NO. 66 Jn numâr Zoi ' rcurl, -î imnir ____________ 4 Aprilie MONITORUL OFICIAi AL KOMANXEj Germană, curtea Șerban-V^ ; Scrisorile nefraucate’seh^usa ABONAMENTUL; PI AM, TBBi-pBCI *1 Ș*SB; șiSB LUNI, M UN (AnUia Ianuarie șl AaUil Iulie) Pjețul cnel pablic»țil judiciare, pfini la einel-ȘecI linii, cinci lei; er* a* mare de eincl-deeî linii, ^eee lei ANUNOIURILE: : (IA DB TREI-pKCI LITERE TBBI-DEO1 BAN . Inserarea II-a ii r - ceparte, 20 b.) Inserții și reclame, 6o b, linia c.sșr^rea Il-a și mal departe, 30 ban; lini > Anunciu rile se primesc și cu anul .țₗ.Ț„ᵣᵢVⱼ PARTE A OFICIALA.—Ministerul de finan- ce : Decret.—Prescurtare de decret.—Deeisiune. Minsterul.de interne: Decrete.—Prescurtare de decret. H » Ministerul afacerilor străine : Prescurtare de decret. Minisțerul cultelor și instrucțiunel publice: Prescurtare de decret) Ministerul de resbel', Instrucțiuni pentiu ad- miterea în șeola fiilor de militari în anul 1877. PARTEA NEOFICIALA; — Deoeș! telegra- fice.— Copie după pfocesul verbal încheiat de D-nil V. A. Ureehiă, Gr. Ștefăneseu si P. Gră- diștenu înaintat ministerului cultelor, precum și raporțul D-lul inspector financiar D. G. Mun- teanu, relativ la epitropia t'ondațiunilor Nifon mitropolitul.— Sumarele ședințelor Adunărei de- putaților de la 19, 20 și 21 Martie.— Continu- area ședinței Senatului de la 2 Februarie. — Șe- dința Adunărei deputaților de la 14 Martie. — Știri din întru. AnunciurI ministeriale PARTEA OFICIALĂ Hui sci, 22 Martie 1811. tlNICTERUL FINANCELOR. — CAROL I. Prin grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți, de facia fii viitori, sănăi e; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de finance, sub No. 6,663; Avend în vedere votul Senatului, dat în ședința de la 8 Martie 1877, și al Camerei deputaților de la 14 Mar- tie 1877; In virtutea art. 93 din Constituție, Am. "ncționat și sancționăm ce ur- meză : LEGE pentru modificau ’ taxei p^tWtelor. Art. 1. Cu începerede la 1 Aprilie 1877, se va percepe taxa patentelor, compusă dintr’un drept fix și un dreᵣ. proporț..- nal, pentru tâte comerțurile; industriile și profesiunile coprinse în tabela lit,. A, anexată la legea din'26 lanuariii 1863. Art. 2 Dreptul fix se determină prin tariful nou șlăturat la presența lege, după populațiunea a 6 categorii principale, pentru tâte profesiunile și comerțurile co- prinse în tabela lit. A din 1863. Eră comerțurile și profesiunile n.odifi- cate se vor clasifica în viitor dupe basele coprinse în suplimentul de tabelă ce se alătură aci sub litera D. Art. 3. Dreptul proporțional ie deter- mină îh raport cu valârea locativă a încă- perilor în cari se esercită profesiile sau comerțurile prevâ^ute îu tabelele A, B și C din 1863, și anume de 10 °/₀ pentru bancă, cofetari, făină, de 5 % pentru ma- gasine, prăvălii și ateliere în genere, și de 2 °/₀ pentru stabilimente industriale, cum fabrice sati usine. Art. 4. Se scutesce de taxa proporțio- nală, localurile sau prăvăliile patentabili- lor de clasa 7-a și a 8-a diu ori-ce co- mună, precum șf acele profesiuni cari plă- tesc. taxa patentelor în raport cu valârea locativă, după legea de la 1863 (tabela C). Art. 5. La dreptul proporțional nu se va percepe deciml comunale, județene sati a camerilor de comerț Tarif de profesiunile impuse după populație 1 r e p t fix în comune Clasa 101 mii su- 50,001 su- 25,001 su- 15,001 su- 3,001 suflete 3 mii suflete flete în sus flete la 100 flete la 50 flete la 25 la 15 mii în jos mii mii mii J'dO. -00 Uu 100 60 4U 11 160 120 KO 60 30 20 III 80 60 ■ uit» >50 40 20 10 ’V 40 30 8 12 V 25 20 -16 14 10 VI 18 14 9 8 6 2 VII 9 8 6 5 4 VIII 6 4 3 O • Acestă lege dimpreună cu tariful și tabela anexate la ea, s’a votat de Senat în ședința sa din 8 Martie 1877, și s’a adoptat cu majoritate de treî- decl voturi, contra a șese. Vice-președinte; Ion Ghica. T S.S i Secretar, P L'așcanu. Acestă lege dimpreună cu tariful și tabela, anexate la ea, s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința de la 14 Martie 1877jși s’a adoptat cu ma- joritate de cincî-deci și nouă voturi contra a cinci, fiind și trei abțineri Președinte C. A. Rosetti. L.S-.A.D.) ■" cretar, 1. B. Lățescu. Promulgăm atestă lege și ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Sta- tului și publicată, în Monitorul oficial. r*atăîn Bucuresci, la 21 Martie 1877. CAROL. (L. S. St.) Ministru secretar de Ministru secretar de Stat la departamentu Stat ad-interim la de- justiției, parlamentul financelor, < Câmpinânu J C Brătianu ¹ No. 646. 2092 MONITORUL OFÎOIAL AL ROmamei ,23 Martie (4 Aprilie) 18Tr TABELA DE NUMI REA PROFESIUNILOR A CĂROR CLASE SE MODIFICA . - ------------------- .. fox NUMIREA PROFESIUNILOR Clasa Taxa pro- porționali după val6- r»a kirial Arme de lux por- țelanuri, cristaluri fine, objecte de voiagiu, de vfi- nătore, menagiu. etc. » Asigurare Arama Alama Băcan Bancher 1 'iq ■: ’ •4if" ui ii . Baluri 1 Mov finon fosL- Bhi cn abur (feredeu) Bijutier (giuvergiu) ;iasî - 3 na Ălii-* BIW Bere Bilard 5r nn tirnwoiKtMif Birt Neguțător aducând asemenea articole în cătiml mari, ținând prăvălii tu locuri principale ..................... ......................... In câtimi de mijloc în locuri secundare . s................................ Pentru mobile safi imobile, asigurarea maritimă și pe căilb ferate, în șâse clase după populațiune, lei 900, 800, 700, 600, 400 și 100 . . » . . i . . . Neguțător care aduce aramă în cătiml mari și vinde parțial................ Detto în cătiml de mijloc................................................. Neguțător Care aduce objecte de alamă și le viude și tot-d’odată lucrâză comande (Restul ca în tarifa din 1863)..................................... . . . Neguțător care aduce articole de băcănie în cătiml mari și vinde cu ridicata Detto care vinde obicinuit cu jumătate ridicata safi cu amănuntul (Restul după tarifa din 1863)........................................................... Stabiliment autorisat de guvern, se taxâză cu 50 bani pentru fie-care mie do lei din capital penă la 5,000 lei maximul taxei Cu operații în străinătate și în întru, în șâse clase după populația tarifului, lei 1,400, 1,200, 900, 600, 400 și 300 ................. Detto cu operațiuni numai în țâră, în șâse clase după populația tarifului, lei 900, 800, 700, 500, 300 și 200, plus taxa proporțională din localul destinat pentrujsoperațil.................•......................................... Cele din sfadele principale . .......................................... Detto din stradele laterale .............. (Se suprimă clasele din vechia tarifă). Antreprenor de . ............ ..................................... (Se suprimă clasa a 4-a). Coiperciant care aduce articol^ de bijuterie de valori mari, și se află cu prăvălia în locuri principale Detto de mijloc în locuri secundare................ . .............. Detto dare lucrâză și repară mici objecte (Se suprimă clasa a 6-a). Având de la patru trăsuri în sus...................... .................... Detto de la 2—4 trăsuri . î . . .......................................... Detto de la 2 trăsuri în jos............................................... Detto cu 1 trăsură de ori-ce speță . . .................................. Stabiliment de fabrică, câte 3 lei de fie-care sută ocale, plus........... Acel care fabrică safi care aduce asemenea articolâ Detto reparator și închirietor......................................... . (Se suprimă clasa a 6-a). Stabiliment în locuri principale .......................................... Detto în locuri secundare................................................. Bragă | .■ i nî | Gi Brutar o* ! oo 1)2 or os r Cftrcimaril Stabilimente mal puțin importante................... ....................... Deljo de rând........................................................... . (Se suprimă clasa a 5-a). Fabricant cu prăvălie, lucrând obiecte osebite, precum halva în cutii, alviță su giucurl, etc ... . . . ... Detto în cătiml mici..................................................... (Se suprimă clasele din tarifa veehiă). Fabricant de pâine, lucrând 6 chile în sus pe Detto lucrând 3—6 chile pe 4i ...................... Detto lucrând de la 3 chile în jos.............. . Detto ven^ând cu ^eciuială în maghernițe safi pe tarabe Acâstă clasă înlocuesce pe acele din tariful vechiti. Cârciumaril, în genere to^t debitanțil de băuturi spirtâse supuși legii licențelor, însă numai cu taxa fixă.................>.................................... 2 | -111V (ăEnqOM 5% 11 *% 5% II 5% IV 5 % । III 5 7o I 5% tt 5 % i --- 10% - 10 % | I 5% II III 2% 1 II j 5% III III IV V 2% VI --- 2% III j 5% V I 11 III 5% IV III uî L'O IV J 2 % r 11 III IV 2 t VII j txu‘ ■ ■ oi 23 MarOe <4 Aprilie^ 187 aUiMiuRUL OFICIAL &L ROMĂNIE 2093 ¹ I Coafeur Cofefx Croitei Covore Ceasornicar Echipamente Făină Fotograf țO < Gaiancier Grădină publică (întreprinzător Haine (Lipseam) Hamuri Hotel InerUțtfiniiue (fină) Incălțămini (ordinarji) Iinprnmutăto NUMIREA PROFESIUNILOR Taxa pro- porVonala ClAsa după va!6- rea kirieî' Aceia caii aduc în câtimi mari, însemnate articole-de toaletă, pailumerit, etc . Detto în câtimi de mijloc . (Se suprimă clasa a 5-a) Neguțător aducând în câtimi mari ârticole de bonbonerie fină lucrând și el însuși;. Detto în cătimî de mijloc ...... .... . (Cele-alte clase ca în tabela îh ființă)'.' De dame satt bărbați, aducând stofe și lucrând dtipă comande în Itfcur î principale, m • I (Pentru cele-alte clase ve^i Haine). Comerciant cu ridicata în câtimi mal mari și la locuri principale Detto da mijloc cu amănuntul . , ..... (Se supiimă clasa 3-a). Neguțător și industriaș aducând în cantități mari . . Detto de mijloc.................................... . Detto mici . . . , , . . . . ................. ᵣ, .. . 1 i Detto reparator.................... . . ... (Se supiimă clasa a 5-a). Cel cari aduc și vând objecte de echipament, 'precum epolete și altele . . Detto în câtimi mai mici................................ ... De grâii, porumb (popușoiu) neguțător în câtimi mari aducând din străinâlat. Detto de mijloc •................ . . ............... (Restul ca în tabela în ființă pentru făina indigenă). Stabilimente mal însemnate pentru fotografii, tablouri simple și colorat- Detto de mijloc........................ .................. (Se suprimă clasa 5-a). Neguțător care aduce și vinde objecte de galanterie, cadre, pervazuri pentru ta- blouri, oglindi și alte asemenea............................... Detto îa câtimi de mijloc Detto în cătimî mici.................. . (Se suprimă clasa a 5-a). Principale cu serate musicale . . Detto de mijloc . .................... ‘(B-V A A us ohmi Acestea se taxâsă osebit de birt și bufet. (Se suprimă clasa a 6-a). Neguțător cu magasie de hăine satt deposit de stole in cățimi mari, peutru dame sau’bărbați, aduse gata .................................................. Detto care aduce stofe pentru luerti, satt haine gata, însăîu câtimi de midloc Detto lucrând haine și de copii, în câtimi mici, cu 2 lucrători în prăvălie . . Detto cu un lucrător în prăvălie............. . . . . (Se suprimă clasa 6-a). Neguțători cari aduc din străinătate hamuri/șele și verî-ce curelărie . . . Detto vânzător de hamurî confecționate în țâră . . . (Se suprimă clasa a 5-a) Mare mobilat pentru pasageri îu locuri principale ... Detto de midloc.......................................... Detto mai mici.................................... Detto de rând -.........................................• (Exceptându-se, bine înțeles, taxa de 2 la sută pentru mobilele din Tocai, cafi nu intră în evaluație). .. . . .,³ v (Se suprimă clasa a 5-a). Neguțător cu prăvălie aducem! marfă gata în câtimi Maii . Detto în câtimi de miZloc...........................; . . . Neguțător sau fabricant de încălțăminte ordinară ..... Detto după comande în câtimi mici ....... (Se suprimă clasa a 4-a). .7. I Acei cari fără a ține comptoare publice făcu continuu operații de împhifopj pe polițe satt sineturi în casele lor cil capitaluri maî însemnate Detto de mijloc »..................... Detto maî mici . ... ii m I» h II i ii I III IV VI HI IV I 11 i in ii in IV I H ii iii v II IV II III >.l IV II V VI I II ni o 10% 5 5 7₀ * % : 5 °/ Zo 5 7 /o r M /o [ 10 7 5 5 5 o 7o 7 /o °/ /o 5°/₀ • 2 5 2 o °/ /o 0/ /o 5% , !0& MONITcKUL OFICIAL aL ROâtaNIEÎ |23 Martie (4 Aprilie) lă77 Taxa pro- ■ NUMIREA PROFESIUNILOR Clasa porționaU ! dupSk val6 rea kiriel Jucărierl de Neguțător cu prăvălie aducând și vînZând asemenea obiectele câtimi mari ▼ 1 copil Detto în cătiml mici........ ........ III 1 5 % (Se suprimă clasa a 5-a și a 6-a). duet rf Dansmaistru, întreținător de saldne de dans în lacuri principale IV Detto în locuri ordinare . .... ..... . V > D / r (Se suprimă clasa a 6-a). । Lucuirt pubLc» întreprinzător de lucrări publice, precum de pavaj, poduri, șosele, construcții mari și alte asemenea ................... 1 5' ' Plus 25 bani pentru fie-care mie de lei ce eonstitue prețul ce primesce de la ț orl-ce întreprindere publică saă privată penă la maximul taxei de 1,000 lei. Lampe Fabricant și neguțător aducând articole de lux în cătiml mari . . . II Detto vânzător îu cătiml mici și reparator . ....... III ’ /o I Mobile (Se suprimă clasa 4 a, 6-a și a 7-a). I Comerciant cu prăvălie aducând mobile de lux în cătiml mari Detto în cătiml de miZloc................ II / - 0 Detto ordinare................. ...... V » % Detto vechi și noi închinetdre VI (Se suprimă clasa a 3-a). J Mănuși Neguțători cu prăvălie cari aduc mănuși, corddne de piele șt alte* b'udage (ie- găturl) în cătiml mari...................... 11 Detto în cătiml de miZloc.................... 111 Neguțători cari nu aduc mărfuri confecționate dâră cari fac singuri mănuși, cor- ddne de piele și ahe bandage (legături)....... IV (Se suprimă clasa a 5-a). 2% । Mdșe Care ține case de nascere cu profituri mal însemnate. . III ■ IU Detto cu profituri mal mici ............ VI ' 5 °/0 (Se suprimă clasa a 7-a) Pălării De dame sau bărbați, neguțător și fabricant de pălării în cătiml însemnate adu- când și alte articole accesorii de lux . ............ . I Detto de miZloc..............."........... 11 Detto în cătiml mici...................... ’. III 5 0/. 1 Detto lucrând pălării după comande fără a aduce asemenea articole gata . IV Comande inferidre......................... VI Pi muri Neguțător aducând în cătiml mari .................. l 1 n Detto în cătiml de miZloc...................... 11 1 Detto în cătiml mici.................... IV 5% a Detto închirietor. . . ................. VI ! (Se suprimă clasa a 7-a). Postavuri Neguțător care aduce postavuri și stofe în cătiml mari desfăcendu-le cu ridicata > și cu amănuntul........................ I Neguțător care vinde în cătiml de miZloc sau numai cu amănuntul II j 5 7o (Se suprimă clasa a 3-a) Pâuzii Neguțător cu ridicata și amănuntul vînZând pânză fină, olandă, linon, madapo- Ion și alte asemenea obiecte.................. I 1 Detto vînZând numai cu amănuntul . . ........ II Nrguțător cu ridicata și amănuntul vînZend pauză grdsă, americă, pânză le Bra- șov și altele......................... III . 0 /o Detto pânză ordinară în cătiml de miZloc sati numai cu amănuntul . ... IV 1 Detto în eătățiml mici....... ... v 1 (Se suprimă clasa a 6-a). ' Pauglico Neguțător aducând articole în cătiml mari pentru costume și pălării . II (CeaprasarI) Detto în cătiml de miZloc...........•.......... Iii 5 °/ Detto în cătiml mici ....... ... IV (Se suprimă clasa a 5-a și a 6-a). Piei Neguțător cu prăvălie care aduce cătiml însemnate . I Detto în cătiml de miZloc........... ...... II Detto vînZând piei din țâră în cătiml mari .... .... IV ! 5 °/0 1 Detto în cătiml mici...... . . ,........... V • Se scutesce acel cari cumpără mici cătiml de piei pentru propria lor industrie (Se suprimă clasa a 3-a, a 6-a și a 7-a). 23 Martie (4 Apniie) 1877 MONITORUL UFICJAL Al ROMÂNIEI 2(Hm NUMIREA PROFESIUNILOR Pompe funebre Pecetarî (Săpători) Pietre Perier Plăciutar (Simigiu) Poleilor Rufe Societatea ba roinetrică (sistem pneumatic Spițer 1 întreprinzător de dricuri, cosciuge, facle, etc, etc. (Se suprimă clasa a 5-a). in locuri principale .................. .................................... Detto în locuri secundare............................................ (Se suprimă clasa a 6-a). Neguțători carî aduc pietre în marî cantități, pentru construcții sau mormute Detto în cantități de mijloc................................................ (Se suprimă classa a 6-a). Fabricant și neguțător cu prăvălie vîndând obiecte în cătimî mal însemnate Detto în cătimî micî........................................................ (Se suprimă clasa a 6-a). Neguțător cu prăvălie vândând în cătimî maî marî .... Detto în cătimî mici . ................................................ (Se suprimă clasa a 6-a). De lemn sati metal, în locuri principale, . . • Detto în locuri secundare.............. ... . . ... (Se suprimă clasa a 7-a). Neguțător care vinde cămăși și ismene, ciorapî și alte asemenea objecte de ru- fărie (vedî pânză)................................................ (Se suprimă clasa a 6-a). Compania pentru descărcarea latrinelor . . Detto până la patru vase (meseriaș) ... .............................. Stofe Sidicar (șaidacar) Simigiu (covrigar) Taxa pro- Clasa porționali । după valo-' rea kiriel I 5°/0 IV ; 5 % V II IV j 5% IV V j 5% în IV { 5% 1 IV j 2% 1 V o /o I ... VI Detto cu două vase în jos, detto . ... ................. 1 Cu prăvălie aducând medicamente în cătimî maî mari ... . . . I Detto în cătimî de mijloc, preparând și în țâră................... Detto vânzând numaî medicamente preparate în țâră................... (Se suprimă clasa a 4-a). | Mătase, catifea, bumbac, ață și cele alte (ca în tabela în ființă, suprimându-se • numaî clasa a 4-a)......................................................... J Cu prăvălie, cusătorde fir de stofe, catifea și altele, aducând și objecte militărescî. । Detto lucrând în țâră.................................................... Fabricant și vândător cu prăvălie în cătimî maî marî prin locuri principale ale orașului saă prin piețe publice............................................ Detto în mahalale......................................................... II HI & U/o iV V III IV 5°/o O Strnngar Șelar Șuncă Samsat Sticlar (tinichigiii) Tramways 0/ Trăsuri TapeturI b îs (Se suprimă clasa a 6-a). Cu prăaălie vânzând articole aduse saă lucrate de dânsul Detto lucrate numai de dânsul....................... l Detto în cătimî maî micî........... (Se suprimă clasa a 6-a). ,wib l Neguțător cu prăvălie vânzând articole în câtimi maî însemnate Maestru de șeii lucrate de dânsul în cătimî de mijloc. Reparator. ....................................... •j II III IV II HI IV 5% 5% - (Se suprimă clasa a 5-a). Neguțător de șuncă, cârnațî, jambonurl și alte asemenea mezelicurî. . ... (Se suprimă clasa a 5-a). Intre neguțători și bancheri.......................................... . ( . Detto între particulari și comercianțî. . v ....... . . . . , . (Se suprimă clasa a 5-a). Neguțător vânzând gâmurî sati alte articole în cătimî mari ... Detto în cătimî mici............. ....................................... (Se suprimă clasa a 6-a). Antreprenorii sâti directorii se vor supune la patentă clas» I plus câte 10 lei de fie-care vagon, taxa proporțională după stabiliment și remise. . . Comercianțî aducând trăsuri...................... .......................... Detto fabricant eu prăvălie lucrând în țâră drosce, carete, brisce și sănii Detto în cătimî de mijloc și reparator...................................... (Se suprimă clasa a 4-a și a 6-a). De hârtie, neguțător având și alte objecte, cătimî mari. . Detto cătimî micî............................... . .... (Șe suprimă clasa a 4-a). UI III IV II III I 1 II III II III o l₀ 5% 5% 2% 5% o 5 7O InJohlaifc 96 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 23 Martie (4 Aprilie) 1877 Hz .J । NUMIREA PROFESIUNILOR Templu 1 Clasa Taxa pro- porționala după vald- rea kiriel Transporturi tinichigiu cTelal Zngr Zaraf VI Ambulanți Agronom Ape minerale Cusătorese Ze wrufe Pojaruri Pânză I < < Vitr Zidar, Dulgher .. t S I ' Industriaș cu prăvălie lucrând comande de tâmplărie și mobile^vend ș? călii. . Detto lucrând singur în prăvălie mărunțișuri. (Se suprimă clasa a 6-a și ă 7-a). întreprinzător care transportă mărfuri cu mal multZ trăsuri . Detto cu puține................................. ⁵ (Se suprimă clasa 5-a). (VedI Sticlar). Vândători de haine vechi saă mobile veenl, câtimi măi mari . • • ‘ Detto câtimi mal mici............................................. ¹ ■ iuții 8) 'nor țo ; S- F .(Se suprimă, clasa a 6-a, a 7-p și a 8-a). De salÂne, camere și imitație de lemn . . . Meșteri de pereți, tavanurl ordinare și trăsv^ Detto de biserici, icbne și stofe . . , (Se suprimă clasa a 6-a). Ambulant, schimbător de monedă . . III L v h 2 Vo II III IV I V iii iVh V 5.% o o III IV 5% b - MAîrmeZ Detto cii operațiuni mici . » . (Se suprimă clasa a 7-a). Ambulanții de pânzăril, stofe, metăsăril, dantele, bijuterii, mărunțișuri și alte obiecte de îjnbrăcăminte sau de lux vor plăti întrâgă taxa patentei ca și cei cari vând în prăvălii. SUțCTIRI * be :t( ebnii' sjt Nu se pot considera ca ambulanți și se apără de orl-ce taxă de patentă, locuitorii de prin comunele rurale (țăranii) cari vend, umblând sau transportând cereale lemne cioplite sau necioplite, 61e, donițe, rogojini, mături și alte obiecte de producțiune, mică industrie și de consumațiune. Cu diplomă- (profesiune liberă). \ ’ Z . . '. & Stabilimente de băl. Z eb^eno eilâv Rămân apărate de.patentă. ’’ r r...............................eoilcmq epnq nnq fina plnșaio Fabricant lucrând cu răsboiul (stativl). ® ® ⁿî r - Neguțători cari îngrașă și vinde cu perecnea. Lucrând singur cu dioa, se apără asemenea de patentă. ® T. . » saelo Amnoua ea) ..... elemneem faiiițo nî Moșim hc&țmâv eilAvăiq no lottynaeîl ................. . MtlHfTT 0(1 • r. r - zicest tarif și acestă tabelă, împre- înă ,cu legea, »s’a votat de Senat în ledmța de la 8 Martie, anul 1877, și s a adaptat cu majoritate de trei-decl boturi/ contra a șese. Vice președinți: Ion Ghica. (L.S)S.) ¹ Secretar, D. A. Rășcanu. Prin înaltul decret cu No 610, din ..___________________ ziceșt tarif și tabelă’, împreună cu legea, s’a votat de Adunarea deputa- ților, în ședința de la 14 Martie, anul 1877, și s’a adoptat cu majoritate de cinci-deel și nouă voturi, contra a cinci, fiind și 4 abțineri Președinte, C. A. Rosetti, “ (L. S. A. D.) Secretar, 1. B. Lățescu. 16 Martie 1877, după propunerea fă- cută prin raport deD. ministru secre- tar de Stat la departamentul de finance, D. N. Citirea; licențiat în drept, ac-' tualmente membru la curtea-de apel din Focșani, se numesce gn postul va- cant de advocat al Statului clasa 1 la Focșani, în locul D-luî D. Cohanoscbi. • , 25 ^g; J iș m*mjj/rf«f8'lîpnriliăoi|îoqoiq rxti ,o Decisiune. h Prin decisiuneadin 17 Martie 1877, No. 6,489, în basa art.' 15 din' lege și art. 102 din regulament și după recomandația re- giei s’a confirmat D. Radu Floricel; re'vf- sor pentru tutunuri în districtul Dojiti. D. Grigorie Grigorescu , destAbuitbr de tutunuri în plaiul Ialomița , districtul Dâmbovița și D. Christodor Poenaru Bor- dea, revisor pen-tru tutunuri în România. . .lojsieqea MINISTERUL DE INTERNE. roJăju^aZ OARDEI, *>•>(. ii. Prin grația luf Dumnezeii șlvoința na- țională, Domn al Românilor, La țgjt de faciă și viitori sănătate : Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No 6,095 Având în vedere domnesca Ndstră ordonanță țu No. 196 , de la 1 Fe- bruarie 1877 , In virtutea art. 31 din legea consi- liurilof 'județene, Am decretat și decretăm : Art I. Consiliul județului Buzău este autorisat ca , în actuala sesiune estraordiiiară, să se pronuncie și asu- 23 Martin (4 ? ^rilie) ,1877 MuNITORUL OFICIAL AL UunlAMEl 2o»7 pra cererel locuitorilor din cătunul Movila-Oi de a se deslipi de comuna Cilibia și a forma uă comună separată.' Art. II. Ministru Nostru secretar' de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat înBucuresci, la 18 Martie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 333. CAROL I. Prin grația lui Dumnezeii și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, genătate-, Asupra raportului ministrului N os- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 5,990; Avend în vedere domndsca Nâstră ordonanță cu No. 280, de la 15 Fe- bruarie trecut, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Bacău ?ste autorisat ca, în actuala sesiune estraordinară să se ocupe și cu objec- tele următore: a.) Să voteze ea linie mixtă ramura de șosea dintre Căiuțu și Onesci, spre a se înlesni comunicația între Adjud și Târgu- Ocnel. b.) Să se pronuneie asupra celor espuse de D A. Duca inspectorul financiar, prin raportul său No. 501. c) Să se pronuneie asupra trebuinței ce se simte de a contracta județul un împru- mut pentru ca să plătescă mandatele ce sunt neachitate. Art. II. Ministru Nostru secrețar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 17 Martie 1877. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brățianu No. 619 CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, să notatei Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne sub No. 5,992; In virtutea art. 27 , 28 și 31 din legea consiliurilor județene , Am decretat și decretăm: spre a se ocupa cu obiectele urmă- țâre a) Să chibsuescă mijlâcele din care să se plătâscă lefile funcționarilor, ale căror posturi s’aă suprimat cu ocasia aprobării budgetului pentru anul curent, pe lunile servite. b) Să se pronunțe asupra necesității i- vită pentru repararea localului ce a fost ocupat de cancelaria sub-prefecturel plă- șil Oltu-de-Jos. la comuna Islas cum și să chibsuâseă midlâeele *din care să se plătâscă aceste reparățiunl. c) Să se pronunțe asupra mir ivi vacanțe'.. rgi-vT i? bruh A aiinl a ;—¹ ■> Concurs: Nimeni mu^ste admis în scdlă de cât prin concurs. Nimeni nu pdttaiiuiuuiis ia concurs de ntfâste'fitt de !•: mâncau naturalism român. 'Candidațifcsg pot presenta pentru câte 4 clase ale scdlel Programul de cunosciu' - . >._j didaților este acela ce ma? ,• ițse arâtă. Pentru cândjdați! , ¹ Clasa I Sânoscințeb c J g nasi- ale din colegiul Limba română' gramatica după progra- mul scdlelor publice din cele 4 clase pri- mare și una gimnasială. Limba francesă, cetire și scriere corectă. Limba germană, idem. Istoria Românilor pânâ In .m.go;iă cu geografia el după programul scdlelor pu- blice. (Geografia antică și geografia aomâniel. Artmetica elementară complectă după grogramul scdlelor primare pu Jice. Religiui e , : t'-îH sacră și '‘ Mamentul •echiii Clasa QP, ctfnoseințele clastl I din scdla fiilor de militari după programul de sțudi i al qpestel clase Clasa ,1IL cur.. șcjnțe.le c AII din scdla fiilor de militar! dup o'4-amul de stu- Liîi al aer ¹ I clase. ' M INISTERUL DE «ESBELl Uț INSTUO^IUNl peutru auiniterea în. scțMLa^lRor de inar» în anul 1877, Instituirea scJlit 8edîa fiilor do militari, stabilită în Iași, sau scdla pregăti țâre pentru scdla milita -i 23 Martie (4 Aprilie) 1877 MONITORUL OEiULAL AL ROMÂNIMI 2099 Clasa IV, cunoștințele cbsel III, din scâla fiilor de militari după programul de studiiî al acestei clase. Epoqele și orașele în care esamenele se or face sunt cele următâre La Criova de la 1 la 3 luliti. La Bucuresci de la 5 la 9 luliti. La dațl de la 11 la 14 luliu., La Iași degla 15 la 21 luliu. CandidațiI pentru clasgle a III și a IV, se vor esamina numai în Bucurescl la scâla militară de infanterie și cavalerie la epoca al sus fixată. Condițiunile le vârsă pentru aceste di- ferite clase»sunt: unirii a fi admiși în clasa 1 candidatul trebue să fi avut 13 ani cel puțin și 15 ani cel mult la$l laruarie al anului cu- rent Pentru clasa II, 14 ani cel puțin și 16 ani cel mult. Pentru clasa III, i ani cel puțin șj 17 ui cel mult. Pentru clasa IV, 16 ani cel puțin și 18 af doi mult. CandidațiI cari îndeplinesc aceste con- diținnl trebue să se înscrie înainte de 1 Iunie viitor, adresând •cererile l) lor co- .mandanților divisiilor militare teritorial" n orașele mal sus numite și unde candi- atul voesce să trâcă qsamenul. Pentru clasa a 3 și 1 cererile se vor a- aresa direcției șcâ'⁴' militare din Bucu- rescl. Nici o inscripțiune nu va fi admisă du- J Iunie. Actele ce trebuesc a^e presența uă-dată r . cererea do inscripțiune sunt ce)e ur- iiiătârej: InforJimn ai 1 iCjtiil de nascere al can- 'datului in- r estit cu formalitățile pescrise de lege. n act al primăriei prin care să se constate că tatăl candidatului este român sati naturalisat rom^p^ declarațiune legalisată a unul du or în medicină constatând că candidațu a avut variola sati a fost vaccinat, sati ima- culat. 4? O declarațiune înscrjg . tatălui, a urnei sati a tutorelui prir^ pre să^e^-e- mâscă că gpte în stare, plăti Jaxa jqâlel 5. Daca candidatul este tfh de militar, ■n certificat cuprinzând s^țviciilș f cute erfatăl sfiu în armată. la ânteiadi a epocel mațsus tixită can- ’idațil se vor presența la comandantul di- ■ isiel respective laoja 11 de diminâțăr, a- ceia pentru ^lasa 3 și 4 direcția șcâlel militare în Bucurescl,-la ora 12, spre a ti esamînațl asupra constituțiunel lor tisice ’ către r edicul șef^il serviciului sarytar i) In cerere se va indieaț, esact atlțesa^candida- tuluîj acest# sciință fiind forțe necesară mi- Bisteriulul^ mo in divisionar. Acesta¹ hotărască pe acel can- didați cere se pot preseuta înaintea corni siumd de admitere. In nrma esamenulul toți candidați vor fi clasați dupe notele ce ati dobândit. NncI un candidat nu va fi admis elev daca media generală a notelor obținute în lâte materiiele din program nu însumâsă minimum. 10, 20 puncturl. CandidațiI să iau după taboul clasifi- cațiel generale în număr egal cu vacanțile șcâlel în modul următor a) . Mal ântâifi fii de militari ce afi ob- ținut nota medie 10, 20. b) . Daca golurile nu s’att complectat cu HI de militari, să iatt în ordinea clasifica- țiel, candidațil ce ati obținut nota de ad- mise. Actele depuse de CandidațiI care nu vor fi admiși în șcâlă, li se vor înapoia mal în urmă de către comandantul divisiel unde att fost depuse satt de către șcâlă militară în Bucurescl candidațilo^ clamei Ș și 4. Cuncedarea burselor și semi-burselor Busele și semi-bursele se dati de mi- nistru de resbel pe mtisură ce se ivșscti vâcanțil. Cererile sunt adresate comandantului divisiel până la 1 August, și va „trebui în- soțite de un certificat de paupertate (mo- del No. 1) dat de consiliul comunal unde părinții ’șl ati domiciliul și care va trebui să eonție sciințe precise asupra mijlâce- lor de esistență, numărul copiilor și cele alte sarcini ale părințilorₜ pj-ecum și ft ul contribuțiunilor. Certificatul de va fi dat de um consilifi cftinunal al unei comune iurale, a trebui prdbat și de consiliul permanent al jude- țuluFprirUu îuchier.e separația < udițiunilede împlinit'peătru intrarea în șcâlă. Ori ce candidat numit elev daca nu se va presența directorelul șcâlel .Ia termenul fixat prin scrisârea sade numire, va i on- siderat ea demisioMat. Nici un elev nu ®pâte pricit *daea îu momentul intrărel sale îu șc^lă uu va da directorelul o asigurare după formele pre- vădute de art. 1,180 din codul civil prin care tatăl sâfi, muma sa, sau tutorul știu se va angajia a depune la țhesaur pe se- mestru și înaifite taxa cuvenită. Elevii ai căror tată, mumă/'sati tiitore nu locuesc în Iași, trebue să aibă un co- respondent acreditat pe lângă directorele șcâlel (actele model No. 2 și 3.) Ministru de resbel, colonele G. Slăni- cânu No. 12. 1877, Martie 12 Certificat de Paurpertati- Model No i Numele și pronumele părinților Posiția actu- lă a familiei. Numărul co- piilor Starea ce are sau contribu - ția ce plătesce NB. Se va arăta atât starea ce are în i cest district cât și în altele. Model No 2 Procură. Sub semnatul (părinte, rudă sati tutore) al elevului................din șcâlă fiilor de militailfce locuesce în comuna districtul. . autorisez pe D . . ce locuesce în . . a fi co- respondentul elevului peniru ori ce aface- re va avea onorabila direcție a șcâlel a’l re- comanda. (Urmâsă sub-scrierea și legalisarea Model No. 3. Dovada corespondentului Snb-semnatul locuitor îu suburbia . strada. o a mti angajes a fi corespondentul elevulu' din șcâlă fiilor de militari pen- tru ori ce va avea necesitate onorabila di- recție a’ml comunica. La cas de schimbare^MjmiciliiftuI sunt dator a face cunoscut noua mea locuință. (Urmâsă sub-scriwăți legalizarea) PARTEA NEOFICIALĂ Biicuresdf22 Martie 1877,- D E P E Ș 1 TELEGRAFIC? (Serviciul , Madrid, 2 Aprilie. - D. Layard noul abasador provisoriiTal Marel-Britani! iu Turcia, va sosi Sâmbăta la Londrm Aci va lua instrucțiunile guvernului sfefi și va pleca chiar îndată pentru a sosi la Cons tantinopoli către 15 Aprilie! Londra, 2 Aprilie. — Times de aentru motivele espuse, mă autorisă să cerceteze compturile și starea casei semi- —Harului Nifon din Bucuresci. Sâmbătă, în dioa de 11 Decembre cu- rent m’am presentat în localul adminis- trației seminarului Nifon, unde am găsit presenți, pe doul D-nl epitropl testamen- tari Dimitrie Ștefanopolu și Ghiță Enescu, faciă fiind și cel al treilea D epitrop a- les în locul decedatului Lăzărescu. După ce le am spus objeetul visitel mele și le am înfăcișat aetelelcarl mă a^- orisă a cercata compturile- și starea ca- sei seminarului Nifon, unul din D-lor D. G Enescu, ’ml a declarat că suntgat^a’mfi da tâ’e informațiunile jde cari. voiijeavea rebuință, însă ’șl reservă dreptul d’a pro- testa contra delegații ce am, din partea gu- -’e oului, d’a face uă asemenea cercetare Ajutat dâră de buna voință a D-lor le m cerut ysă ’ml presinte registrele de p nptabilitate pe cele din urmă patru luni alb anului 1875, adică d< la 1 Septembre, de bând s’a îueepnt administrațiaregminaț rtflul Nifon, ceea ce s’a și urmat; ș’n ofiserₒ vând aceste registre,, am constatat că elp i presintă nici uă ordine de comptabili- tsto dăcl nu se arată cari sunt veniturile și cari sunt cheltuelile, nu s’a trecut nici uă ; artidă țn regală; unele sunt numai țn- ', ' I altele ne rermțnate, lucru care u’a pus în imposibilitate'* da ml întemeia cercetările mele pe asemenea registre. într’un dosar sub No. 1, am găsit două budgete formate și iscălite de D-nil epi- tropl, însă Budgetul seminarului Ni- fon este înscris la venituri prin andogie pe patru luni din 1875 cu lei . . 54,703,19/₀₀ Cheltuell înscrise culei. 36,360,95 ₀₀ Escedent budgetar let £ '8.342,24/0,. Budgetul 'pentru fondtil laic este înscris la venituri asemenea prin analogiă pe patru luni cu lei. .... 26,742,87/₀₀ Cheltuelile idem cu lei.. 22,592,10 Q₀ Escedent budgetar lei. 2 150,77/ₒₒ Socotind deU că, 'n lipsa registrelor :de comptabilitate să mă întemeez în cerJ •cetarea socotelilor pe aceste două budgete, am fostnevoiț să mă opresc și de la acestiț pentru cuventul, 1. Că unele cifre ce erafi trecute la* ve- nituri, sunt șterse și îndreptate. 2. Că cheltuelile desvoltate pe articole stintliuă-fipțiune. de .âre ce D,-niI epitropl nu s’afi ținut de ele și al; 3. Că în aceste budgete s’a trecut la ve- nituri numai fondurile destinate prin tes- tâment fără ca D-nil epitropl să ție- compt și de art. 19 din actul testamentar, pentru fondul destinat la învățământul lăîc și la actesde bine facere, ca să trecă la venituri .șilfaverda găsită la mârtea înalt pYea Sân- țitulul testamentar, averea care s’a cheltuit de D-lor precum vă voifi arătăm mal la vale. WÎ ah eșec b'un aai£iăqaiuO| j . I» Precum vedeți D-le ministru, enă aci nu am găsit nici un. act pe care să p^t pune basă în cercetările meleqlucru ce a recunoscut și însuși D-nil epitropl; de âre ce la întrebarea ce le amdăcîit asupra unei asemenea neregularitățî, ’ml afi răspuns; că coinptabilitatea și administrația a fost încredințată unuia dintre D-lor, răposatu j lui Lăzărescu^ că la dnceput nu sg putea ținacrerlvuă regula, «dim causa împrejură- rilor înecare se găseați atunci, că D-lor e- ra i cu totul de uă altă părere, adică ea înainte deetâte să plătescă ânteiu datori- ile răposatului Înalt prea Sânțitnțul mij tropolit Nifon și îu urmă cu ca «va rămâ- ăa din avere® - sită Ij mârtea sa și cur fondurile -Stinate prin testament șă in- (cepă Icue «omptabilitato regulata^ și îo fine că lepatfsatul D. Lăzărescu a trămis Irfalfe nrea Sânțiel Sale părintelui metro- polit Calinic uă situațiuu- derfâte venitu- ile^i cheltuelile- urmate. în ■ -sul celor patru lunlbale anului 1875? sittfațique care am găsit’o în două bruliâne și poj ’ate nu- mai veniturile, și în una din condicile de comptabilitate despre care am vorbit mai sus. Acestă situațiune represint- veniturile următâre însă: Încasați din diferite ve- nituri în anul 1875 ei <-9.655 09 AflațI la mârtea metropo- htuluî în numerar și efeete după inventaria . 12l,162,58/₀O S’a adăogat de noi cel găsiți după un alt inventa- ria și ne trecuțl îo situa- țiune 146,32/OO Total"ăl veniturilor . 190.963,99/, ᵣ, In facia unei asemenea neregulaiitățl ca cea descrisă aci, nu ’ml a rămas alt- ceva de făcut D-le ministru,, de cât să iafi de nor&ă aceste venituri spre a compara cheltfielilS făcute. In ceea ce privesce cheltuelile însă am găsit formate în regulă 28 de dosare, com- puind acrele justificative după care alftlu- res pe lengă acesta uă copie întocmai, de unde resultă căcheltuelileefectuate se urcă ia cifra de lei 195,755,76/O₃, adică cu un plus de cheltuell peste venit de 1. 4,791 bani 77/₀₀. Atât din situațiunea veniturilor cât și dfn aceea a cheltuelilor se constată că D-nil epitropl afi amestecat fondurile și cheltuelile le aii făcut în bloc, fără să ție compt de prescrierile testamentului'și ie budgetele ce s’a format chiar de D-l^r. In ceea ce privesce acțele justificative și natura cheltuelilor făcute, care repre- sintă enorma cifră de lei 195,755.76JO,. nefiind de competință mea ale judeca ră- mâne a se aproba safi respinge conform testamentului. Tot ce vă pottspune că, după mine, și aci s’a urmat-ârtr-cari iregularități; spre usempl înalt prea CSânția Sa părintele metrepe lit Nifon, în viață fiind încă, a lăsat unuia din epitropl D-lul Ștefanopolu una mie galbeni pentru îmormâtftarea Praa^Sân- țieț, Sale; la mârtpa Prea Sânțiel Sale însă, D-nil epitropl într’un proces-verbal, și pentru motivele espuse acolo, dispune și ( heltuesce alțl lei 14,756 bani 74 j.ia de galbeni nu este Decuță nici ia venit nici la cheltuell. fpă a dat sub titlu.de pensii viagere lei 1 119 bani 59, uu<), persâne ce a crezut că h s^ș cuvin§ᵣpe timpul înainte de 1 Sep- țpmbre ^ata intrărel D-lor în administrați- unea seminarului. Că după budgetul format de însuși D-lor a trecut sub titlu de cheltuell pentru re- parații lei 2,000 și a 'cheltuit lei 4,685 bani 15t Că a dat un ajutor la măritișu unei fete do lei 1,762 care fată avea uă zestre de de । prinți de ln 10,000 nu cred că se putea bucura de ajutorul prescris de art. 6, afin 1 din Jtament ; și îiî fine că epi- trdpia fiind” datâre* către Stat taxa de în- registrare pentru mutațiunl în lipsa de bani; a vâbi ' pentru plata aces I datorii iBhjbhgațîI 1 •’â’niale prin bună tocmelă fără nici uă licitațiune. 2102 M KITORDL 0710IAL Ai i'-OMANIM 23 Martie (4 Aprilie) 18 Aci se termină, D-le ministru, cercetarea socotelilor pe anul 1875. Pentru anul 1876 situațiunea se ameli orâză, Pe anul 1876, am găsit întocmite registre în regulă, precum și două bud- gete, după care reproduc aci situațiunea lor însă; Budgetul pentru fondul laic este înscris la venituri cu lei................... Cheltuell cu lei Escedent budgetar lei Budgetul seminarului Ni- fon este înscris la venituri 48,846 45 023,06/„ 3 822,94/q,', cu lei.. . . lOS/OSS.SS/oo Cheltuell cu lei... . 73,251,75/OȘ Escedent budgetar lei. . 30,706,63 Din suma din budgetul pentru fondul 9.ic înscris la venituri cu le! 48,846 s’a ncasat penă în <)ioa de 14 Decembre anul curent lei 22,189,75/OO âră din cel a se- minarului Nifon de lei 103,958,39/₀₀ s’a încasat asemenea până la 14 Decembre precum am arătat mal sus ati avut alocat de cheltuit le! 73.251 bani 75 și D-lor aă cheltuit până la 14 Decembre 84 327,38/₀₀ 3. Că din fondul laic de și ati încasat până la 14 Decembre numai suma de lei 22,189 bani 75, D-lor a cheltuit însă a- supra acestui fond suma de le! 43,680 b. 01/₀₀ adică cu un adaos de 1. 21,490,26/ₒₒ Situațiunea casei propriă $isă este cea următâră Veniturile realisate asupra ambelor fon dur! de la 1 lanuariti până în 'jioa de 14 Decembre 1876 este de le! 146,714,60/oq Cheltuell efec- tuate până la a- ceiașl dată lei. 128,007,39/ₒₒ Suma cheltuită mal mult în a- nul 1875. • 4.791,77₇ₒₒ 132.799.16/oo Rămâne în casă . . 13,915,44/OO Ini...................... Totala banilorîncasațl lei. Dinacâstăsumă s’a chel- tuit pâoăîntjioa de 14 De- cembre pentru fondul laic lei.. Pentru seminarul Nifon i.semenea âg| ta 1.4 De , ambre lei . . , ) ᵣț Totalul cheltuelii- r j 124 524 85 146,714,60/ₒₒ 3,680? 1 84,327,38 128,007,39 Asupra acestei situați uni se>observă uț- mătârele: 1 Că din fondul seminarului Nifon s-a incasat de la 1 Ianuarie până în dioa de “4 Decembre 1876, un plus pesta preve- derile budgetare de lei 20 566 bani 4p care se compune din Lei f>,406 17,880 675,47 '₀? Acâstă sumă de le! 13,915 b. 44 ce re- sultă ca numerar în casă pe .ciurile realisate. 2 Că eseedentele budget ve, ce se arată D-nil epitropl devin sume fictive pe sâtă vreme D-ler nu se mărginesc eu chel- țuelițe în marginile alocați, nilor budge- L -. e prin budgetul seminarului 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 9, n n urmate eu esperțl blănarl. de instalare e 11. M. 2 urmate cu esploatarea în regie a moșiei Chiajna. urmate eu procesul arendașului moșiei Bâseoveni urmate eu parastasele . . i . . . urmate pentru măritișul unei fet urmate eu taxele de înregistrare, procese, etc Diferite compturl mărunte..................I Lâfa spălătorese!. i £ tt I j Cheltuell urmate cu nutrimentul elevilor . , cu iluminatul.............................. , S, cu foncierele stabilimentelor. . !5 n ■» eu bursele laie! • u plata salarelor Pensiuni plătite la diferite persone sermane Cheltuell urmate cu învățământul elevilor. . Ajutârele bănesc! acordate la biserici Cheltuell pentru lemne £ .dv •je . a . anrd n se un ir nrKeU ( kI ă . Suma s it p Se adaogă cheltuițl cji plata foncierel pentru pădurea Letc£ Total . ■q Lei B 15,533 84 1,119 59 14,756 74 2,938 16 850 --- 383 90 79 20 4,685 15 14 i 91 60 21 4,429 29 3,321 5 366 28 1,316 9 1,762 --- 95,187 35 542 94 200 " --- 2,289 57 69 60 784 12 6,784 42 30,332 34 3,178 --- 723 60 531 25 500 --- 192 991 8 2,764 68 195.755 76 2o Martie (4 Aprilie) 1877 Monitorul oficial al româniei 2103 de cheltuelile urmate din fondurile alocate prin budgetul seminanulul Nifon de la 1 Ianuarie a 14 Decembre 1816. Creditele Sumele 1 budgetare cheltuite. ’i Lei. . B. Lei. 1 Tratamentul personalului administrativ. 13,260 10,882 75 2 „ „ didactic.. 33,600 30,000; O „ „ de servicifi. 6,396 5,033 40 4 Nutrimentul . ...... 7.548 .1 6 558 69 5 Iluminatul ... 388 80 207 15 6 Apa.... ............... IV» 27 7 Incălditul . 1 290 1,292 8 Material de cancelarie . . 240 2&2 41 9 de studii și premii 1,000 625 75 10 Spese neprevădute 600 20,970 62 11 Asigurarea hanului Dedu...... • 157 75 142 25 12 seminarului , 173 20 161 20 13 Imposite la hanul Dedu . . . 1,000 2,895 99 14 Reparația hanului Dedu . ........ 2,500 1,942 28 15 Reparația clădirilor Letca 2,000 --- 16 Idem a localului seminariulul . 1,500 1,314 59 17 Cheltueli de procese. . ......... 1,000 233 62 18 Zugrăvitul mormântului . . . $ . . . . 5Q0 --- 19 Abonament la jurnale . 300 20 20 Parastase...... ....... 1,590 1,767 68 75,151 75 84,32, 38 Se scade creditul adăogat peste budget la nutriment. j 1,900 | 73 251 75 84,'327 38 Votanțl . 54 Abținuți. 4 Majoritate reglementari; . 39 Bile albe pentru . . 47 „ negre contra 17 D. președinte proclamă că Adunarea > adoptat. D. Pilat Constantin, raportorele corni siunel financiare, comunică Adunărel că, cu ocasiunea votărel a două credite, idin care unul pentru acoperirea mal .multor plăți, făcute concesionarilor căiel-ferate Ploescl-Predeal și Adjud-Ocna și altul pentru plata a diferiți lucrători întrebu- ințați de compania Crawley în construc- țiunea căiel-ferate Ploescl-Predeal. s’a strecurat uă erdre de redacțiune comună ambelor acestor projecte, dicendu-se: „se „autorisa acoperirea acestei sume din îrn- „prumutul de 16 milidne;" în loc de a se dice : „peste suma împrumutului de 16 „milidne.“ Adunarea ia act de acesta și autorisă biuroul a rectifica aceste erori. Se citesce raportul comisiunel finan- ciare asupra projectulul de lege prin care se autorisă comuna urbei Galați a con- tracta un împrumut de 2,135,480 lei, 22 bani. După discuțiunea urmată ir pune la vot luarea în considerațiune. Listă de cheltuelile urmate din fondurile alocate plin budgetul pentru jondul laic de la Ianuarie a 14 Decembre 1816. a Creditele bud- getare anu- ale. Lei. Sumele cheltuite. 6 Lei. |B 1 Tratamentul personalului administrativ. 13,260 10453 30 2 Bursele elevilor.......... . 12,690 10 202 91 3 Pensiuni viagere ...... ... 9,204 8 404 4 Adjutdre de măritagifi ...... ... 1,762 56 --- --- 5 Adjutdre la biserici............■. 2,00o --- --- 6 Asigurarea caselor de la Chiajna....... 101 89 50 7 Reparația caselor de la Chiajna 500 --- --- 8 Imposite la moșia Chiajna ........ 1,500 5 620 80 9 Ponei era grădinel Gramont 200 202 64 10 Cheltueli de judecată ............ 1,000 2,890 10 11 Lefile servitorilor de la moșia Chiajna. . . 1,260 582 34 12 Lâfa îngrijitorului de la Gramont. 355 50 325 93 13 Parastase. . . 1 190 1,190 14 Cheltuieli neprevăzute --- --- 689 42 15 Cheltueli cu exploatarea moșier Chiajna . .. “ --- 3,029 7 45,023 6 43,680 1 ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARĂ PRELUNGITĂ. Sui ■■ : iu ședinței din 19 Martin, 1817. Ședința se deschide la 1 oră după a- miadte face rău. Și apoi, D-lor, să vedem < ecă asemenea măsuri ar fi conforme le- gel ? Legea ramură âre-care. Mal dicem și repet și astădl, în Germania și Austria sunt profesori care ’șl fac un curs, și cursuri de acelea mari într’un sin- gur semestru. Acâsta am dis nu ca să jus- tific lipsirea profesorilor dar ca să argu- mentes asupra ideel aceștia: că în învăță- mântul superior se caută nu atât esacta urmare a profesorilor la curs cât calitatea lor, că un profesor fiind nă somitate, uă ilustrațiune, pâte face în trei luni ceea ce un altul nu pâte face în nouă; și dăm de esemplu pe mal mulțl vestiți iluștri pro- fesori din Germania, și am curagiul să dic nume pentru care garantes, căci am avut fericirea să ascult și eti pe D. Filips eare făcea cursul de istoria dreptului și pleca din Berlin la Munich, D. Ahrens... D. Cogălniceanu. Pe sâma lui. D ministru al instrucțiunel publice. D. Ahrens făcea cursul de prima ordine, dreptul natural sati filosofia dreptului, era nn semestru în Berlin și altul în Gratz și Viena; și ast-fel studenții departe de a se întrista că n’ati avut de cât 6 luni pe D. Ahrens, socoti a ca un eveniment că au a- vut fericirea să asculte pe cutare profesor. Noi nu avem încă somități de calibrul acesta, dar în fine potrivit eu nivelul la care a ajuns învățământul nostru, orl-cnm nu trebue să ne înjosim penti acolo, avem și noi ilustrațiunl și nu cred că putem să procedăm cu ele într’un chip cum un sin- gur ministru care s’a succes de la 1864 penti la 1877 pe banca ministerului de culto, a procedat și a fost desaprobat. Este, D-lor, un ce însă care pote cam cu cuvânt de cât altele a îngrijit pe onor. D. Cogălniceanu, pa onor. D. Apostoleann și pâte pe mal mulțl onor. Senatori, este că mulțl din D-nil profesori, mal cu sâmă în timpii din urmă, afl intrat corp et âme în luptă politică; acâsta uâ văd și efl, este un fenomen, nn fenomen numiți’l constitu- țional, cultural, social, cum veți pofiti; este acesta fenomen, n’o tăgăduesc. Dâră dâcă credeți acâsta un inconvenient, un fenomen care luminâsă într’un mod că ar fi în detrimentul instrucțiunel geuera- țiunl, el bine! bine, voițl a ne indica, ane da măsurile ce trebue să luăm în cercul legel; căci a veni, încă odată ?i a re* comanda ministerului cultelor și instruc- MONITORUL UF1U1AL AL KoMĂNEt 23 Martie (4 Aprilie.) U ! țiuuet publice de a împărtăși mijlâcele a- :elea întrebuințate de un alt ministru și care an fost desaprobate de țâră cu onor. D. Goeălniceanu în cap. nu scifi. dâcă ar fi logic, demn, și potrivit cu sentimentul și cu caracterul, cu ideea a acestui onor. Se- nat. Las că eu n’aș putea face aedsta, de a sili pe profesorii cari sunt deputațl safi euatorl, prin declararea catedrelor vacan- te a se îatârce la catedrele lor, ddră nu cred că ar fi cel mal bun mijloc, care odată desaprobat de țâră s’ar mal putea reco- manda la aprobațiunea el. Cred că nu este de cât un singur mijloc ca remediu, pe filiera legală, la lacunele legel, a propune modificarea legel pe de- lă parte, dră pe de alta, a lua tdte măsu- ile cuviincidse — și sublinies aedstă vor- oă — măsuri cuviincidse—ca toți D-nil nrofesorl și dm Iași și din Bucurescl să ’șl facă datoria; căci mfi am asociat de la fnceput,cu onor. D. Cogălniceanu care ve ie cu ochi interesați, cu ochi îngrijațl lip- sirile și inconvenientele din conduita per- sonalului didactic; însă repet, cu măsuri cuviincidse. sunt în stare a o declara, eă voi face tot posibilul ea să punem pe cale pe acel cari nu ’șl fac datoria. Deră a împărtăși sistemul acela care este isbit, și care se face suplinitorul unei lacune din lege îu mod riguros, nu aș avea eura- giu. De aceea aș ruga pe onor. Senat de a veni la asemenea mijldce demne de carac- terul, de înalta funcțiune ce ’I a acordat ° instituția nea, și a împlini lacuna din lege. Iu cât privesce sentimentele profesori- lor că unii afi voit să împartă moșiile par- ticulare, au voit să împartă Vasluiul, că s’a manifestat idei da agrarism. Eu măr- turisesc că n’am vâdut nici una din acestea. Eu, după aceste băngl, sunt dator să pro- vestes, în facia Senatului, de asemenea a- legațiune. Nu cred ps un singur Român de înteligință, de inimă, pe un bun patriot — cum sunt și cum trebue să fie D-nil pro- esorl — capabil de a gândi, de a con- cepe ideea de comunism, de socialism, are nu frământă de cât societățile decă- zute, îmbătrânite, cum nu este societatea Română Acolo unde nu este proletariat, nn va fi vorba de comunism, acolo unde nu va fi jaful de la uă clasă la alta nu va fi socialism. N’am vâdut până astă dl și nu voifi vedea, sunt sigur, nici odată, comu- uismu și socialismu între Români și mal u sâmă între D-nil profesori, protestes îu contra acestei idei, (aplause) Deră se pâte ca unii profesori să aibă idei liberale, democratice, alții să fie mai constituționali, alții mai oligarhici, acâsta iste îu natura lucrurilor, și dâcă n’am ad- mite divergința de opiniuul acolo unde este focarul inteligenței, puțul luminel, - pol în întuneric, în clasele ignorante voim ă vedem diferință de opiniuni ? Așa dâră să ne felicităm că se ivesc diferite opini- înl pentru ca să se pâtă pune în lucrare acele care vor căpăta aprobarea țârei; dâră cu acâsta nu putem să atacăm un corp profesoral că tinde la agrarism și socialism 1 Rog dâră pe onor. Senat să bine voâscă a lua aceste arătări ale mele ca adevărata șituațiune a lucrurilor, și a vota în cunos- cință de causă. Voci. închiderea discuțiunel. — Se consultă Senatul dâcă sunt cinci care cer închiderea și se constată că sunt. D. vice-președinte, I. Ghica. D. Co- gălnicenu a cerut cuventul contra închi- derel discuțiunel, are cuventul. (Va urîna) 21 '9 Se trămite la comisiunea de indigenat, petițiunea D-lul Coman Muciu Urechiă. Se trămite la comisiunea însărcinată cu studiarea cestiunil arendașilor, petițiunea arendașilor Stitulul din județul Fălciu. Se comunică Adunării raportul comite- tului de del-gațl al secțiunelor asupra projectulul de lege prin care se cedâsă gratis județului Dâmbovița locul Statului situat în orașul Târgoviște. D. C. Fasea. V6 rog , domnule preșe- dinte, să bine-voiți a pune pentru astădl la ordinea cailei acest project de lege pen- tru că dâca se va mal întârzia, nu vom a- vea timp a’l vota, și ast-fel râmâne județul fără local. Adunarea decide a se pune acest project la ordinea 4>lel pentru astăzi. D. Furculescu. D-lor deputațl, sciț’ că acum uă lună am făcut mal multe in- terpelări, și abia doue am avut timp a le desvolta. Am dis atunci că acele interpe- lări aveau de object a arâta mi|lâcele de a se equilibra budgetul într’un mod rațio nabil, atât pentru present cât și pe viitor Peutru a demonstra acâsta , trebuia să iau mal multe fapte care s’afi succedat la noi și cu dosarele în mână, cu acte, să a- rât cum s’a procedat și de unde a prove- nit râul. Am arâtat deja într’un punct special, în ceea ce se atinge da banii Statului, că s’afi vițiat instituțiunile cele mal frumâse ale nâstre, din lipsă de sinceritate; căci, pre- cum sciți, țâra se compune din județe , și dâcajudețele se administrâsă râu, deca ele sunt lăsate pradă unor râi administra- tori, atunci negreșit că și țâra întrâgă tre- bue să morgă râu, negreșit că impositele Statului nu se pot incasa. Voiam să arăt că tâte guvernele câte s’afi succedat, în loc de a căuta să facă uă administrațiune bună și onestă, nu aveau alt în vedere de cât a se ține la putere cu orl-ce preț. Și acâsta nu numai sub guver- nul Catargiulul, dâr și sub alții; să inven- tafi felurimi de mijlâce pentru ca să se a- copere abus i! și âst-fel t unsecuența a fost că țâra a ajuns în starea unde e astăzi. Am adresat uă interpelare îa acest sens domnului Vernescu, câud era ministru de interne, și am voit să sciu dâca un mini- stru lib ral crede că aduce un bun servicifi țârei și desvoltănl instituțiunilor nâstre când vine a lua din Corpurile Legiuitâre deputațl și senatori ca să’l facă funcțio- nari al Statului. Der D. Vernes:u și-a dat demisiun a înainte de a’mi fi dat timpu ca să desvoltes interpelarea mea; și acum râ- mâne ca respunsul Gă ’l am de la actualul președinte al consiliului și ministru de interne, după ce’ml voifi desvolta interpe- larea, și ’I voiu arâta și alte cause care fac ca noi astăzi să stăm așa de râfi. Vâ rog, D-lor, să nu vâ impacientați, fiind-că, deși mauțin interpelarea mea și aș putea să cer în virtutea dreptului ce fie-care ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA Ședința de la 14 Martie, 1877. Președenția D- ui președinte C. A. Rosetti asistat de D-nii secretai! 1. Ca- rabiteseu, I. Lățescu și M. Burileanu. Ședința se deschide la 2 ore după a- miadl. Presențl 87 D-nl deputațl. Nu respund la apelul nominal o3, și a- nume; Bolnav : D. A. Holbau. In congediu : D-nil ’A. Gr. Bonachi, G. Dimitrescu, 0. Catargi, A. Celibidache, N. Cișman, P. Constantin, L Costin, D. Cozadini, Gr. Cozadini, D. Crăciuneseu, C. Fleva, A. Gheorghiu, I. lonescu, I. Mărza, G. Mi- clescu, G. Morțun, S. Rosetti, D. Sofronie, I. Sturdza, F. Aluneanuț 0. Climescu, M. Ghelmegeauu, A. Vizanti, I. Iurașcu. Fără arătare de motive: D-nii P. Arbore T. Bagdat, Gr. Beren- deiu, T. Boia, N. Bujorânu, Se. Călinescu, R. Campiniu . A. Candiano-Popescu, D. Castroian, N. Catargi, D. DonicT. M. Fe- reehide, Sc. Ferichide, G. Gamulea, D. Genescu, P. Ghica, T. loan, N. Locustea- nu, G. Magheru, G. Mârzescu, N. Hagi Nicola, S. Nicolau, G. Pruncu, G. Răde- scu, M. Rosetti, G. Rosnovanu, C. Șârec, E. Stătescu, A. Varnali, E. Vergatti, Sc. Pastia, G Tăcu, D. Lecca, C. A. Rosetti, E. Protopopescu Pache, N. Lupașeu. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se respinge demisiunea‘din mandatul de deputat a D-lul G. Gamulea. Se trămite la comisiunea de petițiuni, petițiunea D-lul G. Iurașcu și G. Busnea, a locuitorilor comunei Mâxineni, din ju- dețul Râmnicu-Sărat. și a locuitorilor co- munei FilipescI din județul Prahova, MONITORUL UF101AL AL ROMN1EI !3 Mareli (4 Aprilie) 16/ din noi m, ea sădesvoltes acâstă inter- pelare și să vă arăt tâte aeele cause din care stăm răii, dâr, vâdând cât de multe lucrări mal avem încă de făcut pentru ea să ajungem a regula finaneiele țărel, vă declar eă nu voesc să desvoltes astă-dl interpelarea mea, ci cer să se amâne pentru uă altă di. Cu tâte acestea ’ml permit să rog pe b ministru de interne să crâdă că nu voesc să uă amân la calendele grece, der că ’ml reserv uă altă di când sâ'I fac cunoscut a- eeste fapte mal în detalia, căci acesta este nă datorie imperiâsă pentru fie-care din noi, fiind-că almintrelea chiar uă Cameră care a fost liber alâsă pdte să devină mult mal servilă de cât Camera lui Catargiu, dâca ne vom pune noi între datorie și e- goism. D-lor, când să face uă Consituțiune tre- bue s i se iea măsuri ca tâte ușile și fe- restrile să se închidă tiraniei, ca să nu mal pâtă intra. Cu tâte acestea interpela- rea mea o amân pentru astă-dl, fiind-că nu voesc să abuses de timpul D-vâstră care este fârte scurt. Vin însă la două alte interpelări adre- sate D-lul ministru de justiție. Eu D-lor, pentru amândouă aceste in- terpelări am convenit cu D. ministru de justiție în mod amiabilj ca să le amân și D-sa ’mi-a promis să dea resultate satis- făcâtâre. Cu tâte acestea, voiu pune îna- intea D-vâstră un singur fapt: dosarul tribunalul de Teleorman de la 26 Maiu 1876. Sub Catargiu uă interpelare cam de felul acesteia a avut uă sârtă tristă. Pre- fectul de Teleorman care ’șl bătuse joc de cetățeni, găsesce de cuviință nu numai a achita pe culpabil, ba încă să se conda- mne pe advocatul acelor 13 locuitori la uă despăgubire de 1000 napoleoni U<1 voce. Cine era advocatul ? D. N. Fnrculescu Cine, n’avețl tre- buință să scițl . Eram eu avocaul. (ilari- tate). Der acest proces s’a căutat într’un mod turcesc, s’a înfățișat în absența mea. Uă voce. Și n’ati fost înaintați acel ju- decători ? D. N. Furculescu. sciu ; dâr ceia ce ssiti este că mulțl din el s’afl menținut de D. Ferichide. Judecătorul de instrucțiune 4ice că prevenițil sunt culpabili și dă or- donanță de urmărire. Pentru aceste sunt acte la dosar. Cu tâte acestea prevenițil să aquită. Rog pe D. ministru, care ’ml-a promis că se va interesa de acâstă afacere, să iea acte de cele ce avusel onâre sâ’t comunic, și se va c învinge că procurorul de acolo nu ’șl-a îndeplinit datoria. Nu e numai acâsta; mal este, D-lor, cestiunea de a sci ce s’a făcut de când s’a pus în aplicare legea de prestațiune, ce s’a făcut cn munca âmenilor, cu acest capital, care după calculul ce am făcut, să urca la cifra de 10 miliâne ? Cheltuitu- sa pentru județul Teleorman? Ou acte am să vâ probei), că acest capital a slujit nu- mai pentru a se face îmbunătățire pe la proprietățile acelora care susțiaâu guver- nul trecut, pentru ca să dea acelui guvern deputațl maniabili. Ou podul de la Ciolă- nesel s’a mâncat 16,000 franci S’a con- statat că s’a făcut un raport falș die ngi- ner și nu s’a făcut nimic. Când am reclamat s’a făcut uă anquefă, și dosarul acelei anquete abia alaltă-erl mi s’a adus de la Teleorman, și a trebuit să încred. nâptea ca să dafi aceste deslușiri. In acest interval s’a făcut uă cercetare la fața locului, s’a reclamat în contra ace- lor anquete, d.icându-se că nu este buuă ; și efl dic că nu este bună, căci nu a con- statat adevărul, șî acâsta uă mărturisesc însuși cel cari afl făcut anqueta, căci din causa greului timp ce a fost cu căderea zăpezii nu ne-am putur duce la Alexan- dria, la Turnu, la Olt, unde s’afl comis di- ferite abusurl. Voifl semnala alte abusurl, și a’șl fi ce- rut de la D-vâstră numirea unei anquete parlamentare, dâca nu ați fost așa degră- bițl. Iată cari sunt acele abusurl. Mal întâiti este abusul făcut cu ijil^ie județene, ca să se care de la moșia D-lul Chintescu 200 chile de grâfl de semânță de la diferite persâie la moșia D-lui Oo- țofenil, din Romanațl, și acâsta se pâte constatacu âmenilde la moșia Mavromati. Altabus. Pentru piața din Ruși-de-Vede, fiind-că să aflati pe dânsa multe lacuri, a pus pe țărani ca să nivelede, și pentru a- câstă lucrare să afectase uă sumă de 750 galbeni. El bine, s’afl mâncat banii și bie- ții âmeni afl râmas tot socotiți cu dilele județene. A trebuit ca un deal colosal să fie tăiat, și nenorocițil țărani să care la uă depărtare de 1500 pânâ la 2000 metre pâmântul care să tăia de acolo, fără des- păgubire, când seim că atunci când se fac lucrări de șosele pâmântul se aruncă ală- turi, și banii contribuabililor dm oraș aii intrat în punga streină. filt-ceva și mal mult este că s’afl făcut bxpropierl despre cari am reclamat la Ca targiu. Omenii sâracl ati fost expropnațl ca să’șl facă inginerul, brațul drept al lui Catargiu, un bulevard de la casa sa, car era afară din oraș pânâ în târg. S’a des- chis uă uliță nouă contra legii de expro- priațiune, s’afl tăiat case după placul săfl, lăsând pe drumuri uă mulțime de nenoro- ciți. Când mâ luptam în contra lui Catargiu mi s’a întâmplat să vâd uă femeie, venind și îngenuchind la mine ca să o scap de a- cea nenorocire, căci i se mal cerea din lo- cul săfl pentru facerea acelui bulevard încă duol stânjinl, după ce i se mal luase deja alțl patru. Cu șoseoa de la Ciobănesci-Roși, dâca vom examina dosarul, vom vedea că tra- seul el a fost în diferite rânduri aprobat și desaprobat, după cum se schimbați acel cari erau la putere. Cu acea sosea s’afl în- trebuințat 20 mii de dile județene de lu- cra pe direcțiunea Ruși-Nemților, unde trebuia să se efectueze după ultima apro- bare pedirecțiunea Ruși-Ciobănesci, câ a venit la putere I) Manciuleseu. Mal este de la Alexandria uă altă linie care este cea mal importantă, și nu s’a fă- cut pânâ adi. In loc să se facă după tra- seul aprobat de minister, pe bunul plac al inginerului și ca să favorisede alegerile, dupe cum se va constata cu martorii che- mați pentru despăgubire, căci procesul va fi la finele acestei luni; a pus 14 sate să lucreze în timp de două săptămâni și mal bine tăind un deal, și în urmă a schimbat traseul, ca să pâtă avea votul D-lor Pe- tresci; pentru ca, deca iar fi esecutat lu- crarea pe linia ce să fixase, ar fi trebuit să taie întrâgă moșia D-lul F. ndulescu care a fost procuror. Las la uă parte alte abusurl nenumărate cari s’ar putea constata ; însă tâte acestea sunt făcute de acel âmeni cari luptati în contra nâstră âmeni cari din nedibăcie eafl fost patronați de chiar guvernul de adi, de chiar D. Vernescu, voiti să vorbesc de D Manciuleseu, cari drept recunoseință a făcut D-lul Vernescu farsa aceia de la co- legiul III din Teleorman (ilaritate) Scițl prea bine farsa aceia, că s’a pus în con- tra protegiatulul D-lul Vernescu ca să se alâgă deputat declarând că a fost cea mal mare ingerință în alegeri. Uă voce. Cine ? D. N. Fnrcniesca ’L scițl cu toții, fără a vi’l mal spune D. Gr. Vnltnrescu. Luminedă-ne pe deplin, D. N. Fnrculescn. Mal bine a’țî face să vâ duceți la creditul fonciar safl alt unde va unde vâ aștâptă recompensa în- trerupere! D-vâstră. pic dâr că faptele sunt grave, râul nu să pâte vindeca de cât atunci când veți pedepsi pe culpabili. Dâca veți face ca Catargiu cruțând pe culpabili pentru dife- rite vederi, nu veți adjunge nici odată a moralisa acâstă țâră. Când denunț aceste abusurl cari s ati fă- cut chiar sub acest guvern ea și sub gu- vernul Catargiese , D-nil miniștri sunt datori să mâ asculte, căci acâsta este da- toria D-lor, âră nu să stea de vorbă. Și când D-nil miniștri, îu loc de a mâ as- culta cu atențiune, în loc de a răspunde, și în loc de a face enquetă și di a da în judecată pe cel culpabili D-lor din contră fac urechia surdă, cum dice francesul, prin acâsta vor descuragia ori-ce mimă Română, și nici odată nu vor adjunge să repare râul. Eră aceia cu mal pucin sen- timent de patriotism, în scepticismul în care ’I va aduce acâstă conduită, vor i)ice în prvința partidului liberal național ; A 2. Martie (4 Aprilie) 1877 M0N1T0RUL OFICIALAL ROMÂNIEI bătut vântul de când e pământul, și va bate vântul cât va fi pământul, și prin urmare se facem toți cn toții ceea ce s’a făcut pânâ acum, să facem morală de aceea co- modă care să servâscă interesele nâstre căci numai acest fel de morală pâte să e- siste în țâra acâsta. Eă nn cer de la D-nii miniștri de cât să ’șl facă datoria, să pedepsâscă pe cul- pabili să nu mal ție în funcțiuni âmenl imorali de sub regimul Catargifl, căci a- ceștia aii adus țâra la starea unde se află și o vor ruina și demoralisa cu desăvâr- șire. Când am dat în judecată pe Catargiu, D. lonescu fiind pe banca de deputat cjicea că nimic n’a fost îo țâra acâsta care să nu fie corupt de suflarea pestiferă a acelui regim, și dâca D. lom seu voesce să fie consecințe, n’are de cât să se uuâscă cu mine, ca să facem oa acea suflare pestiferă care a în- veninat corpul social al României să dis- pară din societatea Română pe cât se pâte, âră nu să se ție în funcțiuni înalte acel âmenl cari au luptat în contra nâstră, sub Catargiu, desorganisând totul. Eră dacă din contra voițl a fi toleranți, pentru dife- rite puncturl de vedere, către acel âmenî cari aă fost culpabili de atâtea fapte odi- âse, cari aă jefuit județul, și nu voițl a ’I urmări, și nu voițl enquete seriâse, atunci vina remâne pe D-nil miniștri, și pe D-nii deputațl cari n’aă voit să silâscă pe D-nii miniștri să 'șl facă datoria, și blestemele țârei vor cădea pe D-lor. D. N. Dimancea. Ba pe D-ta. D. N Furculescu. Eu nu am frică de acâsta, că vor cădea pe mine, căci țâra vede că sunt consciincios și consecințe cu mine, și când vede că este ceva vătămător pen- tru țâră, sunt cel ântâifl care faceți paradă de patriotism, să faceți parada în fapt, âră nu ca până astă- de aeum declar că mâ înscriu în fals în con- tra orl-cărel anchete care va descoperi alt- fel de ceea ce spun eă. Aș fi voit să vâ arât fapt cu fapt, și aș fi dorit să faceți uă anchetă parlamentară, prin care să dovediți că acestă Cameră este uă Cameră adevărat liberală, care are dor de inimă pentru interesele țârei; dâră fiind-că ijicețl că nu aveți timp, și fiind că gândesc că numai pe afirmațiunl nu vâ veți întemeia, de aceea cer ca cel pucin D. ministru să numâscă uă anchetă. D. Vernescu. Cer cuvântul în cestiune personală. D. N. Furculescu. Acum fiind-că văd că D. Vernescu a cerut cuvântul în ces- tiune personală, vâ voiu spune.... Uă voce. Renunță D. Vernescu. Voci. lartă-’l 1 iartă-’l¹ (Ilaritate ) Voci. Închiderea discuțiunel. D N. Fnrculescu. N’am terminat.... (Sgomot.) Am dis D-lul Vernescu și ’i repet că a fost pucin recunoscător acel domn cu o- casiunea manifestului de la colegiul III de la Teleorman, și pâte că D-sa nu scia ce s’a petrecut; dâră eu m’am dus și ’l-am spus ; ’l-am arătat de depeșa scrisă de D. Mănciulescu și subscrisă încă de alțl doul, îu care se râgă să numâscă pe D. Apos- tolescu prefect, și l’a numit. Ac-1 Aposto- lescu a fost dat afară mal ’nainte cu 11 ani tot de D. Vernescu ca incapabil. Am spus D-lul Vernescu că rău a făcut, am rugat pe D. Brătianu , am rugat și pe D. Chițu și mal cu sâmă pe D. Feriehide, 1111 care ’ml pare răfl că nu este aici, atât prin epistolă cât și personal, să ’l sfătuâscă.... D G. Chițu, ministru cultelor și in- strucținuel publice. Efl am făcut ce am putut. (Ilaritate.) D. N. Furculescu. Nu sciii ce al făcut, dâră eu scifl că ’mî-am făcut datoria. In tot timpul cât a durat alegerea cole giulul III făcută con’ra D-lul Vernescu, acel âmenl, Mănciulescu și eu Apostoles- eu, afl fost eel mal buni prietini, petre- când eu musica. O voce. Lăsațl D-le musiea, nu avem timp să ascultăm ast-fel de lucruri. (Sgomot.) Voci. Ordinea ^ilel. D. N Furculescu. Am voit numai să răspund D-lul Vernescu d’inainte.... Voci, lartă-’l; destul. D. N. Furcnleseu. Deca nu mă lăsațl să urmes, atunci intru îu detalie și vă pe- depsesc mal răfl. și pe D-vâstră și pe D-nii miniștri. (Ilaritate, sgomot) Pa cât timp mă veți tot întrerupe așa, voifl continua și nu voifl termina tâtă N ITOR UL (>FK HA I, --------------------.-------.----- PUBLICAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIU Rl JUDICIARE LIC1TAȚIUNI. ribunalul Ilfov, secția iii. D. I II Teodorache, bancher, domici- liat strada Lipscani No. 53. cesionarii D-nel PaulinaBraboveanu, în basa formulei esecutorie pusă pe actul de ipotecă lega- lisat de acest tribunal la No. 454 din 1874 a imobilelor din comuna Bucuresci, avere a D-lul Petre Alecsianu rentier, domici- liat în capitală, calea Mogoșâel hotelul Toroc. 1. Casele din calea Mogoșâel No. 180, sunt de zid cu două etaje, având sus două salâne și șâpte camere, antreu și galerie ios, un salon șâpte camere și pimniță. în- velite cu fer. grajd și șopron tot de zid învelit eu fer. Se învecinesce cu D. G. Mânu, cu Al. Palmuca și în față cu strada menționată. 2. Casele din strada Colțea No. 62, sunt de zid solid. învelite cu fer alb, compuse în total de 18 camere, grajd și șopron tot de zid, învelite cu fer, grădină și un pa- vilion de scânduri, curtea împrejmuită și pavată. Se învecinesce cu Madam Geanolu, eu D. dr Alecsian și în față cu strada enținniță. Asupra acestor imobile se află măMrele împrejurări ; 1 D.P. Alecsianu ₐ împrumutat cu lei m ui 50,000 de la D. jᵣ G. Alecsianu, cu ipotecă casele djn . rada Colțea, suburbia Botânu, No. 62, ., D. P. Alecsianu a garantat cu averea sa eijuestru ce a înființat D-lul Stavri Ghis- ?ânu p- lâfa D-lul Nicolae Trandafir până ?a concurența sumei de lei noul 97 și chel- ’uelf; 3. D. P. Alecsianu a ipotecat pen- iju suma de galbeni 1500, imobilul din Suburbia Botânu, strada Colțea No. 62 către D-na Anica Foca prin'actul No. 550 din 1871 și 4 D P. Alecsianu și 1. Martino- vicl afi garantat cu averea D-lor postul de casier ce afi ocupat D. Temistocli Barla până la suma de lei 23,160. Ce face dâră cunoscut în general, că a- ■o'ă licitație se va urma în pretoriul ace- stui tribunal, în (țioa de 20 Aprilie 1877, la 11 ore diminâță, având îu vedere că, toți acel cari ar pretinde verl-un drept de proprietate , usufruet, servitute , chirie, privilegia, ipotecă safi verl-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arete a tribunal înainte de (țioa fixată pentru ciiațiune, spre a ’șl arăta pretențiunile căci în cas contr rifi, t-rl-ce cere I se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 4,258. 1877, Martie 18. D. perceptor al colorel de Verde cu adresa Ne. 266 din 1874, în basa jurna- lului onor, consilifi de miniștri, No. 6, a cerut punerea în vânejâre cu licitație a ca- selor cu locul lor din comuna Bucuresci, Suburbia Spirea-Nouă, stradaCoriolan No. 13, avere a D-lul Petre Nicolae.de profesie liberă, domiciliat în aceste case. Aceste case sunt de gard, compuse diu două odăi și sală învelite cu și șiță. Se învecinesce cu Mihaifi Dumitru, cu Mihaifi Dulgherii și în față cu strada menționată. Asup-! acestui imobil nu se mal află altă împregiurare. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în dioa de 11 Iunie 1877, la 11 ore de diminâță, având în vedere că toți aceia cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usufruet, servitute, chirie, privilegii!, ipotecă safi verl-ce alt drept asupra imobilelor în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de 1 cari ar pretinde vre-un drept de pro- prietate, usufruct. servitute, chine, pri- vilegii, hipotecă sati orl-ce alt drept asu- pra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de (Jioa fixată pentru li- cilațiune, sprea’șl arâta preteițiunilâ, căci îu cas contrarie, veri ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 4,205. 1877, Martie 17 D. perceptor al cotorei ae Verde, prin adresa cu No. 97, din 1876, în basa jurnalului onor, consiliu de miniștri, Nof' 17, a cerul punerea în vânrjâre cu licitație a caselor cu locul ddr din comdiih ‘ Bucu- rescl, suburbea Sântul-Ștefan, strada Beh- sarie, N’o. 1’ a’vârea D-lul- Ispas 1. O&pă- țâuă, de profes’ie lilj’rN dornic ’; *' ’hiar îu. ele. Aceste case sunt de zid iupaiantă, com- puse din o cameră și tindă, cu cuhnie, în- velite cu șiță, curtea împrejmuită, se în- vecinesce cii Petre Zîdaruji cu Marin Stoi- ca și în faciă cu strada menționată Asupra acestui imobil nu se m ’ ⁿx altăîmprejurare. ' '• Se face dâră cunoscut în genetal eă' a- cestă licitație se va urma în pretoriul aces- tui-tribunal, în $ioa de 4 Iunie '1877, la orele 11 dimineța, având în vedere că toți acel cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau veri-ce alt drept a- suprâ imobilului în cestiune, să se pre- sinte la tribunal, mal înainte de sb e ‘ . mo jurnalul dresai ne complectai acea- ’ tribunal cu No. 4,239, s’a încuviințat punerea în venire cu licitație în preto- riul acestui tribunal imobilul următor; Cu aproximație trei stânjeni moșie, si- tuați în cătunul ibănesci, comuna Cucueți, pe care se află pământ lucrativ și pădure redie la.capete* se' înyecinesce la mâdă- ndpte cu' pământul fratelui sâu Sandu Mu- șurâie, Dumitru Starjciu, ia mârlă-rji'ârășl cu pământul fratelui Saudu Mușurâie,. la apus,cu moșia S£ca a Statului și la, răsâ- rit cil moșneni Albescî,¹¹ avere 'a- lui Ibn Stanciu „Mușurbje, din comuna Cucueți, r',£sș Vedia, Județul' Olt, și care se vinde fe’despăgubirea D-lul llie Mărgulescu, n djșa . cojnună, îndreptățit prin cartea ae judecată ’a judelui plășel Vedia cu No. 66, din 1875M* învestită cu . titlul âseâu- . * ff . tonu. Se publică dâră acâsta spre generala vunoscință a amatorilor ce vor voi să cum- pere espusul imobil, că licitațiunea se va țiue în pretoriul acestui tribunal, în dioa ⁴- 27 Iunie Viitor, la orele 10 de diminâță, Tot-d’uă-dată se somâsă ca toți aceia care ar pretinde ver-un drept de proprie- tate/ usufruct, servitute, chine, prWilegiă, hipotecă sau ver ce alt drept din cele pres- crise la ari 506, diu procedura civilă, să se presinte la acest tribunal, mal ’nainte de dioa ’lititațiuuel.spre a’șl arâta preten- țiunile , căci, în urmă ori ce cereri s’ar ivi. nu li se voi maî consider Se face cunoscut că, după căutările fă- cute registrelor de popriri de către D-nu membru suplimnle și grefier pe numele debitorului, espusul imobil nu sa găsit afectat la nici o sarcină poprilbre ; ' r No. 5,379'. 187? Martie 8 — Prin jurnalul dresat de complectul kcestul tribunal cu No. 5,445, s’a încuvi- ințat'punerea îu vândâre prin licitație; pa- tru pogâne pământ arabil din hotarul co muadl Priseca, plasa Mirjlocu, acest județ, ale căror vecinătăți sunt la răsărit cu Tă- Sase Crăciun, la medă-di cu Drăguțu Pa- ă, ia ap,us cu hotarul Dobrotineiu și la mâdă nbpte cu Stan Pârvu, avere a debi- toreiul Tănase Guță Sandu, din comuna Prisâca, care se vinde spre despăgubirea D-lul Marin Neeșu, din espusa comună, îndreptății prin cartea de judecată cu No. 152, din 1874, pronunțată de D. jude de pace al plășel Midlocu, învestită cu for- mula esecutorie ‘ Se publică dâră acâsta spre generala cu- noscința a amatorilor ₖce vor voi să cum- pere espusele imobile , că licitația se va ține în pretoriul acestui tribunal, în dioa de 21 Iunie viitor, la orele 10 de dimi- nâță. Tot-uă-dată se somâsă ca toți aceia care ar pretinde ver-un. drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegii!, ipo- tecă, sail ver-eeajt d/ept din cele pres- crișe la art. 506,; fia procedura civilă, să se presinte la acest tribunal, mal’nainte de dioa licitațiunel, spre a’șl arâta preten- țiunile ce vor fi având ; căci, în urmă, uu li se vor mal considera. Se avisâsă înșă, că dupecăutăule făcute registrelor de popriri, imobilele în Gestiu- ne nu s’a găsit afectate la nici uă poprirb. No. 3,345'⁶ ” " sh 1877,‘Martie’8. Prin jurnaiui dresat de.complectul a- .cestul tribunal,‘ No."427, ș’a înedviințat punerea îu vândâre prin licitație moșia D-lul Mihăiță-Plopânu, din hotarul comu- nei Crăciunei-de-bus , plasa Șerbănesci, acest județ, care se compune din 1207 stj„ ale cărui vecinătăți suni. spre răsărit bu moșia Statului Sâca Belciugala și cu druj mu Uil, la apus cu moșiile Isailbicâ , Co- mănenca și ale fraților Comănenil și Do- janca, a D-lui Tache Berendeîfi, la mâdă- di cu moșia RadomirescI, a D-lul Băico- ianu și la mâ(|ă-nâpte cu StoicănescI și moșia Statului Dănâsa, pe acâstă proprie- tate se află mal multe po2 de galbeni 1080-cătreD na Ana Burdb j No 54i . 877 Martie o — Prin jurnal _ . . . ' abestul-tribunal din 20 August’ 1876, s'a încuviințat punerea în vândâre cu licitație în pretoriul acestui tribunal,' uă prăvălie situată în Slatina, strada Lipscanii, com- puse, adică aparținând și prăvălia, 2 odăi și sală, pardosite cu scânduri și asupra tavau, în spatele prăvălii uă sală sati an-, trec, de desubt pivniță , cu galerie și uă cuhnie, învelite cu șiță, âră Jocul pe care se află este lungimea facia 2 stânjeni și 23 Martie (4 Aprilie) lor i dos asemenea, vecinătățile spre¹ mAdă- nApte cn strada Boiangiilor, spre măijă- ji cu strada Lipscani, spre rPs ărit cn prăvălia repausatuluT Luță Rădulescu și . apus cu prăvălia D-neT Luxandra An- gueliu , avere proprie a debitorului lAn Rădulescu, din Slatina, care se~vinde în despăgubirea D-luT Niță jC. Găbunia și Marin Petrescu, din Slatina, de bânif 'co- prinșl în actul ipotecar, legalisat de a- cest tribunal. No. 12'dih'1874 învestit cu formula esecutorie. Se publică dAfă acAsta rșpre'genera*la cum»scință, a amatorilor ce vor voi să cum- pere.espusul imo,bil, că flcitajiunea’se va ține în pretoriul acestui tribunal, în dioa 20 Iunie viitor, la orele 10 de.diminâță. Tot-uă-dată se somesă ca toți ac^ia cari ar pretinde’ Ver-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegia, ipo- tecă saă ver-ce alt drept din cele prescrise la art. 506, din procedura civilă, să se pre- sinte la acest tribunal, mal 'nainte de (jioa licitațiune!, spre a’șl arăta pretențiunile ce vor fi ;vAnd ; căci, în urmă ori ce cereri se vor mal ivi, nu li se vor mal considera. Se face cunoscut că, după căutările fă- cute registrelor de proprirl, s’a constatat: Elie Aogheliu și lAn Rădulescu, 2 pră- vălii cu'locu! lor din Slatina, cauțiune pentru suma de galbeni 1300 către lAn Tlain EleAși și alțl din, Bucureșcl, act Ie_- galisat ia No.'8 din ț8t2, Mwsa'ciț No. 563 din 1872 ; lAn Rădulescu uă prăvălie cu locul el din orașul Slatina ipotecă către Marin Pe’rescu și Niță 0. Găbunia, pentru împru- mutul de lei noul 6000 , act legalisat la No. 12 din 1874 No. 535-t ■ r, Martie Ș. "citațiuni .-V ' ■ ■” 'tribunalul Ilfov, secția II civilă. D. Toma Stănescu, al cărui domiciliu e necunoscut, după-cum seprobAsă din cer- tificatul urbei Oltenița la No.3109 și 75)6 din 1875, al comunei Rodovanu,.din dis- trictul IlR>v este ci’a't în (Ji.oa de 2” Iunie 1877, ora 11 dimineța, să se presin- le L. isesț tribunal^ spre înfă<^șarș₍cu D; na Anica StănAscfi, consArta sa pentru di- vorcifi căci, în pas conțrar, șe va resolva afa- cerea în lipsă, conform art. 148 pr civilă. No. 3374 18.77,'Martie 17. Tribrnalțl'Ilfov, ,s. • umeicială. Sunt convbcațț tQțlpredițbriî falimentu- lui El. Levinsohn , ca să se presinte în persAnăsati^rjn,procurator în regulă, în ■Jilele de 2, 4 și 5 Aprilie viitor, la sin- dicatul falimentului din strada Pânzaril, No. 8, de Ia, orele 10£ dimineța p^nfi la 4- p in. ,"cd originalele acte de creanță'și MuNiiOiiUL’uHLiAL Al. RoMĂNU copil după de ipre carea lor. No. 2919 '877, Martie ... Tribunalul Ilfov, secția I corecțională. Păun Slăvesou^v domiciliul ne^uu-.- cil, ■ te. cițaț c$, prevenit pentru înatrăb re de obiecte secuestrate a se presența la acest, tribunal, în Jioa 12 Aprilie ț877p căci, în cas contrar, se vă judeca în lipsăv No. 12,538 1877, Marti? 17. , • ■ r * — Marin NicoL-, cu domiciliul necu- noscut, este citat ca prevenit pentru bă- tae, ,a se presența la acest tribunal, în dU oa de 27 Aprîle 1877; căci-, în cas contrar, se va judeca în,lipsă. , No'. 12 500 1877 Martie 16. — Maria S: Asca, cu domiciliul ne- cunoscut, este citată ca prevenită pentru sperjur, a se presența la acest tribunal, în (Jioa de 5 Aprilie 1877; căci, în cas con- trariu, se va judeca în lipsă. No. 12,490ᵣ 1877, Martie 17. - Ștefan Radu,- precupeț.'cu domiciliul’ necunoscut, es^ citat ca prevenit pențru bătae. a se presența la acest tribunal, în dioa de 9 Aprilie 1877; căci, în cas eon- trarifi, se va judeca în lipsă. No. 12,484. 1877, Martie 16 — DobreVlad.cn domiciliul necunos- cut, este citat ca preveniț pentru furt’, a sc presența la ace,ț tribunal„îh dioa de 15 Aprilie 1877; căc în cas contraria »e,v^ judeca în lipsă. No. ¹⁰ 481 u i, Martie 16. — Ghiță Cojocarii , șj G. I. Pascuᵥ cu domiciliurile' necunoscute, șunt,citați ca prevenițî pentru bătae, a.se presența la acest tribunal, ᵣîⁿ 4î°a de 24 Maifi, 1877; căci, în cas contrarii^ se vajpdeca în dipsăA₍ • ; No. 11,176 877 Martie 8 pc r • t . — Dobre Ilrisl«. 1121$ ' 1877, M.nie 8 — Marcu Mihail, cu domiciliul necu- noscut, este citat ca prevenit pentru bă- tae, a se presenți la acest tribunal, în dioa 2117 24 Mai 877 fel. în pas- itrarifi, s< va judeca în lipsă , No. 11 224 1877, Martie 8. - lAn ier,. Ana. ... Fost i M Sișman, cu dornici!' ile necunoscu sunt qitațl^ca prevșnițb pentrufbățae; a se presentftja, ppest tr^unal, Jn, dioa de 24 Maifi 1877; căii în cas trariti, se or judeca în lipsă. N" 11242 . 1877,. Manie 8. - Tănase Nicolae M »teifilvan. Ilie ¹ - ,tre și Alexe Ba^iu,.cu domiciliurile necu- noscut. sunt chemați-la acest tribunal. în dioa. de 24 Maifi,1877, orele 1^ de dimi- nAță, spre a’fi cercetați ca prevenițî pentru furt, în proces eu Iv.au JMincu ; ₍cun And că nefiind următori, se vor judeca în lipsă. ₍. No. 11,249.,, i; ⁰"- Mprf ⁿ, ,ₐ Anghel Staicu. Qdisie Cutiu și llris- tu Mazgala, cu domiciliurile necunoscute, 'prevenițî pentru băiae, sunt citați la acAstă secție, pentru dioa de 25 Maifi 1877. spre 'înfățișare ;rîn'caS cohtrârifl, se Va ¹ Iva r-ocesțil în li"'’! No.¹11.061 877 Marti < uima Pârvu. cu aomiciliui necunos cut. prevenit pentru bătae este chemat la acest tribunal, pentrn di°a de 27 Maifi 1-77, spre înfățișare, la das contfl va judeca în lipsă No. 11.047. 1877, Martie s — loniță UngurAuu; sorvitoi., Cu uo- miciliul necunoscut, prevenit pentrn bătae, este chemat la acest tribunal, pențru dioa de 27-Maift 1877, spre înfățișare; la cas dontrarifi; 'se va resob v procesfil în lipsă. No. 11,039 1877. Martie 8. i , ■ i si. > c i I i । I si u । ■ — loniță Barbu. cu domiciliul necum..» cut,I este citat ca prevenit¹ pentru bătae, a se predenta la acest tribunal, în dioa'de 24Maifi 1877; căci în cat —J-*. șei» udeca în lipsă. No. 11,820 1877, Martie 12. Barbu II ., bucătar, cu < „iciliub necunoscut, este chemat la acest tribunal, în diua.de 3 Maifi 1877, sprma se cerceta ca preveniț pentru furt; cunoscând că, .de nu va fi următot, se va judeca’în lipsă. No. 11,905 1877, Martie 12. Marin Pesenu, servitor, cu, domicb- hui necunoscut, «ste citat ca prevenit pen- tru fjirt, a se presența la acest tribunal, îu dioa,de 12 Maiu 1877. căci în cas contra- ria se-va judeca îș Ițpsă. I No. ¹¹ 929.’' 1877, Martie U rp Maria de la Gruia,-, cu domiciliul uu^unoscnt, prevenită.pentru, bătae, eslp citată la acAstă secție, pentru diua de 30 2118 ONUOKKUL OFICIAL AL KUMAN1K1 23 Martie ț + Aprilie) ion MniO 1877, căci în cas gpntra^iă, se va judeca în lipsă. No. 11.482. 1877, Martie 10. Stanca Maria, cn domiciliul necu- noscut, cate citată ca prevenită pentru furt prin efracție, a se presenta la acest tribu- nal în (jioa de 19 Maiă 1877; ăcT, în cas contraria, se va judeca în lipsă. No. 11.488. 1877, Martie 10. — Petrache Rin Dorobanțu, cu domici- ul necunoscut, este citat ca prevenit pen- u rănire, a se presenta la acest tribunal, i (Jiua de 27 Maiii 1877, căci în cas con ariă, se va judeca în lipsă. No. U,49i. 1877. Martie 10. — Nicolae Ciobanu, cu domiciliul ne- cunoscut, este citat ca prevenit pentru o- mor, a se presenta la acest tribunal, în nefiind următor acestei citațiunl, se va con ! imna în lipsă, conform legel. No,J,457 1877, Martie 12. — D Niță Beneghiază, cu domiciliul ne- cunoscut, este citat prin acâsta una și sin- gură chemare~ca/în ; ti- n. . •.• »• .• ₜ lefind următor, »i jude ₜ ₍₁- , . |i poă onform leg; No. 5 136 ' . Tribunal ni Doțjin, cîvilo-corection i ctia I. 81 r-ufii * t‘ Procesul t de P.Ai- lusuioc contra D-lul ¹ ' șt cu domiciliul in u eru im un >- cut, pentrudaun i&Șî ea- ‘Yceta îndiiia ile24 Maifi 1877, t JVâsă printr’acâstn una și ’ ca, în arătata di, dimv>i\,.. pre- sento la tribnna Qolpu • preparat de îcfățișarecu dovedi și ătm ce v i fi având; cunoscând că nefiind temător se vă cerce'f i i' es ' i în Iii Să’I • nform legel. N ’592 187 ue 10 Tribunalul ila Teleorma In cornorimtuiea art. 237, ,din ouuu. comercial, sunt citați toți D:hil credi- torii al falitului lân Lepădescu, din Tur- nu, ca, în filele pe 4, 5 și 6 Aprilie viitor, ora 10 de diminâță, s8 se presinte în per- sână sâă prin procurator cu zapisele și do- cumentele ce vor avea, în sala acestui tribunal, spre a se cerceta și adeveri datoriile de D-nil sindici. No. 6362 1877 Martie 6. Tribuna-... de Vla^u,, D. Nicolae Bănescu, Lst major în ar- mată, fost îu Giurgiu, âră acum cu domi- ciliul necunosct, se citâsă printfacâstă singură chemare ca, în 4iua de 25 Aprilie viitor, la ora 10 diminâță, să vie la acest tribunal, spre a se înfățișa în procesul ce are cu Paulina Bănescu, pentru divorț cunoscând că la cas de nevenire. procesul se va resolva în lipsă, conform legii. No. 6379. 1877, Martie 11 P. Hristea Bragagiu, cu domicilii cunoscut, se citâsă ca, în dioa da 18 Maifi viitor, orelo 10 dimineța, să se presinte la acest tribunal ca inculpat în procesul de furtul unul cal; cunoscând că, în cas con- trariu, se va condamn: îu lipsăᵤ onfor legel. No. 1 527. 877, Ianuarie 21. D. Tudor 'J.„cionescu, cu domiciliu, necunoscut, se citâsă ca la 28 Maifi viitor la 10 ore diminâță, să vie la acest tribu- nal, spre a se înfățișa ca inculpat în pro- cesul pentru insultă și amenințare; cunos- 212 3NIT0RUL OFICIAL AL ROMANE’ 23 Mărie (4 Aprilie; l»/7 ând că, de nu va fi următor acestei cita- țiunl, se va aplica art. din procedură. No. 892. 1877, Ianuarie 15. —D. Ion Anghelescu, cu domiciliul ne- uuoscut, se citAsă ca la25 Maitt viitor, la 0 ore diminAță, să vie la acest tribunal, pre a se înfățfșa^ca inculpat în procesul entru sustragere de acte, cunoscând că, le nu va fi următor acestei citațiuni, se va aplica art. din procedură. No. 1.134. 1877, Ianuarie 18. D. NAcșiu Stan, din comuna Stănes- ci, se citAsă ca la 24 Maiu viitor,la 10 o- re diminAță, să vie ]a acesț tribunal, spre a se înfățișa ca inculpat în procesul pen- tru lovire; cunoscând că, de nu va fi urmă- tor aceste* citațiuni, qe aplica art. din procedura No. 1 289 ; -77, lanuarje. V . . M.anq» l ied-1. lin cetina 8’.. nesci, se citAsă ca, la 24 Maifi viitor, la 10 diminAță, să vie la acest trihupal, spre a se înfățișa ca inculpat în procesul pen- tru lovire; cunoscând că, de nu va fi urmă- tor acestei citațiuni, se va aplică art. din procedură. No. 1,290. 1877, Ianuarie 19. Judecătoria dc pace a Urbeî-Giurg • și plășT Marginea. D. Ignat Sirilio, cu domiciliul necu- noscut, se citAsă pentru 4iua de 4 Apjilie 1877, ora 10 de diminAță, a se presenta la acestă judecătărie, ca, inculpat pentru insultă; considerând că în/cas de neve- nire se vâ resolva procesul în lipsă, con- form legel. No. 1058. 1877 Martie .16 CITAȚIUNI DE HOTĂRNICII. in puterea autorisațiel D-lul prim-pre țedinte al onor, tribunal Ilfov , secția 1, No. 10,322, din 7 Martie cu?A ,t. eliberată pentru hotărnirea moșiei StăncAsca, Or- fioia și Vaka-Petri, din raionul comunei Urlați, plasa Cricovu , județul Prahova, proprietate a D-lul A. P. Savopolu, sunt chemați toți vocini-rficjașl cunoscuți anume: D-nil Emani >il Protopopescu Paclre, lor- gu Porumbari, Alecu Gheorghiu Buch- rescAnu, loniță Bărbulescu, Preotu Gheor- ghe din Urlați, Panait Ghioca, numit și Onjescu, prâduJi și toți necunoseuți cn vre un interes teal *satt’ personal la* di sa operație, de a veni la 13 Iunie viitor, la fața locului cil tdte Actele satt alte meblîgațiuni rulalef'iibgi 74 50 * tomeșvar 72 25 transilh 71 50 ₜ 'croaU fehet Argint în mărfufl. . - 107 10 Ducatul ... 5 72 Napoleonul.'^P* . 9 70¹/, Marc 100 . . 59 50 23 M (4 Aprilie) 18'. MfURUl briClAL AL Kt-MANlLl 2121 ADUNAREA GENERAU A PROPRIETARILOR ASOCIATI SOCIETĂȚI'D⁶’ credit funciar roman B KOI? o- ,> . ‘ ' I. ¹ Ședința de Dumineca^ 25 (l%i Martie 18H1 feedință 33 deschis prin apelul nominal ficui de D-tiu pi ședințe al consiliului de administrațiuue. La apelul dominai iu răspuns 84 proprietar oâiaV sau pentru dânși sati prin procuratori. Acești 84 proprietari asociațl presențl, represintă'un capital împrumutat do 10.fl85.083. lei D-nu președinte a declarat Adunarea generală de constituit , și a chemat pe D-nil Petru Opran și Panait Filiti, ca scrută- tori. âră p Anton Carp r Petre Pt Christopolu, j ca secretari. * După citirea de către D-nu președinte a raportului consili u' de administrațiune, Adunarea decide în unanimitate i. • ‘ " 4¹’ ₒ\ Vfc. dunarea generala, esaminend uuudicele icgistrele șt soco- telele Prime?-Societăți de Credit funciar Român din Bucuresci, pentru esercițiul 1876 și, constatând regularitatea eu care sunt ținute, concordanța între dânsele și bilanțul presintat adunărei generale, precum și ținerea tutulor‘seriptelor în curent, a în cuviințat socotelele și a dat descărcare asupra lor. Tot uă dată adunarea generală esprimă reeunoscința sa consiliului de ad- ministrațiune, D-lul comisar al guvernului, D-lor, director, sub-director, advoeațl, ingineri, comptabil, casier, pentru re- gulata și eoseiineiâsa administrare a societății, și dă tâtă lauda pentru- zelul tutulor împiegaților administrațiunel II. Adunarea generală votâsă budgetul anului 1'877, precum armesă: Mărci de presența 6,000 1. u. Apuntamente.................................. 141,600 „ Furnituri de cancelarie 5,000 „ Imprimate .... 3,000 „ încălzit și iluminat 3",000 „ închirierea localului.......................... 4,410 „ Postă și telegraf . . 'P'-?⁴'? . ■. . . 1,500 ᵣ Publicațiuni ........................... • 3,000 Interese la sumele⁴ dHtdrite la casa de depu neri și consemnațjni . .' . 'A’lSțOO Cheltuell generale............................. 3,000 „ Paragraf estraordinar și suplimentar 2,000 „ 187 510 1. n. Adunarea generală aprobă mesurile luate de consiliul de administrațiune pentru clădirea localului administrațiunel și a- loeeasă pentru mobiliarul noului local 30,000 lei. IV. . Adunarea generală, considerând demisiunea D-lul Mita I Xantho, de membru al consiliului de administrațiune, ca cădi la sorți, a tras la sorți încă ui membru, pe I»-nu Brătianu lân Voturi esprimate • 2 j.i i, ... ------- . - —' . 50 ---A . ■ '.OU 1. ■ . .. " •ase i rămase ie pl-ui îr 24 : '<7 sunt de 34.705- lei. Cursul mediu ai scrisurilor funciare în anul 1876 a fust de 76 17% cursul cel mal de jos a fost în Decembre d,e65%%, cel mal urcat este notat în Martie de 83 % Valârea cupâuelor de dobândi semestrța pe anii 1874, 875 și 1876. este 4,305,724 Ișl ¹ bani, din c s’a plă tit penă la 31 Decernum 1876, 3,370,647 lei, rău,».ud u-plă- tite, riind ci uu sa presinta! 935’077 lei 50 bani Cupâuele rămase de plată în sâra de 2 artie 1877, sunt de lei 233.198 Capitalul social la 31 Decembre 1876 este de 736,500, lei îa scrisuri __eia.re‘ și 434 lei îj mei ■ Capitalul de reservă ar trebui să fie de 92,614 lei 25 bani, adică reținerea %% asupra 37,045,700 lei, împrumuturi rt lisate. La 3 Dece re 1876 el este de 4 500 lei în scrisuri fun- ciare și de 25,781 lei 50 bani în numerar, căci, conform votu- lui adunărei generale din sesiunea anului 1875, s’a vărsat la casa de depuneri și consemnațiunl. în comotill datoriei nâstre. 62 332 lei 75 bani. Bucățile de scrisuri funciare emise până la 31 Decembre 1876, sunt în număr de 67,627, pentru uă valâre de 37 045.7 00 lei. Din aceste scrisuri funciare sunt scâse din circulațiune 2,815 bucăți în suină de 1,011.333 lei 50 bani. . Cheltuelile.de administrațiune ale direcțiunel diu uucurese’ și ale agenției din Iași, pe. anul 1876 sunt de 188,554 lei t ' bani, din care 173,783 lei 54 bani, cheltuell budgetare și 14,770 lei 74 banl; cheltuell care se ragulâsă prin compturi pentru amortisarea mobiliarului, și cheltuell mărunte ale cl.ă- direl localului, și prin plata procentelor sumelor ce datorim casei de depuneri și consemnațiunl, Asupra budgetului de cheltuell votat de adunarea generală a anului 1875, adminis- trațiunea soeietățel a făcut uă economie de 31,016 lei 46 bani, adică 15, 20 %. Ordinea do dl a adunari-I generală este urrarmătâre I. Raportql consiliului, de aduținistrațiune asup - s rel soeietățel. II. Socoieieie administrațiune III Budgetul, .pe anul 1877. Clădirea localului este fârte înaintată. Ea va costa pe soci- etate 339 364 |eL din care 279,606 lei. lucrările intreprimj ’ torului Mar lonola, și 59,738 lei lucrări a ae face în reg :. Din acestă sumă s a și plătit pene la 31 Decembre 1876. lei 158,980 bani 65, rămâind încă de plată 181,883, lei 35 bani. In tâmna anului curent localul va fi terminat și administra- țiunea se va muta într’ânsul. Este de nevoe a se aloca acum uă sumă necesarie pentru instalare și mobiliar. IV. Suma ce trebue a se cheltui pentru mobiliar și insta- larea în noul local al sociețățel. V. Tragerea la sorți și alegerea a 2 membri al cc: Jiului de admini țiune pentru 4 ani cu înceț , dg rie 1878.,, , Pre: ntej liulul de adminisl . une lim hil ,. V jee-preșeainte G. Gr. Caniac' ' 000 8 Membrii, 'rătianu lăn,Ghica don Rost Teodor Dimitr nti Procopie, Xantho Mihail , Dl liyUXlllxIJliX, pi'wiun lumiCia apariuiiieiiic, pfU- vâlie si localul ce ocupa Banca de Bucuresci* în pa- laim „Da Ja , precum și in apartament în fosta cbsă Resch din ața teatrului național, In foi nv,diuni la directiv «ea șoseta ti Dacia* V *