’»o . • Unuumer u • umimc . . ri'ie MONITORUL OFIC1 AI Al K 0 ji i IEI ABONAMENTUL: FI AN, TREl-țECI și ȘESE; ȘESE LUNI, 20 LEI ( ântâiii Ianuarie și ântâiu Iulie) ANUNCIURILE: UNIX DE TREI-J?ECI LITERE, TREI ZECI BANI (inserarea Il-a și mai departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, până la eincl-decl linii, cinci lei; eră mal ) mare de cincl-deei linii, dece lei SUMAR PARTEA OFICI AL A.—Președenția consili- ului de miniștri: Decret. ministerul de resbel: Decrete și raporte. Circulara D-lul ministru de resbel adresată D-lor prefecți de județe. ministerul de finance: Prescurtare de decret. PARTEA NEOFICIALA. Depeșî telegrafice. Buletin esterior. Ședința Senatului de la 4 Februarie.—Continuarea ședinței Adunărei de- putatilor de la 18 Martie. AnunciurI ministeriale PARTEA OFICIALA Bucur esdl, 2 Aprilie 1877. PREȘIDENȚIA CONSILIULUI MINIȘTRILOR CAROL I Prin grația lui Dumnezeii și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă ți viitori, sCnatate-, Vădend demisiunea ce Ne a înfăți- șat D. Colonel G. Slănicenu din postul de ministru de resbel, Am decretat și decretăm ce urmesă: Art. I. Demisiunea D-lul Colonel Slănicânu este primită. Art. II. D. general Al. Cernat este numit ministru al Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel. Art. III. Președintele consiliului Nos- tru de miniștri este însărcinat cu a- ducerea la îndeplinire a acestui de- ci et Dat în Bucuresci, la 2 Aprilie 1877 CAROL. Președintele consiliului miniștrilor I. C. Brătianu. No. 747. DIEECȚIVNEA : strada Germană curtea Cerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă MINISTERUL DE RESBEL. CAROL I Prin grația lui Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor. La toți de faciă și viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel sub No. 863 ; Adunarea deputaților a votat și Noi, în puterea art. 93 din Constituțiune, ' Am sancționat si sancționăm : ₍ LEGE. Art. I. Se deschide D-lui ministru de resbel un credit estraordinar de lei 2,437 , bani 80 , asupra esercițiulul 1877, pentru a se restitui căpitanului Bordenu , ce i s’a fost reținut în anii 1874 si 1875 pentru nisce munițiunl a căror lipsă s’a constatat că nu i se putea imputa. Art. II. Acest credit se va acoperi din alocuțiunea de 200,000 lei desti- nat în budgetul pe 1877 pentru des- chidere de credite estraordinare. Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința de la 17 Mar- tie 1877 , și s’a adoptat cu majo- ritate de 54 voturi, contra a 6, fiind și 2 abțineri. Președinte, C. A. Rosetti . (L. S. A.D.) Secretar, 1. B. Lățescu. Promulgăm aedstă lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mal departe, 30 bani linia. Anunciurile se primesc și cu anul și publicată in Monitorul oficial, con- form art. 115 din Constituțiune. Dată în Bucuresci. la 30 Martie 1877. (L. S. St.) CAROL. Ministru secretar de Ministru secretar de Stat la departamentul Stat la departamentul de justiție, de resbel. I. Câmpinânn. Colonel Slănicdnu. No. 700. Raportul D-lul ministru de resbel către M. S. Domnitorul. Prea înălțate Dâmne, Am onâre a supune aprobărel Inălțimel Vâstre legea votată de Adunarea deputați- lor, în ședința de la 17 Martie 1877, prin care ’ml deschide un credit estraordinar de lei 2,437, bani 80, asupra esercițiulul 1877 , pentru a se restitui căpitanului Bordânu. ce i s’a fost reținut în anii 1874 și 1875 , pentru nisce mun țiunl a căror lipsă s’a constatat că nu i se putea impu- ta; rugând pe Măria Vâstră a sub-scri a- lăturatul project de decret pentru promul- garea acel legi. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Dâmne, Al Măriei Vâstre, Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, Colonel Slănicânu. No. 863. 1877 Martie 26. I ------ CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința na țională, Domn al Românilor, La toți ele faciă și viitori, sănătate', Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub No. 2,969 , Am decretat i decretăm : Art. I. Congediul de șepte luni, ce- l rut de generalul Zefcar Alexandru , 2256 ;0L * îOl \ ROM/N® 3 (15) Aprilie 1 877 entru căutarea sănătățel >i alte inte- rese personale este aprobat de Noi. Art. II. Generalul Zefcar Alexan- dru este trecut în posiție de neactivi- tate pentru congediu mai mare de șese luni, conform celor prescrise de art. 22 din regulamentul asupra posițiunel oficiărilor din 5 lanuariti 1872. Art. HI. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 1 Aprilie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la depărtăm r utul de resbel Colonel Slăuicdnu. No. 726. Raportul D-lul ministru de resbel oătre M. S. Domnitorul. Prea înălțate Ddmne, Generalul Zefcar Alexandru, comandan- tul divisie! a 2-a militară, fiind bolnav în mai multe rânduri, comandamentul acestei divisii este de timp îndelungat în suferin- ț ne fiind nimeni care să esercite acel control dilnic ce reclamă disciplina și ser- viciul, și fără de care stricta aplicare a re- glementelor și ordinelor nu pâte fi nici uă dată asigu ațe. Prin raportul din 26 Martie anul curent, generalul Zefcar vine singur a solicita un congediu de șâpte luni motivat pe starea sănătăței sâle și alte interese personale. Sub-scrisul, basat pe considerentele de mai sus, și în interesul serviciului, rdgă respectuos pe Măria Vdstră, să bine voițl a aproba congediul de șâpte luni, cerut de generalul Zefcar, conform legei asupra po- siției oficiărilor. Sunt, cu cel mai profund respect, Prea înălțate Dâmne, Al Măriei Vdstre, Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat U departamentul de resbel, Colonel Slăniceauu. No. 2 969. 1877, Aprilie 1. Prin înalta decisiune domnescă, sub No. 2 912 de la 26 Martie 1877, du- pă propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, Măria Sa Domnitorul a bine- voit a da înalta autorisațiune majori- lor Răsti Michail și Schina Nicolae de a purta „Crucea de Comandor al ordinului Regal de Isabela Catolică" pe care Majestatea Sa Regele Spa niel a bine-voit a le acorda pentru partea activă ce a luat în campania de Nord precum si în marea bătălie । tamentul de resbel, respundând atacurilor Fltriiefa si la limfele neutru debloca- D-lui Hartington , 4)ce. °ă cel din urmă Elgueta și la luptele pentru debloca- ₒᵤ,S|]ₜ ₐₗ Eₒj|ᵢₜₑᵣₑ, ᵢₙ ᵢₙₜₑₘₙₗ ₚăcₑ, ₙₒ rea Hernani, San Sebastian Guetana. g>ₐ pᵣₒₙᵤₙₑiₐt. Englitera nu va adopta uă politică de natură a aduce resbelul. Nimic, dâca nu este nă atingere adusă onârel și Circulara D-lul ministru de resbel, către toți D-nil prefecți din țeră. Domnule prefect, Legea din 8 Martie 1877, adițională la legea organiaărel puterei armate, inspirată de cel mal înalt sentiment de ecuitate, are drept scop a împuțina inconvenientele ce decurg din obligațiunile serviciului mili- tar , reparțind asupra dmenilor ce rămân pe la vetrele lor muncile agricole și sar- cina întreținere* familiilor acelora ce sunt chemați sub arme. Concentrarea trupelor de estimp trebu- ind a se face tocmai în epoca muncilor a- gricole, nu mă îndoesc , D-le prefect, că veți aprecia ca și sub-scrisul, cât este de importantă aplicarea acestei legi, și că veți lua tdte măsurile pentru a sovgarda interesele cele mal vitale ale acelora ce sunt chemați a ’șl face datoria către pa- trie. Ministru de resbel Colonel Slănicdnn. No. 3 016. 1877, Aprilie 2. MINISTERUL FINANCELOR. Prin înaltul decret cu data din 24 Martie, după propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul financ lor, sunt con- firmați și transferați: In funcțiunele de adjutor! de cămă- ra. I: D. Stavrache Petrescu la salinele Doftana. D A. Papasoglu, la salinele Slănic. 0. Mărgineanu T.-Ocna. D. Apostolescu „ „ Mari. In funcțiunele de arhivari, registra- tori și țiitorl de registre: D. C. Anastasescu la salinele Dof- tana. D. A. Băjescu la salinele Slănic. M. Cerchez T.-Ocna. G. Olănescu „ Mari. PARTEA NEOFICIALĂ Bucuresci, 2 Aprilie 1877. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al JfOnitomM) Londra, 13 Aprilie.—Camera Comune- I lor. D. Hardy, secretar de Stat la depar- tntereselor s61e, nu o va justifica de a tra- ge sabia. Ea a semnat protocolul spre a da Rusiei uă ultimă șansă de a desarma. D. Northcote ministru de finance, con- stată că oposițiunea este neputinciosă de a avea ut altă politică pentru a înlocui pe aceea a guvernului. (Ha vas) BULETIN ESTERIOR. De și protocolul, dice Bepublica Francesă s’a semnat la 31 Martie de către representanțî! celor șese pu- teri mari t6te dificultă ile crisel ori- entale nu aii fost însă înlăturate. Etă că Porta face reserve , ridică obiec- țiuni se arată în fine forte recalcitran- tă în privința dorințelor Europei; pre- sa rusă, din parte’!, n’a primit cu fa- vore acest important act diplomatic și ’l critică destul de amarnic. Măitun sim că ne explicăm rău aceste senti- mente dintr’uă parte și din alta și că le credem produse mal mult de pasiu- ne de cât de uă sănetdsă apreciațiune a realitățel lucrurilor. Presa rusescă ni se pare mai ân- t&u destul de reu v nită în criticele sele. Na înțeles bine, ni se pare, în- țelesul unu! fapt politic grav pentru îndeplinirea căruia guvernul Czarului este departe de a fi străin. In acestă afacere , imperatul Ale- xandru s’a ardtat, cum a făcut ade- sea, un partisan sincer și zelos al pă- cei. El a luat inițiativa unei demarșe care trebuia să confirme și să consta- te buna înțelegere generală dintre pu- terile europene, acestor intențiunl în adevăr pacifice , acestor disposițiunl lealmente conciliatore se datoresce a- cestă tentativă de arangeament din care pote eși încă, și din care va eși, o sperăm încă, restabilirea liniște! în Orient și a încrederel publice în res- tul Europei. Prestigiul Rusiei a cres- cut evident în urma celor din urmă in- cidente diplomatice și subscrierea pro- tocolului a dat politicei cancelarie! din Petersburg un lustru cu totul nou. Ce ’ resultă din documentul subscris mal 3 (15) Aprilie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI deună-d! la Londra, afară de afirma- rea acordului general al puterilor? Rusia a obținut ca să se declare în mod solemn că regulamentul afaceri- lor interiore al imperiului otoman con- stitue uă chestiune europenă; aci este un fapt de uă importanță considerabi- lă și care pote avea nisce consecințe de uă gravitate escepțională. Nu se p6te deră mecundsce că guvernul rus a repurtat ast-fel uă victorie semnala- tă si căaangageatpetote cele-alte pu- teri semnătore ale tractatului din Paris în politica sa de simpatie si d solicitu- dine pentru raiale. Făcând pe lângă altele din desarmare șurupul chestiu- ne! Europa a făcut partea frumdsă Rusiei; acesta a devenit arbitrul situ- ațiunel, și pote de acum licen a tru- pele sele cu tdtă ondrea, căci nimenui nu ’i va veni în gând să dică că a pu- tut fi constrânsă la acesta. Mai mult încă deca voesce Muntenegrul va mai lăsa din pretențiunile sele, deca ’I se trămite consiliu din Petersburg, căci părerile Curței Czarului sunt tot dau- na bine primite și urmate la Cettinge. Gra ie protocolului amorul propriu rusesc iese intact din crisă si se es- plică reîi urâta disposițiune a presei rusesci. Nu reese însă din protocol, că Ru- sia este însărcinată cu un mandat de către cele-alte puteri, pentru care ar deveni esecutor a voințelor suverane. Resultă din contra, din textul chiar al acestui document precum și diu di - clarațiunile cari ’l au însocit, că deca pacea nu se va restabili în scurt timp în peninsula Balkanilor, aparține ce- lor sese mari puteri de a se înțelege