No. 7» i n num6r I Hemuri 18) Aprilie 1877 M O N ITO11U L O F J CIA L AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: FE AN, TREl-pECT și ȘESE; ȘESE LUNI 20 LEI (Ântâiti Ianuarie și ântSiii Iulie) ANUNCIURILE: LINIA DE TREI-DECI LITSBB, TMIJ?N0I «AJR (inserarea II-a ți mal departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, p?n$ la eincî- § 1 art. unic) se modifică după cum urmesă. 7. La direcțiunea generală. Uu inspector general. 77. La serviciul de esecuțiune (n). Duol inspectori. . 17 oficianțî superiori cl. II (în loc de 18). 109 oficianțî inferiori cl. III (în loc de 110). 111. La personalul pentru transportul espe- diției Statului și întreținerea liniilor (o) 23 conductori clasa I (în loc de 25). 68 conductori clasa II (în loc de 70) 49 șefi de cantonieri (în loc de 50). 108 cantonieri (în loc de 110). Total—4-și—compensat Art. II. Cu aceste modificări nu se aduce nici uâ sporire sau scăd^ment cifrei votată deja în budgetul minis- terului de interne. Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința de la 17 Martie 1877, si s’a adoptat cu majoritate de 54 voturi, contra 8. Președinte, 0. A. Rosetti. (L. S. A. D.) Secretar, 7. B. Lățesch. Promulgăm acestă lege și ordonăm ca să fie investită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial-, eră miniștri Noștri secretari de Stat la de- partamentele de interne, finance și jus- tiție sunt însărcinați cu esecutarea de- cretului de faciă. Dat în Bucuresci, la 24 Martie 1877. CAROL. (L. S. Si.) Ministru secretar de Ministru secretar de Stat ad-interim la de- Stat la departamentul partamen ul de finance, de interne, I. C. Brătianu. 1. C. Brătianu. Ministru secretar de Stat la departamentul de justiție, J. Câmpineanu. No. 687. CAROL I, Prin grația lui DumneȘLefi și voința na ională, Domn al Românilor, La toți defaciă și viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No 6,641; Votată. ProP^ase Plus. Minus. । modifica. • bel. Le; Le!. 1 Lei i------ ’J 1. 7.800 8 400 600 | 15 600 15,600 --- 81 000 76 500 --- 4 500 264.000 961 600 2 400 60 0001 55,200 4 800 92 400 89,760 2.640 60 000 5t>,800 1,200 50.400 49.740 660 16 200 16,200 Avend în vedere domnesca Nostră ordonanță cu No. 303, de la 17 Febru- arie trecut; In virtutea art. 9 și 10 din legea consiliurilor județene, Am decretat și decretăm: Art. I. Colegiul I electoral pentru consilierii generali de la județul Râm- nicu-Sărat, este convocat din nou în di oa de 3 Maiu viitor, a se întruni, la orele 10 dimineță, în localul comunei de re- ședință pentru a alege un membru spre împlinirea vacanței ce esistă în consiliu. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci, la 31 Martie 187 7 CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne I. C Brătianu. No. 712. Prin înaltele decrete cu data din 3 Aprilie 1877, după propunerile făcu- te prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, sunt numiți: D. Georgian, fost agent la Roma, prefect al județului Iași, îa locul D-lul Șendrea, demisionat. D. Plitos , prefect al județului Ca hui în locul D-lui Șerbănescu, deim sionat. Prin decrete cu data din 2 Aprilie 1877 , după propunerea făcută prin 6 (18) Aprilie 1877 raport de același D. ministru, sunt numiți și permutați D. Anton Gheorghiadi, fost sub prefect și director de prefectură, su - prefect la plasa TerguluT, județul Bo- toșani, în locut D-lui V. Stavri, demi- sionat. D. Nae Antonescu actualul sub- comisar clasa I de la despărțirea III, din culorea de Verde din capitală, în asemenea calitate la despărțirea V culorea de Albastru, în locul D-lut I. Benescu, permutat. D. Ion Benescu actualul sub-co- misar clasa I de la despărțirea V, cu- lorea de Albastru din capitală, în a- semenea calitate la despărțirea III, culorea de Verde , în locul D-lui N. Antonescu, permutat. Prin înaltul decret cu No. 707, după după propunerea tăcută prin raport de același D. ministru conductorul pos- tai clasa I Negoescu Ștefan s’a desti- tuit, pe dioa de 24 Februarie, st. v., a. c. pentru motivul că a transportat fraudulos un pasager cu deligența în distanța Predeal-Brașov. Prin înaltul decret cu No. 709, după propunerea făcută de acelaș D. mini- stru, prin raportul cu No 3,790, con- ductorii poștali clasa III Georgescu Matei și lonescu Băluță s’au avansat la gradul de conductor clasa II pe dioa de 15 Martie a. c. Prin înaltul decret cu No. 706, dm 31 Martie 1877, după propunerea lâcută prin raport de acelaș D. minis- tru, conductorul postai clasa II Ser- pescu George s’a destituit pe dioa suspendărei sele , 21 Martie , pentru viciul beuturel. MINISTERUL CULTELOR Șl AL IN- STRUCȚIUNE! PUBLICE. CAROL I Prin gracia lui Dumnezeii și voința na- ționale, Domn al Românilor La toți defaciă și viitori, sănetate-, Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul cultelor și al instrucțiunel publice, sub No. 2 963; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI In virtutea art. 93 din Constituțiune; Am sancționat și sancționăm, Lege peniru organisarea și administrarea tea- trelor în Bomânia. Disposițiunl generale Despre libertatea conslruirel și esploată- rel șalelor de spectacole. Art. 1. Construirea și esploatarea teatre- lor din România sunt libere, cu îndatori- re pentru constructor de a supune pl nu- nle la aprobarea primăriei locale și cu o- bligațiune pentru esploatator de trupe sta- bile sau ambulante, în locale închise safi deschise, pentru representațiunl teatrale, circuri safi cafenele concerte , de a se su- pune decretelor și regulamentelor presen- te și viitâre , în tot ce privesce ordinea , siguranța și salubritatea publica. Art. 2. Tea rul cel mare din Bucurescl, pus sub auspicele directe ale Statului, es- te specialmente destinat a forma uă scâlă pentru cultura artei dramatice în tâte ra- murile el. El singur va purta numirea de teatru național. Direcțiunea generală a teatrelor. Art. 3. Direcțiunea generală a teatrelor se compune dintr’un director general, nu- mit de Domnitor, după presentarea minis- trului instrucțiunel publice și cultelor și de un comitet compus de șâse membri nu- miți de Domnitor, cinci după presentarea ministrului instrucțiunel publice și culte- lor unul după recomandația primarului capitalei. Art 4. Membrii comitetului vor fi u- mițl pe patru ani di itre persânele distin- se prin cunoscințele safi lucrările lor lite- rare safi artistice , cu escludere de artiști dramatici în esercițifi Artiștii dramatici pot fi numiți în comi- te ul teatrelor, când vor fi părăsit definitiv scena. Sarcina de membru în comitetul tâtrulni fiind onorifică, el uu se pot revo- ca în timpul pentru care aii fost numiți, de cât după o vedită abatere de la datoriile lor. In cas de vacanță, pentru numirea nou- ilor membri în comitet se va cere avisul direcțiunel generale. Art. 5. Directorul general este de drept președintele eomi'etulul dramatic. Art. 6. Direcțiunea euerală este în drept să autorize orl-ce spectacul safi să ’l refuze când nu’l va găsi conform legi- lor esteticei. Nemulțămițil vor putea ape- la în contra mfisurel luate de direcțiunea generală 1 curtea de apel locală în termen de 15 afi tâte atribuțiumlesale unui diu membrii comitetului. Art. 11. Directorul general primescepen- tru acâsta sarcină uă diurnă plătită de Stat M0N1T0KRUL OFICIAL AL KOMĂNIE1 6 (18) Aprilie 1877 Statul va prevede asemenea în budge- tul săiî spesele de asigurare pentru edifi- ciul teatrului național, precum și spese- le pentru administrațiunea lui internă, du- ă budgetul anexat. Art. 12. Directorul general și membrii comitetului în Bucuresci, membrii comite- telor speciale în Iași și Crajova, primarii în cele alte comune, au dreptul de intrare la tdte spectacolele, unde directorii sau an treprenoril sunt dâtorl ale păstra locuri dintre cele ântâiu anume determinate. Despre societatea dramatica a teatrului național. Art. 13. Dreptul esclusiv de a da repre- sentațiunl în limba română în edificiul tea- trului național se concede unei societăți dramatice, care se va constitui conform presentel legi. Acâstă societate va dispune pentru re- presentațiumle de trei seri cel pucin pe fie-care săptămână în tot cursul nulul, care se va determina de direcțiunea ge nerală. Art. 14. La tdte representațiunile soci- et&țel dramatice, luminatul și încălditul e dificiulul vor fi în sarcina comunei capi- talei, care va trebui să înscrie în budgetul săiî sumele necesare pentru acâsta ca chel- tuell obligăldre. Art. 15. Comuna va fi în drept a perce- pe taxe asupra prețului de intrare de la tdte spectaculele publice . care se vor da afară din localul teatrului național, pre- cum : circuri, panorame, cafenele concer- turl etc. Art. 16 Verl-ce artist român sau artis- tă română va voi să facă parte din socie- tatea dramatică , se va presenta la direc- țiunea generală cu cerere scrisa , arâlauo. genurile în care se obligă a juca în trage- die, dramă, comedie, vodevil, operetă sau operă. Modul și condițiunile primirel ar- tiștilor și artistelor ca societari, se vor de- termina printr’un regulament ce se va face de direcțiunea generală. Numărul societarilor nu va putea fi mal mare de 18. Despre veniturile societățel dramatice. Art. 17. Veniturile societățel dramatic < se compun: a). Din subvențiunile sau aju- tdrele ce vor acorda Statul, județul și co- muna. b) Din restul veniturilor direcțiu- nel generale peste cheliueli e sale c) Din darurile și legaturile făcute de particulari, d). Din produsul representațiunilor de- ducându-se cheltuelile serale și cele pen- tru administrațiunea societățel. Aceste venituri se vor incasa de direc- țiunea generală, care va ține compt de cheltuelele de administrațiune ale societă- țel și va împărți produsul net intre so- cietail. Art 18. Veniturile societățel se împart în două-deci de părți, dintre cari două vor rămânea în casa direcțiunel generale pen- tru fond de reservă, care se va administra de densa și va servi pentru ajutâre socie-ⱼ tarilor bolnavi, ort infirmi, văduvelor sau copiilor lor. după un anume ragulament ce va face și pentru verl-ce spese estraor- di'iare neprevădute. Art. 19. Nici un societar nu va putea a- vea mal mult de cât a două-decea parte. nici mal puțin de cât din a douâ-clecea parte. Direcțiunea generală va fixa partea care se cuvine fie-cărul societar, facultatea de a spori la începutul fie-cărel stagiuni par- tea fie-cărul artist, după progresul ce se va fi constatat că a făcut în arta dramatică în stagiunea trecută, fără a putea însă veri uă dată trece peste limitele prevădute aci. Partea aferentă a artistului sau artis- tei societare precum și gajele mensuale ale artiștilor angajati nu sunt supuse la nici un secuestru saiî urmărire judecătorâscă. Acâstă parte saiî aceste gage nici nu se pot ceda, considerându-se ori-ce cesiune ca nulă și de nul efect Art. 20. Artiștii fiseall sunt scutiți de patente pentru esercițiul profesiunel lor. Art. 21. Direcțiunea generală va putea să îucuviințese artiștilor sau artistelor despăgubiri fixe serare (des feux) pentru fie-care representațiune la care vor parti- cipa, peste partea aferentă lor în avutul social. Art. 22. Budgetul societățel dramatice se va face de către directorul general cu avisul comitetului și se va supune la a- probarea ministerului instrucțiunel publi- ce și cultelor. Despre atribuțiunile directorului general ca representant al societățel dramatice. Art. 23. Ca representant al societățel dramatice, directorul generalva avea drept: a) de a ordona și a facecheltuelele arătate în budget; b) de a contracta, a subscrie veri-ce ordin de furnituri și mandate de plată; c) de a esercita ierl-ce apărări ju- diciare, saiî a presenta verl-ce acțiuni, p.ecum și de a fi citat în jusiție și chiar când va fi luat parte la darea verl-unel în- cheeri din cele prevădute la art. 6; d) de a face angajamente de artiști, cari nu sunt societari. Aceste angajamente însă nu vor putea dura mal mult de un an și nu vor putea fi făcute fără avisul comitetului; e) îe a inspecta, regula și ordona în tâte păr- țile scenei, salel și magasiilor; f) de a lua oii ce măsuri relative la serviciul in- terior la intrare și bilete de favâre, la a- fipte și anuncinil în diare, de a distribui rolele direct sau prin directorul de scenă, cu respectul însă al dreptului autorilor și fără a putea impune artiștilor role în afară de acelea ce vor fi însemnate prin angaja- mentul lor saiî ca societari ori gagisll; g) de a decide definitiv asupra repertorulul ¹ și debuturil >r, de a da congedil, de a pro- nunța amende și a le reține din suma men- suală aferentă a artistului ori artistei și de a pronunța ver-ce pedepse disciplinare, care vor putea merge și până la esclude- rea din societate cu perderea tutulor drep- turilor —acâsta cu avisul comitetului, în limitele și conform regulamentului, ce se va face pentru serviciul interior —îu fine și de a contracta cu traducătorii saiî auto- rii pentru piesele ce ar presenta. Despre obligațiunile societarilor. Art. 24. Fie care artist saă artistă, care va ajunge la uă parte întrâgă (a 20-a par- te) sau la ³/* din a 20-a parte, va fi dâtor, de i se va cere de direcțiunea generală să dea lecții la conservator în diverse mate- rii de studiu al scâlel dramatice, fără nici un adaos de apuntamente. Art. 25. Artiștii și artistele prevă^uțl la art. precedent sunt obligați a remite di recțiunel generale întregul lor repertor, piese, roluri copiete, musică etc., fără nici uă despăgubire. Despre piesele de teatru. Art. 26. Nici uă piesă nouă traducție saiî originală nu va putea fi jucată fără prealabilă autonsare a direcțiunel gene- rale cu avisul comitetului, fiind bine în- țeles că acest control se va esercita numai din punctul de vedere al esteticei și acâsta numai pe scena teatrului național. Nici uă trupă stabilă sau ambulantă, uu va putea juca uă piesă saiî canțo- netă fără învoirea autorului, care va fi în drept să câră în scris de la autorita- tea teatrală locală , instituită prin pre- senta lege, să împedice representațiunea operei sale. Art. 27. De îndată ce s’ar forma in Ia- și uă societate dramatică în aceleași ₕcon- dițiunl cu cele prevâtjute în acâstă lege, ea se va bucura de aceleași drepturi ca societatea din Bucuresci și guvernul, în lipsă de un local al sâti va subveni cu uă sumă anuală de 10,000 lei noul. Budgetul teatrului național. Art. 28. Budgetul teatrului național se fixâsă în modul următor : Director general pe lună diurnă 1. 400. 1 secretar și casier, lâfă pe lună „ 300. 1 arhivar, lâfă pe lună lei 200. 1 copist, lâfa pe lună lei 100. 1 inspector, lâfa pe lună lei 200. 1 conservator, de costume și recuisite lâfa pe lună lei 250. Toți acești funcționari se vor numi de Domn, după presentarea ministrului in- strucțiunel publică și culte, care va cere avisul prealabil al directorului general. Un pictor decorator și conservator de decoruri, pe lună lei 300. Pictorul decorator va face un curs, ori când i se va cere, spre a forma elevi, fără adaus de lâfă. 6 (18, Aprilie 187i MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2315 Un machinisf, pe lună lei 300, Don® ajutdre de machinist câte 100 lei unul }.e lună 200 Un portar, pe lună lei 100. Un servitor, pe lună lei 60. Acești din urmă se vor numi de a drep- tul de directorul general. Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința de la 4 Martie 1877, și s’a adoptat cu majoritate de cinci-deciși opt voturi contra a septe. Președinte: C. A Rosetti. (L.S.A.D.) Secretar, 1. B. Lățescu. Acestă lege s’a votat de Senat, în ședința de la 17 Martie anul 1877, și s’a adoptat cu majoritate de 27 voturi contra a 3. Vice-președinte, Ion Ghica. (L. S. S.) Secretar St. Bellu. Facem cunoscut i ordonăm ca ce- le de faciă investite cu sigiliul Statu- lui și trecute în Monitorul oficial, să fie cunoscute în genere; ear miniștri noștri secretari de Stat la departa- mentele cultelor și instrucțiunel pu- blice si justiție sunt însărcinați cu e- secutarea și promulgarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci, la 30 Martie 1877 CAROL. (L. S. St.) Ministru secretai de Ministru secretar de Stat la departamen- Stat la departamentul tul justiției, cultelor și instrucțiune! publice, I. Câmpinânu. G. Chițu. No. 699. MIN'STERUL FRANCELOR. CARUL I. Prin gracia Iul Dumnedefl și voința u - țională, Domn a! Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate, Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul financelor, cu No. 7 356; Corpurile Legiuifore au adoptat si Noi sancționăm ce urmâsă: LEGE Art. unic. Piatra și pietrișul care se aduc din străinătate pentru pava- giul stradelor și pentru construcțiunea și întreținerea șoselelor în județele Co- vurlui Brăila, Ialomița, Vlașca, Tele- orman, Romanațl, Doljiu, Mehedinți, Cahul, Bolgrad și Ismail, precum și în plasa Olteniței, din județul Ilfov, se scutescu de drepturi de vamă la im- portațiune. Scutirea se va acorda după cererile adresate administrațiunel superidre a i vămilor de către autoritățile județene 'sau comunale, cererile vor trebui să lie învestite tot-d’auna de actele nece- sarii pentru dovedirea destinațiunel pietrei sau pietrișului. Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința din 14 Martie 1877, și s’a adoptat cu unanimitate de 63 voturi. Președinte, C. A. Rosetti. (L. S. A. D.) Secretar, 1. Carabatescu. Acestă lege s’a votat de Senat, în ședința sa de la 17 Martie 1877, și s’a adoptat cu majoritate de 25 voturi, contra a 1 Vice-președinte: Ion Ghica. (L S. S ) Secretar, Ștefan Bellu. Promulgam acestă lege și ordonăm să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial; eră miniștri Noștri secrtari de Stat la de- partamentele de finance și de justiție sunt însărcinați cu escutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 2 Aprilie 1877 (L. S. St.) CAROL. Ministru secretar de Ministru secretar de Stat la departamentul Stat ad-interim la de- justițiel, parlamentul de finance, I. Câmpinânu. I. O. Brătianu. No 735 Prin înaltul decret cu data din 30 Marti-, după propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul financelor, D. Justin Bojinca s’a numit în postul de cămă- raș al salinelor Târgu-Ocna. MINISTERUL AGRICULTUREI, C0MER- CIULUI Șl LUCRĂRILOR PUBLICE. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor La toți de faciă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul agriculturel, comereiulul și lucrărilor publice, cu No. 2,908; Vedend jurnalul consiliului Nostru de miniștri, încheiat în ședința de la 24 Martie 1877 ; In puterea art. 29 din legea comp- tabilităței , Am decretat și decretăm ce urmesă: Art. I. Jurnalul consiliului Nostru de miniștri, de la 24 Martie 1877 es- te aprobat de Noi. Art. II. Se deschide pe sema minis- terului agriculturel, comerțului și lu- crărilor publice nn credit extraordinar de lei 40,000 pentru plata diferiților lucrători întrebuințați de compania Crawley la construirea liniei ferate Ploesci-Predeal. Art. III. Creditul de 40,000 hi ci- tat la art. 2 de mal sus se va acope- ri din fondul extraordinar de 200,000 lei, prevădut în budgetul general al Statului pe a. c. cu regulare ca aces- ta sumă, (de 40,000 lei) să se resti- tue fondului sus dis , îndată după vo- tarea de către Senat a creditului de 150,000 Ier, votat de Adunarea depu- taților în ședința de la 15 Martie 187 7, pentru plata lucrătorilor companiei Crawley. Art. IV. Miniștrii Noștri secretari de Stat la departamentele financelor și lucrărilor publice sunt însărcinați a esecuta disposițiunile presentului decret. Dat în Bucuresci, la 31 Martie 1877. CAROL. Ministru secretar Ministru secretar de Stat de Stat ad-interim 1* departamentul agricul- la departamentul li- ture!, comereiulul și lu- naneelor, crierilor publice, I. C. Brătianu. I. Docan. No. 713. CAROL I, Prin grația lui Dumnejefi și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sanetate-, Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul agriculturel, comereiulul și lucrărilor publice, cu No. 2,485; Având în vedere jurnalul consiliu- lui Nostru de miniștri, cu No. 5, din 15 Martie 1877 , Am decretat și decretăm: Art. I. Jurnalul consiliului Nostru de miniștri, citat mai sus, se aprobă, MONITORUL OFICIA' AL ROMÂNIEI 6 (18) Aprilie 1877 prooăm ca suma de 34,000 pe lângă curtea ile' apel diu Focșani, Camera Comunelor. D. Jenkins va pro- ’.itum necesară pentru cons- este pus în disponibilitate. pune mâine uă resoluțiune tinzând a blama • podul® peste Șiret, lapune- D. Teodor Buradă, «nai membru ini Gadiiiți, pe calea județiană Roman- h curtea de ape: din lași, este pus în gₘnₐ. isluiu, din județul Roman,săse chel- disponibilitate. ' Constantinopoli, 16 Aprilie. - Dele- I Polichronie Sulescu, licențiat în gațil muntenegreni afi plecat astăzi pe ea- tuescă de județ din fondurile drumu-' I ¹ r c । unt afectate prin budget. | drept de la facultatea din Bucuresci, Art. III. Ministru Nostru secretar actual procuror la curtea de apel din Stat la departamentul agriculturei, Craiova , supleant la acea curte, în cn rciului si lucrărilor publice va aduce la îndeplinire decretul defaciă. Dat în Bucuresci, 1877 Ministru secretar de Stat la departamentul agrieul- turef. comerciului și lucră- rilor publice, I Docan. la 1 Aprilie CAROL. NO. 724. ^ISTERU’ Ut .JSTITII In vederea legei pentru abrogarea vele coprinse tn raport, art. 2 din legea din 1868, relativă la adaosul de membri și procurori la jurțile de apel, prin înaltul decret i domnesc cu No 730 de la 1 a cu- rentei , după propunerea făcută prin Bucuresci, în care a fost numit D. Procop Dumitrescu, și care nu s’a pre- sentat la post, remâne suprimat. membru la curtea de apel din Craio- va raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul justiției, sunt numiți; D N. Prisăcenu, licențiat tn drept, cărei statute au fost aprobate prin înaltul ictual membru la curtea de apel din decretau No. 1,835, din 20 Noembre 1875, Bucuresci, director general al aces- pᵣjₙ adresa registrată la No. 557, din 18 lui minister desărcinându-se D. I cₒₘ„Qᵢₒă ₗₘₐₜₐᵣₘ ₒₚₑᵣₐțᵢ„ₙᵢₗOT Dendrino , procurorul curțel de apel din Bucuresci, de acestă funcțiune pe 1se e’ care o îndeplinea provisoriă. ’ Ministerul publică spre cunoscința tu- D-nil Andrei lonescu și Simion Po- taior încetarea operațiunilor acel Bănci, pulenu, cel ănteiu membru și cel din cât și încetarea lui de a o mal recunâsce urmă procuror la curtea de apel din p₆ viitor ca societate anonimă. Bucuresci, sunt puși în disponibilitate. Postul de procuror la curtea din ------ I’ G. M. Eliescu, licențiat în drept Petersburg cu data de astă-dl către Cores- de la facultatea din Bucuresci, actual ’ în aceiași calitate la curtea din ml va pleca probabil la 19 Aprilie pentru Focșani, în locul D-lul C. Luca. ⁸rma D. Em. Christodulo, doctor în drept de la facultatea din Bruxelles, actual procuror la curtea din Iași, întrunind condițiunile art. 1, 3, 7 și 13 din le- gea de admisibilitate, membru la cur- tea din Focșani, în locul D-lulT. Botez. D. lacob S Albu, actual procuror locul D-lul Toma Bogdan Prin înaltul decret domnesc cu No 731, de la 1 Aprilie 1877 , după pro- punerea făcută prin raport de același D. ministru, D. C. Bucșan, actual ju- decător de instrucțiune la tribunalul 'Ilfov, s’a permutat în aceiași calitate la tribunalul Prahova în locul D-lui i i T. Popeseu Vălcenu, destituit după art. 120 si următorii din legea de or- ganisare judecătorescă , pentru moti- PARTEA NEOFICIALE. Bucuresci, 5 Aprilie 1877. Administrația Băncel de Bucuresci, ale DEPEȘI TELEGRAFICI. (Serviciul privat al Monitorului) 1leu», 16 Aprile.—Se telegrafică din pondența Politică: Campania diplomatică s’a terminat. Cza- Londra, 16 Aprilie. — Camera Lorzi- lor. Lordul Derby , minis rul afacerilor străine, răspundând lordului Granrille, es- plică că Englitera a semnat protocolul în singurul scop de a obține ca Rusia și Turcia să desarmeze. Dâcă Rusia și Tur- cia nu desarmeză, protocolul devenind nul, trebue, în împrejurările actuale, a se ab- ține de orl-ce previsiune asupra viitorului. lea Odessa. Escadrele Marel Negre și Ma- rel Mediterane sunt gata a pleca. Kișeneff, 17 Aprilie. — Mișcarea tru- pelov ruse din armata de Sud de la Kiși- neff către UnghenI este fârte înaintată. Aceste trupe cu cât merg înainte cu a- tât sunt înlocuite prin alte forțe venind din interiorul Rusiei. Petersburg, 17 Aprilie. — Este posi- bil ca principele Gorceakoff să însoțâsqă pe Czarul la armata de Sud. (Havas) SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ Ședința de la 4 Febrnariîi, 1877. Președința D-lui vice-președinte han Ghica asistat de D-nil secretari Belo Ștefan și Rășcanu Dimitrie. (Urmare) D. prim-ministrn. D-lor, onor. D. A- postoleanu a <)is că dovedesce că a luptat pentru liberile alegeri încă din timpul mi- nisterului mefi, că a fost așa de grosavă luptă și atâta presiune, în cât efi n’am is- butit în nici un colegifi din Putna. Vedeți câtă era de mare presiunea și cât impu- nem alegStorilor în cât s’a putut alege ori- cine a luptat. D-lor, onor. D. Apostoleanu <)ice de ce nu mi s’a înaintat, de ee nu am avut tâ!» rapârtele, și de ce nu ’I am dat în judeca- tă pt acel primari. Scițl de ce D-lor ? Pen- tru că nu avem timp să administrăm cu interpelațiunile din Cameră și din Senat! Apoi, D-le Apostolene, pentru un fapt așa de simplu, asupra căruia am venit și am declarat că guvernul ’șl va face datoria, și asupra căruia singur D-vâstră ați spus că justiția a fost sesisată și că procurorul a constatat faptul, să faceți uă interpelare cu atâta sgomot ? Și să venițl de aci să fa- ceți D-le Apostolene, un curs de libertatea de care trebue să se bucure alegătorii, să faceți un curs de constituționalism șicele- alte ? Nu era mal bine, că uă-dată ce ați de- nunțat faptul să fi trecut la alte lucrări importante, ds cât să fi căutat a veni la uă consecință fără resultat 1 Apoi, D-lor, dâcă veți veni D-vâstră pentru orl-ce fapt la care administrațiu- nea nu s’ar putea dovedi că este complice, și să dațl un vot cum am săurmes, atunci altul va veni pe aceste bănci, D. Aposto- 6 (18) Aprilie 1877 monitorul ofigialal româniei 2317 leanu însuși; căci eă nu voifi putea sta aci ca un copil căruia să ’l indicați cum tre- bue să urmes ' Numai când veți veni cu un fapt, prin care veți convinge pe majo ritatea Senatului că nu ’ml fac datoria, nu- mai atunci puteți cere un asemenea vot. D. vice-președinte. Etă cum s’a resu- mat moțiunea. D. prim-ministru Dâcă a constatat procurorul, ce să mal se amestece admi- nistrația ? D. Apostoleanu. Deră procurorul a în- cheiat numai un proees-verbal. D. prim-ministru. Și D. ministru jus- tiției nu dă ordine ? D. Apostoleanu. țHcețicăada ordine ? D. prim-ministru. Dâca ne țineți până la 7 ore sâra, și îu cea-altă Adunare până la 2 ore nâptea, cum avem să lucrăm ? D. Apostoleanu. Etă D-lor moțiunea, v’o mal citesc uă-dată : „Propun ca D. ministru de interne să „orânduâscă uă anchetă asupra eonsiliu- „lul comunal de Focșani relativ la publi- „carea și facerea listelor “ D. loan Ghica. D-lor, nu intru în con- siderantele, dâca D. Apostoleanu are do- vedi de cum s’a petrecut faptul, însă să fie convins D. Apostoleanu că guvernul’șl va face datoria. Ge cere D. Apostoleanu prin moțiune ? Să se facă uă anchetă prin care să se constate că primarul nu’șl-a fă- cut datoria vedeți D-lor, că D-sa cere mult mai pucin de cât a făcut guvernul, căci s’a dat cașul pe cale judiciară. D. Apostoleanu. Nu a declarat acâsta D. ministru. D. loan Ghica. Dați’ml voe, D-le A- postolene, efi nu v’am întrerupt; respec- tați opiniunea mea, ea pâte să nu fie la înălțimea opiniunilor D-vâstră, dâră are drept să ’și facă drumul în Senat. D-vâstră cereți să se trămită uă anche- tă administrativă, pentru ce? Pentru că nu v’a plăcut aceea ce a făcut procurorul. Care va fi dâră filiera prin care voiți să trâcă acestă cestiune? Voiți ca după ra- portul acelei anchete să se ia acel primar și să se trămită la pușcărie ? EI, D-le A- postolene, ce om de lege va face acâsta ? Atunci se va trămite la procuror. Apoi guvernul a făcut ceva mai mult, l’a trămis d’a dreptul, și dâca acel primar va fi cul- pabil de ceea ce ’l acuș ați D-vâstră, ’l va da în judecată. Nu mai era dâră trebuință să maî cereți a se numi uă anchetă administrativă. In- țelegâm uă anchetă parlamentară, înțele- gâm câud ați avea verl-uă îndoială de in- tențiunile guvernului și ar fi trebuință de âre-cari lămuriri, dâră când D. ministru v’a spus că a trămis cestiunea d’a dreptul la procuror.... D. Apostoleanu. Nu am autjit acâsta. Efi am audit că D. ministru a dis: nu am avut timp să cercetes, dâră procurorul a încheiat proees-verbal, nii, despărțițT cu totul de Turcia, pentru ca să ni se spue formal și telegrafic că Mithad-Pașa a cădut de la viziriat ? Nu cum va că tot a fost, ceea ce ne spunea guvernul uă-dată, că Constituțiunea Tur- câscă ne condamnă și pe noi ea provincie Turcâscă ? Pucin și primesc uă scrisâre din Moldova, pe care v’o citesc, spuindu ’mi că, ca unul ce sciti să urmăresc pas cu pas pe guvern fie el chiar acela al D-lui Brătianu, plăcut safi displăcut, însă să ’l întreb, ca să ne spună semnificarea unui asemenea act. Pe de uă parte am mulțumit acelei per- sâne, pe de alta am anunțat acâstă inter- pelare, după ce am constatat că, dâcă te- legrama n’a fost trămisă de ministru de interne ci de către ministru de finance care nu avea competința, acâsta provine dintr’uă nepricepere care ar da loc să se califice faptul de un actde anarchie. Astă- zi că mi s’a dăt cuvântul a desvolta inter- pelațiunea, am onâre a întreba pe D. Bră- tianu : a căcjut Sultan Abdul-Azis, a căijut Sultan Murat al V-lea? (ilaritate). A că* $ut vizirul Rusdid-pașa, a cădut pr-șe- dințele Republicel Francese Thiers, mi- niștri Brogli și Dufonr, și nu s’a mai te- legrafiat îo țâră oficial; și pentru că s’a destituit Mithad-pașa urma să prevenițl țâra? Nu cum-va noi eram în râsboifi safi în conflict cu Turcia, și Mithad-pașa era suveranul Turciei safi agresorul nostru ? Numai RisticI al Serbiei putea face acest act; safi că guvernul nostru Român’I place a ne crede Turci! Dâră ’ml va respunde că, prin destituirea lui, vom câsciga noi pretențiile nâstre, safi că acâsta avea să liniștâscă țâra, fiind că acest Mithad-pașa era om care iubea țâra lui și ne era fârte ostil; atunci întreb pe guvern dâca a re- deschis în lipsă’I acele pretenții? Căci căderea lui Mithad se scia de tâtă lumea, fiind publicată prin tâte jurnatele; și să mi se spue care este resultatul cererilor repețite de la venirea noului vizir ? Gre- șala și lipsa de inteligență practică și ni- mic mal mult! Nu era destul că biată țâră duce sarcini în spinare, apoi să ’I se mal pue și frica în ânima sa că a devenit pro- vincie turcă! Interpelarea mea țintâsă a rădica acâstă panică d’asupra poporului; afară numai dâcă D. Brătianu ne va spune astăzi ca să ne putem mândri, că D-sa. prin politica D-sale, a dat jos pe Mithad- pașa! (ilaritate). Acâsta ’ml-ar fi părut bine, dâră din nenorocire nici acâsta n’a fost, de și era grefi să restârne D. Brătianu pe un Mi- thad-pașa care a ținut în eșec uă confe- rință europeană. Acum că fapta s’a făcut, că țâra se va convinge că ea a provenit din nepricepere politică a D-lul Brătianu, sper că în vii- tor nu se va mat repeta; dâră acâstă ces- tiune deștâptă uă alta și mal importantă ; am vfidut că, acolo unde guvernul D-lul D. I. Ghica. M8 iertați, a 4’3 că a tră mia cestiunea la procuror. D. Apostoleanu. Fârte bine! Atunci în facia declarațiunilor că deja sunt date or- dine în privința acesta, retrag moțiunea. D. prim ministru. Mâ iertați! Am dis că procurorul este sesisat. Dscă procuro- rul nu va urmări, ministrul justiției vada ordine ca procurorul să ’șl îndaplinâscă datoria. D. G. Apostoleanu. Fârte bine , retrag atunci moțiunea. D. vice-președinte. Incidentul este în- chis. La ordinea cailei este interpelațiunea D-lui senator I. Deșliu relativă la uă cir- culară a D-lui ministru de interne către prefecți prin care le anunță căderea lui Mithad-Pașa. D. I. Deșliu. Ori de câte ori fac uă in- terpelațiune acâsta jenâsă pe D. ministru președinte și acâsta de când este la pute- re ; mai ’nainte câud D-lui o.a simplu se- nator și făcâm altora interpelațiunl tot așa de meritorii, de multe ort D. Brătianu a observat D-lul Catargiu care se plângea în contră’mi că ’l iafi timpul cu interpela- țiunile mele, și ’l spunea că interpelațiu- nile sunt de uă mare necesitate fiind un control sever care aduce guvernului mari ser viei uri; și că nu numai că nu trebue să renunțăm la acest drept câștigat prin Con- stituțiune, dâcă nu l’am avea am lupta din tâte puterile ca să ’l dobândim ; uă-dată însă ce’l avem trebue păstrat și respec- tat. Acestea erafi credințele D-lul Brătia- nu ; acum când D. Brătianu a luat locul D-lui Catargiu, ne cântă tot cântecul D-lui Catargiu, că nu ’I râmâne un câs pentru administrațiunea țârei! Cu tâte a- cestea eu cunoseându’mi datoria, ’mi țin calea de priveghere și control pe care ’ml o arată Constituțiune?, și nu încetes de a cere îndreptarea măcar a celui mal mic râfi care încuragiasă pe cel mare. D-lor, cunâseețl că și în Senat ca și în Camera deputaților a avut loc incidentul nenorocit numit conflictul Turco-Ro- mân cu ocasiunea greșitei interpelări a Constituțiunel Turcești, în care părea gu- vernului nostru că România ar fi cuprinsă de și noi ’I spuaâm contrarifi, așa că în cele din urmă și Savet-Pașa a negat for- mal chiar ceea ce ni se spunea că a răs- puns agentului nostru la Constantinopoli. Publicul român rămăsese îngrijatdeteme- merile guvernului, și nu scia ce să hotă- rască; de uă-dată apare în tâte comunele rurale uă telegramă circulară venită de Ia sub-prefecți prin prefecți, âră ministr i ce o espediase era uu alt ministru de cât cel competent de interne, adică era actualul D. președinte al consiliului I. Brătianu, pe atunci ministru de finance. Depeșea ți- nea coprinderea următâre : „Mithad-Pașa Vizirul, nu numai că a fost destituit dâră și esilat.“ Se întrebați paeinicil locuitori ai țârei, ce afinitate este în re . i Româ- iONHOBUL OFfOlAb AL KU&ANif 2318 Brătianu e dator să liniștâscă țâra, nu o face, și de cestiuni fără scopseamparâză. Este vorba că eri a apărut din Viena uă telegramă în jurnalul Timpul, în care se Zice: „Eri s’a încheiat între România și Rusia „un tratat pentru trecerea trupelor rusești „prin România?' Publicul, cu drept cu- vânt, a fost surprins sciind că țâra s’a declarat neutră; dâră a trebuit să se și în- grijâscă pentru că în capul guvernului era D. Brătianu. Nu cred că pe banca ministerială, unde pot fi erori, pâte fi idea de a compromite România sau de a o perde! Dâră miniștrit sunt datori fie-care în ceea ce ’I privesce, să veghese și să liniștâscă țâra. Și cu tâte acestea, D. ministru care nâgă acel tratat, de care vorbesc depeșile, a refusat să dea un comunicat țărel spre a desminți asemenea scirl. EI bine spuneți D-vâstră dâcă eu tre- buia să rămân indiferent de asemenea ces- tiune atât de importantă, și cum calificați acest fapt petrecut sub ochii guvernului? Cum calificați și faptul circulărel către prefecți, relativă la Mithad-pașa, însușin- du’șl D. Brătianu căderi de ministru de interne. Sfârșind, rog pe D. prim-ministru, pe de uă parte, să lase pe fie-care ministru liber în atribuțiunile sale, pentru care sunt răspunzători; căci a fi președinte de consilifi nu va să Zi°ă a fi autoritar, a fi stăpân. Eu, ca representant al țărel, sunt dator să interpeles, și am respunderea ca să afle țâra care a fost scopul ce a urmărit D. mi- nistru Brătianu trămițând acea telegramă prefecților. D. prim-ministru. Mă declar neprice- put, cum a Zis D. Deșliu, și ’ml sparg ca- pul ca să respund! Mal ântâifi declar că, în adevăr, mă supără interpelările când vinii din partea altora, dâră din partea D-lul a devenit uă a doua natură. D. I. Deșliu. De abia ’țî-am făcut trei de când ești la minister; sileștete să nu provoci și altele. D. prim-ministrn. EI bine, D-lor, onor. D. Deșliu vine și se face apărătorul drep- turilor și atribuțiunilor fostului mefi coleg de la interne. Dâcă colegul meu de la in- terne nu s’a socotit jicnit — fiind că D. Vernescu nu este așa om ca să fie un sim- plu director și efi vizir — dâca D-lul nu s’a găsit jicnit, ce interesâză pe D. Deșliu cari era relațiunile între noi, și dâcă onor. D. Vernescu m’a autorisat să fac acea de- peșe? Nu pâte interesa acâsta Senatul și țâra. Al donilea, pentru ce am făcut acea de- peșe ? Mal ântâifi, n’am făcut neroZia ca să aștept să se publice în tâte Ziarele; am primit sâra depeșea și am trămis acea te- legramă prefecților, fiind că scie tâtă lu- mea că nu suntem nici amici, nici inamici al lui Mithad-pașa, dâră fiind că era un om care era să provâce un resbel, și țâra tâtă este în contra resbelului, am socotit că este bine să depeșeZ prefecților ca să scie că Mithad-pașa a cădut și sunt șanse de pace, nu în țâră, ci între marele puteri care era în ajun de a face resbel. Dâră onor. D. Deșliu crede că acesta este un act nepriceput. Dâră întreb dâca acest act a adus vre-uă vătămare causel nâstre, că astăZl sunt mal multe șanse de pace ? Apoi, mal tâtă lumea crede în a- ceste șanse. Al douilea, Zie® D. Deșliu că de ce n’am dat un comunicat Ziarului Timpul pentru uă depeșă ce a publicat’o. Apoi, dâcă a I sta să dafi comunicate ca să des- mint tâte acusările ce se fac în jurnalele oposițiunel, ar trebui ca Monitorul să nu fie plin de cât de acele comunicate. Apoi, D-lor, când se Zice că s’afi făcut tratate între România și Rnsia, vedeți câtă onâre ne face; acâsta se Zice de patru, cinci luni, s’a dat desmințirl, și astăul nimeni nu mal crede acâsta; el bine, adversarilor mei tot- d’auna le place să publice acâsta. Dâcă ar fi fost un lucru noii, atunci observația D-lul Deșliu ar fi fost la locul el, dâră un lucru care de atâtea luni s’a scris și s’a desmintit, ce nevoe mai are de noul comu- nicate? Chiar acel cari erafi siguri de a- câsța, astăZÎ nu mal cred că este adevărat» Etă ce am avut de dis. Voci. închiderea discuțiunel. D. Deșliu. Nu pâte să ’ml ia nimeni cuvântul după regulament. Cine cere în- chiderea discuțiunel nu cunâsce regula- mentul (aplause). D-lor, onor. D. Brătianu, în loc să ’ml mulțumâscă de serviciul ce ’l-am făcut spuindu’I greșalele ce a făcut, șicerendu’I a nu le mal repeți safi a le îndrepta, se plânge în contră’ml; fapt ce probesă că sistemul este tot acela ca al D-lui Catar- giu, schimbându-se numai persânele. Nu este esact că interpelările sunt uă a doua natură a mea, dâră faptele D-v. și carac- terul mefi de a nu le trece cu vederea, mă pun în posiție de a vă interpela și, prin urmare, de a vă displace. D. Brătianu uită că datorâsă ilegalităților D-lui Catargiu și interpelărilor mele urcarea sa la minis- ter; alt-fel să ’ml permită să’i spun că și astăZl ar fi ținut discursuri la Mazar-pașa (aplause), fără ca nimenisă’iasculte. Prin urmare, respectese pe acela care luptă pentru țâră, și care a lăcrămat când ați venit D-vâstră la putere, creZând că re- presentațl adevăratul partit național libe- ral; dâră am fost înșelat și am văZut că sunteți tot cei din 1868, și că nu veți fi D-vâstră acela care să scăpațl țâra de ne- voile ce o bântue. Respectați, dâră, pe un representant al țărel, mal cu sâmă când vine cu uă cestiune atât de seriâsă, fiind vorba de uă atingere a demnitățel națio- nale... 6 (18) Aprilie 1877 D. Manolescu. Da, seriâsă ! D Deșliu. Nu pricepe toți seriositatoa, D-le Manoleseu. Acum, în ceea ce privesce ordinul către prefecți, D. ministru a uitat că Constitu- țiunea pune sub apărarea Senatului și drep- turile, și datoriile fie-cărui ministru în parte, și a întregului Cabinet în deosebi. Luând atribuțiunile colegului D-sale de la interne, D. Brătianu a comis uă violare de atribuțiunl. Miniștrii între el nu ’șl pot face asemenea concesiuni de cât în virtu- tea unul decret care să fie publicat prin Monitor-, n’a fost? Nu este dâră îu regulă. Acum, dâcă D. prim-ministru a voit să spue țărel despre Mithad-pașa, ca de un eveniment petrecut în Europa, să ne mul- țumim că n’a telegrafist în țâră și despre venirea lui Don Carlos ! Voci. A! D. Deșliu. Prin urmare, prin acâstă greșâlă D. prim-ministru a putut provoca și uă critică în corpul diplomatic nesciind la ce să atribue uă asemenea faptă, lucru ce nu ne prea recomandă în străinătate. In ceea ce privesce comunicatele, D. Brătianu răspunde că nu este dator să le facă ne având timp. Acest răspuns însem- nâZă un refus pe față către noi și un dis- preț către țâră! InFrancia, D-lor, unde se respectă puterea esecutivă, s’a desmințit imediat un Ziar care vorbesce că Francia a încheiat un tractat cu Anglia în privința cestiunel Orientului; acest comunicat s’a publicat de două ori în Monitor precum și în cele alte jurnale și negreșit ca să afle, și poporul Francez pentru liniște, și pu- terile străine. D-v. Ziceți că nu sunteț datori; dară dacă uă dicețl este dovadă că nu vă puteți deprinde cu regimul parla- mentar; cu tâte acestea un fapt avantat, fie chiar ne adevărat, când nu. se desminte, este presupus de adevărat de aceea am ce- rut să ’ml spuneți s’a încheiat [acel tratat saii nu cu Rusia v’am dat? voe chiar să mă in rerupeți, numai să mă liniștesc, să ’ml dațl un răspuns mal lămurit. Efi D-lor senatori, am luat act de acâstă soire, m’ im îngrijat și de aceea am adus lucrul înaintea D-v. făcându’ml datori* de representant al țării n’am nici uă moțiune. D. vice-președinte. Incidentul se în- chide de sine ne mal cerând nimeni cu- vântul. D. Cămărășescn. Rog pe onor, biurofi să bine-voâscă a face uă amintire îndem- nând pe comisiunea verificătâre să se o- cupe de alegerea de la Roman care se ține de atâta timp în suspensiune nu scifi pen- tru ce. D. vice-președinte. D. Cămărășescu să biue-voâscă a afla cum că comisiunea de verificare a avut necesitate de âre care lă- muriri cerute de la însuși D. Vuinov, însă D. Voinov nu este aci este absinte din ca- pitală. Așa dar ce hotărasce onor. Senat; să pă- 6 (18) Aprilie 1877 șim în secțiuni sati să votăm indigenatele? Voci. Să votăm indigenatele. D. vice-președinte. Pun la vot cine eslc pentru votarea indigenatelor să biae- "oâscă a ridica mana. S’a primit. D. Drosu raportor, suindu-se la tribună dă citire raportului relativ la indigenarea D-lul dr. Emil Max: 'Domnilor senatori, Projectul de lege prin care se acordă calitatea de cetățân Român D-lul dr. Emil Max în virtutea art. 16 din codicele civile, presentat din noti în deliberarea Senatului cu Domnescul Mesagiu Nr. 325, secțiunile D-v luâudu’l în cercetare 4 din ele l’afl admis în unanimitate, singura [secția II a fost pentru stagiti, și unul din membrii a- celel secțiuni a cerut a se aduce și actul de botez. Comitetul delegaților întrunindu-so în dlioa de 27 [Ianuarie 1877 în numSr de 4 membrii și anume: Prințul D. Ghica, D-nl Apostol Grăjdănescu, N. Manolescu, și sub scrisul, în absența D-iuI N. Vlaicu delagatul secțiunel IV a luat din noii în cercetare sus Zisul project de lege și având în vedere actele din dosar a constatat: 1) . Că D. dr. Emil Max este născut în orașul Botoșani , botezat în religiunea creștino-catolică, precum atestă actul de botez sub Nr. 344 și certificatul sub No. 74 din anul 1874 ale Parohiei catolice din Iași. 2) . Că nu s’a depărtat nici uădată de la îndatoririle unul cetățân Român, plătind dările către Stat. 3) . Că nu se bucură de nici uă protec- și că este căsătorit cu pă- 4) . Că fucționeză ca jurat, la curtea cu jurați din Iași, ori când este chemat. 5) . Că se bucură de uă bună reputațiu- ne; și ca medic a adus servicii importante așezămintelor publice și concetățenilor săi din Iași, în timpuri grele de epidemii precum atestă primăria comunei Iași, prin certificatul sub Nr. 203 din anul 1873. Pentru aceste considerante comitetul de- legaților, în msjoritate, a admis sus disul project de lege; singur delegatul secțiune! a 2-a, a menținut opiniunea secțiunel din care face parte. Comitetul vine prin subscrisul raportor a vS ruga, D-lor senatori, să bine-voițî a’l vota și D-v. ast-fel precum el s’a presen- tat. Raportore, N. Droso. PROJECT DE LEGE Art. unic.—In virtutea art. 16 din co- dicele civil, se acordă calitatea de cetățân Român D-lul doctor Emil Max. Ministru justiției, Al. Lahovari. »iune străină ’mântână. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Se deschide discuțiunea și nu cere nimeni cuvântul. D. viee-președinte, Cogălnieeanu. D-lor, acest indigenat este cu dispensă de stagiu și spre a fi adoptat trebue majori- tate de două treimi. Raportul fiind de mal multe dile vom proceda îndată la vot cu două treimi. — Se pune la vot projectul de indigenat și resultatul este cel următor: Votanțî ...................30 Majoritate de % ■ ... 20 Bile albe 22 Bile negre. . 8 D. vicc-președinte. Senatul a aprobat indigenatul D-luî dr. Max. D. președinte al consiliului de miniștri depune următârele projecte de legi. 1. Projectul de lege pentru reducerile și suprimările făcute în personalul serviciu- lui penitenciar; 2. Idem relativ pentru modificarea unor articole din legea sanitară; 3. Idem relativ pentru modificarea dis- posițiunilor art. 286 din codicele de pro- cedură penală; 4. Idem relativ la modificarea art. 10 11 14 și 15 din legea organică a curțel de casațiune, și 5. Idem relativ la abrogarea art. 2 din legea de la 1868, relativ la adăogirea de membrii și procurori la curțile de apel. Se vor tipărî și împărți la secțiuni. Se cere urgența pentru aceste projecte. D. vice-președinte. Maî sunt și alte projecte de urgență cum sunt cele finan- ciare. Se pune la vot urgența pentru pro- jectele depuse; s’a primit urgența. Trebue însă a se da timpul necesariti spre a se putea studia în secții. Continuăm cu or- dinea dilei. D. secretar D. Rașcan citesce, în lipsa D-lul raportor Belu, raportul pentru indi- genatul D-luî A. Vineș: Domnilor senatori Conclusiunea prin car serecunâsce drep- turile civile și politice de Român D-luî Alexe Vineșu, în virtutea art. 9 din Cons- tituțiune, votată de onor. Adunare a depu taților în ședința din 31 Iulie 1876, și presentat în deliberațiunea Senatulu cu Domnescul mesagiu No. 2,093, secțiunele D-v. luând’o în cercetare. 4 diu ele a ad- mis’o, âră sesețiunea III a înlăturat’o nea- vând act de lepădarea de sub protecțiunea străină. Comitetul delegaților întrunindu-se în Zioa de 21 Decembre 1876 în număr de 4 membrii și anume D-nî Apostol Grăjdă- nescu, Abil Teohari, Vasile Gudgiii și sub- scrisul, fiind absinte D. N. Vlaicu, dele- gatul secțiune! IV și luând din noti în cer- cetare acâstă coclusiune; și avend în vedere atât actele din dosar, cât și cele douti ce 2319 le a presentat Senatului pe lângă petiția înregistrată la No. 29 din 1876, nu a pu- tut constata că D. Alexe Viueș a emi- grat do la protecțiunea străină Astro-Un- gară. Pe acest motiv comitetul delegaților a respins sus Zisa conclusiune în unanimi tate, și vine prin subscrisul raportor a su- pune la cunoscința D-v. acâsta, și vă râgă să bine-votț! a vă un! și D-v. cu acâstă o- piniune. Raportor, Sf. Delu. CONCLUSIUNE. Art. unic.—In virtutea art. 9 din Cons- tituțiune. se recunâsce drepturile civile și politice de Român D-lul Alexi Vineș. Acâstă conclusiune s’a votat de Aduna- rea deputaților în ședința sa din 31 Iulie 1876, și s’a adoptat cu majoritate de cinci- zeci și noue voturi, contra a opt. (Semnat) Președinte, C. A. Rosetti. (L. S ) Secretar. F. Alunianu. D. vice-președinte. Discuțiunea este daschisă. D. Cămăreșescn. Dior senatori, D. A- lexe Vineș este Român nâoș născut în Transilvania; a venit aci în România de sunt 24 decani, se află însurat cu Româncă, este proprietar în Călărași, ține moșii în arendă, are capitalul săti și se bucură de nă bună reputație. A cerut lepădarea sa de sub protecțiunea Austriacă încă de la anul 1862 și maî nainte de acâstă epocă, recu- nâscerea sa pentru esersarea drepturilor politice. Dovadă că a cerut lepădarea men- ționată este adresa ce esistă în dosar a consulatului Austriac și dacă consulatul nu ș!-a dat consimțimântul sâti la cererea D-luî Vineș, causa nu este alta de cât că se pretinde a merge D. Vineșî la consulat cu douî frați aî sSI, ce ati părăsit Tran- silvania înainte de a plăti uă sumă de 300 fiorini, darea pentru că ati fost după timp scutiți de a servi în oștire; bine-voițî a as- culta să vă dati citire din dosar atât acel adrese, cât și doveZi legalisată în regulă cmstătătâre să de tâte câte are onâre a vă spun (citesce actele dindosar). Acum că vă cititi acestea, vin să vă a- trag atențiunea asupra art. 9 din Constitu- țiune pentru a vă pronunța daca Constitu- țiunea a înțeles să se câră consimțimântul consulatului putereî sub a căria protec- țiune cere Românul lepădarea sa, sati nu- maî dovadă că ’șl a făcut cererea de lepă- dare căci în cașul din urmă adresa con- sulatului Austriac, ca uă avem în dosar, constată că D. VintșJ a făcut lepădarea, de sunt acum 15 anî. D. Lungeanu. Mie mise pare că D. Că- mărășescu, voind să ajute pe acest om.... D. Cămărășescu. Protestez în contra vor- bei de ajutor. D. președinte faceți bine de observați D-luî Lungeanu, să nu mă între- 2320 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 6(18) Aprilie 1877 rupă și să păstreze cuviința, eu nu fac alt cred că acâsta nu ne pâte împedica pD noi de cât dafi deslușiri de ceea ce am vâdut de a vota. Acesta este privit întră Români în dosar, și constat disele mele cu citirea iar nu între supușii austriacl. ce dădui hârtiilor din dosar, nu tind să D. loan Deșliu. D-lor senatori, ori de câte ori am împământenit, safi am voit să împământenim, nu am avut alt în vedere de cât folosul ce aduce țârei acea împă- mântenire, așa după cum chiar se prescrie în lege. Acest D. Vineș care cere împă- mântenirea. care 4ice că are uă moșie în arendă de 7 mii de galbeni, nu a putut să plătâscă 300 de fiorini, pentru ca să pâtă scăpa de protecțiunea Austriei, prin ur- mare fiind ast-fel, pâte chiar moșia în a- rendă să fie a altuia, apoi trebue să vedem să nu provocăm din acâsta vre-un conflict cu guvernul Austriei. Așa dar, D-lor, mal întâii! să se descar- ce de protecțiunea Austriei, să lătâscă acel bani, și apoi să vie cu cererea de îm- pământenire. D. General Florescu. D-lor, în tâte cestiunile care au ajuns la vot într’un Corp Legiuitor, trebue mai 'nainte de tâte să fim bine luminați, pentru ca să putem vo- ta în eunoscință de causă. D. Vineș este cunoscut că de 20 ani esercitâză comer- ciul, că prin urmare este folositor țârei, că este Român, că se ocupă eu agricultu- ra și cu creseerea vitelor, și că se bucură de cea mal bună opiniune în județul lalo- mi a. Acum D-lor, dacă remâne îndoială, că nu ar fi îndeplinit acea formă care a sus- citat observațiunea D-lul Deșliu să amâ- năm cestiunea, până când va aduce dovadă că ar fi îndeplinit și acea formă. D. Grăjdănescu. D-lor senatori, efi am avut ocasiunea de a eunâsce pe acest D. la curtea cu jura . Este un proprietar din județul Ialomița, și chiar esercitâză drep- turile de cetățân Român. Sunt dar de opi- mune a ’i primi. Voci. AI făcut râu că nu ’l al denunțat. D. vice-președinte. Senatul va vota cum va găsi de cuviință, sunt dator însă a vâ arăta, că regula păzită de guvernul nostru pentru un străin care cere împă- mântenirea este că trebue mal întâifi să se refuiască cu protecțiunea de care a a- parținut. Onor. Senat însă va vota cum va voi. Este uă propunere de amânare a D-lul Lungeanu. — Se dă citire propunerel. PROPUNERE _Subscrișii propunem amânarea acestui indigenat penă va aduce actele cerute de lege“ (Semnat), Lungeanu, — Se pune la vot propunerea, și se primesce de Senat. D. vice-președinte. Continuăm cu or- dinea 4ilel• fac nimulul ajutor pe nedrept, și mal cu sâmăîn privința împământenirilor, nu prea sunt condescendent pentru streini, altceva însă sunt pentru Români, mal cu sâmă cel din Transilvania. D. Lungeanu. Viti să vă dafi deslușiri că acâstă cestiune am tratat’o în secție îm- preunăfcu D. Cămărășescu.'și amjfost în di- vergință de opiniune căcl,după mine, este ca pe de uă parte să avem cerereaa ace- luia care voesce a deveni pământân , că s’a lepăda’ de protecțiune , și pe de alta din partea protecțiunel că se dă voe de emigrațiune, almintrelea ar fi fârte lesne că ori-ce om care ar face cele mal mari rele în alte State, ca să scape de penali- tate, să emigreze la noi și să devie Ro- mân ! Voim să avem în mijlocul nostru pe Români, dar să fie folositurl națiuneî iar nu vătămători și să se conforme legi- lor, și acâstă încredințare n’o putem lua de cât când și protecțiuuea de care depin- dea a primit cererea de emigrare. Pentru aceste cuvinte am fost în divergință cu D. Cămărășescu de și D-sa a voit să în- țelâgă alt-fel. D. Cămărășescu. V8 rog să fiți buni să ascultați ca să vedeți dacă ajut saă nu a- jut pe D. Vineș, fiind-că eă sunt cam în contra indigenatelor. Iată un act subscris de mal mulțl proprietari din Ialomița, care afirma îatr’un mod solemn de ce calitate se bucura acâstă persână care prin munca sa neobosită și prin uă conduită demnă face onâre a fi primit între noi. tot de uă-dată și respunsul Ascultați consulatului protecții. la cererea sa de lepădarea CERTIFICAT Din partea c. și reg. agenții și consu- „lat general, se certifică prin acâsta că „D-lul Alexe Vineș, a dat petiție cerând „emigrarea de sub protecția Austro-Un- „gară, și că D. Alexe Vineș de la veni- „rea sa în țâră nu s’a bucurat nici uă-dată „de protecțiuuea Austro-Ungară. C. și reg. Austro-Ungară vice-consul. (L. S.) Semnat, Domin- Acum cu voia D-lul vice-președinte Co- gălniceanu am trimis un amploiat de aci la cancelaria agenției Austriaco să vadă ce este, și iată ce a găsit, că se cere de la D. Vineș să plătâscă trei sute fiorini pen- tru a fi scutit de miliție. Așa dar din chiar adresa consulatului Austriac se constată că de la 1864 a cerut emigrarea Legea 4ice că îndată ce a cerut un român că se lâpădă de protecțiuuea străină, se consi- deră român. Acum dacă vine consulatul să 4ică : plătesce cutare sumă ce escl dator și apoi te poți lepăda de protecția nâstră, D. secretar D. Răscanu dă citire rapor- I tulul și conclusiunel relativă la indigena- tul D-lul Slavcof Domnilor senatori, Conclusiunea prin care se acordă, în virtutea art. 16 din codul civil. împămân- tenirea D-lul Dr. I. G. Slavcoff votată de onor. Adunare a deputatilor în ședința de la 23 Februarie 1876, și presentat în de- liberațiunea Senatului eu domnescul Me- sagifiNo. 2,096, secțiunele D-vâstră luân- d’o îi cercetare s’a pronunciat ast-fel: Secțiunea I, II, IV și V ’l a supus la stagiul de 10 ani de la data cererel sale adică de la 15 Ianuarie 1876, iar secțiu- nea III ’l a respins. Comitetul delegaților întrunindu-se în 4iua de 21 Decembre 1876, în numâr de trei membrii și anume : D-nil Ahil Teo- hart, V. Gudgiu, și subscrisul fiind ab- senți D-nil Dr. Severin și N. Vlaicu, și luând din nofi în cercetare acâstă conclu- siune, și având în vedere atât procesele verbale ale seețiunelor D-vâstră, cât și cererea sa către onor. Adunare a deputa- ților de la 15 Ianuarie 1876, prin care se vede că D. Slavcoff nu are stagiul de 10 ani, conform art. 16 din codul civil, în virtutea căruia să ’I se acorde împămân- tenirea, comitetul pe acest motiv, în una- nimitate a respins sus-4isa conclusiune, și vine prin subscrisul a supune la cunos- cința D-vâstră resultatul deliberărel sale, rugându-vâ să bine-voiți a vâ uni și D-v. cu acâstă opiniune. (Semnat) Raportor, SA Bellu. CONCLUSIUNE In virtutea art. 16 din codul civil, se acordă împământenirea D-lul doctor I. G. Slavcoff. Acâstă conclusiune s’a votat de Aduna- rea deputaților în ședința de la 23 Fe- bruarie anul 1876, și s’a adoptat cu ma- joritate de 48 voturi, contra a 20. (Semnat) Președinte, C. Brălloiu. (L. S.) Secretar AT. Moscu. D. vice-președinte. Discuțiunea este deschisă. D. Doctor Severin. D-lor senatori, D. Slavcoff de și de origină străin, însă lo- cuesce în țâra nâstră de mai mult timp, s’a indentificat, ca să dic așa, cu naționa- litatea nâstră întru atât că studiile sale atât cele primari cât și cele superiâre lâ a făcut în țâră, urmând cursul de medici- nă al facultățel nâstre. Este unul din doc- torii destinși. Prin urmare, un asemenea om de și pâte nu ’șl afi îndeplinit âre-care formalități cred că nu am face un râu dacă vom primi pe un asemenea tânâr destins. D. N. Manolescu. întocmai ca și D. Severin voifi să fac și efi uă amintire că D. Slavcoff afi fost decorat chiar de gu- 6 (18) Aprilie 187 / MON'TOKUL UMOUx. ROMANI 2321 vernul Serbiei pentru serviciile aduse cu ambulanța Română. Cât se atinge însă pentru scutirea sta- giului de 10 ani, remâne ca Senatul să a- preciese, și eii unul nu scid dacă putem trece peste acâstă cerință a legei. D. Lungeanu. Am cerut cuvântul spre a mă pune alăturea cu D. Manolescu. Dis- pensa de stagii! legea o regulâză numai pentru persânele acelea care aii adus ser- vicii mari țărel, care aii adus vre uă in- dustrie. Iar când este vorba de a învăța la scâlă pentru ca să ’și pâtă face uă esis- tență în societate, acâsta nu e destul, ci trebue a ’și împlini și stagiul. Pentru ce legiuitorul a regulat un termen ? pentru ca să se pâtă vedea dacă cel ee vrea a fi Român corespunde la datoria de cetățân Român și în urmă să se votese. In câtă vreme dar, legea cere să fie pă- zită, nu pot de cât să rog pe onor. Senat să lase și pe acesta în suspensiune, saii să votese respingerea indigenatului până când ’și va îndeplini stagiul. D. vice-președinte. D-lor, acest indi- genat fiind cu dispensă de stagiu, trebue să se voteze cu majoritate de */,. D. Cămărășescu. Să se pue la vot con- clusiunile raportului, așa dice regulamen- tul. D. vice-președinte. Voiii face după plăcerea D-lui Cămărășescu. Se pune la vot conclusiunile rapor- tului care sunt pentru respingerea indi- genatului. D-nii senatori proced la vot. — Resultatul votului este : Votanțl . . , 30 Majoritate de % . 20 Bile albe pentru ... 22 negre contra. 8 D. vice-președinte. Senatul a respins indigenatul. La ordinea (jileî nu mai este nimic. D. Deșliu. Rog pe biuroii să bine-vo- iască a pune la ordinea dilei propuner a mea privitâre la stingerea datoriei publi- ce, s’a citit regulat conform regulamentu- lui, și mai este să se citâscă uă-dată spre a o putea desvoltă. D. vice-președinte. Se va citi în șe- dința viitâre. D. Deșliu. Rog pe D. ministru să bi- ne-voiască a ne respunde care este causa eă nu trimite dosarul diplomatic privitor la neutralitatea țârei, căci după trei a- drese ce ’I s’a făcut, nu a respuns nimic ministerul de esterne și fără dosar nu pot desvoltă interpelarea. D. vice-președinte. Se va mal scrie, și, de nu va respunde, D-vâstră puteți in- terpela guvernul. D-lor ordinea dilel este epuisată. Ședința se ridică la 5 ore sera, a- nunțându-se ședința publică pentru Luni. ADUNAREA DEPUTATILOR I 1 SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA. Ședința de Ia 19 Martie, 1877. Președenția D-lui președinte C. A. Ro- setti, asistat de D-nil secretari M. Buri- leanu, I. Lățescu și I. Carabatescu. Ședința se deschide la 1 oră și jumătate după amia<)I. Presenți 78 D-dI deputațl. Nu respund la apelul nominal 72, și a- nume : Bolnav. D. C. Fusea, In congediu : D-nil Gr. Berendeiu, T. Boiu, G. Di- mitrescu, R. Campiniu, C. Catargi, P. Con- stantin, L. Costin D. Cozadini D.DonicI. C. Fleva, I. lonescu, I. Mârza, G. Prun- cu, D. Sofronie F. Alunânu. M. Ghelme- gânu, G. Tăcu, I. Iurașcu. Fără arătare de motive: D-nil P. Arbore, T. Bagdat, St. Bechia- nu, N, Blaramberg, C. Bobeica, A. Gr.Bo- nache, D. Brătianu, N. Bujoreanu, Se. Că- linescu, A. Candiano-Popescu, D. Cas- troian, N. Catargi, A. Celibidache, N. Cișman, I. Codrescu, Gr. Cozadini, D Crăeiunescu, G. Exarhu, N. Furculescu, D. Genescu, P. Ghica. G. Gâță, D. Giani, C. Giuvara, G. Macri, G. Magheru, D. Măr- găriteseu, G. Mârzescu, D. Miclescu, G. Miclescu. Fr. Milescu G. Morțun, N. H. Nicola, S. Nieolaii, N. Nicorescu, C. Pe- șiaeov, M. Roseti, Se. Roseti. M. Sehina, 0. Șoaree, I. Sturza, V. Urechiă, A. Var- nali, M. Vladimirescu, Sc. Pastia, C. Cli- meseu, A. Vizanti, D. Leca, A. Stolojan, A. Teriachiu, P. Gazoti, G. Danielopolu, N. Lupașcu. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se trămite la comisiunea de indigenat petițiunea D-lul Eremia Petrieu. D. G. Rădescu. D-lor deputațl, între mal multe raporturi ale comisiunel de pe- tițiuui care st aii la ordinea dilel și nu le am putut resolva nici în sesiunea ordina- ră, nici în acâsta estraordinară, din causa multor lucrări mai urgente ce a avut să trateze acâstă onor. Cameră este și uă petițiune a spitalului de la FolticenI, prin care cere să fie scutit de taxa de transmi- tere, scutire care s’a acordat și spitalelor St. Spiridon din Iași. Dacă mulțimea lucrărilor nu ne a per- mis să resolvăm tâte petițiunile, vă rog, ca măcar petițiunea spitalului de la Fol- ticenI să o resolvăm, pentru că ea prives- ce pe cei bolnavi iar nu pe cei sănătoși, să se ocupe Camera de dânsa câte-va mi- nute, căci conclusiunea comisiunel este de a se trămite guvernului. D. președinte. Ordinea dtilei nu se pâte schimba de cât cu învoirea guvernului și a Camerei, văd că nici un D. ministru nu respunde. D. V. Maniu. Voiii să atrag atențiunea onor. Camere, și mai ales a onor, comitet care era delegat din partea Camerei pen- tru a face projectul de lege asupra peti- țiunei arendașilor, să ’I atrag atențiunea asupra unei regretabile erori care s’a stre- curat în acâstă dare de sâmă, eare ne face un fârte mare răă. . . D. președinte. Ce folosesce acâsta ? când va veni cestiunea la ordinea dilel veți face acâstă observațiune, acum însă ați vorbi fără nici un resultat. D. B. Mania. Ar fi bine ca până atunci să se îndreptede erârea, care face un mare răii (sgomot). S’a trecut D. Cogălniceanu că datoresce Statului 179,000 lei, pe când D-sa nu datoresce nici un ban. D. președinte. Când va veni cestiunea la ordinea dilel veți vorbi. Acum vom pro- cede la votarea în total a legii timbrului, care a remas din ședința de eri din causă că nu era votul complect. D. I. Brătianu, președintele consiliu- lui. D-lor, sunt mulțl din D-nil deputațl care aii votat, după cât mi s’a spus, în contra acestei legi, fiind-că ea conține un articol care e contra convențiunilor de co- merciu încheeate cu Puterile străine; acel articol este că asigurările străine nu plă- tesc tot în aceeași proporțiune în care plă- tesc cele din țâră, s’a pus uă proporțiune mult mal mare. D-lor, convențiunile mă popresc ca să pot pune în lucrare acel articol, prin ur- mare să nu fiți îngrijați, căci când »e vor deschide Camerele la 15 saii 20 Maiii se va modifica acel articol; de aceea fac apel la D-nil deputațl să votede acâstă lege. D. președinte. Acâstă îndreptare se va face la Senat. D. președinte al consiliului. Așa este și mai bine. Voiii propune la Senat îndrep- tarea. — Adunarea procede la votarea în total a legii timbrului, și resultatul scrutinului este cel următor : Votanțl .............64 Abțineri ... 4 Majoritate reglementară . 39 Bile albe pentru . .47 „ negre contra . . 17 D. președinte Adunarea a priimit pro jectul de lege. Acum, D. Pilat are cuvântul. D. C. Pilat. D-lor deputațl, în creditul votat pentru avansurile făcute de guvern D-lui Crawley, din erârea copistului, s’a dis la art. 2 că acâstă sumă se va emite îu bonuri de tesaur din împrumutul de 16 miliâne, în loc de a se dice : peste împru- mutul de 16 miliâne, care e deja epuisat. 2322 Prin urmare, v8 voiti da citire din noii projectulul votat, însă cu rectificarea a câstă. D. președinte. MS ertațl, D-la raportor; eti au pot priimi acâstă procedare. Dâcă erdre s’.i comis, nu râmâne de cât sail să se amendeze projectul la Senat, sâti gu- vernul să aducă un alt project de lege. D. Pilat. E erdre de copist. D. președinte. Nu pat de cât să con- sult Adunarea decă încuviințddă citirea din noă. Adunarea încuviințddă a se face a câstă rectificare. D. G. Vernescu. Observ, D-lor uă rea procedare în punerea la vot. Se 1 chiar de s’ar fi putut efectua împrumutul, totuși nu era de ajuns pentru acoperirea totalei datorii cu care este gre- vată comuna urbei Galați. Era der neapă- rat pentru lichidarea întregel datorii să se face un noii împrumut de 655,309 lei, 65 bani. Acâstăcifră. împreună cu impru mutul de 1,980,170 lei, 57 bani, autori- sat prin legea din 1875, al căruia anulare se cere acum prin alăturatul project de lege, compun sama de 2,135,480 lei, 22 bani, pentru care se cere autorisațiune de împrumut; și la care adăogându-se suma de 171,839 lei, 97 bani, rămasă ca econo- mie din budgetul anului 1876, se achită cu desăvârșire totala datorie de 2 307,320 lei 15 bani. Atât din punctul de vedere a modicită- țil procentului și amortismentului prevă- zut prin legea împrumutului autorisat în 1875, din care causă nici s’a putut rea- lisa, cât și din punctul de vedere a micu- lui număr de ani destinat pentru amorti- sarea acelui împrumut, care prin marea sa anuitate ar fi împovărat budgetul anual al comunei 6 (18) Aprilie 1877 Consiliul comunal pentru a înlătura a- semenea inconveniente legitime, cere au- torisațiunea Corpurilor Legiuitdre de a contracta împrumutul de 2.135,480 tel, 22 bani , cu uă dobândă de 10 la sută și ainortiaabil în 22 ani. Realisarea acestui împrumut pentru a sa lichida cât mal neîntârziat datoria ce apasă asupra comunei, este de cea mal mare urgență. Creditul comunei sdrunci- nat prin suferințele în care se găsesc cre- anțele sâle, se va restabili imediat, și a- facerild luându’șl cursul lor normal, co- muna va putea să se ocupe serios de lu- crările în esecuțiune, și cele ce sunt a se esecuta pentru binele și înfrumusețarea o- rașulul. Pe aceste considerante, comisiunea D-v. financiară conchidⁿ la încuviințarea auto- risațiunil de împrumut cerută prin pro- jectul guvernului, rugându-vă și pe D-v. D-lor deputațl, să bine-voiți a’l da sanc- țiunea D-v. Raportor, C. Pilat. PROJECT DE LEGE Art. 1 Comuna Galați este autorisată a contract un împrumut de 2,135,480 lei, 22 bani, cu procent de 10 la sută și amor- tisabil în curs de 22 anî prin uă anuitate fixă, care se va înscrie în budgetul comu- nei pe fie-care an până la definitiva stin- gere a acestui împrumut. Art. 2. împrumutul de leî 1,480,170, bani 57, ce a fost autorisată comuna Ga- lați a contracta prin legea din 28 Februa- rie 1875 se anuleZă. D. Manolache Costachi. D-lor depu- tațl. mal ’nainte de tâte să ne întrebăm ce rol jâcă Adunarea și guvernul în asemenea cestiunl? Este âre Adunarea numai un biurou de înregistrare, sati este un Corp care are drept să esercite un control efi- cace asupra unor asemenea operațiuni fi- nanciare? Ușurința cu care s’au făcut de- osebitele transacțiunl din partea orașelor, transacțiunl în urma cărora mal tâte ora- șele s’ati îngropat în datorii, a provocat uă lege care pune îndatorire ca tâte operațiu- nile acestea financiare să vină în cerceta- rea guvernului, și apoi să se aprobe de Cameră. EI bine, când este uă lege care pune uă asemenea obligațiune, se înțelege că Adunarea nu pâte să aibă rolul de sim- plu biuroti de înregistrare. Din acest punct de vedere eti vtiZ că legea acâsta are uă lacună esențială fiind-că nu v§Z opiniunea ministerului asupra condițiunilor împru- mutului, dâca le aprobă sau nu. Afară de acâsta. noi nu cunâscem încă dâca tote cheltuelele suat bine studiate și apoi mo- tivul cel mal principal este acesta, că ce- stiunea s’a studiat numai de comisiunea financiară, care comisiune nu are misiunea de cât de a esamina cererile de cr dit sati legile financiare pentru Stat, iar nu cerin- țele comunelor, care cerințe tot-d’a-una 6 (18) Aprilie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2323 dâcă legea acâsta nu se va vota, D-sa, di ce că nu ar avea de cât să depună cheia. Apoi, atunci întrsb pentru ce D. primar, nu a avut grije să facă a se presenta acâstă lege mal d’inainte la Cameră, âră nu toc- mai acum la finele sesiunel, când suntem puși în imposioilitate de a lua cunoscința de causă ? Voesce âre D. primar să aco- pere responsabilitatea D-sâle cu responsa- bilitatea nâstră⁹ Acesta eti nu • primesc. D. G. Mantu. D lor, cererea primăriei către ministerul de interne este făcută încă din Decembre anul trecut, însă tre- bue să scițl că la minister sunt multe lu- crări și dâcă a întârdiat nu este vina nâs- tră. D. N. Fleva. D-lor, eu am fost cel d’in- teiti care să recunosc că comunele, și mal ales cele mal populate, trebue să fie eman- cipate de tutela autoritățel centrale, însă acesta nu mâ scâte pe mine din posițiu- nea dificilă în care mă găsesc astă-^I, și cred, împreună cu D. Manolache Costachi că noi uu putem astă-dl să votăm acest împrumut. Este uă lege, D-lor, care, deși dup l părerea mea este rea, însă este uă lege care supune împrumuturile comunale la aprobarea Corpurilor Legiuitâre... D. B. Maniu. Acâsta este mare noroc. D N. FJeva. Ei bine, a supune la a- probarea Corpurilor Legiuitâre, un împru- mut și mal cu semă un împrumut atât de mare, este ca Corpurile Legiuitâre în pli- na cunoscință de causă, să se pronunțe, căci toți seim că un împrumut, fie comu- nal safi județean, fie al Statulu, nu însem- nâsă nimic alt de cât un imposit noti, și acest imposit noti este cu atât mal mult neplăcut cu cât el este destinat, nu ca să facă îmbunătățiri în comună saii în județ, ci pentru ca să plătâscă greșele din tre- cut. Eti recunosc că primarul împreună cu întrâgă comună Galați, să găsesc într’uă posițiune fârte grea, dâră și noi depută- ții nu ne găsim îu posițiune mal bună și de aceea rugăm cel pucin să se tipărâscă raportul comisiunel și projectul de lege, pentru ca să vedem și noi ce trebue să fa- cem, căci dâcă comuna Galați a putut să rabde până acum, va putea răbda încă câ- te-va (Jile. Ni s’a citit raportul, l’am am)it și atât tot, nu seim nimic mal mult. Dâcă aș cu- nâsce cestiunea, atunci pâte că ’m! aș da votul mefi; dâră nu pot vota numai pe sim- pla încredințare a persânei cutare safi cu- tare ci trebue să votes în deplină cuno- scință de causă. Etă, D-lor, pentru eare motive nu pot să mfi pronunț și de aceea mâ unesc cu propunerea D-lul Manolache Costachi și rog pe Cameră să încuviințese tipărirea raportului și în același timp, dâcă D. pri- mar nu se va formaliza, l’aș ruga să ne presinte și un bilanț tipărit în care să se arate tâtă datoria comunei. mergeai!, conform regulamentului, la sec- țiuni. Nu aveți de cât să deschideți regu- lamentul, nu aveți de cât să consultați precedentele Camerei, și ve veți convinge că tdte cpstiunile de asemenea natură s afi tratat mal ântâiu de secțiunile Camerei, iar nu de comisiunea financiară , și veți dobândi încredințarea că modul care ni se propune astădl este atât de periculos în eât n’aș avea nevoe de cât să vS aduc a- minte numai nenorocita afacere de la che- iul Brăila, unde cu tdte că cestiunea a trecut prin consiliul de miniștri, cu tdte că mal pe urmă mi se pare că s’a votat și de Adunare, totuși s’a făcut uă erâre care a costat două miliâne de franci. Așa dâr, D-lor, mi se pare că ar trebui să punem mal multă esitațiune în votarea împrumutu- rilor comunale, mal ales că și ele sunt tot atât de împovărate cu datorii ca și Statul. Prin urmare decă D-v., nu veți trămite acest raport, cum cere regulamentul și tradițiunele acestei Camere, la tâte secți- unile, cel pucin să faceți ca să se tipă- rescă, pentru ca să putem cunâsce și noi motivele care reclamă ase face un împru- mut atât de însemnat. Nu putem noi de uă dată să luam de- plina cunoscință de causă numai după o simplă citire a raportului, și să votăm contractarea unui împrumut de doue mi- liâne. Deră se invocă urgența; apoi ur- gența nu va să dică ca să discutăm un project necunoscut și prin urmare să nu seim ce am votat. De aceea efi sunt de opiniune a se ti- pări raportul și espunerea de motive spre a ni se pune în cunoscință, și tot de uă dată a ni se arăta șt opiniunea guvernu- lui asupra trebuințelor ce a constatat că necesitedă acest împrumut. D. G. Mantu. D-lor alaltă-erl s’a cerut urgența și Adunarea a încuviințat’o. Co. muna Galați, este datâre 1,700,000 franci ți decă acest împrumut uu se va acorda comunei de Galați, efi vă declar că noi nu mal putem să stăm acolo, fiind-că sunt da- torii de plătit pe care nu le mai putem a- mâna. Comuna este datâre la casa de de- puneri 1,172,000 lei, pentru care casa de depuneri a luat măsuri pentru secuestra- rea comunei mal este datâre încă 500,000 lei D-lul Gr. Eliade ; mal este în altă par te alte 300,000 lei, ast-fel în cât are nea- părată nevoe de a efectua acest împrumut. Și apoi, D-v., sciți că aceste datorii sunt din trecut, de sub acel regim de risipă, și dâcă D. Manolache Costachi, sa opune la votarea acestui împrumut, efi nu am decât să ’I dati cheia casei comunale pentru ca să facă să administrese alt cine-va inte- resele comunei căci noi nu vom mal pu- tea merge dâcă vom fi secuestrațl de tâte părțile. I Manolache Costachi. In adevăr, D-lor văd că D. primar de Galați, să gă- sesce în așa de mare strâmtorare în cât, D. G. Mantu. Bilanțul este tipărit și l’ațl putut vedea. D. N. Fleva. Pâte să fie aci, însă nu s’a împărțit la nimeni, căci efi unul nu l’am căpătat, nu l’am vâdut. De aceea dric ar trebui să ni se dea atât raportul cât și bilanțul, pentru ca să putem vadea care este starea financelor comunei Galați. D. președinte al consiliului. D-lor, este în adevăr uă opiniune care se susține de mulți, ca împrumuturile comunelor și ale județelor să nu trâcă prin Corpurile Legiuitâre, însă acâstă opiniune nu cred că ar putea fi admisă, și acâsta sub două puncturî de vedere, unul este că comuna nu pâte să fie absolut liberă precum și ju- dețul. D. B- Maniu. Atunci ar fi uă federați- une curată. D. președinte al consiliului. MS ier- tați, nu vorbesc aci din punctul de vedere politic, ci din punctul de vedere financiar și cred că nu veți înscrie acest principifi în noua lege comunală ce veți vota; pen- tru că acâstă disposițiuna ar putea avea uă înrîurire vătămătâre chiar asupra cre- ditului Statului, fiind-că, comuna saii ju- dețul ar face împrumuturi inoportune sati nefolositâre, atunci se înțelepe că Statul, guvernul și țâra, are să întrebe până unde vor merge aceste împrumuturi, și decă ele ar lua proporțiunl prea mari, negreșit că ar lovi creditul, nu numai al comunei safi al județului, ci pe acela al țârei întregi, căci tot asupra contribuabililor care ali- mentâsă budgetul Statului afi să cadă greutățile acelor împrumuturi. Alt-ceva este când uă comună este au- torisată, prin votul Cjrpurilor Legiuitâre de a face un împrumut, căci acea auton- sațiune face pe comună să aibă mai multă încredere pe lângă capitaliști, cari în tot- d’a-una caută să aibă cât se pâte mal multe garanții, prin urmare, și din punctul de vedere al interesului general și din acela al localităților, trebue ca ori ce lege de împrumut să trâcă prin Corpurile Legiu- itâre. Acum, vin la observațiunea făcută de D. Manolache Costachi. D-sa, a ejis că cestiunea nu este studiată, nu e cunos- cută. Din nenorocire cestiunea este cuno- scută, și prea mult cunoscută, căci risipa din trecut și datoriile de atunci sunt care apasă astă-()I pe comuna Galați, acâstă cestiune a fost de atâtea ori ridicată în Cameră și discutată prin jurnale, în cât astă-di toți seim că, comuna nu mal pâte să mârgă înainte; ea nu mal are mijlâce de a’și plăti nici chiar dobîndele care ab- sorb întreg venitul ei. Acâstă datorie s’a constatat și de guvern și o certific și efi, căci sciti că comuna datoresce trei sute mii franci casei de depunere numai ca do- bânda și acea casă a pus secuestru asupra tutulor veniturilor comunale. Aș fi înțeles dâcă s’ar fi propus alalță- 2324 KONliOBUL L IGiAL AL .OMAN1L 6 (18) Aprilie 1877 ieri să se tipărâscă projectul și cele-alte acte; dâră astă-di când s’a terminat lu- crarea și când s’a constatat că comuna Ga- lați în adevâr nu pute eși din impasul în care se află fără acest împrumut. . . Uă voce. Do co nu ni s’a presentat mal d’inainte acest project de împrumut. D. președinte al consiliului. In ade- văr ar fi fost mal bine ca acâstă cestiune să se fi presintat Camerei cu mult mal ’nainte, căci atunci Adunarea cu ocasiu- nea cercetărel acestui project ar fi putut numi uă anchetă și ar fi cercetat cu de a- mânuntul tdte dosarale; deră dâcă nu s’a putut presența mal de mult acest project, cine vă opresce ca după votarea lui să fa- ceți acâstă cercetare? Onor. D. Fleva a ^.is: sciu eă ce are să se facă cu acești baal? Și bine a făcut D. Fleva, de a face acâstă întrebare, pentru ca să ’ml dea ocasiune a ’I spune la rân- dul mefi că ar fi bine că acești bani să se verse la casa de depuneri și consemnați- une, căci acolo și este cea mal mare dato- rie și apoi din ceea ce va prisosi se vor plăti și datoriile cele-alte. Dâră dâcă D-v. veți insista ca să se tipărâscă și apoi să’i discutați, el bine, efi am fost fericit ca Se- natul să se complectese astă-lonel,Emanoil Filipescu, Grigorie Gr. Isăces u, Gheorghe Rozno- vanu colonel, Gheor he Pruncu, Grigorie Cozadini, lân Gr. Ghica general, lordachi Gh. Mătasariu, lordachi Nanu lordachi Doicescu, Hristachi Tatus, Nicu Roset Bălănescu, Nicolae Calimah Catargi, Ni- colae Gridov, Neculae S. Vlaicu, Neculae Albu, Nicu Călino, Prințul Dimitrie B. Știrbei, Șerban Cananăiî, Ștefan Gh Prun- cu, Vasile D. Stan, Vasile Zaharia. Listă definitivă a eligibililor la Senat, din dis- trictul Vâlcea, cu drepturile prevăzute la art. 23, din legea electorală, pentru esercițiul a- nulul 1877. D-nii Costică I. Lahotari, Căpitan P. Muntânu, Dimitrie G. Simulescu. Coata- che Grecenu, major C. Cerkez, Nicu I. La- hovari, Nicolae lancovescu, Scarlat Căli- nescu, Vasile Pleșoianu, Zisu Dimitreseu. Listă definitivă de personeie ce au drept a fi eligibile la Senat, din județul Huși pe anul 1877. D-niî Dimitrie Ralet, lân Mârza, Marin Ralia, major C. Teliman, Cost. N. Corbu, colonel N. lamandi, Dumitru Castroean, Anton Constantin Alecsandru Negrutzi, Dimitrie Beria, Generalul A. Mavrodin Pentilil Andreescu Nicu Juvara, lorgu Fi- lipescu, Mihalache Botez, Scarlat Lambrino Lascar Rosetti, Dimitrie Rosetti, Eustatiu Caligari, Prințul Gr. M. Sturdza. Mihail Cogâlnicânu, Petr. S Papadopol, Nicolae Bosie, Alecsandru Livadide Dimitrie A. Rășcanu. Listă definitivă de personeie eligibile la Senat pe anul 1877, din județul Putna. D-niî Alecu Sihlânu, Gheorghe Orleanu, Gheorghe Apostolânu, lâu Gheorghe Lan- ga, Costache Cernat, Constantin Gâță, Cos- tache Olănescu, colonel P. Mavrodin, Ni- colae Voinov, Petrea Buzdugan, Thdodor Gâță, colonel Panaite Tufelcică. Listă definitivă a persoaelor eu drept de eli- gibili Ia Senat, formată conform art.,.... diu lege* electorală, pe anul 1877, din județul Sueeva. D-nil Alecsandru Agioglu, Diaconovicî lân, Ghițescu Gheorghe Theodor, Grecâ- nu Alecsandru, Milo Alecu, Morțun Ema- noil, Prăjescu lancu, Stamati Vasile, Softa Petru Stamati Dimitrie, Singurof Nicolae, Forescu Vasile Alecu. Grecenu lorgu. Listă definitivă de personeie eligibile la Senat pe anul 1877, din județul Bacău. D-nil Alee.andri Vasile, Aslan Alecu, DonicI Manolache Dionisie Costache, a- cum mort, Ion Anasta&ie Cracti JDimi-, trie, Colonel Luis doctor, Leca Dimitrie- colonel, Leca Gheorghie, Lupașcu Dimi- trie 0., Murguleț Costache, Prodan Cons- tantin, Paraschiv Dimitrie, Pisosehi Ni- colae Colonel, Platon Constantin, Roset, Dimitrie, Roseti C. Tețcann, Strat Ian cu Strat Dimitrie, Strat Costache, Vilner A- . lexandru. D. prefect de Argeș însciințâsă, prin ra- portul No. 2,874, că tânărul Mihalcea Ilie, din comuna Gliganu, la stat nalt, facia roș- covană, părul, sprincenile și ochii negri, îmbrăcat cu cojoc, înscris în lista de recen- sământ pentru recrutația eontigentulul a- nulul curent, a dosit. Sunt invitate autoritățile administrative și comunale, să ia măsurile cuvenite pen- tru dovedirea sus numitului tânăr, cărui să ’I pue îu vedere ca să se presinte îna- intea consiliului de revisie, când va începe lucrările sale. MINISTERUL DE FINANCE. La 19 Mal 1877 tesaurul român are a plăti la Londra, în primirea D-lor Fruh- ling et Goschen, bancher, valârea cuponu- lui de procente pe semestrul 1 din 1877, și a comisionului de 7, la sută din împru- mutul Oppenheim et comp., în sumă de lire sterlinge 38,735, schit 18, pensi 3. Se publică spre cunoscința generală că doritorii de a se însărcina cu plata acestei sume la Londra, sunt rugați a se presența la ministerul de finance, pentru a concura Luni la 18 Aprilie curent, la 2 ore după amâdî; licitația se va face cu oferte sigi- late care ae vor primi pânâ la ora 2 7S fix. Ori ce oferte presentate după ora 2 7a precum și supra-oferte, nu sunt primite. Tesaurul va rambursa în Bucuresci și în monetă de aur sus citata sumă care face lei 968,397, bani 90, împreună cu agiul ce va resultă la fie-care liră sterlină peste va- lârea el legală de 25 lei, câte lei 150,000 în fie-care săptămână, începând de la pri- mirea chitanței, constatând plata făcută la Londra. No. 8,052. 1877, Aprilie 2. (La 6, 10 și 15 Aprilie.) — La 18 Aprile curent, se va ține lici- tație în localul ministerului de finance, pen- tru vândârea scrisurilor fonciare în valâre de leî 54,900 cu cupânele pe semestrele viitâre, începând de la Iulie 1877, garanția foștilor casieri generali ai districtelor I«- mail și Tutova, anume Ștefan lân și Dimi- trie Frunză, pentru împlinirea sumelor da- torate fiscului; doritorii se vor presența la minister în tjioa arătată mal sus, spre a de- pune ofertele lor pânâ la ora 2 și jumătate după amâtjî; dupâ aprobarea licitației, a- cela asupra căruia se va face adjudecarea va depune în dată uă cauție în efecte a le Statului îu sumă de lei 2,000, âră în ter- men de 24 ore va vărsa la casieria centrală prețul scrisurilor fonciare vândute, care i se vor da în primire prin casa de depuneri. Dâca cumpărătorul nu va fi următor să verse prețurile efectelor vândute, ie va re- ține în folosul Statului, cauțiunea de lei 2,000, destinându-se o altă 7,38 29;5t 2*18 ''5 4 Cătrănire . .. 70 56 0-72 50 80 5 . Ferăria . 11 17 1 54 „17 " CALEA FERATA A STATULEI IAȘ1-UNGI1ENI Cu începere de Vineri ¹⁸ ₃₀ Martie 1877, ror circula dilnie Trenurile mixle următdre s g-. Stațiuni Tren No. 1 1 1 ioO No ■ ? 1 o; p I Sosire Plecare Stațiuni Plecare ncit de mișcarea căi sosire c Iași 11.25 11 00 Unghenl ruși 1. 15 , CristescI 11. 35 11.27 ; : Unghenl români 1. 20 1. 50 UnghenI romanț 12. 00 11. 55 Christesci 1.58 2. 00 Unghenl ruși lari ' 2. 22 p OBSERVAȚIE NI i. Trenurile vor trage la peronul căol ferate Lemberg Cernăiițî-IașI. 2. Casa biletelor la plecară-din Iași, se află la vagonul postai al trenul Se va deschide la 10 25 Se va închide la 10 55. 2328 MONITORUL OFICIAL AL ROMANI- 6 (18) Aprilie 1877 restul citatulu period, cu condițiunile și regulamentul înserate în Monitârel ofici- ale No. 106, 123 și 167 din 1874. Administrația domenielor și pădurilor Hiatului. La 6 Mal 1877. ora 2 din rji. urmend a se ține licitațiune pentru venirea a 35 obligațiuni rurale de Bucovina, în valâre de lei noul 175,800, saii florini 87,900 cu cupâne ueexigibile. Administrațiunea publică acâsta spre cunoscința persânelor ce ar dori a cumpăra citatele efecte, spre a se presenta la con- curență tn locul acestei administrațiunî, unde urmesă a se efectua licitațiunea la <)ioa și ora defiptă, însoțiți fiind de garan- țiile provisoril ce se cer și care urmesă a fi în valâre de hi 17,000 în numerar safl efecte publice recunoscute de Stat; es- plicânduse tot-dD dată că persână asupra căreia se va adjudeca și confirma vândArea acelor obligațiuni, va fi datâre în cas d’a se aproba licitația, să verse la thesaur penă în termen de 5 (jile de la confirmare, în numerar preciul e ar resultă pentru a- cele efecte de la licitațiune, după care nu- mai se va restitui adjudecătorului garan- ția provisorie. No. 9,217 (3-3) 1877, Aprilie 2. Pentru motiv că asupra actualilor a- rendașl pe periodul 1876—1886 al moși- ilor Tomesci cu Cătunele, partea rămasă Statului din acâstă proprietate cedată Co- munei Iași, a monastirei Gol a și Sinesci, cu trupurile a MetropolicI ambele din ju- dețul Iași, figurâsă datorie mal multe câș- turl diu arendă, și fără să se fi complectat până în present garațiile definitive. Administrațiunea, conform art. 89 dini condițiunile de arendare, afl dispus pe dej opaițe deposedarea arendașilor, âră pe alta, scâterea moșiilor în arendare pe res- tul citatului period, fixând ijloa de licita- țiune pentru 21 ale curentei luni Aprilie, la ora 2 diu care ³⁰ va ⁰f«utua simul- tanei!, atât în locul administrațiunel, casele Ștefănescu, calea mogoșâier, în Bucuresci, precum și la prefectura județului iași. Condițiurile cu care rearendâsă espu- sele moșii, sunt cele stabilite pe indicatul period înserate în Monitârele oficiale No. 130 și 163 diu 1875. Tot-o-dată îusă să esplică că persână asupia căreia se va adjudeca și confirma aceste moșii, va fi da- târe pe lângă a respecta învoelile ce se vor fi făcut de delegatul administrațiunel pen- tru esplâtarea lor pe anul curent, dâr a despăgubi și pe administrațiune de valâ- rea semănăturilor ce se va fi făcut de ea pe acela moșii. Se pi blică acâsta, spre cunoscința per- sânelor ce ar dori a lua îu rearendare es- pusele m șil, spre a se presenta la con- curențiă, la 4>*Ja Și ora defiptă îu locurile mal sus citate, âră garanțiele provist rie •e urmâsă a se depune la licitațiune, va fi pentru cea d mtâiu în valâre de lei noul 12,500 și pentru cea a 2 de lei 15,250, a patra parte adică din arenele actuale și în efecte prevăzute de regulamentul de licitațiunl. No. 9,224. (3—3) 1877, Aprilie 2. Fiind că la licitațiunea ținută în (jioa de 8 Martie 1877, conform anunciu- lul din Monitorul oficial No. 41, din 1877, nu safl presentat concurențl pentru moșiile condamnate în tablofl de mal jos, ce afl fost scâse în rearendare pe restul periodu- lui 1875—1880 pentru motiv că arendașii lor u’afl fost următori, a complecta safl depune garanțiile definitive în termenul prevădut de art. 22 din regulamentul de licitațiunl. Administrația scâte din nofl în rearen- dare arătatele moșii și face în general cu- noscut, că, licitațiunea rearendărei unor asemenea moșii pe comptul actualilor a- rendașl s’a fixat pentru dioa de 21 Apri- lie 1877, care se va ține la ora 12 după amâd.1, atât în locul administrației, casele Ștefănescu, calea Mogoșâeî, în Bucuresci, pentru tâte moșiile notate în menționatul tabel, precum și la prefecturile județelor în care cad fie care moșie, tot cu condiți- unile și regulamentul înserate în Monitâ- rele oficiale No. 106,123 și 167, din 1874. D-ni amatori cari doresc a lus în rea- rendare citatele moșii, sunt invitați a se presenta în ai Stata di și oră la localurile indicate mal sus însoțiți de garanțiile pro- visonl cerute de regulament, spre a putea fi admiși la concurență. No. 9,220 (3-3 1877, Aprilie 2. Tablou moșiile arendate pe periodul 1875—880 și al cărora arendași n’a ti complectat garanțiile. Jude{ul BusAă. 1. Vleanci a schitului Nifon, arendate cu lei 70. 2. Bărbunesci din circumscripția co- munei Grajdana a Episcopiei Busâfl, a- rendată cn lei 120 Județul Tutova. 3. Bodesclașcâlelor, arendată cu lei 60. Pentru motiv că asupra arendașului moșii Faraonele afară de trupurile Golesc! și Malcailâia, vândute de veci fostă a mo- nastirei VăcărescI, din Râmnicul-Sărat, pe periodul 1875—1880 figurâză datorie maî multe câștiuri din arendă. Administrațiunea, conform art. 4 și ali- niatele sele din condițiunile generale pe indicatul period, afl deposedat pe arenda- șul acelei moșii, dispunând pre de-o-parte căutarea el în regie, âră pe de alta publi- că spre cunoscința generală că, la 21 A- prilie curent, ora 1 din vicl 3 3 3 Cătină Mare 97 65 5 Chichinețele 3 60 4 Cătină Mică 98 9C 1 Brâncovenescu 4 6 Flămânda . . 98 47 C 2 Seria III. B. 6 100 Cioroitt 1 7C 3 Gârla Turcului 7 489 Bolina 3 75 4 Zatonu Nedea 7 5 Plasa Marginea 3 9C 5 Gârla Stănculesci 7 30 Seria V. A. 5-6 8C 6 Gârla Nedeci 10 20 Bărdina și un Pront. 7 31f 1 Copaniția 10 4 Luta Mare și un Pront 1 2 Plasa Jiul-de-jos. 11 300 Luta Mică ... 2 3 Carabulea 13 6 Ciughinena . 2 și 3 4 Vărsaru 13 80 Seria V. B. 4 și 5 5 Drascinu 14 50 Ostrovu des sau Bujo- 6-7 Calafat. 6 Județul Romana!. 1 495 râsca și un Prunt. IC Bistrețiu. 7 Plasa Balta 2 ♦ Gâscă Mică . . ‘10---11 Bechelu. 8 Seria IV. 3 1 Pruntu între Gâsce . 11 Dabnleni. 11 Bica 8C 1 Gâscă Mare I 2 3âC MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 6 (18) Aprilie 1877 Județul moz Plasa. Oltelnița Seria X. I ¹ Bechiru . 2 Frumosu . • Turtucaia 4 -descu r ₍ ] Seria XI j UParaschiva , [Albina 'Șaica Județul Brăi Ylasa Balta Sena X1V. (Ciurea) ■ ț p 1 Luffuueiea 1 auctul de ^5 ! aproxima , Garanția prov ; frontieră 03 Od | tivă a fie ce trebue a dc de care 5 5 0 pog sij.p pune la licitat. depinde g oS 962 234 2000 Gura-Gârli. __jz st 54 402 4000 1 . 20,21,22 1016 236 3000 idem. 30 2 și 3 400 1 5 6.7 400 18 a, 10 40 18 । 870 k 400 ‘•20 21 22 350 idem, 100 idem. 850 3 65 1 .Numirea piche- Întinderea 1 Garanția prov a telor în dreptul aproxima- 1 ce trebue a de cărora vin tivă a fie ' pune la licita ; t© cărui ostr. P Num’ ea ostrâv lor O POg- stj.p. 6 2 Veriga Strâmbă 4 48 4300 ' 3 Piscu Vaci cu Chiciui Mic ...... 5 288 401 --- Seria XV. ț 1 Oiștia . . 9 95 5000 2 Detunat . . . 10 350 --- 445 Seria XVI. 1 Titcovul . ... 17 173 2 Chiciu de Sus, (mic) 21 2 --- 3 Igliția ... 21 145 7000 Plasa Nădeni 4 Chiciu Mecinului 3 190 _ 5 Piscu Turcului . . 8 48 --- 6 Chiciu de la Iași, (gura schitului) . . 4 --- 562 --- iNUN J JUDICIARE niuiTÂTIUNi. Tribunului Prahova secția I. Lu 20 August viitor, ora 10 de dimine- ți. s’a decis a se vinde cu licitație la a- cest tribunal averea imobilă a D-lul Min- cu Velieanu Pietraru, din Ploescl, urmă- rită dupe cererea D-lul losef Hristu Cis- maru, tot din Ploescl, spre a sa despăgu- >ire de suma banilor prevăzută în cartea le judecată No. 402, din 1875, a judelui de pace al ocolului I local, învestită cu ormula esecutorie, care avere se compu- le 'lin; o pereche case compuse din două amere, sală la mijloc și prispt în faciă, construcție de zid, învelită cu șindrilă, dă tui 1 în continuare în curte o altă căsu- * cu o cameră și o cuhnie, de desub piv- ță aceiași construcție ca și cele alte case velită cu scânduri de brad cu tot locul r sub No. 331 cu iaciada și intrarea în rada ijisă Sf. George-N< u, unde este și ' puț la drum, învecinat cu proprietățile D-lor Naum Călin și loniță Munteanu. Descrisul imobil, dupe atestarea grefei s’a găsit afectat la nici o împrejurare Se publică de acâsta și se somâsă t ,țl aia cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usufruct, servitute , chirie , ivilegiă, ipotecă saă orl-ce alt drept a- pra acestui bun urmărit, ca, înaintea Qi- de adjudecațiune, să se presinte la tri- buna — ₒ a’șl arăta pretențiunile ce vor fi având contrar sub pedepsă de a nu li se mal ține în sâmă, conform alin. IU de sub art. 506, procedura civilă. No. 15 280. 1877, Martie 30, La 11 luuie viitor, ora 10 de dimi- nâță, s’a decis a se vinde cu licitație la a- cest tribunal averea imobilă rămasă de la defunctul Moise lonescu, cerută de totore- le casei numitului defunct D. loniță, Cârs- tea Lamba, și autorisată de consiliul de familie prin încheerea de la 9 Ianuarie ex- pirat, confirmată prin jurnalul acestui tri- bunal, s cția II. No. 1,316 din 1876 care avere se compune din: o prăvălie do simi- gerie, situată în urbea Ploestl, suburhea Sf. împărați, construcție de zid cu patru odăi, învelită cu tinichea albă cu tot locul el, facia de 6 stânjeni, lungul de 9, fundul 1 stânjen și 2 palme, învecinat spre răsă- rit cu Dumitru Curelaru spre apus cu lo- sef Sticlaru, âră facia în strada Sf. împă- rați, averea minorilor defunctului Moise lonescu. Se publică de a<.âs⁽a spre cunoscința generală a amatorilor. No. 15,288. 1877, Martie 31. Tribunalul do Ialomița. Prin jurnalul No. 889, înch iat de corn pb 'tul acestui tribunal, în ședința de la 24 Februarie espirat, disposânduse pune- rea din nou în vândâre prin licitațiune a imobilului D-lul Niță Murgânu din acest oraș, pe compta adjudecatorulul Grigore lliescn, tot din acest oraș, cel care îu ter- menul logal nu a depus prețțil cu care s’ ‘ adjudecat asupra sa sus citatul imobil pena tru despăgubirea D -lui Mihale G. Poli- hroniade, tot de aici, de suma de lei nou- 5,000 valârea a unei sute chile ori), soi cotit a câte 50 Iei noul fie-care chilă, con- form obligați unei din actul ipotecar trans- cris de acest tribunal la No. 17 din 1875- investit cu formula esecutorie. Eră calitățile sunt cele următâre: 1. Una pereche case situate în colârea de Roșu a urbei Știrbei, acest județ, sub No. 528 din 2/ sunt noi și în cea mai bunăstare compuse din un salon mar la uliță, două odăi mari și un iatac, un mic antreu cu ușile cu gâmurl și uă galerie cu gâmlîc, pereți de gard și tencuială, a- coperită cu olane, coșurile de cărămidă, îmbrăcate cu tinichea, și în tâte odăile și salon pe jos cu dușumele, în nău itru trei sobe de cărămidă și uă sobă de fer, tâte îu siare bună, fiind noul 2 Locul acestor case se îniecinesce la răsărit cu părețil casei D-lul George Va- silescu, la apus cu locul defunctului Va- sile Grăniceru, la mâdă-ili unde este fața- da caselor eu s rada și la mâijă-nâpte un- de • s o fundul curții și uă pârtă de scân- duri cu strada Viilor, âră mărimea lui du- pă stăpânirea actuală a debitorului este, lățim a fațadei din stradă 10 stânjeni și în fund 30 stânj ni, âră lungimea de 40 stânjeni, aicea se face mențiune că locul fiind mal lat la fundul despre strada Vii- lor de cât fața, el se învocinesc.. pe uă 6 (18) Aprilie 1877 AONITORUL OF1C AL AL ROMÂNIEI 2331 parte cu locul caselor D-luX Rădueanu Ghibăldan și pe de alta cu un loc sterp al D-luî George Leonida. 3. Pe dcest loc, în fundul curțel despre strada Viilor, se mal află un puț deapăcn cuinpăuă, un bordei pentru bivoli acope- rit cu pământ și vis-avis de cas' le des- crise mai sus esistă un grajd podit cu dulapi, încăpător de două trăsuri sub un acoperem&nt, construcția pereților de gard, învelit eu scânduri, uă cuhnie acum în- cepută , cu pereții de gard , neisprăvită îngrăditura și fără acoperement, fiind a- cum lucrul început, uă cuhnie veche la u- liță compusă de două odăi ce servă una de bucătărie și alta de sofragerie și pe- reții de gard acoperită cu scânduri și pe jos cu dușumele, două private de scân- duri și pe lângă șopron la față, în stradă ■ uă pârtă de scânduri. 4. Tot locul deschis se află împrejmuit cu gard de nuele și la uliță în faciă pe lengă pereții caselor penă la pârtă trotuar de petră. Acest imobil, după lista dată de D. gre- fier, se mal află supus încă și la următâre- le împrejurări; 1. Pentru asigurarea postului de portă- rel ocupat de D. George Vasilescu, în a- nul 1872. 2. Pentru 300 lei noui a afectat pentru uă garanție în scopul ajurnărel unui se- chuestru aplicat pe averea lui Auastase Ghiorghief de către M. H. Marin în anul 1875. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul aces- tui tribunal, în Zioa de 7 Maifl 1877, la orele 11 diminâță, având în vedere căi toți i eti cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruet, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă safl veri-ce alt drept a- supri imobilului în cestiune, să se pre- sinte la tribunal, mai înainte de Qioa ad- judec ațiunei, căci în urmă, veri ce cereri se v< r ivi, nu li se vor mal considera. N >.6 114. 1877 Martie 26. In Zioa de 19 Aprilie 1877, la orele îO ne diminâță. ind a se vinde prin li- citațiune în piața publică a acestui .oraș, averea D-lul Anaslase El- fteriade, compu- să din: 1. Una pereche cercel de aur cu câte cinci pietre de diamant și c smalț al- bastru. 2 Un in 1 de aur cu lumina Iui de dia- mant. 3. Una broșură tot de aur cu cinci lu- mini de di mant la mijloc, și uă altă lu- mină tot de diamant la finale atârnăturei d’âmpreună cu tocurile lor, urmărită a- câstă avere, pentru despăgubirea D-lui A- gameno Icoaomu, de drepturile câștigate prin definitiva deeisiune cu No. 325, din 1874 care menține sentința acestui tribu- nal, No. 62, din 1874. Se anunță printr’acâsta ca, in arătata <|i și oră. să se presinte la locul indicat mai sus, spre a asista la vândâre. No. 5,828. 1877, Martie 24. Tribunalul de Argeș. In urmarea cererei făcută de D. N. Ma- nolescu, din Bucuresci, curatorele interzi- sului Nae Budiștânu, prin petițiunea re- gistrată la No...s’a decis ca, în Zioa de 11 Aprilie 1877, să se ție licitațiune în pretoriul acestui tribunal, pentru arendarea a unei a patra parte din moșia Gliganu, plasa Găleșeșci, acc-st district, a intenți- suluî Nae Budiștânu, tâtă arabilă pe ter- men de trei ani cu începere de la 23 Apri- lie 1877, tribunalul dâră publică despre acesta spre generala cunoscință, și invită pe toți aceia care ar voi să ia în arendă Zisa moșie, să se arate la Zioa arătată mai sus, ora 10 de diminâță, în pretoriul - cestul onor, tribunal, spre a concura, eră condițiunele arendărel se pot vedea la gre- fa tribunalului, unde sunt depuse de nu- mitul curator. No. 7 948 1877, Martie 31, YNUNC. ADMINISTRATIVE. Primăria comunei Bucuresci. Iu vederea actualelor împrejurări poli- tice, printr’un nofl înalt decret domnesc cu No. 749 din 3 Aprilie curent, publicat prin Monitorul oficial, No. 74 s’a fixat al- te termene mai apropiate pentru alegerea senatorilor. Așa dâră primăria orașului Bucuresci în urma adresei cu No. 7,024 ce a pri- mit astăZI, de la D. ministru de interne, în acâstă privință, și în temeiul art. 46 din legea electorală , convâcă din nou, pe toți D-nil alegfltorl înscriși în listele electo- rale definitive ale județului Ilfov . pe anul curent 1877, ale colegiului I și II de Se- nat, și pe D-nil profesori al Universității din Bucuresci, înscriși asemenea în lista respectivă, să se adune în localele însem- nate mal jos , la 9 ore de diminâță, spre a procede la alegere de senatori, în Zilele fixate din nofl și a nume : I. D-nil alegători al colegiului I de Se- nat se vor întruni la ospelul comunal, în e arendat, moșia Urla, cu pădurea ‘ ' după dânsa din districtul Oltu plasa Șerbănesci, fosta proprietate a repa- usatulul P. Manolescu ; doritorii se vor a- dresa la actutlul proprietar, Vasile A. Zo- ttescu, în Bncuresci, suburbia Batiștea, strada Minerva No. 12. (5-3d) 6 (18) Aprilie 1877 2333 -OMTORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI DACI \ SOCIETATE G IE ALÂ JE ĂSIGU ÂK IN BUCUR SCI Conform ari. 6! lin statutele societate!, face cunoscut ₑ î Mor acționari că : . •> \ cmcea adunare generală a acționarilor societăței „l i cia“ se va ține Joi, la 28 Aprilie (10 Mai) 1877, la ora I după amedă, în palatul societăței, din strada Mogoșoei. La ordinea dilei vor fi următârele chestiuni : •) I. Raportul general; IL Incheerea socotelelor pe anul 1876; III. Propunerile cari s’ar putea face de acționari, conform art. 68 din statute sau de consiliul de administrațiune. * IV. Alegerea a doul membri ai consiliului 4e admi- nistratlune, conform an 24 lin statute. 5 Pentru esercitarea drepturilor, D-lor acționari H se < - •rage atențiunea asuma urmat orelor articole din stătu iele societatei: Art. 6:3. pre a face cineva tarte din adunarea gene- rală. tremie sa fie posesor de cel pucin 5 acțiuni cari dau dreptul la un vot. Nici un acționar nu va putea întruni mai mult 4 10 voturi pentru densul și alte O ca mandatar on care va ti numeru acțiunilor ce va poseda sau va presenta. Art. 64. Nimeni nu va putea representape un aciionar decă nu va fi însuși acționar. Dreptul de votare se va -le gitima prin depunerea acțiunilor în casa societăței cu 8 dile mai înainte 2C486 20762 I21051 121414 >21772 I22036 1 22261 I 22525 I22790 13762 13933 14358 14864 15191 15592 15941 16398 16700 17179 17476 17698 18134 18426 18596 18941 19206 19442 19682 19997 20174 13763 13955 14411 14934 15212 15638 15951 16510 16740 17194 17527 17.75 18192 18432 18608 18944 19223 19449 19715 20006 20178 2048820499 20820 20839 21129 21432 21787 22054 22279 21152 21434 21836 22065 22286 a Ls. 50 fie-care E. Lit. 162 Obligațiuni No. : 7541 7553 7585 7624 7635 <644 7653 7674 7726 7761 7802 7841 7853 7876 7 903 7992 8052 8069 8105 8120 8154 8197 8234 8239 8397 8457 8498 8509 8570 8623 8656 8707 8723 8741 8761 8793 8802 8825 8841 8887 8983 9021 9059 9137 9206 9240 9263 9280 9360 9537 9544 9572 9588 9616 9628 9738 9831 9870 9879 9881 9927 9986 9994 10020 10073 10082 10086 10091 10114 10115 10127 10161 10185 10195 10200 10233 10239 10251 10261 10266 10351 10372 10463 10547 10582 10591 10634 10636 10766 10771 10814 10850 10938 10976 10990 11025 11068 11137 11162 11220 11226 11272 11350 11406 11472 11478 11504 11521 11526 11566 11604 11612 11745 117-641866 11868 11885 11913 11952 11954 12127 12159 12168 12216 12231 12270 12288 12357 12420 12446 7702 8019 8291 8713 8926 9306 9806 10025 101.4 10281 10658 11030 11419 7717 8027 8393 8718 8939 9311 9811 10066 10175 10309 10760 11052 11447 11625 11701 12098 12103 12362 12372 11701 Imprimeria statului 23147 23174 23396 23407 2367723698 23904 23909 24129 24131 24403 24446 22559 22592 22844 22883 23200 23240 23417 23437 23760123761 23933 23945 24160 24164 24502 24521 24t>95 24696 21720 24727 24947 24974 25197 25223 25397 25448 25039 25050 25226 25258 2548925497 2571025729 26001 26025 2649426501 25817 26045 26528 25842 26093 .26538 26729 26744 26835 26851 27174 27259 27290 27291 27435 27484 27556 27568 ---- 127819 27^20 27851 27814 28038 28068 28152 28171 OO⁹A5 28331 28333 28340 13193 13496 13771 13970 14503 14940 15224 15662 16002 16513 16747 17207 17539 17852 18247 18473 18635 18956 19224 19490 19782 20014 2 201 20502 20881 21159 21472 21856 22115 22334 22605 22931 23263 23514 23762 23992 24184 24531 24778 25058 25282 25518 I25847 :26101 I26548 26858 27316 :27590 27855 28182 28305 Lvuvi 28552 28570 28603 28710 28950 29015 29029 29066 29225 29227 29239 29262 29512 29518 29541 29655 29912 29941 12678 12695 12718 12899 12907 12926 13210 13224 13237 13529 13782 14047 14518 14979 15294 13536 13799 14091 14646 14998 15344 1571915736 16005 16160 16530 16540 16762 17239 17548 17853 18253 18478 18677 18957 19226 19539 19803 200 41 20264 16766 17300 17582 17932 18333 18504 18686 19004 19245 19542 198 >6 20076 20280 20644 20657 20911 20918 2116021211 21478 21595 21915 22127 22374 22616 22991 23279 23571 23781 24018’ 21188 24533 24786 25107 25283 25584 25865 26142 26564 27001 27360 27653 27892 28189' 28399 28451 21955 22132 22387 22631 23002 23294 (2 593 ,23788 24023 24301 24568 24802 25120 25298 25620 25934 26193 26580 27052 27345 27688 27903 28204 28441 28717 28817 ->881'9 29081 29096 29130 29314 29327 29344 29676 29678 29733 a Ls. 20 fie-care . Ls. 3240 978 Obligațiuni îu valdre totală de 13561 13839 14124 14677 15063 15431 15744 16199 16545 16886 17319 17604 17957 18357 18510 18807 19062 19269 19u48 19862 20100 20342 20667 20989 21252 21616 21958 22162 22420 22634 23075 23295 23600 23791 24049 24324 24572 24819 25142 25327 2.₃622 25953 26393 26619 27067 27366 27796 27904 28281 28484 28843 29141 29401 29806 12725 12782 1297013014 13331 13347 13666 13700 13854 13873 14135 14143 14679 14699 1508415142 1550715550 15816 15831 16221 16222 16560 16565 16918 17095 17320 17378 1760817674 17983 17989 18365 18368 18539 18547 18843 18868 1908819117 1929919325 19576 19587 19877 19881 20116 20119 20357 20405 20679 20739 2101221017 21340 21356 2175321754 21961 21981 22178 22229 22498 22507 22647 22656 23129 23143 > 23358 23366 2362723f54 23801 23087 124051 24086 24382.24387 2462524670 24846 24856 25168 25191 25353 25380 25S61 25974 26447 26657 27096 27391 27802 27962 25675 25998 26452 26714 27128 27434 27803 28006 28301 28302 28485 28548 28846 28867 29169 29418 29817 29193 29463 29839 a Ls. 10 fie-ca e . Ls. 5720 Ls. 41510 DIRECTORE: N. T. ORAȘANU