No b-> •Tn numCr 25 b '"V ■ MONITORUL OFICIA! KOMANIEI i» a' ;h. , ABONAMENTUL 'H, TREI-piOI țl șiSB; șina LUNI, M IJM (intăiă Ianuarie și ânUifi Iulie ANUN0IUR1LE: LINIA DR TBRI-PECI L1JEBE TREI-DROI BANI (inserarea 11-a și mal departe, 20 1 Prețul unei publicații judiciare, pănă la cincI-ȘecI linii, cinei iei; ără maî mare de cinol-ijee! linii, fiece lei I «tr#da TOXSECȚ’XVMJE A : Germană, curtea Șerban-Vodă ncrlsortle nefrancate se refus’i nserțil și leclatne, 60 b. linia inserarea Il-a și mal departe, 30 bani Amuneiiu'ile se primesc și ou anul SUMAR 1 ARTEA OFICIALA.— yiinistoiu afacerilor trăine : Raportul D-luî ministru al afacerilor străine către M. S. Domnitorul și declarațiunea la convențiunea comercială. Ministerul de finance: Decrete. Ministerul de interne: Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Domni 1. — Decret.— Prescurtări de decrete. Ministerul cultelor instrucți ᵣMice: Decret. PARTEA NEOFICIALA.— Crouica —Depeșl telegrafice. —Buletin esterior.— Sumarul ședin- ței Adunărei deputaților de la 18 Martie.—< Con- tinuarea ședinței Senatului de la 2 Februarie.— Continuarea Ședinței Adunărei deputaților de Ia 12 Mai • — Știri din intr Anunciurl ministeriale. PARTEA OF TOTALĂ București, 21 Ma. tie Iflil INISTERUL AFACERILOR STRĂINE ivapvnui i>-iui ministru ui ai. e nur sira- e către' M. S. Domnitorul. «Se parobă jgft ₍,.' CA ROI Prea Înălțate Dâmnt In (Jioa da 8 Martie curent, sul nna- tul a preschimbat cn D agent și consul general al Belgiei arangiamentul provi- soriți , făcut Ia Bruxelles la 2 Martie icer- nând regularea relațiunilor comerciale în- tre România și Belgia, pene la încheerea .ratatului d- comerciti, pentrn care guver- nul Majestâțel Sale Regelui Belgilor a făcut formală declarațiune guvernului Mă- riei Vttstre, și viG, Prea înălțate D6mne, cu c..^. profund respect, a Vă ruga să₍ Prince Charles de Roumame et le bine-voițl a mă autorisa să public și acest gouvernement de Sa Majeste 1 Em- act prin Monitorul oficial, așa precum s’a făcut și cu cele-alte acte de asemenea na- tură. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate D6mne , Al Măriei Vdstre t rea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat » 1 -departamentul afacerilor ₜ. trăine, N- AVllCovU. DECLARATION. - Le gouvernement de Son Altesse le Prince Charles de Roumanie et legou- vernement de Sa Majeste le Roi des Belges desirant regler provisoirement les relations entre les deux pays, pen- dant la periode de Wmps necessaire pour la negociation etconclusion d’une convention de commerce, les soușsig- n6s, dument autorises â cet eflet. sont convenus des dispositions suivant: Les produits d’origine ou de prove- nance roumaine qui seront importes en Belgique et les produits d’origine’ ou de provenance belge qui seront im- portes en Roumanie, sei'ont respecti- vement soumis, quant aux droits (Tim- portation, d’exportation, de transit, quant â la reexportation, au courtage, A l’entrepot, aux droits locaux et quant aux formalites douanieres, au mâme traitement que les produits de la na- tion la plus favorisei Le gouvernement ue 0011 Aitessi pereur d Autriche, Roi de llongrie etant convenus de s’assurer certains avantages sp^ciaux pour lechange et la circulation des produits des dis- tricts limitrophes, ces avantages ne seront pas r^clames par la Belgique S’il n’est expressement renouvele, le prdsent arrangement provisoire ce sera le 12 Mai (30 Avril) 1877. En foi de quoi, les soussignes ont iresse la presente declaration en dou- ț ble expedition et y ont appose Ic seca le leurs armes. Fait ă Bucharest, le 8 (20)' Marș 1877, et â Bruxelles, le 14 Marș 1877 (L. S.) (signâ) N. lonescu P,. S.) (signâ) C-te D’Aspreivr t- Lyndc» TraducțiUne Română IECLARAȚIUE. ■ Guv< nul Inălțimel SalĂ Prințului ( )1 al României și guvernul Majestățel Sale Regelui Belgilor, dorind a regula îo mo provisorifi relațiunile între ambele țerl, pe timpul necesar, pentru negocierea și îu cheei.a unei eonvențiunf de comercitt,; 1:: semnațil, autorisațl în regulă pentru aces stârșit, s’att învoit asupra următdrelor dis posițiunl: Productele de origină satt de provenind română cari vor fi importate în Belgia, ș productele de origină satt de proveninț; belgiană, cari vor fi importate în Românii, vor fi reciproc supuse, în ceea ce privesce drepturile de importațiun le exporia- une, de transit, în ceea ce privesce rees- 20tjt MONITORUL OrlCiAL AL Ku MANIE” 22 Mame o Aprilie; i87< Acestă lege ș’a votat de Senat, .in ședința de la 8 Martie 1877 ,! si;s’a adoptat cu majoritate de 37 voturi, contra 2 p. Președinte, Ion Uliicr (L S. S ) Secretar, D A. Rașcan. Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința de la 14 Martie 1877 , și s’a adoptat cu majoritate de 60 voturi, contra a 2, fiind și 2 ab- țineri Președinte, O A. Rosetti. (L S. A. D.) Secretar, 1. Carabatescu. Facem cunoscut și ordonăm ca cele de faciă, investite cu sigiliul Statului și trecute în Monitorul oficial, să fie cunoscute în genere; eră miniștrii Nos- tril secretari de Stat la departamentele de finance și justiție sunt însărcinați cu esecutarea și promulgarea acestui ! decret. Dat în Bucuresci, la 18 Martie 1877 CAROL. (L. S. St.) Ministru secretar de Ministru secretar de Stat la departamentul Stat ad-interim la depar- de justiție,, mentul de finance, 1. Câmpindnn. L 0. Brătiann. portațiuuea, ciuiagiul, întreposilul, mof- turile locale și în ceea ce privesce forma- litățile vamale, la acelaș tratament ca și produ lele națiuneî celei mal favorisate. Guvernul Inălțimel Sale Prințului Ca- rol al României și guvernul Majestățel Sale Imperatorolul Austriei, Rege al Un- gariei, îuvoindu-so de a’șl asigura 6re-carl avantage speciale pentru schimbul și cir- culațiunea productelor din districtele li- mitrofe, aceste avantage nu vor fi recla- mate de Belgia. Presentul arangiament provisoriu, dâcă nu va fi reînoit formal, va înceta la 12 Mal (30 Aprilie) 1877. Drept care, sub-semnap Aî alcătuit d®- clafațiunea de faciă în dublu esemplar și in pus pcdenr 'îgiliul armelor lor. Făcută la Bucuresci, la 8 (20) Martie 1877, și la Bruxelles, la 14 Mar 1877. JINISTERUL FINANCELOR. CAROL I b. Prin grația lui DnmnetJyQ și voința na- jonală, Domn al Românilor, ; ₗț : Ia toți de fceiă și viitori, sat. caic , vedend raportul ministrului Nostru secretar de Stat ad-interim la depar- tamentul financelor și președinte al consiliului, Na. 6,411, pe lăngă care Ni se supune spre sancțiune legea pentru perceperea în profitul Statului a unui drept proporțional de 15 % a- supra biletelor de persone pentru li- niile ferate romanț votată de Corpu- *ile Legiuitore; In virtutea art. 93 din Constituțiune Am sancționat si sancționăm. \m promulgat și promulgă.-: e-.ir- mesă ■: T E G E rentru sporirea prețului biletelor călătorilor pe liniile de căi ferate române. Art I. Călătorii pe tote liniile de căi ferate române vor plăti 15 la sută peste prețul actual al biletelor. Art. II. Guvernul este autorisat a regula acestă sporire prin înțelegere cu administrațiunile căilor ferate Art III. Acestă lege se va pune în lucrare 15 dile de la promulgarea el. CAROL I, Plin grația lui Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate ; Vedend raportul ministrului Nos- tru secretar de Stat ad-interim la de- partamentul financelor și președinte al consiliului, cu No. 6,412, pe lengă care Ni se supune spre sancțiune le- gea pentru perceperea venitului din amendl judecătorescl votată de Cor- purile Legiuitore; In virtutea art 93 din Constitu- țiune , Am sancționat și sancționăm: Am promulgat și promulgăm ce ur- ni esă LEGE pentru ,-reeperea venitului d di judecătorescl Art. I. Pentru perceperea venitului din amendl judecătorescl se acordă ca- sierilor generali de județe uă remisă de, 10 % asupra sumelor ce se voi in- casa la tesaur din aceste venituri; eră pentru sumele ce șe vor incasa din rămășițele anilor precedențl, li se a- cordă uă remisă de 15 °/₀. Remisele se vor împărți pe din duoe între casieri și împlinitori. Art 11 Vor perde însă dreptul la a- cestă remisă casierii cari vor incasa mal pucin de cât a 10-a parte din a- memiile judecătorescl cu cari au fost debitați în anul precedent. Acestă lega s a votat de Adunarea deputaților, în ședința de la 1 Martie 1877, și s’a adoptat cu majoritate de 50 voturi, contra 16. Președinte, 0. A. Rosetti . (L. S. A. D.) Secretar, 7. Buye: Acestă lege s’a votat de Senar, iu ședința de la 12 Martie, anul 1877 . și s’a adoptat cu majoritatea de 25 voturi, contra a 9. Vicepreședinte, M. Cogălnicear (L. S. S.j Secretar A. \egru( Facem cunoscut și ordonăm ca cele de faciă învestite, cu sigiliul Statului și trecute în Monitorul oficial^ să fie cunoscute în genere;-eră miniștrii No- ștri secretari de Stat la departamentul financelor și justiției sunt însărcinați cu esecutarea și publicarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 18 Martie 1877 CAROL (L. S. St.) Ministru secretar de Ministru secretai Stat la departamentul Stat ad-interim lade- justițieT, parlamentul financelor, I. Câmpinănu. I C. Brătianu. No. 631. MINISTERUL DE INTERNE. Raportul D-lul ministru de interne către ", S. Domnitorul. ÎNALTA RESOLUȚIE «Să se publice prin Monăon «CAROL.« Prea înălțate Dâno- Acum când consiliurile județele. ᵥ. aă terminat lucrările lor din sesiunea ordi- nară a anului trecut, subscrisul vine < Mai tio (3 Aprile) 1877 K0NJT0KUL OFICIAL AL ROMANL'l 2061 profund respect a supune MLiel-Vâst.^ resultatul acelor lucrări. Consiliurile, întruninduse L epoca cxa U de lege în sesiunea ordinară , lucrarea principală ce aveați a face, era votarea budgetelor pe anul curent. Pe când dec sele se afhfi în acâstă operațiune, minis-' ferul s a \&iut nevoit a solicita de la Mă- ria-Vâstră disolvarea acelor de Gorjfi, Te- leorman, Busău , Cahul și Bolgrad, fiind că numai puteau lucra, din causa neînțe- legerilor dintre D-nil membrii. Uă întâr- ziere în aprobarea budgetelor acestor ju- dețe trebuia să urmese neapărat; colegiu- rile electorale aii fost convocate, spre a a- lege noul membri, și apoi consiliurile spre a șe ocupa cu votarea budgetelor și resol- varea tutulor cestiunelor remase din tre- cuta sesiune ordinară. Astăzi budgetele sunt aprobate , afară de acela de Bolgrad și Busâu, cu care se ocupă consiliurile. Veniturile anului curent, prev^Zute prin budgete, nu trec peste două decimi jude- țene ; singurul județ Roman are prevăZute treî-Zesiml, eră județul Ilfov una. Consiliurile, după ce aii prevăZut cheF tuelile obligatorii ce legea pune în sarci- na lor, a întrebuințat prisosul în cheltuell facultative Aceste cheltuell, în general , n’aii alt object de cât instrucțiunea publi- că. Ast-fel sa alocat sumo pentru întreți- nerea sau înființarea de gimnasil, scdle de meserii și trămitere do tineri în strcinăta- te pentru studiarea sciințelor esacte. Mi nisterul văZând cu mulțumire aceste ten- dințe spre progres , n a propus Măriei Vdstre , cu ocasia aprobărel budgetelor nici uă n odificațiune, reducere sau su ri mare, de cât atunci câul s’a creil'^ ■ Ine informat că prevederile r>” eraii tocmai nemerite. Luciarea șoselelor cu Zile de prestațiu- ne, fiind suspendată, și legea care se află în desbaterea Corpurilor Legiuitdro, nepu- tându-se prevedea când se va vota și pu- ne în aplicare, consiliurile județene aii prevăZut prin budgetele lor pentru anul curent, în general, pe cât le-a fost prin putință, miZIdcele de întreținere și repa rare numai a șoselelor esistente. După terminarea lucrărilor sesiunel or- dinare, consiliurile, potrivit dreptului ce aii după lege, aii esprimat și dorințe pri vifâre la îmbunătățiri locale și care urmâ să a face objectul unor anume legi. Voiri studia, Prei Înălțate Ddmne, acea te dorințe, și pe acele ee vor .fi realisabi ■ le mă voifi sili, prin înțelegere și cn co legi mei, ale realisa Acesta fiind resultatul lucrărilor consi- liilor (udețene din trecuta sesiune ordina- ră, subscrisul vine, cu profund respect, a ; ’l supune la cunoscința Măriei-Vdstre și a ruga pe înălțimea-Vdstră , ca să bine-vo- âscă a încuviința publicarea presentuluî raport prin Monitor, conform art 67 din legea consiliilor județene. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Ddmne, Al Măriei Vdstre. Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. c. Brătianu. No. 4 738. 1877 Martie 12. CAROL I Prin grația lui DumneZefi și voința na- țională, Domu al Românilor. La lefi de faciă și viitori, sănătate'. Asupra raportului ministrului Nos- ițu secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 5,996, Vădend jurnalul consiliului miniș- trilor No. 4, de la 14 ale curentei; Pe temeiul art 1 diu legea maxi- mului taxelor comunale. Am decretat și decretăm Art. I. Comunele rurale Borogani și Enicheoiu , din județul Cahul, sunt autorisate a percepe taxele coprinse în anexata listă visată de consiliul nu 'mstiilor. Art. II. Ministru, Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. D iț în Bucuresci, la 17 Martie 1877 u CARO!.. Ministru secretar de Sta la departamentul le interne. I. I Ikătiann. o. 61 Listă de taxele propuse după legea maximu- lui de comunele rurale Borogani și Enicheoiu din județul Cahul Comuna Bc/Ogani Lei B. 13 de la vadra de vin nou sati vechi u ee se va consuma la cârcimile și stabilimentele de comerț, peste tara esistentă de 37 bani, âră în tolaj 50 bani. Iu de vadra spirt și rachiu de ori- ce natură, pentru (ie care grad, după Mcoolmetru lui Vagner la LM B iOaiEpratura de 14 grade, desnin- țâudu-se vechea t xă 17 de la un estract după un act de nascere, peste taxa esistentă de 83 bani, âră în total 1 lefi. Acâstă taxă se va percepe numai când se vor cero asemenea acte. Iu de Ia un bilet pentru vândârea li- nei vite, peste taxa esistentă do 37 bani, âr în total 50 bani. Comuna Enicheoiu. — 13 de la vadra vin nou sar vechili ce seva consuma numai la cârcimile și stabilimentele de comerț, peste taxa esistentă de 37 bani, âră in total 50 bani. iv de la vadra spirt și rachiu de ori- ce natură pentru fie-care grad, după alcoolmetru lui Vagner h temperatura de 14 grade, desfiin- țându-se vechea taxă. 17 de la im estract după un act de nascere, peste taxa esistentă de 83 bani, âră în total uu lefi. ^2 — idem de la un estract do căsătorie desființându-se vechea taxă. 1 — pentru un bilet de identitate, des ființându-se vechea taxă. Aceste trei taxe de mal sus se vor percepe numai câud se vor cere a- semenea acte. — 13 de la un bilet pentru venZârea unei vite, peste taxa esistentă de 37 bani, âră în total 50 banr — 50 de la vadra gaz. Prin decretul cu No. 620, de la 17 Martie curent, după propunerea făcu- tă prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne. D. C. Atanasiu este numit sub-comi- sar clasa I, la despărțirea VII din cu- lorea de Albastru din capitală, în Io cui T)-luI A Dănescu Prin înaltul decret eu iw. 632 din 18 Martie 1877, după propunerea făcută prin raport de același I). minis tru, sunt numiți D. Dimiirie Popeseu, olicier al sei genților de di la culorea de Albastru din capitală, in locul D-luT Mihail Zio tescu, transferat. D. 1 lonescu, sub-comisar clasa I la despărțirea IU, din culorea de Gal ben din Capitală, în locul D-lin N Gabnlescu Prin înaltul decret cu No 638, 18 Martie 1877, după propunerea . - 206 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI (22 Martie (3 >rilie) 1877 cută prin raport de acelaș D. ministru, D. Dimitrie Călinescu, fost locotenent în armată, < ste numit polițaiu al ora- șului Galați, în locul D-lui C. Nuțescu INISTERUL CULTELO < Șl AL IN STRUCȚIUNEÎ PUBLICE. CAROL I Prin gracia lui Dumnezeu și voința na- ționale, Domn al Românilor La toți de faciă și viitori, sănttate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul cultelor si al instrucțiunel publice, sub No. 2,628. Am decretat si decretăm Art. 1. Sunt numiți, cu începere de ia 1 Martie, ca revisor!școlari de dis- tricte : D. N. Filipide. pentru districtele Doro- hoiu și BotoșarI D. Victor Doga.u , pent : districtele Sucâva și Nemțu. D. C. Costisdnu, peutru districtele Ro- aan și Bacău. D. N. I. Badenschy , pentru districtele Covurluiu, Ismail și Bolgrad. D. Anton Boruzescu, pentru districtele Tutova și Tecuciu. D. Emil Hălăceanu , pentru districtele Putna și R -Sărat. D. G Gavrilescu, pentru districtele Prahova și Busfu. D. D. Stăncescu, pentru districtele Me- hedinți și Gorjiu. D> B. Popescu, pentru districtele Doljitt și Romanațî. D. Gr. Georgescu , peutru districtele Cahul și Fâlciu D. O Georgescu, pentru districtele Dâmbovița și Muscel. I). I. P. Eliad, pentru districtele Olt și Teleorman. D. I. Mihăildnu pentru districtele Ialo- mița și Brăila. D. C. Chiriță, pentru districtele Iași și Vasluifi. Art. II și ultimul. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul cul- telor și instrucțiunel publice este în- sărcinat cu esecutarea decretului de faciă Dat în Bucuresci. la 16 Martie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiunel publice, G Chițu. Io. 608. PARTEA NEOFICIALĂ iiucurescl. 21 Martie. 1877. Duminica 20 curent, ăl S. Donr nitorul.la orele 11 și jumetate. a bine- voit a asista la parada scliimbărel gCrd.lor în grădina Cișmegiu , faciă fiind D. ministru de resbel, D. gene- ral comandant al divisiei a Il-a si toți P nil oficiări ai garnisonel. După paradă, corpul oficiăresc a format cerc și înălțimea Sa a bine- voit a primi raporturile șefilor de re- gimente și de batalidne asupra stărel corpurilor Io- ispective. DEPEȘI T E L E G R A F.C E (Serviciul privat al Monitorului) Londra. 31 Martie.— Morning-Post de aijl dimineță (Rce eă subscrierea proto- colului este imediată. Acest ddar crede că Czarul va da asigurarea că Rusia va de- mobilisa, asigurare, adaogă Morniu^-Posf, de natură a permite Europei a crede că furtuna care o amenință s’a depărtat. Londra, 31 Martie, sâra. — Protocolul s’a sub-scris. Protocolul invită în mod so- lemn pe Turcia a introduce reforme în or gamsația sea interidră. Puterile nu vor cere ca Turcia să adere la protocol. 8t. Petersburg, 31 Martie. Genera- lul Ignatieff a sosit. Viena, 31 Martie.— Impositele în A- ustria au produs în 1876 7,249,000 fljri- onl mal mult de cât în 1875. Cele două d’ântâi luni ale acestui an, afi dat uă cres- eere de 1,761,000 florini. Pera, 31 Martie. Astă-dl a avui loț! uă întrevedere între Savfet pașa și dele- gații Muntenegrulul. Aceștia au menținut ultimele lor cereri. Savfet pașa a răspuns că Pdrta va lua în curând uă decisiune definitivă. Generalul Klapca a plecat. (Havan) 3ULETIN ESTfcRIOR Corespondența politică din Viena a primit de la corespondentul seu din St. Petersburg scrisorea următdre, pe care o declară provenind din sorginte bine informată, și care resumeză isto- ria și coprinsul protocolului. In presa străină., și mai cu semă în presa englesă, s’au făcut în privința protocolului din Londra nisce versiuni cari falsifică adevărul și pTovdcă re- lativ la atitudinea și 'politica Rusiei presupuneri cari nu răspund realithțeT Fiind că este probabil că protocolul nu va fi publicat pene în momentul în care veți primi scrisorea mea, ve voiu informa asupra istoriei și sensului pro- tocolului, basându-me pe sciințe luate din Șorgințile cele mal înalte și cele mai demne de încredere Basându-se pe instrucțiunile por uite din St Petersburg la 2 Martie, cornițele Șuwaloff a espus irdului Derby cele două mijldce prin care . \ vernul Czarului crede că s’ar putea, resolva chestiunea Orientului Alter- nativa era cea următdre: sau puterile garante tractatului din Paris cred că acest tractat este încă valabil în tdte punctele sale, cu tot refusul opus de Turcia la tdte decisiunile conferențel basate pe acest tractat; sau cabinetul rusesc consideră tractatul ca anulat în facia inacțiunel ce puterile garante opun neindeplinirei obligațiunilor pe cari tractatul le impune Portei. Consiliul de miniștri englez, convo- cat în urma comunicărei acestor in- strucțiuni, adoptă primul punct de ve- dere, și prin urmare pe basa menți- nere! tractatului din Paris s’a deschis negocierile între cabinetul din Londra și cel din St. Petersburg. Rusia cerea mai ântciu ca pu'.erile garante să lucreze cu ddnsa și prin tdte mijldcele posibile pentru primirea deplină și întregă de către Portă a de- cisiunilor luate de conferența prelimi- narie, în forma lor primitivă. Rusia cerea apoi ca să nu se gan- descă cineva a stabili concilia iunea între ea și Portă de cât deca puterile s’ar declara gata a lua, împreună cu Rusia, mesurile credute necesarii prin ultimul refus al Porțel. Se recunosc din amenduoS părțile că primul punct era cel mai important și că trebuia rezolvat mai ânteitî. Lor- dul Derby, in acest scop, propuse de a redigea un protocol internațional. Ideea de un protocol a venit ddră, nu din partea Rusiei, ci dina Engliterei și protocolul trebuesce a se numi pro- tocolul Derby mi , KjtocolrJ k natieff Etă care era coprinsul protocolului 22 Martie (3 Aprilie) 1877 în redacțiunea sa primitivă. Protoco- lul începea prin a enumera decisiunile conferenței (nu ale conferenței preli- minarie) și demonstra necesitatea ese- cutăreîreformelor decise de conferență, dicea că trebuia a se acorda Porței. pentru esecutarea acestor reforme„un termen de un an, și că pentru a înles- ni opera de pace, cele doue armate, aceea a Turciei și acea a Rusiei, tre- b'iiau să fie demobilisate Protocolul sferșia stipulând că, deca în termenul indicat Porta nu esecuta reformele, puterile vor delibera asupra măsurilor ce vor urma f «e ia în privința Turciei Acest document fu trimis prințului Gorciakoff prin lordul Loftus,uă copie fu adresată generalului Ignatieff prin cornițele Șuwaloff. Cabinetul rus hotărî de a șterge : 1 pasagiul privitor la demobilisareca nefiind legat cu instrucțiunile date la 2 Martie comitelui Șnwaloff i ca ne- fiind aplicabil în facia situațiunel care devenea mal rea din di în di în Tur- cia. Cabinetul rus agaogă că uă de- mobilisare nu se pote impune prin- tr’un protocol internațional, că nu pu- tea fi adusă de qât de un o din per- sonal al Suveranilor Cabinetul rus cerea 2 suprimarea pasagiulul relativ la termenul de un an. El esprima, afară de acesta, dorința ca să se desemnese clar măsurile cari ar putea fi luate d’uă cam dată de că- tre puteri contra Porței și să se con- semneze în protocol, nu decisiunile conferinței, ci acelea ale conferinței preliminarie. După un schimb Me depeșf, cabi- netul din Londra părăsi amendouă punctele în chestiune, și generalul Ig natieff fu invitat a veni la Londra pentru a lua part# la redacțiunea de finitivă a protocolului. Cabinetul din St. Petersburg retrase, din parte-i, a doua cerere menționată mal sus si nu remânea a se resolva de cât chestiu nea de a sci decă se va țnseraîn pro tocol mențiunea conferenței sau aceea a conferenței preliminarie Redacțiunea protocolului, pornită la 19 din St. Petersburg, conțipe ceea pe urmezg • ■ a) Enemerarea reformelor și mă 4ONITOȘUL OFICIAL Au MANIEI surele administrative pentru Bosnia, Herzegovina și Bulgaria așa cum au fost recunoscute necesarii de confe- rința preliminarie, b) . Disposițiunea ca , în cas când Porta n ai primi aceste reforme saii nu le-ar esecuta, puterile să fie libere de a intra în acțiune contra Porței. Protocolul nu limitfeă termenul a- cordat Porței și nu aretă măsurile ce vor lua puterile eventual contra Porței. Protocolul să fie semnat de tote pu- terile garante, și Porta, semnând ase- menea, s’ar angagia a esecuta măsu- rile cerute de puteri. Un articol adițional dice că înainte de a intra în acțiune contra Turciei, puterile vor putea în mod eventual delibera asupra modulul de acțiune ce au să adopte. Dără aceste delibe- rațiuni nu ar lega pe nici uă putere și fie-care dintr ensele ar fi autorisată a lucra în deplină independență, fără ca cele-alte se aibă dreptul de a se opune. Protocolul, asigurând ast-fel pacea între puteri, n ar altera raporturile Rusiei cu Turcia și ar scuti pe Rusia de necesitatea de a eși din concertul european. ADUNAREA DEPUTAȚILOR ESIUNEA ORDINARĂ PRELUNGITĂ Samarul ședinței de la 18 Martie 1877 Președenția D-lul președinte C. A Roseti. Ședința se deschide la ora D/j dună a- mâdl Presențl 81 D^nl deputațl Sumarul ședinței precedente se aprobă Se înscrie la ordinea dilei raportul co- mitetului delegaților de secțiuni asupra projectulul de lege pentru a se vinde de veci D lui Movilă G 0., moșia Șirna, Si- nosul cuPisculesci, precum și 5 raporturi, ale comisiunel de indigenat. Se trămite. la comisiunea finance»., pro jectul de lege pentru deschiderea unul credit estraordinar de lei 4,121 bani 66, pentru definitiva lichidare a drepturilor inginerului A. Allard, în urma resilierei contractului său. Se trămite din noii la comitetul dele- gaților projectul de lege relativ la modi- ficarea unor articole din legea sanitară (a- mendat de Senat). Se cot cică Adunărei mesagiul Dom 20b neec prin care sesiunea actuală se prelun- gesce încă patru dile adică pene la 24 Martie. După desvoltarea interpelărel D-lul Ste rie Leonida, relativă la ueesecutarea votu- lui Adunărei dat îu privința militarilor cari ocupă și funcțiuni civile, după râs punsul D-lul ministru de resbel și discu țiunea urmată, Adunarea trece la ordinea dilei. Se procedâsă apoi din no0 la votarea în total asupra projectuluî de lege pentru ce- darea de veci către consiliul județân de Vlașca, a unei case a Statului cu locul el, din urbea Giurgiu. Votanțî . 66 Majoritate regi...........31 Bile albe • . 6? „ negre contra .... 1 D. președinte proclamă că Adunare a adoptat. Se continuă discuțiunea pe articole a- supra projectulul de lege pentru modifi cai ea legei timbrului și înregistrărel. Art. 2 se adoptă cu modificările urmă- t6re: „Cuvântul „percepe" din aliniatul 2 se înlocuesce prin cuvântul „calcula" și i se adaogă următârele aliniate: „Acâstă taxă se va plăti numai pentru un singur contract acolo unde ar esistă mal multe esemplare." „Contractele de sub-închinerl sau do sub-arendărl pentru întregul fond sau pen- tru parte dintr’ensul vor fi scutite de ori- ce taxă de timbru proporțional." Art. 3. — Se modifică precum urmâs*. „Art Art. 25, 26 și 27 devin res- pectiv art 26, 27 și 28." Art. 4 se modifică ast-fel „Art. 4. Art. 28 devine art. 1 și se a- daogă § 5 în coprinderea următâre „Contractele de asigurare de tot felul fie contra risicurilor de incendiu, de grin- dină, maritimă sau altele asemenea fie asigurări pe viață ori care ar fi combina - țiunea." - „Acâstă taxă pentru societățile cari nu au reședință în România, se va percepe a supra primei pentru un an, orl-care ar fi durata asigurărel âră pentru societățile din România taxa se va percepe asupra dividentulul anual. Art. 5 se adoptă modificat ast-fel: „Art. 5. Articolele 29 până la 57 in ciusiv, devină respectiv art. 30—58." Eră cele-alte articole pene la fine se a- doptă după cum se propune de comitetul delegaților. Se pune apoi la vot projectul în total Votanțî . 67 Abținuți 5 Majoritate reglem . 39 Bile albe pentru ... 38 „ negre contra . 29 u64 T lUubL UriMAL AL KU MM D președinte declară că voiul neîntru- ind ni»j< ticerutA de ar'. 84 din re ₆ij.lamen,t, iste fără resultat și votarea se a f e din noii la începutul ședinței vii- 6 Să ileș'e riponul comitetului delega- ih>r asupra p ojectulul de lege pentru endarea unor moșii ale Statului către D C. G. M vilă. După discuțiune^ urmată se pune ia cot luarea în considerațiune a acestui p roject Votanțî • 70 Majoritate reglementară . 39 Bile albe pentru ... 15 „ negre contra .... 55 D președinte proclamă că adunarea a respins. Se citesce raportul comitetului delega-- tilor de secțiuni asupra projectulul de ege (votat de Senat) prin care se cedâză consilininl județân de Putna loculbisericel Sf. lân din Focșani. După adoptarealuărel în considerațiune i votarea art. unic modificat după cum se propune de comitetul delegaților, se iune la vot projectul în total : Votanțî . . ... 63. Abținuți.................1. Majoritate reglementară. . 39. Bile albe pentru ... 62 Bile negre contra. . . . 1. ‘ D. președinta proclamă că Adunarea 1a adoptat. Se citesce raportul comitetului delega- ilor de secțiuni asupra projectulul de lege relativă la modificarea unor articole din legea sanitară (votat și amendat de Senat). După adoptarea luărel în considerațiune i v<< > lieciui nendamant în parte se pune la vot projectul îu total: Votanțî..................6. Majoritate reglementară 39 Bile albe pentru . . . . 59 „ negre contra .... 2 u președinte proclamă că Adunarea a mit projectul de lege amendat. Se trămite la secțiuni propunera pentru ca toți militarii români să pdtă beneficia de drepturile acordă românilor legea instrucțiunel publice. - s < .1 -e ra ortul comitetului 4®l®ga' ᵥilor asupra projectulul de lege prin care D. ministru lucrărilor publice este auto- risat a încheia uă convențiune adițională cu 1 Pândele Rucărânu, antreprenorul dragagiului din portul Giurgiu. i» >ă discuțiunea urmată asupra luărel in considerațiune, Adunarea adoptă urmă- lârea propunere: „Să se îaapoese dosarul D-lul ministru de lucrări publice, care pede uăparteprin h"nâ înțelegere cu D antreprenor, dupe votul Camerei’legiuitdie st -sili- e con , tractul; âră pe de alta făcând noul studiurl' să presinte un project de lege pentru a face acestă lucrare mai practică si m»I favorabilă în interesul portulul“. Ședința se ridică la 6 ore după amârJI, anunciându-se cea vlitât'e o» Sâmbătă, 19 Martie 1867 SENATUL -biuNEA ORDI"*^! Ședința de la 2 Febrnariil, 1877 Președința D-lui vice-președinie loan Ghica, asistat de D-nil secretari Be^u Ștefan și Rășcanu Dimitrie (Urmare) Dᵣ M. Cogălniceanu. (Continuând). Eeă ce <|ice acest art. 10 din legea in- strucțiunel publice : Art. 10. „Ministrul esercită autoritatea „sa prin mijlocirea consiliului permanent „al instrucțiune!.“ — Se vedem acuma dâca D. ministru are puterea de a face acâsta ; âtă < - rl. Acâsta este uă societate fondată cu scop de a întreține și întări legăturele de frăție dintre studenții de aceea-șl naționalitate. Adunările lor constă în a citi jurnale, în a ține conferințe, dând câte uă dală și concerte, serate declamatorii. Ia capul a- cestel societăți sunt profesorii. Vâ voiti cita pe profesorii Michaiu Călinescu, Ni- colau Hacman, Constantin StephanovicI, Alexiu Comoroșauu, Vasile MitrofanovicI, Isidor Onciu, Ureche PopovicI, C. Popo- i ici, Bureli Kepta, Ion al lui G. Sbiere, etc Toți aceștia, asociațl profesori și stu- dențl, trăesc într’uă comunitate de idei, într’uă legătură de tată, deră profesorii bătrâni privesc pe studențl ca membri al familiei lor sati mal bine dicând fac uă singură familiă, având împreună uă viâță intelectuală care este sufletul unul corp de învățămînt. Acum, D-lor, v’am spus cum că limba germană este obligatorie în Cernăuți până și pentru facultatea de drept; de abia s’a învoit de Reichrat a se ține prelecțiunT despre limba și literatura română. Ia să vedeți, D-lor senatori, cum Româ- nii din Bucovina au întrebuințat învoirea dată pentru acâstă catedră. Etă ce în semestrul curent, profesorii acestei catedre, dati studenților Români de la Universitatea de Cernăuți: 1°. Istoria lileraturel române, de trei ori pe săptămână. — Vă rog, D-le minis- tru, să luați aminte că acest curs uu’l a- vețl Ia Universitatea de Ieși. 2°. Despre Miron Costin, 1 oră pe săp- tămână. 3°. Despre formarea cuvintelor române în limba română; 1 oră pe săptămână. 4°. Gramatica comparativă a limbelor m ine, de profesorul Budinschi, de trei ori pe săptămână. Nici acest curs nu e- sisță la Universitatea de Iași, Etă ce a fost în trimestrul espirat. Etă acum ce, în semestrul espirat, s’a făcut în acea catedră : S’a predat: Istoria literaturei române pene in filele nâstre, de trei ori pe săptămână. Gramatica limbeî române, Je " on pe săptămână. Despre colindele române, 1 oră pe săp- tămână. Mal tâte aceste materii la Universitatea de Iași nu se găsesc. Acum socotiți că activitatea profesori- lor de la Cernăuți s’ati sfârșit aci Nu, D-lor senatori. Profesorii de acolo în tot anul îmbogățesc literatura germană cu scrieri care fac epocă în acâstă literatură. Profesorele Schiffner, numai de vre-un an în Cernăuți a publicat Manualul drep • tulul civil frances în comparație cu drep- tul civil din Rădăuț și din Romănia. Mal toți autorii noștri cari au scris cs-va des- pre literatura dreptului nostru sunt men- ționați și criticați unii în bine alții în rău. Etă titlul acestei cărți remarcabile „ Lehrbuch des franzotischen allgemei- nen Civilrcchtes mit Berucksichtigung des badischen und rumănischen Rechtes von Ludw;g Schiffner, doctor der Rechte und der Philosophie, k. k. o Prqfessor der Rechte an der Franz-Joseph Universitat in Ozernowitz. Wien 1877.“ Intre aceștia se eitâsă în deosebi răpo- satul Heraclide d» la curtea le casațiune, D. Nacu și alții. Un alt profesor de la acea Universitate, Schuler de Liblon, a scris istoria popâre- lor cari sunt aședate în țările carpatiane. Etă titlul acestei cărți importante : „Aus der Turken und Jesuiten Zeit vor „und nach dem Jahre 1600. llistoriche „Darstellungen Jurnal Fur sten und Volks- „geschichte in den Karpathen Lăndervon „Friedrich Schuler von Libloy, Doctor „der Rechte ort Professor an der k. k. „Franz-Josesh Universitat in .. Berlin “ Uă istoriă care a fost bine vâdută de lumea savantă. Nu s’a oprit aci D. Schuler de Liblon; a scris încă istoria Universită- țel de Paris, uă carte care a făcut uă mare sensațiune în tâtă Europa savantă, uă carte care a fost lăudată — lucru rar — prin tâte jurnalele francese, începând cu jurna- lul des Debats. Acâsta este pâte singura . arte scrisă de Germani care a fost lăudată de Francesl. Un profesor de la cea mal tâ- nără Universitate, acea de Cernăuți, scrie istoria celei mai bătrâne Universități din Europa, Universitatea din Paris. Etă ce fac profesorii din Cernăuți. EI bine, D-lor senatori, când aceste se fac la ușile Mol- dovei, la o depărtare de două ore de frun- tariele Moldovei; când Universitatea din Cernăuți contâză deja între profesorii el celebrități Europene, când guvernul Aus- triac face mari și necontenite sacrificii I pentru desvoltarea acestei Universități jcum voițl Dv. ea în un an sati doul acostă Universitate să nu ajungă a avea cel pu țin 300 de studențl? întrebați Dv. acum mal ales pe confrații mei din Moldova de sus să ne spună, unde de pre acum încep , a’șl trăm:te copiii ? La Universitatea de Cernăuți! Pentru ce'⁵ Pentru că profesorii I noștri de la Universitatea de Iași sunt în general slabi, afară de âre-cari esoepțiuni și acei cari suut escepțiuni. âră-șl cu rare escepțiunl, lipsesc mal necontenit de la îndatoririle lor de profesori de Universi- tate. (Aplause sgomotâse și prelungite). S’a mal dis, D-lor, că Universitatea do lași merge îu decădere, nu pentru că pro- fesorii nu’și fac datoria lor, dar pentru că profesorii, cu tâtă bună-voința lor, n’ati studențl cari să frecuenteze cursurile D-lor. EI bine, D-lor, eti am uă mal bună idee și am și dovadă că ideea mea este drâptă — despre stabilimentele nâstre de Învăță- mânt secundar. In învățământul secundar, D-lor senatori, ori avem forțe intelectuale de mare merit, ori avem numeroși învăță- tori cari privesc în realitate misiunea lor ca un apostolat, și care ’l și îndeplinesc cu sânțeniă. Gimnasiele nâstre produc cu 'îndestulare studențl pentru Universitățile nâstre. Pe lângă gimnasiele și liceele diu țâră plătite de Stat sau subvenționate de județe, Iașii are nu numai gimnasiele și liceele publice, dar are și fondate de asociațiunl private și anume : Institutul academic și liceul nou. Institutul academic în 8 Septembre 76, a celebrat serbarea aniversărel de 10 ani a fondăret sale. Din dar’ade sâmă a a serbărel sale aniversare resultă că acest institut s’a fundat la 1866, deja după un an, adică în 1867 a dat un bacalaureat; în 68 a produs 4; în 69, 2; în 70, 9; în 71, 14; îo 72, 9; în 73, 14; în 74, 16; în 75, 21 și în fine în 1876, 22. In aseminea pro porțiuni, de și mal mici, contribuesce și „liceul noft“ precum și liceele Statului la alimentarea Universitățel. Ați vădut, D-lor, că numai un singur institut „institutul academic/ uă între- prindere privată produs în 8 ani 112 bacalaureați. Unde ati mers aceștia spre ași complecta studiele, vă veți întreba ? Cea mal mare parte ati mers și merg la alte Universități, nu la Universitatea din Iași; și cu tâte că cel mal mulțl din aceș- tia ar prefera se rămână în țâră pentru că mal toți din acești studențl nu suni cel mal bogațl. — Etă D-lor acel dintre bacalaureațil in- stitutului academic cari s’ati dus la Uni ve. sitățl streine și ce graduil au dobân dit acolo. In 1867 A. Csenopolu doctor în philo sophie și îu drept din Berlin; Socor Ga vrii doctor în medicină din Viena; lou Bu- rada doctor în drept diu Bruxelles. 1000 Io 69 Adolf AbgarovicI licențiat în drept din Paris. Const. Balaiș licențiat îa drept din Paris. In 187OjConst. Maⁱ'sner, doctor în drept din Berlin. Al. Frinkelstein. dr. îo drept din Viena. EI bine D-lor , âtă că Universitatea de iași are elemente, are studenți. Unde dar este vina că acâstă Universitate nu numai an progresâsă dar din di 'o U merge spre nă desevârșită ruină ? Țâra nu dă tâ- te cele trebuitâre ? Țâra nu eheltuesce în tot anul 200 000 franci, pentru acâstă U- niversitate din Iași ? Țâra chieltnesce cu mult mal mult cu învățământul secundar. Cum dar se întâmplă că junimea studiâsă, cel puțin aceia cari pâte, se duce la facul- tățile streine? D-lor, nu am nevoie se în- tru în amănunțimi mal mari, Universita- tea din Iași are școlari, dar are puțini pro- fesori cari și fac datoriele lor. Acâsta es- te causa căușelor că Universitatea de Iași nu mal esistă de cât cu numele. D-lor senatori! După câte am avut o- uârea a vă arăta si după atâtea desbaterl ce în ațâți ani îndelungati a rădicat ces- tiunea Universitățel de Iași, nu credeți că a sosit timpul ca Senatul serică un nltim și otărâtor cuvânt, acela ca reul trebue precurmat și că și în privința Universită- țel de Iași, legea trebue să fie lege ? Dar mi se iânie! 2069 prelecțiunl ci pentru ca să se lupte în a- rena politică, reclam de la Dv. și îu deo- sebi de la D. ministru de finance să în- scrie în budgetul Statului aseminea snb- vențiunl și pentru cele alte partide poli- tice : să afectese 200 000 franci pentru radicalii de aici, 200,000 pentru liberalii moderați din Moldova, și 200,000 pentru viitorii republicani! Soriți un milion ca să’l împărțim frățesee, 16 e partidele po- litice din ț6ră, și așa să ne luptăm îm- preună cu arme egale, adică cu banii ță- rel ' (Aplause D. lorgn Rudu. Cer cuvântul, dar după ce va vorbi D. Bosianu și D. Orăscu, și apoi ce a uitat D. Cogălnicânu ce vor uita D-lor, voifi spune eă (Ilaritate). — Ședința se suspendă pentru 15 min. — La redeschidere. D vice-președinte. D. ministru al in- strucțiunel publice are cuvântul. D. ministru al instrucțiunel publice. D. Apostolânu a ce ut cuvântul, voiă se vorbâscă D-sa întăl. D. vice președinte. D Apostolânu are cuvântul. D. Apostolânu. Onorabili senatori, ne- greșit că este un curaj, într’o cestiune a- tât de importantă, a vorbi în urma unul discurs plin de atâtea învățăminte, un discurs pronunțat de ono'. D. Cogălnicânu dar nu este mal puțin adevărat că fie-care simte în inimă uă datorie care trebue îm- plinită. Căci ce pdte fi mal important în tr’un Stat, pentru desvoltarea și fericirea unei națiuni de cât învățământul public 1 Nu pdte fi instituțiune mai bine făcfitâre într’o societate ca învățământul care este basa desvoltărel naționale. Acestă impor- tanță s'a recunoscut încă de Luter în vâcul al XVI când se mira • „cum omenirea ve- nind la acea credință de a recnnâsce că este uă datorie pentru fie-care cetățân de a fi militar și nu și uă datorie de a mer- ge la scâlă.“ Așa dar importanța învăță- mântului este mare, și la noi este mal ma- re în fața stărel de lucruri actuale. într’o stare naivă a sieietățeî, lipsa de învăță- mânt de și fârte păgubitâre, nu are atâ- tea consecințl funeste ; pe când este cu totul alt-fel, atunci când în'.răm într’o viață politică activă, când întrăm în- tr’un regim constituțional, și când se pro- duce acest fenomen curios în țâra nâstră de <)ece ani, ca bucurându-ne de Constitu- țiunea cea mal liberală, și cu tdte acestea mergem din schimbări în schimbări spre desorganisare, necontenit vorbind în nu- mele o-ganisațiuneî. Oare să fie causa a- cestuî fenomen, mai ales onor, senatori, când este cunoscut că regimul parlamen- tar nu arc viață de cât când este împins de opiniunea publică, însă nu cea rătăcită, ci cea adevărată, căci numai uă bună opi niune publică es'e menită a da impulsio- na ‘•alutarie ? Trebue să vâ surprindă, când vedeți îu jurnale atacându-se și ca- pul Stalului și biserica; dovadă articolul care a dat Ioc interpelațiunelonor. D. Bâs- eoveanu, și acel propuitor vândârel unor biserici spre a face din ele stabilimente de industrie privată ’ Din aedsta urmâ(|ă că preocupațiunea de învățământ public trebue să primeze, să fie ea înainte de tdte ținta ndstră cea seridsă. Este cunoscut și onor, preopininte bine a dis . că pricina unul amestec de idei ca la noi este, că ti- nerimea ndstră adăpându-se de sciințe în diverse universități străine, când se în tdree înapoi îa țâră fără a aveacunoscință perfectă de moravurile țârei, de institu- țiunile țârei si de gradul de cultură al el, împing țâra într’un mod inocent pe călpe- ricoldse. ȘI D-lor sunt adese ori cel mal acreditați în țâră, cei cari aii cules cunos- cințe din cetirea cărților fără ordine și siste n. Nu vorbim noi îo tdte dilele de centra- lisare⁹ nu Zicem că acesta este causa su- grumătdre a libertăților publice, și spăi- mântațl de aedsta arborăm drapelul decen- tralisărel celei mal complecte, fără a ne da sâmă despre esistența elementelor ce o pot face în adevăr bine-făcătdre ? Nu ve- deți că aceia care profesâdă aceste idei fără voile ajung la consecințe contradică- tdre? Dovadă de aedsta este, legea peutru impositul mobiliar caro admite repartițiu- nea impositulul prin autoritățile comu- nale, ceea ce presupune uă idee descen- tralisătâre, dar când este vorba de evalu- area veniturilor fonciare, atunci se pă răsesee principiul de încredere în autori- tățile comunale și se lasă tdtă aedstă lu- crare în mâna agenților financiari. De unde acest fenomen D-lor ? De unde aedstă contrazicere între priucipiele ad- mise în legea impositulul imobiliar și a- celea al legel pentru recensemânt ⁹ Acesta este resultatul unei lipse de instrucțiune sist matice și solide, a unei instrucțiuni naționale. Dar să vedem acum care este obj ’ctul interpelațiune! D -lui Cogălnicdnu? D. ministru de culte a pr cisat acel ob- ject; obje:tul este conduita ce a avut guver- nul în fața multor profesori dintre care unii sunt miniștri, deputați și alții primesc funcțiuni publice. D ministru ne-a Zis că părăsirea cur- surilor din partea D lor profesori pentru îndeplinirea mandatului de representant al țărel și alte misiuni, este un râd învechit, că acest rFu esistă încă de la facerea Con- stituțiun»!, pentru că prin ea s’a introdus dreptul ca și profesorii să fie și senatori; că legea învățământ lui public nu împe-, dică pe profesori de a ocupa și alte func- țiuni publice; disposițiunea de împiedi- care care a osistat uă d >tă îu legea de la 1864 fiind abrogată, dacă D ministru a tolerat abseu’area de la cursuri a D-lor profesjrl în cestiuue, acâsta a făeut’o în tr’un înalt sințimânt de constituționalism, și că D-lul nu pâte sa interprete legea în .tr’un mod riguros, și pentru acâstă cate- i drele de Ia Universitatea de Iași sunt va- cante; și a mal adăogat că va veni cu un project de lege pentru crearea de suplini- tori pe lâagă profesori esisteuțl căci al o- bliga să renunțe la mandatul ce au a fi prea nedrept summum jus, suma injuria ! Iar pentru cel de h curți D. ministru a disc.; a luat măsuri să abandoneze funcțiunile judicire. D-lor, punctul de divergințăîntre mine și D. ministru este următorul- D-sa por- nesce din punctul de vedere al drepturi- lor D-lor profesori, deducând numai înda- toririle care nu ar împediea esercițiul a- celor drepturi. MI veți permite onor, senatori să întorc acâstă idee, și să clic: să nu vorbim ne- contenit de drepturi uitând datoriile. Din contra, să căutăm mal întâiăa stabili cer- cul datoriilor, și acela va determina, va mărgini drepturile, căci numai așa vom putea ajunge la realisarea binelui, a pro- gresului. Cum? A vorbi necuntenit de drepturi este acâsta care face prosperitatea socie- tățel ? ’MI veți permite D-lo: i esesiplu : a- vem drepturi prin Constituțiune de înde- plinit. Dâr âre numai esercițiul acestor dr pturl pâte să ne ducă pe o cale pros- peră ⁹ Nu D-lor. D-v. dunâseețl care este principiul ConstPuțiuneT nâstre, de a nu participa un cetățian la orl-care drepturi publice de cât când presintă acele ga- ranții prescrise de legiuitor, precum este censul și inteligența Prin urmare avem datoria de împlinit de a nu sub-juga cla- sele posidente și inteligente proletariatu- lui budgetar, fie prin luptele electorale fie prin modul aședăril dărilor. Avem negreșit toți uă datorie ca Cor- puri Legiuitâre a ne interesa să dăm Sta- tului mijlâce materiale spre a putea esistă și în specie acum a trece crisa care s’a desvoltat mal cu sâmă diu causa împreju- rărilor. Când dar ne ocupăm de legile fi- nanciare trebue să căutăm a spori resur- sele Statului, iar nu a produce un gol, cum cu legea licențelor fără avantrgifl pentru clasele producătâre. Constituțiunea nâstră formându-ne într’un Stat, negreșit ne a creat mari drepturi; apoi acâsta nu ne im- pune datoria de a’l da tâte condițiunile e- sistențel, care sciți că se resumă în o forță armată conform împrejurărilor ⁹ Așa dar cercul îndatoririlor trebue să ne arate întinderea drepturilor ce se pre- tinde. Remâne dar acâstă idee că nu este drept de a vorbi necontenit de drepturi fără a ne da sema și de datorii, care cele d’întâin trebue puse înainte. Să’mi permiteți să discut acâstă lege a învățământului public și mi se pare că consecința arest fie cu totul contrariă cu lucrarea D-lul ministru caro nu este prea ONITORUL OFICIAL AL ROMANEI suntem înlăturați de la esercițiul acestui drept, și când primim mandatut de depu- tat, âre nu avem și alte obligațiuni în so- cietare ? Am putea âre să dicem aceste o- bligațiunl nu putem să le îndeplinim, tre- bue să fim scutiți de âre-ce avem manda- tul de deputat, pentru că Constituțiunea dându-ne dreptul a presupus că suntem deslegațl de îndatoririle ce le am luat și pentru care benefieiăm de drepturi la care nu renunțăm. Da onor, senatori, dreptul pentru D-nil profesori esistă a fi represen- tanțl în sânul onor. Senat. însă acesta im- plică datoria din partea acelora care pri- mesc acest mandat, afară dar de cel de drept al Universitățel, de a face pentru ca cursurile să se îndeplinâscă. Și, D-lor, să nu ni se dică că ne lipsesc agregați, căci cu fârte bune cuvinte a dis onor, pre- opinet că legea pe care o promite D. mi- nistru este contrariă legel pentru că, pre- cum a arătat, cu mult talent, decă și acel agregați vor vrea să fie deputațl, apoi nu vedeți pe ce povârniș întrăm ? Și din po- vârniș îu povârniș o să adjungă budgetul Statului a fi uă causă eficientă a represen- tațiuneî țârei, și nici decum în avantagiul instrucțiunel publice. Legea nu prevede acesta și nici uu pu- tea să o prevadă; și mal cu sâmă în țâră la noi, unde persânele înzestrate cu eon- dițiune deosebite pentru cursurile înalte sunt atât de pucine, este imposibil de a complecta numârul care este trebuincios. D-lor, după cum cunosc, în Germania do- cenții nu sunț numiți de Stat, așa mi se pare, în scop de suplinirea profesorilor absenți; eî sunt aspiranți la funcțiunile de profesori plătiți de Stat, și nu vin îo a- câstă posiție, peni* nu probâsă înaintea studenților capacitatea lor, și când adjung ca să aibă un numâr destul de studențl, atunci el capătă funcțiunea de profesor. Așa dâră, de ce să vorbâscă D. ministru de uă interpretare a legilor în timpul cum D-sa s’a condus îu facia profesorilor ab- senți când interpretare nu pâte avea loc, legea fiind clară, când uă asemenea inter- pretare, este chiar uă violare a legel. Să aruncăm vina nâstră nu asupra Con- । stituțiunel, sau a legel electorale ? Ele sunt inocente, pentru că ușor ar fi să ne bănuâscă, noi voim să violăm Constituți- uuea în dorința de a o schimba. Dâră D-lor, legea instrucțiunel publice, îu art. 390, arâtând care sunt cașurile de scusă bine cuvântate a lipsii de Ia curs, care apără pe membrii corpului profesoral de acele pedepse coprinse îu lege, prin alt aliniat, clica că se înțelege bine că bine cuvântate cause nu vor fi ocupația cu alte funcțiuni străine învățământul public; așa dâră din acâstă disposițiune a legel, nu putem noi un singur moment să interpretăm legea în sensul cum a făcut onor. D ministru de culte și instrucție publică. Ce a ijis D-sa’ A îQ cas de bâlă a acelor profesori, 2070 ____ corectă îo ceea ce privesce pe profesorii Universității de Iași. I'-lor, în adevăr art. 73 din Constitu- țiuno (Jicecă Universitățile trimit de drept un representant din sânul lor în Senat. Ve- dem asemenea că în legea instrucțiune) publice nu esistă nici uă pedică pentru o- cuparea unei funcțiuni publice de către profesorii de la Universitate, cu atât mal puțin pentru acceptarea mandatului de de- putat. Acâsta este prea adevărat. Dar D-lor, sensul Constituțiunel âre pdte să mârgă până acolo, cum a dlis ministru: că, adică, din momentul când prin Constituțiune este acordat corpului profesoral universitar dreptul a delega câte un representant în Senat âpoi toți profesorii pot să fie representanțl al țăreî și să aibă și esercițiul acestui drept? Și prin urmare, să fie uă scusă, o causă bine- cuvântată pentru a libera de la catedrele lor pe D-nil profesori în cestiune ⁹ Apoi D-lor, cea dintâifi datorie a pro- fesorului, ast-fel cum este arătat în legea instrucțiunel publice, este în ceea ce pri- vesce cursurile superiâ’o ca să’I începă la 15 Octombre; este ca studenții să nu fie lipsiți de lecțiunl ci trebue să le capete în modul și condițiunile prescrise de pro- gram, adică în răstimpurile acele care să Semită a fi meditate acele lecțiunldestu ențl iar nu să se dea aglomerate căci Dv. cunâscețl proverbul: că ceea ce în ,grabă se adună, m grabă să și perde. Este un a devăr câscigat ca nimic mal inutil dacă uu periculos de cât acele pregătiri pri- pite, și în timpt scurt, la care și aiurea recurg studenții ce n’au urmat regulatcla- sele. Nimic mal rău de cât fabricele de licențiat Apoi D-lor, noi trebue să căutăm să in- terpretăm și Constituțiunea și legea cu simțul bunel cuviințe, cu simțul acel mo- ral de a face din ele un ce practic ? Cre- deți D-vâstră că interpreîațiunea unei lege relativă la o instituțiun”, s’ar putea face afară cu totul de scopul și natura acelei instituțiunî? O ¹ daca ar fi așa, nici un le- giuitor nu va fi în stare să facă uă legea- supra căreia să nu sa pdtă face in^erpre- tațiunl eronate. Apoi D-lor buna cuviință și dreptatea cer ca tâte aceste legi să le interpretăm în cercul îndatoritor ce ati D nil profesori. Constituțiunea ijlice îu a- devâr că Universitățile daft senatori; a- cesta este un drept care s’au consfințit în favârea inteligințeî, dar nu este mal puțin adevărat că, profesorii Universităților când esercitâijă acest drept, lor le incumbă da- toria de a face ca cursurile să nu sufere. Și apoi astăzi nu este vorba de un singur profesor care ar fi trimes în Senat și pen- tru care Constituțiunea face escepțiuue. As- tăzi este vorba de profesorii deputațl, a- gențl, funcționari. D-lor, toți cetățenii avem dreptul de a vota. Aceia care plătim censul cuvenit nu 22 Mărie (3 Aprilie) 1877 ce pâte să facă? Ce trebue să facă ⁹ Le- gea nu prevede nimic. EI bine D-lor, nu puneți uu caz de forță majoră, căci când va ti ca bâla să se pre- lungâscă, ca catedra să fie mult timp va- cantă, ca studenții în cursul anului să fie lipsiți de profesori, este evident că se va înlocui; așa dâră cașul de bâlă este un cas cu totul escepțional și legea nu a avut în- vedera bâlă de a ocupa necontenit manda- tul de deputat părăsindușl datoriile sale, (aplause — ilaritate) — dâră s’a mal de D. ministru n’am eu dreptul d’a acorda congediu? Si acâsa este uă cestiune de apreeiare, să dai congedl pentru acel pro- fesori cari sunt și deputațl sau în alta func- țiuni imposibil de îndeplinit [îa același timp cu acea de prof sor! Apoi D-le mi nistru, acâstă apreeiare să fi făcută așa cum cere buna interpretarea ’ Este evident, sunteți în drept, și aveți facultatea de a da congediu, de câte ori veți aprecia, pentru că sunt împrejurări unde nu puteți să re fusațl, acesta este alt-ceva. Dâră acum pentru că a primit un profe- tor uă funcțiune âre-care, care nu permite în acele momente să șl îndeplinâscă și datoria sa de profesor, pentru acesta tre- bue âre să dică D. ministru de instruțiune publică : eă am libertatea de apreciere, de a da congedil?! Apoi D-lor, acâsta nu mal este uă apreeiare. acâsta este uă călcare a legel, fiind-că legea prevede în mod posi- tiv că nu va fi scusă bine cuvântată aceea a unei alte ocupațiunl străine ocupațiunei de profesor, și acolo unde legea prevede un teest positiv, și chiar când n’ar fi pre- vâdut tot nu putem noi să ijicem că este materie de interpretare, aci este uă violare a legel Dâră D-ior, s’a mal (J.is de D. ministru instrucțiunel publice: nu vedeți organismul acestei legi de învățământ public, că în ea predomină cea mai mare libertate, și mem- brii corpului profesoral, evident că nu pot fi tratați ca copii, și uă cestiune de înalt constituționalism a făcut pe D ministru ca să sufere acea stare de lucruri spre a nu se complecta catedrele, și preocupați unea de a aduce un project de lege pentru a remedia la acest inconvenient. D-lor în altul constituționalism ni se pare că con sistă tocmai în împlinirea esactă a îndato- ririlor. Și tocmai sciu care afi misiunea de a propaga lumina și morala sunt în ânte- iul loc datoil de a da pildă de îndeplini- rea esactă a datoriilor, și prin urmare când îndatoririle nu sunt îndeplinite, de parte de a fi uă considerațiune de înalt consti tuționalism este uăisbire a Constituțiunel. Și să nu se vorbâscă de acestă libertate care o prevede legea șcâlelor, adică că memtbn corpului profesoral nu pâte să fie tra ați ca nisce copil*; căci nu este vorba de ua absență momentană, odată de douâ ori pe lună nu este vorba de acâsta. Acâstă in- terpretare așa de liberală pe care o fac e 22 Martie (3 Aprilie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI '■071 ministru instfucțiunel publice, înfrânge drepturile studenților care ’l are, de a as- culta atâtea ore pe profesor, pentru că ge- nerațiunea viitâre nu trebue să perdă tim- pul în anii cel mal fructiferi pentru dânșii. D-lor onor. D. ministru a căutăt să in- vâce înfrățirea și puternica voce a D-lul Bozianu; cred că D-sa nu va vorbi și eî va considera, și acest apel ca nn fel de bi- let de visită măgulitâre, din partea D-lul ministru fără mal multă consecință ca alto bileturl de visită!1 6tă ce a mal <)is onor. D. ministru : Nu vedeți că națiunea 1 alege deputațl, ce pot face eu când națiunea în suveranitatea sa, dă acest mandat ? Ce aș putea face eu în contra lor ? Și mi se pare că vorbind de solidaritatea ministerială a voit să amiu- tâs’ă la onor, preopinent când era minis- tru, întrebândul ce a făcut pe cân era mi- nistru; acâsta este trâbă D-lul Cogălni- ceanu de a răspunde. Dâr acâsta nu dă dreptul D-luî minis- tru dea 4icc națiunea în suveranitatea el alegând pe profesorideputațl, eu ministru de culte nu pot face alt fel. Reflectați bine D-le ministru, să vedeți dacă idea acâsta nu este espresiunea unei teorii pericolâse, funeste, resturnătâre; națiunea în suvera- nitatea eî pâte lucra almintrelea de cât prin organele constituite ? Șt ar putea cea mal mare suveranitate să trâcă bariera le- gilor și să o sfărâme ? Nu D-lor, națiunea reclamă să se îndreptoife acel aședământ de cultură națională căci suntem pe picior de periclitare (aplause) în situațiunea îu care ne aflăm astăzi. Am arătat că din momentul ce vom schimba principiul, adică îu loc de drep- tuil să începem a ne îngriji mal întâiu de îndatoriri din acest moment ne convingem că nu putem împărtăși teoria D-luî minis- tru, ne convingem eă este greșită în aplic- area eî; principiul este să pornim de la îm- plinirea datorieî și acâsta ne trage cercul dreptului, almintrelea nu este posibil să pătrundem adevărul cestiunel.în desbatere. De la împlinirea esactă a datoriilor de- pinde prosperitatea locală. Eî, D-lor, în situațiunea în care ne aflăm astăill, vădend situațiunea grea, situațiunea nenorocită dupe unii, și dâcă ’ml permiteți, dupe tâte discuțiunile urmate, după tâte faptele pe- trecute, am putea rfice și noi cum a ijis regele Prusiei Vilhelm vorbind după bă- tălia de la lena din 1807, că dacă situa- țiunea economică o compromisă pentru hol, să căutăm a câștiga forța îu domeniul sciințel; astăclî ni se spune necontenit de o rea situațiune financiară, el bine, să căutăm eu toții făcând abstracțiune de orice opiniunl, să punem mâna spre a în- drepta răul, să căpătăm pe câmpul moral ceea ce am putut perdo pe câmpul econo- mic Regele Prusiei mi se va dice a fost fericit, a avut iluștri miniștri ca Stein, Humbolt și Fichl și a îndreptat situațiu- nea desastrâsă atuncioforitate. Noi, nu este mal puțin adevărat, că nu trebue să ne descnragiăm; avem datoria a aduce îndrep- tare și mal cu sâmă ameliorarea învăță- mântului superior, mal nainte chiar în ori care măsură de cât învățământul secundar mult chiar de cât învățământul primar, așa cum a opinat altă- lată onor. D. Bosianu. Fără aședăminte de în altă cultură nu pu- tem să avem respăndirea luminelor îu po- por; ele sunt menite a forma profesori pri- mari și secondarl și acest institut de înaltă cultură națională din Iași, trebue să ne a- tragă uă deosebită atențiune fiind că fiitoru țărel consistă prin bunele esemple în îm- plinirea sacrelor datorii ce se vor da ju- nime! studiâse îu cate ne pun- m tâtă spe- ranța nâstră. Am putea compara acest în- vățământ superior cu un sâre a căror rase pătrunde pretutindeni dară nu priu lipsa profesorilor să facă ielipsa, să devie un corp opac. Nu voiu căuta să arăt acele detaliurl care le-a arătat onor, preopinent, nu voiă spune că sunt alți profesori care lucrâză mal mult, voiu spune că Univer- sitatea de lași trebue să respundă la sco- pul care ’l-a avut fondatorii el care a pus’o în facia unei alte Universități ce are de misiune de a propaga uă limbă străină nouă moravuri străine nouă, un spirit care nu este național și prin urmare este destructor spiritului nostru național, daca nu vom pune uă barieră puternică ca să facem din acea Universitate de Iași avan garda Românismului pentru Bucovina și Basarabia. Și încă mai mult aș dice cu acâstă ocasiune, că ar trebui D. ministru de cul- te, în loc să se ocupe de desființarea legei gradațielor pentru oaorarile D-lor profe- sori, care ar fi uă lege contra legei, fără a mă preocupa de refusul D-lul ministru de finance, căci și mâna D-sale va trebui silită ca să deslege băerile puugei țârei, când este vorba de institutele de cultură ar trebui, (fie, să înființați și acea facul- tate de teologie reclamată de legea orga- nică a Universitățel, pentru că îotr'uu timp determinat îualțil demnitari al bise- ricel nu pot să mal fie de cât acei cu gra- de academice, și este trist ca să alerge tinerimea română și ortodoxă la facultăți străine ca să primâscă învățământ orto- dox, unde fârte ușor se pâte Introduce acel spirit care era altă dată în Transilvania de unire cu biserica catolică. Este în in- teresul țârei nâstre ca religiunea, care ne a apărat îu timpuri grele și care pot dlice în tot dauna a fost un apărător al socie- tățel, să se învețe în țâră. De aceea fârte bine am v6câsta ’ml trebue învoirea întregel Adunări Să esplic ideea : în intențiunea guver- nului era să se pună 40 franci pe lengă t ixa de 5 franci la tribunal; de vreme ce s’a redus tax i la 20 franci, cred că ar fi mal bine și în ’idesnirea părților ea să nu vină cu biletul casierului, să găsim numi-, jloc mal nemerit, acela de a pune un tim- bru fix de 20 franci. D. P. Grădișteanu. Cer cuvântul. D. ministru justiției. Re vreme ce pro- punerea meagăsesce uă întâmpinare, atun- ci eu uă retrag. D. P. Grădișteanu. Dacă întâmpinarea mea ar fi în privința regularității acestei cestiuni, avâțl dreptul să vtt relragețl pro- punerea; dar nu fac uă întâmpinare asupra regularității acestei cestiuni, ci întâmpi- narea mea este ca să complectez cererea D-v. Dacă propuneți timbru fix de 20 fran- ci, bine-voițl a mal cere încă o modificare. In clasa timbrelor fixe nu intră și châr- tia de 20 lei; așa dar să se prevadă și a- câsta, negreșit ca uă cestiune de redacți- une. Adunarea încuviințeză acâstă redacțiune. Se citesce paragraful 12, și puindu-se ia vot se adoptă. Să citesce paragraful 13. D. G. Rădescu. D-lor deputațl, precum v’a spus D. raportor, taxa somațiunl și a comandamentului era de 25 bani, și acum se urcă la 5 franci. Cerând de la D-v. reducerea acestei taxe uu vtt voitt pune înainte pe locuitorii rurali. Invocând indulgența Camerei în privința acestei reduceri mă voitt servi cu un alt principitt. RecunâscețI cu toții și D mi- nistru justiției nu va nega acâsta, că acâs- tă taxă peniiu comandamente și somațiunl nu privesce de cât pe cel slabi, pe aceea cari sunt în neputință de a plăti )a timp, । și de multe ori de bună, credință, dar în lipsă de avere. Acâsta se întâmplă nu nu- mai cu locuitorii săteni, ci și cu cel din orașe, din tdte clasele societății. Vtt rog să aveți îo vedere acestă enormă sporire, cât și cele alte taxe cari urmâză după ele, precum : taxa portăreilor, taxa . de transport precum și eonsiderațianeacă aceste somațiunl și comandament ?? repet de multe ori. Dacă desființați taxa portăreilor, votăm a estă lege cu ochii închiși. Pe lengă taxa de somațiune, pe care ir» ' bue să uă numere nenorocitul creditor de uă dală cu taxa de portărel și comandament apoi mai trebue să plătâscă și costul tran- sportului la fața locului și aci fac apel la D. Dimancea, ca cel puțin asupra acestui punct să se unescă cu ipin > a recunâsce pă prin comunele rurale acești agenți de urmărire att ajuns a fi un ; Agel. Profit de acâstă ocasiune spre a pune în vederea D-lui ministru al justiției un cas fârte grav. După ce locuitorii săteni plătesc costul transportului îndoit, apoi, de și portărelul : merge numai uă dată, el ea taxă pentru 10 transporturi, pentru ațâți debitori câți sunt. I Apoi mai adăogând pe lengă acâsta și taxa de 5 franci pentru somațiune și comanda- ment, și acestea să repet de câte ori pro- cedura nu este îndeplinită, vedeți cât de mare este acâstă taxă. De aceea vtt rog să admitețl reducerea acestei cifre la 50 bani. D. f. Cânipiueann, miuistrn justiții!. Cu ocasiunea acestei discuțiunl, nu ’ml a- parține să esamined ce îmbunătățiri s’ar putea face în legea portăreilor în ceea ce privesce transportul, însă aș ruga pe D. Rădescu să nu fiă atât de radjcal, și să primâs'>s sobițiunen pa care ovoiupres«n- ta eu. Mal ântâiu comandamentele sunt rari, și î se fac în unele cașuri, când averea este j considerabilă; fiind-că comandamentul este un act de urmărire al unei averi imobilia- re, și din nenorocire țăranii la noi nu att încă asemenea proprietăți, și dacă att, a- cele sunt inalienabile; prin urmșre coman- damentele la dânșl se fac rari; asemenea și somațiunile. Cu tdte acestea aș consimți și eu la uă modificare a redacțiunel aces- tui paragraf, însă nu în sensul cum a pro- pus D. Rădescu. D. H. Zugrăvescn. D-lor, când mărim uă taxă a timbrului de 25 de bani pentru somațiunl și comandamente la cifra de 5 franci, trebue să ne gândim bine. Apoi nu vtt gândiți D-v. la greutatea ce aducem când afară de cele alte taxe pe care le plă- tesce cineva pântt a obține uă sentință de- finitivă, ’I se mal pun și alți 5 franci pen- tru somațiune și comandamente ? Aceste acte, aceste somațiunl și comandamente adesea se repețesc din causă că procedura nu este îndeplinită, și nenorocitul de cre- ditor, trebue să plătescă acâstă taxă de 5 franci de câte ori aceste acte se repet. Nu vedeți D-v. ce greutate mare esle i» câsta? Nu este aci nici uă proporțiune șj tot-d’auna când e vorba să mărim taxele trebue să avem în vedere uă proporțiune mal gradată, eră de la 25 de bani să le’ ri- dicăm la '> fr mei. Așa dar sunt de opiniune să rămâe tot la 25 de bani, căci când cere cine-va ur- mărirea plătesce 10 franci. D. P.Buescu. Eu vtt rog să votați taxa de 5 franci. Văd că este uă tactică din par- tea unor onor. D-nil deputațlca, în numele sătenilor, să împuținese tdte taxele.., Voci. In numele celor săraci D. P. Buescu. Bine voițl a nu vtt f apărătorii acelora care daca nu va fi justi ția plătită tut el vor suferi; căci daca nu se va ajunge budgetul cine are să plătâs că⁹ Tot cel săraci. Ett sunt de opiniune a primi taxa de 5 franci. — Se cere închiderea discuțiunil și pu- indu-se la vot se primesce. D. președinte. Avem asupra acestui pa-, ragraf următârele amendamente : 1) . Propunem ca taxa de 5 lei pentru so- mați uni și comandamente, prevttdută la ; 13, art. 17, să se reducă la doi franci, în- t> rcalându-se ca paragraf noii sub art 14 a legii în vigâre. G. Rădescu, R. Ștefănescu. II) . Când somațiunea satt comandamen- tul se vor face afară din raionul orașului nu vor fi supuse de cât la timbru fix de 25 bani. R. C. Patărlăgeanu. D. L. Sterea. Comitetul ,țe.sp/~o.....„ te amendamente și manține projectul gu vernulul. - Se pune la vot amendamentul D-lul Rădescu și se primesce. D. președinte. Cel alt amendament re- mâne înlăturat prin adoptarea acestuia. Se citesce paragraful 14, actele do eva- luațiuno precum și actele de espertise. D. Leonida Sterea. D-lor acest timbru nu erea în legea veche. — Se pune la vot acest paragraf și ce primesce. Se citesce paragraful 15 ori ce act pen tru care se va cere de la uă autoritate ju- decătorâscă și de la agențiile Române le galisarea, fie a semnătureî fie a datei, fie a certificărel pentru conformitate, D. L. Sterea. Comitetul delegaților a suprimat cuvintele finale „fie a certifică- rii pentru conformitate." Se pune la vot modificarea făcută de comitet și se primesce Se citesce paragraful 16. D. G. Rădescn. D-le președinte am de pus eri un amendament în privința acestei taxe, dar onorabila Cameră și D. ministru att decis ca acel amendament să se discu- te când vom veni la art. 17. Aci dar crea 20 7 MONITORUL iFICIAI tOMÂNlEi 22 Martie (3 Aprilie) 187 să este locul a se pune amendamentul meii. । D. N. Dimancea. Propun și eii urmă- t irul amendament la acest paragraf „Tâte actele de învoire prin care se stin- i ge uă contestațiune pendintă înaintea tri- bunalelor și curților. „Tâte actele de învoire prin care se e- vită uă contestațiune ne intentată încă. „Sunt scutite însă de plată de timbru lâte actele coprinse în aliniatele preceden- te și care ar fi de competința consilielor comunale și judecătorilor de pace.* D. Rădescu In sensul acesta fiind și amendamentul meu, declar că mâ unesc cu acesta, și retrag pe al meii. D. L. Sterea. Comitetul delegaților a admis amendamentul D-lul Dimancea. Se pune la vot amendamentul D-lul Dimancea și se primesce. Paragrafele 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23 și 24 se adoptă fără discuțiune, cu modificările introduse de comisiune. —Se cijesce paragraful 25 de la art. 18. D. L. Sterea. Aci comitetul delegaților a adăogit cuvintele : afară de cela corec- ționale. D. M. Burileanu. D-lor, pentru ca onor. Cameră să fie consecuentă cu principiul ce a admis când e vorba de intentare de acțiuni, ar trebui să reducă acestă taxă de 100 lei pentru că nu este nici uă propor- țiune... (Sgomot, întreruperi.) D-lor, eă nu înțeleg aceste protestări și întrerupțiuul din partea D-vâstră, ca cum aș vorbi în interesul meu; vorbesc în in- teresul țărel și prin urmare al D-vâstră tutulor.. D. președinte. Nu presupune interes nimenul, căci nimeni nu ’țl presupune in- teres D-tale. Urmesă ideile D-tale fără a presupune interes nimenul. li. M. Burileanu. picâm, D-le preșe- dinte, că nu vorbesc în interesul meu ca să fiu întrerupt.. D. președinte. Bine-voițî a urma ideile D-vâstre; dâră nu pot să vâ las să atacați Camera că lucrâsă cu interes. D M. Burileanu. Aș dori să fiți tot atat de drept către acel cari mâ întrerup, și să nu ’I lăsați să mâ întrerupă cum mâ între- rupețl D-vâstră acum. D. președinte Negreșit aci al drep- tate, dâră te rog continuă și nu mal pre- supune interese. . D. M. Burileanu. picăm, D-lor. eă o- uor> Cameră n’ar fi consecuentă cu princi- piul ce a admis dâcă. n’ar stabili uă pro- porțiune justă între taxa pentru intentare de proces și între taxa de apel. De a- ceea rog pe comitet și pe guvern să con- vină a reduce taxa pentru apel de la 100 la 50 lei. D. I. Câmpiueanu, ministru justiției. D-lor, posițiunea mea e fârte grea, căci trebue să sprijin tâte impositele, cu tâte acestea voiu avea curagiula spune opiniu- nea mea, chiar cu riscul de a mă face im- popular. Vâ rog, D-lor, să nu scădețî acâstă taxă, căci noi așa am găsit’o și tot așa trebue să o manținem, pentru ca să nu diminuăm venitul Statului. Acâstă taxă nu este uă justă și nepro- porționată, cum $ice D. Burileanu, pentru că considerațiunea pe care ea se basâsă e din cele mal juste. Apoi nu vedeți D-v. d’impreună cu mine că acel care merge în apel are în contra lui presumpțiunea că n’are dreptate?... (Întreruperi.^ Dâcă n’ar fi fost acâstă presumpțiune , atunci care e cuvântul că ați pus uă taxă mal mare pentru timbrul ce trebue să aibă uă cerere în apel, de cât petițiunea prin care se in- tentâsă un proces înaintea tribunalului ? Motivul este pentru că esistă uă deosebire între starea unui proces înaintea tribuna- lului și starea aceluiași proces când merge în apel. Acâstă deosebire e stabilită de le- gea actuală prin taxele ce a pus și trebue să o admiteți și D vâstră, pentru că aveți presumpțiunea eă acel care a fost îneu- nosciințat de justiția de piima instanță, de tribunal, care n’are dreptate, nu mal merită compătimirea D-vâstră când perse- vera în pretențiunea lui. Vedeți dâră eă puindu-se pentru apel uă taxă mal mare, este mai mult uă deșteptare ce se face a- pelantulul. Dâră D. Burileanu se teme de despro- porțiune. Apoi dâcă nu s’a făcut critica a- cestel taxe atunci când s’a pus pentru pri- ma âră, acum nu se mal pâte face pentru că ne putem renunța la un venit care esis- tă astă-41. Mal ’nainte era 5 franci la intentarea procesului și 60 franci, împreună cu tim- bru, la apel, adică proporțiunea între 5 și 60 era de 12 ori mal mare; âră acum noi facem proporțiunea numai de 4 ori mal mare. De aceea, D-lor, fiind-că apelurile, îo general, nu se fac de cât în procese mari, să bine-voițî a primi acest paragraf ast- fel cum vâ este el presentat, căci altmin- trilea ați face legea ilusorie. Voci. Închiderea discuțiunel. Se pune la vot închiderea discuțiu- nel și se primesce. Se pune la vot următorul amenda- ment al D-lul Rădescu și se respinge : „Propunem ca taxa de apel prevâtjută la art. 18 să se reducă la 60 franci.» Rădescu G. Misail, D. I. Ghica, B. Maniu N. Rosstti Se pune la vot articolul din project i se primesce. Se citesce paragraful 7 cai6 devine paragraful 6, și aliniatul ce se adaogă din noă D L. Sterea. D-lor eu deca cred că gu- vernul propune uă taxă drâptă apoi este acâsta. Am și eă pucină practică în țâra mea, și vâ asigur că cele mal multe din 0- posițiunl sunt mal mult pentru șicane Prin urmare, e bine să se ’ăti’ 1 acest șicane. D. I. Poenarn-Bordea. D-lor, dâca nu sunt pentru reducerea taxei de 50 franci, ¹ nu va să dică însă că nu am nimic de mo- dificat la acest articol. D-lor, în vedere că oposițtunea se face în termen numai de 8 dile, și în vedere că se pâte întâmpla ca depunerea la casie rie să facă a se perde aceste 8 dile, ar fi de dorit să se d.'că aci, saii să intervină ministrul justiției, pentru înființarea, dâca se pdte, a unul timbru fix, ast-fel ca să nu fie omul silit să seducă la casierie pentru a seâte un timbru mobil cu care să pâtă să ’șl facă oposiția. Atâta am avut de 4ÎS asupra acestui paragraf. D. D. Mărgăritescu. D-lor, eu cer su- primarea acestei taxe de 50 lei și âtă pentru ce : Sunt âmeni nevoiași cari au necesitate să facă oposițiunl. Oamenii cari au mii|lâ- ce îngrijesc mal de timpuria de trebile lor, dâră âmenil nevoiași, din diferite îm- prejurări de familie sau de avere, nu se pot urai de pe la casele lor, și din acâsta, ei perd în oposițiune. De aceea, aș voi să se suprime acâstă taxă de 50 franci. D. B. Maniu. D-lor, nimic mal nedrept, nimic mal spoliator de cât acâstă taxă de 50 lei pentru oposițiune. Plătesce omul 100 lei pentru apel; prin urmare este îu drept să câră instanța întrâgă , ast-fel că pânâ nu se dă uă hotărîre definitivă, in- stanța rămâne deschisă. In ceea ce prives- ce alegațiunea că unii âmenî fac oposițiu ne numai ca să șicanese, acesta nu pâte să fie un argument serios, fiind-că pre sumpțiunea este că tot omul este cinstit și de bună credință, și apoi afară de acâs- ta, D-vâ»tră scițl că jurisprudența este ca în oposițiunl nici măcar nu se mal justi- fică lipsa, fiind-că presumpțiunea este că omul n’a putut să se presinte dintr’uăcau- să bine-cuvântata. Apoi, cum voițl D-vâstră să luați peu tru acelaș proces douâ taxe’... D. Buescu. Nu sunt douâ taxe. D. B. Maniu. El D-le Buescu vâ rog să nu mâ întrerupețl cu atâta ușurință, fiind-că nu în tâte cestiunile intră geome- tria și calculele de matematică. (Ilaritate) Aci este vorba de uă cestiune de drept, și fac apel la sentimentele D-lul ministru al justiției, care este unul din cel mal emi- nenți jurisconsulțl, să bine-voâscă a cu- geta mal bine și să vadă că taxa acâsta care se pune pentru oposițiunl este uă taxă cu totul inică. D. ministru justiției. D-lor deputațl, în privința celor ijisede onor. D.Poeuaru- Bordea, mâ unesc cu ideea D-sale ca taxa care trebue depusă la casierie să să înlo- cuâscă prin câte-va câle de aceiași valâre pentru înlesnirea părților. In cât privesce exortațiunea căldurâsă a D-luț Maniu. să nu crâdă D-sa căeti mă 22 Martie (3 Aprilie) 1877 MONITORUL OHCI’L \L ROMÂNIEI .„potrivesc la un luc.^ just; însă fac a- pel la buna credință a tutulor advoeaților să spună cum spun și eu, care sunt advo- cat, și care fac mărturisirea act înaintea D-vdstră să spună daca adese ort n’ațl <)is clienților D-vdstră să nu se înfățișase în cutare (Ji, și aedsta în scopul de a evita sau de a prelungi epoca pronunțărel unei hotărîrl eondemnătdre ? Voci. Așa este. D. m nistru justiției. Apoi, deca este așa. vâ rog să nu puneți un principiu cu care să veniri în adjutorul acelor cari vo- esc să șicanese, și vS rog să primiți aces- tă taxă pentru oposițiunl. Se dă citire următdrelor amenda- mente : 1. Să se suprime taxa de 50 lei adaosă prin aliniatul de la § 7 devenit 6. D. Mărgăritescu. II. Propunem suprimarea taxei de 50 franci pentru oposițiune în apel. G. Rădescu, M. Burileanu, D. 1 Ghi- ca, G. yiisail, R. Stefănescu. III. Propun ca oposiținnile să se facă pe hârtie de 25 lei timbru fix. N. Constantinescu. D. L. Stere. D-lor, comitetul delegați- Jcf a respins tdte aceste amendamente și a făcut următdrea redacțiune : „Nici uă cerere de oposițiune la hotă- rîrile curților nu va fi primită ddca de uă- dată cu dânsa nu se va presintă recipisa casierului general constatând plata unei ’axe de 25 lel.“ D M. Burileanu. Onor. D. ministru și un domn deputat a susținut aedstă taxă de oposițiune pe faptul că unii advocațl sfă- tuesc pe clienții lor să nu mdrgă la înfă- țișare. Recunosc că se face aedsta, ddră nu es- te mal pucin adevărat că nu trebue să ne preocupe numai cașurile acestea, fiind-că acesta nu este un cas general, aedsta se în- tâmplă rare ori, ddră se întâmplă de multe ori să nu mdrgă ciue-va la înfățișare fiind reținut de uă forță majoră, și afară de aedsta care din D-vdstra ca advocat nu ați vâ pentru trium- ful causel ce apără, La acâsla și la nimic alt se reduce mărturisirea mea. Râmâne acum să analisăm motivele aduse de D. Burileanu. D-sa Zice că se pdte întâmpla !07! să se înfăcișeze un om care nu scie sî so apere, și chiar președintele dă 1 povățu- âscă a face oposițiune. Insă, ’ml pare că uită D Burileanu că oposițiunea nn se dă -elor ari compar în instanță; ea se dă numai celor absenți. Așa se întâmplă la casațiune când nu e de cât uă partea presinte; președintele nu ia hotă îre în lipsă, ci amâ iă procesul. Dâră câud părțile sunt presinte. nici amâ- nare, nici oposițiune nu mal are loc. Cu tdte astea, dâca onor. Cameră crede că trxa de 50 iei este prea mare, s’o mal reducă ceva; ddră nu este bine sa facili- tați oposițiunile; tO Iti ar fi prea pucin. Voci. închiderea discuțiunel. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nel, și se primesce. — Se pune la vot redacțiunea comisiu- nel, și se primesce. — Paragraful 8 se suprimă. — Paragraful 9 se adoptă împreună cu adaosul propus de comisiune. — Se citesce paragraful 10. D I. Cămpineanu, ministru de jns- tiție. Să’ml permită onor. Cameră să cri- tic taxa coprinsă la acest articol. Acâsta este uă taxă care nu se pune pe particu- lari în principiu, fiind că cașurile în cari particularii aft dreptul la uărevisuire sunt fdrte rare, cu desăvârșire rare, nu se pre- sintă mal nici uă dată. Insă revisnirea e uă cale ordinară care e deschisă tot-d’a- una Statului, comunelor, aședâmintelor publice. Pentru Stat n’ar fi nici un interes, fiind că actele sele sunt scutite de tim- bru; de cât este vorba pentru aședfiminte publice, pentru comune și minori. Nu ași dori, în interesul unei bune justiții, ca ba- lanța justiției să apese atâta în favdrea a- cestor persdne, și pucin în favdrea celor- alțl, nu ași dori acâsta, pentrn cuvântul că crează uă posițiune inegală înaintea justiției. Noi adl, particularii, avem bene- ficiul a douâ înfăcișărl: prima înfăcișare și apoi oposițiunea, și mal cu sâmă când seim că de la oposițiune nu este putință căci ni s’a închis drumul, mergem cu re- curs în casațiune. Când ne judecăm cu comunele, cu așe- dâmintele publice, care este posițiunea ndstră când vedem pe representantul ace- lor așezăminte că se întdree și merge îna- inte, și vine revisuirea, și nici la înfăci- șare nu se presintă, făcând în urmă opo- sițiune la revizuire? Așa, dâră, aceste por sdne juridice beneficiasă de patru înfăci- șărl, pe când noi numai de douâ. Cred că acâsta nu este just. Ași admite cn D-vds- tră împreună ca, atunci când este nn par- ticular, să fie gratuită oposițiunea; însă, pentru așe^mintele publice cari benefi- ciasă de patru înfăcîșărl. să fie taxată Cu aceste esplicațiunl cred că veți ad- mite amendamentul ee se propune, ca opo- ' stțiunea să fie gratuită când este vorba de 2076 UFlOlAL AL KOluANIEl 22 Marne (.3 Aprilie) 1877 m particolar, și cu plată când este vorba de persânele juridice. — Se pune la vot propunerea făcută de D. ministru, și se primesce. Paragrafele 12, 13, 14, 15, 16, 17 și 18 se adoptă fără discuțiune. D. L Sterea. D-lor, comitetul delega- ților a mal adăogat un paragraf, care vine al 10. Se pune Ia vot alaosul comisiunel, și se primesce. — Se citesce paragraful 19, care de- vine 20. D. D. ilărgăritescu. Vă rog să bine- voiți a suprima acest articol, și âtă pen- tru cari motive: D-lor, s’afi făcut uă mulțime de teorii în acâstă Adunare asupra acestor taxe în- tru cât privesce justiția. Și chiar dâcă s’ar admite uă teorie, care după miue este inadmisibilă, că trebue a se plăti justiția, chiar decă s’ar admite acâsta îu un mod absolut, cu tdte acestea am motive ca să cer de la D-vâstră să respingeți taxele prevădute aci. D-lor, în materia corecțională, în mate- ria penală, îu general, nu este recurentul care vine să câră justiție, ci este si cieta - tea cate traduce înaintea judecătorilor pe un cetățân, fie că acel cetățân a meritat uă pedâpsă fie că uu a meritat’o (întreru- peil), și pentru acest cnveut cred că vețî refusa, împreună cu mine, aceste taxe.... (sgomot, întreruperi} Se întâmpla ca un nenorocit cetățân să comită uă faplă care cade sub previziu- nile legel penale. Un cetățân onest, caie a avot uă conduită bună, se întâmplă ca, într’un moment de perdere al usulul nați- unei, să comită un delict, și să fie jude- cat și condamnat pentru acest delict, și acel cetățân se pâte si fie un om fără mi- ijlâce. El bine, ’l puneți D-vâstră sub osândă pentru că nu pâte plăti uă taxă atât de mare la curtea de casațiune? 1 in- terdicețî dreptul de apărare, care este năs- cut de uă dată cu omul, care este născut de la origina societățel omenesc! ? Cum D-lor? Aci este el care vine îu justiție, pentru ca să ’î ijicețl să plătâscă justiția? Oii este societatea care’l traduce îuainte justiți I? Apoi, dâcă este societa- tea care trămite pe un om înaintea justi- ției, ea nu are dreptul să’I interzică apă- rarea, să pună barieră la midlâcele Iul de apărare; ci trebue ca cetățânul căijul în delict s ă în crimă să aibă tâte mijlâcele de apâiare garantate, pentru că se pâte îniempla ca pe lângă cel râu, căruia so- cietatea ’î datoresce vendicta sa în pri- vința delictului comis, se j 6ie îuiâiupla să fie și uu cetățân onest care să comită un d' lict din imp udență și, care fiind să- rac, să nu pâtă face recurs, și prin ur- mare, să nu pâtă usa de midlâcele de a- pâ are. Pentru aceste cuvinte, sunt pentru suprimarea acestui articol. D ministru justiției. Ași fi înțeles sistemul onor. D. Mârgăriiescu atuucî când s’ar fi plătit justiția criminală. In adevâr, atunci D-sa ar fi avut cuvent să facă aceste observațiuni. Insă, D-lor, nu uitați un lucru, că se taxâză îu cașul de faciă nu recursurile criminale, ci nu- mai recursurile în materie corecționall. Iu materie criminală, fiind cl acesta pâte produce uă pedâpsă fârte grea, recursul în casațiune este gratuit In materie co- recțională, însă, interesul societății nu esle atât de mare ca în materie criminală. Și dâ*.ă trebue să facem uă distincțiuue îutre aceste două materii, cuventul este pentru că noi, ca și toți legiuitorii, tre- bue să fim mal facili pentru justiția cri- minală de cât pentru cea corecțională; âalâiă, pentru cuventul că trebue să se dea uă protecțiune mal mare condamnatu- lui , și al douilea, pentru eă îa materie de crimă nu este da cât uă instanță; pe câad în mateiiî coreeționale condamnatul deja a avut tâte beneficiile legel, și a fost tot de uă dată înaintea judecătorilor sâî natu- rali, a trecut prin două instanțe; a fost mal ân eiu k tribunal, la judecătorii săi naturali, și de aci a mers la curtea de apel caro este a doua instanță, și peaâaci nu se nu s’a plătit nici un act de procedură. Priu uimire, de.a libertatea apărării a pu- tut să fie esercit tă, n’a putut să fiă eser- cilată de câ; înaintea instanțelor de fond. Apoi rog pe D-mi advocațl a recunâsce împreună cu m’ne, că uu libertatea omu- lui se apfiră în Curt a de casațiune; îu Curtea de casațiune se judecă, se face pro- cesul actului, iar uu persâne!. Așa dâr, dâiaațl priimi D-vâstră eă recursurile îu materiile coreeționale să fie gratuite , a- tum I ați merge mal departe și chiar de cât legea actuală , și atunci ați da loc ea numârul acestor procese să fie cu mult maî mari de cât numârul proceselor civile. Astăzi deja au ajuns într’un g^ad spăimeu- tător, sunt de douâ, trei ori mai multe de cât cele civile. Dâ;a n'ațl pune taxe la re- curs atunci Curtea de casațiune n’ar mal putea să sluje că la nimic , căci ar fi co- pleșită de procese coreeționale. Bine-voiți de< a crede că acâstă taxă pentru recursu- rile î i materiile direcționale este justifi- cată, și vâ rog să o priimițl. D. G. Rădescu. Am un amendament și voiu să’I desvdted Domnilor, este uâ vorbă românâscă, care 4ice, iertați’mî acâstă espresiune, căci nu este tocmai parlamentară : „cine cere nu piere, dâr nicî nume bun nu are.“ Eu, fiind-că propun amendamente de scădâmeat la legea timbrului în favârea țăranilor, vâd că unii din D-niî deputațl mau luat la i chl că vorbesc numaî de ță- rani, endend că ași voi să’mî f»c popula- ritate. . . (sgomot). Așî ruga pe onor. Ca- meră ca, cu tâtă obosâla îu care se găse- sce, să mâ asculte puțin, fiindcă nu’mî permit a crede că în sentimentele majori- tății acestei Camere liberale acestă lege de timbru pâte fi agreată, căci încă de la nascerea el a fost combătută de acest par- tit, adică când punea numai 25 de bani, iar nu 5 franci cum propune acum. D-lor, pe lângă cele spuse de onor. D Mărgăritescu , în ceea ce privesce recui șurile în materie corecțională voiîi mal adâoga puține cuvinte îu ceea ce privesce re -ursurile în materiele civile, și voiă face apel la D-nil deputațl cari sunt, nu num <î advocațil, dâr și proprietarii, și represen- tauțiî al tutui >r claselor societății să' I aducă aminte că la recurs îu casațiune nu sunt interesați numai âmsnil cu averi, der sunt și âmenil sâracl care din nenorocire se judecă la judecătorii de pace, și aceștia numai judecăton de pace nu sunt, căci el pentru ca să’șl pâtă acoperi competența și să pâtă judeca îu ultima instanță , dau cărți de judecată parțiale și condamnă la câle 200 lei, și acești âmenl trebue să re- nunțe la recurs, că I sunt seracî. Am vâ- dut judecători de pa e care au condamnat câte 20 de âmenl la câte 40 de lei în parte și a trebuit bieții nenorociți țărani să’șl vemiâ boii ca să pâ ă merge li casațiune. Vâ rog să țiuețl compt că acel cari merg cu justiții îu casațiune nu sunt numaî cel aveți, sunt și ceî sâracl, și acâ ta trebue mal cu sâmă să o aveți în vedere astăzi, în starea în care sunt actualii judecători de pace, care sunt miî mult pentru a băga vrajba de cât pacea între bieții țârani. Eu desfid pe orl-cine să spună dâca a vâdut un proces între țârani cu cei puternici să fie câștigat de țârani. D-lor, sunt apărăto- rul țăranilor de maî mulțlani, și sc u cum se petrec lucrurile. La tribunalul meii sunt patru portărel, și ’l-am întrebat de mal multe o:î de unde scâtețl câte 400 franci fie-care pe lună? Șl ’mi ati râspuns că dâca n’ar fi cărțile de judecată, am muri de fâme, dâca aceste cărți n’ar fi pronunțate îu ultima instanță de către judecătorii de pace. Eă, am ijece recursuri la casațiune, și nu vorbesc numaî de țârani, căcî mi s’au i|is de mii mulțl D-nl deputațl că fac esces apărând pe țârani, eti vorbesc în ge- nere pentru sâracl, să se ție compt de dân- șii, căcî justiția și Curtea de casațiune nu este numai pentru cel cu avere. De când sunt eă advocat, de 12 ani numaî la curți am câștigat procesele țăranilor. N’ațl ei lit D-vâstră raportul comisiunel de acu- sațiune, cum sub ministerul D-luî Catargi, D. Lahovari ministru justiției dedea de- peșî în Moldova să se suspende cutare pro- ces? Credeți D-vâstră că asemenea âmenî n’aă să mal vie la guvern? Eă unul, n’am încă încrederea acâsta că vom avea pentru tot-d’a-una guverne legale, care să respecte legile și legalitatea. De aceea să fiți in- dulgențî pentru acâstă taxă, și să priimițl suprimarea el D. ministru justiției. D-lor, nul în ca- 22 Martie (3 Aprilie) 187/ sul de față nu creăm nimic, am găsit, ace- stă t^xă îu legea vechiă și vă rog să nu o desființați, fiind-că are să lie prea multe recursuri în materie corecțională. D. L. Sterea. Comitetul delegaților a respins amendamentul. Se pune la vot amendamentul D-lui Rădescu și se respinge. — Se pune la vot paragraful 19 din project și se priimesce. Ședința se rădică la 6 ore, anuuțându-se cea următâre pe Luni, 14 Martie. ȘTIRI DIN INTRU. De lai-iii a curentei penă astădl, iu co prinsul județului Vasluiu, a cădut puțină dăpadă și plâe, timpul acum frumos. • ir-»-- «wmtMMWI l .HI imnn——* ANUNC1URI MINISTERIALE MUN1T0RUL OFICIAL AL ROMÂNIEI puf, părul, sprincenile, castanii, nasui gura potrivite, Ia regim ntul 8 dorobanți, com- pania 11 B icău. 3. Mihăilescu 16n, ale cărui semne sunt: stat mijloc, fața brunetă, părul, ochi negre, nasul, gu a potrivite, mustața mică, dinți miel, la regimentul 8 dorobanți, compania 11 Bacău. 4. Nistor Gheorghe, ale cărui semne sunt stat mijloc, facia rotundă brune’ă, părul, spricenile, ochi negri, nasul, gura potrivite, la regimentul 8 de dorobanți, compania 11 Bacău. 5. Drăgici Anton Garabet, ale cărui semne sunt: de 22 ani, stat mijloc, facia lungărâță, părul, ochii negri, îmbrăcat țărănesce, al regimentul 8 de dorobanți, compania 11 Bacău. 6. Leibă Marcu, ale cărui semne sunt stat mijloc, facia brusnată. ochii, părul , sprincenile negre, gura potrivită, la re- gimentul 8 da dorobanți, compania 11 Bacău. 7. I6n Costache ale cărui semne sunt stat mijloc, faica Aehișe, pârul, sprincenile negre, barba nâgră, nu rade, nasul, gura potrivite, la regimentul 8 de dorobanți, compania 11 Bacău. 8. Boglanoviel Minus, ale cărui semne sunt - bărbier, de ani 26, stat mijloc, facia blondă, părul blond, ochi căprui, nasul, gura potrivite, la regimentul 8 de doro- banți, compania 11 Bacău 9. lonescu gheorghe, ale cărui semne sunt: ferarii. de ani 21, statul mijloc, facia smolită, ochi negre, scurt de vedere, puțin stricat de vă sat, portu europenescu, la regimentul 8 de dorobanți, compania 11 Bacău. 10. Granciu Vasile, ale cărui semne sunt stat nalt, fața roșcovană, păru blond, ochii crăpul, îmbrăcat țărănește, din re- gimentul 8 de dorobanți, compania 11 Bacău. 11. I6u Nicu, ale cărui semne sunt: stat mijloc, facia smeadă, ochi căprui, părul castaniu, nasul, gura potrivite, înbrăcat europenesce, la regimentul 8 de doro- banți, compania 11 Bacău. 12 PetrovicI Costache, ale cărui semne sunt ' stat mijloc, facia smeadă, ochi ne- gre, scurt de vedere, puțin stricat de văr- sat, port europenescu, la regimentul 8 de dorobanți, compania 11 Bacău. 13. Mirvelt Leopold, ale cărui semne sunt: stat mijloc, facia blondă, ochi cră- pul. nasul, gurapoirivite, părul, sprânce- nile castani, barba mică, Ia -regimentul 8 de dorobanți, compania 11 Bacău. 14 Grimberg Solomon I. Zalmon, ale cărui s’mne sunt: etatea 23 ani, ochi crăpui. nasul, gura potrivite, stat mijloc, părul castaniu, la regimentul 8 de doro- b.nțl, compania 11 Bacău. 15. Arapu Vasile, ale cărui semne sunt: facia luugăreță, ochi negre, părul sprâ i- cenile negre, nasul, gura potrivite, la re- MINISTERUL DE INTERNE. Io dioa de 4 Aprilie viitor , urmând a se ține uă altă licitație pentru contracta- rea pânei și jimlbel trebuinciâsă arestați- lor din penitenciarul Văcăresc!, pa timp de un an, se publică spre sciința dorito- rilor a veni î i arătata iji. la orele 3 după amâdl, însoțiți de oferte sigilate și garan- ții îa numerar saă efecte publici. Contractarea ae va face în condițiunile din anul trecut și cari se pot vedea de do- ritori în cancelaria direcțiunel generale a penitenciarelor , unde se va ține și lici- tația, — D. Prefect de B tcăi, cu raportul No. 15.752, înaintesă un tablou prin care să arată dosirea a 52 tineri din acel județ, recrutați în absență de consiliul de revisie al anului curent, precum și corpurile la care sunt destinați. Ministeriul publică acest tablou, și tot d’cdată invită autor.tățile administrative și comunale, să ia măsurile cuvenite, pen- tru urmărirea unor asemenea tineri, și do- vedindu-se, să ’I trimăță la corpurile lor respective. Tablou de tinerii deeUrați ca buni în absență prin'proces-verbal redactat la ³/J₅ Noembre 1870, de consiliul de revisie » județul Bacău Comuna BacUu Plasa Bistrița de Sus. Casapu Strul Herscu, ale cărui se- mne sunt : stat mic, facia rotundă, ochi crăpul, părul castaniu, sprincenile galbeni, portul europenesc, do ani 21, la regiment 8 dorobanți, compania 11 Bacău. 2. Pădure Costache, ale cărui semne sunt stat mijloc, facia smeadă, ochii cră- 2077 gimentul 8 de dorobanți, compania 11 Bacău. 16. Morar Vasile Ilie, ale cărui semne sunt stat nalt roșcovan, ochi uegere, păru castaniu nasul, gura potrivite, la regi- mentul 8 de dorobanți, compania 11 Bi- cău. 17 Șmitu loji, ale că'ul semne sunt facia brunetă, ochi negriceoșl, părul sprin- cenile negre, nasu, gura potrivite, la re- gimentul 8 de dorobanți, compania 11 Bacău. 18. Bjtedatu Gheorghe, ale cărui semne sunt: facia blondă, părul castaniu, ochi căprui, nasul, gura potrivite, mustața infe- râsă, la regimentul 8 de dorobanți, com pania 11 Bacău. 19. Aba sin >osT, ale cărui semne sunt de 21 ani, stat nalt, ochi ciăpul. fața sme- adă, lungărcță, părul, sprincenile negre, nasul, gura potrivite, îmbrăcat cu surtuc, la regimentu 8 de dorobanți, compania 11 Bacău. 20. Costandin Gheorghe, ale cărui sem- ne sunt' de 21 ani, stat nalt, ochi căprui, fața smadă lungurâță, nasu, gura potrivite, păru negrul, port europenesc, la regimen- tul 8 de dorobanți, campania 11 Bacău. 21. Haim sin Altar, ale cărui semne sunt: stat nalt, facia roșcovană, ochi al- baștri, părul, sp'âneenilu blonde, nasu, gura potrivite, la regimentul 8 de doro- banți. compania 11 Bacău. 22. Mtracineschi Mihel, al cărui semne sunt: nasul mie, ochi căprui, fața brunetă, păru castaniu, sprincenile negre, gura mică, stătută mijloc, la regimentul 8 de dorobanți, compania 11 Bacău. 23. Paninopol Nicolae, ale cărui semne sun?: facia roșcovană, ochi negre, părul, sprincenile negre, nasu, gura potrivite, la regimentul 8 de dorobanți, compania 11 Bacău. Comuna Satu-Nou. 24. Cocă Năstase, ale cărui sume sunt de 21 anî, statura mijloc, facia blonă, ochi căprui, mustața blondă, îmbrăcat țără- nește, la regimentul 8 de dorobanți, cim- pania 11 Bacău. Comuna Lunca. 25. Pușență Alexandru, de 21 ani, stat mijloc, facia smolită, ochi n^gre, nasul potrivit, gura cam mare, părul galben, la regimentului 8 de dorobanți, compania 11 Bacău. Comuna Gloduri. 26. Didilă George, de 21 ani, p“ il sprincenile, ochi galbeni, fruntea mare, nasul mic, gura potrivită, obradu rotund!, facia blondă, profesia agricol, la regimen- tul 8 de dorobanți, compania 11 Bacău. Comuna Clumasl. 27 Ițic sin lancu, alo cărui semne aUMiuulL UHU! AL -.o hUidA Mame (3 Aprilie)]18 / sunt; stat mijloc, părul, sprincenile ne- gre, oeht tulburi facia hAhoA. ciupit de vU it barba mare na il. gur» p ir< te imbricat cu stroe negr«, la regimentul 8 ie dorobanți, compania 11 Bacău. Comuna Ungureni. Plasa Bistrița de jos. z,o. Diurna Costache, stat luijiou, ocul 'gre, nasul potrivite, mustața, sprincenile uegre, facia roșcovană, îmbrăcat cu su- manlau, ițail albi, cu opinci, barba rade, la escadronul jaud iri din Cahul. Comuna Ocna, Plasa Trotoșu. 29. Desagă Grigoie ale cărui semne sunt: facia bălană, părul capului castaniii, priceoile negre, ochi căprui, nasul, gura potrivite, barba nare, talia mijloc, profe- sia tâelor de sare, la regimentului 8 de do- robanți, compania 14 Tdrgu Ocna. Comuna Ripile. 30. Cuitar Neculal, ale cănii semne sunt: stat mijloc, păru), sprincenile negre, ochi căprui, nasul, gnra potrivite, facia roșco- vană, la regimentul al 5 de linie din Iași. 31. Oavenea Ștefan, ale cărui semne sunt: ;tat scurt, părul, sprincenile negre, ochi tulburi, fruntea potrivită, nasul, gura, bărbia potrivite,' facia dchișe, la regimen iul al 5 de linie, dio Iași. 32. Beneș Natman, ale cărui semne sunt; stat mijloc, părul, sprindeuile, ochi ne- gre, fruntea potrivită, nasul, gura potri- vite, barba mică facia smedă, la regimen- tul 8 de dorobanț", compania 13 Oitusu. 33. Manole Alexandru ale cărui semne sunt stat nalt, părul, sprincenile negre, ochi albaștri, fruntea potrivita, nasul, gura potrivite, bărbia potrivită, facia bălană, la regimentul o de dorobanți, compania 13 Oitusu. > Comuna Trotoșu. 34. Iuțug Nistorț alo cărui semne sunt: stat mijloc, părul castaniu, ochi căprui, nasul, gura potrivite, facia roșcovană , stricat de vărsai, barba, mustața infefesă, etatea 21 ani, la regimentul 8 de dorobin- ♦I, compania 13 Oitusu. Comuna Grozesci. 35. Ardelduu ldn. ale cărui semne suni: pArul, sprincenilenegre, ochi căprui, frun- tea mică, nasul, gura, bărbia potrivite, facia blondă, la regimentul 8 de dorobanți, compania 13 Oitusu. Comuna Cașin. 36. VargAĂIbert, ale cărui semne sunt: st tura naltă, ochi negre, facia bălană, părul ca taniu, nasul, gura potrivite, la regimentul 8 de dorobanți, compania Oitusu. Jomuna Grozesci. 37. Voșu Idnos, ale cărui semne sunt: părul, sprincenile tcastanil. ochi negri, fruntea, nasul, gura, bărbia potrivite, facia bălană, la regimentul 8 de dorobanți, compania 13 Oitusu. Comuna Rîpile. 38. Voicu Neculal, ale cărui semne sunt: stat mijloc, părul, sprincenile cas- tanii, ochi albaștrii fruntea, potrivită, nasul gura potrivite, barba potrivită, facia bălană, la regimentul 8 de dorobanți, com- pania 13 Oitusu. Comuna ComănescI Plasa laslău de Sus. 39. ldn Grigorl G. Moise, ale căru- semne sunt statul mijloc, părul negru- oehl crăpul, barba rade, nasul, gura poi trivite, la regimentul 8 de dorobanți, corn pania 12 ComănescI Comuna bărmănescl. 40 Nistor ldn, ale cărui semne sunt: statul mi-loc, facia albindță, ochi negre, nasul, gura potrivite, la regimentul 8 de dorobanți, compania 12 ComănescI. Comuna ComănescI. 41 Vasile Ilie Nicodim, ale cărui semne sunt: părul castaniu, sprincenile castanii, ochi crăprui. fruntea mare, nasul, gura potrivite, barba mică, obradul lungăret, facia snddă, la regimentul 8 de dorobanți, compani ’2 Comă. - M... Comuna 'Carița 42. Barsan Vasile, ale cărui semne sunt: etatea 21 ani, statul mijloc, părul galben, facia roșcovană bălan, ochi căprui, nasul gura potrivite, la regimentul 8 de dorobanți, compania 12 ComănescI. Comuna Brusturdsa. 43 Bănțu ldn, ale cărui semne sunt; stat mijloc facia dchișe, părul castaniu, ochi, căprui, sprincenile negre, nasul, gura potrivite, barba mică, la regimentul 8 de dorobanți, compania 12 ComănescI. Comuna Moinescl. 44 Cațavel ldn, ale cărui semne sunt : stat mijloc, facia bălană, ochi albaștri, nasul, gura potrivite, părul galben, la re- gimentul 8 de dorobanți, compania 12 ComănescI. Comuna C. .'scL 45. George ldn Crețu, ale cărui semne sunt părul castaniu, sprincenile negre, | ochi căprui, fruntea ovală, nasul, guraj potrivite, barba rotundă, obrasul lungăreț,: 13 facia roșcovană, la regimentul 8 de doro- banți, compania 12 ComănescI. Comuna Poduri. 46. Păscălețe ldn, ale cărui semne sunt, etatea 22 ani, statura mijloc, părul casta niu, ochi negri, facia, rotundă la regimet tul 8 dorobanți, compania 12 ComănescI Comuna Dărmănescl. 47. Ștefan ldn, ale cărui semne sunt facia smddă, ochi negre, barba imferdsă, statul mijloc, nasul, gura potrivite, la re- gimentul 8 de dorobanți, compania 12 ComănescI. Comuna MăgireșcL 48. Pintilie Vasile Părușu, ale cărui semne sunt: stat mijloc, părul castaniii, ochi cam albaștri, stricat de vărsat, scim- bat la dinți, la regimentul8 de dorobanți, compania 12 ComănescI. Comuna Dăramanescl. Olasa Taslău-de sus. ■±u. Guirca Gheorghe, ale cărui semuo sunt: facia sarbddă, ochi castanii, stat mijloc, la regimentul 8 de dorobanți, com- pania 12 ComănescI. 50. Neeulae Pavel însurățel, ale cărui semne sunt i facia smedă, părul negru, barba rade, ochi negre, stat mijloc, la regi- mentul 8 de dorobanți, compania 12 Co- mănescI. Comuna ComănescI. 51. Miron Pascal, ale cărui sem sunt stat nalt, ochi albaștri, nasul, gura potri- vite, barba rade, la regimentul 8 de doro- banți, compania 12 ComănescI. Comuna iVăgiresct. 52 Făinățe Costache, ale cărui semn» suni: etatea 24 ani, stat mijloc, părul sur negru, sprincenile, ochi negre, nasul, gura potrivite, barba îngustă, facia dchișe, la regimentul 8 dorobanți, compania 12 ComănescI Se certifică că acest tablou coprinde 52 tineri; care urmdsă a se urmări în tdtă țera. Se va publica dar și numele celor-l-alțl D-nl cari au bine voit a subscri, îndată ce prefecturile locale vor trimite listele sub- scrise. Cu acdstă ocssiune anunțăm și consti- tuirea comitetului secționar al Crueei-Ro- șie din județul Bolgrad, sub președențiea D-lul C. G. Caramalău. MlfUTELJL CULTELOR Șl INSTRUL Ț1UNEI PUBLICE Termenul concursului deja publicat îu 22 Martie (3 Aprilie) 1877 .MONITORUL OFICIAL AL ROMANEI 2079 Monitorul oficial, pe cjioa de 26 și 30 Martie curent, pentru catedrele : 1) Mora- la creștină, păsiorală și liturgică de la se- minarul din Huși; 2) istoria și geogrifia de la seminarul din Curtea-de-Argeș și 3) istoria, pedagogia și religiunea de la șcâ- la normală din Turhu-Măgurele, întreținu- tă de județ, căijend îu ajunul și sărbători- le Paștelor, ministerul, audind pe consi- liul permanent de instrucțiune, face cu- i:::?,cut că concursul pentru nișele catedre, se amână pentru rjioade 15 Aprilie viitor. No. 2 705. 1877, Martie 17. MINISTERUL AGoICULTUREI, COMER- CIULUI ȘI LI ORARILOR PUBLICE. iSe dă prinj întreprindere reparațiu- nea și c insolid^rea podului Motru, din cir- cooscripțiunea I, cu condițiunile următâre: Cantitățile lucrărilor de eseeutat pre cum și prețurile lor sunt cele prevădute prin estimațiunea inserată în josul aces- tei publicațiunî. Termenul sSvârșirel complecte a lucră- rilor se fixâsă de 1 lună de la data încheiere! contractului. â ă termenul pen tru întreținerea și garantarea lor va fi de un in de la data recepției provisorie. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura de Doljiă, îu diua de 18 Aprilie 1877, ea se va deschide la 4 ore după amâ^î- Ofertele vor fi sigilate și vor precisa atât îo litere cât și în cifre scădfi- mentul sati sporul la sută asupra devisuluî. Ori-ce ofertă formulată îu mod și condiți- nnî diferite, va fi respinsă și nu se va lua în considerațiune. Se pune în vederea D-lor concurențl art. 40 — 57 inclusiv din legea eomptabilită- țiî generale a Statului. D-nil concurențl sunt ținuți a lua cu- noscință în privința acestei licitațiunl maî 'nainte de cjLiua concurenței despre project și condițiunile generale pentru întreprin- deri de lucrări publice, inserate prin Monit rul Oficial" cu No. 188, din 1874. Iu privința garanției și a avansului se va urma, conform art. 2, 4, 5 și 11 din condițiunile generale, care fac parte îu- tregitâre din acâstă întreprindere. Garanția provisorie va fi de 5 la sută, asupra sumei devisuluî. In urma adjudecațiunel, concurenții vor fi datori a lua singuri cunoscință din biu- rourile ministerului sau al prefeetuieî de Doljiă, despre resultatul aprobăreî licita- țiuueî. In termen de 10 cjlile de la aprobarea lici- tației, adjudeeatorul eare uu va depune ga- ranția definitivă, va perde pe cea provi- sorie și lucrarea se va scâte în adjudeca- țiune. Ori ce înlîrdiere saă justificare nu va mai putea ti primită. După depunerea garanției definitive, în termenul de 10 rjile cel mult, antrepreno- rul se va presenta la minister -saă la prefectura de Dolj ă spre a subscri con- tractul; în cas < ontrariă lucrarea se va pune în regie sau îu no lă adjudecați- une în comptul acel garanții, fără a fi necesitate de vre o al ă formalitate saă somațiune către antreprenor, și fără a maî avea dreptul numitul de a face vre uă pretențiune, ori care ’I ar fi motivele. Dâcă în cursul duratei acestui contract, ministerul nu ar usa de prescripțiunile art. 33 din condițiunile generale, în pri- vința activăreî lucrărilor, și lucrarea nu ar fi nici jumâta;0 executată la espirarea termenului prevădut prin contract; prin singurul acest fapt, contractul se va con- sidera desființat și ministerul, fără jude- cată și fără somațiune, va fi în drept a e- secu a lucrarea în comptul garanției salo. Când însă esecutarea prin regie saă lici- tațiuue nu ar necesita atacarea garanției, antreprenorul va perde garanția în pro- porțiune cu restul lucrărilor neesecutate de el. In cașul când în timpul esecutărel lu- crărilor antrepr norul ar cere vre uă pre- lungire peste termenul prevâdut prin a- cest contract și ministerul o ar aproba; a- cestă aproba’j va fi considerată ca uă so- mațiune făcută antreprenorului, și când nici după acâstă prelungire de termen, lu- crările nu ar fi terminate definitiv, minis- terul va fi îndrept a le esecuta în regiesaă prin nouă adjudecațiune îu comptul an- treprenorului și al garanției depuse, fără a mal fi necesitate de vre o altă somație^In nici un cas prelungirea de termen acorda- tă nu dispensâsă pe antrenor de penalita- tea prevăzută mai sus pentru perderea garanției. Dâcă însă la espirarea termenului con- tractului, lucrarea nu va fi terminată și restul lucrărilor ar necesista modificări în preeiurl, în cantități saă în natura lor în mai mult saă în maî puțin, din causa ne- esecutărel lor la timp, ministerul va fi în drept a le esecuta în comptul antrepreno- rului și al garanției depuse fără ca numitul să aibă vre un drept de pretențiune. Dâcă însă la espirarea anului de întreți- nere, lucrările nu vor fi în stare bună după proiect și condițiuni, spre a li se putea face recepția definitivă, ministerul va fi în drept, fără nici uă altă somațiune sau for- malitate să le aducă la îndeplinire în sta- rea contractată, în comptul antreprenorului și al reținerilor ce i se face, fără ca D-sea să pâtă avea vre uu drept de reclamațiune. Pentru forma și osebi ele clause ale con- tractului, concurenții vor putea lua infor- mațiune de la minister sau de la prefectura de Doljiăj, cu 10 dile înainte de licita- țiune. Se pune în vederea D-lor concurențl de- cisiunea ministerială cu No. 7,977 din 24 Iulie 1872, publicată în Monitorul oficial No. 165, prin care se stipulâsă, eă ori-ce ofertă venită în arma încheereî procesului verbal, nu va fi luată în considerațiune. No. 2,493. 1877 Martie 17. ESTIMATIUNEA. Arătarea lucrărilor No. prețurilor \ Cantități Prețuri pe P R ET (J 1 < I de aplicație unitate Pe articol Pe lucrare Total Separația podului Motru Umplutura capului stâng . . Lemnăria pentru căptușitul capului și aripilor m. c. Pirâne ....... 1 370 68 0,82 303,96 Digul pentru apărarea 4 6,235 89 68 559 15 podului. 5 21,600 1 00 21,60 Umplutura cu păment 1 141 331 0 82 115 89 Fascine 2 307,469 4 62 1420 51 Taracî......... 3 130 piese 13,45 1748,50 Lemnăria de stejar 4 4 392 89,68 393,87 884 71 Pirâne........ 5 58,000 1 00 58,00 3736.77 Se face cunoscut eă, în jfe a’Bbnebra. bunal, în dfĂK de 19 August 1877, la 1G iro diminâță. averea imobilă urmărită con- iri I uabilulul 8t in ComAnț did Alexandria, antru neplata dărilo? finale ți ’fe%’ \ a ho compune precum urirfâSăț¹ Ui* casă eu locul «I d#." stâfljeul f i ’i 35 lungul, în colârea Albastră,’din ora⁸- jul Alexandria, avere’ 'a lui Stan Qouiâff, lin acel oraș și care avere, după îu ■ edirr țarea dată de grJfă, nu s’a găsYt supusă la nisl uă împrejurare, popritâre: In coâseqința căria, tribunalul’ publică prin acâstă sjJr% ^eneiala ^cuno^cință . t somâsă p8 toți acBBa tare vor pretinde Are un drej: dâ' pfoprfețatâ, udo-; tru i, sefiitute^ chiriB, privilegia, ipotedă oTlî -eall '1-npt a^urra b'O^rinsel ‘S’verl " ’. ' ^nd%re, c?, inâl naThte*de -- nenul u itat nM ătis, 83 sepîesihte¹!# a₇ cest tribu ml. §pre a șî 'ace pfetențitmîle ■■ ydt eîedff ci ati , I în urmă nu 11 sâ ■r maț țftie fn/s*--¹ -țX-ᵣ *-?₁ a pfetențiuHr. No. 6,411 'S^WtM h' ■ I ■_ răii .. Confirm urnalulul dresat*us în ^emlârc eu licitație publică imobil ui num|țulul debitorul prevâdut în adtu- le bj potecă, situat în acest oraș Brăila, drafia Silistrij coJâre.i Roșie, Nu. o3₍ com- ᵣus clin un loc, avend u^mătârele clădiri pe densul; uă cameră și fiă tindă, constru- ire de nuele, acoperite cu !’ noscute • Da 5 stânjeni 1 . fadra în strada stuf și scândurîj | (diurgi ilul despre răsărit și:ou facia Jes- în curte uă retiradă și un șopron de scân-¹ pre apus în strada calea Giurgiului și ca- nun șp-ua magne uițad^ rmv ue scânuuii, i acest imobil se învecinesce cu D-na Pă- din uă cameră’ și uă cuhnie d( una Tudor, Radu Jugănaru Vâduva, An- jente și învelite cu șiță. cuța Stan Nae și Tănase Năstase. 2. Cuuțjși uă altă odăiță de gard la par- După încredințarea dvă de I) g - ii- . șa despr - apus acelo- Mte case, învelite respectiv, că observând registrele de in jși aceia cu șiță,Ja mâdă nâpte învecinată scripțiuni și transcripțiunf ale acestui tri- cu Simeon Vișan, la meijă (Ji cu Dumitra- bunal de la anul 1833 și pânâ la 21 Fe; {che Dobrescu. bruhri& 1877, pe humele lui Manole pole, a găsit Hr-mktârele împrejurări? 1872, Februarie, Matele lanol înde li-rfâf Marifa Stoftir Obidit, un loc ate^ji dm Brăil r, prin actul No 28 din’1872. Hypoteta de hiâl su^No; 1, din 1'8761 Pentru efectuarea vindefW s Ade 7ioa e^ll Iunie 18’7. ari mfrîar prSnnde vre un dfepi de ptofiietâtef usufruct, servitute, chirie, pti-- vjlegifl, ipdte^â' sau veri se alt drept ast# pra imâbilukil uf' ărit, să^ăS Jtive-lft ri- bunal, cu mal 'nainte de «Jioa d'e¹ licitație, că<#. la dîn -contra, niPlPse v PmaPmm- Mdâ?â nici u’. arerW Doritdhn%(?' vor^Vtlr săîcumpdffe disut 1, ..iWpresihte îif pretoriul'ace XTt, < CO ’ b 18,7- . . A/Aih TribU nil irg< . a .elnJrviea , joinlnan .ejațehe ¹ re bâ8a Wțilof de judecată Nik'ââb și 506, *6in 1876, Me judelui pace¹1! . - rașdul PiWsci, îkveâțiW cW form* «se-- cufonâl No . 9 . . din 1876 , ^i, după indfe- tdiflifea¹ disposițiunilor cerutâMe¹¹ proce dura civilă , prin'jurnălul dresat de aceât tribunal itrh Nk 791, din 1877, ^hotărât ca, în ijioa de 27 Iunie 1877, ora 10 a. m., să se vândă^cu li^itațifine îd pretoriul a- cestul tribunal imobilele jos notate, avere f D-lilI, TudoY¹ lâd* luimăroiu, de prdfesie irtnerfciiiht, ddmiSilist cflmifna Pitâscp pfdețul Argeș, spWdespăgubilrea DM8I Năe G. Rădtflesc’jr, de profesie liberă,¹ din col muna Pitesci,’județul Argeș deîsumeie'ee ăîe a priihi dlipă arătatele mal sus cărți dVjiidecm. Afiâ&tă Vândăic „„ ,ᵣ„blică cpre gene' fală cunoscință, c.i toți udei Be? vor alea asupW acestor iiiobile⁰ f ^in^rept de propîiMtate , u^frJct? servitute . dh/rid, priviîegilî ,ip.oi‘"Eă saii irl% ^Ifed-ep tuli șăse^ratela trftmi d mhl ’flaintea termenului de adjudec4țiun*e,' âeb • umA, nu Ii se va mâl a imite nîc A tofențiune. :A aceia c vor voi^ă cu ■ ^-e e aceste î- .5 p-esiute Ia tribunal, I^diuȘ ora indîcaW'iJial sv . spr#a concura } Descrierea Imobililor ce se vinde, con- dițiunile vemjtref, Și diferitei^ sarcini și împrejură-! p4ₙx ₐc„- - mobili s& sej jwvtajwei, cu u asapeaeds'i a. • i pa Acestea situate u» i uesc,', jild^țul i> geș, colârea Albastră, strada Giurgiu ș Crajova, avere a.debitorului Tudor lân Ini j măroiu. J In urmarea atestărel D-lul grefier local, imobilile urmărite nu sla găsit afectate la nici un cas popritor. No. 3 2 11 <877 Febril 14 h. --- Pe băâ;Prt-* dâ judecăr i cu No*. , 12 dm 1^76, pronlineiStă^ de judele de paed hl oâolhlul Pitesci,¹ învestitftrcu for mula esecutbriJ NO. 274, blifi anul 187t Ș?di ră'îndSptf Âîm dibpdsițihnil ’f cerut 4,3 proc4duîa cfvilă, prin jurnalul •Ibesn cVst r unai .ub Ni 274, in n nul bureht. s’a hfttărft că r.Qlioa f August 1877 laerd -10 a. u., să s₀ ' ^licitație în pretoriul ‘Westul tribunal, ^mobilelrdjfis notate, «wrd a D-16I b oiță ¹ rigore, de profesiun ■ cor elSio te no ticilîat i Aomuna Pitesci. jdd^pil V • '■‘pr^Bd upăgubirea eas?I decedatului G. NicolaiP ’eprosentată prin opift< , ’l R o. colSu de profesiune'cdinerciant'' if'¹- •- iflnHâ PireScVjudețul Arge^dePs iadele ăîe a primi după arătata nrt sus cărtff de * tdecată?⁰¹ !lu ' no ănibărg kecastă’Mnd&e se piîbltcă . îe⁸^ ^aîs Cunoștință, ca toți acMa Be vbf ave asupra e hstor imobile r în drept le proprietate P usufrW; 'Servit’¹ te chirii. privildgiK, ipotecă sau o7Pce°alt£ drep- turi, să se arate la tribunal ihal nai te» termenului deMjudecațiune, căci, in rină nu li se va mal admite nici uă pretebțiuî- ne. Eră atei» c^ voPbi> mptirb aees- t8 imobile să s& pfeSinto in thb\mal rla dioa și, ora indicată maf^urf, Jpfe a ibneura. Desâîierda imobililor ce^se vinde , con- dițidhiW vâmjârel, ș” diferitul# safi-tn’# ’și împrejur ’^We unobî mM : .'d ⁱ. • o f!!. noscufe-l { Ca 1A7 'Stânf și jum&taț inc latul, â i u§uFca la 80 ap; '■ -’mafr, m accft dîaș Pitici, cbftrâa AlbastTă, strad^St. lift, %al§a Crdiovel dare %% •învin^sed'la răsărit cu Tinca^ sucii decedatului Radu Șchiopu.la apus eu Anica V-'.lcVa, tastă socie aiul Badea Ciulniță, (acum decedat) la âijă (li cu p’iprietatea D-lul Radu VI -‘ânu'Y lulgh»ru ' -șF^la 'i â<)ă nâptu fu uliță pnnc);p9l4 uumitAlideri ' -‘•ibee e acest toc se află ddu^ perechiBfls^ suB NtP 153, una 5ⁿ focia¹-' st idei compilsă din 2 odăi în l^ciă^î bă pivniță în dos sub un îqveliș, *uă altă casă mal în curte compusă din 2 vdpăl'’șî uk cuhnie la mijloc, con struite tot de zid, și învelite cu șită Marn« i3 Aprilie* 187 .ionitorl^ JFIC¹⁴¹ «i unuiMivi alt Iot sterp în lățime ea la ș6a< ■ Dumitru, îl und oisen .rlieă stânjeni și jumfef ite, și lungul din ulița j (fostă p-^pri' tate a decedatului Mihail Calea Giurgiului, 'deăpre YăSărit și p^fi*’ Berendel), s în faciă strada principală a în ulița calea Giurgiului, despre apus) se sub'urbielSt.'Iâiî, âră împrejmuirea curțel se învecinesce la răsărit cu diță calea este constr-uită în faciă de zid} erăcple- Giurgiuiul, la apus âră cu ulița calea Giur- alt# latttrf efl râs’ • rl de lemn din locu¹ giulul, la mâdă iji cu lân Marin Dicpneseu, caselor însă se ^scinda-jumătate,badică și spre mâifă 'nâpte CL'î’ișehnButbli dojo- calase începe d*i8 easelempreotulul Dumb caru. h* 4 cpus31tărel fuuUm rfigi^vietor ie ) prirl®și inscțipțiunl de către’ Dure- le; Ioc d, iăiobilele u 'mărite n s i i irăslt afectatei nici r- $3 pdpîitot$tIW’i” No? 3,883.⁹ 1877 Mărire -*Pe basa 'actului de ipotecă tegalisa de ayest tribunal, la No. 49, din anu 1873, nvestit cu fortnula esecutorie* No. 2, din spui 1875. Ianuarie 16, și după îndepli- hireâ ^jsppșițilinjloi cerute de procedura îvil . prin ftfrnal i dfesar de. tribunal, ,ub N i. 237, dib -. iul . ițent, s’a hotărât ca, în dioa de 16 Aprili% Viitor, afltil ci?-⁴ .ei j^orele 10 ante-meridiâhe, să șe yân fă cu licitațiune în pretoriul acestui tri bunal, imobilul jos notat, avefe a deceda- tului V. ,euleseu, epitropisită de socia ia Elena. Ie prâfesie proprietară, domici- riată în comuna urbană PitescI. județul Ar- geș ț spre despăgubirea D-lor Marița și Elena surorile ZanfirescI, de profesiune menajul ^aseT.'din comuna urbană PitescI, t I țc Argeș de suinele ce . e ap>'-: dypă $răt;atul mal sus act de'i potecă. A vsvAo i îre ae publică s; ■ ^ene'ra- f cjiioseință, aîoțța eh & ' avea a:- ^pr acestor imobile Yen Uu repț de propti etate usufruct, serviiSte , chirie , p iviiegîuț ipotecă satt orl-ce alte drep- url, să se' arate ia tribunal mal năintea ermenulul de adjudecațîitne; căci în urmă nu li, se ya mal admite nici p-. fruțiu ne Eră aceia ce vo/voi să cumpeie aces- te imobile -^să se presinte la tribunal la (Jioa și ora indicată mal sus, spre a con- cura. Descrierea imobilelor ce se vind/ cp - lițiuuile vândâre! și diferitele sarbinVși împrejurări ate imibilhlul pehfi'a’cuni u- coscute . ¹ 1. Uă pereche case consmiife de ^iM în uibea PitescI, districtul Argeș, cSlârea de Negru, suburbia St, Ion,' compi/se din trei camere, uă cuhnie, uă cameră și uU pivniță în facia pământului, t5 ³ în rind sub un înveliș de tablă de fer. 2 Mal în fund tot în rînd un grajd de scânduri î'-Mit ' ‘ șiță, > ■ ? . în drâptă intrărel. 3 pi stânga intrărel uă cuhnie de bâr- ne înyelit. a șiță r alături ^cîridânsa un ’ Hf ț de scânduri învelit tot cu șiță Vecinătățile acâstorcase sunt. lâdrȘ^ta purii îu curte, 1 Eul D-lul Dimitrie Mi •vscc, destral de bf D Pândele Popescu i stânga ' casete D-Tor Costache Buga și bstache Muteseu, gin :l decedatului pre- tru, Ia vale fiind constatat că k soqdoial al D-lul Tănăsache Dancovicl. In urma esaminărilor făcute ipiselor de popriri'ș’pinseripțiunl cătVe Ddsupli- ninte și grefier local, asupra acestui imobil s au găsit următârele împrejurări ’ TS'gărantâsă către D. Nicolae Grier? r:an, cu avdrea sa mobilă șl imobilă 1866 ghrentâsă tot către D Gherm-u, cu cââele $il locul lor din PitescI, colârea Nâgră,^penlrtflel 19,500. 1873 garantâsă ave-." . - huni ;t către DJGhe’rman 1873 No. 1 act ipotecar cu care'ksigură pe D$lor Marița și Elena, surorile Zanfi. rescu, pbiitfu împrumutul de lei.S $ ,&u casele cu locul lor din PitescI, colârea nâgră. No. 5,875. 1877, Martie 6. Pe basa sentinței hdttstbl tribunaly cu |No. 338 did 1874,:, învestită eu formula el secutorie No. 146 din 1875 și după înde plinirea disposițiunilor cerilte de¹ proce- dura civilă, prin jurnalul A resat Ale¹ tribu- nal Sub No. 1,187 din anul 1877,¹ s’a ho- tărât ca îu dioa de 11 Iunie, anul curent, la orele 10 ante-meridiane, să se vândă cu licitațiune în pietonul acestui tribunal lA. bîlele jos notata adere amasel repau sal’ilul Dincăl Protopdscu , representatî prii epitropul O? Protopopescu, de pro⁴- fesiune comemefciante, domiciliat în co- muna Curtea d- Abgeș, spre d&spăgubirea D-lul Matache Protopopescu, de profesi- une profesor, din comuna'’lCurtea-de-Ar- goș% de sumele cn are a primi dup'. ‘a mal sus sentință. Acostă/vândâre se publică spre gene • cunoscință, ca toți aceia ce vor avea asu- pra acestor imobile veri un drăptde pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privi- legift, ipotecă sat? orl-ce alte drepturi să se arate la tribunal mal naintea termenu- lui de adjudecațiune, căci în urmă au li se va mal admite nici ui pretențiune. Eră ac^ia ceîvor voi să cumpere aceste i - bile să se prezinte la tribunal la cji și ora indicată!mal ois, spre a contura descrierea 'imobilelor ce se vinde, con- dițiunele vâm|6rel și diferitele sarcini și împrejurări alo imobilelor irină acum cu- noscute • ¹ li Un Io# faciă ca*paih) . b.njen’, erăPîA fuud aHaTg situat în strada Neg?u Vo- dă, orașul 'Curtealde-Argeș, plasa Argeș, districtul Argeș, care înlățime; despre iiî'bjă n'ipte, se în.eciuesce cu proprieta- tea D-lul Matache i’rotopopuscir credito- rele, la mâ^ă cji .u locul D-lul Stanei Nicolesci^ âră lungimea îngepe din fața suseartttatel strade despre apus, și merge spre rttsărit pentt în strada Chivărari, । aeest loc tse,află un gțaji^de scânduri și învelit ,m ri; i ft. .'i ■i facia stradel Negru Vodă,i puține ruine de zid. 2. Un alt loe situat în strada Chivărari, I orașn^Curtea-de-Argeș, plasa Argeș, jude- țul Argeș, care îmlățime la mâdă di se în- vecrnqsce cu proprietatea repausatulul Pe- tre V.dTâcă; li'ihâdă nâpte cu proprieta- tea D-nel Marghiâla Vasilâsca, âră despre apus îu lungime începe din facia șaradei Chivărari și merge spre răsărit penă in Muchea-Delulul, unde se învecinesce cu proprietatea D-lul-Tudosie Popescu, pe aeest loc se află uă casă compusă din 2 încăperi, construcția de gard, lipităjcujpă- ment, învelită cu°și.ță veche și fără număr 3 Un alt loc la Podu-de-Pâtră, orașu. Curtea-de-Argeș, plașa irgeș, districtul Argeșj în mărime de 5 pogâne plugărescl, care se învecines'ce lamâilA nâpte cu pro- prietatea D-lul Gheorghe Zabila, la mâ în faciă prăvălie, construite de cărămidă, în paiante ți învelite cu scânduri de brad aședată acâstă casă pe un loc în lărgime de 3 stânjeni cu aproximație și în lung ca 24 stânjeni. Se limitâsă la mâjtă-nâpte cu strada Solomon, la mâifă-ijieu strada Bucuresci, lă apus eu Demostin Avromidi și la răsă rit cu casa sâcrel sâle Maria Preda, avere a debitorului Tudor lân și socia sa lâna, din Slatina, care se vinde spre despăgu birea D-lul Ilie Stoian, din orașul Slatina, îndreptățit prin cartea de judecată a jude- lui de orașj No. ț5 din 1875, învestit cu formula esecutorie. Se publică dâră acâsta spre generala cu noscința a amatorilor ce vor voi să cum- pere espusele imobile , că licitația se va ține în pretoriul acestui tribunal, în dioa de 21 Iunie viitor,, la orele 10 de diminâ- ță, unde și când să se presinte a concura. Tot-uă-dată se somâsă ca toți aceia care ar pretinde ver-un drept de proprietate, 9086 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 22 Martifi (3 Aprilie) 187 usufruct, servitute, chirie, privilegia, ipo- tecă, saii ver ce alt drept din cele pres- crise la art 506, din procedura civilă, si] se presinte la acest tribunal, mal ’nainte de 4i,,a licitațiunel, spre a’șl arăta preten- țiuniie; căci, în urmă , nu li se vor mal cunsidera. Se avisesă însă, cădupe căutările făcute registrelor de popriri, imobilele în cestiu- ne. nu s’a găsit afectate la nici uă poprire, No 5362. 1877 Martie 8 Prin jurnalul dresat de complectul acestui tribunal. No. 3642, s’a încuviin- țat punerea în vândâre cu licitație un loc situat în Slatina, colârea Roșie , pe care se află. începute uă pereche case de zid a- prâpe isprăvite de roșu pereții, compuse te 3 camere cu uă sală la mijloc și piv- niță de desnbt, tocurile ferestrelor așeza- te în zid, locul are lățime cum sunt puse casele ca 10 stânjeni, eră lungimea ca 20 slj , se învecinesce la mâdlă-ndpte cu nn loc viran al primăriei orașului, la mecță- di cu locul și casele lut Barbu Alexe Bir- jarii, la răsărit cu casa lui T. Ciuciu și la apus cu locui lui N. Ferică , adăogându- se eă casele nu sunt învelite, averea a de- bitorului George Constantinescu din Sla- tina, care se vinde spre despăgubirea D- lul Marin Petrescu , îndreptățit prin car- tea de judecată a judelui de orașe cu No. 41 și Î51 din 1876, învebtitM cu formula esecutorie. Se publică dâră acâsta spre generala cunoscință a amatorilor ce vof\oi să cum- pere espusul imobil, că licitațiunea se va ține în pretoriul acestui tribunal, în 4i°a de 21 Iunie viitor, la orele 10 de diminâță, unde și când doritorii să se presinte spre a concura. Tot-d’uă-dată se somâsă ca toți aceia are ar pretinde ver-un drept de proprie- late, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau ver ce alt drept din cele pres- crise la art. 506, din procedura civilă, să se presinte la acest tribunal , mal ’nainte de 4i°a licitațiunel, spre a’șl arăta preten- țiunile; căci, în urmă ori ce cereri s’ardvi tiu li se vor mal considera Se face cunoscut că, după căutările fă- cute registrelor de popriri de către D-nu nembrn suplininte și grefier pe numele D-lul Gg. Constantinescu, s’a găsit urmă- ârele sarcini Uu loc pe care se afiă începute uă pe- reche case din acest oraș, Inscripția actu- lui dotai al sociel sâle Efrosina Gg. Gou- siantinescn No. 5 337. 1877, Martie 8. CITAȚIUM Curtea de apel din Bucurescl, secția I. D. Dumitru Marcu, cu domiciliul necu- uoscut, se vestesce printr’acâsta, una și singură citație, ca, la 22 Aprilie 1877, la orele 10 de diminâță,. să vină a seîn- făcișa în prâccsul pentru escrocherie, pre- gătit cu tâte actelejnecesare, cunoscând că, la cas de nevenire, procesul se va resolva în lipsă’I, conform art 182 din procedura cădulul penal. No. 2,478. 1877, Martie 17, Tribunalul Ilfov, secția I civilă D. Răducanu Cerchez, al cărui domi- ciliul este necunoscut, după cum atestă prefectura capitalei, prin certificatul sâti cu No. 23,904 din 1876, este citat prin- tr’acâsta ca, în (țioa de 4 Aprilie 1877» la orele 11 din 4L să se presinte la acest tribunal, spre iafăcișare în procesul ce i se afiă intentat de D-na Radița Cerchez, pentru divorț; cunoscând ă la cas con- trariîi, se va resolva procesul in lipsă]. No. 3.314. 1877, Martie 15, Tribunalul Ilfov,secția I corecțională. loniță Călinescu, cu domiciliul necu- noscut, este chemat la acest tribunal, în 4ioa de 24 Mal 1877 ,g la orele 11 a. ; spre a fi cercetat ca prevenit pentru rupere de sigilii; cunoscând că , nefiind următor se va judeca în lipsă. No. 10,909. 1877, Martie 8. — D-nil Constantin Hristea, Dumitru Golumbânu și Niță Gampânu, cu domici- liurile necunoscute, sunt citați ca preve- nițl pentru furt, a se presența la acest tri- bunal, în 4ioa de 11 Maiu 1877; căci în cas contrariu se va judeca în lipsă. No. 11,016. 1877, Martie 8. — D. Vasile Stan, emancipat, cu domi- ciliul necunoscut, este citat ca prevenit pentru furt, a se presența la acest tribu- nal, în 4ioa de 13 Maiă 1877; căci în cas contraria se va judeca în lipsă. No. 11.207. 1877, Martie 8. Tribunalnl Doljiil, secția comercială și de notariat In consecința jurnalului încheiat de com- plectul acestui tribunal No. 788, în șe- dința de la 10 Februarie espirat, D. Au- gust Politzer , din orașul Triest, ținutul Austriei, se citâsă prin acâsta, ca, în 4ioa de 15 Aprilie 1877, să se presante în sa- la acestui tribunal, spre a fi faciă la opo siția făcută de D-na Eugenia Ciacari, con- tra sentinței menționatei secțiuni, No. 31 din 1876, și a declara dâcă primesce saă nu a jura asupra punctelor de a se sci: . „Dâcă polița cu data 26 Martie 1875, li- । barată în persână comerciantului G. T. Ciacari este în adevăr pentru marfă, sub marca No 1235 din 1839, și dâcă nu a primit D-sa costul acele: mărfi de lei 424, bșnl 3,u cunoscând că, de nu va următor se vor aplica dișposiți.le art. 945 proce dura civilă. No, 4612 187.' -ie . T ibuualul Praho": --cția D. Gheorghe Popescu, eu domicilul 2 cunoscut, se vestesce prin acâsta ca, la 22 Aprilie 1877, ora 10diminâță, să vie la a cest tribunal, spre a se cerceta ca incul- pat în delictul pșntru lovire: cunoscând că, la cas de nevenire, procesul se va re- solva îp lipsă, conform art. 182 din pro- cedura penală. No, 14,506. 1877 Martie 16, D. Dragomir, seryui Iul D. Sersen cu domiciliul necunoscut , se vestesce prin a- cesta, ca, la 22 Aprilie viitor, la orele 10 de dimineța, să vie la acest tribunal, spre a se înfăcișa în procesul de lovire; cunos când că, la cas de nevenire procesul se va resolva în lipsă’I, conform,art, 1-2 procedura penală No. 14,508. 1877 Martie 16. Tribunalnl de Mehedinți, secți D. Gott Fried Zigler et Săhne, dornici liatîn Viena, circomscripția II Haupt atrase, No. 109, conformjurnalululîncheat de complect, sub No. 857, se vestesce prin acâsta ca, pentru 4ioade20 Aprilie 1877 ora 10 diminâță să vie la acest tribunal secția I, preparat de actele necesare a se înfăcișa în procesul intentat contră I și altu de D. Const. Bădescu, pentru uă tră- sură; cunoscând că, neviind si va face ce- le legale în lipsă, No. 3,093. 1877, Februarie 28. Tribunalul de Gorjiii. D. Constantin Gr. Mordar fost cu dom. ciliul în comuna Isvârele și actualmente cu domicilul necunoscut, conform jurna lului No. 426, din 1877, este citat ca, Ia 17 Iunie viiitor, ora 10 diminâță, să vie la acest tribunal,, spre înfăcișare în acțiu nea intentată contră! de Dincă Schelieru pentru datorie de bani; cunoscând că, ne fiind următor, se va pronunța sentința în lipsă, conform legel. No 3,400, 877, Martie ’ ■. Tribunalul de Vâlcea. D-na Amalia, născută Zicheli. din im periul Austriei^ ținutu Transilvaniei, co muna Roselu, lângă Șincu-Mare, v&Jând atât alăturata copie după suplica ce a dat tribunalului, D. lulius Eitel sociul sSO ad- misă la No. 8,548, din 1876, cât și copie după actele doveditâre, se vestesce prin acâsta una și singură citație, conform jur 22* M artie (3 Aprilie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2087 naiului înecat, N'o. 1. o3*lᵣea. j\ 16 Apr lio viitor, ora 10 diminâță, să vie ia t ; bunaiul’, îu persână în ședință secretă, pre^ parată de înfăcișare îu procesul ce are e . D. reclamant pentru divorț; căci, "Urd se va da hotărârea în lipsă. No. 4 254, 1877, Martie . G Petițiunea ; iîlu):u Eijel, ‘ farmacist adre-¹ sată D-lul președinte al¹ tribunalului Gorjiu. ' Domnule președinte ■ ocia mea anume Amalia, născută Zi- cheli^i-a abandonat de mal muR timp do- miciliul cfujugal, ducându-se să trăiască la părinții sâi, în imperiul Austriei ținu- tul Transilvaniei ' mt-nr .r ¹ ^lu lâng Șincu-Mar " De și îH mal mtlte rândufHn t ma- to, dâră dânsa a refusat de a veni să tră escă în preună cu mine. Uă asemenea purtare fin partâ’I esteuă adevărată gravă insultă ce a adus căsni- ciei dintre noi. Vin dâră a intenta prOce'd'â'rii vorțr- gâiidu-vâ a face să încetese căsăt&rie ca râ acum numai pâte dura de cât în i agu- ba mor .litățel publice si a onâref mele porso: Primif, D ier președinte, asigur dsi- bitel mele consider ținui. Juhus Eitel. ftrinacjst domiciliat-în Râmhicu-Vâleea. 1876, August 18. Proces-verbal. S’a presentat asț’4^ fnamtea nâstră^ pre- ședinte la tribunalul Vâlcea, D. lulius Ei tel cu presența suplică. După care dând latură suplicat am con siliat pe D. Eitel â se împăca cu socia sa, și D-sa a decțapt că înpăcăciunea I este imposibilă, ast-fel dâră constatând cele ce preced prin acest proces, dispunem con- form art. 220 din codul civil că ambele părți să se citese înaintea tribunalului pentru (jioa de 30 Septembre viitor, comir=- nicându-se părț i pârâte c oie după or- donanță. P. președințe 2une«cu. Jul * cruce»-veruni No 129(j Astă-dl, fiind pus la ordina dilei acest proces de divorț s’a citit raportul D-lul președinte și s’a ascultat conclusiunile D lui substitut. Tribunalul, conform art. 222 din codul civil, îneuviințâsă citarea părților după ce mal ântâiti partea reclamantă se va conț forma disposițiunilor art. 223 Unespusul cod. Se miri ■ Plopușordnu, 1 C j liteu și I Sinescu. Ajutor, I. Alexandrescu. Proces vorbii 331. a citit în complect presența suplică o asistența D-lul subj-stituhh RădâI. și Având în vederencăiitribunalul,prin jur- nalul No. 1 296, din 25 Februarie, -i dis pus, conform art. 222, citarea părților. Tribunalul, rpentru aceste motive de a- cord cn cohelusiunile;D-luI atib-siitut și n virtutea artl 223din codulcivil ordonă narea părților în ședință secretă pentru lioa de 16 Aprilie viitor. Semnați: St! Plopușorenu’ [ Si a Ajutor, 1. Alexahdresc- 1877, Februarie 28. ¹ 10 ; ,. -'.S- - Trlouna’ Ude Dâmbovița. lOr^BărbuiescIf, cc domiciliulife¹- cunoscut, este citat prihtriafeâsta una și singură chemare ca, în (Jioa de 6 Aprilie 1877, la oret^lO de diminâță, să se pre sîhtâ la acest fHbiiuaF, ca inculpat pen- tru escrocherie; cufioA ind că,Nefiind ur- mător aceste* ’ci'țâționi se va mdeca în lipsă. Alt- 8-7 dartie f6.¹¹ Corpul portăre 1 r tribunalului Ismail. v. chiria A . .andride, î>ᵤ domiciliul' necunoscut în străinătate, fiul major și succesorul defunctului Alexandru Alexan- dride, priiîacâsta este invitat a s’ă p/esen- ta în sala de'hcitațrune a acestui tribunal la cea ânt^ia di ludbătâre, ora 10 de dimi- nâță, dupe'expirarea termenulb de 60¹di- le calculat de la data Monitorului oficial în care va apare publicațiunea No. 152 din anul ftirent, când urmâsă a se efecttfa-vâ£- -jârea imobililor râmase pe urifia defîr ,£ tulul sâti părinte Alexandride, că din tod talul preț ce vâ resultă, să se pâtă îndes- tula D. Panait'Tulcânu, cu porțiuhea cuve- nită p-lnl Anton Alexandride fiind dator cu suma âe 4 188 lei, 20 bani, plus pro cente și cheltuell du.A decisiuneâ Curțel de apel din Focșani, No. 114. din 1876, râmase esecutorie; cunoăcând că, în cas contraria, se va fâce venirea în absență, fot odată se anufiță că un afipt de publica- țiune în tausă precum și un esempiar du- pă acest act ce urma a i se comunica con- form legei s’a afișat pe ușa tribunalului respectiv. No 153. 1877, Martie 41 D. Dimiiru Alexandride, cu dornici 1^14iecunpșcut î# străinătate, fiul major și succesorul defunctului Alesandru Alesan- dride, prin acâsta este invitat a se presen- ta în sala de licitațiune a acestui tribunal la cea ântâiu
  • cu act în regulăqdațorâsăuD-luî G. Ganciu lei vâchl 67,270, sub? garanția D-lor Dimitrie lonceoviQl, DomnicaiTheo- doridis, M. Teodorânu,» că Giță Ganciu la 29 Iunie 1875, aVansmis acâstă pe persâ na clientelul său C. Brăndză, cere dâr a se condamna defendgrpje să’l plătâscă acel ban- eră în qas de jp^olvabilita,- acesB tuia sg condamne garanțl solidarul» pip ta, banilofccu procent,¹ ^or prevS^uț$n jpctu de la ^Aprilie^S/ă. penă Ja achitarea, căci pe un an l’a pim.^. plus ueltuell de jgș- tanță lei noi 500, ec ’bâud îț ou 'ac- are următorul aci 1873 Aprilie 1, actu subsemnat de P. Carabelea și legalisat de poliția orașului Pitesci la No. 1591 din 1873, coprindă- torS că IpI vechi 57,270, ce Gheorghe tul lor, ițe 1*2 la pe . ie la 1 Apri ’ ' /________ " ' ' " " " ' u he 1874? penS Iji 1 Aprilie 1875; eră de aptqi-iiin anuJed. ' i bmarie 8. sub ga- lai Aprjlie 1875 penala achitare sa ___l.«V n n ' » . x „U. IA - , . IXlJ... J A .'A.. 1 Q ) Qaratjași ^rea a răspunde lui G. Ganciu cu aptqltflin anujgj.\■ £ ' ebruarie 8. sub ga-? raqți$ luT 0^ C^rabele^, jș^pbligă D-sa a ’I răspunde lui Ganciu/ îu termen de doui ani cu dobândă 12 Ja sută pe an, eră deca nu va. răspuqde la acel termen să’l plă- tâscă dobândă 18, la sută pe an p^ș.S la achriare. în josul căruia D Tonceovicl, i Vomnica loeocțoridis și ivî Theoaorenu rau* face vorbire că când Petrache Carabelea dorei s și M, Theodorânu solidarieeste sțri respecți angajamentul luat se o- "" —-¹—a^a^s bligă dâușl a. restitui lut Gandiu suma.de bani coprins i tn actu înprduaăicu •; bâp- da lorMfiind - i’ darl unul pentru alinași la i8?5r luni* 291, Ghiță.-Ganciu; -tot înn josullactululp decdară că suma dbi i ani co* prinsă întiănsul înpreiinăjcu dobânzile, ți țfece pe perJîna genoHIs lut sgft Cdns- tandin Brânză se fi iitlu dâ dată; D-lu subSis titute, prin conclusiunile emisepâ f,ost dea opi.niftji;Se admite pnetepțiunea reclaman- telul, complectul ielibejjâpd, ronunțat următârea sentință! Tribunalul, având în vedere că p'roeesul în specie este p ivii și are de obiect a se condamna de‘sudori la plata unei sume de bani către reclamante. — Ascultând pe . ivocatu reclamagiului î r cereri șr . c?bstițut înf/ign vusiuni- ₀ Având; în cj rec-amar/tele prin aceslă șc.țiu •. t' 'sa se condamna dorel* Petracjie Carabelea plăti olidară a D lor Ds, loaceopc' ^ Domniți Chgjjțdorudis și^l. Theodor^uu n primj/ga Df Ghiț^jGapcju și acâstgi prim atestare^ f^gu ă jos^iț, acțjjt l la 29 Iunie, trajismi-;.- ^stă ereanț^ pg persâna re lamantulnl £ Brăndză.; consi 'erând că^cest ațt gefiigd combătut i IA și prjp consecință gsondamnă pe dentendorele Petrache Carabelea al plăti suma, de țgl vechi 5J?270jCU proeen- 4 ii I I .1« 1*0 Ir» o n nn a 1 a 1 A nr ■ pjătâscă fi-i âuda d^ 18, li sută pe an cițnfprm actululₑpjus pheitueli de ins tapță lei noi 300, în carp intră șt taxele tiipbrulul, în cas de insolvabilitate a debi- torelul Carabelea, arătațl bani înpreună cu dobânda/și cheltuelile w condamnă ga- Diu» i trie louueoricl, Domnica xiieo- . . J . RT 11’L . 1L-. « an anii ri n rinr se ipiătâscă reclamantului. Acâstă v tînță se pronunță în, prima instanță cu dreptul ie apejț corufcfm art. 316, 318 din procedura civilă. ¹ Judecau tu lipsă numai nu dreptul de oposițiune ■ ,od înde- plinite disposițiunile art. 151, pronun țață îUja^dj^ță publigă,, Dfită șj,„ast^-4i la i „E^.ruajjțp V 7 < Judecătoria ocol ul$t Idjn Bueikesc*. Iphan i jsb esie învumisiyințat că. friu ț'Xfțe» ■ e judecată cu No. 51, diu 19 anuariș 18/7, s’a condamnat la amendă de 10 lei noul în folosul pasel comuu .L și a face ; (Jile închisâre poliție. >u. Acâstă carte este supusă apelu ui, con- form ajt,J 71 dip proced • ^^{.peuai. Judecăt^ii» ncolulnl , , ' p Al- hițsțră ,1 , Cosț«e.' Ltanasiu , ■. v ' micul e necunoscut, s’a condamnai pju cartea d. judeqat^jNi/. 122, din 1877, ii IQl^i noul amendă, și se împrejmuâscă locul viraș idin strada Radu-Vodă, ' . 46 suburbea Sâ^bi, în calitatețjde tutor al minârel; Eo- lina Iliescu, și în cas de op/țnere, se auto risă frimări^ al împrejmui, tn comptul D-hii Atauasiu, și fiind că arș drepjpj, oposiție și apel, i se notificăj No. 1,314. ‘1877. Martie .4 D. Costache Stefănescu, cu dornici lini necunoscut, ește condam , d phrfcar te' de judecatăWNo. 451, din 1876’ ‘ plăti 25 lei noul amendă și să stea 3 la închisâre, pentrif’ că s’a bătut cu U tach^ Niculae, și fiind că are dreptul oposiție și apel, i se notifică. No. 1.148. 1877, Mărie? NG ADMINISTRATIV" Prefectura de Prahova; ,a 4 Aprilie viitor, din lipsă de concu- renți, amăndriSu-se vândârea prin licitație în piața oborului din acest oraș, a trei cal din bateriei de pompieri Ploescl, se face cunoscut spre cunoscința șmatorilor. No. 5180 1-8771» Marț. 15. In (JGa de 4 Martie curfintj pe când primaru eothunel AhUmucQ, din plasa Câmpul) venea la prefectură, a perdut si giliul acelei comunei. Se face.de acâstă cunoscut tutor că ac- tele de la acea dată ce vor purta sigiliul ,4isel comune, urmâsă mal întâiu să fie verificate. No, ^C-2 187i, marne 15 2 Martie (3 Aprilie) 1377 lAOMTOKDL UF1U1AL AL ttVMARifil -l/J39 OBSER ■ ■ -iunOLOGi ' Jfiie s le • ina de I Aprilie stj , gi.■ p, ion— Se-;.: 15 i-r v lexandri». Senihjilg grnplus. r'âlcfw—Senin 12 r p.. fâlafl.— Senin, 15 gr. plus. Brăila. SenîBU 13 gr p! " neșani tienrn, L -gr, p’ is. ■Madf. ' enifl^dO gr. Vr-. ee.nl 'Senir fru jos, IO Senini-20 gr. ’p.]^ ' impina.—¹ Senin, J » ».i ]ngeș. — NorAâw — CURSUL JUCURESCI PRI’f :A8A DE SUHI 'v* A3ⁱa r •ra^Jjpseațjl, 1) Ploescl. 0 gr. pi. Baca#.— vânt 2 gr plus Piteșcli— Pldie, 1-0 gr. plusr Măgurele. — Nor. 13 gr. plus r. Văleni. — Nor, vânt pldie 8 gr. pl. V.-Vestei.— plde, 8 gr. pl. Mihăil^nl. ' br plâ# 5 gr. ] T.-Frmos.—Pldie, 10 gr. plus Roman. — Nor, 8 gr. plus. Păicanț.- Plâie, 8 gr. pita Galați. — Frumos 13 gr,, pl% Naslu'u. — E' nos, 8 gr i ⁱ: ■ F'um a, II gr pbig. ra\ . - - arfabil, । bio 13 gV. ; ¹ 'iftenița. — emtfe । ppᵤₐ B.-Sărat— Vânt, 8 gr. plus. Dorohol. EVariabi' 8 gr. p’A Făltic^nii^y- Liniștit. gț. pi , Botoșani.—Nor; 5 gr. plus. MIȘCAREA PORTURILOR. 0 Martie IȘ77, Corăbii pornite încărcate. ... 3 Vapdre popite cu d . , ,₎? ⱼ₍T₍ 2 Prețul productelor > hi ’bâ?. "! ULIMA iW'i 1B : , A . GUș 1877. ■ YdoiV'JIs* o;oqioᵤₗa^ ^ₙd. ObiigațiunWurale¹ 92 V, 98 — I „ domeniale 82 */. 82 — I "««3DZA® rrS IUJUJQHTKOO Tuncpre^.u -- 76 \ , ^wonsLaW B. letUJb. o4o— J 00 — 3Q01, casa pens. 120 — 130 — împrum* municipal . 74 — 75 — „ cu prime Bucuresci (bilete de 20 leî) . 20 21 -r, A-OO LYSucietat.Dacin 270 î- 280 - (10. 1 Români^ 55 - 65 Da Jf. Levy CWSULsVlENEt - L 3' Marti ■ " t. . - ■ n ha «eiUiioțq jțenta hâ tie Naționale v WHL. - ■ I floH 0 Știi?.; r •' oditur London .____, tO J ■ 187 •1 68 78 110 818 IZeVintS mensuală ptatru ist "i# I ■ uisti dă șr literatura'poporană : boiam- tanuU 201. n., Bucuresci strA a Romahă 17! ; ,Apriîtde în¹'numâruj s' ; e feb- arie ur- 1 • ă;d e:o materii u. L. Frollo : Considisrațilinlv' e- rai6 asupra nțeraturelor neo-latino. 2 G. I< Teodopseu: Câte va prv e româuț- ^ompa^țiijne ■ . ele t-rec» at'ne ' 7 jl. . Hasdeil • Iste Vcbeel gir! uțs ¹ Notiță. ^nJooog ■ âuwl » op ruvvjsj n £ ap^re a ■ . pe r .^u,. .ir ,.pne .< ;t ruin! I ’ .( oni- ¹ st» ■ . 1 practice. iâstuHl înalte și iau ea^gl "aeultățel de medicină din Paris. Prețul abonamentului : pentru Bucu- resci, un an 10 fr., șâse luni 6 fr.; pentru studențl, un an 7 fr., șâse Iun! 4 fr; pen- Obli âțiuni rurale ungare . 74 î^u districte si streinâtate se adaogă portul. transilvane . 71'20 vroite. fehet Argint în mărfuri, . ' -Bucății I ?ⁿⁱQ⁸ ț» ?®9..“® Napoleonul Marc 100 . . . . tdqâb nu .sirueiBg aruino; 108 - 5 78 . 9 74 . 59 ,'rgixa 95 198 A eșit de sub presă a 5-a edițiune: GATEGHISMUL DREPTULUI ADMINISTRATIV ROMÂN ¹ oj aut ;s dd-bfor" ^Sulft! progra onor - hisb r aUinstri Bune! j ublî I Se află deMtidâle iB^tdto librăriile și la L a tipdgîa'fiia Cu ți, PasagiHP-F'' nâd N 12 ci preeiul de 55 bani. fb rcreb n gimu u râfi riac^qalil 1 1, >5 ponăla Otil căr,’ Hiț,:i U } 801; ⁿ ''v m I > ' t ' ’ ’ I ' 1 ' ' A eșit 16 sub , resă romanul V^ăjitdrea BIBLIOGRAFII u___—z_na un. e^îit atț OB. Galați 21 Martie 1877 Corăbii sosite încăpute „ p^rniteîncărcate „ pornite deșerte . .• ⁰ UTd2iW 2 A eșit de subhipar. eșfa ‘ ₛfₗft Mortă ^vi ră, db- Xavî. ■ de ~ trQr1nP.fi 11 nA Ha S/ P 1 )■ rjS J 1 Vapdre sosite cu pasageri pornite cu 771 21 de N. Scurtescn Montipin, traducțiune de St. P. Bureghelea, 3 volume mar! în 8° de 54 c61e. Prețul a tustrele volumele 9 franci. ■ lu, giu, de la 1 orăbii sosite fem . , pornite încărcat- I ș voi m î« 8°, roprio(|ând* al julte iWăi! în Martie br-. । ode, balade, elegii fabu-le etc. A e _ J . . ' - 1 . Hnnao a află de vânture la jlibrăriil^ J)-lor ‘Socec <£ Cern; ., SzOlOsy și Graeve Se mal află devândâre puține esemplare din romanul Misterele Indie! 3 volume °, de ace aș! autor, prețul 8 franc! Vbp' sosite • „ pornite eu Bastimente față în port . . Prețul productelor la hamba: i 4 Q । . țu.jiedou plan 1. - o / esem« 0 adresa; în GalaU la administra țiunea (Rarului Vocea CovurluiuMin Bucureșcl, la librăria Soce -'& comp.Trhț! iMnițiu (& Comp, și Graeve & (\mp ; în la^I, la librăria Dim. Daniel f fn ' rai i a, Pornmbul. Ordul 39-45 30-36 la librăriele, ir ti Samițțw M Arco . Aeșit de sub presă. Indice BMiogr ,- bel, în Ploe I, la librării G. Kârj -tn fi. <; al cărțib r publicate; românesce 'n Brăila, la, librăria «Unirea: în Bârlad, la România safi de Rbmânî 'nanii; 1874 I). M. Banni, comerciant; î Tninu-Măgn e- int în j 1875 și 1876. rele, la librăria Tomșa. iUWi HUMTUKbh uriUlÂL. ALbUMANiEl 3 M e (3 A ie) 1877 — ANUNCIUR1 PARTICULARE —------J-------——— TY« închiriat, catul de sus din casele * ' situate în calea Moșilor, No. 132, co- prindând 7 încăperi, șopron, grajd peni i 4 cal, și curte spațidsă . A se ..dresa în apartșui; Mul, de jos saă la D-nil A. E. Zehender el Compu palea Moșilor, fio. 50. (10-2d) \ 1 oșik Conțesei, d", districtul Teleor- J * ¹ man plasa Marginea,'feste de arendat de la 23 Aprilie 1878, pe termen de 5 ani. Amatorii se vor adresa ja proprietari Mi Pancu, strada Batiștea, 'No. 12 și la Ștefan A. H. Pantelli, Hanu-cu-l'ei. comp->l tuarul No. 10. (4-34) vichy Parisy22, • niîevird Montura ui--.' pastiixe digestive fabricat- a Vichv cu Săruri estrase din sor- ginjL file a,u unu gijstu plăcuții și producu unu efeclu sicuru contra icrimeloru ș’agrsleldru mistuiri JARURI DE V1CHT PENTRU BAI. Jnu sulu petilcu uă baie¹, pentru ret cari pu potu merge la Vichy. Spr^a evita contrafacerile e se cit g pe tote produsele marca C&NTnbl.in.Ul STATULUI rRANCKSK ?rodus0?e de mut susu se gasescr ¹ la DD Gubler, Wartanowitz și Ciă. I a y Aprilie viitor, la ora 12, se va vinde * J prin licitație de bună vo& îu localu, primei societăți de credit funciar român, strada germană No. 7, ca la 600 'pogdne i pădure, de pe moșia Orăștil-Pițigaia, pro prietatea D-lul C. G< Caramaliu, ditf acest județ Ilfov, plasa Dâmbovița, comuna Pos tăvarli condițiunile vân4Srel se pot vedea I în tdte 4ilele<âa direcțjunea societățel. .aula - (3428) Ț\e vdncjdra, casele din suburbia Olteni, i * strada Mirce^-Vocță Nr£34, încăpfetdre de 8 camere, bucătărie pivniță, grajd, curte pavată, fântână și grădină cu pomi rodi torî; a se adresa la Gheorghe Tw Stătessu strada Mântuleseî N ^uioa ptiu sistat? puOiic a acestei uoîoi va avea ^oc prin mijlocirea Coimtetuml suldnnal4ț ace? - 1 , ușii . din Galatz, Marți, 19 Aprilie (1 Mal) 1877 viitor, la 11 ore de diminâță Usina va fi adjudecată celui mal mare oferitor ?entru a putea concura la acea vâmjere se va cere drept garanție în deposit de lei noul uu.uOQ ■ numerar saă în, .‘J (le • le Ștafuj 4 calcula ie ^upă cug>. j 4i- Acel deposit ja fi de luș din prețul adjudecațiune!, sati înapoeat deposantulul după cum va fi său ■ ’ jidjudecatc’.'i ■ Un termen .de uă lună de (jile socotită din luna adjudecațiunel va fi acordată pentru plata soldului jrețulul de eump-r/OA Ne plătindu se în diua fixată acel sold, usina, va ii pusă din noti la v&ujere prin medat publjc, pe compțu^și rjsicul adjudecatorulul. și ori ce diferență îh mal puțin ar pufda resultS la vân4ere, va rămânea în Sarcina sa, și va fi dedusă din suma de lei noul 20,000, depusă ca garanție îl. imehtul adjudieațiunell Comitetul Li^m^aior a Acționarilor ^alegoriei A a Societățel de Stearinărie et. Săpunărie Hon onă din Galatz ₓ ' • > H ' .. tv’ . , li; . Ventes aux encheres publiques de la societe de Stearinerw b Soc^c-ie tloumaine " Galatz ifu." .. L rente aux enchâreăl publiques de celle usrue aura lieu, par leș soins du Comite .soussignâ dans le local de l’usîne a Galatz. le Mardi. 19 Avril, (1 18ț7, prochain ă 11 heures du matin. L'țisîije sera adjugfee au pluț? offrant. cg gg Pour pouvoir conpoprpre h cette vente, il sera exige, comme garantiâ. un dâpdt de leî noî 20,000, en nhmerkîrb u ei titres le l’Etaț caleulâs aiqcqcrs du jours^ dâpât sera dâduit du prix de l’adjudecation on rendu ș , 4dposqnțₒ selon qu il.v-rp ou non dâpositaire. . Un dâlai d’un mois A âater du jour e ladjudecationj sera accârdfe pour le payemenrdu solde du ț rix i⁷ J a châf! Au unt de payement de ce solde au jour fixe, l’usine sera de nouveau mise en vente aux enchdre^ publiqued,' pourcompte et aux H.jues de^ Adjudicataire, ei toute diffdrence en moins qui pourra râsulter a'cette vente, resltant 5 sa charge, sera deduite de laf somme ed lei noi 20,000 dâpoaâe^omme garanție au moment de l’adjudecation. Le Comite Liquidateur des Actionnaires de la Categori^ J de la Societe de Stearinerie et Savonnerie Roumaincjâ^GalaL --------------------------- ---------------------------- ---------—‘ --- -■ — irnniov 8 muH-----------------------------------------------------' we- •< DE ÎNCHIRIAT, cu prbciun moderate, apartamente pră- vălie și localul ce ’l ocupă „Banca de Bucuresciw în pa- latul U)aciaw, precum și un apartameiu în fosta casa Resch