din nou asupra celor ce vor avea sa facă. Nu vedem deră pentru ce arma- ta marelui duce Nicolae să se credă atinsă în orgoliul său. Ea remâne ar- bitrul șituațiune!, si din desarmarea sa va depinde peste pucin timp pacea sa îi resbelul. Pe d’altă parte, nu ne putem espli- ca refusul Porței în privința protoco- lului. Ceea ce seim despre criticele lui Savfet-pașa nu ne a parvenit de cât prin telegraf și nu are un carac- ter oficial. Punctele asupra cărora mi- nistrul turcesc ridică objecțium sunt acelea cari sunt privitore la necesita ' tea încheiărei pacei c u Muntenegru și la misiunea agenților locali străini în- sărcinați de către guvernele lor res- pective de a vegiha la esecutarea re- formelor. Suntem conduși a crede că s’a exagerat la Constantinopoli înțele- sul acestor stipulațiuni ale protocolu- lui ; în înprejurările de față, puterile puteau, fără a insulta Turcia, să in- siste pentru încheiarea păcei cu Mun- tenegru. Acest principat este un Stat independent, ast-fel recunoscut, er nu ca un vasal al Sultanului; prin ur- mare aci este uă cestiune internațio- nală care este de competința gene- rală, și nu se pote vorbi în acestă pri- vință de ingerință în afacerile interiore ale Turciei. Cât pentru misiunea a genților locali care care a atinge atât de mult pe Portă, ea n’are cu tote a-, cestea nimic de estra-ordinar; pretu- tindeni ambasadorii si consiliele aii' datoria de a informa guvernele lor a- supra celor ce se petrec în țera în, cari resideză, si acesta va face și a- genții locali menționați în protocol, iară a interveni cătuși de puțin pe lengă autoritățile turcesc! sau pentru a le consilia sau pentru a le blama. Nu este nimic în tote acestea care să nu fie forte acceptabil, și reflectând ₍bine, meditând cu grijă lămuririle ce ’i 'vor da cabinetele europene, guvernul¹ otoman va sferși prin a nu mal vem a în protocol de cât un act de pace și de conciliațiune. Ni se dice încă că declarația comite- tul ȘuwalolTa ofensai Porta într’un mod fdrte viu. Acesta este încă un sentiment ' pecare nu’l înțelegem de loc; limba iul ambasadorului Rusiei la Londra a fost, din contră, și după mărturisirea tutulor, de uă moderațiuneexemplară; este a- deverat cărepreseniautul Czarului n a ¹ arâtat uă mare încredere în eficacita tea nonelor instituțiuni și că a in isfat asupra grabnic I esecutări a reforme- lor •onsiliate Turciei. Aci sunt nisce apreciațiuni asupra Constituției oto- mane cari sunt fdrte legitime încerca- rea de parlamentarism ce se face în acest moment Ia Constantinopoli nu pote ține loc de restabilirea siguran- ței publice și a unei bune administra- țiuni financiare, și ni se pare permis a crede că ar fi făcut mai bine de a începe prin aceste reforme indispen- sabile. Deca cineva crede la Sublima Portă că s a câștigat administrațiunea Europei prin întrunirea celor doue Ca- mere pe țârmi! Bosforului, ’șl face i lusiune. Deră în fond, tdte aceste o biecțiuni, tdte aceste critice nu se voi ține în picidre dinaintea învederate! necesități de a sferși și de a asigura Europa. Acesta voesce pacea, și n’a cruțat nimic pentru a i asigura men- ținerea : acum este de datoria guver- nului turcesc de a lucra cu franclieță și sinceritate pentru partea sa la res - tabilirea linistel generale. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ Ședința de Ia 4 Februarin, 1877. Preșidenția D-lul vice-președinte loan Ghica asistat de D-nil secretari Deliu Ștefan și Rășcan Demetriu. Ședința se deschide la 2 ore după a- miaițl. Presențl 50 D-nl senatori. Nu răspundă la apelul nominal 20 D ni senatori, și anume : Bolnavi: Prea S. Sa Mitropolitul Primat, Prea S. Sa Episcopul DunăroI-de-Jos, D-nil G i- dov N., Mâtăsaru T., Păcleanu N., Pleșo- lanu St., Vlaicu N. In congediu: D-uiI Cobâlcsscu Gr., Dimitriu G., Or- leanu G. Nemotivați. Prea S. Sa Episcopul de Râmnic, D-nil Bosianu C., Catargiu Lascar, Golescu Al., Lerescu Isaia, Lupescu G, Moscu Tache, Roseti Tețeanu. Se dă citire sumarului ședinței prec dente. Se pune la vot sumarul și se primesce. Voci. Nu e nici un ministru presinte. D. vice-președinte. D-lor. ieri la fine- le ședinței s’a declarat nul votul asupra închiderel discuțiunel în privința inter- pslărel D-lul Cogălniceanu, și urmâsă a se face afli un noii vot. Nefiind însă nici un ministru presinte, nu sciu deca putem vota. J). AL Orăscu D-lor, s a cerutdin par tea D-lul Cogălniceanu să nu se închidă discuțiunea fiind că are să mal rbâs S’a pus la vot prin bile închiderea discu țiunel însă resultatul a fost nul; astă MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3 (15) Aprilie 1877 dâră suntem în posițiunea de alaltă ieri sâră. Atunci dâcă am fi fost complecțl, ar fi trebuit a vota de a doua âră. Prin ur- mare, nu mal încape discuțiune trebue să pășim la a doua votare, cu esplicățiune că cel ce sunt pentru închiderea discuțiunel vor pune bilă albă la urnă albă, cel ce sunt contra, vor pune negru la alb. D. vice-președinte, loan Ghica. Tot acâsta a fost și hotărîrea biuroulul. Nu am întrebat dâcă trebue safl nu a se vota încă uă-d*tă, ci am is numai dâcă se pâte face votul și în absența miniștrilor? Voci. Nu se pâte ! D. vice-președinte. îndată ue este uă contestațiune, suapend ședința până la ve- nirea miniștrilor. — Se suspendă ședința — La redeschiderea ședinței miniștrii sunt presințU D. vice-președinte, loan Ghica. D-lor senatori, alaltă sâră când s’a rădicat șe- dința s’ati rădicat asupra împrejurărel a- cestia : s’a pus la vot închiderea discu- țiuneî, aii votat 21 de D-nl senatori, aii fost 16 bile albe pentru închiderea discu- țiunel și 5 contra închiderel discuțiunel; 16 bile albe nu constituia un vot. trebuia 19 bile albe ca să fie votul valabil, sati 19 bile negre. Prin urmare, acel vot nefiind valabil să bine-voițl să votați din noii a- supra închiderel discuțiunel. Acel cari vor voi să se închidă discuțiunea vor pune bilă albă la urna albă și vice versa. — Se procede la vot prin bile albe și eu apel nominal. D. vice-președinte. Resultatul votului D-lor este : Votanțl . .47 Majoritate absolută 24 Bile albe 11 Bile negre 36 Prin urmare, s’a respins închiderea dis- euțiunel. înscriși sun D. Apostoleann, D. Deșliu, D. Radu și D. Cogălniceanu, D. Radu a cedat cuvântul D-lul Cogălniceanu, prin urmare D. Cogălniceanu are cuvântul. D. M. Cogălniceanu. D-lor senatori, când am intrat îu desvoltare.a interpela- țiunel mele, de la început am declarat o& scopul interpelărel ora de a arăta țărel, guvernului și Senatului, starea deplorabi- lă în care se află Universitatea din Iași, din causă că de 10 ani urmâsă un proces între cel cari voesc ca profesorii să fie profesori, și între acel cari voesc ca cele mal multe catedre să fie sacrificate man- datului de representant al națiunel, func- țiunilor publice și altor felurite ocupațiu- tl, cari afl ajuns Ia triatul resultat oa Uni- versitatea de Iași, încet încet, treptat treptat, a ajuns a fi uă Universitate care nu ’șl găsesce păreche în tâtă Inima, adi- că uă Universitate fără profeso I și prin urmare fără studențl. M’am silit, onor. D-nl senatori, să degage» acâstă discuțiu- ne de orl-ce s’ar putea să se privâscă ca uă campanie politică întreprinsă sati con- tra acelor profesori, sati contra guvernu- lui. Ca părere de râu dâră am v0dnt alaltă ieri sâră pe D. prim-ministru că a lăsat de uă parte cestiunea in re, cestiunea spe- cială, și din răspunsul ce ne datorea a fă- cut un program politic despre modul sâti de guvernare, despre trebuința în care se află națiunea, despre interesul de a se uni tâte f rțele el spre a face față pericolelor din întru și din afară. Cu acâstă ocasiune ne-a mai spus cum s’a format noul D-sale minister. In fața declarațiune! D -lui prim- ministru de alaltă-.erl am declarat eă ’ml ăstram tâtă libertatea de a răspunde la timp, și ’ml făcâm reserve formale în pri- vința celor spuse de D. I. Brătianu. In adevăr în cestiunea formărei mims terulul D-lul Brătianu, în cestiunea cum pâte acestei țâri să dea pace și înfrățire, atât de trebuitâre îu facia pericolelor, fie- care din D-vâstră și mal ales fie-care par- tit, fie-care grup, are dreptul și chiar da- toria de a ’și spune cuvântul. De aceea, cât pentru mine țiu a d‘clara că efl nu în- țeleg de loc să denatures astă-ijl cestiunea Universitățel ce este la ordinea dilel și să fac uă luptă politică din uă luptă făcută în special pe tărâmul instrucțiunel publi- ce, unde tâte partiturile, toți âmenil de bi- ne cari țin la un viitor pentru acâstă țâră, trebue să fie alaturea cu mine. Nu voesc astă-cii să fac politică, și încă mal pucin polemică politică. Revin dâră la cestiu- nea careformâsă objectul interpelărel mele. Revin la Universitatea de Iași. D-lor, de la 1866 încâce esistă uă stăruință continuă din partea unora din profesorii Univ’ersi- tățel de Iași ca să pâtă dobândi dreptul de a nu fi la catedra lor, puindu-se când în dosul Constituțiunel, când în dosul ce- rere! de a se înființa așa numiți suplini o rl safi agregați pe care legea nu ’I preve de. Mal mulțl miniștrii s’afl ocupat de a vindeca acest răti, și de proporțiunilecres- cânde ce anual lua acest răti. EI afl și luat unele măsuri îu contra răului; din nenoro- cire el ati luat măsuri în mod violent ș’ neînvoite d lege, și de aceea S natul nu uă-dată a lovit pe aceia cari s’au atins de instrucțiunea publică, chiar cu iutențiunl bune, a lovit pururea pe aceia cari jicnâii drepturile profesorilor. S icotâm dâră că a enit timpul, îu facia râului crescând, ca S natul să 1 vâscă acum și pe acel pro- fesori cari nu ’șl fac datoria lor, căci, D-lor, uu pot avea numai drepturi dâră trebue să aibă și îndatoriri. Am făcut dâră acâstă interpelare mal ales când am vă^ut că Universitatea de Iași este amenințată în basele ei fundamen- tale nu numai prin inimicii din întru ci și jrin crearea Universitățel de Cernăuți care este creată cu scop mărturisit de a răs- pândi radele germanismului asupra state- lor vecine și mal cu sâmă asupra statului Român. Când dâră am cerut Senatului a- doptarea de midlâce spre înlăturarea pe - ricolulul am luat de esemplu Francia Francia care este tot-d’a-una înaintea mer- gătâre a nâstră, care în nenumărate rân- duri ne-a arătat drumul ce trebue să ’l ur- măm, ca să aducem țâra și națiunea nâs- tră la gradul de civilisațiune și de mărire care ni se cuvine nouă, popor latin aședat de secoli la gurile Dunărei! Ett ce a făcut Francia într’uă situațiune analegă. Când Germania a luat Franciel Alsacia și Lorena, cea d’ântâiti ocupațiune de îngrijire a gu- vernământului german a fost ca facultățile francese din Strasbourg să le prefacă, res- tatornicind vechia Universitate germană din Strasbourg unde a învățat GOthe. Ger- mania întrâgă a aplaudat la acâstă măsură mare; ea ’șl-a trămis profesorii sSI cel mal iluștri la acâstă Universitate, și bi blioteca arsă în timpul asediului Stras- bourgulul a reînviat, ca bibliotecă germa- nă, de patru ori mai mare de cât fusese în timpul guvernului frances Ast-fel forțele intelectuale cele mal mari ale Germaniei s’au pus la disposițiunea Universitățel germane din Strasburg. Ce a făcut Francia? Francia, în facia avan gardel germanismului, a opus uă avan- gardă a naționalitățel francese a inteli- genței francese; diu facultățile de la Nancy a făcut ânteiele facultăți aleFranciel, ast- fel că aceste facultăți sunt în stare de a se lupta cu Universitatea veche germană din nou res aurată la Strasburg! Când guvernul austriac, ca să celebrese centenarul luărel Bucovinei, a dat Buco- vinei un centru al sciințel și culturel ger mane, a înființat Universitatea Frantz Icsef, care de abia trăește de doul ani și deja strălucește pe orisontul sciințel germane ca un lucâfăr; când Austria ’șl trămite în Cernăuți profesorii cel mal buni cari deja ati f cut un nume acestei Universități, prin opere ce deja însemnâsă în literatura ger- mană; când bibliotecele cele mal mari alo particularilor, care vinii îu veadâre, sa cumpără de guvernul austriac pentru Uni- versitatea Frautz losef, de esemplu bibli- oteca lui Palaki; negreșit ă datoria Ro- mâniei, adică a Senatului, și a Camerei, și a guvernului era și este ca și noi să facem din Universitatea de Iași ceea ce Francia a făcut din facultățile de Nancy! Când, ceea ce am onâre să vâ spun, este atât de simțit, că încă sub ministerele precedente, și onor. D. Orflscu, și D. De- șliu, și D. lonescu, și opiniunea publică tâtă ijicea: este un pericol național în Moldova; spre înlăturarea sa trebue să du- cem acolo inteligența! lașul trebue să de- vie scaunul sciiiițG, focarul inteligenței Române! Acâsta a fost vocea nu numai a Senatului și a Camerei; sunt îrcredințat că a fost vocea țârei întregi, a națiunel în- tregi, și nu numai a națiunel din Româpia 3 (15) Aprilie 1877 MONITORUL OFIO’^L Z RumĂNIEI 2259 estra-legale și draconiane în contra acelor profesori călcători îndatoririlor lor. Eu n’am cerut și nu cer acâsta, căci nici Se- natul nu voesce să lovâscă în dreptul pro- fesorilor. Nu Senatul, care în două rânduri a obligat doul miniștri (cari se înșelati de mijlâce, dâră care vedâti răul ca și no ) să fie îu legalitate, — nu acest Senat va cere să se jicnâscă drepturile profesori lor. Dâră când maturul Corp a venit și a restatomicit drepturile profesorilor, el a înțeles că. acolo unde sunt IrepturI, sunt și datorii; că prin urmare, profesorii trebue să ’șl facă datoria, și că, dâca el nu ’șl fac datoria guvernul se cuvine să’i cheme la pădirea legei. Am arătat cum înțeleg eti, acâsta ; am susținut și susțin că legea actuală a in- strucțiunel publice dă guvernului măsu rile necesare pentru a face ca profesorii să se ție în lege. Acâstă lege nu cere ca D. ministru să fie geandarmul profesori- lor cari nu și fac dâtoria; nu cere ca D-lui sa destitue cn ușurință pe cine-va, să l desbrace de drepturile sâle; dâră legea cere ca profesorii de Universitate să fie cel d’ânteiti care să dea esemplnl de în- deplinirea îndatoririlor lor, și când D-lor nu fac acâsta, legea prevede în contră-le îndestule penalități. Este, D-lor uă cate- gorie de profesori către care legea trebue să fie aplicată mai cu deosebire, fără cru- țare, aceștia sunt profesori cari sunt în capul instrucțiunel publice, profesori de Universitate, și pentru c acâsta ? Pentru eă el se cuvine să dea esemplul învățăto- rilor scâlelor secundare și primare! Să’ml permită, dâră, onor. D. Chițu a nu fi de părerea D-sale, când dicea alaltă- eri, că ar păsa profesorului de Universi- ta e a plăti uă amendă de 10 franci, când el sunt advocațl, ingineri și altele, când el ati atâtea mijlâce de a avea avere. Face mult condamnările la uă amendă, căci, pe lângă respunderea de bani, acâsta implică și uă osândă morală. Nu vedem adesea înaintea tribunalelor âmenl bogațl cari, pentru uă mică greșâlă, pentru uă mică călcare de legi de poliție, sunt osândiți la uă amendă de câți-va franci ? Socotiți Dv. că I sunt loviți prin osândă de a plăti câți-va franci, sati priu faptul că sunt de- saprobați, că sunt loviți de uă osândă? aplause). Ast-fel se va întâmpla și cu profesorii c nu ’și fac dâtoria! Când un profesor de Universitate va fi osândit de consiliul academic să plătâscă, cum dice legea, 10 sati 20 de franci, nu credeți, D lor, că el va fi adânc lovit în adâncul inimel? Nu credeți că acâsta va fi de bun esemplu învățătorilor de la insti- tutele primare și secundare? Și eu atât mai ușor D. ministru va fi pus în posiți- une a aplica și acestora, pe calea legală, pedepsele prevăzute de 1 ge; și, din con- tră, dâcă profesorilor de la Universitate nu li se va aplica legea, ce trebue să dică liberă, ci vocea națiunel române din ori- ce țâră unde sunt R >mânl (aplause). Ne am întrebat, dâră, cu toții care este causa că Universitatea, în loc să mârgă înainte, merge în decadență, și cu toții am vădut că acâstă causă vine din două sorginți. Cea d’ântâiti este că guvernul ’și-a tras ochiul de d’asupra acestei Universități, și al douilea că profesorii au intrat în lup- tele politice, că profesorii s’att aruncat a- supra ocupațiunilor incompatibile cu man- datul lor, că profesorii! ati uitat prin ur- mare, că mal sunt profesori, att eșit din viața profesorală, din acel i ijloc intelec- tual care la alte Universități, ale Germa- niei mai cu deosebire, este însuși viața, este însuși esistența viețui profesorale! Și regret că D. ministru de finance, care este unul din elevii distinși al Universităților germane, nu este aci, satt mal bine dicând, regret că D-sa este ministru și nu pâte vorbi, căci de ar fi simplu senator, sunt încredințat că ar fi alături cu mine, pre- cum sunt D. Orăscu și D. Apostoleanu, cari, ca fii al scâlelor germane, scitt ce este viața intelectuală în Universitățile germane, unde studenții și profesorii fac uă singură familie, unde studenții și pro- fesorii trăesc numai cu viața universitară! Interpelarea mea n’a avut alt scop de cât să vă arăt activitatea intelectuală din Universitățile germane, care, introdusă îu Universitatea de Iași, ar fi de ajuns spre a’l da viață, putere și progres. Dâiă, din nenorocire, acâsta nu este, și ceea ce est# mal trist și mal îngrijitor este că mulți din profesorii acestei niversitățl nu vo- esc nici a înțelege răul, nici a aduce re- mediu. In adevăr, profesorii sustrăgeudu-se de la catedrele lor sub diferite pretexte, adică primind alte ocupațiunl; resultatul fatal este că numărul studenților seîmpucinâsă necurmat. Acâsta face că am vădut âmenl cu idei opuse, unii radicali, și alții con- servatori penă la esces, cari att început a veni la aceeași conclusiune, și a dice: „Universitatea de Iași nu produce nimic, la ce dâră cheltuell zadarnice pentru în- treținerea el?“ Ast-fel am vădut recla- mându-se deja ștergerea când a unei ca- tedre, când a alteia. Sub D. Majorescu se propunea înlocuirea a două facultăți prin uă așa ijisâ scâlă politecnică. Sub minis- terul actual, anul acesta, s’au făcut propu- neri în Cameră pentru ștergerea facultățel de litere din Iași, sub cuvânt că ea nu are studențl. Cum ați văijiut, D-lor, lunga mea desvoltare n’a avut alt scop de cât a des- văli rana, și a vă ruga să vă gândiți se- rios că trebue să se facă ceva pentru re- mediare. Onor. D. ministru al instrucțiunel pu- blice, îngrijat de moțiunea mea, socotesce că eti voiti să’i pun pe panta pe care aii alunecat D. Teii și D. Majorescu, dâră se înșâlă, și eti sunt cu P-sa să nu ia măsuri învățătorii de ia scâlele mal de jos ? Ce, tot muscele cele mici să pătimâscă, și tot bondarii să nu sufere nimic? Apoi, acâsta este dreptate, acâstaeste egalitate? Acâsta este, în fine, legalitate? Cât pentru mine, eu socotesc că cu cât cine-va este mal în- vățat, cu cât cine-va este pus peuă trâptă mal înaltă, cu atât el trebue să dea mal bune esemple de supunere la legi; când le calcă, cu atât mal aspru, trebue a ’I se aplica legala penalitate (aplause). Nu am cerut, dâră, D-lui ministru să facă ca alții, să lovâscă fără lege și fără milă. Am cerut și cer ca D-sa să useze de art. 396 din legea instrucțiunel publice, și pe profesorii Universităței de Iași, cari nu și fac dâtoria, să’i trămită înaintea profesorilor Universităței de Bucurescl, și sunt sigur că profesorii de Bucurescl nu vor hotărî, prin sentința lor, mârtea Universităței de Iași! Dâră s’a făcut uă nouă întâmpinare și s’a dis că, prin ceea ce cer eti, adică ca profesorii da Iași să rămână lipiți de ca- tedrele lor, se creasă un privilegia în fa- vârea profesorilor din Bucurescl căci atunci numai aceștia ar putea fi senatori și deputațl. Privilegiul caie ’I ati profesorii de la Universitatea din Bucurescl, ’l are fie-care cetățân care șâde în Bucurescl, onor. D. prim ministru Brătianu, când s’a ales se- natore în județul Dorohoitt nu a avut âre un privelegiti, care nu ’l are colegul său de la colegiul al doilea D. Panait Casimir? D. Panait Casimir, este ținut să vină în Bucurescl să cheltuiască sute de galbeni cu deplasarea sa, pe când D. ministru nu are aceste cheltuell fiind-că nu ’șl părăse- sce domiciliul său. S’a mal Și repetat de alții: Constitu- țiunaa dă profesorilor ca și altor cetățeni dreptul de a fi aleși mandatari; prin urma- re nu se pot împiedeca de la esercitarea acestui drept. D lor, v’am obosit cu refuta- rea acestei objecțiuni Da Constituțiunea îu adevăr le dă acest dre^t. dar Constituțiunea dă și membrilor curților și tribunalelor din Bucurescl, Iași și Craiova acest drept, să se alâgă depu- tațl și senatori. EI bine, D-lor, ce s’ar face, când spre esemplu toți membri curțel de apel din Iași s’ar alege representanțl în Corpurile Legiuitâre? Credeți că ministrul justiției ar sta cu brațele încrucișate? Ne- greșit că nu. D-sa ar tr ibui să pună pe a- ' ești D-nl judecători posițiunea să se rostâsvă între funcțiune și între mandat și le ar dic : justițiabilii suferă, justițiabilil ati drept la justiția țărel, sunteți dară da- tori a vă pronunța pentru care din ambele misiuni voițl să optați? Tot asemenea tre- bue să urmeze și D ministru istrucțiunel publice cn D-ni profesori. Insă să objecteză: D. ministru justiției ar putea să o facă pentru că judecători mint amovibili âră profesorii sunt neaf 3 (15) Aprilie 1877 ovibill¹ ac âră ste uă -âre. Pentru că ori cine nu ’șl face datoria nu- mai rămâne neamovibil. Deosebirea este numai că D. ministru justițel în 24 de ore pâte înlocui pe acel magistrațl, pe când D. ministru 1 instrucțiunel publice nu ar putea face a ăsta de cât prin concursul u- nor instanțe anume determinate de lege. Apoi de ce se cred eii, și D v. că numai între profesori se găsesc capacități pro- prii de a se îmbrăca și cu alte ocupațiunl și cu alte mandate? Cum? In corpul magis- traturel nâstre, în numărul aceljunime care s’a format și care necontenit se formâză în șcâlele superiâre ale Francieî și Germani- ei, nu sunt și nu se pot găsi talente și ea- pacitățî cari se pâtă a figura cu onâre în Corpurile Legiuitâre? Nu snnt și acolo simțiminte românescl? Nu pot și el aduce repiesentațiunel nâstre legislative lumini și cnn scințe seriâse și fotositâre? EI bine! Vedem noi mulțl magistrațl, usând și abu- sând ca profesori de dreptul constituțio- nal? Nu cunosc nici unul dintre magistrațl noștri carele usând de dreptul dat lui prin Constituțiune. să ’șl fi părăsit fotoliul de magistrat și să vină în parlamentul din Bucuresci ca legislator! Cu atâta dar mal pucin după opiniunea mea, ar trebui să uă facă acâsta profesorii de Universitate ! Pentru că lor, Constituțiunea le dă un drept un privilegii!, care nu ’l mal ati nici măcar vechil boeri Români Bueril ati devenit sim- pli cetățeni; el merg de votâdă acolo unde I duc averea lor când o ati. Profesorii de Universitate, după ce votâ$ă în colegiele unde ’i conduc averea lor, sati inteligința sati calitatea lor de cetățeni, apoi mal vo- tâdă într’un colegii! special, într’un cole- giti al lor propriii, și ași votând pentru a doua â ă, ’șî trămit în Senat un anume re- presentant, un special apărător al Univer- sitățel! Dară că nu le adjunge profesorilor ca să aibă din sânul lor un anume repre- sentant în Senat, nu le adjunge să aibă și un ministru din mijlocul lor, și prin ur- mare să/și dică: avem doi representanțl al noștri unul ’l avem în Senat și un altul ’l avem în guvern, cel alțl dară să rămânem a casă să ne împlinim «ci datoria de pro- fesori, să desvoltăm trebuințele intelectua- le al junimel studiâse, alo însuși viitoru- lui țârei? Nu! Nu aii făcut acâsta D-nl pro- fes rl, ci toți aceia ce ati putut s’ati arun- at în areua luptelor politice, ba chiar a pasiunilor celor mal urâciâsn..(acusațiune) S’a mal EI 3 (15) Aprilie 1877 săltatul deliberatiunilor comitetului, înce- pând mal ântâitî cu opinia minoritate! compusă de D. colonel Ghergheli Basilie și Maniu Basilie. car! sunt pentru admi- terea projectulul întocmai precum s’a pre- sentat de D. ministru; iar motivele acestei opiniunl a rămas a se espune înaintea Adu- nărel de către ânșii D-lor. Majoritatea însă , compusă din domnii Pastia Scarlat, Goga lordache, Ghica Pan- tazi și efi, raportorul, vâdând că projectul primitiv găsea îndestulător scâterea unei cantități de 300 000 metri cubl nomol din canal, spre a face portul navigabil; că dându-se în antreprisă scâterea acestei cantități de 300,000 metri prin mod de dragare, nn s’a esecutat projectul conform caietului de însărcinări, și de și a fost călcat contractul, totuși urmându-se dra- garea, resultatul Ia espirarea termenului din contract, adică la 31 Octombre 1875, a fost nesatisfăcStor, căci antreprenorul a luat prețul pentru 204,725 metri cubl, fără ca acest canal să fie în stare de na- vigabilitate, și că chiar esecutându-se și restul de 95,275 metri, până la complec- tarea sumei totale de 300,000 metri, după contractul primitiv, totuși nu s’ar obține adâncirea necesară, și ast-fel .ar fi a se a- dăoga uă nouă cheltuâlă; că acest adevăr reese evident din espunerea de motive a D-lul ministru că uă sumăj^de bani s’a cheltuit anume : 545 534 lei, facerea cheulnl; 506 693 lei, prețul dragărel ce s’ar lî usecutat — fără ca după ceste, enorme sacrifîcie să ajungă scopul de a face na- vigabil canalul portului Giurgiu; și orl-ce s’ar face pe basele contractului primitiv, s’ar cheltui zadarnic, fără a se garanta a- cest scop urmărit, adică adâncirea pentru navigabilifate; Că la sumele de mal sus adăogându-se și lei 108 000 prețul mașinel „Draghera“ cumpărată și pusă la disposiția antrepre- norului resultă uă cheltuâlă în total până la 31 Octombre 1875 de Iei 1,160.227 și în schimb sunt neajunse speranțele ce ’șl- au pus și a așteptat cu drept cuvânt locui- torii Giurgiului; V&Jând că, ast-fel fiind, urmâsă a se ținti la uă lucrare, complectă și bine ese- eutată spre a putea garanta acest scop, dându-se un curent apel, prin deschiderea mal ântâiii a canalului din Dunărea mare, care să ajute puternic la depărtarea nomo- lului și al materiilor susceptibile a se de- pune în canalul Sf. George de la gura din jos de la Smârda în sus pânâ la capul a- I monte al cheului — că ’de altminterea fără uă atare lucrare, însăși convențiunea adițională nu garantâsă mal curând un re- sultat satisfăcător mal cu sâmă că antre- prenorul cu care se încheiă a călcat con- tractul primitiv ; Pentru aceste motive a conchis : 1. A nu se lua în considerațiune con- venția adițională. 2. Contractul primitiv fiind espirat și călcat, să se resiliese. 3. A se studia de urgență nn project pentru deschiderea unul canal prin insula Ramadanul, începând din Dunăre până în canalul Sf. George țiindu-se sâmă. în a- ! câstă privință, de localitate, de necesită- , țile și dorințele orașului și îndată ce pro- jectele vor fi studiate și antreprisă efec- tuată, se va proceda la esecutarea lucrări- lor, spre a se face portul Giurgiu cât de curând navigabil. Raportor, R Ștefănescu. PROJECT DE LEGE Articol unic.—Se autorisă D. ministru agriculturel, comereiulul și lucrărilor pu- blice a încheia alăturata convențiune adi- țională cu D. Pândele Rucărânu, antrepre norul dragagiulul din portul Giurgiu. Ministru : M. Kostaki CONVENȚIUNE ADIȚIONALĂ Ja contractul din 1 Maiii 1871 relativ la dragagiul canalului St. George din portul Giurgiu. In urma ințelegereî intervenită intre ministe- rul agriculturel, comereiulul și lucrărilor pu- blice, de uă parte, și D. Pândele Rucăreanu, de altă parte Și in basa autorisăreî date de Corpurile Le- giuitâre prin legea diu ... 1876 s’a in- cheiat presenta Convențiune adițională la con- tractul primitiv din 1 Maiu 1871, prin care sc stipulâză cele următâre ; Obiectul Conven- Art. 1. Convențiunea de față are de obiect e- țiune¹- secutarea lucrărilor remase neefectuate din con- tractul j rimitiv și esecutarea acelora ce mal sunt necesarie pentru a se complecta adâncimea până la 2 metri 50 a Întregului canal din portul Giurgiu, cu începere de la Smărda pânâ la Gu- ra-Verigel;—cu observațiune că esecutarea păr- țel de la Smărda până la capul amonte al cheu- lui, impreună cu basinul din dreptul cheului, in lărgime de 60 metri, este obligatoria pentru ambele părți; âră restul lărgime! basînulu! până la complectarea de 100 metri, și partea de la capul amonte al-cheulul până la Gura-Verigel sunt obligatorie numai pentru D. Rucărânu și facultative pentru minister, având acesta drep- tul de a impune sau nu D-lul Rucărânu, in to- tal sâu in parte, acele lucrări, dupe cum va găsi de cuviință, in urma decisiunel definitive ce va lua asupra projectulul general pentru lucrările și sistemul de adoptat in privința acestor părți de lucrări, având asemenea ministerul și chiar facultatea de a le scâte iu licitațiune. — In ori ce cas ministerul va fi dator a comunica D-lu! antreprenor decisiunea sa definitivă, in acâstă privință, in termen de un an de la data acestei convențiunl. Dâcă până la acest termen minis- terul nu va notifica D-lul antreprenor nici uă hotărîre, ambele părți se vor socoti, in privința acestor părți de lucrări, libere de orl-ce anga- jament, fără a mal putea avea nici uă pretențiu- ne una contra alteia de orl-ce natură ar fi. Cantitatea lucră- Art. 2. Cantitatea aproximativă a dragagiulul riior de eseenut de făcut se stabilesce acum numai ca normă in modul următor: x. cubl a) De la Smărda până la capul a- monte a cheului, coprindând și ba- sinul din dreptul cheului, pe lărgi- me de 60 metri aproximativ 160 000, o» b) Restul basinnlul pe lărgime de 40 metri . . . 30 000, oo c) De la capul amonte al cheului pânâ la Veriga in Dunărea mare. . 50.000, oo m. cubi Total 240 000, oo Cantitatea adevărată insă pentru fie-care soc ț:nne se va stabili in urma acestei convențiunl, înaintea începere! lucrărilor, prin planuri, pro- file și mSsurătorl contradictorie. — Aceste con- statări se vor face conform prescripțiunitor ca- ietului de însărcinări menționat la art. . . din presenta convențiune. Modul esecutărei Art. 3. Modul esecutărel lucrărilor se va ur- luerănlor. ₘₐ gUp^ cᵤₘ ₑₛțₑ pᵣ₀v8dut in contractul pri- mitiv, adică dragagiul incepându-se de la Smăr- da spre cheii, âră depunerea pământului in sens 3(15) Aprilie 1877 MONITORUL OFICIAL &L ROMÂNIEI 2265 invers, adică de la capul amonte al cheului spre vale. Caietul de Însărcinări, prevădut la art. . . va prescrie tdte disposițiunile de detalii! in pri- vința modulul cum are a se esecuta dragagiul și depunerea pământului, precum și escepțiunile ce se pot încuviința, in vedere de a se asigura și facilita mersul lucrărilor. Evaluarea lucră- Art. 4. Pentru evaluarea lucrărilor esecutate nlor și modul Ae antreprenor, se va avea tot-dâuna in vedere eons a . n or. ăntdiă obținerea și manținerea adăncimel de 2,50 metri sub etiagiu in mod constant, și al duoilea cubul nomolulul estras și depus in lo- curile indicate in project. In constatarea lucrărilor esecutate nu se va compta nici uă dată maî mult de cât cuburile ce vor resulta din calculul profilelor canalului, pre- vS4ut⁰ la aliniatul din urmă al articolului 2. Manținerea și întreținerea adăncimel canalului la 2,50 metri sub etiagiă privind pe antrepre- nor adausele ce ar putea resulta peste culculul acelor profile, prin depositele ce ar aduce varia- țiunea apelor, vor privi pe antreprenor, acâsta insă până la limita de 30,000 metri cubl. Ori ce adaus de cub estras peste acestă sumă se va compta antreprenorului, ca și cele-alte lucrări. Când, din contra, cuburile constatate in ram bleu vor fi mal mici de cât cele prevăzute prin calculul profilelor canalului, nu se va compta antreprenorului de cât cubul real aflat in ram- bleu. Pentru asigurare la tdte aceste constatări se va face uă reținere de cinci la sută. Plățile. Art. 5. Plățile lucrărilor efectuate se vor ur- ma după preciul stabilit prin contractul primi- tiv, adică cu 2 lei 50 bani fie-care metru cub de pământ estras și depus, minus scădemântul de unu la sută resultat la licitațiune. Tdte situațiunile de plată vor fi provisorie până la terminarea și recepțiunea definitivă a lu- crărilor. Din fie care situațiune de plată, pe lin- gă reținerea de 5 la sută prev6d.ută la articolul precedent, se va mal aplica uă reținere de 20 la sută, din care 10 la sută pentru restituirea a- vansuluî și 10 la sută pentru asigurarea inde- plinirel tutulor condițiunilor contractate. Plățile se vor face tot-dâuna in limita sume- lor de caii va dispune casa fondului do jumă- tate la sută a portului Giurgiu. — In cas când lucrările efectuate sau in cursul contractului, sau la terminarea lui, ar inlrece sumele dispo- nibile, se va libera antreprenorului certificate plătibill la epoce fixe, fără dobândă. Termenele acelor certificate se vor regula de minister tot- deuna după prevederile incasăreî sumelor veni turilor portului. Termenul săvâr- Art. 6. Termenul săvărșirel acestor lucrări se ?ⁱveI- fixâză in modul următor: până la 1 Octombre 1877 pentru secțiunea de la Smtrda până la ca- pul amonte al cheului coprindând și basinul in lărgime de 60 metri, și până la 1 Octombre 1878, in cașul când acester lucrări s’ar adăoga și partea de la cheii până la Gura-Verigeî. In privința măsurilor de luat pentru a asigu- ra săvârșirea lucrărilor la acele termene, pre- cum și pentru cașurile de prelungire, se va ur- ma conform disposițiunilor caietului de insăr- cinărî. Avattsuri'pentru Art. 7. Antreprenorul are drept la un avans riloBrPerea luCrâ’dfl 10 la sută din valârea lucrărilor angajate. Acest avan" insă^ se va respunde, la început, numai pentru secțiunea ăntâia și, numai in caa de a i se acorda in mod definitiv și lucrările de la capul cheului până la Veriga, i se va respun- de avansul cuvenit și pentru acâstă secțiune. Pentru restituirea acestui avans din fie-care situațiune de plată se va face uă reținere de 10 la sută asupra valârel lucrărilor esecutate, Garanție , recep- Art. 8. In ceea ce pr unea âefinitivăjᵢ.ₑpᵣₑₙₒᵣₙj ₑₛțₑ jₐtₒᵣ ₐ diverg⁵¹ lUD¹ finitivă a lucrărilor, cașurile de abatere de la stipulațiunile de faciă și tâte cele-alte cestiuni de detaliu relativ la acâstă lucrare se vor urma conform stipulațiunilor caietului de Însărcinări, care se va subsemna de părți de uă dată cu a- câstă convențiune și care va face parte inte- grantă din contractul de față. Art. 9. Tâte condițiunile contractului primi- tiv și caietului de Însărcinări, anexat la acel contract, remân obligotorie și in vigâre, pe cât timp insă nu vor fi contrare stipulațiunilor con- vențiunel de făță și caietului de Însărcinări În- tocmit acum. Condițiunile generale de lucrări publice in- serate in Monitorul oficial Nr. 188, din August 1874, sunt asemenea obli ătâre afară de acele disposițiunl cari ar fi contrare convențiunel de față, și pentru cari s’a prevăzut stipulați uni de- osebite. Ministru : M. Kostahci ivesce garanțiele ce an- depune, recepțiunea de- D. Manolache Costachi. D-lor, de și este forte mult de când s’a elaborat acest project, cu tâte acestea v5 voiă da esplicațiunl pen- tru ce ministerul n’a găsit uă soluțiune pentru a scăpa de uă parte pe guvern de responsabilitate faciă cu concesionarul, âi ă pe de altă parte pentru a se desărcina guvernul de responsabilitatea morală ce a luat asupra sea, faciă cu orășenii din Giurgiu. D-lor, precum v’a spus D. raportor, s’a cheltuit cu acâstă lucrare pretinsă de artă 1,200,000 franci, atât cu cheiul cât și cu scâterea acelui nămol din canal. Banii scițl că s’a adunat din jumătatea la sută de la transportul grânelor și s’a cheltuit deplina sumă așa dupe cum vi s’a indicat. Acum dâca ar fi ca să începem uă lucrare noue, decă nu ar exista angagiamente din trecut ar fi fdrte nemerit de a se lua mS- surî mal bune, studiate cu mal multă în- grijire; însă sunt angagiamente, și să ve- dem până la ce grad ne putem degagia, căci vâ voiă ceti numai douâ articole din contractul primitiv și atunci veți vedea decă se pâte resilia. Etă art. 1 (citesce). Decă a esta a fost objectul principal al contractului, apoi vedeți că în decurs de 35 articole objec- tul acesta s’a scăpat din vedere, cu tâte că a trecut prin consiliul technic; redactorii s’au gândit mult la modul de plată, Etă cum se face și plata (citesce). Adică se prevede că le uă cătățime de pământ ce se scâte au să mergă ingineri să mă- sâre, și dupe măsura indicată de el să plătâscă, și așa s’a și urmat patru ani, și cu tâte acestea canalul nu s'a adâncit. Dâcă îo contractul primitiv s’ar fi introdus disposițiunile cari sunt în convențiunea de acum, adică că la fie-care situațiune are să se constate mal întâii! adâncimea, care trebue să fie de 2 și jumătatea metri și apoi să se plătâscă, pâte că am fi avut lucrarea bine esecutată. In privința resiliarel nu cred că intră în tribuțiunile comisiunel ca să se pro- nunțe, fiind acesta numai de competința 2266 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 3 (15) Aprilie 1877 tribunalelor Este însă acâsta uă opiniune a sea, și nici Camera nu se pdte pronunța. Apoi mal e și alt-ceva, este lipsa ga- ranțielor. Pe cât ’ml aduc aminte, garan- țiele nu corespund de loc cu sumele avan- sate, sati cu pretențiunile ce ar putea să nască din partea Statului. Prin urmare, suntem într’uă posițiune așa că nu putem să resiliăm contractul. — Chiar daca se va seâte din nuoiî în vândâre, în licitați- une, nu veți putea obține nici uu resultat satisfăcător, căci ori-ce lucrare s’ar face este inutile. In facia unul asemenea contract vicios, a unei asemenea situațiunl falșe, și unde este vorba de 1,200,000 lei angagiațl, — efl am preferit uin douâ rele pe cel mal pucin râu : am preferit sti mal adăogăm suma de 300,000 franci cu perspectiva de a obține principiul contractului, adică adâncimea. Citindu-vâ contractul adițio- nale, vă veți convinge că efl am u mărit acest scop. In adevăr 6tă ce «jice articolul 4 din contractul adițional: „Pentru evaluarea lucrărilor executate de către întreprenor, se va avea tot-d’a- una în vedere obținerea și manținerea adâncimel de 2 și jumătate metri.... etc.“ Prin urmare, acești bani n’afl a se plăti de cât treptat dupe ce se vor lucra diferi- tele secțiuni, și dupe ce se va da canalu- lui uă adâncime do 2 și jumătate metri. Mal mult de cât atât nu se pâte cere de la concesionar : a preda canalul cu adân- cimea de 2 și jumătate metri. Nu’l puteți pretinde nimic alt. Eă n’am putut să iau asupra mea de a resilia contractul; pentru că trebuia, uă-dată contractul resilat, să scot din nofl la mezat uă lucrare imposi- bilă. Ast-fel am cătat să asigur cât mal multe garanții pentru îndeplinirea con- tractului, cari garanții constafl, dupe cum v’am arătat, în obținerea și manținerea a- dâncimel canalului la 2 și jumătate metri. Acm nasce întrebarea dâcă uă asemenea lucrare este sâu nu temeinică, mal mult afl mal pucin durabilă ? Efl nu sunt ingi- ner bydraulic, dâră am luat înțelegere și m’am consultat cu D. Iiartley și cu mal mulțl ingineri al noștri; toți m’afl sigurat că este multă probabilitate, pâte chiar certitudine că, destupându-se Gura-Veri- gei la uă adîncime de 2 și jumătate metri, pâte se circule, să plutâscă pe dânsa co- răbii. Se nu confundăm Gura-Vergil cu insula Ramadan; — un canal care ar tra- versa acâsta, insula n’ar costa mal pucin de 8 miliâne! Trebue să ne mulțumim cu uă lucrare mal modestă care este destu- parea Gurel-Vergel; acâsta nu ne ar costa astă-dl de cât 150,000 lei. N’ar fi prudent din parte-ne a sacrifica 1,200,000 franci abandonând lucrarea și expuindu-ne și la un proces cu concesionarul. Dâră ce ne vor le de la data con- tractului și se vor primi de comisiunea consultativă care va avea în vedere mode- lul sigilat. 4. Plata se va efectua prin mandat asu- pra thesaurulul public după predare , lu- ându se de basă prescriptul verbal al co- misiunel de primire. 5. Taxa timbrului și taxa de înregistra- re sunt în comptul antreprenorului. 6. In cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de maî sus , cau- țiunea depusă va rămânea în folosul direc- țiunel fără somațiune, fără judecată nici punere în întârdiere. 3 (15) Aprilie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANA 2267 Pe lângă aceste condițiunl, concurențil vor avea în vedere art, 40—57 din legea comptabilitățel generale a Statului și art. 32 din legea timbrului; No. 4 401. 1877, Martie 23. Direcția având necesitate de 15,000 isolatorl de porcelan, 2000 fiare curbe, 850 șiurupurl micî, 8000 chilo sîrmă de fer de 4 m. m., 1000 metri sîrmă în guthaperehă și 75 pile de fer, se publică spre cunoscința D-lor amatori că, în $iua de 26 Aprilie viitor orele 2—4 p. m., se va ține licita- ție în cabinetul directorelul general, pen- tru aprovisionarea acelor materialurl, cu următârele condițiuni: 1 Licitațiunea se va face prin oferte sigilate și concurențil vor putea licita în total sâti în parte pe fie-care quantitate din indicatele materialurl, după ce vor depune mai întâiu uă cauțiune provisoriă în numerariu sâă efecte de ale Statului, oare va fi de : 1000 lei pentru isolatorl, 100 lei pentru fiarele curbe, 10 lei pentru șiurupurl, 450 leî pentru sîrmă de fer 50 lei pentru sîrmă în guthaperehă, 20 leî pentru pile, pentru tâte materialurile 1630 leî. Cauțiunea defiwitivă va fi de 20 la sută din preciul resultat asupra adju- decatoruluî. 2. Materialurile vor fi de chalitatea mo- delelor ce se pot vedea de concurențî la direcțiune în 41 lele și orele de lucru. 3. Tâte materialurile se vor preda la magasia centrală a direcției. — Isolatoriî se vor preda în lă4I conținând fie-care ladă câte 200—300 isolatorl. — Sîrmă de fer se va preda în colaci, având fie-care colac uă greutate de cel mult 50 chilo- grame ; nodurile sîrmeî vor fi galvanisate; sîrmă ruginită se va respinge. 4. Termenul de predare se fiixâsă la două luni de la data contractului. 5. Primirea se va face de comisiunea cou- sulativă care va avea în vedere modelele sigilate. — Orî ce chantitate de nwteria- lurî necomform modelelor se va respinge. 6. Plata se va efectua de direcțiune prin mandat asupra thesauruluî publică după predarea fie-eăreî cuantitățl, luând de basă procesul verbal al comisieî de primire. 7. Taxa timbrului și taxa de înregistra- re sunt în comptul antreprenorului. 8. In cas când antreprenorul nu se va comforma condițiunilor de maî sus, cau- țiunea depusă va rămânea în folosul di- recțiuneî fără somațiune, fără judecată nicî punere îu întârdire. 9. Dâcă în cursul anuluî, direcțiunea va maî avea necesitate de orî-ce cuantitățl de asemenea materialurl, antreprenorul va fi obligat a le preda în termen de uă lună cel mult de la data comande! și cu prețu- rile resultate la acâstă licitația. No. 3 883. 4 1877, Martie 15. — Se publică spre cunoscința D-lor a- matorî, că, în 4ioa de 9 Maiu viitor, orele 2—4 p. m., se va ține licitațiune în cabi- netul directorului general pentru confec- ționarea a cinci geamantane de pele cu la- căte, cu următârele condițiunî: 1. Licitația se va face prin oferte sigi- late și concurențil spre a putea fi admișî, vor depune uă cauțiune provisorie de 30 leî în numerar saiî efecte de ale Statului âră cauțiunea definitivă va fi de 20 la sută din prețul resultat asupra adjudecătoruluî. 2. Geamantanele vor fi conform mode- lului ce se pâte vedea la direcție în tâte filele și orele de lucru , va avea fie care geamantan câte două lacăte cu duble în- cuetorî și cheî diferite. 3 Predarea se va face la magasia cen- trală a direcției la 40 4ile de la data con- tractului și se vor primi de comisiunea consultativă cari va avea în vedere mode- lul sigilat. 4. Plata se va efectua prin mandat asu- pra thesauruluî public după predare , lu- ându-se de basă prescriptul verbal al co misiund de primire. 5 Taxa timbrului și taxa de înregistra- re sunt în comptul antreprenorului. 6. In cas câud antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de maî sus cau- țiunea depusă va rămânea îo folosul direc- țiune! fără somațiune , fără judecată nici punere în întâr4iere. Pe lângă aceste condițiunl concurențil vor avea în vedere art. 40—57 din legea comptabilitățel generale a Statului și art. 32 din legea timbrului. No. 4,403. 3 1877, Martie 23. Având necesitate de 5 cumpene de scrisori cu greutățile lor, se publică spre cunoscința D-lor amator! eă, îo 4i°a de 4 Maiii viitor orele 2—4 p m., se va ține licitație în cabinetul directorului general pentru aprovisionarea acelor cumpene, cu următârele condițiunl: Licitația se va face prin oferte sigilate și concurențil spre a putea fi admișî, vor depune uă cauțiune provisorie de 40 leî în numerarifi sau efecte de ale Statului care va rămânea definitivă după adjude- care. 2. Cumpenele și cutiile lor cu greutăți, vor fi conform modelului ce se pâte vedea la direcție în tâte 4ilele și orele de lucru. 3. Predarea se va face la magasia cen- trală a direcției la 30 Lle de la data con- tractului și se vor primi de comisiunea consultativă, care va avea în vedere mode- lul sigilat. 4. Plata se va efectua prin mandat asu- pra thesauruluî public după predare, lu- ându-se de basă prescriptul verbal al co- misiuneî de primire. 5. Taxa timbruluî și taxa de înregistra- re sunt în comptul antreprenorului. 6. In cas când antreprenorul nu se vs conforma condițiunilor de maî sus , cau- țiunea depusă va rămânea îu folosul direc- țiune! fără somațiune , fără judecată nicî punere în întârdiere. Pe lângă aceste condițiuni concurențil vor avea îu vedere art. 40—57 din legea comptabilitățel generale a Statului și art. 32 din legea timbruluî. No. 4 399. 3 1877. Martie 23. Direcția generală a serviciului sanitar. D. decan al facultățel de medicină din Bucuresci, priu adresa No. 214, arâtă că D-niî Lebell lacob și Mețianu lân , con- form prescriptelor-verbale ale juriului e- saminator, a obțiaut dreptul la libera prac- tică în țâră, ca licențiațî în medicină de la facultatea din Bucuresci, âră D-niî Graeff Carol și Abod-i Friderich , cu diplomă de la universitatea cel ântâifi din Viena și cel de al 2-lea din Gratz , a obținut drep- tul la libera practică în țâră ca licențiațî în farmacie. Acâsta se publică spre cunoscința ge- nerală. No. 649. 1877, Martie 24. —D. decan al facultățel de medicină din Bucuresci, prin adresele No. 218 și 220, arâtă că D-niî doctori Mihail Stăncescu și Arnold Grun, susținând thesa de promoți- une cu satisfacere generală, aă obținut dreptul de libera practică a medicineî în România ca doctori în medicină. Ministerul publică acâsta spre cunos- cința generală. No. 653. 1877, Martie 24. — Din âre-carî împrejurări neputându- se publica pentru luna Aprilie ținerea concursului pentru ocuparea posturilor a- flate vacante de medici de urbe și de spi- tale, după cum se prevede la art. 31 și 53 din regulamentul concursurilor, înserat în Monitorul oficial No. 56, din 1875. Ministerul publică că concursul pentru ocuparea unor asemeaea posturi anume no- tate îu lista de maî jos, va avea loc la 26 Maî viitor, și se va ține pentru posturile de medici de urbe și de spitale de dincoa de Milcov în Bucuresci în localul direc- țiune! sanitare , âră pentru cele de pes e Milcov în lașî, la epitropia spitalelor ca- se! Sf. Spiridon, conform menționatului regulament. D-niî doctori și licențiațî în medicină care ar dori să se presinte la concurs, vor înainta cererile D-lor direcțiune! sanitare cu 20 4He înainte de 4ioa concursului uă dată cu tâte actele ce ar proba drepturile de admisibilitate la concurs cerute de art. 35 și 55 din citatul regulament. No. 651, 1877 Martie 24. (5-5) 2 ' li KOhTÎORUL OfflUIAL AL ROMAN LSI 3 (15) Aprilie 1877 Tablou de posturile de medici de spitale și d« orașe aflate vacante cari urmesă a se da cu concurs potrivit art 39 și 57 diu legea sa- nitară și art 2 din regulamentul concursu- rilor. Numirea posturilor. Pe lună No lefi. paturilor Lei. I. Medicii de spitale. Spitalul Stamati, județân din Sucâva. 320 40 Spitalul județului Olt. 350 30 Teleorman. 250 25 n Bolgrad 350 25 „ Urziceni, din jude- țul Ialomița 250 10 Spitalul DrăgășanI, din ju- dețul Vâlcea. 300 19 Spitalul Orezu, din județul 300 12 Vâlcea II. Medicii de orașe. !< .. . Reședințe de județe ia care sunt admiși numai doctori în medicină: Orașul Cahul.. 200 „ Târgu-Jiulul. 300 „ Pâtra. . 250 „ Turnu-Măgurele. 200 „ Bolgrad. 200 „ Huși . 250 „ Caracal 350 Târguri pentru cari pot con- cura și licențiațl în medi- cină : Zimnicea , din județul Te- leorman. . 250 Roșiori-de-Vede, din jude- țul Teleorman 200 Reni, din județul Ismail. 250 Oltenița, din județul Ilfov. 220 (5---5/ —La județul Doljiu, fiind vacant* trei pos- turi de medici la plășile Amaradia, Dum- brava și Jiul-de-Sus, retribuite din casa județului, cu lei 250 lâfă și 100 diurnă pe lună, se face cunoscut, despre aedsta că î)-nil doctori saii licențiațl în medicină, cari vor dori să ocupe asemenea funcțiune, să se adresese în scris la direcțiunea ge- nerală a serviciului sanitar sau la prefec- tul districtului. No. 576. 1877 Martie 19. -La județul Prahova, fiind vacant un post de medic la plasa FilipeștI, retribuit cu lei 250 și 50 diurnă pe lună, se publică des-pre aedsta ca D-nil doctori sdtt licen- țiațl în medicină cari vor dori să ocupe asemeneaₜfuncțiune, să se adresese la direc- țiunea ^generală a serviciul 'sanitar, [spre regulare. No. 528. 3-3 1877, Martie 16. MINISTERUL DE FINANCE. Casieria județului Vlașca. Recipisele onor, case de depuneri și consemnațiunl cu No. 29,308 , din 1870 în valâre de lei 42, bani 42 și No. 30,687, din 1870, de lei 127, bani 26 , perdendu- se de cei în drept, casieria, în conformi- tatea art. 40 din regulamentul onor, case de depuneri, publică despre anularea lor, că ori cine le va poseda saă le va găsi, să rămână fără nici un efect. No. 934. 1877, Martie 25. Casieria județului Teleorman. Pentru (jioa de 10 Aprilie 1877, urmând a se vinde prin licitație publică în localul acestei casierii și prin pacja formelor le- gale, următârele cătiml de producte, avere a arendașilor moșiei Nenciulesci, seefes- trate prin legea de urmăriri, pentru nepla- ta arendei acel moșii, însă: 200 chile mari porumb în drugi ; 30 deto grâu; 15 deto ghircă; 40 deto orc). Casieria publică despre acâsta, spre cu- noscința amatorilor în genere. No. 2 661 1877, Martie 26. — Din lipsă de concurențl neputându- se vinde prin licitație, publică în dioa de 18 curent, următârele cătiml de producte seefestrate prin legea urmăririi pentru da- torii din arendl de la arendașii moșiildr Statului notate mai jos, însă: 20 chile mari porumb, seefestrate pen- tru suma de lei 531, bani 79, jumătate diu procente la arenda domenulul Turnu pe 11866, 1868, 1869 și 1870. 49 deto, deto de la moșia Dănesci-Uda. 69 deto on) și 16 banițe de la trupul Suhaia. 206 deto porumb și uă baniță aproxi- mativă deto. 33 capete vite mari de la moșia Dor' banțu. 1 batodă de bătut porumb deto. 85 chile mari grâu de la moșia Plopi 69 deto porumb și 10 banițe deto. 35 deto or Martie 1875, pentru jioa de 6 Iunie 1877, în centrul Iași, localul pre- feoturel județului. Județul Botoșani. 1. Moșia Lehnesci. din comuna Movila- Euptă, fostă a monastirei Rășca, în îndn- 10. Moșia Polieni, din comuna Polieni, plasa Bahluiu, fostă a monastirei Rășca, în întindere ce de 425 fălci, din care 120 a- rătură, 60 livede de fân și 245 islas de pășune, evaluată lei 55,813. garanția pro- visorie lei 9,302. Județul N^mțu. 11. Moșia Sărata, din comuna Dobreni plasa Petra, fostă a monastirei Pangarați, în întindere ca de 200 fălci din care 39 pădure, evaluată lei 21,227, garanția pro- visorie este de lei 3,538. Județul Suceva. 12. Trupul de moșie numit Garalefl, co ■ prietate particulară în întindere ca de 58 fălci, din care 5 pădure, evaluată cu 25 322 garanția provisorie este de lei 4,221. Județul Tutova. 13. Moșia Gâlcesci, din comuna Gâl- cesci, plasa Tutova, fostă a monastirei Răchitâsa, în întindere ca de 114 fălci a- vând mal multe îmbunătățiri, evaluată cn lei 33 990 garanția provisorie este de 1. 5,665. 14. Moșia Rânzești din comuna Murge- ni, plasa Târgului, fostă a monastirei A- ron-Vodă, în întindere ca de 1,046 falce, din care 741 arătură 163 livede de fân și 142 islas de pășune, având mal multe îm- bunătățiri, evaluată cu lei 137.834 ga- ranția provisorie este de lei 22,970. Județul Vaslui. ț5. Moșia Scânteia din comuna Rădeș- ci, fostă a monastirei Barnova, în întinde- re ca de 373 falce. având mal multe îm- bunătățiri, evaluată cu lei 43,680, garan- ția provisorie lei 7,330. 16. Moșia Capotești din comuna Scheia, fostă a monastirei Barnova în întindere ca de 200 falce. având mal multe îmbună- tățiri, evaluată cu 29 610 lol, garanția provisorie este de lei 4,935. Condițiunile cu cari se vând aceste bu- nuri sunt următârele : a) Că bunurile se vând în întregul lor, așa precum se stăpînesc astă-jl de Stat; și că tâte drepturile și îndatoririle în ceea ce privesce vecinătatea trec asupra cum- părătorului. b) Că bunurile se vând cu respectarea contractelor actuale de arendare sau închi- riere, dar că venitul anual după acele con- tracte se va primi de cumpărători de la cel d’ântâiă câștiă ce va urma după râs- punderea banilor de către cumpărători după modul prescris la art. 83 din re- gulament literile a, b și c c) Că bunurile în a căror contracte de arenduire saă închiriere va fi prevăzută a nume clausă, cumpărătorul va intra în po- sesiune de la cel d’ntâiiî an agricol ce va urma vândârea. d) Că spre a concura pentru cumpărare de asemenea moșii, al căror preț este de a se plăti prin anuități sau cari se vând în loturi, sunt admiși numai cetățenii Români. e) Că concurenții vor trebui să depuie uă garanție provisorie, în numerar, bonuri de tesaur safl mandate da ale Statului e- chivalentă cu a șâsea parte din valârea bunului pentru care voesce a concura, cal- culată acâsta după prețul estimațiunel a- celul bun, precum se însâmnă înaintea fie- cărui bun f) Că taxele de timbru și înregistrare privesc în sarcina cumpărătorilor , adică lei 2 și jumătate la sută din prețul cu că- ,face parte din moșia Tătărușu, tot a Sta- re se va adjudeca bunul, plus lei 10 tim- tulul, pendinte de monastirea Probota, si- bru fix pentru actul de proprietate. dere ca de 514 fălci, din care 14 fălci pă- tuată în interiorul moșiei Drăgușeni, pro- " * No. 6,480. 1877 Martie 7. Imprimeria Statului Director: N. T. OrAșanu No. 7 > a numer ■ •uininică SUPLIMENT LAM( >N [TO' ’ L ■ ■ ’ - ■ ------5^----- PUBLICAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIURI JUDICIARE ale cărei vecinătăți sunt: gârla, drumul, curtea bisericel și grădina D-neî Maria D. Macovel și 35 stânjeni moșie în hotarul Tribunalul Prahova, secția I. Blidari, sfâra Stoicănâsca , cu tâte bunu- La 30 Aprilie 1877, la orele 10 de di- rile lor și cu întrâga parte din Bănișorî , LIO1TATIUNI. minâță, s’a decis a se vinde cu licitație la acest tribunal, averea imobilă a D-lul Ni- ță Cismaru , Niță Popa și Ștefan Preotu Canache, proprietari și domiciliațl cel doul d’ântâitt în comuna Posescî și cel de al treilea în comuna Starchiojdu urmărită după cererea D-lul Ștefan Macovel, { ro- prietar, din Ploescl. spre a sa despăgubi- re de suma banilor prevădută în sentința secției II locale, cu No. 2i3 , din 1876 , învestită cu formula esecutorie, care ave- re se compune din : 7 pogâne fenâță , numită la Spânzură- tori în Zeletin , ale cărei vecinătăți sunt: spre apns cu proprietatea Statului Cotro- cânu, âră spre răsărit, mâdă-di și mâijă- nâpte cu moșnenii devălmașî, 4 pogâne a- rătură în devălmășie cu moșnenii; 11 stânjeni de moșie în hotarul Zeleti- nu, în devălmășie cu cel alțl moșneni, tâ- tă acâstă avere a lui Niță Cismaru, ce ca- de în arondismentul comunei Posescî, pla- iul Telâjenul, acest județ; Uă casă cu uă odae și tindă, construită de gard și învelită cu șindrilă, cu tot lo- cul el și cu pncin împrejmuită cu gard , situată în comuna Posescî, între care se învecinesce spre răsărit cuEnache Văsoiu, spre apus cn Stanciu Dimitrie, spre mâ- 4ă-nâpte cu drumul comunei și spre mâ- 4.ă-(jLi cu Voica loniță Sersea; 2 pogâne fânâță la Ștubeu între moș- nenii răzașl, 7 pogâne fânâță în Rovină, ce se învecinesce cu Ghiță Marcu si alțl moșneni, 21 stânjeni moșie în hotarul Ze- letinu, prevăzută în hotărnicia din 1870 ce cade tot în arondismentul diseî comu- ne tâtă acâstă avere a D-luî loniță Popa; 25 stânjeni moșie din hotarul Zeletinu, cu tâte bunurile lor din cin până în cin, ce cade în arondismentul comunei Posescî, și care sunt în devălmășie cu alțl moșneni Posescî; Una pereche case cu două odăi, sală la mijloc, construcție de lemn învelite cu șindrilă vechie , uă altă casă cu uă odae și uă cămară, construită de lemn și înve- lită cu șindrilă vechie, un coșar de vite, construit de lemn, învelit cu șindrilă, uă magasiâră de lemn , învelită cu șindrilă, cu livede de pruni și cu tot locul ce este împrejmuit cu gard, situate în comuna Starchiojdu, pjaiul Telâjenul, acest județ, din Munci Siru, ce cade în arondisment.nl comunei Starchiojdu, din plaiul Telejenu, acest județ. Descrisele imobile, după atestarea gre- fei, s’a găsit efectate la următârele împre- jurări : Ștefan Popescu, N. Papazol, secuestru pe averea D-luî Ștefan Popescu, pe suma de 2472, ce avea a răspunde D-lul N. Pa- pazolu, jurnalul No. 1,273, din 21 Martie 1872, No. 123 al opisului, secția II, pe 1873. Niță Popescu Lucsandra și sociul el lordache, garanție cu uă casă cu locul el din mahalaoa St.