Un număr2b. Duminica —-----io. > MONITORUL OFICIA I 4L ROMÂNIEI ABONA^---------- . , '._*I-PKOI fi săSR, giaa Lt~^ ... (AntAia lanaane și Ântâifi Iulie) n^iui .. JNCIURILE PE TRRi pEOI L1TEBK TREM.UWl BA (Inserarea Il-a și mal departe, 20 b.) I Prețul tine! publicații judiciare, pfinfi la olnel-deo) linii, cinci lei; ir 6 mai mare de cincî-ijeci linii, fiece lei 11 ■ a i -■»**** w au. m' — —ar* • cp ■ n M- OJHECȚXUNJtA: rtrada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nsfrancate se refnsă Inserții și reclame, 60 b. linia, infera:ea U-a și mal departe, 30 bar, li. Anuncînrile se primase și cu anul SUMAR PARTEA OFICIALA.—Ministerul de interne: Decret.— și raport— Rectificare. Ministerul agriculturel, comerciulul și lucră- dor publice. Decrete. Ministerul de justific : Prescurtări de decrete. Ministerul definance: Prescurtare de decret. PARTEA NEOFICIALA.— Cronică.-Depeși telegrafice. — Buletin esterior.— Sumarul ședin- el Senatului de la 17 Martiel877.—Continuarea ședinței Adunărei deputaților de la 11 Martie și Ședința de la 12 Martie. Anunciurl ministeriale. PARTEA OFICIALĂ Bucurescl, 19 Martie 1817. MINISTERUL OE INTERNE. vAROL I, Priu grația lui Ld^nedeu și vâința na- ționala, Domn al Românilor. La toți de faciă ți viitori, senătatc, Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No -.997; In basa art. 71 din legea comunală, Am decretat si decretăm : __rt. I; Consiliul comunei bane ^laesci, județul Prahova , se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 17 Martie 1877. CAROL Ministru secretar de Stat >a departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 616. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Domnitorul. Prea înălțate Domne, Prin raportul sub No. 4,683, co am pri- mit de la prefectul județului Prahova, sunt informat că consiliul comunei urbane Plo- escl este abătut de la datoriile sâle pre- scrise de lege, și lucrâsă contra interese- lor comunei, ceea ce a și provocat rech- mațiunt din partea unul însemnat număr de orășeni. Etă, Prea înălțate Dâmue, faptele ace- lui consiliu, care probâsă până la eviden- ță râua sa administrațiune în detrimentul intereselor comunale: 1. Situațiunea terenului ales și cumpă- rat de comună pentru construcțiunea unei scoli, nu corespunde acestui scop, fiind la uă estremitate a orașului unde pop.ulațiu- nea este de tot rară și stradele nepavate, 2. Cu darea în întreprindere a construc- țiuml edificiului acei scoli precum și re- parația localului celei din calea Câmpina, s’a călcat art. 50 din legea comptabilită- țel generale a Statului, în dauna interese- lor materiale ale comunei , pentru că din lucrări nu se vede de cât un șir de publi- cații și amânări de licitații, asignate când peste uă lună , când peste 12 dile, când peste 3 ijile, până ce concurențiî serioși, obosiți de atâtea străgănirl, se retrăgeafi. Pe lângă aceste amânări, consiliul comu- nal neținâud sâmă de oferta a trei antre- prenori diii Călărași, făcută prin telegra- mă, în ijioa licitației, că oferea un scăijă- mânt de 20% sp.b devis, și nici de încre- dințarea dată în acea iii prin telegramă de prefectul de Ialomița că ofertatoril aveați garanție depusă la prefectură, au adjude- cat întreprinderea cu 13,000 lei. 3 In contra art. 63 din legea comunală a pus la disposițiunea unuia din membri consiliului lei 3.000, sub pretextde plată de timbre și transport pentru a pleda în nisce procese ale comunei. 4. A acordat dupe burse de câte 400 lei la duol tineri cari afi părinți cu mijlâce pentru a studia în gimnasiul local, îi vre me când bursele de ordinar se dafi pentru a studia în alte părți, și unor copii ai că- ror părinți sunt cu desăvârșire lipsiți de mijlâce. 5. In anul 1875 a îngreuiat sarcina ca- sei comunale cu adăogiri la retribuțiunile funcționarilor comunali, și înființări do diurne și noui funcțiuni agenților poliție- nesel, nu din punctul de vedere că servi- ciul nu se putea efectua fără dânsele , ci numai ca uă recunoscință către acel ce I afi ajutat a intra în consiliul comunal, căci în budgetul anului curent, tot acel consi- lii! a redus acele lefi și a șters diurnele , ba încă a mers penă a împucina numărul âmenilor pentru paza orașului, de unde re- sultă, că ne mal fiind acelâșl persâne care le erau la îndemână pentru alte servicii . âră nu peutru acele impuse lor de lege , nu maî aveafi interes a le face favorl. Un alt fapt recent care a venit să adao- ge la ilegalitățile consiliului comunal, este licitația ținută la Noembre , anul expirat, pentru antreprisa acciselor comunei. Re- sultând un preț de 285.0001. pe an, mai pu- cin de cât cifra alocată în budget mino- ritatea a' fost de părere să se facă uă nouă licitație, spre a se dobândi un preț maî a- vantngios , dâră consiliul în minoritate a;' aprobat prețul resultat. Văden'du-se însă că acea decisiune era cu totul desavantagiâsă casei .'comunale , și alțl amatori se presentafi pe fie-care di cu oferte mult mai superiâre , și timpul material de a se face yă nouă licitație nu lipsea. Primarul a silpus cașul ministerului, și plâcă ca să vie aici în capitală spre a da esplicațil și verbal de beneficiul ce ar re- sulta dâca s’ar ține uă nouă licitație, dâră în absența sa unul din adjutâre profită de ocasiune, și ca să facă posițiunea comunei mal dificilă,faciăcu adjudecațiunea, ordon fără nici uă autorisațiune specială din partea primarului, primirea câștiuluî ân- tâiu , și cu modul acesta se facș jmposi- 2028 MONITORUL A™CiAL Al. ROMÂNIEI mO 414itie (1 Aprilie) 1877 c) . Să chibsuiasci. .-ființa unul post de ajutor de arhivă. d) . Să decidă asupra modulul înființare! scâleî de meserii, cum și săîntocmâscă să votese regulamentul pentru admimstraț'a acestei șcâle în marginile fondului pre- Mut prin budget Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dattn Bucurescl. la 15 Martiel877 CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I C. Brătianu. No' 597. CA nv L 1. Prin grația lui Dumnedeă și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No. 4,817 ; Avend în vedere domnesca Nâstră ordonanță cu No. ...., de la 9 Martie curent ; In virtutea art. 31 din legea con- siliurilor județene, Am decretat și decretăm. Art. I Consiliul județului Gorjiu este autorisat ca, în sesiunea estraor- dinară de la 30 Martie curent, să se ocupe și cu objectele următâre: a) . Să verifice titlurile unul noă mem- bru ales în consiliu; b) . Să se pronuncie asupra înființărel unul biuroă telegrafic la sub-prefectura plaiului Novaciu, în loc de plasa Amaradia. c) . Să avisese la numirea unul arhivar în cancelaria comitetului permanent. d) . Să se pronuncie asupra cererel con- siliului comunei Andreesci, pentru a ’I se procura 380 lemne din cele cumpărate de jude^ de la D. Ahil Crăsnaru. e(. Să se pronunciă asupra mal multor cereri de deslipirl și alipiri de comune. f) . Să confirme pe funcționarii județului numiți provisoriii de către comitetul per- manent; g) . Să avisese asupra măsurilor necesa- rii, privitâre la organisațiunea internatu- lui secundar de fete. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat înBucurescl, la 15 Martie 1877 AROL. Ministru secretar de Stai la departamentul de intern I. C Brătianu. No. 59< bilă orl-ce altă încercare de licitație, pă- gubindu-se comuna. S'a cheltuit sume colosale cu facere de pavage , dâră di o causa metodei adoptată la licitații de consiliul comunal, antrepre- norii favorițl le-au construit într’un mod ișa de nesigur și provisoriii , dră autori- tatea comunală le aă primii cu atâta lipsă de scrupul, în cât astă-(JI sunt strade în- tregi din cele noul pavate cu desăvârșire deteriorate. Cu ocasiunea revisuirel listelor electo- ale, majoritatea consiliului ou s'a ținut în egalitate, căci probându-se cu rolurile de ontribuțiunl, că mulțl din cel ce figurau pe liste erau frauduloșl și fără cens în- crișl, alții cu censul perdut și încetați o viâță, dră alții cu drept nu figurați de 1, nu a voit a face rectificările legale, și A-fel a provocat sume de contestații și lemulțumirl între cetățeni. Pe lângă tdte acestea , consiliul comu- uJ pune prea pucin interes în lucrările puse de lege în sarcina sa, ast-fel că mul- cestiunl vitale stafi neresolvate. In vederea acestor motive, și pentru ca cea comună să pdtă fi dotată cu nă bună ministrație, am ondre a VA ruga respec- uos, Prea înălțate Ddmue, ca pe basa art. 1 din legea comunală, să bine-voiți a în- cuviința disolvarea consiliului numitei co- me și a semna anexatul project de decret. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea Înălțate Ddmne, Al Măriei Vâstre, Pre„ plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C Brătianu. No. 5,997. 1877 Martie 16. CAROL I. Prin grația lui Dumnedeu și voința na- ționala Domn al Românilor, La toți de faciă și vii'ori, sănătate, Asupra raportului ministrului Nos- u u secretar de Stat a departamentul do interne, sub No. 4,816; Avend în vedere domnâsca Nâstră o ionanță cu No. 270, de la 15 Fe- bruarie 1877 ; In virtutea art. 31 din legea con- siliurilor județene, Am decretat și decretăm: Art I. Consiliul județului Argeș ste autorisat ca. în sesiunea sa es- traordinară, de la 9 Martie curent, să se ocupe și cu objectele următâre: a) . Să chibsuiască mijldcele cu care să se vie în ajutorul locuitorilor din comu- nele ruralecarl se găsesc în lipsă de hrană. i b) . Să decidă asupra cererel D-lul casi- j r general al județului, pentru înființarea ‘ inul post de comptabi! la rcea casierie. - Rectificare, — Io Monitorul No. 55, pagina I s'a publicat din erdre ca D. Di- mitrie Crețânn, directorele prefecturel Bu- său este însărcinat cu gerarea lucrărilor de prefect Se rectifică că director al pre- fectur* menționatului județ pârtă numele de Dimitrie Critânu, âră nu Dimitrie Cre- țânu. MINISTERUL AGRICULTURII COM CIULUI Șl LUCRĂRILOR PUBLICE. CAROL I. Prin grația lui Duiâuodou și »uiup, țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori sănetate ; Asupra propunere! făcută de mini- strul Nostru secretar de Stat la de- partamentul agKculturel, comerciulu și lucrărilor publice, nrin raportu’ ■ No. 1,985, Am decretai șt uecretăm Art. I. Sunt numiți, cu începere dt la 1 Martie 1877, în serviciul con tiolului căilor ferate concedate : 1) . In serviciul central. D. I. Orghidan. actual redactor-secretar, în postul de șef de biurou-secretar. D. Paul Augeard, îo postul de conducto. clasa I, desinator și comptabil, angagiat cu contract până la finele anului 1877. D. B G Gărdescu actual comisar de control la gara Chi ’ . în postul de ar chivar. D. C. Georgescu, în postul de copist principal. 