No

ii num* r

Uai           ' pri ie •



            AiON1 TORUL OF 1 ClA i.



AL ROMÂNIEI

ABONAMENTUL:
n *W, TBI-țlOI ți țăs»; LVM, W UU
(AntâiU lanurie și AatlM Iulie)

ANUNCIURILE:
LINIA. DR TBRI-PBCI LiTBBK, TEBl^KUl BABI
(inserarea II-a și mal departe, 20 b.)

Prețul unei publicații judiciare,
pAni la oinol-^eol linii, eino! lei; dri mai
mare de cinol-deel linii <jece lei

MHECȚltWlCA :
strada Germană, curtea Șerban-Vodă
Scrisorile nel'rancate se refusă

Inserții și reclame, 6c b. lima,
inserarea II-a și mal departe, 30 ban! linia
Anunciurile se primesc și cu anul

SUMAR
  PARTEA OFICIALA.— Ministerul de resbel:
Ordin de di.
  Ministerul de interne: Decrete.—Prescurtări de
decrete.
  Ministerul cultelor și instrucțiunel publice:
Decret.
  Ministerul de finance: Decisiune.
PARTEA NEOFICIALA. Depeșt telegrafice.—
Buletin esterior. — Continuarea ședinței Senatu-
lui de la 4 Februarie.—Continuarea ședinței A-
dunărel deputatilor de la 18 Martie.
  AnunciurI ministeriale, judiciare, administra-
lire și par'iculare.

    PARTEA OFICIALA


Bucuresci, 4 Aprilie 1877.

MINISTERUL DE RESBEL.

ORDIN DE pi.
   Chemat prin înalta încredere a
M. S. Domnitorului la acest minister,
mă presint înaintea D-vostră fără de
nici un prejudiciu și fără alte merite,
de cât experiența unui serviciu de 26
ani neîntrerupțl, pe care o pun cu cea
mal mare bună-voință la disposiția
D-vdstră.
   Decă în nisce împrejurări atât de
grave ca cele de astădl m’am decis
a primi acestă mare sarcină, este că
comptez a avea tot concursul sincer
și leal din partea tutulor D-lor oficiări.
cari nu pot mal bine a conrespunde
la misiunea D-lor i încrederea ce
M. S Domnitorul și țera au pus în
tot-d’auna în armată, de cât îndepli-
nindu’șl fie-care grad consciincios și
cu zel îndatoririle serviciului ce’iin-
cumbă.


  Activitatea și energia sunt mal ne-
c sare astădl de cât ori-când, spre ase
putea da uă mal mare impulsie și uă
mal repede desvoltare instrucției și
formărei soldatului nostru. insuflân-
dui-se acea disciplină adevărat mili-
tară, care face pe om a merge cu ab-
negația pene la sacrificiul viețel sale.
Din parte’mi, mă voiu sili ca, prin drep-
tatea și imparțialitatea ce voiu pune
în tdte actele mele, să atrag confiența
și stima tuturor camaradilor mei.
  Să trăiască M. S. Domnitorul și M.
8. Ddmna.
  Ministru de resbel:
  General de brigadă Cernat.
  No. 15.            1877, Apiilie 4.

MINISTERUL DE INTERNE.

   CAROL I
   Prin grația lui Dumnezeu și voința ns
țională, Domn al Romănibr
   La toți de faciă și viitori, sănătate ;
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
de interne, sub No. 678;
   Avend în vedere legea pentru mo-
dificarea unor articole din leg a sâni
tară esistentă , în care se prevede și
reorganisarea consiliului medical su-
perior,
   Am decretat si decretăm ce urmesă:
   Art. I. Sunt numiți și confirmați în
calitate de membrii ai consiliului me-
dical superior D-nii doctori în medicină:
   Ștefan Capșa , director general al
serviciului sanitar;
   Nicolae Turnescu;

    lulius Theodori;
    lacob Felix;
    Alexandru Marcovici;
    Androclie Fotino;
    Nicolae Calenderu.
    Art. II și cel din urmă. Ministru
Nostru secretar de Stat la departa-
mentul de interne este însărcinat cu
aducerea la îndeplinire a decretului
de faciă.
   Dat în Bucuresci, la 1 Aprilie 1877
CAROL.
   Ministru «ecretar de Stat
1» departamentul de interne,
   I C. Brătianu.           No. 722.

   CAROL I,
   Prin grația lui Dumnedefi și voința na-
țională, Domn al Românilor,
   La toți de faciă și viitori, săneftate’,
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
de interne, sub No. 681;
   Avend în vedere legea pentru mo-
dificarea unor articole din legea șani-
tara esistentă în care-se prevede și
organisarea personalului cancelariei
direcțiunel sanitare.
   Am decretat și decretăm ce urmesă:
   Art. I. Numim și confirmăm perso-
nalul cancelariei direcțiunel sanitare,
precum urmesă
   D. doctor în medicină Ion Polyso,
secretar consiliului medical superior
și referent de statistică medicală;
   D. M. Tudoriu, cap de cancelarie;
   D. Vasile Assador, cap de oficii!;
   D. Nicolae D. Maxențian, arhivar
și registrator.
   Art. IIși cel din urmă. MinistruNos-

MONITORULrOFICIAL AL ROMANIEI                 5 (17) Aprilie 1877

comisar polițienesc de la despărțirea
l-iu din orașul Giurgiu, în asemenea
calitate la gara căii ferate din acelaș
oraș, în locul D-lul 0. Popovici, per-
mutat.

   Prin înaltul decret cu No. 691, din!
24 Martie 187 7 după propunerea fă-
cută prin raport de acelaș D. ministru
D. Dimitrie Genunenu s’a numit di-
rector al arestului județului Vâlcea
în locul D-lui Nae Pană, revocat.

   2288        ______________________

tru secretar de Stat la departamentul
de interne este însărcinat cu esecuta-
rea acestui decret.
  Dat în Bucuresci, la 1 Aprilie 1877
                           CAROL
   Ministru secretar de Stat
la departamentul de interne,
  I C. Brătianu           No 723


   Prin înaltele decrete cu data din 31
Martie 1877, după propunerile făcu-
te prin raport de D. ministru secretar
de Stat la de partamentul de interne,
sunt numiți:
   D. George Turbure, sub-prefect la
plasa Siretul-de-Sus, din județul Ro-
man în locul D-lul C. Smerea, demi-
sionat.
   D Alexandru Abaza, fost sub-pre-
ftct, sub-prefect la plasa Răcăciuni,
din județul Putna, în locul D-lul I.
Muntenescu.
   D. lancu Mardari , sub-prefect la
plasa Crasna , din județul Fâlcitî, în
locul D lui N. Burghelea, destituit
   D Vasile Tonea, sub-prefect la
plasa Prutului, din județul Fâlcifi, în
locul D-lul G. Mihăilescu, demisionat.
   D. Dimitrie Gulea, fost jude de pa-
ce si sub-prefect, polițaiu al orașului
Boto ani în locul D lui Nicu Foti

   Prin înaltul decret cu No 720, din
Bl Martie 1877, după propunerea fă-
cută prin raport de acelaș D. ministru
   D. Ion Bujoreanu, directoreb pre-
fecturel județului Ialomița, este însăr-
cinat cu girarea lucrărilor de prefect
al acelui județ pe timpul absenței
D-lui prefect în congediul ce i s’a a-
cordat.

   Prin decrete cu data din 30 Martie
177, după propunerile făcute prin
raport de același D. ministru, sunt
numiți și permutați:
   D, Mihail lalropolu. sub-prefect la
plasa Amaradia , din județul Doljiu,
în locul D-lui Ion Plesoianu.
   D Constantin Popovici actualul
comisar polițienesc de la gara căii
ferate din orașul Giurgiu, în asemenea
calitate la despărțirea l-iu din același
oraș, în locul D-lul T Râmniceanu,
permutat
    D) Teodor Râmniceanu , actualul

înalte. Spaciul se va socoti pentru fie-care
elev cel pucin 8 m. c. de aer în șalele de
studiă și 12 m. c. pentru dormitor.
  Art. 6. Dormitorul și șalele de studiu
vor fi aerate regulat cel pucin de două ori
pe <)i prin deschiderea ferestrelor, în lip-
să de un alt sistem de ventilație.
  Art. 7. Luminatul dormitârelor și al șa-
lelor de studiu se va face prin lampe cu
oleiă de rapiță sau petroleu destilat.
  Art. 8. încălzitul dormitârelor se va face
de preferință prin sobe de cărămidă. Tem-
peratura dormitârelor și a șalelor de stu-
diu va fi de 15—17 centigrade.
  Art. 9. Paturile în dormitor vor fi așe-
date la 1 m. unul de altul în laturi. Ele
vor fi de fer și așternutul lor se va com-
pune de uă salte de pae, uă salte de lână,
cârșaf, uă perină de lână și uă plapomă
sau pătură. In dormitârele cele mal espu-
se la sâre se vor aședa elevii cel mal tineri.
  Art. 10. Infirmeria internatelor va ocupa
una din camerele cele mal salubre și cât
se va putea mal departe de șalele de dor-
mit. Numărul paturilor din infirmerie va
fi socotit unul pentru 20 de elevi. Un spa-
ții! de 18 m c. de aer va fi trebuință pen-
tru fie-care pat.
  Art. 11. Camera de băi va avea cel pu-
cin un număr de duoă vase transportabile.
  Art. 12. Fie-care local de internat va a-
vea uă cameră unde se vor spăla elevii.
Sistemul de spălat va consta în sghiaburl
mari pe eare se vor scurge apele, și d'a-
supra sghiabulul vor fi puse în părete va-
se de tinichea cu un robinet. Numărul va-
selor va fi a treia parte din numărul ele-
vilor.
  Art. 13. Latrinele internatului vor fi ți
nute în perfectă curățenie. Ele vor li dos
spălate, în lipsă de sistemul unul curent
de apă continuu. Ventilațiunea lor vaffi
cât se pâte de perfectă, adoptându-se sis-
temul unul curent de aer continuă. Numă-
rul privatelor v$ fi socotit una pentru 80
elevi.

•JAP. II.
Igiena corpului și viața socială a
elevilor.
  Art. 14. Elevii de ambe sexe vor schim-
ba rufele de duoă ort se septămână , eră
așternutul de duoă ori pe lună , afară de
cașuri estraordinare când trebuința ar cere
uă premenire mal dâsă. Fie-care elev sau
elevă vor avea cămăși de nâpte osebit de
cămășile de di.
  Art. 15. In timpul verel elevii vor lua
uă bae rece pa- săptămână, âră în timpul
ernel câte uă bae caldă pe lună , afară de
casurt pioibite de medicul internatului.
Băile se vor lua afară din internat.
  Art. 16. Paele din saltele și perine vor
fi schimbate uă-dată pe an afară de cele
din infirmerie , care se vor schimba după
cererea medicului.

MINISTERUL CULTELOR Șl AL IN-
STRUCȚIUNEÎ PUBUCF.

  CAROL I
   Piin gracia Iul Dumue(J.eu și voința na-
ționale, Domn al Românilor
  La toți de faciă și viitori, sănătate;
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
cultelor si al instrucțiunel publice, sub
No. 2,962;
   Vddend și aprobând jurnalul con-
siliului Nostru de miniștri No 21 din
2 Martie curent
  Am decretat și decretăm

Regulament pentru igiena internatelor și inter-
  nilor de ambe sexe, dependințe de ministerul
  instrucțiunel publice.
CAP. I.
Localul
   Art. 1. Localurile internatelor școlare
vor fi alese pe tărâmuri deschise , înalte ,
uscate, departe de ape stagnante și de sta-
bilimente reputate nesalubre, imorale.
   Art. 2. Localurile internatelor trebue să
aibă uă curte destul de spațiâsă în pro-
porțiune cu numărul elevilor , atât pentru
recreațiune cât și pentru esercițiul gim-
nasticei vara. Curtea va fi închisă de tâte
părțile și așternută cu nisip sau petriș.
   Art 3. încăperile localului ales de in-
ternat vor fi spațiâse, espuse la sâre și ne-
umede. Beciurile și suteranele nu vor pu-
tea servi sub nici un cuvânt nici ca sală
de studii! sau recreațiune nici ca dor-
mitor.
   Art. 4. Localul ales pentru internat va
avea cel pucin încăperile următâre : a)
sale de studiu, deosebit de șalele de pre-
legeri; b) dormitor; c) cameră de spălatul
elevilor d) infirmerie , c) refector, fj ca-
meră de bal, g) sală de gimnastică pe
timpul ernel.
   Ari 5. încăperile destinate pentiu stu-
diu și pentru dormitor ,> vor avea tavelean



5 (17) Aprilie 1877

21189

   Art. 17. Gimnastica este obligătâre pen
tru elevii de ambe sere îu tot cursul anu-
lui școlar. Esercițele gimnastice vor fi de-
terminate printr’uă programă anume.

   Art. 18. Elevii de ambe sexe atât din
dormitor cât și în șalele de studiu vor fi
împuțiți după etate. In fie-care dormitor
se vâ afla neapărat câte un pedagog safi
pedagogă. Va fi oprit eu desăvârșire ca
duol elevi safi eleve să dârmă în același pat.
   Art. 19. Timpul somnului va fi de opt
ore , recreațiunea și mâncarea patru ore.
Scularea va avea loc la 5 ore vara și la 6
ore ârna, culcarea vara și ârna va avea loc
la 9 ore. Este oprit elevilor a petrece dioa
în șalele de dormit.
   Art 20. Cel pucin u; -dată pe săptămână,
Duminica, elevii vor fi scoși la preum-
blare la aer curat. In aceste eșirl pedago-
gii vor îusoci tot-d’a-una pe elevi pentru
paza ordinel și a cuviinței.
   Art. 21. In recreațiune elevii vor fi su-
praveghiați de pedagogi pentru a împedi-
ca jocurile vătămătâre safl sănătftțel sau
moralitățel lor. Asemenea conversațiunea
elevilor va fi supraveghiată.
   Art. 22. Va fi oprit cu desăvârșire ca
vândătoril de pâme , rahat, halva, covrigi
safl cozonaci să staționeze la intrarea in-
ternatului In tot-d’a-una porțile vor fi în-
chise și nici un elev nu va putea eși din
curte fără uă permisiune din partea di-
rectorulul.

CAP. III.
Regimul alimentar.

   Art. 23. Cantitatea cărnel fără âse
fârtă saii friptă, ce trebue să primâscă fie-
care elev, se va regula în modul următor:
elevii de ambe sexe fiind împărți ți în mari
și mici, vor primi cel mari 30 dramuri fie-
care și pentru fie-care mâncare , cel mici
25 dramuri, safl 60 dramuri pe di cel mari
și 50 dramuri cel mici; safl carne crudă
ru dse 120 dramuri cei mari și 100 dra-
muri cel mici.
   Pedagogii și persânele nutrite în inter-
nat vor primi pe <jd 60 dramuri (120 dra-
muri carne crudă), ca elevii cel mari.
   Legumele se vor socoti câte 50 dramuri
pe <ji legume uscate (fasole, linte, mazăre,
bob orez , prune opărite etc); âră legu-
mele venji precum se cumpără din piață,
se va socoti pentru fie-care elev câte 150
dramuri pe <)i (spanac, gulii, cartofi, mor-
covi, țelină, fasole verde etc.)
   Pânea ce va primi un elev din ce! mari,
Ta.fi 250 dramuri po di și 200 dramuri
cel mici.
   Art. 24. Elevii vor primi de 3 ori pe $i
mâncare, diminâță la 7¹/, ore, prândul la
12 ore și sâra la 6 ore.
  a.   Diminâță vor primi 75 dramuri cafe
cu lapte safl lapte și 50 dramuri pâne; în
<Jile de post cafe sau ceaiu și pâne ca
mal sus;

  b.    La amâ<)I vor avea un fel de bucate
cu carne sau uă friptură, pâne 75 dramu I
cel mici și 100 dramuri cel mari. In (lil⁰
de post un fol de bucate de post safi pește
prâspăt. Cu friptura se va da cel pucin
uă-dată pe săptămână salată ;
  c.   Sâra elevii vor primi supă și duoă
cărnuri , adică rasol și carne cu legume
safl unul din aceste duoă și friptură; pâue
75 dramuri cel mici și 100 dramuri cel
mari. In timpul verel se vor da fructe de
duoă ori pe săptămână, Joia și Duminica;
în filele de post supă și duoă feluri de
bucate de post, gătite cu oleifl vegetal.
   Art. 25. La începutul fie-cărel săptă-
mâni economul internatului va presența
listă de bucatele ce se vor da în cursul
săptămânel, care listă va fi aprobată de
medicul internatului și ordonată de di-
rectorul internatului, spre a se esecuta
întocmai. Pe acâstă listă rasolul nu va pu-
tea figura de cât cel mult de trei ori pe
săptămână ; asemenea mâncările fărinâse,
găluscl, tăețel etc., nu pot fi date îu locul
legumelor de cât cel mult uă-dată pe săp-
tămână. Durata fie-căreia mâncări va fi :
diminâță 15 minute , la amâdî 20 minute
și sâra 30 minute.
   Art. 26. Pedagogii vor fi serviți în ace-
lași timp cu elevii; va fi oprit cu desă-
vârșire a se lua din alimentele preparate
pentru elevi, înainte de a fi dânșii serviți.
   Art. 27. Ori-ce fel de bucate ce se va da

elevilor va fi prdspăt, adică preparat îu
acea <ji. Cordimentele (piper, ardei, etc.)¹
nu se pot întrebuința în prepararea ali-
mentelor de cât în mici cantități.
   Art. 28. Cantitatea grăsimel animale sau
a oloiului vegetal în <ji de post, va fi de 8
dramuri pe <Ji pentru fie-care elev.
   Art. 29. O dată pe săptămână se va pu-
tea da în locul unul fel de bucate mămăli-
gă cu lapte saii brânză cu mămăligă.
   Art. 30. Apa de băut în internate va fi
limpede , rece și prâspătă. In localitățile
unde nu va fi apă de isvor, se va întreba-1
ința apă de rîu, filtrată prin filtru de căr-
bune safi piatră.
   Art. 31. Vasile culinare în genere și în
special acele îu care se prep ră alimente-
le, vor fi curat întreinute și cele de ara-
mă cusitorite adesea.

CAP. IV.
Serviciul medical.
   Art. 32. Medicul internatului va visita
regulat odată pe săptămână fie care inter-
nat , afară de cașuri de maladii, când va
veni de câte ori trebuința : a cere.
   Art. 33. In cas de ma’adie a unul elev,
medicul va fi invitat printr’un bilet de că-
tre directorul internatului.
   Art. 34. Medicul va avea obligațiune a
face visitațiunl periodice pentru a cons-
tata dâcă reglementul privitor la igiena
internatului se aplică cu esactitate și p<


tru a se asigura de calitatea aLmentelor
și de curățenia vaselor de bucătărie.

   Art. 35. In cașuri de epidemie ivită îa
populațiunea internatului, medicul în în
țelegere cu directorul, va lua tote măsur
le necesare și va raporta D-lul ministru
respectiv prin intermediul directorului.
   Art. 36. înainte de admiterea la concurs
a unul elev safi elevă care doresc a fi bu -
sier, medicul ’I va esamin și va constata
decă constituțiunea lor pâl- indura viața
de internat.
   Art. 37. Ori-ce elev caia după linis u-
nea lui de bursier se va constata că este
afectat de incontinență a urinei și le ma-
ladii nervâse (epilepsie, chorec etc. va fi
exlus de D. ministru în urma unul rapor
din partea medicului internatului. Al r
da acestea medicul va av a ep.ul
pune eseluderea unul elev fectat d< m
ladil contagiâse, cronică și necnrabik
   Art. 38 și ultimul. Ministru Nostru
secretar de Stat la departamentul cui
telor și instrucțiune! publice este în-
sărcinat cu esecutarea acestui decret.
    Dat în Bucuresci, la 30 Martie
1877.                       CAROL
  Ministru secretar de Stat
la departamentul cultelor
și instrucțiunel publice,
  G. Chițu.

-uu

Deeisiune

   Ministru secretar de Stat Ia depart' -
men ul financelor
   Având îuvedere art. 15 al iegel mono
polului vendărel tu tun u ilor și a> 78 șl
80 din regulamentul
cestel legi;
   A ând îu vedere r coma aț
tă de regie, pr n scrisârea el b
   Decide :
   Art. 1. Sunt confirma;! debitanțl, pentru
a esercită vândârea de tutunuri, următâre
le per 6u’:
   D-nil Manole Poppa Dumitru, în comu-
na FrăsinescI, plasa Glavaciocu, județul
Vlașca.
   D-nil Dnmitru Băleanu, în comu a Ro-
șuța, plasa Mntru, județul Mehedinți.
   D. loniți Fărulescu , în comuna Vraia
plasa Câmpul, județul Mehedinți
   Art. 2. Brevetul, prBVfe<|ut la t, 80 al.
2 din regulamentul de aplicațiune al legei
monopolulni tutunu ilor, se Lb- r < fie
cărei persâ e ntru a ’I se d ti
doveditor al«. .nlitățel de debitant
   Art. 3. Dec iun a de faciă se va comu
nica regiei m mopolului tutunu ilor și
va prin Monitorul oficial.
   Art. 4 și cel din urmă. Direc.orul ge

2290

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIAi

5 (17) Aprilie 1877

nerai al vămilor și contribuținniler indi-
recte va îngriji de eae îuțiunea decisiunel
de faciă.
Dată în Bucurescl la 30 Martie, 1877.
   p. Ministru financelor, G. Cantacnzino.
   p. Directorul general al vămilor și con-
tribuțiunilor indirecte, St. D. Fetescu.
   No. 7,392.

PARTEA NEOFICIALE.

Bucuresci, 4 Aprilie 1877.

   DEPEȘI TELEGRAFICE.
         (SerYl«lwl privat al Monitorului}
   Constantinopoli 15 Aprilie 2 ore
sera. — Jarhtul rusesc Kericlick a sosit
astăzi pentru a sta la disposiția însărci-
natului de afaceri al Rusiei, dâră acesta
n’a primit încă ordinul de a pleca.
   Nu se crede într’uă ruptură imediată.
   Londra, 15 Aprilie. — D. Layard, noul
ambasador provisoriu al Marei-Britanil la
Constantinopoli, a plecat ieri și va sosi
Joi la Constantinopoli.
   Se crede că Rusia nu va lua nici uă ho-
tărîre definitivă înainte de sosirea sa.
   Londra, 15 Aprilie.— 'darul Observer
asigură că Englitera a primit într’un mod
defavorabil propunerea Austriei de a face
în înțelegere cu acâsta representațiunl al
căror succes nu’l prevede.
(Havas)



        BULETIN ESTERIOR.
   Turcia refusă, dice diarul L’Italie,
de a adera la protocol; ea nu voesce
a trămite un delegat la Saint-Peters-
burg; ea a rupt negocierile cu Mun-
tenegru : etă în puține cuvinte situa-
țiunea
   Deca vr’uă intervențiune providen-
țială n’ar opri cursul evenimentelor,
de astă dată fatalmente avem resbelul.
   Deja se vede cele d ântâiu semne
prescursoriî; în adevăr, fie-care din pu-
terile interesate aruncă asupra celei
alte responsabilitatea conflictului. Pre-
sa englesă acusă Rusia de a fi inspi-
rat resistențele Muntenegrul ul, pentru
a pune ast-fel pe Turcia in obligațiune
de a refusa. Presa rusă, la rândul săG,
acusă Englitera de a fi sprijinit Tur-
cia în politica sa intransigentă. La
Saint-Petersburg ca i la Londra se
înțelege forte bine eventualitățile in-
calculabile ale resboiului care are să

însepă pentru a nu se sili să decline
cât se va putea de mult responsabili-
tatea inițiativei.
   Acesta, însă, importă puțin. Este
forte posibil ca fie-care din marile pu-
teri să aibă partea sa în eșecul nego-
cierilor începute pentru a împedica
resbelul. Nu mai este vorba acum de
a măsura gradul greșelelor comise ;
marile puteri au uă misiune mai sim-
lă și mal netedă pe care trebuesc s o
îndeplinescă. In dioa în care cea din
urmă speranță va fi perdută într’un
mod irevocabil, Europa întrâgă va a-
vea datoria dera se pune în înțelegere
pentru a localisa resbelul și pentru a I
determina resultatele.
   Nimeni nici chiar diarele ruse cele ■
mai turcophobe din Saint-Petersburg
și Moscua, nu se gândesce la posibi-
litatea desmembrărei Turciei. Chiar
când Rusia ar obține mari victorii, e-
sistența Turciei nu ar putea fi ame-
nințată. ț)icem esistența, și nu inte-
gritatea ; căci decă sorta armelor este
favorabilă Rusiei, ar fi uă naivitat a
crede că a făcut atâtea sacrificii, a
vărsat atâta sânge în singurul scop
de a se mulțumi cu câte-va garanții
și de a restabili statu-quo.
   Deră decă în acestă hypotesă, mo-
dificări mal mult sau mal pucin în-
semnate în condițiunile politice teri-
toriale ale câtor-va provincii din im-
periul otoman trebuesc fi considerate
ca inevitabile, Europa este datore să
le determine într’uă ore-care măsură.
   Ceea ce a caracterisat tot-d’auna
cu cea mai mare netezire atitudinea
Rusiei, a fost resoluțiunea sa de a nu
se despărți de marile puberi. Acestă
atitudine, pene acum, n’a fost desmin-
țită.
   Urmărind cu uă energie nestrămu-
tată sub-scrierea protocolului, făcând
mai tdte concesiunile ce i se cerea
pentru a ajunge acolo, guvernul din
St. Petersburg a voit să stabilescă în-
tr’un mod tot așa de clar ca și posibil
în cât ținea , după cum am observat
adesea să rămână dâcă nu manda-
tarul sau representantul, cel pucin
negotiorum gestor al Europei în Ori-
ent. Englitera a resistat cât a putut
înainte de a primi uă solidaritate al
cărui înțeles ’l pricepea fdrte bine.