-Vineri, cu lei 3,500,1874, No. 6 al condicel, No. 31 al opisului, sec- ția I, pe anul . . . Niță Cismaru, Manda lui loniță Stan, pretenții ^straie, 1855, No. 93 al condi- cel, opisu secția I, pe anul Idem, idem, Tase Fronescu vinde un loc, case din acest oraș, mahalaoa St. Nicolae, No. 145 al condicel, pe 1870, opisu sec- ția I, No. 40, pe 1870. Se publică de acâsta și se somâsă toți aceia cari ar pretinde verl-un drept de proprietate usufruct servitute chirie. privilegii!, ipotecă saii orl-ce alt drept a- supra acestui bun urmărit, ca, înaintea ^Li- lei de ad udecațiune, să se presinte la tri- bunal, spre a’șl arăta pretențiunile ce vor fi având, contrar sub pedepsă de a nu li se mal ține în sâmă, conform alin. III de sub art. 506, procedura civilă. No. 15 109. 1877 Martie 23. Tribunalul de Teleorman. Pentru despăgubirea Statului de suma banilor prevăcjuțl în jurnalele onor, consi- liu de miniștri. No. 3 și 10, dresate în șe- dința de Ia 4 August 1876. S’a încuviințat a se vinde cu mod de li- citațiune la acest tribunal, în (Jioa de 19 August 1877, ora 10 a. m., următâiele i- mobile secueslrate cu legea de urmărire și anume: Uă casă de zid, din urbea Alexandria, plasa Marginea, acest district cu două o- dăi și sală, învelită cu șiță, situată pe un loc în mărime fața stânjeni 12, lungul 40, se învecinesce spre răsărit cu locul D lui Petrache Popa Stoica, la apus cu locul D-lul Aughel Theodor. spre mâ^ă următârele sarcini In anul 1865, Tache Stănescu, poprită averea s’a ca garant al secfestruluî cerut de D-luî Gheorghe Hagi-Anghel, pe ave rea lui P. Hristescu, pentru lei 2 000 1867, ipotecă averea din Alecsandria, asigură pentru secfestrul ce voesce a înfi ința D Gheorghe Hagi-Anghel, pe ave rea lui P. Hristescu. 1867, idem uă pereche case cu locul lor și uă vie din Alecsandria, garan tru secfestrul înființat de Gheorghe Ilagi Anghel, pe’averei lui Petre Hristescu, âră pe numele celor-alțî debitori nu s’aă găsit supusă la nici uă împrejurare popritâre. In consecința căruia tribunalul public prin acâsta spre generala cunoscință a a- matorilor și somâsă pe toți aceia cari vo pretinde vre un drept de proprietate, usu- fruct, servitute, chirie, privilegii!, ipote că, saă orî-ce alt drept asupra coprinse averi pusă în vândâre, ca mal nainte de termenul indicat maî sus , să se presinte la acest tribunal, spre a ’șî face pretenția nele ce vor crede că aii căci în urmă nu m MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 3 (15) Aprilie 1877 li se vor mal ține în sâmă nici un fel de asemenea pretențiunl. No. 7 123. 1877, Martie 22. Tribunalul de Dâmbovița. in dioa de 23 Maiu viitor, la orele 10 diminâță, este a se vinde și adjudeca în pretoriul acestui tribunal. Ca la 8 pogdne păment moștenesc, pe eare se află livezi de fen, locuri de sădiri cu pruni și cultură, care se învecinesce despre răsărit, apus, mâdă di și meqlă nâpte cu proprietatea moșnenilor Deco- nesc! și Colțeșcî, și cari se află situat în cătunu Strâmba, ce aparține de comuna Vârfurile, din plaiul Ialomița, județul Dâm- bovița, avere poprie a decedatului Costa- che Oprescu, a căria consârtă se află do- miciliată în comuna Șerbănesci, și se vinde în achitarea Statului pentru, creanța de lei noul 4,770, bani 25, prevâdută în adre- sa D-lui casier general local, No. 1,155, și aprobată prin jurnalul consiliului de mi- niștri No. 5, din 26 Martie 1874. Deslușinduse că acest imobil, după esa- minarea ce s’ati făcut opiselor respective de popriri, nu s’ati găsit afectate la nici uă sarcină după cum atestă D. grefier local. Se publică acâstă venire spre cunos- cința generală a D-lor amatori și a acelor- ce vor pretinde vre un drept de proprietate, usufruet, servitute, chirie, privilegii!, ipo- tecă safi veri ce alt drept asupra imobi Iul urmărit, să se arate la tribunal, cu a- semenea cereri mal nainte de ua de 12 Aprilie viitor, ]a ora 10 de diminâță, spre a se judeaacfc reclamant în procesul pentru bătae și al- tele, in scând că, ne-fiind următor se va resolva în lipsă, conform legeî- No. 748. 1877, Martie 24. D lancu Hristidis, fost cu dornici hui în orașul Oltelnița, âră actualmente necunoscut, se citâsă printr’acâsta una și ingură citație, a se înfățișa înaintqfi nâs- tră în diua de 12 Aprilie viilor, la ora 10 de diminâță spre a se judeca ca inculpat îu procesul pentru insultă și altele; cu- noscând că, ne-fimd următor procesul se va judeca în lipsă, conform legel. No. 755. 1877, Martie 24. Judele de pace diu T. Măgurele Marița ( Sârbu, eu domiciliul necu- noscst, este citat printr’acâsta ca în iua de 6 Aprilie viitor, ora 10 de diminâță, să se presinte la acâstă judecătorie spre a se înfățișa într’un proces ca inculpată pentru contravențiunl; contrariu, se va urma conform legel. No. 465. 1877, Martie 14 MANDATE DE ADUCERE — â Jude doi rucțiune al tribunalului Prahova secția II In numele legel și al M. S. Domnului Noi N St. Popescu, judecător instruc- tor al tribunalului Prahova secția II, în virtutea facultății ce ne dă legea de pro- cedură criminală , mandăm și ordonăm ca, Lazăr Medresianu musicanț, fiul lui Ion și lena Medreșanu, din comuna Măgurenl, âră acum cu domiciliul necunoscut, să fie a- ’ns la cabinetul nostru, în termen de 24 e spre a i se lua îaterogatoriti, că a comis uă infracțiune la legea penală. Cu esecutarea acestui mandat se insăr m isă agentul pnterei publice, care se va nforma u art. 99, 101 și 110 și urmă- il din (Jisa procedură. Dat li 23 Martie 1877. No. 1,193 ATENȚIUNI DOTALE Tribunalul de Argeș. D-n-~lena Ștefan Dimitriu din orașu Pițescî, de profesiune menajeră, prin sup- lat t ibuualulul la 11 Februarifi i iu registrul Ia No, 1669 a intentat acțiune civilă contra etan Dimitriu, de profesiune • raercian* domiciliat în orașul Pitesci, .tinno gₐlₑd₀- tale, coprinse în actul dotai, din 1851, Mai 10 și conpusă din bani în natură lei vechi 6000 osebit de alte objeete (avere mobilă). Tribunalul dâră publică acâsta spre cunoscința generală,conform art. 6?0 pro- cedura civilă. No. 6178. 1877, Martie 15. ESTRACTF DE DECISIUNI Curte» eu jurați din județul Gorj. Prin decisiunea curții cu jurați din ju- dețul Gorj, cu No. 18 din 1876, Ion Popa și Gheorghe Blendea, de ani 34 plugar, din comuna Pestișiani, plaiu Vulcan, pen- tru omorul socieî sâle Smaranda, în virtu- tea art. 234 codul penal, s’a condamnat la munca silnică po termen de 5 ani, fiind supus și cunseeințelor art. 13 codul penal, se publică spre generala cunoscință. Curtea cu jurați din județul Vlașca Prin decisiunea curții cu jurați din Vlașca, pronunciată în ședința de la 1 Martie 1877 sub No. 2; Curtea, făe-ând aplicațiune art. 317 și 320, codul penal; In virtutea legel: Condamnă pe Idn Țiganu, major, fost cu domiciliul în comuna Oimasu plasa Mar- ginea, pentru omoru comis asupra lui To- ma Ciobanu să stea la munca silnică pe tdtă viața. Acâstă decisiune se pronunță definitiv cu dreptul recurs în casațiune pentru păr- țile prevăzute de art. 478, procedura pe- nală, și în termenul dictat de articolul 396, aceeași procedură. D. procuror va îndeplini disposițiunile art. 476, penă la 483, din procedura pe- nală inclusiv. Curtea do apei, secția II din Bucurescl. Prin decisiunea corecțională a acestei secțiuni, No. 171 din 1877, respingându- se îo lipsă apelul lui Ștefan lonescu, fost cu domiciliul în Bucurescl, strada Ian u, No. 8 , apelul ce ’l făcuse contra sentinței corecționale, tribunalul Ilfov, secția I, No. 1041 din 1876 prin ca e es- te condamnat la 15 (Jile închisâre, și ne- cunoscendu-se atât domiciliul numitului spre a ’i se da copie dupe acâstă deeisiu- ne, se publică că, de va voi, are drept a face oposiție și recurs în casație, conform leg I. - Prin decisiunea corecțională a aces- tei secțiuni, No. 87 din 1877, respingân- du-se în lipsa lui Ferenț Donemi, cu do- miciliul în Bucurescl , suburbia Schitul Măgurânu, în gura Cișmegiulul, apelul ce numitul făcuse contra sentinței tribunalu- lui Ilfov, secția I corecțională , No. 2567 din 1876, pi in care este numitul condam- nat la uă lună închisâre, pentru furt, și necunoscendu-se astăzi domiciliul numi- tului , spre a ’i se du copie dupe acâstă decisiune, se publică că, de va voi, are drept să facă oposiție sati recurs, asemă- nat legel. — Prin decisiunea corecțională a aces- tei secțiuni, No. 203 , respingendu-se în lipsa lui Calat Aii Ahmet Efendi apelul ce numitul făcuse contra sentinței tribu- nalului Ialomița, No. 709 din 1876 prin care se condamnă la un an închisâre și ne cunoscându-se astăzi domiciliul numitu- lui. spre a ’i se da copie dupe acâstă de- cisiune , se publică că , de va voi , are drept să facă oposiție sati recurs, asemă- nat legel. Tribunalul Ilfov, secția comercială. Prin sentința No. 184 din 1877 pronun- țată de acest tribunal în ședința de la 9 Februarie 1877, D. Vasile Niculescu s’a condamnat să plătâscă D-lul Stan Voicu- lescu suma de 95 bre otomane cu dobânda legală de la pata protestului pânti la achi- tare, plus 80 lei cheltuieli de judecată. Sentința s’a pronunțat cu dreptul de o- posiție și apel, conform art. 35 și 45 procedura codului comercial. Și fiind că domiciliul D-lul Vasile Ni- culescu este necunoscut, se publică acest estract, spre a D-sale cunoscință. No- 3,001. 1877 Martie 21 Tribunalul Ilfov, secția I corecționnlă George Dobre Dinuță , cu domiciliul necunoscut, prevenit furt prin efracțiune, prin sentința No. 660 din 1877, s’a con- damnat la trei ani închisâre și trei ani in- terdicțiune, cu drept de oposiție și apel conform art. 183 si 195 pr. penală. No. 11,148. 1877 Martie 8. M. G. Stavridi cu domiciliul necu- noscut, prevenit pentru înșelăciune, prin sentința No. 780 din 1877, s’a condamnat la șâse luni de dile închisâre corecționa- lă și 26 lei amendă, cu apl. art. 28 codul penal, la cas de insolvabilitate, cu drept de oposiție și apel, conform art. 183 și 195 proc. penală. No 11 234. 1877 Martie 8. Ghiță Petrescu , cu domiciliul ne- cunoscut, prevenit pentru sustragere de bani, prin sentința No. 674 din 1877, s’a condamnat la 50 lei amendă, cu aplicarea art. 28 codul penal, la ca» de insolvabili- tate cu drept de oposiție și apel, conform art. 183 și 195 pr. penală. No. 1123L 1877 Martie 8. 3 (15) Aprilie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE! Stanca Constantin, cu domiciliul ne- cunoscut, prevenită pentru furt, prin sen- tința No. 719 din 1877, s’a condamnat la trei ani închisâre corecțională și țtrel ani intcrdicținne, cu drept de oposiție și apel conform art. 183 si 195 proc. penală. No. 11 162. ’ 1877, Martie 8. ANUNC. ADMINISTRATIVE. Primăria urbei Pitesci. Iu dioa de 14 Aprilie curent, este a se ține uă nouă licitațiune în pretoriul aces- tei primării pentru darea în antreprisă a zugrăvitulul bisericel Sf. Vineri, din a- câstă comună, de âre ce prețul de 5,700 lei oferit la licitațiunea ținută în dioa de 12 Martie 1877, este uemulțumitor S-tei biserici. Se publică spre generala cunoscință că, amatorii ce vor fi să se presinte în preto- riul acestei primării, în alue. Unelte pentru doue focuri. 10 minghinele, 1 mașină de găurit, di ,erse măsuri pentru tăiat șurupurf, diver- se unelte precum: pile, dălți și altele. Material pentru lucru. 1 strung pentru ferărie. Material pe tru tâmplărie. 10 teșghele, unelte pentru dece teșghe- le, 1 tocilă cu sghiabul ei, 3 burghie, lin- guri pentru râte, unelte diverse, 1 strung de lemn și accesoriile strungului. Comitetul conform încheerel No. 583 publică despre acâsta spre cunoscința a- matorilor ca, îu arătata di, să se presinte la comitet, spre concurență. No. 3 544. 1877 Martie 25. Prefectura de Brăila. Fiind-că în dioa de 21 Martie 1877, când a fost a se ține licitațiune pentru da- In serviciul teonic al acestui district, a- flându-se vacant un post de conductor cl. III, salariat după budget pe anul curent, cu lei 185 pe lună, și 40 spese de voiaj, se publică spre cunoscința doritorilor de a ocupa acestă funcție, care urmesă a se încredința unei persâne ce ar poseda tit- lurile cerute amploiaților technicl. a se presenta cât mal curând la comitetul per- manent de aici. No. 3,071. 1877 Martie 21. Prefectura de Nâmțu. Cu punerea în aplicație de la 1 Iunie viitor, a funcționării scâlel de meserii de la acest județ, fiind necesitate a se ocupa posturile: de director la acea scâlă, de maistru de ferărie maistru de lemnărie, stolerie și rotărie și maistru de ciobotărie. Se publică spre cunoscința doritorilor, ce vor voi a ocupa asemenea posturi, și cari vor întruni, condițiunile de admisibi- litate prevădute de regulament, ca să’șl a- drrsese cererile lor la comitetul permanent județian penă la 25 Aprilie curent, trăme- țând și copil după titlurile ce vor poseda, rea în antreprindere a facere! restului de lucrare de la podul după apa BusSuluI, punctul Latinu, nu s’a arătat nici un ama- tore de a lua (Jisa lucrare, s’a amânat ține- rea licitațiunol pentru dioa de 9 Aprilie viitor, pentru când D-nil amatori sunt ru- gați a se presenta în pretoriul comitetu- lui spre a concura. No. 2 150. 1877, Martie 24. 3-3 In dioa de 28 Aprilie viitor, urmând a se ține licitație în pretoriul comitetului permanent local, pentru darea în întreprin- dere a construirel a 5 chilometri șosea pe drumul județian Brăila-FoeșanI, începău- du-se partea de la capătul podului con- struit pe apa Busăului la Latinu, prefec- tura, asemănat decisiunei luată de emisul comitet la 16 Martie 1877, publică spre cunoscința generală a amatorilor ce ar voi să ea în antreprindere espusa lucrare ca, în acea di să se presinte în oficiul comi- tetului, a concura la licitație. Tot uă dată se deslușesce că lucrarea în tratare ’și ia începerea de ladepăr area de 21 chilometre de oraș afară de distan- ța ce se dă în antreprindere; suma totală afectată prin budget pentru acâstă lucrare este de lei 82,472, bani 13, licitația va fi orală, înctpându-se de la orele 12 din di, garanția provisorie, după care se admite la concurență este de 5 la sută în nume- rar saă efecte publice, âră ipotecară va fi de 10 la sută. No. 2 041. 1877. Martie 19. 3-3 Prefectura de MeiiedințI. 2275 ca, în urmă comitetul să se pâtă pronunța No. 5,974. 1877 Martie 24. Fefectura de Busâfl. In dioa de 6 Aprilie curent, este decis a se ține licitațiune în pretoriul comitetu- lui permanent pentru repararea apărători lor de la punctul Săpoca. Se publică de acâsta spre cunoscința a- matorilor. No. 3 308. —La acest județ fiind vacant un post de vaccinator, cu salariul de lei 150 mensual se publică spre cunoscința amatorilor de a ocupa acest post. No. 3,466. In dioa de 6 Aprilie curent, este a se ține licitațiune în pretoriul comitetului permanent, pentru.vândârea obiectelor con- fecționate de elevii scâlel de meserie din aeest județ, însă : 5 plugari cu râte, unul idem, de arat în mărăcini, unul idem , fără râte , cu grin- deiul strâmb, uă machină de vânturat, un tâsc do tescuit struguil, uă tâletă lucrată în mosaic, uă masă idem, un gardirop fur- neluit cu nuc , un putineiu mare , sistem american, trei idem, lucrate la strung, un scaun care se pâte face și scară, trei ma chinl pentru tras ghete, 7 brâsee pentru uși în 2 canaturi, 3 idem , pentru uși de magasil, 11 perechi balamale de uși, 11 idem, idem, de ferestre, 3 perechi sfeșni- ce de composiție , cu 2 lumânări, 7 idem idem, cu uă lumânare, 2 prespaire bustul lui Mihal-Vitâsu, două idem, îti formă de șarpe. Prefectjira de Vlașca. Prin încheerea comitetului permanent, No. 828, hotărându-se ca, în $ioa de 21 Aprilie curent, să se ție uă licitație orală îu sala ședințelor sale, pentru arendarea venitului marcatului măsurilor de capaci- tate și luBgime de la stabilimentele publi- ce din comunele rurale ale acestui județ pe anul curent. Se publică spre cunoscința generală, ca doritorii să se presinte la comitet, în men- • ționata (jd. orele 12 din 4i, însăcițl de ga- ranții în numerar sad efecte publice, spre a concura la licitație; cunoscând că condi- țiuuile se pâte vedea în grefa prefecturei în ori ce * ■ । A eșit de sub pusă : Fllosofla față cu progresul semințelor positive, discurs pronunciat cu ocasiunea solemnitățel ai i versalil universităței de Iași, de D-nu Con- stantin Leonardescu, profesor de filosofic la universitatea de Iași. De ittndâre în Iași la librăria Livandos- chi și Daniel ; în Bucurescl la librăria Socek. Aeșit de sub presă: Indice Bibliogra- fice, al cărților publicate românesce, în România sau de Români în anii; 1874, 1875 și 1876. A eșit de sub presă romanul Vrăjitorea roșiă satt Mortă și vină, de Xavier de Montipin, traducțiune de St P. Bureghelea, 3 volume mari în 8° de 54 câle. Prețul a tustrele volumele 9 franci. Se mal află devâmjâre puține esemplare din romanul Misterele Indiei, 3 volume mari în 8°, de același autor, prețul 8 franci. A se adresa; în Galați la administra- tiunea 4>arulul Vocea Covurluiulut; în Bucureșcl, la librăria Socec & comp, frați loanițiu & Comp, și Graeve & Comp : în Iași, la librăria Dim. Daniel; în Craiova, la librăriele frați Samitca și Aron Zvie- bel; în Ploescl, la librăria G. Kârjean; în Brăila, la librăria Unirea; în Bârlad, la D M. Barbu, comerciant; în Turnu-Măgu- rele, la librăria Tomșa. REVISTA MEDICALA ROMANA apare uă dată pe lună sub direcțiunea doc- torului C. A. Polihronie, fost elev al scâ- lel practice de studii înalte și laureat al facultățel de medicină din Paris. Prețul abonamentului : pentru Bucu- rescl, un an 10 fr., șâse luni 6 fr.; pentru studențl, un an 7 fr., șâse luni 4 fr; pen- tru districte și streinâtate se adaogă portul. CURSUL BUCURESCI j PRIMA CASĂ DE SCHIMB LA BURSA No. 68. Strada Lipscani. No. 68. .. Aprilie 1877. Outnp. Vând. Obligațiuni rurale 79 — 80 — „ domeniale 74 — 75 — „ funciare rur. 67 — 68 — „ urb. 60 — 61 — „ 3001. casa pens. 110 — 120 — Imprum. municipal . 65 — 86 — j „ cu prime Bucurescl (bilete de 20 lei) . 20— 21 — (500 1.) Societat.Dacia 240 — 250 — (100 1.) , România 50 — 55 — Isac M. Levy. CURSUL V1ENEI Viena, 11 Aprilie (st. n.) 1877 Metalice. 62 35 Renta hârtie . . 67 25 Naționale 75 70 Lose . . . 109 75 Acțiunile L Micei 799 — CrediturI . 143 20 London..................... 124 70 Obligațiuni rurale ungare 74 75 „ temeșvar . . . 72 71 , transilvane 71 80 „ croate fehet Argint în mărfuri 108 80 Ducatul. . 5 86 Napoleonul. 9 86 Marc 100 . 61 15 ANUNCIURI PARTICULARE Ț\e arendat, de la Sf. Gheorghe moșia ' Armășeșcii, lengă UrdicenI; a se a- dresa calea Șerban-Vodă, No. 109. (3-lps) Societatea Acționarilor Căilor ferate Române Adesea ori se întâmplă ca espeditoril de mărfuri pe liniile nâstre să crâdă că ati reclamațil de făcut în privința trans- porturilor lor, adresându-se direcțiunel generale prin telegraf într’un mod fârte pe scurt. In asemenea cas, neavând îndes- tule indicațiuni, nu ne este cu putință să dăm vre uă urmare. De aceea dar direcțiunea generală crede că trebue să invite pe cel interesați, ca de aci ’nainle să ’șl formuleze reclamațiile prin scrisâre detailată, însoeită de piesele justificative ce se țin de dânsa informau- du I în același timp că nu va da curs de cât acelora care ÎI vor fi adresate în acâstă formă. Bucurescl, Aprilie 1877. (3) Direcțiunea generale. I ’’a perdut uă trusă cn instrumente în în (jiua de 29 1. c., pe stradă, cine a găsit’o este rugat a uă aduce în strada Berzei, N >. 94, pentru care va primi uă recompensă de la medicul veterinar Fo- metescu. (2-2) Perdend uă poliță în valâre de 400 fr., cu data 1 Noembre 1876 , în ordinul George Stănescu, și sub-scrisă de G. Pe- trovicl fac cunoscut că acea poliță va re- mânea ca hârtie albă de âre-ce m am în- voit cu D. debitor G. Petrovicl. i (3) George Stănescu. TAe închiriat, catul de sus din casele ’ situate în calea Moșilor, No. 132, co- prindând 7 încăperi, șopron, grajd pentru 4 cal, și curte spațiâsă . A se adresa în apartamentul de jos satt la D-nii A. E. Zehender et Comp., calea Moșilor, No. 50. (5-2<|) COMPANIA CĂEI FERATE LEMBERG-CERNĂUȚI-IAȘI Lungime 225 kilometri Tablou provisoriu despre veniturile de esploatare de la 1 Ianuarie pentt la 31. Martie st. u., 1877 TRAFIC DE PERSâNE TRAFIC DE MĂRFURI In acelaș pe- Diferența în 1877 Numărul Venit Venit Venit total riod din anul favorul 1877 persânelor Tone 1876 Lei noul Lei noul Lei noul Lei noul Lei noul ■ ■ 15,512 80,012,50 19,976,01 164,072,25 244,084,75 184,105,05 59,979,70 De la 1 până la 31 Martie 32 177 180.712,73 46.295,04 307,212.39 487,925 12 291.171,21 196,753,91 De la 1 Ianuarie până la 28 Februarie 47689 260,725,23 66 271,05 471,284 64 732,009,87 475,276,26 256,733,61 Total . 3 (15) Aprilie 1877 MONITORUL OF1 AL ROMĂN1EI 227 SOCIETATEA GENERALA DE ASIGURARE IIOMANIA- Are onore a convoca pr toți D-nii acționari, in confor- mitate CU ar: 5din Statute a a Treia Adunare Generală, care va avea loc la în localul societăței. strada Carol N<». 40 la -> ore p. iv. Conform art și .79 din statute, ăc parte în adu- nare generală (oii D-niî letentori de cel pucin -O aed uni, care vor ii depuse la casa societăței 8 ’ile înaintea a dunărei generale, adică pene la a- c. Ordinea dilei va fi: ila- ortul consiliului de administra dune asupra ges- dunei afacerilor de la 1 Ianuarie pene la 1 Decembre 18 • >; (aportul comisiunel censorilor și a direcțiunel g nerale; 3. încheierea socotelilor pe 1876. 4. Modificarea unor articole ale Statutelor; 5. Alegerea censorilor pentru revisuirea bilanțului pe anul 1877. 6. Propuneri eventuale din partea acționarilor în con- formitate cu $ 63 din Statute. Bucuresci, 1877. Consiliul de administrațiune. Președinte, DIMITRIE GHICA. DE IlTCHmiAT, cu preciuri moderato, apartamente, pra vălie și localul ce ’l ocupă „Banca de Bucuresci* în pa- latul „ Dacia*, precum și un apartament în fosta casă Resch din fata teatrului național, 9 9 Informatiuni la direcțiunea societăți „Dacia* 5 3 * ⁷ 2278 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3 (15) Api ilie 1877 -DACIA. SOCIETATE GENERALA OE ÂSIGU. ARE IN BUCURI SCI Conform art. 61 din statutele societăței, face cunoscut D-lor acționari că: A cincea adunare generală a acționarilor societăței wDa ciau se va ține Joi, la 28 Aprilie (10 Maî) 1877, la ora 1 după amedă, în palatul societăței, din strada Mogoșoei. La ordinea dilei vor fi următârele chestiuni: * I. Raportul general; II. incheerea socotelelor pe anul 187c; II¹ I ropunerile cari s’ar putea face de acționari, eon»oi i a art. 68 din statute, sau de consiliul de administrațiune. IV. Alegerea a dom membri ai consiliului de adm. nistratiune, conform art. 24 din statute. 5 Pentru esercitarea drepturilor, D-lor acționari li se a- trage atențiunea asupra următorelor articole din statu- tele societăței: Art. 63. Spre a face cineva parte din adunarea gene- rală, trebue să fie posesor de cel pucin 5 acțiuni cari dau dreptul la un vot. Nici un acționar nu va putea întruni mai mult de 10 voturi pentru densul și alte 10 ca mandatar, ori care va fi numerul acțiunilor ce va poseda sau va presenta. Art. 64. Nimeni nu va putea representa pe un acționar decă nu va fi însuși acționar. Dreptul de votare se va le- gitima prin depunerea acțiunilor în casa societăței cu 8 dile maî înainte de diua fixată pentru adunarea generală. Bucuresci, 26 Martie, st. v., 1877. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIUNE.