AL BOMANIE’ ABONAMENTUL: PK an, TREI PECT Și ȘESE; ȘESE LUNI, 20 LEI (AntâiO Ianuarie .și ântâiu Iulie) ANUNCIURILE’: LINIA DE TREI-PECI LITERE TREI-ȚEOI BANI (inserarea Il-a și mal departe, 20 b.) Crețul unei publicații judiciare, pnâ la eincl-deel linii, cinei lei; âră mal mare de cincizeci linii, dece lei DIRECȚIUNE a : strada Germană, cuitea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame, 6o b. linia, inserarea Il-a și mal departe, 30 ban: linia Anunciurile se primesc și cu anul SUMAR PARTEA OFICIALA.— Ministerul de interne: Decrete.—Raporte.—^Prescurtări de decrete. Ministerul de justiție: Prescurtare de decret. PARTEA NEOFICIALA. — Deneșl telegra- âce.—Sumarul ședinței Senatului de la 23 Mar- fie.—Continuarea ședinței Adunăreî deputaților de la 15 Martie și ședința de la 16 Martie Anunciurl ministeriale. PARTEA OFICIALĂ" Bucuresci, 26 Martie 1811. MINISTERUL DE INTERNE. CARlL I Prin grația lui Dumnedefi și voința na- țională, Domn al Românilor. La toți de fada fi viitori, sănătate; Vedend raportul ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No 4 083; Corpurile Legiuitore ati adoptat și Noi în virtutea art 93 din Constituți- une sancționăm ce urmesă LEGE. Art. I. Legea din 6 Martie 1874, pentru reținerea mensuală de 5 la su- tă din salariile impiegaților telegrafo- postall, se abrogă. Art. II. Reținerile tăcute conform lege! din 6 Martie 1874, se vor s- titui celor în drept Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința de la 4 Mar- tie 1877 , si s’a adoptat cu majo- ritate de 60 voturi, contra a 4. Președinte, C. A. Rosetti (L.S. A. D.) Secretar, 1. B. Lățescu. Acestă lege s’a votat de Senat, în ședința de la 12 Martie, anul 1877 , CAROL I, Prin grația lui Dumnedeă și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de fada și viitori, sănetate, Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 4,082; Corpurile Legiuitore au adoptat și Noi, în virtutea art. 93 din Constitu- țiune, am sancționat ce urmesă: LEGE Art. unic Art. 22 din legea pentru organisarea corpului telegrafo-postal se modifică cum urmesă; „Art. 22. Perceptorii poștali de clasa vor depune, la numirea lor în acest grad, uă cauțiune egală cu de șâse ori retribu- iunea anuală. „Perceptorii poștali de.clasa II și III vor depune, la numirea lor în acest grad, și s’a adoptat cu majoritatea de 30 voturi, contra a 2. Vice-președinte, M. Cogălniceanu. (L. S. S.) Secretar, Al. Negruți. Promulgăm acestă lege și ordonăm ca cele de faciă, învestite cu sigiliul Statului, să fie publicate prin Monito- rul oficial-, eră miniștri Noștri secre- tari de Stat la departamentele de in- terne și de justiție sunt însărcinați cu escutarea decretului de faciă. Dat în Bucuresci, la 22 Martie 1877. (L. S. St.) CAROL. Ministru secretar de Ministru secretar de Stat la departan>oⁿ*ul Stat la departamentul justiției, de interne, I. Câmpinănu. I. C. Brătiann. No. 666. uă cauțiune egală cn de trei ori¹ retribuți- unea anuală. „OficianțiI anperiori de tdte clasele’vor depune, la numirea lor în aceste grade, uă cauțiune egală cu de două ori retribuțiu- nea anuală. „Conductorii poștali vor depune, la nu- mirea lor în funcțiune, uă cauțiune egală cu salariul lor pe un an, prevăzut prin budget. “ Aceste cauțiuni vor consta în numerarifi saă efecte publice, garantate de Stat, a- cele pentru cari legea prevede anume a fi primite ca cauțiuni de către casele publi- ce după valdrea lor nominală. Acestă lege s'a votat de Adunarea deputaților, în ședința de la 4 Martie 1877, și s’aadoptat cu unanimitate de 66 voturi, fiind și 2 abțineri. Președinte, C. A. Rosetti. (L. S. A. D.) Secretar, 1. B. Lățescu. Acestă lege s’a votat de Senat, în ședința de la 12 Martie 1877, și s’a adoptat cu majoritate de 30 voturi, contra a 2. Vice-președinte, M. Cogălnicânu. (L. S. S.) Secretar, Al. Negruzi. Promulgăm acestă lege și ordonăm ca cele de faciă investite cu sigiliul Statului să fie publicate prin Monito- rul oficial, eră miniștri Noștri secre- tari de Stat la departamentele de in- terne și justiție sunt însărcinați cu e- secutarea presentulul decret. Dat în Bucuresci, la 22 Martie 1877. CAROL. (L. S. St.) Ministru secretar deStat Ministru secretar de la departamentul de jus- Stat la departamentul tiție , de interne , I. Câmpineanu. I. C. Brătiann. No. 667. 217^ CAROL 1. Prin grația lui Dl . î si nta țională, Domn al Românilor La toți de faciă și viitori, senătate-, Asupra raportului ministrului Nos- tru secreta de Stat la departamentul de interne, sub No 6,226; In basa art. 71 din legea comunală, Am decretat și decretăm; Art. I. Consiliul comunei urbane Tecuciu, județul Tecuciu, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport Art II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci. la 21 Martie 1877. CAROL [inistru secretar de Stat . departamentul de intc””* I C. Brătianm 357. Raportul D-liu ministru de interne către >u. Domnitorul. Prea înălțate D6m*.c, D. prefect al județului Tecuciu, prin ra- portul No. 3,398, ml comunică, că, mem- brii ce compun consiliul comunei urbane TecuciQ, nu se mal ocupă de loc de aface- rile comunei, lăsându-le în paralisare, căci dupe mal multe convocăcl făcute, nu s’a întrunit nici nă dată în numărul cerut de lege ca să p6lă lucra, ast-fel că încheerea compturilor anului espirat, care dupe art. 122 din legea comnnală, trebue a se face tn sesiunea din luna curentă, precum și olvarea altor chestiuni de un interes vi- tal. stafi neterminate. Atitudinea acelui couoilifi fiind contra- legel și prejudiciabilă intereselor co- munale, mă grăbesc a solicita de la Măria Vdstră, pe basa art 71 din legea comunală, disolvarea consiliului numitei comune , spre a se face un nott apel la alegători, și Vă rog respectuos, Prea înălțate Ddmne, să bine-voițl a semna anexatul project de decret. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Ddmne, Al Măriei Vdstre, No. 6.22- rea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătianu 1877, Martie 19. CAROL I . Prin grația hil Dumnedefi și voința na- ponală. Domn al Fomânilor, La toți de facia și viitori, sănetate', . vunoniumui juucjcw Asupra raportului ministrului Nou-’ Am decretat și decretăm 7 xwariio <8 Aprilie) 1877 MONlWAbL vr'lUJAju ai. aui’dajjiW tru semetar de Stat la departamentul de interne, sub No 6,227; In basa art. 71 din legea comunală, Am decretat și decretăm Art I Consiliul comunei urbane Cerneți, județul Mehedinți, pentru mo- tivele aretate în sus citatul raport, se disolvă. Art. 11 Ministru Nostru secretat de Stat la departamentul de interne este îusărcinatcuesecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 21 Martie 1877. CAROL ) Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, L C Brătianu. Raportul D-lul ministru de 8. Domnitorul. Io. 656 Pr?a Înălțate Domne, io urma reelamațiunel ce am primii' ae la câțl-va locuitori din comuna urbană Cer- nețT, județul Mehedinți, contra consiliului comunal, cerând relație prefectului local, am primit acum raportul No. 2,796, din care resulta, că reclamațiunea este adevă- rată, căci a constatat că veniturile comunei și ale bisericilor se esploatdsă indirect de către consilieri. adjudecând«-le la licitație asupra dmenilor lor; că unul din membri este supus străin după dn.sășl declarațiunea sa, și tiguresă îs. consilii! contra legel; că un alt consilier este în legătură de ru- denie cu primarul, cas prohibit de lege, și în fine că atât interesele comunei cât și ale cetățenilor suferă din causa actualului consiliu, care negljge dâtoriile ce are după lege. Pentru aceste motive și pe basa art. 71 din legea comunală, rog respectuos pe înălțimea Vdstră să bine-voiască a încu- viința disolvarea consiliului numitei co- mune si a semna alăturatul project de de- cret. . , < Oi tD । unt, cei mal profund respect, Prea înălțate Ddmne , Al Măriei Vdstre. Prea plecat și supus servitor, No. 6 227. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, T C. Brătianu. 1877 Martie 19. CAROL I, Prin grația iui uumneijefi și voința ua- țională, Domn al Românilor, La toți defaciă și viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- lcelaș D. ministru, sunt numiți tru secretar de Stat la departamentul | D. Iov TitorSv, sub-prefeeda:: -su de interne, sub No. 6,295; Ismail, din județul Bolgrad, in locul In virtutea art. 9 și 10 din legea |D-luI Bărbu Paleologu, demisionai Cb.isiliurilor județene i D Luca lonescu, adjutor de cores- ipondențăîn-cancelaria p:< ioctiin i,por Ait I Colegiul JIl electoral peni. ᵤ ..nsilieiil generali de la județul Bol- grad este convocat în ilioa de 14 A- prilie Viitor, a se întruni, la orele 10 dimineța, în localul comunei de reșe- dință, spre a alege un membru in con- siliu, m locul D-lul Dimitrie Mantu, numit în funcțiunea de sub-prefect Art. II. Ministru Nostru ' secretar de Stat la departamentul de înlerne este însărcinat cu esecutarea acestui decret Dat înBucuresci, la 21 Martie 1877. CAROL ~ Miiiiștru socreiui uu ouh la departamentul de interne, V C Brătianu. \o. 661 Prin decrete cu data din 21 Mar- uu curent, după propunerile tăcute de D ministru secretar de Stal la de- partamentul de interne, /simt numiți D Dimitrie Dimitriad, imul dintre cel trei membri aleși în comitetul per- manent al județului Rir/fiu, președinte al a cel iii comitet D Nae Protopopescu, unul dintre cei trei membri aleși în comitetul per- manent al județului <6tu , președinte al acelui comitet D Daniel Zorilă, comisai la culo- rea de Roșu, din Capitală, în locul ⁿ ’ui C: Vas demisionat. Prin înaltul decret cu No *•-<» din 24 Martie 1877, după propunerea făcută prin raport de același D. minis- tru, D. Constantin Borănescu, deputat, s’a numit prefect ai județului Buseîi spre împlinirea vacanței ce esistă Prin înaltul decret cu No. 690. din 24 Martie 1877, după propunerea fă- cută prin raport de acelaș D ministru D. Teodor Spacovici, unul din cel trei membri ai comitetului permanent de Bolgrad, s’a numit președint . 1 ar lui cemitet. Prin decrete cu data din 24 Marne curent, după propunerile făcute de a- 7 T'artie (8 Aprilie) 1877 dUbiTUUUL UK1C1 4 •• • i ' Apoi, D ior, aci nu e vorba d» sold îți nici de sub-locotenențl sari locotenențl, nu e vorba de gradele in- fenâre, e vorba de oficeril supe iort, de r tă sorii militari do universitate, care aii •âte 555 franci pe lună, e vorba de colo- e!î, de generali cari afi le¹ Idostul de mari și pe lengă acestea mal au indemnitate de locuință, furagiîl, cheltueli de transport, dc representațiune, servitori dintre soldați i multe alte avantaje; prin urmare e fdrte st să contribue și la aedstă patentă. I). A. Sichldun. D lor, am cerut cuventul minai în privința amandamentnlul propus e D. P Ghica care cere ea și deputății ă ( I itescă aedstă patentă pentru diurna <;e primesc, și vă rog să adoptați acel a- nandament, fiind fdrte just. Când noi pe 'tă dioa cerem sacrificii și de la acel cari t și de la aeeî cari nu pot să le facă, și când un coleg al nostru vine și ne pro- pune ondrea de a da noi cel ânteift esem- ,ul că seim a face sacrificii, dră nu numai a impune altora, eu nu pot să stau indefe- rent la aeest apel din partea D-lul Ghica are merită tdtă lauda, și pentru că sunt țelos de aedstă laudă ce revine D-lul Ghi- a, mă asociez cu D-lul ca să ’ml revie și inie căcar uă mică părticică din aedstă ondre, din aedstă laudă. — vâ rog ddră ă primiți aeest amandameat 1 D. D. Cariagdi. Numai câte-va cuvinte •oiu ^ice în privința propunerel de a se !ua 5 la sută și de la diurne. Unii func- lonarl sunt plătiți cn lâfă și diurnă ,)iurna se dă pentru cheltueli de transport pre îndeplinirea serviciului ce e însăr- •inat să facă acel funcționar, va să dică el nn se folosesce de cât do Idfă, căci diurna o cheltuesce în transport. Prin ur- mare nu puteți să impunețl patentă pe un e are i se dă pentru cheltueli de trans po rt. S ? <|is că la dr" care autorități se trans- f rm¹ Idfă în diurnă. Apoi atunci putem • în lege că acolo unde nu e lâfă nu de să fie diurnă. Și când pentru un ser- citt lui ar si dă uă plată, aedsta nu pdte le cât Idffi iar nu diurnă. In privința ., irn-lor ce se dafi pentru cheltueli de r?, rt cred eă nu se pdte pune patentă, vesce diurnele deputaților. . Uă voce. Este neconstituțional. D D ¹ ariagdi Nu scifi dacă este con- t ’u onal safi neconstituțional, de cât ni S' pare curios să punem în lege uă a- e ț di -posițiune Eu n’așl ti de pă- ere că dacă onor. Camera voesce ca și leputațil să contribuiască la ușurarea sar- lelo. .. asupra ț^reȚ, apoi atunci e mal bine ca cu toții să renunțăm pentru uă lună și jumătate la diurne, spre a veni cu molul acesta în ajutorul tesaurulul, dar nu cred că e bine să prevedem în lege n i patentă asupra diurnelor deputaților. D ministru de justiție. D-lor, in multe cașuri, ideile emise asupra acestui articol, îmi par juste, ddră în unele cașuri, amen- damentele numi par juste. Mal întâia, în privința pensiunilor via- ger" și recompenselor naționale, cred că e fdrte just să se impună, fiind că, daca plătesc funcționarii trebue să plătâscă și pensionarii și cel cu recompense. In privința amendamentului D-luIVilla- crose care cere să se specifice că prin retribuțiune se înțelege și lâfa și diurna, asern me ml pare just, și aci respund la ceea ce dicea D. Cariagdi, că diurna este uă clieltuâlă pentru transport; dar efi mă tem că aședlămintele publice safi comunele să nu transforme tdte lefile îu diurne șia- tunel, vedeți că ajunge a se elude legea. In ceea ce privesce diurnele acelea cart nu afi un caracter de periodicitate, efi vă voifi cita pe toți primarii comunelor ur- bane; de esemplu, primarul comunei Bu- curescl care primesce trei galbeni pe (ji. și vă întreb: just e ea funcționarii Statu- lui pe care ’I am redus la strictul necesar ca el să mal sufere și aedstă dare, iar func- ționarii celor-alte așerlămintd care sunt mal bine plătiți, și primarii să nu plă- tâscă nici uă dare ’ Ort cine are uă palmă de pământ, plătesce foncier:'.. ori cine ’șl desvoltă actititatea în o, a ramura plă- tesce, orl-cine esercită uă profesiune li- beră plătesce, prin urmare, de ce să nu plătâscă orl-cine are venit ? Acum, D-lor, să ca ⁸ ⁸⁰ «nă a- câstă taxă și asupra diurnei deputaților. Ore la ce ordin de idei respunde amenda- mentul care cere acesta ? Respunde el U uă preocupare cu desăvârșire legală? Efi cred că nu... D. P. Ghica. Voiu dovedi că d’a. D. ministru justiției. D-lor, nu voifi să ’ml atrag un merit pentru că am renun- țat la diurnă în mal multe rânduri, fiind că am făcuto fără să scie cine-va; și daca acâsta s’a adus la cunoscința Adunărel, este că D. președinte a făcut’o de la sine; însă, D-lor, într’un Stat democratic nu este bine să puneți în posițiune pe acel care sunt chemați de încrederea națiunel să nu'șl pâtă îndeplini mandatul lor, fiind că atunci faceți ca intrarea în acâstă Ca- meră să fie posibil numai celor avuțl. Efi pâte că împărtășesc idea acâsta, însă tre- bue să o lăsațl la libera voință a fie-eărul deputat, iar nu să puneți acâsta obliga- toriii prin uă lege. Cine voesce să renunțe, pâte renunța, dar nu puteți D-vâstră să introduceți un principii! care este chiar în contra Constituțional care firâ<|ă diurna deputaților. In ceea ce privesce cele alte amenda- : mente, sunt unele care trebuesc admise, precum acela care dice că taxa să se per- câpă asupra sumei nete ce primesc func- .