No. 77 Un număr 25 b. Joi, 7 (19) Aprilie 1877 MON î TO RU : G> EI CI A L AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: Uit AN, TRKl-yECI și ȘESE, șăSK LUNI, 20 LEI (ântâiu Ianuarie și ântâiu Iulie) ANUNCIURILB; LINIA DE TBEI-PECI LITERE TMI-PNCI PAMa (inserarea Il-a și mal departe, 20 k.) Prețul Unei publicații judiciare, pânâ la eincl-decl linii cinei lei; eră mal mare de einel-rleci linii, dece lei DIIÎKCȚIX77NEA: strada Germană curtea Serban-Vodă Scrisorile nefraneate se refusă Inserții și reclame, 6o b. linia, inserarea Il-a și mai departe, 30 bani linia. Anuneiurile se primesc și ou anul SUMAR PARTEA OFICIALA. — 'Ministerul de inter- ne : Circulara D-lui ministru de interne adre' sată D-lor prefecți de județe. Ministerul de justiție’, Decrete. Ministerul de resbel: Decret și raport. Ministerul de finance: Prescurtări de decrete. Ministeruljigrieulturei, comerciului și lucră- rilor publice: Circulara D-lul ministru agricul- turel, comerciului și lucrărilor publice adresată D-lor prefecți de județe. PARTEA NEOFICIALA.—Depeși telegrafice. — Buletin esterior. — Ședinței Senatului de la 8 Februarie.— Continuarea ședințea Adunărel de- putatilor de la 19 Martie.—-Știri din întru. AnunciurI ministeriale, judiciare, administra- tive și particulare. PARTEA OFICIALA Bucuresci, 6 Aprilie 1811. MINISTERUL DE INTERNE. Circulara D-lul ministru de interne adresată către toți D-nil prefecți de județe. Domnule prefect, Causa rolelor care bântue România de la un timp în c6ce, este că regimul parla- mentar a fost viciat prin ingerința admi- nistrației în alegeri. Am venit la putere, chemat de încrede- rea Domnitorului, pentru ca să dea satis- facțiune dorinței țărel, care prostesta con tra unui ast-fel de sistem de a guverna, și este de datoria și de ondrea mea ca prin- cipiul liberilor alegeri să fie aplicat cu cea mal mare scrupulositate. Guvernul actual al țărel, ca representan- te al principiilor liberale și naționale, nu pdte avea mal cu semă astă-(JI alt interes în alegerile ce sunt a se face, de cât acela ca Senatul să fie espresiunea adevăratei voințe a alegătorilor, pentru că în facia evenimentelor ce se grămădesc din ce în Corpurile Legiuitdre au votat și a- doptat și Noi sancționăm ce urmesă : LEG E. Art. unic. In virtutea art. 9 din Con stituțiune , se admite D. Pavel Pai cu la esercițiul calitățel de cetățen român. Promulgăm aedstă lege și ordonăm ca să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dată în Bucurescl, la 2 Aprilie 1877. (L. S. St.) CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul justiției, I. Câmpinduu. No. 743. CAROL I, Prin grația lui Dumuedeă și voința na- țională, Domn al Românilor , La toți de fadă și viitori, sănetate ; Vedend raportul ministrului Nos tru secretar de Stat la departamentul justiției, cu No. 3,620 ; Corpurile Legiuitdre au votat și a- doptat și Noi sancționăm ce urmesă : LEGE. Art. unic. In virtutea art. 9 din Con- stituțiune , se recunosce calitatea de cetățen român D-lul Nicolae Craiovenu. Promulgăm acestă lege și ordonăm ca să fie investită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dată în Bucurescl, la 2 Aprilie 1877. (L. S. St.) CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul justiției, I Câmpindnu. No. 742. ce, și în facia resbelulul ce stă gata a is- bucni în jurul nostru, numai patriotismul să fie mobilul care să conducă lucrările sale. Cer ddră de la D-ta ca să te abții de ori- ce ingerință în alegeri; să desminți pe ori- cine s’ar prevala că lucresă în numele gu- vernului, sau a ver unuia din miniștri. Partidelor singure le incumbă dreptul de a lupta, însă și acestora îu marginele 1 - gel și ale moralității. Atrage ddr tdtă atențiunea D-lor pri- mari de reședințe ca la formarea biurou- lul provisoriii să observe cu strictețe le- gea, ca nu lipsa de procedură să viciese vre uă alegere. Pune în vederea D-lul președinte al biu- roulul definitiv și cere T ca chiar îu sdra despueiel scrutinului să formese dosarul a- legerel și să ți! trimdtă, ca la rondul D-tale să 1 poți înainta ministerului chiar în ndptea aceia, pentru că Corpurile Legiui- tdre vor fi convocate chiar a doua-^i după terminarea alegerel și ca să nu piardă nici uă orăîu verificarea titlurilor, din causa lipsei dosarelor. Primiți, D-le prefect, încredințarea ose- bitei mele considerațiunl. Ministru de interne, I. C. Brătianu. No. 7,162. 1877, Aprilie 6. MINISTERUL DE JUSTIȚIE CAROL I, Prin grația Iul Dumnezeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănetate', Vedend raportul ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul jus- tiției, cu No. 3,621; 233C 7 (191 Aprilie 1877 CAROL I, Prin grația luY Dumnezeii și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănetate; Vgdend raportul ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul justiției, cu No. 3,619; Corpurile Legiuitâre au votat și a- doptat și Noi sancționăm ce urmesă : LEGE. Art unic. In virtutea art. 9 din Con- stituțiune , se recunâsce calitatea de cetățen român D-lul Ion Dimitriu. Promulgăm acestă lege și ordonăm ca să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dată în Bucuresci, la 2 Aprilie 1877 (L. S. St.) CAROL Ministru secretar de Stai Ja departamentul justiției, I. Câmpindnn. No. 741. CAROL 1 Prin grația lui Dumnedeă și voința na- țională, Dpmn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate; VAlend raportul ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul jus- tiției, cu No. 3,623; Corpurile Legiuitâre aii votat și a- doptat și Noi sancționăm ce urmesă: LEGE. Art. unic. In virtutea art. 9 din Constituțiune se acordă D-lul Dimi- trie Petrino Armis, român din Buco- vina, esercițiul drepturilor civile și politice de român Promulgăm acestă lege și ordonăm ca să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial Dată în Bucuresci la 2 Aprilie 1877. (L. S. St.) CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul justiției I. Câmpineanu. No. 740. CAROL I, Prin grația lui DumneȘeti și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate; V&lend raportul ministrului Nosțru secretar de Stat la departamentul jus- tiției, cu No 3,622; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Corpurile Legiuitâae au votat și a- doptat, și Noi sancționăm ce urmesă: LEGE. Art. unic. Pe temeiul art. 18 din codicele civil, se recunâsee domnului Constantin Racoviță că a redobândit calitatea de român, după autorisațiu- nea ce i s’a dat și de guvern. Promulgăm acestă lege și ordonăm ca să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dată în Bucuresci, la 2 Aprilie 1877 (L. S. St.) CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul justiției, I. Cilmpineaun. No. 744. MINISTERUL DE RESBEL. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți defaciă și viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub No. 2,913 Am decretat si decretăm : Art. I. Administratorul clasa I, Po- pescu Dimitrie, șeful biuroului servi- ciului sanitar al armatei, se trece în posiție de neactivitate pentru infirmi- tăți timporall, dupe opiniunea unei co- misiunl medicale înaintea căria a fost trămis. Art II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 26 Martie 1877 CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, Colonel Slăuicdnu. No. 694. Raportul D-lul ministru de resbel către M. S. Domnitorul. Prea înălțate Dâmne, Administratorul clasa I, Popescu Dimi- trie, aflându-se de mal bine de 6 luni în cura spitalului militar central, fără ca în acest timp să ’i se pâtă restabili sănătatea, am disposat ca, conform legei din 5 Ianu- arie 1872, să fie supus constatărel uuel comisiunl medicale și care prin procesul- verbal ce a încheiat, s’a pronunciat că maladia do care acest oficier suferă recla- mând un tratament mal îndelungat, este în cașul d’a fi trecut în posiție de neactivi- tate pentru infirmități timporall. Am dâră onârea a presanta subsemnărel Măriei Vâstre alăturatul project de decret, relativ la trecerea în neactivitate pentru infirmități timporall a administratorului clasa I, Popescu Dimitrie, șeful biuroului serviciului sanitar al armatei. Sunt cu cel mal profund respect, Prea înălțate Dâmne, Al Măriei Vâstre, Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, Colonel Slănieâuu. No. 2.913. 1877 Martie 26. MINISTERUL FINANCELOR. Prin înaltul decret cu data din 1 Aprilie curent, după propunerea fă- cută prin raport de D. ministru se- cretar de Stat la departamentul finan- celor D. Gr Olănescu, șef de biurou în serviciul central al contribuțiilor indirecte este transferat în postul de controlor la serviciul central al vămi- lor, în locul D-lui G. Kirilov trecut în postul de șef e biurou în locul D-lui Gr. Olănescu. Prin înaltul decret cu No 745, din 2 Aprilie 1877, după propunerea făcută prin raport de acelaș D. ministru, se transferă și se numesc, pe dioa de 16 Martie curent, însă: D. I. Constantinescu, în postul de arhivar al serviciului contribuțiunilor directe și ordonanțărilor. D Alex Goescu, în aceeași calitate, cu r< tribuțiune mensuală de 185 lei fie-care, prevedută în budget. MlfMSȚERUL AGRICULTUREI, COMER- CIULUI Șl LUCRĂRILOR PUBLICE. Circulara D-lul ministru al agriculturei, comer- ciulul si lucrărilor publice către toți D-niî pre- fecți de județe. Domnule prefect Prin circulara cu No. 1,567 , am avut onâre a atrage atenția D-vâstră asupra propagandei periculosului insect Phyloxe- ra, rugându-vS tot-d’uă-dată a lua dispo- sițiile cele mai nemerite spre a pune uă barieră introducerel sale la noi în țâră prin punct le nâstre vamale. Dorind în ă a nu. lăsa nici uă iricerti- 7 (19) Aprilie 1877 tudine îa spiritul D-v. asupra căror ma- terii trebue a se aplica măsurile prohibi- tive de Introducere, viii printr’acâsta a pre- cisa ideile, fâceudu-vă cunoscut că , se- mânța de orl-ce natură, rădăcinile legu- meaâselor , cepele sau rădăcinelo de flori și altoiele nu pot fi prenumărate între ob- jectele lovite de prohibițiune la Introdu- cerea lor. Ministru T. Docan. No. 2 632. 1877 Martie 19. PARTEA NEOFICIALE. Bucuresci, 6 Aprilie 1811 DEPESI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului) Constantinopoli, 17 Aprilie — Se a- sigură că D. consilier de Stat Nolidow, consilier de ambasadă și însărcinat de a- facerl al Rusiei, a primit ordinul numai de a «e pregăti de plecare. Londra, 17 Aprilie. — tandard dice: Un resbel de cucerire nu va ti tolerat. De- ca Austia și Germania vor găsi ceva de obiectat coutra ocupațiunel Bulgariei do către Rusia, Englitera nu va fi surdă la a- pelul lor, Kișeneff, 17 Aprilie.—Delegații mun- tenegreni sunt așteptați aici. Se crede că vor avea o întrevedere cu Czarul. Petersburg , 17 Aprilie. — Plecarea Imperatulul la armată este iminentă. Im păratul nu va lua parte la campanie. Va trece numai inspecțiunea trupelor. Declarațiunea do resbel nu s’a dat încă. Se asigură din sorginte oficială că Pâr- ta prin circulara sa n’a respins numai pro- tocolul, dâră că a contestat puterilor euro- pene dreptul de a provoca într’un mod âre-care introducerea de reforme în Tur- cia, de a cere garanții pentru esecutarea acestor reforme și de a priveghia aplica- rea lor. înlăturând ast-fel basele puse în cea din urmă Conferență, Turcia arâiă că voiesce resbelul și Rusia, care este sub arme, după ce a mărturisit amorul șeii pentru Dace, se află in imposibilitate de a se da îndărăt. Viena, 17 Aprilie. — Se telegrafiază din Petersburg Corespondenței Politice: Pentru 19 Aprilie împuternicitul Rusiei la Constantinopoli, D. consilier de amba- sadă Nelidow, a primit ordinul de a fi ga- ta să plece. Teheran, 17 Aprilie. — Nn se cunâsce nimic aci despre pretinsa revendicare a Bagdadului de către l'ersia. Din contra, pentru a evita de a se da loc unei neînțe- legeri, trupele aii f st depărtate de la fruntarii. MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNF¹ Constantinopoli 17 Aprilie - Situ- ațiunea este tot aceiași. însărcinatul de a faceri al Rusiei n’a primit ordinul do a- pleca, ci numai ordinul de a fi gata de plecare. Supușii ruși ar fi isgouițl, în cas de resbel. Ruscink, 17 Aprilie. — Consulul ru- sesc de aici a primit ordinul de a fi gata de plecare. Generalisimul armatei, Abdul Kerim pa- șa, a sosit astă-sâră însoțit de Akmed Eyub-pașa, comandantul șef al corpului al douilea de armată, va pleca astăzi pentru Silistra. 70 tunuri krupp aii sosit. Varna, 17 Aprilie. — Statul major ge- neral otoman a debarcat aci. Se pregătes- ce a pleca la Rusciuk. Tulcea, 17 Aprilie. — Două Monitâre noul cuirasate au sosit pentru a întări flo- tila de la gurele Dunărei. (Havas) BULETIN ESTERIOR. Atât diarele ruse, fiice Independen- ța Belgică, cât și corespondențele din St. Petersburg sunt forte resbelnice. Ele semnalesă din partea guvernului rusesc uă serie de mesuri cari nu se potu esplică de cât prin începerea în curând a resbelului. Tdte aceste sciri lasă prea pucine șanse succesului uneiintervențiunidin partea Europei. Morning Post, cu tdte acestea, n’a perdut încă, tdtă spe- ranța. Uă mare putere, ale cărei inte- rese sunt isbite prin lupta ce amenin- ță de a isbucni. a emis ideea, dice a- cestă fdie, că puterile cari au semnat protocolul ar trebui să ia act de de- clarațiunea făcută de Rusia si de fur- cia ("adică : că sunt gata a desarma) și să conchidă de aci că este absurd ca pacea să fie amenințată din causa unui punct de ondre vag și refl deter- minat. Cele din urmă informa "uni îmă.a- daogă Independența Belgică, nu mai lasă nici uă îndoelă asupra intențiuni- lor Turciei. într’uă conversațiune cu lordul Derby, ambasadorul otoman a mers pene a dice că singurul mijloc de a asigura pacea este retragerea protocolului de către puteri. Jurnalul de Sânt Petersburg je că ddcă Europa chreșcină nu aviseză la mijldce de a apflra vieța saii ave- rea a milidne de supuși nemusulmani ai Porței, momentul a sosit pentru Ru- sia de ași aduce aminte de cuvintele auguste pronunciate la Moscoa. pi arul citesă textualmente cuvinte- le imperiale. Nouveau-Temps dice că ora cuvin- telor și a discuțiunfior a trecut, și că momentul acțiune! și al sâcrificielor a sosit. Turciarefusă tot: atâtmalbine căci nesiguranța sleia forțele morale și materiale ale Rusiei. piarul italianII Diritto L.r un ar- ticol întitulat: „Crisa ori ală“ dice că diplomația numai are uă basă sigu- ră și că pregătirile militare, cari se activdză dintr’uă parte și din alta, vor conduce fatalmente la resbel Porta declară că este gata a esecuta refor- mele pe cari Europa le reclamă, deră voiesce ca inițiativa acestor reforme să aparțină guvernului di. Conșțai nopoli; Porta respinge iutervențiunea străină, pe care o consideră ca mor- tea imperiului, care astădi nu se mal susține de cât prin fanatismul religi- os ; înainte de a cădea, Turcia voiesce cel pucin a încerca sorta armelor, convinsă pdte că chiar în cea mai rea din hipotese nu ar face în zadar apel la gelosiele cari diviseză puterile. De uă cam dată, este destul pentru Rusia că a obținut ca chestiunea Be niel și Herzegovinel să devie uă cin. tiune europeană. înțelegerea stabilită în Conferență din Constantinopoli, protocolul din Londra, decă n’ai șit â resolva acestă chestiune, sunt cel pucin uăsatisfacțiune morală tru Rusia, care acum se pdte pi ta ca mandatarul Europei penti secuta decisiunile sale în interesul chiar al provincielor chreștine și pune basa unei păci durabile și sigure. Care va fi conduita celor alt pu- teri în timpul acestui conflict⁰ Ar fi imposibil de a o prevedea m ■ ii ne- folositor de a ne arunca în Qcnjectujîl asupra alianțelor posibile sau probabile, căci tdte Statele । facti cele ai mari silințe pentru lătura un icsbel media ,33i MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 7 (19) Aprilie 1877 SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ Ședința de Ia 8 Febrnariu, 1877. Presidenția D-lul vice-președinte loan Ghica asistat de D-nil secretari Bellu Ștefan și Rășcan Demetriu. Ședința sa deschide la 2 ore după a- miaijl. Presenți 39 D-nl senatori. Nu răspundă la apelul nominal 31 D-nl senatori, și anume: Bolnavi: Prea S. Sa Mitropolitul Primat, D-nil Gridov N., Mătăsaru T„ Orleanu G.. Pă- cleanu N., Pleșoianu St., Vlaicu N. In congediu : D-nil Cobâlcescu Gr., Dimitnu G., Teț- canu R. Nemotivați: Prea S. Sa Episcopul de Râmnic, Prea S. Sa Episcopul de Roman, Prea S. Sa E- piscopul de Buzău, de Argeș, de Huși, Dunăreî-de-Jos, D-nil Apostoleann G., Cantacuzin G., Catargiu Lascar, Enescu G., Giani Al , Golescu Al., Greceanu Al., Hermesiulorgu, Isvoranu M., Moscu Tache, Racotă Hariton, Sturdza Dimitrie, Teohari Ahil, Lerescu Isaia — Se face cunoscute următârele comu- nicări : Se dă citire sumarului ședinței prece- dente, și neluând nimeni cuvântul, suma- rul se pune la vot și se primesce. Se citesce telegrama D-lnl Isaia Leres- cu prin care cere un congediu de 10 pile pentru cas de bâlă, anunțând tot uă-dată că va trămite și certificatul medical. Senatul hotărasce a se aștepta certifi- catul. Se comunică adresa D-lul Moscu Tache prin care cere un congedifl de 15 dile spre a merge în străinătate pentru interese grave Senatul acordă congediul cerut. Se dă citire adresei D-lui senator Las- car Catargiu în alăturare cu nn certificat medical, prin care adresă cere un conge- ditî nelimitat până la însănătoșire. Se acordă congediul. Se citesce adresa D-lul Manolache Is- voranu prin care cere un congediii de trei săptămâni cu începere de la 10Februariti. Senatul acordă congediul. Se citesce adresa D-luIBoboiceanu prin care cere un congediii de 20 dile. D. P. Lungeanu. D-lor, ar trebui să încetăm cu congediele D. Boboiceanu de și a cerut congediu, cu tâte acestea din ca- pul locului eu am fost contra congedielor. Vă rog ca să se respingă și acesta căci n’o să ne mal putem complecta. Se pune la vot congediul D-lul Bo- boiceanu și se respinge. -- Se dă citire demisiunel D-'uI Roseti Tețcanu pentru motiv de bâlă D. N. Cămărășescu. D-lor, sunt încon- tra primirel demisiunel D-lul Tețcanu; seim cu toți că D-lul este slab, și sănăta- tea D lui este sdruncinată; așa dâră aș dori ca să fim tot atât de drepți către D-lul cum am fost și pentru D. Lascar Catargiu, când ne-a pus înainte bâla și cura D-lul; voifl să (Jic să avem uă singură măsură pentru toți cel în suferință; prin urmare să nu primim demisiunea D-lul Tețcanu. D. Deșlin. D-lor senatori, primirea de- misiunel D-lul Tețcanu ar provoca uă ne- mulțumire generală în țâră; și nu efl care lupt pentru satisfacerea interesului popo- rului, voifl cutesa să fac acest fapt. Dâră vă mărturisesc că am simțit uă deosebită plăcere când am vă(|ut că D. Tețcanu, cu tâtă bătrânețea sa a răspuns la apelul Se- natului în timp de nevoe, de și avea un congediu nelimitat; acâsta se chiamă pa- triotism. Acum că ’șl-a dat demisiunea se vede că a fost mâhnit că interpelarea D-lui Cogălniceanu a avut resultatul ce n’aștepta într’uă cestiune atât de însemnată. Eii vă rog s’o respingeți și să menținem conge- diul; și fiți siguri că și la alte timpuri grele, chemat, va veni să ne secondese. D. colonel N. Haralaiubie. D-lor, cu- nosc caracterul acestui bărbat și sciu cât este de serios când face un act; de aceea sunt pentru primirea demisiunel, căci D-sa șl-a dat demisiunea, nu ca să obțină un vot permanent al Senatului, de respect că- tre D-sa, ci voesce ca colegiul săd să fie represintat. Și prin urmare (jic, că dâcă D-sa găsesce de cuviință ca să ’șl dea de- misiunea de a doua âră, este că nu pâte să îndeplinâssă mandatul de senator din causa sănetățel. Așa dâră să ’i primim de- misiunea. D. Cogălniceanu. Onor. D.colonel Ha- ralambie este consecințe cu D-sa, fiind-că D-sa tot-d’a-una, de câle ori s’adat uăde- misiune, a susținut un ce care, ca tesă ab- solută, pâte să fie adevărată; a dis așa : un senator nu pâte să dea cu ușurință de- misiunea sa, prin urmare trebue să se ac- cepte demisiunea. De mal multe ori am a- vut onâre să văd susținută acâstă tesă de D. colonel Haralambie, și cunoscând ca- racterul săti ferm și energic, ’I daft tâtă dreptatea. Insă să ’ml permiteți să nu fiii de opiniunea D-sale în cestiunea de faciă. D Tețcanu este un bătrăn, vechili luptă- tor în tâte cestiunile naționale și sociale ale țărel nâstre; în divanul ad-hoc și în privința Unirei, și în privirea cestiunelor sociale a fost fârte energic, pentru că cre- dea în viitorul causel pe care o apăra. Om eminamente meditativ, om eminamente mo- dest și tot uă-dată fârte simțitor, afostde mal multe ori dureros impresionat cum că realitatea nu corespundea premiselor și vorbelor, și de multe ori a fost descurajat; nu avea insă acea energie, pe care unii din noi o afl de a se lupta or-când și pentru ori-ce. Când D-sa a avut decepțiunl s’a retras din luptă; însă de câte ort era uă causă mare și țâra l’a chemat, el a venit. Ast-fel D. Tețcanu a avut decepțiunl, ca mulțl dintre noi în privința celor promise în lupta din anul trecut și ne ținute apoi ! D. Tețcanu a venit aci și a fost folositor, căci D-sa care este fârte liberal, însă ne- înregimenlal, care nu aparține nici unul drapel disciplinat, a venit între uoî și, pe căt seim, a vorbit și guvernului și noă de starea județelor din Moldova. D-sa nu prea a fost ascultat și de aceea s’a dus descu- rajat. întristat că, cuvintele sale por rite dintr’uă inimă bună leală și patriotică n’aii avut mai mult efect. Nu este esact aceea ce a dis D. Deșliu că, D-sa s’a retras pentru că moțiunea mea ar fi avut un alt sfârșit de cât cum înce- puse. Onor. D Deșliu se înșală ! D. Teț- canu în cestiunea Universitățel do Iași n’a avut alt scop de cât acela ce’l-am avut toți: se îndreptăm un răii, să rădicăm unul grup armele pe cari țâra nu le-a dat celor-alte grupuri! Acâsta a înțeles D-sa atunci când s’a votat moțiunea. Prin urmare D. Tețcanu au s’a dus întristat că moțiunea a primit alt resultat; ci D-sa a vădut alt- fel lucrurile de cum le credea și s’a retras socotind că bine face. Socotesc cum că este bine ca să respin- gem demisiunea D-lui Tețcanu. Nu este om de luptă; cu tâte acestea eu sunt de idee, că când ar veni momentul ca fie-care să ’șl facă datoria către patrie, onor. D. Tețcanu ’șl va face-o ; D-sa, sunt încre- dințat, bolnav de trei ori mal mult de cât astă-dl, trupesce și suiletesce, va veni a ’șl împlini datoria. Și de aceea eu sunt de părem onor, senatori de a nu primi demi- siunea D-sale. D. ministru justiției, Câmpineann. Nu am să intervin în acceptarea sau nea- cceptarea demisiunel onor. Tețcanu ; voiii să rectific âre-care cuvinte cum că D-sa ar fi dat demisiunea sa. pornit din- tr’uă mâhnire sufletâscă. Acâstff trebuia s’o esprime onor. D. Tețcanu, nu sciu dâca onor. D. Cogălniceanu are aulorisarea de a pune cuvinte cari nu le esprimă demi- siunea. D. Cogălniceanu. Efl nu am mandat de a fi interpretul cuvintelor onor. D. Tețca- nu ; numai când onor. D Deșliu s’a făcut apreciatorul motivelor din demisiunea o- nor. D. Tețcanu, mam credut dator a lua cuvântul, pentru uă lămurire, efl care am avut onârea a lupta cu onor D. Tețcanu încă de la 48. Și onor. D-nl să îndreptăm lucrurile așa cum sunt, becontenit ni se spune : dmenii de la 48; dâră aci se o- presc, nu trec Milcovul; dâră âre dincolo de Milcov la 48 n’ati fost âmenl liberali cari ati luptat ? Eti am onârea a vă spune, 7 (19) Aprilie 1877 aiON ’ll ML OFICIAL AL uuMANIM 2339 D-lor, că onor. D. Tețcanu figurâsă între : acel âmenl d’inainte încă de 48; și eti care ’l cunosc îucă de atunci, fără să am man- dat de la D-sa de a spune tot, ’ml este permis însă de a crede că D-lul nu s’a îna- poiat la moșie, nu ’șl-a dat demisiunea pentru starea sMnBtățel sale, ci modestia i D-sale ’l-a făcut a 'și da uă demisiuno care să nu facă efect; și când ’ml-aș per- mite de a interpreta opiniunea D-sale, de a cărui opiniune sunt fârte mulțl îa Mol- dova, și chiar veți avea probe de acâsta, o spun cu durere, es e pentru că altele se spera și altele ati eșit în realitate. Voci. închiderea discuțiunel. D. I. Deșliu. Am cerut cuventul. D vice-președinte, I. Ghica. S’a cerut închiderea discuțiuuel. D. I. Deșliu. (Contra închidere! d scu- țiunei). Luasem hotărîrea, ca ori de câte ori va fi D. loan Ghica la biurou, să nu mai cer cuvântul; dâră nu am ce face, tre- bue să aștept uă nouâ alegere.... D. vice-președinte. I. Ghica. Chiar astă-^I vâ pot da ocasiunea. D. I. Deșliu. D-lor, eti nu am înțeles pe onor. D. ministru al justiției, când a luat cuventul într’uă cestiune unde nu privea de loc pe guvern și nici D-sa au era se- nator. I¹ vice-preș dinte. Nu vă permit a vorbi în fond. D. I. Deșliu. Senatul mî-a dat voe să vorbesc în fond. D. vice-președinte. Ați cerut a vorbi în contra închiderel discuțiunel; conform regulamentului, nu pot permite a dis- cuta de cât asupra închidere! discuțiunel, permiteți’ml să păzesc regulamentul! D. I. Deșliu. Trebue sămâ supun voin- ței președintelui. D. vice-președinte. Nu voinței mele, ei regulamentului. Se pune la vot închiderea discuțiu- nel și se respinge. vice-președinte. D Deșliu are cu- vântul. D. I. Deșliu. nor senatori, vâ mulțu- mesc că ’mi ați lăsat cuvântul ca să măr- ginesc drepturile guvernului vis-a vis de ale nâstre, dâci biuroul nu m’a scutit de acâsta. Onor. D. ministru do justiție no s în- trebat dâcă noi cari vorbim de D. Tețcanu avem mandat de la D-lul spre a ’l susține, pe când noi, fără să avem nevoe de vre-un mandat, simțind chiar necesitate de a păs- tra în sânul nostru un asemenea represen- tant, și a trebuit să vorbim asupra demi- și I pe care a dat’o în urma celor ce se petrecuse cu ocasia interpelărel. D. Leca. Presupui, dâră nu scil nimic. D. I. Deșliu. D. Leca să bine-voâscă a întrerupe aiurea la Mazar-Pașa. D. Leca. Eti nu sunt de la Mazar-Pașa. D. I. Deșliu. Acolo se întrerupe, dâcă DU scil să faci alt-fel. D- Leca. Eti aci voiti să te întrerup pentru uă rectificare. D. I. Deșliu. Nu putea să ne facă a- câstă obseivațiune D. ministru al justiției fără să ignorese datoriile D-sale, și toc- mai amestecul în care s’a pus ’ml dă drep- tul să’I întreb, ca făcând parte din guvern, pus’ațl în aplicațiune votul Senatului pri- vitor la Universitatea de Iași ? Retras’ațI portofoliul D-lul Ionescu care este profe- sor ? Destituit’ați pe toți profesorii cari ’l-aț! numit în funcțiuni îu detrimentul in- strucțiune! publice ? La acâsta puteți să ml respundețl. Nu puteți; dâră cel pucin nu vâ amestecați în lucrările speciale ale Senatului (sgomot). Cu tâte acestea, dâcă Universitatea de Iași nu va fi complectată pânâ în 10 dile, am să vâ interpeles. D, vice-președinte. Apoi așa! Proce- dați regulat, D-le Deșliu, âră nu cum fa- ceți. D. I. Deșliu. Provocat am vorbit, și a trebuit să mă opresc pucin la acâstă parte seriâsă; căci este cestiunea de viitorul a- cestel țâri care mă preocupă mal mult pe mine, adică instrucțiunea publică; și apoi tocmai pucinul interes ce s’a pus interpe- lărel D-lul Cogălniceanu, atât de mult a- probată de venerabilul D. Tețcanu, ’l-a făcut să se retragă mâhnit, convins că re- sultatul va fi ceea ce vâdură’ț! și D-vâs- tră. adică „indiferența¹' — și este bine să vâ aduc aminte cuvintele rostite de D. Brătianu că sunt destule Universități în țâră, și că lipsa profesorilor de la catedre nu aduce jicnirea instrucțiunel, pe când programele partitului spunea altă dată că instrucția trebue îneuragiată și întinsă peste tâte stratele societățel. Tocmai aceste inconsecințe politice cu care mereti se amețește țâra, mâ formali- sâză pe mine, și nu este culpa celor ce amețesc, ci celor ce se amăgesc, căci ’I cunoscea deja din alte epoce de guvernare, că promit tot peuâ pun mâna pe putere, și în urmă fac ce sciti; pâte că chiar a- câstă d icepțiuue a avut și onor. D. Teț- canu, și vâdâud că nu mal este nimic de făcut, ’șl va fi adus și D sa aminte ca și mine de maxima evangelică: „împărțit’ati „hdnele mele lor și pentru cămașa mea „ati aruncat soițî" și s’a dus acasă cel pu- cin să ’șl apere averea sa, fiind desgustat de âmeml noștri politici. Așa dâră, D-le ministru de justiție, în cestiunea ce privesce pe Senat, n’ațl avut nicî un drept să vă amestecați, dâră, pro- vocat, m’am întins pr a mult în respunsul meti și mâ opresc aci Rog, dâră, pe onor. Senat să bine-voâscă a nu primi demisiunea D-luî Tețcanu. Lip- sa dintre noi o va deplângă nu numai Uni- versitatea de Iași, dâră și România întrâ- gă, sciind Românii cine este D. Tețcanu; discursul sâti făcut dupe aceste bănci la prima sa venire, a avut un mângăetor re- sunet în orî-ce inimă românâscă, D. N. Cămărășescu. D-lor, întru cât nu vâd în demisiunea D-lul Tețcanu motivele de natură ce ni se propune, nu pot să le primesc nici din gura D-luî Cogălniceanu, nici din gura onor. D-lui Deșliu. D. Teț- canu seim cu toții că este suferind, că este îo âre-care slăbiciune. M nivele pentru cari nu trebue să i pri- mim demisiunea este, cu atâta mal puter- nic, că D-lul a ținut compt, când ’l-am re- fusat demisiunea, și a mal venifapo! între noi când a putut. Așa, dâră, fără să ne impresionese motivele cari ni se pun îna- inte, sicotesc că datorăm să facem un act de dreptate prin respingerea demisiunel, căci D. R. Tețcanu este mult trebuitor să fie între noi, și ne face onâre fiind că este un Român verde, și insist a vâ cere ca să nu profităm de ocasiunea ce ni se presintă să’I înlăturăm dintre noi. D. M. Cogălniceanu. D-lor, eti când am respnns onor. D-lul ministru al justi- ției, n’am înțeles, cum dBce D. Deșliu, că nu recunosc guvernului dreptul de a’șl es- prima opiniunea sa. D. ministru de justi- ție, într’un chip cu totul parlamentar și leal, a is: nu este în atribuțiunea mea să mâ amestec în cestiunl de demisiuni sati de nedemisiunl, de cât, fiind că s’a dat demisiunel onor. D. Tețcanu un înțeles politic, D. ministru de justiție ’șl-a espus părerea sa, și nu găsesc că cele ce a spus D-sa sunt de natură a ne întărâta pe noi; ’șl-a făcut datoria de ministru. Așa, dâră, nu găsesc că D. Deșliu a făcut bine să observe pe D. ministru, și mal ales când a venit cu cestiunea Uni- versitățe! de Iași. Eu, care am făcut moțiunea, socotesc că trebue să dăm guvernului timp să chib- suiască măsurile trebuitâre pentru ca vo- tul Senatului să devină un adevâr. Așa, dâră, socotesc cum că astădl tre- bue să lăsăm cestiunea Unive -sitățel de Iași deosebită de orî-ce altă cestiune. D. Deșliu are drept să facă interpela- țiunl; dâră fie-care lucru la timpul sâti. In cât privesce demisiunea D-lul Ro- setti Tețcanu, eti socotesc că, fără a’l da uu sens politic, a ătâud cine este D. Teț- canu și pentru ce o dă, să o respingem. Și sunt sigur că, când va fi trebuință, nu va ti D-sa care va lipsi de la postul sâti. Se pune la vot închiderea discuțiu- nel, și se primesce. — Se pune la vot demisiunea D-lul Tețcanu, și se respinge în unanimitate. — Se comunică Senatului demisiunea D-lui colonel Haralambio din sarcina de membru la casa de depuneri și consemna - țiunl. Domnule președinte, Interesele mele particolare, chiămând presența mea în Valahia-Mică, unde voiti petrece un timp nedeterminat, pentru ca , să nu sufere lucrările serviciului comite klUNl WKbb.UfcAULAU AL UU-UAdlhl 7 (19) Aprilie 1877 ulu insutuit pe lengă casa .e depuneri și cu care se păgubesce mulțl, pentru că în n emnaț unl, und sunt delegat al onor, timp de 30 ()ile ei plătâu dobândi pe la £ t; - ■ rog, D-le președinte, să bim - bănci câte 15 la sută și 20 la sută. v a m sâle îu cât nu revine asupra lor, și în c s ia de faciă v’a și spus curat că, de nu ’I veți primi demisiunea o va da și diu Senat, și de nu o veți primi nici pe ice , 1 veți pune în posițiuuea regula- mea ară și va în eta de a mal li senator. Prin urmare, numai uâ rugăciune a ma- jorității Senatului. în numele intereselor publice, pâte să’l înduplece a’șl retrage demisiunea; vă rog dâră, ea,împreună, să’l rugăm să rămâe la acea casă unde sciți, D-lor senatori, că trebuescbărbați ca D-sa, bărbați der ișl și neîndupleeațl, și sciți pen- tru ce ? Deosebirea între acâstă casă și cele- lte case publice este că guvernul rădi ;ă, prin compturî curente, sume îu- sem iate de bani, plătind 7 la% procente; dâră tot-d’auna comisia de pnveghiăre treb e să se opue câud guvernul ar cerca să atingă și uă V₃ din fondurile casei, cari -ebu sc . r >mân . disponibile pe sâma particularilor. A se opune dar unul ministru, trebue ă fie uă persân . care să inspire respectul cuv jit și să fie nestrămutat. Tot-d auna guvernele a tăcut cea vrut în casa de con- se ațivnl, n’aș dori să se repete și as- mână onor. Senat și publicul sub impre- respins demisiunea mea a desaprobat cn siunea cuvintelor onor. D. Deșliu, voifi acâstă modul de procedare al D-lor secre- spune că acâstă sumă nu cred că se urcă tari iar nu le a primit demisiunea. nici la suma de douti miliâne, dar la vre- D. I. Deșliu. Ați <).is : de se va respin- un milion 500 mii lei. ge demisiunea mea, demisiunea D-lul Le- D. P. Lungeanu Mi se pare că era । ca și Cămărășescu este primită, mfi țiti itimpul ca mal’nainte de a intra în ordi- de procesele-verbale. (Sgomot, întreru- nea dilel să procedam la alegerea a doui perl). D-ni secretari, fiind-că sciți că îu urma D. N. Cămărășescu. Cer cuvântul în votului dat asupra demisiunel D-lul Co- cestiune personală. , gălniceanu, acâstă cestiune este resolvată D. vice-președinte. D-le Deșliu 1 Dacă t 1 cu ad fir se dă prin lege un ter- și sunt retrași de la biuroti acești D-nl se- ar mal fi în Senat încă doui senatori ca m u de uâ lună de (jd⁰ pentru a fașe | cretari, D. G. Leca și N. Cămărășescu, D-vâstră nu s’ar mal putea ține ședință, plăți dar observați ca de la darea manda- dar dacă D. Cămărășescu gândesce astă-ijl D. Dim. Ghica. Causa este fiind-că nu tulul încetâză și acel procent de 5 la sută că a făcut râfi, dându’șl demisiunea, căci aplicați cu rigâre regulamentul, dacă vti i D-le Deșliu. D 1. Deșliu. Tocmai la cestiune suut. Și pentru ac sta cuvinte să rngăm pe D. Haralambie să ’șl retragă demisiunea în interesul public. D. loan Ghica, coborându-se de pe fo- Mal multe voci. La vot. ₒ . D. vice-președinte. Respund onor. D. Se pune la vot demisia, și se pn- Lungeanu că nu esistă la biuroti nici uă mesce. D. vice-președinte. D. loan Ghica are cuvântul. D I. Ghica. In cestiunea acâsta voiam să vorbesc și eti. D. Col. Haralambie. Vă mulțumesc. Voci. S’a închis discuțiunea și s’a pri- m.t demisia. (D. loan Ghica reocupă scaunul preși- dențiel). Se dă citire adresei questurel prin care se înaintâză socotelile Senatului. Se trămite la comisia do socoteli. D. ministru justiției dă citire la două Mesage DomnescI, cu projectele de legi, unul prin care se stabilesce ca termenul de arendarea moșiilor Statului să se facă pentru 5 ani, și al doilea pentru vândârea a unor obligațiuni rurale din Bucovina — Se decide de Senat a se tipări și a se trămite la secțiuni. D. I. Deșliu. Rog pe guvern să nu se supere dacă ’I voiti cere uă șituațiune de tâte cheltuelile făcute cu concentrarea ar- matei nâstre, și care s’a licențiat, căci este -- - — __ _ ₇ — _ — — — — — V va. w • va. v wx-xx y x X V j y x uu x » &u w m v uvumvm» vu U l W UI vorba de uă sumă bunicică de 7 milâne, procesele-verbale care nu le țiti eti și veți așa <).ic unii, și fără să câscigăm nimica vedia că demisiunea D-lul Leca s’a res- cu acâstă concentrare, n’am făcut de cât să pins, n’a remas în suspensiune, Acâstă avem reprobarea puterilor garante. O cer desmințire vă rog să nu permiteți a mi acâstă situație căci în discursul meti de | se da. atunci am făcut responsabil pe guvern I despre asemenea cheltueli cu tâte că Se- să mă pun în posițiune falșă, dacă D. natul a votat legea. loan Ghica se retrage, și mal ales în ces- D. președinte al consiliului. Voiu co- . tiunea de față, vă declar că mă retrag și munica acâsta colegului meti de le resbel eu, căci onor. D loan Ghica spune ce este, să vă aduc situațiunea, însă ca să nu re- j Sunt dator să declar că Senatul când a nu mal pâte să se sue la tribună săcitâscă hârțiile cu talentul D-sale. . . D. vice-președinte. D-IeLungeno pen- tru numele lui Dumnedeu, nu faceți ces- tiunl personale. D. Lungeanu. (continuând)... Tot noi vom îngriji ca să găsim un secretar care să se afle în condițiunile D-lnl Cămără- șescu. Pentru acest sfârșit, rog pe D. preșe- dinte să bine-voiască a invita pe onor. Senat să procâdă îndată la alegerea a doui D-nl secretari căci avem trebuință de com- plectarea biuroulul. demisiune înscris a vre unul D. secretar, și prin urmare nu putem procede la ale- gere. . . D. Lungeanu Cer cuvântul. D. vice-președinte. Nu pot să vă mal dati cuvântul. A fost uă demisiune a D-lul Leca pe care Senatul a respins’o, și de atunci nu s’a mal vă^ut altă demisiune. Trecem la ordinea 4ilel. D. I. Deșliu. (în cestiune de regula- ment). D-le președinte, este adevărat că demisia D-lui Leca a fost pusă însuapen- siuue penă când se va discuta demisiunea D-lul Cogălniceanu. D. vice-președinte. Acâsta nu este ces- tiune de regulament. Dacă este a se dis- cuta în modal acesta bine-voiți de primiți demisiunea mea, vă declar îa consciință că tot-d’auna am căutat să ’ml fac datoria cu tâtă imparțialitatea, dar este peste pu- tință a presida în modul acesta. D-lor, declar că nici nu esistă în procesele-ver- bale acâsta, când vine un D. senator și dice: nu este așa, acâsta este a ’ml da uă desmințire, și nu primesc acâsta. CăutațI D. M. Cogălniceanu. Eu nu am obicei D. N. Cămărășescu. Cer cuventul în 7 (19) Aprilie 1677 10N1T0RUL 2341 dați D-vâstră demisiunea trebue și noi să ne dăm demisiunea ! avem un președinte Ies, avem un regulament votat de noi, puneți’l cu energie în aplicare, de ce să alergați la asemenea estremitățl ? Ce ? vă îndoiți că nu vă vom secunda noi în apli- carea regulamentului ? D. vice-președute. D-lor, vă rog să mă secundați și vom fi cu tâtă vigârea. Avem la ordinea dilei: 1. Interpelarea D-lui senator N. Cămă- rășescu relativă la datoriile mal multor arendași al Statului cari încă nu le ati a- chitat. 2. Interpelarea D-lul senator M. Cogăl- □iceanu prin care doresce a cunâsce cari sunt părerile guvernului asupra opiniune- lor ce s’ati susținut în unele cercuri acre- ditate cum că în cas de o disolvare de Senat, Camera ar putea lucra în lipsa a- cestul Corp 3. Interpelarea D-lul senator I. Deșliu relativă la faptul că mal multe persâne ar fi primit prin postă scrisori desigilate. 4. Alegerea a trei D-nl senatori în co- misiunea însărcinată cu revisuirea caselor publice. D. Cogălnieeanu. Interpelarea mea o amân. I). Deșliu. Pentru ce o amâni? (Rîsete). D. Cogălnieeanu. Pentru că nu voiri să fac ușor resbol, acesta o spun franca- mente. D vice-președinte. D-lo Deșliu, a- eâsta se întrâbă îu particolar. Acum are cuvântul D. Cămărășescu spre a ’șl desvolta interpelarea sa. D. Cămărășescu. Este adevărat că am anunțat interpelarea acâsta de uă săptă- mână. însă văd că D. ministru de finance nu este aci ca să respundă, fiind în Ca- meră unde sunt cestiuni mal urgente. De aceea tti o amân pentru altă di, rugâudu- vă D-le președinte, ca să se scrie D-lul ministru de finance să aducă uă tablou de toți cel ce datorase Statului. D. vice-președinte. Acâstă cerere fa- ceți-o înscris. Acum D. senator Deșliu aro cuvântul asupra interpelațiune! D-sale. D. Deșliu. O amân și eii până va des- volta D. Cogălnieeanu interpelarea sa. D. președinte al consiliului. D-lor, este un lucru fârte grav. Onor. D. Deșliu a denunțat că se deschid scrisorile la pos- tă. Este prin urmare o călcare de lege, este o lovire dată secretelor poștale, de aceea rog pe D. Deșliu să nu lase pe pu- blic sub impresiunea unor asemenea acu- sațiunl aruncate, și să bine-voiască a ’șl desvolta îndată interpelarea pentru ca să se lămurescă lucrurile printr’un respuns. D. Deșliu. Cer cuvântul. D. vice-președinte. Pentru a desvolta interpelarea ? D. Deșliu, Nu, ci ca să respund D-lul miijistru. D. vice-președinte. Atunci n’avețl cu- vântul. D. ministru este gata a respunde la interpelarea D-lul Deșliu, D-sa însă nu voesce să ’șl o dosvolto, cred că Senatul în acest cas va considera ca retrasă acâstă interpelare. (Da, Da!) Pun la vot scâteroa interpelărel D-luî Deșliu de la ordinea dilei. — Senatul a primit. D. viee-președinte. Acum să procedam la alegerea a trei senatori pentru revisui- rea caselor publice. Suspend ședința pen- tru un sfert de oră ca să vă consultați. Ședința se suspendă. D-niî senatori proced apoi la vot cu bilete. D. vice-președinte. D-lor, resultatul votului este: Votanțî 35 Majoritate absolută . 18 D. PetrovicI a întrunit 19 voturi. Lungeanu „ 21 „ și „ Grăjdănescu „ 17 „ cel alțl au întrunit câte 9, 11 și maî puțin. Două alegeri dar sunt bune, a D. PetrovicI și D. Lungeanu; D. Grăjdănescu n’a în- trunit majoritatea absolută și prin urmare vom proceda la uă nouă alegere pentru un al treilea membru: D-nil senatori proced la vot. D. vice-președinte. Resultatul votului este cel următor: Votanțî . 33 Majoritate reglementară. . 19 D. V. Gudju a întrunit 25 voturi; prin urmare D-sa este ales. Numai avem nimic la ordinea dilei. D. ministru justiției. Aș ruga pe Se- nat să bine-voâscă a luaîn desbaterea sec- țiunilor un project do lege pentru modifi- carea art. 286 din procedura penală; esplic urgența prin faptul următor : la 1 Martie au să vină jurații; dacă nu se va vota acest articol cea mal mare parte din curți nu vor putea funcționa; independent de faptul că vom fa< e uă mare nedreptate acelor acu- sați, se sporește și cheltuelile de întreți- nere a acelor aeusațl. D. vice-președinte. Este și cercetat de mal multe secțiuni. D. AI. Orăscu. Dacă este cercetat de secțiuni să suspendăm ședința, să se facă raportul și să‘l votăm chiar astăzi. Ședința se suspendă pentru 7, oră. La redeschidere. D vice-președinte. D-lor senatori, este raportul asupra projectulul de lege pentru jurați. Dup? regulament, fiind-că este uă cestiune de urgență trebue ca urgența să fie cerută de cel puțin 10 D-nl senatori.... Voci. Suntem. D. vice-președinte. Sunt 10 care cer urgența? D. ministru nu găsesce nici un inconvenient de a se declara urgența ? D. ministru de justiție. Din contra, v’am rugat ca să o votați mal curând. D. vice-președinte D. Lungânu rapor tor este rugat să dea citire raportului. D. Lungeanu citesce raportul și pro jectul de lege după cum urmâză: Domnilor senatori, Projectul de lege prin care se modifică art. 286 din codul de procedură penală secțiunele D-v luândul în cercetare l’ati admis tâte în unanimitate. Comitetul delegaților întrunindu-se în dioa de 8 Februarie curent în număr de 4 membrii și a nume: D. St. Belu. „ P. Casimir. „ Colonel Călinescu și subscrisul ra- portor, fiind absinte D. G. Apostoleanu, delegatul secțiunel V și luând din noti în desbatere acest project de lege l’a admis în unanimitate, rugând pe subscrisul ra- portor a vă ruga să bine-voițî a ’l vota și D-vâstră. Raportor, P. Lungeanu. LEGF Art. unic. Art. 286 din codicele de pro cedură penală, se modifică în mobul ur mător: Art. 286. Numele juraților cari ati luat parte la serviciul unei curți de jurați, în- tr’o sesiune, nu se vor mal pune la sorți în cursul anului, afară de cașul când din causr insuficienței numărului juraților în- scriși în liste nu s’ar putea complecta nu- mărul trebuincios pentru sesiune. In acest cas se va complecta lista de sesiune cu ju- rați din lista suplimentară, și la neajun gorc chiar din lista gener lă. Acâstă lege s’a votat de Adunarea de- putaților, în ședința din 3 Februarie 1877, și s’a adoptat cu majoritate de 67 voturi. Președinte, C. A. Rosetti. (L S.) Secretar G. Tăcu. D ministru de justiție. D-lor senatori, aș voi să esplic urgența și chiar legea. In legea de procedură criminală din 1875 s’a urcat censul; și de vreme ce până la a- cea epocă trebuea uă sută galbeni venit ca să fie jurat, după legea din 1875 trebue uă mie cinci sute lei; și mal este uă agra- vație, că trebue să fie în venit imobiliar. Ast-fel că numărul juraților se micșora. Nu cercetes dacă era bine sau rău; dar în trea- căt flic că era un bind fiind-că era o garanție pentru societate. N este însă mal puțin adevărat că numărul juraților se restrânge cu desăvârșire, și as! fel a putut funcțio- na numai două trimistre în acest an, și pentru al 3-lea trimistru care începe la Martie, nu avem jurați de ajuns, și pentru al 4-lea suntem siguri că nu o să avem de Joc. Ne aflăm dar în fața art. 286, care jico 2342 MONITORUL OFICIAL AL RuMĂNlEl 7 (19 Aprilie 1877 că un jurat care a funcționat în sesiu- nea unui an, numai pâte să funcționeze a doua âră. Dacă dar ’l-am fi chemat să func- loneze și al douilea âră legea s’ar fi vio- at și s’ar fi casat tâte hotărîrile. Rămânea dar a se modifica censul, și prin acâsta ar fi a ne priva de garanția ce avem; și apoi ori ce modificare de lege, ar fi necesitat liste noul, supuse la noul contestațiuni, și care ne ar împovăra cu noul cheltuell. Am modificat dar art. 286 în modul cum ați vădut în project și am <}is, să rămâe prin- cipiul ca un jurat să funcționeze uă dată pe an, dar că în cascândse vor epuisa lis- tele să aibă recurs la lista suplimentară și în cas când se vor epuisa și acestea să aibă recurs la listele generale. Cred, D-lor, că prin modificarea acestui articol, nu se face alt nimic de cât se pune în posițiune ca instituțiunea juriului să pâtă funcționa. Voci. Prea bine. — Se pune la vot luarea în considera- țiune a projectulul și se primesce. Se dă citire articolului unic al pro- jecrului. D. vice-președiute. Discuțiunea este deschisă. D. Ion Deșliu D-lor, uă rectificare aș dori la acest art. 286, fiind-că legile tre- bue să fie așa de clare îu cât să nu se dea loc la interpretări greșite. Etă ce dice articolul din projectul gu- vernului: „numele juraților care au luat „parte la serviciul unei curți de jurați în- „tr’o sesiune, nu se vor mal pune la sorți „în cursul anului, afară de cașul când, din „causa nesuficientei numărului juraților „înscriși în liste, nu s’ar putea complecta „numărul trebuincios scl“; prin urmare să se ștârg cuvintele „din causa nesuficim- țel num^ruluî juraților înscriși în listei, pentru că mal la vale se dlice, eă daca nu se va putea complecta numărul trebuincios pentru sesiune, în acel cas să secomplee- teze din lista suplimentară și la cas de neajungere chiar din lista generală. Prin ștergerea acestor cuvinte se înlă- turâză și pleonasmurile și mijlâeele că un judecător ar putea să interpreteze după vo- ința sa; să facem legi ca sănebine-cuviu- teze poporul atât de crud încercat. vice-președinte. D. Deșliu face un amendament? D. 1 Deșliu. E cestiuue de redacțiune. D. ministru de justiție, estiune de redacțiune, dâr mâ reîntârce la Cameră! D. Leca. D-le președinte, D. Deșliu vo- esce să facă uă modificațiune n’are de cât să propună un amendament, și dâcă va în- truni numărul de senatori, vom vedea; dâcă nu, vă rog să puneți la vot articolul din project. L . C. Bosiaun. D-lor senatori, artico- lul este fârte clar; principiul care domină este acesta : Un cetățân nu pâte fi chemat de cât odată pe an ca jurat. Ce s’a întâm- plat? Cu împuținarea numărului de jurați s’a întâmplat de multe ori că uă sesiune saă doue n’au fost complectă ; atunci s’a format acest project care c3Li.ce că trăgân- du-se la sorți să pâtă fi jurat uă persână care aă mal fost în cursul anului, și pune un temperament cjicând ; numai când nu va fi de ajuns să se recurgă la acest mij loc. — Este fârte simplu și să votăm ar- ticolul — Se pune la vot și se priimesce arti- colul din project întocmai. — Se pune la vot prin bile legea în to- tal și resultatul votului este : Bile esprimate . 