No. 67 Un nnmer 25 o. Joi. —M*rtl* 1877 __ _______ _ _____’ 6 Aprilie ¹ MON1TORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: r» *■, TKKI-^KOI ți ȘtSB ; ți»» LUNI, M UU (lotO Un uri e și Aotiifi Iulie) 4NUNCIURILI • MIA DE TRRI-PBCI LITERE. TREI-UKOI BANI (înfierarea 11-a și mal departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, pini la cinol-jee! linii, cinei lei; ert maî mare de cincl-877 termen dat, din impasul sare au pus pe Cabinetul englez contra-propu- nerile Rusiei M'soluțiunea. Este deră probabil că respunsul lordului Derby va fi acela pe care cele din urmă de- peșY ni’l făcu a se întrevedea. Deră, protocolul semnat, acesta va fi pacea definitivă ? Decă va trebui să judecăm după limbagiul presei rusescl, ar mal trebui fârte mult; diarele declară, este adevărat, că scopul protocolului este pacificarea, care presupune înainte de tote pacea cu Muntenegru și desarma- rea Turciei; atunci numai Rusia v? putea desarma. Protocolul presupune încă primirea sea de către Portă și inițiativa aplicărei reformelor. Etă ce dice presa rusescă. Acesta este forte vag; deră, sub aceste declarațiuni, trebue să se vedă resoluțiunea bine decretată la St. Petersburg de a nu desarma de cât în dioa când va avea certitudinea că Turcia va fi dat drep- tate reclamațiunilor pentru protecțiu- nea chrestinilor. Este de fapt—și nu hesităm a o recunosce — că , Rusia desarmată, chreștinil rămân fără apărare morală nici materială în fața întregel popula- țiuni musulmane armate penă în cap și impacientă de a se resbuna asupra lor de sacrificiele ce a trebuit să su- fere. fiarele rusescl se întrebă ase- menea, nu fără cuvent, decă se crede că ceea ce Turcia n’a făcut sub ame- nințările armatei din Kișenău, făcea- va ea ore când acestă armată va fi disolvată? Decă raționamentele lor sunt destul de vagi, conclusiunea lor, in schimb, este forte netedă: că nu se pote rădica chreștinilor garanțiele de siguranță pe cari i le oferă acum și pentru viitor armata rusescă, de cât dându-le garanții echivalente și nu mal pucin eficace. Deră tocmai acestă teribilă ches- tiune a garanțielor a fost penă aci petra de înțelegere a negocierilor si care riscă de a mai fi încă. Tot este posibil cu bună voință; noi nu esclu- dem deră posibilitatea de a găsi solu- ții! nea acestei dificultăți; deră, de si- gur, nu Englitera se va grăbi a o pro- cura Rusiei. Vom avea deră încă, pentru un timp ■^determinat, pacea armată; este trist, se va percepe taxa p pus. diotr’un drept fix și un drept proporțio- nal, pentru tdte comerțurile, industriile și profesiunile coprinse în tabela lit. A, anexată la legea din 26 lanuariă 1863. Art. 2 Dreptul fix se determină prin tariful nou alăturat la presenta lege, dup populațiunea a 6 categorii principale, pentru tdte profesiunile și comerțurile co- prinse în tabela lit. A, din 1863. Eră comerțurile și profesiunile modifi- cate se vor clasifica în viitor dupe baselv coprinse îo suplimentul de tabelă ce s® alătură aci sub litera D. Art. 3. Dreptul proporțional se deter- mină în raport cu valdrea locativă a încă perilor în cari se esercită profesiile sau comerțu.ile prevăzute îo tabelele A, B și C din 1863, și anume de 10 % pentru bancă, cofetari, făină, de 5 % pentru ma- gasine, prăvălii și ateliere în genere, și de 2 °/₀ pentru stabilimente industriale cum fabrice sati usine. Art. 4. Se scutesce de inia proporțio- nală localurile sati prăvăliile patentăblii- lor de clasa 7-a și a 8-a din orl-ce cg mună, precum și acele profesiuni cari plă- tesc taxa patentelor în raport cu valdrea locativă, după legea de la 1863 (tabela C). Art. 5. La dreptul proporțional nu se va percepe decimi comunale, județene sau a camerilor -de comerț. Acâstă lege, d’impreuuă cu tariful și tabela anexată la ea, s’a votat de Senat în uedința din 8 Martie 1877, și s’a adoptat de majoritatea de 30 voturi, contra a 6. Vice-președinte, 1. Ghica. (L. S.) Secretar, D. Rășcanu. impuse după populație fără îndoălă, căci nu avem, mal mult de cât tot-d’a-una, siguranță pentru diua de mâine Vom trăi de adl pene mâine. Și se va începe a face urări pentru ca Europa să scape uă dată de acestă eternă chestiune a Orientului care este marea gogoriță a secolului al nouă-spre-decelea ADUNAREA DEPUTATILOR SE! In cătiml de mijloc în locuri secundare 11 5% Asigurare Pentru mobile saă imobile, asigurarea maritimă și pe căile ferate, în șâse clase după populațiune, lei 900, 800, 700, 600, 400 și 100 --- 5% Arama Neguțător care aduce aramă în cătiml mari și vinde parțial n 5% Detto în cătiml de mijloc...................... IV 5 % Alama Neguțător care aduce objecte de alamă și le vinde și tot-d’odată lucrâză comande (Restul ca în tarifa din 1863)............. in 5% Băcan Neguțător care aduce articole de băcănie în cătiml mari și vinde cu ridicata i 5% Detto care vinde obicinuit cu jumătate ridicata safi cu amănuntul (Restul după tarifa din 1863) ............. ...... ii 5 7 Stabiliment autorisat de guvern, se taxâză cu 50 bani pentru fie-care mie de lei din capital până la 5,000 lei maximul [taxei......• . . Cu operații în străinătate și în întru, în șâse clase după populația tarifului, lei 1,400 1,200, 900. 600 400 și 300 . Detto cu operațiuni numai în țâră, în șâse clase după populația tarifului, lei Bancă 900, 800, 700, 500, 300 și 200, plus taxa proporțională din localul destinat 10 7 Bancher pentru operații . . . . •................ 10 0 Baluri Cele din stradele principale ................... i ! 5 7 Detto din stradele laterale....... . •....... ii (Se suprimă clasele din vechia tarifă). Băi cu abur Antreprenor de . . ... iii 2 7 (feredeu) (Se suprimă clasa a 4-a). Bijutier Comerciant care aduce articole de bijuterie de valori mari, și se află cu prăvălia (giuvergiu) în locuri principale . . . ....... i Detto de mijloc în locuri secundare ... ...... ii j 57„ Detto care lucrâză și repară mici objecte (Se suprimă clasa a 6-a). m Având de la patru trasuri în sus I11, Birjar Detto de la 2---4 trăsuri IV 2 °/ Detto de la 2 trăsuri în jos V Detto cu 1 trăsură de orl-ce speță ............ VI Bere Stabiliment de fabrică, câte 3 lei de fie-care sută ocale, plus 2 7o Bilard Acel care fabrică safl care aduce asemenea articole III ( K Ol Detto reparator și închirietor V (Se suprimă clasa a 6-a). Birt Stabiliment în locuri principale ...... I Detto în locuri secundare II Stabilimente mal puțin importante III & A, Detto de rând............. .......... IV (Se suprimă clasa a 5-a). III Fabricant cu prăvălie, lucrând obiecte osebite, precum naiva In cutii, alviță, su Brftgă giucurl, etc . .......... . ( 2 °/ Detto în cătiml mici .................. IV ț 4 /o (Se suprimă clasele din tarifa vechiă). Brutar Fabricant de pâine, lucrând 6 chile în sus pe di . . . II Detto lucrând 3---6 chile pe di III Detto lucrând de la 3 chile în jos............ IV | 2 7„ : Detto vemjând cu cjeciuială ln maghernițe safl pe tarabe Vil Cărei marii Acâstă clasă înlocuesce pe acele din tariful vechifl. Cârciumaril, în genere toți debitanțil de bSuturl spirtâse supuși legii licențelor, însă numai cu taxa fixă 132 •IONI i oKLL OFICIA.. „L KoMANlEI 14 itiarii€(5 Aprilie) 1877 • ■ ‘ ---------------------------- - •**" NUMiriE/ ' tur Ebll ilOk Cofetar Croitor Covore t easornicar ■ 'hipamente (militare) Făină Fotograf Galantier Grădină publică (întreprinzător! Haine (Lipscani) Hamuri Hotel ’/ ■ i Încălțăminte (fină) încălțăminte (ordinară) Imprnmutător 1 Aceia caii adiu în câtimi ma.i, fus ... .. ațticql» - toaletă, paifuroeril, etc Detto în cătimi de mijloc . . . . _(Se suprimă clasa a 5-aj . i Neguțător aducând în cătimi mari articole de bouboiieric fină 1 crând și el însuși < Detto în cătimi de mijloc . . ■ (Cele-alte clase ca în tabela în ființă). De dame safi bărbați, aducând stofe și lucrând după comande îu locuri principale. Detto îo cătimi de mijloc............... ...... (Pentru cele-alte clase veiji Haine). Comerciant cu ridicata în cătimi -ui mari și la'locuri principale Detto de mijloc cu amănunti (Se suprimă clasa 3-a). Neguțător și industriaș t rend în cantități mari Detto de mijloc Detto mici ... - . . Detto reparator . . (Se suprimă clasa a 5-a). Cel cari aduc și vând objecte us echipament, > ecum r^-lete si ? Ițele Detto în cătimi mal mici • ,.................... ...................... De grafi, porumb (popușoiu), neguțător în cătimi mari aducând din străinâb e Detto de mijloc • . . . (Resț^l ca în tabela în ființă pentru făina indigenă!. Stabilimente mal însemnate pentru fotografii, tablouri simple și colorate Detto de mijloc .... • ■ j (Se suprimă clasa 5-a) Neguțător care aduce și vinde objecte de galanteri , ->adre, pervazuri pentru ta blourl, oglindi și alte asemenea . . . . . Detto în cătimi de mijloc Detto în cătimi mici . ... (Se suprimă clasa a 5-a). Principale cu se-ate musicalo Detto de mijloc Acestea se taxdsă osebit de birt și bufet. (Se suprimă clasa a 6-â). Neguțător cu magasie de haine sati depcsi, de stofe în cătiml mari, pentr? dame sati bărbați, aduse gata .... Dețto care aduce stofe pentru lucru, sau haine gata, însă în cătinii de midloc Detto lucrând haine și de copil, în cătimi mici, cu 2 lucrători în prăvălie Detto cn un lucrător în prăvălie (Se suprimă clasa 6-a). Neguțători cari aduc din străinătate hamuri, șele și verl-ce cuielirie Detto vândâtor de hamuri confecționate în țeră..............................., (Se suprimă clasa a 5-a) , Mare mobilat pentr¹ pasageri în locuri principale Detto de mijloc . .......................... ......................... Detto mal mici Detto de rând................................ ...... . ., . . (Exceptându-se, buc înțeles, taxa de 2 la sută pentru mobilele din local, cari nu intră în evaluație). (Se suprimă clasa a 5-a). imit#'’ pi ‘-A- Neguțător cu prăvălie aducând marfă gala în cătimi mart ,fₗ Detto în cătimi de midloc ............................. Neguțător sati fabricant de încălțăminte ordinară . Detto după comande în cătimi mici . . j (Se suprimă clasa a 4-a). Acel cari fără a ține comptoare publice făcu continuu operații de împrumut pe polițe sati sineturi în casele lor cu capitaluri mal însemnate Detto de midloc . . ... ......... Detto mal mici . . , . . 24 Marti' f» Aprilie) 1877 ^VMIOE'IL OH*4 klriel Jucărierl de copil Jocuri Lnrrirl publice La ui pe Mobile i Mânuși Moșe Pălării Pianurî Postavuri Pânză Pungi ice (CeaprasarI) Piei Neguțător eu prăvălie aducând și vînZând asemenea obiecte în cătimî mari Detto în câtimi mici ... . ................. (Se suprimă clasa a 5-a și a 6-a). Dansmaistru, întreținător de salâne de dans în locuri principale Detto în locuri ordinare (Se suprimă clasa a 6-a). întreprinzător de lucrări public ⁻, precum de pavaj, poduri, șosele, construcții mari și alte asemenea Plus 25 bani pentru fie care mie de lei ce constitue prețul ce primesce de la ori-ce întreprindere publică saă privată penă la maximul taxei de 1,000 lei. Fabricant și neguțător aducend articole de lux în cătimî mari Detto vânZător în cătimî mici și reparator (Se suprimă clasa 4-a, 6-a și a 7-a). Comerciant cu prăvălie aducând mobile de lux în cătimî mari Detto în cătimî de miZloc ... Detto ordinare Detto vechi și noi închinetdre (Se suprimă clasa a 3-a). Neguțători cu prăvălie cari aduc mănuțt, corddnc de piele și aite bandaga (le- gături) în cătimî mari . . ................. Detto în cătimî de miZloc ... Neguțători cari nu aduc mărfuri confecționate dâră cari fac singuri mănuși, cor- ddne de piele și alte bandage (legături) (Se suprimă clasa a 5-a). Care ține case de nascere cu profituri mal însemnate. Detto cu profituri mal mici . . (Se suprimă clasa a 7-a). De dame safi bărbați, neguțător și fabricant de pălării în cătimî însemnate adu- cend și alte articole accesorii de lux . Detto de miZloc ... Detto în cătimî mici . ................................... . Detto lucrând pălării după comande fără a aduce asemenea articole gata . Comande inferidre Neguțător aducând în cătimî mari Detto în cătimî de miZloc . . Detto în cătimî mici . ... . . Detto închirietor. ... (Se suprimă clasa a 7-a), Neguțător care aduce postavuri și stofe îu cătimî mari desfăcendu le cu ridicata și cu amănuntul Neguțător care vinde în cătimî de miZloc sau numai cu amănuntul (Se suprimă clasa a 3-a). Neguțător cu ridicata și amănuntul vîndând pânză finăᵣ olandă, linon, madapo- lon și alte asemenea obiecte Detto vînZând numai cu amănuntul . . Neguțător cu ridicata și amănuntul vînZând pânză grdsă, americă, pânză de Bra- șov și altele . . . Detto pânză ordinară în cătimî de miZloc sati numai ca amănuntul Detto în cătățimi mici ...... (Se suprimă clasa a 6-a). Neguțător aducend articole în cătimî mari pentru c -, ume și pălării Detto în cătimî de miZloc . . . Detto în cătimî mici . (Se suprimă clasa a 5-a și a 6-a). Neguțător cu prăvălie care aduce cătimî însemnate . Detto în cătimî de miZloc ... Detto vînZând piei din țâră în cătimî mari Detto în cătimî mici ... Se scutesce acel cari cumpără mici cătimî de piei pentru propria lor industrie (Se suprimă clasa a 3-a, a 6-a și a 7-a). I III IV V II III I 11 V VI II III IV III VI I II III IV VI 11 IV VI I II I II III IV V II III IV 1 II IV V ' 5 <>/₀ I ; 5 7 5% 5 / 5 27 5 5 °/ 'o O 5 0/ 0/ / o 5°/ i & 7 ¹ 5 ⁰/ 1 2134 MONITORI L 0F1U1AL AL ROMANI*. 24 Mame (5 Apnlie) 1877 NUMIREA PROFESIUNILOR Taxa pro i întreprinzător de dricuri, cosciuge, facle, etc, etc porponaU (Se suprimă clasa a 5-a). dupi va!6 In locuri principale rea kiriel , Detto în locuri secundare . . 5% ' (Se suprimă clasa a 6-a). j 5 % , Neguțători cari aduc pietre în mari cantități, pentru construcții sati morminte j 5 % 1 Detto în cantități de mijloc . ............. j 5 % (Se suprimă classa a 6-a). | 5%. Fabricant și neguțător cu prăvălie vînZând obiecte în cătiml mal însemnate j 2°/ Detto în cătiml mici. J 5% (Se suprimă clasa a 6-a). Clasa * 5 7. Neguțător cu prăvălie vânzând în cătiml mal mari I ‘ 5°/ Detto în cătiml mici............... .... IV j 5% (Se suprimă clasa a 6-a). V 5% De lemn sati metal, în locuri principale. II 1 S 0/ Detto în locuri secundare..... IV 1 a 'o 1 Pompe funebre (Se suprimă clasa a 7-a). IV K 0 PecetarI Neguțător care vinde cămăși și ismene, ciorapi și alte asemenea objecte de ru- V j 5% (Săpători) fărie (vedl pânză) 111 ; 5% Pietre (Se suprimă clasa a 6-a). IV 2 °z Perier Compania pentru descărcarea latrinelor IV 5°o Plăcintar Detto penă la patru vase (meseri ș) V ; 2% (Simigiu) Detto cu două vase în jos, detto......... .... 1 • 5 <7 Poleitor Cu prăvălie aducând medicamente în cătiml mal mari in Kufe Detto în cătiml de mijloc, preparând și în țâră . VI Societatea ba- Detto vânzând numai medicamente preparate în țâră. i rometrlcă (Se suprimă clasa a 4-a). u. f (sistem pneumatic) Mătase, catifea, bumbac; ață și cele alte (ca în tabela în ființă, suprimându-se in Spițer numai clasa a 4-a) ............... IV Stofe Cu prăvălie, cusătorde fir de stofe, catifea și altele, aducând și objecte militărescl. III Sidicar Detto lucrând în țâră............ . IV (șaidacar) Fabricant și vânZâtor cu prăvălie în cătinii mal mari prin locuri principale ale 11 Simigiii orașului sati prin piețe publice . . III (covrigar) Detto în mahalale. IV Strungar (Se suprimă clasa a 6-a). D Șelar Cu prăaălie vânZând articole adusa sau lucrate de dânsul III Șuncă Dettc lucrate numai de dânsul IV Samsar Detto în cătiml mal mici......... ........ III Sticlar (Se suprimă clasa a 6-a) III (tinichigiii) Neguțător cu prăvălie vânzând articole în cătiml mal însemnate IV Tramvrays Maestru de șeii lucrate de dânsul în cătiml de mijloc. . . II Trăsuri Reparator. ....... ... III Tapeturt (Se suprimă clasa a 5-a). 1 Neguțător de șuncă cârnațl, jambonurl și alte asemenea mezelicurl. I (Se suprimă clasa a 5-a). II Intre neguțători și bancheri. III Detto îutre particulari și comercianțl 11 (Se suprimă clasa a 5-a). III Neguțător vânZând gâmurl saă alte articole în cătiml mari. Detto în cătiml mici................... (Se suprimă clasa a 6 a). Antreprenorii sâti directorii se vor supune la patentă clasa I plus câte 10 lei de fie-care vagon, taxa proporțională după stabiliment și remise. . . Comercianțl aducând trăsuri.................... Detto fabricant cu prăvălie lucrând în țâră drosce, carete, brisce și sănii . Detto în cătiml de mijloc și reparator. (Se suprimă clasa a 4-a și a 6 a). De hârtie neguțător având și alte objecte, cătiml mari. Detto cătiml mici . . (Se suprimă clasa a 4-a). 