adunarea deputaților a votat și Noi, pe puterea art. 93 din Constituțiune, Am sancționat ce urmesă: LEGE Art. I. Se deschide pe sema D-luî ministru de finance un credit estraordi- nar de leî 5,000 , cu care să se im- prime de urgență Ia una sau mai mul- te tipografii particulare atât raportul cât și tote actele comitetului de acu- sare a foștilor miniștri dați în jude- cată, relative la instrucțiune. Art. II. Acestă sumă se va acoperi din alocațiunea budgetară destinată pentru deschidere de credite supli- mentarii și estraordinarii din budgetul anului 1876, pus în aplicațiune și în 1 unele Ianuarie și Februarie, anul cu- rent, după autorisațiunile speciale date de Adunarea deputaților. Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința din 7 Februarie 240:' oUNÎfOKUL OFICIA 1L 0 (22) ap .... ' 1877, și s’a adoptat cu majoritate d 52 voturi, contra a 4 Președinte, C. A. Rosetti. (L. S. A. D.) Secretar, A. Vizanti. Promulgăm acestă lege și ordonăn ca ea să fie învestită cu sigiliul Statu- lui și publicată -pYm^Iomtorul'&fi^ial asemenat art. 115 din Constituțiune. Dată în Bucurescl, la 23 Martie Decă și Măria Vâstră va bine-voi să probe acâstă remandație, o rog a sub-scri alăturatul project de decret/ Sunt, cu cd mal profund respect, Prea Înălțate Dâmne, Al Măriei Vdstre, Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul d0.resbelȚ Geîiomi uc brigadă Cernat Nr. 3.40'9. 1«77, Aprilie 8. CAROL l Prin' graț}/lui Dumn ' i vltața na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamental de:W;DNo. 3 408 Am dec-'etat și decretam: Art. I. înălțăm 1 gradul de colo- nel în funcțiunea de comandant al re- 1877. (L. S. Stj Ministru secretei- de Stat la departamentul de justiție, I. Câmpii)eanu. CAROLi P - ' ¹ CAROL I, ■ gimentulur I de linie pe: Cruțescu Constantin locotenent-co- • Prin grația lui Dumnedeu și voința na- Ionel de la 1872, Ianuarie 1, funcțiu- ...ix n -i JT "¹ ~ ne de colonel rămasă vacanță prin • La toți de faciă și viitori, sănătate-, m.utarea colonelului Botenu Asupra raportului ministrului Nos- Art. II. Acestă înaintare este făcută Ministru secretar de 1 . - Stat ad-interim la de-1 țională, Domn al omânilor, No?681i parlamentul de finance L C. Brătianu. ii .'woinont'nf c;jt MINISTERUL DE RESBEL. carclI Prirt gratia lui Dumnedeu și votat⁰ țională, Domn al Românilor, Lor- tfu.șecretapde Stat 1$ fgpart mentul peJ cai fie'8 Aprilie 187 ■ ₎;Jd:e #esb< No, 3,406ₗₛᵣ, i^ f-L f A,, i decretat,-_ IN st ecretar -’n Stat r< depai ., Art.^L înălțăm Iq -gradul de icqlș- mentul de rșsbel qst.eᵥ, ' riel în funcția ide comandaiitoal-ipiecel punerea în esecutare a 'is .■sitiuiiilor I.Bucuresciper,. ,m ₕA • ^doî^& M. ' Ărț. I-Uiși cel .a Budi.șțpgu Alexandru ,₇ locofc^olth La toți de faciă și viitori, sănetate dg ia 1 lanuaiiu L872,jtancțtaife Asupra raportului ministrului NosJ^âifcpW 'prev^uU: prin -budgeta' tru secretar de Stat la departamentul' acestui an 1877, de resbel, sub No. 3,409, ■!JArt.[JI.;Aceșță.înaintaretesțeif^pută ' nnțpe ^ipaid? PiApăilie.njb of mq ᵣ -v ₒdV« ■ Art , III și ,qel din urma* Ministru intendan? în fnocl7e* la. ț .aqul colonel pe locolenentul-colouel Cruțescu'Constantin. comandant regimentului 1 do, paje. Decă și Măiia Vâstră ya bine-voi să a- rote acâș recomandațîe ; - a seri alătureiul project de f.eerțt. Silfi/, pq e.ei'mal pjjfun^ Jespect, STvpVea luălfate Dâmne. a tu Al Măriei Vâstrej Preaplecat ți supus servitor, Ministru secretar de Stat .io p-.iqobts Bg ,fₓ J. Alnni g₍ onora a tacomanda iJa'u.c. . estro . । l OradhDda’ Nb- • ' ' entfti înaintară ll'gradaLde colonel pe locotenentul-colonel Budiștânb Alt . f fidru, ț comandantul piscel Bucurescl. , la departamentul de resbel, 'general de'brigadă'Cernat. "'rt 1877) Aprilie 8 ■8 1D. ' f soeovuma'iq oa. ■ OAROLJ,,. , _ [ y,fK,q H .Priniigratia.. Iul Dumnedeu. »„voința na- ■ i uiuuo ubcobn luuumauuaiiu , v iuq a Jg ₗᵥ’⁰—• ’ 3 . , . ' fortul D-hu mii.is.ru de resbel pAt.re M. W ^M-uralul project/e decret. <“■ Șșnt țu cel,mal'profund respect'¹ t°ț'șz vi\. ori, san^ote, Prea înălțate bp ;iie, | Asupra raportului ihinișt^ •• Al MăriM-Vâsțlde Stat la departamentul ‘ * /i de 7 Mihistrn ^ecreU de Stat “ t) . > \ • 1' departamentul de [resbel Ul dCCfCtat Șl JlCCrotLj^ . •Jeșțbr^ de brigadă Cernat. j Art. I. înălțăm la giaduf ^e co. pneî No. 3 406. 1877, Aprilie 8. | pe Dona Nicolae, locotenent-colonei de Jd mb IrijJiiibionn Ba Domnitorul e nJiioni i i Diecă^i Măria Vâstră va bine-vofsă a- 1 probe acâstă recomandație . O rog a subs îl/) Ull. .ltl).J)l . 1 H"? ... Prea înălțate Domne, Am ondre.;a recomanda Măriși Vdstre pentru înaintare la gradul de sub-inten- dant pe adjunctul cl. I / Balaban' Nicolae, directorul deiser,viciu al direcțiune! com- ptabilitățel din ministerul de resbel. 1 va. mai țaiu uypțuv, Al ilărieî-VoMie Ia departamentul de [resbel, u ) Aprilie 1 77 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEi iu 1 ianuarie 1872 ia funcțiunea de comandant al regimentului No. 5 de dorobanți, funcțiune prevedută prin budgetul anului curent 1877 Art. II. Acestă înaintare este făcută pe dioa de 8 Apri/ Art. III și cel diaurmă. MinistruNo- stru secretar de Stat la deptirtaineptul de resbel este însărcinat cu esecuta^ rea ordonanței de 'făciă. Dată în Bucuresci, la 8 Aprilie 1877.. ! CAROL. „...tMj. . ueore * ’ Ttai; Jq; ’ . ■ ■ ' ■ I, Seneral de brigadă Cernat. No. 805. ■ ■ ătrc M. Sr Domnitorul. • Cili<13 . ■ i; m ilJrțea înălțate Ddmne, iiairr iiniei Am onorul a recomanda Măriei Vâslț^ îeiitfu înaintarea Ia gradul de” colonc pe locotenentul-colonOl'Dona. Nicblaej coman- dantul regimentului-No. 5 de dorobanți. Deca și Măria Vdstră va bine-voi ar- țîOnale, Domn al Românilor, proba'acAstâ recOmahdație, O fdg a subscri alăturatul projeet'de decret. .. h' ... , j-a., cu col -M?* . id respect, Prea înălțate Ddmne,- •, nir-iia:⁷ -ii’ . „Al>rifₜIᵢVdstre? Prpa plecat ș. supus, servitor. Ministru secretar de Stat)]; la departamentul de resbe),, Jeneral de brigadă Cernat. 3A07. , b f 1877, Aprilie 8. Jⱼf Prin grația lui Dul____pM și voința na- , ’.on ălă, Domn-.aLRomăâilorf La toți defaciă și viitori. -săn^țq.te; iu men . x na momii cane nu secretar de Stat la departamentul .legei sanitară pițșă .în. aplicare dell 1 Aprilie curent. Am decretat si merejăm):-) Art.nl. înălțăm li. ■ rac ul-ce colonel Stat la departamentul ‘de interne este in funcțiunea¹ ’ db (lir .Aor general al .însărcinatcuesecutarea acestui decret, ministeruhu de resbel pe Fălppianu Dai.înBucureșcl/la 6 Aprilie 1877-. Ștefan, locbieuent-colonel de la 1872 " -mo m oh iAh. n~.fi Iulie 29,'funcțiune vacantă, de colonel; Ministru, secretar de stat ol-n fa, ^■prihlmutaita Ct'lm mim Gramont A- la departamentul de interne. lesandru el Brrila.. No. 771. If. Vcastă întilțăre este făcută pe dioa :le 8 Aprilie',1877 i^ 'ÂrtplII, Ministru ' ostru secretar de Stat la departamentul de resbel ' psk însărcinat cu’esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 8 Aprilie 1877. CAROL Ministru.secretar de: Stai. : , la depaitamentul de resbelJₜ General de brigadă Cernat., Nq. 806. Raportul D-lui . Ustru^a resbel e&tre m. postul de director general al, teleg, a- S. Domnitorul. - iᵥ. - M ' Prea Înălțate ,D6mne, Am ondre a recomanda Măriei Vostre mată pentru înaintate la gradul de cojonel ne _____________ 1_______________ _ locotenentuLcolonel Fălcoianu Ștefan, di- g^ₐț ]ₐ departamentul de interne e:'■ rectorul general al ministerului de resbel Ddcă și Măria Vdstră va bine-voi să a- probs acAstă recomandațief o rog a subscri șjlățpr^tul project de deoțeL Sunt, cu cM maljprofuhd rdspect, ■ Prea înălțate Ddmne, Al Măriei Vdstre. Prea plecat și supus servitor, Ministru, secretar de Stat la departamentul de resbel, ■■i t i M Generale brigadă Cernat. 1877, după propunerile făcute prin No. 3 405. 1877, Aprilie 8. ; raport de D. ministru secretar de Stat jla departamentul de interne, sunt nu- miți și permutați: D. Toma Gigârtu, director.al pre- fecturei județului Ismail, în locul D-lui Anton Stefănescu f . No. 3 405. 1877, Aprilie 8. seâCKwnrc ani ’b noii-jobili Iimodiu ■)• ?.i ni MINIȘȚERUL DE INTERNEi ' nn ~ nl-O 'CAROL I, Priu gracia lui Dilmneijeîi și voința na- ij La toți de fadă și viitori, sănetate-, Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul, de interne, sub No. 7,101; In virtutea art. 31 din legea ponsi burilor județene Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliurile județelor Roma- ? .ați și Cahul sunt autoijisate ca în șe- i' . ’ r estramiidiuară c- la 11 Apr’ilp. curent, șă/se ocupe și cu des- bnm fo- ’ din iC^re să se pia ■ lefilc primarii râmași In ■ modificailea a Hm Art. If. Ministru Nostru secretar de CAROL CAROL I. f J Priu grația Ini Dumn&Jeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de.faciă iți viitori, sănetate. Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Statuă departamentul de interne,«sub No. 4)95-9, Am decretat și decelăm ce urinesă: Art. I. PG; 0. Pilat este numit în ?elor șij-postelor, în locul locotenentu- ul-colonel Fălcoianu, rechemat în a r- Art. II. Ministru Nostru, secretar de însărcinatcu esecutarea acestui decret. Dat înBucuresd, Ia 9 Aprilie 187 7 CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. c. Brătianu. No. 812. Prin decrete ca data din 6 Aprilie D. George Ghindaru, sub-prefe la plasa Zăbrăuți, din județul L în locul D-lui C. Mironescu,.demisionai D. M. Rizescu, actualmente adjutor de sub-prefectură, sub-prefecț lă plasa Marginea-de-Sus, din județul âmni- cu-SăraL spre .împlin ea vaca..ᵣ ■ ° esistă. D. Nicolae Celăre.mi, fost căț în armată, adjutoh class.⁷ al șefului bi .noului de sc tor! din er mm'.-, . locul D-lui Nae Daniel. D. C. Alexianu, actualul șuu-p.m sar clasa I de la despărțirea VI, din culorea de Vprde capi ’ în menea calitate la despărțirea V, ace- eași culore, în ocul D-li^i M, Dră guiănes’cu, permutat. ,. D. M, .-răgdlănescu, actualul sub corni ar clasa I de la despărțirea v dir cler de Ver e din capitală, asemenea calitate la despărțirea M. aceeași culore, în locul D-lui Alei - nu, permutat, Prin înaltele decrete eh No. 7Ș9și 760, de Ia 5 Aprilie curent, după p punerea făcută prin raport de ace- lași D. ministru , sunt numiți si pei- mutați în funcțiuni admmistr V la județul Dorohoi, pe D. Mihail Țuguîea, fost director și sub-prefect, c .1 p locui D-lui Vrâncenii, demisionat. D, Alecu Păun, fost sub-prefect și 2402 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 10 (22} prilie 1 lirector de prefectură, sub-prefect la Prin înaltul decret domnesc cu Nc. ilasa Berhometele, în locul D-lui A 714, de la 31 Martie 1877, după pro dațiani, permutat D. Dimitrie lonescu, actualul sub- nistru secretar de Stat la departamen n-efect de la plasa Prutului-de-Sus, tul justiție!, sunt numiți: n asemenea calitate la plasa Prutu- D. Christodor Sulioti, licențiat în ul-de-Jos, în locul D-lul I6u Ghica. | drept de la facultatea din Paris , ac- D. A. Mațiani, actualul sub-pre- r’ect de la plasa Berhometele, în ase- menea calitate la plasa Prutulul-de- 3us, în locul D-lui D lonescu, per- mtat MINISTERUL DE JUSTIȚIE uAROL I, Prin grația lut Dumneu-u voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, senătate-, Vâdând raportul ministrului Nost: u ecretar de Stat la departamentul jus- tiției, cu No. 3,915, relativ la redu- cerea osândei a Opt condamnati din penitenciarul Telega; Considerând recomandați'unea ce Ni e face; x, . , primi în'audiență în tdte Sâmbetile.Țl In virtutea preiogativci acordată ■ pᵣjₙ grația lui Dumnezeu- și voința na- la ora 1---3 post-meridiane. loă prin art. 93, aliniatul V din Con- țională. Domn al Românilor tituțiune, Am decretat și decretăm ce urmesă: Art. I. Comutăm osenda de pe vieță % câte doue-^eci am, calculați de la ata esecutărel hotărîrilor definitive, ondamnaților: Pavel Georgiu, Ca- rin lordache și George Bvtw ugenu. Art. II. Reducem din osânda aces- jra și anume: Lu! Ion Țugui, trei ani din osâhpa ce are a face; Lui Vasile Adam, șepte ani din o- ânda ce are a face; Lui Sandu Băluță, șepte ani din o- sânda ce are a face; Lui Apostol Nicolae, duoi ani din osenda ce are a face; Lui Tițu N. Stărcu, rinei ani din osânda ce are a face. Art. III și ultimul. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul jus- tiției este autorisat cu esecutarea ace- stui decret. Dat în Bucurescl, la 8 Aprilie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat a departamentul justiției, I. Cămpineanu. No. 811. punerea făcută prin raport de D. mi- tuaî procuror la tribunalul I ăila, prim procuror la tribunalul Covurluiu în locul D-Iui I. Gene D. Corist. A. Mâvrodin, licențiat îi drept de Ia facultatea din Aix, întru- nind condițiunile art. 1, 3 și 7 din le- gea de admisibilitate, procuror la tri- bunalul Brăila,'în locul D4ui Christo- dor Sulioti: înaintat D._ Christea Pișacov,..fost președin- te de tribunal, judecător de instruc- țiune 'lă'fnbun<ft Mehedinți- în locul D-luî Gr. T. Brătianu ,, țreâit. în alt post, funcțiune pe .care. D. ^iș^cov- a, acceptate după'invitarea, ministerului, MINISTERUL CULTELOR Șl INSTRUC ȚIUNEI PUBLICE. CAROL I, La toți de faciă f viitori, sănătate; ■ Asupra raportului ministrului Nostru ■ ta dlileie'de â și 6 Aprilta-cutent, : , secretar de Stafia departamentul culte- Aleea Văsescu N’a ales deputat lor’și instrucțiunelpublice; No. 3,200, giul.ântâl din udețul Botoșanii ' Vedând-și'aprobând jurnalul consi- liului Nostru de miniștri, No. 4, din 4 Am decretat Și' decretăm : ' Art: I? Se- deschide pe sema mihis terului cultelor și instrucțiune! publi- ce un credit’ estraordinar de 3 00 0 le! din § de 200,000 lei, prevedut în budgetul a; c. pentru âst-fel de cre- dite,* spre a procura, în limitele¹ aces- tei suine, efectele neapărat trebuitorfe dormitorelor și refectorului scoleî nor- male „Carol 1“ din Bucurescl. Art. II. Miniștri! Noștri secretar!., de Stat la departamentele, financelor și instrucțiunel publice sunt însărch nați cu esecutarea decretului de faciă. Dat în Bucuresci , la 6 Aprilie 1877. Ministru secretar de Stat ad-inte la departamentul fi- naneelor, I. C. Brătianu. CAROL. Ministru secretar, de Stat la departamentul cultelor .și instrucțiunel publice, . G. Chițu. No. 765. lăria Sa Domnitorul prin de- -tul I cu No. 764, din 6Aprilie 1877, aîn- cuviințat congediul de tre! Iun! cerut de înalt prea Sânția Sa Mitropolitul Jngro-Vlahiei și Primat al Rom' i I în care timp afacerile Eparhiei vo fi gerate de prea sânțitul Arhereîi Ghe- iladie, fost: Argeș. Decisiune. •D.-G. Anagnostachi, suplinitor al cate- drei de limba grâcă modernă de la Scdlă comercială din Biicureșci,.pAbasf concur- sului ce a depus în Februarie espirat, 'este numit, conform art. 365 din legea instruc- țiune! , în calitate de profesor provisoriă pentru disa catedră. No. 3,191. ’ Wt Aprilie 5. PARTEA NEOFICIALE. z Spre cunoscința generală, cunoscut că D. ministru de resbel va E P E Ș I T E L E G R A F IC E. (Serviciul priv.at al. Monitorului) Viena, 20,Ap N. - Se 'sNgrrfiază din Petersburg către Corespohde'ițâ'Po litică cu¹ data de astă-dl: Uă circulară adresâtă ; ambasadorilor guvernului impprial .anunciă ^căiiprințul Gorciakoff n’a expediat încă manifesta- țiunea resoluțiunilor Gabi aceste resoluțiunl fiind amânate penă la 20 Aprilie. . Czarul va. reveni din Kișineff’ la .Pe- tersburg la 30 Aprilie. Berlin, .20, Aprilie. — Gâște ta țGerma-^ * niei de Nord desmirițe egornotulcă Ger-" mania armeză. actualmente. Ea adaogă că Germania n’are absolut nici un Subiect pentru a face pregătiri militare. - Paris, 20 Aprilie.— Se asigură că ar- mata austriacă nu va ocupa Bosnia nici Herzegovina înainte ca Rușii să pătrundă în Bulgaria. Petersburg, 20 Aprilie.’— Czarul se duce d’a dreptul la Kișineff. A chiduc-¹ Albert a¹ Austrii I Iste așteptat la ffișini 10 (22)Aprilie 187 UKi ionuL UFIUl»t ĂL KV-*A*' Bl 2403 Consfiintinopoli, 20 Aprilie, 7 ore sâra — D. Layard noul ambasador al En- gliterel, a sosit în acest moment. Va face mâne uă visită Marelul-Vizir. Un mare număr de supuși ruși afl pără- it deja Constantinopoli. Circulă sgomotul ă MiridițiI s’au supus. (Havas) cesi punct este determinat într’un mod in- dubios. Adunarea deputaților și guvernul nu pâte să promulge un budget care nu va fi echilibrat, și echilibrat într’un mod real. Pentru a ajunge acum la echilibrări reale și la prevederi budgetare reale , s’a fixat mal ântâiu cestiunea evaluărilor.Cum v’am arătat și în espunerea de motive , e- valuările a fost esagerate, îu nici un an e- valuările n’ati fost așa cum trebuia să fie; adică încasările să ajungă la cifra evaluă- rilor, sati să le întrâcă, așa cum se face în tâte budgetele Statelor bine adminis- trate. Acâsta este cu atât mal necesar cu cât una merge mână în mână cu cea altă; și cheltuelile esagerate aduce după sine deficite enorme, care la început nu se pre- văd și care la sfârșit vin și sdrobesc ori- ce combinațiune s’ar putea face în mania- rea tesaurulul public. l^Legea cum vi să presintă , mal are un alt avantaj, că atunci când sunt cheltuell, când se propune , fie de guvern, fie de Corpurile Legiuitâre cheltuell noul, atunci sciti, mal cu sâmă Corpurile, că ati să vo- tese și dări noul. Fie-care cheltuâlă nouă aduce imposite noul; și este bine ca și țâra să scie acâsta. Și aci vine controlul țărel asupra Corpurilor Legiuitâre, să scie țâra că deputății și senatorii, vin cu chel- tuell noul, vin și cu dări noul și ca să pâ- tă și ea judeca dâcă cheltuelile acelea sunt de nevoe , dâcă n’ar putea fi amânate, sati dâcă situațiunea tesaurulul este ast-fel în cât ort cât de bune ar fi acele cheltuell, în minutul de faciă nu se pot face din causă că țâra nu pâte să dea resursele a- celea de cart se simpt nevoe pentru aco- perirea lor. In privința Senatului are uă semnificare deosebită, este aceea că, prerogativele Se- natului, care erati âre cum puse la uă par- te printr’un us și al Senatului și al Adună- rei deputaților, devine uă realitate. Sena- tul nu se amestecă în facerea budgetului ordinar al Statului, dâră îndată ce vine nisce cheltuell, care necesită uă sporire de dări, viue rolul lui și trebue să spună cuvântul stiti; și cred că și acâstă cestiu- ne este deplin regulată și de astă-dl îna- inte este obligator pentru Senat. Senatul nu pâte să lase acâstă prerogativă să fie uă literă mârtă cum a fost până acum. (Aplause.) Legea acâsta, în privirea așeZSrel bud- getului , este un frîti care împedică prea marea desvoltare a cheltuelilor, a creațiu- nilor și prin urmare și prea marea desvol- tare a dărilor. Corpurile Legiuitâre prin acâstă lege pâte a se ține în frîti cu mult mal mult de cât cum era în trecut. Este, D-lor, și un frîti, ertați-mti să Zic vanități miniștrilor. Miniștrii vor multe lucruri, fârte frumâse . pâte chiar și bune; dâră care trebue făcute încetul cu încetul, după cum țâra le pâte da. Când vine un minis- tru pe aceste bănci, îndată, crede că să’șl I SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ idința de Ia 9 Februariu, 1877. Presi' ația D-lul vice-președinte loan Ghica asistat de D-nu secretar Bellu Ștefan. (Urmare) D. ministru financelor. D-lor, legea care am avut onâre a vă propune și care este aată-^l în deliberarea D” , nu conți- ne în sine principii noul; principiile le- gel aceștia sunt stabilite în legea compta- bilităței Statului, și legea acâsta, nu face de cât.desvoltă și precisâsă mal mult a- cele .principiL.Causa care m’a făcut să vă propun acâsta , este că legea compta’: tăței printr’un us constant de mal muițl ani s’a înlăturat. în:principiile generale < are regulâsă-muteria budgetai ă. Vfl voiii iresemplulegea comptabilităței pre- vede eă nu se pâte cheltui credite supli- mentare .și estraordinare , afară de. cifrele prevăzute anume în: budgetul Statului. Eu cred că nu este un singur an unde acâstă disposițiune a legeî comntabilitătel să nu fi fost înlăturată; tot-d’a-una creditele su- plimentare și estraordinare a fost mal mari de unul sau duoti miliâne de cele ce a fost votate regulat, pentru acest sfârșit trebuia fixată- acâstă disposițiune într’un mod mai positiv și pusă ca uă îndatorire guvernu- lui. Și am crezut că chiar Corpurile Le- giuitâie ar trebi i să fie îndatorate a nu păși peste acâstă lege, care pe sciute saă pe nesciute a fost până acum pusă la uă parte. Acâsta. era de uevoe, pentru că astă-tjl n’am putut merge cu sistemul a- celacare, uă-dată budgetul votat să fie sporit.prin cheltuell noul și neprevăzute a votarea budgetului. Acâsta nu pâte să nai continue fiind că avem înaintea nâs- ră uă datorie flotantă enormă care apasă esaurul public; că deficitele noul care i’ar produce în budget prin acordare de credite estraordinare și suplimentare es- t.a-legale ar produce uă datorie flotantă nouă ii cred că Statul nu mal pâte să in- lure un asemenea sistem. Țelul legei este pune un capSt desordinel în așezarea hiar a budgetului. Legea comptabilităței Tesupune un budget echilibrat însă nu ice acâsta într’un mod espres; în legea isă care «".te supusă deliberărel D-v., a- facă un monument neperilor am posițiu- nea sea. Vanitatea unul ministru trebue să fie sub nevoile țârei. Cred că prin acest project de lege sb pune un frîti zdravăn orl-cărul ministru; să pâtă țâra judeca dâcă cheltuelile cari se propun sunt în a- devtir cheltuell cart se pot face în împre- jurări date, sau este numai un ce, cu care ministrul caută să’șl dea un lustru dina- intea sati a Corpurilor Legiuitâre sati îna- intea țărel. Dâră acâstă lege mal este și un frîti pentru dărnicia Corpurilor Le- giuitâre; căci dâcă s’a făcut din pricina vanități miniștrilor s’a făcut cheltuell și din pricina dărnicii Corpurilor Legiuitâ- re, și Corpurile Legiuitâre ati datoria că- tre țâră de a nu fi darnice cu punga altu- ia. Legea și în acâstă privință cred că pu- ne un capăt tutulor procedărilor la care am fost obicinuițl până acum. MiZlâceie sunt: I-iti budgete echilibrate îu realita- te. In dată ce veniturile se vor așeZa pe nisce base reale, dâcă se vor așeZa pe suma încasărilor efectuate și nu pe sâma cons- tatărilor, lucru care este în diferință, să nu se trâeă peste constatări cum s’a făcut; ceea ce nu va fi permis unul ministru ca să cheltuâscă mal mult de cât sumele a- locate prin budget, atunci budgetele vor fi echilibrate, deficite nu vor mai esistă și atunci și creditul Statului va fi mal bine stabilit, de cât cu sistemul ce s’a urmat până acum. Al duoilea, prin acâstă lege este interZis ori-ce fel de viriment. Acâs- ta era stabilit și mal ’nainte ; însă era un câmp destul de larg lăsat ministerelor, și mal cu semă cu virimentele, cu creditele suplementare și estraordinare dinpreună cu budgetele rectificațive, acești trei fac- tori dedea loc la sporirea cheltuelelor de- ja alocate prin budgete. Budgetele recti- ficative nu sunt astăZi alt nimic de cât un fel de viriment legal de care trebue mi- niștri să uzese cât se pâte mai pucin, cu mare discrețiune ; trebue să facă us nu- mai acolo unde este uă necesitate absolu- tă și imediată. Și cred că vom ajuuge la acâsta îndată ce budgetele vor fi mal stu- diate , mal bine stabilite; ast-ftl că no- menclatura budgetară a cheltuelilor tutu- lor ministerelor să nu fie schimbată din an în an, și acâsta vom avea îndată ce vom prevede de astăZi nomenclatura în mod lo- gic, âră nu desordonat cum este astăzi. La acest scop a’em să adjungem, fiind-că legea stabilesce că creditele suplimentare și estraordinare nu pot eși afară din pre- vederile budgetare, adică numai în mar- ginele sumelor deja alocate pentru acâs- ta ; căci creditele suplementare și estra- ordinare care să iati afară din aceste suml, acele turbură tot echilibrul budgetar. Sunt încă vre o câte-va amănunțimi în privința creditelor care se pot cere din e- conomiele budgetare, asupra resurelor ge- nerale ale budgetului safl din cheltuelile neefectuate încă pânS la 31 Decembre, A- xuONITURUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 10 (9,9,) Annho câsta ei» de nevoe, pedru că resursele a- cestea asupra budgetelor generale n’a e- sistat nici odată. Budgetele se soldau cu deficite și s’a creat cheltuell mai mari a- supra sporurilor deficitului în realitate , nu asupra vre unei resurse budgetare. E- couomil nu so făceați și se sporeați tdte deficitele prin acest cuvânt de i Economii. Asemenea era în contra legel comptabili- tăței un obiceifl stabilit, că decă nu se e- fectuau furniturile, comandele, până la 31 Decembre, se considerati ca economii, și acâsta aducea uă desordine în chiar comp- tabilitatea Statului, în controlul care eser- cită ministrul de finanțe asupra alocațiu nelor budgetare. Acesta însă nu era de ajuns a căuta .. aduce ordine în dresarea budgetelor, tre- buea tot-uă-dată să fie ordine în mânuirea budgetelor, adică în esecutarea budgetelor în cursul anului. Sully a dis : că, „fără un budget bine- esecutat nu pâte un mi- nistru de finance să lucrese de cât sati ca un orb, saă ca un înșelător." Acest cu- vânt este fârte adevărat, de și este fârte vechiu. Un budget care nu este bine ese- cutat, în care cheltuelile se fac în alt mod de cât pe basele cnm a fost aședat lâ înee put, un asemenea budget nu pâte fi con- dus bine la sfârșitul anului.'Și acela care face acâsta cu conștiință înșală Corpurile legiuitâre și pe țară; acela care nu face cu conștiință, face orbește, și nu este er- tat guvernului să administrese averea Sta- tului într’un mod în care el nq pâte să ’șl ’ ia semă. Tendința mea a fost, ca printr’acesl-ă le- ), să pun pa miniștri în strimtorare de a face cheltuell. Până acum miniștri ehel- ' iau după plăcere; astădl avem pucin, icin să și cheltuim; trebue să ue punem jeiconomie , pâaâ ce vom mai da de pu- ri. pânâ ce țâra va mal putea da ceva ai mulr, pentru ea să putem cheltui și ai mult. Țelul mefl dâră a fost, ca mi- isfri în esecutarea budgetului Stalului, i numere ban cu ban aceia ce cheltuesicfl; pentru acâsta budgetul fie-căruia m' ster s’a împărțit îu palm părți, și s a itărât, ca un ministru, într’uă trilunie, a pote în nici un cas cheltui mai mult le cât a patra parte din budget; și acâsta este nă cerință fârte naturată , dările nu ie ia ide la contribuabili de cât pe trimest, rin urmare și cheltuelile trebue să se fa- 1 treptat cu încasările; și de aceia s’a xat, că nu pâte să cheltuâscă mai mult e cât a patra parte, adică uă trilunie. Acâstă sistemă are să aibă și uu alt a- antagiu, miniștri afl să caute să facă e- onomiî, pentru ca să pâtiă adjunge la li- elo anului, ca un bun gospodar, fără a heltui mal mult. Se pâte întâmpla cașuri escepționale, âră acele cașuri trebue să fia motivate ; scepțiunile de la regala generală trebue a motivate; și de aceia s’a cerut ca a- ceste cașuri să fie m'otivate, ᵣuse în con- modificâțiunil tăcute de comitetul daii siliul de miniștri , aprobate de Domn și gaților. Se dă citire art. 1 cum modificai siliul de miniștri, aprobate de Domn și publicate prin Monitor, pentru ca să știe țera, peutru ce s’a pâșit peste alocațiunea trimistrială a budgetului. de comitetul delegaților. Ar . 1. Proiectul do budget, presentat S’a mal luat și nă altă disposițiun ’ de guvern Adunărei deputaților, coprinde; pentru regularitatea esecutăreî budgetu- lui, fie în privirea cheltuelelor, fie în aceia a veniturilor, s’a regulat a se publica în Monitor, pentru ca să fie cunoscut de țâră și de membri Corpurilor Legiuitâre încă sările și cheltuelile, și ast-fel să pâtă t - mări în fie-care trimistru cum miniștri afl esecutat budgetul. *' Ăeâștă'legâ’ ’e'sțe’ importantă' și pentru nuinaL atunci c'șnd'v’lim putea puhe"de'îii-i dată uă ordina în starea budge'țulni Sta tulii, n tunai ftuncf^Tota putea'^djlinge a regula și gr.- .ia situațiune financiară în, care ne aflăm ; și acestă o regularitate a' a’dilsdatpriele'fiotahțe'. De ac^iâ trebue ca în. budgetul 'an'uiul ciirent, ^‘șy'întii'o'du-ț că:uă ordine, să știe fie-care ministru cât are să 5^1a-'su^ lor îhscrise: îa budget , pe când- cu toții or suin hă îii budgetul’’Statului figurâz>ă r; j.s-ipe’fixe, asupra hăroră auise ptfte ivi' polului-tutunurilor, a 'licenței spÎTtuâse- ¹ lor pareoshirt-date eu contract Și rajlne- greșitse facă un: gol prea j mare în budget și pentruieare ar'treb’ii s ă: caute midlâce noul a'l acoperi. y-8 rog dâră, să’bine voițl să mărginiți^ acâstă cifră numai la-3 la sută; V .- î D. Ion Ghica. D ior, de când js’avînce- put într’un mod serios acâstă cestiune auv; finâncelor Statului, am audit. 'necontenit ne la vot luarea în considerațiune și se singn . preocupațiune :. Bucg, | primesce. tele , financele! N’am aui.it licl uă dată ' ministru de finance. Trebue să vâ |vorbindu-se de uă altă preocupațiune care ¹ spun, D-le președint' că adopt întru tote uni se pare că este și acesta seriâsă ș; ,’Qre 10 (22) Aprilie 187? 0NAlUk’rL 0HC1AL AL RuMAtLEl 240o । limâ^ă cestiunea financiară. Acestă ees aune este sorgintea financelor, este ces- iunea economică a țăreî. Acostă cestiune, D-l r. este fârte gravă după cum văd eă : : am v6^.ut cjiiar âmenl speciali! că sunt fdrte preocupați, și nu sunt la îndoială ca și onor. D. ministru de finance care este un economist consomat, nu a.re acâstă preocupațiune D-lor de câțl-va ani de $ile mergem ne ntenit înapoi în privința economică. D-v., or. D-nl senatori, cari sunteți proprie- I de bunuri fonciare , scițl că de mal lulțl ani veniturile proprietățel merg des- ascând. Am perdut uă mulțime de ter- gurl unde avem cel ânteitî rang în vân^â- rea cerealelor nâstre , și cari »stă-di ne ntenit să depărteză de nor prin concu- rența. fârte puternică care se face de all⁰ țări mal în stare de a produce uă calitate superioră. Și de la anul viitor mă t⁰m ' iar ca unul din cele mal mari porturi, reci m este Hambuțgul are să ni se îa- ehida ntru Qa jă prohibe ori ce grâu care nu ar avea uă greutate de 69 de li- vre și scițl cn toții că fârte greu este ³ produce asemenea grâft. Luațl venitgi^⁶ Statului de;la proprietăți. In adevăr se pd- te să se facă multe abusurl. de arepdașl ?i cari n’ar trebui să se facă, pâte multe pă- suiri s’a făcut arendașilor , pâte că mulțl arendași au abusat de posiția lor, pâte chiar să clică cineva că, comitetul bunu- rilor Statului a fost indulgent, neglijent pâte, nepăsător , deră nu este mal pucin adevărat, că acâstă clasă de arendași care u t ra era corporațiunea cea mal puternică din România, asfă-^T este pc brânci. Apoi, ce doyedesce acâsta? Dove- desce că mergem necontenit din răii în rău; din nenorocire așa este, pentru că. agricul- tura nâstră nu înaintâsă, și pentru că nu este înlocuită prin industrie, nici chiar prin industria agricolă, totul merge tot în- apoi. Și de vom lua statisticele care se pu- b¹;că despre esport și import, care este sura stărei unul popor, statisticele pu- blicate până acum, ne dă, de la 1871, 72, pâră acum nă deosebire de 11 miliâne. Ce ^ice D. I-uugânu? țlicecă este destul dâca se vor ..ne 3 la sută. Apoi, crede D. Lun- gânu că se pâte lua acâstă măsură pentru moșiile Statului ? Se pâte, puneți de voițl întrâgă suma, să nu scât^ți nici 3 la sută; dâră o să vă aflațl în facia acelor rămășițe de care am audit pe D. Cămărășescu pi- când că se urcă la 16 miliâne; și atunci, ce ați câscigat? Este de o bună prevedere, de o bună administrație a financelor Sta- tului să primiți acești doul corectiv! din acâstă lege Alai ânteiu este să se ia pe starea minimală venitul de mij'oc a trei ani de (|ile, pentru că acea constatare nu este destulă, și tot de uă dată să luațl și .rginea aceea de 5 căci cu prevederea atât a guveriulul precum și țăreî întregi, dâca Dumnedeii ne va dalinisce, o să spo lâscă, și Ia finele anului ministerul o să vină să ue dică D-lor, âtă avem 10 mili- âne escedent, cum s’a întâmplat în Francia, când guvernul a venit în Cameră și ’I a 4is că are 170 miliâne escedent asupra înca- sărilor, acâstă stare nrrocită n’am vădut’o la noi. Pentru aceste cuvinte v’ași ruga dâră să primiți 5 la sută. B Lungânu. Onor., D-nl senatori, nu voiii tăgădui nimic din câte a desvoltat o- nor. D. I. Ghica, însă un lucru ve voifi spune, onor. D. Ghica a scăpat din vedere un lucru, după disposițiunile acestei legi care negreșit are să aibă efectul el și pen- tru viitor, în prevedere după precedentele nâstre, că acestă lege care se face astădl, pâte să vină un timp, la sesiunea viitâre chiar și să se modifice, și prin cm ire șe va face în raport cu trebuința ce se va simți atunci. Acum dâca este vorba de posiția actuală, âtă ce ijice legea: să se ia îa bă- gare de sâmă precedentele pe 3 ani, apoi precedentele pe 3 ani, nu o. să fie fârte bune și impositele sunt clasificate în tim- purile cele mai favorabile; dâcă neam mărgini la cifra de 5 la sută, facem prin urmare, un mare gol. Dâcă observați dis- posițiunile acestei legi, o să găsiți că la cas de va eși deficit săse.creese noi resur- se și acele resurse sunt cam grele, âtă dece fug efi; și nu ne mal găsim în posițiunea aceea de a mal adăoga imposite noul asu- pra țereî. Ast fel dâră să ne mărginim de o cam dată a pune cifra da 3 la sută, pen- tru echilibrarea budgetului, mal cu sâmă pentru cel curent și pentru cel viitor, pen- , tru că facem gol fârte mare și golul acela o să se nsfrângă prin imposite asupra țftrei. La sesiunea viitâre, când va veui o- nor. D. ministru de finance să espune si- tuațiunea care se va găsi, atunci vom ve- dea ce este de făcut, dâr acum să ne măr- ginim la cifra de 3 la sută, care s’a primit chiar de D. ministru financelor.. D. Menelas Gherman; D-lor senatori, în projectul primitiv al guvernul era pre- văzută scăderea de 5 la sută, în secțiunea a Il-a eu ’ml am permis săpropun cifra de 3 Ja sută. Ca principiti nimeni nu pâte să tiansese cestiunea, fiind uă cestiune de es- periență. Dâcă ’ml am permis să propun cifra de 3 la sută, este că cunosc greuta- tea de a echilibra acum budgetul, și cu cât vom face misiunea maî grea, cu atât po- sițiunea o s’o facem dificilă; de aceea con- siderând că basele așe4ărei veniturilor s mt de as’ă dată apropiate prin acest pro-, ject de lege, căci se ia pentru valârea fie- cărui venit în parte Încasările pe trei ani precedenți, se îusumâsă și se împarte în trei; vedeți că surprinderi și golarl sjnt fârte grele, mal reținem 4e aci 3 la sută! sunt convins că astfel nu se mal pâte pro- duce un gol în așezarea veniturilor. Am mal luat în considerație două Venituri date prin contract; nu pentru tâte veniturile date prin contract, cum a observat onor. D. Ghica cu mare dieptau că sun., pioprietă- țile Statului care sunt date tot prjn con- tract, dâră nu puteți compta pe intrarea sumei întregi, tot-d’a-una, sunt rămășițe; eu am făcut mențiune de doufi venituri care nu aduc nici un fel de rămășițe. Regia tu- tunului și spirtuâsele; de aceea am ere ut că este bine să reducem la 3 la sută. D. ministru de finance a primit acâstă propu- nere a mea, în comitetul delegaților s’a respins, s’a menținut cifra de 5 la sută. Precum am arfitat adinâori, nimeni nu pâte să se pjonuncie în mod definitiv de este bine 3, safi 51a sută. Efi cred, să revenim la cifra da 3 la sută mai înleșniud pucin lucrarea ministerului de finan.ee fără a se mal desbate, ore întregi și să nu ne dove- dim unii altora că este mai bine 3 sau este mai bine 5 la sută. D. P. Casimir. D-lor senatori, cele ară tate de onor. D Luugânu merită tâtă ■aten •țiunea nâstră. In adevăr, în secțiune, efi de uă dată mă am unit cu acest! 5 1» sută, dâră în urmă am făcut reflecțiile mele și am 4îs câ este prea mare. Basat dupe în- săși declararea Q-lui ministru de finance că ar vrea să vâdă modificări făcute de Se- nat, socot că D-sa va lua în considerație tâte cele spuse de D. Lungânu cât și cele spuse de D. raportor și va adera la acâstă rectificare, căci vom fi siliți să facem un amendament. D-lor, în sprijinul acestei re- duceri de la 3 la 5 la sută, am putea cita mat multe perceperi că nu pot da loc la deficite îu sumele în statul incasâsă de e- semplu: vămile nu sunt prevăzute la înca- sare nu se pâte admite deficit, asemenea și domeniile despre care se dice că ar fi rft- mășițurl de 16 miliâne,. Rămășițele dome- nielor nu provin de cât din neglijența im- piegați.lor chemați a face incasările. Aren- Zile Statului dau deficit, nu pâ:e esistă și în adevăr cum ar pitea fi deficit, arenda- șii pe lângă productele lor de pe moșie afi și garanție; nu este dâra alt nimic de cât negligență, și să sperăm că acele ne- gligențe nu se vor mai ivi. Vedeți, dâră, eă este fârte logic ca să admitem că nici arendile nu pâte să dea deficit; unde pâte să fie acel deficit ta să intre acele 3 la sută? Care din 100 miliâne venit va pro- duce un gol pe care noi proprietarii nea greșit că trebue să ’l înlocuim cu piele- nâstră, și pentru a căruia acoperire vi ne- cesita un imposit pe venit. De aceea rog pe D. ministru să adere la 3 la sută, căci suntem toii de bună inimă că veniturile Statului să fle prospere. D. Leca. Ca să ne dăm sâmi bine de art. 1 trebae să vedem ce coprinde art. 2. „Art. 2. In dată ce la votarea budgetu- lui anual de către Adunarea deputaților, se ptoduce un deficit budgetar, guvernul propune pentru acoperirea acelui deficit, resurse noul, neprovenind din împrumuturi provisoril saft consolidate, nici din vâmlârl de bunuri ale Statului și scăderi de chel- 240 MUNITOR0L'OFICIAL AL ROMĂNIR 10 (22) Aprilie 187 ’’ ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA V DINARA PRELUNp^. ședința de la 19 Martie, 1871. Președenția D-luî preșpdinte C. A. Ro- seiti, asistat de D-nil secretari M. Bmy,₃ leauu. R Lățescu și I. Carabatescu. (Urmare) PARTEA 5j ^esOvpuțirile făcuțp,de comitet în pri- vința prevenitului L, fatargi, fost mi- nistru de interne și președinte al cop- siliuluT. 80 Ai» ko O CAPITOLUL 1 IQ j Violarea ori. li, 21, 24 și 2$ din,codul pr. pen., prin oprirea mac/istraților de a'șl indfpjini datoria și suspendarea cur- ului justiții. Spre a consulma acest delict, p’rer&Jut și de 'art. 99 și 154 din cod. ^enal, pre- veniful Lascar Calargi îo unire cu colegii săi de Ia justiție și resbel, aluat din timp Ifite Pusurile pentru* ca la un moment dat tâtă măsurile pentru ca la un moment dlft tfităTorța'publică, justiție, aripată, admi- nistrațiunâ, să suafle cu desăvârșire con- centrată în mâinble consiliului de miniș- tri saale aceldra pȘ art el T va investi cu aqeSfc; |>tltere. In prevederea unor ale- geri fiițdre, hotărî(i de a da lovituri vio- lente instituțiunilor țârii lor câ*eșl trei minișțriᵥ de la interne, resbel și justiție, încă din 31 Martife, 3 și 10 Aprilie anul 1873. prin circulărilecu No. 5,725, 3,649 și 4 167, au dat prefecților de judeje, co- mandanților militari și procurorilor de pe la tribunale, instrucțiune^ cele mai dra- coniane. Ministrul de interne prevenitul L. Ca- targi, scrie prefecților că în cașuri de a- trupamente cari afi turburat liniștea pu- blică Ș ibservat că autoritățile chifimaie a împ^dicS mulțimea și a urmări pe capii sedițiunșlur (sedițiunl cari de bună sâmă nu esistă de cat în imaginațiunea guver- nului), din bă greșită interpelare a legei, a dat loc la fire-carl neînțelegeri între d’m- le și chiar esitatiunl, cari u'lici/rajat 3 tulburători și afi mărit efectele miș- cărei. Pentru a preveni pe viitor reproducerea nor asemenea hedornlihl asupra c^ndui- I ce fiă-care autoritate este dalfire a ți- >a în asemenea ocâsiunl, ministrul invită Ae prefecți a da ceuThaî serifisă atențiune ordinelor ce s’a dat întru acâsfa de cătte miniștrii de resbel și de justiție, spre a se lifica asupra rolului ce autoritățile ad- ministrative, judiciare și militare sunt'avertismente de a nu înainta asupră-le,țwe, cu c'eleritătea reclamată în asemenea vaiămate a avea în acele împregiurărl. după carâ răspund prin focuri'lacea d^âa- circumstanțe. I (Veijt circulara No. 5,?25, anexa p^g. 62) . După acestă circularăadministrațiunea are ordin să facă cele trei sorHațiunT pres- crise de legea penală pentru împrăsciarea muițimei, și dâcă tot nu va voi să se îm- prăscie, atunci să îdcâpă rolul'armatei, dâcă agenții polițienescl n’ar fi dbstul de numeroși spre a procede la împrăsâiărâ și arestare. In fine tocmai în al treilea plan ■ teiu agresiune, chel alt-fel consemnul r înceta d’a fi chiar legea care trebue a fi tespectată sub peddpsă de mfirte P-Vedl an xa la raport pag. 6®). In fine ministrul justiție găsind că in- terpretarea ce s’a dat până atunci art. 90 din cod. penal, a fost neexactă și a produs confus? ne de atr' țiunîîn r'' ițile administrative, militare și judicia , să ministrul bine-voesce a permite și parche- îfitrâbă, în facia unei mișcări sedițiăse, tulul să aibă rolul sPiP urmărirea capilor (căci acâsta era visul de aur mal al tutu- sedtțiunet — Administrafiunel, pentru că Tor iminiștfilor 4in regimul trecut^? a u- ministrul de inter e făcHc'iWtilara acâsta, -nor ete tulburătfire a liniștel publice, cărfi I se reserva rolul pridcipaî, d'tfpă cum o rolul autoritățeî f. m' listr. dHce îasbșl ministrul. re și judiciare? Ș di tle . Ministrul de resbel, prevenitul Ii îfitrâbă, 'în faciauAei mișcări sedlți^’ 'Florescu, luând de preiest r’egfetabi’lul’bn- cident de la Giurgiu, din diuaM- 20Mar- tie 1873, (incident îu careV^e' mai pre- sus de ori-ce îaduoială că provocatorul și culpabilul era însuși guvernul; ii în spe- cial prevenițil Lascar Catargi și I E 'Flo- rescu), șl i puându- șf ’najnte cașuri Sa'alo -' ge belul de 15 Giurgiu, Țdc&nandă în parJ i ular . - or comar?d; . mi • ile preli- minare ce sunt de Ibat d t pai .ea-auto¹ ■ tățel civile, ți determină piwetul unde a- eâstă autoritate încetând rolul său, urme ză să cedeze pasul forței publice. După ce conjentâs?. ¹ •.. os lege pfib’feeZe'tutturfltJhb Knirscei >6st ; vine la ' $ 13 și 14 . Arâtă diferitele a ,t Are^s Ut de tința pplițiM jud’ ș?en> ționaril pubMI ce sfl-nl chiămațl ao/eser. i i i fum țiot ■' n m- procurorul și judecătorul de instrucți une^ se grăbesce e, enume. i pe agenții ad- hministrativl. fără a face nici uă diatinc- țiuue. 'Apor spre a breideaF atiibaiiunele acestor ăgeHțl administrat! I d ‘oi .. dă următârea deeisiune pentr cas de<» țrupam&n^'^aii de loVirl țg&veUaduse.’OTU 4 v l . TJÎ î i - ,A£b^'îl pr./4țil județe, snb-prefecții safi'adjutoriilor, pr^ fectul de poliție în Bucuresci. comisarii saii pubcbu^’sariț de poliție, șAfiPsafi capi du Aolib’ îo ‘ rdețe și afi cete î tulburătdrc în'âîr^um^iiripțiunea lor r s- ipectivă; se Vor transp'orta imediat la loeu' phii - cu câtearthcutajând pe cu¹;^- bill are tot-d’a-una drept resultat a mări j.------ᵣ„..______________________________ nu,mSrul victimelor; p'; ufmare spreaîn-i-nr a sf' maț • . r < lătura pe viitor 0rI-ce corespondență inu-, treUsomâțiunl celoi cari compun întruni- tilă, bine stal lit țiea rlbi ătfir- : J. i „l. Rechisițiuneă pute-L amc.tei : - somațitiue procedată, ■ • > c C pu ' . ; ■ ține autorităților civile; prin urmare; îa pbă bătae de topă sau de un sduetde trom- cua d’ânlâiti chiămare a acestora, repre- pet^, pentru' av da un caracter ieși ;impo- sentate prin funcționarul administrativ cel sântei mal se » . lâcâ aceste soma mal înilt dintr’u ■ localitate, ccmaiîdantal țiuc' i:.ut iuuti'., îrnmsl ’ ■ > unei garnisfinel pune trupa sub arme și i loci Incrafea puterii armate morga la localul unde ebte chiămat ; „ Acâstă mijlocire a putdfel armitu ne „2.'Sifmațîuueie Se fac prii^’rel droburt /face a espunS și voiul' ce e chiămat» juca de.' tobă safi semnal de cornuft/ însocite jșeful"sati“âo&iindabtu¹.'armate*. Ce se află 'fie care de solnațiunea regală, care se Lee .u Io r acMel întruni’ de autoritățile competente, adică; procu- „i i agii ’ cart inp ror, polițaii!, comisar safi. prima . i în toritatea administratiV-ă mi reprezintă uă lipsa acestora, chiar de un delegat al au forță suficientă pentru a ouiea ti-ipi ' toritățrt militare, tulburători, sb vâ cere Jâ îndată ejatoi ’ 3 La cas de resistență, trupa înăiniâ- puterel armate de la șeful sau'teomandan- tul superior, care neaperatândata ce va 'r r ■ ir-,» t -'tal întruni ’ tu- Dâcă agAf LI din cart Jlsp an ză, și dâcă întâmpină opunere safi agresi- une, îotrebuințâză baioneta șilChiaf fo- auiji prin rumârea publică, că esistă un curl; project de asemenea întruniri. va avea .4. Santinelele și gardele su^t scutite [prije a consemna trupele spre a putea da de aceste fo nulități; ele dau sigure trei adjutorul cuvenit dutorităței administra- 22) apnk 577 MONITORdLi OFICIAL AL ROMÂNIE „Decă după tdte precauțiunele posibile îa aceste momente de tulburare și eferve- scență, când pasiunele sunt agitate, adică îa urma acelor trei somațiunl legale, n’a fost posibil a face ca cetele să se risipâ- scă într’un mod liniștit și a midlocit lu- crarea forței armate spre a restabili ordi- nea, atunci va începe rolul funcționarilor puterel judiciare, atunci procurorul de tri- bunal însorit de judecătorul de instrucți- une, avend dreptul a cere adjutorul tutulor agenților al f iței publice, va precede i- mediac la descoperirea'șefilor acelei adu- nări tulburătâre la urm:, i rea acestor șefi și a complicilor' lor,’ spre ai da în jude- cata tribunalelor competinte. Se înțelege de sineșl că acâstă lucrare a procurorului de tribunal nu ’l va împedica a se confor- mambligațiunel ce ’i pune art. 26 din pf. cod; penal, dând de sene procurorului ge- neral al'curțel de apel îndată ce'Vă afla despre adunarea tulburătdre, șisăesecute .ic ssai 33 .vssee ote crările poliției ju iciave. „Iu cas deră de adunări sau cete tulbu- rătâre liniscel obștescl, mărginindu-se toritatead ’ istrativă, militară ' j ‘ î- ’ă în sfera atribuțiunilor lor, se cu maî mită eficacitate și promptitudine aceste întruniri, cari ar pu- tea lua proporțiuni amunințătâre pentru ordinea socială, de nu s’ar înlătura cât grabă a regretab' confusiune și chiar conflicte de atribuțiuni, ce ade- sea ori se nasc în acemonea ocasiunl între aceste diferit „ Ministerul a crerjul necesarifi a ve transmite aceste noțiuni, spre a le avea de rmă lf âmptf. (An m a pag. 64). Ni adestul cu atâta, prevenitul Las- car Oatargi, prin circulara cu No: 6,547 de la 21 Aprilie 1875, în ajunul alegeri- lor de deputațl, reînoind prefecților ordi- nul ee le-a fost dat la 10 Aprilie 1873, adauge â te elice;; ' „M'&surilejde prevenire a tulburărel, so- mațiile și rechisițiele putere! armate sunt numai de competența poliției administra- tive. „Dupăces’arăspândit atrupameutele și s’a operat arestările, intervine poliția ju- decătorâscă.¹¹ (Veițl anexa acestui raport pagina 63). A doua di, la 22 Aprilie 1875, preveni- tul Alexandru Lahovari, ministrul justiției, prin circulara No 4774, amintesce tutu- lor procurorilor disposițiunile ordinului circular cu No. 4167 mal sus citat. Tot acest lux de circulărl, tdte aceste disposițiupl nu afi țintit la alta de cât: l-iu, de a înlătura cu totul justiția, înlo- cuind’o prin autoritatea consiliului de mi- niștri, a prefecților, a poliției și a verl- cărel autorități administrative; și 2-lea, de a preserva și scăpa, la un moment dat, diu manele justiției bandele electorale și pe capii lor, despre a cărora esistență ar fi uă naivitate de a ne mal îndoi ăstăi)!. Când preven ții miniștri, în setea lor de a pune mâna pe uă putere nelimitată, Inafi aceste măsuri estraordinare , arbitrare și extralegale, uitaseră că îa țâra acâsta sunt magistrațl onești și independințl, cari nici odată nu vor consimți ase face instrumen- te în aplicarea unor măsuri atât de odiâso — nu se vor face complicii bandelor elec- torale ce vărîse grfiza în tdtă capitală, nu prin numărul lor, nici prin armele lor, ci prin nelealul concurs ce le da puterea pu- blică. Acel magistrațl aii fost c.hiămațl ca martori înaintea comitetului. 1. In adevăr este un fapt patent că a- gențil polițienescl al ministerului Catargi’, nu fără cunoscința superiorilor lor, pro- tegiafi pe cunoscuțil llie Gîambașul, Te- melie Trancă, Radu Vlăscânu, Dioicu Fo- loș nă, Tache Țicu și alțl mUlți consoțl al .or, cari spăimentase publicul capitalei, cari erati spaima foburgurilor lăturașe, cari mmblau beți prin mijlocul orașului câte cinci în birjă, cu altă birjă plină de lăutari după dânșii, poprindu-se unde le plăcea, la cârciuma sâu case particulare.— Acolo beafi vin, comandaă de ale mâncă- rel, și nu plăteai nici odată. Cetățenii ne- ofensivî ajunsese a fi birnicrî lor. De aci cârlă și bătăi între el și cârciumarî, din care unora li se rupea picidrele, altora li se sdrobea cdstele și altora le făcea alte schilodiri — Aceste scene se repetai! a- rdpe dilnic. Eașuși magistrațl, ca D. I. Frocopiu Demetrescu , carele în luna luț Martie 1875 se afla judecător de instruc- țiune la tribunalul de Ilfov (după cum a depus înaintea acestui comitet la 24 Sep- tembre 1876) a fost martur ocular la ufiele in acele scene, când pe calea moșikr afi I oprit tramvaiul în loc și sub-comisarul * ehiămat, cum a vâdut pe cel împricinați. și el de frica lor. — Multe din a- ceste fapte au fost constatatejudecătoresce; fără ca autorii lor să’și fi luat pedepsa meritată. Marturî vrednici de tdtă cre- dința, atât prin posițiunea lor socială, cât și cea oficială, trecută și presentă, chiă- mațl înaintea comitetului au depus sub prestare de jurământ cele ce urmâijă : „Voind, ^ice D. P. Dumitrescu, martur „ocular și auricular, să scifi causa pentru „care asemeni âmenl se bucurafi de pro- „tecțiune, am aflat că lumea le (jieea bă- „tăuși și ciomăgașl de ai guvernului, cari „înfricoșâzăpe alegStorl cu ast-fel de chip „și pe urmă votâză el în locul lor pe cine „vor (Dosarul No 4, pagina 429, anexa „P- 14).“ . ' Intre acestea , alegerile din 1875 se a- propiafi. întrunirile publice se începusară. Poliția făcea obstacole, închinând ea lo- calele de întruniri și amenințând pe an- treprenorii cari erafi dispuși să cedeze să- lile lor alegătorilor. In sala circului, ob- ținută de alegători, poliția îngrijise din vreme a face jsgomot, spre a nu se putea înțelege alegătorii între el și a nu lua nici uă resoluțiune pentru alegerî. Spre a pro- duce confesiune și d^sordine se întrebuin- țau sergenți de oraș degbisațl; aceștia erafi urcați pe învelitârea sălii circului și prin alergările lor pe tablă de fer, cu care cir- cul este învelit, făceai! un sgomot asurzi- tor, infernal. In acelaș timp mal mulțl din cei cu orgele de Barbaria , cântau împre- jurul localului și măreafi sgomotul, deja destul de mare. Ast-fel erau împedicațț 'alegăti ii de la întrunirile pregătitâre e- 'iectorale ce se făceai! îu cea mâl perfectă linîsce, în cât priveh pe cetățeni. , La eșirea de la una din, aceste întruniri alegătorii afi fost bătuți de către bandiți luându-li-se umbrelele și alte lucruri, fără ca cine-va să'i apere, de și reclamaseră a- genților polițiedescl șj dâ și bătăele sM întâmplaseră în apropiere de poliția. Cu uă săptămână înainte de alegerea din 1875 D. Anton Bnjoreanu. ce trecea de oposant al ghi^runlul, vinâ la D. I. P. Dumitrescu, jihbcător de instrucțiune, du c^pijl spart și plin de sânge , spuirjlu’f că doui sub- comisari, I. Constandinescu și M. Rădu- lescu, în capul unel bandjș de ciomăgașl, cu bâte în mâni și cu luminări de câră a- prinse, a venit la domiciliul lui, a bătut pe toți omenii și pe el l’a rănit, făcând un tumult ne mal au()it în calea moșilor. Pră- vălitle se închiseseră îndată , ca de frica turcilor. (VedI deposițiunea Antoh Bujo- reanu în anexa raportu'ui, pag 31) D. Dumitrescu denunță faptul D-1H1 ‘prim procuror Simeon Populânu, care ’lăs- puude eă a însărcinat pe procurorul Dedu a constata faptul. Acesta a cercetat și con- statat; dâr vinovății afi. scăpat din mâinile agenților polițienescl și nu s’a mai putut pune mâna pe dânșii, fiind ocrotiți de po- l’V³; ' . ' Când s’a făcut alegerile colegiului I li- niscea a fost perfectă. Un singur in'cident personal a intervenit. Ministru justiției, prevenitul A. Lahovari, informâudu-se că atât D. I. P. Dumitrescu, cât și D. Dedu, afi votat pentru biuroul oposițiunii , l’a chemat la D-lul acasă. Acolo a rugat cu multă insistență pe D. Dumitrescii că, dâca nu este rudă cu D. Vernescu, să vo- teze pentru principele Dimitrie Ghica, ca cel c#făcea parte diu col. I. In di:Ia de 29 Aprilie 1875 mal multr. femei alârgă la acest D. judecător de in- strucțiune și ’I spun că pe bărbații lor îl omâră în piață bătăușii. D. Dumitrescu alârgă la prefectura capital-!', unde întâl- nind pe D. prim-pro.uror Populânu, ’l-a adus aminte convefsațiunile avute mai ’nainte de alegeri și promisîlinea ce’I dâ- dese (că nu se va întâmpla nimic și bă e hotărît să reprime totul când i se va spu ne); ’l-a fugat să mârgă împreună în piața publică și să se asigure dâcă cele derfUn- țate de către femei erafi adăYerate. Pi imul procuror ’l-a răspuns că nu se pâte mișcă 2410 MONITORUL OFlOlAL AL KOMANBI 10 (22) Aprilie 1877 din ordinul D-lul ministru. Judecătorul de instrucțiune eșind din curtea prefecturel, ; plecat cu mal mulțl magistrațl, D-niî Bncșan șijPretor către Primăriă. In acelaș '.mp și în aceeași direcțiune un pluton de gendarml călări alerga cu săbiile scâse. Era tocmai momentele în care se făcea a- ■egerea colegiului 11 de deputațl. Curtea poliției era plină de âmeni armați călări, ari așteptai! ordinul de plecare. Imprej- ruirile halei centrale erai! înconjurate de oldațî de liniă, pompieri și sergenți de oraș, cari, sub comanda agenților poliție- escl, ocupaseră piața milităresce și pu- seseră âmemî de facțiune la tdte intrările cspeluluî comunal. D. I. P. Dumitrescu eu colegii sSI voind a intra îo primăriă, jos au fost întâmpinați de soldatul de fac- țiune care ’l-a împedicat; însă sub-comi- sarul ce păzea acolo, cunoscându’l, le-a ■ilesnit intrarea. In mica piață din fața primăriei, judecătorul de instrucțiune de- spre care e vorba, a cunoscut un grup de agențl polițienesc! deghisați civil. Printre dânșii er. ii Filipache Protopopescu, sub- comisar. Comisarii Miuleț și Penescu erai! în plină uniformă la ușa localului, și mar departe puțin D. Ziside, șeful sergenților de oraș Prin hală se amjâu strigăte și se vedâfi dmenl alergând. I s’a spus că bă- tăușii goneai! cu ciomegele pe unii din a- legâtorî ca să’I bată; iar în antreul primă- riei erati mulțl dmenl din clasa de jos ce puțeafi a vin și a sânge (ca cel ce se ve- eafi a fi măcelari); toți erafi așezați mili- iresce în două șiruri și purtând în mâini câte un baston cu cârlig. Prin mijlocul cestor rânduri trebuiau să trdcă alegăto- rii pe carî poliția ÎI lăsa să intre în pri- măriă ca să’șl dea votul lor. La ușa sălii Tache Țicu, Ilie Giambașu și alțl bătăuși cunoscuțl publicului, stafi ca nisce cerberi și făceau semn celor după scări și din antreul de jos să ciomăgâscă pe acel din alegătorii cari eșafi din sală Îănuițî că nu afi votat pentru candidatul guvernului, după semnele ce priimâfi și el de la nisce agenți polițienescl deghi- iți ce se aflai! în sală. Așa dâr, după cum jpune acest martor, fost judecător de in- rucțiune, bătăușii băteaii pe alegători în antreul primăriei de jos și de sus, iar a- fară oștirea și poliția, de care localul era apresurat, aveau aerul de a’l protege în contra furiei publicului cu drept cuvent i rdignat și gata a se năpusti asupra lor. emisarul Miuleț, întrebat de D. judecă- r de instrucțiune ce caută în antreul pri- ărieî acești âmenl cu figuri sinistre, ’I-a spuns că sunt alegatori. Explicându’I că atunci vota colegiul II al proprietari- r și că acel âmeni nu aveai! de loc apa- nța de a posede un asemenea cens, i s’a râspuns că sunt spectatori. Atunci D. Du- mitrescu ’l-a (jis să ia măsuri a’l trămite să privâscă aiurea iar nu în localul ale- । ori! chiar, unde nu aveai! nicî un drept și intimidai! prin presența lor pe adevă- rațiî alegători, împedicâudu’I de la votare. D. Comisar, făcându-se că se duce să pu- nă la cale din cele ce i s’a spus, a plecat și a lăsat pe martori singuri în fața bătău- șilor și înconjurați de militari cari nu I cu- noscâfi. Vrând a încheea un proces-verbal pentru tdte acestea, D-nu Dumitrescu s’a adresat către unul din militarii ce’l incon- giura și intrebândul sub ordinile cui se afl i acolo pusă oștirea, i s’a respuns că se află sub ordinile D-lui comisar de Roșu. De unde martorul a conchis că lucrurile erafi de mal ’nainte ordonate a se petrece ast-fel; că poliția nu se putea găsi a da adjutorul cerut, că oștirea nu asculta de cât de poliția, că nici un procuror nu se afla aci in nisce asemenea impregiurărî, că bătăușii stafi gata a tăbărî asupră-le, că nicî un loc sigur in vecinătate nu se găsea spre a putea încheia acte in regulă. Aceste delicte degrădătâre și alarmante audesgustat pe D. I P. Dumitrescu intru atâta, in cât a hotărît a’șî da demisiunea, spre a nu maî servi sub uu guvern care permitea să se comită ast-fel de enormi- tăți ce aii remas neconstatate și nepedep- site. (A vedea anexa la raport pag. 16-17), 2. Procurorul de secțiune, D. iru Eco- nomu recerut fiind de D. G. Florescu ca să mârgă la comisia de Galben, unde poliția arestase și bătuse pe un individ, de și era in congediu, a găsit că era de datoriă a merge in facia locului, unde a găsit pe acel individ fârte crunt bătut. La întreba- rea ce i s’a făcut despre causa care ’l a pus in acea posițiune, a respuns că a fost mal- tratat de către bătăușii Bucătarul și Gâ gână, că se plânsese sub-comisaruluî jia- nu despre acâsta, și că el, in loc să’I dea adjutor ’l-a arestat. Sub-comisarul Jianu, chiemat de D-nu Economu, declară că nu voise să aresteze pe acel om ci îl închi- sese spre a’l scăpa de agresorii sel. Bătu- tul arestat fu imediat pus in libertate de către procurorul Economu. Ministrul se supără fârte pentru acâstă liberare, incu- nosciințând prin primul procuror pe D-nu Economu că nu trebue să se amestece in lu crărî de acestea, ca unul ce este in conge- diu. Acesta hotărasce a’șî da demisiunea, cu atât maî mult, cu cât primul procuror ’î comunică că are ondin de Ia ministru să spună procurorilor și judecătorilor de instrucțiune să nu sa misce sub nicî un pretext din parchet fără delegațiunea D- sâle. In același timp s’a afișat in parchet o circulară a ministrului justiției sub Nr. 4,774, adresată primului procuror și care conținea cele ce spusese D. Populânu ver- bal, adică de a nu se mai sesisa procuro- rii și judecătorii de instrucțiune de plân- gerile ce vor primi, fără voia primului procuror. (Vecjî anexa pag. 7 și 8). Marturul Simeon Populânu, fost prim- procuror de Ilfov, interogat înaintea comi- tetului, sub prestare de jurământ, in ce mod a înțeles aplicarea acestei circulărî, a respuns că n’a avut ocasiune de a aplica acâstă circulară, fiind-că nu i s’a presen- tat cașul. Faptele patente insă ce s’afi pe trecut sunt vederat in contradicțiune cu a câstă disposițiune. Ca și colegul șeii de la instrucțiune, când se făcea alegerea de deputat al cole- giului al duoilea, D. Economu a vâdut lo calul incongiuratde trupă și de agențl po lițienesci - Alegătorii carî voiai! să vr teze trebuiai! să se ducă maî ăntâiîi la co misar, carele se afla la câțî-va pași, spi~ a le recunâsee acea calitate, din impre- giurarea că intrarea primăriei era inter clisă de un oficer. Numaî dupe ce avea fericirea d’a fi a- great de comisarul poliției, alegătorul se putea apropia de urnă și a se împărtăși de sacrul drept cetățenesc. Ca și colegul șeii D. Economu a v&jlut mulțimi de mitocani inarmațî de bastâne cu cârlig, cari circu- lafi pe dinaintea intrăreî. —- Ca și D-luî a fost adânc mișcat, indignat, și hotărît a’șl da demisiunea. In diua de 25 August 1875, la 6 ore de diminâță, martorul Ciru Economu a fost cu D. Remas Opreanu la biuroul unde se ale- gea u > deputat al colegiului a de ov in locul vacant al D-luî Blaramberg încă de la ora 6 de diminâță uă compani de infanteria a fost așezată la 10 pași da la intrarea localului, unde a stat i 9 ore, când a venit D. Fleva cu uu procu ror ca să constate presența el. „Cu acea ocasiune, depune acest mar „tor, am vâ^ut tot felul de mitocan* „meni susp .cțî, ducându-se și venind, a- „ducând alegători și schimbând semne cu „agenții poliției,- de cari strada era plină.’. „(A vedea deposițiunea aci sta în m ă „pag. 7-8).“ 3. Martorul Mihail Poenaru Bordea, fost președinte la tribunalul de Ilfov, seeț. III, depună că cu ocasiunea alegerii de depu- tat la colegiul II in Bucuresci, la 1875, a vâ^ut cu însuși ochii sel localul primă rieî incongiurat de sergenți de oraș, epis- tațî, comisari și oștii . Scările și intrare; de sus și pânâ jos erafi pline de uă mul țime de âmeni da uă condițiune fârte in josită și carî. prin atitudinea și costumu lor, nu insuflau cea mai mică incredere. A cerceta și ’șî a format convincțiunea că aceî indivizi nu erafi de cât bătăuși. Larma era fârte mare. — Maî multe per • sâne ’î afi afirmat că un comisar pătrun dea cu mal mulți agențl polițienesc! in sala chiar a alegerel, pentru a risipi pe alegetorii ce nu aveau aceleeșl idel^ca gu- vernul. — Nici parchetul, nicî judecătorii de instrucțiune nu luaseră nici uă mfisur pentru a garanta cetățenilor libertatea vo tnlul. In facia acestor fapte — și a incre dințărei ce i s’a dat de mal mulți din co legiî seî, membrii in parchet și judecători^ de instrucțiune, cum că afi fost impedicaț 10 (22) Aprilie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2411 vanescu respunqând că: dece nu tace a- semenl imputări și D-lul lorgu Crețeanu și Nicu Gherâsi, membrii la înalta curte de casațidne, cu care, ca rudă, D-nu Arva- nesu are aceleași vederi, și cu cari a vo- tat impreună, ministrul replică: „Sciu din nenorocire că așa este, dâră „câ vreți ? nu pot nimic contra lor. Je ne „puis malheureusemtnt rien contre eux.u La plecare ministrul a petrecut pe D. Arvanesu cu aceste cuvinte : Scii ce? Mai bine sa nu votesi de loc. — Comptez pe D-ta că’ți vej căuta de trâbă D-tale și nu vei vota. A duoa causă pentru care D. Arvanesu a demisionat, și cea mal principală, este modul cum a v6(Jut D-sa insușl că se fă- ceati alegerile sub acel minister : ■ con- stituirea bandelor cari operati pe strade sub protecțiunea poliției, armata care um- bla pe strade cu săbiile scdse, bătăușii ce au<|eati că goneau și jmaltratati pe alegă- tori, Ilie Geambașul și alții ca el ce um- blau pe strade, dând cu bâta prin prăvălii, piin piață, pe unde șed el,—prăvăliile în- chise din causa cetelor de bandiți, grâză, armată peste tot, spionagiul ce împresura pe alegători și care ’l urmărea pretutin- deni, — dupe cum insușl D. Arvanesu a depus că a fost spionat și D-lui ca alegă- tor prin un sub-somisar numit Piteșteanu Chioru, care îl urmărea penă in sala de a- legere, când uniformat, când deghisat₍ — bătăușii arastațl de judecătorul Dedu, cari fusese smulși de poliție din mâna lui, Jus- tiția care era paralisată. Tâte acestea ’l gii făcut să ’și dea dimisiunea ministrului justiției, carele sta în permanență la poliție și care ’l a trântit dimisiunea jos- Zicându’i cu aro- ganță : Dute la minister ! după care ’I a închis ușa. — La minister n’a fost primit de director ; însă demisiunea a pus’o pe masă la șeful de secțiune Teodoru (A ve- dea acest interogatoriu în anexă pagina 9-10). V. Martorul 0. Politimos, fost, procuror pe lângă tribunalul de Ilfov, a depus că D-sea ’șl a dat demisiunea din causă că consiliul miniștrilor, prin uă circulară a sa, s’a substitut autoritățel primului pro- curor, circulară care tindea, nici mal mult nici mal puțin, de cât la sdruncinarea complectă a magistraturel, care începuse a fi la înălțimea sa. (Anexa pag. 13j. VI. Marturul Pretor, fost magistrat, a- firmă a fi văijut și D-sa marea desvoltare a forțelor militare; bandele de bătăuși cu figuri sinistre; bătăile; starea în perma- nență a consiliului de miniștri la poliție-, interzicerea ce s’a făcut procurorului De- metrescu de a instrui în tot timpul alege- rilor; circulara ministrului Lahovari, care resturna principiile în genere admise în constatarea flagrantelor delicte și lua, pen- tru ocasiune, dreptul procurorilor și ju- decătorilor instructori de a se transporta a constata și reprima crimele și delictele, atât de agenții polițienesc!, cari indată ce ati vtidut pe procurori și judecătorii de in- strucțiune au dispărut, cât și de D. prim- procuror, care a refusat de a’i da vre un ncurs, — D. M. P. Bordea a semnat de- misiunea sa impreună cu mal mulți colegi, motivând’o pe aceste cuvinte: consiliul de. miniștri s’a substituit autorităților judi- ciare punendu-le pe aceste in absolută im- posibilitate de a face vreuă constatare. Cel Însărcinați cu presintarea demisia- : el ati fost D. Procop și D. Bordea—Mi- nistrul justiției citind aceste demisiunî, le a refusat. Atunci D. Bordea a adaus a’i spune : „Că sub un asemenea minister, care se „făcuse atât de culpabil cu ocasiunea ale- „gerilor, dimisionaril nu puteau un mo- „ment mal mult a fi magistrați." Ia mai arătat ministrului că : „A duoa (Ji era să se incâpă alegerile „colegiului al III, unde D. Bordea eră a- „legător, și că in facia precedentului creat nu voia ca magistratul esercitânduși drep- „tu.'ile sâ'.c de cetățean, să fie insultat și „batjocor -. Ministrul îl rugă să’șl retragă demisiu- nile, mițând că alegerile in colegiul III ati să fie libere, și adresându-se către . Pre pie Dumitrescu ’l a rugat să’l a- rate un fapt in care D-sa să’l fi dat ordin > a nu’și îndeplini datoria ’ D. Procopie a respuns imediat că ; „In ocasiunea alegerilor colegiului II, „D-sa nu ’șl a putut îndeplini datoria sa, „expunând D-lul Lahovari aceleași fapte „și motive ca și cele arătate D-lul Bordea „(vecii interogatorul D-lul Procopie Du- „mitrescu), adăogendu’I că dâcă nici un „obstacol nu ar fi fost pus esercițiului „funcțiunii sâle de adevărat judecător de instrucțiune, tot ce este poliția, și pâte chiar și mal mult, ar fi fost arestat și cu „drept cuvent. “ In acel moment sosind și primul procu- ror Populenu, D. Procopie Dumitrescu se adretâză către D-sa d.icându’1 că: „Decă ar fi sciut să’șl indeplinescă da- toria in conștiință, nici unul din fapteje regretabile ce avusese loc Ziua preceden- „tă, nu s’ar fi întâmplat." Dupe acâsta magistrațil in cestiune s’ati retras, declarând incă uă dată că se con- sidera demisionați.—Iar demisiumle ino- riginal le au reclamat refusândulise in- egistrarea. (Anexa pag. 10—11). 4 Martorul Vasile Arvanesu, fost ma- gistrat, depune sub prestare de jurământ, ă motivile demisionării sâle sunt ducâ: 1. Pentru că ministrul justiției, prevenitul Alexandru Lahovari, chiămândul acasă ’i a făcut imputări puntru că a votat, cu uă i inainte, pentru D. Gună Verneseu, in ■olegiul I de Ilfov, pe când trebuia să vo- eze pentiu D. Djmitrie Ghica, care incă s te om popular. Imputare la care D. Ar- în cașuri flagrante, și da acest drept poli- ției auxiliare și forței militare, —parcpietul fiind lăsat în al treilea loc în constatarea delictelor electorale. (A vedea acâstă dis- posițiune în anexa pag 13). VII. Martorul Mihail Zenide, fo.s jude- cător de instrucțiune, afirmă prin deposi- țiunea sa, că ’l s’ar fi făcut cunoscut de către colegii săi demisionarl tâte delictele espuse mal sus. Acest amestec în alegeri, acele inter- vențiunl ale forței armate, acel rsfus al a- genților forței publice făcut judecătorilor de instrucțiune, a crezut marturul Zenide că era uă ofensă la demnitatea de magis- trat, și văzând că colegii D-pale nu pot suferi uă asemenea insultă și sunt deter- minați a dimisiona, a cie ut că solidari- tatea ’I impune acâstă dărerje ș; D-sale. (anexa, pag. 8). Vili. Cu tdte că persdnele ce am arătat că ati depus până aci sunt din, c le mal onorabile, din cele d’ântâiu ala inerel ndstre magistraturi și merită a fi crezute fără cea mal mică îndoială, totuș! comi- tetul a vrut a controla depunerile D-sale prin arătările D-lul Simeon Populeanu, a- cel ce în timpul alegerilor din 1875„ era primul-procuror al tribunalului’ de Ilfov, șeful parquetulul, prin care ministerul Catargi a aplicat circulările despre care am vorbit la începutul acestui capitol, și singurul pdte care a înțeles acele c,irculărl și posițiunea ce făcea parquetuluî și ma- gistraturel în alt-fel de cum a înțeles’o țâra și toți magistrațil deihisidnațl. Spre 'acest finit s’a citat înaintea comitetului de acusare D. Populeanu, carele a și com- părut la 14 August .1876. Întrebat mal întâiti dacă a primit cir- culara No. 4,774, din 22 Aprilie 875, a respuns că a primit o și a și depuș’o în comitet. (Dosarul No 7, pag 30 '.nexa pag. 64). întrebat apoi în cestiuneg art. 90 de care vorbesce acea circulară, jlâcă crede D-lul că procurorii sunt sati nu com- petințl, a respuns că crede că procurorii sunt competințl.—întrebat dupfe aceea dacă în cali'ate de prim-procuror ,nț; a primit nici un ordin scris sau verbal, prin care ministrul să fi căutat a popri pe magis- trați în acțiunea lor legală pentru repri- marea crimelor și delictelor, a respuns că nu a primit un asemenea ordin de cât nu- mai ’I s’a Zis de către ministrul Lahovari că j să spună D- lor procurori și judecă- tori de instrucțiune ca la cas de l i iș vor denuncia vre-uă crimă sau, delict, sa l a- viseze peprimul-procuror, pentru ca D-lul să ’l sesiseze și în urmă să t raporteze D-sale. Întrebat dacă în timpul alegerilor de h 1875 pentru Adunarea deputaților, a In crat la biuroul D-sale sati la prefectura poliției capitalei și, în acest cas, cât timp a fost instalat acolo ? Dâcă în acest inter- val era instalat și consiliul de miniștri Ia a412 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 10 -92\ Ar.ᵣ;i;„ 10^9 comitetului de acusare. afirmă și susțin fote acestea: prefoM»u/u ^apitalel,șj,pe Jnume miniștri ? Reșpunsul a fost.acșsta; „In timpul alegerjfoj, lam.staț lapț^c- ,luca p^liție^,câte-va .ore pq 4’> ȘÎ fo: urmă ,mă 'transporta! la Cabinetul meu sprp a ,’ml vedea de lupxăp. Tot. în acel timp se .a au.acolo de- ii fgștl. u^nistri Ișascar 'Catarg^ loan Tiorșș^u, Alexandru ^a- .hovari, Vasile, Hq^esqu, 1 iiu Maiores. ,cu, George Cantacuzino și T. Hoset^. In^finș întrebat dâcăîuadevăr ministrul ustifîei s’ă^snplraț gă. procurorul Ciru ‘dconomu fiind! în congediu, a constatat la nă cumisijihe .d i^ulâre faptul e bătae a •mul c tățeo, i gl ‘'căințe fo a preveni pe capul pa'quetu’ut. respuns: în adevăr eă ■ministrul d’âriâiii adesaprobat acâstă pro- gdare,'fosă dșpă ce primuLprocțirorJI a Sț ifoai eă procurorul Economu trebuia a ace acâstă constatare, ministrul a înțeles .. foc acel- ce -___, foi___jc_______a.p are ordine și trebue să asculte. D. Polizu se plânge și pref iotului Bîrcănescu, care mare a- curorul de secție D. Bagdad. însuși ac , pre libertatea votului erăsecfestrată, dupăjcare ■a să pâtă fa , cari în cel odată și nu l-a mal d^s njmic (anexa, pag 12),, , Din fote aceste și dâca spre cpnstata.rea | delictului nu s’ar lua dș basă de cât cele dinei feirculare enumerate mal sus coro- urate prin disposițiunea D-lul Simeon Fbpuleanu, fost' priip-procuror de ilfov, rer cât de reseryată și laconică pșfo - e uită în modul cel nțșf^ederalq că pre- 'enîtul L. datargi, fpa£ minislriij de,fox., erne ' n E ■ .[Flyrescu^ fost min.strițue nsb'I ' le^ahdri!'f ahov^fo fos* ministru il justiției Vasile u. foșt giirisrtu de Așterne T. Maiorescu, fost miristru de ■ri't4 șf 'instrucțiune pudică Giorge G. । Jantabuzino, fost ministru de finance, și¹ P Roseti fos^mirisfrifal lucrărilor pu- bfic^e-careîn parte și cu toții la un loc, în mocf solidar,, au violat art. 14 21, 24 i 25 din procedura codicelul puial ca ml ce ău popfjt ^e mag^sțrațl de âpși în- • lim haibriă < u ocasiunea alegerilor de I. Mărarul Constantin I. Rolizu, licen- ... ᵣ.„„ₒ_ Y. ᵣ____________________„„„ țiat în drept de Ia facultatea e Paris, fost ’l mână la parchet. Acesta intră în Camera procuror la curtea de apel din Bucurescl, de alături a prefectului, unde era ministrul depune înaintea comisiunel parlamentar justiției și alțl miriștii, cart dirigiau de asupra celor întemplate la alegerea cole- | acolo cu adjutorul poliției, al armatei și al -^giulri III de deputațl în anul 1875, la bătăușilor, alegerile. Două ore a căi------ secțiunea de Galben, bănncă de la șâpțe Polizu un procuror. Iu fine se delâgă p și jumătate ore diminâță, in forte--------------------------------------------------- -----¹ J- 2. ³. \ • propiere de localul alegerei, erau postați magistrat a îogălbir.it cAnd â văifot uș soldați do linie. In curtea localului era co- biurouluî închise misirul de cufore și cinci, sub-comisari. dă cu baionetă îndreptată întovărășiți de uă cetă de indivizi, neale Totuși procurorul a cor st? tai do visu că gftori, înarmați cu bastone grile. libertatea votului erasecfestrată, după|care Aceștia erau bătăuși. Pe dată D. Polizu a plecat fără ca să pâtă face intrare? petiționâză D- .uI prim-procuror Popule?.- ră alegătorilor, cari în cele din urmă's’aă nu, cerând să vie și să constate faptul do ; retras cu sutele la motocul mouaștirel-Oăl- esistență a b ușilor sub com< , poli- c; ruș . .1, sp' a? li -. c ; o 1 ției. Procurorul vine adus de D. doctor'aă fost întâmpinați de uă șarjă de cavale Râmniceanu. EI vede bătăușii. Aceștia >riă Soldați!, fiind i dispar după un semn al comisarului. To- jîu drâptă și în slânga; sângele celorlovițl tuși unul dintr’ânșil este prins, dovedit.și ■ curge. Terâreaîmprăscie pbaleg5țdrr(Ve;jl arestat; însă a doua-^i liberat. Cheia să-idos. comitetului No. 4,‘ pag. 21i; âră în lei’în care avea , a se face alegerea nu 'Anexă p?g 21 22). fost în mâna consilierului comunal însăr-' II. Alțf20 cetățeni depu ? ab : i'al • cinat a deschide biuroul, ci în a comisa-! leașl comisiunldeanchetă asupra ce. ruluî Slăvești, carele intră de uă-dată cu mate în (Jilele de 29 și counilierulcomunal Dl Lahovari fo k nuldrea de galben, și . biurou, împreună cu toți agenții săi poli- arătările D-lul Polizu. C țienescl și împreună cu toți bătăușii, cari * b?r aii votat numai îhcep a ’șl face datoria pentru caro erau 'lițiel deg: ii . -. |îhiegimeptațT și .pdftrii care erdurcbman- țf cetățeni ofertă la sâ daț de către omiiar d n înirr .au 1 lin ifefară ?. sălel de alege,e( Președintele pro- prin ajutorul I Wsoriă'a fost nu acel! pe care ’l agrea ma- fie bapul.spart.de iln jjoritalea alegătorilor cramll ‘pe care ’l a 1 visbriu rbrc^v: cerut sub-con ¹ sării pri oc’ t ăr; lor. ședințe, . 0^ Apelul nominal nu s’a fâcub Sala aPrirel a fost prefăcută de' sub-comisarT și -bătă-1 ro uși într’uă bșcb-nală. El adese terâ— ‘ rea uni C* n C»Y V» . 1 « I 1 1 1» 1 -» ll'r« A 1 ⁶ A r n f» I r» K « Q 0S C U | * ' nțif'p au in pțitut ș'câpa ^isoriQ a fost nu aeel pe care ’l agrea m u ,era’ cbmpus aa ca pre bedretafo SpUiațil de- gard, lui îmbrânceau pealegătni dlpiit ți p ntru tumoră în' anul 1875 A- SW îohsil irul comuru" D. lam : Laho- _ : rilî ■, prin oirjnare sui suspendat cursul --r ■ nosu^duța, a ct ,at să se â d ustitl i fapt preveduț de ajt 154 ' ’ ■ "i ■ < din codul pendl. ‘ ¹ dereabiurouluî nimeni nu maî putu pătrun- Ade ' . e în sală fără consimțimuctul comunAfol; r„\-. ’ . Ari i OLUL Th • 1 1'Sjăvf SCu, caie'sta îu prag și făcea poliția । lițtâ, se duceau în corpore ca să vbtVze la bibroulul cu putere discreifi'on'ară.’ Lvyo- ‘ ‘ bilete de cțtt blu ro’V. lri-0 ebeiai Ifoiteq Foița’^ibHcăconcențriți filă^n manile Mbdilfoiul de miniștriarmata pusă fiii^d , d ordinel pălițiel; poliJiapărgigțiU fifo(Ț le i Ace vie uă .mișcare, îu conția. m. AogStorii nu s’aîi mal dus să votezi defri- ca bătăușilor. (VciJT dosarul Comitetului No. 4, paț iele 21'8 2 3 M 23 , și A; i - pag. 23-25j , III. Mart rul M. Bur'.'l ■-n'' p?estare deiufămiiiț, î, • ’ in^îita'^'^5 Â’ugust',, cihVo/- . - iile electorale, locuințele și persânele ce- tățenilor și ale alegătorilor devin dome- niul 'bătăușilor, de care ei usâzăî după unde, : plac. Martorii civift, militarl^i funcțio- nari polițienesc! de al aJUuiiși guvern dat în judecată, sub prestare db'țurămârt îu^- ihtea comisiunel db anchetă a'Adunării si sală. D Polizu este’in?dlfot și nerințat de sub mmisai ‘ ■ J3 '■..’i r.foiid ’ •: '■ , a fost silit \ plece si sarda! Slăvesc ₛ fovr. v și • menințat iu tot’felâf dfi bătăuși. însuși acel comisar, Ia ifiustrărfle D-liiI Polizu, recunâsfo bârfii lliflilft'! UO • a / rt- / nrn.’ • prin lil-(22) Aprilie 1877 MONITORUL OFICIAL ÂL BOXÂND 24.3 bisjoQu- ■ ANUNCIURI MlbtîSTE^Î/V E !uj; i ploșț '^ ce ¹ ’râji ■ migra cu r idb? mare î» bmțe. Toții^, aburci r w^aTP₁,ₙT ₙP ᵣ N cu| । mag' sțygand s feg răi»'QA' nrNIblhh. L » L b LN ¹ _• n._ 1 - 1 - 1 -- -- - * —-X * casa sa nâptea de sub-co jșafui Cata₇ ’ n și Sțate Nicolescu, comisarul de Verde și dujgla comisia unde erau strânși maj mulțl. De aci au fost duși la Antim și la Sfat Ja .pja^ de, ^jminâț^ Tot a^^jeLdg cbr^i o ijeraă Șf - uși si alțl dmeni, paa₃ l i^lefo ppqnm Qhen^ Nouă, Ușncea Vechia,. ețc,, cărora, conpșaful le [ săea, biin^u^ ejă ipistați c|nd ’J . Strânge^, pe la^părjțirl, le d/c^p'/e un băț îa, mâpăj(vq 11 4q^^rul 1₆ pag₇ 302 ᵥi Ageia pag. ₕ , • ; ¹ o a t mar^ Marin Doneₑprrri dp- posițiunea făcută în dioa de 25 August mișulșiTipul ce ’l;a b^tedași cîLyjn să 1,1^ UI OJhlUl OU 4-A M^Uja^.1 ptgd§ puul. Pe dată și^u toții ah tă- prefoct de Argeș însmioț^sa țyin ra ■ 1 p,e< martoruj J.fojopețm^lj-aă bâtiy» portul^gu Np. 3,1^8, taui^rul ^C^rnescu ^x-.d £ eᵣₜS„ân.i 'Mari^f d^omuua Humglgjpe lis- ta te trager _ * sortului pențrjțy nligpntul anului curentau dosit dej'â.-’dpmieiliul săă, semnalimentele lui sunt: facia dcheșă, șț i-fețăm;. la .cap ₄ a un cuțit. Scăpau: din mâțgele lor, pac^egigl { 1 agit îu . asă. Subcomisarul ConștaMyigsC') ^oni l i- tgpșiLpr gă(ți vălâ^ă agppra Iul, gr ai nu 3gape. ț^șa ep ș spartă’ și dână Bujoream) nu a fos^u^lgs^yerșije privit, .ac to djjfojîâăă r^lvernfol său. JNujnal îu facia băUpșil s^ retrgs,. dhâ a armei înaintea Qomitqțulujf, sub prestare de jurgț 47162' bătăușii smq retrag dâră a armei meaj, fă"țma fg folyl arătărpe celui t^suș £# ,c.ar£ 4 fost sjj^ț ceță^ui s£ ș§ aper-, . mării^jșipd paUacipărf a p%yip judele e-j pe câud .politia, putori ța tea pîe de drept actoțgleijajUu^ceaf^strcQruțaJ^yirQ,- ^rabuia ââ 1 apere,, st^j prjvi^ șaă în- t de poliție tțedț dos,^4. pagipa 305 curșgia pe băfăușl, lucru egrp nici 16 sta- nexepag 3(D. ;,^mₙ j ' — V. cl îjmceeașl 41 de 25 Augusț, într’o ^inife eu'iiaydoiul de suș "'irmă că ppuya ridica pe 'meyl jp6pjtaș^ e ■ rin gasely lor, ’ț ducea la dispă^țire, ' d ' de manyat si dg beut p- ne dimineța. ' , ';țla< țn-p^ițișgpscl^gni.1. i' ⁰ ții ⁱegrîⁿⁿțI^T;Condgcea p^ < ,Y’. 1" :' ec m sila, I punea să voteze fărA'să pcjj peptiu cine căci alți^ le scria biletele.' Cu deosebire la alegeri^ curșgia.pe pățăușl, lucru egrp nici 10 sta- tele barbare uu.se mal petrece. După ple- carea bandiților tejghâoa a rămas gdlă, fruntea potrivită,, Qphi^căpru , nasul ascu 8S91 P9&W1&S l^ryl, -s^uef^ele ne [8î^^)âl .0g§ 9 In a ■ / ș L & Sunt invitate autorității dmțnistra c^ve, șț comunale, șjjjța me^nele cuvenit P§u,rp f^direa gu/mimi^lul f.năr, pu- năaduț ,îu ypdare^a s^Jgfățigege îna- intea £oqsiiiuțți f .hț.jeviâig, qâțidj^a în- cepenlucrărițe sale. Ditecția generală a telegrafelor și le» MohMv * La liqflațjunea ;iuută peptru pararea din Aprilie 4 875- pentru .col. ii, acest mar- or și fost bătpus.U-ț-j’uă-datăp d.eu|arăoă a pirtic^paț dib yă.panctă 'de A sul^ de înșr . -ro-^ i’ vadât⁴sala alegerii de la pri- • bandă o, >b fusese o^șă.de comisar ilv ascultarea anei .șfemej.parsjjna-.fve^i c^^ihiar,^! șâbnuL la Jauț^ goaesc ’ a- d^ă., Nym^țS : 0. pr .. 2£ , -.-vXg.j u chemț7 înayite^ corn;. .iVțyjdiF, ;eh‘3ți'î " S y'i JofyiȘk * lîPl ^^Imfocfom.leD . ’ tr agt , a; Dj. Auton •. "’ ne ‘ ,2 ■ .s sub prestarea de ju- răm nt^am «.jțioa ^IS^Îarii.a 1875 st ’^mentul său de c^tene^, din strada ’ , . u adat de ^ge^l i poliției;, începu^ să in^ul^e pepjigșjum!|torl, , pEindu’I pe toți.f fară^gp d aii începură 'ă'epi. ro I ^ppt laingle, I-J14 smuțs, părul. Pe tovarășulNae Răd^ lescu, T-au bătut și’l-ad. J,ț" .' ’ , >aî .rt t:t . j îndEț grăcjnei ‘fpgiser^ de fnc? bătăe . a.s^’|., . uepa comi^Â pd» pppșpnațiunea ș/răpaș na^^ - dip gt)g bi^j A4dua OV p P Pujbre^|}i fo V ' Bujgr >m ^opisaxuM, a- .. • ■ : . ns mi ¹ (^.pu 1 ya sgsți pe ^ot, arp să ’l pe !ep.'. că, șț maljău K • ’• văr .l^pă p ’Jtămân: :-u îmdi' jlnbili- I Uu^tuț ȘJ, ’j-a declarat că gp I va dl vqj s fee ignese, peuă^tyi ’I va lumile ■' ya azîita Pl aZe^en₀ [ₙ c Apoi, șcjhjș stgbjjj.mut a,fos, inyacțat nbpiea pe la ^0 ore 'e llie Țab .cu.' Te- ejie Tranc Marin itădpjescu^ sui -co- misar, lancu Constantinescu sub comisar, f^ă nici un țiao,. din t6t^ vândârea făcută îu' acea p post^yul ^iliarduluj a Jo.st tă- iat cu c^ți^ul. A doua di Bujoreagu petl- . _ . ₍ țj^neșă mijyș^uliy d^interne, c^p tg Ios’a? ^fere'd^.la Q^îu)' p^st^mențral, ne dș iodrțptgye l isat pe bătăuși șj uyn'.i ' j ^eid/od.ș se <.mnc r.en^ s •“ Jli^ă spre ■gftlițiși gă 3 persecute șj ma rău. “ ^pno^i^O-ln șmr.ml <^ă, ud og de 18 Igtg^na din seri șg^cymisarul (Md^- ₛ Aprilie $u;uș-}J sa,, nepr^șentlc'u^sp șpp’% î con scos tîrîș dj,n l.tjfiy.Mugțc^ le cânta ș/jg' jucku. ! Ae ,11 tracti^uvenit₍₁4irect/ⁱn§p publică uă al- ’ ' grăcrne fpgțserjț .de fngți bătăeîₘ T. 4^ t 1 ,-itgțiune în cgjnpîul^garanțiel provi- ᵤ , '7 șW-ț! iepus^ de nșm^tul, pentru (țonceda- _ 4ice'P- Bujore^nițj îu depune-„rea acestui transport 4)6 timp de trei ani, rea sa, am suferit din causa^aces.- r o- o. gcepere da ]a cata cont» ci ,* I. Dțegf.. Vădend că nu m.’ e chip să s. ap Licjiațig șe yj ’.in% o 4țoa d • 0, Apri- de ptâtea persecuțiunî, pm.vândutto^ m’șm Ijg .cujpnt st. jv^ de'la oreie ,2^ i pț r ..,1 lăsat de comerciu, și cu cnipul acesta am , Meptura dmPrahcvi. pprduț tâtă averea rpea numai din paușal Condițiunile cu jcar mnee ^cest anAstnr bandiți." fondl dos. Nn 4 mr.' ransport sunt cele sub No. 17^5, publi- cate în „Mppțtorul Oficial țț No. 23' lin a- nul curent Amatorii dâră sunt invitați a sepreseu- ta la menționatp^fectură^ la.dhoa și ora ațălaiA, șy^nd și garjjțja pțftv'i^rie în pprduț tdtă averea iᵣ aceștor bandiți (ver^T dos. N 4, pag 3^9 șia^ia R?g 3 j urma) ; i cu (j^nă-decl de inși după eî, toți CJJ câte un baston gros în mână și cu uă lu- 2414 MVWlTOKRUL OFICIAL AL KUMĂNliS , 22; ADrill 77 Direcția generală a serviciului sanitar. Postul de medie al plășil Balta, din ju- dețul Doljiu, retribuit din easa acelui ju- deț cu lei 350 pe lună, fiind vacant, mi- nisterul publică acesta pentru cunoscința D-lor doctori în medicină, pari ai dori să ocupe menționatul post, de a se presenta i:u cererea la di recțir/nea generale a servi- ciului sanitar, spre regulare. (5—5) No. 713. 1877, Aprilie 1. ( ln județul Teleorman , fiind vacante două posturi de medici de arondismente retribuite fie-care'cu câte 250 lâfă și 100 liurnă pe lună. Ministerul publică că persânele medi- cale comp,etinte care doresc să ocupă ase- menea filncțiunl, să se adresese direcțiunii serviciului sanitar, spre regulare. No. 512. 3 1877 Martie 14. —La județul DoljiO, fiind vacante trei pos- :url de medici la plășile Amaradia,, Dum- brava și Jiul-de-Sus, retribiiite din casa județului, cu lei 250 lâfă și 100 diurnă po lună, su facte cunoscut despre acâsta că D-nil doctori saft licențiațî în medicină,. cari vor dori să ocupe asemenea funcțiune, să se adreses£ în scris la direcțiunea ge- nerală a serviciului sanitar saft la prefec- tul districtului. No. 576- 3 1877. Martie 19. ) I ■; hi) i roti se vor preda casieriei direcțiuni în termen cel mult de șâpte dile libere sub primite de recepisă, în schimbul căreia se va plăti Ia presentare în monetă de aur prețul oferit. No. 2,708. L ■ (8 Mayî) MINISTERUL (WLȚELCJ ȘI ĂL 11 TRUCȚ1UNEI PUBLICE Spre a se putea face uă alegere prin probe dintre tâte aspirante’: 'a cele tree posturi de maestre pentru croitorie dl dăm-, rufărie și modistă-floristă, necesarii la scâlă profesională din Iași, mifl irul aurind și consiliul nermanintb de int tracțiune, publică^ un nou teren pi 'd de 11 Aprilie viitor, invintând p acesta râte' âs ' * de 'A ices* ~ . presenta în citata di la’Ia^I, chiar în loca- lul scolel pre' ionale ■ lâ"âe ve , codbnrs prin p o e în -o d j «spir : în nșintea juriului compus " C . Elena Mârzescu Mărit? i ,-..dî . < i Petite Hirectâră scâlel. No. 2,632? 3-3 1877, Mar i-A . In ■ ‘iț 3 Maiu viitor, la Srele 12, urmâpd a se ține licitație, prin oferte si gilate, în camera acestui minister, pentru darea în antreprisă a fe parați un elol ne- cesare a se efectua la partea esteriâră a încăperilor sântului sinod , situate în cur- tea bisericel St. Dimitrie, după d , .sul de mal jos, se publică ca, doritorii de a lua asupră-le citatele reparațiunl, hă se pre- sinte în ijioa și ora mal sus însemnate, în soțițl de legiuitelele garanții, în camera ministerului, sere a concura. No. 3,095. ' 1877, Martie r ■ a ? .v'icUui ;U>,.: muți',' : .g-r (Supliment) toObiToKLL OFICIAL aL KOALAx^i^ upl:- - 15 , timativ de reparațiunile necesarii a se efectua la partea esterioră a încăperilor St. sinod, situate in curtea biserică St. Dimitrie. Nu. curert ⁴ Arătarea lucrările O cd CuStlll iD parte Suma Arătarea lucrărilor. xd Costul în parte Suma Lei | B. Lei |B. ' u £ Lei | B. Lei B. Fațada spre stradă. Galeria de lemnărie. 11 Raport............. Tencuială din noii ce mortier de ciment portland pentru rapor- tarea tencuell peretelui m, ptr 484 15 87 50 4 7 Etagiul de jos. 1 A se scâte pardosâla actuală de lespedl de pâtră'¹ și â ' se rea- ședa pe mortier de ciment port- land, dândul uă declivitate de 0 m. 03 pe metru m. p. ; A se scâte lespedile de pâtră a- ședate vertical înprejurul pos- tamentului și a se reaședa în- tărinduse cu'cărămidășî mor- tier de ciment calculat lespedl. A se pune scâbe de fer îngropate și întărite cu plumb, la partea superioră 'a leâpedilor, calcu- lat scâbe i A se ăședa orisontal asupra posta- mentului grindăJdelemn destejar (grâsă de 0. 18 pe 0. 10.) în loeul celei actuale, fiind pu- tredă; ^căptușită înprejur cu t evitarea pu- t idiciune . . ir A se așecla vertical stâlpi din față¹ (lungi de 3. m. 9.'groși la basă de O.'’m/25'pe 0. m. 25) , lucrați cu .eleganță, întocmai cu cel actuali, fiind putrezi stâlpi. Ftajul d’asupra.. A se pune șuvițe, de scânduri de rând, geluite pe partea vi sibilă asupra eorniciulul de la.linia plahc.heuliil in.’lin. . . As așe4a table de, ține .în lăți- me de 0. m. 2, împrejurul mar- gine! placheulul, petrecută peste grinda aședat? onison- tal,, lăsând 4 sghebulețe pentru scurgerea apelor m. lin. 1 _ _ r s, 2__v _ a 1 3 5 _____ â sa întări mânerul d’asupra gri- I lelor cu stâlpi prin scâbe de • -⁶r‘ \A se pune din noii două grile elegență, în forma celor actuale, din scân- duri de rând, geluite pe păr- țile visibile m. pti. A se văpsi cu colâre de uleiă să- pia lemnăria împrejur, pe par- tea interiâră și exteriâră exclu- siv plafânele, calcutat m. p. . Transport. 12 .1,75 24,50 36 35 14,8 5 14,8 14,8 0,75 45,20 2 1 50 75 3 25 18 0 2 6 1 73 50 90 1 25 4810 90 13 14 15 Fațada spre biserică (antreul) Tencuiala din nou cu mortier de ciment Portland, pentru repa- rația tencuieli păretelul, țoclu- lul, comicelor și împrejurul pardoselel de table de fer a balconului m. p................ Spoitul acestei fațade cu colâre de apă în asemănare cu colârea actuală m. ptr................. A se vopsi cu colârea de uleiu tabla placedulul de la balcon m. ptr.................... A se pune măneț din nou la ușa balconului ...... Fațada spre curte despre Clo- potniță 16 17 Tencuiala din noă cu mortier portlant la corniciul din mij- loc ce servă de brâu între am- bele etaje, întărinduse cu ținte și tinichea d’asupra m. lin. . Idem pentru reparația tencuelilor țoclulul și păretelul m. prt. Fațada din fund. 6,50 32 ou 60 60 8 G 4 72 484 88 60 50 32 15 18 19 20 22 Scâterea cărămidilor sfărâmate la țoclu și reaședarea altor noi. cu morter de ciment portlant m. ptr......................... Tencuiala din noă cu morter de ciment portland, la țoclu de la părete m. ptr.................. tdem brâul dintre ambele etaje, întărindule cu ținte șî tinichea d’asupra m. lin. Invelitâre din nou cu table de fer vopsită uă-dată pe partea în- teriâră și de două ori pe par- tea superiâră asupra gârliciu- lui pivniței m. ptr............ Tencuiala din nou cu mortier de var, căiți și nisip pe partea ex terior a galeriei asupra paian- telor actuale m. ptr. Transport. . . 131,50 8,00 1 13,03 2,50 0,75 2.25 3,00 9,25 0,75Î 0 0 40 50 4 ¹ 50 7 - 4 50 3 50 52 4 2 60 52 11 5 10 121 32 12 25 25 12 37 1 708 87 10 2416 Arătarea lucrărilor xC uosim îm- parte Suma 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 Raport. . - ■ Tencuâla cu mortier de var și nisip idem Tencuâla din nou cu mortier de ciment porllant, brâ- ul dintre ambele etaje, întărind cu ținte și tini- chea d’asupra la partea despre lemnărie m. lin. Idem tencuâla din nou cu mortier de var șpriț la spatele zidării privatelor, asupra acoperișului de scânduri, m. p................................ Scândură dulap lată 0 m. 20 grdsă de 0 m 04, a se așeijia pe lângă zidăria reparată asupra aco- perișului de scânduri spre a se evita apele plu- viale d’a ataca zidăria, m. lin.................. A, se așerjla pâtră actuală de d’asupra ferestrei piv- niței întărinduse cu zidăria de cărămidă și mor- tier de ciment portland. ... .......... A se face din nou trotuar de pâtră brută pe lângă două ferestre a le pivniței cu uă pantă de 0 m. 05, pe metru (lung 7 20, lățime 1 m. 00) m. ptr.............................................. A se vopsi cu coldre de uleiu cercevelilor feres- trelor și ușile, partea esteridră, espuse la ploi spre garantarea lemnării de putreziciune, piese. A se pune ipsos împrejurul geamurilor pe partea esteridră, giamurl................................ A se pune geamuri din nou (lung 0 57, pe 0, 50;. Idem (lung 0, 45 pe 0 42)......................... Idem, colțuri la ferestrele cele mici............. Acoperământul. 1 35 36 Sghiaburile actuale a se curăța, a se îndrepta, a se lipi cu cositor pe alocurea și a se vopsi pe partea înteridră cu coldrea de uleifi, met. lin. . Urldia a se lipi cu cositor pe alocare și a se în- tări, metr, lin.......................... Idem a se face din nou colurile și părțile ce lip- sesc, m. lin.............•....................... Privatele. 37| Etajul ae jos. Partea iuteridră 33 39 Tencuială din nofl cu mortier de var și nisip pen- tru reparația tencuelilor păreților, m. ptr. Spoit cu coldre de apă........................ Curățitul hasnalel privatei, butde............ Suma totală . 10 %din linia totală, beneficiul antreprenorului. Total.......... Al MISTERUL AGRICULTURI, COiwR- CIUL ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE La 26 Aprilie 1877, se va ține lici- tație la ministerul agriculturei, comerciu- il și lucrărilor publice și la prefectura udețulul Muscel, pentru darea în între- rt Lei. | B. Lei | B. 5,20 7,08 - 10 4,25 --- 17 5,85 1 20 7 5,20 75 3 5 7,20 --- 36 18 3 --- 54 02 90 10 40 12,08 2 2 6 60,00 31,00 3,75 7,00 45,00 12 1 1 2 15 60 60 16 3 2 3 20 20 60 60 40 25 25 20 5 24 7 8 75 44 7 9 60 983 98 1,081 21 32 53 —La 19 Aprilie 1877, se va ține licitație la ministerul agriculturei, comerciului si । lucrărilor publice și la prefectura județr lui Nâmțu, pentru construcția porțiunel rampei de acces îu lungime de 111 m. la culeea stângă a podului TimisescI pe Mol- dova, fascinarea taluselor soșelel de rac- cordare cu podul TimisescI; consolidarea malurilor rîulul Moldova, prin diguri in amontele podului, construirea unul podeț de 5 m. 10 deschidere la chil. 2-1-070, și în fine facerea unul canal pe sub pod în lugime de 250 m. Valdrea 24,179 lei și 03 bani. Detaliurl pentru acestă luc.ra.re se pot vedea în publicațiunea cu No. 2,487, în serată în Monitorul oficial No. 75. (2-2 pe sfip.) - La 16 Aprilie 1877, șe va ține lici- tație la ministerul agriculturei, comercia- lul și lucrărilor publicași la reședința co- mitetului portului Brăila, (Prefectura de Brăila), pentru înființarea parilor de pri- ponire, necesarii pentru ancorarea basti- mentelor pe malul Dunării, în portul Bră- ila; valdrea lucrărel dupe devis se. urcă la suma de lei 612, bani 61. Detaliurl pentru acâstă antreprisă se pot'vedea îu publicația No. 2,472, înserată în Monitorul No. 69. —La 15 Aprilie viitor, se va ține licitație la ministru agricultrel, comerciu.și lucră- rilor publice și la prefectura județului Ismail, unde se află reședința comitetului porturilor din acel județ, pentru apărarea malurilor la uă parte din debarcaderul pescăriilor de la Vâlcov. Valdrea lucrărel 'dupfi devisu este de lei 18,345,90. Detaliurl pentru acâstă antreprisă se pdte vedea în publicațiunea cu No. §9. (2—pe săpt ) ■ prindere a construcției unui pod de iernii peste Rînl-Ddmnel, la Purcărenl. Valdrea 25,451 lei si 58 bani. Detaliurl pentru atestă lucrare se pote vedea îa publicațiunea cu Nc 2,723, în- serată în Monitorul oficial No. 77 (2—2 pe săpt.) Se scdte în licitațiune vflnZârea abjec- telor ce se află la scdla de agricultură după lista înserată în josul acestei publi cațiunl, spre cunoscința D-lor amatori. Licitațiunea se va ține la ’ minister în Zioa de 25 Ap'rilie 1877. . Ofertele vor precisa suma în cifre și în litere, cât va oferi în total safi la sută pen- tru menționatele objecte. Licitațiunea orală va fi admisă. Pentru a putea concura trebue mal âr. teifi a se depune uă garanție de 5 la sută din estimațiunea totală a objectelor. Licitațiunea se va ,considera definitivă atunci când va obține aprobarea ministe- rului. Doritorii pot vedea objectele ce sunt a se vinde la scdla de agricultură de la He ■ răstrăfi, cu 10 Zile mal 'nainte de Z’oa de licitație. No. 3,079. ' 1877, Aprilie 5 JUNIORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI - tă de objectele inventariului scdlei de agricultură fi silvicultură, cari sunt scosp din us la finele anului 187 îNo. curent al inventariului == Valorea i NUMIRE Â OBJECTELOR Bucăți sau aproxima- Observațiunl. cantități tivă Scola de agricultură și silvicultură, Clasele și cancelaria. 7 12 14 Sobe de fontă , . . Sfeșnice de alamă Catedre (pastamenie pe care se pun mese) Dormitorul q Pat vechi de fer . - Bucătăria. 8 Saca pe 2 r6te 5 bucăți 15 4 50 1 7i Ti n n 10 6 20 00 00 00 150 00 3 00 Sparte în bucăți se consideră ca mate- rialvechitL Cu scânduri vechi InbrăcațI Ferăria are valoreaca materialul vechili .23 26 31 36 66 Diferi) ’ Sape de fer . . C6se Casmale de fer Sania. . . . ' Săpulițe . . f Scola Fermă instrumente are torit. 3 4 Seeerătdre.......... Grapa pătrată de fer. 1 3 Magasie. Machine de treerat cu manegiii . Machine de tocat sfecle .... Diferite. 10 16 6 1 6 r, 7) 7) a 1 bucată 1 . 2 bucăți 1 bucată 90 00 10 00 1000 10 Se consideră ca material vechiti trecut a No. 12 (Sc61a fermă, diferite. 00 00 Material techiii. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 13 12 Sormonitoru...................................... Grapă pentru rânduri ... . ............... Pluguri fără grandele .................................. Vânturătdre............................................. Prașitor fără grindeiti. .......................... . . Piese de secerețdre .................................... Prașitâre de Engles .... ...................... Piesele unul plug Engles................................ Semănătâre ...........................................ᵣ Bascula ................................................ Uantar cu palanță.......................• .......... Machină de bătut porumb................................. Material vechii! din uneltele remase afară diu usu în ani trecuți............................... . .......... 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 n n n n n n 7) Ti Ti Ti n 2 9 00 00 1230 00 680 oca 98 75 Material vechili. Se pâte considera ca mate ial hifi. 3 4 5 8 12 Scola ae romologie Unelte de lucru. Casmale de fer.................... Greble de fer mari ... „ „ „ mici Sape „ . , Săpulițe ... Ră^Stâre ... . Târnăcâpe duble .... 24 bucăți 10 6 19 7 Ti T Ti 1 bucată 11 bucăți Transport 2638 Se consideră ca material vechia, trecut la No. 12 (Sc6la fermă, diferite. 75j 2418 ttONffOKl'L '^JUiAl ĂL KOM_ⁱX"“ 1 tunică garnitura 2, 1 perecuo pantaloni de lucru, 1 capela, 1 pereche cisme; I că- CALEA FERATĂ A STATULE1, IAȘI-UNGHENI. Cu începere de Vineri ¹⁸/₃O Martie 1877, vor circula dilnic trenurile mixte următâre ¹ mașe, 1 ismene, 1 crevată Ispas Voicu, din comuna Frăteșcf, pla- ca Marginea, districtul Vlașea ale c?iul semne sunt: talia 1 m. 710 mii părul și sprâncenile negre, ochii crăpul, fruntea mică, nasul, gura și barba potrivite, oblă- dui, facia nâgră, semne n’are: luând cu . densul 1 manta garnitura 2, 1 tunică gar- nitura 2, 1 pereche pantaloni de lucru, 1 capelă; 1 pereche cisme, 1 cămașe, lipi reche ismene. 1 cravată. Stațiuni Tren No. 1 Sosire Plecare Iași --- 11. 00 1 CristescI 11. 25 11. 27 Unghenî români 11. 35 11. 55 ■ Unghenî ruși 12. 00 ---. Tren No. 2 ! Stațiuni ni Sosire Plecare 1 n Unghenî ruși .15 i Unghenî români 1.20 1.50 Christescl 1. 58 2.00 1 Iași 2. 22 OBSERVAȚIUNI avttktctURÎ JU’ . Trenurile vor trage la peronul căel ferate Lemberg-CernăuțI-Iași 2. Casa biletelor la plecare din Iași, se află la vagonul postai al trenului. Se va deschide la 10 25. Se va închide la 10. 55. LICITAȚIUNE. . MINISTERUL DE RESBEL. Intendența militară din I-* divide teritorială. Conform ordinului D-lul ministru de resbel No. 1,992, urmând a se vinde prin licitație efectele afară din servicii! notate mal jos, de la depoul de îmbrăcăminte din Craiova, se publică prin acâsta ca, în^ioa de 15 Aprilie 1877, la orele 12 din <)i. se va țiue licitație în curtea spitalului mili- tar din Craiova (alături cu hotelul Brăi- oiu), acâstă licitație se va țiue în confor- mitatea legel comptabilitățel. Cauțiunea ce urmâsă a se depune de concurenți pentru a putea concura 1» acea licitație va ti de 40 lei în numerarifi saă în bonuri recunoscute de thesaurul public. Licitația se va ține în presenți delegâ-j ților ministerului de resbel și al domenii-- lor Statului. Resultatul licitației se va supune deci- D-lui ministru de ros ;'tepta avisul său, ast-fel’că concurentul - ..supra căruia va resultă prețul cel mal a- vantagios, va ti dator a adăsta avisul mi- nisterulul de resbel. Efectele și obiectele puse în licitațiune sunt: 5 geamantane de mușama; 77 perechi opinci; 34 perechi galoși de santinele ; 189 bidâue mici; 98 gamele mici; 82 marmite; 108 bidâne mari; 93 gamele mari ; 1 mașină de presă ; 2767 cartușiere; 1520 port bjionete ; . 1530 teci de baionete: 68 port tesace; 5 ranițe de vițel; 42 cipestre pentru muștuce. No. 1.445 1877, Martie 19. (4-4) Regimentul Nc 2 de artilerie. SoldațiI mal jos notați, deșertând sunt rugate tdte autoritățile din țâră a’l prinde, și înainta la corp. Dobre Ion, din comuna Râm licu, dis-, tnctul Râmnicu-Sărat, ale cărui semne stjn' 'alia de 1 m. 70 mii., fața smâdă, frokiaa potrivită, ociiil căprui nasul șt gâra potrivite, barba rade, pSrul'și sprân- ' cenile negre, semne particulare n’are ; lu- ânĂ cu dânsul: manta garnitura 2 1 tu- 1 nică garnitura 2, 1 pereche pantaloni de lucru, 1 capei și alte efecte de micul e- Corpnl portăreicor tribuualnlit Ilfo Pentru $iua de 14 Aprilie 1877, s’a fixat -de -onor, jude de pace al ocol, jl, a se vinde cu licitație pe piața • Copstantin- Vpdă, averea mobilă care șe compune din 40 perechi pantaloni detșiruh, .diferite co- lori,. ai D-luj H. Zisu Țetroyicl, .pentru c.es- păgubirea D-lul Th. Șachejarie, se publi- că dâră spre cunoscința tuturor amatori- Iflfl, cu gdăpgire că, dâca nu se va p'utea termina îa acea di, se va continua cu vân- derea și îfi dildl^următâre. No. 5,460. . 1.8.71 Aprilie chipament Bădol Vasile, din comuna Oândesci, di-- sinetul Busăfi, ale cărui semne sunt: ta- lia de 1/m. 70 mili fața smâdă, fruntea potrivită^ ochii căprui, nasul; gura și bar- bă potrivit*, T-pSrifl și sprâncenile castani, semne particulare n’are : luând cu densul 1 manta garnitura 2, 1 tunică garnitura 2 1 perechi pantaloni de lucru, 1 capei, și alte efecte de micul echipament. Voics» Ion* din .comuna Gruia, plasa i Blahnița,j districtul Mehedinți,-ale cărui semne sunt: talia 1 m. 750, facia âchișă, fruntea mare, ochii căprui, nasul bdreă- năt, gurațpofnvitĂ,¹ barba-potrivită, păru j ăegru, sprâncenile negre : semne particu- lare n’are, luând cuîdânsul 1 manta gar- । nitura 2,'1 tunică garnitura 2, 1 pantalon garnitura 2, 1 sapei,-1-pereche cisme, 1 cămașe, 1 obiele/Ț pereche ismene, 1 cra- vată. Tribunalul Ilfov, secțiunea come Sunt convocațl toți creditorii falimen- tului N. Oprea loqescu, 'ca, ih' tSrmenț.de ‘‘ 20 ds dile. de ia âparițiuȘea acestei; lu- scivnțărî prin ■ Monitorul oficial, să se presinteînpretoriul acâsțuî ^or: .tratm- nal, în persână'safi prih procurator în’re- gulă cu acte de creanțe, îhioțite'dĂ.Cojjiie, spre a se verifica și confirma. No.- 3:245-. ’ 18^7, Ap'rilie 6'. — Sunt convocațl -toți creditori al.lfâli- mentulul I.- Eisenbe’rg, ă se presenta !în dioa de 14 ante-meridiane, înpersână safi'prin pro- curator îu regiLflă; spre a chibsui asupra facerea concordatului safi actului de unire. No. 3,^50 1877, Aprilie’6. Tribunalul Ilfov, secția I corecțioim... Vasile. Alecu,’din comuna Bucuresci, Lacjăr-Avram; cm domiciliul n'ecu’nos- districtul Ilfov, ale cărui semne sunt: ta- cut, este citat ca prevenit per a lia 1 m. ,750 mii., j părul și sprâncenile se presenta la acest țribunalj în ijiba deᵣ6 ' galbene, ochii albaștri, fruntea potrivită; Maifi 18-77, căci la cas con-!. d, gura și barba potrivite, obrazul fa- judeca în lipsă, cia .smâdă, semne n’are.:' luâud cu dânsul No. 12,474. Latjăr- Avram; cu< domicili.ițP'h'ecUjrios- . lut nnfn mini nn zx»» i iiii X t ri £i n No. 1.2,474, 1877, Mwtle.1,6, (22) Aprilie 187 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Ilie Petrescu, cu domiciliul necu- oscut, este citat ca prevenit pentru jbă- e, a se presența la acest tribunal, în di- oa de 18 Maifl 1877, căcî în cas con- arifi se va judeca în lipsă No. 12,478. 1877, Martie 16. ■ ’NySi Popescu, -cu domiciliul necu- noscut, este citat ca prevenit pentru furt, se presența la acest tribunal, în dioa do 11 Maiii 1877; căcî, în cas contrariti, se a judeca în lipsă. Mo. 12,487. 1877, Martie 16. Tache G. Mihalescu, cu domiciliul ecunoscut, feste citat ca prevenit pențru furt și vagabontaj, a se presența la acest tribunal, în 4’ua de 3 Maiti 1877, căcî, în cas contrariti se vajudeca în lipsă; '.No. 12.497. . . 1877, Martie. 16. ₇ Manole Dumitru, cu domiciliul ne- cunoscut,, este citat ca prevenit pentru furi; ) presența la acest tribunal, îu ^ioa de 9 Maifl.187.7, căc.î în cas contrariti, seva judeca în lipsă. 1877 Martie 17. Co« ică ibn, cu domiciliul necuno- scu este citat ca prevenit pentru bătae, se regenta la acest tribunal, în 4 oa de 12 Maiu 1877, căcî în cas contrariti se va judeca în lipsă. No. 12,532. 1877, Martie 17. — Moise Eliaș, cu domiciliul necunos- cut, este citat ca prevenit pentru bătae, a șe presența la acest tribunal, în'dioâ’de 7 Maiti 1877,; căci în cas contrariti. se va judeca îu lipsă. No.-12’635. 1877, Mar 17. rlbuualul Ilfov, secția II corecțională. . D. Ilie Pistol,'din comuna Prundu, este hemat la acest, tribunal, în ^ioa .de 6 Maî 1877, la orele 11 diminâță, spre a se • cerceta ca' prevenit î- procesul pentru bă- tae; având în vedere că, de nu va fi urmă- t6're,!sevaj judeca în lipsă. No. 8,510. 1877, Martie 9. —1). Stan Minciună, diu comuna Prun- du, este chemat la acest tribunal, în 4i°a e 6 Mai'fl 1877', lall'ore de diminâță, sp'fe a'se cerceta cs prevenit în procesul •pentru bătae; având în vedere, că- de nu va fi urrtiător; se va -judeca în lipsă. No. 8,511. 1877, Martie 9'. D. Tudor Paraschiva, din comuna run ¹ este chemată acest tribunal , în ijioa’d'e 6 Maî 1877, la orele 11 diminâ- ța ere a se c rceta ca prevenită în proce- ul pentru bătae ; a^ând în vedere că, de u va fi uimătâr" se va j ideea îa lipsă. No. 8.512. 1877, Martie 9. — D. Dumitru Cavaleru, din comuna Prundu, este chemat la acest tribunal, în ().ioa de 6 Maî 1877, la-orele 11 de dimi- nâța, spre a se cerceta ca prevenit în pro- cesul pentru bătae; având în vedere efl, de nu va fi următor , se va judeca în lipsă. Ne 8,513. 1877. Martie 9. — D. Teodor Vasilopolo, din comuna Prundu, este chemat la acest tribunal, în 4ioa de 6 Maiu 1877, la 11 ore de dimi nâță, spre a se cerceta ca prevenit în pro- cesul pentru bătae; având în vedere că, ne- fiind următor, se va :udeca în lipsă. No. 8,514. 1877, Martie 9, — D. Dumitru Marin Lungu, din comu- na Prundu, plasa Oltenița, este chemat la acest tribunal, în dioa de 6 Maiti 1877, la orele 11 diminâță, spre a se cerceta ca pre- venit în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi următor , se va ju- deca în lipsă. 8,504. 1877, Martie 9. - D. Tudor Sârbu, din comuna Prun- du, cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în dioa de 6 Maiti 1877, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit îa procesul pentru bătae; având în vede că, de uuva următor, se va jude- ca în lipsă. No. 8,906. 1&77, Martie 9. — D. Dumitru Ciu a din comuna Prun- du, este chemat la acest tribunal, în dioa de 6-Maiti 1877, orele 11 diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae; având în vedere că , de mi va fi ur- mător , se va judeca în lipsă. Nr 8,905. 1877, Martie 9. — D. Ion Amuzau, din comuna Prundu, este chemat la acest tribunal, în $ioa de 6 Maiti 1877, la 11. ore. de?diminâță,■ spre a se cerceta ca prevenit procesul pentru: bătae; având în vedere că, de nu va fi ur- mător, se vajudeca în lipsa. 1877, Martie 9. — D. Ion Ciurea, din comuna Prundu. este chemat la acest tribunal, îa ioa de 6 Maiu 1877, la orele 11 diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bă- tae; având în vedere că de nu va fi urmă- tor, se va judeca în lipsă. 1877, Martie 9. - D. Tudor Pestrițu, din comuni Prun- du, este chimat la acest tribunal, îu 4i°a de 6 Maiti 1877, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit îa procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 8,908. 1877, Martie 9. — D. Stan Im, din comuna Almiza, ju 2419 uețui Doljiu, osie cnemai ia acest tribu- nal , în dioa de 9 Aprile 1877, la orele 11 diminâță, spre a se cerceta ca preveni- tă în procesul pentru rănire; având în ve- dere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 5,141. x877, Martie lu. — D. Ion Ungurânu safl Poreanu, ci domiciliul necunoscut, este chemat la a- cest tribunal, în dioa de 12 Maiu 1877, la orele 11 diminâță, spre ase cercetacâ pre- venit în procesul pentru furt; având în ve- dere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 10,094. 1877, Aprilie 4. — D. George Dumitru, George Nae E mancipat, lancu loniță Balcău Emancipat, George Didițel și Anica Gg. Didițel, toți cu domiciliurile necunoscute, sunt che- mați la acest tribunal, în 4ioa de 12 Maifl 1877, la orele 11 de diminâță, spre ase cerceta ca prevenițl în procesul pentru bă- tae; având în vedere eă, de nu vor fi urmă- toil, se vor judeca în lipsă. No. 10,098. 1877, Aprile 4.. D. DrăghicI Radu, logofăt de moșie . D. Ghiță Pueinen'i, dincătunu Paicu, este chemat la acest tribunal, îa dioa de 13 A- prilie 1877 , la 11 ore de diminâță, spre a sa cerceta ca preveni în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi ur- mător, se va judeca în lipsă. No. 6,000. 1877, Martie 21 — D. Petrache Popescu, cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în 4ioadel3 Maiu 1877, la orele 11 dimi- nâța, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru sustragere de obiecte; a- vând în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 10 109. 1877, Aprilie 4. — D. Dumitru Bulumac și Niță Tănase Andrei, cu domiciliurile necunoscute, sunt chemați la acest tribunal, în dioa de 14 Maifl 1877, la orele 11 diminâță, spre a se cerceta ca prevenițl în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu vor fi ur- mători, se vor judeca în lipsă. No 10,138. 1877, Aprilie 4. — D. Dumitru G. Corbea, cu domicili- ul necunoscut, este chemat la acest tri- bunal, în 4i°a<1® 14 Maiti 1877, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în ocesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca îu lipsă. No. 10,147. 1877, Aprilie 4. — D-lor Tache Ghimpețâau, Cons;an- tin, fiul Lichi Tănase și Ținea Costache, cu domiciliurile Jiecunoscute/sunt che- 2420 L ¹⁵'•r", HGiiANiEI 0 (22) rilie 187" mâți la acest tribunal, în dioa de 13 Maiii 1877, la orele 11 diminâța, spre a se cer- ceta ca prevenițl în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu vor fi următori, ae vor judeca în lipsă. No. 10 130. 1877, Aprilie 4. Tribunalul de Iași. D-na Elena Bașată, domiciliată în Iași, despărțirea 3-a, în virtutea art. 75, al. 7 din procedura civilă, este citată a se pre- santa în persână saă prin procurator ad- mis de lege, înaintea secției a II a acestui tribunal, la 6 Iunie 1877, ora 11 diminâ- ța, când are a se judeca procesul intentat de D. Buion Ștain, contra'D-sale pentru bani, aducând atuncea și probele ce va fi posedând, la neurmare, causa se va căuta în lipsă. No. 587. 1877, Martie 18. Tribunalul de Prahova, secția I. D. Peinu Stoian cu domiciliul necu- noscut, este citat ca, în dioa de 20 .Maiii 1877, la orele 10 de diminâță, să vină la acest tribunal, spre a se cerceta ca incul- pat pentru delict de lovire; cunoscând că, nefiind consecințe, se va pronunța sentin- ța în lipsă, conform art. 182, procedura penală. No. 11,106. 1877, Martie 8. D. Nicolae Stoen, cu domiciliul ne- cunoscut, se citâsă ca, în dioa de 20 Maiii 1877, ora 10 de diminâță, să vină la acest tribunal, spre a se cerceta ca inculpat pen- tru delict de lovire; cunoscând că, nefiind consecințe, se va pronunța sentința în lip- să, conform art. 182, din pr. penală. No. 11 097. 1877 Martie 8. D-na Păuna lui Nicolae Stoian, cu domiliul necunoscut ae citâsă ca în dioa de20 Maiii 1877, ora 10 dimineța. să vină la acest tribunal, spre a se cerceta ca in culpată pentrn delict de lovire; cunoscând că, nefiind consecințe, se va pronunța în lipsă, conform art- 182, din pro. penală. No. 11 099. 1877, Martie 8. — D-na Zinca Gg. Tudor, cu domici- liul necunoscut, se citâsă ca, în dioa de 20 Maiii 1877, ora 10 diminâța, să vină la acest tribunal, spre se cerceta ca oponin- tă; cunoscând că, nefiind consecințe se va pronunța sentința în lipsă, conform art. 182, din procedura penală. No. 10,959. 1877, Martie 15. D. Andrei Naum, cu domiciliul ne- cunoscut, este citat ca, în dioa de 20 Maiii 1877, la ora 10 de diminâță, să vină la a- cest tribunal, spre a se cerceta ca iac il- pat pentru furt; cunoscând că, nefiind con- secințe, se va pronunța sentința în lipsă, onform art. 182, din procedura penală. No. 11,348. 1877, Martie 15. —D. losif Corner, cu domiciliul recu- noscut, este citat prin acâsta ca, în diua de 13 Mal 1877, ora 10 de diminâță, să vină la acest tribunal, spre a se cerceta ca inculpat pentru delict de lovire; cunos- când că, nefiind consecințe, se va pronun- ța sentința în lipsă, conform art. 182 din procedura penală. No. 11,135. 1877 Martie 8. Trlbuuâlnl Prahova secția II. D. Părvu Cărciumaru, din Ploescl, de la Zahauaua nouă, se citâsă ca , în dioa de 21 Aprilie 1877, ora 10 diminâța, să se presinte înaintea acestui tribunal spre a’șl susține acțiunea civilă; nefiind urmă- tor, seva judeca în lipsă. No. 5,895. 1877, Februarie 26. •SOMAȚIUNE Corpul portăreilor tribunalului Vlașc a D-lul Max Bluman, cu domiciliul necu- noscut. In urma adresei D-lul președinte al tribunalului Vlașca, cu No, 8170, din 8 Aprilie curent, cu care s’a trămiss pre e- secutare sentința acelui tribunal, No. 45 din 1877, învestită cu formula esecutorie corpul portăreilor trimițându-vă copie după notatul titlu vS somâsă D-le, că dâcă în t rmen de 24 ore de la înserarea aceștia în Honitorul oficial, conform art. 388 din procedura civilă, nu veți plăti către D-nu D. Marinescu, creanța ce datorițl prin se - tința tribunalului Ilfov secția comercială, cn No. 637, din 1876, atunci se va urmări și vinde 34 lădl parafină secuestrate prin portărel locali, conform legel. No. 1270. 1877, Aprilie 8. NOI, CAROL I Prin grația lui Dumuedeti și voința na- țională, Domn al Românilor. La toți de faciă și viitori sănătate, Dăm putere și ordonăm agenților admi- nistrativi să esecute acâstă sentință, pro- curorilor să stăruiască pentru aci aducere la îndeplinire, spre credință presinta sen- tință s’a sub-semnat de noi. (Sam.) Gr. Stătescu, A- D. Mimi. In virtutea legel, m^ iține poprirea fă- cută de frații Bruman, al cărora drept ati trecut pe persâna D-lul D. Marinescu, pe acele 34 lădl parafină, averea D-lul Max Bluman, și Hotărasce -. Ca espusele 31 lădl parafină să se vân- dă prin portărel conform legel de proce- dura civilă, și din prețul ce va resulta să se achite cu preferință agenția va pârelor Oanubiane din Giurgiu, de costul trans- portului șimagasinatul iar cu restul ce va rămânea să se achite D-nu D Marinescu, cesionar cu suma conținută îu sentința tribunalului de comerciti Ilfov sub No. 637, li 1^7^ învestită cn f mula ese cuiorie. Estract după presinta sentință se va pu- blica prin Monitorul oficial în ce privea ce pe Max Bluman. (Sem.) Gr. Stătescu, D. Alimănescu. Grefier 1. Dimitrescu PRETEȚIUNIDOTALE. Tribunalul Ilfov, secția I civilă D-na Marița Dumitrescu-, diu calea Vă- căresci, No. 143, prin suplica dată a cestul tribunal și înregistrată laNo.1979, din 1875, a cerut chemarea îu judecată a sociulul D-sâle D. Dimitrie lân si a cre- ditorilor acestuia, pentru separație de pa- trimoniu, și prin jurnalul No. 892, din 1877, s’a amânat cercetarea acestui proces pentru diua de 21 Iunie viitor, a. c. Acâsta dâr, se publică spre 'generala cunoscință No. 3,862. ’ 1877, Aprilie 4. ANUNC. ADMINISTRATIVE Prefectura do Gorj. In sala comitetului permanent al aces- tui județ, este a sa ține licitație pentru darea în întreprindere a următârelor lu- crări, însă: La 3 (15) Mal viitor. a) . înființarea liogerieî necesară în ser- viciul spitaluluI județian și a instrumen- telor chirurgicale. b) . Reparațiunea necesară la localul seâlei de băețî din urbea Târgu-Jiu. La 4 (16) Mal. c) . Radicala reparație a arestului jude- țian. d) . Reparația casarmel companiei I de dorobanți (Buliga). Prefectura publică despre acâsta spre cunoscința amatorilor cari vor avea în ve- dere că, spre a putea fi admiși la concu- rență, trebue a depune la licitație garan- ții provisoril în numerar sau efecte pu- blice, însă : 800 lei pentru prima antreprisă. 400 „ „ a doua „ 2200 „ „ a treia „ 300 „ „ a patra „ Lista lengeriel și a instrumentelor cl.. rurgicale, cum și devisele reparațiunilor se vor putea vedea de amatori în cancela ria comitetului. în tâte dilele de lucru, dr la orele 10 a. m. penă la orele 4 p. m No. 4,583. 1877, Aprilii 10(22, pniie !.87? MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 21 CURSUL BUCURESCI PRIMA CASĂ DE SCHIMB BURSA No. 68. Strada Lipscani. No 68. ⁹/₉₁ Aprilie 1877 Cmnp. Vând. Obligațiuni rurale 74 — 75 — domeniale 67 — 68 — funciare rur. 64 — 65 — „ urb. 50 — 51 — „ 3001. casa > ens. 100 — 110 — Imprum. municipal . 65 — 66 — „ cu prime Bucuresci (bilete de 20 lei) . 20— 21 — (500 1.) Societat. Dacia 220 — 230 — (100 1.) România 50 — 55 — hac M. Levy. CURSUL VIENE viena, 19 Aprilie (st. n.) 1877 Metalice. ..... 59 45 Renta hârtie . . . 64 20 Naționale . . . 70 95 107 75 Acțiunile Lăncel . . . 772 Ctediturf . . . 137 50 London ..... 129 10 Obligațiuni rurale ungare 70 50 s temeșvar . 69 50 , transilvane 67 25 , croate feehet Argint în mărfuri. . . 115 Ducatul. . . . . 6 06 Napoleonul. 10 32’/ Marc 100 . 63 45 BIBLIOGRAFIE Aeșit de sub presă: Indice Bibliogra- fice, al cărților publicate românesee, în România sau de Români în anii; 1874, 1875 și 1876. ANUNCIURÎ PARTICULARE 4 m perdut un înscris al fratelui meu ' doctoru Nica, cu care ’ml datora 150 galbeni, făcut de la anul 1871, Maî 1, pe termen de un an, în coprindere ca să ’ml plătâscă dobândă 15 la sută pe an, pentru care fac acestă publicațiune de a lui per- dere și invit pe orl-care l’ar fi găsit să ’I aducă lasub-semuata, în colârea de Albas- tru, suburbea Vlădica, strada Justiției, No. 9, pentru care va avea uă recompensă de 20 galbeni, căci, în cas contrariu, a- cela care 1’ ar fi găsit, nu se va putea ser- vi de acel înscris de «ât ca de uă hârtie albă, căci, numitul mefi frate se află dus în străinătate pentru căutarea sănătăți. Sevattița Nica. în strada Justiției, No. 9 Epitropia seminarului Nifon Mitropo- litul. In (Jioa de 30 Aprilie 1877, se va ține licitațiune la cancelaria epitropiel, strada Filaret, No. 2, pentru darea prin antrepri- să a aprovisionări a 16 slînjenl lemne de foc pentru trebuința seminarului. Amatori se vor presenta în arătata (Ji, de la orele 12—4, spre a concura la lici- tație. Condițiile se pot vedea în orl-ce (Ji, la cancelarie, în orele de lucru. No. 65. (3-2(J) Am perdut actul de ipotecă înscris în registrele onor, tribunal BusSU, cu No. 44, anul 1873. prin care am împru- mutat pe D. C. Jărcălău cu suma de lei noul 2.500, rog pa cel care l’a găsit a mi’l aduce la casa mea, cătunu Fefeleiu, comu- na Misii, având uă recompensă. N. Măreau. l ie arendat, moșia Mataraoa, din dis- ' ■ trictul Ilfov . plasa Mostiște , de la 23 Aprilie 1878; doritori, se vor a- dresa la proprietarul el Cost, Athanasiu, strada Lipscani, Hanu-cu-Tel, No. 22. (5-4.J) DE ARENDAT, moșia Paraipa - ni, din Vlașca; doritorii se vor adresa la D-nu Em. La- hovari, sau D-lui Gr. Canla- cuzino. _____________________________(5-24)_ Bpiind că D-lor loan Duțescu și Radu & Sandulescu, sub-arendașl al părți de moșie numită Ocnița, ce face parte din Vatra monastirei Dâlu, județu Dâmbovița, plasa Dâlu, nn afi achitat câștiul Sf. Gheorghe, al arenijel anului curent; sub- semnatul arendaș principal al întregel Vetri a monastirei Dâlu; public spre cu- noscința tutulor amatorilor că acâstă parte de moșie numită Ocnița, am pus’o în rea- rendare pe contul primilor sub-arendașl numiți maî sus. Licitațiunea va fi orMă după cum se licitâsă moșiile Statului, rearendarea se face pe termen de un an adică de la 23 Aprilie curent, până la 23 Aprilie al anu- lui viitor 1878, condițiunile de sub-aren- dare sunt tot aceleași prevă Jute în con- tractele de arendare a moșiilor Statului pe periodul 1873—1878; (Jilele de licita- țiune care se va ține în localul subsemna- tului din orașul Târgu-Vesteî, mahalaua Lemnului, sunt la 19 și 20 ale curentei luni Aprilie. 1877, Aprilie. Arendașul Tefere! monastirei Dâlu, din județu Dâmbovița, (2-3d) Scarlat Tănăsescu. AMORTISAȚIE S’a perdut polița de lei noul 900, dată la 3 (15) Februarie 1877, de către D-nu B. Schwarz de aici, la ordinul moștenito- rilor Gl. Schlesinger Nachfolger, și girată cu ordin deschis către mine cu scadența la 3 (15) Aprilie 1877; aduc deci acâsta la cunoscința publică și declar menționata poliță ca nulă și fără valâre. Bucuresci, 3 (15) Aprilie 1877. (1-2(J) Wilh. Waldner. SOCIETATEA REDITULUI FUNCIAR URBAN Se face cunoscut că cuponele scrisurilor funciare ur- oane, cu scadența la 1 Iulie 1877, se plătescu cu un scompt de 1 °|₀ pe lună, la casa Societăței. Direcțiunea 5 2422 MOMrUKLL UMU1AL AL RUM 3 S t K V I C I' ' CALEA FERATA A STATULUI MERSUL TRENURILOR PE LIN! VALABIL DE LA 9 APRILIE 4877 PENE LA NOUI DISPOSIȚIUNI ISUMS» — o ARETAREA « QQ TRENUR LO ce 4 URI d< m&rfurll £ 7 TAȚIUNILE ȚATIUNIL E1T w O p TRE VURI TREN I1 G ° m i; X T E de mărfun (KttOÎlKTI'.'' il “ P Nr. 1 Nr. 3 Nf. 1.03 de Ia TREI « oar min ORK MIN ORE MIN & I U R G I U {ORE MIN Dimin. Sera i X2 a Smâria . “. Dimin. D.-am. BUCURESCI restaurant 9 15 6 05 ; o L< -71 t- r- r- r- co co 2 § - , 7 26 10 ' J.200 Jilava .... 9 33 6 21 >. 0 cq M* o-h o.cqo a | "5.000 GIURGlulBufet 8 39 Șira 12.600 Sintesci (halta) . 9 41 6 29 1T th .h n oi mco tt ? * 1 12.750 Plecare 8 58 17.400 Vidra .... 9 62 6 42 S _____________________ t j 26.300 Frățesc! . 24 400 Gradisce (halta). . 10 04 6 54 43,500 Bănesa 28.770 COMANAÎBufet p.0®11-6 10 n 7 01 47.600 COMANAlBufet ! 45.800 ( Plecare 10 21 7 11 54.400 I Plecare 59 250 Bănesa 11 59 7 51 59,400 Gr odisee (alta) 67 000 Frătesd .... 11 2,3 8 15 63.500 Vie r a . 72.000 giurgiu! Bufet p.0®11’® 1 1 35 8 27 7^ 90 Sintesci (halta) . | Plecare 11 45 Sera Jilava . . Smârda . 11 53 BUiCURESCi restaurant ~~r . ...... ■ ■ 1: arâlgdgtl re) ile At. 103 și 104 vor circula obligator în ș । ‘ ■ și care vor merge cu. vitesa trenurilor mixte. A. CU LINIA DE NORD. 'Jursă direcță intre Viena-Constantinopole și vice-versa 1. Cursa Viena-Constantinopole: MARȚEA ȘI SAMBATA f osire la gara Țârgoviște la ora 8—30 a. m. eu trenul accelerat Nr. 2. Sosire în « Filaret * « 9 — cu trenul local. Plecarea din gara Filaret la ora 9—IE cu trenul Nr 1. 2. Cursa Constantinopole-Viena: MERCUREA Și SAMBATA Sosire ln Giurgiu (Smârda) la 4 ore cu vapor local din Ruseiuk. Sosire în Bucuresci, gara Filaret, cu trenul Nr. 4, la ora 7—17 m sera Plecare din gara Filaret la ora 7 și 30 m. cu trenul local. Sosire îu gara Târgovisce la ora 7 și 45 minute. Plecarea din < < 8 și 15 m. cu trenul ac -, 3. Treuui Nr. u trefiul accelerat Nr. 3 spre Vârciorova. 4. Trenul Nr, 104 și 4: u trenul accelerat Nr. 4, la ora 8 15 minute , la Brăila-Galați Roman, lași-Suceva, Viena, Berlip, Paris; Petersburg. 5. Trenul Nr. 1 : Cu trenul accelerat No. 4, care sosesce din Vârciorova L o și 30 m. ii ini ine ța . Ou trenul .accelerat Nr 2, eare sosesce din Viena , Lemberg Suofva. Roman. Galați, Brăila, la ora 8 si 30 minute dimineță ■qujfranulat, țt/ de călători ea,re sosesce din Galați și BiM. ■ . . oră '4 și" 30 minute. dupe amdijă-^i. B. U VAPOARE DANUBIENE LA G1U1 1. Cu vapore accelera te. * ... Sosind la Giurgiu din sus Mercurea și Sâmbăta, li orele'11 a. m trenul No. 104. 2) . Plecând de la Giurgiu în sus Mercurea și Sâmbăta, la orele 5 ,i/ₛₜ>wra, trenul Nr. 1 și 103. - 2. Cu vapdr dc posta la Giurgi aiM^Ilpouiniola Giurgiu din sus : Luni și Vineri trenul No. 4. 2) . Plecând de la Giurgiu în jos: Luni eu trenul No 1 3) . Plecând de la Giurgiu în sus: Marți și Vineri eu trenul Nr. 1 f . Sosind >la Giurgiu din jpsj Vineri eu trenul No. 4. jr n nn GiATtrî irwPMrX atamTan^ă & ' .Cr :enul de. postă, care • < Rusciulha Varna 1 UAlUDAdA. Li No. 1. U.ora ! șpO njțmte p^m., Trenul Nr. 4. jCir trenul de, postă ^re sioșe’eje .in ljusckik. toi- Vama^la .o^ele o p. m NB). La gara Filaret se vând bilete atât, pentru vapdrele acce ■ lerate dât.iși pentru vapdrele de postă pentru tote stațiunile pânâ în sus la Viena și în jos până la Chilia. DIRECȚIA DE EXPLOATARE Imprimeria Statului DlRECTORE: N. T OlUȘANU