30 Bile albe pentru lege 30 D. vice-președinte. Prin urmare, legea s’a priimit în unanimitate. — Ne mal fiind nimic la ordinea dilel ședința se ridică la 4 ore după amâd.1, a nunțându-se cea viitâre pentru a doua di la 9 Februarie precipitare un vot de blam personelor care administrâză interesele acestei comune ; căci primind amendamentul D-lul Fleva. D-vâstră ați (RC⁶ primăriei: pun sub epi- tropia casei de depuneri, nu numai pentru datoriile ce al către acea casă, dâră și pen- tru tâte cele-alte datorii. EI bine, acâsta nu o putem face,căci nu putem se răpim admi- nisirațiunea averii comunale din mâna au- torității comunale; comuna are ua drept de administrațiune in virtutea unei legi, și nu printr’un vot dat astăzi, vom putea răpi un asemenea drept acestei comune. D. M. Costaki. Voiă complecta disele onor. D-nu Verneseu prin alte argumente. Dâcă in realitate cu uă mână se va da au- torisațiune comunei de a contracta un Îm- prumut, dâră pe de altă parte îl impunețl uă tutelă și cu acâsta loviți in creditul a- celel comune și ințelegl bine că dâcă o puneți in asemenea condițiuni, acea comu nă nu va mal găsi un singur ban nici in țâră, nici in streinătate Prin urmare, ați face bine să vă retra- gețl amendamentul. D. N. Fleva. D-lor, ași voi să liniscesc pe onor, preopinenți și să le amintesc un lucru care s petrecut chiar cu comuna Bucuresci fără să fi formalisat nici pe membrii comunei Bucuresci, nici pe pri- marul el chiar, care este un bun primar, deși nu este de opiniunilenâstre politice. Apoi, D-lor, dâcă votăm acest Împru- mut, nu’l votăm ca să facă comuna cu el ce va voi căci atunci eu unul nici nu l’așl vota; ’l votăm, dupe cum ni se spune, ca comuna să’șl plătâscă datoriile. Apoi, dâcă acest imprumut este necesar numai pentru plata de datorii ale cumu- nel, pentru ce să nu se verse la casa de depuneri ca să se plătâscă acele datorii ? Și ce ar face alt cu el comună dâcă s’ar vărsa la casa ei? Am vădut pe D. Verneseu tratând eu i- ronie amendamentul; dâră la acesta ’I res- pund cu următârea dilemă : ori sunteți de ideea mea, că nu trebue ca Corpurile Legiuitâre să autorise împrumuturile co- munelor pentru că s’ar atinge prin acâsta autonomia comunală, și atunci nu înțeleg de ce venițl să cereți acâstă autorisațiune; sau sunteți de părere că pentru a se ga- ranta atât interesele contribuabililor cât și ale celor cari fac împrumuturi, este bine să se dea acâstă autorisațiune de Corpurile Legiuitâre, și atunci nu văd de ce vă opuneți Ia propunerea ce am făcut de a se vărsa împrumutul la casa de de- puneri și consemnațiunl, care nu este de cât uă garanție mai mult că banii împru- mutați se vor întrebuința la destinațiunea lor și nu se vor risipi. Apoi nu vedeți D-vâstrăcă chiar acel cari att cheltuit prea mult s’au înspăimântat de risipa ce se fă- ees cu banii comunelor și att pus în lege disposițiunea ca împrumuturile comunale să se autorize de Corpurile Legiuitâre? ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA. Ședința de la 19 Martie, 187 I. Președenția D lui președinte C. Â. Ro- setti, asistat de D-nil secretari M. Buri- leanu I. Lățescu și I. Carabatescu. (Urmare) D N. Fieva. D-lor, am un aliniat la a- cest articol. Voiu să propun ca acest îm- prumut să se verse la casa de depuneri și consemnațiunl, și de acolo cu mandate in regulă să se plătâscă creditorii comunei. Iată amendamentul meu: Suma provenită din acest împrumut se va depune la casa de depuneri și consem- națiunl, remăind destinată pentru stinge- rea datorielor comunei. D. G. Vernescn. D-lor. aud un cuvânt in Cameră și mal eă ași putea să’l repet și eiî. Amendamentul se putea să incâpă ast- fel: Având in vedere autonomia și inde- pendența comunei propun cele următâre : (ilaritate). Dâră lăsând acestea la uă parte, eă dic că D-vâstră puteți să faceți saă ceea ce v’a spus D. Manolache Costalei, de a mai amâna duoă trei dile votarea acestui im- prumut, ca să studiațl mal bine cestiunea și să vă pronunțați in cunocsiață de causă, sau ceea ce vă cere D ministru, ca să vo- tați imediat acest împrumut, de care D-sa (jice că e neapărată trebuință; puteți, dic, să faceți ori una ori alta; dâră ceea ce nu puteți, ceea ce nu trebue să faceți cu a- cestă ocasiune este do a lovi in adminis- trațiunea comunei, de a da cu ușurință șl' 7 (19) Aprilie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Propunerea ce vg fac eti, departe de a lovi autonomia și creditul comunei ’I ridică prestigiul și ’I întăresce creditul; dovadă este împrumutul ce s’a făcut de comuna Bucurescl care s’a <)is să se verse la casa de depuneri și consemnațiunl. EI bine, a- câstă disposițiune , departe de a fi lovit autonomia și creditul comunei Bucurescl, ’l-a ridicat creditul, după cum s’a vădut, prin reușita acoperirel de patru ori mal mult a împrumutului ce s’a cerut. Și să fiți bine încredințați că ddcă nu s’ar fi dis în lege ca împrumutul să se verse la casa de depuneri și consemnațiunl, acest îm- prumut n’ar fi reușit, căci împrumutătoril s’ar fi întrebat : âre acești bani nu se vor cheltui în alte lucruri, și se vor deturna de la destinațiunea lor ? Apoi D-vâstră scițl că sunt și flucfuațiunile politice care eontribuesc fârte mult la reușita unul îm- prumut, și decă acești bani s’ar vărsa în casa comunală, nesiguranța că acești bani nu se vor deturna de la destinațiunea lor ar putea face ca împrumutul să nu reu- șescă. Când s’a votat împrumutul comunei Bucurescl, nici D. lepurânu, nici D. Ver- nescu n’a dis că se atinge autonomia și creditul comunei, și acum vin și se alar- mâză că prin acestă propunere se atinge autonomia comunală. Eti cred că v’am dovedit îndestul că, departe de a se atinge autonomia comunei Galați, i se ridică creditul, și prin urmare vă rog să priimițl amendamentul ce am a- vut onâre a vă presintă, fiind-că el conține uă garanție mal mult că banii nu se vor întrebuința afară din destinațiunea lor. D. președinte al consiliului. D-lor, de ce e vorba ? E vorba că comuna Gala- ții e datâre cu uă sumă de bani, și voie- sce să facă un împrumut pentru a’l plăti; și însuși primarul care represintă acea co- mună vine și ice că modul cel mal neme- rit de a se plăti acel bani, est», ca plățile să se facă prin casa de depuneri și con- semuațiunl. In adevăr, D-lor, ce are să administreze comuna aci pentru ca să se pâtă ^iue că se atinge autonomia și drep- turile el? Nimic. Chiar eti când am cerut de ună-tji un împrumut pentru Stat, am reclamat ca să se numâscă uă comisiune care să asiste la contractarea împrumutu- lui, și pe de altă parte am cerut ca împru- mutul să se verse la casa de depuneri și consemnațiunl și prin acea casă să se facă plățile pentru drumul de fer. El bine, prin acâsta credeți că s a discreditat guvernul și Statul ? Din contra, a afirmat și mal mult încrederea că banii se vor întrebuin- ța la destinațiunea lor. Tot ast-fel se va urma și cu comuna Galații, și măsura ca banii să se depue la casa de depuneri și consemnațiunl va inspira și mal multă în- credere publicului și împrumutătorilor, carii ânsușl sunt interesați ca cu banii ce împrumută să se plătâscă datoriile vechi ale comunei, D-vâstră scițl D-lor , că a- tund când se face un împrumut pentru a se plăti nisce datorii, și nu se plătesc, întrebuințându-se banii îu alte cheltuell, și apoi se face alt împrumut ca să se plă- tâscă acele datorii, creditul scade, și ori- cine se foresce de a mal împrumuta pentru a nu’șî vedea obligațiunile depreciate în piață. Vedeți dâr, că aci nu e cestiunea de administrațiunea sâfl de autonomia co- munei, e vorba de modul cum trebue să se facă aceste plăți, și modul cel mal bun care inspiră încredere tutulor că banii nu se vor deturna de la destinațiunea lor este că plata datoriilor să se facă prin casa de depuneri și consemnațiunl. Nu văd der că dâcă s’ar priimi amendamentul D-lul Fle- va s’ar lovi autoritatea comunei, nici că s’ar arunca discreditul asupra urbei Ga- lați; din contra i se va aduce uă înlesnire mal mult. Voci. închiderea discuțiunel. D. G Vernescu VS rog să nu închi- deți discuțiunea, pentru că s’a Zis că ân- sușl primarul priimesce și cere acâstă disposițiune; și ași voi să sciii în ce chip D. primar de Galați înțelege dreptul de administrațiune, și demnitatea consiliului comunal ? — Se pune la vot închiderea discuțiu- nel și se primesce. — Se pune la vot amendamentul D-lul Fleva și se primesce. Se pune la vot art. 1, cu amendamen- tul D-lul Fleva și se primesce. Ar . 2 se adoptă fără discuțiune. — Se pune la vot projectul de lege în total și resultatul scrutinului este cel ur- mător : Votanți - . . . 69 Majoritate reglementară . 39 Bile albe pentru ... 55 „ negre contra ... 14 Abținuți...................2 D. președinte. Adunarea a adoptat pro- jectul de lege. D. D. Prnncn. D-le președinte, am luat cuvântul să rog pe Cameră, să nu se des- parță până ce nu se va convinge despre neadevărurile unul pamflet care văd că s’a distribuit din partea D-lnl raportor al co- misiunel însărcinate cu cercetarea cestiu- nel arendașilor și care o declar și o voifl divedi că e pornit numai din pasiuni po- litice, safl cine scie din ce alte personali- tăți, fiind-că văd că în acel raport, pe care efl repet că nu ’l pot privi de cât ca un pamflet, văd că înadins și cu intențiune se crează unor âmenl uă situațiune fârte neplăcută, care este cu totul în contra ade- vărului. Mă iertați, D-lor, dâcă sunt așa de emo- ționat, însă acâstă emoțiune este legiti- mată când o văd că se întâmplă cu mine un lucru pe care nu credeam ca D. Brăti- anu să ’l permită a sș face 2343 D. ministru cultelor. Rog pe D. Pruncu, să nu atribue acâstă lucrare D-lul ministru Brătianu , fiind-că lucrarea în privința petițiunel arendașilor este făcută de uă comisiune a Camerei, în care D-nu Brătianu nu putea se permită safl se o- prescă ceva. D. G. Vernescu. Aș voi nici să se re- tragă nimic, nici să se afirme nimic; Ca- mera și-a orânduit uă comisiune și a dis că acâstă comisiune să fie asociată cu ministrul de finance; prin urmare, este uă asociațiune complectă între comisiune și minister, nu este nimic de despărțit. Cât pentru tabelele care se văd în acest raport. . D. D. Pruncu. Nu vă jucațl cu onârea âmenilor, D-le Vernescu; D-ta, care te pre- tinzi atât de onorabil, trebue să fii gel »s de onârea altora. D președinte. Am fost silit să tac, D-le Pruncu, pentru că sciam că persână D-tâle e în cestiune, dâră te rog să bine voescl a nu mal întrerupe de acum înainte. D. Vernescu. Sper că Adunarea se va ocupa imediat de acâstă cestiune, și de a- ceea nu voifl dice de cât două cuvinte: tabelul care este tipărit nu este uă inven- țiune a raportorului safl a comisiunel; am cerut de la domenii tabele verificate de membrii acelei administrațiunl și dâcă el afl avut note rele, atât mal răfl pentru el.., D. ministru cultelor. Dârăpentrumi- nister unde este complicitate ? D. Vernescu. Onor. D. Chițu merge prea departe; ’I voifl respunde că atunci când Camera a dat votul săfl alegând a- câstă comisiune a dis că comisiunea va lucra împreună cu ministrul de finance, și comisiunea așa a făcut, căci ministrul a fost faciă la lucrările sâle, și când lipsia el era delegatul săfl. D. I. Brătianu, președintele consi- liului. Fac apel la membrii din comisi- une cari afl fost faciă la tâte ședințele la care am luat și efl parte. Nu am luat parte, D-lor, de cât numai la lucrările acelea ale comisiunel D-v. privitâre la concesiunele care ar fi bine să se facă arendașilor; în- colo nu m'am amestecat întru nimic. Când D. Holban ’ml a citit raportul, l’am rugat să’i modifice, l’am rugat însă, nu ca ministru și ’I am spus chiar, fac a- pel la D. Berendeiil, că lista datornicilor este uă listă greșită, fiind-că sumele a cestea s’afl luat din dosarele administrați unei domenielor, care dosare afl fost în mare neregulă și ca să facă cine-va bilan- țul fie cărui arendaș, trebue luni întregi. Am dis că lucrarea fiind în parte greșită, va fi descreditată îu întregul săfl. ’MI a- duc aminte că chiar s’a propus cum ar tre- bui să fie de aci înainte registrele admi- nistrațiunel domenielor, adică să nu mai fie partite pe moșii, ci partite pe aren- dași. Convicțiunea nțea dâră a fost ca acele MON1TORUL?OFIOAL ALANROMb 7 (19) Aprilie 1877 2344 cifre nu pot fi esacte, și în cât privesce raportul, el este uă operă personală a D-luî raportor, D. A. Holban. D-lor, sunt«utorui aces- tui nenorocit raport, și ’mî pare răii că D. Pruncu s’a animat atât de mult, fără să țină sâmă că acâstă lucrare are să vină în desbaterea Camerei, când D-sa putea să facă observațiunele sâle. Animațiunea D-lul Pruncu, cu tâte a- sestea, nu pâte să atace pe nimeni altul de cât pe mine, pentru că comisiunea nu are nici uă solidaritate în privința raportului, care este făcut numaî de mine, însă D-lor și eu am luat aceste informațiuni din re- gistrele administrațiunel domenielor, adi- că, după un tabel general făcut de admi- nistrațiune, nu după cererea nâstră, ci după cererea însuși a Senatului, și acas lucrare este uă lucrare subscrisă de mem- brii administrațiunel domenielor. Apoi, D-lor, când un raportator face uă lucrare de asemenea specie, pe ce pâte el să se întemeeze maî bine de cât pe docu- mente date de administrațiunea compe- tente ? Cu atât maî reă ’ml pare râu de D-nu Pruncu, că s’a animat, tiind-că D-sa, a credut că este aci uă cestiune personală... D. D. Pruncu. M’ațf trecut între pă- suițî. . . D. A. Holban. Eu am luat do basă lu- crările făcute la domenii. Tot de uă dată, fiind-că am vă^ut neregularitatea ce esistă acolo mî’am făcut reservele mele la finele raportului. Acum, rog pe D. Pruncu, să bine-vo- âscă a ascepta pucin, căci la cercetarea cestiune! vom aduce tâte luminele, și de aceea cred că D. președiate, ’ml va da cu- vântul pentru citirea raportuluî. D. președinte. Cred că D. Pruncu, nu va maî insista să ia cuvântul, pentru că s’a satisfăcut în destul prin intrerupțiunele ce a făcut. Incidentul dâră este închis, până ce se va începe âră, când se va citi raportul. Acum, D. D. I, Ghica, raportorul asu- pra projectulul relativ la modificarea le- gel telegrafo-postale votat de Senat, este rugat a da citire raportului. D. D. 1. Ghica, raportorul comitetului de delegați al seețiunelor, dă citire urmă- torului raport și project de lege: Domnilor deputațl, Delegații seețiunelor Adunăreî compuși din D-nii: D. Miclescu la secțiunea I, B. Maniu „ „ II A. Teriachiu „ III St. Bechianu „ IV D. I. Ghica „ , V C. Colibășianu , VL M. Vladimirescu „ VII. Jntrunindu-se astă-^i 18 Martie, pentru cercetarea modificărei la art. 2 din legea organisărei telegrafo poștale din luliă 1871 a admis’o îa unanimitate, modificată cum este de Senat. Acâstă lege s’a votat de Adunare în a- câstă sesiune în 27 lanuariii și s’a modi- ficat de Senat la 1 Martie curent. S’a observat de administrațiunea tele- grafo-postale că din causa variațiunelor cerințelor diferitelor localuri unde se află biurourl telegrafo-postale îu țâră, art. 2 al legel din luliă 1871, care fixâsă persona- lul atât superior, cât și inferior al acestui serviciă era defectuos. S’a vădut că dâcă nu se modifică odată pentru tot-d’a-una a- cest articol într’un sens ast-fel în cât să se dea âre-care latitudine administrațiu- neî pentru a face din când în când schim- bările dictate de trebuințe locale, minis- trul do interne ar fi nevoit să viuă în tot momentul cu projecte de lege modificătâre a acestui articol. De aceea projectul de lege votat de Adunare în ședința de la 27 lanuariă, în tâmpină acâstă dificultate, lă- sând admistrațiuneî dreptul de a face cu ocasiunea votăreî budgetelor anuale schim- bările în personal de care ar avea, abro gându-se ast-fel art. 2. Onor. Senat esprimă cu ocasiunea ra- portuluî făcut asupra acestei legi în sânul acelui Corp, părerea lui că prin projectul votat de Adunare se atinge un principiu Constituțional, lovindu-se prerogativă acelui Corp înalt, de a participa la orî-ce modificare a unei legi organice. De aceea a respins abrogarea art. 2, fixând perso- nalul superior și lăsând administrațiunel telegrafo-postale și guvernului facultatea de a face schimbări numai în personalul inferior, cu ocasiunea votăreî budgetelor anuale. Comisiunea delegaților, de și nu a pu- tut admite că projectul original al guver- nului, votat de Adunare, atingea vr’uă pre- rogativă a^Senatuluî, a admis însă modi- ficarea adusă, fiind-că defectul art 2 se simțea mai cu osebire în privința funcțio- narilor inferiori. De aceea vă râgă să vo- tați acâstă lege, ca să se pâtă pune în aplicare îndată și ca să pâtă beneficia administrațiunea și de mari îmbunătățiri aduse prin cele alte previsiunî ale legel, care aii fost admise de Senat fără nici uă modificare. Raportor: Dimitrie loan Ghica. PROJECT DE LEGE Art. unic. Articolul 2 din legea o-ga- nisărel corpului telegrafo-postale din luliu 1871, se modifică in u-mătorul chip : Personalul telegrafo-postale se compu- ne in modul următor : Administrațiunea centrală. Un director general; l n inspector geheral; Duol șefi de secțiune; Patru șefi de biurourl; Opt copiști; Trei instructori de clasa I; Duol verificatori clasa III; Un registrator; Un adjutor; Un arhivar; Un magasiner. Serviciul stațiunilor. Duol inspectori; Șâse oficianți superiori clasa I; Duol perceptori clasa I; OlieianțI superiori clasa II; Perceptori poștali clasa II ; Oficianți superiori clasa III; Perceptori poștali clasa IU ; Oficianți clasa I ; Oficianți clasa II; Oficianți clasa III; Elevi clasa I; Elevi clasa II. Numărul șefilor de biurourl și a celor- alțî funcționari subalterni ,aî administra- țiuneî centrale precum și numărul percep- torilor și a a oficianților de tâte clasele, asemenea și numărul celor-alțl funcționari subalterni din serviciul stațiunilor se vor putea adăoga sau micșora prin budgetul anual dupe cerințele serviciului. Numărul conductorilor, șefilor de canto- nieri, cantonierilor și curierilor, precum și ori orî-ce alt personal se va determina pe fie-cara an in budgetul general al Sta tulul. Art. 14 din aceeași lege se modifică nu- maî in ceea ce privesce pe elevii clasa I și clasa II in modul următor : Onorariul elevilor clasa I se fixâză la 110 lei mensual, și al elevilor clasa II, la 100 lei mensual. Acâstă lege s’a votat de Senat in ședința sa de la 1 Martie 1877, și s’a adoptat cu u- canimitatea de două-decl și opt voturi. Vice-președinte: Ion Ghica (L. S. S.) Secretar : AL Gherman. Dupe adoptarea luărel in considerațiu- ne și a art. unic din project, se pune la vot in total și resultatul scrutinului este cel următor : Votanțî 73 Abținuți ■ • 1 Majoritate absolută . 39 Bile albe . 72 „ negre 1 D. președinte. Adunarea a adoptat pro- jectul de lege. Acum, D-lor deputațl, vă amintesc vo- tul D-vâstră de alaltăieri, prin care ați ho tărît eă acjf Sâmbătă să se iea in desbate- re raportul comisiunel Însărcinată cu pu- nerea in acusare a foștilor miniștri. Voci, Prea bine ¹ (Va urma), 2345 7 (19) Aprilie 1 77 ANUNCF ■ î '(N) 'TRIALE MINISTERUL DE INTERNE. Listă definitivă de persânele eligibile la Senat pe anul 1877, dresată de consiliul comunal din Bucuresci, conform, art. 23. 24 și 45 din legea electorală pentru personele eu domiciliul în județul Ilfov. CAPITALA BUCURESCI Colorea Roșie. Suburbia Curtea Vechia. D-niî Lambru Vasilescn, Nicolae Ghera- si Christodor Tabacovicî, N. I. Gheor- ghiu și V. Arvanez. Crețulescu. D-nil Garabet Vanigoln, Nae loanidi, Gheorghe Nicolescu și Mișu Tbrbk. Sf. Dumitru D. Dumitru Popu. Bis. Dâmnei. D-niî Visile Papa și Petrache Dumitriu. Popa Herea. D-niî Ladăr Calinderu, Dr. NicolaeTur- nescu, Dr. Proticî și I. Bre()oianu. St. Nicolae Șelari. D. Tănase Eliadi. St. Gheorghe Nou. D. I6n B6mbă. St. Gheorghe Vechiu. D-nil Dumitru Frangulea și loan loanidi. Dâmna Bălașa. D. 0. Ciornovodeanu. Șerban Vodă. D. Vasile Sterie. Colorea galbenă^ Popa Cosma. D. Nicolae Burchi. Botânu. D. Gheorghe Mavrodolu. Pitar-Moșu. D-niî Toma Popescu și Costache Pe- irescu. Popa Dârvați D. Em. Lahovari. St. Visarion. D. Nae Elefterescu. Colore» Verde. Gorgani D. Mihail Custatiadi. MONITORUL OFICIAL AL RO 14N1E1 Manea Brutaru. D. Andrei Borăneseu. Archimandritu, D. Gheorghe Cotadi. Colorea Albastră Apostol. D. Petre Grădișteanu. Colorea N6gră. Oltenii. D. Stancu R. Becheanu. 6t. Vineri D. Petrache St. Hristu. Județul Ilfov. Plasa Sabaru. D-nil Toma Metaxa, Barbu Bellu, Hara- lambie Fundățeanu, colonel I. Algiu, Du- mitru Gherman, Menelas Gherman, Ștefan Petrovicl Constantin Butculescu, Gheor- ghe Stavarache, Ilie Nicolescu, G. Panait, și Gr. Porumbaru. Snagovu. D-nil Vladimir Ghica, Ștefan Capșea, Const. Constantinescu, Nicu Lahovari și Nicu Ștefănescu. Dâmbovița. D-nil Eftimio Diamandescu, Anghel Frundănescu Frundănescu, Nicolae Hagi Angel, N. G. Bibescu, Const. Cara- manlâu, G. Gr. Cantacuzino, Anastase Psa- lida, Othon Suțu și C. Ștefănescu. Viostiștea. D-niî C. Athanasiu, Ghiță D. Zisu, loan C. Papadepolu, loan lorgulescu, N. C. Filitis Gh. Isvoranu, Toma C. Filitis, Eracle Arion, G Danielopolu, D. Brăti- anu Gheorghe Tătăranu, Dim. Lucovicî, loan Pascu, Vasile Gudgiu, Conatantin Darvari Dumitru V. Polizu și Costache Cioflan. Negoescii. D-nil Ștefan D. Greceanu, Dumitru Ma- rotheia, Gheorghe Mânu, Constantin Mânu, Gheorghe Pitisceanu, C. Blaremberg, La- zăr Șabechi și Nicolae Bibescu. Oltelnița. D-nii C. Zam^rescu, M. C. Ghica, Niță Danielescu, Ghiță și G. Dauielescu. Foști miniștri și in alte funcțiuni, cari aii dreptul fără cens conform art. 24 din legea electorală-. D-niî I. Bibescu, Al. Plagino, C. Can- tacuzino, Alexandru Dumitrescu, George H Tudorache, N. A. Nicolescu, N. Crețu- Jescu, Gr. N. Filipescu, Gr. Bengescu, Constantin Brăiloiu, C. Ștefan Fălcoianu Nicolae Golescu, C. N. Crețulescu, loan Cantacuzino, loan Ghica, Alexandru Go- leseu, loan Bălăceaau, I. Em. Florescu, Vasile Boerescu, loan Brătianu, Constantin Rosetti, M. C. lepureanu, Dim. Ghica Gr. Arghiropolu, G. Văleanu, loan Gr. Ghica, Dimitrie Cornea Al. Em. Florescu, Al. S. Catargi, Nic. D. Racoviță, Christian Teii, Dimitrie P. Vioreanu, M. Cogălniceanu, Petre Orbescu, Savel Mânui Const. Bosi- auu, Gh. Vernescu, Dimitriu Cariagdi, Petre Mavrogenî, Dim. Sturdza, Lascar Catargi, G. Știrbei, colonel N. Haralam- bie, Gr. Alexandrescu și Alexandru Odo- bescu. Deputății de Cameră, cari ati fost în trei sesiuni: D-nil ConsbiArgintoianu, Theodor Bră- tiauu, Const. Budișteanu, Const. Boerescu, Const. Costescu, Stănuță Cesianu, Dumi- tru Culoglu, Gr. C. Cantacuzino, lancu Cantacuzino, Dim. Stefanopolu, Consti De- leanu, George Penescu, George Filipescu, Const. Grădișteanu, George Focșa, Gri- gore lorgulescu, Major Em. Clinceanu, Maximilian Droch, Mihail Margiloman, Manuel Filip, Pană Olănescu, loan Pe- trescu Nicolae Pâcleanu. Alexandru Pe- trescu, Dumitru Rosetti, loan Rașca, Gr, C. Suțu, C. Al. Sturdza, Nicolae Tătăranu, Ștefan Vlădoianu, Alexandru Văluță, A- lexandru Borăneseu, George iStănulescu, Nicu Moscu, Nae Cămărășescu, George Teodosie Ghica și loan Marghiloman. Agenți diplomatici ai ț^rei: D-niî locot.-colonel loan Alexandri, A postol Mănescu, Em. Crețulescu, Teodoi Văcărescu și Nicu Rosetti. Generalii și colonelii ce au\vechime de trei ani. D-niî loan Cornescu general, Racinschi general, Dim. Nicolescu colonel, Dim. Costa-Foru colonel, Athanase Călinescu co- lonel, C. Crăsnaru colonel, Gr. Gărdescu colonel, Em. Boteanu colonel, Pavel Ză- gănescu colonel, lulius Dunca colonel, I. C6dă colonel loan Păucescu colonel, și Em. Culoglu colonel. Persânele cari ati ocupat în timp de un an fu cțiunea de președinte de curte și procuror general precum și de con~ siliar la curtea de castție. D-niî Adolf Cantacuzino, Al G. Catar- gi, Al. Cantacuzino, C. Vârnav, Gr. Fili- tis, N. Bâțcoveanu, Eustațiu Caligari, Eu- geniu Predescu, C. I. Arion, Ștefan Sili- on, Alexandru Crețescu, Ștefan Ferichidi) Sc. N. Ghica, Theodor Veisa, Petre Di- mancea, G. Platon, G Crețeanu, C. Apos- tolescu, C. Cantacuzino, Al, Sc. Ghica, Alexandru Costescu, loan Brăiloiu, 0 Suțu, G. Cantili, Sevastian Zisu și George Filitis, 2346 MONITORUL 0F1CL A KOMaNlKi 7 (19) Aprilie 1877 30 cearșafuri. 30 fețe de pernă. 15 perechi ciorapi de bumbac. 15 „ „ „ flanelă. 15 halate pânză vărgată. 10 șervete. 15 dosuri de pernă. 10 prosâpe. Penitenciarul Bisericani. 600 cămăși. 300 perechi ismene. Penitenciarul Pângărații. 10 pături. Închisârea Rachitâsa. 50 cearșafuri. 15 fuste pânză vărgată. 40 testimele. 3 prosâpe. Penitenciarul Dobrovău. 600 cămăși. 300 perechi ismene. Penitenciarul Renii. 250 cămăși. 125 perechi ismene. 20 pături. Penitenciarul Salinele-Marî 400 cămăși. 200 perechi ismene. 12 cearșafuri. 12 fețe de pernă. 12 halate pânză vărgată. 12 perechi ciorapi bumbac. Penitenciarul Văcărești. 500 cămăși. 250 perechi ismene. 60 ciorapi de flanelă. 60 „ „ bumbac. Penitenciarul Plătărești. 66 tistimele. 66 fuste pânză vărgată. 10 pături. Se publică dâră spre cunoscința dori- torilor, a veni să concurese în condițiuni- le următâre: 1. Objectele vor fi conform modelelor ce se vor presența la licitație și după cum se deslușește mal sus. 2. Predarea se va face la direcțiunea ge- nerală rânduri, rânduri, în termen de una lună și jumătate de la data contractului. 3. După ce objectele se vor observa și admite, antreprenorul va fi dator ca în ter- men de 15 dile de la verificare, să le trans- porte la fie care penitenciar cu a sa chel- tuâlă și pe a sa răspundere. 4. Doritorii se vor presența la licitație cu oferte sigilate, timbrate și garanții în efecte publice safi numerariă, calculat 10 la sută din suma totală ce va figura pre- ^ersânele ce cu diplome au esercitat în timp de 6 ani profesiunea lor. D-nil Alexandru Orăscu, A. Treb. La- urian Ah Vericeanu 1. Zalomit, V. A U- rechiă, Era. Bacaloglu, Dr. Era, Severin, Dr. G. Polizu și G. P. Bacaloglu. Listă, pentru personeie eligibile la Senat, din uâoțul Vasluiu, pe anul 1877. D-nil Christe Costachi colonel, Pan- grati Gavril colonel, Bastachi Temisto- cli, Roseti Teodor, Miclescu Costache. Miclescu Dimitrie, Miclescu Sandu, Ro- seti Ștefan, Leca Dimitrie major, Racovi- ță, I. Georgi, Castroianu Dimitrie, Mi- clescu lorgu, Balaeș Costache, Parpu P. Petru, Milu Alecu colonel, Luca Dimitrie, Ralea Marin, Ghica Eugenie. Listă definitivă de personeie eligibile la Senat, din județul Ismail. D-nil Ilie Vamali, Dimitrie Vâlcov, Dr Pantelimon Cordali, General Dimitrie Ra- coviță, Dr. Nicolae Cheladino. In ^ioa de 4 ale viitârel luni Maiii, urmând a se tine licitație în cancelaria direcțiunel generale a penitenciarelor (lo- calul ministerului de interne) pentru da- rea în antreprisă a objectelor de lingerie trebuinciâse la penitenciarele centrale pe anul curent și anume: La penitenciarul Dobroveț. 600 cămăși. 300 perechi ismene. 20 cearșafuri spitalicești. 10 pături. 'Penitenciarul curților Craiova. 100 perechi ismene. 8 , ciorapi bumbac. Penitenciarul Mărgineni. 600 cămăși. 300 perechi ismene. 36 cearșafuri. 11 pături. 40 fețe de pernă. 20 perechi ciorapi flanelă. 10 halate de postav. Penitenciarul Telega. 600 cămăși. 300 perechi ismene. 30 fețe de pernă. 10 șervete. Penitenciarul Iași. 600 cămăși. 300 perechi ismene 10 pături. Penitenciarul Focșani. 200 cămăși. 100 perechi ismene. vădând în ofertă și prețul fie căruia object în parte, notând apoi separat și costul transportului, căci ofertele care nu vor fi redactate în modul arătat mal sus se vor refusa. 5. In cas când antreprenorul se va abate de la condițiunile contractului prin ne da- rea objectelor la termanele destinate, safi pe acelea care s’ar respinge nu le ar înlo- cui îndată cu altele bune, atunci direcțiu- nea generală pâte să le cumpere de ori unde și cu ori ce preț în comptul sâu și a garanției, fără a avea veri-un cuvânt saă cas de judecată. 5. Costul objectelor predate se va răs- punde prin emitere de mandat treptat cu suma objectelor predate la destinațiunea lor și după ce directorul penitenciarului va raporta de totala primire. 7. La cas când direcțiunea generală va mal avea necesitate de asemenea objecte în cursul anului penă la a treia parte din su- ma contractată, antreprenorul va fi dator a le preda tot cu prețul contractat și trans- portate în condițiunile prescrise la art. 3. 8. Fiind că asemenea licitație s’a dis- posat a se ține și la prefecturile județelor unde sunt penitenciarele citate mai sus pentru objectele arătate la fie care, resul- tatul licitației ținută îu capitală nu se va considera definitiv de cât după ce se va primi și știința după la prefecturi. Plata timbrului și înregistrărel, prives- ce pe antreprenor. i Dit ecția generală a telegrafelor și poștelor. La licitațiunea ținută pentru repararea a 7 cufere de la oficiul postai central, ne presen'ându-se concurențî, se publică spre cunoștința D-lor amatori că, îu dioa de 18 Aprilie curent, orele 12—2 p. m., se va ține altă licitațiune în pretoriul oficiului postai central pentru repararea acelor cu- fere. Concurențil spre a putea fi admiși la licitație, vor depune uă cauțiune proviso- rie de 60 lei în numerar sati efecte de ale Statului, acâstă cauțiune va remânea defi- nitivă după adjudecare. Licitația se va face prin oferte sigilate. Repararea cuferelor se va face conform in- dicațiunilor ce se vor da de D. diriginte al oficiului postai central. Concurențil vor avea îa vedere art. 40 —57 din legea comptabilităței generale a Statului și art. 32 din legea timbrului. No' 4650 1877, Aprilie 3. (3-3) D. Dimitrie PetrovicI, asupra căruia s’a adjudecat transportul espedițiel de la oficiul postai Ploescl la gară și vice-ver- sa, nepresentându-se spre a încheia con tractul cuvenit, direcțiunea publică uă il- tă licitațiune în comptul garanției provj- (19)Aprihe 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROâSAN'El 2347 sorie depusă de numitul, pentru conceda- rea acestui transport pe timp de trei ani, cu începere de la data contractului. Licitația se va ține în dioa de 20 Apri- lie curent st. v., de la orele 2—4 p. m.,la prefectura de Prahova. Condițiunile cu cari se concede acest transport sunt cele sub No. 1785. publi- cate în „Monitorul Ofîcial“ No. 28 din a- nul curent. Amatorii ddră sunt invitați a se presen- ta la menționata prefectură, la clioa și ora arătată avend și garanția provisorie în regulă, spre a concura. (3—3'. No. 4 656. 1877, Aprilie 3. Direcția generală a serviciului sanitar. Postul de medic al plășil Balta, din ju- dețul Doljiu, retribuit din casa acelui ju- deț cu lei 350 pe lună, fiind vacant, mi- nisterul publică acâsta pentru cunoscința D-lor doctori în medicină, cari ar dori să ocupe menționatul post, de a se presența cu cererea la direcțiunea generale a servi ciulul sanitar spre regulare. (5—5) No. 713. 1877, Aprilie 1. Eforia spitalelor civile. Achitându-se de arendașii respectivi câștiurile aremjel pentru moșiile arătate la vale, se scâte din publicația No. 1.672, inserată în Monitorul oficial, No. 62 din 1877. Districtul Argeș. 1. Vâtra schitului Berislăvesci 2. Cârciuma de la Pripâre. Districtul Ilfov. 1. Presna-Veche a schitului Poiana. 2. Prezna Anagnoste. 3. Clinciu Lurlari. Districtul Prahova. 1. Vâtra schitului Poiana. 2. Murul. 3. Munțil-NegrașI-Fundurile etc. Districtul Vlașca. 1. Toporul a spitalului Filantropia. 2. Răsmiresci a spitalului Panteleimon. 3. Răsmiresci a schitului Berislăvesci. No. 2 054. 1877, Aprilie 2. MINISTERUL DE FINANCE. Direcția contribnțiunilor indirecte. Listă de persânele încetate de a mal fi în serviciul regiei monopolului tutunului. D. Alecu lân, verificator pentru tutu- nuri în tdtă România, cu comisiunea No. 1,008, din 1876. D. George Georgescu, verificator pen- tru tutunuri în tdtă România cu comisiu- nea No. 1,012, din 1876. D. Al. Iulian, controlor pentru tutunuri în România, cu comisiunea No. 1 098, din 1876. —La biuroul vamal Bucurescl, Gara-Fi- laret, se va ține licitațiune în (Jioa de 12 Aprilie 1877, ora 11 diminâță, pentru vâncjârea a 357¹/, chilograme praf de puș- că și 6²OO/₁OOO chilograme unt-de-lemn ce s’afi confiscat. No. 8,251. 1877, Aprilie 4. Casieria generală Gorjiu. Se publică spre cunoscința amatorilor ca, la 14 Aprilie 1877, se va vinde prin licitațiune în localul acestei casierii 12 mii oca porumb, pentru dâtorii din arenei de la moșia Moiti. No. 2,769. 1877, Aprilie 1. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUC- ȚIUNEI PUBLICE. Elevii șcâlel normale primare din Bâr- lad. având trebuință de următârele obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte; 130 cămăși pâmjă de cânepă safi bumbac: 66 perechi ismene de cânepă sau a- merică grâsă; 31 peptare de dog de vară ; 31 legături de gât; 99 perechi pantaloni de pân^ă de câ- nepă ; 10 dusine basmale de nas ; 62 perechi obiele de pân(Jă de cânepă; 31 pălării negre ; 31 blmje de postav din fabrica de la Nâmțu; 90 perechi cisme cu turâtcă piele de vacs; 31 chimirașe, și 31 tacâmuri de vacs (de 3 perii) Ministerul publică licitare pe (Jioa de 9 Maifi 1877 pentru darea în antreprisă a confecționărel arătatelor obiecte, licitare care se va ține în camera prefecturel de de Tutova, cu oferte sigilate, safi și oral, și la care se pot presența persânele ce vor dori a lua asemenea lucrare, însoțite fiind de garanțiile legiuite, spre a putea concura; âră modelele și probele de pe materiile din care afi a fi acele obiecte, se pot vedea Ia (Jisa prefectură. No. 3,159. 1877, Aprilie 4. măria respectivă, ministerul aurind pe consiliul permanent al instrucțiunel, pu- blică concurs pe de de 1 Septembre 1877 care se va ține în Bucurescl. Na. 3 1 63. 1877, Aprilie 4. — Catedra de istorie, pedagogie și re- legie de la șcâla normală din Turnu-Mă gurele, fiind suprimată din budgetul con- siliului județân respectiv, care întreține acea șcâlă; ministerul, auclind pe consiliul permanent al instrucțiunel, face cunoecut că remâne revocat concursul publicat pen- tru disa catedră pe (Jioa de 15 Aprilie, în Monitorul oficial No. 65. No. 3,130. 1877, Aprilie 2. MINISTERUL DE RESBEL. Intendența militară a divisiunel a III teritorială- Conform ordinului ministerului de res- bel No. 2679. se va face cunoscut că în (Jioa de 30 Aprilie anul curent, va avea loc vâmjârea prin licitație a calului numit Neptum, matriculat, sub No. 457. din ba- teria I de artilerie, staționată în Galați Vândârea va avea loc în Galați, pe pâța Târgu-Nofi la orele 11 de diminâță, tot în acâstă di și oră se va vinde prin asemenea forme și doue mântje tot din acel corp nu- mite Fatina și Zulina, în etate de câte un an. Se publică acâsta pentru cunoscința concurenților. D. Constantin I. Datcu verificator pen- — Pentru ocuparea în mod provisor a tru cultură, în județul Dâmbovița, cu co- catedrei de limba italiană de la șcâla co- misiunea No. 886, din 1876. mercială din Ploescl, întreținută de pri- MINISTERUL AGRICULTDREI, COMER- CIULUI ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE Se dă prin întreprindere construcțiunea unul pod de lemn peste rîul Dâmnel Ia PurcarenI, [calea Națională, No. 18, de la PLescI la Câmpu-Lung, kilom. 12 și 13 cu condițiunile următâre: Cantitățile lucrărilor de esecutat pre- cum și prețurile lor sunt cele prevăzut⁰ prin estimațiunea inserată în josul aces- tei publicațiunl. Termenul sâvârșirel complecte a lucră- rilor se fixâsă de 2 luni de dile de la data încheierel contractului, âră termenul pen- tru întreținerea și garantarea lor va fi de un an de la data recepției provisorie. Licitațiunea se va ține la acest minis- ter și la prefectura județului Mușcel, în diua de 26 Aprilie 1877, ea se va des- ! chide la 4 ore după amâdl. Ofertele vor fi sigilate și vor precisa atât în litere cât și în cifre scădământul safi sporul la sută a- supra devisulul. Orl-ce ofertă formulată în mod și condițiuni diferite, va fi respinsă și nu se va lua în considerațiune. Se pupe în vederea D-lor concurențl art. 40—57 inclusiv din legea comptabilită- ! ții generale a Statului. 2348 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 7 (19) Aprilie 18’7 D-nL concurenți sunt ținuți a lua cu- noscință în privința acestei licitațiunl mal ’nainte de ițiua concurenței despre project și condițiunile generale pentru întreprin- deri de lucrări publice, inserate prin ,Monitorul Oficial" cu No. 188, din 1874. In privința garanției se va urma, con- form art. 2, 4, și 5 din condițiunile ge- nerale, care fac parte întregitâre din a- câstă întreprindere. Garanția provisorie va fi de 5 la sută, asupra sumei devisulul. In urma adjudecațiunel, eoncurenții vor fi datori a lua singuri cunoscință din biuro- urile ministerului și aleprefecturel de Muș- cel. despre resultatul aprobărel licitației. In termen de lojile de la aprobarea lici- tației, adjudecatorul care nu va depune ga- ranția definitivă, va perde pe cea provi- sorie și lucrarea se va scdte în adjudeca- țiune. Orl-ce întîrdiere safi justificare nu va mal putea fi primită. După depunerea garanției definitive, în termenul de 10 dile cel mnV, antrepreno- rul se va presenta la minister saă la pre- fectura de Mușcel, spre a subscri con tractul; în cas contraria, lucrarea se va pune în regie sau în nouă adjudecați- une în comptul acel garanții, fără a fi necesitate de vre o altă formalitate sau somațiune către antreprenor, și fără a mal avea dreptul numitul de a face vre uă pretențiune, ori care ’l ar fi motivele. Ddcă în cursul duratei acestui contract, ministerul nu ar usa de prescripțiunile art. 33 din condițiunile generale, în pri- vința activărel lucrărilor, și lucrarea nu ar fi nici jumătate executată la espirarea termenului prevăzut prin contract; prin singurul acest fapt, contractul se va con- sidera desființat și ministerul, ftră jude- cată și fără somațiune, va fi îu drept a e- secuta lucrarea în comptul garanției sale. Când însă esecutarea prin regie sau lici- tațiune nu ar necesita atacarea garanției, antreprenorul va perdejgaranția în propor- țiune cu restul lucrărilor neesecutate de el. In cașul când în timpul esecutărel lu- crărilor, antreprenorul ar cere vre uă pre- lungire peste termenul prevăzut prin a- cest contract și ministerul o ar aproba; a- câstă aprobare va fi considerată ca nă so- mațiune făcută antreprenorului, și când nici după acâstă prelungire de termen, lu- crările nu ar fi terminate definitiv, minis- terul va fi în drept a le esecuta în regie saă prin nouă adjudecațiune în comptul an- treprenorului și al garanției depuse, fără a mal fi necesitate de vre o altă soiilație. In nici un cas prelungirea de termen acorda- tă nu disponsâsă pe antrenor de penalitatea prevâcjută mal sus pentru perdere garanției. Dâcă însă la espirarea termenului con- tractului, lucrarea ml va fi terminată și restul lucrărilor ar necesista modificări în preciurl, îu cantități saă în natura lor în esecutăret lor la timp, ministerul va fi îa drept a le esecuta în comptul antrepreno- rului și al garanției depuse fără ca nu nitul să aibă vre un drept de pretențiune. Dâcă însă la espirarea anului de întreți- nere, lucrările nu vor fi în stare bună după proiect și condițiuni, spre a li se putea face recepția definitivă, ministerul va fi în drept, fără nici uă altă somațiune sau for- malitate să le aducă la îndeplinire în sta- rea contractată, în comptul antreprenorului și al reținerilor ce i se face, fără ca D-sea să pâtă avea vre un drept de reclamațiune. Arătarea lucrărilor. 1. Săpătura pentru aședatul căptușelilor la ambele culee 2. Pari de stejar lungime de 10—00 m., 9=00 m., 8—00 și 7—00 m și bătuți la adâncime de 4~00 m. . 3. Lemnăria de stejar, cate- goria II. . . 4. Lemnărie de stejar, cate- goria III . . . ... 5. Ferărie-. 6. Colorat cu ulei& 7. Colorata cu catran. Total —La 19 Aprilie 1877, se va Pentru forma și osebitele clause ale cpn- tractului, eoncurenții vor putea lua infor- mațiune de la minister sau de la prefectu- ra de Mușcel, cu 1Q <)ile înainte de lici- tațiune. Se pune în vederea D-lor concurenți deeisiunea ministerială No. 7,977, din 24 Iulie 1872, publicată în Monitorul oficial No. 165, prin care se stipulesă că orl-ce ofertă venită în urma încheierel procesu- lul-verbale nu va fi luată în considera- țiune. No. 2,723. 1877, Martie 22. EȘTI MAȚIE. 3 c3 oS O PI 1 2 3 4 5 6 PREȚURI TOTALE Pe secția Pe articol Pe lucrare din ante- mSsurătore m. c. 18,12 72 m. c. 62,12 m c. 64 71 k 1054,32 m. p. 230 96 m. p. 2977.02 ține licitație la ministerul agriculturei, comerciului și lucrărilor publice și la prefectura județu- lui Nâmțu, pentru construcția porțiunel rampei de acces în lungime de 111 m. la culeea stângă a podului TimisescI pe Mol- dova fascinarea taluselor soșeleî de rac- cordare cu podul TimisescI; consolidarea malurilor rîulul Moldova, prin dig I in amontele podului, construirea unul podeț de 5 m. 10 deschidere la chil. 2—4-07 și îu fine facerea unul canal pe sub pod în lugime de 250 m. Valârea 24,179 lei și 03 bani. Detaliurl pentru acâstă lucrare se pot vedea tn publicațiunea cn No. 2 487 în- serată în Monitorul oficial No. 75. (2—2 pe eâp.) Administrația domenielor și păduri- lor Statului. Se publică spre cunoscința generală, că, la 25 Aprilie 1877, se va ținea licita- mal mult sati în mai puțin, din causa ne țiune atât în Bucuresci la adm'nistrația i. । , iH ■■ ■>' : ' - ni iW '.j. f-.40-iJeuai oii mi * 0,75 86 45 123.89 94 28 1,39 2,80 1,11. 13 59 6224 40 7696 05 6100 86 1465 50 646 69 3304,49 25451, 58' domenielor, îu localul de pe calea Mogo- șâiel, cât și în Giurgiu la prefectura ju- dețului Vlașca, pentru vândârea a 6,834 arbori afiați pe locurile dsstinate spre de- frișare de pe moșia Comana Dadilovu si tuați acești arbori la sud și sud-est de parchetele No. 26, 27 28, 29 și 30 a le pădurel de pe ijisa moșie și marcațl cu ciocanul silvic purtând literile B p Condițiunile cu care se vând acel arbo - rl, sunt cele publicate îu Monitorul oficial No. 274 din 9 Decembre 1876. Doritorii de a cum pâra acel arbori, se vor presenta la licitațiune, în 4i°a ma* sus ficsată cu garanțiile provisorie în valâre de lei 1000 noul. No 9 317. 3-3 1877, Aprilie 4. Moșia Hortiești a monastirei Viero- șu din județul Mușcel, al căreia arendaș s’ati deposedat, fiind scâsă în rearendare pe restul periodului 1876—1886 în firma licitați unei efectuată în diua de 26 ale contenitel luni Fe rușriel877, adjudecân- du-se și eonfirmându-se de către onor. 7 (19) Aprilie 1877 MOnIîOKUL OFICIAL AL KOMĂNir 2349 consilifi al miniștrilor prin jurnalul No. 9 încheiat în ședința de la 14 ale curen- tei luni Martie asupra D-luî N. Diacones- cu cu arendă anuală de lei 4,000 și cu condițiile și regulamentul inserate în „Mo- nitorul Oficial" No. 130 și 163 din 1875. Administrația public acâsta spre cu- ncscința persânel în drept No. 9,023. 3 1877, Martie 31. —Moșiile Rusenii a monastirel Cetățuia din județul Iași, Crivești-Bădiliția a mo- nastirel Probata din Sucâva, și schitul Stănesci cu trupurile , din Vlașca, fiind scâse în'rearendare pe restul periodului 1876—1886, pentru necomplectarede ga- ranții, în urma licitațiunilor efectuate, în (jilele de 4 și 11 ale curentei luni Martie, adjudecându-se și confirmându-se de onor, consiliu al miniștrilor prin jurnalul No. 2 încheiat în ședința de la 18 Martie 1877 cea ânteifi asupra D-lul I. Corjescu cu a- rendă anuală de lei 10,100, cea a doua a- supra D-lul Anton Vlahu cu lei 7,100 și cea a treia asupra D-luî G. Becu cu leî 13,200 , cu condițiunile și regulamentul inserat în Monitorul Oficial No. 130 și 163 din 1875 âră pentru moșia Rusenii și cu condițiunile speciale arătate în a- nunciul administrațiunel No. 4,587 din Monitorul" No. 40 din 1877. Administrația publică acesta spre cu noscința persanelor în drept. No. 8 977- 3 1877 Martie 31 - - ________________ j ANUNCIURI JUDICIARE LICITAȚI’ NI. Tribunalul Ilfov, secția III. D. L»(jăr Calenderolu, de profesie libe- ră, domiciliat strada Potcovari No. 1, în basa formulei esecutorie, pusă pe actul de ipotecă, legalisat de tribunalul Vlașca, la No. 49 din 1870, a cerut punerea în vâi- 46re cu licitație a moșiei OsebițI Bucșanî, din comuna Bucșanî, ce maî 'nainte apar- țiriea de comuna Crevedia. plasa Neajlo- vul, districtul Vlașca, averea D-luî P. C. Rădulescu, proprietar, domiciliat strada Măntulâsa No. 16. Acestă moșie are pe dânsa uă casă cu 5 camere de zid o ma- gasie de scânduri cu două ochiuri, un pa- vilion de scânduri un han de zid, compus din 4 încăperi și sală, precum și uă ga- lerie, învelite tdte cu șiță; 2 pătule de pus porumb, de scânduri învelite cu șiță într’un acoperiș amândouă, o mâră pe apa Nâjlovul cu trei rdte și trei perechî pietre cu casa ei ce este de scânduri învelită cu fân și osebit uă casă lângă mâră de gard, învelită cu fân, în care șade moraru. Sa învecinesce cu moșia Cășcidrele a Statului, cu moșia Lărcănâsca a eforiei spitalelor civile, la un cap cu moșia Obe- dânca a D. maior Mișiil Anastasievici, cu moșia Cătunu a moșnenilor Cătuneni și cu moșia Ogrezenî a Statului. Asupra acestui imobil nu se maî află altă împrejurare. Se face deră cunoscut îu ge erai că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestui tribunal, în diua de 14 Maifi 1877, la 11 ore de diminâță, având în vedere că toțî aceia cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sâu verî-ce alt drept asupra imobilelor în cestiune, să se arata la tribunal, înainte de diua fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arăta pretențiunile; căci, în cas contrar veri-ce cereri se vor ivi, nu se vor maî consi lera. No. 4,376. 1877, Martie 22. Corpul portăreilor tribunalului ilfov. Pentru dliua de 12 Aprilie viitor, s’a fixat de onor. trib. Ilfov secția III,§ a se închiria cu licitație îa pretoriul acelui onor, tribunal, imobilul din strada Scau- nele, No. 40, avere a D-lor Alecsandrina și Alecsandru Andronescu, pentru des- păgubirea D-nel Maria lonâsca; se publică dâră spre cunoscința amatorilor, cu adăo- gire că dâca nu se va putea termina în a- cea di, se va continua cu închirierea și în (jilele următâre. No. 5 314 1877, Aprilie 4. Pentru diua de 14 Aprilie curent, s’a fixat de onor, jude de pace al ocol. II, a se vinde cu licitație pe piața tribunalelor, averea mobilă care se compune din giuvae- ricale și altele, al D-neî Marița lonâsca, pentru despăgubirea D-neî Fridrica Fe- derman, se publică dâr spre cunoscința tuturor amatorilor, cu adăogire că dâca nu se va putea termina în acea (ji se va con- tinua cu vândârea și în filele următâre. No. 5 329. 1877 Aprilie 4. Rectificare. — In licitațiunea tribuna- lului Argeș, No. 6,171, înserată în supli- mentul Monitorului oficial No. 71. pagi- na 2244, colâna 1 rfindul 36, se va citi: una mie șâpte sute nouă-(jecl și unu po- gâne pământ, în loc de uă moșie 791 po- gâne pământ, se rectifică spre sciință. CITAȚIUNL Tribunalul de Brăila. D. I. Veisler, cu domiciliul necunoscut, se invită printr’acâsta una singură che mare, ca, în dioa de 11 Mai 1877, la orele 10 a. m. fără (ji de respect, să vină la a- cest tribunal, spre înfăcișare cu D. 1.1. Lobel, în procesul intentat pentru restitu- irea unei garanții; cunoscând că, în cas contrariu, se va cerceta și judeca în lipsă conform legeî. No. 6 970. 1877, Martie 31; Tribunalul de Prahova secțiunea II. D. Nae Bichinânu, din comuna Fanta- nelele, este citat ca, în (jioa de 21 Apri- lie, la ora 10 de diminâță să vie la acest tribunal, spre a se cerceta ca incul- pat; nefiind următor se va judeca procesul îu lipsă, conform legel. No. 4,689. 1877, Februarie 12. — D-na Drahna socia lui Ion Petrică; din comuna Podeni-Noî actualimente cu domiciliul necunoscut, se citâsă, ca, în (jioa de 13 Aprilie 1877, ora 10 de dimi- nâță, să vie la acest tribunal, spre a se cerceta ca inculpată, nefiind următâre se va judeca în lipsă. No. 4 912. 1877, Februarie 12. — D. Toma I. Bărbulescu, lucrător la Tache Topor din Ploescl, se citâsă, ca în dioa de 26 Aprile 1877, ora 10 de dimi- nâță, spre a se cerceta ca inculpat, nefiind următor se va judeca în lipsă. No. 6,575. 1877, Martie 8. D. Ion Ștefan, din Ploescl Sf. Ste fan, este citat ca, în dioa de 16 Aprilie 1877, ora 10 de diminâță, să vie la tribu ual spre a se cerceta ca inculpat, nefiind următor, se va judeca în lipsă. No. 5,695. 1877, Februar 23. — D. G. Gheorghescu, din comuna Ur- lați, se citâsă ca, în (jioa de 26 Aprilie 1877, ora 10 de diminâță, să vie la tribu- na), spre a se cerceta ca inculpat, nefiind următor, se va judeca tn lipsă. No. 5,691. 1877, Februarie 23. — D. Ludvig rândașul, fost îu comuna Ploescl, mahalaoa Sf. Vineri, âră acum cu domiciliul necunoscut, este citat ca, în (jioa de 13 Aprilie 1877, la ora 10 de di- minâță, să vie la acest tribunal, spre a se cerceta ca inculpai; nefiind următor se va judeca în lipsă. No 7,816. 1877, Martie 30. D-na Flârea loan, fost din comuna TomșanI, cătunul Magula, âră acum cu do- miciliul necunoscut, este citată ca, în (jioa de 7 Aprilie 1877, la ora 10 de diminâță să vie la acest tribunal, spre a se cerceta ca inculpată; nefiind următor se va judeca în lipsă. No, 7,938. 1877, Martie 30. Judele de pace al ocolului Călărași. D. Niță Simion. fost cu domiciliul în capitala Bucurescl, âră acum necunoscut, se citâsă pentru (jioa de 15 Aprilie 1877 MONITORUL 0F10AL AL ROMANIEI 7 (19) Aprilie 1877 2350 ora 10 de diminâță, să vie la acâstă jude- cătorie, spre înfăcișare, în procesul ce s« inculpă că a călcat art. 30 din regula- ment sanitar, cunoscând ’că în cas de ne- vanire, seva cerceta procesul în lipsă, con- forai legei. No. 1,353. 1877, Martie. Judele de pace, ocolul I Ploesel. D. I. N. Rusei, cu domiciliul necunos- cut, se eitâsă printr’acâsta cu, în dioa de 12 Aprilie 1877, să vie la acâstă judecă- torie, spre a fi cercetat ca inculpat, cuno- scând că nefiind următor, causa se va re- solva în lipsă conform legi. No. 731. 1877, Martie. Judecătoria de pace a urbei Giurgiu, și plășl Mărgineni. D. Cristache Chirovicl, eu domiciliul necunoscut, se eitâsă pentru dioa de 13 Aprilie 1877, ora 10 de diminâță, a se presenta la acâstă judecătorie, ea incul- pat pentru insultă; considerând că în cas de nevenire, se va resolva procesul în lipsă. No. 1,238. 1877, Martie 2. MANDATE DE ADUCERE. Judele de instrucțiune al tribunalului Ilfov. In numele legel și al M. S.Domnului, Noi A. I. Varta, jude instructor pe lengă aeest tribunal, în virtutea facultățel ce ne dă legea de procedură criminală, mandăm și ordonăm ca, Dumitru, fostvisitiii laD. Grigore lonescu, din suburbea Câuțl-Ba du, și acum cu domiciliul necunoscut, să fie adus înaintea nâstră, la 18 Aprilie cu- rent, orele 10 de diminâță, spre a i se lua interogatorul ca inculpat pentru incen- diere. Cu esecutarea acestui mandat se însăr- cinâsă agentul puterel publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următâ- rele din cjLisa procedură. Dat la 1 Aprilie 1877. No. 1,362. Judele de instrucțiune al tribunalului Prahova, secția II. In numele legei și al M. S. Domnului, Noi C. 1. Cătunânu, judecător de in- strucțiune pe lângă acest tribunal, în vir- tutea facultățel ce ne dă legea de proce- dură criminală, mandăm și < rdonăm ca re- fraetorele austro-ungar, Gheorghe Oală, soldat tn rezervă, "originar din Semnech, în Ungaria și acum refugiat în Romania, județul Prahova, să fîă^adus la cabinetul nostru, în termen de 24 ore, spre a’i se lua interogatoriu. Cu esecutarea acestui mandat se însăr- cinâsă agentul putere! publice, care se va conforma cu art. 99, 101 , 110 și următâ- rele diu disa procedură. Dat la 30 Martie, 1877. No. 1 302. MANDATE DE ARESTARE. Parquotul curțel de apel din Bucu- *rescl. Noi procurornl general pe lângă acâstă curte; In basa art. 193 și 399 din pr. penală; In virtutea decisiunii curții. secția III, cu No. 103 diu 7 Martie 1872, care con- damnă pe Vasile George, din comnna Bu- curesci, districtul Ilfov, de ani major, la amendă de lei 18, bani 52, pentru insultă ; Având în vedere adresa casierului de Ilfov, No. 11433 din 1876, și procesul a- lăturat pe lângă dânsa, prin care se con- stată că numitul nu are nici uă avere, din care să pâtă plăti espusa sumă; Având în vedere disposițiunile art. 28 din codul penal; Cerem ca orl-ce aginte al forței publi- ce să conducă și să închidă pe numitul la pnnitenciarul Văcărescl. Mandăm și ordonăm directorului acelui penitenciar a primi și deține pe numitul pe termen de trei dile, calculat din (jioa de când se va aresta, eră la espirarea di- sel osândei să’l liberese, dâca nu va fi de- ținut pentru alte cause. Cerem ca ori-ce depositar al forței pu- blice să dea adjutor, în cas de necesitate, spre esecutarea presentulul act Dat în dioa 8 Decembre 1876. No. 1354. Parchetul tribunalului Ilfov In numele legel și al M S. Domni- torul. Noi primul-procuror al tribunalului Il- fov, în virtutea sentințe acestui tribunal, secția II eoreețională, cu No. 679, din 26 Aprilie 1872, care condamnă pe Dumitru Florman, din comuna Bucuresci, districtul Ilfov, de ani major, de profesiune tipograf, la închisâre pe termen de 3 dile în loc de 10 lei amendă, pentru furt 'delict prevă- zut și pedepsit de art. 308 și 28 din cod. penal. Mandăm și ordonăm directorului peni- tenciarului de la Văcăresc!, a primi și re- ține pe sus numitul, și a face a i se ese- cuta sus citata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la espirare se va libera. Dat în Bucuresci, la 19 Februarie 1877. No. 5 399. In numele legel și al M. S. Domni- torului , Noi primul-procuror al tribunalului Il- fov în virtutea sentinței acestui tribunal, secția I eoreețională, cu No. 226, din Februarie 1872, care condamnă pe lân Du- mitreseu, din comuna Bucuresci, distric- tul Ilfov, de ani major, de profesiune ser- vitor, la închisâre pe terment de 4 dile în loe de 15 lei amendă, pentru escrocherie, delict prevăzut și pedepsit de art 334 și 38 din codul penal. Mandăm și ordănăm directorului peni teneiarului de la Văcărescl, a primi și re- ține pe sus-numitul, și a face a i se ese- cuta sus-citata pedâpsă, a' cărei termen se va calcula de la arestare, și la espirare se va libera. Dat în Bucuresci, la 21 Februarie 1877. No. 5,537. In numele legel și al M. S. Domni- torului Noi primul-procuror al tribunalului Il- fov, în virtutsa acestui tribunal, secția II eoreețională, cu No. 1 719 din 17 Iunie 1876, care condamnă pe Herea Drăgan, din comuna Bucuresci, districtul Ilfov, de ani major, de profesiune muncitor, la în- chisâre pe termen de uă lună pentru furt delict prevădut și pedepsit de art. 309, al 3 din procedura penală Mandăm și ordonăm directorului peni- tenciarului de la Văcăresci, a primi și re- ține pe sus-numitul, și a face a i se ese- cuta sus-citata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la espirare se va libera. Dat în Bucuresci, la 5 Februarie 1877. No. 3,670. — In numele legei și al M. S. Domni torului, Noi primul-procuror al tribunalului Il- fov în virtutea sentinței acestui tribunal, secția 11 eoreețională, cu No. 1.720 din 17 Iunie 1876, eare condamnă pe Safta, servitâre, cu domiciliul necunoscut, de ani majoră, de profesiune servitâre, la în- chisâre pe termen de 3 luni pentru furt, delict prev&jut și pedepsit de art. 309, al 3 din codul penal. Mandăm și ordonăm directorului peni- tenciarului de la Văcărescl, a primi și re- ține pe sus-numita, și a face ai se ese- cuta sus-citata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la espirare se va libera. Dat în Bucuresci, la 18 Februarie 1877. No. 5,130. In numele legel și al M. S. Domni- torului, Noi primul-procuror al tribunalului Il- fov în virtutea sentinței acestui tribunal, secția II eoreețională, cu No. 1,904, din 30 Iunie 1876, care condamnă pe Vasile (Supliment) 7(19) Aprilie 1877 MONITORUL OFICIAL ALi ROMÂNIEI upiiment 2o< Constantin, cu domiciliul necunoscut, de ani major, de profesiune muncitor, la în- chisâre pe termen de 3 luni pentru furt, delict prevăzut și pedepsit de art. 308 din codul penal Mandăm și ordonăm directorului peni- tenciarului de la Văcăresci, a primi și re- ține pe sus-numitul, și a face a i se ese- cuta sus-citata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la espirare se va libera. Dat în Bucuresci la 15 Februarie 1877 No. 4,760. In numele legei și al M. S. Domni- torului ; Noi primul-procuror al tribunalului Il- fov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția II corecțională, cu No. 632, din 22 Aprilie 1874, care condamnă pe lân Du- mitrache cu domiciliul necunoscut, de ani major, de profesiune muncitor, la închi- sâre pe termen de douâ luni pentru furt, delict prevSdut și pedepsit de art. 308 din codul penal. Mandăm și ordonăm directorului peni- tenciarului de la Văcăresci, apnmi și re- ține pe sus-numitul, și a face a i se ese- cuta sus-citata pedepsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și h espirare se va libera. Dat în Bucuresci, la 15 Februarie 1877 No. 4 757. Parchetul tribunalului Prahova. Noi primul-procuror pe lângă acest tri- bunal; In basa art. 193 din codul de procedu- ră criminală; In temeiul sentinței acestui tribunal, secția I. No. 1,120, pronunțată în audien- ța de la 16 Noembre 1874, prin care con- damnă pe Toma George Cărbnnescu, în e- tate major, de profesiune muncitor, domi- ciliat în comuna Slănicu, la închisâre co- recțională, pe termen de 93 (jlile, pentrn eă a comis faptul de furt. Cerem ca ori-ce agent al forței publice, să arestese și să conducă pe sus-numitul la țemnița din acest oraș. Mandăm și oreonăm directorului aces- tei închis tri a primi și reține pe sus-nu- mitul la disul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la încar- cerare când, la espirare ’l va libera, de nu va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca ori-ce depositar al forței pu- blice să dea ajutor, la cas de necesitate, pentru esecutarea presentulul mandat. Dat la parchet, la 19 Februare 1876. No. 64. Ni I primnl-proenror pe lângă ac est tribunal, In basa art 193 din codul de procedură riminală; In temeiul sentinței acos'ui tribunal,' secția II, No. 370, pronunțată în audiența j de la 8 Martie 1876, prin care condamnă pe Petrache Sandu, în etate majoră, de ■ profesiune muncitor, domiciliat în comu- na Șîrna, la închisâre corecțională pe ter- men de uă lună de îQ basa art. 308 din codul penal, pentru delictul de furt de o- biecte. AcAsta se publică spre cunosci ița in- culpaților, de vor voi, să usese de disposi- țiunile art. 183 și 195—199 din procedu ra penală, adică de dreptul de oposiție și apel. 1877, Februarie 12. — Priu sentința cortcțioual No 297, pronunțată de acest tribunăl, în ședința de la 14 Februarie 1877, individul Costache Stauciu, cu domiciliul necunoscut, s a con- damnat la închisâre corecțională, pe ter- men de 15 dile, în basa art. 238 din codul penal, peutru delictul de lovire. AcAsta se publică spre cunoscința in- culpatului, de va voi, să uzose de disposi- țiunile art. 183 și 195 -199 din pr du- ra penală, adică de dreptul de oposițiune și apel. 1877. Martie 1 fribunalnl de Argeț Tribunalul, având în vedere că procesul în specie est# comercial și are de obiect a se condamna defendorul Ludvic Binder să plătAseă reclamantului I. Stătescu, le) noul 401, bani 90, cu procentul lor și cheltuell; Ascultând pe advocatul reclamantului în cereri și pe D. substitut îu couclusiunl; Avend în vedere că defendorul fiind cu domiciliul necunoscut, citațiuura sa sa publicat atât prin Monitorul oficial No. 43 din 1877, și densul uu s’a presentat as tă-dl îu instanță, a’șl fice apărările co va fi având; Având în vedere polip Ie presenlate d advocatul reclamautelui; Avend în vedere art. 33 din procedura comercială combinat ^u art. 138 din cod și tot de acolo. Pentru espusele considerantc îu uuire cu conclusiunile D-lul substitut; In virtutea legel, hotărasce: Condamnă pe Ludvic Binder, să plătAs- eă reclamantului I Stătescu, lei noul 401 bani 90, cu procentul 1 ir legal de la scă- dență care a avut loc la 2 Septembre 1876 penS la achitare, plus heltuell de instan- Prin sentința corecțională, No. 218, pronunțată de acest tribunal, în ședința de la 7 Februarie 1877, individul Tache Ni- ță Popescu, fost cu domiciliul în comuua Tohani și actualmente necunoscut, s’a con- damnat la închisâre corecțională pe termen de 5 ani de dile și 1,000 lei noul despă- gubiri civile către reclamanta Maria Po- pescu, din comuna Tohani, în basa art. 264 din codul penal, pentru delictul de a- tentare eu violență contra pudârel. AcAsta s publică spre cunoscința in- culpatului, de va voi. săusese de disposi- țiunile art. 183 și 195—199 din procedu- ra penală, adică de dreptul de oposiție și apel. 1877, Februarie 21. Pnn sentința corecțională, No. 192, prouunțată de acest tribunal, în ședința de la 1 Febrnarie 1877, individul Ene Băni- că. cu domiciliul necunoscut, s’a condam- nat la 15 (jile închisâre corecțională în basa art. 238 din codul penal, pentru de- lictul de lovire. AcAsta se publică spre cunoscința in- culpatului, de va voi, să usese de disposi- țiunile art. 183 și 195—199 din proce- dura penală, adică de dreptul de oposiți- une și apel. 1877, Februarie 21 Prin sentința corecțională, pronun- țată de acest tribunal, la 14 Ianuarie 1877, sub No. 49, și pe basa art. 238 din codul penal, individul Vasile Ion Sava, fost cu domiciliul în comuna Aliceni acest dis triet, Ară acum necunoscut pentru faptul de lovire, s’a condamnat la 15 închisâre. A Asta se publică spre cunoscința in- culpatulul, de va voi, să us'se do dispisi- țAumle art. 183 și 195—199 din proce- dura penală, adică de dreptul de oposiune și apel. — Prin sentința corecțională, No. 1022, pronunțată de acest tribunal, la 13 Decem- bre 1876, și pe basa art. 238 din codul penal, individul Ivan Botezatu, fost cu do- miciliul îu comuna Găgeni, Ară acum ne- cunoscut, pentru faptul da lovire, s’a con- damnat la uă lună de 4*1® închisâre. AcAsta se publică spre cunoscința in- culpatului, de va voi, să usese de disposi- țiunile art. 183 și 195 —199 din procedu- ra penală, adică de dreptul de oposițiune și apel. — Prin sentința corecțională, prouun- țată du acest tribuna], la 20 Septembre 1876, sub No. 758 și pe basa art. 238 din codul penal, individul Tache Ghiță, fost cu domiciliul în comuna urbană Misilu Ară acum necunoscut, pentru delictul de bătae. s’a condamnat la 20 «Jile închisâre corecțională. AcAsta se publică spre cunoscința in- MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2355 7(19) Apribe 1877 ță lei noul 80 în care intră și taxele t'm- brulul. Acâstă sentință se pronunță în prima instanță eu dreptul de apel și oposițiune pentru judecatul în lipsă, conform art. 35 și 43 din procedura comercială. Dată și pronunțată în audiență publică, astă-ijl 1 Martie 1877, în urbea Pitesci. No. 4 Prin sentința corecțională, cu No. 185, pronuuciată de complect, la 18 Februarie 1877, și pe basa art. 310, al. III, și 60, al. VI, din codul penal, D. Petrache Tra- che Popa Dinu român, plugar, major, fost cu domiciliul în comuna Lăunele, eră acum necunoscut, să stea la închisâre co- recțională 6 luni de cjile Sentința s’a pronunciat cu dreptul de apel și oposiție, conform art. 195—199 șₜ 183 din procedura penală. Prin sentința corecțională a acestui tribunal, No. 979, din 12 Octombre 1876, numitul Dumitru Păuna Văduva de etate major, locuitor înc omuna Brăteni Galeșu, din districtul Argeș, âră acum cu domi- ciliul necunoscut, de profesie plugar, gă- sit culpabil de faptul de furt, s’a condam- nat la închisâre corecțională din acest district, pe termen de 3 ani de ijile, în virtutea art. 310, al. II din codul penal. 0- sânda sa se începe de la Încarcerare, și se termină la i’acerea osândei, când se va bora de D. director respectiv, priu pasa .urmelor legale. Prin sentința corecțională No. 87, onunciață de complectul acestui tribu- nal, în audiența de la 24 Ianuarie 1877, tribunalul, în numele legei, a condamnat pe Gestică Ghimpenu, major, român, plu- gar, din comuna Băiculesci, să stea la în- chisâre corecțională pe timp de 2 luni de dile. Acâstă sentință se pronunciă îu prima instanță, cu dreptul de apel, conform art. 95—199, și oposiție , pentru judecatul in lipsă, conform art. 183 din procedura penală. Judele ocolului I din Bucuresci. Priu cartea de judecată No 278, pro- nunciată la 21 Martie 1877 s’aii condam- nat D nil I. Dimitrescu și Maudache Chi- riacescu, a plăti D-lul N. I. Jugovânu, soli dar, 112 lei noui, cu procente legale de la 15 Septembre 1870 și până la achitare, conform actului de creanță, plus 40 lei spese de instanță, în care intră plata tim- brului și a taxelor de publicațiunl, ose- bit cheltuell de urmărire ce se vor efectua. Condamnațil îu lipsă au dreptul a face oposiție și apel, conform legel Judecătoria ocolului 111 din Bucuresci. Prin cartea de judecată cu No. 1,800, din 29 Noembre 1876 , pronunciată de a- câstă judecătorie, în numele legel obligă pe D. sub-locotenent C. Păltinânu, a plăti reclamantului Al. lonescu suma de lei noul 400, cu procentele lor de 5 lei nont ia sută pe lună, calculat de la 20 Martie, a- nul curent, data intentărei procesului și penă ce, împreună cu capitalul nu va trece de 1,500 lei vechi, competința acestei ju- decătorii, plus lei noul 20 cheltuell de ju- decată, osebit de ale urmărirel de se vor face. Acest estract după cartea de judecată, se pronunciă fără drept de apel, conform declarațiunel făcută în actul de creanță, ci numai cu dreptul de oposiție a face aci, conform art. 29 din procedura civilă Judele de pace al orașului Bus&L D. Lazăr Bondolof, fost provisor domi ■ miciliat în bâlciul Rîului BusSu, acest district âră actualmente cu domiciliul ne- cunoscut, prin cartea de judecată No. 54, din 1877, s’a condamnat a plăti în profi- tul casei c munele Busăă. amendă de lei noul 25 pentru că a comis delictul de in- sultă în persâna D-lul sublocotenent 0. Radovicl, judecătoria publică de acesta pentru a usa dreptul de oposiție și apel ce i s’ acordat prin espusa carte. No. 978. 1877 Martie 5. D. lancu Știeu, croitor de dame, fost domiciliat în acest oraș, priu cartea de judecată cu No. 210, din 1876, s’a con- damnat a plăti amendă de lei noul cinci în profitul casei comunală, pentru necură- țenie de murdalîc, judecătoria comunică de acâsta pentru a usa, de va voi, de drep- tul de oposiție și recurs acordat prin men- ționata cartie de judecată. No. 4 917. 1876 Decembre 28. D. Dumitru Ion Brutaru fost cu do- miciliul în orașul Busâu, colârea Galbenă, eră actualmente necunoscut s’a condam- nat la amendă în folosul case comunale de lei noul 25, pentru că a dat pâne lipsă la dramuri, judecătoria publică de acâsta spre a usa, de va voi, de dreptul de oposiție și apel ce i s’a acordat prin cartea de jude- cat No. 142 din 1875. No. 731. 1877 Februarie 12. D. Ion Brutaru, cu domiciliul necu- noscut, prin cartea de judecată No. 230, din 1876, s’a condamnat la amendă, în fo- losul casei comunale leî uoul 25 pentru că a scos spre vândâre pâne lipsă la dra- muri. Acest estract este supus apelului și o- posițtel acordat prin disa carte în terme- nile prescrise de lege. No. 600. 1877 Februarie 5. : AD II 1 ’L Vi V Prefectura poliției capitalei. De către conductorul birjei cu No. 150, aducendu-se la acâstă prefectură 4 tablo- uri lucrate în craion din care două imagi ne de bărbați și două de dame, cu arătata că s’a uitat, nu se scie de cine în trăsură sa, în (Jioa de 22 Martie 1877, se publică spre cunoscința tutulor, că cine va fi po- sesorul lor să se presinte la prefectură, pentru a și le primi. No. 8 748. Prefectura județul Sucdva. Postul do medic primar al acestui județ, obligat a face și serviciul veterinar, re tribuit pentru anul curent, cu 400 lei Iu nar (împreună și cu cheltuelile de trans port) fiind vacant, se publică ca , persâ nele ce ar voi se ocupe asemenea post, să se presinte în camera comitetului perma- nent, îu cjioa a 15-a, de la data Monitoru- lui present, împreună cu actele ce vor po- seda de studiile săvârșite și funcțiunile cea ocupat. No. 2 566. 1877. Martie 31. Prefectura de Argeș. Listă de indivijlil dosiți din acest județ. De la comuna Vălcelile, a dosit tăuă- rul Dumitru Tudor înscris în tabloul de recrntație al contigentulul anului curent, ale cărui semnalimente sunt necunoscute. De la comuna Musețeșci, au dosit tine- rii și anume: Grigore Pârvu sin Pârv i și lâuGeorge Dinu Sechea, ambii înscriși în tabloul de recrutațio al contigentulul anului curent cel d’ântâl să aiă dosit din comună do 7 ani, oră cel d’al douilea de un an și jumă- tate, ale căror semnalimente sunt necu- noscute. Din serviciul D-lul Bucur Relescu, din comuna Băbana, a dosit contribuabilul Stan Florea Miu, împreună cu familia sa, având primiți mal mulți bani peste ceea ce servise, și care datorâsă către comună contribuția pe 2 trimestre; somnalimen - tele lui Stan Florea Miu sunt: la stat înalt, facia âchsșă, cu ochii întunecați, mustața mare, sprâncenile negre, vorbesce pucin peltic și rar. Se publif ă pentru aflarea lor Prefectura de Olt. D. sub-prefect do ȘerbănescI, prin ra- portul No. 1,410, comunică eă, tăne- rul Costaniiu Costandin Țiganu , diu co muua Titulesci, înscris în listele de tra- gere la sorți ale recrutației anului curent, la 22 Februarie trecut, s’a făcut nevăzut. 2356 ->emnali montele lui sunt: facia âcheșă, truntea potrivită, ochii negri, nasul, gura și barba potrivite, părul și sprâncenile negre. Sunt rugate tdte autoritățile adminis- trative și comunale a lua cuvenitele mă- suri de cercetare, și dovedindu-se numitul să fie obligat a se întârce la urma sa spre a asista la tragerea sorților recrutărel. No. 2,042. 1877, Martie 18 — D. sub-prefect de Vedea, priu ra- portul No. 1,084 , comunică că, tine- rii aceștia și anume : George Dumitru Tâcșa, de ani 22, sta- tura de mijloc, facia âcheșă, cu semne de vărsat, ochii, părul și sprâncenile negre, Oarba rade, îmbrăcat cămpenesce, cu gha- bă, nădragi, cu mintân de cojoc. George Costantin Grăsan, de ani 21, la stat de mijloc, facia smâdă, ochii căprui, barba rade, îmbrăcat cămpenesce, cu pan- taloni cojoc, sprâncenile, părul, mustățile negre, cu uă arsură în obrasul stâng, lân Marin Mihal, ca de ani 21, la stat de mijloc, facia bălană, ochii căprui, pă- rul și sprâncenile castanii, îmbrăcat țără- nesce. Oprea Ilie Popa Tănase, de ani 21, la stat de mijloc, facia roșcată, ochii verdl, părul și sprâncenile galben», barba nu rade. îmbrăcat cămpenesce. Toți din comuna Albesci, înscriși în ta- blourile de receusemânt pentru formarea contigentulul anului curent, și cari urme- să să fie presenți la tragerea sorților, de mal mult timp se află duși cu tolbele cu marfă prin țâră. Sunt rugate tdte autoritățile adminis- trative și comunale, să bine-voâscă a lua cuvenitele măsuri de cercetare și dove- dindu-se numițil să li se pună în vedere a se întârce ln urma lor, spre a fi presenți la tragerea sorțului. No. 1 936. 1877 Martie 15. Prefectura de Muscel. D. sub-prefect de Nucșâra, prin rapor- tul No. 1,192 , comunică dosirea indivi- dului Ion Moise Nistor, din comuna Dom- nesci, în etate de ani 24 la stat de mij- loc, facia cam âcheșă, părul negru, barba rade, nasul, gura potrivite, mustața cam galbenă, ochii și sprâncenile negre , îm- brăcat cu sarică și în cap cu căciulă nâgră. Prefectura dâră, publică pentru dove- direa și trămiterea numitului la urma sa. No. 2,231. 1877, Martie 21. Listă de vitele furate prin unele comune din acest județ, D-lul Mendel Coenig, mașinstru de de la fabrica Crucereasa, din plasa Arge- șul, tu nâptea de 5—6 Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI s’a furat uă âpă, la păr vânătă castanie, eu câma îu drepta, și se cosesce la piciâ rele din napol. In comu Bărdesi I, plasa Argeșului, se află de pripas un juncu, la păr vânăt, cârnele potrivite cam țăpoete. . D-nel Ralițu Avram Măinescu , din plasa Podgoriei, ’I s’a furat două epe, la păr murgi deschise, cu cârnele în drepta, și una cu limba retedată jumătate d’a cu- merdișl fără alte semne. Locuitorul Ghiță Costache, din comuna Golești, plasa Podgoriei, îu vâptea de 24 spre 25 Ianuarie trecut, s’au furat doul bol, la păr negri, cu cârnele potrivite, fără alte semne. La primăria comunei, valea Mare, tot din plasa Podgorii se află de pripas un bou, la păr galbenă, câruele drepte potri- vite, la urechia stângă retesat și la un ochi cu puțina albâță. Se publică spre aflarea vitelor celor furate cât și pentru cunoscința posesori- lor vitelor celor pripășite. Prefectura de Dolj. De la comuna Răsnicu, sau furat uă vacă, în păr nâgră, câda ciumpavă, cu vițel îu fâle. De la comuna CoțofeuY, din față doul boul, unul în păr galben, cârnele țepure și unul îu păr negru, cârnele aduse înainte. De la comuna Almagiu, doui boi, unul în păr roșiu închis, cârnele ilâce, urechile amândouă spinticate și înțepate în burtă, și unul în păr vânăt închis, câruele potri- vite. La comuna Galopăru, se află de pripas una vită în păr vânătă cam alburie, însem- nată în urechea stângă și codalbă. La comuna Catanele, uă âpă în păr murgă, ciumpavă de câdă fără alte semne. De la comuna Șegarcea, s’au furat doul bol, în păr murgi închis inferați în cârne- le drepte cu literile D. G. S. fără alte semne. La comuna Cloșca, se află de pripas, un cârlan ca de trei ani, în păr negru, câma la stânga, stea albă în frunte. De la comuna Băi lesei, sM furat doul cal nuul în păr murg, fără alte semne, și uă âpă în păr nâgră. urechea drâptă înfurcită și stânga teșită, dinainte cu pată albă pe spinare de șea. La comuna Târpeijita, s’a sprijinit de pripas, uă vacă în păr bălană, cârne țe- pure. La comuna Sălcnța, un june în păr vâ- năt cam bălan, cârnele mici. La comuna Cioroiașiu, se află un copoi mic ea de trei luni, în păr fumuriu, cu uă pată albă lângă gât la partea drâptă. Se pulică spre aflarea vitelor celor furate cât și pentru cunoscința posesori- lor vitelor c elor pripășite. No. 105 1877 Ianuarie 4. 7 (19) Aprilie 1877 Prefectura de Gorj. Individil și anume: Neagoe Tălaru, de ani 58 ia stat înaL. facia smâdă, cu semne de vărsat, părul cărunt, barba idem, ochii căprui; Radu Pleșea, de ani 57, la stat de mi| loc, facia brună, ochii căprui, părul și barba cărunte; louiță Roșoga, de ani 48, la stat de mij loc, facia brună, părul și sprâncenile ne gre. ochii negri, barba rade; Samuil I. Mănescu, de ani 18, la stat de mijloc, facia brună, părul și sprânce- nile castanii, ochii căprui, barba potri- vită; Dumitru Barbu Popescu, de ani 22, la stat de mijloc, facia smâdă părul și sprân- cenile castanii, ochii căprui, barba potri vită. După cum resultă din raportul D-lul sub-prefect de Gilort, No. 1,457, afi de sortat din comuna Turburea. In consecință, prefectura publică pen tru dovedirea și înapoerea la urma lor. No. 3 991. 1877 Manie 18. CITAȚIUNI DE HOTĂRNICIE. Sub-scrisul, fiind autorisat prin nota D-lul prim-președinte al onor, tribunal de Prahova, eu No. 10,691, 1877, Martie 12, a alege moșia Vălcănesci, proprietate a D-lul D. Pacuretianu. S’au făcut speciale citațiuni pentru dioa de 16 Iunie, anul curent, citându-se: D-lor foștii elacașl pe moșia Valcanesci proprietate a D-lul D. Pacuretianu. Inginer hotarnic, II. Berg. Ploescl 1877 Martie 14 * Sub-scrisul, fiind autorisat prin nota D-lul prim-președinte al onor, tribunal de Prahova, cu No. 10,561 din anul cu- rent, a alege moșiei Vatra schitul Ghi hiu proprietatea D-lul Pândele Negu- lescu. S’afi făcut speciale citațiuni pentru clioa do 20 Iunie . c. citându-se : D-lul Dimitrie Chica Comuneștânu în Bacăfi, pentru moșia Tătărani. D-lor moștenitori al repausatulul Costa chi Cantacuzino Rifovânu, pentru moșia Rivovu. D-na Elena Bărcănescu, pentru moșia Bărcănesci. D-lor foști clăcașl pe moșia Vatra schi tulul Ghighiu. D-lul advocat public de Prahova, pen tru acele 30 pogâne reservate în moșia vatra schitului Ghighiu. Inginer hotarnic, II. Herg. Ploescl, 1877, Martie 14. 7 (19 Aprilie 1877 MONITCRJL 1bICIA AL ROMÂNIE CURSUL BUCURESCI i PRIMA CASĂ DE SCHIMB BURSA No 68 Strada Lipscani No f>8 i ---- ⁶/i₈ Aprilie 1877. Cmnp. Vând. Obligațiuni rural 75 — 76 — domeniale 66 — 67 — funciare rur. 64 65 — „ urb. 52 — 53 — 3001.ta3iipens.110 — 120 — împrum. municipal 65 66 eu prime Bn urescl (bilete de 20 lei' . 20 21 (500 1.) S icietat. Dacia 230 240 (100 I.) „ România 50 — 55 Dac M. Levy. CURSUL VIE \ Viena, 17 Aprilie (st. m) 1877 Metalice. 58 40 Renta hârtie t-3 25 Naționale 69 40 l-oge 105 75 Icțiunile L ncel 762 — CroditurI 134 50 London 30 50 Obligațiuni rurala ungare 69 temeșvar 68 50 transilvane 66 25 croate . fehet Argint în mărfuri 114 75 tiucatu 1 6 i 5 Napoleonul IO 44 Marc 100 64 — BIBLIOGRAFIE eșit de sub tipar și se vinde la libră- riile din Bucuresci, un volum frumos în 8° de 14 câle: N. SCURTESCU TEATRU RE EA SILVIA—DESPOT-VODĂ (Ediția Il-a) Preciul 2 lei. REVISTA MEDICALA ROMANA apare uă dată pe lună sub direcțiunea doc- torului C. A. Polihronie fost elev al seâ- lel practice de studii înalte și laureat al facultățel de medicină din Paris. Pre ui abonamentului : pentru Bucu- resci, un an 10 fr., șâse luni 6 fr.; pentru studențl nn an 7 fr., sdse luni 4 fr; pen tru districte și streiuâtate se adaogă portul. Hartele tieșl căruia district cu statistica limitele plășilor și chiar numărul locui- torilor arătat la fieșî care comună, se gă- sesc numai la mine, cu preciul scădut nu- mai de 5 lei noul. Se vor cere prin trimi- terea preciulul de către tdte șcâlele din țâră care sunt ordonate de înaltul guv rn al imposeda pentru școlari județeni din clasa a doua. Locotenent-colonel D. Papasoglu. Calea Văcăresci No. 151. P. S. Afară de districtele Vâlcea, RomanațI, Ialomița, Brăila și Busftfi, caii sunt epuisate. A eșit de sub presă : Filosofii! față < u progresul sciințelor positive, discurs pronunciat cu ocasiunea solemnitățel ai i versalii universitățel de Iași, de D-nu Con- stantin Leonardescti, profesor de filosoiie la universitatea de lași. De vândâre în Iași la librăria Livandos- chi și Daniel ; în Bucuresci la librăi ia Socck A esit de sub tipar: POFTII de N. Scnrtescn Un volum în 8°, coprindend mal multe ode, balade, elegii, fabule etc. Se află de vemjere 1 librăriile D-lor Socec Comp., SzOlOsy și Graeve <6 Comp., cn prețul de doul lei noul esem- plarul. A eșit de sub presă romanul Vrăjitdrea roșiă saft Mortă și vină, de Xavier de Montipin traducțiune de St. P. Bureghelea, 3 volume mari îu 8° de 54 câle. Prețul a tustrele volumele 9 franci. Se mal află devemjâre puține esemplare din romanul Misterele Indiei 3 volume mari în 8°, de același autor, prețul 8 franci. A se adresa: în Galați la administra- țiunea diarului Vocea CovurluiuluD, în București, la librăria Socec & comp, frați loanițiu & Comp, și Graeve & Comp : în Iași, la librăria Dim. Daniel; în Craiova, la librăriele frați Samitca și Aron Zvie- bel; în Ploescl, Ia librăria G. Kârjean; în Brăila, la librăria Unirea; în Bârlad, la D. M. Barbu, comerciant; în Turnu-Măgu- rele. la librăria Tomșa. Aeșit de sub presă: Indice Bibliogra- fice, al cărților publicate românesce, în România saft de Români în anii; 1874, 1875 și 1876 A eșit de snb tipar romanul : , FRAȚI! CORSICANi de Alexandru Dumas. traducțiune de Al D. larcu, preciul 1 franc. In Bucnn s 1205 1690 2215 2769 3570 4163 4587 5055 dera ca plastograf. 1226 1698 2225 2811 3615 4173 4589 5088 S. Sinaber. Ismail 8 Martie 1877 1228 1734 2281 2836 3658 4182 4590 5100 1265 1750 2285 2844 3659 4195 4639 5104 1316 1758 2304 2854 3669 4222 4641 5135 1349 1762 2376 2887 3697 4223 4644 5137 Spre a evita ori ce confusiune îu viitor 1380 1792 2404 2900 3700 4245 4655 5138 fac cunoscut că de acum și înainte voi 1390 1804 2451 2911 3731 4282 4667 5153 adăoga pe lângă numele meu și numele d > 1432 1819 2467 2936 3780 4291 4707 5160 familie al mumei mele ast-fel ca pe viitor 1463 1897 2509 2959 3900 4351 4719 5166 voi subsemna 5173 5237 5284 5303 5345 5474 5491 George lonescu Urlătzeanu. 5201 5246 5287 5203 5390 5478 (3-3) 5236 5274 5292 5330 5392 5479 233 Obligațiuni în valâre totală de . a L. 100 sterling fie-care L. 19,500 L. 38,500 DE ARENDAT, moșia Paraipa ni, din Vlașca; doritorii sc vor adresa la D-nu Em. La ho vâri, sau D-lui Gr. Canla n^iiud că D-lor loan Duțescu și Radu “ Sandulescu, sub-arendași al părți de moșie numită Oenița, ce face parte din Vatra monastirel Dâlu, județu Dâmbovița, plasa Dâlu, nu an achitat < âștiul Sf. Gheorghe, ai arendei anului curent; sub- semnatul arendaș principal al întregel Vetri a monastirel D61u ; public spre cu- noscința tutulor amatorilor că acâstă parte de moșie numită Oenița, am ptis’o în rea- rendare pe contul primilor sub-arendașl numiți mal sus. Licitațiunea va fi orală după cum se licitâsă moșiile Statului, rearendarea se Imprimeria statului face pe termen de un an adică de la 23 Aprilie curent, penă la 23 Aprilie al anu- lui viitor 1878, condițiunile de sub-aren- dare sunt tot aceleași prevă Jute în con- tractele de arendare a moșiilor Statului pe periodul 1873—1878; ijikle de licita- ținne care se va ține în localul subsemna- tului din orașul Târgu-Vestel, mahalaua Lemnului, sunt la 19 și 20 ale curentei luni Aprilie. 1877, Aprilie. Arendașul Vetrei monastirel Dâlu, din județu Dâmbovița Scarlat Tănasescu. (3-3d) cuzmo. (6-2dI I »e arendat, moșia Mataraoa, din dis * trictul Ilfov plasa Mostiște , d la 23 Aprilie 1878; doritori, se vor a dresa la proprietarul el Cost. Athanasiv strada Lipscani, Hanu-cu-Tel, No. 22. (6-4d De arendat, de la Sf. Gheorghe moșii Armășeșcii, lângă Ur^icenl; a se s dresa calea Șerban-Vodă, No. 109. DlRECTORE: N. T. ORAȘANU