4 L ROMAMEI ABONAMENTUL: PU AN, TREl-țECI și șiSE; șiSE LUNI 20 LEI (ântâiu Ianuarie și ânteifi Iulie) ANUNCIURILE: LINIA DE TRKT-DECI LITERE TREI-DEOI BANI (inserare '. Il-a și mal departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, pAnâ la eincl-deei linii, cinei lei: eră mii mare de einei-deel linii, 18/7 însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci, la 23 Martie 1877. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I C. I tiann No. 677. CARO ' Prin grația lui DumneiJeti și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănetate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No 6,299; Vedend jurnalul consiliului miniș- trilor No. 11, din 8 Martie curent; Pe temeiul art. 1 din legea maxi- mului taxelor comunale, Am decretat și decretăm Art. I. Comuna urbană Iași este au- torisată a percepe următârele taxe : si B. - 10 - 61 - 30 de ocaoa măsline. de ocaoa serobâlă a n+m-ma J i n I rar, v/io/inf o n 1 i 1 nr c«Y ConsfaiitînopoU, 10 Aprilie. — Târla trărais astădl uA depeșă circulara către toți ambasadorii otomaul îu străinătate. In acâstă circulară Pârta ar face obiec- țiuol la protocol și ar respinge condițiu- nes de desarmare. Viena, 10 Aprilie.— Se felegrafiâză din Peiersburg , cn data de astădl, către Co- respondența Politică: Depăși din Constantinopoli, primite de personagie însemnate, dic că Pârta racusă protocolul și respinge cererile Muntene- grulul. Pe lângă acestea, Pârta refusă de a trămite uă misiune specială la Pe’ers- burg Acâstă atitudine paralisâză dorin- țele de pace ale Rusiei și resultatele ce se isteptau de la semnarea protocolului. Berlin, 10 Aprilie. — împăratul ar fi refusat de a primi cererea de retragere a D-lul Bismaik, care ar lua uu congediu destul de lung. Regele Italiei a trămis un vas de ala- bastru marelui Cancelar. Gazeta Germaniei de Nord, desmințind bâla împăratului Alexandru, dice : „Comu- nicațiunî personale sosite filele din urmă nu permit a ne îndoi că împăratul este să- nătos.“ Constantinopoli, 10 Aprilie sera. mera a respins ori-ce concesiune terito- rială muntenegrulul ca 65 voturicontra 18 Impresiunile lumel diplomatice sunt fârte negre. Constantinopoli. 10 Aprilie, sâra — In depeșa circulară adresată Puterilor, Pârta promite de a esecuta reforme în or- ganisarea sa interiâră , dâră nu aderă la protocol. Respinge condițiunilo relative la desarmare; cere puterilor de a angagea pe Muntenegreni să fie mal moderați în re- vendicațiunile lor. Delegații muntenegreni vor avea mâine uă întrevedere cu 8avfet-pașa. (Havas) ■ eauc 'zameia ”ivinana, in nue, c; man iu uuipui comeieu^ei *i ue amin Turcia voesce resbelul fiind că este prin intermediul representanților sel împinsă de fanatismul populațiunilor sale și de temerea ce încercă omenii săi de Stat, daca amână lupta, de a nu mai găsi nisce circumstanțe așa de favorabile. Publicăm dupe Republicafrancesă textul oficial al protocolului. No. 1. Protocolul relativ la afacerile Turciei, semnal la Londra, la 31 Martie 1877. Puterile cari aii întreprins în co- mun pacificarea Orientului și aii par- ticipat în acest scop la Conferința din Constantinopoli, recunosc că mijlocul cel mai sigur de a atinge scopul ce șl au propus este de a manține îna- inte de tote înțelegerea stabilită între densele într’un mod așa de fericit și de a afirma din noii împreună intere- sul comun ce au pentru îmbunătățirea sortel populațiunilor chrestine ale Tur- ciei și pentru reformele ce urmesă a se introduce în Bosnia , Herzegovina și Bulgaria pe cari Pârta le a primit, fără a le aplica ea însăși Ele iau act de încheiarea păcei cu Serbia. Cât pentru Muntenegru , puterile consideră ca de dorit, în interesul u- nul arangeament solid și durabil, rec- tificarea fruntanelor și libera naviga- țiune a Boianei. puiațiunu Puterile con tderă arangeamentele (generale. In facia acestor bune disposițiunl ale Forței și a interesului sâu. învedi rat de a le da imediat urmare, pute- rile se cred întemeiate a spera că a- cesta va profita de liniștea actuală pentru a aplica cu energie mâsurele destinate a aduce condițiune! popula- țiunilor chrestine îmbunetăți rea efec- tivă reclamată în mod unanim ca indis pensabilă linistel Europei, si că uă dată intrată pe acestă cale, va înțe- lege că este de onârea sa, ca si de interesul sâu, de a persevera în acesta într’un mod leal si eficace Puterile șl propun de a veglua cu îngrijire prin mijlocirea representan ților lor la Constantinopoli și a agen ților lor locali, în modul după care promisiunile guvernului otoman vor fi esecutute. Deca speranța lor s’ar afla încă uă dată decădută și deca condițiunea su- pușilor chreștini ai Sultanului nu ar fi îmbunătățită ast-fel în cât să prevină reintdrcerea unor complicațiunl cari turbură periodic repausul Orientului ele cred că trebuesc a declara că o asemenea stare de lucruri ar fi incom- patibilă cu interesele lor si acelea ale Europei în general In asemenea cas, se reservă de a avisa în comun la mijlâcele ce le vor crede mai proprii pentru a asigura bunul traiu al po- pulațiunilor chestine și interesele păcei cari au intervenit saii carî au să in tervină între Portă și cele doue prin- BULETIN ESTERIOR fnformațiunile cari sosesc din Con- stantinopoli în privința primirel ce va face Porta protocolului semnat de pu- terî, dice Independența Belgică, sunt încă contradictorii. Pentru un moment domină nota pesimistă. Se pretinde că condițiunile desarmărel și ale pă- cel cn Muntenegru ridică obiecțiuni grave, că un angageament cu princi pele Nicolae este ncrealisabil, că chiar delegații muntenegreni recunosc acesta șî cer de a părăsi Constantino- poli . că pentru a fortifica politica lor, ministru turci voesc a o ratifica de cipate ca un pas îndeplinit spre linis- ce care este obiectul dorințelor lor comune. Ele invită pe Portă a I considera punând armatele sele pe picior de pace afară de numărul de trupe indispen- sabil pentru menținerea ordine!, și punând în lucrare , în cel mal scurt termen posibil, reformele necesare pentru liniscea și bunul traiu al pro vmcielor, de starea cărora conferența s’a preocupat. Ele recunosc că Porta s’a declarat gata a realisa uă parte importantă dintrensele Ele iau act în special de circulara Porțel din 13 Februarie 1876 și de deelarațiunile făcute de guvernul oto- i-1 Făcut laLondia. la 31 Martie 1877 Semnat: Munster; Beust, L d Tlar- court Derby, L F Menabrea; Schu waloff. 1 No. 2. Proces verbal al unei întru- niri ținută la Foreign-oficiu la Martie 1877 D comite Munster, ambasador al Germaniei D. comite Beust,. ambasa- bor al Austro-Unganei; D marquis d’Harcourt, ambasador al Franței; D comite Derby, principal secretar de Stat al majestățel Sele Britanice pentru afacerile străine: D general comite Menabrea, ambasador al Italiei, și D. comite Șuwaloff, ambasador al Rusiei, s’aii întrunit astăzi la Fo 31 Martie 12 Aprilie) 1877 MONITORUL uFiUAL AL UMÂNIEi reign-Officiu pentru a semna protoco- lul propus de Rusia, relativ la aface- rile Orientului. D. comite Șuwaloff a făcut decla- rațiunea următâre remitend un pro memoria în mâinele secretarului de¹ Stat al Majestățel Sale Britanice: de care se vorbesce va fi considerat ca nul și neavenit. Londra 31 Martie 1877 Semnat' Derby. SENA TUJ „Deca pacea cu Muntenegru se în- cheie, și Porta primesce consilieleEu- ropei și se arâtă gata a se pune pe picior de pace și a Întreprinde în mod serios reformele menționate în proto- col, să trimiță la St. Petersburg un trimis special pentru a trata de desar- mare, la care Maiestatea Sa Im pâra tul ar consimți din parte’!; „Deca măceluri asemenea cu ace- lea cari au însângerat Bulgaria ar a- vea loc, acesta ar opri necesarmente masurile de demobilisare.“ D. comite Derby a cetit și înmânat fie căruia din i el alți plenipotențiari o declarațiune a cărei copie este a- nexată la presentul proces verbal D. general comite Menabrea a decla- rat că Italia nu este angajată prin subscrierea protocolului din acea di de cât pentru atât timp cât înțelege- rea stabilită intr’un mod fericit între tote puterile prin protocol va fi men- ținută ln urmă s’a procedat la semnarea pretocolulul. Semnat: Munster; Beust: L. D' Harcourt; Derby; L. F Mena- brea; Șuwaloff No. 3 Declarațiunea făcută de co- rnițele Derby înainte de subscrierea protocolului. Subsemnatul, prim secretar de Stat' al Majestățel Sale Britanice la aface- rile străine face declarațiunea urmă tore în privința protocolului semnat astădl de către plenipotențiarii Mare! SESIUNEA ORDINARĂ Britanii, Germaniei, Austro-Ungariei, Franței, Italiei și Rusiei: Considerând ca numai în interesul păceî europene guvernul Majestățel Sale Britanice a consimțit a subscrie protocolul propus de guvernul rusesc se înțelege der că în cașul când sco- Ședința de la 2 Februarifl, 1877 Președința D-luT vice-președinte Lan Ghica asistat de D-nil secretari Bem Ștefan și Rășcanu Dimitrie. (Urmare) D. M. Cogălniceanu. D-lor senate I vS rog fârte mult să nu închideți discuțiunea pentru că voesc să nu vă aflațl în posițiune să votați mârtea Universități de Iași sub cuvântul că Constituțiunea ar voi acâsta ! Când Constituțiunea ar avea păcatul de a voi acâsta, când Constituțiunea ar condei e la uciderea unei singure șcâle, eu aș fi cel d’ântâiu care as cere modificarea constitu- țiuuei. Dar acâsta nu este esact, Coustitu- țiunea nu ucide nici uă șcâlă, ea este fă- cută pentru binele acestei țâri, ea este fă- cută pentru a ascerne luminarea ear nu pentru a conduce la uciderea unul mare aședământ pe care l’afi fondat âmeniî îna- inte de Constituțiune (aplause). Asemenea D. ministru face erâre când dice că nu are mijlâce de îndreptare; eu voi să’l dovede- sce eă legea ’i pune pentru acâsta la dis- posițiune mijldce demne de profesori, âră nu draconiane. Și vă mal rog să nu închi- deți discuțiunea, pentru că am a face și o moțiune, moțiune pe care o voi modifica după atitudinea ce vor avea D-nil miniștri Se pune la vot închiderea discuțiu- nel și se respinge. D. vice-președinte. Sunt 5 ore trecute voițl să amânați discuțiunea pe mâne saă voițl să prelungiți ședința astă-di. Voci. Pe mâne. Alte voci. Astă-dl sa isprăvim. D. Or&cu. Eu vă rog să stăm aici ca să isprăvim. D. ministru al lucrărilor publice. Viii cu âre care drept la simpatiele acestui Corp, cum v’am spus mal alai tăerl. să mâ adreses Senatului și să ridic vocea sus, rugându-vă, D-lor senatori, să nu amânați discuțiunea pe mâne, căci sunt pagube e vidente din perderea unul timp prețios, și D. Oogâlniceanu scie că eh sunt așteptat ca ministru de lucrări publice să discut cestiuni do miliâuo și acum sunt silit să staQ aici. VS rog dar să prelungiți ședința iu vuuvu Vckllvl 0UV » o * pui ce ’s! a propus nu vafi atins, maî ?l isprăvim țn asiă sâră. ’ . J ¹ __ R M i Aon I m/u este. . . . D. ministru al instrucțiunel pnblice. Pentru alte cașuri am dis. D. Cogălnieeanu. Așa ați Să ’ml permită onor. D Chițu a’î spune că nici oti, prin interpelațiunea mea, nu cer ca D v. să declarați de îndată de demisionați po profesori ce nu ’șl fac datoriile lor; sunt fârte liberal ca și D-v. iubite amice. D-le Chițu; nu vâ cer dară să recurgeți de în- lată la destituțiune.—vâ cer numațl să u- sați de mijlâcele gradate ce vă dă legea, luându-vâ, paragraf după paragraf, și a- plicând legea. ’Ml voi permite a vă consi- lia să luați acel paragraf, în special, unde din fericire este chiar scris cuvântul spe- cial de profesore spre a numai fi vorba de ecbivocitate. Etăcediceart. 396: „Pro- ..fesoril car! vor c'dca datoriile co le sunt „impuie prin acâstă lege, sâucari ar com- „promite în veri ce mod demnitatea carac- „torului lor; voi li supuși după cașuri, la advertiment, censură, suspenaiune safi des- „tituțiune.” Așa dară nu D-v. ci comitetul perma- nent al instrucțiunel publice, împreună cu D. ministru să useze de autoritatea colec- tivă care ’I este dată de acest articol din lege Ați găsit că un profesor nu și a fă- ;ut datoria, împedicat de la acâsta prin uă altă funcțiune, — și ori ce ar dice D. ministru faptul e positiv că decadența, Universitățel de lași provine dincausă că mulțl p;ofesoii cumulăfuncțiuni incompa- tibile cu profesoratul, —este datoria D-lul ministru să ceră, împreună eu comitetul, ca acei din profesori,să opteze intre acele ocupațiuni și între catedra D-sale. D-vâstră, D-le ministru, singur ați dis că noi ou avem ilustrațiunl ca nomele ace- lor profesori ce sunt gloria Universităților Franciel, Germaniei, Italiei, și așa esie. Apoi dacă și micile și neînsemnatele ilus- trațiunî eo avem la Universitatea de Iași, se pun de D-v. îu dosul Constituțiunel spre a fi apărate de penalitatea ce li se cu- vine pentru neîndeplinirea îndatoririlor lor, prin acest mod de argumentare înțelegeți D-v: a desvolta Universitatea și chiar a menține prestigiul profesoratului? picețî că cine dice drept dice datoria. Apoi dacă tâte drepturile, după D-v., sunt și datorii, atunci ce se face cn liberul arbitru ? Așa dară admitem că un profesor este ales fără să scie, cum susțin unii din D-nit profe- sori de la lași și prin urmare pot ipce că se pâte întâmpla ca cineva și dormind să fie ales representante al națiunel îo Senat, representante al națiunel îo Cameră,—con- secințe argumentației D-sale de drept și datorie ar fi ca acest domn trezindu-se, n’ar avea dreptul să ijicăîn liberul sâfi ar- bitru: “ou primesc/ Despre Camera desființată, care a trecut în domeniul istoriei, putem acum vorbi, putem a’î rosti judecata, întocmai cum E- giptenil judecau pe regii lor după mârte. Voi vorbi dară de Camera trecută. In a- câstă Cameră cunosceam pe âre cari depu- tațl cari se trezeafi deputațl, fără a fi seiut ceva de alegerea lor. Era numele lor cel mare care le atrăgea sufragiul alegătorilor. EI bice, aceștia safi conformat teoriei D-v., el aii remas deputațl fiind că și el diceafi că nu afi dreptul să refuze pentru că uă dată aleși dreptul devenea datorie! Apoi comentând așa teoria drepturilor și a datoriilor, ce se face cu liberul arbitru care domină tâte legile din lume? Nu, D-le ministru, dreptul implică datoria dară nu este însăși datoria. Numai după ce primim a usa de un drept, contractăm și obliga- țiunea de a ne face datoria. Stă în facul- tatea nâstră să devenim senatori safi de- putațl saii să rămânem simpli muritori. Stă asemenea în facultatea nâstră de a de- veni profesori, și uă dată profesori! ne in- cumbă obligațiunea de a ne face și dato- ria de profesori. Precum când primim a ti senatori safi deputațl contractăm obliga- țiune a ne face datoria de representanțl al națiunel’ Stă tot așa în facultatea nâstră că fiind senatori și alegându-ne apoi și deputațl să optăm precum vedem și depu- Iați cari alegându-se senatori, oplâză pen- tru acest din urmă mandat. Așa dar vedeți că și unii și alții n’au călcat uă datorie a lor pentru că au usat de un drept. Apoi până unde o să mergem cu aces- te teorii constituționale? Unde o să ajun- gem cu interpelațiunea mea puîudu-vâ în dosul Constituțiunel ? D-le ministru, nu vedeți că se înăspresce discuțiunea? Nu iede)!, D-le ministru, cl ne punem în don6 tabere dușmane una care susține că drep- tul impune datoria? Eu m’am silit onor. D. Chițu și*acâsta contrarie avi ului mal multor senatori de dincolo de Milcov. să despart acâstă cestiune de ori ce teorie constituțională, și prin urmare și de ori ce luptă politică. Nu am vorbit de cât de profesori, și n’am cerut de cât ca " profesorii să ’șl îndeplinâscă datoria lor și numai când am vâdut că profesorii vin cu desvinovățirl care compromit demnita- tea și misiunea lor de profesori, și numai când am vâdut pe minister că până la un âre-care grad admite acâstă desvinovgțira atunci am dis și efi un cuvânt. Nu critic opiniunea politică acutăruia sau cutăruia profesor ci critic numai neîndeplinirea da- toriei sâle. Când voi vorbi de listele elec- torale, când voi vorbi de alegeri, când voi vorbi de vrăjbile care astă-dl s’a introdus îa partidul național-liberal de peste Mil- cov, atunci voi arăta cine a adus aceste vrăjbl, atunci voi face politică, atunci voi face interpelațiunl politice. Astă*4I nu voi să vorbesc de cât de profesorii ce nu ’șl fac datoria. Astă-dl voesc numai să fac ca Senatul să pună degetul pe un râfi și să 4ică : etă râul, el trebue vindecat, acel care fac acest râfi trebue să fie îtnpedicațl de a’l mal face în viitor. El trebue să fie blamați de către Senat și de către guvern, eum deja el sunt blamați de cea mal mare parte a țârei de dincolo de Milcov. D. ministru al instrucțiunel publice D. Apostoleanu a dis că am violat legea... D. M. Cogălnieeanu. Nu (Jic acâsta, dâră susțin că D-v., în privința Univeisi- tățel de Iași, necunoscând împrejurările de acolo, nu usațl de midlâcele ce vâ dă le- gea spre a îndrepta râul. Și de aceea ’ml am permis de a vâ. interpela spre a vg des- coperi răul, spre a vâ da impulsiunea de a’l precurma. Nu puuînîndoâlă sentimen- tele D-tale și dorința D-tale, de a vedea că progresâijă scâiele sub D ta, și ceea ce va face culmea gloriei administrațiunel D-tale va fi când Universitatea de Iași va deveni alt-fel de cum ea a fost pânâ acum ! De aceea iubitul meu amic îți dic : euragiu ’ Iți dic : nu se cuvine ca, pentru uă cole- gialitate să sacrifici cel mai mare institut care ’l are Moldova, care le este avan-gar da Românismului în faciă cu străinismul (Semne de aprobări). Constituțiunea prevede că profesorii de Universitate, afi dreptul de a trămite câte un senator; prin acâsta li se dă un avan- tagiu de care trebue să ținem sâmă și noi ₗjL"f și D-lor. Cum ? Noî toți proprietarii mari și mici, inteligență, industrie, comereifi, muncă, toți cetățenii acestei țâri nu avem drepturi electorale decât odată, oniînP?- grad direct, alții în gradul al doilea. Sin- guri numai profesorii de Universitara au îndoite drepturi electorale: ei volâsă ântâiu în colegiul nude ’I duc inteligența sau .- vorea, și apoi, jca profesori. m'aț votâiă a doua âră¹ spre a trămite uu mandatar spe- rai în Corpul matur. El bine țcâud. Con- stituanta a dat profesorilor uu asemenea drept îndoit, s’a ocupat ea să dea acestor profesori numai drepturi, fără să le prnă oicT uă îndatorire? Eu cred că nu a fost acâsta intențiunea Constituantei. Eti cred că atunci când Constituanta a dat drept universităților, ca persâne mo- rale, să ’șl trămită mandatari speciali în Senatul național ea și a dis că cel-l’alțl profesori, recunoscători de acest drept, sciind că interesele lor sunt încredințate unui representant special, el ’șl vor dice că prin însuși acâsta s’a impus celor alțl profesori îndatorirea morală de a rămânea credincioși catedrelor lor; căci lor, întoc- mai ca vestalelor din timpurile cele vechi li .s’a Încredințat întreținerea focului sa- cru. luminarea națiunel¹ Ce ati făcut însă D-lor ? EI ati stins focul sacru 1 (Aplause sgomotâse). Acâsta s’a făcut! Veți dice D le minis- tru, ce vreți vrea ’ Veți ijice că Constitu- ;iunea le dă dreptul și că dreptul este da- torie ; v’am combătut acâstă teorie. Veți lice că nu aveți lege; susțin că aveți; sus- țin că Constituțiunea nr vâ împedică de a le aplica legea. Susțin că precum Senatul și Camera, care represintă interesele țârei și morale și financiare, au dreptul să dică; cum dăm lâfă soldatului ca să apere țâra de duș- manii din afară, asemenea dăm lâfă și pro- fesorelul, pentru ca să apere națiunea de dușmanii din întru : de ignoranță. Precum dară țâra cere de la soldatul s?u să ’șl facă datoria, precum cere de la iudecălor să dea justiție, asemenea are dreptul și datoria să câră de la învățător ca să’șl îndeplinâssă misiunea pentru care este plătit, ca să țină scâla ; âiă ce Con- stduțiunea. âtă ce legea, âtă ce dreptatea, âtă ce bunul simț, âtă ce moralitatea cere și reclamă! Ninre mal mult, nimic mal pucin, acâsta nu mal vreau eu, ca profeso- rul să fie profesor! și din acâstă cestiune, uă mal repet, nu vreau să fac uă cestiune politică, nu vreati să fac uă politică de luptă, uă cestiuue ministerială. Interpelațiunea mea nu are de scop, uă declar sus și tare, să aducă uă schimbare în guvern, să aducă la putere persânămea sad pârlitul meu Mal dăună-di am vâijui într’un jurnal uă declarațiune de un număr dv deputațl, susținând că eu fac oposițiu- ne în speranța numai să ajung la un scop, câud eu nu sunt de loc șef de partită. Nu D-lor, acâsta nu este în intențiunele mele. Numai hatmanul Velișcanu în Iași și Chi- miță în Bucurescl, numai ei ar putea dice . că sunt șefi de partite! Nu intră îu de- prinderile mele de a mâ lăuda pe sine-ml, de a ’ml atribui titluri ce nu am și nu vo- esc a avea. Nu m’am lăudat dară nici uă dată că represint un partit, că sunt șeful M0NITOML OFIClăL âL ROMÂNIEI anul-partit; un dis numai că eu membru . diu partilul uațional-liberal. că eu mem- brul comitetului de la .Mazar-Pașa, că eu membru îu comitetul de redacție a Alcg'-l torului liber, am de datorie de a da stri- gătul de alarmă pentru greșalele ce co-’ mito pârlitul liberal ajuus la putere, și tot ca atare am dis și repet că Universi- tatea de lași este îu decadență ! Atât am , i₍"Ț atunci, D-lor, eti voiti fi cel ântciâ calei voiu propune să ’l încununăm cu dafini -și - țot odati să >e dăm și agregați, dlir ațW suntem departe de a ne afla într’uă asdme- ’ nea frumâsă stare de lucruri, onor. D-ni senatori, după legea instrucțiune! publice, profesori! ’șl fac singuri orariul prelecți- unilor lor. Așia fiind. întreb pe fie-care profesor de bună credință—și sunt multl fârte res- pectabili, fârte de bună credință — ’l în- treb, dic, când ’șl face orariul, când el pune numai 3—4 ore pe sf p'ămână a face el acâsta dicâudu’s!: ’m! stabilesc numai trei ore de activitate pa săptămână pentru că în cel alt timp am să fiti advocat, am să fiu judecător etc. ? Nu. Ci fie-care ’șl dice: ’ml hotărăsc numai trei ore de pre- lecțiuni pentru că din nenorocire noi u’a- vem acele midloace pe cere le au profesorii in alte țâri, nu avem literatura speciali- tățel nâstre; trebue singur! să ne adunăm materialele cursului din alte limbi, trebue să traducem, trebue să adaptam la inteli- gința studenților noștri materia, speciali- tatea nâstră; trebue chiar să creem uă lim- bă sciințifică. De aceea profesorii noșlri pe lîngă orele de prelecțiune trebue să in- trebuințeze un număr induoit de ore spre a se pregăti peniru prelecțiunî. D. Chițu carele a fost in Universitățile germane scie că profesorele Thiebaut fă- cea trei ore pe di de Pandecte; la noi n este așa, și nu pâte fi așa. Eti nu blamr dâră că sunt numai trei ore pe septămâu- afectate ocupațiunel unu! profesor, pentru că cred că la n<>T un profesor nu pâte să dea mal multe prelecțiunl, având nevoie el insușl să’șl studieze materia; dâră când vâd că unii profesori îșl intrebuințâză in- tervalul ce le permite prelecțiunile, nu in- tru a studia, intru a se pregăti dâră pen- tru a fi funcționari, a fi membri la Curte și în Tribunale, cari reclamă 7 și 8 ore pe 4i, că apoi tot acești D-nl maî primesc să fie și suplinitori al altora cari legiferă in parlament legile ce tl apoi le calcă ca pro- i fesorl, eti sunt atunci in drept de a sus- ține, că chiar prelecțiunile ce le țin nu sunt de cât uă ironie. Dâră vâd că dupe raportul secretarului Universităței din Iași intr’un intreg semestru, onor. D Urechiă n’a lipsit ca profesor titular de cât de doă ... , rog pe D. ministru de justiție să câră de la președintele Curțel să’i dea lămurire dâcă D. Urechiă ca magistrat îșl făcea datoria, și dâcă n’are lipsiri, și dâcă se va cons- tata că D. Urechiă n’a lipsit de la iudato- ririle sâle de magistrat, atunci șă fie in- credințat colegul seu de la Culte că ab- sențele profesorului sunt mult mal mari 2202 MONnokt L OFiUlAL AL KU fAiNlH 31 Marii». ț12 Aprilie) 18 de cât sunt arătate do secretarul l’niver- sitățel. Și acum fac apel la experiența D-lul Chițu să spună insușl dâcă creeril celei mai vaste inteligențl pot c mcepe ca m om in s irea actuală a culturel și a li- P, ntru ce? Pentru că in adevăr el n’att teraturel nâstre să pâtă fi in posițiune să publicul ace a numeros care se găsesc in țină două catedre, din cari una pentru uă ; statele înaintate și cari măresce mijlocul materie pentru c re nu este competinte. lor de viețuire in mod deși moderat, deră Finanțele și economia politică — și inedstulător ; sciința nu este cultivată, a- pâte să fio tot-d uă-dară și bun magistrat, preciată im România ■ a in Franc’a, ca in Activitatea ereerilor este ea uă luciîire; Germania. \șa este, D-lor; deră acolo manuală;, este ca acea ocupațiune care।chiar profesorii de la Universitatea din constă in a intârce uă râtă 12 ore d aren- Berlin, totuși nu se aleg senatori satt de- dul ? Sunt pucine geniurl cari pot a’șl putațl de cât prin escepțiunl. Este lucrul ține inteligiuța într’uă mișcare de 12 ore. cel mal rar de a vedea profesorii de la Acestea chiar sunt răii; un secol nu nu- mără câte trei, patru asemeni geniurl, și negreșit că ele nu se vor găsi tocmai ia Iniversitatea de la Iași (ilaritate). Nu se discută așa D-le ministru; mal bine venițl francameute și dicețl: D4or senatori, este un reu îl recunosc cu D-v.; dâră n’am avut curagiul do a’i lovi singur - ca să nu primesc votul de blam al Se- natului cum am vărjot că au pățit D. Maioreseu și Teii. Să ne unim dâră cu toții și Împreună să îndreptăm răul. Att socotiți că acest "enat, care sub tdte guvernele a dat dovedi de dragostea, de simpatiele ce brănesce peu- ne ea iu Bucuresci de a găsi a doua ocu- tru învățământul public, carele a lovit pe pațiune eompatib lă cn profesoratul, cu toți acel miniștri, cari șl att permis de a tâte că mijlâcelede viețuire, suot mal u- lovi lumina și viitorul națiune!, socotiți, șâre de cât iu Bucuresci. Eu dâră cred eă eă acest Senat nu va înțelege acest lim posițiunea profesorilor din Iași trebue im bagi ti, și împreună cu D-vâstră va lua bunfitățilă și cred încă că insușl Senatul tâte mttsurila spre a vâ pune in posițiune । nu s’ar opune să le sporâscă avantagele de a putea reprima tâte resistențele ile- materiale eu condițiune insă ca apoi să gale ? fie profesori. In adevăr, D-lor senatori, ce osie uă U- niversitate ⁹ Universitatea este uă colectivitate inte- trăi acolo, nude aii domiciliul stabil, unde lectuală pusă in capul învățământului pu-!att familie, unde au prin urmareși altein- blic, este uă asociaținue de profesori și demănărl, pot a sa depărta mal mul e luni de studenți. Când studenții lipsesc, pro-;de la centrul ocupațiunilor lor, că pot să fesoni numai conslitue Universitatea; când orănduescă și supleanțl și să’l plătâscă profesorii lipsesc, studenții n’att ce mal fice la Universitate, și prin urmare nu mal esistă acea colectivitate intelectuală, care este pusă de lege ca corâaă, ca farul de lumină al culturel unei națiuni 1 Eă v’am arătat D-le ministru ca in Iași, sunt, pot fi studenți; arăta iml acum și D-vâstră că sunt acolo profesori! Și nu cu D nii Răș- canu, Roșu și Urechiă fiind judecători și suplinind și catedre streine veți putea fa- ce ca Universitatea de Iași să fie avan- garla Românismului. In loc de a veni cu projectul D-vâstră de agregați căci aceș- tia au să fio și mal pucin apțl de cât de profesorii actuali. — Venițl mal bine cu un project, prin care să cereți de la na- j țîune mijlâce, nu numai de a face ca pro- yiuuo mijiuuo, uu uumax un « mw va piv-, regulă generală, ca datorie morală. Uă es- fesoril actuali să remâoă la Universitate, jcepțiuneinsă esistă. Acâsta este privitâre dâră incă ca să dațl acestor Universități la representațiunea specială a Universită- noul forțe, ilustrațiunî reale cari astăzi îl ților in Senat. Recunosc că aci profesorul lipsesc. Dațl dâră profes rl âră nu agre- ales are datoria de veni iu mijlocul nos- gațl. Onor. D. Orescu avea dreptul să ne tru Dâră și aci â’ă cum se petrec lucru- spună . ItiațI sâma, profesorii la noi nu rile in colegiul electoral al profesorilor, sunt ca in Germania, ca in Francia, trebue Aceștia se adună și se consultă pe cine să să le dațl invoire de a sa deda și la alte ocupațiunl. cele-alte Universități germano consimțind să mârgă la parlamentul din Berlin Mii mult incă la Lipsea, a căreia Univer- sitate numără studenț I cu miile, și unde e înalta Curte de Casațiune pentru proce- sele comerciale din tdtă Germania, intrebe D. Chițu decă un membru de la acea curte vrea să se facă și profesor, seu ddcă un profesor de la Universitate a solicitat vre uu post la acel mare tribunal al justiției comerciale — Eu sunt din aceea cari se susțin că numai cu șdse mii franci pdte uu profesor să trăâscă și acâsta mal a'es in Iași, unde profesorii nu sunt iu posițiu- fie profesori. Apoi, D-lor, cum găsiți că âmenil cari nu sunt mulțumiți cu 6 mii franci de a din acei șâse mii lei ? cu ce dâră mal re- mâu spre a putea veni in Bucuresci și a juca rolul de legislator ? Vin acum, D-le ministru, a îndrepta simțul cuvin elor mole, dise de mine, când am susținut că precum este episcopul le- gat sâfi chiar cununat cu mirâsa sa spiri- tuală, cu episcopia sa, tot așa un adevărat profesor trebue să fie pănă la mârte ne- deslipit dd categra sa; de aceea, când un episcop mdre se și <)ice că episcopia sa a remas văduvă. Cunoscepiscopl cari n’att voit până la mdrte să se desparță de epis- copia lor chiar când li se oferea Metro- polia. Asemenea trebue să fie și profesorul in trămită in Senat ⁹ Care este acel profesor, nu numai cel mal inteliginte, cei mai in- dependent, deră și acela care prin posi- țiunea sa de familiă, de avere, pdte să pri- mâscă mal ușor acâstă sarcină? Și atunci, âre socotiți că aleg pe acesta având ochii închiși fără să’l intrebe dâcă pâte priimi acâstămisiuneon rabilâ? Socotiți că dâcă onor. D-nu Cobălcescu nu vrea să vină iu miji icul nostru, profesorii I ar fi putut sili să vină ? Apoi deja nu avem câte va esemple ca profesorii aleși din partea Universitățel sa fi refusat mandatul ce li se da, și atunci colegiul profesorilor att ales pe altul⁹ Apoi de ee profesorii cari se aleg in alte colegiurl unde nu att măcar nici acâstă În- datorire morală de a priimi un mandat nu usâză de liberul lor arbitru spre a refusa? Noi, din contră, îl vedem alergând cu gu ra căscată dupe alegători. Așa fiind de ce D-le ministru să ne jucăm cu asemene, pretențiunl spre a nu îndrepta răul? Estr un pericol național dâcă Universitatea de Iași va merge cum este astăzi. Acesta tre- bue să uă recunâscețl și D-vâstră. Dâcă este un reu a 4is representantele Univer- sitățel din Bucuresci, este că s’a făcut uă nedreptate profesorilor, că in contra legel li s’a tăiat sporirea salariului in confor- mitate cu gradațiunele! Da, sunt și ett cu D-vâstră ; recunosc și ett că contrar legel și nedrept s’a făcut acestă oborâre a gra- dațiunel. Ddră recunâscețl și D-vâstră că precum rett se face de se taie dreptul la sporirea salarielor, tot așa este rău când profesorul lipsesce de la catedra sa. Precum națiunea dice ostașului: fiî oșten; magistratului: fii magistrat, n’are ea drep- tul să dică și profesorului: fii profesor? Națiunea face sacrificii ca să fii conduce- torul civilisațiunei române. Națiunea dâră, are drept să (Jică acestor profesori: Fiți alt-fel de cum ați fost penâ astădl (aplause). Aceste adevăruri, se pare, D-le minis- tru, nu că nu le recunâsce dâră că nu vo- esce a le mărturisi in public. De aceea vă mărturisesc că sunt fârte întărîtat, pentru că nu asceptam asemenea respuns întorto- chiat din partea D-lul ministru al instruc- țiunel publice; și dâră ca să mâ pot stă- pâni sunt silit casăbeatt un pahar de apă (Ilaritate). N’am găsit desvinovățire pentru amicul meu D. Chițu de «ât numai în scusă sa că voesce ca un gentilemai să ferâscă de un blam pre niște âmenl cari sunt profesori. Mă voiu mărgini dâră îu o moțiune care nu pârtă uu caracter politic, mărginindu-ne numai a cere îndreptarea râului pre calea legilor în ființă ; dâră declar că dâcă se va pune discuțiunea pe un alt teren, pe terenul politic atunci și ett ’I voitt urmări pre D-nil profesori, afară din Universitate 31 Martie (12 Aprilie) 1877 monitorul oficialal româniei de exemplu în programul D-lor cart des- minte programul partitulul național și li- beral ; ’I voifi urmări mal ales în mijldeele ce le întrebuințeză spre a pune îu lucrare programul D-lor O mal declar încă odată publice îu privința profesorilor de la 4isa că în cestiunea Universitățel nu urmăresc pre dmenil politici, chiar find adversarii mei; nu urmăresc de cât pre profesorii cari nu’șl fac datoria; și aci nu distingi nici pe amici, nici pe inamicii opiniune- lor mele. Eă nu fac din acestă discuțiune uă cestiune politică și încă mal puțin uă cestiune ministerială ; nu bla nez nici un mare institut de învățământ superior se minut nici chiar acte ministeriale, și din corespundă la trebu nțele materiale și in- toți câți aș blama mal puțin este D. Chițu, pre carele cu tdtă indulgența sea pentru cete ce se petrec în sculele de peste Mil- cov, îl proclam un zelos apârător al des- voltăril naționaltățil ndstre nu numai aici, ci și peste hotare. Eu cred dâră D lor, că D. Chițu îndelung nu pdte să sufere acâ- s'ă stare a Universității din Iași; efi cred că D-sea va recundsce mal cu semă că un om carele a pus uă petricică cât de mică la acel edificiu, nu este permis să vâi)ă cu nepăs re în ce stare a adus pasiunile ) olitice niversitatea de Iași, căci tăcând ar legitima înce;cătile ce deja să facă pen- tru distrugerea el. D«ja s’a vâjut în Ca- meră glasuri cart cereifi desființarea el, cel puțin în parte. D. Fleva a cerut să se slârgă facultatea de litere. D. ministru instrucțiunel publice, a fost maî mult subiectiv de cât objectiv. Am apârat’o D Cogălniceanu. Altul a ddfⁱ sâ ⁿu se in(luințe<)e facultatea de theologie, și al- tul chiar a dat a înțelege necesitatea des- ființărel el' Dâră acâsta nu va fi' Nu noi senatori de peste Milcov, dâră Senatul în- treg, am forma convicțiunea, nu va per- mite să se suprime Universitatea de Iași I). ministru; și nici măcar să se stirbâscă. Și uu eu voiu dice cuvântul bisericii, ce un p >m cara n’aduce râde să tae și să se arunce în foc; nu efi voifi face acâsta câ* voiu trăi. Din contra cât inima mea va bate voiii stărui ca ■ Diversitatea de lași fost ilustre îa Europa, și, ca să nu vă ci- să se ridice la înălțimea misiunel sale tez de cât una, este Monpalier, care a fost cum o voia fondatorele el, că așa să fie paralisată prin prea mare eeotralisațiune avan-garda Românismului! (aplause). Etă pentru ce D-br senatori voiii cu a- câstă moțiune, pe care am îmblândit’o dupe v derile mal multor D-nl senatori. îmi permit a v’o ceti : MOȚIUNE Senatul ascultând explicațiunile D-lul ministru al instrucțiunel publice. „Având în vedere abaterea de la îndato- rirele lor a mal multor profesori de la Universitatea de Iași, cari prin libera lor voință Îmbrățișând cariere și ocupațiuul ce ’I pun în imposibilitate de a’șl înde- plini misiunea profesorală, și așa afi adus drept resultat decadența sustfisulul insti- tut de învățământ; Regretâud acâstă decadență a Universi-1 Universitatea de Iași să nu pâtă fi în tâtă tățil de Iași, invită cu tot dinadinsul pre ministrul instrucțiunel publice, ca fără întârzie e să aplice disposițiunile din ar;. 10, 390, 396, 398 din legea instrucțiunel Universitate car! au părăsit catedrele lor și astfel compromit viitorul unei întregi generațiuul. Tot d’o-dată așteptă și reclamă cât mal curând presentarea unul project de lege ayând^scop reorganisarea șicomplecta- rea Universitățel de Iași, astfel că acest telectuale ale României de sus; și trece la ordinea “ Cogălniceanu D. președinte al conliliulnl de mi- niștri. îmi pare fdrte rău D-lor că snut bolnav, și că nu o săpocifi, să tratez ces- tiunea în tdtă întinderea ce ea merită. M’am s mțit dator a (Jice câte-va cuvinte, a spune și părerea mea, care cred că este și a ouor. Senat. Mal âutâifi să’ml permită onor. D. Cogălniceanu să’l aducă aminte cuvântul cu care a început ert desvoltarea interpelațiunel sale când a ij's: să’ml per- miteți a fi mal întâiu objectiv, și apoi mă voiu ocupa de partea subiectivă. Onor. D. Cogălniceanu a spus: „sunt tare întă- rîrat," și mal îu tot timpul cuvântării sâle Chiar Universitatea de Iași a făcut-o sub- jectivă; o cestiune personală- D-lor, nu noi vom protesta dreptul care ’l are onor. D. Cogălniceanu de a se în- griji de Universitatea de Iași ca de o fiică iubită a D-sâle, de cât ’ml e târnă, tocmai fiind c’o iubesce prea mult, că o strânge așa de tare în cât o va sugruma-o! D-ior, numai Universitatea de Iași su- fere de anem e? Și îu Francia a fost Uni- versități cart lot din căușele ce din neno- rocire sunt și la noi, afi fost paralisate, de ș îo timpi de descentralisațiune afi paralisată prin prea mare eeotralisațiune a Parisului, de cât acâstă capitală a deve- nit centrul lumel civilisate nu numai al Franciel. Dupe mine una din căușele care au fă- cut ca Universitatea de lași n’a prosperat așa de mult, este tocmai acesta. Apoi dâcă este așa, dâcă într’o țâră centrali- sațiunea atrage și concentrâijă în capitală cele mal mari capacități și silințe și prin urmare aglomerâ^ă acolo mal tdte avanta- giele, rămase să vedem dâcă remediul D-lul Cogălniceanu ar putea să schimbe acest curent natural care s’a vâdut și în Francia și în alte țâri, și să facă să pros- pere Universitatea de Iași prin dre-care măsuri de rigdre asupra unor talente, fă- când adică ca un dre-care profes ire din 2203 viața lui de cât numai profesore, să nu pâtă fi nici deputat nici ministru. EI D-lor, întreb pe onor. D. Cogălni- ceanu, dâcă cu asemenea mijloc va putea să îolănțuâscă ilus rațiunile în Universi- tatea de Iași? îmi este mult târnă că nu. Și dâca s’ar lua acâstă măsură pe care o propune astă-qll D. Cogălniceanu, efi cred, că se va î .tâmpla pentru toți ceea ce 4i- cea chiar D-lul, mi separe îu anticameră, safi un alt amic al D-lul, că, unul din cel mal cu merit tineri profesori la Universi- tatea de Iași, caută cu ort ce preț să trâcă în Universitatea din Bucurescl Prin ur- mare vedeți că este o direcțiune puternică către capitală. Dâcă dic veți introduce a- cest sistem îe a constrînge un talent ca să nu pâtă să se reproducă nicăirl alt de cât în un loc determinat, el bine sunt â- meni cărora le place să pdtă fi reproduși pe un câmp mal în'ins âmenl care simt îatr’âușil o putere de creațiune, nu numai de a putea deveni senatori și miniștri și care vor să se manifeste, să lucreze; și credeți că prin măsuri de acelea indicate de D. interpelator îl veți face să stea nu- mai îo Universitate 9 Etă de ce Miceam, onor. D lui Cogălni- ceanu, ca o prea mare amâre d n partea D-lul pentru acea 'Universitat'', îmi este teamă să nu I aducă o anemie mult mal mare de eât ceea ce găsesce pânâ astă-ip ! D-lor, voiți a da un privilegia pentru Universitatea din Bucurescl, ca profesorii din Universitatea de aci să pâtă să fie se natort să fie și deputațl și miniștri chiar, âră Universitatea din Iași să nu aibă acest drept? Acâsta erei că nu o voesce nici onor. D. Cigălaiceanu ! Etă D-lor, pentru ce nimeni penâ as- tă-df, de și aii fost cridce, de și au fost obse vațiunl, dâră nimene pânâ astă-dl, cum a (Jis onorabilul mefi coleg de la In- strucțiunea publică — afară de D. Teii care era o sabie, o gl >ne militară dâră care nu să deosibi pe câmpul sciinței și nu putea să aprec eeje lucrul, nimeni alt de cât acâstă sabie, dic, nu a îndrăs- nit să facă ceea ce dice onor. D. Cogălni- ceanu; și D. Teii a fost condamnat pentru aeest fapt, după cum a spus îosușl D. Co- 'gălniceanu D-lor, Un: versitatea de Iași se tjice că este în decadență. D-lor, învățământul general al țârei nu respunde nici la sacrificiile care le face țâra nici la nevoele care le are fiind-că numai prin învățământ putem asigura existența românismului și n am putut pânâ astă-ijl să ajungem ca învățământul public să fie îndestulător numai fiind-că cum s’adis cu drept cuvânt în scâlă se învață numai carte ci acolo se face și educațiunea națională și morală; și am vă^ut că acolo unde scâlele erau în decadență, și societatea a căcjut, și unde erafi scâlele bune, cum în Germa- nia. a fost și uă educație națională puter- 220a liOiWL EIUIAI ChMÂNUi; 1 Marne i12 Aprme> 101« ici Nu numai îo Iași, dâr învățământul învățațl, mal puțin capabili de cât cel ca mal ager luptător arătând slăbiciunea, ne- întreg, suntem alături cu 0. Cogălnicânu, re erau la început? Na este acea u aiver- • tiința care a 'pred-min a. îu •eea'ceîprri a ^ice că este îndărăt; însă ou prin inter* sihle înzestrată cu profesori mal titrați ₍reșce intere* ele odstr". la <>ot, tionar-i pelărl nu prin lupte se pâte aduce îudrep- de cât cel cari erau la început’ Acâsta ₜ acelei convențiunl Ei! c* । trebuit si pelOTi'riu prin lupte se pâte aduce î , , , , tare; chiar acum ar putea să fiică D-sa cu nu pâte să nege nimeni căci este un a- fvcem noi când a miniștri a treburi să tdtă sinceritatea D-sale că n’a credut să facă din facultatea din Iași, un instrument de luptă politică? Nu priu interpelări, se indreptâză răul, și cum a dis D-sa la sfârșitul discursului, nu e trebuință a Senatul Să ne esaminese, căci lăsând mo- destia la uă parte, nu cred că este D-sa mal mult doritor de cât noi pentru ridica- rea învățământului în genere și a univer- sitățel de Iași în special, pentru că nu nu- mai când suntem pe aceste bănci, dâr în tot d’auna am luptat și am apărat simp- țimântul de progres național, pentru care am dat probe în tâtă viața nâstră. Este si- gur D. Cogălniceanu, uă știe D-lul că cole- gul meii de la instrucțiune publică deja lucrâză de maî multe luni pentru refor- marea legel instrucțiune! publice, și pâte că nu este destul acâsta, ci să venim cu toții să studiem și să facem ca să încetese răul. Fiind că D. Cogălniceanu a că nu sunt școlari la universitatea din lași, din causă că lipsește cutare și cutare pro- fesori, și că cel care sunt la catedre nu ar fi buni, voi avea onâre a’i spune că a- vem și noi profesori tot așa de buni ca cel de la Cernăuți, avem profesori cari pot fi profesori nu numai la Cernăuți, dâr chiar în Francia, fiind eă sunt tineri cari afi luat lauri tn Francia, prin urmare, cum am n! de stat al Franciel. Guizot când a trimes pe su pli mutele sâu să’l ție ’ ■' toți studenții fntre- atrage tot la Bucuri sci. Să venim D-lor să ne punem cu toții ca să îndreptăm răul căci nu numai universitatea din Iași, dar tâte facultățile, tâte liceele și mal cu deo- sebire de tâte instrucțiunea primară, to- tul este în suferință să nu dic cuvântul caredice D. Cogălniceanu, fiind-că nu erie adevărat, ou este decadență ci este sufe- rință. — Să căutăm dar răul unde este și să ne punem să’l îndreptăm. Nu este de- cadență; avem astădl un corp profesoral, începând de la învățătorii de sate până la universitate, omeni cari sunt de 10 ori mal la înălțimea misiunel lor de cât ce erau vechi profesori la care am învățat noi și întru număr fârte mare. De ce la acel profesori — care astădl nu ar putea să fie profesori, nici n’ar îndrăsni să se în- fățișede căci erau cu știință fârte mărgi- nită - de ce alergam atunci toți la dânși? Fiind-că făcuse să credem că învățătura ridică pe om și’I dă uă mai mare putere și’I creadă un viitor. Astă-dl a început să se piardă acea credință; s’o redăm din nofl și scâlele vor fi pline. Trebue nu nu- mai să redăm acâstă încredere, dâr pe ur- mă să asigurăm și posiția impiegaților. Prin urmare, D-lor, uă repet încă odată aste uă suferință generală; der să nu esa- gerăm, și să nu dicem că fiind-că un domn — să’l numesc pe nume — fiind-că D. lonescu este pe bancă Ministerială, pentru aceia uneversitatea este în deca- dență, după cum a dis D. Cogălniceanu, nici fiind-că sunt vre-o doul trei profesori din universitate absenți și că D Șendrea este în Paris. Mai⁻întâi, D-lor, pentru ce acâsta face un așa mare svou, cum a dis onor. D. ministru al instrucțiunel publice? j Apoi pentru ântâiă âră sunt profesori de- putațl ? Pentru ântâiă âră sunt profesori senatori? Pentru ântâiă âră sunt miniștri? Pentru ânteia âră sunt profesori agen'I ? Apoi D-lor râposatul Costaforu. afostdoui ani de dile agent la Viena și nimeni n’a gândit sâ facă u⁵ crimă pentru acâsta ministerului? EI D-lor! noi în ce posiținnene am aflat? D. Costaforu, uăilustrațiune ca om de Stat, ca profesor, a stat doul ani la Viena. și sciți convențiunea care s’a încheiat la Vie- na, contra căria D. Cop icânu a fost cel Si Martie (12 Aprilie) 2877 AON 1 TORUL'OFICIAL AL ROMANICI bați din ce seminar a scos pe acest ele- 'asemenea greutăți astădl, căci sunt sigur ric ' și erășl murmur din partea studenți- că generațiunea viitâre va fi mal oțelită de j lor; cine este acela ⁹ e D. Wallon unul! din fondatorii republice!: — Quinet Ju- piterul șcâlelor din Francia, cel dintâiu ■eotru de lumini al lume! întregi, pe cine a pus suplinitor? pe D. Dumenich Mou- lin. De ce acle ilustrațiunl ca Guizot și Oousin acele celebrități ale ștințel lumcl timpul conferinței de la Paris, făcuse să a ntregi de ce nu lua profesori do univer-! pară la Bruxel Steaua Dunării, prin care sitate ea să’I suplinese? Știți pe cine lua?'se apăra causa ndstră înaintea Europei, Pe copilul științei, pe acela care fiind școlarul lui l’a putut uumărl și pătrunde în spiritul său, și șei» că el decă nu cu acelaș talent dâr cu stăruință și luminii o să ducă tot acel spirit în catedră, și pe câtă vreme lipsi el, profesorul titulor, ipiritul și metoda sa ou vor fi înlocuite cu alt spirit și cu altă metodă. Iată D-lor ce s’a făcut și ce se face în Franța, acolo nu s’a credut că Guizot și alte ilustrațiunl fac rău fiind că lasă pentru cât-va timp ca să facă altul serviciul Statului ca profesor, fiind eă titularul era pentru moment mal folositor în altă parte, și suplinitorol era pus dintr’a cel care putea să continue și să nu rupă cu tradițiiinele catedrei, și vedeți că acolo Quinet nu consulta pe ni- menea când ’șl punea suplinitorul ; dâr aci la noi pe toți suplinințil s’ati dat în udecata consiliului permanent de instruc- țiune ca să avisese asupra capacitățel lor. De ce să credem noi, că consiliul per- naneul aii nslrucțiunel, care este responsa- bil personal a putut să primâscă âmenl ne- demni ? Lucru care nici D. Cogălniceanu nu ’l contenstă. Dâr că nu era ilustrațiunl⁹ Dâr ilustrațiunele aă individualitatea lor științifică și morală, și nu primesc a su- plini pe alțl profesori. Prin urmare, D-lor, nu cred că se pâte presupune, cum a dis D. Cogălniceanu, că D. Chițu ar fi susținut că Constituțiunea ‘I împiedică de a face îndreptare instruc- țiunel publice ; D. Chițu a Zis că nu pâte ridica unul cetățân dreptul ce ’I Constituțiunea. EI D-ior. am audit pe onor, găluicenu, (să viu la cestiunea acordă D. Co- mal su- oiectivă) l’am audit arătânduse mal just și mâugâitor pentru ministru de ex- terne, a ridicat un| piedestal ioaorabi- lulnl D. Ionescu; nu ne greșit că lumea nu cundsce îndestul pe D. Ionescu, dar onor D Cogălniceanu ’I a dat ce este al său și a Zis i D. Ionescu a fost unul din aceia, care a luptat și a urmat generați unei de oțel de la 48. Să nu credeți D-lor că dacă onor. D. Cogălniceanu a dat acelei genera- țiunl calitatea de oțel, este alt-ceva de cât uă presumțiune; și apoi oțelul nuestealt ceva de cât tier, dar împrejurările ’l facă oțel, trece prin apă și prin foc. Noi, D-lor, am apucat timpuri grele, timpuri de foc, am trecut prin foc și prin apă, și de a- ceia acel de la 48 aă fost mal oțelițl; să ne ferescă Dumnezeu de a mal trece prin cum am fost noi. Aceste împrejurări nu s’ati înfățișat penă acum, și acel care au venit după noi, au fost nițel mal oțelițl, și a spus onor. D. Cogălniceanu, că D. Ionescu a fost unul din acei bărbați inteli- gențl și de capacitate si talent, care, în pentru ca să pâtă ast-fel influința opiniu- nea publică și corifei ința de la Paris, unde numai una safi două Puteri erau pentru noi. Pe urmă D. [Cogălniceanu a spus cum a venit în țâră, cum a luptat D. Ionescu și în fine cum a venit pe aceste bănci. Suntem fericiți noi bătrânii care din dl în di vedem rîndurile nâstre rărindu-se și când vedem generațiunea care vine după noi, că produce âmenl practici care ne iafi locul, căci nu vrem ca cu noi să piară și. coductoril afacerilor României, fiind că nu? este cea din urmă luptă care are să dea națiunea română. 6meuil care afi avut deosebite opiniuni într’uă lungă viață politică, îu fața nevoi- lor țăreî ati lăsat teoriile de uă parte și s’au făcut âmenl practici cum este D. lo- neseu, D. Sturdza, D. Chițu, care s’ati pus alăturea cu noi, cu D. 1. Ghica cu D. Co- gălniceanu ; și vor veni pe urmă alții și vor lua locul cum este D. Câmpineanu, D. Ferichide etc. Numai ast-fel uă societate merge regu- lat și pâte asigura viitorul țăreî; și trebue să se bucure nu numai D. Cogălnicânu, dar chiar cel mal conservatori când văd că ti- nerimea lasă de uă parte chiar erorile care aii putut să le aibă și viu și se pun alătu- rea cu D-lor ca să lucreze pentru prospe- ritatea și întărirea naționalitățel nâstre. El D-lor, este loc sub Sârele României, nu numai pentru noi ci pentru mulțl; Ro- mânia are lipsă de capacități. Apoi decă, vom veni fie-care cu Biserica nâstră și fie- care individualitate va esclude pe cele-alte, care ar ti viitorul României? Pivom în Camera de dincolo D-lor, să nu facem ca grecii; grecii pot să ’șl dea acâstă licență fiind că sunt într’uă posiți- une fârte favora ălă; dar dacă noi a a veni ca Deligheorghi și nu ne am uni de cât ca să răsturnăm și pe urmă ârsă ne strîa gem de gât între nul, atunci ar suna în a- devăr ora din urmă a naționalitățel nâstre (aplause). Să ne ertâm unii altora urele trecutului. Toți am fost greșiți, toți am făcut erori. Să uităm și chiar urele nâstre personale. Și cum ipcâm onor. D Deșliu care ne a- postrofa mirându-se că am uitat urele și ne am împăcat cu D. Sturdza: de ce te su- pări, D-le Deșliu de acâstă înplegere între noi ? din contra ar trebui să te bucuri când veijl că animositățile dispar între bărbații . cari vor să lucreze. N’a fost ură între D. Sturdza și mine; do cât chiar decă ar fi fost ar fi trebuit să se bucure D. Deșliu când în fața împrejurilor grele s aiî lăsat la uă parte ori-ce alte con- siderațiuni. Se dice că de ce au venit profesorii din Iași îo BncuiescI? Scițl de ce aii venit? Noi ’I am chemat, eii D. Cogălniceanu D Epureanu, D. 1 Ghica. Am vâdut că țâra este în pericol, că ne ducem în prăpastie și că trebue să punem mâna cu toții ca să o scăpăm din nevoi. Este uă crimă că acel băr- bați au uitat un moment’datoria lor de pro- fesori, și ati veuit să scâță carul din nămol⁹ Atunci noi suntem vinovațî, atunci pericol n’au fost, și am înșelat lumea și pe acel âmenl cari au alergat la vocea nâstră ¹ Eti am fost fericit, când am vâijut că în fața împrejurărilor lin ântru, eă în fața împre- jurărilor din afară, fârte pericolâse pentru noi, tâte nuanțele, nu numai partitul libe- ral dar chiar conservatorii, și chiar aceia care erati Lvițl de noi, de pârlitul liberal- naționul, ’și au îr.ecat necasul..... D. M. Cogălniceanu D-le președinte, discuțiunea se schimbă, cer cuvântul. D prim-miaistrn. Pentru mine a fost una din cele mal bine-făcătâre idei, când am vtijut pe D. Ionescu și pe D. Ferichidi pe banca ministerială, că uită tâte și se pune pe lucru, și ’ml pare bine să mărturi- sesc că asemenea bărbați ca miniștri ati fost din cel mal moderați din noi toți, tocmai fi- ind că s’au stăpânit, ati uitattrecutulși tra- dițiunea numai de a ataca, și au fost la rân- dul lor criticați. Și aș vrea să vâd pe toți aceia cari erati anti-dinasticl și anti-sociall, ori cum va vrea să le Zică D. Cogălniceanu, viind și luând parte la afacerile Statului, fiind că numai așa au să devină adevârațl cetățeni practici și folositoil țârei nâstre; Se Zicea: cutare a fost anti-dinastic cum pâte fi ministru ? EI D-lor, și eomptele Andrassy a fost spân- zurat de Imperatorul Austriei în efigie și astădl este ministru ! D M. Cogălniceanu. Cine a Zis ? D. ministru președinte. Mi le-ati Zi un conservator. D. J. R»du. Spunețil atunci cine este. D. prim-ministrn. D-lor, dâcă am a- mintit acâsta este ca să fac un nou apel la D-vâstră, ca să uităm urele nâstre, pa siunile nâstre, interesele nâs're cele mal legitime individuale, și să ne unim cu toți i să facem fața nevoelor financiare, nevoe- lor sociale chiar; căci într’uă crisă econo- mică, nu uumal financele ar rămânea în starea în care se află tesaurul public, dâră și cetățenii ar suferi. Și, D-lor, este uă crisă socială care ne amenință și care pâte deveni fatală mâne poimăne. Numai dâca ne vom uni cu toți și vom lucra cu toți și ne vom îndemâna unii pe alții, numai atunci putem pune stavilă tu- tulor greutăților și tutulor veleităților care mâne poimâne, o să vină asupra României¹ 2206 MONITORUL OFICIAL AL KOMĂNfel i Martie (12 Aprilie, 1877 și să uu ne găsâscă luptând unul contra altuia, căci atunci va fi peirea României! Mai mulțl domni senatori cer închide- readiscuțiunel. D. M. Coglnireauu Cer cuvântul con- tra închiderel discuțiunel. D. Radu lorgu. Vă rog nu închideți dis- . uțiunea fiind că D ministru tinde la se- parațiune , . . (ilaritate). f'D. vice-președinte, I Ghica. D-le Radu nn aveți cuvântul, (sună clopoțelul). D. lorgu Radu. Nu închideți discuți- unea ...... D. vice-președinte. (sunând). Nu aveți cuvântul. Mal multe voci. Inciderea discuțiunel. D. vice președinte. D. Kogălniceanu are cuvântul contra închiderel discuțiunel Voci. Mâne, este tărijiti. D. prim ministru. D-lor, să stăm să finim acum, vă rog D-lor este destul două <|ile Uă voce. Nu suntem complecțl. (sgo- mot). D. vice-președinte. Mă rog toți domnii deputațl caii sunt pe băncile senatorilor să deșerte locurile spre a constata, căci se dice că nu suntem în num r. Uă voce. Este tărditi. (sgomot). D. Deșliu. Sunt 7 ore și jumătate, pe mâne. D.vice președinte, (sună). D-leDeșliu pentru Dumnezeii, finiți o dată, am dat cuvântul D-lul Kogălniceanu. D. Koglniceanu. D-lor, am vorbit două 4ile despre universitatea de Iași, permi- țânduml pâte însuși cu câte o mică digre- siune dâră necontenit subiectul vorbirel mele a fost universitatea de Iași. A venit acum D. prim-ministru cu un program politic și ne a vorbit de totul, afară de universitate, ba chiar ne a vorbit de îm- păcarea partitelor, având alături cu D-sa pe emblema păci, pe D. Nicolae lonescu! Ne a vorbit și de suferințele țărel, dâră de universitate nu ne a a v? ruga să bine-voitî a’l vota și D-v pentru a acoperi grelele nevoi în care se află astădl țâra, sperând că odată ee budgetul Statului se va putea-echilibra cu alte resurse, acest imposit se va des- fii ii ț i. Raportor, Dimancea PROJECT DE LEGE p- fixarea taxei de 5 la sută : tupra retribuțiunelor tutulor funcționarilor. Art. 1. Sunt supuși la taxa de 5 la sută asupra retribuțiunel lor mensuale, toți funcționarii civili al Statului , județelor, c imunei ir urbane, funcționarii așezămin- telor publice, administrațiunilor căilor ferate, monopolului tutunurilor, băuturilor spirtâse, stabilimentelor de bancă, socie- tăților de asigurare, de întreprinderi, de lucrări, de furnituri, de transport, func- ționarii tutulor stabilimentelor de utilitate publică, de bine-facere, pensionarii Sta- tului și comunelor, și în genere toți îm- piegațiî și comișilcarl priimesc uă retri- buțiune periodică, mensuală sâfi anuală. Art. 2. Nu sunt supuși la acâstă taxă, împiegațil și pensionarii a căror retnbu- țiune mensuală esle mal mică de 100 leî. Se tr'-mite Ia comisiunea de indigenat petițiunea D-luî Anton I. Eng»ls. Se înscrie la ordinea dilel raportul co- mitetului delegaților de secțiuni asupra rojectuluî de lege pentru aplicarea art. .> și 1 din tratatul de la Berna, Raportul comisiunel financiare asupra projectulul de lege prin care se cere ca suma ce se va constata de plată pentru so- cotelile telegrafo-postale-internaționaie de pe anul 1876, să se plătâscă din cap. VII, art. 1, de leî 350,000 al budgetului pe 1877, și raportul comitetului delegaților le secțiuni asupra projectulul de lege pen- tru modificarea ștatulul No. 6 al corpului telegrafo-postale din budgetul ministeru- lui de interne. Se comunică Adunărel petițiunea D-luî U Movilă, pe lângă care înaintașă un ac de danie făcut de D-sa comunei Bucurescl Adunarea decide a se imprima acel act și a se distribui D-lor deputațl. D. președinte. Acum D-lor, avem de făcut uu vot asupra legel patentelor. D. președinte al consiliului. D-lor, am cerut cuventul ca să rog pe onor. Ca- meră să repareze uă greșâlă pe care am făcut’o eă și care s’a strecurat în capul a- cestel legi, punându-se cuvântul de lege a patentelor. Când am făcut acâstă lege ?mî-am dis că, așa j recum proprietarii plătesc dări pentru proprietățile lor, comercianțil pen- tru comerciul lor, industriașii pentru in- dustria lor, tot asemenea să plătâscă și aceia care au un venit fix din retribuțiu- nile lor, și când am formulat projectul s'a pus din erârea copistului numele de pa- teută. Dâr dâca ara vorba de patentă nu a- vâm da cât prin acest articol să cerem a- câstă da e îu legea patentelor Eu rugasem pe unii din D-nil deputațl ca să ștârgă acest cuvânt, însă din neno- rocire aflându-mă la Senat, a rămas cuven- rul de patentă, Care este uă anomalie Tot asemenea s’au introdus în acâstă lege ni sce amendamente prin care se supun și o- ficeril superiori la acest imposit Voci Și preoții. D. președinte al coiisil iu¹ uE Nu sciu dâca s’a supus și preoții. ă voce. Sunt și preoții; de la proto- popi în sus. D. președinte al consiliului Apoi D-lor, nu pot priimi ca și clerul să fie im- pus; este uă tradițiune la n I că clerul tot-d’a-una a fost scutit de impozite. Pdte că acâsta este uă prejudecare, însă eu sunt ținut să o pălesc, până când se va fae.e lumină, căci nu voesc să mâ lupt nici chiar în contra prejudecăților într’un mod pripit și vătămător. Cât pentru oficerî, iei abia ati cu ce trăi, fiind-că condițiunile îu care sunt plătiți la noi sunt nesufieieute în raport cu cam- paniele, cu concentrările și cu schimbă- rii» din garnisonă în garnisonă; el ou sunt iri 3. Acâsta taxă Y:i pen-.epe pe trimestru de odată cu cele-alte contribn- țiunl directe și în sarcina comunelor, con- form legel de percepție din 21 Matlio a- nul 1871. Art. 4 Tâte administrațiunile și aședă- mintele notate în art. 1 sunt datâre a re- mite comunelor, pentru fie-care an, ștaturl nominale, indicând nnmfirul și retribuțiu- nea mensuală a impiegaților. De aseme- nea sunt obligate, sub a lor răspundere, dea reține, la fie-care trimestru, din re tribuțiunea împiegaților, taxa datorită care se va vărsa la comună. Art. 5 Ștatele, verificate de comisia comunală și de revisie, vor servi de basă pentru perceperea taxei și pentru deter- mu;debitulii! ornai al e-uimiăl căi;» Stat. Art. 6. Adausele și scldâmintele ..rl afi loc în cursul anului privesc în sarcina sau folosul comunelor. Art. 7. La acâstă taxă de 5 °/₀ asupra retribuțiunelor nu se va adăoga nicî uă decime județână, comunală safi a cameri- lor de comerciu. Ne luând nimeni cuvântul în discu- țiunca generală se pune la vot luarea în considerațiune a projectulul de lege și se priimesce. — Se citesce art. 1. D. E. Vergatti. D-lor, în acest articol se dice, că orl-ce lâfă mensuală este su- pusă taxei de 5 la sută. Deosebit de lâfă cine-va pâte să aibă și diurnă safi să aibă numai diurnă. Nasce întrebarea : să pâte percepe taxa de 5 la sută și de la diurne? Trebue să precisăm acest punct, căci în materie de finance trebue să sciți un lucru, că manipulatorii de bani publici sunt mal catolici de cât Papa, și de multe ori el in- terpretă chiar acolo unde nu ar trebui să interprete. Deja este un imposit care a- pasă grefi asupra contribuabililor, și câud manipulatorilor de bani publici le vom lăsa facultatea ca să pâtă interpreta, înțe- legeți cât de r6u pâte să fiă vădut acest imposit. De aceea este bine să precisăm ca asu pra diurnelor să nu se ia acâstă taxă, căci orl-ce diurnă are de scop ca să indemni- seze pe cineva de nisce cheltueli pe cari le-a făcut cu transportul sâfi de la un loc la altul, saii pentru alte cheltueli. Așa dâr tot ceea ce trebue supus ace- stei taxe să fiă lâfa curată pe care o prii- mesce iar nu și diurna. Voci Și diurna. D. N. Dimancea. Aci este' deslușit;' se dice și diurna. Mal precis de cât cuvântul diurna nu se mai pâte. Și diurna este su- pusă acestei taxe. Uă voce. Se vede că D. Vergatti nn a au^it bine cuvântul diurnă. D. M. C. lepureanu. D-lor, orl-cât ue grefi este ca să pot analisa într’un timp monitorul oficial al româniei 31 Martie (12 Aprilie) 1877 furoiture. Să ne închipuim pentru moment că la 1 Ianuarie s’a format uă societate pentru furnitura armatei, safl a lucrărilor ministerului lucrărilor publice, el bine, acâstă societate a prevăZ^t de mal ’nainle atât de scurt nomenclatura acestor impo- site, dar la prima vedere voifl indica douâ trei cari ’ml par că sunt cu totul inopor- tune, și chiar imposibile după mine a se aplica. Așa (JicețI. de pildă, că vor fi supuse la taxa de 5°/₀ retribuțiunile funcționari- lor din administrațiunea căilor ferate. Ce ați dice D-vâstră dacă aș veni numai de cât cu convențiunea încheiată între Statul Român și administrațiunea căilor ferate, convențiune prin care se ice la art. 20, dacă nu mă încel, că sub nici un cuvânt, nici direct nici indirect, nu se pâte im- pune esploatarea drumului de fer din par- tea Statului ? Sub cuvântul de esploatare nu se pote înțelege in sensul economic de cât materialul și personalul — diu acești doul factori se compune esploatațiunea și nu aveți de cât să vfi convingeți singuri despre ceea-ce spun, luați convențiunea și veți găsi. Dacă veți pune în aplicare acâstă lege' îndată se va ivi conflict între Sta’ și com- panie. Nu scift dacă acâsta se prevede îa concesiunea Offenheim. Uă voce. Nu esistă. M. C. lepureanu. Va să dică la cele alte este. D. N. Dimancea. Nici la linia Giurgiu. D. M. C. lepureanu. Aceea este a Sta- tului. Uă voce. Prin urmare pâte avea loc taxa de 5°/ D. M. C. lepureanu. Trec la alt puuct. Am făcut un contract pe trei patru ani de (Jile cu uă societate âre-care și am dat în întreprindere venitul provenit din taxa asupra băuturilor spirtoase. Acum, D-v. puneți că în acâstă categorie intră și a câstă societate. Dar să vedem dacă putem să facem acâsta, daca este un act de drep- tate, și dacă prin acesta nu violați un ar- ticol din contract. Negreșit nn asemenea întreprinzător șl a dis am să plătesc Statului atâta, cheltueleledeesploatațiune afl să mă coste atâta, funcționarii mei au să mă coste de la 100 până la 200 franci pe lună, el bine, ce va resulia ? Va resultă că îndată ce Statul va preleva asupra ace- lor funcționari 5°/₀, el se vor întârce că- tre întreprinijâtor și ’I vor Zice : sporesce- ne salariele cu 5%,.. (Sgomot, întreruperi). Apoi negreșit, D-lor, când efl am încheiat un contract cu un comptabil, safl grămă- tic, cum se Zice, prin care mâ oblig a ’I plăti 1 500 safl 2,000 franci pe an, și când acelei persâne ’I se va lua 5°₀, ne- greșit că are să se întârcă către mine și să ’ml Zică : îmbunătățesce’ml posițiunea. Tot ast-fel și aci, întreprinzătorul are să se vadă supus la nouă sarciue către func- ționarii sâi. EI bine, nu înțelegeți D-vâstră că prin acâstă lege dați loc la nenumărate procese ce se vor nasce între acești între- prinZătorl și Stat ? Asemenea, D-lor, și pentru întreprinzătorii de transporturi, de tâte vheltuelele la care pâte ti supusă con- form legilor atunci esistente, a dis : pen- tru aducerea furniturel în țâră am să plă- tesc atâta, personalul are să mă coste atâta. El bine, puteți D-vâă ră în urmă să venițl și să loviți într’un mod retrospec- tiv tâte aceste engagemente luate ? Eii cred că nu, și aci e locul să Zic că incon- venientul legilor inprovis.te sati care se fac într’un mod pripit este că duc la con- flicte s gure, pentru că prin ele se vatămâ posițiuul saii drepturi câscigate. Înțeleg să puneți uă taxă, îosă fără să loviți drep- turile câscigate, și eu numesc drepturi câscigate, tâte acele îutreprin Ieri care s’ati conceput sub beneficiul legilor vechi, și care nu lăsafl prevederea că vor fi su- puse pe viitor la vre uă taxă. Pentru aceste motive, D-lor, vă rog să nu votați articolul acesta în total, ci pe categorii, și să bine-voițî a primi objec- țiunile ce am avut onâre a vă face. Alt-fel, de ’l veți vota în total, veți puue pe Stat în conflict cu diferițil întreprinzători de a doua Zi chiar după votarea acestei legi. D N. Dimancea. Argumentele ce as- ceptam cu impaciență din partea D-lul M. Costachi, ca om special în materie de fi- nance și de imposite, pentru ca să văd dacă am comis vre uă greșelă, când am admis articolul așa cum este, mi se pare că aceste argumente n’afl nici un funda- ment pentru sp.ijini teoriile D-sale, și pot respunde la ele cu uă singură vorbă. Dacă admitem că aceste taxe care se pun lovesc uă parte dintre concesionari, fie de drum de fer, fi de băuturi spirtuâse, de ce uu ne am gândi un moment și la func- ționarii Statului cari sunt R>mâul, și de ce n’am Zice că și acești funcționari cari afl intrat în servicifl pe când nu esistafl aceste taxe, afl să vină să deschidă pro- ces Statului, și să ’I Zică: daține îndărăt aceșil 5°/ₒ, căci, de și ’l-a votat Camera, dar când am intrat în funcțiuni nu esistă acâstă taxă ? Vedeți, D-lor, la ce se redu- ce tâtă argumentațiunea D-lui M. Costachi. In cât se atinge de impiegațil drumu- lui de fer, mi se pare că el se pot supune la aceste taxe, și chiar dacă s’ar admite ceea-ce a Zis D. lepureanu, că esistă în concesiunea drumului de fer Strusberg, chiar dacă s’ar esclnde funcționarii de la acâstă linie, totuși se pot impune funcțio- narii de la cele-alte linii precum a Giur- giului și a liniei Offenheim. Voci. Toți. D. N. Dimancea Acum e bine înțeles că taaterialul de esploatațiune nu este su pus la acâstă taxă, ci numai funcționarii, fiind-că el afl uă deosebită meserie ca funcționari, și prin urmare e drept să con- tribue împreună cu toți cei-alțl ca să mâr- ă carul Statului. Până astă-ZI nu s’a de- clarat în țâră la noi prin nici uă lege că funcționarii sunt priveligiațl, căci într un asemenea cas, după teoria D-lul lepurea- nu, ar trebui ca impiegațil drumului de fer să nu plătâscă nici contribuțiunea per- sonală. Objecțiunea D-lul lepureanu dar nu pâte să aibă loc, mal cu sâmă că acâstă taxă nu se pune asupra serviciului ci a- supra funcționarului care are uă meserie ca funcționar. Asupra băuturilor spirtuâse Zice că s’ar isbiti contractele deja esistente într’un mod retroactiv. Apoi noi nu punem acâstă taxă pe băuturele spirtuâse, ci pe func- ționarii cari primesc uă retribuțiune fiind îo serviciul cutărel sau cutărel societăți, și prin urmare, D-lor, înțelegeți prea bine că nici acest argument nu ’șl are locul aci. De aceea vă rog să bine voiți a vedea că nu e nimic vătămător în acest artîcol. Se cere închiderea discuțiunel. D. P. Grădișteanu. D br, efl vâ rog să uu închideți discuțiunea și iată pentru ce : Efl nu voiii merge așa de departe ca D. lepureanu, și nu voifl considera drep- turile dobândite în privința acelor conce- sionari de cari vorbesce projectul de lege, fiind-că în acestă privință ar fi multe d ripostat la cele Zise de onor. D. lepurea nu. Insă este un punct asupra căruia atrag seriâsă luare aminte a D-vâstră. Iată care e acest puuct. Uă voce. Vorbiți numai în contra în- chidorel discuțiunel. D P. Grădișteanu. Pâte voițl să Z’.c numai: nu închideți discuțiunea pmtru ca să nu o închideți ? Efl nu înțeleg acest mijloc de argumentare. D. președinte Nu, de cât scil D-ta cum să faci ca să vorbesci numai în con- tra închiderel discuțiunel. D. P. Grădișteanu. Mi se pare că nu intru în amănunte, de cât numai voesc să le semnales și să at-ag asupra acestor a- măuuute atențiunea D-vâstră, pentru ca să judecați apoi dâcă e loc safl nu a se în chide discuțiunea. Iată care e punctul pe care voesc a ’l semnala. S’a invocat un contract care e- sistă între Stat și compania căilor ferate. Acolo esistă un text de lege prin care se scutesce de ori-ce imposit direct safl in- direct ori-ce privesce esploatarea căilor ferate, iar D. raportor dice că prin cuvân- tul esploatare nu se înțelege și lefile im- piegatilor. Cum vedeți, D-lor, acest punct merită uă mal lungă discuțiune. D B. Maniu. Ce are a face acâsta cu esploatarea ? Cer cuvântul pentru închi- derea discuțiunel. D. P. Grădișteanu. Eu cred că are a- face și vfi rog să ne permiteți a vS dovedi că are atace cu esploatarea, afară numai dacă D-vâstră nu voițl să creați conflicte cari să aducă pe societate înaintea arbi ' ilie) 18- ’i MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIȘI teilor ceea-ce cred că nn ar fi bine să faceți. D. D. Giani. D-lor, aș voi să spun câ- te-va cuvinte în privința acestui punct care s’a înaintat de D. Grădișteanu, și ml permit a vă spune că ceea-ce D. Grădis- teanu voesce să vă spună ca ceva nou nu este absolut nimic de cât reprodncțiunea ideel care s’a înaintat de către D. lepu- reanu. EI bine D-lor. eu vă mărturisesc că nu aș voi să remânem sub impresiunea ideel că aeel paragraf din concesiune care se pune adi în vederea D-vâstră cu oca- siunea acestui project de lege, ar putea să aibă vre uă înrîurire în ceva. Acâsta face objectul interpretărel concesiunel. și nn suntem noi acum chemați ca să facem a- câstă interpretare. Se pune la vot închiderea discuțiu- nel și se primesce. Se pune la vot art. I și se primesce. Uă voce. Ce se înțelege prin cuvântul accesorie. D. ministru justiției. D-lor, cu tdte că articolul s’a votat, însă vă rog să’ml dațl voe să Zic câte-va cuvinte la întreba- rea ce se faca. fiind-că D-v. scițl că uă lege nu pâte să răspundă prin textul el la tdte întrebările ce se pot pune și dis- cuțiunile urmate asupra lui pot să guideze pe funcționarul care este chemat a o a- plica. Așa dâr, D-lor, priu cuvântul accesoriii se înțelege accesoriile acelea cari se daă pe lângă lâfă ca indemnitate de locuință fiind-că acesta este ca un adaos la lâfă; numai indemnitățile de transport nu sunt supuse la acâstă taxă. Se citesce art. 2 (Va urma) ANUNGIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE. In nâptea de 22 spre 23 Februarie trecut, pe când tâlharii jefuiaă și torturau pe D-na Dochia Urian, un strejar Marin Simbrian, din comuna Frunzarul, județul Olt, viind în ajutor, după uă luptă avută cu tâlharii, a reușit a împușca pe căpetenia lor, Cos- tache Tilea, care a și cădut jos. Strejarul Simbrianu, pe lângă mal multe răni ce a primit în luptă, are și una la pi cior, care îl face imposibilă munca pe mal mult timp. Ministerul, ca răsplată pentru frumâsa conduită a numitului strejar, pe de uă parte ’l-a acordat uă gratificațiune de 100 lei noul, conform disposițiunilor legel po- liției rurale, âră pe de alta a invitat pe D. prefect respectiv, ca să’i arate mulțu- mire. Direclinnea generală a telegrafelor și poștelor. Având necesitate de 80 gheme mari de sfdră și 200 gheme mici de sfâră. se pu blică spre cunoscința D-lor amatori că, în dioa de 16 Aprilie, orele 2—4 p m., se va ține licitațiune în cabinetul directorului general, pentru aprovisionarea acelor o- biecte, cn următârele condițiunl: 1. Licitația se face prin oferte sigilate și concurențiî spre a putea fi admiși, vor depune uă cauțiune provisorie de 50 lei în numerariiî saă efecte de ale Statului, care va rămânea ca definitivă după adju- decare. 2. Ghemele vor avea greutatea și cali- tatea modelelor ce se pot vedea la direc- țiune în tdte filele ?i orele de lucru. 3. Predarea se va face la magasia cen- trală a direcției la 20 dile de la data con- tractului și se vor primi de comisiunea consultativă, care va avea în vedere mo- delele sigilate. 4. Plata se va efectua prin mandat asu- pra tesaurulul public, luându-se de basă prescriptul verbal al comisiunel de pri- mire. 5. Taxa timbrului și taxa de înregistrare sunt în comptul antreprenorului. 6. In cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mai sus, cau- țiunea depusă va rămânea în folosul direc- țiunel fără somațiune, fără judecată nici punere în întârdiere. Pe lângă aceste condițiunl, concurențiî vor avea în vedere art. 40—57 din legea comptabilităței genercle a Statului și art. 32 din legea timbrului. No. 4,335. 1877 Martie 23. (3-3). Se publică spre cunoscința D-lor ama- tori ca, în diua de 19 Aprilie orele 2—4 p. se va ține licitațiune în eabintul directorului general pentru aprovisiona- rea a 200 oca cue de fer și 30 lacâte cu următârele condițiunl: I. Licitațiunea se va face prin oferte si- gilate și concurențiî spre a putea fi admiși vor depune uă cauțiune provisori ede 40 în numerariă saă efecte de ale Statului, eare va remânea definitivă după adjudecare, II. Lacătele vor fi cu duble încuetorl, și cheile diferite ast-fel cu cheiă de la un lacăt să nu pâtă descide alt lacăt, cuile vor fi conform modelului ce se pâte vedea la direcțiă în tâte filele și orele de lucru. Iii. Predarea se va face la magasia cen- trală a direcției la 20 (Jile de la data con- tractului și se vor primi de comisiunea consultativă care va avea în vedere mode- lele sigilate. IV. Plata se va efectua prin mandat a- supra tesaurulul public după predare luând de basă procesul verbal al comisi- siunel de primire. V. Taxa timbrului și taxa de înregis trare sunt în comptul antreprenorului. VI. In cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mal sus, cauți- unea depusă va remânea în folosul direc țiel, fără somațiune, lără judecata nici pu- nere în întârziere. Pe lângă aceste condițiunl, concurențiî vor avea în vedere, art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului și art. 32 din legea timbrului. (3—3) — Se publică spre cunoscința D-lor a- matorl ca, în Zioa de 2 Maiă viitor, la o- rele 2—4 post meridiane, se va ține lici- tație în cabinetul directorului general pen- tru aprovisionarea a 3000 chilograme sul- fat de aramă cu următârele condițiunl: 1. Licitațiunea se va face prin oferte sigilate și concurențiî spre a putea fi ad- miși, vor depune uă cauțiune provisorie de 250 lei în numerariă saă efecte de ale Sta- tului, âră cauțiunea definitivă va fi de 20 la sută din prețul resultat asupra adjude- cătorulul. 2. Sulfatul de aramă va fi de cualitatea modelului ce se pâte vedea la direcție în tâte dileie și orele de lucru. 3. Termenul de predare se fixâsă la 90 Zile de la data contractului. 4. Predarea se va face la magasia cen- trală a direcției, predându-se sulfatul în butâe, conținând fie-care butoiu 50—100 chilograme și se va primi de comisiunea consultativă care va avea în vedere mode- lul sigilat. 5. Orl-ce cantitate de sulfat de aramă care va fi umed sau neconform modelului se va respinge. 6. Plata se va efectua de direcție prin mandat asupra tesaurulul public după pre- dare, luând de basă preseriptul-verbal al comisiunil de primire. 7. Taxa timbrului și taxa de înregistra- re sunt în comptul antreprenorului. 8. In cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mal sus, cauțiu- nea depusă va rămâne în folosul direcției, fără somațiune, fără judecată nici punere în întârZiere. 9. Dacă în cursul anului, direcțiunea va mal avea necesitate de vre uă cantitate de sulfat de aramă, antreprenorul va fi obli- gat a o preda în termen cel mult de o lună de la data comandel ce i se va face. Pe lângă aceste condițiunl concurențiî vor avea în vedere art. 40—57 din legea comptabilitățil generală a Statului și art. 32 din legea timbrului. No. 4,333. 1877, Martie 23. 3-3 Pentru împachetarea materialu rilor având necesita te de 2000 coțl pânZă se pu- blică spre cunoscința D-lor amatori că, în Zioa de 18 Aprilie, orele 2—4 p. m., se va ține licitațiune în cabinetul directoru- lui general, pentru aprovisionarea acelor 2000 coțl pânZă cu următârele condițiunl. 1. Licitația se va face prin oferte sigi late și concurențiî spre a putea fi admiși, vor depune uă cauțiune provisoriă de 60 2212 ONITORi L OFICIAL AL ROMANiBJ tine licitație atât Ia direcția generală a te- legrafelor și poștelor cât și la prefectura districtului Dorohuiu, pentru darea în în- treprisă a transportului espedițiel de la o- ficiul Mihăilenî, la gara Bucecea și vice- versa pe timp de 5 ani, cu începere de la 1 (13) Iulie 1877, când espiră actualul contract. Licitațiunea va fi cu oferte sigilate cari se vor primi la arătata di, de la orele 2—4 p. m., când se vor deschide. Condițiunile cu care se dă în îutreprisă acest transport sunt cele următâre: 1. Transportul va fi Zilnic socotindu-se câte uă cursă pe Zi în fie care direcțiune și se va face cu trăsurele , caii, hamurile, și tâte accesoriile antreprenorului, 2. Trăsurile cu care se va face transpyi- tuL vor fi solide și confortabile fiind asi- gurătore pentru expediția Statului spre a nu fi expusă la perderl sâu deteriorări, pentru care antreprenorul va fi respunZă- tor; ele vor fi încăpătâre și pentru con- ductor și călăraș. Aceste trăsuri vor avea uă ladă de fer, cu încuetâre solidă în care sc va pune gro- purile și pachetele de valori și osebit loc pentru cea altă espedițiă. . . ; 3. Objeto de mesagerii ce vor trebui transportate cu uă cursă, nu vor putea trece peste greutatea de 500 chilograme. 4. Antreprenorul va fi dator a trimite caii și trăsura la biuroul postai și la gară; cel puțin cu uă jumătate oră înainte de ora destinată peutru pornirea espedițiel, con- form orariulul pus de direcțiunea poște- lor care va avea, dreptul de a jl schimba oii când va erele necesar pentru regularea coincidenței cu alte curse,, anunciănd și pe antreprenor la timp. 5. Maximum timpului pentru p_.curs, între puctele exrieme se fi âsă la 6 minute pe chilometru. 6. Numărul 'ⁱ:ⁱumetrilor acestei curse este de 32. 7. In cas de întîrZierea curselor peste orele fixate, antreprenorul va fi supus Ia uă amendă de 15 lei, pentru fie care oră sâu fracțiune de oră penă la 3 ore de întâr- Ziere, eră de va fi mal mare de 3 ore amen- da va de 30 lei pentru ne eare oră sân fracțiune de oră întârZiată. Acest amenZl se vor reține din cea din tâl rată lunară ce va avea să prințâacă din subvenție sâu în cas de neajungere din lu- nile următâre sâu din garanție. La cas de a se perde coincidența cu tronul, osebi t de amenda de mal sus va mal fi pasibilă încă de una sută lei. Se apără de acâstă penalitate întârZie- rile provocate de forță majoră, adică de- bordarea apelor, ruperea podurilor și vifor și acestea numai daca vor fi legalmente constatate prin procese verbale dresate în unire -cu primăria sâu poliția locală și un amploiat al direcției poștelor. Constatările întârzierilor pentru care ur- lei îo numerar saă efecte d ale Statului care va rămâne definitivă după adjudecare. 2. Pânda va fi de calitatea modelului ce se pdte vedea la direcție în tdte dilele și orele de lucru. 3. Predaiea se va face la magasia cen- trală a direcției la 20 dile do la data con- tractului și se vor primi de comisiunea consultativă care va avea în vedere mode- lele sigilațe. 4. Plata se va eieciua prin manuat asu- pra tesaurulul public după predare, luând de basă procesul-verbal al comisiunii de primire. 5. Taxa timbrului și taxa re înregistra- re sunt în comptul antreprenorului. 6. In cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mal sus, cauțiu- nea depusă va rămâne în folosul direcției' fără somațiune, fără judecată nici punere n întârziere. Pe lângă aceste condițiuni . curențil vor avea în vedere art. 40—57 din legea comptabilității generale a Statului și art. 32 din legea timbrului No. 4,323. ‘.877, Martie 23 (3—3) ■Se publică spre cunoscința D-lor a- matori că, în <|ioa de 18 Aprilie st. v., la orele 2—4 p. m.' se va ține licitațiune în cabinetul directorului general pentru apro- visionarea a 200 lădl de împachetat cu ur- n • udijiunl . ■ 1. Licitația se va face p ofe sigi late și concurenții spre a putea fi admiși, vor depune uă cauțiune provisorie de 50 lei în numerariu sau efecte de ale Statului, care va remânea ca definitivă, dupe adju- decare. 2. Lăzile , fi de patru dimensiuni câte 50 lă^l de fie care dimensiune, conform mo- delelor ce se pot vedea la direcție în tdte dilele și orele de lucru. 3. Predarea se va face la r. „asia cen- trală a direcției la 20 Z'le de la data con- tractului și se vor primi de comisiunea consultativă caro V₃ avea în vedere mode- lele sigilate. 4. Plata se va electua prin mandat asu- ri tesaurulul public după predare, luând de basă procesul verbal al comisiunel de primire. 5. Taxa timbrului și taxa de înregistrare sunt în comptul antreprenorului. . In cas când antreprenorul nu se vâ conforma condițiunilor de mal sus, cauțiu- nea depusă va remânea în folosul direcției fără somațiune ( fără judecată nici punere în întârZiere. ’I >ibi Pe lengă aceste CvuU.yinn,, vunCUiuuțlI vor avea în vedere art. 40 •— 57 din legea comptabilității generale a Statului și art. 32 din legeâ t’ ’ îl. 1877.' Martie 23.* ' - La 7 (19; Ahib, anul curent, se va 31 Martie (12 Aprilie) 1877 mAfiă a se aplica amen la, asemenea se vr. face prin prescripte verbali încheate d' către diriginte sâu conductor în unire cu un om al antreprenorului sâu în lipsa aces- tuia cu orl-ce autoritate locală. 8. Când se va constata prin procese ver- bali în regulă că caii sau trăsurile antre prenorulul suut în prâstă stare în cât n’ar putea face serviciu în regulă, direcțiunea are facultatea sau să angajese cal și se cum- pere trăsuri sau să repare pe cele exis- tente în comptul garanției sau a subven- (iunel antreprenorului, spre a se putea e- fectua cursele conform condițiunilor fără judecată nici somațiune sau pupere în în- târdiere sau a usa de drepturile reservate ia art. următor. 9. In cas când cuutraveniriL la con tract din partea antreprenorului vor fi re- petate și în urma măsurilor de mal sus, direcțiunea ’I va da un singur avertisment invilându-r’l a’șl pune anlreprisaîn regulă și daca până în termen de 30 de la data a- vertișmentulul antreprisă nu va fi satisfi- cătâre, direcțiunea va putea resiiia con- tractul asemenea fără judecată e-â altă somațiune sau punere în înterZiere, p blicând u l sin ură licitație în termen de 15 Z'lo, îu comptul garanției antrepre- norului, și îu cas de a nu se presenta con curențl, să se contractese prin bună învc ială. 10. Durata contractului va fi de 5 ani, cu îaeepere de la 1 (13) Iulie 1877, a- fară numai dâcă se va înființa uă cale fe- rată înainte de acest turmen, îu care ca contractul se va considera resiliat de fapt ii’.. _ re ul s pâtă pretii le e uă despăgubire. 11. Subvenția ce va resultă la licitație, se va plăti antreprenorului cu analogie la finele fie-cărel luni prin mandat as ipra te- saurulul public. 12. Pentru asigurarea Statula j , v a acest transport se va face conform contractului, antreprenorul va depune în termen de 1 Zile de la sub-semnarea contractului uă garanție îu numerar sau efecte ale Statu- lui, echivalentă cu subvenția pe 3 luni, a- fară de acestea se va considera ca garan- ție și caii, trăsurile și tâte accesoriile de orl-ce natură, pe care antreprenorul uu le va putea înstrăina în timpul duratei con- tractului, spre a putea direcțiunea usa de dânsele iu casunlo de abateri, prevădute la art. 8 și 9. 13. Antreprenorul este ooiigai a ob- serva și a face să se păZâscă de către per- sonalul său art. 150—169 inclusiv din regulamentul postai, âră în cas decontra- venire fiind pasih;l de penalitățile acol prevâZute. ■ «OrLce servitor al antreprisel ce se va constata dominat de ver-un vițiu și se va semnala do direcțiunea generală, acel ser- vitor saă visitifi se va depărta imediat și se va refusă de conductor în serv’ ‘i. 'tM-r .2A ie) 1877 MONITORUL OFICIAL ALROMANIEI Ori-ce întârzieri ar resultă în efectua- rea cursei prin refusul conductorului de a acceptarr’un viaitifl a cărui depărtarea fost cerută de direcțiune se va imputa D-lul antreprenor, conform art. 7 de mal sus. 14. Când s’ar crede necesar să se în- ■nulțâscă No. curselor, antreprenorul va fi dator a complecta No. de cal și trăsuri, necesare pentru acest adaos, în termen de 30 de Zile de la data avisului ce va primi de la direcțiune, adăogându-i-se și sub- .ențiunea pronorțional cu No. curselor sporite. 15. Antreprenorul nu pâte transmite contractul altei persâne, fără consimți- mântul direcțiune!. Spre a fi admiși la licitație, concuren- ții vor depune uă cauțiune provisorie în ,il vor depune uă cauțiune provisorie în Fie-care pasager are dreptul la 20 chi- numerar safi efecte ale Statului, în vâlâree lograme de bagaj pentru care nu se pre- de 800 lei. , tinde nici uă taxă, prisosul ce va trece peste 20 chilograme se va taxa conform Acâstă cauțiune va remânen k profitul Statului în cașul ca antreprenorul nu se va presenta să închee contract în urma a- visulul prin care ’I se face cunoscutapro- barea. Pe lângă acestea, concurențil vor avea în vedere art. 40 — 57 din legea asupra comptabilitățel generale a Statului, și art. 32 din legea timbrului, după care taxele ie timbru și înregistrare sunt în sarcina antreprenorulul. (4—4) La ¹₁₅ Maifi a. c., se va ține licitație a- la direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor cât și la prefectura districtului Tutova, Vasluifi și Iași, pentru darea în antreprisă a transportului espedițieî și de pasageri de la Iași prin Vasluifi la Bârlad și vice-versa pe timp de cinci ani, cu în- cepere de la ¹S/₂₇ lunifi viitor. Licitațiunea va fi cu oferte sigiiaᵥe care se vor deschide la ora 4 precis p. Condițiunele cu care se concede acâstă antreprisă sunt cele următâre : 1) . Transportul va fi dilnic socotindu-se câte uă cursă pe i în fie-care direcțiune; el se va face cu caii, trăsurile, hamurile și tâte accesoriile antreprenorului. 2) . Cursele se vor face cu trăsuri bra- șovenescl ușâre închise cu geamuri și pe arcuri, osebit de locul conductorului și al călărașului al căruia va fi pe capră, vor avea cel pucin două locuri pentrn pasa- geri ; el vor avea loc suficient pentru ba- gajele voiajorilor neexpuse la stricăciuni, și osebit în întru uă ladă de fer cu îucue- târe solidă în care să se pună gropurile și alte objecte de valâre, âră la spate uă ladă pentru cea-altă espediție. Aceste trăsuri vor fi tot-d’a-una în bună stare mal cu sâmă interiorul, spre a nu se aduce nemulțumiri publicului. La cea d ântâiii reclamațiune safi ins- ecțiune ce se va notifica D-lul antrepre- nor D-sa va fi dator a face imemediat reparațiunele ce i se vor semnala și în ter- men cel mult de 15 Zile. âră în cas con- traria se vor efectua de direcțiune în comp- tul garanției D-lul antreprenor sau din ori ce bani va avea să primâscă. La începutul contractului acesie trăsuri vor fi noul de tot. 3) . Objectele de mesagerii ce vor trebui transportate cu uă cursă nu vor putea trece peste greutatea de 500 chilograme. 4) . Plata biletelor pasagerilor și priso- sul taxei bagajelor peste greutatea gratis acordată de lege vor fi în profitul antre- prenorului. 5) . Locurile din trăsură închise cu gia muri se vor considera de cl. I; taxa unui loc de cl. I este de 29 bani pentrn fie care chilometru, No. chilometrilor acestei curse es'e de 116 și jumătate. legel taxelor poștale. 6) . Antreprenorul va fi dator a trămite caii cu trăsura la biuroul postai safi la gară cel pucin cu uă oră înainte de ora destinată pentru plecarea espedițieî. con- form orariulul pus de direcțiunea poștelor, care va avea dreptul de a’l schimba ori- când va crede necesar pentru regularea co- incidenței cu altecur se anunciândși pe an- treprenor ........ 7) . Maximum timpului pentru parcurs între punctele estreme se ficsâsă la 6 mi- nute pa cale șioseluită și 8 minute pe cea neșioseluită pentrn fie-care chilometru a- fară de timpul co se va ficsa de direcți- une pentru predarea și primirea espedițieî pe la stațiunele poștale. 8) . In cas de întârzierea curselor peste orele ficsate, antreprenorul va fi supus la uă amendă de 15 lei pentru fie-care oră safi fracțiune de oră penă la trei ore de întârdiere, âră dâcă va fi mal mare, amenda va fi de 30 lei pentru fie-care oră sau frac- țiune de oră întârdiată. Aceste amendl se vor reține din cea d’ân- tâiîi rată lunară ce va avea să primâseă din subvențiune, âră în cas da neajungere din lunile următâre safi din garanție. Se apară de acestă penalitate întârdi- erile provocate de forță majoră adică : de- bordarea apelor, ruperea podurilor și vi- for și acâsta numai decă vor fi legalmente constatam prin procese-verbale dresate în unire cu primăria safi poliția locală și un amploiat al direcției poștelor. Constatările întârzierilor pentru care urmâsă a sa aplica amendă, asemenea, se vor face prin procese-verbale încheiate de către dirigintele safi conductor în unire cu pas .geru și cu un om al antreprenoru- lui safi în lipsa acestuia cu ori-ce autori- tate locală. 9) . Când se va consista prin ptuces- verbal în regulă, că caii safi trăsurele an- treprenorului sunt în prostă stare în cât 2213 I n’ar putea tace servicii! în regulă, direc- țiunea are facultatea sau să angnjese cal și să cumpere trăsuri sati să repare pe cele esistente în comptul garanției a taxe- lor pasagerilor safi a subvențiunel autre- prenorulul, spre a se putea efectua cursele conform condițiunilor fără judecată nici somațiune safi punere în întârZiere, safi a usa de drepturile reservate la art. următor. Intâmplându-se ca prin ori-ce mijlâce întrebuințate, direcțiuneasatioficiurile res- pective să nu pâtă găsi trăsuri safi cal spre a efectua cursa în comptul antrepre- norului, ast-fel ca cursa să rămână neex- pediată, atunci antreprenorul va perde sub- vențiunea întreită a unei curse după con- tract. 10) . In cas cân<. ___.avenirile c. . contract din partea antreprenorului vor fi repetate și in urma măsurilor de mal sus direcțiunea ’I va da un singur avertisment invitându’l a’șl pune antreprisa în regul și dâcă până îu termen de 30 de Zile de la data avertismentului, antreprisa nu va fi satisfăcâtâre, direcțiunea va putea resilia contractul asemenea fără judecată și fără altă somnțiune safi punere în întârZiere publicând uă nouă licitație în termen do 15 Zile în comptul antreprenorului și în cas do a nu se presenta concurenți să s contractese prin bună învoâlă, âră pânv se va găsi un asemenea amator se va usa de disposițiunile prevâZute de art. 9 de mal sus. 11. Durat., contractului a fi de 5 ani cu începere de la 15 (27) lunifi 1877, a- fară numai deca se va înființa uă cale D rată înainte de acest termen în care ca„ contractul se va considera resiliat de fapt fără ca antreprenorul să pâtă pretinde ver uă despăgubire, 12. Subvenția ce va resultă la licitație se va plăti D-lul antreprenor cu analogie la finele fîe-cărel luni prin mandat asupra tesaurulul public. 13. Pentru asigurarea Statului că servi- ciul concedat se va îndeplini conform con- dițiunilor, antreprenorul va depune în ter- men de 15 Zile de la sub-semnarea con- tractului uă garanție îu numerar safi efecte de ale Statului equivalentă cu subvenția pe 3' luni, pe lângă acâsta se va considera ca garanție și cal, trăsurile și accesoriile de ori-ce na'ură pe care antreprenorul nu le va putea întrăina în timpul duratei con- tractului spre a putea direcțiunea usa si de dânsele în cașurile de abateri prevfi- dute la art 9 și 10 de mal sus. 14. Antreprenorul este dator a avea trei trăsuri ca cele prescrise la art. 2 pentru efectuarea curselor. 15. D. antreprenor est. obligat a observ și a face să se păZâscă de către personalul sâfi art. 150—169 inclusiv din regulamen- tul postai, în cas de contravenire fiind pa- sibil de penalitățile prevalate acolo. 16. Ori ce servilor al antreprisel se va ^_14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 31 Marile (12 Aprilie) 1&77 constata dominat de ver-un vițifi și se va semnala de direcțiunea generală, acel ser- vitor sad visititi se va depărta imediat și se aa refusa de conductor în servicii!. Orl-ce întârziere ar resulta în efectua- rea cursei prin refusul conductorului de a accepta ver-un visitiă a cărui depărtare a fost cerută de direcțiune , se va imputa D-lul antreprenor, conform disposițiilor art. 8 de mal sus. 17. Antreprenorul nu va putea transmite contractul altei persâne fără consimțimân- tul direcției poștelor. Sprj a fi admiși la licitațiune , Concu- rențiI vor depune uă cauțiuee provisorie în numerar saîi efecte de a le Statului în valâre de lei 2400 socotit câte două sute lei pentru fie-care miriametru (dece chilo- metre), saă fracțiune de miriametru. Acâstă cauțiune va remâuea în profitul Statului, în cas când antreprenorul nu se va presenta spre a încheia contract în ter- men de 24 ore de când ’I se va notifica a- probarea; acâsta fără drept de judecată sau ver-uă pretențiune din partea antrepreno- rului. Se pune tot de uă dată în vederea D-lor concurenți art. 40—57 din legea compta- bilitățil generale a Statului și art. 32 din legea timbrului dupe care taxele de tim- bru și înregistrare cade în sarcina între- prindătorilor. No. 3826. 1877, Marne 26. (4-4) La 2 (14) Aprilie viitor, se va ține lici- tație de la orele 2—4 p. m., la prefectura de Mehedinți, pentru concedarea în com- ptul actualului antreprenor a transportului espedițiel de la oficiul postai Severin la gară și vice-versa, cu condițiunile urmă- târe . 1. Antreprenorul va face acest transport cu caii, hamurile și accesoriile antrepre- norului, âră trăsura se va da de direcție. 2. Trăsura va fi întreținută de antrepre- nor cu cheltuâlă sa în bună stare penă la espirarea contractului, când o va preda în starea în care a primit’o. 3. Transportul se va face de câte ori va fi necesitate la orele ce se vor indica de dirigintele respectiv, și antreprenorul va fi obligat a trămite la oficiu și gară caii și trăsura cu uă jumătate oră cel pucin înainte de pornirea espedițiel. In cas de a nu fi următor, dirigintele va angaja cal și trăsură în comptul antrepre- norului, care va fi amendat și cu subven- ția pe uă di 4. Trei abateri de la condițiunile con- tractului dafi dreptul direcțiunel la resili- area contractului și publicarea unei alte licitații în comptul garanției antrepreno- rului, fără ca acâsta să aibă vre un drept de pretențiune sau judecată. 5. Durata contractului va ti penă la 1 Februarie 1878, cu începere de la închee- rea contractului. 6. Subvenția ce va resulta la licitație , se va plăti antreprenorului prin mandat asupra thesaurulul public la finele fie că- rei luni. 7. Pentru asigurarea Statului ca servi- ciul concedat se va îndeplini, conform con- dițiunilor. Antreprenorul va depune uă cauțiune în numerar saii efecte, ecuală cu subvenția pe trei luni. Spre a fi admiși la licitație, Concuren- țiI vor depune uă cauțiune provisorie de lei 100. Pe lângă acâsta ConcurențiI vor avea în vedere art. 40—57 din legea comptabili- tățel generale a Statului și art. 32 din le- gea timbrului, după care taxele de timbru și înregistrare , cad în sarcina particola- rilor. No. 3,345. 1877, Martie 4. — Având necesitate de; 12,000 borcănele mici. 4,000 elemente mici. 4,000 borcănele mari. 1,000 elemente mari Se publică spre cunoscința D-ior ama- tori că, în Zioa de 22 Aprilie 1877, orele 2—4 p. m., se va ține licitațiune în cabi- netul directorelul general, pentru aprovi- sionarea acelor material cu următârele con- dițiuni : 1. Licitațiunea se va face prin oferte sigilate și ConcurențiI spre a putea fi ad- miși la licitație vor depune uă canțiune provisoriă de 600 lei în numerarifi saii e- fecte de ale Statului, âră cauțiunea defini- tivă va fi de 20 la sută din prețul resultat asupra adjudecătorelul. 2. Tâte materialurile vor fi de calitatea, greutatea și dimensiunile modelelor ce se pot vadea la direcție în tâte Z¹^’⁶?* orele de lucru. 3. Termenul de predare se fixâsăîn mo- dul următor' până în termen de 30 Zile de la data contractului se vor preda: 4,000 borcănele mici. 2,000 borcănele mari și, 1,500 elemente mici âră restul se va preda până la 60 dile de la data contrac- tului. 4. Predarea se va face la magasia cen- trală a direcției predându-se borcănelele în lăZl conținând fie care ladă câte 300— 500 borcănele mici, 200—300 borcănele mari. 5. Materialurile se vor primi de eomi- siunea consultativă care va avea în vedere modelele sigilate și care va respinge veri câte materialurl nu vor întruni veri una din condițiunile modelelor. 6. Plata se va efectua prin mandat asu- pra thesaurulul public după predarea fiă- cărel cantități de material, luându-se de basă procesul-verbal al comisiunel de pri- mire. 7. Taxa timbrului și taxa de înregistra- re sunt în comptul antreprenorului. 8. In cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mal sus, cauțiu- nea depusă va rămânea în folosul direcțiu- nel, fără somațiune, fără judecată nici pu- nere în îmârZiere. 9. Dâcă în cursul anului direcțiunea va mal avea necesitate de asemenea mate- rialurl, antreprenorul va fi obligat a le preda în termen cel mult de uă lună de la data comenZel ce i se va face. Pe lângă aceste condițiuni eoncurenții vor avea în vedere art. 40—57 din legea comptabilitățel generală a Statului și art. 32 din legea timbrului. No. 4,216 1877 Martie 21 (3-3). —Se publică spre cunoscința D lor ama- tori ca în Ziua de 29 Aprilie st. v. orele 2—4 p. m se va ține licitațiune în cabi- netul directorului general, pentru aprovi- sionarea a 1000chilograme puciâsă cu ur- mătârele condițiuni 1. Licitațiunea se va face priu rferte sigilate și eoncurenții spre a putea fi ad- miși vor depune mal întâii! uă cauțiune provisorie de 50 lei în numerar sâfi efecte de ale Statului, âră cauțiunea definitivă va fi de 20 la sută din preciul resultat a' supra adjudecatorulul. 2. Puciâsă va fi de calitatea modelului ce se pâte vedea la direcție în tâte Zilele și orele de lucru. 3. Termenul de predare se fixâsă la 30 Zile de la data contractului. 4. Puciâsa se va preda la magasia cen- trală a direcției în lăZl conținând fie-care ladă câte 50—80 chilograme puciâsă. Primirea se va face de comisiunea con- sultativă care va avea în vedere modelul sigilat. 6. Plata se va efectua prin mandat asu- pra thesaurulul public după predare, lu- ându-se de basă prescriptul verbal al co- misiunel de primire. 7. Taxa timbrului și taxa de înregis- trare sunt în comptul antreprenorului. 8. In cas când antreprenorul nu se ra conforma condițiunilor de mal sus, cau- țiunea depusă va remâuea în folosul di- recțiunel fără somație, fără judecată nici punere în întârZiere. 9. Dâcă în cursul anului direcțiunea va mal aivea necesitate de veri-ce quantitate de puciâsă, antreprenorul va fi obligat a preda quantitatea cerută în termen cel mult de uă lună de la data comandel. No. 4,145. 1877 Martie 19. Se publică spre cunoscința D-lor ama torl că, în Zioa de 25 Aprilie 1877, orele 2—4 p. m., se va ține licitațiune în cabi- netul directorului general pentru aprovi- sionarea a 47 lădițe mici, 25 lădițe mari 31 Martie (12 Aprilie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEI și 7 ciubere de lemn cn următârele condi- țiunl 1. Licitațiunea se va face prin oferte si- gilate și concurențiî spre a putea fi ad- miși vor depune uă cauțiune provisoriă de 50 lei în numerariu saă efecte de ale Sta- tului care va românea definitivă după ad- udecare. 2. Lădițile și ciuberile vor fi confori modelelor ce se pot vedea la direcții în tdte Zilele și orele de lucru. 3. Predarea se va face la magasia cen- trală a direcției la 30 4iîe d⁰ 1® data con- tractului și obiectele se vor primi de co- misiunea consultativă care va avea în ve- ,dere modelele sigilate. 4. Plata se va efectua după predare prin mandat asupra thesaurulul public, luându- se de basă prescriptul-verbal al comisiu- nel de primire. 5. Taxa timbrului și taxa de înregistra- re sunt în comptul aut-eprenoruluî. 6. Iu cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mal sus, cau- țiunea depusă va rămânea în folosul direc- țiunel, fără somațiune, fără judecată nici punere în întârziere. Pe lângă aceste condițiunl concurențiî vor avea în vedere art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului și art. 32 din legea timbrului. No. 4,277. 1877. Martie 22. Pentru repararea linielor Ploescl, spre Câmpina, fiind necesitate de 42 stâl- pi, se publică spre cunoscința D-lor ama- tori, ca, în Zioa de 29 Aprilie, la orele 12 2 : m., se va ține licitație în preto- riul prefecturel Prahova, pentru aprovisi- onarea acelor stâlpi cu următârele condi- mnl 1. Licitația se va face prin oferte sigi- late și concurențiî spre a putea fi admiși, vor depune uă cauțiune provisorie de 90 lei, in numerar saă efecte d’ale Statului, eră cauțiunea definitivă va fi de 20 la sută din prețul resultat asupra adjudecătorulul. 2. Stâlpii vor fi de stejar drepți, bine curățițl de noduri și de câjă, teșiți la vârf, la rădăcină pârliți penâ la 2 metri. Vor a- vea dimensiunile de 8 metri înălțime, 70 centimetri în circumferință la rădăcină și 50 centimetri la vârf. 3. Predarea se va face Ia 30 dile de la data contractului și stâlpii se vor depune de la oficiul telegraf Ploescl, spre bariera Câmpina, la locurile ce se vor indica de D. diriginte respectiv. 4. Primirea se va face de uă comisiune instituită ad-hoc, compusă din delegatul direcției și antreprenorul respectivi 4. Plata se va efectua prin mandat asu- pra tesaurulul public, luând de basă pres- criptul-verbal al comisiunel de primire. 6. Taxa timbrului și taxa de Înregistrare sunt în comptul antreprenorului. 7. Iu cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de maî sus, cauți- unea depusă va rămânea în folosul Statu- lui fără somațiune fără judecată nici pu- nere în întârZiere. Pe lângă aceste condițiunl, concurențiî vor avea în vedere art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului și art. 32 din legea timbrului. No. 4 209. 1877, Martie 21. (3-3.) Oficiul telegraf Botoșani, având ne- cesitate de 15 stâlpi pentru repararea li- nielor, se publică spre cunoscința D-lor amatori că, în Zioa de 21 Aprilie st. v., la orele 12—2 p. m., se va ține licitație în pretoriul prefecturel Botoșani, pentru a- provisionarea acelor stâlpi cu următârele condițiunl 1. Licitația se va face prin olerie sigi- late și concurențiî spre a putea fi admiși, vor depune uă cauțiune provisoriă de 30 lei în numerar safi efecte de alte Statului, âră cauțiunea definitivă va fi de 20 la sută din prețul resultat asupra adiudecătorelui. 2. Stâlpii vor fi de stejar, drepți, bine curățațî de noduri și de câjă, teșiți la vârf, la rădăcină pârliți pânS la 2 metri: vor avea dimensiunile de 8 metrii înălțime, 70 centimetrii în circumferință la rădăci nă și 50 centimeriî la vârf. 3. Termenul de predare se fixesă la 30 Zile de la data contractului și se vor de- pune 10 stâlpi la oficiul Botoșani și 5 la oficiul Hârlău. 4. Primirea se va face de uă comisiune instituită ad-hoc, compusă din delegatul direcției și antreprenorul respectiv. 5. Plata se va efectua prin mandat asu- pra tesaurulul public după definitiva pre- dare luându-se de basă procesul verbal al comisiunel de primire. 6. Taxa timbrului și taxa de înregistra- re sunt în comptul antreprenorului. 7. Incaș când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mal sus , caul țiunea depusă va rămânea în folosul di- recției, fără somațiune, fără judecată nicț punere în întârZiere. Pe lângă aceste condițiunl concurențiî vor avea în vedere art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului și art. 32 din lega timbrului. No. 4,214. 1877, Martie 21. (3-3) Direcțiunea Monitorului oficial și im- primeriei Statului. Din causa lipsei de concurenți, nepu- tându-se ține licitațiune în Ziua de 3 Martie anul curent, pentru darea în între- prindere a aprovisonăreî imprimeriei cu 250 chilograme linii de alamă tăiate sis- șematic, 92 perechi diferite feluri de colțuri ti 4 garnituri matrițe, s’a dispus a se ține uă altă licitațiune, în Ziua de 15 Aprilie c., la orele 2 după amâdă-dl, în cance- laria acesteî direcțiuni din hotelul Șer- ban-Vodă. Doritori dâr, carî vor voi a lua în între- prindere acâstă aprovisionare, sunt invi- tați a veni în arătata Zi ?i oră spre a con- cura, cunoscend că condițiunile cu care sâ dă acâstă aprovisionare, sunt tot cele pu blicate prin Monitorul oficial, No. 21, din 1877. No. 467 5- 1877 Martie 8. MINISTERUL CULTELOR AL 1NS- TRUCȚIUNEI PUBLICE Familia repausatuluî G. G. Caiol din Focșani care a donat bibliotecel naționale din lașî uă sumă de 499 volume cărți, a maî donat acum în urmă, pentru conserva- rea acelor cărți, douâ dulapuri cu gâmurl lucrate de lux. Ministerul aduce viile sale mulțumiri oncr. familii CaloI, pentru a- cestă nobilă și generâsă faptă. No. 2 956. ¹877 Martie 22. Elevul Virgiliu Giuglea, perind prin incendiu, atestatul No. 84 din 28 Au- gust 1873 de absolvirea cursurilor scâlel I primare de băețl din Brăila, se publică ca, în termen de uă lună dx la data aces- teia, negăsinduse atestatul numitului, se va considera anulat și se va libera un du- plicat. No. 2,934 1877 Martie 22. Concursul ce a fost publicat pentru ocuparea în mod provisorifi a catedrei de limba italiană de la scâla centrală de fete din Craiova, ne dând nici un resultat, mi- nisterul, aurind pe consiliul permanent al instrucțiunel, publică un nofi concurs pe Zioa de 15 Septembre viitor, care se va ți- nea la direcțiunea liceului din Craiova, din naintea juriului esaminator ce se va ins- titui la timp. No. 2.930. 1877, Martie 22- Spre a se putea face uă alegere priu probe dintre tâte aspirantele la cele trei posturi de maestre pentru croitorie de dame, rufărie și modistă-floristă, necesarii la scâla profesională din Iași, ministerul auZind și pe consiliul permaninte de ins- trucțiune, publică un nou termn pe Ziua de 11 Aprilie viitor, invintând prin acesta tâte aspirantele la aceste posturi a se presența în citata Zi 1® Iași, chiar în loca- lul scâlel profesionale unde se va ține concurs prin probe între tâte aspirantele în naintea juriului compus din D-nele Elena Mârzescu, Maria Livadiți și D-na Petite directâra scâlel. No. 2,632. 1877, Martie 15. 3-3 2216 MONITOKKUL UF1ULAL AL KUMANlm 31 Marne (12 Aprilie) 1877 MINISTERUL DE FINANCE. Listă da personale îneeta'e de a maî fi în ser- viciul regiei monopolului tutunurilor. Ion lonescu, verificator pentru tutunu? n România, cu comisia No. 965 din 1876- Ion Mărculescu, verificator pentru tutu- nuri în România, cu comisiunea No 964. Chirică Dimitreacu, verificator pentru tutunuri în România, cu comisia No. 995. Trandafir Haris. verificator pentru tu- unurl în districtul Ilfov, cu comisia No. 772 din 1875. Ștefan Milceacu, verificator pentru tu- tun în România, cu comisia No. 1,001 din 1876. V. M. Zamfirache, verificator pentru tu- t muri în România, cu comisia No. 978 diu 1876. Stan lonescu, verificator pentru mtu- url în România cu comisia No. 1 089 din 1876 C. Ciocă, controlor pentru tutunuri în România cu comisia No. 963 din 1876. I. Stăneseu, verificator pentru tutunuri - România, cu comisia No. 983 din 1876. A. Zaharia, controlor pentru tutunuri în România cu comisia No. 961 din 1876. Constantin Paplica, verificator pentru tutunuri în districtul Dâmbovița, cu co- misia No. 885 din 1876. Petrache Pero, verificator pentru tutu- nuri în România, cu comisia No. 1,011 din 1876. Ilie Popescu, verificator pentru tutunuri în România, cu comisia No. 994 din 1876. Alexandru Guliano, verificator pentru tutunuri în România, cu comisia No. 1 059 din 1876. M. Dumitrescu, verificator în districtul Vlașca, cu comisia No. 899 din 1876. Zamfir Pârcălăbescu verificator în Ro- mânia, cu comisia No. 979 din 1876. Zamfir Mateescu, verificator în România, uu comisia No 994 din 1876. 1. Georgeseu, verificator în România, cu comisia No. 1,080 din 1876. I. A. Petrescu, verificator îu România, cu comisia No. 1 081 din 1876. Dimitrie lancovicl, controlor pentru tu- tunuri, în România, cu comisia No. 1,094 din 1874. Stan Musicânu, guard pentru tutunuri în districtul Teleorman, cu comisia No. 1 108 din 1876. Florea ^ane, cu comisia No. 1,109 din :876. MINISTERUL AGRICULTUREI, COMER- CIULU1 ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE — La 3 Aprilie 1877, se va ține li- ciație la ministerul agriculturei, comer- ciulnl și lucrărilor publice, pentru darea ' Pentru vemlârea objectelor ce aii mal râ- în îutrepriuderea facerea unul grilagiu de mas din cele înapoiate de la esposițiunea lemn la grădina Cotroceni, în lungime de I universală din Viena, se publică ultima 122,00 metri, și repararea unei părți de 90,00 metri. Valuarea lucrărilor este de lei 1,395, 60, detaliurl pentru acostă lucrare se pot vedea în publicația cu No- 2,755, înserată în Monitorul of;^ ") 67 —-?P — La 4 Aprilie 1877, se va ține licita- ție la ministerul agriculturei, comerciulul și lucrărilor publice, pentru darea prin întreprindere a aprovisionărel a 500 m. c. pietriș dinprunduri’e Dunărei din Turcia, sau de ori unde se va găsi necesar pe șo- selele din portul Oltenița. Valârea aprovisionărel dupe devis este de 6,000,00 lei. Detaliurl pentru acestă licitațiune se pot vedea în publicația cu No. 1 942, înserată în Monitorul No. 56, din anul curent. (2—2 pe săpt.) La 18 Apriliti â. c. se va ține licitație la ministerul agriculturei, comerciulul și lucrărilor publice și la prefectura județu- lui Dolj, pentru darea în întreprindere a reparațiunel și consolidărel podului Mo- tru din circonscripția I. valârea 4621 lei și 48 bani. Detaliurl pentru acâsta lucrare, se pâte vedea în publicațiunea cu No. 2493 înse- rată în „Monitorul oficial" No. 65 No. 571. 1877 Martie. La 2 Aprilie a. c. se va ține licita- ție la ministerul agriculturei, comerciulul și lucrărilor publice și la prefectura ju- dețului Covnrlul, pentru reconstrucțiunea podului plutitor peste Prut între Galați și Reni, valârea 3412 lei. Detaliuri pentru acâstă lucrare se pâte vedea în publicațiunea cu No. 2497, în- sera ă în Monitorul oficial" Nq.j 63. La 1 Aprilie viikr , se va ține licitație la aaest minister pentru cumpărarea și re- pararea mașinelor necesarii la lampele din Grădina-Ceșmegiu. Valârea lor este de lei 212. Detaliurl pentru acâsta se pot vedea în publicația, No. 2611, înserată în Monito- rul oficial, No. 66 (2—2 — La 18 Apfilie a. c. se va ține licita- ție la ministerul agriculturei, comerciulul și lucrărilor publice și la prefectura jude- țului Roman pentru darea în întreprindere a construcțiunel digurilor de la podul de fer peste Șiret la schee. Valârea 7,946 lei, 76 bani. Detaliurl pentru acâstă lucrare se pâte vedea în publicațiunea cu No. 2,491, in- serată în Monitorul oficial, No. 64. (2 — 2 pe s6pt.) licitațiune pentru dioa de 14 Aprilie vi itor. t 'Objectele sunt cele menționate în lista arătată mal jos. Doritorii le pot cumpăr în total sau în parte Licitațiunea se v» ține în localul minis- terului lucrărilor publice, strada Acade- miei, la <|ioa indicată, la orele 2 după a - mâdl. No. 2 555 877 Martie 17 Listă de obiectele ce sunt a se vinde c ■> pu blicațiune. 19 rame pentru tablouri fără giauiurl. 1 pâtră de râșniță. 2 piese imitații de tapet. 1 bucată de lemn de nuc. 1 scârță de lână. 1 glob de sticlă spart. 2 histoire de l’armâe Roumain; 8 quide de voyageur. MINISTERUL DE RERSDE- La 25 Aprilie viitor 1877, la ora i după amâdă, se va ține licitație în localul ministerului de resbel, calea Mogoșâel, pentru aprovisionarea a 10,000 perechi cisme de infanterie cu potcâve, necesarii la încălțămintea dorobanților pe anul cu- rent 1877. Acâstă licitație se va efectua în confor- mitatea legei de comptabilitate generală a Statului, art. 40—57 esclusiv și în con- dițiunile caetului de însărcinări, care se pâte vedea de doritori în tâte dilele de lu- cru la direcția II administrativă, de la ora 11 de diminâță pânâ la 4 după amâijă, împreună cu modelele țipe. Doritorii spre a putea fi admiși la lici- tație, sunt datori ca uă dată cu oferta să presiutese un certificat liberat de grefierul tribunalului de comerciu, arătând că dori- torul nu este în stare de falit și în lipsă asemenea certificat ,să presentese un act care să conție acelâși declarațiuni, dresat prin autoritatea municipală respectivă, du- pă declarațiunea a 3 comercianțl patentați după tâte formele; asemenea sunt datori să presinte și recipisa casei de depuneri prin care să asigure că a depus cauțiune mi nisterulul de resbel suma de lei 20,000. Natura acest»! cauțiuni v? p'^ea fi nu- mai : In numerariu; In bonuri rurale; In bonuri domeniale; In scrisuri funciare rurale; Jn scrisuri fonciare urbane, și în obligațiuni ale casei pensiunilo;. Concurențil sunt obligați a cere de la direcția casei de depuneri și consemnați- unl să trâeă îu recipisă că cauțiunea ce depune este a sa proprie, âră nici de cum a se arâta a doua persână eă garantesă pentru dâusul. 31 Martie (12 Aprilie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2217 Predarea acestor cisme se va efectua în voiai de antreprenor la depositela centrale le îmbrăcăminte din Bucurescl, Craiova, Galați și Iași, câte 2,500 în termen de 3 luni, socotit din tjioa licitației. Predarea parțială urmând a începe după două Im1 din dioa licitației Calitatea, forma, confecția și dimensiile precum și tdte cele alte condițiuni relati- ve la aprovisionarea acestor cisme, sunt cele coprinse în caetul de însărcinări men- ționat și d»p« modelele țipe. No. 1 354. 1877, Februarie 19. (3 3 la 5 d.) Fiind că în dioa de 4 Februarie curent, destinată a se ține licitație , conform pu- blicației No. 11,333 și caetului de însăr- cinări, inserate în Monitorul oficial cu No. 273 , din 1876 , pentru aprovisionarea a șâse mii tunici pentru călărași, nu s’a pre- sentat nici un concurent, inisterul pu- blică spre cunoscința doritorilor , că în 4i< a de 9 Aprilie 1877, ora 1 după amedl, se va ține uă nouă licitație în localul mi- nisterului de resbel, pentrn aprovisiona- rea acestor tunici, care licitație se va efec- tua tot în condițiunile caetului de însăr, cinărl de la publicația N ». 11,333. men- ționată mal sus. No. 957. 3 877 Fob-ark Regimentul 6 de dorobanți. L..’..a țiu o ea anunțată pentru dioa de 18 Martie prin Monitorul Oficial No. 51, n - pntânduse efectua din causa lipsei decot- curențl, se j ublieă uă nouă licitație pen- tru dioa de 28 Aprilie 1877, pentru vin- derea a una mi? mantale vechi afară din servic.ti, aflate în depositul acestui corp, licitația se va ține în cancelaria arestul regiment. Doritorii pol vedea aceste mantale în tâte filele înainte de licitație, la deposit, de la ora 12 ) âne la ora 4 după amiadl. . strat-a dom .tlor și pădurilor Statului. Se publică syre cunoscința generală, că la 4 Aprilie 1877, se va ține uă nouă licitațiune pentru vândârea spre esploatare a patru parchete cu No. 2, 3, 4 și 5 din zăvoiul Lunculița de pe proprietatea Statu- Ipi Gharghița pe un period de 4 ani, so- cotit cu începere de la 1 Septembre 1876 cu condițiunile generale publicate în Mo- nitorul oficial No. 222 din 6 Octombre 1876 și cele speciale din Monitorul No. 271 din 4 Decembre, acelaș an. Licitațiunea se va ține în Bucurescl la administrațiunea domenielor și va începe la ora 1 post-meridiane, după regulamen- tul de licitațiune, publicat în Monitorul No. 222 din 1876, sus citat. Doritorii de a lua în esploatare aceie parchete, se vor presima la licitațiune la 4ioa fixată, cu garanții provisoril de va- ldrea celor arătate prin condițiunile spi ciâlo No. 7,129. 1877, Martie 12. — Comitetul pentru vândârea bunurilor Statului, prin decisiunea de la 19 Februa- rie, întocmind următdrea serie de bunuri compatibile vemjăreî după legea din 6 Mar- tie 1875, administrația publică spre ge- nerala cunoscință, că licitațiunea se va ține în dioa de 17 Maiă viitor, în centrul Bucuresci, localul administrațiuneî dome- niilor, la ora 12 din di, și rdgă pe D-nil amatori a se presintă, pregătiți de garan- țiile arătate în tabloul următor. No. 6,345. 1877, Martie 4. Tablou de moșiile Statului puse în vOndere în virtutea legei din 6 Martie 1875, pentru diua de 17 Maiu în Bucurescl, localul adminis- trațiunel domeniilor. Județul Argeș. . Moșia Fețeni, cu cătunul Lespedile, diu comuna Fețeni, plasa Topologu, pen- dinte de episcopia Râmnicu, îu întindere totală, ca de 480 pogdne, din cari 68 ară- tură, 62 livede de fen, 170 islas și 180 pădure, evaluată cu le” 44,700. garanția provisorie lei 7,450. 2. Moșia Stăncdsca, din comuna Găvana Valea-Rea, plasa Pitesci, fostă a monasti rel Cosia, în întindere ca de 1 211 pogdne din cari 170 pădure, evaluată cu 1. 36,200, garanția provisoriă este de lei 6,03-“ Județul Buseu. 3. Moșia Cochirlenea, din comuna Cochir- lânea, plasa Câmpului, fostă a episcopiei Busâă, în întindere cade 1.374 pogdne a- rătură, evaluată cu lei 120,770, garanția provisoriă lei 20,128. 4. Proprietatea numită Stâna-Leulul, din comuna Budiștaril, pendinte de mo- nastirea St. George-Nou, în întindere ca de 82 pogdne din care 70 pădure, evalu- ată cu lei 4,262, garanția provisorie lei 710. 5. Tihulesci-Cosi. ni, diu comuna Bălă- nesei, pendinte de episcopia Busâu, în întindere ca de 500 pogdne din care 160 arătură, 70 livede de fen, 120 islas de pă- șune și 150 pădure, având uă casă cu 2 încăperi, 2 pătule și 2 mori cu câte uă rdtă, evaluată lei 43.820, garanția 1. 7,303. 6. Coca-Scheiu, din comuna Nicolesci, fostă a episcopiei Busăă, în întindere ca de 840 pogdne din care 190 alătură, 240 livedl de fen, 210 islas și 200 pădure, a- vând și uă mdră, evaluată lei 89,616, ga- ranția provisorie lei 14,937. 7. Moșia Câmpulungenca, din comuna Nicolesci, fostă a episcopiei Busâu, în în- tindere ca de 1,310 pogdne, din care 180 arătură, 1,010 livede fen, 25 islas de pă- șune și 120 pădure, evaluată lei 61,070. garanția provisorie lei 10,680. 8. Moșia Căldăresci sau Căldăresca, din comuna Căldăresci, fostă a episcopiei Bu- sâu, în întindere ca de 3,338 pogdne din care 2,000 pământ de arătură, 500 livede de fân, 838 islas de pășune, evaluată cu lei 184,800,garanția provisorie 1. 30,800. 9. Moșia Vartdpele din comuna Maxi- neni, plasa Câmpului, fostă a manastirel Banu, în întindere ca de 1,542 pogdne, din care 200 aratură și restul islas de pă- șune, evaluată cu lei 153,620, garanția provisorie lei 25,604. 10. Moșia Largu, din comuna Luciu, plasa câmpu, fostă a monastirel Banului, în întindere ca de 500 pogdne din care 300 arătură, 100 livede de fen și 100 is- laz de pășune, evaluată cu lei 36,389, ga- ranția lei 6,065. 11. Moșia Glodânu, din comuna Glc dânu-Cârligu, plasa Tohaui, fostă a mo- nastirel Stravopolios, în întindere ca de 933 pogdne, din care 433 arătură și 500 islas de pășune, având și uă magasie de scânduri învelită cu pae, evaluată 1. 66,590. garanție provisorie lei 11,100. 12. Moșia Albesci, din comuna Albesci, plasa Câmpu, fostă a episcopiei Busâă, în întindere ca de 340 pogdne, diu caie 190 arătură și 150 islas de pășune, eva- luată cu lei 24,084, garanția provisorie lei 6,014, 13. Moșia Salcia sau Mogoșdsca din co- muna Smeeni, plasa Câmpu, pendinte de monastirea VăcărescI, în întindere ca do 0s9 pogdne, din care 519 arătură, 150 livede de fân și 420 islas de pășune, eva- luată cu lei 118,737, garanția provisorie cu lei 19,788. Județul Covurluiu. 14. Moșia parte din ȘendrenI, numită și Rașca-Mare, din comuna Filesci, Cătunu- Serdaru, plasa Siretu, fostă a monastirel Cetățuia, în întindere ca de 400 falce, pă- mânt arătură, evaluată cu lei 98,370, ga- ranția provisorie este de lei 16,395 Județul Dâmbovița. 15. Moșia Dolani, din comuna Doicesci, plasa Dâlulul, fostă a monastirel St. Eca- terina,în întindere ca de 451 pogdne din care 105 arătură, 45 fâneță, 105 islas. 125 pădure și 71 pogdne vil din care 62 7î pogdne, se stăpânesce de locuitorii cu otașniță, evaluată cu lei 44,685, garanția provisorie lei 7,448. Județul Ilfov. iu. Moșia Hăria sau Brătășauca, d.j comuna Călăreți Șeimdica, plasa Negoesci, fostă a monastiri Butoiu, în întindere ea de 1,000 pogdne, din care 180 pădure, a- vând și uă casă cu trei odăi, uă magasie și uăcârciumă, evaluată culei 120,160. garanția provisorie lei 20,023. 221» MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI ul Martie (12 Aprilie) 1877 17. Moșia Fontânele, din comuna Chiajna, plasa Snagov, fostă a monastirei Sărin- dare în întindere ca de 280 pogâne, din care 264 arătură, și restul livede de fân, evaluată cu lei 72 275. garanția 1. 12,046. 18. Moșia Creața (Nelocuită), din co- muna Măinâsca, plasa Mostiscea, fostă a monastirei Mărcuta în întindere ca de 600 pogon*' diu care 570 arătură și restul tu- feriș, evaluată cu lei 96,750, garanția pro- visoriă este de lei 16,125. ’ 27. Sfâra numită Malamucu, din comu- na Malamucu , fostă a Mitropoliei, în în- tindere ca de î 00 pogâne arătură, avend uă. căsciâră de gard, evaluată cu lei 49,302, garanția lei 8,217. 27. Moșia Baba Sima, din comuna Ful- ga, plasa Cricovu, fostă a monastirei Sta- vropoleos în întindere ca de 120 pogâne, din care 90 arătură și restul islas, evalu- ată cu lei 10,600, garanția provisorie este de Iei 1.766. Județul Olt. 19. Moșia Ibănesci, din comuna Cucu- eți, fostă a monastirei Brăncoveni, în în- tindere ca de 450 pogâne, din care 40 a rătură, 10 livezi de fân, 28 islas de pă- șune, 190 pădure mare și 18$ tuferiș, e- valuată cu Iei 24.913, garanția provisorie este de lei 4 152. 20. Moșia Puturâsa, din comuna Cotâ- na, fostă a Sf Gheorghe Noii, în întinde- re de 1,760 pogâne, din care 645 pădure în 6 pâlcuri, evaluată cu lei 132,365, ga- ranție provisorie lei 22,060. 21. Moșia Pârliți, din comuna Dobroti- netu, plasa Mijlocu , fostă a monastirei CotrocenI, în întindere de 414 pogâne, din care 293 arătură, 8 fânâță, 59 islas, 14 pogâne vil cu otașniță și 40 pogâne pă- dure, având uă casă cu uă cuhnie, pivniță, grajd și șopron evaluată lei 36,400 , garanția provisorie este de lei 6,066. Județul Prahova. 22. Moșia Vadu Săpat, din comuna Va- du Săpat, plasa Cricovu, fostă a monasti- rei PlătărescI, în întindere de 381 pogâ- ne și 4 prăjini din eare 191 arătură, 170 livede de fân 20 pogâne vie cu învoell timporale și 4 prăjini în vatra comunei, avend și uă casă djjgard, evaluată lei 16 505, garanția provisorie lei 2,750. 23. Moșia Ceptura, din comuna Ceptu- ra, plasa Cricovu, fostă a monastirei Ra- du-Vodă, în întindere de 210 pogâne, din cere 70 arătură, 100 livede de fen și 40, islas de pășune, evaluată cu lei 17,977, garanția provisorie este de lei 2,963. 24. Moșia Surani (fără trupurile Căr- bunesci . Aricesci și AtârnațiI cu care se arendâsă), din comuna Surani, plasa Te- lâjenul, fostă a monastirei Căldărușanf, în întindere ca de 140 pogâne, din care 85 pădure, evaluată lei 9,402, garanția pro- visorie este de lei 1,507. 25. Muntele Bobu Mic, din comuna Ma- neciu Ungureni , plasa Telâjenu, fost al schitului Isvârele, în întindere ca de 600 pogâne, din care 570 islas de pășune și restul pădure, evaluat lei 17,370, garan- ția provisorie lei 2,895. 26. Sfâra numită Malamucu, din comu- na Malamucu , fostă a Mitropoliei, în în- tindere ca de 300 pogâne arătură, având uă căsciâră de gard, evaluată cu lei 18,370, garanția provisorie lei 2,895. Județul Musc^.. 28. Mcșia Berivoesci cu Silisce , din comuna Belivoesci-Ungurenl, plaiul Nuc- șâra, pendinte de monastirea Câmpu-Lung, în întindere ca de 137 pogâne, din cari 60 arătură, 70 livede de fân și restul islas și zăvoiîî cu pădure de anin, evaluată cu lei 23.685, garanția provisorie lei 3,948. 29. Moșia Moroesci din comuna Nămă- esci, plaiul Dâmbovița, fostă a monastirei Câmpu-Lung, în întindere ca de 461 po- gâne, din cari 10 arătură, 356 livezi de fen, 60 islas și 35 pădure, evaluată cu lei 55,475, garanția provisorie lei 9,246. 30. Moșia Poenaril, din comuna Poenaiu, plasa Argeșului, fostă a monastirei Râncă- ciovul. în întindere ca de 147 pogâne, din cari 12 arătură, 76 livedl de fân, 22 islas și 37 pădure, evaluată lei 19,307, garan- ția provisorie este de lei 3,218. Județul Teleorman. 31. Moșia Plopi-VechI, diu comuna Pio- pi-SlăvitescI, fostă a episcopiei Argeș, în întindere ea de 583 pogâne, din cari 120 arătură, 30 livede de fen, 233 islas de pă- șune și 200 pădure, evaluată cu lei 37,917, garanția provisorie lei 6,320. Județul Vlașca. 32. Moșia Naeâsca, sau Nănesca, din comuna Brăniștari, fostă a monastirei Sf. lân din Bucuresci, în întindere ca de 140 pogâne, din cari 80 arătură și 60 fânâță, evaluată cu Iei 22,415, garanția provisorie este de lei 3,736, 33. Moșia Zădăriciu, din comuna Zădă- riciu, fostă a schitului Țigănesci, în în- tindere ca de 131 pogâne, din cari 15 ara- bile, 5 pogâne livezi, 18 pogâne islas de pășune și 93 pădure crâng și șlâu, evaluată cu 18,060 lei, garanția provisorie este de lei 3,010. Condițiunile cu cari se vend aceste bu- nuri sunt următâre!-;: a) Că bunurile se vând în întregul lor, așa precum se stâpânesce astă-dl de către Stat și că tâte drepturile și îndâtoririle în ceea ce privesce vecinătatea, trec asupra cumpărătorilor; b) Că bunurile se vând cu respectarea contractelor actuale de arendare sau închi- riere, dâră că venitul anual după acele contracte se va primi de cumpărători de la cel ântâiă câștiti ce va urma după res- punderea banilor de-cumpărătorl după mo- durile prescrise la art. 83 din acest re- gulament, literile a, b și c; c) Că bunurile în a cărora contracte du arendare saă închiriere va fi prevădută a- nume clausă, cumpărătorul va intra în po- sesiune de la cel ântâiu an agricol, ce va urma veu4ârea; d) Că spre a concura pentru cumpărare de asemenea moșii, al căror preț este a se plăti prin anuități sau care se vând în lo- suri sunt admiși numai cetățenii români; e) Că concurenții va trebui; să depue uă garanție provisorie, îu numerariu, în bonuri de tesaur ori mandate de ale Stătu lui, echivalentă cu */« din valârea bunului pentru care voesce a concura, calculată a- câsta după prețul estimațiunel acelui bun precum se însemnă înaintea fie-cărul bun; f) Că taxele de timbru și îuregis’rare privesc în sarcina cumpărătorilor, adică lei 2 bani 50 la°/₀ din prețul cu care se va adjudeca bunul, plus lei 10 timbru fix peu tru actul de proprietate. No. 6,345. 5 1877, Martie ' —Pământurile de prisos din Basarabia, cu sau fără stuhăril dintre hotarele consta- tate ale comunelor Chilia, Parapara, Gi- brian, Velcov și Dunărea, ce sunt parte în districtul Bolgrad și parte în districtul Ismail, proprietate a Statului, precum și acele cari încep de la Chișlitia pe lângă viile Chișlitenilor penă la Ilagi-Curda și ârășl din Chișlitia pe malul Dunărei până Ia Chilia și Movila, hotarul despărțitor stuhăriilor arendate, se arendâsă pe ter- men de 5 ani, începători de la 23 Aprilie 1877, penă la aceiași dată 1882, cu con- dițiunile publicate în Moniidrele No. 50 și 54 și cu regulamentul stabilit pentru arendarea moșiilor Statului pe periodul 1876—1886, inserat în Monitorul ofj : l No. 130 din 1875. Licitațiunea se va ține simultane atât îo localul administrațiunel, casele Ștefă- nescu, calea Mogoșâeî în Bucuresci, cât și la prefectura județului Ismail, în dioa de 6 Aprilie 1877, la orele 2 post-meridiane garanția provisorie ce urmâsă a se depune de adjudecator, va fi de 25 Ia sută conform art. 10 din regulament, și cea definitivă în valârea prețului arendel unui an, con- form art. 36 din condițiuni. Administrațiunea, publică acâsta spre cunoscința persânelor ce ar dori a lua în arendă espusele pământuri, pentru a se presenta la concurență în localurile și la 4ioa defiptă, însoțiți fiind de garanțiile provisoril cerute de regulament, esplicân- du-se tot d’uă dată că arenda actuală a a- cestor pământull este de lei 22,150. No. 5,922 1877, Februarie 28. (3-3). Vipbimeria Statului Director: N T. OrAșanv ,’n niimer 25 ’l 1 î J2 i rn ftrtj* i v " 12 AprtUo —-*0®---- WJGAȚIUNI 0MU1ALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIURÎ JUDICIARE LICITAȚIUNE it maualul Ilfov, secția III. . Ion Bcloni, prin procurator D-nu G. Melz,* ¹ II. de profesiune funcționar, domiciliat în strada Negustori, suburbea Negustori, No. 1 , în basa actului de învoâlă legali- sat de acest tribunal la No. 808, din 1875, învestit cu formula esecutorie, a cerut pu- nerea în vindere cu licitație a imobilelor lin comuna Bucuresci, averea decedatului inton Lișca, al căruia mescenitor este D. Adolf Linchard, de profesiune liberă, do- niciliat în strada Dreptă, No. 22 și care mobile sunt cele următâre ; I. Casele cu grădina și berăria diu od- ’ourbea Mihal-Vodă , strada Isvoru, com- puse în total din 12 camere de zid, înve- lite cu fer, curtea împrejmuită, berăria tot ie zid, învelită cu fer, avâod două came- re , se învecinesce cu D. D. Chiristigiu, D. Mimi, cu strada Roșelor și în faciă cu strada menționată. II. Grădina Capra, din suburbea Spirea, strada Casarmi, are două camere de zid, Învelite cu fer, mal multe magasilde scân- duri și un șopron de scânduri, învelite cu scânduri, sub acâstă grădină uă pivniță mare cu mal multe dependințl, se înveci- nesce cu un loc viran al Statului, cu uă proprietate necunoscută și în faciă cu strada menționată. Asupra acestor imobile se află u^măto- rea împrejurare: D. Al. Lișcha s’a împru- mutat cu lei noul 24,000 de la societatea Dacia cu ipoteca acestui imobil. Conform cererel făcută de D. lancu Be- noni, prin procurator D-nu G. Metz, prin petiliunea înregistrată la No. 4,110, se pune dâră învederea amatorilor, că, fabri- ca de berărie, din suburbea Mihal-Vodă, avend intrarea prin strada Roșelor și gră- dina numită Capra cu pivniță de desubt din Dealu-Spiri, se vor vinde în total; eră casele cele cu două caturi cu grădină pre- cum și casele cele mici de la pârtă și uă magasie în fundul cuițel, aflate în strada Isvoru tâte acestea ce se hotărasce prin- tr’un canal de fabrica de berărie, în stra- da Isvdku, se vor vinde ârășl separat. Se face dâră cunoscut în general, că a- cestă licitație se va urma în pretoriul ace- stui tribunal, în (jioa de 27 Aprilie 1877, la 11 ore diminâță, având îu vedere că, toți acel cari ar pretinde verl-un drept de CITAȚIUNI TribUhnidl Ilfov, Secția vvium eram Sunt convocațl toți creditorii falimen- tului losif Eisenberg, spre a se presenta în pretoriul acestui tribunal, în dina de l Aprilie a. c., în persâne s’au prin procu- ratori în regulă, spre a delibera asupra fa- cerel concordatului sau actului de unire. No. 3,043. 1877, Martie 22. Tribunalul Prahova secția I. Toți creditorii falitului Ilie Stăneseu din Ploeșcl, sunt citați ca, în diua de 2 Aprilie viitor, ora 10 de diminâță, să se presinte la acest tribunal, pentru ca să deliberase cu toți asupra concordatului sau a actului de unire, conform legii comerci- ale, căci nefiind următori, se va procede conform legii. No. 15,144. 1877, Martie 23. Tribunalul de Teleorman. — D. Ghiță Roea cu domiciliul necu noscut, este citat prin acâsta ca, în dioa de 24 Mal viitor, ora 10 dimineța, să se presinte la acest tribunal, ca inculpat pen- tru bătae, contrar, se va urma conform legel. No. 1,714. 1877, Ianuarie 20. — D. Voicu Stoian, cu domiciliul ne- cunoscut, este citat ca, în dioa de 24 Mai viitor, ora 10 diminâță să se presinte la acest tribunal, ca inculpat pentru bătae, contrar, se va urma conform legel. No. 1,555. 1877, Ianuarie 20. — D. Crăciun Răducănache și Gheoi ghe Vasile Răducănache, cu domiciliurile necunoscute, sunt citați prin acâsta ca, în dioa de 25 Mal viitor, ora 10 dimineța, să se presinte la acest tribunal, ca inculpa pentru deflo”'*~, cc-^-ar, se va urma con- form legel. No. 2,162: 1877, Ianuarie 28. — D. Mitrol. sergent, cu dornici Iul ni cunoscut, este citat prin acâsta ca, în dioa de 28 Mal viitor, ora 10 dimineța, să se presinte la acest tribunal, ca inculpat în- tr’un proces, contrar, se va urma conform legel. No. 1,770. 1877, Ianuarie 22. — D. Andrei Janulato, cu domiciliul necunoscut, este citat prin acâsta ca, în ;proprietate , usufruct, servitute, chirie, privilegii!, ipotecă sau verl-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arete a tribunal, înaiute de dioa fixată pentru citațiune, spre a ’șl arăta pretențiunile căci în cas contraria, verl-ce cereri se vor i ivi, nu se vor mal considera. No. 4,248. 1877. Martie lo. D președinte al tribunalului Ilfov, sec- ția II civilă, prin adresa No. 8,904, din 1876. în basa jurnalului acelui tribunal, No. 3,854, din 1876, a cerut punerea în vândâre cu licitație voluntară a imobile- lor. avere a decedatului Petre Poenaru, și cari imobile sunt următârele : 1. Moșia Ulesci-de-Jos , din comuna Frumușica, plasa Câmpului, districtul Ia- lomița; pe acâstă moșie se află pădure în luncă, care se află în tăere și un han care se arendâsă; se învecinesce la răsărit cu moșia D-nei Zinca Calinidi, la apus cu a D-lul lancu Nădăianu, la mâdă-di cu mo- șia Statului, numită Radu-Vodă, și la mâ- 4ă-nâpte cu matca lalomiței și cu morile D-lui Constantin Zapa. 2. Casele cu locul lor, din comuna Bu- curesci, suburbea Biserica-Eni, strada Col- țel, No. 43, sunt de zid solid, compuse în fatia stradel de 7 camere, învelite cu metal, în curte altă casă mare, compusă de 7 camere, cu antreO mare sis și dede- sub 4 camere și pivniță, 2 grajduri și 2 rânduri de șoprâne și dependințe pentru servilor!; tâte de zid solid și învelite cu metal; se învecinesce la nord cu proprie- tatea D-lul Atanasie NedelcovicI, la sud cu prăvălia bisericel Eni, la răsărit cu strada Colței și la apus cu proprietatea generalului Lakeman; âră concurența pen- tru moșia se va începe de la suma de lei noul 104,177 b. 65, âră pentru casă de la suma de lei noui 73,919, b 50. Asupra acestor imobile nu se mal află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitațiune se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în cjioade H Maifi 1877, | orele 11 do diminâță, având în vedere că toți aceia cart ar pretinde vre-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă aau vsr-ce alt drept a- supra imobilului în chestiune, să se arate la tribunal înainte de dioa fixată pentru li- citație, spre a ’șl arăta pretențiunile ; căci îs cas contrariu, verl-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 4,421 1877, Martie 23. i iii .aUNiz UVA. Ur/UlAi. AL. AV UaMJIm 3i Marne (12 Aprilie) 187, ilioa de 28 Mal viile ora 10 dimiuâța, să se presime ia aeest tribunal, ca inculpat spre a’șl susține oposiția, conirar, se \a urma conform legel No 2,014 1877, Ianuarie 25. - D. Nae Tâmplaru, cu domiciliul ne- cunoscut, este citat prin acesta ca, în dioa de 31 Mal viitor, ora 10 dimineța, să se presinte la acest tribunal, ca inculpat pen- tru insultă, contrar, se va nr^ₐ conform legel. No. 2 125. 1877, Ianuarie 28. on mțâ Fusulanu, cu'domiciliul ne- cunoscut, este citat prin acâsta ca, în dioa de 31 Mal viitor, ora 10 dimineța, să se presinte la acest tribunal ca inculpat, con- trar. se va urma conform legel. No. 2,134. 1877, Ianuarie 28 — 1> loniță Petre, cu domiciliul necu- uvscut, este citat prin acesta ca, în dioa de 25 Mal viitor, ora 10 diminâța, să se presinte la acest tribunal ca inculpat pen tru furt, contrar, se va urma conform legel. No. 2.156. 1877 Ianuarie 28. — D. Ilie Constantin, din comuna Slo- busia, este citat ca, în Qioa de 14 Mal vii- lor. ora 10 diminâța, să vie la acest tribu- nal ca martor, cunoscând că, la cas con- trar, se va amenda conform legel. No. 751 1877, Ianuarie 12. — D. loniță Logofătu, c domiciliul necunoscut, este citat ca, in dioa de 31 Mal viitor, ora 10 diminâța, să se presin- te la acest tribunal, ca inculpat pentru bă- tae, contrar, se va urma conform legei. No. ⁹ ⁹61. 1877, Februarie 1. — D. Marin I. Popeseu, din comuna Viișâra, este citat ca, în ilioa de 7 Mal vi- itor. ora 10 dimnâța, să vie la acest tri- bunal, spre a’șl susține oposițiunea, cu- noscând că, la cas contrar, se va urma con- form legel. No. 482. 1877, Ianuarie 9. — Toma Căpătuua, cioban la D. Proeo- i, din comuna Viișdra, plasa Marginea, districtul Teleorman, este citat ca, în Qioa do 9 .Mal viitor, ora 10 diminâța, să vie la acest tribunal, ca martor într’un proces; cunoscând că, la cas contrar, se va amen- da conform legei. No. 559. 1877, Ianuarie 9. — D. Ghem Petcu, din comuna Viișâra, plasa Marginea, districtulTeleorman, este citat ca, în ijioa de 9 Mal viitor, ora 10 diminâța, să vie la acest tribunal, ca in- culpat pentru bătae; cunoscând că, la cas contrar, se va urma conform legel. No. 555. 1S77, lauuarie 9. martor; cunoscând că, în cas emir Gaesci. — Semn, 14 gᵣ T.-Frmos.- Senin, 14 Xₛ Botoșani.—Senin, 8 gr. ₚ| F Câmpina.— Nor 2 gr. ₚ| Craiova.— Senin, 16 gᵣ, ₚ| Giurgiu.—Senin, 13 gᵣ. ₚiᵤₛ Sevenn.—Senin, 8 gr. ₚiU₃ Oltenița. — Senin, 16 gᵣ ₚ]ᵤ₃ - jrumo?\¹⁶ pi; \ aleni.— Semn 10 gr. ₚi Ploescl. — Frumos, 15 gᵣ ₚⱼ. , brăila Senin, 14 gᵣ. plus. Vasluiu.— Senin 10 gr. ₚR Măgurele. —Vent, 11 gᵣ. ₚlᵤₛ ᵣ Fălticenii.—Semn, 7 gr. ₚ| Roman.—Senin, 8 gr. p]ᵤg Pașcani. — Senin, 8 gr. ₚ]ᵤₛ Piteșct.— Senin vânt, 10 gᵣ. plus. Alexandria. — Nor, 13 gᵣ. ₚțᵤₛ Tecuci.— Senin, 9 gr. plus. Roșiori— Nor, 14 gr pl. K-Sărat.-Senin, 10 gr. plus. Chilia.— Plâe, 12 gr. plus. Argeș.— Timp variabil, liniștit rece. Dorohol — Timp variabil, 10 gr. pl. Urlați. — Senin, 12 gr. plus. Mihăilent—Senin, 9 gr plus. Leota.— P16e cu vent, 10 gr. pl. Fălciu.—Variabil 10 gr. pl. MIȘCAREA PORTURILOR Giurgiu, de Ia 25—26 Martie 1877. Corăbii sosite încărcate ... 5 Corăbii sosite deșerte 10 „ pornite încărcate 10 „ pornite deșerte . 2 Vapâre sosite cu ..... 2 „ pornite cu...................2 Bastimente faciă în j ort 10 Prețul productelor la hambar; Porumb . 38 — 44 Orejul 30-36 Brăila. 26 Martie 1877. Corăbii sosite încărcate . . . 11 „ „ deșerte...........2 ₙ pornite cu . 10 „ „ deșerte...........26 Vbpâre sosite cu mărfuri ... 1 ipâre pornite cu „ 1 Prețul productelor la hambar: Grâu ciacăr călit. 1 64, 1. până la 98, 1 Porumbul................46—50 Onjul ........ 38-37 SALA ATHENEULU Joi 31 Martie 1877 MAR* CONCERT dat de UDUAF.D A. HUBSL.J cu concursul bine voitor al domnișârel Sophie Dados, D-nel Virg. Bianchi, D-lor M. Milo H. Bianchi. Garini, Dumitrescu, Karbus, Milde, Baith, Voigt, Wiest Fr. Preciul locurilor: l-iul loc, 10 fr.. al 2-ilea 5 fr. începutul la 8 ore sâra precis CURSUL BUCURESCI PRIMA CASĂ DE SCHIMB BURSA No. 68. Strada Lipseam No. «8. Aprilie 1877. Cump. veno. Obligațiuni rurale 88 — 89 — „ domeniale 79 — 80 — „ funciare rur. 73 — 74 — „ „ nrb. 62 — 63 — „ 3001. casa pens. 115 — 125 — Imprum. municipal . 71 — 72 — „ cu prime Bucuresci (bilete de 20 lei) . 20 — 21 — (500 1.) Societat. Dacia 250 — 260 — (100 1.) România 50 — 55 — Isac M. Levy. CURSUL VIENEI Viena, 11 Aprilie (a: n.) 1877 Metalice. . . . . 62 35 Renta hârtie . . . 67 25 Naționale . . . . 75 70 Lose ... ... 109 75 Acțiunile t'ncel . . . 799 — Creditări . . . . . 143 20 London . . . . . . 124 70 Obligațiuni rurale ungara . 74 75 ₃ temeșvar . . . 72 71 , transilvane . 71 I , croate . . fehet Argint în mărfuri. . . 108 80 Ducatul.... . , 5 86 Napoleonul... . . 9 86 Marc 100...................61^15 BIBLIOGRAFIE Aeșit de sub presă : Indice Bibliogra- fice, al cărților publicate românesce, în România sau de Români anii; 1874, 1875 și 1876. A eșit de sub tipar romanul FRAȚII CORSȘN de Alexandru Dumas, traducțiuae de Al. D. larcu, preciul 1 franc In Bucuresci la tâte librăriele; laș. la librăria Daniel . Galați, Nebuneli; Craiova, Lazăr; Ploescl,' Cârjan. âMCÎURI PARTICULARE r ICHY Paris, 22, boulevard Montmartrr GRANDE-GR1LLE. - Afecțiuni limfatice, băla câiloru mistuitdre, umflarea ficatului ș’a splinei, op- structiuni viscerale, calcule biliare. HOPITAL. — Afecțiuni ale căL !oru mistuitpre, greutate la stomacu, mistuire grea, nepoftă de mâncare, gastralgie, dyspepsie. CELESTINS — Afecțiunile reni- hiloru ale beșicei, nisipu. p6tră, gută, diabetă. albuminăriă. HAUTERIVE - Afecțiunile rinichiloru, ale beșicei, nisipu, p6- ;ra, gută, diabetă. albuminăriă. A SE CERE NUMELE ISVORULUI pe CAPSULA DepositC la DD.Gubler.Wartanowilz si C» I a 9 Aprilie viitor, laora 12 seta vinde " J prin licitație de bună voe în localul primei societăți de credit funciar român, strada germană No. 7, ca la 600 pogâne pădure, de pe moșia Orăștil-Pițigaia, pro- prietatea D-lul C. G. Caramaliu.din acest județ Ilfov, plasa Dâmbovița, comuna Pos- tăvari, condițiunile vânclărel se pot vedea în tâte dilele la direcțiunea societătel. (1 24) Vi oșiile ChirL.ₒjI și Clătești, ai eforii spitalelor civile, și Luica-Mitreni și Potcova de la administrația domenielor lo avem puse în tovărășie cu D-nil Demos- teni și Atanasie Constandinidi, având D-lor amenduoi uă parte și subscriși uă parte. Publicăm prin urmare spre cunoscința tuturor că vendările productelor nu se pâte face de cât cu consimțimântul nostru și ori ce vâmjâre s’ar face numai de sus- numiți Demostheni și Athanasie Constan- dinidi, fără consimțimentul nostru uă con- siderăm nulă și nu vom permite ridicarea productelor. (2-2d) Frații Ciricliano. I V închiriat, catul de sus din casele situate în calea Moșilor, No. 132, cp- primjând 7 încăperi, șopron, grajd pentru 4 cal, și curte spațiâsă . h se adresa în apartamentul de jos safi la D-niî A. E. Zehender et Comp., calea Moșilor. No. 50. (7-24)