24 Martie (5 Aprilie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL KOMaNIKI 2155 NUMIREA PROFESIUNILOR Taxa pro- i Clasa porțioualâ dupâ val6- ea kirieî Tâmplar Transporturi Tinichigii. Telal Zugrav Zaraf A nibnlanțY Industriaș cu prăvălie lucrând comande de tâmplărie și mobile având și călfl. Detto lucrând singur în prăvălie mărunțișuri............ (Se suprimă clasa a 6-a și a 7-a). întreprinzător care transportă mărfuri cu mal multe trăsuri Detto cu puține............................. ... (Se suprimă clasa 5-a), (VedI Sticlar). Vânzători de haine vechi satt mobile vechi, cătimî mal mari Detto cătimî mal mici ..................................... ................. (Se suprimă clasa a 6-a, a 7-° și a 8-a). De salâne, camere și imitație de lemn ... Meșteri de pereți, tavanurl ordinare și trăsuri ................. Detto de biserici, icâoe și stofe (Se suprimă clasa a 6-a). Ambulant schimbător de monedă . ... .... Detto cu operațiuni mici (Se suprimă clasa a 7-a). Ambulanții de pânzănl, stofe, mâtăsăril, dantele, bijuterii, mărunțișuri și alte objecte de îmbrăcăminte satt de Inx vor plăti întrâgă taxa patentei ca și cel cari vând în prăvălii. iii V II III IV V ni IV v III IV ) L SCUTIRI 2 5 5 °/o o /o 2 °Z 5 °/„ Agronom Ape minerale Cusătorese de rufe Postavuri Pânză Nu se pot considera ca ambulanți și se apără de orl-ce taxă de patentă, locuitorii de prin comunele rurale (țăranii) cari vând, umblând satt transportând cereale, lemne cioplite sau neeioplite, 61e, donițe, rogojini, mături și alte objecte de producțiune, mică industrie și de consumațiune. Cu diplomă (profesiune liberă). Stabilimente de băl. Rămân apărate de patentă. Fabricant lucrând cu răsboiul (stativi). Vite Neguțători cari îngrașă și vinde cu perechea. Zidar, Dulgher Lucrând singur cu dioa, se apără asemenea de patentă. Acest tarif și ăcâstă tabelă, împreuna cu legea, s’au votat de Senat în ședința din 8 Mrtie 1877, și s’a adoptat cu majo- ritatea de 20 voturi cortra a 6. Vice-președinte, I. Ghiea. (L. S.) Secretar, D. Rășcan. Ne luând nimeul cuvântul, se pune la vot lurea în considerațiune a projectulul de lege și se adoptă. Modificările Introduse de Senst se adoptă întocmai. Se dune la vot în total projectul de lege și resultatul scrutinului este cel ur mător Votanți .... 64 Abțineri ■ 3 Majoritate reglementară. 39 Bile albe 59 „ negre 5 D. președinte. Adunarea a adoptat. D. L. Eraclide, raportorul comitetului de delegați al secțiunelor, dă citire urmă- torului raport și project de lege : Domnilor deputațl, Comitetul D-v. de delegați pentru esa- minarea projectulul de lege relativ de a se autorisa guvernul a prelungi pe nouă luni regimul vamal provisor acordat diferitelor puteri streine, compus din D-nii: Gazoti Procopie la secția I Mantu Gheorâhie II Tiriachiu Alexe „ ... III Atanasiu Nec. „ IV Misail Georg. „ . . V Subscrisul „ VI și Hasnași Ge. . . . VII Intruninau-se în de 12 ale curentei sub președenția D-lul Hasnași Georgi a luat în discuțiune mal sus numitul project de lege, și l’a admis în unanimitate având în vedere disposițiunile legel din 28 Iu- lie 1876. Subscrisul dar în calitate de raportor are onâre a supune aprobărel D-vâstre a- lăturatul project de lege. Raportor, L. Eraclide, PROJECT DE LEGE Guvernul este autorisat a prelungi pen- tru un nott termen de 9 luni regimul vamal provisor, acordat diferitelor puteri străi- ne, în virtutea legii din 24 Iulie 1876. Dnpă adoptarea luării în considerațiune și a art. unic, se pune la vot în total pro- jectul de lege și resultatul scrutinului este cel următor Votanți 66 Abțineri . 4 Majoritate reglementară. 39 ■ 13t MONITORUL OF1CAL AL ROMÂNIEI «4 Martie (5 Aprilie) 187’1 — Neluând nimeni cuvântul în discu- ' țiune generală, se pune la vot luarea în considerațiune a projectulul de lege și se primesce. Art. unic se adoptă cu adăogirea după cuvântul Mehedinți a cuvintelor Cahul Bolgrad și Ismail, și suprimându-se fra sa din aliniatul II și numai întru cât im- portarea petrei sau petrișului se, va face direct de către județe sau- comune. - Se pune la vot în total projectul de lege, și resultatul scrutinului este cel ur- mător Votanțî 63 : Majoritate regie ntar . 39 Bile albe pentru 63 ’L președinte. Adunarea f idup .¹ în unanimitate projectul de lege. D. L Eraclide, raportorul comitetului de delegați al seețiunelor, dă citire urmă- torului raport și project de lege . Domnilor deputațl, Comitetul delegaților D-vdstră pentru esami narea projectulul de lege relativ la adaosul de 15 la sută asupra biletelor că- lătorilor pe căele ferate Român^, întrunin- du-se astă-ijl, a Ițiat )n dis-lor deputațl, în calitate de raportor, să bine-voițl a adopta alăturatul aci project le lege. ”ipoi G. oejtadachi ’ROJECT DE LEGE >entru prelungirea cu un an a tragerei la sorți eblwațiunilor rurale Art. 1. Stingerea obligațiunilor rurale «mise îu virtutea legei de la 1864, care trebue să se efectueze penă la 23 Aprilie 1880, se prelungeșce cu un an. penă la 23 Aprilie 1881 Tragerea la cuvenită a se face ’a 23 Aprilie 1877, nu va avea loc. în acest n; ea se va face la 23 Aprilie 187$. Art. 2 Casa rurală va continua cu pkm procentelor obligațiunelor netrase la sorți până la 23 Aprilie 1881, inclusiv. Plata procentelor exigibile la 23 Oc- tombre 1880 și, la 23 Aprilie 1881, lao- bligațiunile remase neamortisate pânâ la acea epocă, se va face aplicându-se asu- pra corpului ligatiunilor un timbru de achitare. Art. 3. Pentru acoperirea deficitului ce ar resultă atât din causa perderei unei părți din remășițele ce casa rurală are să primâscă, cât și din causa procentelor ce ea este datâre să plătâscă posesorilor de obligațiuni, provenite din faptul prelun- gire! eu un an al amortisărei lor, se afec- tâză, conform art. 54 din lege, darea ce se cuvine a se incasa de la însurățel ce se vor împroprietări pe moșiile Statului. In cas când acâstă dare n’ar fi suficienta pentru acoperirea întregului deficit, gu- vernul este autorisat ca cu doul ani îna- inte de stingerea acestor obligațiuni, adică la 1879 să câră de la Corpurile Legiui- târe resursele necesarii, conform cu dis- posițiunile art. 61 din legea rurală. D. vice-președinte. Discuțiunea gene- rală este deschisă. D P, Grădiștânu D-lor, mi se pare că acest project de lege este unul dintre cele mal grave care s’a putut presenta a- cestel onor Camere. Nu trebue să perdem din vedere că obligațiunile rurale au do- oândit la noi un credit din cele mal pu- ternice și că orl-ce mâsură care ar amâna tragerea lor la sorț pdte să isbâseă de discredit acește efecte. Legea a afectat pentru plata acestor bonuri resurse spe- ciale , prin urmare dificultatea în care să află țeseurul public uu pâte să aibă uă în- râurire nici într’un fel asupra acestor re- surse speciale afectate de lege pentru plata acestor bonuri. D-lor, dâca noi am vota ac»st projectde lege așa cum este formulat, fie care s’ar putea întreba dâca la anul, ne-îmbunătă jinău-se starea lesaurulul nu va veni ârășlj altă Cameră, sau chiar acâsta să amâne din nou tragerea la sorți și pentru anul viitor ? Dâr ce să face cu modul acesta ? Care va fi resultatul ? Locuitorii a căror muncă a fost liberată prin acâstă lege nu sunt obligați să plătâscă pentru acâstă li- berare de cât numai pentru un termen ho- tărât prin lege; âre și pentru dânșii să irelungesce termenul de plată ? Evident că nu Așa dâr resursele destinate de kge ca să acopere plata acestor bonuri vor înceta, și rămâne prin urmare în sarcina Statului uă obligațiune pe care trebue să o plătâ scă și pentru care nu veți avea resurse ca să o plătiți și veți crea de astă-dl uă sor- ginte necontestabil' de împrumutare one- râsă pentru Stat. De aceia eă aș ruga pe onor. Adunare să nu votede acâstă suspensiune, acâstă netragere la sorți, și să -ugăm pe D-nil miniștri a lua altă mâsură pentru a nu a- nâna plata acelor cupâne, mâsură care să fie mai indulgentă și să caute a acoperi cum a dis onor. D. Berendeiu în comitet, cu alte mijlâce, ori cum va sci, numai să nu suspende plata, cel pucin pentru cre- ditorii din străinătate care sunt mal exi-^ regulată. Cu modul acesta am ridica cre- genți. D NI. Costachi. D-lor, vedeți că D. ministru ne spune că casa rurală are un deficit de 17 miliâne, că sunt obligațiuni eșite la sorți, eare nu s’au putut jil^ti și |că dâca și în anul acesta s’ar trage la sorți , uă cătățime de obligațiunî, ar fi și acelea în suferință ca cele din anul trecut și din anii precedențl. De aceia D-sa propune mâsura ca să amâne anul acesta tragerea la sorți. ’Ml pare că s’a pronunciat de D. Grădiștânu cuvântul, că projectul acesta e fârte grav; și mie ’ml pare tot așa. In a- devâr, mâsura ce se ia ca prevedere e pru- dentă, dâr nu mal pucin este uă deroga- țiune de la angajamentul ce a contractat Statul cu detentoril acelor obligațiuni; și; mutând basele angagiamentelor ce s’afl (luat de țâră față cu detentoril acestor o eu cred că nu stă în mâna unul Stat pre- cum nu stă nici în mâna unul particular, de a prelungi singur și prin el însuși ter- menul de plată al datoriei sale Un ase- menea act ar fi contra tuturor pnncipielor de drept, și mal cu sâmă este lovitor ere ditulul Statului. Cestiunea acâsta a rămă- șițelor, deficitului casei rurale, se va liquida atuncea când se vor liquida și ce- le-alte datorii ale Statului ce sunt în su ferință. Dâca vâ aduceți aminte, îu eon- stjtuantă s a proclamat sus și tare că obli- gațiunile rurale sunt puse sub scutul b^ nâril națiunel române EI bine, ast?- P esto momentul să îuprospătăm în mintea nâșțră acest sacru angajament. Ce trebue să facem dâr ? Iată ce aș propune eu a- mortisarea plățel să se facîț regulat ca să rămânem în spiritul și lile.ja legii, pe: - tru că nu ne e permis să derogăm de la îndatoririle ce am contract .‘ către c/edi- toril noștri, plata însă sa pâte amâna pân” când tesaurul public va eși din situ ;'.’ nea îo care este astă JI , și pânâ se va fat plata să dăm uă dobîndă p- ntru obliga- țiunile eșite la sorți. Iată, D-lor, uă so- luțiune drâptă, onestă și corectă. Orl-ce altă soluțiunelovesce în drepturile câști- gate de dețentoril acestor obligațiuni eșite la sorți. Dâca pe de uă part¹ este un sa- crificifl mare ce ne vom impune plătind dobîndă pentru capitalurile trase la sorți, pe de altă parte eA cred că acest sacrifi- cii! se va răsplăti cu prisosință prin asi- gurarea ce vom da creditorilor noștri, din trecut și din viitor, că Româniea voesce sâ’șl îndeplinâscâ cu sfințenie angajamen- tele sâle Rog dâr p^ D. ministru de finance că dâca propunerea mea intră în modul șStt de a vedea, să bine-voâscă a modifica pro- iectul în sensul acesta, ca tragerea la sorți să se efectuase conform cu legea; și fiind- că plata obligațiunilor eșite la sorți pâte să sufere întăr^ere pânâ se va regula cestiunea însurățeilor, pânâ întru’un cuvânt se vor îndrep financele, pânâ atnncl Statul să fie dator a plăti de- tentorilor acestor obligațiuni dobînda lor ’ flitul Statului, pentru că valârea acestor Obligațiuni eșite la sorți n’ar râmânea un capital mort, și ast-fel tâtă lumea s’ar găsi la adăpostul unei soluțiunl drepte și one- ste. Pentru aceste motive n’aș vota proje - tul așa cum este, pentru că el r.u dă nici un avantagiă, din contra, dâca pe de nă parte v’ațl bucura de un -termen mal lung amânând cu un an tragerea acestor obli- gațiuni, pe de alta a’țl causa un mare pre- judițiă creditului public al țârii, și când mâne, poimâne veți bate la ușa cajpitaliș tilor străini pentru a face un fmprumut. are să vi se opună votul acesta, și atun cea cred că vom plăti cu dobîndl mult mal grele neîncrederea ce vom provoca stră bligațiunl. D Sc. Ferichide. Dâcă cer cuvântul după D. Epurânu, este numai ca să răs- pund h uă observațiune ce am auiji t că s’a făcut de un âre-care D. deputat la propunerea D lui Epurânu, dicând tot una este, adică că e acelaș lucru dâcă s ar priimi propunerea D-lul Epurânu, sâil projectul D-lul ministru. Ei! cred din con- tra, că diferința o fârte mare; admițându se propunerea D-lul Epurânu, tragerea ln sorți nu s’ar amâna, ci numai plata capi talului eșit la sorți s ar amana pentru cât va timp, plătiaflu-se însă pentru acel timp i.obîndă detectorilor de obligațiuni, ceia ca ar face ca creditul Statului să nu su forenicl uâ atingere râmâind uă daraveră între Stat și detentoril de obligațiuni e- șit ■ la s rțl numai pentru plata dobîn Ii- lor. Ij ' i ce, dâcă s’ar amâna tragerea 2138 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 24 Martie (5 Aprilie) 1877 avem se priimim de la însurăței, putem se acoperim plata tutulor bonurilor cu dobânda lor, am fost și sunt de ideă că ne este de ajuns un termen mai scurt. Dâcă ar fi fost se prelungim termenul pen- tru cinci ani, înțelegeți D-v. că dobâncji le ar fi fost prea împovărătâre pentru te- saurul public. In cât privesce îngrijirea ce s’a <|is că s’ar nasce în public din prelungirea cu un an a tragerii la sorți, voiă respunde că aceia cari au cumperat obligațiuni în streinătate doresc prelungirea tragerii la sorți ori cât de mult, fiind-că capita- liștii din streinătate ne găsind se plaseze capitalurile lor pe uă dobândă mal mare, sunt mulțumiți a le avea plasate în bonu- rile nâstre, care att uă dobândă destul de mare, și cu cât tragerea la sorți va fi mai depărtată, cu atâta ei sunt mai mulțumiți; numai jucătorii de bursă se îngrijesc de ceea-ce are se fie mâne, iar rentierii nu aă grije de cât numai ca capitalul să le fie asigurat și cupânele să se plătâscă la vreme . , . Onor, meu coleg de la justiție 'mi adu- ce aminte de bonurile eforiei spitalelor care in adevăr se vând cu 2 la sută mai scump, tocmai din causă că plata lor este mai târdie. Așa dâr, D-lor, eiî cre<) că prelungirea acâsta nu este câtuși de pucin vătămă- târe creditului public. Dâr D. Grădișteanu <)ice : cine scie dâ- că și la anul nu veți fi tot în posițiunea de astă-tjl ? Apoi, D-lor, la anul cred că vom fi în posițiunea de astă-dli, fiind-că avem se încasăm și rămășițele și banii de la însu- rățel, și afară de acâsta, mai vine și arti- colul final al legel care dice că atunci când nu se va ajunge capitalul, să se vâmjă proprietăți de ale Statului pentru ca să se plătâscă aceste bonuri. De aceea am intimă convingere că acâ- stă prelungire va avea efecte folositâre pentru tesaurul public, care la anul va avea uă posițiune mult mai facilă de cât astă-<|i, fiind-că avem și încasările anului 1877 și ale anului 1878, avem încasările a doui ani și are să se plătâscă numai pen- tru un an. Prin urmare, in anul viitor ne vom afla cu un prisos de bani, âr nu cu un deficit, șt refl D. P. Grădișteanu a ce- rut respingerea acestui project. D-nu M. Costachi a fost mai tolerent, D-sa a 4>³ că guvernul trebue să ia măsuri cât mai urgente ca să asigure capitalul âmenilor. EI bine, guvernul a făcut tot ce a putut. Mai mult nu putea să facă, căci nu pâte fi vorba de vinderea proprietăților Statu- lui; acâsta nu se pâte face în câte-va <)ile; asemenea nici împrumut nu se pâte face; căci nu numai România, dâr nici alte Sta- te mult mai mari nu ar putea să se îm- prumute; nici Rusia nu a putut găsi bani, și nici chiar Prusia mai de ună-tji nu a la sorți a unui capital ce ar fi devenit e- xigibil din partea detentorilor din mo- mentul tragerii, acâstă amânare ar ridica uă spaimă pentru toți detentorii de obli- gațiuni, și ast-fel s’ar lovi în mod fdrte grav creditul Statului. Pentru aceste considerente "red dâr că e mai bine să priimim propunerea D-lui Epurânu, de cât a D-lul ministru de fi- nance care ar lovi creditul Statului. D. președinte al consiliului. Nu am luat cuvântul, pentru că credeam că D-nu Ferechide va vorbi in vafârea acestui pro- ject de lege; dâr când am văcjut că și D-sa susține aceeași teorie ca D lepu- reanu, nu m’am putut opri de a lua și eu cuvântul. Ce (Jice D. Ferichide ? D-sa ijice că mal mult s’ar lovi creditul obligațiuni- lor rurale dâcă s’ar amâna cu un an tra- gerea la sorți de cât dâcă s’ar trage la sorți și că noi să votăm de pe acum că nn vom plăti obligațiunile eșite de cât când vom avea parale. Mai întâiu, D-lor, ca cestiune de drepte este că obligațiu- nile eșite la sorți sunt ca uă poliță plăti- bile a vista; și atunci întreb și eu la rân- dul meu ce este mai reu: se facem uă lege prin care să amânăm plata sumelor ce datorim, de esemplu, D-lul Ferichidi, D-lui Berendeiu, D-lui Grădișteanu etc., pentru nisce obligațiuni cari nu mai fac parte din corpul general al obligațiuni- lor, sâti să amânăm tragerea ? D-lor, să nu mal intrăm în teorii, avem faptele din trecut, faptele cari ne aii arătat ce îngri- jesce publicul mai mult amânarea trage- rel la sorți sâu neplata bonurilor eșite ? Apoi, ceea ce se face a<)I D-lui lepureanu trebue să scie că s’a mai făcut, s’a mai amânat tragerea la sorți în 1865 și nu s’a ridicat nici uă protestați une; pe când, din contra, ați v&Jet că fiind-că nu s’a putut plăti a vista, au scăzut obligațiunile ru- rali cu 20 și 25 la sută. Ecă dâră că efec- tul produs vâ spune care din aceste două măsuri e mai bună, fără să ne mai punem în punctul de vedere al dreptului. D-lor, predecesorul meii la ministerul financelor, onor. D. Sturdza, când a făcut acâstă lege, a consultat mai întâiu pe toți financiarii din țeră; a întrebat pe toți ban- cherii cari cunosc pulsul creditului și scițl ce’i-au respuns? ’l-att cerut pre- lungirea pe cinci ani, âr nu pe un singur an; și onor. D. Stnrdza făcuse legea pen- tru amânarea tragerel la sorți pe cinci ani. Bancherii aii propus acâsta în favârea detentorilor de obligațiuni pentru că ast- fel bonurile rurale aveatt să ia uă mare urcare, și D. Sturdza, care era pesimist, nu avea destulă încredere că vom putea în termen mai scurt se creăm mijlâce pen- tru ca se facem faciă la tâte îndatoririle. Insă eă oare aplic partea legei pentru în- surăței și care sunt încredințat că cu ceea ce voitt scâte din rămășițe și cu ceea-ce putut să facă un împrumut. Până nu se va face pace, nu se pâte face împrumut, și chiar pace făcându-se mâne, împrumu- tul nu se pâte face în 24 ore, nici în câte- va $ile, ci trebue să trâcă luni. Apoi dâ- ca noi nu am amâna tragerea la sorți toți detentorii de obligațiuni rurale ar avea dreptul să strige contra nâstră când uu le-am plăti obligațiunile eșite, și atunci în adevăr s’ar descredita Statul, căci acei din streinătate nu att fost aci ca să cu- nâscă tâte împrejurările prin care am tre- cut De aceea vă rog, să votați acest project de lege, căci dâca nu l’ațl vota a pune Statul Român în viitor, în posițiu- . ■ ■ . 67,045 58 166,503 95 --- --- 233,549 53 Licf-i*......... • ■ 37„096 45 5,772,208 32 _ --- 5,809,304 77 j Dreptul de impor. 26,782 34 5,847,226 06 --- 5,874,008 40 1 „de esport. --- 2.051,354 40 --- 2,051,354 40 „ de transit. . --- 2,685 2 --- 2,685 27 '"n‘ Pășunarea vitelor străine . --- --- 14,155 D --- 14,155 10 ! Produs, diverse plum. maga: 154,434 2. .--- 154,434 21 ț Vânzarea objectelor confisca T" --- 25,124 41 --- --- 25,124 41 , Consumația internă . ... 61,828 41 3,243,367 66 . f---> r --- 3.405,196 07 ) Esportație .... . . --- --- ’ ,253,446 76 --- --- 1.253,446 76 t Sare de mare . . . . • 5,331 --- 89,576 --- --- . --- 94,907 --- ț . Arenda anuală....... --- --- 2,915,453 55 258,500 ---- 3,173,953 55 ‘“ur < Amendl din contravenții ... 650 ;---; 3,228 47 --- 3,878 47 l Instrumente de mdsurl și gradurl --- --- --- --- --- --- --- --- ( Arenda monopolului . LjJ •---t * --- 8,010,000 --- ---. 8,010,000 --- utun | AmenrJI . ........... ---- --- 32,215 04 --- --- 32,215 04 Timbru și înregistrare..... i. 368 89 4,081,366 41 --- --- 4,081,735 30 Imenși judiciare. . .......... . . ■ 46,088 74 84,520 7a --- --- 130,609 49 Domeniile Brăila, Giurgiu și Turnu. . . 61,152 46 491,543 44 --- --- 552,695 90 trenul de moșii . ......... .. . . „,w7o,260 34 8,431,825 26 18 29 12,308,103 89 Jhiril de ecarete și vil. ....... 24,684 64 201,341 5( __ 226,026 20 ?ădurl ... ..... . 27 591 83 1,157,883 1b 3 944 60 1,189,419 61 Jămdnt de prisos din Basarabia . . , 39.883 92 115,952 40 --- 155,836 32 Stuhăriile din Basarabia . . . 5,537 50 16,612 50 _ 22,150 _ Bălțile și pescăriile. . . ... 5.216 50 . 16.892 37 --- 22,108 87 □ Taxele de poduri peste rîurl . . .... . 17,062 81 150,087 29 --- --- 167,150 10 I Sanalurile Dunării .... ... . . “ 1 --- , 21,300 --- 2 201 --- 23,501 - I Valdrea cupdnelor proprietății Bucovina ... 1 • 1 ---’ --- 12,404 50 --- --- 12,404 5 8 Plata coloniștilor din Basarabia conf legii din Iunie 18/4 72,064 01 1,047,8.9 68 ---- --- 1,219,943 69 Venitul poștelor...... ....... 4,868 46 1,549,247 68 362 25 1,554,478 39 Venitul telegrafelor...... , . . । . . . 1,262 937 89 215 60 1 263,153 49 Drumul de fer Bucurescl-Giurgiu .... . 6,593 97 793,241 28 --- --- 799,835 25 „ , lașI-Unghenl ..... 149 --- 27,960 98 --- --- 28,109 98 Din vânzarea obiectelor vechi. . . . . . --- 10 271 6f --- --- 10.271 68 ! Procente de la debilul Statului . . ... --- --- 700,541 99 --- --- 700,54 jj Subvenția comun, urbane pentru întreținerea pompierilor . 254,666 68 343,528 24 --- --- 598,194 92 | )area bisericel Sf. Spiridon pentru scdlă de fete --- --- --- --- --- , --- --- 1 ntreținerea elevilor în internate...... j 587 54 32,560 88 --- ,33.148 42 - „ „în scdlă militară ... . . 3.342 47 21,357 50 -- --- 24.699 9 1 mpnmeria și Monitorul ... 2,774 48 181,772 92 16 50 184,562:90 1 Lucrul arestanților ... . . _ -. 12,223 08 37,094 62 o- _ 49,317'70 1 Diplome de nave și veniturile agențielor . --- --- 3,025 98 - - --- 3.025'98 1 , de naturalisație , . . .... --- --- 2.550 ---- --- --- 2,550 --- * i T3 . । • ,p'an8P°rt 7,981,818 96 63,324,789 32 265,257 24 MANIUI TOTALUL SUMELOR RESfUNSE PE OOMPTA ESERCIȚ11LOR K<*ue «a Statul ni. 1876, <1 Ianuarie—31 Decembre 187€ 1ATURA CHELTUIELELOb 18 7 5 18 7 6 18 7 7 Total Serviciul Statul ni Consiliul de miniștri . „ ... Ministerul de interne . . . esterne . justiție . . . culte . . . resbel. . . lucrări publice, finance Lei |B. lot -di ’• r • n n n n n n I ransporl. Lei iul-.RVaup' 408 226 24,256 117.082 728,885 406,679 762,728 15,157,964 da’? €S al. • 5 , Y3I B Lei JB. Lei IB 45 52 10 29 39 87 15 44 38,052 7,386,299 659,637 3,126,174 6,205,718 17,654,400 5,924,212 35,862,235 s/ b 41 93 29 63 48 55 57 73 -J fit ' .’■ / •I! i 3,243,256 6,934,603 18 061,080 6,686,940 51,366,429 92 87 42 72 80 38,460'861 / ,681,526 45; 683,893 39; 346,229 63 346.22963 ■ | hoțea «liaa Bîqa ■. a 17,493,2311211'76,856 731 59 94 696,192 43i 2142 ONITUKUL OFICIAL AL ROMÂNIE* 4 \lR-iift (5 Aprilie) ibi. latura veniturilor Raport. inscnpțiunl de facultate.................... . . . Stabilimente de artilerie, praf de pușcă cartuș, etc. Scăla de machinl din Iași . Bufetele din grădinile publice Monitorul âstel . ₜ—T . Buletinul curte! de casație Escedentul casei de depuneri . Plata concesionarilor calei ferate Sucâva-IașI-Roman-BotoșanI, pentru supraveghiare și control . . . .} . . . .. . Plata soeietățel acționarilor calei ferate Roman-Verciorova, pentru supraveghiare și control..................... . . Locațiunea vagănelor adăogate în serviciul calei ferate Roman- Vărciorova, după legea din 18 Iunie 1874, Monitorul No. 132.......................................... . . . Escedentul de venituri de la căile ferate concedate (anuitățile garantate fiind trecute în întregul lor la cheltuell) . . . Bonificare deproetnte la sumele liberate cu anticipație din împrumntul Stern .... . . Venituri din sentințe câscigate Rate de bonuri vendute . .... ...... Embaticurl și răscumpărări ... ... Venituri întămplătbre .................................... De la comuna Bucuresci pentru lucrările făcute de D. Godio. Confecționarea încălțămintei armatei de către penitenciarul Mărgineni.................. ... ..... Plata pădurarilor și confiniștilor.... ............ Din vâo^rea bunurilor Statului, după legea din 23 Febru nă1873 ............................... .................... Rămășițelor esercițiurilor închise . . ............ Cheltuell de supraveghiare și control pe 1875 și 1876, de la compania calei ferate Ploescl Predeal și Adjud-Ocna Din venirea bunurilor Statului din Bucovina, după legea d'n 10 Februariu 1876 -...................,................. Din împrumutul cu bonuri de tesaur ... . . I. ?ota' Operațiuni de tresorerie Deposite, seefestre și cauțil.................. Din cel dațl comitetului domenial . . Produs din urmărire . ......... Din împrumutul celor lipsiți de hrană . . ... Din laxe de băuturi spirtăse pe compta antreprenorilor . . Mandate poștale .... ..... Moneta națională de argint Primiți de la alți casieri . . . . . . De la casa de depuneri (compt curent) Din împrumutul provisoriu cu bonuri de tesaur . . Din deficitele foștilor comptabill scăzute la cheltuell îu anii trecuțl pe săma operațiilor de tresorerie Total TOTALUL SUMELOR ÎNCASATE IN COM PI OL ESERCl'l IILOR 18 7 5 1 8 r 6 i o i i ota 1 Lei |B LI • | Let |B Ltl B 7,981,818 96 63,. _ 1,789 32 265,257^24 71,571,865 52 --- --- 10811 75 --- 10,811 71 --- --- 28.397 54 --- --- 28,397 I5' 1,226 0 12 761 3. --- 13 987 31, 605 321 13 --- 6,926 1? --- 4 595 --- --- 4,595 --- 1 144 --- --- 1 144 --- 347 591 72 --- --- --- 347 591 72 --- --- 13,444 67 4 481 36 17,926 03 156 866 50 --- i«d,866 5 pl 3,275 --- 92 235 09 --- 35,510 09 2 693,364 65 --- 2,693.364 65 8 333 59 11 768 64 --- -fc 20,102 2? --- --- 6,013 66 --- 6,013 66 204,063 36 1,067,917 63 79,113 70 351,094 69 --- 28,190 58 --- --- 28,190 5 --- --- 418.807 10 ------ --- 418,807 10 31.366 --- --- --- --- 31,366 --- ■ --- 54 086 75 ------ 1 --- 54,086 75 --- --- 142 028 09 --- 142.028 09 --- --- 69.549 --- ------ 69 549 --- --- 4 030 664 06 --- --- 4,030,664 06 19.353 49 19,353 49 189 975 --- --- 1 --- 189 975 -___ 4 611 635 --- --- --- --- 4611.635 --- 16,041 289 81 69 531,709 82 348 852 30 85,921 851 93 --- --- --- 558,303 41 --- --- --- --- ---- 800.000 --- --- --- ------ --- --- 5 130 93 --- --- --- --- 1 --- --- 4 318 28 --- --- --- --- - 21 > 27 --- --- --- --- --- 90,213 08 --- --- --- --- 1 2 659,500 --- --- --- --- 24 788,482 16 --- ; --- --- --- --- 5 774 450 --- --- --- ---* 12,972 371 95 - 27 900 44 _ I 47 680.881 53 s. Numerar la 1 lanuane 1876 Fondurile Statului . . . Operațiuni do tresor«rie . . O Roi ' Total . 16,041,289 81 69 531 709 32 348 852 30 1.121,112 85 921 851 47 680 881 93 •35 323,816 32) .'nOi>ur'ORuL₁ CFICJAl, Al. W'i a N1EÎ ir 4 3 TOTALUL SUMELOR RESPINSE IN COMPTUL ESEROIȚULOR 24 Martie (5 Aprilie) 187j ATI'li A C'HELTUIELELOK Report. 18 7 5 18 7 6 Lei B Lei B 17,493,231 21 76,856,731 59 346,229 ! Tota 1 uperațit de trezorerii Restituiri din aeposite, seefestre, cauți! Dațl ca deposit comitetului domenial .> ... Restituit din produs de urmăriri Mandate poștale................. <•11 1 p Monetă națională de argint ...... VărsațI Ia casierul central și la alțl lasierl . RestituițI casei de depuneri și consemnațiuni Din împrumutul provisoril!................ Delapidări comise de foști compțabiîl " V4OYJ Total . Fondurile Statului . . . Operațiunele de tresoreril . . . Numerar la 1 Ianuarie 1877 . Total . 94 696 192 43 63 18 7 7 Total Lei TB Lei |B H8I h jbTâl ; i 17.493.23i 21 76 856 731 --- 346,229 63 94 696.192 13 2a i'/ lAU’JAT - .’J a 17 493,23121 76 85b 7 838,3b0 800,000 4 965 24 93,649 - ' 2,659,500 - ' 24,771 338 37 2,910 100 5 696 070 103 354 ⁸⁵ 37 $77 327|70 94,696.192 43 59 346,2-0,63 9, - I- 37 877,327 70 2,750 326 19 135,323,846 321 MONITORUL OFICIAL AL RO 4A NlEÎ TOTALUL SUMELOR ÎNCASATE IN COMPTUL ESERC1ȚIILOR NATURA VENITURILOR 18 7 5 1 8 7 6 18 7 7 Total Lei B Lei | B. Lei | B. Lei £ Consiliul județan II II II 1 II 318,847 26 16 sun r la 1 1 arie 1876 .... 5,757.831 90 97 ucasațl...... . . . . 78 e . -:.ra «<. comerț • 48 Numerar la 1 Ianuarie 1876 . . . . 4,691 10 03 ncasațl. . ! . ....... 21,522 87 omitetul de liquidare 796.009 95 ---iera. ... 1 .anuane 1876 . . 1 1 i II li 11253803 83 ncasațl . j . . . . . j Fforia spitalelor civile Numerar la 1 Ianuarie 1877 . . . . 7,073 26 6,076,679 'ncasațl. . . ... ... 527,813 22 26,213 i' omit etul pensiunilor 12,049,813 Auuioiar la x xăuuarțe 1876 , . . . 34,340 37 534,886 acasațl....... .... M II 1 1__________1 1 l | | II 1 1 ! 1 1 1_____________|l 3,988,448 66 4,022,789 4umarar la 1 Ianuarie 1876 . . . !. 1 । li! 412,309 ncasațl.......... .... - --- 15600668 33 16, OK, vil 80 1 RE( LP 1T T l ' Fundurile Statului Operațiuni de tresoreril . . . Fondurile consilielor județen. Camera de comerciii . . . Comitetul de liquidare . . Lforia spitalelor civile . . , Comitetul pensiilor .... Casa de depuneri ..... Numerar la 1 Ianuarie 1876 J 16,041,289 16,041,289 & 81 81 9,531,709 47,680,881 5,757,831 21,522 1.253,803 527,813 3,988,448 15,600,668 154,362,680 82 52 90 87 83 22 66 33 15 348,852 348,852 30 30 85,921,851 47,680,881 5,757,831 21,522 11,253,803 527,813 92 52 90 87 83 22 3,988,448 66 mnat) p. Ministru, G. C. CANTACOZIN 15,600,668 170,752 822 3,294,384 33 26 28 174,047,206 54 Pentru suma de lei una sută. șepte-decl și patru miliâne, patruzeci divini 1 ■ UVL vf| aii ul Xrtli.D. 4145 NATURA cheltuielele.. Consiliul județen L....iuițl . Numerar la 1 Ianuarie 1877 Camera de covterci ¹ heltuițl Numerar ’ i ianuarie 1877 Comititul de lichidai Chel.u.yi . .. ... . . . Numerar la 1 Ianuarie 1877 .... TOTALUL SUMELOR RESPUNSE IN COMPTUL ESERCITlILuR j 18 7" Lei ; B. ¹ ’■ ' 18 7 6 Lei 18 7 7 Total B. Lei B 5.8o^,158 36 192,520 80 22,913 3,300 43 54 Lei |B 6,076,679,16 2 1,213 Eforia spitalelor civile Cheltuițl. . .... Numerar la 1 Ianuarie 1877 ...... Comitetul pensiilor ¹ 'hoit ,it) Numerar la 1 Ianuarie 1877 Casa de depuneri și consemnațiun 117 u6o6o 266,147 91 87 534,609 276 50 98 3,957.445 65,343 30 73 12,049,813 t>34,»«6 78 48 4,022,789 03 Cheltuițl . . ... Numerar la 1 Ianuarie 1877 15735822 277,154 91 89 16.012,977 80 LATIUNE bondurile Statului ..... Operații de tresoreril . . / . Fondurile consiliului județen . . camerei de comerciu . . comitetului de liquidare eforiei spitalelor civile . comitetul pensiilor . . casei de depuneri . j. ., Numerar la 1 Ianuarie 1877 U șepte rte mii, două; sute ș6se, bani cincl?decl și patru. 17,493,^31 21 17,493,231 21 76,856,731 37 877,327 5.884.158 22,913 11.783,665 534,609 3,957,445 15.735,822 152,652 674 59 70 36 43 91 50 30 9i 70 346.229 63 3462,29 63 94.696,192 37.87 7,327 5,884 158 22,913 11.783,665 534,609 3.957,445 15,735,822 170,492,135 3,555,071 ⁴³ 70 ’ 36 431 91 | 50 5 30 7 91 ' 54 | 174,047,206j54j (Semnati p. Directorele comptabilităței generale, D Grigores Pentru conformitate, iioerescu 21-16 MONITORUL OFICIAL AL ROM A MF/ 24 Marlie (5 Apnlie) 1877 [ Irecțiunea caseî de depuneri și con- seiunaținnl. Recepisa casei de depuneri și consem națiuni sub No. 9.296 din 31 luliu 1867 emisă pe numele Eforiei spitalului Brân- covenesc și a st. biserici Domnița Bălașa, pentru obligațiuni rurale în valâre de lei 1,241,222 bani 22, neputfindu-se gAai se publică perdută și anulată prin emiterea unei alte recepise care remâne singură va- labilă. No. 4 148. 1877, Marlie 19. Casieria generală a juri. Teleorman. Din lipsă de concurenți „aputăndu-se vinde prin licitație, publică în (Jioa de 15 corent următârele cătimî de producte se- questrate prin b gea urmărirel pentru da- torii din arenei de la arendași moșiilor a- cestora. însă 300 chile mari porumb ’ rta moșia Bă- Yesti. 200—260 chile grâfi de la moșia Bal- dovinescI-Ciolăt escl, 200 — 300 chile porumb deto, deto. Casieria pe de uă parte prin proce- sul-verbal ce au dresat în acea di, aii a- mânat vâmjârea (Jiselor producte pentru diua de 31 corent, când urmâsă a se efec- tua prin licitație publică în localul aces- tei casierii și prin pa^s formelor legale, eră pe de alta se publică despre acesta spre cunoscința generală a doritorilor. [ No. 2 377. 1877, Martie rul la % asupra sumei totalei din devis. Orl-ce ofertă formulată în mod și condiți- j uni diferite, va fi respinsă și nu se va lua înconsiderație. D -nil concurenți spre a fi admiși la a- cestălicitație, vor trebui a depune uă ga- ranție provisorie în bani sau efecte publi ce de 5 la sută, asupra sumei devisulul. Se pune în vederea Dl-or concurenți ar 40—57 inclusiv din legea comptabilitățiî generale a Statului. In urma >.djudicațiunul; concurențiî vor fi datori a lua singuri cunoscința din biu- rourile ministerului despre resultatul a probăreî licitațiune? In termen de 10 dile, de la aprooarea licitațiunel, adjudecatorul, care nu va de- pune garanția definitivă, va perde pe ace provisorie și lucrarea se va scâte în adju- dicațiune. — Orl-ce întârziere safi justifi- carea nu va mal putea fi primită. Dupe depunerea garanției definitivă, în termen de 10 Zilo cel mult, antreprenorul seva presintăla minister, spre a subscrie contractul;—în cas contrariu, lucrarea se va pune în regie safiîn nonă adjudicațlune în comptul acel garanții, fără ca antrepre- norul să mal aibă drept a face vre-uă pre- tențiune. Pentru forma și osebitele clause ale con tractulul, concurențiî vor putea lua infor- mațiunl de la minister cu 10 Zile înainte de licitațiune. No. 2,755. 1877. Marlie 22. ’J'IUNE. Valârea lor este de lei 212. DetaliurI pentru acâsta se pol vedea îo } ublicația, No. 2611, înserată în Monito- rul! o/iciil, No. 66 (2 — 2 La 18 Aprilie a. c. se va ține licita- ție la ministerul agriculturel, comerciulul și lucrărilor publice și la prefectura jude- țului Roman pentru darea în întreprindere a construcțiunel digurilor de la podul de fer peste Șiret la schee. Valârea 7.946 lei, 76 bani. DetaliurI peniru acestă lucrare se pâte vedea îo publicațiunea cu No. 2,491, in- serată în Monitorul oficial, No. 64. (2 —2 pe sSpt.) - Se dă prin întreprindere facerea unul grilaj de lemn la grădina Cotroceni, în lun- gime de 122 metri și repararea unei părți de 90 metri, cu condițiunile următâre Cantitățile lucrărilor de esecutat, pre- cum și prețurile lor, sunt cele prevădute prin estimațiunea înserată în josul ace?t“I publicațiunl Termenul săvâi șirei complecte a lu- crărilor se fixâsă la uă lună de la data în- cheerel contractului. Licitațiunea se va ține la acest minis- teriu, în diua de 9 Aprilie viitor, ea se va deschide fix la orele 4 după amâdî. Ofertele vor fi sigilate și vor precisa atât în cifre, cât și litere, scădămâutul sau spo- MINISTERUL AGKICULTUREI, COatER- CIULUI ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE. La 18 Aprilifi a. c. se va ține licitație >a ministerul agriculturel, comerciulul și lucrărilor publice și la prefectura județu- lui Dolj, pentrn darea în întreprindere a reparațiunel și consolidărel podului Mo- tru din circonscripția I. valârea 4621 lei și 48 bani. DetaliuiI pentru acâstă lucrare, se pâte vedea în publicațiunea cu No. 2493 înse- rată în -Monitorul oficial" No. 65. No. 571 1877, Martie. — La 2 Aprilie a. c. a va ține licita- ție la ministerul agriculturel, comerciulul și lucrărilor publice și la prefectura ju- dețului Covurlul, pentru reconstrucțiunea pudului plutitor peste Prut între Galați și Reni, vaR rea 3412 lei. Detaliuri pentru acâstă lucrare se pâte vedea în publicațiunea cu No. 2497, în- serată în Monitorul oficial" No. 63. La 1 Aprilie viitor , se va ține licitație la aaest minister pentru cumpărarea și re- pararea mașinelor necesarii la lampele din Grădina-Ceșmegiu. Imprimeria Șt - -n m 1 No. ante ,C DESCRIEREA LUCRĂRILOR Cuantități | No. sub de Prețul unit. | Sumele. măsurătorii |- ___y taliulut ■■ .................. t Parțial. Total I__- ! 1. Grilajul din nou hulum 1 Buiunitcil . .... 62 A 2.75 170 5n m Ig 2 Traversele . ....... 244,00 2 1,15 280.60 lăți 3 Lățit . . 793 3 0 50 396,50 kilogr 1 Cui de sârmă ... 16 4 1,00 16,00 kilogr 5 Pirâne . 26 5 0 80 20,80 in. p. 6 Văpsitura...... . 488,00 6 0 50 ^4 4.00 7 Propte de stejar....... 31 9 2,00 62,00 2. Uluci de reparat. b'ilum 119UT 8 Bulumacil........ 45 8 2 20 99,00 kilogr 9 Oue de sârmă..... . 13 4 1 00 13 00 kilogr 10 Pirâne. 4 5 0,80 3,20 m. Ig. 11 Lucru dulgherului 90 1.00 90 00 205,1 Total 1 1395.6 o Director; N. T. ORAsanu Un iăr 25 b. Joi. -4^ 1S7 o Apnho ■ —> PUBLICAWNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIUKÎ JUDICIARE L I C I T A Ț 1 U NI Tribnuait 1 Ilfov, secția 111 D-na Elena Borănescu. prin advocatul D. N G. Ștefănescu, domiciliat strada,Ar- tel.No. lOjîo basa formulei esecutoriepu- să pe sentința tribunalului Ilfov, secția 11 N.o. 295. din 1871. a cerut punerea în vân- dâre cu licitație a caselor cu locul lor din comuna bucuresci, suburbea Sf. Nicolae, . strada Craiovei, averea D-lui Nicolae Bo- rănescu, de profesie liberă, domiciliat în capitală, strada Artei. Aceste case, sunt de zid compuse din patru camere,dependințe pentru servitori, pivnițe, grsjdO. învelite cu olane, un șo- pron de scânduri curtea împrejmuită; se învecinesce cu proprietatea decedatului Chefalpf, cu s decedatului Andrei Dobrov, cu strada Artei și in faciă cu strada men- ționată. Asupra acestui imoon șeaua urmatoreâ împrejurare D. M. Borănesca a cerut ven- derea acestui imobil și prin jurnalul No. 1,936, din 1874. dupe cererea părților s’a . :i âoa!. . 8e face derăcunoscut în general că acâ- stâ licitație se va urmi în pretoriul acestui tribunal, în dioa de 30 Aprilie 1877. la 10 pțe de iminâță, avend în vedere că toți a- ceia c -r! ar pretinde vre un drept de pro- prîetr e usufruct, servitute, chirie, pri- vilegiă. ipotecă, saă verl-ce a’l drept de a rnpra imobilului în chestiune, să se arâto 11 tribunal, înainte de 4i<>a fixată pentru licitațiune. spre ași arăta preteuțiunile, căci, în cas contrariă, veri ce ceieri se vor ii i, nu se voi mal considera. No. 4,340. 1877, Martie 21. — D. prim-președinte al tribunalului Ilfov, secția I civilă, cu adresa No. 1,397, din U 77. ia basa jurnalului acelui tribu- nal, No. 576. din 1877, a cerut punerea în v 'adere cu licitație voluntară a pădurel ‘dupe rausiâ Joița-P- pesci, comuna Popes- ci-Bâcu, plasa Sabaru, acest district Il- fov, lămasă succesiune minârel Elena Th. Gherman. de la defunctul sfu părinte Th. Gherman. Acâstă pădure este ca la una mie po- gane, compuse din lemne de stânjeni, pari, arad, cercuri și nuele, lemne de șlenă, din suma păgânelor de mal sus, sunt vândute ca la 150 pog'âne despre Joița D-lul Eoa- cho Alexia, se învecinesce cu moșia Bo- hntinu, din Deal,, a decedatului Em Bă- leon, cu moșia Spiridon. a D-luî Tache Anastasia, cu moșia Florâsca, a D-luă G Florescu și cu moșia. Poenari, a D-Lul D. Poenăreșcu, eră concurența se va începe de la suma de 12,000 .galbeni. Asupra acestui imobil nu se mal află aliă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a- ceștă licitație se va urm în pretoriul a- cestui tribun 1. îu diuade 4 Maiu 1877, la 10 ore de dimroeță, avend îu vedere că-| toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă, sâu veri-ce al drept asupr i imobilelor în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de diua fixată pentru licitațiune, spre a ’șl ar?ta pretențiunile; căci, în căs contrar vei î-ce cereri se voi ⁱ⁻i nu se vor mal considera. ,No. 4,349. 1877, Martie 21. Prihtiualul de Olt. Prin j'irualnI dresat de complectul a- eesrul tribunal, No. 347, 's’a încuviințat punerea în vândâre cu licitație un loc ca de 2 stânjeni facia, âră lungn ține din fa- cia stradd principală și pen? în strada primăriei, pe acest loc se află situată uă prăvălie, construită de zid cu pivniță de desubt și uă odae a prăvăliei, tot sub un acoperiș, precum și altă pereche case de- osebit, tot de zid și acoperite cu blănl, lo- cul se învecinesce pe de uă parte cu pră- vălia lai Tase Spiru de la vale, eră pe la dâl cu prăvălia D-luT Costache SfetcovicI, și 4 resâre vie, și uă a patra vie dată pe rodu, care se îmecinesce la răsărit cu via D-lul lân Georgescu, la apus cu drumu vi- ilor , âră laturele pe de uă-parte cu D-nu Christache Popescu, âră pe de alta tot cu D. I6n Gheorghescnj avere a D-lul Florea Nicolae Boșarn din Slatina, care se vinde spre despăgubirea D-lul Andreift Stefă- nescu si Dimitrie A. Stefânescu, din Pi- tescl, de gumele de bani coprinse în deci- siunea onor- curțl de apel, din Bucuresci, secția II, N°-746 , din 1875 și sentința tribunalul Argeș ₍ No, 603 din 1875. învestită cu formula esecutorie. Se publică dâră acâsta spre generala eunoscință a amatorilor ce vor voi să cum- pere espusul imobil, că licitațiunea se va ține în pretoriul acestui tribunal . în dioa de 28 Iunie viitor. Ia orele 10 de diminâță, Tot-d’uă-dată se somâsă ca toți aceia care ar pretinde ver-un drept de proprie- tate, usufruct, servitute,chine, privilegii), hipotecă sau vercealt drept din cele pres- crise la ari. 506, din procedura civilă, să se presinte la acest tribunal, mai 'nainte da dioa licitațiunel, spre a’șl arăta preten- țiunile; căci, îu urmi ori ce cereri s’ar i - i, nu li se vor mal considera Se face însă,cunoscut că , după că :ță- rile făcute registrelor de popriri ?e, nu- mele D-lor Florea Nicolae și Anica Flo- rea Nicolae s’a găsit următârele sarcini Anica Florea Nicolae se împrumut cu suma de lei 4760 de la Sayulache Uișmi- triu, prin ipotecarea unei prăvălii cu lo- cul ei din Slatina. No. 5314. 1877, M rtie 8.J Tribuiudul de Argeș. — ra oasa sentinței acestui tribunal, cd No. 53 din 1862, învestită cu formula e- secutorie No. 154 din 1876 și după înde- plinirea disposițiunilor cerute /ie pi >ce- dura civilă, prin jurnalul dresat de t- - nai sub No 1,188, din anul 1877. s’a h - târât ca / îu dioa de 30 de Iunie , 1877, la orele 10 ante-meridiane, să se vemjă cu licitațiune în pretoriul acestui tribunal, imobilul jos notat, avere a decedatului To- ma Grigoriu și socia sa Elenca, epilropi- sită de D. Constantin Grigoriu, de profe- siune comemerciante , domiciliat în co- muna Pitesci, județul Argeș, spre despă- gubirea D-lul Ghiță Protopopescu, de pro- fesiune proprietar , din comuna Pitesci, județul Argrș , de sumele ce are a primi după arătata mal sus sentință. Acâstă ven4âre se publică spre gene- cunoscință, ca toți aceia ce vor avea asu- pra acestui imobil veri un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privi- legiu, ipotecă saă orl-cs alte drepturi, să se arate la tribunal mat naintea termenu- lui de adjudecațiune, căci îa urmă uu li se va mal admite nici uă pretențiune. Eră aceia ce vor voi să cumpere aceste imo- bile să se presinte la tribunal la il de onor, judecătorie de pace a plășei Dâmbovița, acest district, a se vinde cu licitație în fața locului la comuna Stefă- nescî. avere mobilă a D-lul Constantin Triandafil, pentru despăgubirea D-lul D. Popescu, se publică spre cunoscința a- matorilor. No. 4 527. 1877, Martie 19. Pentru i^iua de 7 Aprilie viitor, s'a fixat de onor. trib. Ilfov secția III, ase închiria cu licitație în pretoriul acelui tri- bunal prăvăliele și casele din satul Cățel comuna DudescI, acest district, precum și] arendare de locuri cu începere de la sf.' Gheorghe viitor 1877 și până Ia achitarea datoriei, avere a D-lul Vâlcu Ivan, pentru despăgubirea D-nei Manda Mihăiasca, se publică dâră spre cunoscința tuturor ama ■ lorilor. No. 4,541. 1877, Martie 19. — Pentru tlioa de 4 Aprilie viitor, s’a fixat de onor. trib. Ilfov secția III, a se a renda cu licitație în pretoriul acelui tri- bunal, moșia Crețulescl-Samurcașî, avere a D-lul Maior SamurcașI, pentru despă- gubirea D-lul G. A. Penescu, se publică dâră spre cunoscința tutulor amatorilor, cu adăogire că, dâcă nu se va putea ter- mina în acea BSERVAȚ1UN1 METEOROLOGICE REVISTA MEDICALA ROB® P< dina de 3 Aprilie st. h; Alexandria. — Senin, 15 gr. jiliis. Argeș. — Timp variabil¹, veut rece. Măgurele. —Vânt 13 gr. plus r. lăLm. — Senin vânt, 12 gr. plus. Oltenila.— Variabil, 18 gr. plus. T.-Fesrm — Smiiu, pucin vânt. Văb ui — Senin, vânt Tof-țe, 7'gf. pl. ^loegc''.— Senin. 15 gr’. pl. 3ust'u. — Senin, 14 gL plus. ?T Vadului — VăHbil, veut violent, 0 gr. minus. Urzicenl. — Timp frumos, liniștit, 10 gr. plus. l'rlațl.— Variabil vâut, 10 gr. plus. (. . — .- ■■ lin, 14 gr. pi . ( !• Cânijini.— Seuiu, veni 2 gr. pl. Vraiova.— Senin, 'eut, 14 gr., pl. &ucnn.— Timp' friguros,..5 gr. minus. F ■ -mi — Valabil, 6 gr. pi.us. Srăilâ^ -^ Variabil, vânt 13 gf. plus, lo’eți. — Variabil 8 gr. pl. Na/ icem’. —Ninsâre, 3 gr, pl. PA >canl. — Vânt ploe cu ninsâie, 4 gr. minus. Roman. — Ricină plâe cu ninsâre. Bachol.— Timp variabil, 4 gr. pl. l.ro a.— Plâe cu vânt, 5 gr. pl. \V: luiu. — Pitciuă dăpadă 5 gr. pl. Falciu. — Plâe cu veni, 8 gr. pl. MlȘCslREă PORTURILOR. Brăila, 21 Martie 1877. Corăbii sosite încLrcr.te ... 20 Corăbii sosite deșerte .... 6 Corăbii pornite încărcate.........4 „ pornite deșerte ... 11 Vbpore susitecu mărfuri și deșerte 2 Prețul productelor la hambar; Crau. eiacâr, călit. I, 1. 64, pânâ la 981 Porumb.....................46 — 50 O'rdul.........................34-37 BIBLIOGRAFIE Aoșit de ș'ub presă : Indice Bibliogra- fice 1 cărților publicate românesee. în R mima saă de Români îu anii; 1874, 1875 și 1876. apare uă dată pe lună sub direcțiunea doc- • ului C. A. Polihronie, fost elev al scâ- lel practice de studii înalte și laureat al facultățel de medicină din Paris. Prețul abonamentului : pentru Bucu- resci, un an 10 fr., șese luni 6 fr.; pentru studențl, un an 7 fr, șâse luni 4 fr; pen- tru districte și streinoțate se adaogă portul. A eșit de sub presă a 5-a ediținne: GATECHISMUL DREPTULUI ADM1MISTRATIV fiOSWîi op autorisat, conform noului program, de onoră minister al instrucțiunel publice. Se află de vândâi'e la tâto librăriile și la la tipografiia Cniți, Pasagiiil-P-'mâu, No. 12, ci preciul de 55 bani. run-Ji t./ — — ■ TJ * MI I II ■ iwim—r»'r ■ I II — I n —wnn— itwm r CURSUL BUCURESCI PRIMA CASĂ DE SCHIMB LA BURSA No -- .Strada Lipscani, pjo. es. ”/₄ Aprilie 1877. Cump. Vt'na. ; ) bliga ți uni rurale . 92 — 93 — ’ „ domeniale 82 — 83 — ₛ funciare rar. 76 — 76 ly₉ „ „ urb. 64 — 65 — „ 3001. casa pens. 120 — 130 — j |i Imprum. municipal . 76 — 77 — H „ cu vrime Bucuresci (bilete de 20 lei) . 20— 21 — । (500 1.) Societat. Dacia 270 — 280 — 1 (100 I ) „ România 55 — 65 — Isac M. Levy. VIEREA viena, 4 Aprilie (âî. n.) rai, .nelailce. 64 2o Renta hârtie 68 20 Mar^male 77 40 Loso . ... 11025 Acțiunile L^ncel 818 — diturl . . 152 10 Loadon .... '122 — Obligațiuni rurale . 75 — j iemeșvar . . . 72 25 D transilvane . 71 80 , croate . fehet Argint în mărfuri. 107 10 Ducatul , . 5 72 Napoleonul , . . , . 9 74 Marc 100-.................... 59 95 ubșemnatul, am perdut în diua de 22 k- ale curentei luni, un porto-foliu la ga- ra Găescl; care conține într’âusu 1 uă poliță în valâre deTel 450, cu data de 24 Noem- bre anul espiîaV semuatâ do F. C. To- mescu, ș'i girată'de C. Temescu, cu sca- dența la 24 j Martie. pe leng? acesta se mal află și multe alte hârtii de mică în- semnătate ■, ori cine le va fi găsiVeste"ru- gat ale preda subșemDațphl, căci la din contra se raₜcpri§iWa ca de’hul efect. Teodt r lonescu. St!ad’a Mihvi-Vodă, No. 4 /^asolc depe sttaqa ArmaâDA X’o. 8, sunt de venijâre, âră casele din curte, sunt de închiriat. A 'se adresa la pro] rietă- râsa, Duduca Buicliu, care șede în ele. ~ | ie închiriat sau de vândâre, im bilul ⁸⁷ din urbea Mizil (osia proprietate a D-lut Matache Dac’he. Doritorii se. vor a- dresa în Bucuresci, la I -lui C. 1. Zamfi- resen, vis-a-vis de grădina Sf. Gneirghc. ' (10-10)' Intre 19 și 20 Februarie anul curent, am * perdut diu pus .mărul hainei în raionul! comunei Mogoșâeî, un portofel cu două despărțituri și foi de notes, i i caro porto- fel se afla între altele mal multe scrisori și un înscris netimbrat, subscris de D-nu lân Dimitrescu. arendașii! moșiei Por-iM- nica, pentru suma de 128 lire otomane, 90 galbeni austriac! și 8 napoleoni in ar- gint, fiind acesta în privința tovărășiei Jugurenci; fac cunoscut că. uri cina va ti găsi, acel portofel și înscris să bre v ească a ’l aduce la subsemnatul dornici ., ii în comuna LTes.cil, ț lașaCobia sin la D nu Dimitrie Ilri&todor. îo Găescl, de un te’va primi uâ bună recompensă Eară la icas contrar, declar acel înscris ca uă hârtie albă ₍și fără nici uă valâre, râmaind sub- semnatul în drept a mă dosp igubi de suma menționată mal sus. H. Dunaiti. | io închiriat, catul de sus din casele ' " situate în calea Moșilor. No. 132, co- pnmlând 7 încăperi, șopron, grajd p istiu 4 cal,- și curte spațiâsă . \ se adresa în epartamfului -de jo.ș > nă li D-nil A. E. Zeheuder et Con ’ .calea Aleșilor, No. 150. (9-24) î Ye vândâre casele din suburbia Olteni, " k stradâ'Mircea-Vod’ă Nr.‘34. îiicâpâtdre de8 camere, bucătărie pivniță,'grajd curte pavată, fântână și grădinăcu romi rodi- tori; a se adresa’ la Gbeorgh ■ T. Srătesen strada MântnleseDNo. 21 ■(! 51)