2) . In serviciul superior al liniei. D. inginer ordinar clasa II, N. Zahariad actual șef al secțiunel IV, se trece în acelaș grad la secția III (Bucurescl) D. inginer ordinar clasa III, C. Pilidi în postul de inginer ordinar clasa Iii, șe- ful secțiunel IV, (Crajova.) D. Auc. Boleslas, în postul de ingine: ordinar clasa III, șeful serviciului tracți- unel și materialului rulant, angagiat cu contract pânâ la finele anului 1877. D. Thilay, în postul de conductor clasa I, secția Bucurescl, angagiat cu contract până la finele anului 1877. D, Louis Massalsky, în postul de conduc tor clasa I, la serviciul tracțiunel și mate- rialului rulant, angagiat cu contract pâuâ la finele anului 1877 D. A. Kaczanovsky, în postul de conduc tor clasa I, la secțiunea I (lași), angagiat cu contract pânâ la finele anului 1877. D. conductor clasa I, din cadrele corpu- 20 Martie (1 Aprilie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANEI âlC/U Iul technic A. Caraman, în postul de con- ductor clasa I, la secțiunea II (Galați.) , D. Ștefan CetățSnu se primesce în ca- drele corpului technic, cu gradul de con- ductor clasa iii și se numesce în postul de conductor clasa I, la secțiuneaIV (Cra- jova), primind ca retribuțiuue, retnbuțiu- nea gradului. Art. IL Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, co merciululși lucrărilor publice este în- sărcinat cu esecutarea acestui decret Dat înBucuresci, la 14 Martie 1877. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul agrieultu rel, eomereiului și lurrărilor publice I. Docan. No. 565. CAROL 1 Prin grația lui Dumne<|efi și voința na țională. Domo al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănetate-, Asupra propunere! făcută de către ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, comerciu- lui și lucrărilor publice, prin raportul cu No 1.966, Am decretat și decretăm: Art, I. Sunt numiți, cu începere de la 1 Martie 1877, în serviciul adminis-; a sa cerere trativ și polițienesc al controlului că- bunahil Muscel, în locul vacant D. C ( rdărenu , licențiat în drept ilor ferate concedate. D. conductor clasa I, din cadrele corpu- lui technic Th. Fesliul îu postul de con- ductor clasa 1, la gara Bucuresci. I). Emil Bauin, în postul de conductor clasa I, la gara Galați, cu contract. D. Lascar Ciutea, în postul de conduc- tor clasa 11, la gara IțcanI. conductor clasa II Jin cadrele cor- pulul technic I. G. Ionescu, îu postul de conductor clasa II, la gara Roman. ¹ Măldărescu, în potul de conductor clasa II. la gara Iași. D Frangulea, se primesce îu cadrele corpului technic cu gradul de conductor clasa II, și se numesce îu postul de con ductor cl. II la gara Bacău, primind retribu- ția gradului. D. conductor clasa 111, Ispas, se îuaiu t£să la gradul de conductor clasa II și se numesce îe postul de conductor clasa II la gara Turnu-Severin. D. A. Leonescu se primesce în cadrele corpului techinc cu gradul de conductor clasa III, și Se numesce îu postul de con- ductor clasa III la gara Pitesci. I). conductor clasa III, din cadrele cor- pului technic, Leoniu Nicolae, în pnstul de conductor clasa 111 la gara Crajova. D. co luetor clasa III din cadrele cor- pului technic, A. Petrescu, în postul de conductor clasa III la gara Bărboși D. Gabriel MihăifAnu se primesce în cadrele corpului technic cu gradul de con ductor clasa Iii și se, numesce în postul dq conductor clasa III la gara Bucuresci D. D. Popescu, în postul de conductor clasa III la gara Tecuciu. Art. II Ministru Nostru secretai de Statla departamentul agriculturei, eomereiului și lucrărilor publice va aduce la îndeplinire decretul de faciă. Dat în Bucuresci. la 14 Martie 187 ■ CAROL. Ministru secretar de Sta a departamentul agricol turei, eomereiului și lucră ,-llor publice, I. Docan. ᵤ₍ₗᵢ,ₙ ₍ . . 563. MINiSTERUL DE JUSTIȚIE i rin înalt decret domnesc cu No 561, de la 12 Martie 1877, după pro- punerea făcută prin raport de D mi- nistru secretar de Stat la departamen- tul justiției, sunt numiți și permutați D Ștefan Plopșorenu , actual pre- ședințe al tribunalului Vâlcea, după , în aceași calitate la tri- de la facultatea din Geneva , actual judecător de instrucțiune la tribuna Iul Mehedinți, întrunind condițiunile art. 1, 3, 7 și 11 din legea de admi- sibilitate, președinte al tribunalului Vâlcea, în locul D lui St. Plopșore'nu 1). Gr. T. Brătianu, doctor iu drept, actual membru la tribunalul Melie- ' dinți, judecător de instrucțiune la ace- lași tribunal, în locul D lui C Urdă- renu, înaintat D G. Paiauu, licențiat in drept de la facultatea din Paris, fost membru de tribunal, întrunind condițiunile art 1 3 și 7 dm citata lege, membru la tribunalul Melc din i în locul D -lui Gr T Brătianu. Prin decretul cu No. 605, de la 1( Martie curent, după propunerea făcu- tă prin raport de D. ministru secretai de Stat la departari/ențiiî financelor. D. Schilcr Grigore este numit în pos- tul de șef perceptor al biuroiiluî de D G Teișanu, licențiat în drept ii 1 ie in !oc D ¹ D mbc ¹ la facultatea dm Bucuresci, actual nu Ștefan Prin înalt decret domnesc cu No. 560. de la 12 Martie 1877, după jh o- punerea făcută prin raport de același D ministru, sunt numiți procuror la tribunalul Peahovij, în- trunind condițiunile art. 1, 3 și 7 din legea de admisibilitate, judecător de instrucțiune la tribunalul Dâmbovița, înlocui D-luîC Poli'timos, demisionat D. G. Anghelescu, licențiat în drept de Ia facultatea din Paris, actual mem- bru la tribunalul Dâmbovița , procu- ror la tribunalul Prahova', înlocui D-luî G. Teișanu D. C. G Ștefănescu , licențiat îa drept de la facultatea din Bucuresci, actual procuror la tribunalul Dâmbo- vița, întrunind condițiunile citatelor articole, membru la același tribunal, 'n locul D-luî G. Anghelescu Prin înaltul decret domnesc vj N\. 562, de la 12 Martiri 1877, dupăpro- mnerea făcută prin raport de același I. ministru, D. P 0, Benescu, actual adjutor de grefă la tribunalul Ilfov, este numit adjutor al judelui de la o- cohil V-a din capitală, în locul D-lui I A. Brăfășanu , care trece în postul ocupat de D Benescu Prin înalt decret domnesc¹ cu Ni 606, d’ i 16 cu n . rea făcută prin raport de același D. ministru, sunt numiți: D. G. Corban, fost portărel, întru- nind condițiunile art. 88 din legea de organisare judecătorescă, portărel la tribunalul Roinanațî, în locul D-lul Dimitrie Voiculescu, destituit pentru abateri de la datorii D Stavri Cociu, care a servit mai mult timp ca țiitoi de registre în can- celaria acestui minister, adjutor al ju- decătorului de la ocolul I din orașul Brăila, în locul D-luî N Speteau, des. tituit pentru negligență. MIN'STEGUL F1NAHCE’ 0 '2030 ... N1TORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2" Martie (1 Aprilie) lw7 ₍ PARTEA NEOFICIALĂ bucuresci 19 Martie 1877, Măriile Lor Doinnui și Ddnma., in timpul săptămând mari și al sântelor Sărbători ale Pascelor, nu vor primi în audiență. D E P E ȘI TELEGRAFIC? (Serviciul privat a) Monitorului) Paris, 30 Martie. — Pacea este cleratA ca asigurată, deca Pârla consimte a ceda NiksicI și a desarma simultanei! cu Rusia. Tdte puterile consiliază pe Pdrlă a îu- i Io ia pace cu Munlenegru. Con.slautinopoli 30 Martie, 5 "re se- ra.— Camera a sfârșit de a vota adresa spre răspuns la discursul Sultanului. Atena, 30 Martie. — Sesiunea parh- mentaiă s’a îi.chis astă-(|I. Legea militară ’ iinprcmu'ul aă fu t definitiv votate. Snusțiunca ministerului Deligeorge s’a întărit Constant inopoli, 30 Martie, 7 ore se- ra.— DelegapT muntenegreni vor avea mâi- ne o întrevede e cu Sarfet-pasa. Se con- sideră ruptura negocierilor ca pucin pro- babilă, în u ma înțelegerel Engliterel și Rusiei. (1 Ia vas) BULETIN ESTERIOR Ni se pare că s’a esagerat pucin, dice Republica francesă , gravitatea desbaterilor curat diplomatice cart au avut Ioc în acest moment între Engli- tera și Rusia în privința protocolului. Ne esplicăm alt fel, cu înlesnire senti- mentul public; când . sunt acum opt dile, ui s’a telegrafiât din Londra că semnarea pi ciocoiului nu era de cât uă pură formalitate , toți au încercat uă impresiune de ușurare din cele mat simțitore; asemenea, când mai târdiu, s’a aflat că cele două puteri cu deose- bire interesate in chestiune nu mai e- rau de acord, am încercat uă decep- ția ne profundă cu atât mai amară cu cât ne am cred ut maî aprdpe de uă soluțiune finala. Opiniunea publică este fdrte ner- vosă, mai cu seină in momentele de crisă ca aceea prin care trecem și se lasă une ori fdrte lesne și fără motiv trupe, prin atitudinea sa în chestiunea Orientului, a înaintat pend la punctul de a nu putea desarma de cât dupe ce va obține o satisfacțiune morală destul de onorabilă. Deră nimeni nu are intențiunda de i’î refusa acesta, cu condițiune numai ca liniștea gene- rală să nu fie compromisă si ca viito- rul să fie garantat in mod cuviincios. Acestea nu sunt nisce cornii'unu in- conciliabile și ni se pare că nu este nici o rațiune pentru a desespera dea găsi un teren pe care diferitele părți de față, animate de acelaș amor pen- tru pace, să nu se pdtă pune de a- cord. De câte ori, din tomna trecută, omenii cari vedu tot sub culori întu- necose nu s’au credul în predioa unei catastrofe și s’au înșelat din fericire N’am încetat, din parte-ne, de a com- bate aceste disposițiunl și evenimen- tele nu ne au înșelat pend acum. Sun- tem convinși că va fi tot ast-fel si de astă dată și că alarmele ce au fost în câte-va cercuri politice dilele din urmă nu vor li mal pucin chimerice. suficient descurage&rei Eată pentru ce credem că este bine de a combate tendințele pesimiste pe cari le consta- tăm și de a areta cu sânge rece situa- țiunea sub adevăratul sân aspect. In adever, unde se află Europa as- tădl? Cu totul în aceiași posițiune în care se găsea când generalul Ignatieff a sosit la Parir spre esemplu. Era cine-va atât de speriat la acea epocă? Credea cine-va că o să vedă resbelul isbucnind din di in di? Nici de cum. Serbia făcuse pace cu Porta Nego- cierele se urmau cu Muntenegru. 'Iote puterile occidentale, fără escepțiune, se pronunciau pentru menținerea pă- cei. Nu s’a schimbat nimic de atunci: resbelul n’a reînceput in peninsula Balcanilor; uu numai că Muntenegru și Porta continuă a delibera asupra condițiunilor păcei, deră armistițiul care fusese încheiat între cel doui be- ligeranții s’a prelungit pene la 12 A- prilie și nimeni in Europa n’a încetat de a ’șl manifesta disposițiunile sele cu iotul pacifice. Cu tdte acestea s’a produs un in- cident Iu momentul în care se credea că cabinetul din St. James avea să ade- reze la un protocol pe care ’l presenta Rusia puterilor semnătdre tractatului, din Paris, a tăcut obiecțiunl privitore la redațiunea câtor-va pasage și ar fi cerut ca acest document să conțină un fel de angageament de o desarma din partea guvernului rusesc; acesta nu ar fi consimțit de bună voie și a- cest punct important ar li objectul li- nei desbateri diplomatice între cele doue State. De sigur, este superător că înțelegerea nu s’a stabilit mal cu- rend, deră nimic nu s’a compromis, și nimic nu demonstră că negocierile nn vor reuși. Deca este un fapt adeve- ral, clar, necontestat, acesta este do- rința ardentă a Europei întregi ca pa- cea să fie menținută si înaintea unei asemenea unanimități este anevoie ca o putere ore-care să asumezede bună voie răspunderea unor aventure res- belnice al căror resultat și consecințe sunt imposibile de prevedut Rusia nu voiesce probâbilmente resbelul mai mult de cât cele-alte națiuni europe- ne; d' ă prin concentrările sale de SENATUL SESIUNEA ORDINARA PREL NG.TA Sumarul ședinței de la 17 Martie 187/. Președenț a D-lul vice-președinte Mi hail Cogălnicenu, asistat de D-nii secre- tari Negruți Alesandru și Belu Ștefan. Ședința se deschide la orele 2 după amâdl. Presenți 41 D-nl senatori Nu rSspund la apelul nominal 28 D-nl senatori. Bolnavi. Prea S. S. Mitropolitul Primat, D-nil Catargi Al., Mătăsaru Th., Pâcleanu N. Pleșoianu St., Roseti Tețcanu. In congediu: Prea S, S. episcopul de Râmnic, Prea S.S. episcopul de Roman, Prea S. S. epis copul de Huși, Prea S. S. episcopul Du- năril-de-Jos D-nil Dimifriu G, Golescu Al . Grecânu Al. Dr. '^motivați: Piea S.S. episcopul de BusM, D-nil Bo- boiednu I, Cauta zin G., Casimir P. Co- bâlcescu Gr, Hermeziu I. Isvoranu Mi- hap, Leca G , Lupescu G , Negrea Sandu, Orleanu G, Paladi 1., Roseti N Bâlănescu și Vlaicu N. O Marlie (1 Aprilie) 1877 MONifORuL OFICIAL al RUMÂNHEi Sumarul procesului verbal al ședinței precedinte se adoptă. Se comunică Senatului petițiunea D-lul Anton Cornii, prin caro cere a i se acorda calitatea de cetățian român. Se trămite dupe âre cari observațiunî la comisia de petițiuni. D prim ministru dă citire domnescului mesagiu , prin care se înaintâsă projectul de lege relativ la îndatoririle ministerului public. Se trămite de urgență la secțiuni D. general Florescu cere curentul în cestiune personală contra D-lui Sturdza, în urma cuvintelor rostite de D-sa în șe- dința precedentă a supta stărel financiare combătând interpelarea D-lul Apostolenu. I). Deșliu desvoltă interpelarea D-sâle adresată D-lul ministru de justiție în pri- vința președintelui tribunalului de Vâsliri eare a maltratat pe advocatul Simonidi. D. lân Ghica ocupă fotoliul președențial. După respunsul D-lul ministru preșe- dinte, ia cuvântul D. Cogâlnicenu și des- vollâud cu noul argumente cele <|ise de D. Deșliu, mai aduce și alte esemple despre bre cari neregularitățl administrative și judiciare la unele districte din Moldova. D. Demotriu Ghica vorbesce în cestiu- ue de regulament. După răspunsul D-lul ministru preșe- dinte și esplicațiunile date de D. Cogâl- nicânu incidentul se declară închis. D. Cămărășescu, raportor, continuă citi- rea projectulul de lege pentru orga isarea teatrelor a cărui votare se suspendase în ședința precedentă la art. 4. Senatul votâsă succesiv și fără discuți- une tdte articolele legel de la art 4 penă la 28 final. Legea în total se primesce cu majoritate de 27 voturi, contra 3 D. Grăjdănescu desvoltă interpelarea D-sele, adresată D-lul ministru de finance relativă la unele articole din condițiunile de esploatare a salinelor. După răspunsul D-lul ministru primar, și întâmpinarea D-lul interpelator, D-sa retrăgând și moțiunea propusă, se declară mulțumit eu răspunsul D-lul ministru și incidentul se închide D. Cămărășescu citesce raportul asupra legel pentru prelungirea termenului plățel a obligațiunilor rurale. (Urmesă raportul și projectul de lege). Susține luarea în considerațiune D-nu Gridov. D. senator Drosu se asociasă obser- vând însă ca ministerul să ia disposițiunl pentru încasarea fondurilor .casei rurale, spre a nu se mal presenta trebuința unei noul amânări de tragere la sorți. Se pune la vot luarea în considera- țiune șr se primesce. Se dă citire art 1 D. Deșliu combate acest arncof : .sns ține D. Apostolânn. Art I punendu-se la vot se primesce. Se votâsă asemenea art. 2. La art. 3 D. Lungeau face âre cari ob- I servațiunl asupra deficitului acestei case; participă la discuțiune și D. Deșliu. După răspunsul D-lul ministru de fi- nance închidându-se discuțiunea, sa pune la vot art. 3 și se primesce. Legea în total se adoptă cu unanimitate de 28 voturi. D. Cămărășescu citesce ^aportul asu- pra projectulul de le lege pentru scutirea de vamă a pietrei și pietrișului necesar la construirea de șosele în țâră. (Urmeză raportul și projectul de lege): Art. 1 și 2 al legel se votâză fără dis- cuțiune. Legea în total se adoptă cu majoritatea de 26 voturi contr’a 1. D. D. Drosu dă citire raportorului și projectulul de lege pentru prelungirea termenului regimului vamal provisoriu încă pe 9 luni. (Urmâsă raportul și projectul de lege.) Ne cerând nimeni cuvântul, art. unic se votâză fără discuțiune. Legea în total se adoptă cu 25 voturi contr’a unu. Se suspendășendința pentru 10 minute. S’a redeschidere : D. Lungenu dă citire raportului și pro- jectulul de lege pentru atribuțiunile mi- nisteriulul public de pe lângă instanțele judecătoresci. (Urmâză raportul și projectul de lege.) D. vice-președinte declară deschisădis- cuțiunea generală. Ne cerând nimeni cuvântul se pune la vot luarea în considerațiune, și se pri- mesce. Art. 1. penă la 5 final se adoptă fără discuțiune. Legea în total se adoptă cu majoritate de 23 voturi contr’a unu. Orele fiind înaintate, D. vice-președinte ridică ședința și anunță pe cea viitâre pentru a doua di 18 curent. ADUNAREA DEPUTATILOR SESIUNEA ORDINARĂ PRELUNGITĂ. Ședința de la 11 Martie 1877 Preșidenția D-lul vice-președinte A. Teriachîu asistat de D nn secretari M. Bu- rilânu și I. Lățescu. (Urmare) D, M. Feiechide. D-le preșoiiate, la ordinea dilel de astădl este înscrisă și in- terpelarea ce eăam anunțat D-lul ministru de resbel. Sunt mal bine de trei (Jil⁰ de când am anunțat’o, și fiind că onor, D. ministru de resbel e a1 găsind pe acel oficiăr vinovat! să facă ceea ce legea ’î dîpo. Uă voce. Cine e oGciărul. D M Ferechide, Că pi tanui de călărași . .lexândrescu. Profit de: acâstă’oeasiuu ’ și de pre senț.i D-lul : m -dinte al consiliului spre a face uă declarațiune: eh este departe de mine intențiunea de a face din acâstă in- terpelare uă acusațiune contra guvernului. Nici uă dată nu m’am gândit ca o mano- peră de felul acesta a putut trece prin mintea onorabilelor persâne cari ocupă astădl banca ministerială; dar mă simtda- tor să' rădic acest incident, fiind că am .Oi,.'. ;C.d- ’^--tea c; .^n.:aținne inju- riâsă. tocmai asupra acestui fapt, adusă prin presă D-lul ministru președinte. Eă protestes contra unor as'menea insiuua- țiunl și injurie care se aruncă D lui prim- ministru pe care eu ’l respectes Dar nu este de ajuns ca guvernul să nu întrebu- ințese el asemenea manopere, ci trebue să fie cu băgare de sâmă acolo unde unii din funcționari, dominați de pasiuni politice, saii alte interese meschine, ar merge penă ase transforma în unelte de resbunare ale pasiunilor locale. Guvernul uu trebue să permită ca sub scutul autoritățel ce are un funcționar pu- blic să se comită fapte de asemenea sa- tură. Cer, prin urmire, de la D ministru de resbel, să facă uă severă cercetare și gă- sind pe căpitanul Alexandroscu culpabil, săi aplice pedâpsa meritată D. G.SIăniceann ministra.de resbel. încep mal întâiu prin a face uă mică teorie: Uă mare diferență este D-lor, între un mi- litar și un gendarm. Căpitanul de la Pi- tesc! n’a lucrat ca militar, ci ca un gen- darm însărcinat cu esecutarea unul man- dat. Eii, în dată ce am luat cunoscință despro acest fapt, am cerut prin depeșe telegrafică esplicațiunl, și am primit ra- portul Mo. 273 din 8 Martie, de la căpi- tanul Aloxandrcccu, în coprinderea urmă- târo : „La erdinul D-vâstră telegrafic, No. 2,149 am onâre a vC respunde. că nu am deținut pe nimeni fără mandat de la cel în dre t, și nici im cunoscință despre faptul ce mi se impută că ași fi deținut vre un rînrtur chiiîmat la curtea cu jurați, din care causă nu s’ar fi putut resolva pro- cesul Pentru care mă grăbesc cu tot res- pectul, a vă aduce acâsta la cunoscință. ,C m: ndantnle tscadronulul Căpitan Alexandrescu.u Acum daca D. 1-.- hide rcescț- să zi. m f n h tă, noi o vom face, dar ini se pare c acâsta privesce pe D. ministru de justiție. Ofîciărul a lucrat aci nu cami- litar, ci ca gendarm însărcinat cu esecu- tarea unui mandat. D. N Dimancea- Să’ml permită onor. manieră de a discuta, ca să pot face și eti tot ast-fel. D vice-președinte. Eti vă rog să luați act că am chiămat pe orator la cestiune, și tot ast-fel voiti face și în privința D-v. când vg veți abate. D. N. Dimancea Familia D-lnl Negu- lescu ține atunci un consilia cu toți id-< vocații, cum să se amâne procesul. D. M Ferechide. Este inesact. D. N Dimancea. Dă martorului - chide că este cu putință ca D. Alexan- drescu, a cărui onorabilitate este cunos- cută de toți, să comită uă asemenea crimă? Cred D-sea ca acest domn să'pâtă deținu pe cine-va fără nici un ordin, si să facă interesul D-lul Negulescu? D Alexan- drescu nu pâte face un asemenea act. D. Negulescu a venit și mi-a spus că nu comandantele de gendarml, ci Grigorescu este acela care a reținut la sine pe mar- tur și a cerut chiar do la președi tele curții cu jurați a se căuta acolo. Când s’a anunțat interpelarea D-lul Fe- rechidi, faptul acesta a surprins pe mulțl âmeni din localitate Și am aci uă epis- tolă din partea D-lui Grigorescu care es- primă via sa mirare asupra acestei inter- pelări, precum asemenea, și din partea unul alt domn uă epistolă în acelaș sens. Așa der acel martur nu a fost deținut de acel comandant; el s’a presentat înain- tea curții, dâr în urmă a dispărut. Prin urmare D. Negulescu nu era deținut nu- mai pentru acâstă simplă causă; și nu era deținut, cum D-ta al Insinuat din causa pasiunilor politice. In adevăr, mergeți la tribunalul de Ar goș, luați hotărîrea care s’a pronunțat mal a laltă-ierl și veți vedea că D. Negulescu mal este încă fbehis și pentru dilapidărl 20 Martie (1 Aprilie) 1877 MONITORUL OFb QL AL ROMAhm 2033 de bani publici; era deținut îo temniță și nu vrea să se presinte înaintea tribuna- lului Astfel D lor, nu sa amânat procesul din causă că D. Sovar a fost deținut. D Sovar a avut deplină libertate; D-sa s’a presentat la curtea cu jurați, însă a ple- cat, căci așa a voit. Acum, în cât se atinge de cea-l-altă parte a cestiunil, în privința declarațiunil ce D. Sovar a făcut înaintea curții cu ju- rați, vă voifi spune numai două vorbe și las cestiunea la apreciarea D-vâstre. Mar- ’urul care a fost chiemat la ânlăia înfăci- ;are și na venit, la a doua înfățișare, i’ând a venit, după ce a depus, când era să plece a fost întrebat, și întrebat cu in- istentă, pentru ce n’a venit la întâia ehe nare ? Si i s’a dis că nu pdte pleca până nu va spune. Marturul dice n’am venit, p intru că D. căpitan de gendarml m’a îm- pedecat. Ce se dovedesce însă în urmă ? Aflu că D. Sovar. consiliat de unii advo- eațl, de advocatul D-lul Negulescu, și de fratele D-lul Negulescu, a fost rugat să spuie acesta. Apoi acest fapt a fost des- mintit de advocatul D-lul Neculescu (sco- mot). Credeți D-vâstră că din mijlocul curțel cu jurați pâte să via un comandant de gendarml să ia pe un om’ De aceea rog pe Cameră să trâcă la ordinea dilel, pentru că arestare ilegale din partea unul militar n’a esistat. și procesul s’a amânat pentru neîndeplinire de procedură. — Se cere închiderea discuțiunel. D. președinte al consiliului. D. mi- strii de resbel a $is că D-sa nu scie că acel căpitan să fi arestat pe cine-va altul de cât pe acel pentru care a fost liberat mandatul de aducere, încolo protestâză că a arestat pe cine-va. Onor. D. Ferechid < dice cu drept cu- vânt că este un cas de denegare de jus- tiție. Apoi tocmai pentru acesta D. mi- nistru de resbel, împreună cu D ministru . justiției, va face uă anchetat. D. vice președinte. D. Ferechide are cuvântul în cestiune personale D. M. Ferechide. Nu voiii respunde tâte alegațiunile făcute de onor. D. Di- uiancea, fiind că sunt încredințat că bu- nul simț și imparțialitatea onor. Adunări va aprecia ce valâre trebue să dea insi- nuațiunilor și acusațiunilor care se aduc înaintea el asupra unor fapte despre care iu se țâțe aduce dovedi nici într’un fel nici în altul. Voiu lăsa der cu desăvâr- ire la uă parte acele insinuațiunl. M’am mir it însă că D. Dimancea, om drept, a putut comite, negreșit cu buna-voință, uă erâre ca acâsta. D-sea trebue să scie că în drept este un adagiu : Affinitas non parit cognationem. Un singur fapt însă m’a determinat să cer cuvântul în cestiu- ne personale . a fost afirmarea precisă a D-lul Dimancea că în tot timpul cât am avut onârea se stau pe banca ministeria- |lă, D. Negulescu a fost liber, iar cel-î-aițl complici erafi închiși prevrntiv. j D. Dimancea Așa este. D M. Ferechide. Mal ântâiti întreb cum D. D'maucea ia respunderea de a a- tirma cine era acusatul principal și cine complicele ? Acâsta denotă numai un sin- gur lucru, că D-sea nu și-a dat ostenela a cerceta acâstă afacere. Dâr trec peste a- câsta lăsând’o la apreciarea onor. Camerl. D-lor, este un fapt constant că eti am eșit din minister la lulifi și D. Negulescu a intrat în arest la Noembre, prin urmare este nedrept a se dice că efi am profitat de situațiunea care o aven atunci spre a înlesni pe nedrept liberarea D-lui Negu- lescu, care ar fi trebuit să fie închis. Instrucțiunea era în mâna judecătorului de instrucțiune, și acel judecător n’a apre- ciat că trebue să fie închis, fără se aibă trebuință de vre uă apreeiare din par ea ministerului de justiție, căci nu este în mâna ministerului acest drept de aprecia- re; flind-că dâca ați putea presupune alt- fel, atunci de la eșirea mea a mal urmat încă 5 luni de dile, sub ministerul D-lul Stătescu, fără să fie închis D. Negulescu, și atunci s’ar putea presupune că și D-sea a influențat asupra judecătorului de ins- trucțiune. Faptele fiind așa, cred că nimeni nu se va opri câtuși de puțin la uă insinuațiune atâF de injustă și în contra căria sunt în tot dreptul să protestez. Voci. Ordinea dilel. D. P. Ghica Am anunțat uă interpela- re de mal multe d'l® D-lul ministru de interne și aș dori se sciti când D. minis- tru voiesce să’ml respundă. D. președinte al consiliului. După votarea legelor financiare. D N. Constandinescu, raportorul co- misiunil de verificare, dă citire următo- rului raport: Domnilor deputați, comisiunea pentru verificarea linurilor D-lor deputall din noii aleși, întrunindu- se sub președenția D lui Nicu Roseti și esaminând dosarul alegerel colegiului II din județul Vaslui, ca a a avut loc în file- le de 25 și 26 Februariti trecut; a consta- tat că în ceea-ce privesce operațiunile propriu ^ise ale alegerel, s’a urmat în cea mal bună regulă; că la alegerea biuroulul definitiv aii luat parte 18 alegători, âră la alegerea deputatului, 26 alegatori, care în unanimitate afi ales pe D. Neron Lu- pascu. Un incident însă a avut loc în a- câstă alegere: Primarul, deschidând cole- giul la ora legală a depus pe biurou lista oficială a alegătorilor, remasă definitivă ' la 8 Februariti, dupe care credea dânsul că urmâză a se face alegerea, și care co- primiea 52 alegători înscriși; biuroul pro- visoriu însă, îndată ce s’a constituit, fiind de opiniune contrarie, afi cerut formal de de primar să I presinte lista anului 1876, cu care pretinde biuroul provisoriii că ur- mâză a se face alegerea. Acâstă cerere a fost imediat satisfăcu- tă de către primar, carele pe lângă adre- sa No. 613 a depus lista anului trecut în care figureză înscriși 50 alegători. Ast-fel alegerea s’a efectuat dupe lista anului 1876. Diferință între aceste liste în numărul general al alegătorilor este numai de doui alegători, care tigurâză în plus îa lista a- nulul curent dâr din comparațiuima nomina- lă făcută celor 26 alegători cari au votat ș; cari figurau în lista anului 1876, să con- stată că 8 dintr’âuși numai tigurâză în lista anului 1877; ast-fel că dâca la acâ- stă alegere ar fi servit ca basă, acâstă din urmă listă cu 8 alegători n’ar 6 putut vota și prin urmare voturile valabile cari au ales pe D-nu Lupașcu, remân numai în număr de 18. Acest fapt a atras de preferință aten- țiunea comisiunel si, dupe discuți unile ur- mate, având în vedere și precedentele re- cente consacrate de onor. Cameră în ca- șuri analoge; Considerând că, dupe disposițiele for- male ale art. 37 din lege, listele electo- rale sunt definitive îndată ce termenul de contestațiune înaintea consiliului comu- nal este espirut, și listele încheiate și afi șate de consiliu devin lucrătâre ; Considerând că acâsta resultă evident și diu disposițiele art. 65, care prevede că un cetățân, care nu ar figura pe listele definitive, dâr care ar fi abiinut în urma îmheierel acestei liste uă sentință jude- cătorâscă prin care i s’ar fi recunoscut d epiul de alegător pâte cere esercițiul a- cestul drept în virtutea acelei sentințe la biuroul electoral; Considerând că dâca s’ar admite opi- niunea contrarie, emisă de biuroul j ro- visoriti prin procesul-verbal afl it la do- sar, că listele nu devin lucrătâre de cât dupe espirarea termenului de apel prevă- zut de art. 38, s’ar paralisa în fapt sfec- lele art. 37, și cuvâ itul defini iv atașat a ultimi le liste încheiate de consiliul co- munal, n’ar avea îa aplicație nici uă sem- nificare reală; Considerând că termenele de aped, pre- vădute de art, 38, sunt un drept faculta- tiv. reservat individualminte fie-cărul ce- tățân în ,care urmâză a se cere restabili- rea dreptului ce nu l’afi putut obțiue îna- intea consiliului comunal iar nu uă causă de suspensiune a listei în totalitatea el ; cu atât mal mult că legea nu prevede prin nici uă disposițiune altă epocă de la care încep a fi lucrătâre listele afară de aceea prevădută de art. 37. Pentru aceste motive, comisiunea. în majoritate, a fost de opiniune că alege- rea nu este validă, fiind făcută pe basa unei liste care numai putea fi lucrătâre. hONITOKDL OE1CL4L AL KOMANIa. 20 Martie (1 Aprilie) 1877 2034 Minoritatea însă; avend în vedere, că D. Nurori Lupașcu. a întrunit unanimitatea \olurilor esprimate, că n’a avut un adver- ir cu care să fi concurat în alegere, și îa rine că chiar dâca acel 8 alegători afl luat parte la vot, s’ar scădea din numărul vo- turilor osprimate, totuși D. Lupașcu a- vând unanimitateă celor 18 alegători care figurâz și în lista anului curent, este pre- sumat că represintă espresiunea legală a colegiului, cu atât mal mult că nici uă contestațiune din partea vre unul alegător uu esistă la dosar. Pentru aceste motive unanimitatea a conchis pentru validarea alegerel. — Subsemnatul raportor are o- - supune cu respect la deliberațiu- nea D-vâstre celo ce preced. Raportor, N. L Constantinescu. ). G. r.xarchu D lor, am luat cuvân- în acestă cestiune, pentru a vă ruga să bine-voițl a ti consecuențl cu voturi- le ce ați dat (Jilele trecute tot în uă asemenea cestiune. Pe cât văd, majoritatea Comisiunel de verificare care cere invali- darea alegerii se basâză pe principiul că acâstă alegere s’a făcut după listele vechi. Efl cred că alegerea fiind făcută du- pă listele vechi, este bună, fiind că listele nool nn sunt definitive de cât când expiră termenul de apel, și acâstă alegere s’a fă- cut înainte de a expira termenul de apel pentru nouile liste. Acâstă teorie s’a sus- ținut și de D. Vernessu, care ne a demon- străt până la evidență că așa trebue să fie! însuși D-vdstră ați hotărât acâsta dileie trecute în privința alegerii de la Roman, dâc^ nu mă înșel. In cestiunea de faciă, puțin importă a sci după care liste s’a făcut alegerea, din momentul ce candida- tul a întrunit unanimitatea voturilor. In lista vechie erau 50 de alegători, în lista nouă 42 de alegători, lipsesc dâră 8; cu tdte acestea candidatul a întrunit unanimi- tatea alegătorilor din lista veche, prin ur- mare afi votat toți pentru el. Și chiar dâ- că ași admite teoria susținută de majori- tatea comisiunel de verificare, ce s ar în- tâmpla? S’ar întâmpla ca 8 alegători aii fost trecuțl fără drept în listele vechi, de vreme ce s’afi scos din listele nouă; dâră pentru acâsta > ste art. 78 din legea elec- torală care cijile de priimirea acestor citațiunl nu erafi supuse la taxă. Dâră pentru înmânarea citațiuni- lor și pentru îndeplinirea procedurel tre- buia să se dreseze un proces-verbal și a- cel proces-verbal trebuia să se facă pe uă câlă de 50 de bani. Acești 50 de bani în- să portărei nu erafi în drept să ’I percâpă, și din causa acâsta de multe ori se întâm- pla ca procedura să nu se îndeplinâscă. Acum, pentru ca să simplificăm lucrul, noi am impus citațiunile cu un franc. De aceea dic să nu credeți că s’a suprimat a- cest aliniat, ci numai s’a pns la alt arti- col de mal la vale. D. L. Sterea. Tot la acest articol 13 s’a introdus și alte modificări de către co- mitet, dâră din erâre nu s’afi tipărit. A- ceste modificări sunt nrmătârele (citesce). D. G. Vernescu. D-lor, am luat cuvân- tul ca să fac uă declarațiune anume în pri- vința tutulor taxelor judecătoresci. Nu pot să admit nici uă taxă și principiul despre eare s’a vorbit ieri nu este conform cu sciința și nici cu dreptul chiar. Acâstă taxă este uă taxă deplorabilă, vexatorie, fără nici uă proporțiune și arbitrariă. Dâ- ră să vedem dacă este adevărat ceea ce s’a d.is cu ocasiunea discuțiunel generală. S’a dis că este bine că un servicifi care se dă de către societate să se plătâscă de acel cari au trebuință de acel serviciu; și de aci s’a dedus că toți acel cari vor avea tre- buință de justiție, trebue să plătâscă a- cestă taxă. S’ar părea că acest argument are în sine multă dreptate, dâră nu este așa, el are numai uă umbră de dreptate. Eu cred că un imposit se pune pentru un anume servicifi, și impositul pe care ’l puneți prin legea de faciă este cu totul din contra. In adevfir, țâra plătesce imposite pentru tot serviciul; alt-fel, plătesce im- positul pe cap și impositul fonciar și când uă dată plătesce un imposit care nu este afectat la un anume servicifi, acâsta nea- părat privesce pentru tâte servi ciele ce Statul dăbsocietățel, justiție, siguranță pu- blică, etc, etc. Și apoi serviciul justiției este el numai în interesul celor care se ju- decă? Nu vedeți că din acest servicifi be- neficiază și acela care nu se judecă? Jus- tiția e în interesul, nu numai al acelor ca- re se judecă, care afi nenorocirea să com- pare înaintea sa. înțeleg că este uă cestiu- no de dreptate ca acel cari att nenorocirea să se adreseze direct la justiție să mal a- diică pe lengă impositul general încă un mic contingent de dare, și din acest punct MONITORUL UFICUL AL KO&ÂNIEI 20 Martie (1 Aprilie) 1877 de vedere plecând cred că legea vechie e- ra îndestulătâre pentru acel cari se judecă. Dâră aceste taxe vin și apasă tocmai pe acel cari sunt mal săraci, pe țărani, căci țăranii noștri nu sunt numai proletari, ca să aibă nevoe numai de judecătorul de pa- ce; țăranii astă-dl merg și la tribunal, merg și la curtea de apel și chiar la curtea de casațiune. Fac apel la acel care sunt ad- vocațl să spună dâcă n’au întâlnit adesea și la tribunal și la curte și la casațiune pe țărani ca reclamanțl. Țeranil astă-di sunt proprietari și de câte ori se va ivi uă ces- tiune de călcare va trebui să mârgă înain- tea instanțelor judecătorescl. Așa dâră tac- sele acestea ating direct pe țeranl. Și nu ne spuneți că ating și industria și comer- ciul. Nu este industrie în acâstă țâră; es- te un mic comerciu care nu pdte să ali- menteze instanțele judecătorescl, și uă mică industrie născândă pe care n’ar tre - bui de la început, de cum se ivesce să ve- nim să o isbim cu imposite. In fine aceste taxe vor a->ăsa cu greuta- tea lor mult mal mult pe țărani, și dâcă n’ar fi de cât acest motiv, efi totuși nu voiu vota nici una din taxele propuse prin a- cest project. D. Câmpineanu, ministru justiției. Onor. O. Vernescu generalisâză cestiunea cu ocasiunea unui articol incidental, unde nu era vorba de nici uă cestiune de prin- cipiu. Mal ântâiQ de tdte, D-lor, nu s’a dis ca uă dogmă de nimeni că fie-care serviciti al Statului trebue să fie alimen- tat prin anume resurse speciale ale acelui serviciti. Acâsta nu s’a dis de nimeni pe- nă astă-dl. Apoi, noi nici nu ne am gân- dit la acâsta când am presentat legea de faciă; ne am preocupat a vedea unde pu- tem găsi în starea actuală a lucrurilor un imposit mai puțin injust și mal pucin ve- xatoriii. Nu sciti pe ce se întemeiază D. Vernes- cu spre a dice că noi ne adresăm la nisce clase demne de mal mnliă comiserațiune din partea ndstră, și probațiunea D-sale în acâstă privință nu este de loc esactă. In adevăr, ce s’a L. Stere. Admit, și âtă cum redac- iez : afară de acelea ale locuitorilor din comunele rurale. Voci. Prea bine. — Se pune la vot paragraful 5 devenit 1, cu modificarea Introdusă de comisiune, șt se primesce. D. L. Stere, raportor, raragraful al șâselea din acest articol se suprimă de aci și se trece la art. 16. D. Rădescn. Rog pe onor. Cameră să mențină la acest articol testul care este în legea actuală, și âtă de ce Tâte actele de îovoell și sperăm că vor fi și mal multe acte de pace între locuitorii țărani, din causa acestor taxe grele, tâte aceste acte e fac mal mult la judecătorul de pace. De L t FiUîAL aL r.u.^AÎU^i aceea vă rog să mențineți testul legel vechi, și să nu mal adăogațl nimic. D ministru justiției. Guvernul pri- mesce ideea D lui Rădescn, cucondițiune de a face deosebire între transacțiunile fă- cute în comunele rurale, dinaintea prima- rului, și între acele făcute în orașe la ju- decătorul de pace. D. P. Ghica. Dâcă admitețl ideea D-lul Rădescn, trebue să o admitețl în tâtă în- tregimea el. Intențiunea D-lui Rădescu este de a scuti de acâstă adăogire de taxă pe toți locuitorii din comunele rurale. Ve- deți că este uă deosebire între ideea D-lul Rădescu și ceea ce propune D. ministru. Eiî mă asociez cu ideea D-lul Rădescu, și rog pe onor. Cameră să bine-voâscă a ad- mite amandamentul D-sale în acest sens, că orl-ce nețe de transacțiune încheiate de locuitorii din comunele rurale să fie scu- tite de taxă. D. vice-președinte. D. Rădescu s a în- țeles cu D. ministru să amâne acest amen- dament; prin urmare nu înțeleg pentru ce mal vorbesce D. Pantazi Ghica într’uă ces- tiune asupra căreia ne-am înțeles D. I Câmpineanu, ministrul justi- ției. Acum votăm numai suprimarea a- cestul articol; âră când vom ajunge la ar- ticolul privitor la transacțiuni, acolo vom pune disposițiunea coprinsă în amanda- mentul D-l ii Rădescu. D. M. Burileanu. D ministru și cu D. Rădescu art convenit ca acest articol să se pună la transacțiuni. Aci e vorba despre locuitorii din orașe; dâră pe cel de la țâră cum ’I lăsăm ’ Voci. Tot la transacțiuni vom vorbi și despre denșil. D. G. Rădescu. Etă, D-lor, amenda- mentul meii. „Propun ca transacțiunile dintre locui- torii comunelor rurale, să fie scutite de taxele puse la paragraful 6, art. 16. D vice-președinte. Dar n’am ajuns în- că la art. 16. *D. G. Rădescu. Dacă este așa, reserv acest amendament pentru art. 16. D. vice-președinte. Acum, pun la vot supresiunea paragrafului 6. — Adunarea încuviințâsă supresiunea acestui paragraf, precum și a paragrafu- lui 8. D. L. Stere. S a suprimat acest para- graf, pentru că s’a adaos alt aliniat la art. 17, și s’a supus la uă taxă de 5 lei câla. Voci. Acâs‘a e uă taxă colosală. 1). P Ghica. Vă rog să’mi dați cimen- tul, D-le președinte, asupra sup imăril a- cestui aliniat, căci de și D. raportor dh.ee că vine la art. 17, însă noi cari nu avem legea timbrului în memorie, perdem din vedere cât a fost taxa. D. L. Sterie. Când voitt veni la art. 17, vă voitt da și acolo explicațiunile necesa- rie, arătându vă cât a fost taxa mal înainte .și cât s’a taxat acuma, D P. Ghica. Atunci vom discuta când vom veni la art. 17, unde vă rog se mâ însoriți. — Se pune la vot supresiunea paragra- fului 8, și se primesce. La paragraful 9 se adaugă cuvintele : osebit de taxa de în- registrare la care sunt supuse. Se citesce paragraful 12. D. G Rădescu Eti cred că în a- țelegerel ce am avut cu onor, comitet al delegaților, acâstă taxă n’ar trebui sporită, ci s’o lăsăm cum a fost în legea vechie : căci sunt acțiuni unde snnt căte 20 și 3 de intimați, unde pe lângă taxa de 50 fr. trebue se mal cheltuâscă încă alți 50 de franci pentru ca să trimiță copil intima- ților, și trebue să sciți că cele mal multe din aceste acțiuni, sunt în contra locuito- rilor de la țâră, și după cele ce se întâm- plă mal adesea, în cele mal multe cașuri el perd procesele și este cunoscut că cel ce perde plătesce și taxa Ast-fel dar fiind lucrurile, dacă veți admite acâstă taxă, tot îu spinarea săracilor o veți pune, și prin urmare sunt de părere ca să lăsațl copiile tot cu 50 bani. D. L. Sterea. D-vâstră nu puteți de cât se admitețl acest alineat așa cum este re- dactat, fiind-că, pe când v’am citit supri- marea de la art. 14, mi se pare că v’am explicat că acâstă taxă este trecută aci cu un franc câla, și dacă ați avut idea de a nu se augumenta acâstă taxă, nu trebuia să votați suprimarea acelui alineat prin fap- tul acesta că ați suprimat alineatul, ați consimțit să ridicați taxa de la 50 de bani la un franc. I). ministru de justiție. Cred că D. ra- portator e în erâre, și e prea absolut. In adevăr, D-lor, când suprimarea unei taxe de la un paragraf, și trecerea el la altul fără discuțiune, și se reservă numai drep- tul, cum a făcut D. P. Ghica, și D. Ră- descu, că atunci când va ajunge la acel paragraf să discute acea ridicare de taxă, și se vadă dacă pâte să fie primită sati nu, nu se pâte dice că acea taxă s’a primit D. raportor însă a putut să fie în erâre, ca și mine, și să crediă că pe cât timp nu a fost discuțiune cu ocasiunea suprimării acestui paragraf, apoi taxa s’a admis. Cu tâte acestea, dacă este vorba de argumen tele D-lul Rădescu, Vă rog să credeți că petițiunile la judecătorul de pace întră în altă categorie, și la tribunal când se ci- tâsă uă mulțime de locuitori, se citesă ob- știa și se face uă singură citațiune. ft. D. Geani. Cetele de moșneni. D. ministru justiției. Prin urmare ca- șul invocat de Dv. n’ar fi tocmai la locul sett, și vă rog să votați articolul. Voci. închiderea discuțiunel. D. P. Ghica. D-lor, vă rog să bine-vc iți a fi mal indulgențl în privința discu- țiunel, când e vorba a pune un imposit a- supra locuitorilor săteni. Vă rog să nu vo- tați așa repede adaosul acestui imposit, VluMluKLL OFICIAL AL ROMÂNIEI 20 Marne ți Aprilie; 1877 căci noi avem obligațiune cătră mandan- țil noștri ca mal nainte de tdte se’l aperăm de orT ce nouă imposite. Și apoi onor. D. Leonida Stere și D. ministru de justiție aă făcut erâre, prin urmare lăsați-ne să discutăm, ea se constatăm care este erârea și care este adevărata ușurare ce o putem aduce. Se pune la vot închiderea discuțiu- nei, și se primesce. D. L. Stere. D-lor deputațl, nu pot se j rimesc nici cuvântul ce mi se atribue că am fost în erâre, nici că am judecat în mod bsolut, și acâsta pentru cuvântul că am dreptate. Eii, când v’am citit aliniatul de sub art. 14, v’am lămurit pe Dv. că actele de la acest articol se trec la art. 15 cu ta'xă de un franc, și Dv. ați tăcut, ba mal mult, ați admis suprimarea ce se cerea. Și Dv. scițl cum este făcută legea timbrdlul. Uă- dată ce ați trecut de la art. 14, care tra- tâsă despre taxa de 50 de bani și ați ve- nit la art. 15, care tratâsă despre actele cari sunt supuse la taxa de un franc, nu mal puteți se vă întârcețl ârășl la art. 14 ca se tratați despre actele cu taxa de 50 bani. Etă dar de unde resultă pentru mine că Dv. audend esplicările ce v’am dat și admițând suprimarea, ați avut în vedere că aceste acte s’aii trecut la art 15 cu un franc, și de aceea am (Jis că acest articol este deja votat și nu mal încape discuțiune. D. P. Ghica. D-lor, din doue lucruri, unul : ori onor, raportor se înșâlă cu de- săvârșire, satt că voiesce să ne surprindă. Când ajungem la un articol și când ne spu- ne că se suprimă sau se modifică, și noi voim se ridicăm uă cestiune âre-care, D-sa ne spune : adăstațl căci nu e locul aci, și că vom veni, la acel articol îndată; și când sosim la acel articol, D-sa ne spune că el s’a votat, de âre ce n’am făcut discuțiune când s’a suprimat. Apoi D-lor, un asemi- nea sistem nu e admisibile. Onor. D. Rădescu a avut multă drep- tate când s’a ridicat contra acestei modi- ficări ; căci nu este vorba numai de proce- sele de la judecătorul de pace, cum a dis D. ministru de justiție, de âre ce aceste procese cari se intentă în contra colecti- vitățel locuitorilor după uă moșie ele se intentă tot-d’a-una la tribunalul de prima instanță, și dacă Dv., pe lângă taxa pro- cesului, mal ridicați și pe aceia a copielor, faceți uă împovărare fârte mare, și prin urmare cer și ett de la Dv. se bine-voițl a nu adăoga acâstă taxă, ci s’o lasațî tot de 50 de bani, cu atât mal mult cuvânt că s’ati făcut mal multe alte adaose și s’ati îngreu- iat eu totul taxele judeciare. D. M. Bnrilânu. D-lor. c’am luat o- biceitt îu acâstă onor. Cameră, să se invâ- ee autoritatea lucrului judecat, și nu pot admite acest fel de argumentare în uă Ca- meră care votâsă legile acestei țâri. înțe- leg acâsta dacă m’aș găsi înaintea unul tribunal sati a unei curți, unde ’șl are lo- cui sett principiul de lucrul judecat, dar noi când suntem chiemațl ca să facem uă lege, trebue să ne gândim bine și dacă co- mitem uă erâre la votarea unul articol, cred că putem reveni asupra acelui articol, și pentru acâsta mă pot basa chiar pe doue precedente care att avut loc în acâstă Ca- meră. Vă aduceți aminte, D-lor, când am votat budgetele, cum ■ revenit asupra vo- tului... D. vice-președint A fost uă erâre atunci din partea chiar a biuroulul, o măr turisesc acâsta... D. M Bnrilânu. Fie erâre sau nu, nu scitt, ceea ce scifi însă este că atunci s’a susținut că putem să revenim asupra arti- colului deja votat, si am revenit, pentru că s’a e aceia la care țăranii astăzi găsesc micelș MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 20 Martie (1 Aprilie) 1877 203» resurse de care au nevoie, ori cu ce con- dițiuni ’I ar împrumuta aceștia, qu trebue să’l desprețuițl. Când veți fi în stare să puneți alțl agențl în loc, atunci mal puteți vorbi, penâ atunci însă, trebue să ’I res- pectați, fiind că el împrumutând tot fac un ajutor țăranilor, lată ce eram să respund la observațiunea făcută de D. ministru Și în definitiv voiii dice că acâstă taxă cade tot asupra țăranilor. Acum respun! E* lei Schina care ^icea: dar dacă va perde împrumutătorul ? EI bine, cum crede D-sa că nn va per le ță- ranul și nu va plăti taxa ce a plătit la în- ceput împrumutătorul ? Căci ori ce s’ar cești âmenl ca cel mai răi dâca nu ar fi deschis ambarele lor lo- cuitorilor pentru a nu’l lăsa peritori de fâme. EI bine, sciți cum s’aădat acele bu- cate de către aceia pe care astăzi ’I tratați de cămătari ? Uă voce. Pe muncă. D. M. Burileanu. Vă înșelați; vedeți cum sunteți în erâre când vorbiți îu necunos- cință de causă. D-vâstră sciți multe de aci, dar nu cunâscețl cele ce se petrec la țâră. Nu s’ati dat pe muncă, căci atunci s’ar fi făcut o fraudă la lege din partea administrațiunii, de âre-ce nu s’au ese- . cutat țăranii să facă munca, s’au dat în bani și pe termene de câte 2, 4 și 5 ani. EI bine, D-lor, pe aceștia trebue să’l tratați ca ușurări? Trebue ca acestora să le reservațl numai rigârea legilor, și lo- cuitorilor împrumutați indulgența și fa- vârea ? Apoi nu vedeți D-vâstră că locui- torul sărac care n’are ce să mănânce și e silit să se împrumute, el va primi tâte condițiunile ce’I va pune împrumutătorul, și fiind bine legat în act, numai el va per- de înaintea justiției, și prin urmare numai el va plăti aceste taxe. De aceea, D-lor, socotesc că dacă D-v. nu aveți în vedere un interes financiar, ci vă preocupați numai de a face bine cu ori ce preț țăranului, eu socotesc că este mal bine să lăsațl acâstă taxă tot la 50 bani, căci să mă credeți că prin acâstă taxă nu loviți pe ușurări, ci tot pe țărani, pentru că ei ’și fac zapisele cu obligațiune de a plăti tâte cheltuelile și clause penali câte poftiți. D. președinte al consiliului. Onor. D. Vernescu avea dreptate să dLică: faceți in- stituțiuni de credit rural, căci alt-fel se înțelege că țăranul are să fie victima că- mătarilor: și trebue să ne gândim di și nâpte ca să ajungem a’l scăpa de cămă- tari. Onor. D. Burileanu și alțl domni de- putațl asemenea au dreptate să ijică că tot asupra bietului țăran are să cadă și acest imposit. Dacă am luat cuventul, acâsta este pen- tru ca să protestes contra, și să rectific aserțiunile onor. D. Burileanu în privința celor ce se petrec între țărani și acel cari le dafi bani cu împrumut. Eu nu numai că am fost la țară, dar am trăit chiar acolo, și am vâdut tâte. am fost în comunicațiune directă cu țăranii cât a fost onor. D Burileanu, și pâte și mai mult, căci sunt mal bătrân... D M. Burileanu. Dar într’o singură localitate. D. președinte al consiliului. Nu am trăit numai într’o singură localitate, ci în mal multe, pentru că am trei, patru pro- prietăți pe cari le caut eă singur. Și de câte ori călătoresc în țâră mă înfiorez de ceea ce văd că se petrece. Etă ce se petrece la țâră cămătarii storc pe țărani, afară de cașul când câte un proprietar cu inimă, dacă vede pe câte un țăran în nevoiă, ’I face câ e uă înles- nire; dar acel proprietar, acel om cu inimă, daca dă bani la fie-care țăran personal, sau la colectivitate, acela nu se duce nici uă dată la judecată. Eă de când sunt de aprâpe 20 de ani afară la țâră, am dat mii de galbeni la ță- rani, și moscenire am luat de la socru-meî: vre uă 2,000 galbeni în o singură pro- prietate untesnnt numai vre-uă 40 de fa- ■ milil de locuitori, și penă nu m’am dus la tribunal să’l reclam. Omul care nu este cămătar nu prea se duce la judecată. Nu mai cămătarii cari dafi parale la locuitori și pe urmă peste un an duoi, după ce ca- pitalul s’a întreit și împătrit, se duc la tribunal; proprietarii nu se duc nici unul. Prin urmare, D-lor, nu veniți să pledați causa acelor mișei de cămătari, cari în a- devăr au fost causa stingerii țăranilor. Dacă am luat cuventul, acesta este toc- mai ca să viă în ajutorul celor spuse de D. Vernescu, și în ajutorul celor dise de colegul mefi de la justițiă, ca împreună cu D-v., toți juriști luminați, să vedem dacă este ceva de făcut și îu privința a câsta; fiind că clausole penali sting pe ță- rani și ’ aduc în sapă do lemn. Voci. închiderea discuțiunel. -Se pune la vot închiderea discuțiunel — Se pune la vot amendamentul D-lul Rădescu și se primesce. Ședința se rădică la 6 ore, anunțându-se cea următâre pe a doua i)i, 12 Martie. Ședința de Ia 12 Martie, 1877 Președenția D-lui președinte C. A. Hosetti asistat de D-nii secretail I. Ca- rabatescu, M. Burileanu și I. Lățescu. Ședința se deschide la ora 1 după a- miaij.1. Presențl 82 D-nl deputațl. Nu respund la ap elui nominal 08, și a- nume : Bolnavi D-nii N. Fleva, 0. T. Grigorescu, Gr Serurie. In congediu: D-nil A. Gr. Bonachi, N. Bujorânu, G. Dimitrescu, D. Castroian, C. Catargi, A. Celibidache, N. Cișman, D. Cozadini. Gr. Cozadini, D. Crăciunescu, C. Fleva, I. lo- nescu, I. Mărza, G. Miclescu, Fr. Mil- lescu G Morțun, Sc. Rosetti, D. Sofro- nie, I. A. Sturdza, F. Aluneanu, C. Cli- mescu, M. Ghelmegeanu, A. Vizanti, I. Iu- rașcu, L. Costin. Fără aretare de motive: D nil P. Arbore, I. Bagdad, Gr. Berea deiu Boiu, Sc. Călinescu, R. Campi niu, Candiano-Popescu, N. Catargi D. Daniel, Sc. Ferichide, G. Gamulea D. Genescu, A. Gheorghiu, P. Ghica C. Giuvara, C. Grădișteanu, P. Grădișteanu, T. loan, N. Lăcuseanu G. Magheru, N. H Nieola, Nicolau, G. Pruncu, G. Rado- vici, M. Rosetti, G. Rosnovanu ’. Știr bey. V. Alexandreseu Urechiă, A. Vamali E. Vergatti, Se. Pastia, G. Taeu, D. Lecca A. Holban. P. Protopopescu, G. Danielo- polu, N. Lupașcu. Sumarul ședinței precedente se ? probă. 20 Martie (1 Aprilie) 1877 mONlTOKDL vFlClAL AL ROMÂNIEI 2039 Se acordă congediul D-luî deputat A- Gheorghiu , âră congediă cerut de D. deputat G. Pruncu, nu se încuviințâsă. Se trămite la comisiunea de indiginat petițiunea D-luî D. C. Patati și a D-luî Egeniu Rusti. Se înscrie la ordinea (Jilei ^aportul co- mitetluî delagaților de secțiunî asupra projectuluî de lege pentru vândarea de veci, către D. doctor N. Georgescu, a unul loc de 10 pogâne diu moșia Statului Gră- diștea, județuPRâmnicul-Sărat, pentru a construi un local de băl, precum și ra- portul asupra projectuluî de lege pentru a se autorisa guvernul să prelungescă încă pe 9 luni regimul vamal provisoriu acor- dat diferitelor puteri străine. Se comunică demisiunea din mandatul de deputat a D-lul Colonel B. Ghergheli. D. N. Dimâucea. Am luat cuvântul ca să rog pe Cameră să bine voâscă a nu ad- mite demisiunra D-lul colonel Ghergheli, demisiune care nu este motivată. Ar trebui ca D-sa, care a luptat alături cu noî, să no arate cel pucin cari sunt mo- tivele cari l’au împins ca să vină să rupă de odată cu noi, vcdnd să âsă din acâstă Adunare. De aceea vă rog sa nu ’î primiți demi- siunea. Și decă D-sa va stărui în demisi- unea ce a dat, cel pucin să ne arate cari sunt căușele cari l’au impinssă se retragă dintre noi. — Se pune la vot dimisiunea D-luî Ghergheli și nu se primesce. Se comunică Adunării petițiunea D-nel Elena Bratonvescu, prin care se râgă ai se face uă pensiune. D. H. Zugăvescu. V așu ruga, D-lor, să bine voițl a admite urgența în privința petițiunel acestei dâmne. mă motivele cari me fac ca să apelez la sentimentele de umanitate ale Adunărei. D-na Elena este socia unul funcționar care a încetat din viață lăsând uă femelă cu patru copil, și care din nenorocire nu a putut împlini 20 anî de servietă pentru ca să pâtă să aibă socia sa dreptul la pensiune. Credea că nu ar fi uă maî bună întebu- ințare a banilor din paragraful milelor de cât acordându-se și acestei femei uă sumă âre-care Came admițtnând urgența, ași ruga și pe D. raportor al comisiunel să ea act de acâsta și să grăbescă presentarea raportu- lui cât mal curând înaintea Adunărei. Se pune la vot urgența propusă de D. Zugrăvescu și nu se încuvlnțâză D. D. Mărgăritescu. D-lepreședinte, de mai molt timp am adresat D-lul ministru de resbel uă interpelare. Cred că acpl este timpul ca să o desvolt. Sunt mal mult de douâ septămânl de când am anunțat-o, și ași dori a nu se mal amâna. D. președinte al consiliului D-lor, mal avem prea pucine dile penă la finele sesiunel și legile ce veți vota D-vâstră trebue să trâeă și prin Senat. Să terminăm cu lucrările nâstre ordinare, și maî rimâ- indu-ne două, trei 4'le penă la finele sesi- unel, aceste dile să le consacrăm interpe- lărilor; fiind-că vedeți că interpelările de multe ori ating cestiuni personali și ne consumă prea mul timp. Acestă amânarea interpelărilor o cerem •u atât mal mult de la acel D-nl deputațl, între care este și D. Mărgăritescu, care ne onorâdă cu confiența dumnâlor, și cari pot veni ia minister a se informa asupra cașului pentru care ne interpelă, și numai când vor vedea cl ministrul nu le dă sa- lisfacțiune, atunci să vină îo Cameră sa provâce uă discuțiune; dar în tot cașul ar trebui să facă loc legilor budgetare. D. D. Mărgăritescu D-lor, eu de când me aflu pe aceste bănci, sunt unul care pâte a lipsit mal puțin din acâstă onor. Adunare. Acum însă împrejurările mă fac să plec a casă, și ultima iți care am să maî staă aci pentru sesiunea acesta pâte să fie astăijî. Am cerut cuvântul ca să’ml desvolt interpelarea mea; însă ni se mător, se va judeca în lipsă. No. 8,382. 1877. Martie 8. — D. Tănase Tarațânu, cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest 'ribunal. în dioa de 6 Mat 1877, la orele 11 dimi- nâță, spre a se cerceta ca prevenit în pro- cesul pentru bătae; având în vedere eă, de nu va fi următor, se va judeca îo lipsă. No. 8?⁹5. 1877, Martie 8. - D. Gheorghe Ccnstantin, cu domici- liul necunoscut, este chemat la acest tri- bunal, în dioa de 2 Mal 1877, la orele 11 diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru furt; având în vedere că. de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No 8 081. 1877, Martiă 5 — m. Dumitru Iliescu, cu domiciliul necunoscut este chemat la acest tribunal în dioa de 6 Mat 1877, la orele 11 dimi- nâță, spre a se cerceta ca prevenit în pro- cesul pentru abus de încredere; având în vedere că, de nu va fi următor, se va jude- D-nil Marin Popa, Ion Bălașași Ion Al- bajanu, servitori, cu domiciliurile necu- noscute, sunt chemați la acest tribunal, în dioa de 2 Maiu 1877. îa 11 ore de dimi- nâță, spre a se cerceta ca prevenițl în pro- cesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi următori, se vor judeca în lipsă. No. 8,249. 1877, Martie 8. - D-na Anica Nicolae, cu domiciliul necunoscut este chemată la acest tribunal, în dioa de 2 Mal 1877, la orele 11 dimi- nâță, spre a se cerceta ca prevenită în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va ti următâre, se va judeca în lipsă. ca în lipsă No. 8,369. 1877, Martie 8 — D-na Anica Nicolâsca, servitore, domiciliul necunoscut, este chemată la cest tribunal, î i dioa de 6 Mat 1877, cu a- al ca Tribunalul de Vlașea. D. Badea Cucu, cu domiciliul necunos- cut se citâsă ca, în dioa da 13 Maifi vi- . itor, orele 10 diminâță , să se presinte la acest tribunal ca inculpat în procesul de furt de cal; cunoscând că, în cas contnnft, se va condamna în lipsă conform legel. Nn 3 094. 1877. Februarie 4 No. 8 068. 1877, Martie 5. orele 11 diminâță, spre a se cerceta prevenită în procesul pentru furt; având în vedere că, de nu va fi următâre, se va ju- — D. Malache Florian, arendaș, cu do- miciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în dioa de 6 Mal 1877, la orele 11 diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru mărturie mincinâsă ; având în vedere că de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No 8 527. 1877. Martie 9. - D. Tudor Joiᵣ», cu domiciliul necu- noscut, este chemat la acest tribunal, în ma de 6 Mal 1877, la orele 11 diiranâța, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae; având In vedere că, de nu va ti următor, se va judeca în lipsă. No ” 502. 1877, Martie 9. — D. M. S. Daniilescu, din comuna Po- enari. plasa Snagovu, acum cn domiciliul necunoscut, este chemat la acest tiibnnal, în dioa do 3 Mat 1877, la orele 11 di- minâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă N -. 8,425. 1877, Martie 8. deca în lipsă. No. 8.357. 1877, Martie 8. D. Nae Ștefan Bucătaru și George Stan feraru, cu domiciliurile necunoscute, sunt chemați la acest tribunal, îu dioa de 6 Mat 1877, la orele 11 diminâță spre a se cerceta ca prevenițl în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi ur- mători, se vor judeca în lipsă. No. 8.355. 1877, Martie 8. — D. Grigore Dineă și Sevastița Din- că, cu domiciliurile necunoscute, sunt che- mați la acest tribunal, în dioa ‘^e $ Mal 1877, la orele 11 diminâță, spre a se cer- ceta ca prevenițl în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu vor fi următori, se vor judeca în lipsă. No. 8,348. 1877, Martie 8. — D. Simion Tofu.cn domiciliul necu- noscut, este chemat la acest, tribunal, în dioa de 6 Maî 1877, la orele 11 diminâță, spre a se cerceta ca prevenit, în procesul pentru bătae și insultă; având în vedere că, do nu va fi următor, se va judeca în —D. Marin stancu Biba, cn domiciliul necunoscut.se citâsă ca, la 2 Maiu viitor la 10 ore diminâță, să vie la acest tribu- nal, spre a se înfățișa ca inculpat în pro- cesul pentru furt de cal; cunoscând că, de nu va ti următor acestei citațiunl, se vaa- plica art. din procedură. No. 1,155. 1877, Ianuarie 19 — D Petre Costache cu domiciliul ne- cunoscut, se citâsă ca, la 2 Maiă viitor, la 10 ore diminâță, să vie la acest tribunal, spre a se înfățișa ca inculpat în procesul pentru lovire; cunoscând că, de nu va ti următor acestei c'*sțiunl, se va aplica ari din procedură. No. 1,180. 1877, Ianuarie 18. — D. Stancu Fincă, cu domiciliul ne- cunoscut, se citâsă ca. la 2 Maiu viitor, la 10 ore diminâță, să vie la acest tribunal' spre a se înfățișa ca inculpat în procesul pentru furt de cat; cunoscând că, de nu va ti următor acestei citațiunl, se va aplica art. din procedură. No. 1,156. — D. Alexandru fost în Bucuresci, 1877, Ianuarie 18. ^asiliu, cu domiciliul Ară acum necunoscut D. Ion Dumitrach , cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, n ijioa de 3 Mal 1877. la orele 11 dimi- iâța, spre a se cerceta ca prevenit în pro- cesul pentru bătae, având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă No. 8 419. 1877 Martie 8. lipsă. No. 8 340 1877. Martie 8. — D. Mocanii Jianu, loniță Nicolae și Badea Ion, cu domiciliurile necunoscute, sunt chemați la acest tribunal, în dioa de 6 Mat 1877, la orele 11 diminâță, spre a se citâsă ca, la 3 Maiu viitor, la 10 ore diminâță, să vie la acest tribunal spre a se înfățișa ca inculpat în procesul pentru falșificare și mituire; cunoscând că de nu va ti următor acestei citațiunl, se va apli- ca art din procedură. No. 866. 1877, Ianuarie 15 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI* 2054 — D lancu Mocauu, cu domiciliul ne- ■unoscut, se citesă ca, la 5 Maifi viitor, la 10 ore diminâță, să vio la acest tribunal, spre a se înfățișa ca inculpat în procesul pentru atentare la pudâre: cunoscând că. de nu va fi următor acestei citațiuni, se va aplica art. din procedură. No. 1,617. 1877, Ianuarie 22. • D. Haralambie Arghiriuo, din comu- na Giurgiu, se eitâsă ca, la 7 Maia viitor, la 10 ore diminâță, să vie la acest tribu- nal, spre a se înfățișa ca inculpat în pro- cesul pentru vagabontaj; cunoscând că, de nu va fi următor acestei citațiuni, se va a- plica art. din procedură. No. 1,083. 1877, Ianuarie 18. 120 Martin (1 Apiilie 1877 se presente la acest tribunal , ca incuipat pentru furt prin spargere ; în cas contrar, se va judeca în lipsă, conform legel. No. 6,815. 1877 Manie 14. noscend că, la cas de nevenire, procesul se va resolva în lipsa I. conform art. 93 și 148 din procedura codului penal. No. 10 687. 1877, Martie 12. - Sterie Vlad . cu domiciliul neeunos- Tribnnalnl de Muscel. D. lordache Țancu, cu domiciliul necunoscut, ss eitâsă la 11 Maiu vi- itor, la 10 osa aface- re, căci, la cas contrar, se va resolva în lipsă, conform art. 148 din procedura ci- vilă. No. 3 362. .877, Martie D . SOMAȚIUNE. Corpul portăreilor tribunalului Busfiu. D. Temistocli I. Stătescu, cu dornici liul necunoscut, prin sentința civilă No. 78, din 1876, a acestui tribunal, după care are și D-sa primită copie, este con- damnat d’impreună cu fratele D-sale Eu- statie I. Stătescu, în calitate de moșteni torl ai defunctului I. Eustatie, a plăti în despăgubirea D-lui Eflimie Tomaide ci- fra de lei vechi 5,200, cu procentul legal de la data cererei în judecată până la a- chitare plus lei noui 50 ca spese de in- stanță Acâstă sentință civilă a remas defini tivă, s’a învestit cu formula esecutorie și s’a dat corpului portăreilor acestui tribu- nal cu nota D-lul președinte al tribunalu lui local, cu No. 1,808, din 1877, ca să o aducă la îndeplinire. In consecință dâră, și conform art. 388 din procedura civilă, este somat ca, în ter men de 24 ore de la primirea acesteia să reslituâscă îndreptățitulul suma men ționată mal sus, cum și taxa acestei so- mați uni. Se face cunoscut că, dâcă nu va fi urmă tor îndată după espirarea termenului ce i se fixâsă prin acâstă somațiune. i seva urmări spre vân4âre averea D-sâle mobilă de orl-ce natură. No. 659. 1877 Martie 14. SECFESTRU. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov. In basa adresei cu No. 4,242, din 18 Martie curent, a onor, tribunal Ilfov, sec- ția III și prin procesele verbale dresate de acest corp, în 4i°a d⁰ 18 Martie curent, urmărindu-se veniturile imobilelor din ca- lea Șerban-Vodă, No. 32, a celui din calea Moșilor, No. 48 și a celui din strada Ber- 4i, No. 87, cu începerea de la 23 Aprilie viitor, avere a D-lul Jaques Cohen, pen tru despăgubirea D-lul M. E. Cohen. Acâsta dâră se publică spre generala cunoscință. No. 4,599. 1877, Marti? 19. )5fl duM PuRUL OFICIAL ROMÂNIȘI Copie do pe petițiunea !>-lul Miha.il loo. pro- euratorul fraților turmurie și Emanoil Ghior- galades, adresată ministerului justiției. Sub-semnatul, procurator fraților Tlur- murie și’Emanoil Ghiorgalades, comercianțl de coloniale, din Galați, fiind autorisat cu procura ce am ondre a vâ presanta, lega- lisată tle poliția urbei Galați, la No. 275, din 1877, am ondre a vS aduce la cunos- cință că, numițil c imercianțl, avend ne- norocirea a cădea în faliment din causă independinte de voința lor, suferind con- siderabile pagube în comerciul ce a eser- sat, de și a obținut un concordat, afi făcut însă tdte sacrificiile ce le-aii fost posibil, și a satisfăcut integral pe toți creditorii lor, cari afi fost recunoscuț! și verificați de onor, tribunal comercial Covurlul, al județului, Covurlul unde era pendinte acest faliment. Pentru a vă proba achitarea integrală a pasivului fraților Ghiorgalades, am ondre a '6 presența atât certificatul grefei tribu- nalului Covurlul, legalisat la No. 1 608, d>n 1876, prin care se constată toți cre- ditorii verifiațî și recunoseuțî, precum și tâ’e polițele și titlurile de creanțe ale a- ccstor creditori achitate de către frații Ghiorg dades. Ast-fel numițil mei cliențl, îndeplinind condițiunile art 338 din codul comercial, am ondre a vâ ruga, se recomandați pre- senta cerere tribunalului de Covurlul, pen- tru că, în conformitatea art 340 și urmă- torii din codul comercial, să se procedese la îndeplinirea cuvenitelor lucrări pentru restatornicirea fraților Ghiorgalades , îu calitatea lor anteridră de comercianțl, de- clarând că domiciliul numiților este în Galați. Bine-voiți, etc. Procurator Mihail lân. România Grejierul tribunalului Covurlui, secția 1. Copia presentă biud întocmai cu copia de petițiune, înaintată de D. ministru jus- tiției se atestă. Grefier. No. 4 050. 1877 Martie 12. stradă și număr, s la 15 i rie 1877 un c mtract de societate în nume colectiv care are de obiect, comerciul de brașovenie, din prăvălia Nc. 60, strada Prospectul-Dnnărel. „Dimitrie Copcef a depus un capital de 1876 ruble, 11 capeicl, Alexandru Copcef un capital de 4 197 ruble, 73 capeicl, și Simeon Copcef un capital de 3,793 ruble, 74 capeicl; prin urmare, fondul social este de 9,867 ruble, 58 capeicl, din care 9,367 ruble, 58 capeicl în marfă, și 500 ruble valdrea prăvăliei în care societatea es- ploatâsă acest comercifi. Societatea va e- sista pentru perpetuitate sub firma socială de Dimitrie Copcef și fii, începând de la 1 Ianuarie 1877, âră semnătura socială va aparține numai la doui dinasociațl, Dimi- trie Copcef și Alexandru Copcef; însă fie- care din asociațl trebue să pue tot timpul șefi și tdte îngrijirile sale în afacerile so- ciale." Contractul de societate care prevede și alte condițiuni, s’a depus la tribunalul de Ismail, care ’l-a autenticitat, conform art. 38 din codul comercial, sub No. 13, din 18 Ianuarie 1877. După care s’a făcut acest estract ca să se depue la tribunal a se publica în sala de audiență în timp de 3 luni, și în Mo- nitorul oficial, Conform art, 41, 42 și 43 din codul comercial. D. Copcef * A. D. Copcef. S Copcef. România. 1 -.cdi e tribunalului Ismaiio-Bolgraă. „Acest estract. sub-iscăliturile D-lor Dimitrie Copcef, Alexandru Copcef și Si- meon Copcef. fiind conform condițiilor o riginalulur contract de societate, încheiat între numițil la 15 Ianuarie 1877, și au- tenticitat de acest tribunal sub No. 13. din 18 curent. „Se adeveresce pentru conformitate, po- trivit art. 43 din codul comercial, urmând a se publica în termen de 3 luni, în sala de audiențe a acestui tribunal și în Moni- torul oficial, potrivit art. 41 din di sul cod. „Taxa timbrului de un lefi noii pentru acâstă adeverire s’a depus de părți uă- dată cu petițiunea înregistrată la No. 927. P. președinte, M. 1. Hotinânu. P. grefier, Tomeicu. i No. 1 885. 1877 Ianuarie 29. i Deci, î® conformitatea disulul ari. 41 | din codul comercial, pe d uă-parte s’a a- fișal un asemenea estract în sala de audi- ență a acestui tribunal, în termen de 3 luni, numerate de la 29 a curentei, âră pe d’alta se va publica un esemplar îo Moni- torul oficial. P președinte, M. I. Hotinânu. P. grefier. Tomescu. No. 1,897. 1877, Ianuarie 31. Tribunalul Ismailo Bolgrad. L lonformitatea art. 41 din codul co- mercial, se publică spre generala cunos- cință estractul contractului de societate omercială intervenind între D-nil Dimi- trie Copcef, tatăl, Alexandru D. Copcef și Simeon Copcef, fii, și depus la acest tri- bunal, cu petiția înregistrată la No. 927, din 29 a curentei „Intre Dimitrie Copcef, comerciant din Ismail strada Carol I. No. 56, și fii sfii Alexandru Copcef și Simeon Copcef, ase- menea. comercianțl, domiciliațl în aceeași ¹ 20 Martie Apri.^ ᵢb₇/ 0BSERVAȚIUNI METEOROLOGICE Pe (ji™ ¹,⁶ ³⁰ Martie st. n Iași.—Semn, vânt variabil, 14 gr P| Botoșani.— Nor cu plâe 10 gr. plu₈ Dorohol.— Plâe spre sârg, g gᵣ j Roman. Nor, vânt cu pucină pld₍ 8 gr. plus. Măgurele. —Senin. 13 gr. pua Huși. — Frumos, 11 gr. plus. Bacăă.— Senin, 8 gr. plus. Giurgiu. „ 15 gr. plus Piteșci. — Timp frumos, 16 gr. piue Focșani — Vânt slab de nord-vest Seoennu.— Timp frumos 7 gr. plᵤₛ. Ploescl. — „ 18 Vasluiu.— Senin vânt, 9 gr. pl T -Vestei.— „ frumos. Galați. — „ 14 gr. pi. Craiova. — 18 gr. pl. Buseii. — Senin, 15 gr. plus. Berlad.— Senin, pucin vânt, 10 gr. i Brăila. — Frumos 17 gr. pl. Găescl. —Senin, 17 gr. plus. Oltenița.— „ 18 gr. plus T-Prmos—Variabil 14gᵣJpi Văleni. — Senin 10 gr. pl Fălciu.— Timp variabil, 9 gr. pl Câmpina.— Nor liniștit. 9 gr. pl Urziceni. —Timp frumos, 14 gr. p Urlați.— Senin, 15 gr. plus. Roșiori — Senin, 15 gr. pl Argeș. — Frumos pucin vânt de nord Alexandria. — Senin, 18 gr. plus Petra. — Nor, 2 gr. plus. Pașcani.— Senin, 12 gr. plus. Fălticeni.— Nor, pucină plâe 6 gr. pl Mihăilenl.— Nor, plâe 5 gr. pl Leova.— Senin 15 gr.pl MIȘCAREA PORTURILOR. Severin 18 Martie 1877 Vapâre sosite cu mărfuri. „ pornite deșerte Prețul productelor la hambar; Grâu ciacăr, călit. I. 1. 85. până la 9o Grâfi ciacăr^calit. II, I. 75, până la 80 L Porumb . 35 — 41 Galați, 1877. Corăbii sosite încărcate Corăbii sosite deșerte Corăbii pornite încărcate. . 2 Vapâre sosite cu. „ pornite cu ț BasÂmente față în port . . 22 PREȚUL PRODUCTELOR. Productele în Giurgiu, în dioa de 12 cu rent, s’a vândut cu prețurile Grâfi chila lei nonl 78 — 48 Porumb chila lei noul 45—40 Jrd chila lei noul . 30—22 ') Martie (1 Aprilie) 1877 MONITOP'”. OFICIAL AL RuMANBL 2057 CURSUL BUCURESCI PRIMA CASĂ DE SCHIMB BURSA Nt "Strada Lipscani. No. 68 Martie 18 L Oump Vănd. Ob’igațiunI rurale . 90 — 90 ’/ₛ , domeniale 80 ¹/, 81 — funciare rur. 74 lz, 75 — „ urb. 64 — 65 — 3001. casa pens. 115 — 125 — imprum. municipal . 73 — 74 — D cu prime Bu< urescf (bilele de 20 lei) 20 — 21 (500 1.) Societat. Dac,ia 270 - 280 (200 1.) „ România 55 — 65 Isac M. Levy. CURSUL VIENEI Viena, 29 Martie (st. n ) 1877 Metalice. . . 63 65 Renta hârtie . . 68 — Naționale . 77 80 Lose . 109 50 Acțiunile l 'acel 816 — CrediturT ...................151 20 London . . 123 — Obligațiuni rurale ungare 74 — , temeșvar 72 25 , transilvane 71 — , croate fehet Argint în mărfuri. . 09 70 Ducatul 5 74 Napoleonul . 9 83 Marc 100 . 60 45 BIBLIOGRAFIE A esit de sub tipar POESH de N. Scnrtescn Un volum în 8°, coprim)ând mal multe ode, balade, elegii, fabule etc. Se află de vândâre la librăriile D-lor Socec & Comp., SzOlOsy și Graeve & Comp., cu prețul de doul lei noul esem- plarul. Aeșit de sub presă. Indice Bibliogra fice, al cărților publicate romAnesce, îu România sau de Români în anii; 1874, 1875 și 1876 COLUMNA LUI TRAJAN ⱼ revistă mensuală pentru istoriă, linguisti- că și literatura poporană (abonament anual 20 1. n., Bucuresci, strada Romană 17), coprinde în numărul său pe Februarie ur- mătârele materii : 1 G. L. Frollo : Considerațiuni gene- rale asupra literaturilor neo-latine; 2. G. D. Teodorescu: Câte-va proverbe române în comparațiune cu cele greco- latine; 3. B. P. Hasdeiî: Istoria archeologiel de A. 1. Odobescu. Critică 4. I» A Sturdza : Uă încercare de or- tografia latino-româuă raționată de Dom- nița Ilinca, nepâta InY MihaiO-VitAzul. Co- municațiune cu fac-simile. 5. B P. Hasdeu: Alexandri - linguist. I. Românul Vergură. — Albanesul vareza. 6. P Georgescu Cronica lui Cesariti Daponte, tradusă din grecesce 7. Congresul Orientaliștilor Ia Florența. Notiță. REVISTA MEDICALA ROMANA apare uă dată pe lună sub direcțiunea doc- torului C. A. Polihronie, fost elev al scâ- lel practice de studii înalte și laureat al facultățel de medicină din Paris. Prețul abonamentului : pentru Bucu- resci, un an 10 fr., șâse luni 6 fr.; pentru studenți, nn an 7 fr., șâse luni 4 fr; pen- tru districte și streinâtate se adăogă portul. A eșit de sub presă a 5-a edițiune: CATECHISMUL DREPTULUI ADMINISTRATIV ROMÂN op autorisat, conform noului program, de onor, minister al instrucțiunel publice. Se află de vândâre la tâte librăriile și la la tipografiia Curți, Pasagiul-Român, No 12, c i preciul de 55 bani. A eșit de sun presă romanul Vrăjitorea roșiii safi Mortă și vină, de Xavier de Montipin, traducțiune de St. P. Bureghelea, 3 volume mari în 8° de 54 câle Prețul a tustrele volumele 9 franci. Se mai află devândâre puține esemplare din romanul Misterele indiei, 3 volume mari în 8°, de același autor, prețul 8 franci. Ase adresa; în Galați la administra- țiunea di arului Vocea Covurluiulut; în Bucureșcl, la librăria Socec & comp, frați loanițiu & Comp, și Graeve & Comp: în Iași, la libră ia Dim. Daniel; îh Craiova, la librăriele frați Samitca și Aron Zvie- bel; în Ploescl, la librăria G. Kârjean; în Brăila, la librăria Unirea; în Bârlad, la D. M. Barbu, comerciant, în Turnu-Măgu- rele, la librăria Tomșa âNUNCIURIPARTICOLARE | ke veuijdr.j, casele din suburbia Olteni, * F strada Mircea-Vodă Nr. 34, îucăpătâre de 8 camere, bucătărie pivniță, grajd, curte pavată, fântână și grădină cu pomi rodi- tori; a se adresa la Gheorghe T. Stătesau strada Mântuleseî No. 21. (2-5d) Consulatul general al imperiului German. Se face plin acesta cunoscut că, D-nil Clemens Miller, supus prusian, de profe siune mașinist, în vârstă de ani 34, domi ciliat la Bucuresci fiul D-lul Anton Mii Ier, birtaș, și al sociei salo D-nel Agatha, născută Pauter, din Ballafingen, și D-na Theresia Reittenbergher, supusă Austro Ungară, născută la Neumarkt în vârstă de ani 27 domiciliată la Bucuresci, fiica D-lul Karl Reittenberg, chirurg, și a so ciel sale D-nel Maria Anna, născută Hub- ner, din Habrakladrau; aîî intențiune de a trece în căsătorie și că acâstă căsătorie, în conformitate cu legea Germană, din 4 Mal 1870, se va contracta înaintea funcți onarulul subsemnat. Bucuresci, 17 (29) Martie, 1877. Consulul general imperial al Germaniei. H v. Alvensleben A Foșia Conțesci, din districtul Teleor man. plasa Marginea, este de areudat de la 23 Aprilie 1878, pe termen de 5 ani. Amatorii se vor adresa la proprietari M. Pancu, strada Batiștea, No. 12 și la Ștefan A. H. Pantelli, Hanu-cu-Tei, comp tuarul No. 10. (4-3d) Consulatul general al imperiului German Asupra succesiunel D-lul Hermann Spi ess, mecanic, decedat în ijiua de 26 FeLru arie 1877, s’au deschis procedura de con statare ale creanțelor esistente contra suc- cesiunel. Prin urmare toți creditorii acestei suc- cesiune și legatari sunt invitați prin a câsta că până în dliua de 1 Mal 1877 st n., să anunțe la cancelaria acestui consulat general creanțele D-lor, în cas contrar nu le va rămânea alta de cât a ’șl căuta des- facerea lor din cea ce va mal rămânea din masa succesiunel, după ce se va desface mal ântâiti tâte creanțele anunțate la vreme. Decretul de preclusiune se va pronunța la acest consulat general, în <)iua de 5 Mal st. n tot de uă dată se face prin acâsta cunoscut că succesiunea decedatului Spi- ess, se va vinde prin licitație publică - locul și <)iua licitației se pâte afla la acest consulat general. Bucuresci 15 (27) Martie. 1877. Consulul general imperial al Germaniei, H. v. A' plebeu MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE „O Marti* (1 Aptilie) 187'. SERVICIUL DE IARNA CALEA FERATA A STATULUI MERSUL TRENURILOR PE LINIA BUCURESCI-GIURGIU (SMARDA) VALABIL DE LA ’%₂ OCTOMBRE 4876 PENE LA NOUI DISPOSIȚ-IUNI BUCURESCI-GIURGIU GIURGIU-BUCURESCI K1LOMETKE ARETAREA ARETAREA de la TRENURILOR TRENURILOR B U 0 U R E S 0,1 TRENURI TREN TRENURI TREN STAȚIUNILE MIXTE facultativ । STAȚIUNILE MIXTE facultativ de mărfuri aiuuaic I KK de mărfuri Nr. 1 Nr. 3 Nr. 103 de la Nr. 2 , Nr. 4 Nr. 103 ORE Mltf ORE MIN ORE MIN GIURGIU ORE MIN 'ore min ORE WIN Dimin. Sera Ame. . diₙ la DIRECȚIA DE EXPLOATARE