ționaril, fiind că deja salariele lor sunt im- puse cu 15 la sută, de și s’ar putea ob- jecta că acâsta nu privesce câtuși de pu- țin pe Stat, fiind că reținerea no ia Sta- tul; însă nu este mal puțin adevărat că funcționarii astădl nu primesc de cât mal puțin 15 la sută. Cu tâte acset" acâstă idee are locul el la art. 2. Tot asemenea și în privința amenda- mentului care dice să nu se percâpă asu- pra reținerel și decimele comunale și pi dețene. In adevăr, D-lor, care este cuvân- tul că cerem de la țâră acestimposit? Cu- vântul nu esțe pentru ca să stabilim un imposit, ci fiind că Statul se află intr’uă strâmtâre așa în cât trebue să punem câstă dare fiind că alt-fel numa* putem merge înainte, și de aceea am fost siliți să o înființăm în favârea Statului. Dar âre acâstă strimtorare esistă ea în aceiași pro- porțiune la comune și la județe ? Scifi < ă comunele nu înâtă în bani, dar nu este mal puțin adevărat că ele nu sur.¹ atât de în- greuiate precum este Statul, j'.ră de a câsta, D-v. sciți că comunele aii uă lege d» maximum pentru taxe și pot să ajungă pânfi la ultima limită a acelor taxe, și chiar când ele nu ar fi de ajuns pot să vie la Cameră și să câră alte mijlâce. Pentru aceste motive efi cred că nu este bine a se pune asupra acestnl imposit și d⁰cim⁰l⁰ județene și comunale. In cât privesce pentru militari și r r^oțl efi cred că nu este just a se impune cu a câstă dare întâiu pentru că sunt puțirte grade snperiâre și mal îu general oficeril sunt plătiți rău și afi și cheltuâll mart. Tot asemenea și pentru cler; afară de câți va episcopl care’î avem, tot clerul inferior este râti plătit și prin'urmare ar fi nedrept a ’I mal supune și la acâstă dare. Voci închiderea discuțiunel. D. vice-președinte. D-niT cestort dc clară că nu mal suntem în număr. Prin urmare rădic ședința si anunț ps cea viitâre pentru mâne, 16 Martie, Ședința de la 16 Martie, 1877. Președenția D-lul vice-prkședinte A. Teriachiu, asistat de D-nil secretari I.Lă- țescu, M. Burilianu și I. Carabatescu Ședința s« deschide la amiai repede de cât cana- lul firesc. Nu voiu să intru în detalie și să vă arăt pentrn ce acest plan a cădut îo apă; pot însă să vS spun că erafi interese puterni- ce cari s’au opus, și de aceea nu s’a ese- cutat. Adâncirea în parte s’a făcut, și nu este de cât a se complecta opera prin tă- ierea gâtuluî insalei Ramadan. Eu cred, D-lor, că trebue să ne referim la âmenl de sciință, să combinăm tâte planurile, ast- fel ca să putem începe uă-dată tâtă lucra- rea, să se facă adâncirea și să se taie și insula, ca să nu se mal pâtă potmoli aco- lo nisipul. Acâstă soluțiune pâte să nu fie gustată de D Goga Deră ce discutăm noi acum ? Voiți D-vâstră să eerețî resiliaroa contractului ? Credeți că cu acâsta ați face bine? Nu numai lucrarea s’ar paralisa, dâră chiar ne-am putea espune la un pro- ces pentru daune interese, ceea ce îo mo- mentul de faciă discutăm nu pâte să aibă 12/8 MONITORUL OFICIAL AL ROMANȚEI tf 27 Martie (8 Aprilie) 1877 nici un resultat, fiind-că ne lipsesc ele ' mârgă până în insulă, ci să se oprâscă în Ierul atunci; s’a săpat patru ani de Zile _ ; și eu cred că onor. Ca- oraș, acolo unde ’l vedeți astă-ZL și oră- și lucrarea tot nu s’a terminat. mentele necesare; meră, în facia unei asemenea imposibili- „ᵣ__________________________ _____________ creZut că este destul să facă un cheifi, termine lucrările în socotâla întreprinZă- țiunea D-lul ministru al lucrărilor publi- ori unde ar fi, ca apoi apa să vină acolo, torului. Acâsta nu o puteam realisa de la cc .... pe când tâtă lumea cea-altă scie că cheiul mine singur. S’a prelungit de primărie tățl de a resolva cestiunea, va trămite mo- ce cu îndatorire să studiese cestiunea Uă voce. Tocmai în sensul acesta s’a | se face după apă, adică acolo unde e apă, cut uă moțiune. âră nu că apa vine după cheiu. (Ilaritate) făcut uă moțiune. D. președinte al consiliului. Rapor- tul este făcut, prin urmare vă rog ca chiar astă-ZI să vină D. raportor să ne presinte lucrarea comitetului delegaților... Uă voce. Avem uă moțiune. D. președinte al consiliului. Nu mo- țiune ; căci moțiunile, după regulamentul Camerei, se trămit la secțiuni; ci să se propună un amendament la conclusiunile D-ler delegați al secțiunilor. Ministerul nu mal pâte să facă nimic din momentul ce este pe biuroul Camerei depus nn pro- ject. Prin urmare D-vâstră trebue safl să decideți să rflmână lucrarea jos, și să vi se presinte un nofi project de lege pentru să fi posedând multe cunoscințe technice insula Be.madan; sati să votați pur șisim- dâca a luat asupră’șl uă asemenea însăr- plu uă moțiune ca ministerul să studiese cinare, și ’I dau un contract pentru face- cestiunea și să ia măsure ca lucrarea ce , rea acelui canal. Articolul ântâifl al aces- se va face să răspundă la destinațiunea el... tul contract coprindea uă disposițiune Uă voce. Să venițl însă cu contractul la care ar fi fost fârte bună, dâca ea se putea Cameră. pune în lucrare, fiind-că cerea pentru tâtă D. președinte al consiliului. Când să întinderea acestui canal uă adâncime de 2 vin ? Uă voce. La tâmnă. D. președinte al consiliului. La tâm- înaintea acelui cheiu Insă acest con- nă ? Dâră este atâta material și atâta per- tract mal are și alte articole și cele-alte sonal al contracciilor care stă acolo dea- disposițiunl ale contractului părăsesc cu tâta vreme, și voițl să mal stea încă un an’ D. M. O- lepureanu D-lor, sunt în po- sițiune a complecta lămuririle D-lul mi- nistru de interne, fiind-că projectul acesta s’a presentat și s’a subscris de mine încă din luna Maifi safi lunifi Din espunerea de motive ce s’a făcut a- tuncl acestei cestiuni, ați putut vedea că primăria de Giurgiu—grație contribuțiu- nel de % la sută pe cari att plăiit’o toți cultivatorii de păment precum și acel pro- ducători de grâne cari venâfi cu produc- tele lor în oraș și deosebit de aceștia mal mulțl locuitori de prin diferite județe, âră nu cetățenii din Giurgiu — primăria Zic a avut uăbunicică sumă disponibilă, care, precum s’a adunat de lesne, tot așa s’a și cheltuit. Dâcă s’ar fi luat acâstă sumă din pun- ₒ__________,___________-■ ₒ-, - ₒ- T-- — tâifi cestiune de care m’am ocupat, a fost primăria s’ar fi gândit mal mult'nainte de acâsta. Am mers la facia locului, am ob- a da acâstă lucrare în antreprisă. servat întreprinzătorului: bine, D-le, D-v. ga concetățenilor D-lul Goga, negreșit că Dâră âtă ce s’a petrecut: s Dâcă vă aduceți aminte, drumul de fer obținut până acum? Acâsta nu este trâba r>:—ₘₑₐ₎ ’ₘj.ₐ ᵣₑspuns; noi vom săpa merefi, al Giurgiului, după prima concesiune, era pânâ la Smârda, și apoi pânâ la insula Ra- madan. Dâră D-nil cetățeni din Giurgiu, îngrijindu-se de scăderea importanței ora- șului, afl stăruit atunci la minister și afi făcut uă transacțiune cu întreprinzătorii cheiului Giurgiu, transacțiune care a avut uuuo iara muu. de resultat ca drumul de fer să nu mal ^tă posițiunea în care șenil afl <}is că vor face cheiul. D-lor att A(ll, de esemplu. efl, fără să fiii inginer, v’aș putea spune mat d’inainte, că dâca D-vâstră, prin uă deosebită afecțiune ce ați avea pentru câmpul Filaretulul, care se numesce câmpul Libertățel, v’ațl apuca să faceți acolo un zid mare și lung, cărui să ’I dațl numirea de cheiu, prin faptul a- cesta că l’ațl numit cheiu nu veți avea a- colo nici apă, nici port, și cheiul D-v. fi pe uscat Zioa și nâptea. (Rîsete.) După ce au făcut cheiul pe uscat, Ziseră aide acum să ’I aducem apă va Și un pentru acâstă lucrare găsesc D-lor pe scriitor de la Senat, care negreșit trebue metri și jumătate, și negreșit că în aseme- nea condițiuni ar fi putut ftni vasele । uiopvoi yi u ui aiv uvuiiaumiui paiaouou vu totul idea primitivă, și nu conțin de cât disposițiunile următâre: contracciul va fi dator să esecute 5 safi 6,000 metri cubl și să’l plătâscă atât pe metru. S’a lucrat merefi patru ani de Zi^e» Și nimeni, în acest interval de patru ani, nu a avut buna-voință, sau nu a avut nimeni în gând să vacjă ce s’a obținut prin scâ- terea acelui potmol. Cu tâte acestea, în- treprinZ^torului ’I s’a plătit treptat uă sumă de */, milion, fără, cum vă spuseifi, să se observe dâcă idea primitivă, care s’a avut în vedere la contractare, s’a reali- sat, adică dâcă s’a obținut adâncimea de 2 % metre. întreprinzătorul ’șl-a primit plata regulat după pământul ce scotea, âră nu după adâncimea ce dedea cana- lului. Când am venit efi la minister, cea d’ân- săpațl necontenit, dâră ce adâucime ați dâră se va adânci ori nu, pucin ne im- portă. Ce se întâmplă, în adevăr? Se întâmplă acâsta: că ceea ce săpa primă-vâra, tâmna se punea la loc, în cât era să umple uă butie fără fund. se găsea minis- In gândul nostră era de a pune sA se termenul esecutărel acestei lucrări. Dâră nu mal pucin, vânând că ’l s’a acordat un termen de grație, de prelungire, efl. când am venit la minister, am constatul că nu se obține un resultat avantagios, și ’l-am Zis: D-le, efi nu te las să lucrezi mal ’na- inte pânâ voifl avea garanția că vel obți- nea acea adâncime de 2 */ₛ metri, prevă- Zută în contract. Cum vedeți, D-lor, ett nu puteam să fa» alt pentru neîndeplinirea adâncimel după contract, de cât să scot pe socotâla con- tracciulul acest contract în nouă licitați- une. Insă, vedeți D-v. că, dâ a ași fi făcut așa, ași fi găsit un al douilea întreprinză- tor, care ârășl nu era să facă alt-ceva de cât să scâtă la potmol ca și cel d’ântâifl, și ar fi fost să mal cheltuim încă uă altă jumătate de milion, fără să ajungem la re- sultatul de a avea adâncimea de 2 */, me- tri. Atunci ce am Zis efl ? Pe de uă parte neputându-se sfărâma contractul, Iși pede altă parte, fiind că ministerul lucrărilor publice a luat asupra sa responsabilitatea supraveghiărel acestei lucrări, era mora- licesce îndatorat către orășenii de la Giur- giu să le dea ceva, și de vreme ce s’afi cheltuit atâtea sute de mii de lei, cel pu- cin să se complectese acea lucrare făcen- du-se și adâncimea; și atunci am făcut un project de contract cu D. Rucăreanu, prin care ’I acordam un termen de trei ani de Zile, însă cu condițiune ca lucrarea să se facă în despărțiri, și în tot timpul între- prindere! necontenit să manție adâncimea de 2 V, metri, ast-fel că, în momentul când va preda linia întrâgă, să se manție tot aceeași adâncime. M’am adresat și eu atunci la âmeni com- petințl și le-am făcut întrebarea acâsta dâră dâca vom primi lucrarea peste trei ani de Zile, chiar cu acea adâncime de 2 metri, nu este târnă de a se potmoli ârășl ? Atunci mi s’a respuns că, dâca se va manține necontenit uă machină de cu- rățit, ar putea să nu se potmolâscă, și a- câsta este opiniunea D-lul Hartley; D-sa a mal adăogat că, ca să se pâtă mănținea cu âre-care siguranță acea adâncime, va trebui mal terZifi să se deschiZă și Gura- Verigel. De aceea, efi am Zis atunci să se facă canalul cât mal curând, și cu banii ce vor prisosi să putem deschide pe urmă și Gura-Verigei, și atunci venind apa cu destul de mare repeZiciune. este speranță să se manție adâncimea, fără să mal fie nevoe de a ține acea machină de dragagifi. AstăZl, însă, a se părăsi lucrarea ar fi uă mare greșâlă ar fi mal ântâiu uă res pundere morală către orășanil de la Giur- giu, și al douilea. ar putea să nască un 27 Manie (8 Aprilie) 1877 MONITORUL OFICIAL ALjROMANIEl 3179 proces între Stat și acest întreprinzător, și, de și nu putem prejude-a nimic de re- sultatul procesului, însă este tot-d’auna ceva desplăcut când guvernul are judecată cu contraccil. Prin urmare, eii cred că ar fi timpul să se ia în discuțiune de Cameră acest pro- ject de lege. Văd că se face uă moțiune care, în loc să propună ca contractul a- cesta să se ia de Cameră în discuțiune, trămite afacerea la minister, ca ministerul să o studiase și să îâchaiă d’a dreptul contractul. Eu nu suutdeopiniunea acâsta, ânteiu, pentru că este uă valâre peste com- petința ministerului de a putea să tratese d’a dreptul, este uă afacere de trei sau patru sute de mii lei, și pentru asemenea lucrări legea comptabilităței Statului pres- crie, în mod obligatoriii, licitațiunea, și este mult mal regulată posițiunea minis- terului când face un asemenea contract să’i aducă înaintea Camerei. Eti, D-lor, cu elementele cari sunt în minister, cu per- sânele acelea cari sunt în minister, am făcut studie, am chemat și pe D. Hartley, și nu scifl ce are a mal fi studiat. Pâte că voițl să aduceți din Olanda un inginer mal special? Prin moțiunea D-vâstră ce voițl să faceți ? Ca să studiese din nofl guver- nul și să contractese d’a dreptul? Apoi nu este mal corect ca contractul să vină îna- intea D-vâstră ? Efl sunt în contra moțiu- nel și socotesc că este bine să se ia în discuțiune projectul de lege care este de- pus la biurofl, căci el esistă D. Sturdza nu ’l-a retras, ’l-a luat să’i studiese, și D. Docan ’l-a adus înapoi. Apoi, ce voițl D-v. prin moțiunea ce propuneți? Să vă des- brăcațl de prerogativa ce aveți și să dațl ministerului acea prerogativă, lucru care este în contra legel? Projectul[esteaicl,des- bateți acel project, ministerul ’l va spri- jini, ’l voifl sprijini și eti, făgăduesc onor. D. Goga că ’I voiti da și efl concursul cu micele mele cunoscințe, dâră alte studii uu se mal pot face. D. R. Pătărlăgeanu. Mi se pare că perdem timpul în zadar. Acâstă cestiune este studiată de guvern, este regulată printr’un project de lege, care project s’a trămis la secțiuni, s’a discutat și se a- iă raportul depus pe biurofi. Rog pe D. președinte să înscrie acel raport la ordi- nea Zilei, și moțiunea care ae propune, mal bine să vie sub formă de amendament la discutarea legel. Este timpul să termi- năm acestă afacere a portului de la Giur- giu unde s’a cheltuit atâtea mii de gal- beni, căci lăsând să trâcă timpul, se va umplea șanțul ârășî cu potmol, și ar mal adăogi la j agubă. Pentru acâsta, dâră, rog pe onor, biurofi să înscrie la ordinea Zilei acel raport, ca să putem regula cât mal curând acâstă cestiune. D vice-președinte. Consult Camera dâcă voesce a se pună la ordinea Zilei pentru mâne projectul de lege pentru por- tul de la Giurgiu ? Adunarea încuviințâsă. D. C A. Rosetti. D-lor, am luat cu- vântul ca să atrag atențiunea Camerei asu- pra unei cestiuni importante. Sâmbătă este Ziua din urmă a acestei sesiuni, și din ne- norocire, prin mal multe împregiurărl, afl rămas câte-va projecte fârte însemnate cari nu s’ati putut vota încă, precum legea co- munală și altele, și care până Sâmbătă nu e cu putință a se termina. După părerea mea, nu încape îndoială că guvernul ac- tual, conform dorinței Camerei, o va con- voca îndată după terminarea lucrărilor câmpului, în luna lui Maiu; și efl cred că chiar dâcă va fi un alt guvern cu acâstă Cameră, tot o va convoca. Dâră voesc să atrag atențiunea Camerei că este uă lu- crare care nu cere de cât, cel mult, două ore de lucru, și sunt sigur că toți voiți a nu vă despărți de aici până ce nu o veți face. De aceea v’o amintesc, și cer să ho- tărîțl Ziua de Sâmbătă pentru a o face; acâstă lucrare este încheiărea safl votul din urmă ce veți da pentru trămiterea raportului și a tutulor lucrărilor comite- tului de punere sub acusațiune la înalta curte de casațiune, și să numiți tot-uă- dată și comisiunea care are să susție acu- sațiunea. . Voci. Da. da. D. C. A. Roseti. Cred, D-lor, că ni- meni nu va pleca de aci fără să ’șl înde- plinâscă acâstă sântă datorie. Națiunea & cerut darea în judecată, acâsta s’a făCnt, și acum nu vă remâne de cât să terminați lucrul trimițând cestiunea înaintea curțel de casațiune. Cer dâră să puneți acâstă cestiune la ordinea Zilei pentru Sâmbătă. Voci. Da. da. D. P. Grădișteanu. D-lor, înțeleg spi- ritul de dreptate din care pornesce onor. D. președinte C. A. Roseti, când face a- câstă propunere Dară tocmai pentru că D-sa este însuflețit de acâstă dorință fru- mâsă, ca dreptate să se facă chiar cu acel pe cari noi ’I am considerat ca vinovațl, paremi-se că propunerea de a se discuta și vota de către noi acâstă cestiune numai Sâmbătă, n’are să conducă la un resultat satisfăcător așa cum doresce D-sa, și iată de ce : D-vâstră înțelegeți fârte bine că nu avem să dăm numai și numai un vot de înregistrare, și de aci să pornâscă do- sarele la casațiune, pentru că în acest lung raport al onor, comisiunl însărcinată cu punerea sub acusațiune a foștilor miniș- tri, acel miniștri sunt împărțițl în trei categorii: sunt miniștri pe cari comisiu- nea ’I manține ca bine dațl în judecată, sunt alții pe cari esclude, sunt în fine alții pentru cari Zice că ’I lasă la suverana a- preciare a Camerei. Apoi creae onor. D. Roseti că în uă asemenea cestiune, în care esistă un raport atât de voluminos, cu patru anexe, onor. Cameră pâte să se pro- nunțe într’un mod serios numai în două ore ’.. Voci. S’o amânăm pentru Noembre ? D. P. Grădișteanu. Sunteți atât de pu- cinl sinceri către mine, tn cât nitațl că eti am fost, dacă nu cel întâiti, dar al dou- ilea care am cerut sunt acum câte-va Zile, să se cercetese de urgență acâstă cestiune... Uă voce. Nu era complectă lucrarea. D. P. Grădișteanu. Era complectă, și aceea care a venit în urmă n’a complectat nimic, pic dâră, că dacă amânați psntru Sâmbătă acâstă discuțiune, atunci nu e seriâsă dorința D-vâstră de a se cerceta acum acâstă cestiune, pentru că va fi peste putința omenâscă, ca în două ore să se termine, afară numai dacă D-vâstră veți voi să Ziceți că nu mal aveți nevoe de a mal discuta. Dâră vă întreb : âre nu veți lăsa pe nici un deputat să ia cuvântul ? âre veți trece la vot fără să ascultați pe nimeni ? Apoi, numai efl mâ fac forte ea în uă cestiune ca acâsta să vorbesc trei ore. D. I. Lățescu. Suntem convinși. D. P. Grădișteanu. Atunci do ce vă mal trebue și acele două trei oro de dis- cuțiune ? Apoi, D-lor, corifeii acestei Camere, a- cel âmenl politici cărora le incumbă mal multă responsabilitate, nu vor voi și el să se rostâscă în acâstă cestiune ? și D-vâs- tră veți voi numai de cât să le închideți gura ? Acâsta nu o cred, și prin urmare, sunt de părere să nu se amâne acâstă ces- tiune pentru Sâmbătă, căci nu se va putea termina numai în două ore. Vod. Să se pună la ordinea Zilei aZI. Alte voci. Mâne. D. P. Grădișteanu. Efi cer să începem chiar de aZI, dacă se pâte. Voci. Avem legile financiare de votat. (Sgomot). D. G. Chițu, ministru cultelor și In- strucțiunel publice. D-lor deputațl, D. C. A. Roseti a făcut uă propunere care dovedesce îndestul sentimentele de drep- tate și ale D-sale și ale Camerei, și chiar impresiunea sub care D-vâstră ați început a respunde la propunerea D-lul Roseti dovedesce acâsta într’un mod evident. D. Roseti a cerut punerea la ordinea Zil®î pentru Sâmbătă a raportului comisiunel de acusare a foștilor miniștri, și efl nu văd cuvinte seriâse pentru a se combate acâstă propunere. Onor. D. Roseti, mal înteifi a făcut un calcul greșit asupra pre- lungirel sesiunel. Camera s’a prelungit încă cu 5 Zile, adică de la 15 până la 20 Martie, adică până Duminecă, prin urma- re, Sâmbătă și Duminecă Camera are în- destul timp pentru a urmări discursurile D-lul Grădișteanu. Insă astă-ZL să nu pă- răsim legile financiare cari trebue neapă- rat să fie votate, dacă voițl să vă mențineți prestigiul D-vâstră de Cameră națională. Prin urmare, vă rugăm să nu mal perdsțl 2180 MONITORUL OFI IAL AL ROMV’iF 27 (Martie (8 Apriii. 1^77 timpul cu asemeneadiscuțiuni zadarnic riile s diferite »j»n»raH o => Dj [ hica. D-lor, audind pe onor Sâmbătă va începe discuțiunea asupr® a-,' doptă Râies' . m am intr^luf;. ore vo'.iin. uâ I. K, celui raport:'și va fi satisfăcut Și D. Gră- ¹ — Se pune h vot amena imeatui iui ₍ de necesit ne priu caret ne im tne sacriti- ncl vă rog ‘Cernăteșcu -----"as ¹ b minisfr imeior. vnor ireoue ■ rpnitSH di steaua și to. deră pi să vS ocupați ) legile financiare caii a . 6p;;, >... 1„ v.-tațț. Si cili ■' deă-dDo o.j - -uv-roui i a ’-rV minecă nu se va termina lucrarea aceea, -amendament, fiind că daca puneți amenda- gnvernul vâ promite să mal oreliingâsc;'' ‘mente neacceptabilade guvern atunci vom sesiunea. . uă 4m>'douf ț cie p.--ntni a repara un râu- sn'i votăm uă lege de vendictă publică și ■’ alitale aplieatăiasup: - '.no." dmeaT cari să greșit 6: mină' lucă a-d-'ă dăr-vd rog să Iubi • ■iță în/desbatere legile financiare OCT. l ichide. ■ .'.iscuțium.. 1 N. Fleva. nțelegcăl' președinte să no aducă aminte împlinire^ uuel dato- rii, da? nu înțeleg să mergem cu condeS- l 'iii ți ' -etragn lege D. vice pr< ndament? D. mhiistr ■linte.. ider 11 r-iui [.asemenea legi. Iu numele Adunăril,rpro;es- . te$ în contra unni asemenea sentiment es- .sătescul «i resultatul. scrutinului aste eât numai - a doua-ifi. ă da; ar fi uă călcare de regulament din pârtene dacă am fixa ordinea ijilel încă de adi pentru ■ Sâmbătă. Atunci când vom crede eă sui; ! tem în stare să pășim la acâstă cestiune vom păși, însă mal înainte nu trpbue să uitați că avem datoria să votăm cu prio- ritate ‘ ’le care se găsesc în legătură cu budgetul. următo votanți »>4, Majoritate regie”: .pUț 39 Bile albe pentru . 40 „ negre ironj „19 primat de -ț. Rădescu. ). ne Abținuți Nu votăm legi prin care ne propun ' vre ua răsbunare asupra nici unei clasei :. so- cietatea ndstră. Distincțiunea pure, uă face D. Kădescji nu s pite admite, rea dreptate D. Cernăteșcu, când ilicea.auiââ- orl, ca un scriitor care are 100 leldei s'ar vice-președiut .dunăre primit ț mal reține încă 5%-pe lengă 15% pentru kmrzt"! pensiuni, va fi în imposibilitate de a ’șl mendamentul — Se pune •, ₜ... mdamentul propune' cn eținerep de 5% c Se pune la - mcaide . ■ cuț’ ᵣ "rcâpă din suma netă si se ad. și se ppmesce. * _ Sₑ citesce art. 3. vice-președinte Acu uiscuți'ineș legei pentru tax ora h-felafuDcționarilor. trecem r.o. £ Ghican Ddor; s <■ ni dațl¹ - Se citesce art. 3. D. P. I. Cernăteșcu. D-lor deputațl, vâ rog să primiți cifra de 200 lelMn loc de lOOj ppntru considerațiune»,c& unii aă și a familie'și cu reținerea de-15 ⁰ .'ₑ . de r-tr.g ■iiii.-ndamSntdi făcui vrl primesc numai 85 și ru 5 \ ce n s’ar : amendament pecare speram că ’l veți r ,»- mi în 'unanimitate, și fiind-că ne am don- vins că acostă propunerânh ț>6te veni sub forma de amendament^ 1 retragem și ne reservăm dreptul să. venim cu uă propu- nere pe care sperăm eă o veți adopt '-o în unanimitate, convinși că și Camqraitrebue lua ar românea numai eu 80 lei p ap susține esistența. Am tot pus. la imposite și am pus atâtea în cât eu ie cutremur când văd că pdte să devină odios pentru •atâtea sarcine cari le am pus asupra 6me- nijoiji sarcine pe. carj nu- ie pot suporta (sgomot)} Trebue să ne .gândim eă acâstă sarcină de 5% să nu o punem asupra ace- lora.carl afi uă retribuțiune de 100 lei. : diu care sunt siliți să se îhtrețină pe sine lua ar rămânea numai cu 80 lei p ap... și familia sa, A. se pune acestă sarciu a- 80 leî este imposibil cuivasăs" întrețină supra unor ase nenea dmenl at un . -t de pe sine • familia sa ( dar diu 200 deolet; i barbar ă„ și rog pe Cameră să pnmâscă cit tdtă reținerea, tot Ie rd râm*-’" amendamentul D-lui Cernăteșcu, amenda- ment care este fdrte logic și fdrte just. — Se pune Iu vot amendamentul D-lui să facă când "ere An «Iții ca să facăi dce-presedinte : Stolop loioilui presidențief. pentru esistență. -ăb Js V D. G. Rădescu. D-lorj eO aș fi do opi-| nittne, să se admită amendamentul " ' Cernăteșcu și se respinge. i Cernăteșcu eu următârea modificare. In adevăr, dacă să ea 5% de la toți fu cționaril Statului m’aș urca la.cifra de 200 D A. Teriacliiu. D-l , u suut nul din subscriitorii acelui amendament, și da'ă retr.igemf motivul este că am recunoscut în adevăr că acest amendament nn are 1 >cnl sfii aci, nu, trebuia ameuda.- mentnl acesta propus la legea care trateză despre patent prin urmare’l retragem reservându 2"--.aptul d« ” !<>'’« nă ..m- căci funcționarii .Statului plă esc deja sub punere. . D. vice-proședîhte. Discuțiuneas a în- cnis, uu puteți să dațl nici măaesplicare destul că ati declarat că retrag^ti amenda- mentul! Se pune ta vot amarei.- ;. mtul "p in care se propune a se supune h icâsU taxă ?i recompensele naționali s. prtef- și pensiunile viagere, și se primesce. • 8o pune la vot amendamentul unt fm-' D-lul prim ministruj însă, daca slută 'iste ¹ cționărl cari servind uă lună sa ducă, șl trebue să rămânem cu sluta în Vn'rt căej !ast-fel vedeți că acestora ^u^I iț'ar piftea; diu momentul îc care s'a votat de - îrti-< lua acâs colul în care cuvântul acesta esistă, numai yₒcj pâte raportorul, în redacțiunea ce arf€ să d.3CᵤțînQ Voci 1 : usc.;;, im) dea la urmă, să schimbe cer redacțiunea legei nu aparține raportorului, redacțiunea logil aparține Camerei, și uă dată redacțiu- a acea votată, ea are să rămâe și cată să D P. Grădișteanu. D-l v > v- ' lăsați încă, disșuțhjn ’ liberă, tiiud-că s a , emis do D, DimaijqeM. uă teori° nouă la jcare trebue să respundem. S’r s : bra- • , , x . , , . . , i tele Camerei nu sunt legate ntro că . trebue să rămânem cu sluta ni . > ră, daca . . ..,ₐ ᵥₙ₎ₒₜ ? ........ ₙ_;. rn.ie așa, cu marea părere de răii și a meu. și a D-luT ministru, căci nu avem ce face: . se va găsi uu alt mijloc d ? se schim- oa aee’A.uvâdt/ căci mijlocul D-lul ci nistru nu este câtuși de puțifi oraetie/bste contra regulamentului. D. ministru cultelor și instrucțirf- \ I publice. Nu vSd pentr * ce atâta gr* ' tate din partea onor. D. Grădiștâau ăd a < veni la îudreptareaun ei redacțiunl’a prbj'Sc- tulul de lege.’Pâte că ihotivul D-sale nu este de cât acela pe cane !‘amărturisit D-sa, că nat bine să facem^egl slute de cât corec- te. Apoi să’ml fie permis a bimputa D-^ald ' I ?i se priimesce. ;n egoism neealifibabil. —Șe pune la vot art. 3 și se priimesce. înțeleg că dinjpunctul de Vedjie ai > -«ij> D. președinte. Ați votat adinâorl un a- să vofisdă ... fcâstă majoritate *'a Camerei isendâmeht,¹ și comisiunea propune ca să’l să se presinte cu uă lege slută’îr ;ilhit ' int- • riam 11 t. 3caab.'n. _:y j.-----asb2 —t.------s» .... —?—[ Voci. Da, da! națiunii, dar acâsta este numai in goiirrn și d ma r bine-voi să aibă âre care abne- D. președinte. i urmări ■•.cbst a- gațiune; ar trebui csă%oncure ca acâstă Ca mendament fnrmâză un aliniat lă art. 2 , meră să se presinte înaintea națiunii cu Artico¹ e'âdoptă t ’ leg! bune și corecte și eu aș face kpel la cuțiune/. semim-ntele D-lul Grădișteam., Căci cu D. V Dim o „ te^iu amefi.* sciință și cu inteligența esteQiu mine, fac ₍ment prbțWs de D. Pomi II în e'o- apel la sentimentul D sale de a urî urîtul'prinderea bîmătdre : 2 ‘_ᵣ ___________„j „La acâstă patentă de fi la . ută asup . a ofto* " î drepta * teiribnțiunelor nu se va a i ■: kbime udețenă sâu comunală.¹ in lot-d’anc i și de a fi împrMină cu mine ca să invite pe D cest cuvânt. In fine, D-lor, râmăne laD-v, să primiți saii nu; eu 'ml am făcut daroriA d nit a- răta opiniunea. D, N. Dimancea In ceeab^se a.inge :icolul 7. s’ar putea fârte bine schimba daca în ade- vf - este raționab'¹. 1 se schimbe, pentru că el sluțesceleg \ Se pât-*’schimba, dic, titlul acestei leg), crăci ’de Și sa discutat ' saii să se VOt^Sl ' ml s”'? . ;lii U iu41 o S ” ’ săcăm . a dat k robi schimba. M:.~ i luldfc patenti srn aț- inea tlul legei țș s’a votat Apoi ouop. D mapcaș,,t\ t’a votat arL 1 în care,.' ./•- tul jlg ■ ă esistă ? Nu vedeți D . .stră că slutența acestei legi nu este : (mal '. titlul elₜdâr chiar în art. 1 ? . s’a mâl imputat de D. Dimani președinlr Acâsta nu e i îi cnulerițdiscuțumrf D. P, Grădișteanu ui Ia cestiune persohalăf. c c-srSe pune la vot îuchiH < rtq? D. președinte. in urmâre • cbsfî a- Articol ' ■ . «'adoptă fără I. Poenaru-Bordea. Comisiunea l’a , r‘imi, ■ fdrmt ?r- Se pune la vot amendamentul D lui Poenarn și se priimesce. D B. Maniu D-K- i' ți, acestă lege este și mică si cu tote defecte’ po- sibile, și are să producă numai îăcc.că- turI, iar nici nn bofieficî lin causă că e răi t. . cipută și nu »re ei I •, sistem, nici >'i «demoni dfe economie i r Acâsta e păreri’ rhea El bine . dâcă ?rba să obviem eorjₙ0hr budgetare^ apoi totul să 1 aruncăm num -I pe spinarea bieții rlfnnc- tionari teestr. no e drept (întreruperi) Cu tâte acestea ilmit să se faci acest sacrificiu dâra să se facă cel puțin numai pe un an, deodată cu încetarea cansel' să înbeteze și efefetn i. Deacee.i eă îînul v8 declar, că deca s’ar respinge "mendamen- tul ce voiă pfopurfe în ac-ert sens, pentru ca să’ml îmnac c nscnnA « $voi. ’ota în ■ontra le Voci. închideri . dis u("u L. v Burilv u. D-lp- a II î anin . ■; cât f6c susț: cest smen dament si socotesc ■ .’biitîuKnt. e drepțaL ce inspiră pe l. ’.anid’1£Va face să ro?j .onor t a acord "vân- tul și în rr? a - e idi vniulci mtru ca acâstă CainerA ’înd va vo? amenda- mentul. să aibă în vederQ tâte a umen- teh ..e se pot Mufe în rvL i saii în cobi b « cestui menoiir - '. De.aceea, vă r< g G- ■ • ■ . în- < Jd - discuțiuăei N. Dimaih -iorₙ <-om;șiuneu, b.,ntrU)jnotivul că legqjț acâst-ajiu este i cscepționd> leșpine-e g 7.' ..^.,- înl D-lui Maniu. Se pune la b hidere» t iu- ■ rl și se priimesce. Se pune la vot . ...endnmcntnl D-lnl Ilaniu și se respinge D. vice-președlnf . • , ₜ minister dâcă aderă la amendament ¹ in- Srfiduse în acâstă lege. D. G. Chițu, ministru cui eior șnn- strhețiur ■ public . : -: la tâte a- mendamentete. D. vîce pr?ședini . Prin urm*.rej vn- iarea în total a legii rămâne să se facă mine, fiind- > g e' In SderA ' a amen- damentele introduse. Ac1ih\ vă anunț, donînilor, ca s a oepns la biuroă raport, I oon.i.«iunal >nâhaț<ț asupra arendașilc s Voci. Să se tipărâscă o.i urgență. D. N« Dimanâba. D-lor, vSMg sa bibe voițl 'â lua’chiar¹ acum în delhitere aJest project și a’l respinga-ebi i*astă„₇., ᵣvU,.u . —• • — Comisiunea propune a se prevede la i s’a recomandat de către onor. Adunare , cheltueli suma de 10,000 lei, care șe va lor sâle. Veniturile aaestel case pentru eserci- țiul 1877 sunt evaluate la cifra de lei 1,562,326, bani 39, adică cu lei 34,179, bani 87 mal puțin de cât acelea ce fusese ’ prevăzute pentru esercițiul 1876. Cheltuelele pe 1877, alcătaesc cifra de lei 1,562,326, bani 39, cu uă diferență în mal puțin de cât cheltuelele ce fusese pre- văzute pentru anul 1876, cu lei 34,179, bani 87, adică uă cifră egală cu aceea, cu cât veniturile anului 1877 se socotesc mal dₑ acum înainte să se presinte aceste bud- puțin de cât ale anului 1876. gete tipărite, pentru ca să le putem stu- Ast-fel situațiunea generală a budgetu- dia₍ ast-fel ea Adunarea să nu fie an sim- lul epitropiei pentru esercițiul anului 1877 presentă uă deplină equilibrare între ve- niturl și cheltueli prevăzute. Espunerea presentată de epitropie pe lângă acest budget, coprinde detaliurl lă- . . - . . ; fi desființat ospiciul de infirmi de la Ga- munte în privința tutulor veniturilor și lₐta, pentru care a contribuit și răposatul . fn«» «r întru pOₘₑₙjᵣₑ GᵣigOᵣie Ghica Vodă. Aș cheltuelelor. Comisiunea D-v. a observat cu uă vie satisfacțiune figurând în sumele alocate la cheltueli și aceea de 259,700 lei, 83 bani, alocată în special ca un început de plată a datoriilor însemnate cu care acâstă casă este împovărată, și cu atât mal mult cu cât acâstă cifră se arată a fi realisată din eeonomiele ce actuala epitropie a putut face la unele alocuțiuni ale budgetului, cheltuelelor sale. Comisiunea a avut în vedere apoi și a- dresa D-lul ministru de interne sub No. 269, anul curent, relativă la emiterea ce s’a făcut de epitropie de a se trece în bud- getul pe 1877 întrâgă sumă de 30,000 lei după angajamentul formal ce are către epitropia spitalului Bârlad și Elena Bel- dinat, partea sa contributivă pentru edifi- carea acelui spital, precum și suma de 2000 lei ce mal are a răspunde din anul 1876, prevăcjeudu-se de epitropia spitalu- i lui sf. Spindon din Iași numai lei 22,000 1 din 32,000 ce trebuia a se prevede pentru 1877, adică cu 10,000 lei mal puțin. Avend în vedere mijlocirea D-lul mini- stru de interne de a se înscrie acâstă cifră i în budgetul epitropiei pe 18,7, ca una ce este datorită după alcătuire formală, în ‘ virtutea statutului de asociațiune ce epi- tropia a făcut, întărit prin decret Domnesc i din 1870, No. 789; Având în vedere că în tot-d’auna când de către onor. Adunare s’a vătjnt ocasiunl ' între prevederile budgetului epitropiî St. Spiridon, s’a făcut îndreptările cuvenite, precum s’a urmat cu ocasiunea votării budgetului pe 1874 și acelui pe 1876. Având în vedere că lucrarea edificării spitalului îa cestiune fiind deja începută । și dată în întreprindere, și că prin urmare ; neachitarea regulată a anuităților anga- jate ar aduce de sigur un proces pentru casă, și plata de daune interese plăti din sumele prevăzute la cap. X al budgetului pentru deschidere de credite și cheltueli extraordinare, rămâiud ast-fel neatins equilibrul budgetului. Raportator, Gr. Vulturescu. Ne luând nimeni cuvântul în discuțiu- nea generală, se pune la vot luarea în con- siderațiune și se primesce. Se dă citire conclusiunilor raportului. D. Colibășeanu. Aș voi ca epitropia spitalului St. Spiridon din Iași să țină și ea compt de dorința exprimată de noi că piu biuroti de înregistrare. Voci. Da, da. D. Alexandrescu Urechiă. D-lor in jurnalele din Iași văd că se spune că s’ar dori să mi se spună de D. raportator dâcă în adevăr s’a desființat sâti nu ! D. Carabatescu. Esistă în budget, nu s’a desființat. Se pune la vot conclnsiunile raportului, și se adoptă. Se pune la vot projectul de lege în to- tal, și resultatul scrutinului este cel ur- mător : Votanțl . 58 Majoritate reglementară . 39 Bile albe 56 Bile negre .2 Abțineri . . 2 D. vice-președinte. Adunarea a adop- tat projectul de lege. Acum vom continua cu votarea legii timbrului și fiind-că D L. Sterea rapor- torul nu este present, rog pe unul din membrii comitetului delegaților să’l ție locul. D. C. Borănescn. D-lor deputațl, în ședința din urmă s’a oprit votarea la art. 19, paragraf 3, care a devenit paragraf 2 și se înlocuesceprinurmătârea redacțiune. „Tâte cenrile de perimarea judecății înaintea orl-cărel instanțe fie la tribunal, fie la curțile de apel, fie la curțea de ca sațiune.“ D. G. Rădescn. D. președinte este un amendament depus de D. Constantinescu la recursurile care se vor face contra căr- ților de judecată. D. C. Borănescn. Iată D-lor amenda mentul propus de D. Constantinescu La art. 19 § 4 să se înlocuâscă prin Recursurile în casațiune contra cărților de judecată definitive și a hotărârilor date asupra cărților de judecată vor fi supuse numai la taxa de 50 lei pe lângă timbru fix. N. Costantineecu, 1. Poenaru Bordea, M. Burilenu, N. Dimancea, N. Viișordnu M. Vladimirescu. 2^ Maftîe (8 Aprilie) 1877 monitorul oficial ĂL româniei 2183 a făcut aci, se vede că acest articol este admis d'mpreună cu aliniatul I; rămâne acuma să se constate și cu procesele-ver- bale. D. G. Rădescu. Am ondre, D-lor, să vâ propun un sub amendament la acest ali- niat. D. I. Poenaru-Bordea. Cer cuvântul a- supra subt amendamentului. D. vlce-președlute. Mal întâitî dați’ml voe să vâ datt esplicațiunl pânâ unde a mers discuțiunea. Art. 19 d’mpreună eu aliniatul 1 s’a votat, prin urmare nu mal pot permite discuțiunea asupra aliniatu- lui I. Voci Nici noi uu cerem acâsta, pentru că amendamentul nostru se referă la ali- niatul 2. D. vice-președinte. Atunci D. Proto- popescu are cuvântul. D P. Protopopescu. D-lor, pentru că cel săraci să’șl pdtă apăra și dobândi drepturile lor, s’a admis în legea timbru- lui un miZloc, acela al certificatelor de paupertate, în virtutea cărora cel săraci pot să intenteze acțiuni, să facă recurs fără a mal plăti taxe. Locuitorii de la țâră cart se judecă la judecătorul ..M /. da 1 Londra. Amato . •;- wesnți aeo, imie giul ■ propune peste valârea lirei sțeriiue ^âte .cheltuelele de schimb, provisjop, asigi. v precente transport ele 1«7i . 8 Casa de ueiruiit r 100 chile perum ide D-lul Lum", 23 Maiu . i.toj, in ioc.ui c .sui ¹ buescu. arendașii m . Ploștinag' de depnno,ț, și eo^emnațiuni, calea Mc ’odul 1871 D76 ; .’0 chile grâfi ale lem Rogova, idem. goșoei N. 3, în cabinetul directorelul, se va ține licitațiune publică, prin oferte si lore nominală, în scrisuri funciare rurale, l-.tU emise de prima societate de credit funciar Batoțu, idem. român, avend tâte cupânele ne exigibile ! §0 chile grâu și ... porumb ab' D I adică Jpcl șbi • iupânel#. plătibile la 1 'Petrescu, idem Breșnița, Jidostițaidpm^ Iulie 137’ 200 chile grâu și 92 or.) ale D-luî Ion * Ofertate inso . a i .'.anție îu • Ga’ -- .lem Șanalu unăril rtanța și 2, periodul 187 ' -1878. 10 chile grâu aL D-lul petre , de doufi-mil lei, șe primesc pâne la op 2 fix. Verl-ce ofertă presentată după ora 2 precum și supra-ofertele nu sunt primite. ' lom Apa Nâgră idem Deeisiune'. recțiuuel deca aprobă sat chi porumb alo D-lul N. Gheor- nu resultatul licitațiunel se va comunica iguiu, ideuj olatinieu»Blidaru i,dem imediat după deschiderșa ofertelor. Iu cas I 82, chile grâij și P" di >robare, titlnrue însoțite d’un borde- î -lui Ștefan Barbov c' rou se vor preda casierii direțiunei în ; tianu-iMalovâțu .-------i _,.i. j-----z an. >;i— __i. chile grâ„ ș; g- porumb ale D-lul IC. Tamara,arendașul moșiei Albuesci idem. în, m ieia > aur ₍20 chile porumb ale D-lui. ,’ .n,B . - tecu idem Piria-CioranI, idem. 270 chile grâu, 50 chile ori) , • 6 po- mb ale D-lul ti. Muulâ^u, idem Pnr ’ e pe period .1 1876—>79. ermen cel mult de șapte 4ile libere, sub primire dv recepisă îu schimbul căreia se va plăti la preș, prețul oferit No. 4₍51,7: 8?f( arlie 18 (2 Haifih .;itor, î- ^cșIlI. casei ni */,, Maifi de opuneri si consemnațiunl, calea Mp- goșâel, No. 3, în cabinetul directorului se va ținealicitațiune publică prin oferte si- gilate pentru cumpărarea a 180,000 lei valâre nominală înscris. fonciare rurale ale primei societăți de credit fonciar ro- mân cu td e cupotiele ne exigibile, adică, incluși^ va cupâneL dăubiie . ; . 1877- 80 chi .orumb ale D-l 'jvorann idem Hotarani-de-Sus. idem 50 < Iple porumb ale D-lul ti Țiuh '■ idem bijia, hotare jumătate, idem. 215 chile grâu și 800 porumba" /-lui Radu Popescu idem, Devesele Burila cu trupurile, idem 1876—1886. 8 chile grâu și 45 porumb ale țj-lul Ion lonescu, idem Miluța, idem. 30 chile grâu și 100 porumb al "■ Iv- lOferiele iu^ocite ae garanții în ;-16re 1 I. Hâ^got, idem Hoștina idem. de 5,000 lei, se primesc penă la ora 2 fir. 300 chile grâu și 200 porumb ale ' -JuI Verl-ce .fierți-presentat!după.ora 2j,p . .'rgqțpii, . idem O- ■ am și supra ofertele nu sunt primite, , De fisiunea direcțiunel dâcă aprobă saii nu resultatul licitațiunel se ra comunica imediat după de ihiderea ofertelor; In cas -âlNțSTEKiJL AtiKlCUL’i OREI, UD; i ii ............................................ CIULUI ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE de aprobare titlurile însocite d’un borde- roO se vor preda casieriei direcțiuni în termen cel mult de șâpte dile libere sub primije de recepisă, în schimbul căreia se ■ . piști la presei.tare în monetă de aur prețul oferit. No. 2 708 ibZ Iți Marne 2 (8 Mai ii.¹ Șe dă prin întreprindere înființarea pa- rilor de priponire necesarii peniru anco rarea bastimentelor pe malul Dunării în portul Brăila, cu condițiunile următâre. Cantitățile lucrărilor de esecutat pre- •im.și prețurile lor sunt cele prevMute pr • ‘.rtimațiune. ’jserat . îa jsul es- tel publicațiunl. :. u 4« ■ A M()NTIX )R UL OFH ! ah --------------W.H- - PUBLICAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DLN B OUKhSU NUNCIURl JUDICIARE LICITaȚIUNI Tribnualul de Vlașca D. leodor I. Negropontes, diu Bucu- rescl, de profesiune comerciant, prin pro- curator D. Constantin Gh. Cochinos, din Giurgiu, de profesiune comerciant, prin petițiunea ce a dat acestui tribunal, înre- gistrată la No. 1,917, a cerut redeschi- derea dosarului pentru punerea în vândâre cu licitație a moșiei Sârbeni-Moștenl,^ cu tdte îmbunătățirile după dânsa, compusă din patru trupuri, averea repausatulul An- drei Ștefănescu, represintat prin tutorele averel sale D State Anton, din Giurgiu, de profesiune rentier, situată în comuna Gratia-Sârbeni-Moștenl,plasa Nejlovu, dis- trictul Vlașca, pentru despăgubirea sumei de lei vechi 17,795, parale 20, cu dobânda le 15°/₀. socotită de la 28 Iulie 1872 și pânâ la 1 Februarie 1873, conform clausel din înscris și dobânda legală de 10°/ₒ va curge de la 23 Februarie 1874 și pânâ la desfacere, plus lei noul 20 cheltueli de instanță, conform sentinței tribunalului, No. 184 din 1874 confirmată prin decj- siunea onor, curți de apel din Bucurescl, secția III, No 119. investită cu formula esecutorie. Acâstă moșie se compune din 4 trupuri, ast-fel 1. Antâiul trup se învecinesce de uă parte cu Bălea Neagă, de alta cu Șerban Rușan la un cap, la un cap cu moșia Dră- ghinesci, proprietatea D-lul Panait Sor- doni și la cel alt cap cu moșia Mâra-din- Grâpă a D-nei Catinca Constantinescu; 2. Al douilea trup se învecinesce de uă parte cu Ion Popescfi. de alta cu Radu Moise și la capetele amândouă cu proprie- tățile de mal sus Drăghinesci și Mâra-din- Grâpă; 3. Al treilea trup se învecinesce de uă parte cu Șerban Rușean, de alta cu Badea Tănase și la amândouă capetele tot cu men- ționatele proprietăți, 4 Al patrulea trup se învecinesce de uă parte cu Badea Tănase și de alta eu Cons- tantin S6re, âră la amendouă capetele tot cu vorbitele proprietăți. Tribunalul, prin diarul dresat sub No. 686, dispune ca, vândârea moșiei în ces- tiune să se facă în pretoriul sâfi, prin li- citație, în Mame (y Aprnie) io< < fiiuMi oiu ur . ; KU.’IÂlSmi „BOMaNPv* A.e ouon a cbnvcca pe toți y-nii acționari. L- c< uf . mitatc CU ari. 5G din stîHldC îa a Treia Adunare (T at raia, -are va avea loc la g-Sft in localul socieiăteL strada parol 1^ JlctlH ST. n. ♦ No. ,4.0, la 3 ore p. m. Conform art 08 și -59 din statutg fac parte în adu < are generală toii D^nii. detenton de cel pucin 20 aed uni, cari vor fi depuse la casa societătei 8 elite nainte; adunăreî generale, adică pene la a. e. Ordinea hlei v; H: «) ] . "Raportul consiliul.». de ț. naporiul generai; II Incbeerea socotelelor pe anul 1876; H L Propunerile cari s ar putea face de acționari, conform art 68 din statute, sau de consiliul de administrațiune. V. Alegerea a doui membri ai consiliului de admi- oistratirme. conform art. 24 din statute. "’entru esercitarea drepturilor, D-lor acționari li se a- trage atențiunea asupra următorelor articole din statu- tele societăței: Art. 63. Spre a face cineva parte din adunarea gene- rală, trebue să fie posesor de cel pucin 5 acțiuni cari dau dreptul la un vot. Nici un acționar nu va putea întruni mai mult de 10 voturi pentru densul și alte 10 ca mandatar, ori care va fi numerul acțiunilor ce va poseda sau a presenta. Art. 64. Nimeni nu va pmca represema pe un acționar decă nu va ii însuși acționar. Dreptul de votare se va le- gitima prin depunerea acțiunilor în casa societăței cu 8 dile -uu înainte de diua fixată pentru adunarea generală. Bucuresc: 26 Martie, st \, 1877. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIUNE.