No. 68 Un număr 25 b.' Vineri, 6 Aprilie MONITORUL OFICIAL 1 ABONAMENTUL: n *■, TMI-țBOI ți șă8B; 0S1 LUNI, *0 IJU ( intiifi iMurie și ftitlifi Iulie) 11 ROMÂNIEI ANUNUlUKlLls: LDTU DB TMI PBCI LIT1RE TBBI-pBUI 8ai ■ , 1. c. Brătiano No. 664. Decifiune. Prin deci amms din 17 Mar... ju N.. ^488 în basa art. 15 din lege și art. 78 și 80 din regulamentul monopolului tutunurilor și după recomandația regiei, s’a confirmat debitanțl pentru vemjarea tutunurilor: I). Mihalache Grigorescu, în comuna Lacul-luI-Baban, plasa Marginea-de-Sus, districfdl Râmnicu-Sărat. D. ldn D. Lăzărescu. în comuna Pă - câni, plasa Șiretul, districtul Sucdva. D_ ldn Silivestn, în comuna Târgu- Frumos. plasa Cârligăt . districtul Iași. D. losef Cărstescu, în comuna Gemenea. plasa Dâmbovița, districtul Dâmbovița.- ’ D. Theodor Neghină, în comuna Tomaiu plasa Calul-Mori, districtul Cahul. D. Strate Hagiu, în comuna Constanga- lia, plasa Constangali' <' strictul Cahul. D. ldn Bolocan, în comuna Țiganca, plasa Teghiciulul, districtul Cahu' D. Vasile Gliriță, îc .-jmuua ri u,; , plasa Hornicea, districtul Covurluifi. D. Theodor Cotuna, în corn .ha Tuțcani plaa\ Horincea, districtul Covnriuîfi. ' MISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația K; Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor. La toți de faciă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub No, 2,557 , pe lângă care Ne supune spre sancționare le- gea pentru contigentul anului 1877. votată de Corpurile Legiuitâre , In virtutea art 93 din Constitu- țiune; Am sancționat și sancționăm, Am promulgat și promulgăm L E G E. Art. 1. Din clasa anului 1877, se va chema un contigent de, 11 i i' ti- neri, din cari: 5,000 pentru armata pe ."mirată 2,000 pentru călărași, și 7,000 pentru dorobanți Art 11 Recrutarea se va face si cuntigentul se va chema conform legel asupra recrutărel și conform cu cele prevedute de legea oreanisărei pute- rei armate. Acestă lege s’a votai de a^ai.. a deputaților, în.’ședința de la 8’Mar- tie 1877 , si s'a adoptăt cu majo- Martie (6 Aprilie) 1^7* MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2153 nlate de 47 voturi, contra a 14, fiind ¹ Prin înaltul decret cu No. 634, din ¹ PARTEA NE O FI CI A L Ă 18 Martie J877( după pjjepuperea fă- cută de acelaș D -inistrp , . fin pa - . ortul cu No 2,559, s’a pordțit dțep tui d’a purta semnul onorific dp mi și 2 -abțineri dt* la voP Președinte. C A. Rosetti^ (L. S.A Di Secretar, BbLățțscu,. Acestă lege ► a votat de Senat, în peijtru serviciul militar de 25 îrpj ședința de la I artie y anul 1877 , pl , ^oficerilor ce urmeșți: și sra adoptat cu majoritatea] de 33 f D lui polonei, Dnmitrșs B • Ma voturi, contr. 8 Vice-președiu'te, M Cogălnieeanu (L. S. S.) Secfdta^ A Vegruți Facem cunoscut și oruoiaui celu p.e f fiă, înv. titețpu sigi iul Statului și trecute în Monitorul ofici să fie adresate autorităților administrative Și judiciare spre a le înscrie în regisj trel&for și a le observa, întocmai; eră miniștrii Noștri secretari de Stat la de parlamentele e resbel și justiție sunt însărcinați cu aducerea la îndeplinire a decretului de faciă. Dat tn BpcurescI, k. Martie 1877. (L S. St CAROL. Ministru see: »r ' nistru sec--’.ar de Stat la deparume i. ' tat’ -. dafiarfamentul de justiție, deOresbel, I. Câmpinânn. Colonel Siănfcâu. No. 633 k*ponu D-:-l nunistia Ga raSbfeli eet're Domnitoruf Prea înălțate Domne, Am ondrea irpre ntaMăriei Vjsf.e bi le - .ᵥ . . , , _ „ sancționare le ea y>enîru coptigentlil aniR merciu din județul Bacău și] Roman; lui 1877, votatA de Corpurile Legiuitâre • unt. c^ el mal profund respect, | ființarea camerilor de comerciu, ! P;ea înălțate Ddmne, Am decretat și decretam No Aț MărieI₍V6stre; Prea plecat-și supt/s servitor, ⁰ Ministru secretar de E * la departamentul de rts e¹ CoionePSIănicănu 1877, Martie 1 . Prin înaltul decret cu No ' 35, ¹ . 8 Martie 1877^ după propunerea ■- cută de D ministru secretar de Stat la departamentul de jesbel, plan ra- mutul cu No 2,560 , s’a acordat un - mgediu de șepte luni în țeră sub J jtenentului Văcărescu Constantin, din regimentul 2 de roșiori, pentru inte se de famili-, și tot prin acel decret tu trecut h posiție de neactivitate pentru congediu mal dusese luni | . ’ uu poloneb 'iinu-leaJiegiment de dorobanț); dat demișiw . pentnijCinsă de săltate. D-luî major Macedonschi Michai. .'împăratul, f^ră a primi demisiunea Mare- luI-Cancelar. ’I va acord i de sig’ur uu con gediă de lungă durată, desărcifiânduT dc din al 8-5 a regiment de linie D-lul major Vasilescu Micliaf al 8-lea regimenj ele dorobanți D-lui major Guranescu Marin lin retrage în ducatul Lauenburg. al 2-lea regiment de linie, . Paris, 4 Aprilie. — Protocolul va fi no- D-Iui locotenent Tănăsescu Sandu, lⁱfⁱcat p°rteI Prⁱ“ mijlocirea Rusiei piarul le temps jice că D. BismaiX a itfat un cofagediu numai de șese luni fiind din ul 2-lea regiment de linie """' . dc .isiunilor ce afi să intervină în pas . । j. ■ când Rusia ar voi să tragă did Drotocol MINIȘTE8U’ AGRICULTUREI, COM^R■|nisce consecințe resbelnice. CIULUI RĂR1LOR PUBLICE. CAROL I Prin grațiat lut Dumnezeu și voința na- ționa.lă, Domnia] Românilor, La toți defaciă pi viitori, sănătate , Asupra raportului ministrului Nos tru secretar de Stat la departamentul agriculturei, comerciulul Și lucrărilor oblice, cu No. 1,972 f , A Venii în vedere că după mal mune ,convocări făcute colegiului electoral, alegătorii nu s’au întrunit pentru ale gerea membrilor la camera de cor In basa art 5 din legea pentru în- Âm decretat și decretam Art I. Dfnil Ilie Racoviță, Ion Bâcu, Enache Șandvo, Toma Rafailă și Mo- ^ârdicl Caprei suht mimiți în calitate dc membri ăi camerei de comei citi din județul Bacăii și Romam Art II Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, co- mei ciulul și Jucrărilor publice este în- sărcinat cu esecutarea acestui decret Dat în Bucuresci, la 14 Martie 1877 CAROL Ministru secretat de S at la departamentul agrtcultu rei comerciulul și lucrărilor publice. I Pocnii, No. 574 (SarȚl^nț privat *7 Berlin^M Aprilie. -4 L'orespondenț r direcțiunea tutulor afacerilor. B. Bismark ar avea, intențiune că voiesce a lăsa altora responsabilitatea Paris,. 5 Aprilie. - Protocdiul s a pre sentat ieri PbițiI Protocolul face să ieia- să înțelegerea puterilor, recomandă Tur- ciei a esecuta reformele promise și a sta- bili puterile sale pe picior de pace. Acest document adaogă că representanțil pute- rilor vor veghia la esecutarea acestor re- foime și vor avisa în comun la cas când ele nu se vor esecuta. (Havas) BULETIN ESTERIOR ilupă jțțpgl negocieri ₍ Repu hca francesă [ după ai multe gra j? peripe i ^diplo i atice, după uă a șptare i- gjijitț^e a opiniune: publice în totă Europa, chestiunea orientală a intrat înt uă fașă bine definită de potolire. Protocolul s’a semnat ieri, 31 Martie fn timpul dilei, corespon dpntul jiarului le pups la Viena ’i te|egrafieză că cornițele. Andrassy a or- donat D-lui Beust, ambasadorul \us tro-Ungariel la Londra, de a su sen acest important document Nu este îndoelă că Engljtera, Austria usia fiind de acord asupra termeniloț și fpndulul politjcei ce aii să urmeze fa- ■ iă cu urcia, acord constatat prin protocol, cele-alte puteri, mai pucin direct jnteresate în afacerii^ Orientu lui piijdpu îndată adesiunea loi Șjș pjîtc dice că crjsa orientală este înlăturată pentru moment, cel pucin în ceea cp privesce raporturile Sta" lor ' • <:pi-mA,le între densele, p'' uf* MONITORUL 0EIC1AL AL ROMÂNIEI 25 Martie (6 Aprilie) 1877 mare, tocmai divergința de vederi și de politică care se manifesta între câ- te-va din cabinetele europene era ca- re arunca alarmă în lume și care fă- cea mare temere pentru menținerea păcei generale. Situațiunea interioră a Turciei, sorta populațiunilor din pe- ninsula Balkanilor trebuesc a fi , de sigur, obiectul solicitudine! și intere- sului tutulor omenilor de Stat; deră era vorba înainte de tote de a nu tur- bura nici de cum repausul Europei, de a evita orl-ce ocasiune care ar fi putut să facă a se nasce uă rivalitate spăimentătdre între câte-va puteri Acest din urmă pericol nu ni se mai pare de temut de când, semnând pro- tocolul, principal le State ale Euro- pei s’aîi angageat a lucra în înțele- gere și în perfectă comunitate de ve- deri. Aci este un fapt câștigat de uă importanță capitală și care micșoreză forte mult katâă evenimentelor cari vpr putea "ea ’oc în urmă în Orient. Doue politice erau în pre i ță, a- ceea a acțiune! militare și aceea a presiunel morale; amândouă aveau a- celași obiect, adică de a asigura ese- cuțiunea seriosă și practică a refor- melor recunoscut indispensabile în administra unea imperiului otoman și în regimul la care sunt supuși supușii săi chreștinî. Rusbi dispusă a inter- veni prin forță, concentrase uă arma- tă pe țărmurile Măre! Negre, deră nu dori în fond să lucreze de câț ca ese- cutdre a voințelor Europei. Englitera , din parte-i, prevăzând că ori-ce tentativă contra 'independen- tei Turciei ar pune esistența sa îiț pe- ricol și n’ar întârdia de a aprinde uă conflagrațiune teribilă în tdtă Europa, refusă ori-ce semăna cu uă presiune materială și pretindea a slei tot mid- locele de conciliațiune înainte de a a- bandona pe Portă sortei sale. Din a- ceste două politice atât de diferite, politica engleză a triumfat Guvernul Czarului n’a voit să lucreze singur, n a voit să se depărteze de concertul europân, și, printr’o abnegațiune care nu put'a a ’I fi prea mult pe plac, a renunciat, la sfârșit, la o intervenți- une militară și a consimțit de a usa faciă cu Pdrta, împreună cu cele alte cinci mari pute; । de politica consili- elor pacifice și de forța morală Nu pdte fi equivocitate asupra acestui punct, și, când le Nord dice că nu trebue a se licenția armata din Ba- sarabia fiind că este espresiunea practică a voinței colective a puteri- lor vvpresentată teoretic prin proto- col, se însdlă tare, în ochi! noștri, de coprinsul și valdrea acestui din urmă document. Armata rusescă n’a primii nici, o dată vr'uă misiune din partea celor alte State europene ; câte-va chiar au fost îngrijite din causa el și insista încă asupra necesitatei desarmărei sale. Armarea sea prelungită ne ar părea, din contra, în contradicțiune cu spiritul și sensul protocolului, care este manifestațiunja politice' pi siunerino- râieși respingerea ori-cărel intervenți- unlarmate. Sperăm deră că îndată ori- ce causă de alarmăj ori-ce motiv de îngrijire vor fi înlăturate. Aparține acum Porțeî de a face silințele sele peutru a recundsce solicitudinea Eu- ropei în privința sa, și nu o pot Iface convenabil de cât ascultând de । consiliele desinteresate ale marilor puteri; ea are de. uă cam-dată a face pacea cn Muntenegru, a trămite din nenorocitele provincii ale Balcanilor bandele neregulate, cari aduc nem cetat turburări și desordjne , și cart o pol compromite întrun mod grav? După acesta, va trebui a face probă de bună voință și inteligență în apli- carea principielor conținute îh Con- stituția promulgată de curând Trebue ca guvernul Sultanului să nu ’și facă nici uă ilusiune: căci deca mai târ- diu noui complicați uni se vor ivi, situațiunea Europei ar putea atunci să nu fie așa favorabilă succesului unei politice pacifice și conservatorâ. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ PRELUNGITĂ. Sumarul șeaințet de la 18 Martie, 1877 Președenția D-lul vice-președinte Ion Ghica asistat de D-nil secretari Negruți Alesandru și Rășcanu Demetriu. Ședința se deschid»: la orele 2 după amâdl. Presențl 36 D-nl senaorl. Nu răspund la apelul nominal 33 D-nl senatori. Bolnajt. PreaS. S. Mitropolitul Primat, D-uîI Ca- targi Lascar, Mătăsaru Th., Pâclesnu N. Pleșoianu St., Roseti Tețeanu. /n congediu: Prea S. S Mitropoliul Moldovei și Su- cevei Prea S. S. episcopul de Râmnic, Prea S. S episcopul de Roman, Prea S. S. epis copul de Huși Prea S. S. episcopul Du nării-de-Jos D-nil Dimitriu G., GMescu Al.. Grecânu Al. Dr. Nemotivai : Prea S. S. episcopul de Busăfi Prea S. S. episcopul de Argeș D-nil Boboic^nu I, Brătianu I, Cantacuzin G., Casimir P., Cobălcescu Gr, Grăjdănescu Ap., Herme- ziu 1 Isvoranu Manolache , Isvoranu Mi- hail, Leca G , Lupescu G , Neg șa S*ndu Orleanu G , Paladi I., Racotă Harrton, Ro seti N. Bălănescu și Vlaicu N. Se citesce sumarul ședinței precedente, care se adoptă. Se supune la cunoscința Senatului Uerere^de cungedjilja D-lul Grăjdănes cu prin care cere un congediu de 2 dile. (Se acordă D. Deșliu propune a se numi uă c mi- siune de treî saii cinci membrii din sînul Senatului pentru a se ocupa în timpul va- canțelor cu studiul projectelor de legi cele mal principale, cari afi rămas nevotate îu acâstă sesiune. D. Dr. Severin dă citire raport o I și projectulul de lege relativ ța indigenatul D lui Christodor Constantinescu. (Urmâsă raportul și projectul de lege.) Susțin luarea în considerațiune D-nil senatori N. Băscovânu și D. Sturdza. După închiderea discuțiunel se pune la vot indigenatul și se primesce cu majori- tatea de 23 votui I contra a 5. D. Cămărășescu citesce raportul comi- siunel de petițiuni asupra petițiunel D-lul Anton Cornili care cere împământenirea. (Urmâsă raportul ) Conclnsiunile raportului sunt pentru a » se recomanda petițiunea guvernului. v Sus in luarea în considerațiune D-nil D. Sturdza, Orăscu și, Cămărășesc^ și o com- । bate D Deșliu. I După închiderea discuțiunel. se pune la vot conclusiunile raportului și se adoptă. ¹ D-nu Cămărășescu citesce un al duoilea raport al comisiunel de petițiuni, relativ la petițiunea mal multor D-nl proprietari din Târgu- Jiu, care rdgă pe Senat a reve- ni asupra convențiunel navigațiunel Jiului care este de uă utilitate așa de mare pen tru localitate. (Urmâsă raportul.) 25 Martie (6 Aprilie) 187? MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Conclusiunile raportului sunt pentru a se recomanda guvernului acâstă petițiune. Combat aceste conclusiunl D-nil N La- hovari și D. Sturdza, după care punându- se la vot conplușiunile se resping. D, Deșliu apunciă guvernului eă inter- pehree în privința stingerel datoriei fo- tame. Se suspendă ședința pețitru 10 inute. La redeschidere , D. Sturdza dă citire raportului și projectulul de lege pentru desvoltarea unor articole din legea comp- tabilitățel generale a Statul^, vptată de A- dunarea deputaților. (Urmâsă raportul și projectul de lege.) Conclusiunile raportului sunt pentru a- memlarea projectulul de lege Comba e luareg îu considerațiune a couș¹ clusiunilor raportului D. Lungeau car propune a se discuta numai modificării' ce s aă făcut do Adunarea deputaților Susțin luarea în considerațiune nil Sturdza și fOrâscu După închiderea discuțiunel se pune la vot luarea în considerațiune și se primesce. Se dă citire ar). 1. D. Orăscu pj-opune a se șterge ițe iâ al niajul a^uvintele mai pucin 3 */₀, și să se lasg articolul 'm a fost votat de Senat. . rnil Ghermani L -șșliu susțin acâstă modificare. D Gridov cere y/e-cail esplfcațiunl de 1;. D. raportor , îgsjt cșrendji-se și închi- dându-se discuțiune , pjono 'a voUart, l £e primesc Se dă citire *tᵣ 2, p care ’i susțin D-nil Orăscu și Deșliu, și combate D. N, Lahovari. ADUNAREA .EPplAHLU” S? IJNEA OP.țdNAR/1 1 «ELUNGITA Ședința d - la 14 Martie^ 1877 După închiderea dis iți j^ef, * pune la vot art. 2 și se primesce. Art. 3 se primesce făr . iscuțiune Art. 4 5 și 6 nefiind modificate nu se supune votulu Art.jî adaos dm ro’ de comitet se pn mesce fără discuțiune.. La art. 8 D> Deșliu ere a se pune un amendament ca tâte legi e de credite es- traordinare să fie mai ântâiii aprobate de ministerul de finance Cojnbate^mendamentul D. ministru in strucțiunel publice, D-uil Sturdza șî J, Cogălniceanu ₐ După închiderea locuțiune', se pune ia, vot articolul cum a fost modificat de co- mitetul dolegațjlor și sq. primesce. Cele alte articole nefiind modific . noi,®a i^tâteopărțile^ lupta judecătorâscă este un sfid curele aduce de uă parte celel-laltev Fie-earbj . aijtă să probese dreptul său cum creda^ ast-fel în> ¹ cât să formese convicțiunea judecătorului, I și după ce se închid desbaterilef judecăto- rul hotărasce Acâstă luptă uă găsim în tâte fasele unde tribunalele văd înaintea lor două părți. In procesele civil ᵣ pahea iuteresată^in- gură ea șl esercită dreplul. In materia criminală, asemenea iigure- neatul al patrulea le prevode pe tdte, și din ^b^st ounc de vedere D-sa ne spune că n’ar fi de cât uă repetițiune. Dar să’m permită a’l spune că cu este esact acâsta, căci alineatul al douilea respunde la un ordin do idei și alineatul al patrulea res punde la un alt ordin de idei. Cari sunt⁹ Este bând procurorul servă de organ al guvernului sau al legel, de esemplu în materie civilă ; când procurorul face re curs în casațiune în interesul legel, atunci el vine și esercitâdă un drept personal care i 1 dă legea. Asemenea după art. 44 din legea curțel de casațiune, guvernul pdte să cdră anularea dre-căror acte jude cătorescl, șî atunci procurorul aduce per- sdna ministrului și neapărat că el este l arte principală Nu cred dar că articolul să fie rău redactat din acest punct de ve dere. Admit însă cu D-vdstră că tdtă eco nomia legel este asupra alineatului c, și asupra acestui alineat voiu primi tdte a mandamentele cari vor fi compatibile cu principiale care ne-afi preocupat laconfec ționarea acestei legi. Cari sunt ideile nds tre ⁹ Este că procurorul îo materii civile, cel puțin în cașurile generale, să nu mai ia conclusiunl. Se scie că procurorul tot- d’auna cel din urmă ia conclusiunl după curorului îo asemenea cas. '?că ligea ’|(.ₑ a urmat desbaterile incontradictorii; a MONITORUL OFICIAL aL KOMANUÎI 25 Martie (6 Aprilie) ibll Ireptunle sale, procurorul i și de multe ori, în loc să d- dică, după ce fie-care part^ -a spus tdte !ce guut dh ph e că să se ștergă acest a- drepturile sale, procurorul ia c'^nclusiunl. ’ 'meat uă btm^ jus- înțeleg rolul ministerului public în tdte S'/ p Am i î'vDt amandamentul D-lul | banielopolu și se primesce, Se aitehee i”t 2. președinte. nu tiție, dfijUă rea justiție. £>i fiind-că ia cel materiele penale; unde să j6ce chiar rolul “ ' președinte. 1. vHes. #-ticol diu urmă conclusiunî și nu gAte săi se de parte principală, pentru că în acAstă ‘¹¹ ¹ i a } ropu^ măto^ul amandamefi. u r >uudă, nu s 2 ^jut făcând d multe parte a materiei penale ministerul publici „Oăclti! ministerului p*ublic în materie Q6 fapt Șl drept? D^vâstrâlrcpl^^l^^ '⁵L^ie,atea --------------------,X----pîvilă oi nomarnîalx rin neta nklln»atnrî?i mUs. »-ticol orl ere scițl ce i mal mare mâhni?.’ cinc-va nu pdte să respun ; î.^ Insă în materia dreptului ci " alătui”' ______________________________________________________4, și în numele soeie- civilă și comercială, nu este obligatoriii eș c când ।tățel cere pedepsirea celui vinovat, safi a- Pe r» Atimifea tribunalului chiar, a- chitareaWluia pe care la început l’a ere- îară nh iul e¹ isurile unfe 6s’ parte inovat, și în cele din urmă vede că principală safi fidb leg* • <1! obbgă să ia m acește cașuri, snnt materii un te ne a- < Q₁₁ ₑₛ[₀ vinovat; prin urmare acolo este uă eoneb siunl ‘ flSm nn ₙ>imfₜr În ₐ nXrtY ₘₐₜₑᵣᵢₑ cₐT₆ jhțeresedă siguranța socie- . Ani, 1). ‘iM^v-tesc tățil. ’ । '^-scu, Maniu. iăm nu numai îo facia a două părți, dat ip aflăm în facia a două, părți din care uns/ ^t^ privilegiată, privilegiată prin raport a pos^iunea^a' f rîvilegiată, prin raport ■ i .pgcjtaiea sa. Ast-fAl vedem în arț. 80 lin procedură, că de câte ort e. ■ jorba Iii- tățil. Înțeleg ca ministerul public să figureze în tdte materiele penale, și . acAstă pri- vință voifi da deslgșye ogor. D. Poenaru- D. ministrh justiției ! -lor,rideeâ>co- prinsă în acest amandambnf > esprimătă de Staj, de așeijămintele pnbljce^ de intei- iețî^d^ linorl, procurorul ia parte ală- turată c£ jși în cele-alte prpcAse^ înșă el are uu drept uă ndatori re -I mult; căcj coiy fisiunile j .nr- ol^gar I |n ase menea cașuri D-lor în ideea mea nu era să impedec pe procurori. de a lua parte la i rocesele civile, dar m’am preocupat de t ă5dee; as- tă-dl procurorul este che ■ at s . ia condu siunt în asemenea cașuri; c re este sanc- țiunea acestei legi? Fiind-că efi b. pricep uă lege fărAsă arate și sancțiunea F; de uă parte vedeți că legea $i$c șl eu r- munice procurorului -.cele dosare . • • 1 observe și sAia c^cmsiunl| îr^s a ca^e^sty i greșul practic când le^ea jm ț₍înda|o- rează să ia tot- l’auna conclusiunf o favd rea minorului, de esemplu ? și bine ar face vku^a vum ua aooiqbjje ujur. ruuuaru-** . . * j Bordea.) tiaje ne-a pus următdrea cesiune. Pⁿⁿ arl; 5¹ DU uă diferență stat de ce trebue ă decidem în .• aterie de adul- mare între ace/t articoi 1 a 'jcodhmehtul propus de I Giani. l)e aceea efi c’^d că terifi și do minoritate? Și adaogă D-sa, ProPD.s WⁱaQ¹- ue aceea eⁿ ca în ruateriș de adulterin se scie, că decă ace^ ⁰ 'ⁱe P,"???;-. sociul cafe 30 plânge do adișlteriul celnl , ' ® j er eu<,e³^L ! Pre?fl- alt socifi nu voesce să misce acțiunea pro-! ^ⁱaî⁰> ca s$ ^1 amendamentul curorulul; acesta nn pdte de la sinep^' J¹; '*C®⁻P>’bș8dinfie!. / .Fen hi 3, ^nd misce acțiunea și sămergăînainte. Etă-dar’ ³ I*ⁱ!' aE® c’.',°lu ’ „ . „ , , , uă materie care nu e de domenul legel pe- D- ^e’ F®richide. D-loî deputațlR tre nale; pentru cA mișcarea spțiunil st£ în | W să ¹ onsecuențl în ceda teyoim să r ..................T ■ - - • ' facem cu ceea fie am făcut. A^ol, brl des-n fijnță rol ‘ p nl în mlhetkle ci- ► ile, ori fnî’l desfiî 1 ăin; orfte tilă p e- mâna unei» db părț* a socialul lovit prjn ■ adulterii!. " ’₆ ' La acesta răspund că obiecțiunea nu est sen . lui asemenea procese, ori nu e adulterifinupAtesâfiemișca^ T. declar! c; ’ , suprimSaîi- va voi și când va voi partea vătămată, so- . _ₐₜᵤₗ ᵣᵢ% ₐcₑg/ₐᵣₜ ₂ ciul cu tdte acestea nu e mal puțin adeyă- ᵢᵢcₑₘ că ᵣₑₛₑₙₜₐ ₛₐ îₙ piesele civile at ” este uă acțiuueicare aparține nrim -; ₑ₉ fₜₑᵤₗfₐₜᵢᵥă. ,â , ₙₜ ₚăₕ}ᵣ₆ ₑ . ₄ᵢ. terfihrpublic Ș₁ dând sociublesa va yeni]cem că în tdte p .esele und^resența s^ misceMiWa u> se pdte pun, e pe ₒᵣᵤiᵤₗ ₙᵤ /cₑᵣₐₜă dₑ b?j ₛS ₙ\ sdaunhl toprocm • ^ procurorul trenul f§ , ᵢᵣₜ₀ ₕ ,ă. să>stea .«.locul luj Vedeți dar că î ma-1fₐcᵤₗₜₐₜₑₐJₑ ₐ ₗᵤₐ . teii - de divorț, -ileptub .-rocurorulb rd- Vₒd ₐ£ₐ? Wₙₜⱼ 1) I. Ginii,. Ar. tn iridira «mnndumnn . înotă,<ți Ată defcef: de și aețiuneh , entru j pdte sâ fie mișcatăaie câtdAcă ₐ. o un procuror chiar când eș)e vorb» de un minora, să ia concj îunl c^gtr^ minor i i; chiar, dâcă va vedea el că pu r i dr^pî rie Noi ne-am preocupat ca₍ î , : .leriejcy vilă s i . . fie obligat p; ‘cuțpruj a a cp . clusiun'- însă, ca să,^ lăsăm unel^ ■ rj- cînl într nă părăsire' complect mal pu sAmă pentru aceia care nu voș j " a s i Je apqreₙ atunci L^ă fie și ț focurnruț < he -a ca (Șă prqydce pe tribunaQă ac^rg; și a n i'.p îb țâțe ateriile ■ ijil% conclusiu- nile procurori ui sunt facultăți jst-fel D P Giauî. Ac ta codice ămandamen- Asemenea, in cele-alte ma ariî Vo k b A parte nu se pfite aperșfGingiiră, r rec UUlCâl u cas de minerita: e absență, de înteP- u amandamentul D-v.^ tiind®că prin el ji •licere, ^ț^., este tio intens al soeietățel '' • -x — ——--¹----------’ - • are cere ca miqp e :l pu lic să vină în ajutorul minorilor, abs^ților fnterdișilo?,: ᵣ______ _ᵤ_______ _____<>y etc. In asemenea eăsurl, în materie civilă, avem a.sță-șl toț a . H *1 mame; înțeleg rolpl minisjeruiuf ■ ubliCj ș d ' ■ „.^„.,-„...1 „„ o .... cₑₑₐ ₐ^mit Jîaeet^: ăl douilea varb se esplicj și ms) ,ⁿ⁰ rin a^no .damehtul propqș de ;»ᵣ G|ani. Nu înțeleg însă ca în tdfe cașurile de jfiat^rie c'fvilă, cârd i?u sunt de ordine publică, să vie proc/ÎMim să se amestece într’un mod inutile, adesea rul mefi. Dați’ml cuvântul să’l dea volt. D. Sc. Ferichide ⁽Efi. u-’ m Tțumesc ei.i nil .af§tâ : că presența nrocdrorulul % %biigato?îh, eeba ce lăsa^ se înțelege . decă p” cultt>nilcvi - i Să .a parte -a putea să ia part* la ț rocbsF a aă 4icî lăSițt facultate,”., și*bfi foi fi difiAcontra să nu’I l§s nici facultirida gie:n?ntș,țI₁acAstă idge regi men ați-o^gip ypî, dg| f^- ceț^ep caresă es c.t o^, i cAstă i lee, q . 8$ deșănțăm cu ''esevârșire urmare efi propun să se 4icA în mod ab- solut dă nu v;?Iua pafte la edlh. 1 î* i i - e?di8^ceSrdr“o: . . D D. D-lor depktațl, miel pate că d - j . rimat așa de clar în amen- damentul meii, idea D-lul Ferichidi în că ■ esciind ■ ocesul, încurcați¹ mal mult pe 0 rocu,- judecători, și făcând pe ee’ ea! novici șă faci, iama, căcj J<- - sto treb^iuț . .'ojn- teryșpțiuneajp^o q materie,pnmih a^olo junț tre- bnincjoșl, -ră în tgyje git’jlă su.dJi-¹- iqat pentru vpcațțl , ' ⁱ r ° :) viqeTpreședin'r. D. h ejopșju a, dep . la biurofi următorul amandame ;te. Să se ștergă alineatul al treilea, c? __________________ T_._ _ ,_, d_______, T_______ᵣ ____________________nu mal avem trebuință sbl spunem că este ro:: îp materjl i jb, lăsându-^ . ua) s^r mpă conclusiunile pr curdiululpob- blig-atoriu, fiind-că, D-lo .ind4itfcă r._. ..... _k.., ... ....___________________________________________________________. ;.v_. ₜᵣ» ₐₐ ₐ ^D. proc^br. (ilaritate)_ presența procuroruluin- est»trebuinciosă ■piui. > J,e u^’ cu sA- t *e ce d c . alineatul • 3-lea edte nici pentrd -onstituiî - îribdflalulul să ' ‘ de prigos, ș^rir urmare ar trbbm Iu-rfl. înțelege că ^ibunalil^ materi^civil și u>-i: pentru âs <-ba procuror-.El dre--cdiierclale¹ este cum; «St făiă procurori tu c.e’I dă așest alineat^ caro nu md de'Dar Perichide Qere seltjîcer a proeti- cât a îneurea într'un med luxos I erurile, rorul. dhiara ..d când nu iea dorfclusiui-I Voci. în. Liderea discuțiuuil t__ 1'. L.b. Se pune la vot închiderea discuțitfnil ță. Ciudat lucrul D. G Danielopolu. D-lor, Ată pentru și se primesce. l.“ '______ _l.il. se nu aibă facultatea se iea parte îo ședin- ' i-oî, când în cursulțuu nel afacert civile s ar ivi vre un incident _b Marfie ( ‘ pnlie) 187/ -• ROMANI* D. Dauielopolu. Și la absenți. D. ministru de justiție Acoh ' i partea principală; aseminea și îu falimen D P Grădi * "*■« nC’?" ■ • 4 te. PriniuVmăre se lăsă i numai pentrn w . nortoșvinterfiișl, căci procurorul areiși al i Se Ferichide. Va se dică dup* co- atribnținnî-a"ară de aceadiu toalbri-' civi medie civil, în ori ce proces civil efi pot și acele atribiițiunT sunt atât de multipl Să ridic ud infeideilt criminali spre esem’a'lîn căt dacă am lăsaSartiqolal 80 așa cu . _i se presintă uăfepdliță âlăttirl pe procurot, sau daca procure lui facultativă*? A fost ea săhu cundsee-' ică o ebue, atunci faceți așa perdem -remes ț rocii oFfluI, care se șâdălcum propu ? < ... isăSiu fie necesar pf- dile întregi la tribunalul civil^ î nă; după! cuprul, sau nu lăsațl aedstă disposițiunl desvo 1 țările facub. ^ mărturisesc că uăIea procurorul să fie în mod facultativei al!^. ideă a îufrat îh iiTifte# n ea, aceea dă [ disposițiunea tfibunalulăl, căel’ătund'-r - iiiel un sens' să nn se crddă căprofeurorul intervine pus Hui procurorului se va îndepliniidupă cum l D. ministru „ustițiefoD-loi de gr. rarnț Și fiind că justiția trebuie să; impneinațil voi«avfea saă nu trecere',nacela Iticol este necesar^ fiind că grefa ?I-ar î-, e așa du;ă cu • sadice de femeia luPUe$ care va avea trecere la procurorii vâ p :- greuia cu totul dacă ir fi cajălrimiță pi- sare, că nu trebue ura bănuită măcar, safir tea fa^S să iei>cdncluSiunI,eîăr când^u va 1 nicdatparchbt tdte cașurile ce ar putea să de părer să Yidicăm aedstă făcuitatdprd- avea trdcere^iu va veni? sesiaibonclusiunl., se l vdscă de vre" e ce dacă vom lașa aȘa/ curorelul, și se m’âl fie obligat a Iha și ¹ st-feUpărțileîvdr dioe ică sdrtă proee* a inel procuYurul, nmare dedat i.eomdrg > conclusliinl de cât numaiîg procesai mi- 2._______. „i — 1 T----- - ________________________________ narilor și ale interdișilor. De aWea m8 u- rrflul, și de aceea adjudecat de eătră trf-4acte- dunăre Zmei ședel Se citesce art. S D. Ferichid-' u Ktnartirfobnu ma* 'jnsfiwp paroli»¹ vui suiwi ai :uci piucuruiui, nu nucaț sululkMepinsn dem onclusiunile pro: ar» , tribunal și să ia cunoscință de oria D. 8c Ferichide. CrM. D-lqF; căridâa ministre mi e%te destfil^iShromplec- ta. fii.b vă s; ^'procese civile far.'; dd ale i’nterqișilor și minorilor în caia codi^ cele civil cere ca prldburoru să fie asculd tat. Afară de ace te; sun? procese unde legea 3, se adapiăriâra di să%d susție numai în acele materii undaJi pfesența ful este ce/ută de uă legeJanum^i fiiedința de ja 1 Martieplf ’ și pentru acest sdop hiffendamentul D-l '*¹ Poenaru ?ste tArte-da s MlteHun? Preșidenția D-li t președinți . ■ '.1 miniștri d«’justiții Eti- mă°uneă8 asistat demnii segretajl .? cu unorfD. Ferichide, de câtntf'a^ i Sej H Buril^u șfei Ce^na^s- . , ' ................ ‘ ‘ Ședința-se deschide) ta ore după a- cu < noriD. terichide, de cât ntf’aș v >1 seț las obligațiunile în®tdt6 cașurile prevtidu- le de codicele civil, tătl ■ unt¹; rea hiulte Așa Dv. sciți că procu?oru?fltrebue să iea comunicare de tdte procesele dintre StabȘ. particulari, dintr* așeyero telo de bine-! facere, dintre comună și altel^ ApoND-lb:, mise pare că-suht preu mult- acâfiterei , surf^căcl pentrti ce'sățȘbli^ăm noi p- j: procuror să ia coneldăinfil pentru femeii j măritate, câniele ati iepre^fentantele lo> • legale și câfid _eit^eotjstatâJf'dă tamdeld" ati mal multă minte de^ât bărbații®? i’en-'i ■ Hot ățescu, lia^I. Presențlii D-ui . • ■ p u l a y ti Nu respund 1^-apelufenqmițj i G Bdhla t⁹ □ . . niad o < DWil A Gr. Bunach , U. Dimitresdr; C ati mal multă minte de^ăt bărbații®? , » ai y .. iₓ . .ᵣ।tiq» D. Oz^dini, r. (>ozaaim„i iov. tru - seia confilusiunl pentrutașe^tairf- A. Gheorglii’i, !. îonescli I Mârza, ^ Mi eie pubhcb. caud și hcestfia Bu repre^' cₗₑₐcᵤ| ₛ°fKcSₑₜₜᵢᵢ D. SofrSme.^ Alunâ î nțiVLA legali ? Fu cred că am putea să C,^ₗᵢₘₑₛcₐ. jf. Ghelmegiâiiu. A. Vi- reducem cașurile pi-ev6dute⁹lătart. 8O ut : , 7 ; ^4 procedura civilă numai ii ddlic, adecă pro® "' ofr“" cuYorul să fie obligat sd ieaPhonclusiI nu FAr i a • netiue mal pentru minori și interdict aii P. Arbc.f; . Bagdad, G- Beren J15b MONITORRUL OFICIAL AL ROMĂNIEI 25 Martie (6 Aprilie) 1877 deitt, T. Baiu, N. Bujorânu, Sc. Călinescu, R. Campioni, A. Candiano-Popescu, D. Castroian, N. Catargi, A. Gelebidachi, I. Codrescu, E. Costinescu, D. Crăeiunescu, D. DonicI, E. Exarhu, M. Ferechide, N. Furculescu, G. Gamulea, D. Genescu, P. Ghica, C. Giuvara, N. Locusteanu, G. Ma- gheru, D. Mărgăriteseu, G. Mârzescu, Fr. Milescu, G. Morțun, N. H. Nicola, S. Ni- colatt, C. Peșiacov, G. Pruncu, M. Rosetti, G. Rosnovanu, C. Șoarec, I. A. Sturza, A. Vamali, E. Vergatti, Gr. Vulturescu, Sc. Pastia, G. Tăcu, D. Leca, E. Protopopes- cu-Pache, G. Danielopolu, N. Lupașcu. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congeditt D-lor deputațl Gr. Berendeitt, G. Pruncu, R. Campiniu și D. DonicI. Se trămite la comisiunea de petițiunl petițiunea mal multor locuitori însurățel din muntele Babeșul și uă telegramă a lo- cuitorilor din Botoșani. Se trămite la comisiunea de indigenat petițiunea D-loI Guillaume Kratofil. Se trămite la comisiunea comunală, pe- tițiunea locuitorilor din comuna Toporăș- ti! județul Vaslui. Se înscrie la ordinea ^ilel două rapor- turi ale comisiunel de indigenat, privitâ- re la înpămentenirea D-lor doctor Emil Mai și Ion Valliano. Se trămite la comisiunea budgetară pro- jectul de lege, pentru stabilirea taxelor de trecere peste podul de fer de la Goran. Să trămite la.comisiunea financiară pro- jectul de lege, prin care se cere ca suma ce se va constata de plată, pentru socote- lele telegrafo-postale internaționale de pe anul 1876, să se plătâscă din cap. VII, ad. I de lei 350,000 al budgetului anului 1877. D. G, Misail. D-lor deputațl, ca rapor tator al comisiunel de acusare a foștilor miniștri, am ondre a depune pe biuroul Adunărei al patrulea volum cu care să în- cheie tdtă lucrarea comisiunel. (aplause), Tot de uă dată profit de acestă ocasiuue, spre a îndeplini uă datorie de dreptate și de consciință către o persdnă al cărui nu- me se află citat în apendicele care vi s’att distribuit filele trecute. Voitt să vorbesc de onor. D. Mitilineu, directorele minis- terului de esterne. Veți fi observat, D-lor, în apendice la pagina 222 că se vorbesce de un mandat care s’a liberat pe numele D-lul Mitilineu. Acel mandat pdrtă No. 227 din 1872 pen- tru suma de 1000 lei. îndată ce s’att pu- blicat aceste acte, D. Mitilineu a venit în comisiune, împreună cu comptabilul mi- nisterului de interne, și a probat că, de și acest mandat s’a liberat în adevăr pe nu- mele D-sdle, însă D-sa a refusat de a’l primi, pentru rațiunea că nu voia să figu- rase numele D-sdle în scriptele fondurilor de ordine- publică, și pentru că acea sumă era destinată unul supus străin căruia ur- ma a șe acorda uă indemnitate și care, în urma refusutel D-lul Mitilineu de a servi ca intermediar în acâstă afacere, a primit el d’a dreptul acea sumă. Comptabilitatea ministerului de interne a anulat aeel man- dat pe numele D-lul Mitilineu, trecând a- câsta priu scripte, și anume în registru ce pdrtă titlu : Etercițiul anului 1872. Ad- ministrațiunile centrale, capitolul I. Jf-J nisterul de interne, pag. 10 No. 267 unde se dice a ulat ți scăzut, în dreptul acelui mandat. Insă a scăpat din vedere compta- bilul ministerului a nota și în josul ordo- nanței, prin care se dispusese a se emite mandatul pe numele D-lul Mitilineu, că s’a anulat. Ast-fel, constatându-se că D. Mitilineu a refusat de a primi acel mandat pe numele D-sdle, m’am credut dator să vă pan în cunoscința acestei împrejurări, pentru ca, atunci când veți ceti apendi cele, să scițl cum s att urmat lucrurile, pentru a nu se aduce prejudițitt unei per- sâne onorabila pentru care noi avem tdtă stima. D-lor, când noi am declarat că eram gata a desărcina chiar pe miniștri acusațl de cașurile ce ne ar fi probat că răi) li se impută, cu atât mal suntem gata a scâte din cestiune pe acele persâne care, ca onor. D. Mitilineuj aș ar proba că se gă- sesc pe nedrept implicate în scriptele fos- tului guvern. Noi nu urmărim un act de resbunare satt de personalitate, ci un act de justiție, de eterna ■iuetiție; căci âmenil trec iar justiția remâne. D C. Grădișteanu In lipsa D-lul mi- nistru de lucrări publice, ’ml iati permi- siunea să fac uă întrebare șeii interpelare cum veți voi să o numiți. D-lul preșe- dinte al consiliului, în cestiunea sosșle lor Acâsta e nă cestiune fârte importantă, tâte șoselele nâstre se vor abima cu de- săvârșire daca vor mal românea în starea de astăzi, și ar fi în adevăr uă crimă daca se va lăsa să se perdă enormele capita- luri ce s ar întrebuința în sosele. Prin ur- mare vedeți că e uă cestiune care merită tâtă atențiunea D-lor miniștri. Dacă D. prim ministru consimte, pot să o desvolt interpelarea mea chiar acum. D. președinte al consiliului. Desvol- tați-o. D. C. Grădișteanu. Cum scițl, legea de prestațiune în natură s’a suspendat, însă am vă(Jut cu mare pătere de rătt că D. mi- nistru de lucrări publice, îo mal multe rânduri a venit și a dis Camerei, dați- ml uă deslegară ce să fac. Cererea este fârte constituțională. Dar când uă lege esistă, și acâsta s’a 4is de persâne autorisate, acea lege nu se pâte desființa satt amâna de cât prin uă altă lege, și nu sciu dacă in ministrn pâte să facă a depinde uă lege de un vot al unei Camere numai care vot nu este de cât un desiderat al majorității. Dar majoritățile pot să variere din o nnet m’a încredințat că îndată ce aceste poduri vor veni în primirea nostră sunt desființate într’un au; pentru gă cu sistemul nostru de întreținere, până când corpul technic să’șl dea părerea, pânăsăjșl facă deygsul podul s’a dus întreg Eă anj întrebat și pe alți âmenl competințl și m’am încredințat că aceste poduri nu vor putea să țină în manile nâstre. Ast-fel eti cred că ar fi bine să se stu- diere un sistem de întreținerea acestor poduri, de schimbarea picârilor, fiind că este de uă mare importanță a nu fi espuși la reparațiunl de tdtă Jiuacare să ne coste ferte scump. Eti cred că cu uă ci dtuâlă suplementară s’ar putea pune acele po- durl în condițiunea acelui de pe apa Tro- tUȘUly ‘câsta este interpelarea ce’mi am pro- pus să adrespi) onor, guvern. Atrag aten- țiunea sa asupra șoselelor nâstre în ruină penă încă este timp. Nu șste bine să se risipâscă un ^spital strâns cu atâta trudă Petrișul este fârte rar L r-.pjt și după cum a spus D. Dimitrie Ghica .costă gs și plumbul. De aceea reg pe președintele consiliu- lui să ia tâte măsurile pentru întreținerea sosqlelor nâstre Jn ființă naționale, jude- țene și comunale*; Omul trebue să păstreze ceea ce are. DIC. Brătianu, președintele cpin ailiulul și ministru de interne. D lor, comparațiunea făcută de D. Grădișt^ag între legea buni-âră a libertățel presei și a libertățel individuale, și între legea pres- tațiunilor în natură^ nu o pot admite fiind că «nu crej că e la locul el și în .acâstă privință putem să ne uităm la națiunile acele ce ne au servit de model. Englitera a avut legi cari att fost fârte vătămătâref fârte apăsătâre, acele legi att căjut în desuetudine și nu s’a mal revoltat nimeni că ele statt încă ca legi, de și înecate îu pulberea timpurilor fără să mal fie apli- cate pâte de secoll. Legile însă care asi- gura libertățile individuali și drepturile cetățenilor, acele legi nu cad nici uă dată în desuetudine. Acele legi, când guver- nele le calcă, popârele aștâptă timpul lor, și când le vine bine, atunci pun gu- verne la locul lor, și poporul reintră în stăpânirea drepturilor care’I sunt asigu- rate prin acele legi. Legea prestațiunel în natură, cu tâteoă sunt unul din acel nenorociți părinți aî ace- lei legi și de și s’a Jis odată aci în Cameră că părintele, de ce fiice, satt fiul 4ul este mat slut, de aceea ’l iubesce mal mult; ett însă să vede că nu am sentimentul patern dis- tul de desvoltat, pentru că ett de sluta a-' cesta nici odată nu am avut uă iubire de tată și vă mărturisesc că dâcă a fost uă 'necesitate pentru timpul do atunci, acea necesitate a fost uă nenorocire, și nenoro- cirea a fost provenit mal cu semă din usu! abusiv care a făcut’o atât de odiâsâ. Unul | din strigătele cele tari cari se rădicau în timpul luptei contra guvernului trecut era legea prestațiunel și în al douilea rând venea legea lincențelor, din care, nu nu- i ii cârciumaril suferiaîi, ci și tâtă lumea, căci te dud distanțe de două și trei poște și mu dai peste vre un adăpost. Acâsta este uă suferință generală, âră nu numai a câr-, ‘ciumarilor, dâră las acâst-i cestiune și vin , If aceea a legel drumurilor. Guvernul trecut a socotit că pâte, con form cu legea, se amâne lucrările pe tâm- na viitâre... D. M Costachi. Cer cuvântul. D președinte al consiliului Nu am obiceiul să uit solidaritatea ce o am pen- tru faptele pentru cari le am făcut împre- j ună - fie eii D. M. Costaci, fie eu D. Ver- , nescu. ¹ Puteam în consiliul de miniștrii să ne opunem unii-altora, dâră nu în public, nu aici; fiind-că dâcă am consimțit a se lua contra măsură, va să Jică că ne,a convins colegul nostru, căci alt-fel nu am fi putut să consimțim. S’a amânat lucrări lespentru tâmnăr, fiind- 'că legea permitea să se facă acâsta; și gu- ' vernul de atunci nu a făcut un act care să fiă anticonstituțional După aceea s’au în- trunit Cameriie și ele s’au arătat fârte sa- tisfăcute de acestăB amânare, și colegul meu de atunci D. lopureanu, a venit eu uă lege care prevedea alte mijlâce spre a pn-^ tea îndestula uăftrebuință publică, -adică de a întreține și îmulți mijlâcele decomu- nicațiune. Leg a aceea a fost în toț-^d’a-una înaitea, D-vâstră; negreșit că ați crezut că sunt altele căror trebui aii» să le dațl precădere, și guvernul tot-d’a-una, în sperață că mâne poimâne va putea să votese acea lege, a crezut că chiar prin amânarea celei în vigâre, va face pe Corpurile Legiuitâre a, se grăbi de a vota cu uă oră mal curând noul project. Legea dâră nu se mal escută; cu tâte acestea filele comunale nu erau a-; mânate; fiind-că noi am crezut că, de âre- ce ori ce șosea trece prin uă comună, ar putea într’un mod provisoritt ca lucrările cele mal neapărate să se facă cu acele (Jile comunale. Dâră legea cea nouă nu s’a discutat, nu s’a votat; prin urmare remânem sub legea vechiă, și mulțumesc D-lul Grădișteanu că a făcut acâstă interpelare, căci a adus cestiunea înaintea Camerei, și ast-fel mi a dat ocasiunea să declar că noi vom da S9id iă eisuun nud 16 pșrou popou sino tațiunilor înfflatnră, negreșit cu 4 mena gementul putincios. D. Grădișteanu a avut dreptată adinâorl când a dis că singurul mijloc spre a pu- tea avea căi de comunicațiune este legea prestațiunilor, fiind-că populațiulia la noi este rară, și brațele trebuesc plătite scumpa (sgomot) D-lor, la începui când s’a’ votat acestă lege, cu tâte că s’a votat înăcontra voinței nâstre, eu adusesem în Cameră nă leg cere era mult mal pucin nedrâptă, șb/'e-j dețl că nu Jic mal drâptă de cât aceea caro esistă acum ; însă majoritatea de afund fost de opiniune contrariă și a votat legea cum este astă- JI. Acâstă lege însă, de și rea a produs un bine general. De cât es’e un bine mal mare peste tâte bunurile : este sentimentul de dreptate și aplicarea legei fără abus. Do aceea, D-lor,-xjic ; că de șl în principii! unt contra legel, însă fiind- că sunt la guvern și trebue să esecut uă lege care esistă, noi o vom aplica, până când onor. Cameră va binevoi bl focă, u' altă lege ca să înlocuiască pe acâsta. Uă voce. Dâră cu podurile de fer ca se face? D președinte ai consiliului. Onoi. D. C, Girădișteanu mi m’a interpelat de cât asupra esocutărel legel șoselor. In cât privesce podurile de ferj a £tr>s numgl tențiunea guvernului, și lăsând ul mett declar Găgu/erhu! vatngrijLdo acestș pm- durl^ șin chiar în consiliul ție miniștri a fost vorbă de a se lua măsuri oentpu apăr rareh lor. H M. Costachi, D-ior, iați,^t cu gea mal mare fericire - declarațiunea ce a fă cut D. președinte ai consiliului^ și care ml va servă și mienla ocasiuue^ gj țegea acâsta este monstruâsă, dâră c^cu tâee cestea o va esecuta Așa este, iu ade$ă> snnt legi vițiâse, «dâră pe ca;e trejyp s’ seecatăm. Dâcă D-vâstră ca guvșrn, v§ț convicțiunea acâsta, Abice în timp vie un an de jile n’ațl patutdmplora de Iș, grația acestei Adunări că Jib două, ca să tpțj desbate și da uă soluțiune acestă cei titinl ? pieețl dă o veți jsequta ? Ett v desfid se o puteți fac-. Ați Jis că h 1808 țâra, înpiusâ de-do- rință mare de a avea șoselg cu uă pră mal curând în tot coprinsul țârei ᵤ a votat acâstă lege. Dâțijml voe să vă spun în pucine cuvinte că ^u este ioemal ușa și că legea acâsta n’a fost studiată nici a- tuncea, cum nu este nici acum, și prin ur mare că nu o veți putea esecuțg Apd D-lor, în lege se Jice că uă parte djn lo- cuitori att să lucrese la terasijme^te, âră altă? acel cari aii căruțe să care pietriș! Acum las că nu e proporțiune nici într un județ între numărul c,ărăpșilor și numărul acelor cari sunt chemați să ; terase mente, numărul locuitorilor chemați j ace terasemente ind cu ni t mal marș-, asi- fel să vorfăce atâtea terase - ente în gâ: n. 2160 MONITOR! >. OFICIAL aL P.CMAN1E | ale Candidați!or de deputațl. D-lo .y ......... destm ..i icl în acâstă Cameră ' considerației de acâstă ordină n’jtti fost și însuși D sa a pus înaintea Camerei în spiritul guvernului; (pi pent; că,era! destule pestiu garf ujîplesnQjî așa mult ’uă trebuință simțită de toți La 1860 ¹ lucrăr, v Cameiel și. ’î absorbâă timᵣ < găsit în Moldova legea prestațiunilvr’In put ce ar fi put. da Itor ceștiunl du. •natură, și an^fost tojîn acel nefericit₍’carel urgente (aplauso l am desființat’® pri ‘ decr ' r'omoescₑșj । M. Costache 1 fă i «>•' apoi m’a trrafesda easațiuți' ÎDuâainterpelăr». Când ,/ deschis Camera la aifi, anul ?a fi de adjuns nici 7, 8 ani de 4ile ca să ?e care petriș; dâră vâ întreb decă într'nu m avoțl să luațl la lucru pe locuitorii fără bol, în al ^ouilea an ce iti să facă acești 'ocuitorî? AH să fie prada acelora cari ’I esploatâsă, ;entru că n’aă să aibă unde să lucrese h tera^emente. Pe urmă, acel cari aii să care petriș, în județele unde nu sc găsesce petriș, precum în Basarabii, ati să fie Siliți, să aducă petriș! din Turcia, căci de nădî scițl că ațbvotat uăâege care dă voe a se aduce petriș chiandin Turcia. De la 1868, si pânâlâ 1874 necontenit‘ati fust reclamați uni, atât din partea locuite iilor -âi și a deputaților din Basarabia ca nu afi șosele, i ncâstot din.causă că numă găsia petriș- Vedeți dâră că legea acâsta nu -e pâte esecuta. — Ea este nedrâptă, pentru^ă uă parte din locuitori acel de la m nte, unde ne găsesce material, legea să escută, însă se.facfl mari abusurl pentru că locuitorii lucrâsă câte 20 și 30 >e > ile. In alte județ# transformându-se muncae n bani, cu acel bani s’au plăti^Bn numeros person alflconslliulul technic^și ■ , mo- dul acesta-s’afi mâncat toți banii Vedeți dâră că economia acestei legi nu era bă- gată pe un studiti raționabilral țrebuințe- Ibr lo 1. a- 3ultate& gfiiernulu d>* a^fixajeptjcha lucră rii$? 1 șosele, 'am amânat lucrările de ri- năvâră pentru tâmnă. Acâsta^ am f icutp și nimic ma! mult, și prin urmar® de cât • ori s l susținut în (JanJerăT eă gițvârnd a susperfdatdegea, a ¹ st neesac:. pen-r tru că nu era pdrmis guvernului sus* peuda nici uă lege niqfe mal cu seină a o lăsa să . adăîn desuetudine In adevâr, i ar avea dreptate .■ Cfl Gră oșteanu, sati cum 4ice jurnalul Presa ^stă-4tică este paiiu ani va veni ua, Cameră care să ne dea și pe noi în judecată. ar avea dfeptate, 4ic să ne faeă aceste imputări când noi am ti suspendtft legeăț >!e»cât hobrfam sus- pendat’o pentru ci nu ue Ora permis sio suspendăm, ci numalPafn amânat lucrările de primăvâfă pentr lâmnă'; și acâsta pe tru ce? biu pentruₑₕₜᵣᵤ timp, hr de a da pe miniștrii îojudeca^ și apoi ₍ₗU ₙᵤₘₐî ₙFₜᵣᵤ\^ î>a nane dâcă re ne vom ocupa și do-cele-alte trebuințl ale ᵢₘₐ] asigurat, să se .. y * * I a'5 v w y ’ ay CiU LI 3 bl v UILU LI 1 f ’’ ttolkiulwbj od î O țâreb Actodațtml voe să vâ spun^că » ați j gă ăăᵣW cₑₗₑ . (rfnrm nn mura a narau în ninap/ua 4 . fi v * gîndit cu mare .zel la darea în judecată a miniștrilor, dâr nu v’ați gîndit la ușura- cute aAfar-ădeaceăteă O- vâstră vedeți că acâst^este^iă Cameră¹ rfbM are nn i ufhcâsta s drfbă âfâta cât rea ce erați datori să aduceți popolațiu ᵤHcâsta e , drfbă atâta cât - nei rurale prin reformarea acestei legi. dQₑₑ dᵤ₆I Prin urmare nue pâte s,. fie iâspun Jător bă Ăd&ₐE. e ₙd ₐ ₙₑgₗțj₉, mc. pistrui care a propus modificarea ₚᵣ^ₜₐțᵢₐₙᵢₗₒᵢ>ₛₜₑ acestei legi nici consiliul de miniștri ,.ᵣî ₐ ₖgᵢ’ₗₒᵣ> ₐdᵢₚă ⱼₙₜₑᵣₚᵣfₑₜₐU care a adoptat principiul, răspunderea,^ ₁₀’ₑî ₑₗₑₑₜₒᵣ’ₗₑ cate are, pe^t se mora ăj decă pâte să fie uă răspuulere ₚₜjₜₑ>^.ₐₛᵢ ᵢₙᵢ: !ᵢₐj morală, /te se ca^ejcAftasupra^-, J ₐțî ᵥS₍jᵤₜ% cᵤ dᵣₜT-ₙțₐ c₀ ₐᵥ₈?^ putaților din Camera diberală naționșW dₑᵣfiₜₑᵣᵢₙᵢₙₐ ᵣfc₆gₜă ₆g* bᵢₐ ₜfₐ. ă Dâca f -lor. este timp 1 să îndreptaț g^\ ₑᵣf. fₗfᵤf ₛA dᵢₙ bᵢ^d ₐₘₑᵣ₀Î șâ apcju efi unubve conjur să înlăturați ₜ„ că A ? ₑfₑdₜșD Mₐᵤₒₗ^ tâte interpelațiumle, fiind-că este un an- cₕₑ ^ₜₐᵢ.ₕᵢ Ule4. , r Teilor ar ti gațamentade onâre pescare Jiațteant^ ₜᵣ₀Cᵤₜ ÎQ Cₐₘₑᵣă âₙₑₐ ₑₐₗdă , N,ₚ ᵢₑ cuitoțil ca ^ă luațl cestiunea icâsta în. D. MHₙₒₗₖcₕₑ Cₒₐₜ₈^ₕᵢ CₐₙJₑ<ₑₐ ₜₐ. desbatere și să votați legea țᵢ ᵢₗₒ, făcᵤₜă₄ₐ ₒₘ <ₐₗ cd Pan armare rog p® Dₑ ministru । »₀^ᵤₜₛᵤₗ c^ᵤₗᵤ{ ₜ₍țcW d^ președidteisâ nu lehege pnncipiele șâb bₗᵢcf fᵢ ₑ/cₒₙcᵤᵣₛᵤₗ ₐₗₜₒ#. ₛₚₑa și .să nu sțăruâscă de a se mal menținea ; £ₐU ’că ₛ>₈ dᵢₛ₍ⱼᵤₜₐₜ f₆ᵣₜₑ ₘᵤₗₜf ₐₛᵤJᵣₐ câsta lege și8Pemul 1877 jacâstăe lege} /c₀§ₜₑₐ Mₐₙbₗₐcbₑ Cₒ£. pe qarmD-sa declar' monstruâsă*c A ₕₚ ᵥᵢₐₑ că,fₑMₒ j Uq râg^Camera cginjdouâ ședințe, fiehș de ᵢd nâpte să votese noul prajbet de iegeîcare ₑₕᵢ d^ , care'Vebue să ar fi în adevâr uă bine-facere pentru P^rdpᵣₑₛₜâțᵢᵤcᵢl₀T Var« pu pu ațiunea întrâgă! . , 7 Nᵤ> D.ₗₒᵢ ; l-.- 1 ; f «Că suntf opiniunile fârte ^Unlufe D-lorMș fi fâtterfencit dâc^s ar g, - < f| j ăₛFₜₐₜᵢᵤₐᵢₗ ₐcᵢ putemsă se votese mal înteifi legile des-1 ₛgfₐ^ₚDCÎ*ă ₛₑ ₘₐₜ „ ₑ -■ x apfijiî^¹ ideile} up/6 a iftf se« iăs# lâc la Epurenu neefaceampulăj că nu am stă- (,fâₙcₑₙ/w^ă S₉ ₜₑfₘᵢW ₚᵣb ᵣ. ™t la Cameră să se fetele ma curând ₙIᵢjₐᵣₑₐ ₑᵤₘ ₛ-ₐ UⱼₐV îᵤₜ4ₚₗₐₜ. egâa pentru drumuri» Eti m. hn âiu de Ddcₐ ₑI%d₆ R Manol&hâ Costachi Ă a- tâte, am stăruit să se voțese legile q. C₍ j ₑ₃țₑ ᵤă yₒₒₕₛₜAₒₛᵢₜₐW ₛᵢ că ₙ₍₁ mal neapâratejii legile financiare cari erap. £ ₛd ᵢₐ.ₑî ᵤU ₐᵣₑ câₗ ₛ₄ uă condi lune de nață pentru^I. ₍Qă ₘₒțᵢᵤᵣᵢₜ/ ₚᵣᵢ# care să dică le- D M. < ostachn ți avuteun au pentru . f ᵣₑₛₜₐțᵢᵤₙᵢJf,. dₑₛfᵢᵢQ £ , ae tadegile mauciaref r f \ Di președintă al consiliului jfuiti’ । ᵣ Manolache ț‘ • :> , să spune D-lul Epurânu, cu tâtă considera- I aaeⁱu ceva îu ^>c țiupea i'aam pentru D-sa. cfegul ■ drept D președinte consil'ulul \poi să imputări acestei Camere. ‘ pânâ să se pună c va cgloc, eu sunt silit • . MhCostacbU ConsUt t u fv ’v; ’ să o aplic, fiind-că alt-fel n^â dai în țude- fac imputări. I cată chiar D-taf ^nsă vuiti căuta sa o a- tinate pentru eguilibrarea budgetului D. Epurânu neeface/imputățl că nu am stă- D. președinte al consilinluI.eFiind-; plicacu tâtă moderațiunea ș’ -4g e- că dâcă pâte unii di D-nil deputațl nu \ în c t sfi nu fie vexatorie. ’șl ati îndeplinit datotrg; apoi și Drsa Voci Inchider ■ .scuțigyei 25 Martie (6 Aprilie) 1877 MONlTuK L OFICIA ROMÂNIEI 2161 Câ pune laevot închider^ liseuțiunel / să li se plătâscă» fiind uă gestiune . se prilnesce. dine publică; âr nu despre <6ub-întreprin- Dl președinte 1 tuasiiiulu' cum 'Jetorlo tșa ^âr să ()ică că ee pitesc D-lor depntațî yă rugi să o¹' ocupați «56 lucrătorila ve¹-uă două projecte de ie elatiyeAa nisce Vreditez fiind-că $)tB I ’ - b se va descomplecta, sâiî va facc> u sciti : se cere unicredit pentru a se plăti 150,000| ce vaofacej vom rămânea )u legile ne-vo- ' leîaînfcomptul D-luî Crawley. Dâr se y»- tate dem cine este datornicul, căci în orlrce DUC. . 'ilati raportatei l ;omisiun; mcere <țe baâi trebui® să fie uu creditor nanciare, dă citire uțmătoruIul raport și j și un datornic. £!inș este-datornicul? esuj project de lege 'Statul. Cine esțe Creditorii? Ette ji , -vie- c- binepee v să acă Statul ? Va Sv / nilor y ■ ni <-■ ■ - . . _ t. _ «x n fr> Comisiunea] finanpiarăaluândlIu d’esbae lui seă. Acum se nasce întrebarea dâ- uunc ele de vedere este drept .că, acel ca gu-' Tăiii 3 dte substitui Iul Cra-f imenlmes 'rocițî cari ’ș^ afi dat mpgea lor wlț> ’ărăscirea și încuviințarea luî^ ;nd I să fio plătițlplCuposc [fi, g D-lor,» ma! c i trebilâ să «seim nC^Or wley recunâsce’ mulțl din sermanil subtașeroni can ati lu- acâstă datoriei și dâca dă autorisațiune 'crat D-lul Crawley, cari ati să ia câte 3 ca datoria să se plătâscă din bai' c®l sâti 4 mii de lei șj cvî jnoy le fâme pe tere projectul de lege presentat de Dc mie nistru al agriculturei) comerciulul și lu- crărilor publice prii careecere des' :e* reamnui creditt¹ extraordiuV, de 150)000 lei cuncare să pDtâscă incrătoriîoși snt> antreprenorii întrebuințați de ompania Craw. la conbtrucțiunea căel ferate PIg* Ințelbgnajgumentațiuneș D-lul Vernescu esel-Predâl. In fața absolutei lipse îp care i când (Jiceieăfleste uă cestiune d® ordine se găses lucrători! prin neplat ■ ie către publică, fiind-8ă atuncî când e vorba de concesionar¹) 90 lucrărilor efectuate eîj și ordinecpublică țrebuâ se plătim; înșâ se pentru a preîntâmpina desordinîle ■ e s’ar veuițî D-v prinoun projectde lege A se a- nasee împinșfcde desesperarea A carePiarJ, f&taț! u sumă care să se^plătâs. > Ui '■ ba- putea conducejlipsa dilniceîlor esistențe niî aîse cuvineulu! ia le; fără ea e se Comisiunea D-vâstră financiară estedo fie mtrebat mi se para c ¹ face eva Contrai nncipieloE-celor mal elementare părere a vâ propune, D-lor deputațl sA cordațî guvernului creditul cerut de 150 de drept/ași prim urmare^așl vrea a ces- mii leî/ Acest credit se i plă i peutru 'țiunea acâstahe fie maî bin®lămu ip din moment din fondurile de 16.000,000 pre*'partea > or. guvern. vâi/uț® prin lege, Sin 2 MaiC 1876) pâhâ [ D președinte a) bonsilinlnle D-lofc h efectuarea împrumutului necesar ,>en- când na>am găsit în necesitatei acâstaam tru plata lucrărilor concesiune! căci fe*J cerut să declare D rawley-dâea îu ade rata Ploescl-Predâlp dând atunci guvernul ver n’aiplătit sub-întreprin^etorilor ca St va restitui acâstă sumă fondulcl de 16 ’ plătâscă , < lucrătorf^și D-satna ^deMarat miliâne. Plata acestui credit sesva face formal că este datora Der D. M.- Costachi prin hmitere de bonuri de&tesa Raportat/imC. Pila! ROJ^CTD. ICM. t- '8 Se deschide pe sâma i inisterui Iul agriculturei, comerciulul și lucrărilor publice, un credit eitrâșrdinar de leî 150 mii, cu care săfise plătâscă diferițil lu- crători și subantreprenorl întrebuințațî de compania Crawly b Construire®liniei fe- rate Ploescl-Predâl. Art. II. Ministerul lucrărilot publice nu Va face nici ă» plată asupi • estul credit decât p- basa bonurilor originale ce lucrătorii posed? de la concesionari, recunoscând datori- Aceste bonuri se vor păstrai de fhinis~- ter i vor fAervi-a se scădea valârea . câperprsupra fondului e 16 000.0¹ lei pre- PriQ bg-¹ dinnS Maiu 1876| D. o. Vernescn. D-lor, vâdecră D. r portator vorbesca‘duTraport ,espre plată sub-înt printjetoril A fi bine s . facă uă rectificare fiind -;ă estd* "prba despr- âmenil cari ati muncit și cărora trebuie Voci» Așa; s.A se rectifice D. ManolachCrf ostacbi. Dcîorț , c । iOO.OOO leî nu s’a plătit încă, totuși cre- ilătescăcpe nisce creditdjî ,a! er«dltoru-d iitu' trebue rdatb nind-eă din t6te smcuvino Iul <)ice că nn putem plăti de gâtnnumai i casutedeaordișe publică Apoi când ne găsi., în facil alsute de petițiunea D-luî rawleyv ■ ri cupa v fi 1 dâr certificatele unt^lahilej și diu ș. < meni uritor! de fâme, indigenași streini departeede^țârador, ca cestiune desâ line publică mal mare Voescâu Di M. Costache?! D-ba <}.ice q atunci se plătim Apoi toâ- maltecâsta ■ esen se ifac; Gândi n’- fost Camera deschisă amiplătit l?800,Q00 lei: astă-<)I (fiind Camdqi dn sesi ne# nu pot să leeplătesc ără să cet autorisațiunea D-evâstrei D Ni Fleva D-lorj jațr it< i sa^asi .r e onor D. lepureanu Î3 privința jibjece f lunilor și considerațiunij ■ -e a pus în*a- inte. Să’mî permită pentru acâsta ilda tâte detaliele afacerii fiind î posițiune' ocl închiderea discuțijțniî de a ir cunâsce de aprâpej, Nmdcifi dâca' Sₑ ,,ᵤₙₐ ₗc ᵣₒₜ îₙchiderea discuți s’a»plătit lucrătorilor! tâta sama»; ce iiese cj ₛₑ primesch dat âză, dâr fiind-că aci nu eraj numai cestiune de dreptate/dân și dege line pm¹ ț blică, bine s’a făcut de‘Vaftplătit race- lor lucrători. Sciti, D-Jor, c$.nu numaî actualul D. miniștrii a fost'tir posițiunea acâsta, dâr șt D-rnu D. Sturdza a fost) ije- voitria piA: pe lucrători și pe subtașeT ronîpși bine a făcut, încă ă, fiin 1 că era vorba de ordinea public chiar. ₍ cum, dâca nu / fdâr numaî când & Aci',0 ictfstjune. Noi 'am “ atestat legb timitatea plăți! c&rtiticșteior Dnl’uî ■ a-j țvlây, dâr am contesta: și contestăm data la care ele urmați să fie plătite dupe m% coprinsă în elâ ia plătit lucră rj Pe lângă acâsta însuși D. Crawl? recu- noscând dr pfu: acelor lucrători l^^plați- le pe cari le । retind, u mal putea rs (iune care să împedice achitarea r. P< t urmațp, guvprnul este? tu, ¹ eptul sati și are și datoria chiar pen u rațiuni de ordine pubiică, ca să plătâscă pe acel nenorociți lucrători și pceștî ani pe ar I dă acum ar^păjl eț:' neapfrut £<;4â * yor face plățile S(ț,reb ă faș •-I* f rawley. — Se pune la vot luarea In considera i. ne a projectuluî de le^e c. r mltatul cru inul o este c£l < nnăt Vota, I f¹ Majoatate ’ - " }o « bp V 5 u 66 A³' 1 ' negre contra 2162 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 25 Martie (6 Aprilie) 1877 a și plătit în mal multe rânduri, în comp- tul concesionarului, până la suma de 1,70.610 lei, 54 bani, plătiți pe carii concesionarul le-a recunoscui de bune , Având în vedere că, confor u concesiu-s nil, guvernul a mal respins concesiona- rului și suma de lei 210,725 pentru lu- crările săvârșite pe linia Adjud-Ocna, lu⁴ ; irărl ce consistat! mal mult în predarea planurilor acelei lihie. Aceste trei cifre compunând împreună suma de lei 1,789,452, bani 21, prevSdu-¹ tă la^hrt. I din projectul guvernului, co- ;misiunea D-v. este de opiniune a vâ ruga, D.lor deputațl, să bine-voiți a autori ia pe ’ guvern să reguleze trecerea acestei sume lin co i ptul esersiciulul anului 1876. ¹ Câ® peutru plata certificatelor No. 2 și l în sumă de lei 1,650.866 bani 3, pre- ¹ vâijuta ia ert. 2 din projectul de lege, co- misiunesP Având în vedere sentința arbitrară din • August, anul trecut, care ecide că. conform concesiunii; treprenoral Tare drept de a cere la 1 luliu 1876 plata cer- tificatelor ce irs’a eeliberatj dâca valârea acesto pertificate ou se urca [a suma de 10,608 000, și eum concesionarul «ici pânâ la finele campanii anului trecut n u ' efehtuat lucrări de asemenea valâre, nu se ' pâte admite plata unora din certificate,' căci atunci s’ar puțea prejudeca și drepₒ tul de plată a celor-alte certificate. Comisiunea D-v. financiară credeefcă trebue a semdăsta definitiva soluțiune, ce .neapărat trebue a se da cât mal curând cestiuail căiâl-ferate Ploescl-Predea, cu atât mai mult că începerea lucrărilor cam- J panii de primă-vâră este fârte apropiată< Comisiunea D-v estâ chiar de părer . I ruga pe onor, guvern a se presența cât mal neîntârziat D-v. cu sqluțfunea ce va crede mai bună a da acea elrcestiunl.j Comisiunea financiară «fii pâte apoi a•' - mite plata certificatelor prevddute pr>n trt 2 abcpTojectuluI uicl d’ punctul de vedere aț modulul de plată, propu de ■ onor. i. ministru de finance, D. Dimittie , Sturdza. D-sea cere transformarea certi icatelor Nos2 și 7 cepârtă dobând de 7⁰/₀ îo bonuri do tesaur, ce ordinar se e- J mit cu dobândă de 12’/₀; acâsta ar fi a se împovăra tesaurul cu nn escedent de do- bândă gratuit de 5%. Așa fiind, D-lor deputațl, comisiunea D-v, financiară conchide prin a vă ruga se bine-voițl a da sancțiunea D-v cenn - țel art I din project și nu admite trans- formarea certificatelor No. 2 șil Tîn bo- nuri de tesaur, cum se cere prin art. 2i al projectulul guvernulu*. Raportor, C. Pillat PROJECTDE LEGE , *. • Art Se autonsă guvernul a regula prin compturile esercițiulul 1876 suma de lei 1,789,452 bani 21 plătită conce- D. președinte. Adunarea a luat în con- siderațiune projectul dejege. Articoleb 1, 2 și 3 se idoptă fără dis- cuțmne. Sf/j cn? la vbt pVojectui de .sge iu to- tal, ți rSsultatul scrutinului este cel ur-- măter: otanțf 1 65 Majoritate reglem. 39 Bile^albe 6$ Bile negre i 3. AbținuțP <’ pif’^dinie Adunare?, a primit prcfr îectul de lege. D. C. Pillat, rajportorul comisiauipfî nan Ti are" dă citire următorului* raport prujf t de lege Domnilor' deputațl, Comisiur,-* ’.nanciară luând în dâsba- tere projectul da lege presentat de D-nu ministru de finance, prin care cere la art. I, autorisațiunea de a regula prin compturile esercițiuluf 1876 suma de 1,789.452 lei 21 bani, sumă deja plătită de guvern concesionarului căiel -ferate Ploe&cl-Predeal dupe certificatele la pur- tăto^No. 1, 3 și 5 și dupe mandatele eli- berate de ministerul lucrărilor publice până ia 10 Februarifi 1877. Pri; art. 2 din acest project D. ministru 'a finance cere asemenea autorisațrunea te a pl nio și certificatele No. șb 7 n aumă dd! 16,250,866 1r ■ bani 3, Certificate elibe- rate Concesionarului pent*c lucrărlaesecu- tatei Plata acestei sume să se facăspres- chimbâuduf£e certificatele îu bonuri de tesau⁻, . disposițiunelor legel din 2-Maiă, 1876.. Cotnisiunea D-v. financiară numindiî» rod fa: ortoruWefi n acAstă cestiune mâ: îusă&inâsă alfi Înaintea D-v; interpret J rezultatului deîiberațiunelor Zale In privința sumei de 1,789)452 lei, 21 bani, prevdZutăMa art-1 din project/ co- misiuuea : Avend în vederefeă prin cesagiul Dom- nesc din 16 .uliii trăitul, D. ministru de finatfcr, ¹ atunci a cerut Carnețel un cre- dit estrao; iinar de lei 1,399,116, bani 67, asupra esersiciulul anului 1876 pentrn a regula prin compturi plata certificatelor No. 1 3 și 5 soldate de tesaur în Z^⁰!⁰ 1 și 3 luliti trecut, în urma votului dat de Camerăi, prin care s’a înlăturat transaețiunea încheiată între guvern și concesionar ■ Având în vedere că lucrările linii Ploestl-Predeal încet ând în Decembre tre-1 cut și o mulțime de lucrători indigeni și străini nefiind plătiți de concesipnar, s’a ivit în mai multe puncte neorânduell. Gu- vernul nu putea face de cât să vie în aju- torul acelor lucrători peritorl de fâme și sionarului căel ferate Ploescl-Predeai și Adj ud Oc.ua, după certificatele JaJpurtător No. 1, 3 și 5, precum și după mandatele liberate de ministerul de lucrări publice până la 10 Februarifi 1877. Art 2. Acâstă sumă se va acoperi din fondul de 16,000,000 prevS iut prin legea de la 2 Maiu. D. P. Ghica D-lor, am vedut că onor, comisiune financiară începe mal ânteifi cu cifrei" cele mici și apoi vine cu cifrele cele marii ’Ml voiă permite a aduce amin te furtunele ce a provocat acâstă cesliune când a venit înaintea onor. Adunări și voiu Zice chiar, indignațiunea generală cu ca- re projectul de transacțiune Crawley s fost respins D-lpr, ’ml voit! permite să vă aminte că blamați unea D-lul Crawley a mers înaintea justiției, și acea justiție pe care părțile aleseseră ca să se pronunțe a- supra deferendului s’a pronunțat. Este dâră autoritatea lucrului judecat între D. Crawley și guvernul român, justiția a respins pretențiunea D-lul Crawley și a Zis că nu are dreptul să revendice nici uă sumă pânâ ce mal ântâifi nu va justific» lucrări săvârșite pentru ui anume sumă Nu înțeleg dâră,afle pentru causă de ordi- ne publică, fie pentru ori ce motiv, nu în- țeleg să dăm un milion și mal bine fără să)seim dâcă vom avea să plătim și pen- truice vom avea s plătim și când vom a vea ^ă plătim. Vedem m credit de 1,800,000 pentru c D rawle - a lăSat lucrătorii neplătiți, Dâ» ră e s îu sarcina D-lul Crawley; era oblii gațiunea D-sale să ’șl plătâscă lucrătorii noi n’am contractat cu lucrătorii safi cu sub-întreprinZâtoril și mici nu Ara de da toria nâstră să le plătim lor noi trebuia să lăsăm pe D. Crawley să ’șl plătâscă lu- crătorii, noi n’am făcut așa. Dâră în fine s’a făcut un sacrificiu cu 150,000 lei; apoi să mal venim să plăti g ucă 1,800,000 lei? Uă voce. Suni plătiți deja. D. P. Ghica^Cu atât malarâi pentru a ■eia cari afi plătit D. P. Buescu. DnJDimitrie Sturza . plătit, care nu puteți Ziâa eă nu este r, om scrupulos. D. P. Ghicas. Rog pe D. Buescu să fa- că bine să nu pronunțe nume proprie. Ași putea sa greșesc chiar efij și când voiu greși nu voiu cere să fifi scusat ede acâstă onor. Cameră. De unde acest exces de generositatc din partea Adunării ca să facă mărinimie cu banii țârei? De unde aveți să luațl bani, dâcă va fi să vâ îndatoreze vre uă justiție ca să plătiți pentru greșelele regimului trecut, dâcă nu din spinarea contribuabV lilor? MI pare râfi că s a plăjit; nenoroci re pentru acele persâne care afi plătit, râfi ad făcut, nu trebuia să plătâscă, nu aveați de cât să se țină pe calea legală; dâcă afi 25 Martie (6 Aprilie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2163 vg^ut că este uă necesitate să fi venii îna- intea representațiunel naționale și să dică i .tă eum stă lucrul, ce să facem? Și Came- ra ar fi avisat; acâsta era adevărata cale legală. Dâcă s’a plătit, este uă nenoroci- re pentru persânele care aii plătit. Cât pentru mine, fiind că acâstă cestiune are autoritatea lucrului judecătoresc, fiind că eii nu sciti cât voiii avea și dâcă voiu a- vea să plătesc J)-lui C'awley, de aceea eti unul declar îâ tâtă consciința că votez în contra acestui credit, pentre că ’ml fac uă datorie sacră căt'e contribuabili ca să nu împovărez situațiunea financelor Statului, care ae alimentâză din sudârea contribua- bililor, fără să seim dâcă nu se pâte să scăpăm de acâs'ă sarcină. D. ministru justiției. Pâte că dâcă D_ P. Ghica ar fi avut deslușiri mal întinse în acâstă cestiune, nu ar fi venit să decla- re că nu va vota acest credit, fiind că el nu se presintă în forma, pe care o vede D sa D-lor. în concesiunea Crawley se dice că la finele fie-cărel lurl se dafl certifica- te pentru lucrările făcute, și tâte acgste cerfieate iran exigibile la l-io luliti 1876, dâcă nu mâ îucel Atunci când a venit termenii! ministerul început să plătâscă acele certificate. D. P. Ghica Râu a făcut. D. ministre justiției. D P<Șhica di ce că râu a făcut. Se va verifica dâcă a fă- cut r^iî sau bine. După părerea mea bine a făcut guvernul și nici ou putea să facă alt-fel, fiind eă, după ce s’a făcut acâstă plată, în urmă a venit hotărârea arbitrilor care a dis, nu că nu ara datomguvernul să plătâscă. dâră a dis că nu deviue exigibi- le acâstă sumă de cât dâcăes’ar strânge certificatele pentru suma d- 0 miliâne- prin urmare plata făcută înaintea hotărâm rel arbitrilor era făcută pe un titlu pre- existinte și nu putea ministerul să nu plă- tâscă, căci ar fi călcat legea; și, iără a pro- nunța nume proprii, toți miniștrii care șu fost când sa făcut acâstă platâs si noi ca.- re suntem astă-^I, toți luăm solidaritatea în ceea ce ne privesce pentru acâstă plaiă, fiind că era justă să se facă. Noi nu cerem acum uă înpovărare nouă pentru țeră, s’a făcut plata în virtutea cre- ditului de 42 miliâne, fiind că acâstă su- mă era afectată j entru acâstă lucrare, și bine s’a făcut acea plată. Etă dâ ăîn ceea ce privesce partea ântâiă. In ceea ce privesce partea a doua, țineți compt de un lucru, că, dâcă până la âre- care epocă a putut să fie dificultăți între D Crawley și guvernul pentru linia Plo- esel-Predeal, acâstă contestațiune, acâstă dificultate nu era pentru linia Adjud-Ocnaj și decă a venit cu certificate în regulă, guvernul nu putea să le refuse. Odor. D. Pantazi Ghica netjice dâră nu \ edețl că este un sistem? Căci comisiunea financiara a venit ântâiG cu cifrele cele imicl și apoi ne aduce pe cele mari. Apoi; din Bucuresci care ținea certificatele; âră .m onârea a ’I spune că nu este nici un pentru cele-lalte sume, D. Crawley tre sistem Etă cum se esplică aceste două i buia să aștepte penă la finele anului 1876. credite care se raportă la aceeași afacere, dâcă vâ veți da sâmă da legea eomptabili ' tățil. Este în legea comptabilităței uu ar- ticol care (jice că, pe cât timp Camera es - te în sesiune, nu pâte să se deschidă cre- dite de minister, ci de Cameră. Acea cifră ‘ «are s’a votat adineaori nu s a plătit, și de aceea noi am venit să.cerem un credit, de la Cameră. Pentru cifra de 1,300,000’ sporit cu 300,000 pentru linia Adjud Oc- na, fiindcă era îu interesul sesiunelor, ministerul a și deschis creditul, și. acum nu face alt de cât a v6 cere să ’l legiti- mațl D-vostră Departe de mine ideea să dic că dâcă s’a făcut plata, D-vâstră nu aveți să dicețl nici uu cuveat, căci, cândm făcut gujer-' când din acele 11 V₉ miliâne, a plătit deja nul acâstă plată, a făcut’o pe răspunderea un acont de 1,60' ,000? Dâcă D-vâstră ați lui. Aparține dâr$ D-vâstră astă dl când refusă plata făcu ă de ministrul de finan- aveți tâte elementele, să vedeți dâgă ga- ce, ar fi să aruncați cel mal mare discredit vernul a făcut bine sau ᵣr6fi. Pentru mine asupra fiscului. Prin urmare, dâcă a putut și ca ministru și ca deputat, nu pot să 6re i 1 pureah u a făcut resof% formale c cu _ ᵣ costă se' rejjidecă cestiunea’ a-b . Autiilor ac? ■ , și să este numai uă sim; A fe ular* de lunară. comptabilitate . ed că Adtftiare . Ar vo . I iportor, 2V. imanced aduaț ț uAcostă 0cbfti; actîvitățeî Social^ vom dovedi că nemăr- L ie tnitîărba anulu^să Hu ,al ₍gi’nitul număr deci । piegațl publjcl șilpri- ruaencit^ > să mări. daL’iaflJl > ; s 4 -'up. legile q ființă m«i puțin misiunea, priu? /rgatfhP meii vg ioni (igrevațl dedări de cât meseriași* corner ■ i.t, i . a votarea arestul*pAjeH’ddMe^, : :anțil și proprietarii - ificiu, pa are tn bue a .; jJtfueți Pe ■' Ti vot luarea î.r -onsidora- . o’r $⁶ Pcⁿe^sV⁰^ loar' ^ \ ^ᵣa rctribupunilcr Mutcr fi ■ une a projpștulul /. lege, ’și -c mltatu l : țiținulnl eqte el următor,⁻ Art. 1. Sunt eu uși la patentai de la sută asupra Mribuțiunel lormSnsufile, ¹ oțl funcționarii civili al Statului^ j4ă^țelor, g|ini>1nl e^te el următor^ tanțî Abținuți Majoritare țegl*. en Ta . Bile albe pe r tru . negre conți , 9 "7 ; Sdem cft^uișrfispunde fiscului ie cât uă dare «rdinară le fel 17fși 17 In sută pe an, p» când meserîașubcel mal ile rând) care thu câștigă mici patru mii franci pe an "pentru esistența sa și a familiei sale, plă- rbsc» atât contribuțiunpa de lei 17 cât și uă taxă de patentă Impositul trebui dar, lupă pnuci piele cele malusimple de treptate să se măsdH în rapdrt cu venitul e fie.-care primesce,- fie din profesiunea sa, fie din comunelor urbane, funcționarii aședămin- telor publice, adminisirațiuniKr căilor fe-^ ratbv monopululuPtiItiinurilor. băbtufîl r spirtbttse, stabilimentele de bancă, -scfcie-1; Dentru aceste, am elaborat alăturatul aci c arerciul său, fie din proprietatea sa președinte. Adunarea a ■: in & ^ideraținuu projectul de leg . Art. I și ffse : rimesc făt. tsdttțiune .puntiea, . — S« vurfe la vot prbjectul de legeln tulul și tG -: i asultrtdl scrutinului este cel miter: ur- tăților ddAsigurare de întreprinderi le lucrări, j fărniturl* de transport, funbți - arii tul dor stabilimente!of de utilitate publică, ile bin fac%?eț . eufiionaril Sta- ifiufle]6r ș. în^ene>#tdțiA, piegațil^l ■ ulși cari'primeați 1 fbtli- buțiune peri .dică^ enaual'. s .fi n . lă. Art. . NuMint supuși la acdsi pateră) Votanți - ₍ Majoritate reglementară ? i e albe pentru ᵣ negre conți Abținuți 39 1 D. președint- Adunai- a adoptat pi jectul de lege. impiegațil și tuacționaril a cârc.- etribi - i liuuc mensuajă este mal mick de 100 lei. project de lege, prin care se așAjâ u$ ta- xă de 5 la sută asupra retribuției tutulor impiegaților civili al Statului, județelor, comun dor, așezămintelor publice, căilor Mate, monopolului tutunului, case de ban că, de asigurare dedugrărl publice) «i al- tele, esceptându-se bineînțeles împila- ții a Căror retribuțiune mensuală este mal mică de lei 100, strict trebuitâre pentru esistența lor. Vă?o§dar, .-loiBdeputați, bine-voițl j Art. 3. AceStă.Haxă sfe va percăpe pe ।trimes;⁻# dă uă-dată 3 ele-alte contri a lua°cât mai curând în desbaterea D-v. ibuțiunl di- y -i Arf^aroina _>ifheloi$* alăturatul project de lege; pbnfor .egel fie L ■ bție dină M gid' Ministtu financelor? I) 0$ Brătiaiiti. 1871. (Vb urm» Aît. 4. Tdte a minist^ațlunile și afeed^- , - - • Rcctigcaro. in discursul D-luIN. Di- ftat rl Ananceadu privința interpelării .D-lul M. t Ferechide, publicat în Monitorul oficial — Se pune la '14 îfi total legea j.r6bu- miutele notate n’ -ît 1 stint dat a^e j rorilor remasă nevotată din șe iuța/i fe-/ nter'. mu..tld^ j fie-care an, A-, .. ' ce'ientă, ș “rpsultatul sSrutinniur ■ 4? ce ;nomihalb, indicâncP'hVimărul și r^triburi-4 iirmătdr'I " j r ea mensuală a impiegațilorf D§ asemfleea : sunt obligate, sub a lor răspundere, i a iține la fi§ Sare tămestrli din fvrwuțv - Votanți Majoritate regie. Bile albe pentr Bile negre co .•< . . 64 •mta'h . ¹ 39 '■a imț’flgațiloF, taxa patetfte datorite â-re : ^Srsa laifomună. । Art. o. Ștatel-, verificate dc oflmisia . icoînunală și d^ reVisie, vor servi d^*basă D. președinte, adunarea r'imit : b mntiu perceperea pațehtel și perftrif u- । tul de lege istmin^a ebitoluPanual aț^oE'uneV*' ' • JJiiuatfi , fap -rU ul comisiuhel j tre Stat. Art. 6 Adausele r scăZămintele⁸1 j.rl au loc îtf^ursul anului) privesc în sⁿrcin , sauudlos d Comun. I J U ----------- ᵣ--------------------- de del |-țl al Secțiunilor, Uă citire u/m - torului raportai project de lege Ihmnil^r deputaț Noj 64) D-sa a vorbit de D. N. Meculescu hfă nu de D nu Negnlescu, după gum, din erdre, se vede trecut in procese jșrbal al acelei Ședințe ANUN HI'RI MINISTERIALE Ministerul de interne. D prefect de Putna însciințesă prin b* portul No. \Qi7₍ că'la 15 Februarie tre- cut , a dpsit u; fiică a locuitorului Stan Țibrea, din tuna Văsui, îa etate de 11 "U latul mic, părul castaniii, facia r ș- covană, nasulᵣf gura poțrivite, îmbrăcată mocănesce. țmt invitațe autoritățile administrative i eomunaf^ săjVmăsurile cuvenită pen- i u căutarea numitei copile, ido^edind'o ⁵ b trăiiță la rArințil săi 6 ! I . . 'Axr-'a \ utafl, Comitetul . , de delegați, luândlu du cuțiune projectul de V e pentru fixarea taA¹ Penti'A' rtite’a dâhilib: budgetul . xm-e 5 l^sută ast;- retribuțiuni lor t , venifttrl al. tatalct, în fața galelor ssrfi n ăl r funcționărilor ’ prinrrî un n£ ce’i a L fisă, cred că între altd lesurse 11 Itaie și a numit po sub^seidii tu rap r cari pnte,-i recurge este și acee& de a o j tur, tare are ondrb a vă supmfb Me pune pe impiegațil publici satt prifățl lă , urmâză, uă ⁻ă prSpblțională de 5 la -ută esur a Starda de penurie In • dib» e 95 Aprilie <1S77, orele Direcția generală» telegrafelor și poștelor Se pu’r irca^spre cunoscința u lor ama .pri âlONi iuKUL OFICIA LAL KOA_ 2165 p ~e va ține licîtațiun r netul directorului general pentru aprovi sionarea a 47 lădițe mici, 25 lădițe mari și 7 ciubere de lei iu . i ătârele coudi A ni, iciîațiunea s val we pr^n oferte si- 1 g : și concurențil spre a putea fi .1 yv— .- ,W₁ mîșl vor depune uă cauțiune provisujiă ' câta materialul! nu vor întruni /.ui una: 50 lei în upmerajțiii safi efecte de ale Sta-j ¹ tulul care va rămânea definitivă după ad-| i udeca^o. ? 2- Lădițilp și piui erile v< li șonform r Zșjețpr ce - jmtj.edea । '.ițe^îH în /'de dijșle și oreța iucrui 3. Predarea se va face la magasia cen- wală a direcției la 30 Zile de da' data con- ttactulul și obiectele se vor primi da co misiunea consultativă care vă avea în * ■ti sunt îu compt • antreprenori,o ‘ In cas când i treprenorui nu so va pojjj'urma condițiunilor de mal sus, cauțiu- dere modelele sigilate/ ■ nea depusă va râraânea în folosul di recțiu- 4. Plata se va efectua după picâ-. : p:i_. nel, fără somațiune, fără o'd«iată nici pu- ■uandat asupra tbesaurulul public, luându-; nere în ÎntârZiere. se de basă prescriptul-verhal al comisii) d Decă în cursul anului direcțiunea 4 .al avea necesitat l .semenea mate- ^șlurl, gntrepreșorgl va. fi obligat a le nel de primire. 5. Taxa .timbrului și taxa da înregist? î sunt în comptul antreprenorului. . In cas când antreprenorul nu se ,v conforma condițiunilor Ze mal su'ș^ cau- țiunea depusă va rămânea în folosul direc- țiunel, fără somațium, fără ;>idecată nici ) preda țâ terme^ ^.d mult ’■ uă lună de la’ data comenZel ce i se va face. Pe lângă aceste copdițiunl concurențil vor avea în vede o >-r^ 40 • 5 din legea . comptabilițățel euerală Sțaitijii^ ș^ yt. Pe lângă aceste condițiuni concurențil No. 4, io, ar;'e punere în întârziere. vor avei în vedere art. 40—57 din legea comptabiiitățel genbrale e Statului ; art 32 din legea timbrului OficipI t leg ¹ Byiuș .* ând n I cesi a: . 15 stâpl pențpi Repararea ¹ n’el , fțg p^b.ică₍Ispre ■ ‘’.^oscița¹ D-lc>: amator) ca, în i ,, . Ap ilie st. v.ₓ la . orele 2—2 p. m. sc. vg ține licitație în ■pretoriul prefectul r Botoșani, pentru a- । provișip^a^v. ■ 'LI co următârele ...gndițiuuV “ 1 Licita ia se va face prin oferte sigi late și concurențil spre a putea fi admiși, vor depune uă cauțiune provisoriă de 30 lei în numerar safi efecte de alte -talului, No. 4,277 1877 Martie 22: kvând necesitate dec 12(000 borcănele mici. 4 000 elemente mici. 4,000 borcănele marh 1,000 elemente mari. Se publică spre cunoscința>aD-Jor ama.- A'fl că, în lioa de 22 Apiîilie 1877 orei 2 4 p se va ține licitațiune în cabi- netul directorelui general, pentru aprovi- sionarea acelor material cu următârele con- dițiuni 1. Licitațiunea se va face prin oferte sigilate și concurențil spre a putea fi ad- miși la licitație vor depune uă .cauțiune provisoriă de 600 Iei în numerarifi Saiise- lecte de ale Statului, eră cauțiunea defini- tivă nrifi de 20 la sută din prețul resultat, asupra adjudecătorelul. 2. Tâte matei; durile vor fi de calitatea, greutatea și dimensiunile modelelor ce se pot- vedea la direcție în tâte Zileleși orei de lucru. 3. Termenul de ț idare se fixâsăînmo dul următor; până în termen de 30 Zil^•direcției și antreprenorul respectiv. de la dat i contfăctuluî se vor preda. 5. Plata se va efec;ua,prin mandș a 4,000 borcănele mici. pra nnhlîn 8 nafinilivo ' 2,000 borcănele mari ți dare luându-se de basță’p. cesul verbal al i 1,500 elemente mici, âră restul se va^omisiuuel de primîreT, prida până la 60 Zile de la data contrau 6, Taxa timbrulpi șj t» ițbji ■ după predarea fiă- J cărei cantități de material, luându-se de basă procesul-verbal al corni "■.■.inel de pn-, ^pre Câmpina. fîi^d necesitate de 42 stâl- mire. । p ; Se publică spre cunoscința D-lor ama- 7. Taxa timbrul^și taxa de înregistra- torl, c\ a ZM 29 .' prilie, la orețe tn „e 12 “2 p. m . se va ține licitație în preto- riul prefecturel Pțabova, pentru aprovisi onarea acelor jștâlpl cu următârele condi- țitml" .. . 1. Licitația sckaifaqe pnn elene sigi- late și concuren ii spre a? f tea fi admiși, oj depune uă cauțiune pru»iso ie da 90 lei, in numerar safi efecte d ale Statului, Pentru repararea linielor Ploescl âră cauțiunea definitiv^ va ■ de 20 la sută din prețul resultat asupra adjudecătorulul. 2 . Stâlpii vor b de stejar drepți, bine arățițl do noduri și de câjă, teșiți Ia vârf, ;a rădăcină pâri .1 peuăja 2 liietri. Vor a- vea L ensiunBe de 8 metri înălțime, 70 cen.imetn în circumferință la rădăcină și 50 cent metri la vârf. Predarea se va face la 30 Zile de la sta contracirjul și stâlpii se vor depune de la ofigiyl^eljBgfaf Ploescl, spre bariera Câmpiga^ ; ;■ eunle ce se vor indica de D. dir gin: ■ ^⁹pt>V- 4 Primi ei sg a face de uă comisiune iustiiuj . ad-¹ oc, compusă dm delegatu’. direc iei și antreprenorul respectiv ’-^PIata se va efectua prin mandat asu es^ur^ijjl public, luând de basă preș c i ; l-verbal d comisiunel de primire. 6 ! ax^ timbrului și taxa de Înregistrară sunt u corn; tui antreprenorului. 7 . In cas când antreprenorul nu 86 va conforma condițiunilor de mal sus cauți- unea (le usă v.ₜ ’ămânea în folosul Statua lui f.- l soit iuSe fără judecată nici pu-* cere în întârZiere. Pe lângă acestecoudiți i. i^ ^onccfențil vor ave în vedere ^7 in legea comptab) atâțel gșnerale a latului șf art. 32 din, gea timb _l.il N i 209 ' i Î3- ■ âră cauțiunea definitivă vg fi de 20 la sută din prețul Resultat asupra ^udecă'torelul. 2. tâlpțf vor fi^e stejaj, drepți, bine curățațî de noduri și de câjă^ teșiți la vârf, la rv ăcină pârliți până la 2 metr'.: vor avga dimensiunii^ i - 8 mațrîl ‘înălțime, 70 centimetrii în circumferință Ja rădăci- nă și 50 centimeril la vârf. 3, Terpienul de predare^se fixesăla 30 qile de lă data contractului¹ și se vor de- pune 10 stâlpi la oficiul Botoșani si 5*la ^fîciul Hârlău Se publică spre cunoacinț* D-lor ama» j 4. Primirea de va ace e u.. comisiune torl ca îo Ziu^de 29 Aprilie st. v rele instituită ad-hoc, compusă din delegatu 2 1 p •: ^e va .ține* lici ațiuue ?n cabi- i a.. pirectoruiutgeneraU pentru aprovi- 5. Plata se va efeciua.prin mandș a ' ea a idGOcEilograme puciâ- - eu ur- pra tesaurulul public dțipă definitiva pre- țârele condițiuni. ‘ iciîațiunea se r face pi in oferte qgila^e și concurent? pre a putea ad ,ᵤ mișl vor ?epune ma ntâifi uă cauțiune fe sunt îa comptul antreprenorului provisorie d 50 lei în numerar sâti efecte 7. In cas .ud antreprenorul nu se va rde ale Statului, âiă cauțiunea definitivă 2166 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 25 Martie (6 Aprilie 1877 licitația orală, însă numai între cel ce ati concurat cu oferte. Se pune în vederea D-lor concurențl art. 40—57 din legea comptabilitățeî generale a Statului. Pentrn orl-ce informațiunl, D-nil con- curențl se vor adresa la minister sati la ¹ prefectura de Vlașca, înainte de Zioa lici- tați unei. | In privința garanției provisorie, concu- rentul mal ’nainte de a fi admis, trebue a depune în bani sati efecte d’ale Statului 500 lei. ' No. 2,725. 1877. Martie 22. La 3 Aprilie 1877, se va ține li- । ciație la ministerul agriculturel, comer- ciulnî și lucrărilor publice, pentru darea în întreprinderea facerea unul grilagiu de lemn la grădina Cotroceni, în lungime de 122,00 metri, și repararea unei părți de 90,00 metri. Valuarea lucrărilor este de lei 1,395, 60, detaliurl pentru acâstă lucrare se pot vedea în publicația cn No. 2,755, înserată în Monitorul oficial No. 67. (2-2ps) Se scâte în întreprindere aprovisio- narea scâleî de agricultură de la Herăstrău și a scâleî de meserii din Bucurescl, cu objectele necesare pentru nutrimentul ele vilor și personalului de servicii! al sâlel, cu următârele condițiuni: Objectele de nutrimeut sunt cele arătate în lista din josul acestui publicațiunl. Licitațiunea se va ține la acest minis- terin, în Ziua de 7 Aprilie viitor, ea se va deschide fix la orele 4 dupZ amâ 4 145. 1877 Martie 19. Eforia spitalelor civile. La 25 Aprilie a. c. se va ține licitațiune pentru antreprisa medicamentelor trebuin- ciose farmaciei centrale pe curs de un un. D-nil farmaciști și droguiștl diu papi- nlă sunt invitați ca în arătata di, la orele 10de diminâță, să presinte ofertele D-lor. Lista materialului de medicamente pre- cum și condițiunile, cari vor servi de nor- ma la licitațiune se pot vedea la cancela- ria eforiei în veri-ce di și ore de lucru. No. 1^904. 1877 Martie ^4, MINI oERUL AGRICULTUREI, COMEL- CIUi ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE Se scdte din noii în ventjere prin licita- ție publică materialul de ferărie și lemnă- rie scos din.desfacerea estacadei de la punc- tul Smârda, lângă orașul Giurgiu. Cantitățile materialelor sunt cu aproxi - mația 75 000 kilogr, fer în diferite piese și 1,200 in. c. lemnărie de tot felul. Plata însă, se va face după cantitatea ce se va constata la predare. Licitația se va ține la acest minister și la prefectura de Vlașca, în dioa de 5 Apri- lie viitor, ea se va deschide la 4 ore p. m. Concurențil vor putea oferta pentru fe- răria și lemnăria de uă dată, sati pentru fie-care articol în pirte. Oferta va precisa in cifre și în litere, suma ce concurentul voesce a oferi. După deschiderea ofertelor, se va putea face și se va face în regie sati prin altă adjudicație în comptul garanției depusă,fără ca antre • prenorul să aibă drept a face vre-uă pre tențiune. / Pentru forma și osebitele clause ale con tractulul, concurențil vor putea lua infor- mațiunl de la biuroul respectiv al minis- terului cu 10 dile înainte de Zioa licita- ți unei. No. 2,757. 1877 Martie 22. Listă de objectele de nutriment necesare elevi- lor și personalului de serviciu al scoleloi de agricultură de la Herăstrău și de meserii din Bucuresci, și condițiunile pentru predarea loi. Jimblă de câte uă oca prima calitate. Pâne idem, idem. Făină calitate paspal. Carne de vacă prima calitate, adică din părțile vitei numite: pulpă, spată cu rasol nemțesc și fund de grebăn, seu de vacă, untură de porc, oreZ, griș, arpăcaș, fidea, sahăr, sare de lămâe, sare pisată, unt-de- lemn, uleiti de mâncare,"oțet, tahâu, mâ- nătărcl, chimen, măsline, boia de ardei prune afumate, lumânări de șeii, uleiti de rapiță, gaz, săpun, chibrituri, fitil de lăm- pi sticle idem. Tâte aceste objecte, cât și acelea a că- ror calitate nu este specificată aci, vor fi de prima calitate și juste la cântar. Predarea lor se va face la direcția fie- cărei scoli cel mult după 24 ore de la pri- mirea comandel direcțiunel și în cantită- țile cerute. Plățile pentru predarea acestor objecte, se vor face la finele fie-cărel luni prin mandate, conform legel comptabilitățeî Statului. Pentru esacta îndeplinire a contractului, antreprenorul va depune uă cauțiune în numerar sati efecte garantate de Stat, în sumă de lei 1,000 pentru fie-care scâlă în parte, care va servi drept despăgubire pentru ori ce călcare a condițiunilor con- tractului din partea antreprenorului. Termenul contractului va fi până la 31 Decembre 1877. La 4 Aprilie 1877, se va ține licita- ție la ministerul agriculturel, comerciulu' și lucrărilor publice, pentru darea prin întreprindere a aprovisionărel a 500 m. c pietriș d’in prunduri'e Dunărei din Turcia, sau de ori unde se va găsi necesar pe șo- selele din portul Oltenița. Valârea aprovisionărel dupe devis este de 6,000,00 lei. Detaliurl pentru acestă licitațiune se pot vedea în publicația cu No. 1,942, înserată în Monitorul No. 56, din anul curent. (2—2 pe săpt.) Imprimeria Statului Director: N. T. OrAșanu ’ÎO 6 U U (>FI< IA L - -rv»-» JBLICATIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCUREȘI ? NUNCIURÎ JUDICIARE I C I T A Ț 1 U N ' mini Ilfov, secția II1 Dumitru lân, nedepuind la casa de iepui eri și consemnațiuol suma de lei mul '60. prețul cu care s’a adjudecat de- ioiti ' supra D-sale, prin jurnalul No. 16 din 1877, imobilul din urbea Oltenița, ;trada Emancipatu, No 33, averea dece- iatult I Stoica Ene, a căruia vândâre s’a ■erut de D. Dumitru lân, comerciant, do- rnicii at în urbea Oltenița, în basa formu- el es cutorie, pusă pe sentința tribuna- ulul alomița, No. 143 din 1875 și prin urual il cu No. 1,416 din 1877, s’a încu- .iința revinderea acestui imobil în comp- tul ui mitului adjudecator. Aci ste case sunt de zid, compuse din rel o IST cu sală și uă prăvălie, învelite •u șii drilă, în fundul curțel uă cameră și un gr ijd de gard învelit cu trestie, curtea împreimuitâ, se învecinesce la mâ(|ă nâpte cu S'anea Bucur, la mâdă 4i cu Gavrilă Nâgu, la răsărit cu G. Popescu, la apus cu Dragomir Puia și în faciă cu strada menți mată. As pra acestui imobil se află următârea imprqurare D Stoica Ene, prin actul r.ans ris la No. 192 din 1874, a vândut către D. loniță Chiriță un loc clasa II, cu lădi ile aflate pe dânsul din urbea OTa- ' Ta. Se face dâră cunoscut în general că a- râsiă licitație se va urma în pretoriul aces- tui tibunal, îo (Jioa de 2 Maiiî 1877, la or< le 11 dimineța, avend în vedere că loțl : cit cari ar pretinde vre un drept de proț iet. te, usufruct , servitute, chirie, prin legii¹, ipotecă satt verl-ce alt drept a- supr i imobilului în cestiune, să se pre- sinte la tribunal, mal înainte de (Jioa ad- udei ațiunel, căci în urmă, veri ce cereri se v< r ivi. nu li se vor mal considera N l 4,399 877, Martie 22. D. N. Dicu _nând la casa de depuneri și consemnațiunl suma de lei noul 3,500, prețul cu care s a adjudecat deti itiv asupra D-sale, prin jurnalul cu \ A87 din 1877, imobilul din urbea Ol- tenița, strada Concordia, No. 163, averea dec datului Constantin Vasile, și care v mitetul permanent local, în tjioa de 14 Marti® curent, pentru darea prin între- prindere a înfiiuțlref rufăriel, obiectele de «er.iciu și instrumentelor necesare spi ta- lului județian local nepresentându-se nici un concurent, comitetul permanent, în șe- dința de la 15 curent, a decis prin închee- rea No 816 ca în clioa de 8 Aprilie 1877, să e ție din noii uă licitațe orală în sala ședințelor sale, pentru expusul finit. Se publică dâră acâsta spre cunoscința generală ca, doritorii să se presinte la co- mitet în menționata di, orele 12 din di, pregătiți cu garanție în numerar sau e- fecte publice, spre a coucura la licitație, âră condițiunile și lista de obiecte se potu vedea la comitet în ori ce di de lucru. No. 3 075. 1877, Martie 19 — Prin îm heerea comitetului permanent Io 817, di > ședința de la 15 Martie cu- rent, hiotărâpdu-se ca, în dioa de 8 Apri-ₜ lie 1877, să se ție uă licitație orală în sala ședințelor sale, penii u darea în între- । riodere a iprovisionărel a 20 stânjinl pă- trațl lemne de foc, necesare autorităților p- । li ite de județ, care probi de lemne se v i depune de comitet în curtea localului sfu, unde se va i instalată cancelaria. ____cunoscința generală ca, doritorii să se presinte la comitet în men- ționata di, orele 12 din <|i. pregătiți cu garanții în numerar safi efecte publice, sprem cou'cura¹ la licitație. No. 3.072. 1877, Martie 19. CITAȚIUNE DE HOTĂRNICIE Fiind autorisat de D. președinte al tri- bunalului Vlașca , cu adresa No. 16,255, din 1876, pentru a face hotărnicia coprin- sulul bisencel Adormirea-Maici-Domnu- lui, din orașul Giurgiu, de către vecinii râzașl, am fixat pentru acâstă operație dioa de 21 Aprilie 1877, pentru când sunt in- vitați toți vecinii arătațl mal jos, a se pre- senta la proprietatea numitei biserici, cu documentele și orl-ce dovedi de posesie vor ti a\end pentru proprietățile D-lor în- vecinate; îu cas contrariu voiii .opera în lipsă, conform art. 13 din regulamentul pentru Deere de hotărnicii. P ’I răd: i : 1. Toma Ștefan, cu douâ proprietăți; 2. lordm George Cârnabatu , cu doi proprietăți; 3. Paraschiva Ilie Popescu; 4. Petrache Vasile Cavafu; 5. Moscenitoril lui G. loniță Gojocaru, 6 Țiane Cavafu ; ' 7. Elena, moșteni bre și epitrâpa lui Pene Boiangiu ; 8. Nedelea Dimulescu, cu două proprie- tăți'; . . ■ 9. Tudor Sotir, prin D. Sterie Zoide; 10. Elena Sotir; ’ 11. Maria, socia și epitrâpa lui Dob Dobrescu; 12. Ghenu Tonciu Pescaru, moștenitor al lui Hsgi Marcu; 13, Ghiță Nicolau, cu doue proprietăți; 14. Anton Dimitrescu; 15. Marin Popescu Bogasierii ■ 16. Radu Doca Gojocaru; 17. Hristache PetrovicI Gojocaru ; 18. Voicu Albu Gojocaru ; 19. Țiacu Măgulescu ; 20. Maria Hagi Nicolae Șiopîrlă; 21. loniță Ilie Bican ; 22. Nicolae ȚenovicI; 23. Ivan Stoenescu Cismaru ; 24. Marin Popescu de la Vieri ; 25. Ivancea Costin, moștenitorul lui Tu- dor Vasile; 26. George Căsăpâia; 27. George NedelcovicI; 28. Ilnstea Iran și nevasta sa Ghetea , moștenitori al lui Petcu Avram ; 29, Hagi Petre Dumitrescu, cu trei pro prietățl; 30. Ivan Tudor Chisea ; 31. Daniil Babic și fiul sSu Ferdinant; 32. Daniil Babic, epitropu casei Alecu Babic; 33. Constantin Diamandi Georgiu; A t)MClURI PARTICULARE ,7 J ~ I ■ I i;' a perdut uoue cupuue de obligațiun ; rurale, seria No. 1477, No piiren' 16231, în valâre de 5bO'.OO lei v’ech ’ (câștul Sf. Gheorghe și Dimitrie 1887) Acâsta am și făcut’o' cunoscut onor, direc- țiuni a obligațiunilor rurale cu petiția în- registrată la No'. 1,385. Maria Mpvife,.din Galați. —. — —2 . - ' - . ■ ————■— ■■ -»'■—. ' —— ’■ >Toșia Uonțesci, din districtul Teleor- 4’1- man, plasa Marginea, eștede arendat 1® la 23 Aprilie 1878, pe -termen de 5 ani. Amatorii se vor adresa la proprietari M. Pancu, strada Batiștea, No. 12 și la Ștefan,A. H. Pantelli, Hanu-cu-Tei. comp- tuarul No. 10. (3-34) De închiriat sau (le vendâre, imobilul din urbea Mizil, fosta proprietate a D-lut Matache Dache. Doritorii se vor a- dresa în Bucuresci, la D-lul Q. 1. Zamti- rescu, vis-a-vis de grădina Sf. Gheorghe’ _________________________(940)_ La 9 Aprilie viitor, laora 12, se va vind, prin licitație de bună voe în localu primei societăți de credit funciar român, strada germană No. 7, ca la 600 pogâne pădure, de pe moșia Orăștil-Pițigaia, pro- prietatea D-lul C. G. Caramaliu, din acest județ Ilfov, plasa Dâmbovița, comuna Pos- tăvari. condițiunile ven^ârel se pot vedea în tâte filele la direcțiunea societătel. (2-2d) Doctorul I. FELIX s’a mutat în strada Calonfirescu, No. 3, la spatele hotelului de Londra. (3-3) T a 22 curent, s’a perdut din casieria L* centrală un mandat sub No. 398, de lei 1,906, bani 10, solda oficierilor pe luna Februarie, al oscadronulul gendarmi că- lări; pentru cate se face cunoscut că acel mandat este anulat. Tresorierul regimentului No. 1 de linie, Căpitan /. Fochianu. ("Usthe ilepe.slrada Armeană, No. 8, sunt d de vândâre, âră casele din curte sunt de îuchiriat. A se adresa la proprietă- râsa, Duduca Buicliu, care șâ le în ele (2-2<|) Ut .Ml OKI L OFICIaL AL KOMNJEJ !5 Măreți (fi Aprilie) I - 7 ‘dacia. X UUItTAl t litNE ala ut ASimatn in uUudF SCI C nlorni art. 61 din tațutele ocietăței face cunostu M-lor acționari că: il cinema adunare generală a acționarilor societătei „i a- v*au se va ține Joi. la 28 Aprilie (10 Mai) 1877, îa ora după amedă, în palatul societățel, din "raua Mogoșdei. .a ordinea dilei oi fi uiuiătore¹^ chestiuni. | {aportul general: II. Incheerea sdcotelelor pe anul 1. 7< , 111. Propunerile cari s’ar putea face de acționari, con for n art. 68 din statute, saii le consiliul de administrațiune IV. Alegerea a doui membri ai Consiliului de admi- nistrațiune, conform art. 24 din statute. Pentru esercitarei drepturilor, D-lor acționari ii se - bage atențiunea asupra urmăOn plni articole di îi stătu tele societătei : Art. 63. Spre a face cineva parte iii adunarea gene- rală. trebue să fie posesor de cel pucin 5 acțiuni cariei dreptul la un vot. Nici un acționar nu va putea întruni mai mult de lⁿ voturi pentru densul și alte 10 ca mandatar, ori care va fi numerul acțiunilor ? va poseda saii a liresenta. A rt. «4 Nimeiii nu va pțițea representa pe u - acționai decă nu va fi însuși acționar. Dreptul de votare se va le- gitima prin depunerea acțiunilor în casa societătei cu 8 dile mai înainte de diua fixată pentru adunarea generală Bucuresci, 26 Martie, st. v., 1877.