o o. 78

jn numer 25 o.

^Vineri, » (20) Aprilie Ic

MONITORUL OFICIAL

AL ROMÂNIEI

ABONAMENTUL:
PB AN, TBEl-țECI și ȘESE; ȘESE LUNI, 20 LEI'
(ântâiu Ianuarie și ântâiu Iulie)

AnUNOIURILR:
LINIA UE TBEI-DEOI LITERE. TBBI-ț)>Ol BANI
(inserarea Il-a și mal departe, 20 b.)

    Prețul unei publicații judiciare,
iânâ la eincl-(!eei linii, eineî lei; eră maî
    1 mare de einel-ijeel linii, fiece lei

UIRECȚITINEA :
strada Germană cuitea Șerban-Vodă
Scrisorile nefrancate se refusă

Inserțil și reclame, 60 b. lini*,
inserarea Il-a și mal departe, 30 bani linia.
Anunciurile se primesc și cu anul

SUMAR
  PARTEA OFICIALA. — Președenția consili-
ului de miniștrii: Dieret. Raport. — Jur
na).
  Ministerul de resbel: Decrete. —- Raporte.
  Ministerul cultelor ji instrucțiunel publice :
Decret.
  Ministerul de interne, Decret. Raport —
Prescurtări de decrete.
  Ministerul de finance : ecret. — Prescur- ,
țări de decrete. — Deeisiunî.
  ►ARTEA NEOFICIALĂ. -Depeși telegrafice
  Buletin esterior. cedința Senatului de la 9
Februarie.— Continuarea ședinței Adunărel de-
putatilor de la 19 Martie. Știri din întru.
  Anuneiuri ministeriale, judiciare, administra-
tive și particulare.

  PARTEA OFICIALA

Bucuresci, 7 Aprilie 1811.

  PREȘEDENȚIA CONSILIULUI
           DE MINIȘTRI

   CAROL I
   Priu grația lut Dumneaei și voința na-
țională, Domn al Românilor,
   La toți de faciă ți viitori, senătater,
Asupra raportului ministrului Nos-
u secretar de Stat, președinte al
consiliului miniștrilor sub No. 293;
   Vedend jurnalul consiliului Nostru
  e miniștri de la 7 Aprilie curent ;
   In virtutea art. 95 dinConstituțiune,
  Am decretat și decretăm ce urmeză:
  Art. I. Corpurile Legiuitdre sunt
  onvocate în sesiune extraordinară
  entru dioa de 14 Aprilie curent.
   Art. II. Președintele consiliului Nos-
tru de miniștri este însărcinat cu a-
ducerea la îndeplinire a acestui decret.
   Dat în Bucurescl, la 7 Aprilie 1877.
                         CAROL.
Președintele consiliului
  miniștrilor
  ! C. Brătianu.            No. 801.

gs Raport 1 D-lui președinte al eonsilulul de mi-
niștri către M. S. Domnitorul.
      Prea înălțate Dâmne,
   Autorisat de consiliul.miniștrilor prin
jurnalul de la 7 Aprilie curent, subsem-
natul are ondrea de a ruga pe Măria-Vd-
stră să bine-voâscă a subscri alăturatul
decret prin care se convdcă Corpurile Le-
giuitdre în sesiune extraordinară pentru
diua de 14 Aprilie curent.
      Sunt cu cel mal profund respect,.
      Prea înălțate Ddmne,
      Al Măriei Vdstre ,
      Prea plecat și prea supus servitor,
      Președintele consiliului miniștrilor,
  No. 293             I. C. Brătianu
7 Aprilie 1877
  Bucuresci.

       CONSILIUL MINIȘTRILOR

Jurnal
   Consiliul miniștrilor, în ședința sa de
astă-(JI Joul 7 Aprilie 1877,
   Pentru motivele espuse prin raportul
consiliului către Măria Sea Domnitorul,
sub No. 283 de la 3 Aprilie curent ■
   In virtutea art. 95 din Constituțiune;
   Autorisă pe D. ministru președinte să
supue la semnătura înălțime! Sâle Dom-
nitorului decretul pentru convocarea Cor-
purilor Legiuitdre în sesiune extraordi-
nară pentru <Jiua de 14 Apriliu curent.
   Miniștrii : I. 0. Brătianu, I. Docan,
General Al. Comat, G. Chițu M Co-
gălniceanu, I. Cămpineanu. No 1

       MINISTERUL DE SESBEL.

   CAROLI
   Prin grația lui Dumnezeii și voința na-
țională, Domn al Românilor,
   La toți de faciă și viitori, sănătate;
    Avend în vedere jurnalul consiliu-

lui de miniștri, din 5 Aprilie, anul una
mie opt sute șepte-deci și șepte;
   Asupra raportului ministrului Nos
tru secretar de Stat la departamentul
de resbel sub No. 3.286 ,
   Am decretat și decretăm :

REGULAMENT
 ASUPRA REOHISIȚ1UNILOR MILITARE.

TITLUL I.
Dreptul de rechisițiune și objectele
de rechisiționat.

CAPITOLUL I.
Condițiuni generale în care sa pote esersa
dreptul de rechisițiune.
   Art. 1. In cas de mobilisare parțială
saă totală a armatei ministrul de resbel
hotărasce.în condițiunile determinate prin
regulamentul de faciă, epoca când începe
pe uă parte safi pe tot teritoriul țărel o-
bligațiunea pentru locuitori de a da pres-
tațiuni în natură, necesarii pentru a corn
plec ta insuficiența aprovisionamentelor ar-
matei, adunate prin midldcele ordinare ale
administrațiuneî resbelulul.
   Art. 2. Prestațiunile dafi drept la des-
păgubiri egale cu valdrea lor afară de ca
șurile speciale determinate prin aliniatul
I al articolului 8 din regulamentul de faciă.
   Art. 3. Dreptul de a face rechisițianl
aparține autoritățel militare.
   Rechisițiunile sunt tot-d’a-una formu-
late în scris și subsemnate.
   Ele determin felul și cantitatea presta-
țiunilor impuse, <jioa și locul predărel, și
pe cât va fi cu putință durata lor.
   Nimeni nu pdte fi silit a da un object
deca în momentul cererel nu’l posedă.
   Orl-ce re hisițiune implică responsabi-
litatea pecuniară a aceluia care o ordonă
fără prejudițiul disposițiunilor art. 43
   Se va da tot-d’a-una uă chitanță de pri-
mirea objectelor rechisiționate.
i Art. 4. Instrucțiuni ministeriale va de-

2360

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

8 (20) Aprilie 1877

    Art. 6. Rechisițiunile relative la între-
buințarea stabilimentelor industriale pen-
tru trebuințele arătate la articolul prece-
dent și în cas de resbel nu pot fi făcute
de cât după un ordin special al ministru-
lui de resbel safi al comandantului unei
armate.
    Art. 7. In cas de urgență, după ordinul
ministrului de resbel se pdte procede
prin rechisițiune la strângerea aprovisio-
namentelor necesarii sub-sistențel locui-
torilor din piețele de resbel.
    Art. 8. Rechisițiunile prevădute la pa-
ragraful 1, al art. 5 din regulamentul de
faciă, nu dati drept la nici uă indemnitate
atât în timp de pace cât și de resbel.
    Hrana trebuinciâsă pentru ofîciărl și
trupe precum și paele de culcat dati în
tot-d’auna drept la indemnitate.

TITLUL II.
   Despre esecutarea rechisițiunilor.
CAPITOLUL III
   Despre rechisițiunile relative la locuință, hrană,
echipament de tot felul și orl-ce alte objeete și
serviciurl trebuineiose armatei.
   Art. 9. Orl-ce rechisițiune privitdre ob-
jectelor enumerate de acest capitol trebue
să fie adresată comunei.
   Cu tâte acestea, dâcă nici un membru al
municipalitttțel nu se găsesce la reședința
comunei sati dâcă uă rechisițiune este ur-
gentă și trebue a se face pe un punct de-
părtat de la reședința comunei și este pes-
te putință de a o notifica în regulă, rechi-
sițiunea pdte fi adresată de autoritatea
militară d’a dreptul locuitorilor.
   Rechisițiunile făcute într’uă comună nu
trebue să trâcă peste resursele aflate pe
teritoriul său.
   Art. 10. Primarul asistat, afară de ca-
șuri de forță majoră sati de uă estremă
urgență, de doui membri al consiliului
comunal și de duol din locuitorii cel mal
impuși din comună, face repartiția între
locuitori a prestațiunelor cerute și între
contribuabili, chiar|când aceștia nu locu-
esc în comună.
   Acestă repartiție este obligattire pentru
toți aceia cari sunt numiți într’ănsa.
   Se va da de către primar, la fie-care
dintr’ânșil uă chitanță de prestațiunile
furnisate.
   Primarul va lua măsurile trebuincidse
ca în cas de lipsă a orl-căruia locuitor satt
contribuabil, repartiția în ceea ce ’l pri-l
v'sce pe acesta, să seesecute.
   In loc de a proceda prin facerea unei
repartițiuul, primarul, dâcă găsesce de tre-
buință, pâte în socotâla comunei să apro-
visionese direct și să predea prestatiunele
cerute ; cheltuelile ce provin din acâstă o-
perațiune, sunt imputate asupra resurse-
lor generale ale budgetului comunal, fără
ca să fie trebuință de uă auțofișațiune
specială.                         ' I

  termina condițiunile de esecutare a regu-
lamentului de facjă îu ceea ce privesce
denumirea autorităților, cu dreptul de a
ordona satt a face rechisițiunl, formularea
acestor rechisițiunl și limitele în care ele
trebuesc a fi făcute.

CAPITOLUL II.
       Despre prestș.ținȘUefM^Xpchisit'⁰¹¹³!-
    Art,. 5, ₜC$le mșl indispensabile furni-
turi armatei sunt:
    1.    Cuartiruirea îa locuitor a dmenilor,
cailor și celor-alte animale în localurile
disponibile, precum și clădirile trebuin-
cidse pentru personalul și materialul ser-
vicjurilor de orl-ce natură aparținând ar-
matei ;
    2.    Alimentele de hrană pentru ofîciărl
și soldați;
    3.    Incălditul pentru armată, furagiul
entrli cal și alte animale, paele de așter-
nut pentru trupele bivuacate satt cantonate;
    4.    Morile și cuptdrile ;
    5.    Hamurile și trăsurile de transport de
orl-ce natură d’impreună cu personalul;
    6.    Animalele de tot felul trebui ncidse
atât transportului cât și alimentațiunel
trupelor;
    7.    Căile ferate coprinqlând atât materia-
lul de tot felul cât și personalul și clă-
dirile ce ’I aparțin;
    8.    Materialul, sculele , instrumentele,
mașinele și aparatele pentru construcția
satt reparația căilor de comunieațiune și
în general pentru esecutarea orl-căria lu-
crări militare ;
    9.    Călăuzele, conductoil, precum și 6-
menl trebuincioșl pentru tdte lucrările ce
diferitele serviciurl ale armatei att a e-
secuta;
    10.    îngrijirea bolnavilor sau a răniților
pe la locuitori;
    11.     Bastimentele satt îmbărcările ce se
găsesc pe rîurif, gârle, lacuri și canale;
    12.     Efectele de îmbrăcăminte, echipa-
ment, campament, harnașament, armătură
și de culcat, medicamentele și mijldcele de
pansament;
    13.     Tdte cele-alte obiecte și serviciurl
a cărora întrebuințare ar fi neapărată in-
teresului armatei.
   J’restațiunile prevădute la paragraful 1,
2 și 3 ale articolului de faciă și la art. 26
din acest regulament sunt singurele cari
pot fi rechisiționate în timp de pace în
cașuri de concentrări de trupe pentru e-
sercițiuti mari, manevre, sau când uă
parte din trupe se mobilisesă pentru res-
tabilirea ordinel în verl-uă localitate.
   In cașurile prevădute de precedentul a-
liniat, rechisițiunile sunt locale și nu se vor
face de cât numai atunci când adminis-
trațiunea resbelulul va simți necesitatea
în interesul armatei de a recurge la măsu-
rile escepționali ale rechisițiunel din cau-
sa anevoințel de a pn întâmpina trebuin-
țele armatei după regulelo ordinare.

   In nici un cas primarul nu va putea co-
prinde în repartiție stabilimentele religi-
, tise satt ospitaliere, proprietățile Statului
satt ale județului situate îu comună pre-
i cum și nici un object satt clădire aparți-
ind companiilor drumurilor de fer și care
servă Ia expldtare.
   Art. 11. Proprietarii, căpitanii sati pa-
tronii bastimentelor, vapârelor și imbar-
cațiunelor de orl-ce natură sunt datori,
după primirea uneî^rechisițiunl, de a pu-
ne aceste bastimente, vapâre satt ambar
cațiunl la disposițiunea autoritățel mili
tare, care are drept de a disposa în inte-
resul serviciului și chiar de a rechisiți
ona întregul sătt personal sau uă parte
dintr’ânsul.
   In apele maritime aceste rechisițiunl
se vor face prin intermediarul administra-
țiunel flotilei, în punctele țărmurilor unde
ea este represintată și după ordinele spe-
ciale ale ministerului de resbel.

CAPITOLUL IV.
Despre reehisițiunele relative la eaî și trăsuri.
   Art. 12. Recensemântui canor și epoio
de la vărsta de. 6 ani în sus, se va face în to.
anii de la 1-ltt la 20 Ianuarie, în fie-care
comună de uă comisiune compusă din pri-
mar, doui membri al consiliului comunal
și doui*' locuitori din cel mal împușl.
Vărsta unul cal satt âpă se socotesce de
la 1 lanuaritt al anului nascerel.
   Art. 13. In fie-care an și la epocele ce
se vor fixa mal d’inainte de autoritatea mi-
litară, comisiunl mixte numite în fie-care
județ, de către ministru de resbel, proce-
dâsă pe cât se va putea în fie-care comună
în presența primarului, la inspecția și la
clasarea cailor și epelor trecute în recen-
semânt precum și acelea ce s’ar găsi ne în-
scrise și care ar întruni condițiunile nece-
sare pentru servicitt.
   Art. 14. Animalele recunoscute proprii
pentru vr’unul dia serviciurile armatei .
sunt clasate după categoriile stabilite în
budget, după prețul hotărît pentpu cum-
părarea anuală a remonțiilor.
   Comisiunea procedă în urnță la-trage-
rea la sorți între animalele de diferite ca-
tegorii.
   Art. 15. Sunt scutiți de rechisițiune în
cas de mobilizare și nn sunt trecuțl pe
lista declasare pe catigorii:
  1.    Caii apaițiind Capului Statului;
  2.    Caii funcționarilor ce'sunt datori s
aibă pentru serviciul Statului;
  3.    Armăsarii aprobați satt autorisațl
pentru reprtiducțiune;
  4.    Epele care<sunt constatate pline, satt
care att mânz, sati recunoscute a fi desti-
nate pentru reproducțiune;
  5.    Caii și epele care nu aii încă vârsta
de 6 ani;
  6.    Caii administrației poștelor satt ace-
ia cari ’I întreține pentru serviciul său
prin contracte particulare ;

8 (20) Aprilie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMA .Li

  7.    Caii trebuincioșl pentru a asigura
serviciul tuturor transporturilor necesarii
în timp de resbel mal cu sâmă aceia al
drumurilor de fer.
   Art. 16. Un tablofl certificat de preșe-
dintele comisiunel mixte și de primar ca-
re să arate semnalimentele cailor clasați ,
Nr. sorților precum și numele proprieta-
rilor lor, este trămis comandantului esca-
dronulul de călărași din județ.
   Uă copie după acest tablofl rămâne de-
pus la primărie pânflla clasamentul viitor.
   Art. 17. Contigentul animalelor de fur-
nisat în cas de mobilisare din fie-care ju-
deț, pentru a complecta efectivele cailor
de trupă prin trecerea după picior de pa-
ce pe acela de resbel, este fixat pe județe
de ministerul de resbel, țiind socotâlă
pentru fie-care catigorie de resursele cons-
tatate de comisiunele mixte la inspecția
anuală precum și de resultatul posibil al
mutațiilor sau al perderilor de prevădut.
   Acest contigent este împărțit de către
prefect pe plășî și comune după resursele
fie căria categorii.
   AcAstă repartiție se notifică numai în
cas de mobilisare.
   Art. 18. Când mobilisare» este ordona-
tă, comunele sunt datâre de a furnisa cai!
rechisiționațl în virtutea articolelor pre-
cedente și de a 'I trămite la Capitala jude-
țilul la data fixată de autoritatea militară.
   Pentru acest sfârșit primarii, după pri-
mirea ordinului de mobilisare, anunță po
locuitori că tdte animalele clașate și pre-
sente în comună, precum și acelea care ati
fost introduse de la cea din urmă clasare
și care nu sunt coprinse în cașurile de
scutire, trebuesc a fi aduse înaintea comi-
siunel instituită prin art. 12, care este în-
dată convocată de primar.
   Comisiunile esaminâză din nou caii și
cele-alte animale de rechisiționat, după
ultimul tabloti de clasare dresat de comi-
siunea mixtă, eliminâzȘi provisorifl pe a-
celea care numai îndeplinesc condițiunile
cerute, înscrie la finele tabloului pe cele
din nofl aduse, trăgând maifl la sorți în-
tre aceste animale daca numărul lor pe ca-
tegorii ar trece peste Zece.
   Toți caii precum și cele-alte animale
clasate și alese de comisiune pentru a fi
predate armatei se vor trămite prin îngri-
jirea primăriei la reședința județului co-
misiunel militare prevăzută la art. 19 al
regulamentului de faciă.
   La numărul fixat de ministerul de res-
bel prin repartiție se va adăoga încă $ece
cal la sută din aceia care urmâsă pe lista
de tragere la sorți, spre a putea comisiu-
nea militară din fie-care județ, după esa-
minarea cailor trimeșl de fie-care comună,
se elimineze pe aceia cari nu ar mal fi
buni de servicii!. Caii recunoseuți ne apțl
do servicifl se vor lua înapoi de comune
   Caii și cele-alte animale eliminate pro-
visoriu de comisiunea comunală ca ne mal

fiind buni de serviciu daca numărul sor-
țului ’I ar fi destinat armatei se vor tră-
mite în același timp cu cel-alțl comisiunel
militare care singură va putea pronunciă
definitiva lor escludere.
   Art. 19. Comisiunea militară prevădută
la articolul precedent se va numi de către
ministru de resbel și va avea drept misiu-
ne de a esamina caii aduși de comune și a
I trămite pe la corpurile ce se vor des-
tina.
   Art. 20. Proprietarul unui animal co-
prins în contigentul de furnisat de fie-ca-
re comună, are dreptul de a cere comisiu-
nel militare înlocuirea acelui animal cu
un altul ne coprins în acel contigent deră
aparțiind aceliașl categorii și îndeplinind
condițiunele cerute pentru serviciu.
   Art. 21. Afară de caii care pot fi luați
din comune în virtutea regulamentului de
faciă autoritatea militară are dreptul de a
rechisiționa trăsuri și atelagiurl spre a a-
sigura midlâcele de transport în cas de
mobilisare a armatei.
   Aceste midlâce de transport coprinde
trăsuri trase cu bol safl cal având hamuri-
le în bună stare.
   Caii pentru atelagiurl sunt coprinșl
prin deducere diu contingentul rădicat în
virtutea regulamentului de faciă.
   Art. 22. Recensimântul și clasarea tră-
surilor precum și rechisițiunea și trămi-
terea lor la corpuri se vor face , conform
celor prevădute la art. 12, 13, 14, 16, 17,
18 și 19 din regulamentul de faciă pen-
tru cal.
   Condițiunile ce trebue să îndeplinescă
trăsurile pentru a fi luate în serviciul mi-
litar se vor prescri de ministru de resbel
prin decisiune ministerială.
   Pentru constituirea atelagiurilor trage-
rea la sorți se face între caii de tras
clasați de comisiunea mixtă prevârjutA la
art. 13.
   Hamurile sunt furnisate de proprietarii
cailor în bună stare. Se pot rechisiționa
și trăsuri fără atelagiurl.
   Art 23. Sunt scutite de rechisițiune în
cas de mobilisare, trăsurile afectate pen-
tru serviciul poștelor, acelea care aparțin
companiilor drumurilor de fer și servind
la explâtare precum și acelea cari sunt
special afectate pentru transportul persâ-
uelor.
   Aceste trăsuri nu sunt trecute pe sta-
rea de receusemânt.
   Art. 24. Estimația trăsurilor și hamu-
rilor se va face de comisiunea mixtă pre-
văzută la art. 13.
   Prețurile ce va fixa vor fi obligatorii.
   Acele trăsuri cari nu vor întruni în mo-
mentul rechisițiunel aceleași condițiuni
ca în momentul estimațiel, se vor aprețui
a doua âră de comisiunea militară, pre-
văzută la art. 19.
   Prețul ce se va plăti va fi acel fixat de
acâstă din urmă comisiune. Incaș de con-

testare se va recurge la comitetul perma'
nent, care decide fără apel.

   Art. 25. Rpchisițiunea trăsurilor înhă-
mate, făeându-se în scopul de a complecta
miZlâcele de transport ale armatei, sunt
plătite și vor aparține administrațiunel
resbelulul.
   Art. 26. Pentru convoiurile auxiliare și
temporari trebuinciâse armatei atât îo timp
de pace, îo cas de mobilisare sau concen
trare a armatei safl a uă parte din armată,
în marșuri și chiar de schimbări de gar-
nisână a trupelor, trăsurile trase cu bol
sau cal se vor lua din comunele cele mal
apropiate și nu mai mult de cât 24 ore.
Prețul de chirie se va fixa pe kilometru
de către comisiunea prevâZută la art. 34,
uă dată cu tarifele generale.
Rechisițiunile pentru acest sfîrșit se vor
adresa primarilor de către comandantul
trupelor
   Art. 27. Trăsurile și animalele clasate
care nu vor fi fost luate, precum și tâte a-
celea cari nu ati fost clasate, pot fi rechi-
siționate conform regulamentului de faciă.

CAPITOLUL V.
Despre rechisițiunile relative la căile ferate,
   Art. 28. In cașurile prev^Zute de art. 1
al regulamentului de faciă și numai pen
tru cașul de resbel, companiile căilor fe-
rate sunt datâre a pune la disposițiunea
ministerului deresbel tâte resursele în per-
sonal și material de care el* va ave trebuință
pentru a asigura transporturile militare.
Personalul și materialul ast-fel rechisițio-
nat, pâte fi întrebuințat pe tâte liniile, fără
a se ține socotâlă de linia din care face
parte, atât îo întru cât și afară de basa de
operațiune.
   Art. 29. Autoritatea militară pâte ase-
menea să ia de la companii, prin rechisi-
țiunl și pe prețul cu care ati fost plătite,
combustibilele, materiile grase și alte ob-
jecte cari ar fi trebuinciâse pentru servi-
ciul căilor ferate în campanie.
   Art. 30. Dependințele gărilor și ale că-
ilor, coprindându-se biurourile și firurile
telegrafice ale companiilor cari pot fi tre-
buinciâse administrației resbelulul.se pune
asemenea, prin rechisițiune, ladisposiția
autorități militare.
   Rechisițiunile vor fi adresate de că: e
autoritatea militară șefilor de gare.
   Art. 31. Rechisițiunile prev^Zutela art
28, 29 și 30 ce preced, vor fi făcute după
formele ce se vor determina prin instruc-
țiunile ministeriale, care va prevedea și
Indemnitățile la care dă drept.
   Regulamentul astă-Zl esistând asupra
transporturilor pa calea ferată, va fi revâ-
Zut și complectat pe basele regulamentu-
lui de faciă
   Art. 32. In timp de resbel transporturi-
le comerciale încetâză de drept pe liniile
ferate situate între basa de operațiuni și
armată.

2362

MONITORUL UMCIAl AL kOMANUJI

8 (20) Aprilie 1877

   Acâstă suspendare nu dă drept la nici
uă indemnitate.

   Art. 33. Comunele nu pot coprinde în
repartițiunea prestațiunilor ce sunt rechi-
siționate d’a furnisa nici un obiect apar-
ținând companiilor drumurilor do fer.

TITLULUI.
   Despre regularea indemnităților.
CAPITOLUL VI.
  Regularea indemnităților datorite pentru pre-
  ațiunile rechi siționate în virtutea regulamen-
  tului de faciă.
   Art. 34. In prevederea reehisițiunilor
de făcut în virtutea regulamentului de fa-
ciă pentru trebuințele cele mal obicinui-
te armatei, ministrul de resbel numesce în
fie-care județ câte uă comisiune mixtă în-
sărcinată de a fixa în fie-care an prețul
indemnităților cuvenite pentrn prestațiu-
nele de furnisat.
   Aceste comisiunl vor alcătui tarife ge-
nerale pentru obiectele de furnisat, care se
vor publica în Monitorul oficial, și vor fi
obligatorii atât pentru autoritatea milita-
ră câtși pentru locuitori, luându-se de ba-
să la plata iudemnităților.
   Art. 35. Prestațiunile al căror preț nu
s’ar putea stabili de comisiunea mixtă
prin tarifa generală alcătuită conform ar-
ticolului precedent, se vor estima în mo-
mentul rechisițiunel de către comitetul
permanent al județului.
  ;Dâca veri un obiect, din causă de impo-
itilitate, nu s’ar putea estima nici în mo-
mentul rechisițiunel, el se va estimaiîn ur-
mă, cel mult în termen de uă lună de la
rechisițiunea Iul.
   In cașurile prev?4u^e îⁿ presentul arti-
col, estimațiunease va faceluându-se drept
normă prețul ce a avut acea prestațiune
cu șâse luni de (iile înainte de . echisiți-
une.
   Ministrul de resbel va putea ref'rma,
fără apel, decisiunile comitetelor perma-
nente.
   Art. 36. Primarul comunei unde s’a fă-
cut rechisițiunea trămite intendentului mi-
litar uă copie legalisată a ordinului de
rechisițiune, împreună cu tâte bonurile
date de corpuri de furniturile făcute. Ace-
sta liberâsă un mandat primarului, care se
a plăti la casieria județului st il a armatei
cel mult în termen de trei luni.
   Primarul îndată ce a primit banii ’I îm-
parte fie-căruia, după furniturile ce a dat.
   Art. 37. In timp de pace, prestațiunile
revăduti la art. 26 se vor plăti în bani
și îndată ce transportul s’a efectuat de
către corpuri și seiviciurî.
CAPITOLUL VII.
   Disposițiunl relative la marile manevre.
   Art. 38. Indemnitățile ce pot fi alocate
In cașuri de daune aduse proprietăților
priiate prin trecerta safi stațiouajea tru-

dată de co siliul de miniștri prn jurnalul
încheiat îu ședința de la 5 Aprilie 1877,
are onâre a ruga pe Măria Vâstră să bine
voâscă a decreta, sub formă de regulament,
disposițiunile coprinse în alăturatul pro
ject de decret, relativ la rechisițiunile m.
litare.
        Sunt, cu cel mal protund respect,
        Prea înălțate Dâmne
        Al Măriei Vâstre,
        Prea plecat și supus servit
         Ministru secretar de Stat
         la departamentul de resbel,
         General de brigadă, Cernat.
  No. 3 286.         1877, Aprilie 6,

  CAROL I,
   Prin grația lui Daiuuwjou ș lința ua
ională, Domn al Românilor,
  La toți de faciă și-viitori, gănetai
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar ’de¹ Șțat. la dep arțam &nțjil
de resbel, sub No. 3,292 ;
   Vedend jurnalul consiliului de mi-
nistri, cu No. 3, din 5 Aprilie <1877
  Am^decretat și decretăm': '
   Art. I. Armata permanentă s'
teritorială cu reservele lor. este ^mobi-
lisată.
   Art. II. Milițiile dupe trebuihțaf,ce
se vă simți'-.vor fi 'orgahisate în‘ c o r-
puri active, spre a luă parte la acestă
mobilisare.
   Ârt. III. GaMele orășenesc! suni
chemate pe -timpul concentfăreT tru--
pelor să facă servicihrile 'preyedute
prin lege., _        £ rS ‘
   Art. IV. Un decret special,va de-
termina compunerea unităților tactice
precum și comandamentele- lor. •
   Art. Ministru Nostru secretar de
Stat la departamentul de resbel este
însărcinat cu esecutarea acestui de
creț.
   Dat în Bucurescl, ia 6_Aprilie 187
                            CAROL
   Ministru secretar de Stat
la departamentul de resbel,
General de brigadă, Cernat. No. 787

   Raportul D-lul ministru de rdsbel către M
S. Domnitorul.
     Prea Înălțate Dâmne,
   lu înprejurările de faciă uirnaud ca ai-
feritele elemente ale puterei armate să fie
mobilisate și alcătuite în corpuri active,
am onorul a ruga pe Măria Vâstră să bine
voiască a sub-semna alăturatul project de
decret care coprinde măsurele generale a-
supra mobilisărel, care măsură s’a.adoptat

pelor în marș, manevre și operații combi-
nate , trebuesc, sub pedepsâ d’a perde
dreptul să fie reclamate de către cel în
diept la primăria comunei în cele trei
dile care urmâsă după trecerea sau pleca-
rea trupelor.
   Uă comisiune mixtă în fie care corp de
armată safi fracție de corp de armată ope-
rând isolat va proceda la estimarea dau-
nelor.
   Dâcă acâstă evaluație este primită,
suma fixată este plătită pe dată.
   Iu cas de neunire, reclamația este adie-,
sată sub formă de apel la comitetul per-
manent al județului, care statuâsă cu drept
de recurs la curtea de apel.
   Instrucțiuni ministeriale vor determina
composițiunea și modul de a funcționa al
comisiunel.
   Art. 39 și cel din urma. Ministru No-
stru secretar de Stat la departamentul
de resbel este însărcinat cu esecuta-
rea acestui decret.
  Dat în Bucuresci, la 6 Aprilie 1877
                             CAROL.
   Ministru secretar de Stat
la departamentul de resbel ,
General de brigadă, Cernat. No. 789.

   Raportul D-lul ministru de resbel către M.
S. Domnitorul.
     Prea înălțate Domne,
   Crganisațiuuea militară a unei țări tre-
bue să prevadă tâte mijlâcele necesarii
armatei spre a putea trece cu înlesnire
după piciorul de p ce pe acela de resbel
și fără a produce uă perturbațiune ger -
rală în țara.
   Midlâcele ordinare ale administrațiunel
militare fiind în tot-d’auna insuficiente
pentru a putea procura îu timp de resbel
aprovisiouamentele necesarii armatelor, a-
cestea au avut tot-d’auna recurs la mit)lâ-
cele extraordinare ale rechisițiunrî, care
nefiind prevădute prin uă anume lege, s’a
esecutat într’un mod inegal și neregulat,
apăsând greii asupra populațiunilor; fără
ca să satisfacă cu tote acestea pe deplin
trebuințele armatei.
   Necesitatea întrebuințărel rechisițiuni-
lor ca mijloc d’a procura aprovisionamen-
tele necesarii armatelor în timp de resbel,
fiind de toți recunoscută, guvernele națiu-
nilor civilisate afi căutat a regula prin
legi bine combinate aceste rechisițiuni ce
se impun locuitorilor de imperiâsele ne-
cesități ale resbelului, garantându-se ast-
fel drepturile fie căruia.
   Basat pe aceste considerațiunl, minis-
trul de resbel, din timp, a presentat Cor-
purilor Legiuitâre proectul de lege rela-
tiv la rechisițiunile militare, dâră care,
până îu present, rămânând ne votat pe bi-
rourile Adunărei deputaților.
  Sub-semnatul basat și pe autorisațiunea

8 (20) Aprilie 18/7

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

și de consiliul de miniștri prin jurnalul
sau No. 3, din 5 Aprilie 1877
   Afară de acâsta în curând voiu avea o-
norul a supune la aprobarea Măriei Vos-
tre un alt project de decret relativ la cou-
stituirea diferitelor corpuri și a Coman
damentelor lor.
         Sunt, cu cel mal profund respect,
         Prea înălțate Dâmne ,
         Al Măriei Vdstre,
         Prea plecat și supus servitor,
         Ministru secretar de Stat
         la departamentul de resbel,
         General de brigadă, Cernat.
  No. 3 202.            1877, Aprilie 6.



MNISTERUL CULTELOR Șl INSTRUC-
ȚIUNE! PU8LICE.

  CARUL I
  Prin grația lui Dumnezeu și voința na-
țională, Domn al Românilor,'
  La toți de faciă și viitori, sănătate;
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru, secretar de Stat la departamentul
cultiloi și instrucțiune! publice No.
3 165,
  Am decretat și decretăm :
   Art. I. D. Anton Boruzescu, actual
   isor școlar al județelor Tutova și
Tecuciu, se permută la județul Oltul
   Teleorman, în locul D-luiI. P. Elia-
de demisionat.
   Ai⁴ II. D. C. ⁿ6beică, fost revisor
școlar la SuCeva, se numesce revisor
școlar la județele Tutova și Tecuciu,
in locul D-lui Boruzescu, permutat.
   Art. III. MinL m Nostru secretar
de Stat la departamentul cultelor și
instrucțiune! publice este însărcinat
cu esecutar ;a acestui decret.
    Dat în Bucuresci, Ia 6 Aprilie
1877                       CAROL.
  Ministru secretar de Stat
Ia departamentul cultelor
și instrucțiunel publice,
  G Chițu.                 No. 761



MINISTERUL DE INTERNE.

  CAROL I,
  Prin grația lui Dumnetjeă și voința na-
  onală, Domn al Romăuihr,
   La toți de faciă și viitori, sănetate ;
   Asupra raportului ministrului Nos-
, u secretar de Stat la departamentul
de interne, sub No. 6,851;

   In basa art. 71 din legea comu-
nală ,
  Am decretat și decretăm :
   Art. I. Consiliul comunei rurale Te-
cuci, din județul Teleorman, se disol-
vă pentru motivele arătate în sus ci-
tatul raport.
   Art. II. Ministru Nostru secretar
de Stat la departamentul de interne
este însărcinat cu esecutarea acestui
decret.
  Dat în Bucuresci, la 2 Aprilie 1877
CAROL.
Ministru secretar de Stat
(a departamentul de interne,
  I. C. Brătiann.            No. 736.

  Raportul D-luî ministru de interne către M.
S. Domnitorul.
      Prea înălțate Dâmne,
   Din raportul sub No. 3,236, ce am pri-
mit de la prefectul județului Teleorman
vexând că alegerea consiliului comunei ru-
rale Tecuci, s’a constatat pe tărâm juridi;
falsificată de către biuroul alegătorilor
coutra cărora s’a și deschis deja acțiune
publică, și pentru că un asemenea consi-
liu ales prin așa mod, nu pâte fi adevărata
espresiune a comunei, vin cu profund res-
pect a Ve ruga, Prea înălțate Dâmne , ca
pe basa art, 71 din legea comunală, să bi-
ne voiți a încuviința disolvarea acelui con-
siliu , și a semna anexatul project de de-
cret.
         Sunt, cu cel mal profund respect,
         Prea Înălțate Dâmne ,
         Al Măriei Vâstre,
            Preț, plecat și supus servitor,
            Ministru secretar de Stat
            Ia departamentul de interne,
            I. c. Brătianu.
  No. 6 851.          1877, Aprilie 1.



   Prin înaltul decret cu No. 737, de
la 2 Aprilie 1877, după propunerea
făcută prin raport de D. ministru se-
cretar de Stat la departamentul de in-
terne, și pe basa art. 82 din legea co-
munală, D. Grigore Cojocarii s’a nu-
mit în funcțiunea de primar al comu-
ne! urbane Chilia, din județul Ismail.
în locul D-lul'Zaharia Aculaiu, demi-
sionat.

   Prin înaltul decret domnesc cu No.
746, de la 2 Aprilie 1877, după pro-
punerea făcută prin raport de același
D. ministru , D. Petre Protopopescu
s a numit director al arestului județu-


idOO

lui Mehedinți, în locul D-lu! Const
Zinculescu, destituit

   Prin decret domnesc cu No. 732 . din
2 Aprilie 1877, după propunerea fă-
cută prin raport de acelaș D. ministru,
sunt numiți în calitate de revisor! pen-
tru privegherea moșielor și pădurilor
eforiei spitalelor civile,următorele per-
sdne :
   D. George Niculeseu , pentru dis-
trictul Prahova.
   D. V. Begenau, pentru Sinaia.
   D. Nicolae Ghenescu , pentru dis-
trictul Ilfov.
   D. Teodor Trifonescu , pentru dis-
trictele Busău,Brăila si Râmnicu-Sărat.
   D. Constantin Teodorescu , pentru
districtele Argeș și Vâlcea.
   D. Ion Antonescu , pentru distric-
tele Dâmbovița și Vlașea.
   Aceste numiri se vor considera cu
începere de la 1 Ianuarie espirat, cu
retribuțiunea prevedută prin budget.
—■ * —- —— —wti            ——

MINISTERUL FINANCELOR.

  CAROL I.
  Prin gracia lui Dumnedeti și voința na-
ționalii, Domn a] Românilor,
  La toți de faciă și viitori, sănătate;
   Avend în vedere legea din 16 și 18
Martie 1877 , prin care se stabilesce
un nou stat al personalului biurouri-
lor de vamă cu facultatea pentru gu-
vern d’a modifica acel stat, după tre-
buință, în limitele sumelor fixate prin-
trensul pentru retribuțiuni;
   Avend în vedere art. 43 al legel
generale a vămilor;
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
financelor,
   Am decretat și decretăm:
   Art. 1. Sunt manținuți în posturile
de șeti-perceptor pe care le ocup adl:
   D. lân Cruțeseu , Ia biuroul de vamă
Galați.
   D. Dimitrie Constantinescu , la biuioul
de vamă Brăila.
   D. Fanaiot Frangopolo , la biuroul de
vamă Iași.
   D. Constantin Cozoni, la biuroul de vamă
Sucâva-IțcanI.
   D. Grigore Ionescu, la biuroul de vamă
Ismail,

236

10N1T0RUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

’3 (20) Aprilie 1877

   D. căpitan Constantin Păltineanu|, la
binroul de vamă Giurgiu.
   D. I6u Mărculescu, la biuroul de vamă
Turnu-Severin.
   D. George Nicolau, la biuroul de vamă
Predbl.
   D. locotenent Barbu Bolintinenu, la biu-
roul de vamă Craiova.
   D. Grigore Trandafirescu la biuroul de
vamă Ploescl.
   D George Stoicescu, la biuroul de vamă
Oltenița.
   D. Fotaki Falon , la biuroul de vamă
Turnu-Măgurele.
   D. Mihail Vlangali, la biuroul de vamă
Rîul-Vadulul.
   D. George Cozoni, la biuroul de vamă
Oituz.
   D. Constantin Michăilescu , la biuroul
de vamă Tatar-Bunar.
   D. Alexandru Cantoniari, la biuroul de
vamă Tabacu-Oubeî.
   D. Christodor Bădulescu, la biuroul de
vamă Călărași.
   D. George Lăpușuânu, la biuroul de
vamă Zimnicea.
   D. Anastasie Curți. la biuroul de vamă
Bechet.              '
   D. Eftimie Dimitrescu, la biuroul de
vamă Chilia.
   D. Nicolae Iliescu , la biuroul de vamă
Gura-Pru tulul.
   D. Miehail Vasilescu, la biuroul de vamă
Calafat.
   D. Constantin Crudu.la biuroul de vamă
Mihăilenl.
   D. GeorgeNiculescu, la biuroul de vamă
Oornu-Luncel.
   D. I6n Brăescu, la biuroul de vamă Ma-
mornița.
   D George Hagiolu, la biuroul de vamă
Dnghenl.
   D. I6n Uroșescu, la biuroul de vamă Gu-
ra-Ialomița.
   D. Nicolae Andrițeanu, la biuroul de
vama Giuvala.
   D. Stan Enescu , la biuroul de vamă
Vârciorova.
   D. Grigore Vișan , la biuroul de vamă
Reni.
   D. Mu Bertea, la biuroul de vamă Sco-
pusenl.
   D. Constantin Lupascu , la biuroul de
vamă Vâlcov.
   D. Nicolae Prijbânu, la biuroul de vamă
Corabia.
   D. Ștefan Gerian , la biuroul de vamă
Comrat.
   D. Grigore Schiler, la biuroul de vamă
Buliga.
   D. George Nicdră , la biuroul de vamă
Pietroșița.
   D. Nicolae Manolescu , la biuroul de
vamâ Bratocea.
   D George Davidescu , la biuroul de
v mă Bîsca-Rosili
   D. I6n lonescu, la biuroul de vamă Dorna.

   D. Teodor Stefănescu, la biuroul de vamă
PrisăcanI.
   D. Dimitrie Mânu , la biuroul de vamă
Comănescl.
   D. Nicolae Dudescu la biuroul de vamă
Rădăuți.
   Art. 2. D. Barbu Constantinescu ,
actualmente șef perceptor la biuroul
de vama Gruia , care se desființeză ,
trece în aceiași calitate la biuroul de
vamă Cetatea, creat din noii.
   Art. 3. Sunt numiți șefi perceptori:
   D. Dimitrie Culoglu , la biuroul de va-
ma Bucuresci îa locul vacant.
   Art. 4. Sunt menținuți în posturile
de controlori pe cari le ocupă adi:
   D-nil Dimitrie Verescu și Constantin
Savianu , la biuroul de vamă Bucuresci.
   D. Constantin Cămărășescu, la biuroul
de vama Brăila, și
   D. Alexandru Teodori, la biuroul de va-
mă Suceava-Ițceni.
   Art. 5. D George Christofor , ac-
tualmente /■erificator-taxator la biu-
roul de ramă Iași, este numit contre-
lor la acelaș biurou
  Art. 6.D. Dimitrie RadovicI este nu-
mit controlor la biuroul de vamă Ga-
lați
   Art. 7. Sunt menținuți în posturile
de verificatori-taxatorl pe cari le ocu-
pă adi:
   D-nil Eliodor Puricescu . Costache Pa-
naiot, I6n GhenovicI și Vasile Marin«scu
la biuroul de vamă Bucuresci.
   D. I6n Stamati și Lazăr LazarovicI, la
biuroul de vamă Galați.
   D. George Teohari și Nicolae Constan-
tinescu, la biuroul de vamă Brăila.
   D. George Petrini, la biuroul de vamă
Iași.
   D. I6u Guști, la biuroul de vamă Su-
ceava-Ițcani.
   D. Constantin lonescu, la bii roul de va-
mă Ismail.
   D. Dimitrie Mihăescu Ia biuroul de va-
mă Turnu-Severin.
   D. Dimitrie loachim, la biuroul de va-
mă Predeal.
   D. Vasile Diamandeseu . la biuroul de
vamă Craiova.
   D. Petru Măldărescu, la biuroul de va-
mă Turnul-Măgurele.
   Art. 8. Sunt numiți în posturile de
verificatori-taxatorl la biuroul de va-
mă Bucuresci: D. GeorgeTănăsescu,
fost cap de biurou în administrația
centrală a financelor.
   La biuroul de vamă Suceava-IțcanI

D. I6n Marcovicl, vechiu funcționa
în serviciul exterior al vămilor.
   La biuroul de vamă Giurgiu , D.
Nicolae Candiano, actualmente impie-
gat de cancelarie la biuroul de vamă
Bucuresci.
   La biuroul de vamă Ploescl, D. Ni
colae Nicolescu fost revisor în servi
ciul exterior al vămilor.
   Art. 9. Sunt menținuți în posturile
de revisorl clasa L
   D. Vasile Herișescu , la biuroul de va-
mă Bucuresci.
   D. George Morfu , la biuroul de vamă
Galați.
   D. Alexandru Grigorescu, la biuroul de
vama Brăila.
   D. Petru Raicu, la biuroul de vamă Iași.
   D. George Kerenbach, la biuroul do va-
mă Suceava-IțcanI.
   Art. 10. Sunt puși în disponibili-
tate :
   D. Teodor Zahariadi actualmente con-
trolor la biuroul de vamă Galați.
   D. Ștefan Hagi Dumitru . actualmente
verificator-taxator la biuroul 'de vamă Bu-
curescl.
   D. Ștefan loanovicl, actualmente verifi-
cator-taxator la biuroul de vamă Suceavr
IțcanI
   D. Alexandru Slăniceanu actualmente
verificator-taxator la biuroul de vamă
Giurgiu.
   D. I6h Curți, actualmente verificr .or-
taxator la biuroul de vamă Turnu-Severin.
   D. Dimitrie Christu actualmente veri-
ficator-taxator la biuroul de vamă Ploescl.'
   D. Sotir Ștefănescu , actualmente revi-
sor la biuroul de vamă Bucuresci.
   Art. 11. Mutările, numirile din nou
și punerile în* disponibilitate se vor
considera ca făcute pe dioa de 1 A-
prilie 1877.
   Art. 12 și cel din urmă. Ministru
Nostru secretar de Stat la departa-
mentul de finance este însărcinat cu
esecutarea decretului de faciă.
    Dat în Bucuresci la 31 Martie
1877.
CAROL.
   Ministru secretar de Stat
ad-interim la departamentul
financeloi,
  I. C. Brătianu.            No. 711


   Prin înaltul decret cu No. 695 din
26 Martie 1877, după propunerea fă-
cută de D. ministru secretar de Stat
la denartamentul de finance, prin ra-

8 (20) Aprilie 1877

2365

portuljcu No. 7,294D. Alexandru
Criveț este numit înjpostul de casier
general al districtului Neamțu, în lo-
cul D-luî Pavel P. Pavlu, demisionat.

Decisium.

   Ministru secretar de Stat la departa-
mentul financelor,
   Având în vedere legea din 16 și 18 Mar-
tie 1877 , prin care se stabilesce un noii
ștat al personalului biurourilor de vamă
cu facultatea pentru guvern d’a modifica
acel ștat după trebuință în limitele sume-
lor fixate prin trânsul pentru retribuțiunl;
   In virtutea art. 43 al legel generale a
vămilor
   Decide :
   Art. I. Sunt numiți în serviciul biurou-
rilor de vamă:
  a)   . In posturile de verificator taxatori
clasa III:
   D-nil Constantin Penu , la biuroul Ta-
tar-Bunar și Mihail Adamiadi, la biuroul
Calafat.
  b)  . In posturile de re vi sori clasa II:
   D-nil Nicolae Sculi și Vasile Idn , la
biuroul Galați.
   D-nil'George Tufescu și George I. Ma-
teescu. la biuroul Brăila.
   D-nil Idn Armășescu și losef Onofrel ,
la biuroul SucAva Itzcani.
   D. Nicolae Emanuel, la biuroul Isjnail.
   D-nil Anaslaso Marinescu și Dimitrie
  f zian, la biuroul Giurgiu.
   D.’Alevandru Marinescu, la biuroul Tur-
nu-Sevtffin.
   D-nil Nicolae Sion și Constantin Teo-
dorescu, la biuroul Preddl.
   D. Teodor Vasilescu , la biuroul Olte-
nița, și                        ' .
   D. Ștefan Tabacu, la biuroul Turnu-Mă-
gurele.
  c)    . In posturile de impiegațl de cance-
larie clasa I:
   D-nil George Paleologu și George Si-
monidi, la biuroul Bucurescl.
   D-nil Dimitrie Penescu, llie lonescu și
Constantin Cracovdnu, la biuroul Galați.
   D-nil Tănăsachi Georgescu și P. Apos-
tolescu, la biuroul Brăila.
  D. Lascar Oprinșan, la biuroul Iași.
   D-nil George ClucevicI, Neutar Curți și
Alexandru Vasilescu , la biuroul Sucdva-
Itzcanl.
   D. Vasile Algiu, la biuroul Ismail.
   D. Petru Teodorescu, la biuroul Giurgiu.
   D. Anghel Georgescu , la biuroul Pre-
del.
   d). In posturile de impiegațl de cance-
larie clasa II:
   D-nil Constantin PopoiicI, George A-
riou și Dimitrie Popescu, la biuroul Bu-
curescl.
   D-nil Constantin Pocornea, Climent

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

Constantinescu și Christache lonescu la
biuroul Galați.
   D-nil Mihail Georgescu și Vasile Papa-
solu. la biuroul Brăila.
   D-nil Constantin Piedescu și George
Atanasiu, la biuroul Sucdva-ItzcanI.
   D. Mihail Dimitrescu, la biuroul Ismail.
   D. Radu lonescu, la biuroul Giurgiu.
   D. Constantin Stefănescu , la biuroul
Turnu-Severin.
   D Nicolae Pană, la biuroul Craiova.
   D George lonescu, la biuroul Rîu-Va-
dulul.
   D. Adam Vasile, la biuroul Oituzu.
   D. Dimitrie Stefănescu la biuroul Ta-
bacu-Cubeiu.
   e). In posturile de impiegațl de cance-
larie clasa IU:
   D-nil I. Moisescu, G. Prijbdnu, D. Gri-
gorescu și I. Racovdnu, la biuroul Bucu-
rescl.
   D-nil Dimitrie Bădulescu, N. lonescu,
D. Eliad G. Culoglu , I. Dimitrescu, N.
lonescu, C. Mitesci, M. Țiulescu, A. Za-
haria și C. lonescu, ia biuroul Galați.
   D-nil Ștefan Dobrescu. D. Bolintinenu,
Toma Idn, I. Berindel, G. Sachelare și Pe-
tru Nicolescu, la biuroul Brăila.
   D-nil Vasile Georgiu și Constantin But-
naru, la biuroul Iași.
   D-nil Idn F. Popescu și M. Popovicî,
Ia biuroul Ismail.
   D-nil Constantin P. Mihăescu și Idn
Țigăniscdnu, la biuroul Giurgiu.
   D. N. Zamfirescu, la biuroul Turnu-Se-
verin.
   D-nil Toma Petrescu si Mihal Băldă-
nescu, la biuroul Preddl
   D. Ghiță Popescu, la biuroul Craiova.
   D. Idn lonescu, la biuroul Ploescl.
   D-nil Alexandru Coulouvrin și Toma E.
Georgescu, la biuroul Oltenița.
   D-nii George Udrdnu și George Rădu-
lescu, la biuroul Turnu-Măgurele
   D-nil Alexandru Arnănțescu și Idn Pai-
sescu, la biuroul Rîu-Vadulul.
   D. Idn Marinescu, la biuroul Oituzu.
   D-nil Constantin Dimitrescu, Al. Burtu,
Idn Căpraru și Nicolae Idn, la biuroul Ta-
tar-Bunar.
   D. Mihail Popescu, la biuroul Tabacu-
Cubel.
   D. N. G. Tătăranu, la biuroul Călărași.
   D. Idn Moisescu, la biuroul Bechetu.
   D. Dimitrie Georgiu, la biuroul Chilia.
   D. Dimitrie Ghercioiu, la biuroul Ca-
lafat.
   D. G. PetrovicI, la biuroul MihăilenL
   D. Dim. Alexandrescu, la biuroul Cor-
nu-Luncil.
   D. Idn Manoliu, la biuroul Mamornița.
   D. Nicolae BancovicI . la biuroul Un-
ghanl.
   D. Vasile Nicolescu , la biuroul Gura-
lalomițel.
   D-nil Nicolae Răgădunescu și G. Ara-
bolu, la biuroul Giuvala,

   D. Stelian Stoenescu , la biuroul Vâr-
ciorova
   D. Idn Răduleseu, la biuroul Reni.
   D. Vasile Constantinescu la biuroul
ScoposenI
   D. Idn Stratulat, la biuroul Vâlcov
   D. Idn Greculescu, la biuroul Corabia.
   D. George Dimitrescu , la biuroul Ce-
tatea.
   D-nii Zaharia Teodorescu și George
Mola, la biuroul Comrad.
   D. losef Bizantie la biuroul Buliga.
   D. Nicolae Vlădescu , la biuroul Bra-
tocea.
   D. Gavril Rotopan, la biuroul Dorna.
   D. Constantin Vasilescu, la biuroul Pri
sacanl.
   D-nil Constantin Coștișan și Grigore
Vodenu, la biuroțil ComănescI
   D. Dim. V. Bălănescu , la biuroul Ră-
dăuți.
   f). In posturile de magasinerl clasa I:
   D. G. V. Teodorescu, la biuroul Bucu-
rescl
   D. Dim. Muntenescu, la biuroul Galați.
   D. C N. Filoti. la biuroul Brăila.
   D. Dim. Bițu, la biuroul Sucdva-Ilzcani.
  g). In posturile de magasinerl clasa II:
  D. I. Constantinescu, la biuroul Galați.
  — Dim. lonașcu, la biuroul Iași.
   — C. Deleseu. la biuroul Ismail.
   — Petru Stefănescu, la biuroul Giurgiu.
   — Idn Cerbulescu , la biuroul Turnu-
Severin.
   D. Idn Bezdnu la biuroul Preddl.
   — George Dimitreseu, la biuroul Cra-
iova.
   D. Nicolae Sachelarie , la biuroul Plo-
escl.
   D. Mihail Petrescu, Ia biuroul Vârcio-
rova.
   Art. II. Rămân în disponibilitate :
   D. Scarlat Baitler, actualmente revisor
clasa II la biuroul de vamă Craiova.
   D. Teodor Protopopescu , actualmente
impiegat de cancelarie clasa I, la biuroul
de vamă Brăila.
   D. Teodor Maiorescu, actualmente im-
piegat de cancelarie clasa II, la biuroul de
vamă Bucurescl.
   D. Al. Balaban, actualmente impiegat
de cancelarie clasa III, la biuroul de va-
mă Galați
   D. Al. Echelius, actualmente impiegat
de cancelarie clasa III, la biuroul de va-
mă Sucdva-ItzcanI.
   D. M. Zamfirescu, actualmente impiegat
de cancelarie clasa III, la biuroul de va-
mă Călărași.
   D. G. Dabija, actualmente impiegat de
cancelarie cl. IV, la biuroul de vamt Iași.
   D-nil I. Popescu și I. Dobrescu, actual-
mente impiegațl de cancelarie clasa IV, la
biuroul de vamă Giurgiu.
   D. Dimitrie Seceldou actualmente im-
piegat de cancelarie clasa IV , la biuroul
de vamă Turnu-Severin,

2366

OWfOKUL OFICIAL ALKUMAJfîKI

( O; Aprilie 1877

   D-nil T. Stereacu și I. C. Anghelescu ,
actualmente impiegațl de cancelarie clasa
IV. la biuroul de vamă Călărași.
   D. George Nicolescu , actualmente im-
piegat de cancelarie clasa IV la biuroul
de vamă Rîu-Vadului.
   D. Nicolae Șerbănescu, actualmente im-
piegat de cancelarie clasa IV , la biuroul
de vamă Ismail.
   D-nii Dim. Vulpânu și I. Boziinu ac-
tualmente magasiner! clasa II la biuroul
de vamă Bucuresci.
   D. N. Falon , actualmente magasiner
clasa II la biuroul de vamă Turnu-Severin.
   Art. III. D. director general al vămilor
și contribuțiunilor indirecte este însărci-
nat cu esecutarea disposițiunilor îneheerei
de faciă, care vor intra în vigâre la 1 A-
prilie 1877.
   Făcută în Bucuresci, la 31 Martie 1877.
   Ministru financelor, I. C. Brătianu.
   No. 7,466.         1877, Martie 31.

   Ministru secretar de Stat la departa-
mentul financelor.
   Având învedere art. 15 al legel mono-
polului vândArel tutunurilor și art. 102
diu regulamentul de aplicațiune al aces-
tei legi;
   Având în vedere recomandațiunea făcu-
tă de regie, prin scrisârea cu No. 7,045,
7,318 și 7,462,
    Decide :
    Art. 1. Sunt confirmați dobitanți, pentru
a esercita vândârea de tutunuri, următâre-
le persâne:
    D. D. Petrescu, revisor pentru tutunuri
în județul RomanațI.
    D. lân I. Ungureanu, guard pentru tu-
tunuri, îu județul Teleorman.
    D. Teodor Sârbu, guard pentru tutunuri,
în județul Telorman.
    D. Ilie Brâncoveanu, guard pentru tu-
tunuri îa județul Teleorman.
    Art. 2. Comisiunea prevădutălaart. 102
alin. 3 din regulamentul de aplicațiune al
legel monopolului tutunurilor se va libe-
ra fie-cărel persâne, pentru a putea eser-
eita funcțiunea ce ’I este încredințată.
    Art. 3. Decisiunea de faciă se va comu-
nica regiei monopolului tutunurilor și se
va publica prin Monitorul oficial.
    Art. 4 și cel din urmă. Directorul con-
tribuțiuniler indirecte va îngriji de esecu-
țiunea decisiunel de faciă.
    Dată în Bucuresci la 1 Aprilie, 1877.
    p. Ministru financelor, G. Cantacuzino.
    No. 8015.

     Ministru secretar de Stat la departa-
  mentul financelor,
     Avend în vedere art. 15 al legel mono-
  polului ven^ărel tutunurilor și art. 78 și
  80 din r gulamentul de aplicațiune al a-
  eestel legi;
    Având în vedere recomandațiunea făcută

de regie , prin scrisorile el No. 7,527 și
7,596 ,
   Decide :
   Art. 1. Sunt confirmați debitanțl, pentru
a esercita vândârea de tutunuri, următâre-
le persâne :
   D. lân Preotu Radu, în orașul Busâu.
   D. Anastasie V. Rigani. în comuna Lar-
gul, plasa Câmpu, judelui Busău.
   D. lamandi loniță, în comuna Zilistân-
ca, plaiul Slănic, județul Busău.
   D. Răducanu Dinu, îa orașul BusSu.
   D. Mihal Para, îu comuna Stingăciâia,
plasa Motru-de-Jos, județul Mehedinți.
   D. Tudor Bălăcânu , îa comuna Valea-
Rea, plasa Motru-de-Jos , județul Mehe-
dinți.
   D. Simion lancovicl, îa comuna Soco-
lescl, plasa Motru-de-Jos, județul Mehe-
dinți.
   D. Tănăsache Nicolescu , îu comuna
Stihaia , plasa Motru-de-Jos, județul Me-
hedinți.
   D. Dimitrie Gogan, în comuna Baia-de-
Aramă, plaiul Cloșanî, județul Mehedinți.
   Art. 2. Brevetul prevădut la art. 80, al.
2 din regulamentul dea licațiune al legii
monopolului tutunurilor, s za libera fie-
cărei persâne , pentru a ’I servi de titlu
doveditor al cualitățel de debitant.
   Art. 3. Decisiunea de faciă se ya co-
munica regiei monopolului tutunurilor și
se va publica prin Monitorul oficial.
     Art. 4 și cel din urmă; Directorul
general al vămilor și contribuțiunilor in-
directe va îngriji de esecuțiunea decisiu-
nel de faciă.
    Făcută în Bucuresci, la 4 Aprilie 1877
p. Ministru financelor, G. Cantacuzino
Directorul general al vămilor și conții
buțiunilor indirecte, St. D. Fetescu.
    No. 8,330.

PARTEA NEOFICIALE.

Bucuresci, 7 Aprilie 1877.

LJD EPEȘI TELEGRAFICE.
(Serviciul prirat al HonitoruM)
  Constantinopoli, 18 Aprilie. — Decla-
rițiunea de resbel din partea Rusiei este
eșteptată mâine.
  Paris, 18 Aprilie. — Nici uă convor-
bire nu are loc actualmente între cabine-
tele europene. Se speră că resbelul va ră-
mâne localisat și că puterile,la cea d’ânteiu
ocasiune favorabilă, vor sili pe beligeranțl
a se opri.
  Paris, 18 Aprilie. — Numirea D-lul
Calimac Catargi ca agent al României la
Paris a produs un escelent efect; ea a fost
primită fârte favorabil în cercurile dipl<.
matice. D. Catargi adat visită astădl D-lul
Duce Decazes, ministrul afacerilor străine.

  Constantinopoli, 18 Aprilie, 7 ore 13
minute săra. — Amb isada rusâscă așteptă
instrucțiuni definitive prin scrisori din
partea guvernului săă.
  Noul ambasador britanic , D. Layard,
este așteptat mâine sâra.
  Circulă sgomotul despre uă luptă între
Muntenegreni și Turci în împrejurul cetă-
țel Niksicl.
  Roma 19 Aprilie. — D. Depretis de-
clară comisiunel budgetare că nn va mo-
difica projectul său financiar cu tâtă noua
fașă în care a intrat cestiunea Orientului
și pe care guvernul o prevăduse. Speră că
resbelul va fi localisat. Dâră în cas când
Rusia ar merge asupra Coustantinopolulul,
situațiunea ar putea unei să amenințe de
a deveni mal gravă și de a lua , în urma
unor noul cbmplicațîunî ,'proporțiunl mal
însemnate.
,.....(Haia'


BULETIN ESTERIOR.

   Resbelul nu s’a declarat încă între
Rusia și Turcia; însărcinatul de afa
ceri al Rusiei n’a părăsit încă Cons-
tantinopoli, însă informațiunile ce pri
mim nu lasă.cea mai mică îndoelă a-
supra isbucnirel.-luL Am anunciat in
numărul de ieri că ambasador u o ;o-
man, într’o c.onyersâțiune ce a avut⁻
cu lordul Tlferby, a. mers pene a dice
că singurul mijloc de a. asigura -încă
pacea ar fi retragerea protocolului de
către puteri. Șeful Foreign-Oficiului
ar fi respuns', că în acest cas or ce
discuțiune devine inutilă și că nu vede
ce demarșe ar putea face încă guver-
nele europene pentru a-preveni'res-
belul.
   Trebue ore a conchide, dice lnde-
pendința Belgică, diu acestă. replică
că puterile sau cel puțin Englitera
nu vor mai încerca nimic pentru a
împedica, în ultima oră, explosiunea
unei lupte ale cărei ițele sunt incalcu-
labile? Ar fi temerar de a o afirma, și
de acestă cracă se agață speranțele
supreme ale amicilor păceî. EI credu,
și în acest punct soirile din Sț. Peters-
burg le dă dreptate, că Rusia nu va
adresa ultimatum Turciei înainte de a
supune resoluțiunile sale Europei și
că acesta va putea atunci să încerce
uă ultimă midlocire prevSdută de trac
tatul din Paris. Se vede însă, conti-
nuă numita foie, cât sunt de slabe
șansele păceî. De sigur nu Cabinetul

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

  8 (20) Aprilie 1877

din Petersburg va fi acela care va
consimți a retrage protocolul. Totă a-
tențiunea sa nu este fixată în acest
moment de cât asupra midlocelor de
a atinge pe Turcia, aruncând asupra
ei responsabilitatea situațiune!.
   Limbagiul ținut de Golos și Jour-
nal de Saint-Petersbourg ar âtă aces-
ta într’un mod neted.
   Deca, cu tote silințele diplomației,
lupta se va începe, să sp< răm cel pu-
cin că va române localisată ca în
1828 -29. Atunci asemenea, adaogă
Independința Belgică, sub ministerul
Canning, Englitera ale cărei intere-
se politice eraîî ținute în eșec prin
măcelurile comise de Turci în Grecia,
după ce a primit cu Rusia uă acțiune
diplomatică comună, lăsă pe acestă
putere a se aventura singură pe tere-
nul operațiunilor militare și nu inter-
ni pentru restabilirea păcei de cât
atunci când forțele sleite ale lui Die-
bitsch ajunseseră la Andrianopoli. Cu-
rentul popular care, în Englitera, a
dictat conduita ținută la Constantino-
poli de către lordul Salisbury va fi
de astă dată și mal tare. Englitera
pote lăsa pe Rusia să pedepsescă pe
Turcia, însă nu va admite nici uă dată
ca Rusia să se stabilescă la Constan-
tinopoli satt numai să se aproprie.
   National Zeiiung publică un arti-
col a cărei conclusiune este acesta:
   Rusia n’a avut, nici uă dată uă ar-
mată așa gata a se bate ca astădi. Cu
tdtă lipsa de bani, ea dispune de mai
multe resurse de cât a avut ver-uă
dată pentru a aprovisiona armata cu
iot ce ’l ar putea mări puterea sa. Și
n’a cruțat nimic sub acest raport.
Campania care se aproprie cere pre-
gătiri cu mult mai considerabile de
cât deca ar fi vorba de a face uă
campanie în Franța Ajungi într’uă
țeră a cărei populațiune nu este bo-
gată, care este deja, în parte, devas-
tată și care nu va oferi de cât prea
pucine resurse unei armate străine.
Deca Rușii reușesc a trece Dunărea,
vor avea înaintea lor nu numai un
solid quadrulater de fortărețe, deră și
uă țeră golă , aridă și desolată, fără
căi de comunicațiune și resurse. Vor
trebui deră să aducă cu ei tdte apro-
visionamentele, tdte furagele necesare,

ceea ce va cere un material de tren
gigantic. Să adă'ogăm că situați unea
financiari a Turciei nu permite a se
prevedea un resbel de lungă durată.
   Situațiunea politică a Europei, pe
daltă parte, consilie de a scurta res-
belul cât se va putea. Fasa care se
deschide pentru Riisia este cu totul
gravă. In ori ce cas, este dificil de a
spune pentru care din duol adversari
cari au să se mesure pe țărmii Dună-
rei, situațiunea se presintă sub aspec-
tul cel mai critic.

SENATUL

SESIUNEA ORDINARA

Șed iuta de la 9 Februarin, 1877.

   Presidenția D-lul vice-președinte loan
Ghica. asistat de D-nu secretar Bellu
Ștefan.
   Ședința se deschide la 2 7₂ ore după
amâdl.
   Presenți 38 D-nl senatori.
   Nu răspundă la apelul nominal 32 D-nl
senatori, și anume:
Bolnavi:
   Prea S. Sa Mitropolitul Primat, D-nil
Catargiu Lascar. Gridov N., Mătăsaru T.,
Pleșoianu St., Păcleanu N., Roseti Tețca-
nu, Vlaicu N.
In congediu:
   D-nil Cobâlcescu Gr., Dimitriu G., Le-
rescu Isaia, Moscu Taehe, Orlenn G.

Nemotivați :
   Prea S. S. metropolitul Moldovei și Su-
cevei, Prea S.S episcopul de Râmnic, Prea
S. S. episcopul de Roman, Prea S. Sa e-
p.scopul Dunărel-de-Jos, D-nil Apostolea-
nu G., Boboicânu I. Bosianu C Cantacu-
zin G., Deșliu I., Enescu G., Giani AI
Golescu Al., GreceanuAl. (Dr.). Hermesiu
lorgu, Isvoranu M., RacotăBariton, Roseti
N. Bălănescu, Șeicaru V.. Teohari Ahil.
   D. vice-președiute, Ion Ghica. Rog pe
D-nil senatori să vină în sala ședințelor
pentru că am să le supun uă afacere de
biurou.
   D-le Leca, bine-voițl a vă ocupa locul
]a biurou.
   D. G. Leca. D-le președinte nu pot.. ..
   D. vice-președiute. Nu venițl ?
   D-le Cămărășescu , ocupați-vă locul Ia
biurou.
   D. N. Cămărășescu. D-le președinte, ca
să vin la biurou, după ce s’a dat un vot,
după ce s’a qds că Senatul respingând de-

2367

misiubăa D-lul Cogălniceanu, aceăta va ii
desaprobarea mea; eă aș dori să cunosc
mal ântâiti, încesuntgreș t, și mai eu semă
astăzi, nu pot lua parte la biurou.

   D. vice-președinte. D-lor senatori, âtă
situațiunea biuroulul; numai D. St. Bel
ia parte la lucrările biuroulul și astătp
după insistența ihea ca să citâscă apelul
nominal, și D. Rășcanu, acum numai este
nici D-lul. D Leca și D. Cămărășeseu nu
vin, acâsta este un ce care nu mă privesce;
dâră vă rog să decideți ce este de făcut,
pentru că biuroul nn pâ^e lucra fără se-
cretari...
   D. Lniigeami. Vă aduceți aminte, onor.
D-nl senatori că chiar ieri am adus îm-
prejurarea acâsta înaintea D-vâstră, și v’am
rugat să bine-voițl a proceda la alegerea
a doui secretari, pe care veți bine-voi a
găsi de cuviință, și motivele mele, nu aă
fost de cât acelea care le declară chiar
D-lor, pentru că noi în urma votului dat,
am considerat că D-nil senatori Oămără-
șeseu și Leca, sunt demisionați, tocmai
ceea ce am avut onârea a vă spune erl, se
întăresce și mal mult astătjf, căci după in-
vitarea făcută, nici unul din D-lor nu vor
să participe la biuroă, ceea ce probâsă că
și D-lor sunt de aceeași ideea, că adică s
recunosc ca demisionați. Pentru aceste cu-
vinte dâră, bine-voițl a considera că D-lor
sunt demisionați, Și aducețivă aminte că
onor. D. Leca ’șl a dat demisiunea înscris*
și când s’a citit de la biuroă, D. Cămără-
șescu a dis că ’și dă și D-sa demisiunea.
Astădi dâră, îu urma invitației făcută d’a
veni la biuroă îu urma incidentului de ieri
dâca D-lor refusă, recunosc că sunt demi-
sionați; prin urmare, vă ro; să bine-voițl
a ’I considera și D-vâstră demisionați, și
noi să complectăm biuroul cu secretari,
pentru că repet, nu cred că D-lor în urma
acelui vot pot să dică altfel de cât că sunt
demisionați, ast-fel cum a înțeles Senatul
întreg. Deca vă aduceți aminte că cestiu-
nea a rămas ieri cam încurcată puțin, a-
câsta însă nu s’ar putea lua de temeiă, căci
chiar D Leca a ^is că nu pâte arăta cu-
vintele pentru care ’și a dat demisiunea, de
cât când se vor publica procesele-verbale.
Acum a doua di după acâstă împrejurare
rădicându-se diu noă incident, după de-
misiunea D-lul Cogălnicânu s’a pus ces-
tiunea că dâcă Senatul acceptă demisiunea
D-lul Cogălnicânu, D-lor rămân secretari,
la din contra, deca Senatul respinge demi-
aiunea D-lul Cogălnicânu, atunci este uă
probă și mal evidentă că D-lor sunt demi-
sionați. Pentru aceste motive rog pe onor.
Senat să procâdă la alegerea a altor doui
D-nl secretari.
   D. vice-președinte. In contra faptelor
împlinite nu pâte să vină cineva să dică:
că lucrurile s’aă petrecut în cutare saă cu-
tare mod. Am avut onâre să spun D-lul
Lungenu și iert, cum s’a petrecut lucurile;
nici D. Leca nici D. Cămărășescu nu sunt

2308

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE

8 (20) Aprilie 1877

demisionați; însă este un fapt învederat că
de atunci, mi se pare de 8 4’1®’ nid D.
Leca. nici D. Cămărășescu nu dafi concur-
sul D-lor biuroulul și ast-fel sufere servi-
ciul. Decă ar fi fost demisiunea D-lul Leca
n’aș fi pus cestiunea cum am pus’o, v’aș fi
chemat să procedați la votarea a doul se-
cretari înlocui D-lul Cămărășescu și Leca.
De aceea D-lor supun cestiunea la apreci-
area D-vâstră, ca, safi să invitați pe D-nil
secretari să vină la biurofi, sau dâcă nu
vor să vie, atunci ori demisionați, ori ne-
demisionațl nu vor să mai lucrese și ur-
mâsă ca D-vdstră să numiți alțl secretari.
   D, N. Bâțcovfinn. D-lor, cred eă Sena-
tul de o cam dată s’a pronunciat în acâstă
cestiune și nu mal pdte lua inițiativa ace-
stei împrejurări de cât numai atunci când
D-nil Leca și Cămărășescu care sunt în
cestiune vor spune D-lor ceea ce voesc.
Onor, biurofi ’I a chemat la împlinirea în-
datoririlor D-lor, D. Cogălnicânu răspun-
de că nu pdte veni mai nainte ca Senatul
să nu ’i dea uă satisfacțiune. Atunci, D-lor,
spuneți ce vreți și Senatul va avisa.
   D. N. Cămărășescu D-lor senatori, nu
sunt de idea D-lui Luugânu și dâcă D-sa
vorbind de opiniuni a că și eu împăr-
tășesc opinia D-sâle, se înșâlă. D-lor se-
natori, nu mâ cred demisionat, căci nu am
dat demisiunea de la biurofi. Efi, D-lor,
când am cetit demisia D-lui Leca am 41s
că nu uă dată ce D. Leca demisionâsă de
la biurofi nu mal rămân nici eu acolo. In
urmă cu respingerea demisiunil D-lni Co-
gălnicânu și după cum a pus D-sa cesti-
unea că neprimirea demisiunel D-sâle are
a fi desaprobarea D-lul Leca și a mea, eu
și mal mult nu mal am ce să caut la biu-
rofi. Acâstă dreptate ne-a făcut onor. Se-
nat ca să dea un vot..
   D. vice-președinte. Nu sunteți în drept
să judecați votul Senatului.
   D. N. Cămărășescu. Ni judec, sunt de-
parte de acâsta; Senatul în majoritatea din
care efi nu am onârea să fac parte ’șl a dat
votul său, nu am să’I judec eu, dic numai
că: Senatul dând votul pentru respingerea
demisii D-lul Cogălnicânu, eii am fost a-
tins de cuvântul D-sâle de desaprobare și
’mî pare că n’aș mal merita încrederea ma-
joritățel onor. Senat ca să mal fac parte
din biurofi, și penă când nu mi seva da uă
satisfacție, care nici n’o exiges nu mă mal
urc la biurou necunoscândse fi făcut ceva
răii declarând că n’aș vrea să rămân la bi-
urou fără D. Leca.
   D. lorgu Radu. D-lor senatori, vedeți,
dâcă cestiunea să desnaturâsă din ceea ce
aii fost, unde ne găsim: vine onor. D. Leca
și $ice : demisiones din secretar, din ca-
usă eă D. Cogălnicânu a atacat Camera,
vine D. Cogălnicânu, cum vâ aduceți a-
miote, ea vechifi parlamentar, ca unul ce
a făcut mal multe regulamente, și vă spu-
ne, că nu este D-lul acela care va ataca un
Corp. Ce mal ^ice D. Cogălnicânu? Eu mâ

voiiî socoti demisionat când D. Leca va
dovedi că am atacat Camera. Ce s’a petre-
cut în urmă ? însuși onor. D. Ion Ghica,
care presida, a răspuns cum că D. Leca se
găsesce în erâre, că D. Cogălnicânu n’a a-
tacat nici un Corp-Legiuitor; și prin ur-
mare D. Cămărășescu atunci, nu sciu din
ce motiv, dâră și D-lul a demisionat, fiind
că a demisionat și D. Leca. Liber D. Că-
mărășescu să demisionese, însă Senatul a
voit să se încredințese dâcă D. Cogălni-
cânu a atacat Camera safi ba; ce s’a dove-
dit ? S’a dovedit că D. Cogălnicânu n’a a-
tacat Camera, și că D. Leca a căutat un
motiv. D. Cogălnicânu, a dis ori să se do
vedâscă că din partea D-lul Leca a fost
uă aserțiune fără temeifi, ori satisfacțiunea
mea are să fie acâsta că D-luIa avut un scop
al D-sâle safi al D-lul Cămărășescu.
   D. vice-președinte, Ion Ghica N’a
<J.is așa.
   D. lorgu Radu. Este evident că D. Că-
mărășescu ca și D. Leca sunt demisionați.
   D. N. Cămărășescu. Cer cuvântul. Vâ
rog să faceți dreptate.
   □. lorgu Radu. Vrem să revenim asu-
pra votului ? D>lor sunt demisionați și de
atunci ar fi trebuit să ’I înlocuim prin alțl
secretari, potrivit cu votul Senatului; căci
s’a constatat că D. Cogălnicânu n’a atacat
Camera și D. Leca a voit să provâce un
conflict între președinte și D-lor care sunt
demisionați.
   D. Casimir. D-lor, nu voifi urmări in-
cidentele urmate în acâstă cestiune fiind
că sunt cunoscute de toți D-vâstre ceea ce
s’a urmat în privința demisiunelor D lor
secretari Leca și Cămărășescu. Aci nu este
vorba de afecțiuni personale...
   D. vice-președinte V’aș ruga D-le Ca-
simir să vâ întrerup, de și nu suntem la
comunicări, însă fiind că se presintă acum
uă demisiune motivată a D-lul Cămărășe-
scu, se ’ml dațl voe să v’o citesc....
   I). Casimir. Nu puteți să ’ml luațl cu-
vântul.
   D. vice-președiute. Dâcă încuviințâsă
onor. Senat ca să dau eunoscință de acâstă
demisiune bine, dâcă nu atunci sunt dator
să las să continue discuțiunea. Pun la vot
dâcă Senatul voesce să citesc acâstă de-
misie.
   — Senatul încuviințâsă.
   D< vice-președinte dă citire următârel
adrese:

   Domnule președinte,
   Ca desaprobat de onor. Senat, după pro-
punerea și cererea D-lul vice-președinte
Cogălnicânu în cualitste de secretar al Se-
natului.
   Vâ rog să primiți demisiunea mea din
membru la comitetul vândărel bunurilor
Statului și la comitetul bonurilor rurale și
domeniale.            N. Cămărășescu.

   Voci, Ce are aface una cu alta.

   D. P. Casmir Așa dâră, D-lor, dlicem
că nu este cestiunea de afecțiuni perso-
nale, căci de ar fi fost acâsta, mâ declar
de mal înainte, că efi pe D. Leca ’l numâr
între amicii mei cei vechi și naș voi nici
uă-dată să ’I arât la ocasiune tâtă afecți-
unea mea pentru persâna D-sale. Pe onor.
D. Cămărășescu ’l cunosc de mal pucin
timp. Cu tâte acestea decă n’aș putea tă-
gădui D-lul Leca amiciția mea personală
în cestiunl politice, de majorități în Cor-
purile Legiuitâre socot că nu putem con-
fesa afecțiunea nâstră personală. De ce
este cestiunea? D. vice-președinte Cogâ.
nicenu ne spunea clar înaintea tutulor; să
scițl D-lor, că primirea demisiunel mele
din partea D-vâstră este uă satisfacție
pentru D-nil secretari Leca și Cămăfă-
șescu, âră respingerea demisiunel mele
este uă ^esaprobare pentru D-lor. Acestea
sunt cuvintele dlse de D. Cogălnicânu (a-
șa este). Senatul atunci mal în unanimi-
tate a dat satisfacție D-lul Cogâlnicân
prin urmare cred D-lor secretari, că pe/
tru D-vâstră este destul râspuns desp:
ceea ce simte Senatul pentru D-vâstră. in
urma acestor fapte petrecute, efi declar ca-
tegoric că numai aveți afecțiunea Senatului.
De atunci s’a tot vorbit despre demisiunea
D-vâstră pe care n’o dațl, însă nu mergeți
deloc la biurou ca să vâ ocupați cu atri-
buțiunile D-vâstră și nici 4iceU că vâ
dațl demisiunea. Ce mal asceptațl ? Voițl
să ve râge Senatul ? Efi cred că majorită-
țile din Corpurile Legiuitâre nu pâte să
arate afecțiuni de cât persânelor din ma
joritate,... mal cu sâmă în cestiune de bii
rofi, de numiri și de nu sciu ce. Este dei
clar, că dâcă D-vostră voițl să vâ păstrați
locurile când D. președinte v’a invitat să
venițl la biurofi, (și despre care noi am fă-
cut abnegațiune dâcă veniațl), negreșit că
incidentul era închis. D. președinte în
prudența sa a bine-voit a vâ invita în mat
multe rîndurl ca să ocupați locurile D-v ,
de și noi credeam că sunteți demisionați,
D-vâstră ați persistat a vâ manține în un
mutism neesplicabilo Ca să termin ada^g
că D-vâstră puteți și acum să ocupați lo-
curile de secretari al biuroulul, si Senatul
cred că cu aceia și abnegațiune va tăcea,
cel pucin, ’ml permit a mâ face interpre-
tul simțimântelor Senatului rostindu-mâ
ast-fel. Eră de 'altmintrelea permiteți’ml
espresiunea, mi se pare că părerea D-v.
este greșită.
   D. N. Cămărășescu. După D-vâstră^
   D. Fanait Casmir. Negreșit că după
mine.
   D. N. Cămărășescu. Este parlamentar
să ne ataci..
   D. P. Casmir. Este fârte parlamentar,
și câte uă-dată cuvinte mal tari.
   D. Gheorghe Leca. Mal ântâiu voiu
dice, că regret, că onor. D. Radu care este
mult mal bâtrân de cât noi, și cu tâte a-
cestea D-sa a venit și a înveninat cestiunea,

(8 20) Aprilie 1877

MONITORUL. OtlCIAL al ROMÂNIȘI

2369

   Mă mir asemenea de onor. D. Panait
Casmir, care a 4-is că este amicul meu..
   D. Cămărășescu. Să te ferâscă Dum-
neijett de amici.
   D. Gheorghe Leca. D-sa a avut aerul
de a ne apăra blamându-ne. Este fdrte ge-
nerâsă majoritatea din care face parte D-sa,
și nu voiu mal veni la biurofi.
   V6 rog D-le președinte, a bine-voi a
face a se curma discuțiunea, și a alege un
alt secretar în locu’ml.
   Nu voiă a cerceta motivele pentru cari
am primit acea apărare, nici a intra în a-
precjjerea lor.
   D. vice-președinte. D-lor, ați amjit,
D. Leca’șl dă demisiunea verbal; ce hotă-
rîțl D-vâstră ?
   D. Menelas Gherman. Ni se pare că
este uăhotărîre definitivăfa onor. D. Leca;
prin urmare Senatul nu pdte să respingă
hotărîrea D-sâle..
   D. G. Leca. Este irevocabilă.
   Uă voce. Nu pdte să fie irevocabilă.
   D. G. Leca. Va fi irevocabilă nu ca a-
caea a D-lul Cogălnicânu.
   D președinte. Vă rog să nu atacați.
Hotărîrea D-vdstră pdte să fie irevocavilă
numai pentru D-vdstră; Senatul însă este
apreciatorul; prin urmare, nu pot să declar
efi ca primită uă demisiune, până ce mal
ântâifi Senatul nu o va primi.
   D. Manolescu. Aș voi să dafl uă des-
lușire.
   D. vice-președiute. Nu este riadul
D-vdstră ; sunt alții înscriși înainte.
   D. Manolescu. Până atunci se va în-
chide discuțiunea și voiu rămânea fără a
da deslușirea.
   D. vice-președinte. In ce privință.
   D. Manolescu. In cestiune de regula-
ment.
   D. vice-președinte. S'a cerut închide-
rea discuțiunel. Eu nu pot de cât a o pune
la vot. Dâcă Senatul va voi să vâ dea cu-
vântul, n’are de cât să respingă închide-
rea discuțiunel.
   Pun la vot închiderea discuțiunel, cine
este pentru să bine-voiască a rădica mâna.
—S’a închis discuțiunea.—
  D. Manolescu. Va să 4ieă eu am rămas
ne deslușit a ;um! (Ilaritate)
   D vice-președinte. Pun acum la vot
demisiunea D-lul Leca. Acel din D-nl se-
natori cari o primesc să bine-voiască a ră-
dica mâna. Majoritate.
   D. Cămărășescu are cuvântul.
   ). N. Manolescu. Aud că se contestă
votul.
   D. vice-președinte. A! se contestă I
voițl prin bile ?
   Voci. Da da !
   D. dreședinte. Sunt cinci D-nl sena-
tori cari cer votul prin bile ? Sunt.
   D-le Belu bine-voițl a ceti apelul nomi-
nal spre a se vota cu bile.
   D lor, cine primesce demisiunea D-luî
Leca de secretar, va pune bilă albă la uruă

albă, cine uă respinge va pune bilă negră
la urnă nâgră
  Resultatul votului.
      Votanți              . . 32
      Abținuți.............. . 2
      Bile albe pentru . .     19
      Aile negre contra . .  .11
   D. vice-președinte Senatul a primit
demisiunea D-lul Leca de secretar al biu-
roulul.
   — D. Cămărășescu voesce să vină la
biurofi ?
   D. Cămărășescu. Vă rog să dațl curs
chârtiel mele.
   D. vice-președinte. Chârtiă D-vâstră
este pentru altă cestiune.
   D. Cămărășescu. D-le președinte nu
am alta de spus de cât tot ceea ce am mal
spus: cum că în urma votului cel cre4
desaprobator că s’a dat de Senat nu mal
pot veni la biurofi fiind-că nu mâ cunosc
întru nimic greșit.
   D. vice-președinte. Senatul a dat un
vut pur și simplu pentru primirea dimen-
siunel D-lui Leca.
   D. Cămărășescu. Dați’ml voe a vorbi
pentru că nu voifl să rămân isbit.
   D. Lungânu. Discuțiunea este închisă.
   D. Cămărășescu. D-le Lungânu nu mă
întrerupețl, îți voifl face plăcerea să vil
D-ta la biurofi, c i tdte că mal al și alte
trei însărcinări. (Ilaritate).
   D-le președinte s’a pus votul așa dnpă
cum a 4is D. Cogălnicânu că, respingerea
demisiunel D-lul Cogălnicânu va fi desa-
probarea D-lul Leca și Cămărășescu, âră
primirea demisiunel sale va fi aprobarea
D-lor Leca și Cămărășescu.
   Pri"' urmare demisiunea D-lul Cogâlni-
cânu fiind respinsă prin votul Senatului,
efi unul, cu atât mal mult, nu mal pot lua
parte în biurou după acest vot dat.
   Voci. Atât mal bine.
   D. Manolescu. D-le președinte crede-
țimă că nu mal înțeleg nimica.
  D. vice-președinte. Nici efi. (Ilaritate).
   D. Manolescu. Onor. D. Cogâlnicânu
eri a lămurit fârte bine cestiunea : a 4is
„ceea ce am voit, a fost aprobarea mea și
desaprobarea D lui Leca care a 4is că ’șl
dă demisia din biurofi pentru că am ata-
cat Camera.“
   In cât privesce demisiunele, nici un vot
nu s'a dat de Senat, de cât acela a se res-
pinge aceea a D-lul Leca și nu înțeleg cum
D. Leca se formalisâsă; și mal pucin încă
nu înțeleg pe D. Cămărășescu, care 4ice:
că. nu voesce să ’șl mal ocupe fotoliul de
secretar al biurouluî și se râgă să se dea
curs chârtiel care afi dat’o“ când în acea
chârtie nu se vede alta de cât demisiunea
sa din membru de la cele două comitete
la care este ales de Senat și nici de cum
nu e vorba de demisiunea de secretar al
biurouluî.
   Efi v’aș ruga să’i invităm să șl ia locul.

   D. vice-președinte. L’am invitat; vâ
rog să mă tnvățațl cum să’i invit.
   D. Cămărășescu nu mal vine la biuroul
D-lor. nu mal vrea.
¹ D. Lungânu. Să se alâgă altul.
   D. Manolescu. D. Cămărășescu nu este
demisionat ’l rog să ia locul la biurofi.
   D. r.ămărășescu. MS ertațl nu mal pot
veni. (Murmure generale printre D-nii se-
natori, desaprobărî).
   D. vice-președinte. Nu mal venițl la
biurofi D-le Cămărășescu?
   D. Cămărășescu. Nu.
   D. vice-președinte. VS rog D-lor se-
natori să ’ml dațl un secretar.
   D. Lnngeanu. Să se procâdă îndată la
alegere.
   D. vice-președinte. VS rog să bine-
voiți să procedați dâră la alegerea a doul
secretari. Voițl să procedăm îndată ?
   Voci. îndată, îndată.
   — Se pune la vot recunâșcerea D-luî
Cămărășescu ca demisionat, și se pri-
mesce.
   — Se pune la vot procedarea îndată la
alegerea a doui secretari și se primesce.
   D. vice-președinte. Se suspendă ședin-
ța pe 5 minute.
   — La redeschiderea ședinței se începe
votarea a doul secretari.
   D. vice-președinte, I. Ghica. Resulta-
tul votului este cel următor :

      Votanți ...             .33
      Majoritate regulamentară . 19

   D. Gherman Menelas a întrunit 24 vo-
turi, și D. Negruți 23; prin urmare, D-lor
se proclamă de secratari.
   — Se dă citire sumarului ședinței pre-
cedente.
      Necerând nimeni cuvântul asupra
sumarului, se pune la vot și se primesce
fără modificare.
   — Se comunică următârele ;
   — Adresa D-lul N. Cămărășescu prin
care demisionâsă din membru al caselor
domeniale și rurale. (Adresă deja citită de
D. vice-președinte.)
   D. N. Droso. Efi aș dori să invităm pe
D. Cămărășescu, a nu insista în demisiu-
nea sa de membru al comitetului domenial
și rural; mal cu sâmă că acel comitet nu
prea merge regulat. Am cre4utcă va mer-
ge mal bine, de când s’a contopit aceste
douS case într’una singură, s’a lăsat sar-
cina tâtă asupra directorului, mal ales
distribuțianea banilor, pentru acâsta chiar
s’a și încheiat un provisorifi proces-ver-
bal prin care atribuțiile întregului comi-
tet se lasă tâte directorului.
   Am v84ut °ă D. Cămărășescu se ocupă
serios de misiunea sa, și de aceea să l
invităm să rămână acolo, cred că Senatul
va refusa demisiunea D-sale.
   D vice-președinte. D. Manolesșjj stă-
ruesce a lua cuvântul ?

2370

MOMIOK bF.OIAL AL KU MÂNUI

8 (20) A^.Uie 1877

   1). N. Manolescu. Nn scifi ce să mal
fac, vă mărturisesc însă, că nu sciu ce are
a face locul de secretar și acela de mem-
bru al comitetului rural și domenial.
   D. Al. Orăscu. Are dreptate D. Mano-
lâscu.
   D. N. Mapolescu Acâstă demisiune nu
a:'e nicî un fel de relațiune cu aceea de Se-
cretar, prin urmare eu s int de părere a se
respinge.
   D. vice-preșddinte. Așa dâră D-lor,
pus la vot demisiunea D-lutCămărășescu.
   — Senatul respinge acea dem:siune.
   D. Cămărășescu. Vă voifl maî da și de
al douilea.
      Se comunică asemenea și următorul
roject de lege provenit din inițiativa Se-
natului ;

PROJECT DE LEGE.
   ArL 1. Casa Statului cu tot locul el din
urbea Giurgiu, culârea Albastră, strada
Spitalului, în care a fost spitalul militar,
eră actualmente servesce de casarmă es-
cădronulul de călărași, se cedâsă de veci
județului Vlașca, spre a se face casarmă
pentru armata teritorială și călărași.
   Ă.t 2. Casa Statului cu tot locul el din
urbea Giurgiu, culârea Roșu strada Mi-
cbeifl Bravul, ce astă-dl se află ocupată
de sub-prefectura de Marginea, și pentru
cart se plătesce fiscului lei 150, chirie a-
nuală, se cedâsă de veci județului Vlașca.
   (Semnat) Raportor: Ap. Grăjdănescu
   D. vice-președinte. Eră ce dice regu-
lamentul :
   „Comisiunea transformă propunerea în
project de lege care după uă simplă citi-
re în ședință publică, se trimite în cerce-
tarea secțiunilor."
   D-lor, pe de uă-parte se va trămite la
secțiuni acest project, eră pe de alta se
va comunica uă copie și guvernului.
   Trecem acum la ordinea diH. La ordi-
nea ileî avem:
  1  .) Interpelațiunea D-luî Cămărășescu
relativă la datoriile maî multor arendași
al Statului cari încă nu le-a achitat.
  2  .) Raportul relativ la projectul de lege
pentru desvoliareadisposițiunilor Iegel a-
supra comp'abilitățeî Statuluî.
  3  .) Idem relativ la abrogarea legeî de
recrutare din mul 1876.
   D. ministru de finance. Fiind de pu-
cin timp la ministerul financelor și ocu-
pațiuniîe de la minister fiindu’mî fârte
mari, nu m’am putut ocupa încă de ces-
iunea interpelațienel D-luî Cămărășescu
spre a ’I putea răspunde astă-t)!, de aceea
’l rog să bine-voâsâă a o lăsa pentru uă
altă di, e ă astă-dî să luăm în desbatere
legea comptabilitățil Statului.
   D. N. Cămărășescu. Rșcunosc că sunt
legi de urgență, dâră tot uă-dată recunosc
eă Statul Român este în mare strimtorare
de bani, și aș dori ca D. ministru să bine-
yoâscă mâne safl pol-mâne să ’ml răspun-

dă la interpelațiunea mea, aducând tot uă-
dată un tablou de toți datornicii, acele da-
torii aud că se urcă la verî-uă 16 miliâ-
ne și maî bine. D-vâstră insistați să ră-
mân la comitetul vindere! bunurilor Sta-
tuluî, dâră mie nu mi se pare că ar fi bine
să rămân acob, să vând bunurile Statuluî
Și datotniciî Statului să preldng^scă pla-
ta datorieî lor prin felurimi de fflidlâde,
să facă chiar politică. . .
   D. vico-președiute. D-le Cămărășescu,
ați anunțat uă interpelațiune, le veți spu-
ne acestea când veți desvolta interpelațiu-
nea, âră nu hcum
   I). ministru de finance.Suntgata asu-
pra punctului acestuia a răspunde D-luî
Cămărășescu.
   D. Cilmărășescn. Aveți tabloul ?
   D. ministru de finance. Sunt gata!¹
   D. Cămărășescn. Efl cer ca D. minis-
tru să ne dea un tablou să vedem anume
pe datornici, și să ne arate căușele care
ne fac să vindem bunurile Sfatului și da-
tornicii să nu ’șî plătâscă datoriile.
   Nu sciti dâcă este adevărat, dâră aud că
sunt arendași datori încă de pe la 1863.
Așa dâră să ne spună D. ministru cine
sunt aceea, de ce se păsuesc și ce găses
ce D-sa ca causă de nefnplinirea acestor
bani
   După ce D. ministru va răspunde, vă
rog D-le președinte, să am replica,
   D. ministru de finance. D-lor, D-v.
scițl cu toțiî că nu sunt nicî două săptă-
mâni de când am venit Ia ministerul de
finance. Pentru a coprinde tâtelucrările a-
cestuî minister într’un așa de scurt timp
’mi-a fost cu totul imposibil.
   Dâcă D. Cămărășescu vrea să facă nă
interpelațiune și să aducă lumină atât Se-
natului cât și guvernului, nu avea de cât
să ’șî procure elementeL necesare inter-
pelațiuneî sale Tâte biurourile domeniale
cât și ale ministerului de finance sunt la
disposițiunea D-sale; tâte tablourile pu-
tinciâse nimeni nu i le refusă; dâră a veni
cu uă interpelațiune ne studiată, și a cere
ca efi în pucine dile să ’I dafl deslușiri,
acâsta mi se pare că îa timpul de faciă
cel pucin. nu ar fi bine, căci dâca și alții
’ml ar face asemenea interpelări atât aci
cât și în Cameră, și cu ocupațiunea care
este cea maî seriâsă, de a echilibra bud-
getul în facia deficitului care ne apasă, ar
fi cu neputință ca un om să fie de ajuns.
   Aș ruga pe onor. D ămărășescu să
vină în locul mefl și să vadă dâcă este cu
putință acâsta.
   Când va veni cu uă interpelațiune pre-
cisă și desvoltată în tâte amărunținnele
e , atuncî voifl respunde; alt-fel, voifl ru-
ga pe onor. Senat să ’mî permită a des-
volta legea comptabilităței care este mult
maî importantă.
   In cât privesce «urna care arendașii sunt
datori, acâsta este coprinsă în situațiunea
financiară care s’a dat Camerei și Senatu-

lui, și D. dămărășescu pote să vadă tâte
lămuririle putinciâse, an pe au, dâră fără
nume; numele celor ce datorâsă sunt cu-
noscute în biurourile ministerului de fi-
nance.
   I). Cămărășescu. Nu mâ așteptam la a-
cesta din partea D-luî ministru. înțeleg că
n’afl avut timp; dâ-ă l'aș ruga să ia mă-
suri ca să se efectuese împlinirea acelor
bani fiind-că sunt peste 16 miliâne dato-
rii și tot uă-dată aș dori, repet, ca să n₀
spună pe fie-care persână care a' rftntiag
datâre cu arendî și de ce nu se îmolinesc
Recunosc că ocupațiunile D-luî ministru
sunt fârte multe dâră cu tâte acestea, ’l-aș
ruga să ia măsuri pentru împlinirea râmă
șițelor, și să ia măsuri eficace.
   In cât pentru numele persânelor cari
datorâsă Statului, fiind că D-sa nu ni le
dă, eu rog biuroul să le câră, prin minis-
ter. de la administrațiunea domenielor, și
voifi merge și efl ca să le iafl
   Voci. închiderea incidentului.
      Se pune la vot închiderea ineiden
tulul, și se aprobă.
   D vice-preșodi’jte. Acum, D-lor, k
ordinea dilei este raportul comitetului de
legaților, relativ la legea pentru compta-
bilitatea generală a Statuluî.
   D. raportor Gherman să rine oâscfi e
veni la tribună.

   D Gherman, rapoi tor, dă cetire urmă
torului raport:
      Domnilor senatori,
   Projectul de lege ; entru iTesvoltâiea
disposițiunilor legeî asupra comptabilită
țel generale a Statuluî, în ceea ce privesc
așe<)area și esecutarea budget lor de chel-
tnelile anuale ah Stalului supus delibe-
rărel Senatului; secțiunile D-v. luându i
în Cercetare, tâte ’l-âfi admis în unanimi-
tate, afară de secțiunea II, care ’l-a modi-
ficat prin următârele amendamente, la cari
a aderat și D. ministru de finance.
   Art. 1, lit. a. „Evaluarea fie-căruia ve-
„nit în parte, basată pe termenul de mi-
„dloc al Încasărilor efectuate în cursul a
„trei anî precedențî mal pucin 3°/₀:“
   Art. 2. „îndată ce la votarea budgețu- :
„lui anual de către Adunarea deputaților
„se produce un deficit budgetar, guver-
„nul propune, pentru acoperirea aceiui
„deficit, resurse noul, neprovenind d’n
„împrnmutnrî provi orii safl'consolidate,
„nicî din vândâri de bunuri ale Statuluî,
„și scăderi de cheltuelî de uă potrivă cu
„suma deficitului, bine înțelegându-se că
„nouile resurse trebue a fi votate de am-
„bele Corpuri Legiuitâre.
   „Ratele bunurilor Statuluî, vendete îna-
„inte de 1877, rămân înscrise în budgetul
„Statului ca resursă ca și până acum."
   La art. 3, în loc de cuvântul: „ordinar'
să se dică „anual."
  Art. 5, alin. Il, „O/î-ce credite pe sâma

8 (20) Aprilie 1877

MONITORUL OFICIAL A^ ROMÂNIEI

2371

„resurselor generale ale budgetului cureut
„și pe sâma economiilor budgetelor ani-
„lor precedențe sad pe sâma de credite
„ce au rtimas neefectuate penti la 31 De
„cembre a anului precedent, sunt cu desă
„vârșire interdise."
   Dupe art. 5 se adaogă un nou articol 6
„ori ce prevederi de deducțiunl, fie
„ acestea ocasionate prin congediurl
„prin vacanțe sau prin neesecutarea ser-
„vicielor de material, de construcțiunl sau
„altele, prevederi de deducțiunl înscrise
„la alocuțiunile budgetare se consideră ca
„scăpând suma alocațiuneî.
   „Creditele rămase la disposițiunea mi-
„niștrilor, și pentru care nu pot trece,
„sunt acelea ce resultă în urma acestor
..deducțiunl. “
   Art. 6 ’evenit art. 7 iu loc de cuvântul
„ordinar" să se dică „anual".
   Art. nou 8. „Tdte legile de credite su-
„plimentare și estraordinare, precum și

„acelea prevăzute la art. 7, se contrasem-
„nâsă de ministru respectiv, de acela al
„justiției și de acela al financelor."
   „Art. 7 devine art. 9."
   „Art. 8 devine art. 10."
   „Art. 9 devine art. 11, și se modifică
„ast-fel:
   „Legea actuală face parte integrantă
„din legea comptabilitățeî generale a Sta-
rtului, a cărei disposițiunl rămân intacte,
„întru cât nu sunt abrogate prin legea de
„faciă."
   Comitetul delegaților întrunindu-se, sub
preșidenția D-lul Idn Ghica, în $iua de
7 Februarifi 1877, în număr de patru mem-
bri, și anume: D. Idn Ghica, N. Drosu,
V. Șeicaru și subscrisul, fiind absinte D.
V. Gudjiu, delegatului secțiunel V, și a-
vend în vedere espunereademotivea D-lul
ministru al financelor, a admis în unani-
mitate acest project de lege cu modifică-
rile propuse de secțiunea II, prin amenda-

mentele sus citate, pe cari comitetul de-
legaților le-a discutat și le-a admis cu
dre-cari modificări intecalându-le în legea
de faciă, ast-fel precum se vede în pro-
jectul de lege comparativ imprimat ce vi
s’a distribuit D-vdstră.
   Acesta fiind resultatul deliberărel co-
mitetului delegaților, cu ondre vifi a’l su-
pune la cunoscința și deliberarea D-vₜ
   Raportor, M. Gherman.

   D. vice-președinte. Voiți să se citâscă
projectul de lege.
   Uă voce. Să se citâscă.
   D. raportor. In întreg sati pe articole?
   D. Belu. ’L cundscem.
   D. raportor. S’a tipărit și ni s’a dis-
tribuit, și ast-fel cum a fost propus de
guvern, și ast-fel cum s’a modificat, prin
urmare, ’l cundscețl; totuși, spre a împlini
dorința D-vdstră, ’l citesc.

pentru desvoltarea disposițiunilor legei asupra comptabilitățeî generale a Statului în ceea ce privesce așezarea
și esecutare. budgetelor de cheltueli anule ale Statului.

Cum s’a presentat de guvern Senatului

   Art. 1. Projectul de budget, presentat de guvern Adunărel
deputaților, coprinde:
   o) Evaluarea veniturilor, basate pe termenul de midloc al
încasărilor efectuate îo cursul a trei ani precedențl mal pucin
5 la
   b) Evaluarea cheltuelilor socotită pe trebuința maximală a
serviciului respectiv.
   Art. 2. îndată ce la votarea budgetului anual de către Adu-
narea deputaților, se produce un deficit budgetar, guvernul
propune sati resurse noul pentru acoperirea acelui deficit, safi
scăderi de cheltueli de uă potrivă cu suma deficitului.





   Art. 3. Budgetul rectificativ nu pdte mări suma cheltuelilor
Statului peste cifra totală, fixată de budgetul ordinar al Statu-
lui. votat de Adunarea deputaților și sancționat de Domn.
   Budgetul rectificativ pdte introduce în cheltuelile diferitelor
ministere modificări numai în marginea cifrei totale alocată
pentru cheltuelile fie-eăruî minister.
   Art. 4. Creditele suplimentare și estraordinare nu vor pute¹,
în- nici un cas, păși, în cursul anului, peste articolele speciale
cari pdrtă în legea budgetară denumire de Articol al credite-
lor suplimentare și Articol al creditelor estraordinare.
   Aceste douti articole vor forma un capitol special al budge-
tului de cheltueli ale ministerului de finance.
   Art. 5. Când guvernul ar cere ca un credit suplimentar safi
estraordinar se va acoperi prin economii ale budgetului curent,
aceste economii trebue să fie realisate și anume specificate
prin projectul de lege, care va purta în același timp anularea
definitivă a acestor economii la primele alocări.
   Orl-ce credite pe sâma resurselor generale ale budgetului
curent și pe sema economiilor budgetelor anilor precedențl
sunt cu desăvârșit inteenjise.

Cum sa modificat de comitetul delegaților Senatului

   Art. 1. Projectul de budget, presentat de guvern Adunărel
deputaților, coprinde:
   a) Evaluarea fie-cărul venit în parte, basată pe prmennl de
midloc al încasărilor efeciuate în cursul a trei ani prece iențl,
mal pucin 5 la °₀;
   U). Evaluarea cheltuelilor socotită pe trebuința maximală a
serviciului respectiv.
--]Art. 2. îndată ce Ia votarea budgetului anual de către Adu
narea deputaților, se produce un deficit budgetar, guvernul
pronune pentru acoperirea acelui deficit resurse noul, nepro-
venind din împrumuturi provisoril safi consolidate, nici din
vândtirl de bunuri ale Statului și scăderi de chel ueli, ds uă
potrivă cu suma deficitului.
   Ratele bunurilor Statului, vândute înainte de anul 1876, rS-
mâne înscrise în budgelul Statului, ca resursă, ca și penti
acum.
   Art. 3. Budgetul rectificativ nu pâte mări suma cheltuelilor
Statului peste cifra totală, fixată de budgetul anual al Statului
votat de Adunarea deputaților și sancționat de Domn.
   Budgetul rectificativ pdte introduce în cheltuelile diferitelor
ministere modificări numai în marginea cifrei totale alocată
pentru cheltuelile fie-cărui minister.
   Art. 4. Admis în tocmai.






   Art. 5. Când guvernul ar cere ca un credit suplimentar safi
estraordinar se va acoperi prin economii ale budgetului curent,
aceste economii trebue să fie relisate și anume specificate prin
projectul de lege, care va purta în același timp anularea defi-
nitivă a acestor economii la primele alocări.
   Orl-ce credite pe sâma resurselor generale ale budgetului
curent și pe sâma economiilor budgetelor anilor precedențl,
sau pe sâma de credite ce au rămas neefectuate până la 31 De-
cembre a anului precedent, sunt cu desăvârșire interzise.

2372

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

I (20) Aprilie 1877

   Art. 6. Iq cepuri estraordinare și urgente, ivite în cursul
unul an, cari ar necesita cheltuelile covârșitâre alocărilor bud-
getului ordinar, și cari ar mal putea fi amânate până la pre-
sentarea budgetelul anului viitor, se va convoca Corpurile Le-
giuitâre și se va supune deliberăreî lor cererea acestor credite
estrabudgetare.
   împreună cu projectul delege prin care ministerul respectiv
■ a cere asemenea credite estrabudgetare, ministerul de fi-
nance e dator să presinte Corpurilor Legiuitâre nouele resurse
destinate pentru acoperirea acestor cheltuell.




   Art. 7. Un decret domnesc, publicat îo Monitorul oficial,
ilâză la începutul fie-cărul trimestru uă prevedere trilunară
af budgetului de cheltuell.
   Acâstă prevedere conține la fie-care serviciu a patra parte a
cheltuelilor alocate după articolele budgetului general al Sta-
tului.
   Nici un ministru nu pâte păși peste alocațiunea ce ’I se a-
cordă prin acest decret domnesc. In cas de necesitate absolută,
ea trebue să fie motivată printr’un referat la consiliul de i i-
niștri, și acâstă escepțiune se supune aprobărelDomuescI, care
se face prin decret publicat în Monitorul oficial.
   Alocuțiunile speciale pentru anuitățile datoriei publice și
ale căilăr ferate se vor compta în întregime după angagiamen-
tele esistente, fără a se aplica și în privința lor repartițiunea
trilunară.
   Art. 8. Șâse săptămâni după închiderea fie-căreia triluniî,
ministerul de finance e dator să publice prin Monitorul of icial:
   1° Tabelele de tâte veniturile Statului așezate după evaluări,
constatări, încasări și rămășițe, detaliate pe județe, puncturl
vamale și locuri de esploatațiune ;
   2° Tabela cheltuelilor efectuat' în eomparațiune cn decretul
de prevedere trilunară a cheltuelilor budgetare.
   Art 9. Tâte disposițiunile legel asupra comptabilitățel ge-
  erale a Statului, contrarii legel de faciă, rămân abrogate.


      Mini tru financelor; D. STURDZA.

   Art. 6. Orl-ce prevederi de deducțiuni, fie acestea ocasionate
prin congendiurl, prin vacanțe safi prin neesecutarea serviciu-
rilor de material, de construcțiuni saă altele, prevederi de de-
ducțiuni înscrise la alocațiunile budgetare, se consideră ca
scăpând suma aloeațiunel.
   Creditele rămase la disposițiunea miniștrilor, și peste.care
nu pot trece, sunt acele ce resultă înjurma acestor deducțiuni
   Art. 7. In cașuri estraordinare și urgente, ivite în cursul
unul an, cari ar necesita cheltuell covârșitâre alocărilor bud-
getului anual, și cari ar mal putea fi amânate până la presenta-
rea budgetului anulul^viitor, se va convoca Corpurile Legiui
țâre și se va supune deliberăreî lor cererea acestor credite es -
trabudgetare.
   împreună cu projectul de lege prin care ministerul respec-
tiv va cere asemenea credite estrabudgetare, ministerul de fi
nance e dator să presinte Corpurilor Legiuitâre nonelor resurse
destinate pentru acoperirea acestor cheltuell.
   Art. 8. Tdte legile de credite suplimentare și estraordinare
precum și acele prevăzute la art. 7, se contrasemnâză de mi-
nistru respectiv, de acela al justiției și de acela al financelor.
   Art. 7 devine art. 9 și se admite întocmai.














   Art. 8 devine art. 10 și se admite înh al.




• e i, -î' sa'* - i mt Iu Vț

   Art. 9 devine art. 11. Legea actuală face parte integrantă
din legea comptabilitățel generale a Statului, a căreia disposi
țiunl rămân intacte, întru cât nu sunt abropate prin legea de

Raportor: M. GHERMAN.

  D. vice-președinte. Așa. Acum ce vo-
ițl ? Să începem cu discuțiunea generală
saii pe articole?
  Mal multe voci. Discuția generală,
discuția generală.
  D. vice-președinte. începem, dâră, cu
discuția generală.
  D. ministru financelor are cuventul.
(Va urma)



   ADUNAREA DEPUTAȚILOR

 SesiVnea ordinara prelungita.

   Ședința de la 19 Martie, 187 7.

 Președenția D-lul președințe C. 4. Ro-

seth, asistat de D-nil secretari M. Buri-
leanu, I. Lățescu și I. Carabatescu.
(Urmare)
   D. Gr. Missail, raportatorul comitetului
de acusare a foștilor miniștri dațl in ju-
decată, citesce următorul raport

      Domnilor deputați,
   Comitetul ce ați bine-voit a institui,
prin voturile D-vâstră de la 23 și 25 lulifl
1876, in procesul ministerului de la 11
Martie 1871, dat in judecată de acâstă o-
norabilă Adunare prin voturile de la 20 și
21 lulifi 1876, terțninând partea ăntâia a
Însărcinării cu c ire ați bine-voit a ’l ono-
ra, adică acea rejativă la facerea instruc-
țiunii și adunarea elementelor ce afi a ser-
vi de basă actului de acusare, a Însărcinat

pe subsemnatul a vă aduce la cunoscință-
D-lor deputațl, descoperirile făcute crime,
le și delictele ce cad in sarcina fie-căruia
din miniștrii puși iu acusare, precum și
circumstanțele ușurătâra și apărătâre ce
militâză in favârea unora dintre prevenițl.
• Mandatul comitetului d-vâstră a fost o-
norator, insă greii și plin de respundere.
A trebuit ca tot pasul să’l facem cu cea
mal mare băgare de sâmă, in lipsa unei
legi și a unei 'proceduri speciale pentru
responsabilitatea ministerială. De și am
cătat a ne ține cât s’a putut mal mult de
litera și spiritul Constituțiunil nâstre, a
regulamentului Adunării, precum și de
precedentele ce s afi stabilit in materia a-
câsta in alte State unde s’aii ivit cașuri i-
dentice, totuși in multe privințe a trebuit
să creăm uă procedură nouă. Vrând ca lu-

8 (,20) Aprilie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEi

Z37

crarea nâstră să respundă Ia increderea o-
norabilel Adunări și la aaceptarea țărel, a
trebuit să căutăm a ne înconjura de tâte
luminile oficiale, publice și private, a tre-
buit să usăm de tâte mijlâcele legale, —
de și cu moderațiune, — spre a ne putea
aduna tâte elementele cart să ne autorise
a ne pronunciă in cunoscință de causă.
   Și, înlăturând orl-ce presumațiune, tre-
bue să vă împărtășim, D-lor deputațl, că
atât onorabila Adunare pronunțând pune-
rea sub acusațiune, cât și comitetul seti,
aii procedat iu stabilirea procedurel intoc-
mal dupe principiile ce s’ati avut in ve-
vedere in țări cart ati instituțiunl aprâpe
identice cu ale nâstre. Nu numai in gene-
ralități, deră și in cestiuni de detaliu, pro-
cedarea comitetului D-vâstră a concordat
in total cu procedura complectă auexată
de ministerul de justiție al Belgiei pe
lingă uă lege model d« responsabili-
tatea ministerială supusă Corpurilor Le-
giuitârejin 1870. (A vedea documentele
sesiunel 1869 — 1870 a Cam. Repr. Bel-
giei; p. 315, N 100). Cererea de autori-
sare făcută Senatului; citarea de martori;
cererea dupe la autorități a dosarelor și
documentelor necesare; interogatoriul a-
cusaților; orânduirea de perchisițiunf; to-
tul in fine ce am lucrat, suntem fericiți a
constata că, de și lipsesce un text precis
de lege, am făcut’o intocmal dupe cum s’a
cerut a se face in Belgia; și la acestă co-
incidență de acțiuni, comitetul D-vâstră
a adjuns numai prin pătrunderea spiritu-
lui Constituțiunel nâstre, care fiind aprâpe
identică cu a Belgiei, aplicațiunea el nu
putea fi de cât aceeași.
   Punând in practică nisce principii, nis-
ce aforisme cu totul noul pentru noi, nu
fără a avea mal pucin de un-spre-ijece per-
sâne acusate inaintea nâstră, noi am dat și
acusaților timpul necesar și tâtă la itudi-
nea d a sa apăra cum vor găsi mal avan-
tagios, și opiniunel publice, — pe drept
cuvânt intărîtată, — restimpul indispen-
sabil spre a se linisei și a’șl relua tot sân-
gele rece. Și intru acesta am trebuit să ne
supunem la forța iresistibilă a impregiu-
rărilor și a multului lucru ce ni e’a cerut
spre a esamina și analisa documentele și
dosarele unei intregl și complicate admi-
nistrațiunl de cinci ani. Investit cu tâte
puterile unul judecător de instrucțiune, co-
mitetul D-vâstră, D-lor deputațl, de și a
avut tâte probele legale; de-și a fost pro-
vocat chiar de către acusațl (din scopuri
ce orl-cine le ințelege), totuși un singur
moment n’a venit in contradicere cu el in-
sușl, cu principiile sacre și nestrămutate
ale mare! partide naționab-liberale, (că-
reia aparținem și vom aparține in veci) :
acelea d'anu aresta ți deține prevenție pe
nimeul, și cu atât mal pucin pe cel urmă-
ițl pentru fapte politice. Justiția țărel
âstre suntem convinși că va pedepsi pe
el culpabili; âră partidei naționale-libe-

rale, adică imensei majorități a țărel, să’l
lăsăm meritul d’a fi luat ea inițiativa și in
acestă mare reformă,dupe cum ea a luat ini-
țiativa in tot ce s’a făcut bun, mare, națio-
nal in iubita nâstră Româniă, de la lo21
incâce.
   Când s’ati dat judecății miniștri in An-
glia, Francia, Grecia, etc. — el au stat de
are inchișl in tot cursul instrucțiunel.
Noi am preferit a’i lăsa liberi pentru ca
să dăm ocasiune nu numai țărel, nu numai
D-vâstră, D-lor deputațl, ci chiar acusați-
lor să ne inculpe că am greșit in bine, âră
nu că am făcut esces in reti
   Conduși de aceste norme, am cerut dâră
de pe la diferitele autorități din țeră pes-
te 500 dosare, memorii și informațiunl. Ne
am pus in relațiune cu tâte ministerele, cu
tâte prefecturele, tribunalele, parchetele,
consiliele județene și comunale; in fine:
cu tot ce se pâte ijise uă autoritate cons-
tituită. Nu ne am sfiit a ne referi și la cu-
noscințele tutulor âmenilor speciali și cu
durere pentru lucrul public. Căci, nu am
voit să vedem numai prin ochii noștri, ci
prin al țărel intregl. Am espeduit peste
300 circulari; am făcut percuisițiunile
necesare la prefecții de cari s’ati servit
miniștrii dațl in judecată, spre a complec-
ta, in numele justiției, probele și Începu-
turile de probe pe cari deja le posedam din
alte părți, și pe cari eram bine încredin-
țați că nu le vom găsi de cât acolo, —
dupe cum le-am și găsit. Am pus să se
descifreze copieze, sub ochii noștri, 140
dosare de corespondență cifrată secretă a
fostului guvern, prin funcționari telegrafo-
postall, trămișl formal de direcțiune. Din
acestea, 109 s’ati găsit pe la deosebitele
biurourl telegrafice, scăpate de autodafeul
ordonat de D. Lascar Catargi in preziua
căderii sele; âră 31 de dosare sunt resul-
tatul perchisițiunii făcută de comitet, prin
procurorii și judecători! de instrucțiune
respectivi. Respectul nostru pentru drep-
tul de apărare al celor acusațl a fost și
este atât de mare, in cât am preferat a le
lăsa tâte actele inculpătâre ce seim că po-
sed, insă perchisițiunl la nici unul din
D-lor n’am făcut.^
   Am priimit apoi 600 comunicări de la
autoritățile publice și persâne private. Am
ascultat aprâpe uă sută martori, am făcut
trei anchete locale prin membrii delegați
din sînul comitetului: la Alexandria, Giur-
giu și pe linia căii ferate Ploesci-Predâl.
Am ținut aprâpe uă sută ședințe in plin
comitet, și incă pre atâtea in mic comitet,
in care lucrările instrucțiunii și ale inves-
tigațiunil ati mers inainte, dupe direcțiu-
nea ce li se dedea in ședința plenară. Am
citat prin mandate de infăcișare inaintea
comitetului, numai pe 8 din foștii miniș-
tri dațl in judecată : 1 pentru considera-
țiunea că in contra D-lul P. Carp comite-
tul nu a descoperit nici un cap de acusre;
2. pentru că asupra fostului ministru G,

Costaforu acțiunea publică s’a stins, și co-
mitetul pentru memoria repausatulul se
grăbesc® a declara că nu a descoperit ni-
mica grav, nimica care să’l fi autorisat a
cere trămiterea repausatulul, de ar fi trăit,
inaintea curții de casațiune; și 3, pentru
că descoperirile fădute in povara D-lul N.
Crețulescu, dupe opiniunea comiietulfil,
ârășl nu sunt de natură a face să se men-
țină acusațiunea și a se provoca un ver-
dict de condamnare. Am liberat mandate
de aducere in contra numai a cinci din a-
cusațl cari, necomparând, dupe mandatul
de înfățișare, au fost aduși inaintea comi-
tetului D-vâstră prin căile prescrise de le-
ge; și toți intr’un acord au refusat de a
respunde la tâte întrebările ce li s’a pus,
declinând competența nâstră de a face in-
strucțiunea și declarând că nu vor respun-
de de cât inaintea curții de casațiune de
care se cred justițiabilî. Aceștia sunt;
D-nil I. E. Florescu, T. Maiorescu. A. La-
hovari, P Mavrogheni și L. Catargi. A
câstă concertare intru a recusa competință
comitetului, și prin urmare a Adunării, de
a face instrucțiunea, a făcut pe comitet să
crâd.ă că ar fi a îndeplini uă formalitate
banală de a mai libera mandate de aducere
și in contra D-lor T. Rosetti, G. Gr. Can-
taeuzino și B. Boerescu, cari prin respun-
sirile date de primirea mandatelor de în-
fățișare ati opus aceeași declinare da corn
petință.
   D-lor deputațl, instrucțiunea începută
la 1 August 1876 s’a terminat in <}iua de
31 lanuariti 1877. Acest timp se va părea
pâte prea lung acelor cari nu cunosc greu-
tățile prin cari comitetul a trecut și mul-
țimea dosartdor, a memorielor și a infor-
mațiunilor al căror studitî și despoere a
trebuit să uă facă pentru ca să’șî pâtă for-
ma convincțiunea asupra faptelor și a în-
tregului sistem ce a dominat țâra mal mult
de 5 ani, sub ministerul Catargi, dat u
judecată.

       Domnilor deputați,
   Viii astăzi cu aceeași imparțialitate,
de care a fost dominat comitetul in lucră-
rile sâle, și in tot cursul investigărilor
sâle, a vă supune resultatul labârel nâstre
de 6 luni.
   înainte de ori ce, permitețiml a ne da
sema împreună cu D-vâstră despre înalta
ideiă de Stat și de conservare, care a do
minat la darea in judecată a acestui mi-
nister.
   In considerarea situațiune! in care ne
am găsit in momentele dării in judecată a
ministerului Catargi, este neapărat să a-
runcăm uă privire retrospectivă, spre a
vedea do unde am plecat, unde am voit să
adjungem și unde «e-a dus guvernul care
a ținut frânele puterii mal bine de cinci
anlî₄
   Pârsil, comisarul ales de Camera depu-
' țaților spre a susține inaintea Camerii pai-

;374

0M1T0KUL OFICIAL AI. KOMANIBi

8 (20) Aprilie 1877

rilor din Francia, a țusațiunea adusă in
contra ministerului Pollignac, a i)is cu
drept cuvânt, că darea in judecată a unul
minister anuncie o mare nenorocire pen-
tru Stat. „Responsabilitatea miniștrilor,
adaoge el, provocata de un popor liber,
pârta in sine un ce inalt, impuitor, ade-
V&rat.“ Și.așaeste. Darea in judecată ami-
jisterulut Catargi a fost o nenorocire pen-
tru România, insă uă nenorocire provoca-
tă și adusă chiar de acel minister. Care
sunt iuveiăminteie ce uă societate pâte
trage din un eveniment așa de trist? Și
care vor fi consecințele menite a preserva
societatea nâstră de repetarea unul aseme-
nea eveniment? Viitorul o va spune.
   Fostul prim-procuror la înalta curte de
casațiune și de justiție A. P. Ilarian, iu
discursul de reintrare rostit la 16 August
1866, (uă lună după punerea in vigâre a
Constituțiunel nâstre), luând ca temă res-
ponsabilitatea ministerială și menționând
cuvintele Iul Pârsil, subliniate mai sus, se
estprimă ast-fel:
   „Eii cred că simțul legalitățel peste pu-1
„cin va deveni simțul României intregl in
„guvern și in popor, și nu voiu să am cea
„maî mică induoială că sub Domnia lui
„Carol I alesul Românilor, sabia lui Goliath
„va sta suspinsă in templul justiției româ-
„ne, spre a fi de apurure in vederea și adu-
„cerea aminte a tutulor acelor ce se cuvine,
„dâră că nicî uă dată nu se va simți ne-
„voia de a uă Întrebuința. “
   D. Papiu se inșela in parte. Poporul a
remas iu stricta legalitate; din nenorocire,
nu așa au făcut și miniștrii de la 1871.
   Un popor pentru a putea esistă, trebue
să’și asigureze ființa in marea familie a
națiunilor; trebue a introduce reformele
Care sunt in stare a civilisa societatea și
a intări națiunea, reforme Întemeiate ăn-
tâifi, pe principiul propriei sâle conser-
vări, și apoi, pe principiile dreptăței, a
egalitățel, inaintea legel și a respectului
propritățeî materiale și intelectuale.
   Un popor căruia i ar lipsi acâstă nor-
mă, adică ideea de conservare drept, și
Stat nu pâte trăi.
   întorcând privirile in trecutul nostru,
dăm .că dâcă poporul Român a susținut
a.âtea lupte crâncene, in cursul unul lung
șir de secoll, dâcă el a indurat atâtea su-
ferințe, că dâcă a scăpat de uă singură
peire, a fost numai pentru ca să atingă a
câstă nobilă țintă. — Și uă dată atin-
să, el se datoresce ființa politică și națio-
nală de Stat suveran pe care România și-a
asigurat’o prin tratatele ce vechii noștri
Domni, aii incheiat atât cu uă mare parte
din monarchil Europei, precum și cu Pâr-
ta Otomană, tratate consfințite atât prin
pacea de Adrianopole cât și cea de Paris,
in anii memorabili 1829, 1856 și 1858.
   In anul 1856, puterile semnătâre trac-
tatului de Paris, spre a pune un capăt su-
ferințelor, abusurilor, și discordiilor din

năuntru cari, cu deosebire, de la Întrona-
re t Domniilor Fanariote, au fost parali-
sd, și chiar sub regulament, detă dasvol-
tarea României, și pentru a precurma iti-
rîuririLe din afară care in special sub re-
gulament, au jignit intr’un mod escepțit-
nal autonomia României^, aii 'hotărît a
se asculta dorințele Principatelor peutru
introducerea unui regim de stabilitate, de
bună rânduială, de progres, de pace. In r’
un cuvânt, Europa a găsit de cuviință cl,
chiar pentru asigurarea liniștelde carein-
să’șl avea trebuință in Orient, să creeze
din România un bulevard la gurele Dună-
rei, dând națiunel o deplină și întrâgă în-
destulare a tutulor trebuințelor ei.
  Intruninlu-se Adunările Ad-hoc din 1857
Octombre—Decembre, dorința cea mal vie
pe care am manifestat’o, dorința cea mal
generală, acea hrănită de tâte generațiu-
nile trecute, aceea care era sufletul gena-
rațiunel actuale, aceea care avea a facefe
ricirea generațiunilor viitâre, a fost mai
' ăntâifi Unirea Principatelor Moldova și
Valachia intr’un singur Stat; insă pentru
că chiar acâstă unire, realisată, se pâtă
produce tot binele ce se ascepta de la ea,
in năuntru și in afară, se simți trebuința
de a se institui un guvern, tare stabil, res-
pectat in năuntru de toți și sprijinit in a-
fară de marea familie a caselor domnitâre.
Introducerea unul guvern constituțional
representativ, in tâtă puterea și sinceri-
tatea cuvântului, a fost banele pe care a-
vea a se in emeia un asemenea guvern.
   Țâra era insetată de legalitate, de sta-
bilitate și de dignitațe națională, voind a
trăi din insă’șl viâța el, uă viâță onestă,
regulată, lipsită de acele sguduirl spas-
motice care fle chronice, fie periodice, u-
cid uă societate âră nu o creâză, nici o
regulâză.
   Sfera de activitate ce i prescriea regu
lamentul organic, tutela sub care o ținea,
era prea năbușitore pentru România; nu
mal era compatib lă nici cu trebuințele el
nici cu epoca in care trăim
   Dreptul public al țărilor române, in e-
poc i confecțiouărel regulamentului, in fapt
n’avea alte fundamente de cât Hatișerifu-
rile emanate de la Pârtă, sub Domnii fa-
narioțl, cari, ca streini și impuși țărm,
ori nu au vrut, ori nu au putu ține compt
de vechea nâstră suveranitate înscrisă in
capitulațiunl, adevărată sursă a dreptului
nostru public intern și estern. Ospodaril
din fanar au cântat a se supune orbesce
ordinelor acelor ce dispuneau de viâța, a-
verea și tronul lor, ca de viâța și averea
unor sclavi încoronați.
   Hatișeriful din 1834, a confirmat drep-
turile pe care le a fost acordat regulamen-
tul, și care ținteau in principiu, cel puciu,
a întipări țârei, uă desvoltare Europână,
regulată, ținând in cât va compt de tradi-'
țiunile și trebuințele locale, de condițiu-
nile sociale, morale și intelectuale precum

și de condițiuuea politică. Sub pretext de
a se feri de tdte transițiunile violente și
spre a lăsa timpului sarcina de a le com-
plecta opera, autorii reglementului orga-
nic aii adoptat ca m jloc de progres un
quasi principiu electiv. Acest princip iii
introdus in comunele rurale și in plășl (a-
legerea județelor sătescl și a subprefecți-
lur), in alegerea municipalităților orașe-
lor, fu admis și in privirea puterei legiui-
tdrj și esecutive a Statului.
   DimuiI, se dicea in regulament, vor fi
aleși pe viâță.
   Alegerea insă in tot cursul de 35 de ani
al acestui regim, nu s’a practicat de cât o
singură dată: la 1842 (când se alese
Principele G. D. Bibesco).
   Adunările estra-ordinare care numeau
pre Domn, erau elective; acele ordinare ce
aveau a controla guvernul, de si, in fapt,
controlul nu s’a esercitat de cât uă singu-
ră dată, tot la 1842, și care fac parte e-
sențială din guvern, fiind investite cu pu-
tere legislative, de asemenea sunt alese,
și aii uă basă âre-care destul de largă.
Insă, acel ce s’au folosit intr’un mod es
clusiv de drepturile electorale,
de formare a acestor Adunări, ati fost nu-
mai acel ce posedati ranguri de boerie.
Miniștrii sunt esclușl din Adunările ordi-
nare. MitrepolițiI și episcopii dioc^gp*
conform vechiului obiceifi, afl fost admiși
de jure in Adunări. Valachia are 42 depu-
tațl. Moldova abia 34. Comsrciul, clasele
de mijloc și elementul rural, sunt definitiv
escluse de la esercițiul drepturilor electo-
rale pentru Adunare. Boeril monopolisâză
totul. EI sunt scutiți de orl-ce imposite,
de orl-ce contribuțiune. Et pot face co-
merciul fără a fi supuși la patentă.
   Intr’un cuvânt, regulamentul organic,
dupe cum afi constatat’o însăși comisiu-
nea Europână din 1857, in raportul ce a
adresat congresului de Paris, a sanc, onat,
prin forța Împrejurărilor pâte ă stare de
lucruri care trebue a fi privită ca un abus.
și pe care moravurile ca și ideile secolu-
lui al 19-lea nu o mal tolerâză.
   Iată considerațiunile de înaltă ordin:
morală și națională, ce decis pe Adu-
narea ad-hoc a Moldovei că se voteze cu-
noscutele memorabile patru puncte.
   Aceste 4 puncte s’afi formulat și moti-
vat și de Adunarea suroră din Bucurescl.
Insă Adunarea din Iași a mal redactat și
un program ameuunt și precis pentru tâte
reformele interiâre. Acel progiam de bu-
nă sâmă a fost espresiunea credinciâsă a
intregel țâri, da âre-ce și Adunarea suroră
n’a făcut mal pucin de cât a’l adopta, când
a sunat ora.
  A duoa (ți, dupe votarea garanțiilor poli-
tice, Adunările mume s’au gîndit la garanți
ile sociale. întreg edificiul statului Român
avea a se rezema pe o adevărată represen-

(Supliment)

MONITORUL OFICIAL AL ROMANE

Suplim< ni 237L

   8 (20) Aprilie 1877

tațiune națională, care, spre a avea tdtă
.uterea morală, trebuia să fie ast-fel com-
pusă în cât să înfăcișeze tdte marile inte-
rese ale națiuneî, după vechiul obicei ii
In adevăr, după cum s’a demonstrat încă
de atunci la tribună (ședința de la 7 Oe-
tombrș 1857), de la întemeierea Domnii-
lor până astă-dl, principatele au avut în
ot-d’auna uă representare națională, eon-
sntrată într’uă Adunare Legislativă com-
iusă din tdte clasele. Nici uă-dată suve-
inil principatelor n’afi fost autocrațl. Din
contră puterea legislativă tot-d’auna s’a
esercitat numai de către Obștesca Aduna-
re, și ea tot-d’auna a fost despărțită de
puterea esecutivă.
   S’ati cerut, după acâsta, tdte reformele
a le vedem înscrise în Constituțiunea din
1866. Și ca garanție a esecutărel tutulor
acestor dorințe vitale, s’a votat despărți-
rea puterilor publice ale Statului și res-
ponsabilitatea miniștrilor.
   Etă principiile care avâti aservi de ba-
să viitdrei reorganisațiuni a Statului Ro-
iau ’ Etă calea prin care națiunea română
voia a se emancipa de regimul nefast și
părăginit al ospodaratelor reglementare,
și a inaugura, prin urmare, un regim nofi,
lă nouă viâță, uă viâță conformă cu aceea
sare făcuse, deja, fericirea altor națiuni
î talia ndstră : Olanda Suedo-Norvegia,
Belgia, Danemarca și chiar Grecia.
   De la acea dată memorabilă și până a-
■ im, n’a fost Adunare care să se fi rostit
i mal multă autoritate și consciință asu-
ra principiilor fundamentale alo recon-
ituirel Statului Român. însăși Constitu-
unea din 1866 n’a făcut alta de cât să
gulamenteze principiile cerute de Adu-
irile-mume, prima representare a țăreî
^are a fost și va fi în etern venerată, nu-
mai pentrn că a fost produsul liberilor
alegeri, un talisman pe care un singur
minut nu trebue să ’l perdem din vedere.
   Europa, prin delegații săi, trămișl în-
adins la lași și Bucuresci, a primit cu
favor espresiunea dorințelor ndstre de bună
credință. Și ni s’a dat prin convențiunea
din 19 August 1858, un început de unire
și prin comisiunea centrală ni s’a asigu-
rat autonomia și esistența politică sub
garanția colectivă a puterilor semnătdre
tractatului de Paris.
   Ni s’a recunoscut dreptul de a avea uă
administrațiune liberă de amestecul veri
cui și independința puterei judiciare.
   Responsabilitatea miniștrilor, ca cheie
a noului mecanism guvernamental, n’a scă-
>at din vedere puterilor Europei. Ele au
înscris’o în articolul XV al convențiunel
și au 4is că : Miniștrii în România vor fi
de aci înainte respundătorl de călcarea le-
gilor și mai cu sdmă de ori-ce risipă a
banilor publici. Era uă prevedere fatală !
Control; votarea regulată a budgetelor de
Adunarea electivă, votarea impositelor, e-
galitatea cetățenilor înaintea legel a dări-

lor și funcțiunilor; garantarea libertățel
individuale, respectul proprietățel; insti-
tuțiunl municipale, urbane și rurale, ni-
mic din tdte aceste nu ni s’a refusat de
Europa, în dreptatea el pentru imunitățile
ndstre ab antiquo, pentru sacrificiile ce
de secoll a făcut România causel civilisa-
țiunel, pentru a înlesni, cu uă oră mal
’nainte, realisarea visului nostru de aur:
regenerarea și intrarea ndstră în esercițiul
unul guvern constituțional representativ,
leal și sincer practicat.
   Așa dar, de la acâstă dată, adică de la
aplicațiunea Convențiunel din 19 August
1858, uă transformare cu totul radicală,
avea a se face în modul nostru de a ne gu-
verna. Responsabilitatea avea a se intro-
duce în fapt. Lucrul nu era cu totul nofi
din puuctul de vedere al dreptului nostru
public. Era însă, un mare pas. Este de
necontestat că însuși regulamentul orga-
nic, (Anexa Q. XVIII și articolul 403 din
regulamentul Moldovei), consfințea prin-
cipiul responsabilitățel miniștrilor și al
tutulor funcționarilor publici. Adunarea
țăreî, era îndrituită a aduce la cunoscința
șefului Statului tdte abaterile ce ar găsi
în purtarea acestora și a cere pedepsirea
lor. Insă, este tot atât de necontestat că,
acâstă responsabilitate de și scrisă în re-
gulament, nici uă-dată nu s’a aplicat, nu
pentru lipsă de cas, ci pentru că Domnii
reglementari, în loc de a căuta tăria și
temeinicia guvernului lor în stricta păzire
a legilor, afi preferat a călca, el Cel d’âu-
tâiti, legile, și apoi a se pune sub scutul
înrîuririlor și protecțiunilor din afară,
spre a scăpa de efectele legitime și nee-
vitabile ale strigătelor și nemulțumirilor
națiuneî. Prin acest mod puțin scrupulos
și leal, el afi isbutit a se sustrage și pre
sine și pre miniștrii lor de la ori-ce res-
pundere către țâră.
   Consecințele acestei sisteme ati fost din
cele mal fatale. înainte de tdte, Obstesca
Adunare, fiind slabă, necomplectă și com-
pusă numai din elemente atârnate de gu-
vern, din creature ale Domnului, n’afi avut
nici uă-dată curagiul și puterea de a usa
de drepturile garantate el prin regulament:
drepturi și atribuțiunl fârte întinse. De
aci, adică din lipsa de respundere, ati de-
curs tdte călcările de legi, tdte abusurile,
tdtă lipsa de dignitate națională, tdtă slă-
biciunea și tdtă nepăsarea pentru dreptu-
rile țăreî și pentru binele public, pe care
adesea-orl ni le afi înfățișat guvernele de
la 1834—1858.
   Paralisându-se ori-ce respundere a mi-
niștrilor și a înalților funcționari către
țâră, Domnii nu afi mal cerut de la miniș-
trii lor alte cualitățî de cât acele de a fi
plecați la voințele lor. Daca se întâmpla,
ceea-ce era fenomenal, ca vre unii din băr-
bații de bine să fie chemați la guvern, si-
lințele lor spre control, economie, legali-
tate, remânâti paralisate safi din causa

lipsei de omogenitate cu colegii lor, sa
prin pretențiunile persistente ale Domni-
lor, de a ti singuri indrituițl să conducă
guvernul, și prin urmare de a se face vir-
tualminte singuri respundătorl înaintea
națiuneî.
   Numai lipsei de responsabilitate, sub
regimul reglementar, se pdte atribui că :
   Veniturile Statului. în timpi fdrte nor-
mali în loc de a fi întrebuințate spre des-
voltarea morală și materială a țârei, s’afi
risipit îu cea mal mare parte pentru chel-
tuell zadarnice și nelegiuite, safi în folo-
surl particulare ascunse sub deosebite nu-
miri de dări în antreprisă, de resplătirl
publice, de despăgubiri și tot felul de
transacțil neertate.
   Administrațiunea publică, în loc să fie
enârgicul agent al propășirii și organul
legalității, în loc să privigheze la apăra-
rea viețel, ondrel și averel cetățenilor, în
loc să contribue la mulțumirea și bună
starea națiuneî, n’au lucrat de cât spre a
face nesigure temeliile principale ale fie-
cărei societăți.
   Oentralisând în mânile sale tdte aface-
rile publice, mari și mici, administrațiu-
nea a paralisat tdtă sfera de acțiune și in-
dependința magistraților municipali.
   Ati risipit veniturile orașelor ea și ve-
niturile Statului. Și, ast-fel, a înăbușit
tdtă viâța municipală, atât de aptă a des-
cepta interesul poporațiunilor ndstre pen-
tru lucrul public.
   Puterea judecătorâscă, îu loc de a fi or-
ganul legel și păstrătdro drepturilor și a
averel cetățenilor, și prin urmare, uă pu-
tere independintă și respectată și de gu-
vern și de țâră, devenise un corp de func-
ționari direcțl al Domnului, un esecutor al
ordinelor acestuia.
   Miniștrii dreptățel, și sub regulament,
șl însușise nisce puteri estra-legale. Prin
simple raporturi către Domni, ba chiar
prin simple apostile ale lor personale, a-
nulafi hotărîrl judecătorescl, prin restăl-
măcirl și ordine necompetinte de a pune
în nesiguranță tot ce este mal sfânt în lu-
me : proprietatea, și chiar de a sfărâma
de a dreptul legiuiri întregi, și însuși pres-
cripțiunl din codicile civil și penal.
   Oștirea națională, n’afi căpătat nici uă
desvoltare în proporțiune cu sumele enor-
me ce ’I se destinase prin budgetul țârei.
Nu uă-dată demnitatea uniformei și a stâ-
gulul național afi fost sacrificate interese-
lor străine.
   Averile bisericescl, destinate mal cu
deosebire pentru folosința publică, sati
risipit și fonduri și venituri; cele întâiti
prin neapărarea lor despre feluritele în-
călcări vecine, sau prin nelegiuite și vă-
tămătâre schimburi, iar cele de al doilea
prin întrebuințarea lor în cheltuell cu to-
tul neeompatibile cu menirea lor, pără-
sind eu totul îmbunătățirea morală și ma-
terială a clerului mirân, cu deosebire;ne-

376

MONITORUL oficial al romanii.

u (20) Aprilie 1877

vernatorilor respect <1 legalităței;
   3.    De a da însuși Domnului uă putere
care să ’l pună în posițiune a se împotrivi
la cererile și înrîuririle din afară ;
   4.    De a pune pe Domn mal pre sus de
ori-ce plângeri, mal pre sus de luptele
partitelor, și așa a ’l face neviolabil;
   5.    De a face ca miniștrii să se privescă
și să o cârmuiască ca funcționari a! țărel,
iar nu ca instrumente ârbe ale voinței par-
titelor și propriilor lor aplicări;
   6.    De a face ca în viitor deminitatea și
drepturile națiunel să nu mal fie sacrifi-
cate tutulor intereselor, pretențiunilor și
înrîuririlor străine;
   7.    In fine, pentru ca autonomia Româ-
niei să fie un mare și sânt adevăr.
   Puterela garante, adunate în conferințele
de Paris, înțelegând importanța și legiti-
mitatea acestor dorințe le a ratificat prin
articolul 15 al convențiunil din 19 August
1858, (carele a servit de basă art. 101 al
Constituțiunil din 1866 Iunie) și care glă-
suesce:
   „Ori-ce act, emanat de la Domn, trebue
„să fie contra-semnat da către miniștrii
„competinți.
   „Miniștrii vor fi răspunzători de viola-
cea legilor și mai ales de ori-ce risipă a
„banilor publici.
   „Ei vor fi justițiabill înaintea înaltei
„Curți de justiție și de casațiune. Urmări-
„rile vor putea fi provocate de Domn sad
„de Adunare.
   „Punerea sub acusațiune a miuișirilor
„nu se va putea pronunța de cât cu majo-
„ritatea de două părți din trei a membri-
„lor presenți“.
   Constatând aceste, este timp să ne pu-
nem durerâsa întrebare: voturile generâse
ale Adunărilor din 1857, art. 15 din con-
vtnțiunea de Paris și art. 101 din Consti-
tuțiunea autonomă din 1866, avut’aii un
resultat practic ?
   Contribuitau ele la îmbunătățirea stărei
morale și materiale a țărel? Relele pe care
le-am semnalat mai sus, stărpitu-sau? Din
nenorocire nu putem de cât a răspunde ne-
gativ, și causa principală stă întru aceia
că: veri cât de draconice ar fi legile de
responsabilitate ministerială, acele legi vor
rămânea o literă mârtă daca se va falsifica
representațiunea națională, în sursa și e-
sercițiul ei, representațiunea ce ar> drep-
tul controlului și, din preună cu Domnul,
dreptul₍dăreiînjudecatăa miniștrilor. Prin
o fatalitate, aprâpe neînțelâsă încă, o mare
parte din guvernele ce s’ati succedat la pu-
tere, de la punerea în aplicațiune a conven-
țiunel din 1858, âră mat cu sâmă guver-
nul D-lui Lascar Catargiu (1871—1876)
aii luat de normă a păși pe calea abusivă
a guvernelor reglementare, și apoi, spre a
scăpa de uă respundere bine meritată, a fal-
sifica, pâuăîn ultimile base, representațiu-
ne' națională, compuindu-și nisce Adună-

îngrijind de ioc de întreținerea în bună
stare a sântelor locașuri religiâse.
   Ver cât de mari eraă veniturile scale-
lor, instrucțiunea publică a stat mărginită
la câte-va scoli prin orașe, fără a se lua
nici uă măsură pentru desvoltarea intelec-
tuală a poporațiunel sătesc!, lăsată a zăcea
in întuneric.
   Lucrările publice atât de neapărate spre
desvoltarea avuțiilor nâstre naționale, u’aîi
produs nici un resultat afară de câte-va
șosele, cu tâtă însemnătatea colosală a ca-
pitalurilor de bani și de muncă ce s’a pus
la disposițiune» gunernulul, și acesta, de
cele mal multe ori, spre a înlesni trans-
portul productelor de la moșiile domnesc!
la schele.
   Abusurile de putere, însușirile de atri-
buțiuul, necompelința și actele arbitrare
ale deosebitelor departamente, din care au
resultat uă obșlâscă nemulțumire, necon-
tenitele tânguiri și oposițiunl în contra
tutulor guvernelor, chiar și când aceste
voiau a face binele, au provocat apel la
înrîuririle și intervențiunile străine, și
care apoi s’ail resultat în detrimentul au-
tonomiei naționale. Și asi-fel, lipsa sim-
țului de dreptate și respundere a putut a-
duce uă națiune la ușa mormântului.
   Iată care afi fost urmările neresponsa-
bilitațti ministeriale sub regimul regle-
mentar.
   Nimic din abusurile și fără de legile
enumerate mal sus, nu este neesact, nimic
esagerat. Faptele sunt de uă veritate is-
torică ; faptele sunt atestate în tâtă între-
gimea lor, în votul emis de Adunarea ad-
hoc a Moldovei, în ședința de la 20 No-
embre 1857, la care a luat parte și a sub-
scris însuși £). Lascar Catargiu, fostul
președinte al consiliului, în eualitate de
deputat al colegiului proprietarilor mai!
din județul Galațulul.
   Ce a înțeles dară a face acea Adunare
mumă, ce măsură preservativă a vrut a
lua ea pentru viitor, când a emis acel me-
morabil vot: 1 ea miniștrii să fie respon-
sabil! înaintea Aducere! generale a țărel;
și 2, când ea a mers cu rigâre pene la a-
ceea de a Zice că: Miniștri! osândiți, nici
înir’un chip să nu potă fi ertați de șeful
Statului ?
   Acea Adunate, espresiune adevărată a
voințelor și durerelor țărel, acea Adunare
compusă de tot ce a avut țâra acâsta mal
ales, mal luminat, mal patriot în tâte cla-
sele societăței, când a cerut responsabi-
litatea miniștrilor, îu fapt ca și în drept,
a găsit, după cum resultă din desbateri,
că numai responsabilitatea aplicată este
singurul mijloc:
  1.    De a pune un capăt relelor trecutu-
lui, de a statornici în România un guvern
tare, drept, nepărtinitor, pentrn carele
propășirea și ideia de Stat Român să fie
uă lege;
  2.   De a impune și guvernaților și gu-

ri de poruncâlă, prin corupțiuue și prin
tot felul de fraude și fără de legi.
   Lucrul era de temut și de prevăzut de
mult, căci cu greii renunță la puterea ab-
solută, cu grefi se supun legilor controlu-
lui acei ce s’ail usat în absolutism și sis-
temul bunului plac. De aceea, țâra de a
doa di după inaugurarea regimului ce creea
convențiunea de Paris, a țintit mal presus
de cât și chiar la alegerea Domnului, la
respectarea și desvoltarea (Constituțiunel
prin neatârnarea Obștescei Adunări.
   Era vederat că, tot binele ce se ascepta
de la uouaEră în care intra țâța, atărna de
la compunerea Adunări. Priu urmare, tâte
stăruințele, tâtă energia, tot patriotismul
țărel legale, de la 1858, s’au concentrat în
singurul și mântuitorul scop de a isbuti a
avea uă Adunare capabilă nu numai de a a
lege un bun Domn, dar și de a controla lu-
crările acestuia; dar și de a fi mal presus
de tâte: credinciâsa și necoruptibila pă-
litâre și apărătore a Constituțiunii țerei.
   Prin acâstă direcțiune dată faptelor și
spiritelor în țâră, Românii aii lucrat în
deplin acord cu intențiunile bine voitâre
ale guvernului frances și aliaților sM, cari,
sciind că țâra, a căreia organisare avea a
se face, de secol era prada unor adusuri
și desordini administritive numerâse și în
vechite, au trebuit să caute uă vindecare; ș:
în lipsă de âmeni învestiți cu autc tatea
morală trebuinciâsă, pentru a î plini a -
câstă sarcină, au căutat a uă găsi numai i
controlul aspru și eficace a cărui esercițiu
să fie pus tn i ! nele unei Adunări alesă
(Circularea Cabinetului frances din 20 Au
gust 1858).
   Etă cât de mare era însămătatea ce j
terile garante dau repregentațiunii nâstr
naționale.
   Prima încercare a nonei machinl guver
namentale, s’a făcut în 14, 16, 17 și 18
Decembre 1858, cu ocasiunea alegerel de
putaților ce aveaă a compune prima Adu-
nare electivă, convențională, destinată, ma
cu sâmă, a alege pe Domn. Respectul țâ-
rei pantru noul regim ce avea a se inau
gura, și a căruia esperimentare se făcea
pentru prima âră. a fost așa de mare, în
cât după lungi, desinteresate și ferbințl
desbateri în presă, în întruniri publice și
private, în colegiile electorale, nu s’a ros-
tit de pe loc în favârea vre nnul candidat
de Domnie, lăsând alegerea Domnului în a-
preciarea Corpului chiămat de convențiune
a o face, și mărginindu-se, alegători în sin-
guraîmphnife a marel misiuni ce le era în
credințată și de convențiune și de binele
comun : misiunea de a alege buni și vred-
nici deputați.
   Colegiile electorale, voiai! să lege pre
Domn către țeră, âră nu pre țâră către Domn
In 1858, țâra alegătâre nuvoeaca Domnu.
puindu-se mai pre sus de Adunare ca ales
al Națiunel, ca impus de Națiune Adunărei
să’l tăgăduâscă drepturile, să’l paraliseze

a viitorul oficial al româniei

   8(20) Aprilie 1877

puterea, și la tocă întâmplarea să puegia-
sul săfi mal presus de glasul legel.

   Căci, o asemenea teorie, ar fi condus la
sfărâmarea, saii falsificarea Cunslituțiuael
la depostism, la guvern personal, la dic-
tatură după cum ne a și dus, în cele de pe
urmă, numai pentru că: pe de uă parte A-
dunările posteridre cel din 1858, au fost
mal prejos de înalta lor chiemare, mulțu-
mită nu atât restricțiunilor electorale ale
convențiuniî, ci ingerinților fățișe și răii
voitdre a unor guverne ce aii ținut a ren-
viua, cu ori ce preț, regimul reglementar
cu tdtă suita sa de fără de legi.
   Câți va ani de legalitate fură acordați
națiunel.
   Cinci ani de esperiențe mal mult, saă
mal puțin corecte, ținând socotâla de nou-
tatea instituțiunilor, autorisa pe toți dme-
nil de bine, fără deosebiri de culori, a cre-
de că rădăcinile regimului representativ,
sunt pentru tot-d’auna și adânc împlântate
*n pământul nostru. Insă venirea la pute-
a dmenilor ce au compus ministerul de
la 10 Martie 1871, au dovedit țărel întregi
că ea se înșelase amar și d’astă dată.
   Acest minister arată, de pe loc, că și-a
însușit misiunea de a repune în cestiune
¹ t ce se făcus. de la 1856 pentru îatro-
ucerea unei noueEre de legalitate și pros-
peritate; de a dejuca tdte speranțele, tdte
frumdsele ilusiunl ce Românii ’șl făcuse
despre sistemul constituțional.
   Și tdte aceste în numele libertățel, a e-
galitățil și mal cu semă a stabilității scum-
pă fie-cărnl Român fără escepțiune. Fap-
tele acestui minister aii silit cu drept cu-
vent pe fie-care cetățen a arunca uă tristă
ivire în trecut și a se întreba: daca ast-
fel avea a ti resultatul votului emis în 1857
da Adunarea ad-hoc a țărel Românescl care
rostei :
   „Cerem guvernul constituțional repre-
sentativ, și conform vechilor obiceiuri
ile țărel, uă Adunare generală care să fie
întemeiată pe o basă electorală largă, așa
in cât să represinte interesele generale
ᵣale poporului Român ?“
   Oare spre a desăvârși uă operă ca acea
ncepută, cu care să însărcinase ministe-
il din 1871, adică călcarea tuturor legi-
lor, domnia abusurilor, lipsa de dignitate
națională, slăbiciune și nepăsare pentru
drepturile țărel și pentru binele public,
stârpirea ori cărei velitățl de control, etc.
Jar fi fost de ajuns regimul reglementar
de care am cercat a ne lepăda în 1856 și
858, ți cu carele credeam că am rupt’o
pentru totd’auna în 1866? In adevăr punând
n comparațiune ambele regime, acel ra-
lementar cu acel inaugurat și practicat
de Cabinetul Catargi- 5 ani în șir—e mal
e preferit cel d’ânt^iu, pentru că avea
pentru densul, cel puțin, meritul franche-
el, și nu era nevoit ca acest din urmă,
pentru a se mănțin' la putere, sănutrâacă

frauda și corupțiunea [în| sînul societățel.
   Acest regim este cu atât mal culpabil,
cu cât mal tdte ideile cele mari și politice
erau realisate la venirea lui la putere, și
nici un alt mobil nn l’a împins pe acestă
cale funestă națiunel, de cât numai tendin-
ța de a o guverna îo contra voinței și a in-
tereselor sale.
   Cu atât mal culpabil fu acest Cabinet, cu
cât tocmai când edificiul nostru politic și
social părea a fi la adăpostul ver cărui a-
tentat, tocmai când națiunea română, după
durerdsele lupte a le trecutului, dotată cu
instituțiuni liberale, se aruncase fără gri-
jă în brațele viitorului, pe care ’l privea
cu încrederea tocmai atunci uă comoțiune
violentă sgudui, penă în fundament, echi-
librul constituțional al Statului Român, și
puse în pericol resultatul atâtor lupte, a-
tâtor sacrificie: ministerul Catargi venise
la putere.
   Aeest guvern proclamă îndată cu auda-
cie că; el venea să infrunte opiniunea pu-
blică, pe care o considera ea uă femelă de
uliță, și se întrebuințeze puterea pentru a
realisa îogajamentele ee luase venind la
putere.
România ati fost, de aci, guvernată ca uă
ficțiune, ca o aglomerare de dmeni fără ver
un caractere propriii al lor, fără nici un
interes național și de Stat al lor, fără uă
personalitate deosebită de a celui ântel a-
venuturier venit. Facțiunile si coteriile,
ce n’aîi întârdiat a gravita în jurul acestei
puteri anormale și arbitrare, afi sfârșit a o
isola cu totnl în mijlocul națiunii. Străin
ast-fel de dânsa, pentru acest guvern ea nu
mal esistă. Interesele ei naționale econo-
mice, aspirațiunile el de propășire morală
și intelectuală, afi fost nesocotite. Tdte afi
fost monopolisate în favdrea străinilor. De
aci provine acea sistematică falșificare, a-
cea călcare făcută cu rea credință tutulor
libertăților ndstre publice.
   De aci vedem pe acest popor, carele de
abea începea regenerarea sa politică și so-
cială, condamnat â crede că totul trebue
să se facă prin străini, și ceea celeste fdrte
vătămător caracterului naționalcă Românul
este incapabil de a produce. De aci pune-
re de dări și tot felul de sarcine. cu totul
în disproporțiune cn serviciile oferite. De
aci împrumuturi onerd ie și budgetul Sta-
tului condamnat a afecta, mal mult de ju-
mătate din veniturile țărel, la plata unor
anuități și dobândi, destinate a acoperi
risipa și desordinele administrațiuneî.
   Desbrăcațî da veri ce altă convicțiune
politică, ne vrând a au<)I. măcar, să li se
vorbdscă despre nn ideal național al po-
porului Român, acel guvern pururea ’șl au
căutat și găsit echilibrul său în satisfa-
cerea, neîncetat crescândă, a exigințelor
străine. Fără“sprijin înăuntru, espus a că
dea la cel mal mic vânt din afară, spre a
se mănține ati atras asupra națiunel un
șir de umiliri, amenințări și daune Nu a

2377

trebuit sa trdcă mult timp, pentru ca tern:
în politica ndstră internă, să fie redus la
uă agitațiune sterile, lipsită de orl-ce idei
si principii, la nă luptă aprigă de intrigi,
de raachinațiunl astutidse si violente, în
care victoria în tot-d’auna a fost a acelui
mal fără consciință, a celui mal servil.
   Și pdte că aeest vîrtej de demoralisare
internă nu ne ar fi făcut atâta râti, daca mi-
nisterul Catargi, înarmat cu puterea pu-
blică, n’ar fi abusat de ea până 1» esces în
contra țărel. Am văijut membrii at acestui
Cabinet amenințând țera cu intervențiunl
străine, numai spre a da afacerilor, de uă
ordine cu totul internă, caracterul și gra-
vitatea unor ardătdre cestiunl internațio-
nale. Și, pentru ca să aservescă țâra prin
intervențiunea Corpurilor Legislative, în
profitul concesionarilor străini, ati împă-
nat tdte funcțiunile publice cu creaturi
gata a se preta la orl-ce fraudă electorală.
   Iată care sunt considerațiunile pentru
care, eu drept cuvânt, și în capul tutulor
acusărilor făcute foștilor miniștri, se pun
violările de Constituțiune, falsificarea prii
fraudă, violență și corupere, a representa-
țiunil naționale. Căci, după planul ce ’șl-
ati tras acel minister, voința națională căl-
cată odată în picidre, totul rămânea la dis-
posițiunea lui.
   Aedsta este acusarea capitală; ea se ra-
portă la faptul de la care ati decurs, prin-
tr’uă consecință fatală, călcările de legi,
ruina financielor, dare de concesiuni mal
pre sus de puterile țării și compromitere,
prin urmare, a creditului el, în fine : tdte
ac«le acte culpabile în genere cunoscute.
   Spre a pntea falsifica sistema represen-
tativă în principiul sâti, nu era destul, d-
menilor ce’șl luaseră acâstă tristă misiu-
ne, de a înrîuri în alegeri, printr’un plan
concertat do violențe și de corupere; nu le
era de ajuns a urmări acest plan chiar de
la formarea listelor electorale; el făcură să
intre în acțiunea lor tdte ramurile de ad-
ministrațiune și chiar complexul legiuiri-
lor Statului, sub motivul neleil de a le
pune în armonie cu ConTitntinnea. Numai
ast-fel puteati spera să’și asigure puterea
cu desfiderea simțimântulul public.
   Faimosul plan de „reorganisare a țărel“,
ce revenea, într’un mod stereotip , în tdte
discursurile și manifestările foștilor mi-
niștri, n’avea alt scop.
   El tindea a neutralisa efectele princi-
pielor ndstre constituționale , prin legi
speciale.
   Totul era sacrificat acestui plan. Țâra
•ra ținută sub lucrarea neîncetată a admi-
nistrațiunil, la disposițiunea căreia era
pusă și justiția, și puterea armată , și fi-
nanciele, într’un cuvânt tdte puterile vio-
lente și corupătdre de cari putea să dis-
pue guvernul, spre a nimici esercițiul
dreptului electoral și legile cele mal esen-
țiale ale Statului. Este destul a aminti le-
gea comunală și codicele penal, cari ati

8 (20) Aprilie S 7

fost revfidute, sub pretext de a pune în
uimoniă cu Constituțiunea, însă cu ini»n-
țiun^a reală de a falsifica printr’âusele
principiele din Constituțiune. Prin modi-
ficarea lege! comunale, se instituirii în co-
munele rurale ca consiliari de drept numai
cei avuțl cu servitorii lor, iar îu codicele
penal se introducea, pieziș, uă adevărată
lege contra presei, împreună cu încuraja-
rea delațiunii și cu isbirea în atribuțiunile
juriului.
   Și nu era destul a nimici dreptul elec-
toral, în cea ce privesce alegerile Corpu-
rilor Legiuitâre și comunale.
   Mai tâte Corpurile elective ale Statului
avură aceeași sâriă, spre a se generalisa
sistema de nimicire a dreptului electoral
și a se crea autorități, cari, tâte având ace-
eași sorginte, să se susție între densele,
și tâte împreună să manție guvernul.
   Ast-fel s’a adus uă adâică sdruncinare
în tâtă țâra, prin disolvărl mal generale
de consilii comunale; căci de la dânsele
depindea falsificarea listelor electorale, și
la uă asemenea lucrare nu puteai! să devie
complici de cât consiliaril comunali eșiți
din violințele și coruperile administra-
ți unei.
   Acesta ette funesta sistemă, al cărei
scop esclusiv era menținerea puterii con-
tra voinței naționale. Efectele el fatale afi
fost nimicirea principiului despărțirii pu-
terii >r Statului, ast- fel că, Puterea Legiui-
târe nu mal era de cât un trist simulacru,
iar puterea judecătorescă un instrument în
mâna miniștrilor spre a falsifica listele e-
lectorale, spre a ingera îo alegeri, spre a
pedepsi pe cel indapendinți și a ocroti pe
cel culpabili, dar necesari fără de legilor
guvernului.
   Procedând ast-fel, ministerul Catargi
ne întorcea sub ua regim mal nefast și de
cât acel regulamentar, pentru că chiar re-
gulamentul, la capitolul 8, art. 279, 302,
318 și 355, recuuoscea principiul despăr-
țire! și al neatârnărel părțel judecătofescl
de cea admieistrativă. Dâr și acești arti-
coll, ca tâte prescripțiunile cele bune ale
acelui Stat, au rămas literă mârtă. Dom-
nul rfimăsase singur judecător și esecutor
il supușilor sfii, după c^m era sub fana-
rioti.
   Prin aservirea puterei judecătorescl, D.
Catargi și colegii sfii sdrobesc una din
cele mai puternice garanții ale regimului
constituțional representativ. Prin chipul
său de a falsifica Constituțiunea cinci ani
în șir, D-sa a silit de multe ori țâra să re-
grete timpul regulamentului organic.
   In Auglia se scie, că nu atât parlamen-
tul, pe cât autoritatea tribunalelor, protege
ibertatea cetățenilor. Acea ce deosibesce
oe poporul engles de cele alte popâre,
este, mal cu semă, lipsa unul corp de
’uncționarl separați de clasa dominantă a
isțiunel și îusuflațl de un spirit esclusi-
dst. Adâncul simț judiciar al națiunii,

nutrit prin uă organisare poporară a ju-
stiției; ura pentru orl-ce teorie politică
absolută; deprinderea da a trata cestiu-
nile cele mai complex»; posesiunea base-
lor unei adevărate libertăți politice , deo-
sibosc pe engles de alte popâre. Dâca An-
glia , pe lângă scutul parlamentului, ca
garanție a drepturilor poporului, n’ar fi a-
vut și ac«le instituțiunl locale, aristocra-
tice este adevărat, însă independinte; dâcș
ea n’ar fi avut așa numita common low, ia
mal cu deosebire acele independinte curți
de justiție la Westmmster și juriul An-
glia astădl s’ar afla încă acolo unde sun-
tem noi în materie de constituționalism.
Iasă acolo guvernul și aristocrația nu sunt
absolute.
   Și unul și alta, sunt silite a se pleca
îuaintea unor anumite bariere : legea, pre-
sa, juriul, întrunirile publice, comuna.
Este de netăgăduit, că și guvernul engles,
prin înalta sa rațiune, prin devotamentul
sfifila interesele țărel, ai! contribuit și
contribue, mult la întemeiarea acestor ga-
ranții.
   Daca a fost vre-uă dorință pe care Adu-
narea ad-hoc a Moldovei în 1857, a cerut’o
cu mal multă stăruință, apoi aceea a fost .
Deplina, neatârnare a puterei judecăto-
rescl de cea administrativă, ca condițiu-
uea cea mal caracteristică a unul guver-
nământ bun și regulat, ca garanția cea mal
puternică a neviolabilitățil persânei Dom-
nului. (VedI votul de la 14 Noemb. 1857).
   Adunarea mumă, vedea în mijlocul ace-
sta realisarea garanțiilor necesare societă-
ții și cetățenilor, așa îu cât, de aci înainte,
nimeni să nu fie judecător în propria sa
causă, după cum fusese pâră atuncea.
   In adevăr, într’un guvernământ consti-
tuțional, adevărat representativ, mărgini-
rea și despăițirea Puterilor sunt în inte-
resul libertățel tutulor. Politica trebue să
rfimâe deplin independinte. Puterea pu-
blică esecută legea, însă țera, regulat re-
presintată, o face. Guvernul dirige între-
buințarea fondurilor publice; însă Aduna-
rea națională fiesâză resursele , ea votâză
impositele, etc. . .
   In principiu ca și în fapt, acest regim
nu e de cât guvernarea organisată a țărel
prin țâră.
   Așa dâr, sistemul representativ sâfi con-
stituțional, sistemul garanțiilor, pe care
atât de puternic l’afi sguduit ministerul
Catargi, este învederat că a fost idealul!
politic la care țintea poporul Român îu
tâte luptele sâle politice și sociale, de la
1821 pâne acum. Una din condițiunile
cele mal esențiale ale acestui sistem poli-
tic, fiind responsabilitatea puterei esecu-
tive. Adunările ad-hoc în 1857, chemate
a alege între respon sabilitatea directă a
Capului Statului, așa cum o prevedea re-
gulamentul organic, într’un mod mal mult
sâu mal puțin pronunciat, și între acea a

consilierilor sfii, s’ati grăbit a se pronunți
pentru sistema din urmă.
   Și cu multă înțelepciune ati lucrat fă-
când ast fel. Responsabilitatea Capului
Statului ar fi un permanent risc de revolu-
țiune, și, pa lângă aceste ea ar reconstitui
sub o altă formă absolutismul personal al
Suveranului. Răspunderea miniștrilor, ve-
derat este ca acea mal rațională, cea mal
puțin periculâsă și cea mal efectivă ga-
ranție, acolo unde cetățenii sunt garantați
în contra verl-cărul arbitrar, echitabil pro-
tegiațl îu interesele lor, în conseiință lor,
în munca lor; acolo în fine, unde legea, li
ber discutată și votată de către Adunări,
e respectată de puterea esecutivă, când a-
cea putere nu usurpă alte însărcinări de
cât a manține autoritatea legel și a’i in-
terpreta apcațiunea prin tribunale inde-
pendinte, ceea ce la noi, sub regimul mi-
nisterului Catargi, nici a se spera n’a fost
ertat.
   De aci resultă uă desorgauisare și uă
suferință generală. Pe de o parte adm ni
strațiunea fiind ocupată aprâpe esclusiv
cu manopere politice, cu grijă de a năbuși
nemulțu ' ' și de a îndestuli sei
și susținerile venale acordate guvernului,
nu numai că lasă în cea mal deplină pă-
răsire îngrijirea intereselor generale, der
le isbesce prin favor ca și prin persecu-
țiunl speciale. Pe de altă parte, întinderea
și manținerea unei asemenea sisteme, ce-
râ id mari resurse bănesc!, tesaurul public
devenise prada unei risipe desfrâna A-
câstă stare de lucruri se mal complică și
prin necesitatea, pentru un guvern con-
trarii! voinței naționale, de a se rezima pe
susțineri din afară , și acele susțineri se
traduc prin concesiuni, cari isprăvesc de
a slei resursele țfirel.
   De aci deficiturl crescânde din an în
'an; împrumuturi din ce îu ce mal mar!
prin urmare adause. neîncetate, de impo-
site, cari, ajunseră a covârși cu mult pute-
rile contribuitâre ale poporului. Situaț -
nea financiară ce o vom espune la lâauui
el, va demonstra acesta matematicesce.
   Un asemenea regim, cinci ani mănținut
cu orl-ce preț la cârma țfirel, nu piitea sf
aducă de cât cea mal adâncă penuibațiune
în organismul Statului, să falsifice tâte
instituțiunile, să atentele la princi; ile
de adevărată ordine și de morală publică,
să corupă însăși moravurile, să compro-
mită interesele țfiril, s’o îngsjeije greii
pentru un lung viitor și să sece până și
sorgint a veniturilor Statului.
   Este constatat că el n’a renunțat la lup-
tă contra națiune!, nu s’a retras de cât a-
tuncl când, ne mai având nici credit spre
a’șl procura noul resurse bănescl, nici ce
mal stârce contribuabililor, golise cu de-
săvârșire tâte casele publice și nu mal a
vea cu ce să soldeze uă susținere din ce
în ce mal scump plătită.
   Grăbirea cu care fostul guvern ordonă

8 (20^ Aprilie 187'-'

MONITORUL OFICIAL ALROMANIE

2379

arderea corespondințel din 1875, este uă
probă despre ceea ce s’ar fi descoperit
pentru tot cursul administrațiunil sâle, și
cu deosebire pentru violentele sâle alegeri
din 1871 și 1875.

   Cele 109 dosare de telegrame secrete
ce aii scăpat nearse, precum și corespon-
dența ce s’ati găsit prin percbisițiune la
foștii prefecți, și care se alătură ca apen-
dice la acâstă lucrare, nu sunt der de cât
o mică parte din corespondența secretă,
ce a scăpat nearsă în câte-va județe, pâte
din causă că acel gnvern cădend, și ordi-
nile de ardere fiind date prefecților , iar
nu șefilor de stațiuni telegrafice, «le nu
s’afi comunicat la timp utile și nu s’afi a-
plicat.
   Cu tdte acestea, puținul ce rămâne ne-
distrus de acel regim,'ajunge cu prisos a
face lumina.
   Fără a perde din vedere că ingerințele
scandaldse, ce acele telegrame desvfiluesc,
se esercitafi asupra celor douâ colege mal
avute ale țârei, numite conservatâre, și în
care un guvern realmente conservator tre-
buia să găsâscă un sprijin natural, se con-
stată că guvernul trecut a usat de coru-
pere prin bani, corupere prin acordări de
moșii arendate la favoriț', câte pe dece
ani și cu mult mal jos de cât au dat alți
concurențl; de corupere prin acordare și
prcmitere de funcțiuni și diferite favorl;
de amenințări prin desti uirl; de înrîurire
prin justiție, tribunalele fiiudpune la or-
dinile prefecților, spre a depărta de la
dreptul electoral pe alegătorii oposițiunii
și spre a întări pe alegătorii guvernamen-
tali; de presiune violentă prin putere ar-
mat-, de suspendare de urmărire judecă-
torâscă contra ageoților electorali; în fine
de uu amestec direct, de tâtă ora, îu tâte
operațiunile electorali, și de punere de
candidaturi oficiale d’a dreptul și pretu-
tindeni, în numele consiliului de miniștri,
în 1875 ca și îm 1878.
   Dâr nu numai în ordinea politică, ci și
în ordinea modală și socială a Statului în
ordinea judiciară, în acea financiară, în
a.mată, la școli — pretutindine legea a
fost călcată, răsturnată, restălmăcită nu-
mai și numai în vederea manținerel guver-
nului la putere, numai și numai pentru a
satisface un partit ce se acaparase de pu-
tere și nu voia să depună cu nici un preț.
   Și cel puțin, dâcă ar fi mulțumită țâra!
   Dâr să intrăm îi amănunte, pe capitole
și pe ministere.
   Motivele pe cari s’a basat Adunarea de-
putaților spre a pronunța punerea în acu-
sațiune a prevenitului Lascar Catargi, fost
prim-ministru și ministru de interne sunt
de următârele:
   „Că în comună înțelegere cu colegii sfii
a abusa de puterea sa, spre a falsifica ale-
gerile și a lipsi pe cetățeni de liberul e-
sercițifi al drepturilor lor civica, îo acest
scnp întrebuințând și forța publică contra

pacinieilor cetățeni, cari fapte contrarie
Constituțiunel sunt prevădute și de art.
95, 96; 106, 107, 147 și 157 din codul
penal;
IOș a călcat ari. 29 din Constituțiune,
suspendând aplicațiunea lui, și comițând
cu acestă ocasiune și delictul prevăzut de
art. 99 și 154 din cod. penal;
   „Că a violat art. 14, 21, 24 și 25 din
codul de procedură penală oprind pe ma-
gistrațl de a’șl îndeplini datoria, și sus-
pendând prin acâsta cursul justiției, fapt
prevăzut și de art. 99 și 154 din cod. penal;
   „Că a întrebuințat banii publici atât îo
propriul sâfi folos, cât și în mod ilegal,
ceea ce constitue o adevărată delapidare
safi un abus de încredere, fapt prevăzut de
art. 140; și că ajutând cu bună sciință pe
colegul sâfi de la finance în violarea le-
gel budgetare și a art. 8, 14 și 12 ale le-
gel din 22 luniu 1871, și a art. 45 al le-
gei comptabilităței generale a Statului, a
causat prin acâsta uă pagubă însemnată te-
saurulul public, fapt prevăzut de art. 140
safi 323, combinat cu art. 50 din codul
penal;
   „Că a desființat, provocând a se arde,
corespondința telegrafică cu prefecții, fapt
pedepsit de art. 203 din cod. penal.
   „Mal e acusat de agent provocător, th
înțelegere cu colegii sfii, a crimelor și o-
morurilor săvârșite la Giurgiu în 1873
Martie 13, și la Alexandria, în anul 1874.“
   Aceste violări de legi și Constituțiune
s’a petrecut cu ocasiunea următâreloracte.
                             (Va urma )

ȘTIRI DIN INTRU
  De la 24 a curentei, pânfi astăzi, în co-
prinsul județului Vaslui, a cădut puciuă
plâe âră timpul a fost rece , arăturile și
semănăritule de primăvâră continue.


ANUNCIURÎ MINISTERIALE


















MINISTERUL DE FINANCE;

Casiârix jndețul«I Teleorman
  Ia dioa de 16 curent, urmând a se vin-
de prin licitație publică, îu localul acestei
casierii și prin pa<Ja formelor legale,
200—260 chile mari grâu și 200—300
deto porumb averea fostului arendaș ^1 mo-
șiei Baldovinescl iolănescl, seches-
trată prin legea de urmăriri pentru plata
aren().il aceel moșii,
  Casieria publică despre acâsta, spre cu-
noscința doritorilor în genere.
  No, 2,770.         1877, Aprilie 1.


MINISTERUL DE RESBEL.
  Licitația pentru aprovisionarea a 10,000

perechi cisrne de infanterie destinată a se
ține la 25 Aprilie curent, conform publi
cațiel No. 1,354, inserată în Monitorul o-
ficial No. 61, este suspendată.
   Acâsta se comunică spie cunoscința pu-
blică.
   No. 2,635.          1877, Aprilie .

Intendența militară a divisiel a 2-r
teritorială.

   Vineri, la 15 Aprilie curent, orele 8 di-
minâță , urmând a se vinde p in licitație
pe piața oborului de vite un cal anume
Arton, din escadronul călărași Ilfov
   Prin urmare se publică spre cunbscința
amatorilor în general.
   No. 4,842.          1877, Aprilie 6»


Administrația generală a domenielor
și pădurelor Statului.

   La 14 Aprilie 1877, ora două din dLi»
urmând a se ține licitațiune în localul ad-
ministraliunel, casele Ștefănescu, calea
Mog șâel, în Bucuresci, pentru vândârea
a 5 obligațiuni domeniale cu cuponul de 1
luliu anu curent, depuse de D. Ștefan Po-
pela garanție pentru moșia Curesci, a mo
nastirei Glavăciocfi, din Ialomița pe peri-
odul 1871—1876 si a cărora Valâre are a
se încasa la thesaurîu compta sumelor da-
torata dâ D. Popela din are;, la espusel
moșii
   Administrațiunea publică acâsta spre
cunoscința generală cu învitare ca persâ-
nele ce ar dori a cumpăra espusele efecte,
să bine voiască a se presenta la concureuță,
la dioa și ora defiptă în localul mal sus
citat, însoțiți de garanțiile provisorie, în
valâre de lei 500 care va putea fi în nu-
merar safi efecte publice recunoscufe de
Ștat.            r
   Esplicânduselot uă-dată, că perșâaa
asupra căre^ se vâ adjudeca vfinijerea cita-
tatelor obligațiuni, va fi datâre, îu cas de a
se aproba mezatul, a răspunde prețul în
termen de 24 ore de la data aprobării li-
citațiunel, după eare numai se va libera
garanția provisorie.
   No. 9.508. (3-3) 1875, Aprilie ș.

       Pentru motiv că arendașul moșie
șâse trupuri Gița FienI a Monastirei Căl-
dărușanl din județul Dâmbovița, pe peri-
odul 1875 —1880ᵣ daturâsă mal multe
căștml din arenda și nici afi complectat
garanția definitivă.
   Administrația, conform art. 4 din con-
dițiunile cu care s’afi arendat espusa mo-
șie, pe de uă-parte au luat disposițiunl
pentru deposedarea arendașului, ă pe
de alta, făceau general cunoscut, că, la 25
Aprilie curent, ora 2 post meridiane, nr-
mât)ă a se ține licitațiune, atât în localul
administrați un el; basele Ștefănescu, călea

2380

MONITORUL UnUl AL ROMANI! _

8 (20) Aprilie 187'

Mogoșâel, tn Bucuresci, precum și la pre-
fectura județului Dâmbovița, pentru rea-
rendarea citatelor moșii pe restul perio-
dului 1875—1880 și cu condițiunile ș-
regnlamentul înserate în Monitârele ofici-
na. 106, 123 și 167 din 1874 âră ca eoni
dițiune specială, persâna asuprafeăreia se
va adjudeca și confirma moșia închestiune
va fi dttâre a respecta învoelile ce se 'vor
fi făcut de delegatul administrației pentru
esplâtarea moșiei pe anul curent, despă-
gubind și pe administrațiunea de valârea
semănăturilorce s’ar fi făcut de ea pe aceea
moșie.
   Persânele doritâre a lua în rearendare
moșia mal sus notată, să bine voâscă a se
presenta la concurență în localurile și ora
defiptă însoțiți fiind de garanție provisorie
îu valâre de lei 350 și în efecte prevăzute
de regulamentul de licitațiunl.
No. 9,511 (3 -3) 1875, Aprilie 5.


ANUNCIURÎ JUDICIARE


LICITAȚIUNE

Corpul portăreilor Trib. Ilfov
  Pentru dina de 14 Aprilie curent, fic-
oându-se de D. jude de pace al ocolului al
4-lea a se închiriea cu licitație în preto-
rinl acei onor, judecătorii a imobilului din
suburbiea Popa Herea, strada Sfinți No.
37, a D-lul Costache Costandinescu, pen-
tru despăgubirea D-lul Petre loan, se pu-
blică dâră spre cunoscința amatorilor.
No. 5452.         1877, Aprilie 7.


CITAȚIUNL

Tribunalul Prahova, secția I.
  D. Nicolae Răduleseu, de profesiune li-
beră, cu domiciliul necunoscut, se citâsă
prin acesta, una și singură citațiune, con-
form art. 72 din proc. codului civil cala
9 Aprilie 1877, la 10 ore de diminâță, să
se presinte la acest tribunal spre înfățișa-
re în procesul de divorț ce are cu socia
a anume Elena născută Vlad Stoica; cu-
noscând că, nefiind următor citațiunel, se
va înfățișa și judeca causa în lipsă, după
art. 93 și 148 din pr. cod. civil.
  No. 15,317.     1877, Aprilie 4,


ANUNC. ADMINISTRATIVE

Primăria orașului Bucuresci.
Convocare.
  Consiliul comunal al capitalei în vede-
rea sarcinelor noul puse așupra budgetu-
lui comunal redepunend mandatului ce i
s’a încredințat de D-nil alegători al capi-
talei, pentru a putea fi consultați din noă

și presentend demisiunea sa D-lul minis-
tru de interne, care a fost acceptată pe ba-
sa adresei cu No. 6,925 a minsterulul de
interne , primăria orașului Bucuresci, tn
conformitate cn art. 32 din legea comuna-
lă convâcă printr’acâsta pe toți D-nil ale-
gători al colegiului I, II, III și IV înscriși
în listele comunale definitive pe anul 1877,
ca să se adune în localele însemnate mal
jos în dilele de 27, 28, 29 și 30 Aprilie
curent, spre a alege pe cel 17 D-nl consi-
liarl municipali, prevăduțl de lege pe res-
tul timpului p ână la împlinirea celor pa-
tru ani, pentru cât a fost ales consiliul
demisionat, conform art. 31 din actuala
lege comunală.
   Acâstă alegere se va face pa colegie și
secțiuni, conform legel, în modul arătat
mal jos, adică :
   I)    D-nil alegători al colegiului I-iă vor
vota la ospelul comunal, în dioa de 27 A-
prilie curent, spre a alege 4 consillarl.
   II)   D-nil alegători al colegiului II vor
vota tot la ospelul comunal. în dioa de 28
Aprilie, spre a alege tot 4 consiliart.
   III)   D-nil alegători ai colegiului III vor
vota în dioa de 29 Aprilie în cinci secți
uni pe colori în aceste locale și anume;
   Secțiunea I colârea Roșiă la ospelul co-
munal, biuroul principal.
   Secțiunea II colârea Galbenă la scâlă
nouă comunală, strada Clemenței.
   Secțiunea III colârea Verde la oficiul
civil de Verde, strada Belvedere.
   Secțiunea IV colârea Albastră la oficiul
civil de Albastru din strada Radu-Vodă.
   Secțiunea V colârea Negru la oficiul ci-
vil de Negru din strada Romulus.
   Aceste secțiuni vor alege peste tot 4
consiliarl. Deschiderea scrutinului se va
face în fie-care secțiune și resultatul scru-
tinului este proclamat de fie-care biuroă.
Resultatele diferitelor secțiuni, se vor a-
duna la biuroul principal, cel de la ospe-
lul comunal care va face recensimântul
general al voturilor și va proclama pe con-
siliari aleși de aceste colegie.
   IV)    D-nil alegători al colegiului IV vor
vota în dioa de 30 Aprilie în cinci sec-
țiuni analog cu împărțirea capitalei în 5
colori, după domiciliul alegătorilor, con-
form art. 33 din lege tot în localele în-
semnate mal sus pentru colegiul 111.
   Aceste secțiuni vor alege peste tot 5
consiliarl.
   Procedura diferitelor biurourl ale sec-
țiunilor și a biuroulul principal este cea
indicată mal sus pentru colegiul III.
   Aceste alegeri se vor face, conform art.
34, 38 pâuă la 47 din actuala lege comu-
nală în cele 4 d^e arătate mai sus , înce-
pendu-se de fie-care colegiu, în fie-care di,
de la 9 ore diminâță și scrutinul deschi-
dendu-se în aceiași <ji la 4 ore după a-
miadl
   No 3,745.          1877, Aprilie 4.
                         (3-3 la 5 d.)

  OBSERVAȚIUNI METEOROLOGICE

Po iii a 18 A'”Tie st. n.

  Roșiori —Nor, plâe parțială, 15 g. pl.
Pitesc!. — Tim frumos, sâra plâe 16 gn
plus.
  Busfâ.— Nor, 11 gr. piua.
  Giurgiu.— Senin, 16 gr. plus.
  Câmpina.— Plâe cu vânt, 10 gr. pl
  Ploescl.— Timp frumos, 12 gr. pl.
  Oltenița.— Senin, 18 gr. plus.
  Găesci. — Nor, vânt slab, 12 gr. vlus.
  Urlați.— Vânt variabil, senin , 12 gr'
plus.
  Văleni.— Nor, 10 gr. pl.
  B-Sărat.—Senin, 8 gr. plus.
  Focșani.— Nor, 8 gr. pl.
  Craiova.— Senin, sâra pucină plâe 15
gr. pl.
  Brăila.— Nor, 12 gr. plus.
  Galați.— Variabil, 5gr. pl.
  Bacău.— Nor, vânt, 15 gr. plus.
  T.~Vestei.— Plâe, furtună.
  T.-Frmos.— Nor, 10 gr. plus
  Bârlad.— Liniscit, 8 gr. pl
  Iași.— Senin, 11 gr. pl.
  Argeș — Variabil, sâra plâe liniștită
7 gr. plus.
  Măgurele.— Senin. 11 gr. plug,
Nasluiu. — Nor, vânt, nâptea plâe , 10
gr. pl.
  Leova.— Variabil, vânt, 12 gr. pin»
  Fălciu.— Nor, vânt, 10 gr. pl
  Roman.— Nor, vânt. 5 gr. plus.
  Pașcani.— Nor, 8 gri pius.
  Fălticenii.— Timp frumos, 8 pl.
  Botoșani. —, N ir calm. 5 gr. p
  Mihăilenl.— Variabil, 40 plus.
  Dorohol.— Nor. 4 gr. pl.

     MIȘCAREA PORTURILOR.

Severin, 6 Aprilie 1877.

Corăbii sosite încărcate
   „          deșerte             1
pornite cu . .        .    3
„ deșert e
Vbpâre sosite cu mărfuri
Vapâre pornite cu ,               1

   Prețul productelor la hambar.
Grâă ciacăr, călit. I, lei 85—90.
  \    „      n   n,  ₙ  75-80.
n   n      „   W   n  50 — 57.
Pornmbul ...          . 40—44.

Export:
S’aă exportat chilogr. grâu. 369,000
        n n n 9000

8 (20) Aprilie 1877

MONITUKUL OF1C«ALAL KOMÂNLE1

2381

CURSUL BUCURESCI

  PRIMA CASĂ DE SCHIMB
LA
BURSA
     No. 68. Strada Lipscani. No. 68.

          ⁷/₁₉ Aprilie 1877.
Oump. Vând.
 Obligațiuni rurale .  75 — 76 —
     domeniale 66 — 67 —
     „     funciare fur. 64 — 65 —
     „         „ urb. 52 — 53 —
     „ 3001.ca8apens.110 — 120 —
 Imprum. municipal .   65 — 66 —
    „ cu prime Bucurescl
(bilete de 20 lei) . 20 — 21 —
(500 1.) Societat. Dacia 230 — 240 —
(100 1.) „ România 50 — 55 —
Isac M. Levy.



CUKSU.L VîENEI

      Viena, 18 Aprilie (st. n.) 1877
  Metalice. ...                 58 80
  Renta hârtie                  63 90
  Naționale ...             . 70 30
  Lose ...                     106 75
  Acțiunile Lmcel . . .        772  —
  Crediturt                    135 80
  Londou...................... 129 60

  Obligațiuni rurale ungaro     70  50
      , temeșvar . .            69  —
             transilvane .      67   50
      , croate . . mancțue
  Argint în mărfuri. .         114  75
  Ducatul........................6  07
  Napoleonul.      ...          10  37*/ₐ
  Marc 100 .................... 63  70



BIBLIOGRAFIE


  A eșit de sub tipar și se vinde la libră-
riile din Bucurescl, un volum frumos în
8° de 14 câle:
N. SCURTESCU
TEATRU
REEA SILVIA—DESPOT-VODA
(Ediția Il-a)
Preciul 2 lei.


   REVISTA MEDICALA ROMANA
apare uă dată pe lună sub direcțiunea doc-
torului C. A. Polihronie, fost elev al scâ-
lel practice de studii înalte și laureat al
facultățel de medicină din Paris.
   Prețul abonamentului : pentru Bucu-
rescl, un an 10 fr., șâse luni 6 fr.; pentru
studențl, un an 7 fr., șâsă luni 4 fr; pen-
tfu districte și streinâtate se adapg^ portul.


   Hartele fieși căruia district culstatistica
limitele plășilor și chiar numărul locui-
torilor arătat la fieși care comună, se gă-
sesc numai la niine, cu preciul scăzut nu-
mai de 5 lei noul. Se vor cere prin trimi-
terea preciulul de către tdte șcâlele din
țâră care sunt ordonate de înaltul guvern
al imposeda pentru școlari județeni din
clasa a doua.
                     Locotenent-colonel
D. Papanoglu.
Calea VăcărescI No. 151.
   P. S. Afară de districtele Vâlcea,
Romanați, Ialomița, Brăila și Busăfi, cari
sunt epuisate.



   A eșit de sub presă : Filosotia față cu
progresul științelor positive, discurs
pronunciat cu ocasiunea solemnitățel ai i
versalil universităței de Iași, de D-nu Con-
stantin Leonardescu, profesor de filosofie
la universitatea de Iași.
   De vănjâre în Iași la librăria Livandos-
chi și Daniel; în Bucurescl la librăi ia
SoceL



  A esit de sub tipar:

        POESII

ds
N. Scurtescu
  Un volum în 8°, coprindând mal multe
ode, balade, elegii, fabule etc.
  Se află de vândâre la librăriile D-lor
Socec & Comp., SzOtOsy și Graeve &
Comp., cu prețul de doui lei noul esem-
plarul.



  A eșit de sub presă romanul Vrăjitorea
roșiă safi Mortă și viuă, de Xavier de
Montipin, traducțiune de St. P. Bureghelea,
3 volume mari în 8° de 54 câle. Prețul a
tustrele volumele 9 franci.
  Se mal află devenjâre puține esemplare
din romanul Misterele Indiei, 3 volume
mari în 8°, de același autor, prețul 8 franci.
  A se adresa: în Galați la administra-
țiunea diarulul Vocea Covurluiului; în
Buenreșcl, la librăria Socec & comp, frați
loanițiu & Comp, și Graeve & Comp : în
Iași, la librăria Dim. Daniel; în Craiova,
la librăriele frați Samitca și Aron Zvie-
bel; în Ploescl, la librăria G. Kârjean; în
Brăila, la librăria Unirea; în Bârlad, la
D. M. Barbu, comerciant; în Turnu-Măgu-
rele, la librăria Tomșa.


   Aeșit de sub presă: Indice Bibliogra-
fice, al cărților publicate românesce, în
România sau de Români în anii; 1874,
1875 și 1876.

  A eșit de sub tipar romanul:
FRAȚI! C0RSICAN1
de Alexandru Dumas, traducțiune de Al.
D. larcu, preciul 1 franc. In Bucurescl la
tâte librăriele; laș* la librăria Daniel.
Galați. Nebuneli; Craiova, Lazăr; Ploescl
Cârjan.



  A eșit de sub presă a 5-a edițiune
CATECHISMUL
DREPTULUI ADNIINIS TRATIV RUMÂN
op autorisat, conform noului program, de
onor, minister al instrucțiunel publice.
  Se află de vânate la tâte librăriile și 1?
la tipografiia Curți, Pasagiul-Pcmân, No.
12, cu preciul de 55 bani.


AHUaCIURl PARTICULARI

tdpre a evita ori ce confusiune în viitor.
  ■ fac cunoscut că de acum și înainte voi
adăoga pe lângă numele mefi și numele de
familie al mumei mele ast-fel ca pe viitor
voi subsemna
Georqe lonescu Urlătzeanu.
(2-3)

erjend uă poliță în valâre de 400 fr.,
cu data 1 Noembre 1876 , în ordinul

George Stănescu, și sub-scrisă de G. Pe-
trovicl, fac cunoscut că acea poliță va re-
mânea ca hârtie albă de âre-ce m’am în-
voit cu D. debitor G. Petrovicl.
     (1)           George Stănescu.

rte închiriat, două camere bine mobi
* f late în etajul de sus, strada Calvină,
No. 14.                         (1)

T\e închiriat, catul de sus din casele
U situate în calea Moșilor, No. 132, co-
prindând 7 încăperi, șopron, grajd pentiu
4 cal, și curte spațiâsă .
  A se adresa în apartamentul de jos sat
la D-nii A. E. Zehender et Comp., calea
Moșilor, No. 50.             (2-2$)

Ile închiriat, trei prăvălii din gura
-^vpiețel Sf. Anton, strada Badaca, pro-
prietatea fraților Baraca; ase adresa la
D-nu Enache Ștefan tutorele defunctului
0. Baraca în tâte jilele de diminâță pănă
la ora 12 p. m. chiar la acele prăvălii.
_______________________ (1-31)

nP 1ÂTIHDHT de la St- Geor£e viitor,
IIEl IIWlHfilAl uă pereche case cu două
etaje compuse din jece camere, situate în
strada Berjel, Nr. 78. Amatorii se vor a-
dresa la D. Mihalache MarcoyicI, aceeași
stradă Nr. 51,

•382

MONITORRUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

8 (20' iprilie 18?7

SERVICIU DE VAH


CALEA FERATA A STATULUI
, ।-----;--;-


        MERSUL TRENURILOR i™ BUCURESCI-GIURGIU (SMARDA)


VALABIL DE LA 9 (21) APRILIE 1877 PENE LA NOUI DISPOSIȚ-IUNI

                                                                          ...... .                                                                                     5?              £1
                BUCUHBSCl-G-LUHG-LU                      G-IURGIU-BUCUKilKCl                                                                                                              
?ru                                  ARETAREA            VRE                                                                       ARETAREA                                               
ESOI                                TRENURILOR           [                                                                        TRENURILOR                                              
                                trenuri                  G 1 U                                                                                                TRENURI                    
K1LOME1 STAȚIUNILE               MIXTE          TREN               STAȚIUNILE                                                                                   MIXTE         TBEN       
  de la                                      de mărfuri    KILOME’                                                                                                         de mărfuri    
 bucur:                      Ni-. 1   Nr. 3  Nr. 103         de la                                                               Nr. 2              Nr. 4              Nr, 104           
. ..                         ORE M10 ORE MIN  ORE MIN    G I U R ।                      ORE JCM                                        ORE MIN                         ORE MIM           
                             Dimin.  Sera    Ame<Jă-<Ji                                 co •---       O, Ob • 00  co cnr tă co   .  ..                                 Amedă-di          
                             9 15    6 05    1 00                  Smarda .             .2                 00 10     ' 04 00      5                                    -1-2-20^.         
  8.200 BUCURESCI restaurant 9 3     6 21    1 21            5.000 GIURGIU!Bufet ^0Slre .§ t>-N 00.00 OO OO OS of ffi a ; ?                                                  12 40       
 12.600 Jilava               9 41    6 29    1 44           12.750 |      Plecare                      » ____ ______ I                                                 1 Ol              
 17.400 Sintesci (halta) .   9 52    6 42    2 07           26.200 Frățești .                                                                                          1 47              
 24.400 Vidra ....           10 04   6 54    2 17        43,500    Bănisa *                                                                                            2 17              
 28.770 Gradisce (haita).    10 ii   7 oi    3 07        47.600    OOMANAjBufet ®£țe                                                                                   2                 
45.800  COMANA|Bufet         10 21   7 11    3 37        54.400    Gradisce (halta)                                                                                    •                 
59 250  Bănăsa ....          11 59   7 51    03          59,400    Vidra ...                                                                                                             
67.000  Frățești ....        11 23   8 15    4 13        63.500    Sintesti (halta)                                                                                                      
 72.000 GIURGIU] Bufet S’X   1 1 35  8 27    Dupe-amidâ  72.000    Jilava.....                                                                                                           
        Smârda ....          11 45    Șira                         BUCURESCI restaurant                                                                                                  
                             11 5-                                                                                                     Ș S N O» 04® OtCSOI         l |                   
                             Amlțty                                                                                                    00 OO      O V»                                   

Trenurile Nr. 103 și 104 vor circula obligator în filele de Mercurea și Sâmbăta luând și călători de cl. I și 11

și care vor merge cu vitesa trenurilor mixte.


    LEG A

A. CU LINIA DE NORD.
Cursă directă intre Viena-Constantinopole și vice-versa
             1. Cursa Viena-Constantinopole:
MARȚEA ȘI SAMBATA
Sosire la gara Târgoviște la ora 8—30 a. m. cu trenul accelerat Nr. 2.
Sosire în ■ Filaret «       — cu trenul local.
Plecarea din gara Filaret la ora 9—15 cu trenul Nr. 1
             2.  Cursa Constantinopole-Viena;
               MEUCUREA Șl SAMBATA
Sosire în Giurgiu (Smârda) la 4 ore cu vapor local din Ruseiuk.
Sosire în Bucuresci, gara Filaret, cu trenul Nr. 4, la ora 7—17 m sera
Plecare din gara Filaret la ora 7 și 30 m. eu trenul local.
Sosire în gara Târgovisee la ora 7 și 45 minute.
Plecarea din i              și 15 m. ou trenul ac
             3.  Trenul Nr. 2:
Ou trenul accelerat Nr. 3 spre Verciorova.
             4.  Trenul Nr, 104 și 4:
Uu trenul accelerat Nr. 4, la ora 8 15 minute , la Brăila-Galați
  Roman, lașI-Suceva, Viena, Berlin, Paris Petersburg.
             5.  Trenul Nr. 1 :
1 Cu trenul accelerat No. 4, care sosesce din Vărciorova la ora 7
  și 30 m. dimineță
2 Cu trenul accelerat Nr 2, care sosesce din Viena Lemberg.
  Suofva. Roman. Galați, Britila, la o>a 8 și 30 minute dimiudta


    T URI

             6. Trântii Nr. ii
   Cu trenul Nr f , de călători care soses' " < ' și Br ■
    ora' 4 și 30 minute, dupe ame^ă-^i.
B. CU VAPOARE DANUBIENE LA GIURGIU.
1. Cn vapore accelerate.
       osind la Giurgiu din sus Mercurea și Sâmbăta, laoreie 11
      trenul No. 104.
   2). Plecând de la Giurgiu in sus Mercurea și Sâmbăta, la orele 5
      Va Sera, trenul Nr. 1 și 103.
2. Cu vapore de posta la Giurgiu.
   1) . Sosind la Giurgiu din sus : Luni și Vineri trenul No. 4.
   2) . Plecând de la Giurgiu în jos : Luni eu trenul No 1
   3) . Plecând de Ih. Giurgiu în sus: Marți și Vineri cu trenul Nr. :
   4) Sosind ,a Giurgiu diu jos : Vineri cu trenui No. 4.
0. CU CALEA FERATA OTOMANĂ.
MARȚEA ȘI SAMBATA.
Trenul No. 1.
   Ou trenul de postă care pito la ora 1 și 40 minute p. '
      Ruseiuk la Varna.
                        Trenul Nr. 4.
   Ou trenul de postă care sosesce în Ruseiuk din Varna la oreb
      a p. m.
     NB). La gara Filaret se vând bilete atât, pentru vapdrele acer
   lerate cât și pentru vapdrele de postă pentru tote stațiunile până
   în sus la Viena și în jos până la Chilia.
DIRECȚIA DE EXPLOATARE

Imprimeria Statului

DIRECTORE: N. T. ORAȘANU