Nu este mai pucin adevărat că a sfâr-
șit prin a pune semnătura sa pe actul
din 31 Martie.

   Deră acest act este tot atât de ex-
plicit pe cât și posibil:
   „Decă condițiunea supușilor chreș-
„tinl ai Sultanului nu va fi îmbunătă-
„țită ast-fel în cât să prevină întorce-
„rea complicatiunelor cari turbură
„periodic repaosul Orientului, puterile
„cred că trebue să declare caua ase-
„menea stare de lucruri este incom-
„patibilă cu interesele lor și acelea
„ale Europei in general. In aseme-
„nea cas, ele se reservă de a avisa
„în comun Ia mijldcele₄pe cari le vor
„crede mai proprii pentru a asigura
liniștea populațiunilor chreștine și in-
teresele păcei generale.“
   Reservele cu cari Italia și Anglia
au însoțit adesiunea lor la protocol
nu sunt în realitate de cât esplicarea
protocolului. Lordul Derby și Corni-
țele Menabrea, declarând că Anglia și
Italia se reservă. în cas de a nu isbuti
protocolul, să se înțelegă asupra me-
surelor uiteridre pe cari le ar putea
reclama situațiunea, nu făceau de cât
a revendica pentru guvernele lor li-
bertatea de acțiune pentru determina-
rea măsurelor ce urmau să se ia.
   Deră s’ar înșela fdrte mult orl-cine
vede în aceste reserve motivul sau
pretextul care a putut provoca refusul
Turciei.
   Acest refus se prevăduse d’inainte;
desbaterile Parlamentului din Cons-
tantinopoli arătau în destul care este
spiritul ce domină atât în guvernul
Porței cât si în popolațiunea musul-
mană. Respingând cu uă majoritate
asa de mare orl-ce concesiune terito-
rială Muntenegrului, Camera nu a fă-
cut de cât a urma impulsiunel ce pri-
mea de la minister, și prepara ast-fel
respun ul la comunicațiunea oficială
a protocolului.
   Res rvele Italiei si Angliei n’au pu-
tut, prin urmare, să eserciteze nic uă
influență asupra unei situațiuni domi-
nată de nisce forțe pe cari cu desăvâr-
șire nu 1 -au avut. Ar fi absurd de a șl
închipui cine-va că cele-alte puteri
mari au putut să atribue protocolului
un înțeles diferit de acela pe care i'l

5 (17) Aprilie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

a dat Lordul Derby și Cornițele Me-
nabrea.
   Orl-cum o fi, trebue acum a privi
situațiunea în [faciă și a ne aștepta
dintr’un moment într’altul la explo-
siune. Puterile cele mari nu trebue să
uite că daca Rusia persistă a nu se
despărți de Europa, interesul lor cere
ca să profite, în interesul general, de
acestă atitudine; aci este singurul
mijloc de a împedica ca resultatele să
nu compromită echilibrul european.


'SENATUL

SESIUNEA ORDINARĂ

Ședința de Ia 4 Februariti, 1877.
   Președința D-lui vice-președinte loan
Ghica asistat de D-nil secretari Belo
Ștefan și Rășcanu Dimitrie.
(Urmare)
   D. ministru al instrucțiunel publice
D-lor senatori, am ondre încă din ședința
de alaltă-erl a spune onor. Senat și în par-
ticular onor. D-lul senator Cogălniceanu,
că credeam și cred încă că interpelarea
D-sâle, va avea un resunet bine făcător în
țeră, va face mai cu semă uă bună impre-
siune va avea un salutar efect în privința
D-lor profesori, pentru acel cel pucin care
până acum, nu ’și au îndeplinit datoriele
cu sfințenie; cred aedsta și în momentul
de faciă pentru că nu este un lucru mie
când un interpelator de talia D-lui Cogăl-
niceanu, un Corp matur ca acela al Sena-
tului se ocupă trei și patru dile cu uă ces-
tiune care în adevăr pâte să se ică că
primâză tdte cestiunele organice ale unui
Stat, fiind că privesce la desvolarea ins-
trucțiunel publice. (Aplause). Mai mult de
cât atât onor, senatori, am recunoscut în
cel d’ântâifi moment împreună cu D. Co-
gălniceanu, că un răfi esistă, ddră nu da-
tdsă de astă-dl, datdsă de uă decenie și
mai bine; că mai mulțl miniștri afi voit a
’l remedia, ddră că remediul n’a fost efi-
cace ; că eti cu slabele mele mijldce cât
’mi a permis și capacitatea și tăria de ca-
racter și stăruință, am cercat să fac ceva
am făcut ceva cum a rvcunoscut D. Co-
gălniceanu, însă n’am ajuns să fac ceea
ce era de dorit. Și în aedstă posițiune
4iceam onor. Senat; vedeți răul, să ne si-
lim cu toții a găsi adevăratul remediîi.
Este incontestabil, onor, senatori, eă și
legea cel pucin în părțile care sunt nulă,
și interpretarea legel eând s’a dat în sens
draconian, a contribuit nu la remediarea
răului, ci la înăsprirea lui și perpetra-
rea lui.


   Prin urmare din acest punct de vedere
(jiceam, că este alt-ceva de făcut, de cât
aceea ce s’a făcut; și de aceea avisăm, ru-
găm pe onor. Senat și pe onor, interpe-
lante, ea cu toți să căutăm a pune capăt
răului.
   Acum moțiunea vine și între altele de-
ștdptă pe ministru instrucțiunel publice,
’l stimulă și ’l încuragiasă; nu am luat’o
ca blam nu am avut aedstă naivitate cel
puein în facia declarațiunelor reiterate a
onor, interpelau te.
   Am crezut ddră că ea este uă deștepta-
re un stimul ee se dă ministrului, pentru
a procede de a<)I ’nainte mai cu curagiu în
privința D-lor profesori.
   In facia ddră, unor asemenea deelarați-
unl D-lor senatori, care să împărtășesc și
de D-v. toți, nu pot resista a mă uni cu
votul D-v., și a declara că consider ast-
fel moțiunea cum a esplicat’o onor, inter-
pelant D. Cogălniceanu, și precum o îm-
părtășiți și D-v. toți, și mă voifi sili din
tdte puterile mele de a face tot posibilul
spre a remedia răul. (Aplause)
   D-lor nu de acum, este timp de când
am luat câte-va măsuri întru aedsta; să vă
dafi un esemplu: aci în Bucurescl este mal
mult de uă lună, de când am însărcinat
trei profesori, pentru ca să revisudscă ne-
contenit școlile; pe D. Urechiă, pentru in-
stitutele private, pe D. Stefănescu, pentru
cele-alte scoli și pe D. Orăscu pentiu U-
niversitate, să ’ml raportese tdte lipsirile
și abusurile, ca să le public în Monitor.
   Am crezut, onor, senatori, că în loc de
a veni la un midloc de amendă, aedsta ar
fi mai eficace. Mă voifi sili și în alt mod
de a face ca răul să se împuținese pe cât
va fi posibile; voifi crede însă tot-d’a-una
că cel mal eficace remedifi, va fi presenta-
rea unei legi atât pentru îndeplinirea unor
lacune, cât și pentru înființarea cel pucin
a două catedre la Universitatea de Iași.
   In adevăr D-lor, decă lucrurile chiar
ar merge bine acolo, totuși trebue să do-
rim ase aduce uă îmbunătățire, din punc-
tul de vedere și al înaltului considerant,
care ’l a esplicat așa de bine onor. D. Co-
gălniceanu adică că Universitatea de Iași
este menită de uă parte arăspîndi lumina
care este întemeerea unei națiune, și de
altă parte a fi sovegarda națională, a ne
feri de străinismul ce ne amenință din alte
părți!
   Așa ddră, cu aesste esplicațiunl france,
voiu pune tdte silințele a remedia răul, nu
în m d de a jicni pe D-nil profesori. Voifi
căuta apoi în fundul consciințel mele, și
ddcă voifi vedea, că voifi avea nefericirea
a nu putea remedia răul, atunci voifi fi cel
d’ânt^iu care voiti i)iC⁰ aduceți pe un al-
tul (Aplause).
   D. M. Cogălniceanu. Nu uitați faculta-
tea de. . .
   D. ministru iustrucțiunel publice. Și

2291

pe aceea de theologie și aceea de medici-
nă D-le Cogălnicene.
   Voci. închiderea discuțiunel.
   D. lorgu Radu, (contra închiderel dis-
cuțiunel). D-lor senatori, atât D-v., cat și
onor, guvern, a recunoscut cum că cesti-
unea Universitățel de Iași, este uă cesti-
une fdrte gravă, uă cestiune care intere-
sdsă desvoltarea ndstră economică. N’aș fi
luat cuvântul îu contra închiderel discu-
țiunel, dd.ă D. ministru s’ar fi mărginit
în înțelesul legel, pe care și cel din urmă
bucher pdte s o înțeldgă, mă înțelegi D-ta?
(Ilaritate).
   Ce a cjis D. ministru? Că va face în-
dreptări. Ddră D. ministru trebue se spună
categoric ce are să facă.
   Efi vă spun că D-sa, n’are să facă ni-
mic ! Să ia D-sa, angajament solemnei că
are să facă ceea ce’I poruncește legea.
   D. ministru al instrucțiunel. Să vil
D-ta să faci!
   D. Apostoleanu. (Pentru închiderea
discuțiunel). Efi vă rog să închideți dis-
cuțiunea și âtă pentru ce: D-lor, după uă
discuțiune așa de clară când D. ministru
vine și înțelege posițiunea ce are și de-
clară că reintră în lege, pentru ce voesce
D. Radu . să impună conținerea discu-
țiunel ?
   Ce a <jis D. ministru? Pe cât voifi pu-
tea, decă nu va putea D- sa, a declarat ce
are de făcut, pentru ce ddră să mal discu-
tăm câud cestiunea este așa de clară? Că
legel să i se dea vigdrea ce trebue aă aibă
și în acestă moțiune să dice acesta. Pen-
tru aceste cuvinte efi vă rog să închideți
discuțiunea.
   D. Cogălniceanu. Nu am t^s reintra-
rea în lege, ci aplicațiunea legel.
   D. ministru al instrucținel publice.
Nu am eșit din lege și prin urmare nu pot
primi a se jice ca să reintru în lege.
   D. Apostoleanu. Acum fie și apbcați-
unea legel, efi nu țin la cuvinte ci la fap-
tele D-lul ministru.
   D. vice președinte. D. Deșliu, are cu-
vântul îa cestiune de regulament.
   D. I. Deșliu. D-le președinte, mărturi-
siți singuri . ddcă s’a păstrat regula-
mentul. Când s’a cerut închiderea discu
țiunei s a întrebat ddcă sunt 5 D-nl sena-
tori cari susțin acâstă cerere și s'a cons-
tatat că sunt mal mulțl Unul a luat cuven-
tul contra și altul pentru, și D-v., nu mal
puteți da cu vântul D-lul ministru.
   Prin urmare, rog să se constate și a-
cdsta în procesele-vorbale.
   D. vice președinte, I Ghica. Se va
constata în procesele-verbale că D. Deșliu
în contra prescripțiunel regulamentului
cere ca să închid gura ministrului să nu
vorbdscă. (Ilaritate).
   — Se pune la vot închiderea discuțiu-
nel și se primesce.
   D vice-președinte. Acum voi pune la
vot moțiunea D-lul Cogălniceanu,

A0N1T0KUL OFICIAL AL ROM AULEI

5 (17) Aprilie 1877

    [oțiunea s'a priimi t. țAplause prelun-
givj
   D. prim-ministru I- Brătianu. Am a
da uă esplicațiune : «olegul mefi de la in-
strucțiune a declarat că va face ce va fi prin
putință; I va da tâte ostenelele ca să se
facă îndreptare; însă, D-lor, prin acâsta
noi n’am aprobat moțiunea; am declarat că
nu luăm votul Senatului ca un vot de blam.
   D. M. Cogălniceanu. Nici efi n’am voit
acâsta.
   D prim-ministru. Dâr noi nu ne apro-
piem acea moțiune, mal cu sâmă termenii
în care ea este concepută; ceea ce ne-a fă-
cut să votăm contra el.
   D. M. Cogălniceanu. Cer cuvântul.
   D. vico-președinte. Nu vâd nimic în
regulament care să mâ autoriza a mal lăsa
să urmeze discuțiunea.
   D. M. Cogălniceanu. Domnule preșe-
dinte, vâ rog să căutațl în regulament și
să vedeți dâcă vre-odată, în urma unul vot
al Senatului, s’a mal făcut nă asemenea de-
clarația.
   D. prim-ministru. Am motivat votul
mefi.
   D. N. Drossu. Ca senator?
   D. prim-ministru. Și ca senator și ca
ministru.
   D. Apostoleanu. Cer cuvântul.
   D vice-președinte In ce cestiune?
   D Apostoleanu. In cestiune de regu-
lament.
   D. vice-președinte- Să citiți articolul
din regulament pe care ’l invocați.
   D. Apostoleanu. In virtutea cărui ar-
ticol D prim-ministru a căutat în urma
votului să dea esplicaținnl? Nimic uu
pâte fi mal inconstituțional de cât ca odată
votul dat, să se ridice glasuri să spue că
cutare termen din acel vot ’l înțeleg așa și
cutare așa. Votul este dat și râmâne ca
ministru să se supună.
   D. vice-președinte. Votul este dat n’a-
vețî trebuință s’o spuneți căci este un fapt
îndeplinit Acum intrăm în ordinea (JileL
la ordinea (jileî mal avem :
     Interpelarea D-lul senator G. Aposto-
leanu relativă la li tele electorale de Foc-
șani;
   „Mal multe raporturi relative la projec-
te de indigenate;
   „Interpelarea D-lul senator loan Deșliu,
relativa la uă circulară co <^ic« că s’ar fi
trămis prefecților din țâră spre a li se a-
nunța căderea lui Mithad-Pașa; și
   „Alegerea a trei domni senatori la co-
misiunea însărcinată cu revizuirea caselor
publice."
   Dâcfi nu cere nimeni intervertirea ordi-
uei dilel, D Apostoleanu are cuvântul
să’șl desvolte interpelarea.
   D. A postoleaun. Onor, senatori, inter-
pelarea care am adresat’o D-lui miuia'ru
de interne, este neafișarea la timp adică
în termenul legal a listelor electorale în
județul Putna.

  D. Cogălniceanu. D-lor, dațiml voe să
v8 citesc moțiunea mea:
  „Senatul ascultând espiicațiuneie D-luî
u nistru al instrucțiunel pub'ice;

   „Având în vedere abaterea de la îndato-,
„ririle lor a mal multor profesori de la U-
„niversitatea de Iași, cari prin libera lor
voință îmbrățișând cariere și ocupațiunl
„ce ’I pun îu imposibilitate da a ’șl înde-
„plini misiunea profesorală și așa a adus
„drept resultat decadența sus Șișului in-
,stitut de învățământ;
   „Regretând acâstă decadență a Univ'er-1
„sitățel de lași, invită cu tot dinadinsul
„pe ministru instrucțiunel publice, că fă-
„ră întârdiere să aplice disposițiunele din
„art. 10, 390, 396, 398 din legea instruc-
„țiunel publice, în privința profesorilor
,de la <|isa Universitate cari au părăsit
„catedrele lor și ast-fel compromit viito-
„rul unei întregi generațiunl.
   „Tot uă dată aseâptă și reclama cât
,mal cu ând presentarea unul project de
,lege, având d» scop reorganisarea și
„complectârea Universitățel de Iași, ast-
„fel eă acest mare institut de învățământ
„superior să corespund a la trebuințele
„materiale și intelectuale ale României de
„sus; și trece la ordinea d'l⁰! “
   D. vice-președinte. Etă ce (jiee regu-
gulameniul în privința moțiu elor:
   Art. 76, al. 1V. „La ^.iua fixată de mi-1
nister fspre a răspunde se dă mal ântâifl
cuvântul senatorului interpelator. După
răspunsul dat de minister, și în urma în-
tâmpinării interpelantulul saă ori cărui
alt membru al Senatului. Președintele con-
sultă Senatul pentru închiderea inciden-
tului
   „Ori ce moțiune s’ar presenta în urma
intorpelărel, Senatul o pâte trămite la sec-
țiuni. “
   Prin urmare se pâte vota și inmediat.
   Vcum voițl să o votați îndată sau să o
iiamitem în secțiuni?
   Voci. Să o votăm de îndată.
   — Se pune la vot dâcă Senatul voesce
să se pună la vot moțiunea de îndată și
se primesce.
      Se pune la vot moțiunea D-lul Co-
gălniceanu prin bile.
      D-nil senatori proced la vot. după a-
pelul nominal.
   D. Radu lorgn. D-lor, ’ml motivez vo-
tul • Fiind-că e cu totul depărtară de opi-
niunea mea moțiunea D-lul Cogălniceanu,
eă mâ abțin de Ia vot (ilaritate).
   Mal multe voci. Se va constata.
   D vice-președinte I. Ghica. D-lor
   uitatul votului este cel urmâtor:

      Votanțî                   . 49
      Abținuți ..................1
      Majoritate absolută .     25
      Bile albe.................37
negre                11

   D-lor senatori, D-v. cunâscețl fără de a
esplică în multe cuvinte importanța unei
asemenea interpelări. Participarea cetățe-
nilor la ac ministrațiunea Statului este de-
terminată prin Constituțiunea țârrf ; eă
schimbare dâr a acelor drepturi, a acelor
influențl legitime asupra marșel regulate
a guvernului, uă schimbare violentă prin-
tr’uă înădușire a drepturilor electorale,
între care unul din mijlâce este nepublici-
tatea listelor în termenul Jegal precum ar
fi adăogire de alegători saiî suprimare, nu
pâte fi de cât de culpabilitatea cea mai
mare, fiind-că se atacă ceea ce legiuitorul
a considerat că este una din condițiunele
cele mal esențiale a prosperităței unul
Stat. Violarea Constituțiunel este dâr fap-
tul care trebue să atragă cu deosebită pu-
tere aten lunea nâstră, făcând ca acea vio-
lare să se înfrâneze. Și pentru ce acâsta ?
Este evident că Constituțiunea nâstră ca
tâte constituțiunele se basâză pe uă repre-
sentațiune a tutulor intereselor vitale ale
țârei, pentru care legiuitorul a crezut că
este destul semn când posedă cineva un
cens sati are uă capacitate intelectuală
âre-care, l’a crezut legiuitorul că înd^pli-
nesce tâte condițiunele ca să fie în adevâr
bun cetățean și să aibă uă înrîurire bine
făcâtâre asupraadministrațiunelțârei. Dâr
dâcă prin Constituțiune se prescrie aceste
drepturi, dâcă numai prin respectarea lor
putem aștepta uă desvălire pacinică , nu
sguduitâre, bine-făcâtâre nu agitătâre, a
societățel, evident este că trebuesce să ia
și măsuri în consecință. Și după Consti-
tnțiunea nâstră măsurile care s afi luai ca
în privirea constatărel drepturilor cetățe-
nilor care ati să fie activi, pornind din
punctul de vedere, fundat sau nu, faptul
nu avem să’I cercetăm acum, de uă mefien-
ță către puterea centrală, a lăsat îngrijirea
facerel listelor în mâna autorităților co-
Imunale.
   Și în adevâr, acâsta este causa care a
împins pe toți bărbații de Stat, și care
vâ 1 că este un râti în țâră centralisarea,
de a sprijini principiul de descentrai)sare,
lăsâud în manele consiliului comunal ad-
ministrațiunea intereselor lor; și conform
acestui principiti, s’a întrodus și în Cou-
stitu iunea nâstră acâsta.
   Vedeți dâr, cât di importantă este acți-
unea care este îuc edințată consiliilor co-
munale din țâră; de la dânsele depinde ca
cetățenii activi să nu fie lesațl îu dreptua
rilo lor și guvernul să aibă mișcarea ace-
dictată prin legile asistente ale Statului
Acâsta este, D-lor, una diu condițiunele și
esigențele legel, formarea listelor electo-
rale; ca ele să fie publicate într’un termen
anume determinat, după care apu* începe
termenul de apel pentru greșelele ce s’ar
putea face, unde faibilitatea omenâscă pâte
să întroducă persâne care nu ar avea drep-
tul, safi să suprime pe acelea care se bu-
cură de acest drept. După legea electorală

MONITORUL OHCxAL AL ROMÂNIEI                     2293

   5 (17) Aprilie 187"

D-lor, trebue ca listele electorale să fie a-
fișate în fie-care an, la ântâia Duminică
după 15 Ianuarie; și în anul acesta, acâstă
Duminică a fost la 16 Ianuarie.

   Ce să întâmplă însă D-lor ? In urbea
Focșani, listele nu eraii publicate încă la
20 lanuariii, și este posibil că acest răii
să se fi presentat și în alte localități; eii
mă mărginesc numai aci : am avut uă de-
peșe prin care mi s’a denunțat acel fapt,
și pentru care am voit a sesisa pe onor.
Senat, a face apel la domnia-vâstră.
   Ast-fel fiind, sunt autorisat a crede că
faptul este adevărat- Ce este și mal mult
încă că Marțea trecută pentru 24 ore, am
fost ânsuml la Focșani, și am rugat pe a-
cel domni să câră uă copie după acel pro-
ces-verbal de la procuror.
   S’au dus. și ’mî-att spus că procuro’ul
a dis că nu pdte să dea uă asemenea co-
pie, dâr când ministru ’l va cere-o atunci
o va da
   Dâr este încă ceva, art. 79 din legea e-
lectorală <)ice : „La cas când ministerul
public nu ia inițiativa, cinci alegători a-
dunațl aii dreptul a intenta proces pentru
pedepsirea delictelor comise în timpul a-
legerilor.
   Prin urmare, contestațiunele nu se pot
face pentru că listele electorale sunt afi-
șate mal târditi și ast-fel cetățenii sunt
frustrați în drepturile lor; și de și aii fost
ilustrați numai de câte-va <)ile, însă fie
care cetățân n’are timp de perdut până să
va lămuri dreptul altora și prin urmare
să’șl pâr<)ă interesele lui care sunt ca c m-
dițiune a esistenței Iul. Fie-care cetățân
sciind că la 16 Ianuarie era ^ioa fixată, e-
vident că ’șl-att regulat interesele ast-fel
că în acea di să fie liber, și să ia cuno-
scință de listele electorale. Acum ce sgu-
duire, ce străgănare pentru acel care șed
la țâră!'
   Nu cred că pentru acest fapt se va pu-
tea aduce măcar seuse pentru intăr^ierea
de câte-va rjile, că pâte ar fi fost alte im-
prejurărt care aii făcut pe consiliul comu-
nal, nu de la rea voință, ci de la neputin-
ță, să se publice.
   Nu pdte avea loc nici scusa chiar a u-
nel intemperii că n’att venit de la cele-
alte comune, sati chiar ocupațiunea cu a-
legerea de]deputat de la 11 12 lanuariă
căci publicarea listelor in termen este da-
toria cea mal imperidsă, a’șl putea (ji⁰⁰,
din datoriile consiiielor comunale.
   D-lor vițiositatea acâsta este prevădută
de legea ndstră intr’un text positiv din le-
gea penală care ^ice
   Art. 152. „On-ee judecător saii auton-
„tate judecătorâscă, orl-ce administrator
„sâu autoritate administrativă, care, sub
„pretext de tăcere sâu de nedeslușire a
„legii va denega dreptatea ce este dator
„părților ce ’l vor fi cerut’o, și care va fi
„stăruit in denegarea sa chiar in urmă de
„prevestirile sâfi ordinile ce va fi priimit

„de la superiorii săi competinți, se va pu-
ntea nrmări și pedepsi cu amendă de la
„uă sută până la uă mie lei, și se va de-
„clara incapabil d’a ocupa funcțiuni pu-
„blice de la un an penâ la trei anl.“
   —Scitt, D-lor, că ar putea să se dică :
dâră acest articol ar putea să fie ințeles in
sensul că numai dupe ce a urmat uă cere-
re și nu s’a dat satisfacțiune, atunci nu-
mai este culpabilitate.
   Na, D-lor, pentru ca insușl D. ministru
de culte ne-a spus ieri cât este de mare
datoria prevădută de lege și care trebue
numai de cât Îndeplinită. Și decă este vor-
ba de un drept la care uu cetățean pâte
renunța și cu tâte acestea tot este uă obli-
gațiune, cu atât mal mult pentru acela care
este funcționar care avea obligațiune ca la
4ioa fixată listele să fie afișate.
   Eă cred că in cașul de faciă, nu pâte
fi scusă, că și in alte timpuri, acest refi
s’a putut produce, pentru că atunci n ar
mal fi nici uă dată un inceput de Îndrep-
tare. Astăzi eă cred că Senatul este ținut
a vedea că dâcă s’a făcut uă greșâlă; să
nu se mal repete.
   In listele de acum s’att introdus persâne
eu totul noui, precum este D. Alexandru
Golescu cu totul strein in județul Putna ;
sunt alte persâne care nu sunt trecute,
pâte aitate, dâră care aă dreptul de a fi-
gura pe listele electorale.
   Apoi când in lista electorală pentru de-
putațl, vâ I un Domn cu 900 fr. foncieră
rurală, și se face că se uită d’a fi trecut
in listele electorale de aenator numai pen-
tru că acel domn pâte este mal pucin ac-
tiv pentru esercițiul drepturilor electorale
din cause fortuite pâte, atunci dic că
aceste pentru mine nu sunt scăpări din ve-
dere cum nici neputință materială a pu-
blica listele in termeni proscriși do lege.
Eă am convingerea că dupe modul cum
sunt confecționate aceste liste in facia ne
publicațiunel lor in termenul prescris de
lege, sunt făcute intr’adins ca să nu aibă
alegătorii timp a reclama in termenul cu-
venit. i să nu se dică că se va prelungi
termenul de contestațiune, căci dâcă am
intra pe acâstă cale apoi închipuiți vă D-
vâstră că atunci legea nn mal are putere.
Fie-care consiliu comunal va face uă ase-
menea intărdiere și in loc de a le publica
in dioa determinată de lege le va publica
când vor voi, și ast-fel vor face pe alegă-
tori să alerge necontenit lăsândușl alte o-
cupațiuni pentru a cere rectificare. Nu este
bine, ori cât de mare este insemnătatea
drepturilor care le dă Constituțiunea de
participare la afacerile Statului, ca cetă-
țenii să se ocupa numai de esercițiul aces-
tor drepturi, peutru că atunci va deveni
numai uă societate de agitațiune, cari să
trăescă din politică și să nu lucreze, să
nu se mal ocupe de ingrijirea color-alte
interese materiale.
   Acesta dâră este objectul interpehțiu-

neî mele, pentru care ași ruga ca onorab.
Senat să se unâscă cu moțiunea ce voitt
propune indată ce voitt autji respunsul
D-lul ministru asupra acestui fapt care
am avut onâre al supune in vederea D
sale, un fapt asupra căruia D. ministru a
avut, cred lămuriri de la D. procuror de
acolo.
   0. prim-ministra. D-lor, indată ce D.
Apostoleanu ’ml a anunciat faptul, am te-
legrafiat la Focșani, și am primit raportul
D-lul prim ir. prin care spune că listele
electorale au fost afișate.
   D. Apostoleanu. Când ?
   D. prim-ministru. . . La 16, dâră că
att fost rupte dupe păreți și că este nevoit
să le afișede din nuofi.
   Acâsta se qlice in raportul primarului.
   Ett insă, indată dupe interpelațiunea D-
lul Apostoleunu, cum și a interpelațiunel
D-lul Lahovari, am telegrafîat la Rămnicu-
Vălcel, deră până a nu adjunge pâ»e depe-
șa mea, am primit un raport din partea
prefectului prin care denunță pe primar
că nu s’a conformat legel cu confecționa-
rea listelor electorale, a urmat tradiținnil
care se formese in anii din urmă, âră nu
a aplica cu esactitate legea.
   îndată ce am vâcjut aceste duoă neorăn-
duell m’am și ocupat, și cu tâte că s’ati
constatat, dâră pânS a nu se face uă an-
chetă seriâsă, procurorul a intrat in cer-
cat ire de fapte si a incheiat un proces-
verbal.
   Prin urmare, vedeți că din partea par-
chetului caro represonta pe ministrul de
justiție s’a și luat disposițil.
   Vedeți dâră că nu este cea mal mică rea
voință, și prin urmare, D. primar se va da
in judecată, și dâcă cele ce se vor consta-
ta vor adevSri arătarea acesta, o să’șî ia
pedâpsă cel vinovat. Insă, am făcut indată
uă circulară, in care am $is intr’un mod
fârte taro tot ce credâm că trebue să (jic,
și scițl pentru ce am apăsat așa de tare ?
Scițl că de și națiunea ro uână este pri-
mitâre și in bine ca și in răii; de cât ori
cât de primitâre ar fi de bine tot nu pâte
din uă di in alta, să sară din nisce obi-
ceiuri pe loc, la moment, să le părăsâscă
și să adopteze altele. S’a creat in aoeacl
câțl-va ani, uă tradițiune, uă dîră, ca să
dic așa, și nM ne muncim toți ca să stâr-
pim acâstă dîră, eă facem pe âmenl să se
țină da lege: și sunt fericit a vedea astăzi
pe D. Apostolânu că s’a desceptat in D-lul
conseiință Constituțională ; îmi pare bine,
că s’a desceptat acâsta, și de s’ar fi des-
ceptat mal ’nainte, și ar ti luptat Împreu-
nă cu noi pentru acâsta, pâte că astăzi nu
ar fi să suferim ceea ce suferim, ba ce
este mal mult, nici nu s’ar fi putut să se
încuibeze in societatea nâstră ceea ce s’a
incuibat; prin urmare, să fie sigur D. A
postorânu, că ori ce fap ni se va denun-
cia, îmi voiu face datoria, atât eti, cât și
ministru justiției. Dâcă D. Apostolânu ar

2294

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

5 (17) Aprilie 1877

fi avat uă bănuâlă măcar ea ministru jus-
tiției, sâfl prefecții, sâfl alții eare atârnă
d’a dreptul de minister, ar fi lăsat să se
bănuâseă măcar eă este complice in cele
care le deuunciă D-sa, înțeleg, ar fi avut
dreptul să facă uă interpelare; dâră p«nă
atunci, rog pe D. Apos olâuu să ascepte,
să se Încredințeze mal ăntâiti, să vâlă, și
numai când se va Încredința, să vă sed-
sese și să luați măgU'I să ne obligați pe
noi, safl să faceți ce veți crede.
   Dâră până atunci cred că moțiunea D-
sale nu pâte să’șl aibă locul.
   D Apostolâna. D. ministru, dâcă lam
înțeles bine, ’ml a respuns ast-fe’

$ice primarul m’a încredințat că listele vădut când eraii date spre zețuire. Pentru

afi fost afișate în $iua de 16 Ianuarie, șt
când a venit procurorul să constate acest
fapt, din nenorocire să rupsese listele.
   D. prim-ministru. Primarul.
   D. Apostoleann. Primarul nu procu-
rorul, a fost care a constatat nepublicați-
unea listelor...
   D. prim-ministrn. Are să se facă pro-

Dâră să (jicecă s’afi rupt; se pâte admite
acâstă scusă ? și nu este âre nă scusă
pusă într’u raport destinat a fi cetit D-v.
ca pe temeiul acesta să (licⁿm : trecem la
ordinea dilel ?!
   Efi cred că ar trebui să vie uă moțiune,
căci D. ministru de și a dat uă circul iră
ca să desuepte consiliele comunale, dâră
nu este mal puțin adevărat cum că faptul
este făcut, și fiind-că este făcut — și cel
puțin nu s’a mărturisit, — să se spue, a
fost uă greșală și să se facă justiție ; din
contra văi că se susține cu tâtă temerita-
tea că listele s’au rupt, pe când listele nu
irau tipărite, aii fost persâne care le-a

ce D. ministru pune temeiii pe raportul
D-lul primar.
  D. prim ministn. Eu nu pun temeiii.
  D. Apostoleann G. Pentru ce nu pu-
neți temeiii pe constatarea făcută de D.
procuror.
  D. prim-ministru. Nu o am.
  D. Apostoleann G. Am anuuciat’o în

ces...
   D. Apostoleann. Al duoilea, D. minis-
tru a dis procurorul are să facă cerce-
tare, și prin urmare să v_(Jă dâca în ade-
văr cele alegate de primar sunt esacte sâ&
nu, căci de aci ar urma să se dea în ju-
decată; și a dis D-sea că ’I pare bine eă
m’am desceptat de a lua cuvântul și de a
sprijini ideea liberilor alegeri.
   D-lor aș întreba înaintea D-v. între
informațiunile procurorului care merge să
constate un fapt și între informațiunile
D-lul primar care dice „listele aii fost a-
fișate dâră s’a rupt,“ care din două este
mal adevărată ? cum ? listele s’au afișat
numai într’un singur loc ca să fie ușor ori
cărui trecător ca să le rupă, să numai re-
mâe nimic ? admitețl D-v un singur mo-
ment acâsta? Apoi, după lege nu era dâ-
tor primarul să afișeze listele în sala con-
siliului comunal, unda D primar are po-
liția și dâcă nu pâțe păzi să remâe in-
tacte listele electorale acolo unde are po-
liția, ce idee trebue să ne facem de păzi-
rea celor alte drepturi cetățenesc!! Este
admisibil să se pretindă că aii fost rupte
listele fiind afișate, când ele trebuesc afi-
șate la tâte localitățile, publice, că prin
urmare și la tribunal și curte, acolo unde
sunt procurori și care prin urmare trebue
să vâ(j.ă, căci nu se pâte presupune uă
conspirațiune pentru ruperea afișelor’! De
tot felul de conspirațiunl am audit vor-
bindu-se, dâră pentru a se compromite
persână unui primar să se rupă afișele din
tâte părțile, n’am au^it 1 Admitețl D-v-
acâsta ?
     Onor. D. ministru <,lice că are să cer-
  ceteze și să se descopere; eii din însuși
  acest raport al D-lul primar văd, că îudâ-
  torirea ce avea de a afișa listele în tâte păr-
  țile, în tâte locurile publice, nu s’a esecu-
  tat, că listele nici într’un loc nu s’a afișat.


  candidaturele D-v. oficiale; al duoilea, în
  Cameră când am subscris a>ea mrțiune în
  contra candidaturele oficiale. Dâră puțin
  importă acestea, ’ml-am făcut dâtoria sati
  nu, m’am desceptat de la 1867 safl nu,
  esle cestiunea acum, este un rflti constatat
  este o culpabilitate înaintea D-v? Eti cred
  că este constatat acâsta, și pentru aceea
  voiti propune o moțiune că D. ministru
  de interne să rânduâscă uă anchetă ca să
  descopere dâcă listele nafl fost afișate la
  timp și descoperind sădea în judecată pe
  primar; vedeți că moțiunea este drâptă și
  mS raportes la.D. ministru fiind că numai
  acâsta nu se va constata că au fost afișate
  și au fost apoi rupte. Prin urmare acâstă
  moțiune nu face de cât se îndeplinâscă
  dorința intimă a D-lul ministru de interne
  pentru ca legea să fie lege, pentru că mal
  cu sâmă când este vorba de un drep^ tre-
  bue se luăm măsuri a nu fi călcat. Prin
  urmare âtă moțiunea mea :

MOȚIUNE
   „Propun ca D. ministru de interne să
orânduâieă uă anchetă asupra consiliului
comunal de Focșani relativă la publicarea
și facerea listelor. “
   Apostoleanu.          ₜ (Va urma).



interpelarea mea, și când s’a cerut amâ-
narea am Țis să se încuviințeze ca să în-
trebe, să ia lămuriri nu de la primăr ci
de la procuror. Nu este uu bun sistem,
când este uă reclamațiune îo contra unul
proiect, când se denunță un act arbitrar fă-
cut de dânsul să se dică : âtă raportul
care’l am de la prefect. Apoi de când par-
tea pîrîtă pâte fi dâ*ârede probă în causa
sa ? Evident eă ori de câte ori se va cere
lămuriri asupra unul fapt al acelui func-
ționar, evident că acel funcționar nici uă
dată nu va Irămite un raport în care să
<|ică : sunt vinovat. Credem dâră că D.
ministru va fi cerut de la D. procuror și
însuși D-sea va fi rugat pe D. ministru
de justiție ca să cerceteze asemenea afa-
cere pe cât înțeleg îusă din explicațiunile
D-sâle, D-sea n’a făcut nimic !— Cât pen-
tru cele dise de D-sea că’I pare bine a
vedea în mine un aderent al liberilor ale-
geri, îmi pare rău că tocmai acum se con-
vinge de acâsta. Asemenea și pentru în-
grijirea mea pentru liste.
   D-lor, de câte ori sunt convins de un
fapt și atunci când timpul ’ml permite,
fiind că sunt un om cu familie și nu sunt
tot-d’auna în alergări eu afaceri politice,
tot-d’auna am căutat să’mi fac dâtoria.
Cât pentru liberile alegeri trebue se scie
D-sea că în moțiunea care s’a făcut în Ca-
meră când susținea D. minisrru Catergiu
candidaturele oficiale, unul din iscăliți
eram și eti; dâcă nu vine asemenea pildă
de la alții mal bătrâni, dâcă n’am avut fe-
ricirea să fiii din ganerațiunea de oțel de
la 1848, nu este mat puțin adevărat, fiind
că m’ațl pus pe un asemenea terâm făcân-
du-mi astă-i|I un reproș, faptele demon-
strâză că am fost pentru liberi alegeri, și
voiti aduce doue fapte; în âiu la anul
1867 în presență D-v. ne-am bucurat la
Focșani de acele alegeri unde a căclut tâte

ADUNAREA DEPUTAȚILOR

SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA.

Ședința de la ÎS Martie, 1877.

  Președenția D-lul președinte C. A. Ro-
estti asistat de D-nil secretari I. Caraba-
tescu și I. Lățescu.
(Urmare).
  D. D. Berendeiîi. D-lor, efl m8 întreb
ce pâte să rjîpâ uă Cameră Legiuitâre în
uă cestiune technică de natura aceleia pe
care o desbatem acum ? Când am fi avut
înaintea nâstră resultatul unor cercetări
făcute de âmenl technicl cari s’ar fi trans-
portat la facia locului, ar fi vâdlut ce re-
resultat ele afl dat, le-ar li apreciat și cri-
ticat, și în fine ar fi presenta:. mijlâcele dc
îndreptare, atunci negreșit am putea rațio-
na positiv asupra unor cestiuni po cari le
a studiat âmenil de sciință. Dâră îo mo-
dul acesta cum tratăm noi acum cestiunea
nu putem ajunge la nici un resultat. Tot
ce putem vedea din cele ce s’a făcut este
că lucrările acestea afl fost întreprinse cu
mare ușurință, că adâncimea nu s’a obți-
nut, că s’a lucrat patru ani de <|ile fără ca
să dea un resultatsatisfăcător;că s’achel-
tuit până a<Țl un milion și două sute de
mii și că prin noua convențiune se des-
chide uă nouă perspectivă de a mal chel-
tui încă trei safl patru sute mii lei fără să
avem certitudinea de a ajunge nici de astă

5 (17) Aprilie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIES

2295

   Pentru aceste cu viat» efi aș fi de părere
să amânăm cestiunea, să se studiese d’al
douilea mal serios de guvern și să ni se
presinte uă dare de sâmă după care să fim
puși în posițiune de a putea da uă daci -
siuns în cunoscință de lucru.
   D. președinte. Faceți uă propunere îa
scris de amânare ?
   D. D. Berendeiîi. Nu„ Numaî ’mî-am
arătat părerea.
   D. președinte. Atuncî urmăm cu dis-
cuțiunea asupra projectuluî.
   D. Rose Stefănescu. D-lor, dați’mî voe
să vă relates faptele cum safi urmat, ca
să vâ luminați și D-vâstră și să vâ pro-
nunțați în cunoscință da causă.
   Acest contract, D-lor, este făcut în anul
1871, sub guvernul trecut, când tâte lu-
crările se dafi cu atâta ușurință; ast-fel
și dragajul acesta din Giurgiu, a fost uă
consecuență a faptelor acelui guvern. Uă
afacere, D-lor, așa de însamnată, pentru
care s’a cheltuit în zadar suma de peste
un milion, s’a dat fără uă încuviințare a
Corpurilor Legiuitâre, precum prevede le-
gea comptabilităței, și âtă cum a mers :
   La 1868 când era onor. D. Brătianu la
minister, a venit D-sa și a visitat portul
Giurgiu, cum a spus și D. Goga cu oca-
siunea interpelațiune! de alaltă-erî, și vâ-
<)ându-se că uă îmbunătățire este neapă-
rată, căcî apa cu care se alimenta deja în-
cepuse a scădea din causa închiderel Gu-
reî Verigei, canal care dă în Dunărea Ma-
re , s’a dispus facerea projectulul pentru
asemenea îmbunătățire.
   D. Manolache Costachi. Contractul
este de la 1870.
   O R. Stefănescu. Am spus de la înce-
put când s’a făcut contractul, dâră voiu să
releves lucrul ca să vedeți cum a venit a-
cest contract.
   La 1868, cum am 4i®. s’a făcut projec-
tul și planurile și s’a trămis consiliului
comunal de la Giurgiu ca să ’l aprobe,
pentru că atunci venitul de jumâtate la
sută ce se prelevă pentru port, se admi-
nistra de comună, conform legei din 1863;
nu cum este acum de se administrâsă de
guvern, potrivit lege! modificătâre din a-
nul 1874; prin urmare, comuna prin un
jurnal ce a încheiat în facia locului, a în-
cuviințat ca să se dea în întieprindere des-
chiderea unul canal prin insula Ramadan
Acâsta a fost hotărîrea positivă luată de
consiliul comunal, care hotărîre s’a tră-
mis ministerului respectiv spre a face d’a
se realisa acâstă îmbunătățire. Insă lucru-
rile afi stat pânâ la 1871, când de uă-dată
comuna s’a pomenit cu un contractant în-
cheiat cu D. Chiriasino, că vine și începe
a draga canalul, fără ca ea, singura care
se interesa direct în cestiune, să scie ni-
mic. Ge se 4icea prin contractul D-luî
Chiriasino ? Se (Jicea ca să se dragese ca-
nalul Giurgiu de la Smârda și pânâ la gu-
ra Verigei, calculând acâstă lucrare Ja

dată la un resultat mal bun. Dâră care tre-
bue să fie objectul principal al preocupă-
rel nâstre ? Este âre numaî de a Incra și
de a persiste în uă cale greșită ? Prin a-
câstă convenținne suntem noî asigurați că
după ce se vor dheltui încă două safi treî
sute de miî de francî vom obținne ceea ce
s’a propus prin cel d’ântâifi contract, adi-
că adâncimea de 2 l/₂ metri ?
   Acâstă cestiune noî, Corp Legiuitor, nu
o putem decide. Numai uăcomisiune tech-
nică, uă comisiune de ingineri idraulicl
care ar merge să studiese cestiunea la fa-
cia locului, ar putea să ne dea acâstă cer-
titudine, și să ne facă pe noî să ne anga-
jem și să (Jicem : am cheltuit un milion și
jumătate, să maî cheltuim încă 300,000
leî, căci vom obține cheiul, canalul și în
fine orașului Giurgiu i se va da uă legiti-
mă satisfacțiune.
   Din acest punct de vedere, fiind de-
monstrat până la evidență că noî în ces-
tiunea acâsta, fără lucrarea âmenilor tech-
nici nu putem emite nicî uă păre'e , nu
putem avea nicî uă certitudine că lucrări-
le vor putea să dea un resultat, socotesc
că ceea ce ar fi maî nimerit este să pro-
cedăm la numirea unei comisiunî care să ne
procure elementele după cari noi să pu-
tem decide ce vot trebue să dăm în acâstă
cestiune.
   Dâră mal este și un alt punct, acela al
litigiului ce s’ar putea nasce din neînde-
plinirea condițiunilor contractului, adică
cestiunea de a o scie deca contractul s’a
observat în un mod positiv. Dâră acâstă
cestiune este ea de competența nâstră ?
Eii cred că nu, cred că nu este de atribu-
țiunea nâstră ca Corp Legiuitor, ci de a
tribunalelor, de a se pronunța asupra a-
cestuî punct.
   Vedeți dâră că cestiunea ast-fel cum se
presintă nu o putem decide în consciință,
maî âatâifi pentru că nu avem elemente de
convicțiune în privința lucrărilor technice
pe cari noi nu le putemapreția, și al doui-
lea, în privința cestiune! litigiului, nu pu-
tem avea nici uă părere, căcî este uă ces-
tiune care intră în atribuțiunile tribuna-
lelor.
   Cu tâte acestea trebue să ne gândim ca
cestiunea ast-fel cum se presintă este fâr-
te seriâsă; este fârte seriâsă din acest
punct de vedere că, dâcă am considera
cele ce s’ail făcut până a<jl, resultă âre-
cum convicțiunea că suntem angajați pe
uă cale greșită, căcî pe de uă parte se lu-
crâsă și pe de alta Dunărea vine și pot-
molesce tâte aceste lucrări.
   Vedeți dâră că dâca am urma înainte ci-
ne pâte să ne spună noă că nu are să vină
Dunărea să astupe din nofi lucrarea ce noî
am autorisa să se continue pe acelaș sis-
tem, si că noi angajându-ne să plătim me-
reu concesionarului ca pânâ acum vom a-
junge la ceea ce s’a 4i® de D. Goga, a a-
runca banii în Dunăre,

300,000 metri cubici de nămol ce trebuia
scos—lucrare ce âmenil speciali de la mi-
nisterul lucrărilor publice, consiliul tech-
nic a găsit’o îndestulătâre pentru a face
canalul navigabil.—D. Chiriasino a înce-
put lucrarea, fiind obligat ca în timp de 2
ani să scâtă pământul pentru uă valore de
lei 270,000, calculat a leî 2 bani 50 pen
tru 1 metru cub, âră restul în alțl 2 anî ;
D-luî însă, departe de a se ține de condi-
țiunile contractului, nu a scos în primii
2 anî de cât 7,900 metri, representând uă
valâre numai de 19,552 leî, călcând de la
început într’un mod flagrant contractul. A-
tuncl ministerul profitând de ocasiune și
fiind-că se dovedise că lucrarea era cu to-
tul nefolositâre, a voit să resiliese con-
tractul și să nu maî arunce banii de gâba;
nu seim cum s’a făcut însă, că D. Rucă-
reanu stăruind pe la minister a isbutit să
ia lucrarea pe sâma D-sale, 4ⁱe^ⁿ^ că
D-sa fiind garantul D-lul Chiriasino, și D.
Chiriasino călcând contractul, se îndato-
râsă a ’l îndeplini întocmai D-sa, pentru
ea să nu cadă garanția D-sale în răspun-
dere, după cum era să și fie, căcî urma să
se dea lucrarea din nofi îu licitație, în
comptul garanției sale.
   Așa s’a concedat continuarea lucrărel
D-luî Rucăreanu. D-sa a mal lucrat ase-
menea complectând cantitate de verl-u ă
204,725 metri nămol, dâră cu tâtă scâte-
rea acâsta care apropie suma de 300,000
metri, tot nu s’a putut atinge resultatul sa-
tisfăcător ; căcî ceea ce se scotea vara, se
depunea la loc ârna, din causă că Gura
Verigei pe unde trebuia să intre curentul
apel și să spele nămolul, era astupată.
   Ast-fel, afi trecut și ceî-alțî 2 anî pre-
văduțî în contract cu care s’a complectat
termenul de 4 ani, la espirarea cărora a
mal rămas de scos nămol până la suma de
300,000 încă 95,257 metri cari represintă
suma de 235,806 lei.
   Ministerul, ca să nu mal pârdă comn>a
și acești 235,806 leî, căcî deja perduse
peste 506,693 plus leî 108,000 prețul u-
neî draghere, n’a voit să maî acorde un
termen D-luî Rucăreanu. In urmă, vine la
ministerul lucrărilor publice D. Gherghel,
care, după un referat al șefului divisiunel
II pune resoluțiunea de a se mal acorda
încă un termen D-lul Rucăreanu, spre a
termina și restul; însă din fericire acâstă
prelungire de termen nu s’a pus în esecu-
țiune.
   In acâstă stare a găsit lucrurile D. M.
Costachi când a venit la minister. D-sa a-
vând tâte actele în vedere s’a convins că
lucrarea e nenorocită, e blestemată pentru
orașul Giurgiu ; n’a voit să ia răspunderea
asupra D-sale prelungind termenul—cel
pucin așa înțeleg efi—ci a venit cu un pro-
ject de lege înaintea Camerei, ceea ce nu
se făcuse cu projectul primitiv.
   D. M. Costachi. N’am voit să fac lu-
crurile după perdea

2296

OFICIAL AL ROMANiSl

5 (17) Apriliel877

și când ar îndrăsni s’o facă, se va dovedi,
cu dosarele din minister, că contractul s’a
călcat necontenit îa tot cursul de 4 ani.
    Cred, dâră că n'ar trebui să primiți a-
câstă convențiune adițională, căci portul
Giurgiu ar fi condamnat pentru eternitate
dragajulul D-lul Rucăreanu, fără a da veri
un resultat.
    Numai când se va deschide un canal
prin insula Ramadan, se va ajunge la do-
rința esprimată dn orășenii Giugiulul. In
acâstă privință, am onâre să fac apel la
cunoscințele D-lul Frunză, eare a fost în
facia locului, și tot uă dată să’ml dațl voe
să vâ citesc și opiniunea emisă de D. N.
Crețulescu, fostul ministru de lucrări pu-
blice, care a fost cu ingineri la facia lo-
cului, și s’a convins că nici uă dată, prin
dragagiti, portul Giurgiu nu va ajunge să
aibă apa trebuineiâsă. In anul 1871, scrie
D. N. Crețulescu primăriei din Giurgiu
următârele (citesce).
   Cum vedeți, D-lor, chiai ministrul lu-
crărilor publice a constatat că, numai cu
deschiderea canalului prin insula Rama-
dan, se pâte ajunge scopul propus. Dra-
gagiul, dâră, va fi pentru D. Rucăreanu
un avantagiti, âră pentru orașul Giurgiu
tot-d’auna uă sarcină nenorocită din tâte
punctele de privire: 1) Că ar plăti sume
însemnate cari ar scurge tâte resursele ca-
sei portului; 2) Că ar perde.orl-ce speranțe
de progres, gonind tâte casele de comerț
ce se va vedea în imposibilitate a lucra
în acest poit.
   Vâ rog, D-lor deputațl, să admitețl con-
clusiunile raportului ce am onâre a ceti,
și ast-fel să respingeți convențiunea adi-
țională care este ciumâsă; prin ea se va
aduce serviciti numai D-lul Rucăreanu,
care, fie-ml permis a o spune, nu merită
atâta favâre, după care alârgă în tâte păr-
țile, lamentându-se că până acum s’a rui-
nat; și cu atât mal mult nu merită nici
veri uă considerațiune, când se scie căl-
cările neîntrerupte ale condițiunelor con-
tractului espirat. Și ’ml pare rău că nu s’a
scos în facia locului uă comisiune spre a
se complecta și mal mult acele abateri,
adică să se constate dâca cu adevârat pă-
mântul ce se arată că s’a scos este pe fa-
cia locului; căci cred că, ca martor ocu-
lar ce sunt, vâ pot spune că mâ îndoesc
de veritatea lucrărel în cantitatea ce s’a
arâtat și pentru care s’a luat parale.
   Acâstă convențiune adițională, mal rea
decât cea primitivă, va fi nmoricirea
portului Giurgiu și din punctul de v’dere
higienie, putându-vâ afirma că D. Rtică-
reanu a găurit, îu loc de a curăța regulat
canalul, și vara retrăgâudu-se pucină apă
ce mal vine în timpul creșterel el, rămâne
acele gropi pline cu apă stricată, din care
exalâsă tâte miasmele otrăvitâre. Probă
despre acest adevăr am aci statistica ofi-
cială unde vede că în anul 1873 s’a năs-
cut 533 ființe- și a murit 920, lăsând ast-

      . Rose Stefănescu. D. M. Costachi
pentru acâsta a venit singur la facia locu-
lui, și vâ aduceți aminte onorate D-le M.
Costachi, că orășenii cel mal cinstiți ati
fost cu D-vdstră devale la port, vâ a arătat
cum stati lucrurile; ați ascultat plângerile
și rugăciunele lor, spuindu-vâ că nu vor
ajunge la nici un resultat cu sistemul a-
cfesta de dragare; că s’a cheltuit peste
600.000 franci, și canalul nu s’a adâncit
și că de prisos se vor mal cheltui și res-
tul de 235,806 lei, fiind-că tot nu se va
obține nici un resultat satisfăcător; va a-
rătat că tdte cererile lor de la început ati
fost de a se deschide un canal prin insula
Ramadan, și din nenorocire, până la veni-
rea D-vdstră la putere, nimeni n’a voit să
asculte pe orășenii din Giurgiu.
   Cum vedeți D-lor, lucrul ce se propune
să încuviințați astă-ijl D-v. nu va avea nici
un resultat. Garanțeile ce se dice că ar
presența acest noti project de convențiune,
sunt ilusoril.
   In adevăr, ce se (Jice despre acâstă con-
vențiune adițională ? Se $ice că se ia ga-
ranții pe care convențiunea primitivă nu
le-ar fi avut.
   Apoi, cari sunt garanțiile ce se iati, căci
eti nu văd nici una; din contra, văd că a-
câstă convențiune adițională dă în mânele
D-lul Rucăreanu acâstă afacere pentru eter-
nitate fiind că nu se spune câtă cantitate
de nomol are să se scâtă. Cel pucin. con-
tractul vechiti avea acest bun că ne spunea
câtă sumă de metri cubici de nomol are
să se scdtă, în vreme ce acâstă convenți-
une adițională este nenorocită, căci se va
scâte miliâne de metri nomol, și totuși nu
se va vedea obținendu-se adâncimea cana-
lului la 2 metri sub etiajifl, din causă,
cum v am spus, că ârna se depune la loc
nomolul ce se scâte vara.
   Al douilea răti al acestei convenținnl a-
diționale este că se dă D-lul Rucăreanu
un adaos de 10 % asupra unei cantități
de nomol de 240,000 metri care se va con-
stata mal în urmă, adică mal dăm D-lul
Rucăreanu, acum la început, încă 24,000
lei tot din casa comunală, fără nici un fo-
los al orașului Giurgiu.
   S’a objectat cum că resiliefea acestui
Contract râfi s’a cerut prin raport de comi-
tetul delegaților, fiind că resilierea unui
contract nu intră în competința delegați-
lor, nici a Camerei, și că acâstă cestiune
e de resortul justiției. Apoi, comitetul a
esprimat acâsta numai ca uă opiniune;
opiniune ce a emis’o și D. M. Costachi
prin espunerea de motive care a însoțit
projectul. Etă ce <)icea D. M. Costachi
prin espunerea de motive: „A abandona
lucrarea ne-am espune la eventualitatea
unul proces cu antreprenorul, de și cre-
dem că nu ar putea să sus\ie pretențiu-
nile sale.“
   Vedeți că chiar D. Hi. Costachi <|ice că
antreprenorul nu pâte să intentese proces,

fel uă scădere de 367 individe. Prin ur-
mare, D-lor, dâca răul nu se va preveni,
atunci mortalitatea mergând tot așa, ve-
deți bine unde va ajunge un oraș care are
uă populațiune de 10 sati 12 mii âmenl.
  Pentru tâte aceste considerante, vă re-
pet rugăciunea ca să bine-voițl a primi
conclusiunile raportului de a nu se lua în
considerațiune convențiunea adițională, și
a se resilia contractul primitiv, admițen-
du-se, în același timp, de a se face studie
și a se pune de urgență în lucrare, deschi-
derea unul canal prin insula Ramaâanul,
în ap.opiere de Gura-Verigel, pe unde să
se de» curent din Duiiărea mare, și să se
deschidă mal cu înlesnire canalul Sf. Ge-
orge ce este paralel cu cheiul și cu ora-
șul, și care curent va întreține singur ori-
ce curățire, fără dragagiti, precum » fost
mal 'nainte de anul 1852, adică de la fon-
darea orașului. Și să credeți, D-lor, că
deschiderea prin insula Ramadanul va
costa mal pucin și se va ajunge mal cu-
rând la scăparea orașului de atâtea sufe-
rințe.
  D. I. Brătianu, președintele consili-
ului. D-lor, vedeți nenorocirea care este
când se trămit unele projecte de legi la
secțiuni, căci dâca acest project de lege
s’ar fi trămis la nisce âmenlspeciali, n’am
fi perdut atâta timp în zadar. Vinii âmenl
cari nu ati cea mai mică cunoscință de a
semenea lucruri, și tratâsă cestiunea ore
întregi fără nici un folos. Cum pot să cred
eti pe D Goga sati pe D. RoseStefânescu,
când D-lor nu sunt âmenl speciali în cu-
noscințele hydraulice? Cestiunea acâsta a
fost tratată de ingineri renumiți și de
âmenl speciali, și D-vâstră nu puteți nici
să (jicețl că să se facă cutare sati cutare
lucru, nici să cjicețlea să se resiliese con-
tractul, fiind că uă lucrare contractată și
prelungită cu consimțimântul amendoror
părților contractante nu se pâte resilia nu-
mai cu voința uneia din părți; trebue să
intervie uă a treia parte, care este justiția,
spre a pronunța verdictul sâti.
  Apoi, ia D. Rose Stefănescu respunde-
rea asupra D-sale pentru tâtedaunele care
ar resulta din acea resiliere ? D-sa i)ice
că acâstă lucrare va costa numai trei sute
de mii de franci. Dâră ce autoritate este
D. Rose Stefănescu, în cât să veniți D-v.,
după simpla D-sale părere, și să faceți uă
lege? D-sa vine și ne pune înainte chârtiă
D-lui Crețulescu Apoi, ac a chârtie nu era
de cât nn fel de mângă»ie, un fel de eau
bănite de cour pentru Giurgiuveni. Așa
dâră, D-lor, fiind că cestiunea este cu to-
tul oțiâsă, vâ rog să nu vă precipitați în
votul D-v. Acel concesionar deapre care
D. Rose <)ice că se vaită pe tâte căile că
a sărăctt, să ’mi dea voe D. Rose să’i spun
eu, care cunosc pe D. Rucăreanu, că în
adevâr a sărăcit, și a sărăcit din causă că
s’a aventurat într’uă lucrare în care nu era
special. Acel concesionar a adus deose-

5 (17) Aprilie 1877

MUNrfOKUL OFICIAL AL

2297

bite machine și instrumente pentru acâstă
lucrare, ast-fel în cât a făcut cheltueli
mari în virtutea prelungirel ce ’I s’a acor-
dat și prin urmare, nu puteți D-v., prin-
tr’uă trăsătură de condeiti, să resiliațl
contractul.
   Apoi, D-lor, porturi ca portul nostru de
la Giurgiu mal sunt și în alte pătțl; ast-
fel este unul tot pe Dunăre la Pesta, care
este un port mort.
   Așa, dâră, atât din punctul de vedere
al părțel technice, cât și din punctul de
vedere al părțel economice și juridice, eă
cred că nu este bine să vă precipitați, ci
să primiți convențiunea și să (jicețl să se
ducă înaintea tribunalului, să se dea uă
despăgubire pentru rescumpârarea acelor
instrumente și să se facă uă transacțiune
ca tdte transacțiunile, âră nu să tăiațl ces-
tiunea cu sabia.
   D D. Frunză. D-lor deputațl, să ’ml
permiteți a vâ spune câte-va cuvinte, care
cred că vâ aduce lumină în acâstă cesti-
une, pentru că eti sunt autorul acestui ne-
norocit project al dragagiulul. Să nu cre-
deți că aci cestiunea e mică, simplă, mal
este și cheul și ramura drumului de fer de
la Smârda. Cum vedeți, cestiunea e com-
plicată ; cestiunea posibilitățel adâncirel
canalului era problematică.
   D. P. Donici, fiind ministru de lucrări
publice, după ce s’a sfătuit cu inginerii
de care era încongiurat. în acâstă cestiune,
a făcut apel și D-sa la D. Hartley, ingi-
ner hidraulic, cu uă reputațiune eropenă,
autoritate la care a făcut apel și D. Mano-
lache Costachi și s’a recunoscut că, pen-
tru alimentarea canalului Sf. George cu
apă, trebue făcut un lung canal prin in-
sula Ramadan, care pâte să coste de la
șese penâ la opt miliâne. Numai acest mi-
jloc. jic, s’a recunoscut sigur și eficace
pentru asigurarea navigabilitățel pe ori-
ce timp a canalului în cestiune.
   Ast-fel fiind cestiunea, adică soluțiunea
sigură prea costisitâre și, prin urmare,
peste putință de a se realisa cu resursele
de care dispunea și putea dispune orașul
Giurgiu; ministerul a chibsuit, cu consi-
liul sâti technic, lucrările ce s’ar putea
face cu sumele de care dispunea orașul.
Se presența uă soluțiune, aceea de a trece
cu un pod în insula de faciă (Oioroiul mi
se pare), a construi cheiul în malul Du-
nărei mari și cele-alte anexe necesare.
Locuitorii din Giurgiu a protestat în con-
tra acestei soluțiuni, susținând că ori a-
colo. ori la Smârda, e totuna, esteuă genă
mare pentru comerciul orașului, și ati stă-
ruit a cerut a li se face cheul chiar lângă
agenția austriacă, în facia grădinel pu-
blice. Uă dată cu facerea cheului lângă
agenție, se presența și cestiunea adânci-
rel canalului Sf. George, ca să pâtă fi de-
servit acel cheti în orl-ce timp.
   Cestiunea adâncirel canalului cu alimen-
tarea lui pe la Gura-Verigeî, fiind proble-

matică, consiliul technic opina să se în-
cerce mal ântâiti adâncirea canalului și
în urmă să se facă cheul. Locuitorii din
Giurgiu a stăruit să li se facă mal ântâiti
cheul, se vede de târnă ca nu cum-va să
se facă acel cheti în altă parte de cât unde
credeati că le vor servi mal bine interesele;
și ’ml aduc aminte că D. Dimitrie Gh’ca,
fiind ministru de lucrări publice atunci,
a dis consiliului technic: ce vâ pasă de
banii lor, să le facem cheul, fiind că dân-
șii stăruesc pentru acâsta, chiar câni acel
cheti nu le-ar servi de cât de preumblare.
Atunci s’a luat hotărîrea de a se face acel
cheti, și eti, D-lor, ’l-am studiat ca să ser-
vâscă nu numai la preumblare, dâră la
tâte mișcările comerciale pe timpul când
sunt apele mari, și pe timpul apelor mari,
D-lor, se fac cele mal multa transacțiunl,
fiind că"atuncl se urcă mal multe corăbii
maritime pânâ la Giurgiu; și fără acel
cheti în lipsa lui, tâte transacțiunile se
făceau și se fac în strimptul dtbarcader
al vapârelor austriaca. Și tot uă dată am
prevăzut și s’a și construit în linia unde
ca râmâne bun, și chiar când s’ar face ca-
nalul cel mare prin Ramandan, fiind că la
conceperea acestui project eti nu perdusem
iluzia că nu se vor găsi mijlâce mal târ-
<Jiti pentru construcția acestui canal.
   Așa dar D-lor, s’a luat măsuri pentru
construcția cheului mal ântâiti, și fiind-că
cheul se compunea din douâ părți princi-
pale, una construcția zidului despre apă,
pentru acâsta s’a luat mâsurl s’a contrac-
tat lucrarea s’a terminat, âtă uă par-
te fericită a projectulul. — A doua parte
este umplutura cu pâmânt, îndărătul
cheului care se putea face printr’o
întreprindere specială, și atunci ar fi
trebuit să se ea pământul din insula de
peste canalul St. George, care ca încărcă-
turi descărcăturl și diverse transporturi
trebuea să se urce metrul cubic al umplu-
turii cheului tot cam la 27, franci. Consi-
liul tecnic având în vedere necesitatea a-
dînciri canalului St. George, cu multă pru-
dență D-lor a combinat a se face aceste
două lucruri de uă dată adică să se scâtă
pământ diu canalul St. George spre a se
adîncl și cu acel pământ să se esecuteze
umplutura pentru complectarea cheului. Și
fiind-că orașul poseda deja uă mașină dra-
genza, s’a fost recomandat ca acâstă lu-
crare să se facă de către comună în regie.
Comuna refusat să uă facă în regie
gie recomandând ministerului chiar un an-
treprenor pe D. Miulet care au oferit să
facă acea lucrare cu 279 franci.
   Ministerul nu putea să facă contract fără
licitație. S’a deschis licitație și la concu-
rență a râmas lucrarea asupra acelui D-nu
scriitor de la Senat cum ^icea ouor. D. Ma-
nolaeha Costachi.
   Asemenea lucrări problematice tot-d’a-
uua însă D-lor să fac în regie fiind-că sunt
greti de controlat șl mal cu semă daca în

cursul esecutăril sunt de întrodus âre care
modificări, se pot face, pe când daca sun-
tem legați cu un contract este mal anevoe.
Ca uă probă a incertitudinii nâstre pentru
reușita adînciriî canalului St. George a
fost imediata construire a ramuri căi fe-
rate de la Giurgiu la Smârda, contra că-
reia a strigat mult orășeni de la Giurgiu,
căci el nu voiati să mârgă drumul de fer
mal la vale de Giurgiti precum nu ati voit
să’l lase să trâcă peste canalul St. Geroge.
   Lucrarea dragagiulul s’a contractat cu
D. Chiriazino, și caetul de însărcinări
n’avea nici un defect; el prevedea să se în-
câpă adîncirea de la Smârda în sus spre
Veriga, âră nu de la Veriga în jos, cum
cerea locuitorii de la Giurgiti, și cum stă-
fuesce și acum onor. D. Goga; căci, înce-
pând a săpa de la Veriga, să face grâpa
de la deal și dealu râmâne la vale, și apa
nu are să curgă de la vale la deal; și pen-
tru acâsta, D-lor, în comitetul tecnic ne
am împotrivit tot-d’auna la asemenea ideă
și am emis uă părere contrarie, ca săpă-
tura să încâpă de la Smârda în sus către
cheiul St. Geroge.
   Asemenea lucrări, D-lor, să esecută tot-
d’auna în regie, âră nu prin întreprinderi.
Consiliul comunal de la Giurgiu însă, pre-
cum am avut onâre a vâ arăta, ne voind să
recunâscă acest adevâr, a insistat ca lucra-
rea să se dea unul antreprenor D-lul Chi-
riazino a succedat ca antreprenor D. Ru-
căreanu.
   Acest contract mal îu tot timpul între-
prinderii nu s’a observat. In loc să se lu-
creze de la vale la deal, a mers cu săpă-
tura de la deal la vale, așa în cât ceea ce
adînceafl astă-iJI a doua di se potmolea. In
anul al douilea, mi se pare, fiind secetă
mare și rămâind canalul uscat în timpul
verel, antreprenorul a profitat de acâstă
împrejurare și cu câte-va sute de bulgari
a săpat uă parte însemnată de canal, care
grâpă npfiind începută din partea de jos a
canalului despre Smârda, âră s’a astupat
la loc. Acestea sunt, D-lor, fasele prin
cart a trecut întreprinderea D-lul Rucă-
reanu
   Vine acum ouor. D. lepureanu și vă pro-
pune alt ceva, cred.âud că a găsit soluțiu-
nea acestei nenorocite lucrări pentru co-
muna Giurgiu, să mă erte D-sa, dar după
a mea părere să înșâlă. In adevâr, nu sciti
cum a citit D-sa contractul, pentru că ar-
ticolul IV, âtă cum glăsuesce : după ce
prescrie a se estrage din canal uă cantita-
te de terasement atunci numai se procâdă
la adâncimea canalului spre Veriga. Sco-
pul însă este tot-d’auna adâncirea canalu-
lui. Etă chiar ixtsul art. IV (citesce):
   Acum D-lor, veți vedea că în acest caet
de însărcinări am voit să fim echitabili în
felul acesta, ca să plătim antreprenorului
! și să scie și dâusul ce are să primâscă și
noi si seim esact ceea ce avem să’l plătim
și de aceea am făcut convențiunea pe me-.

MONITORUL OFIOAL AL ROMÂNIEI

5 (17) Aprilie 1877

   2298

tri cubici de pământ pe care să’I estragă
începând din partea de la vale a canalului
ți să’I depue în umplutura dosul 4.ichjluT
de cheiă

   Acum în convențiunea adițională se pro-
pune a se face plata dupăaprofuntjimea ce
se va constata că s’a obținut în gropile a-
cele ce sunt pline de apă. (întreruperi)
   Acesta este mijlocul cel mal mare de
fraudă și chiar de șicană.
   D. M. C. lepureanu. Dar daca va fi ingi-
nerul tâlhar ?
   D. D.Frnn(|ă. Trebue să luăm tot-d’a-
na mijlâcele cele cari sunt mal ușor de con-
trolat și mal eficace, pentru ca să apărăm
pe inginer’ de asemenea bănuell. Se duce
un inginer, doul, sad trei, unul după altul
și D-v. dacă v’ați duce aveți să vedeți, și
să aveți idee, dacă este esact, sau nu când
cu grâpa este alt-fel; grâpa după ce s’a
săpat și s’a plătit a<JI. mâne aveți se o gă-
siți plină. Trebue să căutăm mijlâce de
control pentru a nu pune în bănuâlă. buna
credință a inginerilor.
   Și în sfârșit să crâdă onor. D. Manola-
che Costaki că să punem obligațiune an-
treprenorului ca tot-d’auna grâpa să aibă
2% metri adâncime și dacă nu va avea acea
adâncime să fiă obligat să destupe la loc.
Acâsta nu este așa, pentru că ați pus un
aliniat unde se dice că antreprenorul nu
este obligat să sape ,maî mult de 30,000
de metri cubici peste suma contractată și
cât va săpa mal mult, trebue să i-se plă-
tâscă. Ceea ce ați dobândit prin acâstă
convențiune de la D. Rucăreanu este 10
sau 12 la sută din prețul primitiv. Dar în
schimb ’I dațl alte avantage mal miri.
   Și cum dise D. Rose Ștefănescu, con-
tractul cel vechili avea avantagiul că limi-
ta cătățimea terasmentulul care era să se
esecute; dar acâstă convențiune nu ne spune
nimic, ci ^ice, când va ajunge la 2*/₂ me-
tri, și după esperiența făcută penă acum
se vede că pâte să se tot umple la loc ceea
se sapă.
   Așa dar condițiunile din projectul pri-
mitiv ah fost mal avantagiâse de cât acele
din convențiunea de acum; căcî cel pucin
în privința cantumulul de pământ care se
eslragea tot-d’auna se inspecta și se con-
stata cu ușurință la epoce periodice, și
acâsta se punea în situațiunea lucrărilor.
   Eă acum aș crede că trebue să spun D-lul
Goga și D-lul Rose Ștefănescu, cari țin
fârte mult la deschiderea gurel Verigei
că acâsta este o ilusiune. Veriga nu ș’a
perdut apa numai pentru că s’aă înecat vr’o
două corăbii la gura el, ci pentru că maî
sunt câteva corăbii înecate în Dunăre maî
la deal de gura Verigii cari aă provocat
formarea a vr’o două insule, care sunt cau-
sa principală că eurentul cel mare s’a de-
părtat către Rusciuc și apa numai vine pe
la Veriga.
   Eă am fost vr’o 4 îatr’o luntre pe
Dunăre ca să studiez curentele Dunării,

ca să v&| cum se pâte realisa idea canalu-
lui indicat de D. Hartley; fiind-că pigmeî
cum suntem, tot ne am permis să esami-
năm și să controlăm projectele D-sale, și
atuncî am ssudiat și gurile Verigei. Am
mers și am descoperit că din sus de gura
Verigei eraă două insule, și în acele două
insule tot-d’auna de câte ori sunt inunda-
țiunl se adună de apele Dunărei burienî.
crângî, nisip, etc. și din acâstă causă ace-
le insule necontenit se măresc și curentul
mare s’a depărtat către Rușciuk și la gura
Verigei maî nu vine apă de loc.
   D. R. Ștefănescu. Acum s’a format o
altă insulă dincolo, și curentul a trecut în-
câce spre noî.
   D. D. Frunză. Acum se pâte; însă când
am verificat eu numai în fața Pyrgosulul
era curentul la malul nostru și de aci în-
colo se resfrângea spre Rusciuk, și de a-
colo drept la Smârda. Și trebue să ne în-
țelegem bine asupra cestiuniî de a se sci
ce va să dică și unde este curentul cel
mare. Curentul mare după mine, este nu-
mai acolo unde este și adâncimea cea maî
mare și să vede ușor, fiind că pe acolo trec
vapârele când e Dunărea mică. Cele alte
pretinse curente mal mici, sunt numai i-
maginare.
   Etă, D-lor, ce am avut de 4is în privin-
ța acestei cestiunl; și cred că convențiu-
nea propusă nu pâte să atingă nicî un scop.
   Acum cestiunea de resiliarea contractu-
lui râmâne la apreciarea âmenilor de drept
carî sciu cum se pâte face, ca să se resi-
lieze prin bună învoială, sau prin justiție.
   D. G. Cantili. D-v. ce propuneți ?
   D. D. Fraudă. Eă dic, că contractului
cum a fost încheiat nu-i se aduce nici uă
îmbunătățire prin convenvențiunea de față
ci din contra se aduce îngreunare, pentru
că ne punem în imposibilitate de a putea
constata esact cantumul de păment, ce se
va scâte de acum înainte.
   Acum cestiunea ce s’a propus este ca ca-
nalul să aibă nnmaî 60 de metri lărgime
înaintea cheului. MI se pare că acestă eco-
nomie nu este bine justificată, de âre ce,
pe cât sciă, numai vasul Austriac Orientul
are vr’o 60 metri în lungime și uu aseme-
nea vas nu se va putea întârce...(întreru-
peri) Prin urmare aș crede că ar trebui să
aibă lărgimea de 100 metri prevăzută prin
contract, pentru ca să fiă suficientă.
   D. P. Ghica. D-lor, avem uă propunere
care împacă atât opiniuneaD-luî ministru
cât și pe a D-luî Manolache Costachi, pre-
cum și pe a D-luî Frunză; avem fericirea
ca în acâstă propunere noi ne găsim de
acord cu ideile cele mal contradictorii și
veți vedea acâsta:
   Propunem a se înapoia dosarul D-lul
ministru de lucrări publice, care pe de
uă-parte prin bună înțelegere cu D. antre-
prenor, după votul Camerei Legiuitâre, să
resilieze contractul, iar pe de alta, făcând
nouâ studie, să presinte un project de lege

pentru a face acâstă lucrare mal practică
și mal favorabilă în interesul portului.
   Suntem încredințați că și guvernul H
primi acâstă propunere.
   D. președinte. VS fac cunoscut că mal
avem aci următârele douâ propuneri.
  1.   Cestiunea canalnluî Giurgiă fiind uă
cestiune technică complicată de uă ces-
tiune litigiâsă, propunem ase amâna pen-
tru a se studia din noă printr’uă comisiu-
ne technică și a se presenta din noă apre-
ciere! Camerei.
   G. Danielopolu, D. Berendef D. Ca-
riagdi

  2.   Aveud în vedere că contractul pri-
mitiv și caetul de însărcinări al lucrări-
lor dragagiulul din portul Giurgiă, care
a remas în vigâre, prevede că ministerul
are dreptul a adăoga lucrările pânâ la
300,000 metri cubî, bine înțeles cu adăo-
girea termenului, și că chiar ministerul a
admis prelungirea cerută de antreprenor,
și fiind-că asemenea cestiunl sunt direct
de c mpetința ministerului cu consiliul
technic.
   Camera autorisă pe minister a face de
urgență în facia locului nouâ studie cari
vor corespunde cu interesele locale, și a
aranja esecutarea lor conform contractului
caetului de însărcinări și condițiunelor
generale.
    . Zamfire seu, N. B. Locusteanu, G.
Mantu P. Buescu, N. Zugrăvescu, N. Ro-
setti, N. Viișoreanu.

   D. I. Colibășanu. D-lor deputațl, pro-
punerea D-lor Buescu și Zamfirescu vednțl
că prejudecă cestiunea, dice că concesio-
narul ar avea dreptate ca să lucreze, pe
când aci în dosar vețî vedea că sunt des-
tule mijlâce de resiliarea acestui contract
și nu numai de resilierea lui dar este și
un mijloc de a chema la respundere pe
toți acel care au lucrat la acâstă afacere.
   S’au citat âmenî competențî, âmenl ce-
lebri, ca D. Hortley și alții care au fost
consultați, și prin urmare ar trebui să as-
cultăm pe acești âmenl să vedem ce ^ică
eî. Iată ce dice D. Hortley: (citesce
   D-lor, în facia acestor declarațiunl eu
cred că este de prisos a maî prelungi a-
cest contract cn vechiul concesionar.
   US voce. Apoi e prelungit de fel.
   D. Colibășanu. Pentru prima âră mi
se întâmplă să aud că uă parte contrac
tantă care nu se ține de engagementul sâă
nu ’I se pâte resilia contractul.
   Eh D-lor, vâ rog să fiți paciențî, să nu
vâ grăbiți a da uă soluțiune care să nu
aibă nici uă eficacitate eă am notat aci
în dosar lucruri care dovedesc pânâ la e-
vidență că concesionarul nu s’a ținut de
angagementele sale și că acest contract
se pâte și trebue resiliat. Daca ați voi să
prelungiți discuțiunea, v’aș citi tâte ac-
tele, și veți vedea atunci că daca veți în

5 (17) Aprilie 187

MONITORUL OFICIAL AL| KOMANI

22

cuviința a se urma cu acestă lucrare, este
peste putință să se facă vre uă-dată ceva.
   De aceea din două lucruri unul : ori să
se resilieze contractul ca ast-fel să putem
câsciga banii care s’ar perde, ori să nu-
mim uă comisiune seriâsă tectonică care
să mârgă la fața locului. . .
   Voci. Nu se pdte.
   D. I. Colibășanu. Atunci D. ministru
să fie autorisat ca îh urma acestor consta-
tări de la dosar să resilieze imediat con-
tractul și să ia disposițiunl de a se satis-
face asceptarea orășanilor GiurgiuvenI în
ceea-ce privesce îmbunătățirea portului.
   D-lor, efi cred că D vâstră care suntetl
inspirați de ideea de economie în ceea-ce
concerne banii publici vă veți g^ndi să
întindețl acâstă idee salutară și asupra o-
rașulul Giurgiti căci și acolo sunt tot bani
publici, bani adunați din sudârea contri-
buabililor și greutatea acestei strângeri
v’a demonstrat’o nenorocițil bivolari, care
șl afi vărsat sângele pe stradele Giurgiu-
lui, pentru că nu afi voit să se snpue do-
rinței unul ministru prodig care nu cruța
nici uă resursă a activitățel omenescl,
pentru ca să ’șl satisfacă pasiunea de a
chel ui.
   D. R. Păterlăgeanu. D-lor, văd că ni
se propune acum ca să respingem Con-
vențiunea acâsta, dar, întreb, atunci ce se
face ? Neapărat că atunci contractul esis-
tent remâne în vigâre, și D. Rucăreanu are
să continue imediat lucrarea, adică să
continue uă lucrare inutilă cu totul și pen-
tru care banii ati să se cheltuiască în za-
dar ca și până acum, și ast-fel orașul Giur-
giti va cheltui și banii pe cari ’I mal are
fără să dobândâscă absolut nimic în loc.
   Care e dar soluțiunea cea mal nemerită
ce se pdte da acestei cestiuni ? Unii din
onor, proopinonțl (,11c să se resilieze ime-
diat de către guvern contractul, — ca și
când acâsta ar depinde numai de guvern.
AII pare că uă asemenea propunere e pu-
cin seridsă. Efi cred că în starea în care
se află acum afacerea, D. lepureanu a în-
țeles ca un econom administrator și ca un
înțelept administrator ce este de făcut.
Căci ce a t)Lis D-sa ? Am în facia mea un
contract prin care Statul s’a învoit cu D
Rucăreanu ca într’un timp determinat să
scdtă 300,000 de metri cubici de nămol
din canalul Giurgiului. D. Rucăreanu a
scos deja 200,000 metri cubici, dâră tdtă
lucrarea a fost zadarnică, pentru că cana-
lul s’a potmolit din noti. A continua dâră
încă uă asemenea lucrare este a arunca
banii fără absolut nici un folos, după cum
s’a dovedit din esperiență. Pe de altă par-
te, a resiiia contractul, ne espunem a mer-
ge înaintea justiției și a fi supuși la dau-
ne interese în favârea contracciulul , a
continua lucrarea, încă uă-dată se perdea
banii îu zadar. Oe să fac ? — ’șl a <|is D.
lepureanu, — să fac uă Convențiune adi-
țională prin care să pot atinge și scopul

contractului și să nu expun comuna a plă-
ti despăgubiri. A numit după aceea uă
comisiune de dmenl speciali care a stu-
diat cu doamăn untul cestiunea, și în urma
avisulul acelei comisiunl a redactat și a
propus Convențiunea adițională de faeiă.
   Prin urmare, a respinge acâstă Conven-
țiune este a înlătura unica și singură so-
luțiune nemerită a cestiunel, și eti nu cred
că Adunarea ar apăra interesele Statului
și ale orașului Giurgiti făcâadu-o.
   Voiu vota dar pentru Convențiunea pro-
pusă de guvern.
   Voci. închiderea discuțiunel.
      Se pune la vot închiderea discuțiu-
nel, și se admite.
   — Se pune la vot propunerea D-lul Da-
nielopolu, și se respinge.
      Se pune la vot propunerea D-lul P.
Buescu, și se respinge.
   — Se pune la vot propunerea D-lul P.
Ghica, și se prim sce.
   D. M. Costachi. D-le președinte, este
bine înțeles că projectul pentru resiliarea
contra tulul și pentru încheierea unei nouă
Convențiunl are să trâcă prin ambele Ca-
mere. .
   Voci. Se înțelege. Nu mal remâne în-
doială.
      Se pune la vot eonclusiunele rapor-
tului cu propunerea D-lul Ghica, și se în-
cuviințâză.
      Ședința se ridică la 6 ore, anunțân-
du-se cea viitâre pe a dona-di 19 Alartie.



ANUNCIURI MINISTERIALE



     MINISTERUL DE FINANCE.

Direcția contribuțiuu.lor indirecte.

   Disposițiunile art. 2, 3 și 5 ale condi-
țiunilor generale publicate j rin Monito-
rul oficial, No. 42, din 23 Februarie
1877. pagina 1402, pentru esportațiunea
sărel, sunt înlocuite cu :
   Art. 2. Prețul sărel se plătesce :
  a)   . Pentru cantități de 250,000 chilo-
grame sare în sus, la casieria centrală.
  b)   . Pentru cantități de la 50,000 până
la 250,000 chilograme sare Ia casieriile
generali.
  c)   . Pentru cantități de la 10,000 până
la 50,000 chilograme sare, la cămărășiile
salinelor.
   Art. 3. Osebit de prețul sărel, cumpă-
rătorii vor depune și cauțiuni pentru asi-
gurarea esportărel sărel din țâră , în pro-
porțiune cu diferința de preț dintre cel fi-
xat pentru sarea de consumațiune în țâră
și cel fixat pentru sarea de esport.
   Pentru sarea din salinele Târgul-Ocna,
cauțiunea să determină la 4 lei 20 bani
pentru suta chilograme.
   Aceste cauțiuni se depunti


   a) împarte pe fie-care cantitate, sati șl
pentru mal multe cantități d’uă-dată.
   I.    La casa de consemnațiunl din Bueu-
rescl, pentru sărurile plătite la casa cen-
trală.
   II.   La casieriile genera’e , pentru săru-j
rile plătite Ia aceste casierii.
   III.    La cămărășiele salinelor, pentru
sărurile plătite la cămărășil.
   Cauțiunile ce se depunu la cămărășil,
trebueseti a fi numai în numerar, âră cele
ce se depunti la casa de consemnațiunl și
casieriile generale, potti fi și în obliga-
țiuni rurale, domeniale sati scrisuri fon-
ciare rurale și urbane , aceste efecte se
vor primi după cursul ^ilel. când să de-
punti.
   Bonurile de tesaur să primeseti pe va-
lorile nominale, precum și ordonanțele de
plată în regulă.
   Pentru depunerile făcute la casa de con-
semnațiunl și casieriile generali, depună-
torii vor primi recipise, și aceste recipise
se vor preda de el ministerului, direct
sati prin cămărășil salinelor, âră pentru
depunerile în numerar la cămărășiile sa-
linelor, constatarea consemnărel se face
prin biletele de esport ale sărel, ce cum-
părătorii primeseti de la cămărașl.
   Art. 5. Predarea sărel se face după cum
să presintă cumpărători cu carele, și în
proporțiune cu cantitatea sărel cumpărate
de fie-care.
   Fie-care cumpărător va declara cămă-
rașulul în fie-care diminâță cantitatea să-
rel ce pâte ridica în acea di, cu carele a-
duse de el la salină, cămărașul va face
calculul de cantitatea sărel ce pâte preda
în cursul acelei dile pentru esport, și va
indica fie-cărul cumpărător, în proporțiu-
nea sărel ce a cumpărat cantitatea sărel
ce i se pâte preda.
   In ()ioa următâre se va da preferință
cumpărătorilor a căror care ati remas ne-
încărcate din cele aduse în filele trecute.
   No. 7,550,          1877. Martie 31.

Listă, de personale încetate de a mal fi în ser-
   viciul regiei monopolului tutunurilor.
   D. Theodor D. Șivara, revisor pentru
tutunuri în județul Mehedinți, cu comisiu-
nea No. 945, din 1876.
   D. Stan Musicânu, gard pentru tutunuri
în județul Teleorman, cu comisiunea No.
1,108. din 1876.
   D. Florea Gane, gard pentru tutunuri
în județul Teleorman, cu comisiunea No.
1,109, din 1876.



MINISTERUL DE RESBEL.

   Ministerul, având necesitate a cumpăra
14 sacale de fer galvanisat, trase de un
cal, după modelul ce posedă divisionul
pompierilor Bucuresci, face cunoscut că
ta ține licitație în (jioa de 18 Aprilie, a-

23''O

MONITORUL OFICIAL L ROMÂNIEI

5 (17) Aprilie 181 7

nul curent, ora unu după amâ^T, în loca-
lul săfi.
   Doritorii spre a putea fi admiși la lici-
tație, vor depune uă-dată cu oferta sigi-
lată și cauțiunea de 10 la sută asupra su-
mei ce va oferta, care va fi în numerar sau
efecte publice, recunoscute de Stat
   Se pune în vederea doritorilor că pre-
țurile din oferte să cere a fi Scrise în li-
tere și în cifre fără răsăturl safi sterse-
turl.
   Asemenea se mal pune în vedere dori-
torilor a se conforma art. 40 până la 57
esclusiv diu legea de comptabilitate ge-
nerală a Statului.
   Tot d’uă-dată se mai pune în vederea a-
matorilor că, în privința cauțiunel, să se
conforme și disposițiunilor decisie! mi-
nisterială, cu No. 3, înserată îu Monito-
rul oficial. No. 45, din 1877.
   No. 1.810.          1877, Aprilie 1.



MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUC-
Ț1UNEI PUBLICE.
  — In ^ioa de 29 Aprilie 1877, la orele
12, urmând a se ține licitație prin oferte
sigilate în camera acestui minister și la
prefectura județului Oltu, pentru darea în
antreprisă a dărâmărel zidului împrejmu-
itor bisericel lonașcu, din Slatina, după
condițiunilor prevăzute în procesul-verbal
devisul de mal jos, precum și după pla-
nul ce se pâte vedea în cancelaria acelei
prefecturi; Se publică ca, doritorii de a lua
asupră-le citata lucrare, să se presinte în
(jioa și ora mal sus însemnate însoțiți de
legiuitele garanții, în camera ministerului
saîi la prefectură, spre concurare.
  No. 3 075.        1877. Martie 31.

riel, aci va forma un cot, luând direcțiu-
nea zidului vechiu, ce este retras precum
se vede asemenea în planul alăturat. Ast-
fel aranjată nu va avea nici uă influență
dărâmarea zidului vechiu de împrejmuire
asupra fundamentelor bisericel, care rămân
cele mal apropiate la uă distanță de 9,75
m., âră tdte cele alte sunt mal depărtate
de basa tăieturilor de esecutat, care este

Calculul de zidărie de împrejmuirea lângă biserica catedrală, pentru dărâ-
                         marea după proiect.
                         înălțimea medie 2m.75.
           70.00X2.15X0.50=75.25
           14.00X2.75X0.50-39.88
            9.20X2.75X0.50=25 30
           11.91X2.75X0.50=34.75
           26.6OX2.75XO.5O«=73.15
           23.45X2,75X0.50=84.49
           12.50X2.75X0.50=39.38
            6.70X2.20X0.50=14.74
           28.80X2.00X0,50=28.80
           25.00X1.70x0-50=21.25
Total metri cubici. . . 436.99 . - a2fr.00=873fr.98
  NB. In acest preț de 2 lei noul, se coprinde stricarea
zidului vechiu, alegerea de cărămidă bună și punerea în
grămedl regulate, âră restul materialului care nu se pâte
întrebuința va fi transportat într’un loc de depoul care se
va însemna de onor, primărie.
Calculul teresementului.
    (5.00X5.50)X9.50)XH3.00 =149.63
        2
           8.25X2 50X32.50 =25.78
               2
           8 25X 4.10X 2.50 = 15.44
           7.50X 1-25X 2.50 = 11.71
         17.50X 6.50X 3.00 =170.63
         17.50X 2.50X 3.00 = 21.88
           1.00X70.00X7».00 = 35.00
           2.00X 5.00X 9-50 = 16.63

cu 2,50 m. mal jos de cât soclul bisericel.
   Pentru regularea intrărelprincipale este
necesar a se face scara indicată în planul
alăturat, care face parte din acest proces-
verbal pe lângă care se alătură.
   Făcut la Slatina, la data de mal sus.
   Ingineri, P. Lazar, H. de Wurmb.
   Inginer șef al județul. Olt, D. Mavrodin.

          Proces-verbal.
Astăzi, anul 1876, Martie 20, subsem-

uați! ingineri întrunindu-ne, conform adre-
sei D-lul primar al comunei Slatina, spre
a fixa îndreptarea drumurilor dinprejurul
bisericel catedrale din acest oraș, fără ca
să se aducă ver uă vătămare funda furiilor
bisericel, prin dărâmarea zidului de îm-
prejmuire, ce se va face pentru a câsciga
liniile necesarii, spre a da stradelor direc-
țiunii combinate în raport cu posițiunea
bisericel și celor alte strade, am convenit
precum urmâsă:
   In strada primăriei liniamentul trotua-
rului se va complecta dărâmând tot zidul
despre acâstă parte; teșiturile jesultân o
se vor regula cât mal înclinate posibil și
se vor planta, se va îngriji numai ca pe
lângă biserică să râmâie un platoîi hori-
sontal, precum se vede din planul alăturat.
   In strada din facia bisericel se va d.. •
râma zidul, fixându-se linia stfradel

               2
           5.00X 5,00X7.-00 = 37.50
           5.00X 7.50X7^00 = 9.38
           9.00X 4.50X7ₐ-00 = 30.38
          10.00X 2.00X7.00 = 9.00
           8.75X 5.50X7.00 = 36.09
               2
       8.50X10-00X20.00X7.00=277.50
             2
      to.oox 3.50X16.00X7'2-00=162.00
         6.50X 3.00X 3.00     = 14.-63
             2
        12.50X 5.50X7.-00        51.56
             2
Total metri cubici ■ 1074m.74 . . a lfr.20=2149fr.48
                            Suma totală lei nonl . . . 3023.46
  NB. In prețul teresementulul se coprinde săpătura transportul pământului prisos și
regularea escarpel după proect.

peiidicnlar pe axa bisericel la 11,25 m„
distanța de la ușa bisericel pe uă lungime
de 25,50 m., începând din Strada prim .

   In 4ioa de 30 Aprilie 1877, la orele 12
urmând a se ține licitație, prin oferte si-
gilate, în camera acestui minister, pentru
darea în antreprisă a reparațiunelor nece-
sare a se efectua la încăperile arhondari-
dulul de la monastirea l’asărea, după de-

visul de mal jos; se publică ca doritorii
d’a lua asuprăle citata lucrare, să se pre-
sinte în dioa și ora mal sus însemnate, în-
soțiți de legiuitele garanții în camera mi-
nisterului, spre concurare.
No. 3,097.          1877 Martie 31.

5 (17) Aprilie 1877

MONITORUL OUIC1AL Al BOMÂNlfil

2301

D E V I S
estimativ de reparațiunile necesarii a se efectua la arhondănâ de la
monastirea Pasărea.

No. curent.

1

2

3

5

Arătarea lucrărilor. Cantități Costul în parte   Suma  
                               Lei             Lei j B.

Partea esteridră.
Invelitâre din noti de șindrilă bătută^e
patru, adăogându-se a Zecea parte, lății

din nod în locul celor putred! sati rupțl.
Tencuială din noii cu mortier de ciment
Portland, pentru reparația tencuelelor 10
coșuri, partea eșită asupra învelitârel dând
jos tencuiala degradată și ramplasând cu
cărămidă de prima calitate, cărămizile

lipsă saii măcinate.              . .
Tencuiala din noii cu mortier de var și
nisip pentru reparația tencuelelor împre-
jurul edificiului la țcclu dând jos tencu-
iala degradată și ramplasândcu cărămidă
de prima calitate, cărămizile lipsă saii

măcinate             .
Teren argelos a se așe<ja împrejurul edi-
ficiului pe lățime de 0,80 m. cu uă decli
vitale de 0 30 m. pentru goni)ea apelor
pluviale de la fundamente bătându-se cu

maele până la resistență ...
Șindrila veche va rămânea a monastirel
spre a se face reparațiunl la acopere . ântu
localurilor starițil, trapeZI și prescurăril
Partea interidră.
  Tencuială din noti cu mortier de var.
câlțl și nisip pentru facerea din noti a pla-
fonului de la salon și reparații la camera

de alături și la plafonul sălel . . .
                          Suma totală
10 °/₀ din suma totală beneficiul antre-
norului

Total

m. p.
670,00

m. p. .
14 50)
i

m p
78,75

m. c.
  36,50.

m. p
  46,50

prin estimațiunea

2

3

2

50

50

401



50

1,675

87

275

87

69

2,194

219
2,414

inserată în josul

62

60

75
97

50
47

aces-

MINISTERUL AGRICULTUREI, COMER- tei publicațiuni
CIULUI ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE Termenul stivârșirel complecte a lucră-
rilor se fixâsă de 3 luni de Zile de la data
  Se dă prin întreprindere construcțiunea încheierel contractului, âră termenul pen-
porțiunel rampei de jacces în lungime de tru întreținerea și garantarea lor va fi de un
111 m. la culcea stângă a podului Timi-
sescl pe Moldova, fascinarea taluselor șo-
selei de racordare cu podul Timisr-sci,
consolidarea malurilor rîulul Moldova prin
diguri în amontele podului; construirea u-
nui podeț de 5ml0 deschidere la chilome-

tru 2+070; și în fine facerea unul canal
pe tub pod în lungime de 250 m., cu con-
dițiunile următâre:
   Cantitățile lucrărilor de esecutat pre-
;Aim și prețurile lor sUnt cele prevăZute

an de la data recepției provisorie.
   Licitațiunea se va ține la acest minis-
ter și la prefectura județului Neamțu, în
diua de 19 Aprilie 1877, ea se va des-
chide la 4 ore după Ofertele vor fi
sigilate și vor precisa atât în litere cât și
în cifre scădământul sad sporul la sută a-
supradevisulul. Orî-ce oferta formulată în
mod și condițiuni diferite, va fi respinsă
și nu se va lua în considerațiune.
   Se puneau vederea D-lor concurențî art.

40—57 inclusiv din legea comptabilită-
țil generale a Statului.
   D-nil concurențî sunt ținuți a lua cu-
noscință în privința acestei licitațiunl mal
nainte de Ziua concurenței despre project
și condițiunile generale pentru întreprin-
deri de lucrări publice inserate prin
„Monitorul Oficial* cu No. 188, din 1874
   In privința garanției se va urma, con-
form art. 2 4 și 5 din condițiunile ge-
nerale, care fac parte întregitâre din a-
câstă întreprindere.
   Garanția provisorie va fi de 5 la sută
asupra sumei devisulul.
   In urma adjudecațiunel, concurențil vor
fi datori a lua singuri cunoscință din|biuro-
urile ministeriilul|și aleprefecturei de^Nâm-
țu, despre resultatul aprobărel licitației.
   In termen de 10 Zile de la aprobarea lici-
tației, adjudecatorul care nu va depune ga-
ranția definitivă, va perde pe cea provi-
sorie și lucrarea se va seâte în adjudeca-
țiune. Ori-ce întîrZiere sati j ustificare nu
va maî putea fi primită.
   După depunerea garanției definitive, în
termenul de 10 Zile cel mult, antrepreno-
rul se va presența la minister sau la pre-
fectura de Nâmțu, spre a subscri con-
tractul; în cas contrariu, lucrarea se va
pune în regie sati în nouă adjudecați-
une în comptul acei garanții, fără a fi
necesitate de vre o altă formalitate safl
somațiune către antreprenor, și fără a mai
avea dreptul numitul de a face vre uă
pretențiune, ori care ’I ar fi motivele.
   Dâcă în cursul duratei acestui contract
ministerul nu ar usa de prescripțiunile
art. 33 din condițiunile generale, în pri-
vința activărel lucrărilor, și lucrarea nu
ar fi nici jumătate executată la espirarea
termenului prev^Z^t prin contract; prin
singurul acest fapt, contractul se va con-
sidera desființat și ministerul, fără jude-
cată și fără somațiune. va fi în drept a e-
secuta lucrarea în comptul garanției sale.
Când însă esecutarea prin regie safl lici-
tațiune nu ar necesita atacarea garanției,
antreprenorul va]perde[garanția în propor-
țiune cu restul lucrărilor neesecutate de el.
    In cașul când în timpul esecutărel lu-
crărilor, antreprenorul ar cere vre uă pre-
lungire peste termenul prevăZut prin a
cest contract și ministerul o ar aproba; a
câstă aprobare va fi considerată ca uă so-
mațiune făcută antreprenorului, și când
nici după acâstă prelungire de termen lu-
crările nu ar fi terminate definitiv, minis-
terul va fi în drept a le esecuta în regie safl
prin nouă adjudecațiune în comptul an-
treprenorului și al garanției depuse, fără a
maî fi necesitate de vre o altă somație. In
nici un cas prelungirea de termen acorda-
tă nu dispensâsă pe antrenor de penalitatea
prev^Zută mal sus pentru perdere garanției.
    Dâcă însă la espirarea termenului con-
tractului, lucrarea nu va fi terminată și
restul lucrărilor ar necesista modificări în

2302

MONlTORUL’OFIOAL ALANROMIK1

5 (17) Aprilie 2787

preciurî, în cantități sati în natura lor în tractuluî, concurențiî vor putea lua infor-                                                             
mai mult sau în maî puțin, din causa ne- mațiune de la minister sau de la prefectu-                                                                  
esecutărel lor la timp, ministerul va fi în ra de Nâmțu, culO^ile înainte de lici-                                                                   
drept a le esecuta în comptul antrepreno- tațiune.                                                                                                   
ruluî și al garanției depuse fără ca numitul Se pune în vederea D-lor concurenți                                                                     
să aibă vre un drept de pretențiune.       deeisiunea ministerială No. 7,977. din 24                                                                 
Dâcă însă la espirarea anului de întreți- Iulie 1872, publicată în Monitorul oficial                                                                 
nere lucrările nu vor fi în stare bună după No. 165, prin care se stipulâsă că orl-ce                                                                
proiect și condițiunl, spre a li se putea ofertă venită îu urma încheiere! procesu-                                                                  
face recepția definitivă, ministerul va fi în lul-verbale, nu va fi luată în considera-                                                              
drept, fără nicî uă altă somațiune sau for- țiune.                                                                                                   
nulitate să le aducă la îndeplinire în sta- Ministerul afară de acesta, șl reservă                                                                   
rea contractată, în comptul antreprenorului dreptul de a suprima din lucrările de mal                                                                
și al reținerilor ce i se face, fără ca D-sea sus, facerea canalului în lungime de 250                                                               
să pâtă avea vre un drept de reclamațiune. metri, de va găsi de cuviință.                                                                            
Pentru forma și osebiiele clause ale con- ^No. 2 487.         1877, Martie 17.                                                                       
                                                            ESTIMAȚIA LUCRĂRILOR.                                                                    
Arătarea Incrărilăr.             No. peartic |                       Cantități                        Prețul pe u 1         PREȚURI TOTALE           
                                               _____________________________________________________i    nitate                           Pe secția 
                                                                                                                    Pe articol Pe lucrare din ante- 
                                                                                                                                          mSsurătore
        1. 'Verasamente                                                                                                5421.89                      
împliniri la rampa de acces. . .                                                                                       2282,50                      
   Săpăturile canalului.....                                                                                        1280,97                         
77. Fascinare de Taluse.                                                                                                                            
Imbrucarea taluselor șioseleî de                                       m. c.                                                                        
racordare cu fascine pe lun-                                                                  6777,36                                               
gime de 911 metri ....                                                                        2750,00                                               
          111. Diguri.                         308,667                                                                                              
Diguri submersibile, No. I, II                                                                  m. 1.                                               
și III..........                 1             530,00                                                 0,80                                          
Diguri nesnbmersibile No. IV..   2             126 00                                                 0,83                                          
IV. Podu de 5,mlO deschidere     3             28 piese                                               4,15                                          
a). Lemnăria de stejar.          4             9,125                                                  19,39           10276,70                      
Taracî de 4/50 lung la 3m. înfi- 5             0 479                                                  21,33         2687,58                         
gere    ...                      6             5,110                                                          33,62                                 
Lemnărie de stejar categoria III 7             0,608                                                  61,21                                         
cioplită.........                8             chilogr.                                               66,24                                         
Lemnăria de stejar categoria III 9             48,33                                                  57,11                                         
geluită                          10                                                             m. c. 60,34         1          7704 39              
b). Lemnărie de brad.            11            21,98                                                  1,32          941,36     1280 97              
Lemnărie de brad categoria II    12                                                            238,16 0,73          558,54       12964,28           
cioplită. .......                13                                                             80,58 1,63          31,73         2229,39           
Lemnăria brad categ. III geluită               340,72                                                               291 83                          
c). Ferărie.                                   14,94                                                                36,69                           
Ferăria în pirâne......                        19,85                                                                63,80                           
d). Cătrănire și vopsire.                      34,79                                                                248,73                          
Cătrănirea parilor .                                                                                                     56,71                      
„     căptușelele.                                                                                                                                  
„     lemnăria de brad. . )                                                                                                                         
Văpsirea lemnelor de stejar . .                                                                                                                     
„               de brad . . j                                                                                                             24179 03  

O

° « 2
Q a. o

(Supliment)

5 (17) Aprilie 1877                        OmTIKUL OFICIAL '.L bCM£?G

   La 18 Aprilie, anul cutent, se va ține
licitație la ministerul agriculturel, comer-
cialul și lucrărilor publice, și la prefec-
tura județului Vâlcea, pentru darea în în-
treprindere a rep^rărel zidlirilor de spri
jinire ale șioselel Câineni, Rânl-Vadulul.
   Valârea 8,224 lei, 68 bani.
   Detalierii pentru atâstă lucrare se pdte
vedea în nnblicaținnea cu Nn. 2.495, î i
serată în Monitorul oficial No. 71
(2 2 pe săptămână).

Administrația generală a domenielor
șt pădnrelor StatnlnL
   Moșiile Rusenil a monastirel Cetățiiia
din județul Iași. Crivești-BIdiliția a mo-
nsstirel Probata din Sucâvn. și schitul
StSnesci cu trupurile , din Vlașca. fiind
scâse în rearendare pe restul perioduln!
1876 — 1886, pentrn necornplectnra do ga-
ranții, în urma licitațiunilor efectuate, în
dilele de 4 și 11 ale curentei lunY Martie,
adjndecândii-se și confirmându-se de onor,
consiliu al miniștrilor prin jdrnnlnl No.
2 încheiat în ședința de la 18 Marlie 1877
cea ântâifi asupra D-ln! I. Corjescn cn a-
rendă anuală de lei 10,100 cea a doua a-
supra D-lul Anton Vlahii cu leY 7,100 și
cea a treia asupra D-lul G. Becii cn le!
11.200 . cu condițiunile și regulamentul
inserat în Monitorul Oficial No. 130 și
163 din 1875 âră pentru moșia Rusenil
și cu condițiunile speciale arătate în a-
nunciul administrațiune! No. 4,587 din
Monitorul" No. 40 din 1877.
   Administrația pnblică aedsta spre cu-
noscința persdnelor în drept.
   No. 8 977.     3 1877, Martie 31.

      Moșia Hortiești a monastirel Viero-
șn din județul Mușeel, al căreia arendaș
s’au deposedat, fiind scâsă în rearendare
pe restul periodului 1876—1886 în urma
licita innel efectuată în dina de 26 ale
contenite! Iun! Februarie 1877, adjudecân-
du-se și eonfirmândn-se de către onor,
consilii al miniștrilor prin jurnalul No.
9, încheiat în ședința de la 14 ale curen-
te! Iun! Martie asupra D-lul N. Diacones-
cu cu arendă anuală de le! 4,000 și cu
condițiile și regulamentul inserate în „Mo-
nitorul Oficial" No. 130 și 163 din 1875.
   Administrația publică acâsta spre cu-
noscința persâne! în drept.
   No. 9 023.     3 1877, Martie 31.


ANUNCIURI JUDICIARE

LICITATIUNI.

Tribunalnl de Vlașca.
  D-nu prefect local cu adresa No. 6,790
din 1876, a trămis acestui tribunal copie
după jurnalul onor, consilifi de miniștri
sub No. 12 prin care sa aprobă vândârea


(SbjhmiLi) 2303

cu licitație a imobilelor secnestrate după
legea de urmărire a contribiițiunilor ur
mătdre:

   1.    Fondul casei cu locul el d n Giurgiu,
eolâreă Verde, strada Mălăeril No. 21 a
verea D-lul Dobre luzugă Voia, pentui lei
144 bani 60.
   2.    Fondul case! c>i locul et dig Giur-
giu, colârea Verde, strada Mălăeiil, No.
17, averea l) In! Zlate Christea Biuatu
pentru le! 112 bani 38.
       Fondul case! cu locul et lin Giur-
giu, colârea Verde , strada Bilargiu, No
37, averea D-inI Stoiau Macaveiîi, pentru
lei 203 bani 74.
   4.    Fondul casei cu locul el din Giur-
giu, colârea Verde, strada Sântului Geor-
ge, No. 24, averea D-loI Petro N. Bănuții,
pentrn lei 325 bani 36.
   5.    Fondul unul loc viran, compus din
50 stânjeni, din Giurgiu, colârea Verde,
strada Riișanu, în vecinătate cn lân Ghim-
berii, Dumitru Muncitorii, Mirea Tudor și
fața în stradă, averea D-⁷uY lân Lazăr Stan
pentru lei 16 t bani 96.
   6     Fondul casei cu locul el din Giur
gin, colârea Verde, strada Pnțu cu Apă
Rece, No. 26, averea D-lul Parei Țole.
pentru lei 121 bani 30.
   7.    Fondul case! cu locul eî din Giur-
giu, coli'rea Verde, strada Șoselei No. 5.
averea D-lnl Tudor Albu, pentru lei 113
bani 98.
   8.    Fondul casei cu locul el din Giur
giu, colârea Verde strada Șoselei No. 10.
averea D-lul Drăgan Petre, pentru leiJ 28
ban! 5.
   9.    Rădăcinile roditâre de viță după is
lașul orașului Giurgiu, aflate pe un loc în
întindere de un pogon, învecinate cu To-
ilor Dincă și llie Mortn, averea D-luî Ene
Garâfă pentru lei 73 bani 96.
   10.    Rădăcinile de viță roditâre pe na
loc de un pogon, învecinat cu Șerban Ma
tel Cociu și lân Lazăr, pentru lei 124
ban! 9.
   Acâstă vândâre se face pentru despă-
gubirea fiscului de sumele notate, și toți
debitorii domiciliațt în Giurgiu, do pro-
fesiune agricolă, cu adăogire că aceste i-
moblle nu s’ati găsit supuse la nici uă îm-
prejurare’ popritâre.
   Sr publică spre cunoscința generala că
aceste imobile se vor vinde în pretoriul
acestnl tribunal, în (Jiua de 14 Maifi fii-
tor, ora 10 diminâță, conform tjiarulu!
dresai sab No. 913.
   Ou acâstă ocasie se somâsă toți aceia
«art ar pretinde vro un drept de proprieta-
te, usufruct, servitute, chirie, privilegiu .
hipotecă saii or ce alt drept de proprietate
asupra imobilului pus în vândâre ca, îna-
intea adjudecjțiunel, să se arate acest tri-
bunal, spre a’șl esprima pretențiunile lor,
căci contrarii! nu li se vor mal ține în
sâmă.
   No. 7,580.          1877, Martie 26.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEi

5 (17) Aprilie 1877

Tribunalul de Olt.
   Prin jurnalul dresat de complectul aces-
tui tribunal, sub No. 3645, s’a încuviințat
punerea în vânjâre prin licitație, 6 stân-
jeni moșie din 15 ce posedă în hotarul Ibă-
nesci, plasa Vedea, județul Olt, pământ de
muncă, fânâță’și pădure, tufișiurl, pe acești
stânjefil se mal află și uă casă de drugi
veche, învelită cu notreț, se învecinesce la
mâdă nâpte cu moșia repausatulul lân Ma-
rin Moța, la mâjă-ji cu pământul debitâ-
rei Rada, la răsărit cu moșneni Albesci și
la apus cu Secuța satt'Palașa, proprietatea
Statului, avere proprie a debitârei Rada,
socia și epitrâpa casei defunctului Mateiti
Preda Moțu, din comuna Cucueți, care se
vinde spre despăgubirea D-lul Ilie Măr-
culescu tot de acolo, îndreptățit prin car-
tea de judecată a judelui plăși Vedea, cu
No. 85, din 1875, învestit eu formula ese-
cutorie.
   Se publică dâră acâsta spre generala
cunoscință, a amatorilor ce vor voi să cum-
pere espusul imobil, că licita iunea se va
ține în pretoriul acestui tribunal, în jioa
28 Iunie viitor, la orele 10 de diminâță.
   Tot-uă-dată se soinâsă ca toți aceia cari
ar pretinde ver-un drept de proprietate,
usufruct, servitute, chirie, privilegii!, ipo-
tecă saO ver-ce alt drept din cele prescrise
la art. 506 din procedura civilă, să se pre-
sinte la acest tribunal, mal 'nainte de (jioa
licitațiunel, spre a’șl arăta pretențiunile
ce vor fi având; căci, în urmă ori ce cereri
se vor mal ivi nu li se vor mal considera
   Se notesă însă că, după căutările fă-
ute registrelor de popriri, pe numeb de-
bitârei în chestiune, imobilul nu s’a găsit
afectate la nici nă sarcină popritâre.
   No. 5 833           1877 Martie 21

   Prin jurnalul dresat de complectul a-
cestul tribunal, snb No. 3643, s’a încuvi-
ințat punerea în vânjâre cu licitație, șâse
stânjeni moșie în hotarul Ibănesci, plasa
Vedea, județul Olt, pământ de muncă, pă-
dure tufișiuil și pucină fânâță, pe acești
stânjeni se află și uă casă de bârne veche,
învelită cu notreț, se învecinesce la mâjă
nâpte cu pământul lui ilie Auea, la mâjă
(ji cu casa și pământul repausatulul Stan-
cu Enache la răsărit cu hotarul Albesci
și la apus cu moșia Statului Secuța sati
Palașa, avere proprie a debitârei Catriua,
socia și epitrâpa casei defunctului Dumi-
tru Lixandru, din comuna Cucueți care se
vinde spre despăgubirea D-lul Ilie Măr-
culescu, diu acea comună, îndreptățit pi in
cartea de judecată a judelui plășil Vedea,
No. 83, din 1875 învestită cu titlul ese-
cutoriii.
   Se publică dâră acâsta spre generala cu-
noscința a amatorilor ce vor voi să cum-
pere espusele imobile , că licitația se va
ține în pretoriul acestui tribunal, în jioa
le 28 Iunie viitor la orele 10 de dimi-
nâță

‘ ner, pentru despăgubirea D-ncI Elena N.
Nenovici, se publică dâră spre cunoscința
tuturor amatorilor, cu adăogire că dâca nu
se va putea termina în acea ji se va con-
tinua cu vinderea și în (jilele următâre. ]
   No. 5.090.         1877 Martie 31

   Pentru (jiua de 11 Aprilie 1877, fixân-
duse de onor, tribunal de comerciti, a se
închiria cu licitație în pretoriul corpului,
a unei perechi case situate în strada Dio-
nisie, No. 28, averea D-lor Roșa și Felies
Honori Postea, pentru despăgubirsa D-lor
A. E. Zehender și I. A. Samurcaș; se pu-
blică dâră spre cunoscința amatorilor.
   No. 5,323.         1877, Aprilie 4.



   Tot-uă-dată se somâsă ca toți aceia care
ar pretinde ver-un drept de proprietate,
usufruct, servitute, chirie, privilegia, ipo-
tecă, satt ver-ce alt drept din cele pres-
crise la art. 506, din procedura civilă, să
se presinte la acest tribunal, mal'nainte
de (jioa licitațiunel, spre a’șl arăta preten-
țiunile ce vor fi având; căci, în urmă, nn
li se vor mal considera.
   Se notâsă însă, că dupe căutăiile făcute
registrelor de popriri, po numele debitârei
în cestiune, imobilul nu s’a găsit afectat
la nici uă sarcină popritâre.
   No. 5 825.          1877, Martie 21.

Tribunalul Prahova secția I.

   La 20 August fiitor, ora 10 de diminâ-
ță s’a decis a se vinde cu licitație la a-
cest tribunal, averea imobilă a D-nel Luc-
sandra văduva, menajeră, din Ploescl, ur-
mărită după cererea D-lul Hagi N. Dumi-
trescu, cârciumar din Ploescl, spre a sa
despăgubire de suma banilor prevăzută
în cartea ocolului local No. 419 din 1875,
investită cu formula esecutorie, care ave-
re se compune din un loc viran în lățime
după arătarea creditorului, de stânjeni 4
palme 2, situat în suburbia Sf Treime
strada Tîrgoviște, orașul Ploescl, în veci-
nătate la răsărit cu proprietatea lui înatel
Pescaru, la apus cu Radu Nicolae, la mâ-
jă-ji în față cu sus jisa stradă și la mâ-
jă nâpte cu proprietatea creditorului Ila-
gi N. Dumitrescu.
   Descrisul imobil, dupe atestarea grefei,
nu s’a găsit afectat la nici o împrejurare.
   Se publică de acâsta și se somâsă toți
aceia cari ar pretinde veri-un drept de
proprietate , usufruct, servitute , chirie
privilegitt, ipotecă sati ori-ce alt drept a-
supra acestui bun urmărit, ca, înaintea di-
lel de adjudecațiune, să se presinte la tri-
bunal, spre a’șl arăta pretențiunile ce vor
fi având, contrar sub pedâpsă de a nu li
se mal ține în sâmă, conform alin. III de
sub art. 506, procedura civilă.
   No. 15,275.         1877 Martie 30.

Corpul portăreilor tribunalului Ilfov.

      Pentru jiua de 9 Aprilie viitor, s a
fixat de onor, tribunal Ilfov secția Iii, a
se vinde cu licitație pe piața Constan-
tin Vodă, averea mobilă D-lul C. Aposto-
lescu, pentru despăgubirea D-lul P. Ră-
dulescu, se publică dar spre cunoscința
tutulor amatorilor, cu adăogire că daca nu
seva putea termina în acea (ji, se va conti-
nua cu vâmjârea și în jilele următâre.
   No. 5 097.         1877 Martie 31.

      Pentru (jiua de 9 Aprilie viitor, s’a
, fixat de onor, jude de pace al ocol. V, a se
I vinde cu licitație pe piața tribunalelor
averea mobilă a trei tejghele de lucru și
¹ una batoză de porumb a D-lul PaulBrttch-


CITAȚIUNI.

Tribunalul Ilfov secția comercială.
   Toți D-nil creditori al falimentului Au-
relie Dutel, ale căror creanțe s’ati verificat
și încredințat, sunt invitați a se întruni
în (jioa de 8 Aprilie 1877, la ora 11 di-
minâță, în pretoriul acestui tribunal, pen-
tru a delibera asupra facerel concordatu-
lui satt a actului de unire.
No. 3 157.           1877, Aprilie 4.

Tribnnalnl de Argeș.

   D-na Maria Oprea Păștescu, fostă diu
comuna Corbeni, județul A’geș, âră acum
cu domiciliul necunoscut, este chemată ca,
la jioa de 22 Aprilie 1877, la ora 10 a.
m să vie la acest tribunal, spre înfățișa-
re cu D. Dumitru Dinescu, sociul sâu, din
comuna Corbeni, plasa Loviștel, districtul
Argeș, în procesul intentat pentru divorț;
cunoscând că, ne fiind următor, se va face
cele legale în lipsă’I
   No. 6 168.        1877 Martie 14.

Tribnnalnl de Brăila.


   D-lul Filip Rttler, domiciliat în Viena,
se invită prin acesta una și singură che-
mare ea. în dioa de 11 Mal fiitor, la orele
10 ante-meridiane, fără (ji de respect, să
vină la acest tribunal, spre înfățișare cn
D-nu George Gaufmies, în contestațiunea
făcută la esecutarea unor semințe pronnn-
ciate de tribunalul comercial din Viena ;
cunoscând că, în cas contrariti, se va cer-
ceta și judeca în lipsă, conform legii.
   No. 6 657.          1877 Martie 23.


Tribunalul de Râmnicu-Sărat


   D-na Merope Volpe, cu domiciliul ne-
cunoscut , este citată prin acâsta una și
singură chemare, a se presentaînaint’°a-
cestul tribunal în persână sau pr*"
cat admis de lege, la 15 Aprilr ltor
minâța , la 10 ore, spre înfă ®sre c"

   5 /j7) Aprilie 1877

£ ț .Dimitrescu . în procesul comercial
de e'pⁱre ^ratâsă anexatul esemplar, după
gnpțaca registrată la No. 1,437; la neur-
ₘₐᵣₚi se va procede conform art. 148 din
pᵣₒycedura civilă.
F No. 3 509.          1877 Martie 23

   Petițiunea D-luî C T Dimitrescu, adresată
D-lul președinte al tribunalului R.-Sărat.
      Domnule președinte,
   Sub-semnatul 0. T Dimitrescu, pro-
prietar, domiciliat în acest oraș, acționes
în judecată comercială cu mine pe D-lor
Meropi Volpy, proprietară, domiciliată în
Bucuresci, strada Bredoianu No. 25, Va-
sile Dimitrescu, proprietar, domiciliat în
comuna Tîmboeni acest județ și T. Kir-
eu, proprietar, domiciliat în acest oraș.
   Objectul acțiune! mele este: că D-lor
câte-și tre! să fiă solidari obligați a’ml
plăti suifia de lei 800, plus procente și
cheltuell ce am să cer după polița din
30 Iulie 1876, protestate la 31 Ianuarie
1877, trasă de D-na Meropi Volpy în or- ¹
dinul D-lul Vasile Dimitrescu și de aces-
ta girată îu ordinul D-lul T. Kircu, și în
fine girată și de D. Kircu în ordinul meti.
Cer să fie chemați la înfățișare atât cu
trăgâtdrea Poliței cât și cu giranțil, spre
a fi toți solidari obligați la plata banilor,
alătur încă trei esemplare de polițe pen-
tru pârâțl.
     C. T. Dimitrescu.
1877 Febr. 8. Bâmn.-Sărat.

        Tribunalul de Suceava.

      Mendel Reisler, cu domiciliul necu-
noscut în virtutea art. 75 al. 7 din pro-
cedura civilă și art. 238 din codul civil
este citat a se presenta în persână saiî
prin procurator admis de lege, înaintea a-
cestul tribunal Sucâva, la 13 Iunie fiitor,
orele 11 din di, când are a se judeca pro-
cesul intentat contra D-sale de Piesa Ru-
hla Resler pentru divorț, aducend atunci
și probele ce va fi posedând; la neurmare,
causa se va judeca în lipsă.
   No. 861. '         1877. Martie 24.

Tribunalul de Ialomița.

   D. lancu Adam, cu domiciliul necunos-
cut, se citâsă printr’acâsta ca, în dioa de
27 Aprilie 1877, ora 10 diminâță, să vie
înaintea tribunalului, spre înfăcișare în
procesul în care este inculpat pentru bă-
tae; cunoscând că, în cas contrariti, pro-
cesul se va resolva în lipsă, conform legel.
   No. 6 068.         1877 Martie 24.

     D.       Tudor Nițu Baltacu, cu domici-
liul necunoscut, se citâsă printr’acâsta ca,
în dioa de 27 Aprilie 1877, orele 10 de
diminâță, să vie înaintea acestui tribunal,
spre înfățișare în procesul în care este tn-


MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNEI

culpat pentru furi; cunoscând că, în cas
contrariti, se va resolva în lipsă, conform
legel.
   No. 5,894.         1877, Martie 24.

      D. Tudor Nițu Baltacu, cu domici-
liul necunoscut, se citâsă printr’acâsta ea.
în dioa de 27 Aprilie 1877, orele 10 de
diminâță, să vie înaintea acestui tribunal,
spre înfățișare în procesul în care este in-
culpat pentru furt; cunoscând că, în cas
contrariu, procesul se va resolva în lipsă,
conform legel.
   No. 5 877.         1877 Martie 24.

      D. Ion Boianu, din comuna Socari-
citi. âră acum cu domiciliul necunoscut,
se citâsă printr’acâsta ca, în cpoa de 25
Aprilie 1877, orele 10 de diminâță, să
vie înaintea acestui tribunal, spre înfăți-
șare în procesul în care este inculpat pen
tru furt; cunoscând că, în cas contrariti,
procesul se va resolva în lipsă, conform
legal
   No. 5 805           1877 Martie 24.

      1 . ivan Tudor cu domiciliul necu-
noscut, se citâsă printr’acâsta ea, în dioa
de 27 Aprilie 1877, orele 10 de diminâță,
să vie înaintea acestui tribunal, spre în-
fățișare în procesul în care este inculpat
pentru rănire; cunoscând că, în cas con
trariti procesul se va resolva în lipsă
conform legel.
   No. 5 860.          1877 Martie 24.

   —D. Costache Stanciu Ciurarul, cu do
miciliul necunoscut, se citâsă pnntr a-
câsta ca, în dioa de 22 Aprilie 1877, ore-
le 10 ante-meridiane, să vie înaintea aces-
tui tribunal, spre înfățișare în procesul
în care este inculpat pentru fur; de cal cunos-
când că, în cas contrariti, procesul se va
resolva în lipsă, conform legel
   No. 5 555.          1877 Martie 22.

      D Niță Marin, cu domiciliul necu-
noscut, se citâsă printr’acâsta ca, în dioa
de 29 Aprilie 1877, orele 10 de diminâță,
să vie înainte t acestui tribunal, spre în-
fățișare în procesul în care este inculpat
pentru lovire; cunoscând că, în cas contra-
riu procesul se va resolva în lipsă, con-
form legel.
   No 6 073.           1877, Martie 24.

   — D. lân Barbu, cu domiciliul necu-
noscut, se citâsă printr’acâsta ca, în dioa
de 22 Aprilie 1877, orele 10 ante-meri-
diaue, să vie înaintea acestui tribunal,
spre înfățișare în procesul în care este in-
culpat pentru lovire; cunoscând că, în cas
contrariti, procesul se va resolva în lipsă,
conform legel.
   No. 5 568           1877, Martie 22.


2305

Tribunalul de VIn’ca

   D-nu Vasile loniță. din comuna Mâr-
șa, se citâsă ca, la 16 Mal viitor, la 10 o
re diminâță să vie la acest tribunal, spre
a se înfățișa ca inculpat în procesul pen
tru lovire; cunoscând că, de nu va fi urmă-
tor acestei citațiunl, se va aplica art. din
procedură.
   No. 1,738.        1877, Ianuarie 22.

      D-nu Ion Sima , din cătunul Mihă-
lesci, se citâsă ca, la 31 Maiti viitor, la
10 diminâță, să vie la acest tribunal, spre
a se înfățișa ca inculpat în procesul pen-
tru lovire și rănire ; cunoscând că, de nu
va fi următor acestei citațiunl, se va apli-
ca art. din procedură.
   No. 2,362.        1877, Ianuarie 27.

   — D. Vasile Marin Popa, din comuna
Ciolanu, se citâsă pentru <Jiua de 2 Maiti
1877 ora 10 de diminâță, a se presenia
la acâstă tribunal , ca, inculpat pentru
delict silvic; considerând că în cas de
neve nire se va resolva procesul în lipsă
conform legel.
   No. 2655.         1877 Ianuarie 31.

       Tribunalul do Teleorman

   Gheorghe Ghinea, cu domiciliul necu-
noscut. este citat prin acâsta ca, în dioa
de 14 Mai viitor, ora 10 diminâță, să se
presinte la acest tribunal ca inculpat pen
tru furt, contrar, se va urma conform legel
   No. 828.          1877 Ianuarie 12

   — D. Parasehiva Ivan , din comuna
Brănceni, este citat ca , în dioa de 14
Mal viitor, ora 10 diminâță. să se presin-
te la acest tribunal, ca inculpat pentru bă
tae contrar, se va urma conform legel.
   No. 823.          1877 Ianuarie 12

       D. Oprea Cojocaru din comuna
Brănceni, este citat ca, în dioa de 14 Mal
viitor ora 10 diminâță s* se presinte la
acest, tribunal, ca inculpat pentru bătae,
contrar, se va urma conform legel.
   No. 824.          1877 Ianuarie 12

      Ținea Parasehiva Ivan, din comuna
Brânceni. e citată ca, îa dioa de 14 Maiu
vii-tor, ora 10 diminâță , să vie la acest
tribunal ca martoră; la cas contrar, se va
urma conform legel.
   No. 826.          1877 Ianuarie 12.

      Voica Girea Coji caru din comuna
Brânceni, este citată ca, în 4ioa de 14 Mal
1877, la orele 10 de diminâță, să vie la a
cest tribunal, ca martoră; cunoscând că, în
cas contrar, se va urma conform legel.
   No. 825.          1877, Ianuarie 12.

      D. 0. Popescu cu d otjjiciljul neci

   2306

noscut, este citat prin acesta ca, în dioa de
17 Mal viitor, ora 10 dimiuâța, să se pre-
siute la acest tribunal, a fi presinte la ju-
decarea procasulul declarațiunl de falș de
către Vlad Cinzâcă , contrar, se va urma
conform legel.
   No. 967.           1877.Ianuarie 14.

   Stana Cancea Țiganu, din comuna Lița,
este citat prin acâsta ca îu ^ioa de 7 Mal
viitor, orele 10 diminâța, să vie la acest
tribunal, ca'martoră; cunoscând că, de nu
va fi următâre se va amenda, conform legel.
   No. 589.           1877, Ianuarie 9.

   — Stipecu, cousdrtele femeel Regina,
cu domiciliul necunoscut, este chemat la
acrst tribunal, în »Jiua de 24 Maiu 1877,
orele 10 a. m spre a se cerceta ca incul-
pat pentru escrocherie; cunoscând, că ne-
nind următor, se va judeca în lipsă, con-
form legel.
   No. 1 597.         1877 Ianuarie 20.

   —Regina, consdrta Iul Stipecu, cu do-
miciliul necunoscut, este chemat la acest
tribunal, în ijiua de 24 Maiii 1877 ora 10
a. iu., spre a se cerceta ca prevenit pentru
escrocherie; cucuncscănd că nefiind ur-
mător, se va ju deca în lipsă, conform
legel.
   No. 1 596.         1877, Ianuarie 20.

    - Stan Ol tel, cu domiciliul necunos-
cut, este citat ca, în ilioa de 25 Maiii vii-
tor la orele 10 de dimineță . să vie la a-
cest tribunal, ca prevenit pentru bălac
contrarii}, se va urma conform legel.
   No. 2,113.         1877, Ianuarie 28.

   — Marin Dumitru, sergent, cu domici-
liul necunoscut, este citat ca, dioa de 25
Maiii viitor, orele 10 diiniuâ^ sa vie la a-
cest tribunal, spre a se cerceta ca incul-
pai; contrariu seva judeca în lipsă, con-
form legel.
   No. 2,114.         1877 Ianuarie! 28.

      Ilie Lazăr, cu domiciliul necunos-
cut, este citat ca, îu ijioa de 25 Maiii vii-
tor. orele 10 diiumdta, să vie la acest tri-
bunal ca reclamant; contrar se va uruial
ci nform lege!
   No. 2,115.         1877 Ianuarie 28.
      Tudor Beștială, cu domiciliul ne
ci no iul, este citat c». în Qina de 25 Mal
1877, orile 10 a. m., să vie la acest tri-
bunal ea martor; contrar, se va urma con-;
for iu legi!
   No. 2,116.         1877, Ianuarie 28.
    Nicolae Ștefan Mocan i, cu domiciliul
ne unoscut, este citat ca, îu dina de 25
Ma i! 1877, orele 10 a. iu , să vie la acest
tribunal ca martor într’un proces ; contra-
rii!, se va urma conform legel.
   No. 2,117.         1877, Ianuarie 28.


   MCtNITOKl'L OFICIAL AL ROMÂNIEI

   D. Idn Teodondis, cu domiciliul necu-
noscut, esta citat printr’acâsta ca, în diua
de 28 Mal viitor, ora 10 a. m. să se pre-
sinte la acest tribunal, ca reclamant într’un
proces; contrarii!, ori ce pretenții, va avea
i se va respinge.
   No. 1,854.        1877, Ianuarie 22.

      Nicolae Mocanu, cu domiciliul ne-
cunoscut, este citat printr’acâsta ca în
ijiua de 28 Mal viitor, la ora 10 a, m. să
se presinte la acest tribunal, ca inculpat;
contrarii!, se ve urma conform legi!.
   No. 2 119.        1877 Ianuarie 28.

      D. lancu Bu^duganu, din comuna
Tufenl, âră acum cu domiciliul necunoscut,
este citat printr’acâsta ca, în Qiua de 14
Ma! viitor, ora 10 a. să se presinte
la acest tribunal, ca inculpat pentru bătae;
contrarii! se va urma conform legii.
   Mo 1 024.         1877 Ianuarie 14.

   D. Enache Darduf, din comuna Tufenl,
âră acum cu domiciliul necunoscut, este
citat printr’acâsta ca, î i diua de 14 Mal
viitor, la ora 10 a. m. să se presinte la a-
cest tribunal, ca inculpat pentru bătae;
contrariă se va urma conform legi!.
   No 1,027.         1877, Ianuarie 14.

      Călin St. Belitoreamn, diu Ruși-de-
Vede âră acum cu domiciliul necunoscut,
este citat ca, în diua de 17 Mal viitor,
la ora 10 a. ir să se presinte la acest tri-
bunal, ca reclamant, contrariu se va urma
conform legii.
   No. 790.          1877 Ianuarie 12.

      N. Stefănescu, cu domiciliul necu-
i oscut este citat ca, în diua de 25 Mal vi-
itor, ora 10 a. m. să se presinte la acest
tribunal, ca martor într’un proces pentru
ultragiu; contrarih, se va supune la amendă
conform legii.
   No. 2 567.        1877. Februarie 3.

      lorgu AnghelușI, cu domiciliul ne-
cunoscut, este citat ca, în ijiua de 28 Mal
viitor, ora 10 a. m. să se presinte la acest
tribunal, ca martor; contrarii!, se va urma
conform legi!.
   No. 1 581.        1877 Ianuarie 20.
   — D. lancu Buijduganu, cu domiciliul
necunoscut, este citat ca, în i|iua de 31
Mal viitor, să viă la acest tribunal, spre a
fi pi isinte la cercetarea procesului în care
se inculpă pentru bătae; contrariu, se va
urma conform legii.
   No. 2 363.        1877 Februarie 1.
      Păun Ștefan cu domiciliul necunos-
cut, este citat ca, îu <)ioa de 24 Mal viitor
la ora 10 a. iu. să se presinte la acest tri-
bunal, ca martor pentru bătae; contrar, se va
urma conform legel.
   No. 1 652.       1877, Ianuarie 20.


a (17> Aprilie 4 ??

D. Idn Maria, cu domiciliul
noscut, este citat ca, în dioa de 1 QP'?
1877 ora 10 a. m. să vie la acest trib’ ,.
ca reclamant pentru furt; cunoscând! ua¹,
la cas contrar se va urma conform legi c‘

   No. 830.          1877 lanuaiie 12^

      D. Sotir Dumitrie, cu domiciliul ne-
cunoscut, este citat cg în (jioa do 31 Mal
viitor ora 10 a. in. să se presinte la a-
cest tribunal, ca inculpat; contrar seva
urma conform legel.
   No. 2128.         1877 Ianuarie 28.

   — D. P. Grigore cu domiciliul necu-
noscut este citat ca în ijioa de 17 Mal
viitor, ora 10 a. să se presinte la acest
tribunal, ca inculpat pentru furt de vite ■
contrar, se va urma conform legel.
   No. 1096.         1877 lauuarie 15.

      D. L. Constantinescu, cu domiciliul
necunoscut, este citat prin acâsta ca, în
dioa de 25 Mal viitor, ora 10 a. m. să se
presinte la acest tribunal, ca inculpat în-
tr’un proces pentru bătae; contrar, se va
urma conform legel.
   No. 2552.         1877, Februarie 3.

      D. Ivan Idn Cojocaru, din Ruși, este
citat prin acesta ca, în dioa de 23 Mal vii-
tor, ora 10 a. m. să se presinte Ia acest
tribunal, ca reclamant într’un proces pen-
tru bătar; contrar, se va urma conform
legel.
   No. 1,105.        1877 ianuarie 15.

      D. Voicu loan, diu comuna Ciurari,
este citat ca, îu dioa de 4 Mal viitor, ora
10 a. m. să se presinte la acest tribunal
ca martor; contrar se va urma conform
legel.
   No. 1,403.        1877 Ianuarie 18..

      Stancu Dumitru Stoian, cu domici-
liul necunoscut, este citat ca, îu ijioa de
24 Maii! viitor, orele 10 dimineța , să ae
presinte la acest tribunal, ca inculpat pen
tru omor fără voe, lui Ghiță Stancu Eua-
che; contrar, se va urma conform legel.
   No. 1702.         1877 Ianuarie 10.

      Ghiță Roca cu domiciliul necunos-
cut, este citat ca, în dioa de 24 Maiii vii-
tor, orele 10 diminâța, să se presinte la
acest tribunal ca inculpat într’un proces
pentru bătae ; contrar sc va urma conform
legel.
   No. 1713.         1877 Ianuarie 20.

Tribunalul do Prahova.

   lancu Christescu, cu domiciliul necu-
noscut, este citat prin acâsta ca , în ijlioa
de 20 Maii! 1877, orele 10 dimiuâța , să
vină la acest tribunal, spre a se cerceta
ca inculpat pentru delictul de furt prin e-

NUMITORUL OFICIAL AL KOMÂNÎIEI

23

tot timpul determinat prin sus-citata < •
cisiune, calculat din dioa când se \a i es*
ta; âră la espirarea sus-ijisulul termen
să’l Lberese, daca uu va fi deținut pentiu
alte cause.

   Cerem ca ori-ce depositar al forțe I pu
blice să dea ajutor, în cas de necesitate,
spre esecuțiunea presentfllul mandat,.
   Dat în Bucuresci, în <Jioa de 3 îaniia
rie 18?7.                         No. 3.


frai-ti' dub’ cuuost'âud e^> uefiiiid cousBtein-
t0¹ sa’ 'a pronunța sentința în lipsă , con-
f / art. Î82 pr. penală.
   £ o. 10,281,        1877, Martie 7.

Tribunalul de Dâmbovița.


  k ,i 7) ApJiho [8/7
  o i I '

    D. Ion Lungu , cu domiciliul necunos-
cui, este citat prin acesta, una și singu-
ră chemare ca, îu dioa de 2 Maifl 1877,
orele 10 de diminâță, să se presinte la ak
cest tribunal, spre înfăcișare ca inculpat
pentru lovire; cunoscând că, nefiind urmă-
tor acestei citațiuni se va condamna în
lipsă
    No. 3,631.     1877, Februarie 28i


       D. Baeriu Ion Lungu, cu domiciliul
necunoscut, este citat prin acâsta una și
singură chiemare ca, în Qioa de 2 Maift
1877, la ora 10 diminâță, să se presinte la
acest tribunal, spre înfăcișare ca inculpat
pentru lovire; cunoscând că, nefiind urmă
lor, acestei citațiuni, se va judeca causa
în lipsă.
No. 3 636.         1877, Februarie 28.

     - Radu Ion Lungu, cu domiciliul ne-
cunoscut, este citat prin acesta , una și
singura chiămare ca , în dioa de 2 Maiu
viitor, orele 10 diminâță, să se presinte
la acest tribunal ca inculpat, peutnl lovi-
re ; cunoscând că, nefiind următor, acestei
citațiuni, se va judeca causa în lipsă.
   No. 3635.       1877 Februarie 28.

       Nae Ion Lungu, cu domiciliul necu-
noscut. este citat prin acâsta, una și sin-
gură chiămare, ca, în qUoa de 2 Maiii vi-
itor, orele 10 diminâță, să se presinte la
acest tribuna’, ca inculpat pentru lovire ;
cunoscând că, nefiind următor, acestei ci-
tațiuni, se va judeca causa în lipsă.
   No. 3b34.       1877, Februarie 28.

       D. Vasile lân, cu domiciliul necu-
noscut, este citat prin acâsta, una și sin-
gură chiămare, ca, în <Jioa de 2 Maiu vi
ito>, orele 10 diminâță, să se presinte la
acest tribunal, ca inculpat pentru lovire ;
cunoscând tă, nefiind următor acestei ci
tațiunl, se va judeca causa în lipsă.
   No. 3633.       1877 Februarie 28.

      Stoian Ion Lungu, cu domiciliul ne
cunoscut, este citat pTin acâsta , una și
singură chiămare, ca. în ijioa do 2 Maiu
viitor, orele 10 dimineță să se presinte
la acest tribunal, ca inculpat pentru lovi-
re; cunoscând că, ni fiind următor acestei
citațiuni, se va judeca causa în lipsă
No. 3632           1877, Feb uarie 28.

Judecătoria do pacfl, ocol IV, colorea
Albastră din Bucuresci.

   D-na Mina, israilită cu domiciliul ne-

cunoscut, este citată a se presența la a-
câstă judesătorie , în <)ioa de 4 Maifl vii-
tor, la 10 diminâță, se ase înfăcișa în
procesul ce este inculpată pentru insultă;
cunoscând că, la nevtuire , se ;a resolva
procesul în lipsă.
No. 239.          2877, Ianuarie 24.

Judecătoria piilșel Argeșul, județul
argeș.



























   D. Voliutin Talianli cu domiciliul ne-
cunoscut , se citâsă printr’acâsta una și
singură citație ca, în dioa de 20 Maiii vi-
itor, să șe presinte la acâstă judecătorie,
la orele 10 diminâță, spre a’ș susține pre-
tențiunea ca reclamante contra D-luî O
prea lân Odorâgă , dat judec<ițel pentru
insultă și bătae în cârcimă ; cunoscând
eă, nefiind următor, se va judeca procesul
în lipsă, conform art. 147 din pr. penală.
   No. 46.            1877, Ianuarie 23.

      Savu P. Moisi, cu domiciliul necu-
noscut, se citâsă printr’acâsta singura ci-
tațiune, ca, în <jL’Oa de 20 Maifl viitor, să
se presinte la acâstă judecătorie, orele 10
dimineță, spre a se apăra contra pretenți-
unei D-lui Zamfir David, fiind dat judecă-
țel, că prin forță’t-a luatᵤ3 bol și uă vacă
din grădina caselor sâle; cunoscând că,
în cas contrariu, se va judeca procesul în
lipsă, conform art 147 din pr. penală.
   No. 37.           1877, Ianuarie 23.

   Judele de pace al ocolului Pitesci


   D-na Marița sau, Ivanca Polifroniead,
moștenitâroa repausatulul Tănaselâu Pes-
caru, din Pitesci, fostă domiciliată în ur-
bea Ploescl, âră acum cu domiciliul necu-
noscut, este citată ca, îu dioa de 11 Apri
lie 1877, să vie la acâstă judecătorie spre
înfățișare cu D. lorgu Machelbec, pentru
păgubi; cunoscând că, nefiind următâre, se
vor face cele legale în lipsă.
No. 1,548.           1877, Martie 22.



MANDATE DE ARESTARE.

l’arquetnl curțel de apel diu Bucu-
resci.



   In temeiul art. 193 și 399, procedura
criminală;
   In virtutea decisiunil curțel secția I,
No. 922 din 19 Martie 1876, care con-
damnă pu Constau’in Nicolae din comuna la ibisul penitenciar po tot timpul datei
Letea-Veche, districtul Vlașca, do aul ma-
jor, de profesie plugar, la închisâre, pe
termen de 15 ijile, pentru furt.
   Cerem ca ori-ce sgent al forței publice
să conducă și să închidă’ pe numitul la
penitenciarul Giurgiu.
   Mandăm și ordonăm directorului acelei |
închisori a primi și reține pe numitul pe

   — Noi procurorul general pe lângă a
câstă curte |
   în basa art. 193 și 399 din pr. penală,
   In virtutea decisiuuil curții, secția I.
No. 89 din 31 Ianuarie 1876, care con-
damnă pe Israclu Veiss, din comuna Bu-
curesci, districtul Ilfov, de ani major, de
profesiune negustor, la amendă de lei 100,
pentru lovire;
   Având în vedere adresa casierului de
Ilfov, No. 1598 din 1877, și procesul a
lăturat pe lângă dânsa, prin care se con
stată că numitul nu are nici uă avere, din
care să pâtă plăti espusa sumă;
   Avâni în vedere disposițiunile art. 28
din codul pnnal;
   Cerem ca ori-ce aginte al forței publi
ce să conducă și să închidă pe numitul la
penitenciarul VăcărescI.
   Mandăm și ordonăm directorului acelui
penitenciar a primi și deține pe numitul
pe termen de 20 dile , calculat din dioa
de când se va aresta, âră la espirarea di
sel osândei să’l liberese, dâca nu va fi de-
ținut pentru alte cause.
   Cerem ca ori-ce depositar al forței pu

blice să dea adjutor, îu cas de necesitate
spre esecutarea presentulul act.
   Dat în dioa 23 Februarie 1877.
No. 177.

Parchetul tribunalului Buzău

   — Noi primul-procuror pe lângă acest
tribunal;
    In basa art. 193 din codul de pro-
cedură crimi nală , și 28 din ace ași lege.
   In temeiul sentinței acestui tribunal
prin care conlamnă pe Tudor Stoean, îa
etate major, de profesie muncitor, doini
ciliat în comuna Eâfovu, la închisâre co
recțională pe termen de 1 di
   Cerem ca ori-ce agent al forței publice
să arestese și să conducă pe sus numitul
la temnița din Ploescl.
Mandăm și ordonăm directorului acelei
închisori a primi și reține pe sus-numitul

minat mal sus și calculat de la încarcera
re, când, la espirarea se va libera, dâcă
nu va fi deținut pentru alte cause.
   Cerem ca oil-ce depositar al forței pu
blice să dea adjutor, în cas de necesitate,
pentru esecutarea presentulul mandat.
   Dat în 25 August, 1876
No. 223.

J3C3

      Noi primul procuror pe lângă acest
tribunei;
   la basa art 193 din co Iul de pr. crimi-
nală.

   In temeiul sentinței acestui tribunal
secția I, No 958, pronunciată în audiența
de la 10 Octombre 1874 prin care con-
damnă pe Stan Miu, în etate de ani 20 de
profesiune cioban, și domiciliat în comu-
na Balta Dâmni, la închisâre corecțională
pe termen de un an de dile, pentru că a
comis faptul de furt.
   Cerem ca ori ce agent al forței publice
și să conducă pe sus-numitnl la temnița
din Bucovăț.
   Mandăm și ordonăm directorului aces-
tei închisori a primi și reține pe sus-nu-
mitul la (jisul penitenciar pe 'tot timpul
determinat mal sus, și calculat de la in-
< arcerare când , ia espirare se va libera
lecă nu va fi deținut pentru alte cause.
   Cerem ca ori-ce depositar al forței pu-
blice să dea ajutor , în cas de necesitate,
] entiu esecutarea presentulul mandat.
   Dat la 14 Februar 1876.
                                No. 23.

      Noi primul-procuror pe lângă acest
tribunal;
   In basa art. 193 din codul de procedură
criminală;
   In temeiul sentinței acestui tribunal ,
secția II, No. 348, pionunțată în audiența
de la 26 Aprilie 1875 - prin care condam-
nă pe Constantin Ghinescu, în etate major,
de profesiune îngrijitor de moșii, și do-
miciliat în comuna Moroni, la închisâre,
pe termen de 15 (Jile, pentru că a comis
faptul de lovire.
   Cerem ca ori-ce agent jal forței publice
să arestese și să conducă pe sus-numitul
Ia temnița din PIoeșci.
   Mandăm și ordonăm directorului aces-
tei închisori a primi și reține pe sus nu-
mitul la (Jisul penitenciar, pe tot timpul
determinat mal sus și calculat de la încar-
cerare când, la espirare se va libera de nu
va ii deținut pentru alte cause.
   Cerem ca ori ce deposita- al forței pu
blice să dea adjutor, la cas de necesitate,
pentru esecutarea presentulul mandat.
  Dat la 26 Mai 1876.
                               No. 157.

      Noi primul-procuror pe lângă acest
tribunal;
   In basa art. 193 din codul de procedură
criminală;
   In temeiul sentinței coreeționale a tri
banalului local, secția I, No. 539, pro-
nunciată în audiența de la 2 Mai 1874
prin care condamnă pe Costache Tomama,
în etate major, de profesie muncitor și do-
miciliat în Slănicu, la închisâre corecțio-
uală, [pe termen de 15 dile, «pentru că a
comis faptul de furt, conform art 308 co-
dul penal.


MONITORUL OFICIAL AL R0MNIE1

   Cerem ca ori ce agent al forței publice
să arestese și să couducă pe sus-numitu
latemnița din orașul Ploescl.
   Mandăm și ordonăm directorelul acelei
închisori, a primi și reține pe numitul la
disul penitenciar, pe tot timpul determi-
nat mal sus și calculat de la încarcerare
când, la espirare ’l va libera, de nu fi de-
ținut pentru alte cause.
   Cerem de la toți depositaril puterei pu-
blice de a da adjutor, în cas de trebuință,
pentru esecutarea presentulul mandat.
   Dat la 22 August 1876
                             No. 225.

   Parchetul tribunalului Prahova.

   Noi primul-procuror pe lângă acest tri-
bunal ,
   In basa art. 193 din codul de procedură
criminală;
   In temeiul sentinței acestui tribunal,
secția I, No. 876, pronunciată în audiența
de la 26 Septembre 1874 , prin care con-
damnă pe Dinu Vasile, în etate de ani 24
de profesiune cioban, domiciliat în comu-
na Chiojdâuca, la închisâre pe termen de 3
luni de dile pentru că a comis faptul de
furt de vite.
   Cerem ca ori-ce agent al forței publice
să arestese și să conducă pe sus-numitul
la temnița din Ploescl.
   Mandăm și ordonăm directorului aces-
tei închisori a primi și reține pe sus-nu-
mitul în (lisul penitenciar, pe tot timpul
determinat mal sus și calculat de la încar-
cerare, când, la espirare ’l va libera de nu
va fi deținut pentru alte cause.
   Cerem ca ori-ce depositar al forței pu-
blice, să dea adjutor, la cas de necesitate,
pentru esecutarea presentulul mandat.
   Dat la 30 August 1876.
                             No. 237.

ESTRAGTE DE DECISIUNI.

Tribunalul Ilfov sediul. corecțională.
   D. H ralambie Barbu, cu domiciliul ne-
cunoscut, prevenit pentru rupere de sigia
Iii prin sentința No. 546 din 1877, s
condamnat la un an de cjlile închisâre co-
recțională cu drept de oposiție și apel,
conform art. 183 și 195 din proc. penală.
   No. 8,791.      1877 Februarie 23.

      Anghel Taflau, prevenit pentru bă-
tae, prin sentința No 3 281 din 1876, s a
condamnat la 15 dile închisâre corecțio-
nală cu drept de oposiție și apel, con
form art. 183 și 195 din procedura codu-
lui penal.
  Nn. 7 767.       1866 Februarie 17.

      Vasile Georgescu, cu domiciliul ne-
cunoscut , prevenit pentru delapidare de
bani, prin sentința No. 610 din 1877, s’a


5 (17j Aprilie

condamnat la un an de dile înehisâr^ c₀.
reețională, 31 lei amendă, la per<^ₑᵣₑₐ
dreptului de pensiune, și s a declarat in-
capabil de a ocupa funcțiuni publice¹^ p₀
tâtă viața; cu drept de oposiție, confo ᵣₘ
art. 183 și apel conform art. 195 proce<4.
penală.
   No. 9,992.           1877 Martie 2.

      D. Samoil Moriț, cu domiciliul ne
cunoscut, prevenit pentru bătae, prin sen-
tința No. 3,285 din 1876. s’a condamnat
la una lună închisâre corecțională , cu
drept de oposiție și apel, conform art. 183
și 185 procedura penală.
   No. 9 726.           1877, Martie 2.

      Dumitru Brutaru, cu domiciliul ne
cunoscut, prevenit pentru furt prin sen-
tința No. 592 din 1877, s’a condamnat la
trei ani de clile închisâre și trei ani inter-
dicțiune, cu drept de oposiție și apel, con
form art. 183 și 195, proced. penală.
   No. 9 984             1877 Martie 2.


ANUNC. ADMINISTRATIVE


Primăria comunei Brehnesci, plasa Si-
retu, județul Botoșani.

   La 10 Aprilie 1877, urmând a se ține
licitație îu camera acestei primării, pen-
tru arendarea a 38 fălci 40 prăjini pă-
ment, remas pe sema acestei comune de
la foștii clăcașî cari cădii în categoria art.
8 din legea rurală, se publică spre cu-
noscința amatorilor ca, în arătata di să se
presinte în camera acestui oficia spre a
concura la medat.
  No. 321. '         1877. Martie 25.


CITAȚIUNI DE HOTĂRNICII.
   Sub-scrisul, fiind autorisat prin nota
D-lui prim-președinte al onor, tribunal
de Prahova, cu No. 14,798 , din anul cu-
rent a alege vii din dâlul Bighilinu, pro
prietate a D-nei Maria I. Davidoplu.
   S’ati făcut specialecitațiunl pentru dioa
de 4 Iulie, anul curent, citindu-se :
   D-lul Costache Georgiu, în Ploescl.
. „ Ghiță Niculeseu, „      „
         George Cojșu       „ Plop.
Naki Naksovits    „ Ploescl
      „ Ghiță Comunescu, în comuna Bu
covu.
   D-nei Stanca Cafegiâica , în comuna
Bucovu.
   D-lor moștenitori al repausalulul Anas
tasi Filitis în Bucuresci.
   Inginer hotarnic, H. Berg.
Ploesci, 1877, Martie 29

5 (17) Aprilie 1877

aUMTORUL OFICIAL al ROMÂNIEI

2309

CURSUL BUCURESCI

  PRIMA CASĂ DE SCHIMB

BURSA
      No. 68. Strada Lipscani. No. 68.

            ₁₆ Aprilie 1877.
Cump.  V®nd.
 Obligațiuni rurale     78 —  79 —
      „    domeniale    69 —  70 —
      „    funciarerur. 65 —  66 —
      „        „ urb. 52 — 53 —
      „ 3001. casa pens. 110 — 120 —
 Imprum. municipal .   65 — 66 —
    „ cu prime Bucuresci
      (bilete de 20 lei) . 20 — 21 —
 (500 1.) Societat. Dacia 230 — 240 —
 (100 1.)  „ România 50 — 55
leac Id. Levy.



CURSUL VIENMI

      Viena, 11 Aprilie (st. n.) 1877
  Metalice. .                   62 35
  Renta hârtie                  67 25
  Naționale              .      75 70
  Lose                         109 75
  Acțiunile b ancei           799
  CrediturI .                  143 20
  London .             . .      124 70
  Obligațiuni rurale ungare . 74   75
             temeșvar .         72 71
             transilvane        71 80
      , croate . fehet
  Argint în mărfuri         . 108 80
  Ducatul                        5 86
  Napoleonul                     9 86
  Marc 100                      61 15



BIBLIOGRAFIE


   A eșit de sub presă : Filosofi» față cn
progresul sciințelor positive, discurs
pronunciat cu ocasiunea solemnitățel ai i
versalil universitățel de Iași, de D-nu Con-
stantin Leonardescu, profesor de filosofie
la universitatea de Iași.
   De vănd^re în Iași la librăria Livandus-
chi și Daniel ; în Bucuresci la librăi ia
Socek.



   REVISTA MEDICALA ROMANA
apare uă dată pe lună sub direcțiunea doc-
torului C. A. Polihronie, fost elev al scâ-
lel practice de studii înalte și laureat al
facultățel de medicină din Paris.
   Prețul abonamentului : pentru Bucu-
resci, un an 10 fr., șâse luni 6 fr.; pentru
studențl, un an 7 fr., șâse luni 4 fr; pen-
tru districte și streinâtate se adaogă portul.


    A eșit de sub presă romanul VrăjitorOR
roșiă saă Mortă și vină, de Xavier de
Montipin, traducțiune de St. P. Bureghelea,
3 volume mari în 8° de 54 câle. Prețul a
tustrele volumele 9 franci.
    Se mal află devân^ere puține esemplare
din romanul Misterele Indiei, 3 volume
mari în 8°, de același autor^ prețul 8 franci.
    A se adresa: în Galați la administra-
țiunea diarulul Vocea Covurluiulut, în
Bucureșcî, la librăria Socec & comp, frați
loanițiu & Comp, și Graeve & Comp : în
Iași, la librăria Dim. Daniel; în Craiova,
la librăriele frați Samitca și Aron Zvie-
bel; în Ploescl, la librăria G. Kârjean; în
Brăila, la librăria Unirea; în Bârlad, la
D. M. Barbu, comerciant; în Turnu-Măgu-
rele, la librăria Tomșa.


    Aeșit de sub presă : Indice Bibliogra-
fice, al cărților publicate românesee, în
România sau de Români în anii; 1874,
1875 și 1876.


   A eșit de sub tipar:
   poesii
   de
N. Scurtescn
   Un volum în 8°, cuprinzând mal multe
ode, balade, elegii, fabule etc
   Se află de vândâre la librăriile D-lor
Socec & Comp., SzOlOsy și Graeve
| Comp., cu prețul de doul lei noui esem-
plarul

Ă.NUNCIUK1PARTICULARE


TJerZând uă poliță în valâre de 400 fr.,
cu data 1 Noembre 1876 în ordinul
George Stănescu, și sub-scrisă de G. Pe-
trovicî, fac cunoscut că acea poliță va re-
mânea ca hârtie albă de âre-ce m’am în-
voit cu D. debitor G. Petrovicl.
      (2 )           George Stunescu.

I ]« arendat, moșia Urla, cu pădurea
‘ după dânsa din districtul Oltu
plasa Șerbănesci, fosta proprietate a repa-
usatulul P. Manolescu; doritorii se vor a-
dresa la actualul proprietar, Vasile A. Zo-
ttescu, în Bucuresci, suburbia Batiștea,
strada Minerva, No. 12.          (6^3(1)


Perdend recipisa onor, case de depuneri
sub No. 8,775, în valâre de lei 65,
rog pe cel ce va fi găsit'o să o aducă la
subscrisa strada Umbrii, No. 1, colârea
Galbenă, căci în cas contrar este și rămâne
ca hârtie albă, de âre ce am încunosciin-
țas și pe casa de depuneri despre acâsta.
Fani Gorner.


EDICT

   In urma petițiunel ale firmei „Poppo-
vicl și Soppron,“ din Turnu-Severin ca
representant al stabilimentului de credi
pentru comerciu și meserie în Viena, sosită
aci pe lângă raportul al ces. și reg. vice-con-
sulat Austro-Ungar, din Turnu-Severin, cn
data din 10 Decembre 1876, No. 2,156,
la 14 Decembre 1876, No. 12,980 prin
care cere amortisațiunea unei prime polițe
trasă de către ces. reg. priviligiatul insti-
tut de credit pentru comerciu și meserie din
Brunn, la 23 Martie 1876, pe numele As-
chim Osmanovics, îo Vidin, și acceptată
de dânsul, plătibilă după 3 luni de la data
la ces. reg. priviligiatul stabiliment de
credit pentru comerciu și meserie în Vie
na, care poliță însă în cursul poștei din
Vidin spre Turnu-Severin, s’a perdut în
acea din urmă numită urbe mal înainte de a
uă preda ; acest ces. și reg.ₜconsulat gene-
ral Austro-Ungar, îu calitatea s’a de'jude-
cătorie din Bucuresci, învită în tot cașul
pe posesorul menționatei polițe de mal
sus, a arăta la acest ces. reg. consulat ge-
neral ca judecătoriea din Bucuresci în ter-
men de un an de Zii®, cu atât mal sigur
posesiunea sa, încât la din contra Z’⁸*
poliță s’ar declara ca uă hârtie albă, și
ori ce lucrare judecătorâscă în contra ac-
ceptantulul se va socoti cu desăvârșire
stinsă.
   De la ces. reg. agenție și consulat ge-
neral Austro-Ungar ca judecătorie.
   Bucuresci, în 23 Martie 1877.
           _____________________________(2-3)

ll I Iii lllOHT de la St. George viitor,
h'i I lIJlIlUnl uă pivniță boltită pen-
tru băuturi spirtuâse, situată în calea Spi
rea-Veche , No. 43 , vis-a-vis de casarma
Cuza-Vodă, încăpere ca la 60 buțî. Dori-
torii se vor adresa la sub-semnatul;
Ion Ver».
Strada Crajoveî, No. 121
Doctorul I ’ FEL IX
s’a mutat în strada Calonfirescu, No 3
la spatele hotelului de Londra.
________________________________(1-3)
Lf oșiile ChirnOgil și Clătești, ai eforii
   * spitalelor civile, și Luica-Mitreni și
Potcova de la administrația domenielor lo
avem puse în tovărășie cu D-nil Demos-
teni și Atanasie Constandinidi, având D-lor
amânduoî uă parte și subscriși uă parte
Publicăm prin urmare spre cunoscința
tuturor că vânZ^rile productelor nn s<>
pâte face de cât cu consimțimântul nostru
și ori ce vânZere s’ar face numai de su
numiți Demostheni și Athanasie Conslan
dinidi, fără consimțimentul nostru nă con
siderăm nulă și nu vom permite ridicarea
productelor. Frații Ciricliano.

W                        MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI      5 ( 1₇) Aprilie 1877


PRIMA C. R, PBIV SOCIETATE ' ''\          0* NAViGATiUNE Gl; VAPOARE

ITINERARU VAPOARELOR, OEP iSAGEKi
cu începere de la 25 Martie 1877 st. n. pene la alte disposițiuni

XIW «TOS :                     IJXT SUS:

Pe In Viena la Peșta în tdte dilele la 6 */, ore dimineța.
      Peșta la Orșova, Marțea și Vinerea li 11 ore sâra.
      Orșova la Giurgiu Joia și Duminica la 9 ore dimineța.
      Giurgiu la Galați Lunea la l ore după amâde-ili.
      Galați la Tnleea-fsmail Chilia, Duminica, Marțea și Joia
      la 9 ore diminâță.
      Galați la O lesa, Mercurea la 8 ore dimineța.

  De la Odesa la Galați, Sâmbătă sâra.
        Chilia la Ismail-Tulcea și Galați, Lunea, Mercurea și \ i
        nerea la 7 ore diminâță.
    „ Galați la Giurgiu Joia la 5 ore sâra.
    „ Giurgiu l Orșova, Maițeași Vinerea la 2 ore diip> âmâdL
;   „ Orșova la Peșfa, Joia și Duminica la 8 ore diminâță.
i „ Peșta la Viena în tâte di’ele la 6 ore sâra.

DESCHIDEREA NAVIGATlUNEi VAPOARELOR ACCELERATE

    INTRE VIENA-PEȘTA-BAZTAȘ-GTLRGIU-RUSCWC-CONSTANTINOPOL (via Rosei™Vama)


Cu încăpere dc la 15 Aprilie 1S77, st. n., pene la alic d'Sposițwnl.

I. De la Viena Duminica la 6 ¹/, «re diminâță, (I plecare la 15
         Aprilie.
         Peșta, Lunea la 7 oredimjnâța, (I plecare la 16 April.)
    „ Baziaș, MarțealaOoredimineța, (( plecareala!7 \pril.)
    în Rusciuc-Giurgiu, Mercurea înainte amedă-di.
„    „ Constantinopol, Joia după amâdă-di
11. De la Basiaș, Vinerea la 9 ore diminâță, (1 plecare la 20 Apr.)
„ în Rusciuc-Giurgiu. Sâmbătă înainte amâtjă-di
„ Constantinopol, Duminica dripă amâdă-di

I. Do la Constantinopol, Mhrțea după amâdă-di (I plecare la
        17 Aprilie)
„    „ Kuseiuc-Giurgiu, Miercuri sera,
    în Baziaș, Vinerea după amâdă-di
        Peșta, Duminică diminâță.
„    „ Viena, Luni sâra.
IL Do la Constantinopol, Vinerea după amâ(JT(l plecare la 20 Apr)
     „ Rusciuc-Giurgiu, Sâmbătă sâra.
    în Baziaș Lunea după amâdă-di.

Bucurescl 1 (13) Aprilie 1877

Agenția vaporelor de navigadiune.

ne aremlnt, moșia Mataraoa, din dis-
trictul Ilfov plasa Mostiște de
ia 23 Apiilie 1878; doritori, se vor a-
dresa la proprietarul el Cost. Athanasiu,
strada Lipscani, Uanu-cu-Tel, No. 22.
(6-44)


pastille DIGESTIVE fabricate
a Vichy cu Săruri estrase din șor-
gințî. 6Ie au unu gustă plăcută și
iroducă unu efectu sicură contra
icrimeloru ș’agreleloru mistuirî
SĂRURI DE VICHT PENTBU BAI
Unu suin pentru uă baie, pentru
ceî cari nu potă merge la Vichy.

Spre a evita contrafacerile
se se cirâ pe tote produsele marca
  CONTROLULUI STATULUI FRANCESE
Produsele de maî susu se gasescă
  la DD. Gubler, Wactanowitz
  și Ciă.

   «e vândâre, vinuri bune, 2,000 vedre
* * vin vechili, 1,000 nou pritoc, și 1,000
rachin țuică 15 grade, la moșia Badesți-
Rătesculnl din drumul Pitesci. între Chir-
e.hinov și Pitesci, la hanul Galben, din
fața șoselei.                    (2-2)

Q’a perdut nă trusă cu instrumente în
în (Jiua de 29 1. c., pe stradă, cine a
găsit'o este rugat a nă aduce în strada '
Bor lei. N < 94, pentru care va primi nă I je închiriat., două camere bine mobi-
recompensă de Ia medicul veterinar Fo- ' late în etajul de sus, strada Calvină,
meteseii.                        (1-2) No. 14.                               (4)

Societatea Acționariler Căilor ferate
                 Române

   Adesea ori se întâmplă ca espeditoril
de mărfuil pe liniile ndstre să crâ4ă că
ati reclamațil de făcut în privința trans-
porturilor lor, adresându-se direcțiunel
generale prin telegraf într'un mod fdrte
pe scurt. In asemenea cas, neavând îndes-
tule indicațiunl, nu ne este cn putință să
dăm vre uă urmare.
   De aceea dar, direcțiunea geherală crede
că trebne să invite pe cel interesați, ca de
aci ’nainte să ’șl formuleze reclamațiile
prin scrisdre detailată, însocităde piesele
justificative ce se țin de dânsa, informân-
du’l în acelâșî timp că nu va da curs de
cât acelora care îl vor fi adresate în acestă
formă.
   Bucurescl, Aprilie 1877.
   (2)             Direcțiunea generate.

Imprimeria statului

DlRECTORE: N. T. ORAȘANU