.Sâmbătă, 19 (31J Mărie 187/ _ ,, -- II I »■ —. - —— ——* •-- »♦-*——-- Nu 63 Un număr 25 b MONITORUL OF1C1AI AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: 1 MT, TBKI-țBCI fl ștSB; ș4ai LUNI, W IJU (InUitl lanuri» și A»tM6 Iulie) ANUNUlUKlLK : UHU DE TBEI-PECI LITERE TRBl-pKUl BA«> (inserarea Il-a și mai departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, tini la oinol-<)eoi linii, cinci lei; ări raai mare de cinel-deei linii, dece IM S U M A R PARTEA OFICIALA.— Ministerul de interni: Decret.—Prescurtare de decret. - Circulara te- legramă a D-luî ministru de interne adresată la ț.I D-nii prefecți, afară de Bolgrad și Ismail Ministerul agriculturi, comercialul și lucră- rilor publice: Decrete. — Prescurtări de decrete. Ministerul de justiție: Prescurtare de decret. Ministerul definance: Prescurtare de decret. PARTEA NEOFICIALA.— Depeși telegrafi- ce.—Sumarul ședinel Senatului de Ia 16 Martie 1877.—Sumarul ședinței Adunărel deputatilor de la 17 Martie. — Ședința Senatului de la 2 Fe- bruarie.—Continuarea ședinței Adunărel depu- taților de Ia 9 Martie și ședințnle de la 10 și și 11 Martie. Anunciuri ministeriale. PARTEA OFICIALĂ bucurescl, 18 Martie 18H. MINISTERUL DE INTERNE. CAROL I Prin grația lui I —nedeu și voința na țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănitate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 4,630; In virtutea art. 27, 28 și 31 din ’egea consiiiurilor județene, Am decretat și decretăm: Art. I Consiliul județului Ialomița este convocat în sesiune estra-ordina- •ă, pentru dioa de 4 Aprilie viitor, spre a se ocupa cu objectele următdre: a) . Să chibsuiască asupra mijldcelor din care să se plătâscă transportul membrilor comisiunilor pentru facerea recensimântu- lul tinerilor ce urmâsă a trage sorți pen tiu contigentul anului curent, b) Să ia cunoscință de reducerile din budgetul județului pe anul curent, făcute HXHTCCȚIUrCKA.: strada Germană, curtea Șerban-Vodă scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame, 60 b linia inserarea II-» și mal departe, 30 ban! linia Anunoiurile se primesc și cu anul cu ocasia aprobărel lui și să ’și dea soco- tință asupra lor c) . Să avisese asupra masurilor ce ar ur- ma să se ia în privința reparărel localurilor ocupate de arestul și spitalul județian, cum și asupra objectelor indispensabile spita- lului din Urzicenl. d) . Să se pronuncie asupra schimbări- lor de funcționari ivite. e) . Să avisese asupra închirierii unul local pentru cancelaria batalionului de do- robanți de la reședința județului. /). Săavisese asupra cererii D-luî Toma Constantin, d’a înființa târg în comuna Ur- ziceni. g) . Să se pronuncie asupra mutărel cur- țel cu jurați în localul în care se află ar- hiva județului. h) . Să se pronuncie asupra sumei de 30,000 lei, repartisatâ ex-oficio în budge- tul comunelor rurale, pentru facerea unul spital în județ și care sume nu s’aft înca- sat încă. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucurescl, la 12 Martie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 555. Prin înaltul decret cu No. 614 de la 17 Martie 1877, după propunerea făcută prin raport de D-nu ministru secretar de Stat la departamentul de interne, și pe basa art 82 din legea comunală, D. Gheorghe Lecache, s’a numit in funcțiunea de primar al co- munei urbane Tergu-Frumos, din ju- dețul Iași, în locul D-lul Gheorge Pra- lea, demisionat. Circulara telegrafică a D-lul ministru de in- terne adresată la toți prefecții, afară de Bol- grad și Ismail. Domnule prefect, Constatările cerute pentru aplicarea art. 5 și 6 din legea rurală, nefiind săvîrșite pânâ acum, de cât la 11 județe și aceste în mare parte fdrte neesacte, comisiunile de constatare înscriind în tabele pe mulțl săteni fără drept, din causa lipsei în mul- te locuri a tabelelor pentru însurățel și cele-alte categorii de săteni după rostirea legel, și acâsta în prejudiciul tutulor ce- lor interesați. De altă parte inginerii Statului nepu- tend încă din causa erneî, să facă lucră rile de determinare a moșiilor pe cari ui mâză a se aședa noul împroprietăriți conform art. 55 din lege. Având în vedere că acum timpul este înaintat pentru cultura anului agricol în care ne aflăm și că în revisuirea listelor și complectarea tabelelor și determinarea moșiilor, acâstă lucrare nu s’ar putea să- vârși de cât până la tdmna viitdre, vă rog, D-le prefect, a însciința pe săteni că, îm proprietărirea celor în drept nu se va pu- tea aduce la îndeplinire pe facia pămân- tului de cât în tâmna anului acestuia. Domnia-vâstră, D-le prefect, sunteți î? posițiune d’a cunâsce mal bine de cât or cine ce greutăți întâmpinăm în acâstă , complexă lusrare a împroprietărire! în I surățeilor și sciți că, cu tdtă buna-voință । de a isprăvi cât de curând lucrarea, pen i tru ca să punem în sfârșit în vigdre preș ■ cripțiunile legel rurale, care până acum a : rămas neaplicate, avem trebuință de acest timp neapărat. Vă rog, dâră, să dați acestei circulare cea mal întinsă publicitate, re- comandând urgent primarilor să esplice sătenilor și verbal situația în care ne aflăm fără voia ndstră. Ministru finaccelor; I. C. Brătianu. No. 7,543. 1877, Martie 15. ■* ( £ .<1 IWv _0‘ J KUL 0F1C: Lâu. "-tHmjsi 19 (31) Martie 187 NISTERUL AGRICULTUREI. COMER- CIULUI Șl LUCRĂRILOR PUBLICE. CAROL I. STAT LITERA A. Statul pentru personalul și materialul grădinelor publice ale Statului din Bucuresci numite Chiseieff, Cișmegiu și CotrocenI cu a Palatului. Prin gracia lui Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănetate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul agriculturei, comerciulul și lucrărilor publice, sub No. 2,186 ; Avend în vedere votul dat de Adu- narea deputaților, în ședința de la 4 Martie, a. c.; In virtutea art. 93 din Constitu- țiune , uᵢₙ , r „ . ;■ Am promulgat și promulgăm ce ur- mesă j LEGE. Art. i. Se deschide pe sema minis- terului agriculturei, comerciulul și lu- crărilor publice un credit estraordinar de lei 34,014, bani 18, cu care să se facă cheltuelile de personal și mate- rial pentru grădinele-publice ale Sta- tului din Bucuresci, numite: Chiseieff, Cișmegiu și Cotrocenî cu a Palatului, pe timp de 10 luni, începând de la 1 Martie pene la finele anului curent 1877 , conform statului sub litera A anexat aci. Art. II. Suma de lei 34,014, bani 18, menționată la art. 1 de mai sus, se va acoperi din fondul de 200,000 lei acordat guvernului pentru deschi- derea de credite estraordinare în cur- sul anului curent 1877. Acestă lege, împreună cu statul lit. A anexat la densa, s’a votat de Adu- narea deputaților, în ședința din 4 Martie, anul 1877, și s’a adoptat cu majoritate de 51 voturi, contra a 6, fiind și 4 abțineri. Președinte, C. A. Rosetti. (L. S. A. D.) Secretar, 1. B. Lățescu. Promulgăm acestă lege și ordonăm Co. ea să fie investită cu sigiliul Statu- lui și publicată’prin Monitorul oficial. Dată în Bucuresci, la 14 Martie 1877. CAROL. (L. S. St.) Ministru secretar Ministru secretar de Stat de Stat la departa- h departamentul agricul- mentul justiției, turei. comerciulul și lu- crărilor puulice, I. Cămninănu. 1. Docan. No. 586. Personalul. Grădinar constructor cu contract și fără reținere. Grădinar-șef.................................. Adjutor grădinar și îngrijitor la Cișmegiu . . . „ „ la CotrocenI și Palat.............. Calfă de grădinar clasa I........................ Rândași. . . . Pașnici . . . Căruțași. . . . Sacagii . . „ II cb JBl -I . 1 , : ( O. I . Material de întreținere Pentru grădina Mogoșâia. . . . . . „ „ Cișmegiu......... „ „ CotrocenI........ Luminatul grădinel Cișmegiu . . Personalul Material. . RESUMAT.. ,1 eh elu n 6 Pe lună. Pe an. Lei. 8 Leî. 1 8- 1 393 75 4,725 1 220 --- 2,640 ■ ■ 1 112 --- 1,344 --- 1 112 --- 1,344 --- 1 92 --- 1,104 --- 1 70 --- 840 --- 4 40 --- 1,920 _ 12 35 --- 5,040 1 ■ ‘ 2 85 --- 2,040 .--- 2 55 --- 1,320 --- 2^317 --- 7,000 --- --- --- 4,000 --- --- _ --- 4,000 _ --- --- --- 3,500 •--- 18 22,317,00 18 500,00 40,817,00 Se scade */i₈ Pe Ianuarie și Februarie 6,802,82 Peste tot 84,015 18 pe 10 luni. Acest stat împreună cu legea s a votat de Adunarea deputaților în ședința din 4 Martie, anul 1877, și s’a adoptat cu majoritate de 51 voturi, contra a 6, fiind și 4 abțineri. (L. S. A. D.) Președinte, CAROL 4, Prin grația lui Dumnedeă și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănetate ; Asupra propunerel tăcută de mini- strul Nostru secretar de Stat la de- partamentul agriculturei, comerciulul și lucrărilor publice, prin raportul cu No. 1,968; Avend în vedere organisația servi- ciului de control al căilor ferate în construcțiune, conform prevederilor budgetare pe anul 1877, Am decretat și decretăm : Art. I. Sunt numiți: D. inginer ord. clasa I, C. Zeucduu, în postul de inginer secretar, prev&Jut prin budget. 108 □ . C. A. Rosetti. Secretar, Lățescu. D. inginer ord. .clasa I,. C. Popescu, îu postul de inginer ord. clasa I, șeful șec.- țiunel I. D. inginer ord. clasa II, G. Duca, în pos- tul de inginer ord. clasa II..șeful secției IL D. inginer ord. clasa III, I, Cantacoșind, în postul de inginer ord. clasa HI, șeful secțiuuel III. D. inginer ord. clasa III, G. Stoenescu, în postul de inginer atașat la secția I, cu diurnă de 300 lei, ca retribuție mensuală. D. inginir ord. clasa IIL. A Saligny, în postul de inginer atașat la secția II, cu li- urnă de 300 lei ca retribuție mensuală. D. I. de Bie-Luden, în postul de inginer atașat la secția III, cu contract și cu diur na de 370 lei mensual. D. conductor clasa I, D. Cepescu, în postul de conductor atașat la secția II. D. conductor clasa 1, N. P. Nicolescu, în postul de conductor atașat la secția III. 19 (31) Mvt-.- 1877 MONlTOftLUOFICIAL aL RuMANlfil Prin înaltul decret domnesc cu No. 571, din 14 Martie 1877, după pro- punerea făcută prin raport de D. mi- nistru secretar de Stat la departamen- tul agriculturei, comerciului și lucră- rilor publice, D Teodor Dragul, inginer de la școla centrală de arte și manu- facturi din Paris, se numesce în pos- tul de conductor de control clasa I. la garaPășcani, cu începere de la 1 Martie 1877, primindu-se tot de uă dată în cadrele corpului technie cu gradul de inginer ordinar clasa III Prin înaltul decret cu No. 575, din 14Martie 1877, după propunerea fă- cută prin raport de acelaș D. ministru, D C. Brăndză, inginer ordinar clasa III, se numesce, cu începere de la 1 Mar- tie 1877, îutr’unul din cele două pos- turi de supraveghetori, prevăzute prin budgetul anului curent, la serviciul controlului liniilor ferate în construc- țiune, la secția I, cu retribuțiunea a- nuală de lei 4,400 v _ ! _ . . > Prin înaltul decret cu No. 570 , din 14 Martie 1877, după propunerea făcută prin raport de același D minis- tru, D. G Bucsenescu este numit cu începere de la 1 Martie 1877, în pos- tul de conductor la gara Brăila, post prevedut prin budgetul anului curent, în serviciul administrativ și polițienesc al controlului căilor ferate concedate Prin înaltul decret cu No 566 , din 14 Martie 1877, după propunerea făcută prin raport de același D. minis- tru, D. N. Chintescu se pune în dis- ponibilitate pe dioa de 1 Februarie 1877, din postul de comisar de con- trol ce ocupa la gara Slatina, din causa părăsire! acestui serviciu Prin înaltul decret cu No. 572, din 14 Martie 187 7, după propunerea făcută prin raport de acelaș D minis- tru, D-uil C. Drăgoescu, N. Petrescu și P. Iliescu, actuali conductori clasa II, se înaintesă la gradul de conduc- tori clasa I, în cadrele corpului tech- nic. D. I N Zaharia, actual conductor clasa III, se înaintesă la gradul de Art. II Aceste numiri se vor consi- dera pe dioa de 1 Martie, 1877 Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, co- merciuluiși lucrărilor publice este în- sărcinai cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 14 Martie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul agricuhu- rei comerciului si lucrărilor publice. I. Docan No. 564. CA SOL 1, Prin grația iul Durnnedeti și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de facia și viitori, nănetațe\ Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul agriculturei, comerciului și lucrărilor publice, cu No. 1,970; Având în vedere reducțiunile făcute în personalul corpului technie prin budgetul anului curent, Am decretat si decretăm: Art. I. Sunt puși în disponibilitate pe dioa de 1 Martie, 1877: D. inginer ordinar clasa III, C. Brindză, l. P. Pușearu și inginerul cu contract I. Bie de Luden din serviciul circ. III D-nil ingineri ordinari clasa III, G. Sto enescu și 0. Mărgăritescu, din serviciul circonscripțiel IV. D. inginer ordinar clasa III, C. Gradia nu Neguleseu, din serviciul circ. V. D. inginer ordinar clasa III, A. Stanian, din ssrviciul circonscripțiel VI. D. inginer ordinar clasa III, Sunțeon, din serviciul circonscripțiel VIL D. inginer ordinar clasa III, G. Păncu- lescu, din ser-iciul circonscripțiel VIII. D. conductor clasa I Th. Pesliu. din serviciul circonscripțiel IV. D. conductor clasa I. A. Caraman din serviciul circonscripțiel VI. D. conductor clasa III Leonin Nicolae, din serviciul circonscripțiel I. D. conductor clasa III, A Petrescu, din serviciul circonscripțiel IX. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, comerciului și lucrărilor publice va aduce la îndeplinire decretul de faciă. Dat în Bucuresci la 14 Martie .877. CAROL Ministru șecretar de Stat la departamentul agricul turei comerciuluisi lucră- rilor publice, I. Docan. No 569. conductor clasa II, în cadrele corpu- lui technie. Aceste înaintări se vor considera pe dioa de 1 Martie 1877 Prin înaltul decret cu No. 568, (im 14 Martie 1877, după propunerea fă cută prin raport de acelaș D. ministru, D. C. Iliescu, adjutor al șefului biu- roulul registraturei, se pune în dispo- nibilitate de la 1 Martie, (Ijn causa suprimare! postului seu. Prin înaltul decret cu No. 567, din 14 Martie 1877, după propunerea fă- cută prin raport de acelaș D. ministi u, D. Dimitrie Dimo se reprimesce in cadrele corpului technie cu gradul ce poseda de inginer ordinar clasa II, plătindui-se retribuțiunea din dioa che mărei la serviciu ^INISTEiJL DE JUSTiȚfL Prin decretul cu No. 607, din Mar tie 16, înălțimea Sa Domnitorul a bi ne-voit a gracia pe G. Cnejevici de osânda închisorel de 15 dile, la care este condamnat prin sentința tribuna lului Isinailj. MINISTERUL FINANCELOR. Prin înaltul decret cu No. 598, din 15 Martie 1877, după propunerea fă- cută prin raport de D. ministru secre- tar de Stat la departamentul de finance. D. inginer G. Mariano se numesce inginer hoțarnic al Statului, clasa II în locul decedatului St. Râmnicenu PARTEA NEOFICIALĂ Bucuresci, 18 Martir 1877. D E P E Ș I TELEGRAFIC?., (Serviciul privat al Monitorului) Londra, 29 Martie diminâța. • Nego cierile se urmâsă pe basa desarmărel si multanee a Turciei și a Rusiei Seasigurăcă negocierile sunt pe buuă și eă un arangiament este probabjl, decă Turcia aderă. Vieun, 29 Martie, 4 ore sâra. — Se te- 1998 'lONii'OKUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 19 (31) Marne 1877 legrafiâsâdin St. Petersburg cu data de astăiji Corespondentei politice: Asupra invitațiuneT stăruitâre făcută de Rusia Engliterel, de a da un răspuns decisiv îu privința cestiunilor relative la subsemnam protocolului, cabinetul din St. James a lăsat a se înțelege căestedis- ius a semna protocolul în redacțiunea pro- msă de Rusia, adică înlăturând din re- d;i.:țiunea protocolului cestiunea demo- bilisărtl. Viena, 29 Martie, 4 ore sera. — Se a- nunciă din sorginte autentică către Cores- pondența politică Consiliul de miniștri al MareLBritanil a primit erl partea esențială a contra pro- punerilor Rusiei. Principala dificultate care su uporta la punctele relative la demobilisare pdte fi; privită în principiu ca netezită. Acum se ocupă de a hotărî termenii reda- țiuniî pro- tocolului. Londra, 29 Martie. — Se asigură că Anglia este decisă a semna protocolul a cărui redacțiune definitivă o discută acum. Chestiunea desarmărel ar fi reservată pen- tru a se trata în negocieri ulteriâre. Constantinopoli, 29 Martie. — Came- i a continuat discuțiunea adresei. Cu a- estă ocasiune, mal mulțl deputațl s’aîi ronunțat contra cesiunel de teritoriă Muntenegrulul. Se crede că delegații muntehegrenl vor pleca septemâna viitâre. Londra, 30 Marte, diminâță. — D-nu Layard, ministru plenipotențiar al Marel- Britanil în Spania, s’a numit ambasador orovisoriu la Constantinopoli. Uă notă din Morning-Post confirmă că ițelegerea este stabil’iă între Rusia și Englitera. Semnarea protocolului este iminentă. CHatw) .T‘l SENATUL lîtlfD SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA Sumarul ședinței de la 16 Martie, 1877, Președenția D-lui vice-președinte Mi- ail Cogălnicenu, asistat de D-nil secre- tari Negruți Alesandru și Belu Ștefan. Ședința se deschide la orele 2 după mâdl. Presenți 44 D-nl senatori. Nu răspund la apelul nominal 25 D-nl enatorl. (Urmâsă numele senatorilor absenți). D. secretar Negruți dă citire sumarului procesului verbal al ședinței precedente care se adoptă. D. vice-președinte arătă că la ordinea dilel este continuarea desbaterilor asupra inierpelărel D-lul Apostolânu, deră fiind- că D. prim-ministru este absinte, propu-' ue pene la venirea D-sâle a se lua in des- batere projectul de lege pentru adjutorul viager ce se acordă D-lul Cesar Boliac.— Senatul încuviințând, D. Droso dă citire raportului și projec- tulul de lege asupra acestei cestiunl. (Urmâsă raportul și projectul de lege Ne cerând uimenl cuvântul, .se pune la vot luarea în considerațiune și se primesce. Art. 1 și 2 se pun la vot succesiv și se primesc. Se pune la vot legea în total și se adoj tă cu majoritatea de 37 voturi contra a 2. D. senator Belu dă citire raportului și conclusiunel pentru indigenatul D-lul C. Racoviță. (Urmâsă raportul și conclusiunea). Ne cerând nimeni cuvântul se pune la Vot conclusiunea și se primesce cu majo- ritatea de 20 voturi contra a 12. D. Deșliu cere a desvolta interpelarea D-sale adresată D-lul ministru aljustițiel. D. ministru cerând a se amâna pentru a doua di, cu încuviințarea D-luI Deșliu, se primesce amânare?. D. Cămărășescu dă citire raportul d projectulul de lege pentru; organisarea și admințstrarea teatrelor. (Urmesă,raportul și projeptul de lege.) Ia cuvântul și susține luarea în consi- derație a projectulul'D. senator Orăscu. După luarea în considerație, se citeseo art. 1 și al 2, care se primesce fără dis- cuțiune. Se citesce art. 3. D. Deșliu ia cuvântul și cere ca direc torului să nu i se acorde diurnă, ci să fie onorific, pentru care propune un amenda- ment ₃ D. Orăscu combate pe D. Deșjiu și sus- ține diurna directorului. Răspunde D. ministru al justiției care susține art. 3 din project. i D. raportor al comitetului arată că co- mitul consultându-se asupra amendamen- daînentulul D-lul Deșliu, l’a respins în nu- măr de patru-. După închiderea discuțiunel se pune la vot prin bile amendamentul D-lul Deșliu, și se respinge cu majoritatea.de 2) voturi, contra 18. Se pune la’vot’ari. 3 și se primeșr. D. Ap stolânu cere ca chestie de regii lament a se întrerumpe votarea legel în discuțiune pentru a se putea continua cu interpelarea D-sale. In acest sens vorbesceD. senat Dimi- trie Ghica. D-nil D-r. Severin și Deșliu cer a se termina votarea projectulul. Senatul încuviințând cererea D-Jut A- postolânu, D. vice-președinte acârdă cu- vântul D-lul Demetrie Ghica, care răspun- de la discursul D-lul ministru președinte din ședința precedinte asupra interpelării D-lul Apostolâ u. D. Apostolânu răspupdeasemenea D-lul ministru președinte, și termină depunând uă moțiune de blam întregului cabinet Înalt Prea S. Sa Mitropolitul Moldove! luând cuvântul, vorbesce asupra chestiu- nel religiâse ce s’a atins de D-nil Anosto- lânu și Demetrie Ghica. Prea S. Sa arată cât de viă a fost miș- cat de cuvintele ce s’au rostit la adresa clerului român, de persâne cari afi uă po- sițiune oficială în țară. D. Deșliu combate moțiunea ⁿ-'ul A. postolânu. Participă la discuțiune D-nil Deșliu și Sturdza cari combat moțiunea D-lul Apos- tolenu. D. Demetrie Ghica răspundend D-lul i Sturdza termină depunând uă moțiune de ' ordine de di motivată. După răspunsul D-lul |prim-ministru și ■ închiderea discuțiunel, se pune la vot mo- țiunea D-lul Apostolenu și se -eepinge cu 28 voturi, contra 17. Se pdne la vot moțiunea D-lul Demetr ! Ghica și se respinge asemenea cu 28 vo- i iuti, contra 16. . — Ședința se ridică la 6,’/, oro, după amâdl, și cea următâre se anunță pentru a doua di, 17 Martie I ADULAREA DEPUTÂTIL01. > — SESIUNEA ORDINARĂ PRELUNGITĂ Sumarul ședinței de la 17 Martie 1877 1 .edenția D-lul președinți 1. Roseti. Ședința . se deschidă VRl oră după a- mâ4I. i Presenți 85 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. I Se acordă eongediQ D-lul G. Tăcu. Se trămite la comisiunea dă petițiunl petițiunea D-lul Nicolae Mușat și tel a- i ma monahiei Justi'na Codrescu. ! Se trămite la comisiunea de indi at 'petițiunea D-lul Anton I. Engels. }• ' Se înscrie la ordinea' diilel raportul co ' mitetulul delegaților asupra projectulul ege pentru aplicarea art. 3 și 4 din trac- tatul uni unei poștale de la Berna. Raportul comisiunel financiare așîipia projectulul de lege priâ care să cere da suma ce se va constata de plată , pentru 'socotelile telegrafo-postile internaționale de pe anul 1876, să Se plătâscă din cap. VII, art. 1. de lei 350,000, al budgetului anului 1877, precum și raportul comite- tului delegaților asupra projectulul de le- ge pentru modificarea ștatulul, No. 6, al corpului telegrafo-postal din budgetul mi- nisterului de interne. Se comunică Adunăreî petițiun D-lnl C. Movilă, pe lângă cure înaintâsa un act de dr ■ ■ făcut de D-sa comunei Bucuresci. 1 19 (31) Martie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEI 1999 Adunarea decide a se imprima acel act și a se distribui D -lor deputațl. In momentul d’a se procede la votarea în total a projectulul de lege pentru fixa- rea taxei patentrî de 5 la șută asupra re- tribuțiunilor tutulor funcționarilor; D-nu președinte al consiliului declară că retra- ge acel project de lege. Un număr de D-nl deputațl însușindu- șil ’l presentă din noii Adunărei cu dre- care modificări. Adunarea decide a se trimite de ur- gență în secțiuni și la ore 1 ¹/î după a- medl ședința publică se suspendă și Adu- narea trece în secțiuni'spre a se ocupa de dânsul. La orele 2 și iin sfert după âmâ(|î, Șe- dința publică redeschidăndu-se se dă ci-' .re raportului comitet dut delegaților a- ipra proiectului de le^e prevenit drn i- nițiativa Adunărei'pentru înființarea undi axe de 5 la sută asupra retribdți uni lor ■ utulor funcționărilor. ' el in După adoptarea luărtV în considerați a - । și votarea fie-cătul articol în parte ast- iul cum se propune de comitetul delegați-- lor, se pună la vot projectul în total; Votanți . .61. Abținuți . • . • • 2. Majoritate regimentară. . 39. Bile albe pentru . . . 46. Bile negre ccjptra. . . 15. D. preșe^ipte procjapiă că Adunațea. g adoptat. Se ia î. Jîscuțiunef projectul de lege pentru cedarea gătre județul Dâmbovița a unul loc al Statului din orașul Târgoyișiea. După adoptarea. 1 uirel în considerațiu- ne se procede la discuțiunea pe articole. Art. 1 se adoptă după projectul preșen- iat.Se adaogă și se adoptă, apoi după pro- punerea D-lul ministru de culte și instruc- ,iune publică un art. 2 în cuprinderea urᵣ mătdre „ Art. 2. ;n cas d'a nu se clădi edificiul îu termen de trei ani, locul va reveni de drept ârășî în proprietatea Statului.*⁴ Se pune la vot projectul în total: ei' Votanți . . . 60 Abținuți ... 1 Majoritate reglem. 39 Bile albe ... 59 Bile negi: . . 1. D. președinte procțamă^ț.Aducea a adoptat. Se citesce raportul comitetului delega- ,dor de secțiuni asupra projectulul de le- ge pentru modificarea ștatulul, No. 6, al ■•orpulul telegrafo-postal din budgetul mi- isterulul de interne. După adoptarea luărei în copsiderațiu- e și votarea fie cărui articol în parte se une la vot projectul în total; Votanți...................62 Majoritate reglementară . 39 Bile albe pentru . 54 „ negre contra 8 m. președinte proclamă eă Adunata .» adoptat. Se trămite lacomisiuneafinanciară spre a se cerceta de urgență projectul de lege relativ la contractarea unul împrumut de lei 2,135.480, bani 22. de către comuna Galați. Se citesce raportul comitetului delega- ților de secțiuni' aspra projectulul de lege relativ la aplicarea art. 3 și 4 din tratatul. Uniune! poștale de la Berna. După adoptarea luărel în considerațiu- ne se procede la votarea pe articole. Art. 1 se suprimă. Art. 2 devine art. 1 și se adoptă adăo- gându-se la fine cuvintele „de la Berna. “ Art. 3 devine art 2 și se adoptă fără modificare. Se pline applfja vot projedtul în total: :■ Votanți i . . . . e 64 Majoritate reglementară . 39 Bile albe pentru .... 03 ălsno țț q negre contra . , . 1 D. președinți proclamă că Adunarea a adoptat. Se citesce raportul comisiunel financi- aro asupra projectulul de lege prin care supere ca suma ce se va constata de pia- ță, pentru socotelile telegrafo-postale in- ternaționale de e anul 1.876, să se plă- tâșcă din capr VII, art. lᵣde lei ij)50,000 al budgetului anului 1877. $ După adoptarea luărei în considerațiu- ne și votarea art. unic, sepunelș ^ot ’pro- jecțul în total: i c - r Votanți . . Ș . .. 58 ■. Abținuți ..... 2 Majoritate reglem... 39 Bile albe pentru ... 55 ., negre cohtra ... 3 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se citesce raportul comisiunel financi- ară asupra projectulul de credit estra-or- dinar de lei 2,437, bani 80, asupra eser- cițiulul 1877.pentru a se restitui căpita- nului Bordânp ce i s’a reținut în anii 1874 și 1875 pentru nisce munițiunl a căror lipsă s’a constatat că nu i se putea im- puta. După adoptarea luărel în considerațiu- ne și votarea fie-cărui articol ast-fel cum se propune de comisiunea financiară se pune la vot projrctul în total: Votanți . . ... 60 Abțineri . ..... 2 Majoritate regi. . 39 Bile albe . . . . 54 „ negre contra 6 D. președinte proclamă că Adun adoptat. Se citesce raportul comitetului delega ților de secțiuni asupra projectulul de leg( pentru cedarea de veci către consiliul ju- dețian de Vlașca a unei case a Statului cu locul el din urbea Giurgiu. După adoptarea luărel în considerațiu- ne și votarea fie-cărui articol în parte se pune la vot projectul în total. Votul ne utrunind majoritatea reglemen- tară rămâne a se face uă nouă votare la începutul ședinței viitâre. Ședința se rădică la 5 ore după amâijl, anunțându-se cea viitâre pe Vineri, 18 Martie 1877. SENATUL'¹ SESIUNEA ORDINARĂ — — Ședința de la 2 Februarifi, 1877 * i J -: I - I Președința D-luî vice-președinte loan Ghica, asistat de D-niî secretari, Belu iStefan și Rășcanu Dimitrie. Ședința se deschide la 1 % ore după amiadl. Presenți 53 D-nl senatori. Nu respund la apelul nominal 17 D-nl senatorl și anume : Bolnavi: Prea S. S. Mitropolitul Primat, Prea S. S. Episcopul de Huși, D-nii Gradov N. Mătăsaru Th., Pâcleanu N., Pleșoianu St., Vlaic U t In congediu D-ni Cobâlcescu Gr., Dimitriu G. Nemotivați; D-ni Catargi L., Cantacuzin G., Gea- ni Al., Lerescu Is., Lupescu G., Moscu T., Roseti T. și Golescu Âl. — Se pune la vot sumarul și se aprobă. — Se suspende ședința pentru cincî minute, nefiind nici un D. ministru. — La redeschidere, ne fiind nici uă comunicare, D. președinte acordă cuvân- tul D-lul Deșliu pentru a face uă inter pelațiune. D. 1. Deșliu. D-lor, aș ruga pe D-nu ministru presinte a’mî respunde la uă în- trebare ce voifi avea ondre al face; la cas contrariti anunț interpelațiunea următâre nu sciti de unde viue, că mal tâte scriso- rile vin de la poștie deschise. Astă-i)Y chiar am întâmpinat uă asemenea plân- gere din partea D-luî Crainic, că uă scri- sâre trămisă de la Ploescl a priimit’o despecetluită; asemenea și la banca D-lul Poumay s’afi priimit ast-fel de scrisori. Guvernul pdte nu are cunoscință de acâ- ,sta, îl rog dâr a respunde când va lua știre de (acâsta. ÎOO< TURUL OFICIAL AL KUMAbD l« (31) Marne 1877 D. ministru instrucțiunel publice. Onor. D. senatore, se formulele interpe- lațiunea sea, și eii o voiii comunica D-lul ministru de interne. Lucrul este grav, dâ- ca în adevăr este ast-fel. D. președinte. Bine-voițl, D-le Deșliu, de formulați interpelațiunea înscris, con- form regulamentului. D I Deșliu. Prea bine, voittdepune la biurott. D. vice-președinte. D. Oogălniceanu bre cuvântul spre a continua °u inter- pelarea. D. M. Oogălniceanu. Mal 'nainte de a intra în replica mea, vă rog să’mi permi- teți să anunț uă interpelațiune. D-lor, Constituțiunea este clară și positivă în partea care hotărasce, când începe și când sfârșesce activitatea Corpurilor Legiui- târe. Constituțiunea hotărasce într’un chip positiv, că un Corp Legislativ nu pâte să Încrede fără cel alt Corp, în cas când acesta ar fi disolvat. Sunt în drept de a crede și de a sus- ține, când voiu des volta acâstă interpela- țiune, cum că nu este esact ceea-ce se afirmă de persâne autorisate, că guver- nul ar împărtăși teoria inconstituționale că adică disolvându-se Senatul, onor. Ca- meră a deputaților ar putea să mârgă cu lucrările sâle înainte. Așa dâr pe cât timp acest Senat mal are viață, voitt interpela pe guvern, și în deosebi pe D-nu prim- ministru rugându’l a spune Senatului, care snnt părerile guvernului în acâstă cestiune constituționale atât de pură și atât de clară. D. vice-președinte. Bine-voițl de a o face înscris. D. Oogălniceanu. Voitt depune-o la biurott. D. vice președinte. Acum aveți cu- vântul pentru replică asupra interpelațiu- nel de eri, D. Oogălniceanu. (Suindu-se la tribu- nă) Mal ântâiti esprim mulțumirile mele vechiului mett amic și intim și politic onor. D Chițu, ministrul instrucțiunel publice, pentrujcuvintele amabile care a bine voit ale rosti la adresa mea. Uă dis- cuțiune pe un tărîm de mutuală stimă, nu pâte de cât să profite sujetului care amân- doi îl urmărim : îmbunătățirea și desvol tarea învățământului public în tâte gra- dele sâle de la scâlă primară de sat, până la cea mal înaltă trâptă a sea. care este Universitatea. Acestea fiind uă-dată <|ise ?i repetând încă uă-dată mulțumirele mele, rog pe onor. D. Chițu a’ml permite de a taxe judecătores'-I de care nu vf puteți di- vâm taxele judecătoresci; era patru galbeni intentarea procesului h. tribunal; dec* apelul la curte; douâ-ijecl recursul la ca- sațiune. Care este impositul de astădl ? 40 franci la intentarea procesului, 5 franci chârtia timbrată și 2 franci cheltuele de citațiune; peste tot 47 franci, rare ori se întâmplă ca chieltuelele de citațiune să fie mal niarl, acâsta are loc când procesul es- te complicat. Pentru apel este 100 franci și 10 franci chârtia timbrată, mai puțin cu vre uă 10 franci de cât 10 galbeni, cum era mal nainte. Proporțiunea acâsta este și la curtea de casațiune, așa dar noi nu venim a înființa imposit nofl, ci regulăm un imposit care exista și mal nainte, dar pe care situațiunea nâs ră actuală nu ne permite se’l mal încasăm în acelâșl condi- țiuni. S’a ii> ,,-taț , -jjectulul că.impune taxe atât oposițiunilor gât și intervenienților; flă adică noi cerem a se taxa și oposițiu- nile. Eu rjii înțeleg T)-Ipr, care pâte se fie logica, când supurați la plată pe cel care se adresâsă cel întâiu l’a justiție, se scutiți- pe acel care se adresâsă al doilea, voit! se dic despre scutirea intervenienților. Mă explic: numărul 1 ■ageîn judecată pe, pumerul 2, Ei "bine, se întâmplă că numă- rul 1 vine la proces, iar numărul 2 nu vi- i r Când mal tăr^itt numărul' 2 face uă intșrveuțiune simulată ast-fel îucit Intro- duce uu element nofl, satt numărul.3 vine și valorâsă un drept legitim al sett, de ce el, care â venit mal tărditt să fie scutit de taxă? De ce nu toți se plătescă •'‘nd >e adresâsă la tribunal ? ᵣ Dacă venim la oposițiunl, oposițiunile sunt ele âre indispensabile, și sciință mo- dernă sprijină ea astă-dl oposițiunile? Apoi, D-lor, și în Belgia, unde rutina nu e at it d ' mațe, i tuși este const itat i o-, posițiunea nu este alt ceva de cât un mid- pensa. Ori ce imposit, îfit?e alte Itfl cara ! tere, are și caracterul de sf remunera Acum să admitem principiul ea veri ci- servicii! ce se face. DupS taxele ce se per- ne se adresâsă la justițiă trebue* să plă- jeep adl, nu se îneasesă de cât uă a un-spre- îoc.de a fugi de judecată. Mal în tâte ță- rile, oposițiunile nu sunt admise tâscă. Ne întrebăm : acela care vine și fa- ce oposițiune nu devine el reclamante ? Dar mal este și un alt punct de vedere. Suntem cu toții interesați la uă justiție mal repede. Apoi numai din causa oposi- țiunel mersul justiției este imperfect. Pe rol la tribunal se pun 20 procese, și cu tdte acestea vecjt pe judecător ridicând șe- dința la 2 ore. Care este cuvântul de nu s’afl judecat tdte procesele ? Pentru că multe părți afl comptat pe oposițiune și । ^ecea parte din ceea ce trebue ca acest st - vicii! se trăescă. ț)ieețl de ce justiția cos- tă mult? Costă fiind că noi aceștia, albăs- trimea, ne servim cu dânsa; numai noi tra- gem profit direct din justițiă, iar clasa ru- rală nu trage decât un beneficiu J. - vârșire indirect. Admit și eu ca și Dv. că numai fiind că există uă justiție se comit mal puține le liote, ceea ce este uă garanțiă atât pentru poplațiunea rurală cât și pentru noi. A- nu s’au înfățișat. Dacă veți pune taxe și cesta este un sârviciu ce face justiția t_ pe oposițiune, procesele se vor judeca mal repede. Efl am profesiunea de advocat și tulor în genere; dar alături cu acest ser- vicifl general, justiția face și un servicii! particular, fiind că pentru apârarea drep- turilor nâstre, averii, onâril, familiei nâs- tre, recurgem la dânsa. Și numai de a"’ nasc procese? Procesele nasc din stat 1 personale’ Nu; căci și de ar nasce de a . ¹ scitt că îu exercitarea acestei profesiuni oposițiunea este uă tactic^ de ța . e ser- vesc fârte des advocațil. Acum ceea ce este drept pentru tribunal cred că este și pentru curțile d apel. 19 (31) Martie 1377 MONITORUL UKIUlAL AL RuMaMAI !00l ar fi un interes cu desăvârșire mic. Pro- cesele nasc din transacțiunl, care sunt sem- nul bogăției. Și scițl pe cine atinge acest imposit ? Atinge mal adesea pe acela care este reu de plată. De ce nu țineți compt de un lucru ? A ajuns ca nimeni să nu fiă sigur pe averea sa. De ce uu țineți compt că cu esagera- rea unul principia permiteți ori cărui om ca se străgănâscă pe altul în procese câte duol, trei ani, fără ca acesta se fiă sigur de averea sa. De multe ori ijicețl că advocațil sunt de vină. Recunosc și efi că de multe ori unii advocațl nu sunt la înălțimea datoriei lor, însă de multe ori și clieuțil sunt rSI, și el solicită pe advocat. Mi s’a întâmplat și mie și la mal mulțl advocațl, se vedem în audiențele curților și tribunalelor pe unele persâne stând a- colo ca să afle câte uă idee nouă spre a uă utilisa și el în procesul șefi. Acesta ’ml aduce aminte de ceea ce se petre- cea în Paris cu unii studențl cari vo- iau se dea examen, dar fără se învețe. Frequentafi examenile ca să afle modul punerii cestiunilor și ’și făcâfi în ca- pul lor un fel de sistemă afla care este sistema de esaminare a fie-cărul profesor, și ast-fel respundeafi în tot-d’auna la esa- men fără să învețe Etă ceea ce se întâmpjă cu gratuitatea absolută a justiției. )ar acest imposit mal are un merit: a- cela că nu devine mat vexatoriii de cât a- cela care esistă, și apoi perceperea lui nu costă nimic și pentru care avem controlul cel mal mare. Voifi termina, D-lor, aducând Camerei aminte că D. Burileanu a 4is că nu va vota acestă lege de nu se va presenta legea or- ganisărel judecătorescl. și chiar D. pre- ședinte al Adunăreî a declarat mal nainte că se va retrage daca nu se va aduce legea de care a vorbit D. Burileanu. Să fie împăcat D. Burileanu, să voteze luarea în considerațiune; iar cât pentru vo- tul definitiv să nu’I dea de nu voiu depune acest project până atunci. Acest project l’am presentat consiliului de miniștri; el este gata; D. Chițu la care m am adresat îu privința acesta, ’l are aci și’I am țl âmenil matbrl tot și pe funcționari, și pe profesori și pe slugi, dâcă voițl, și veți vedea că tot nu vom adjunge să echilibrăm budgetul, dâcă nu vom avem recurs și la acest im- posit, și la altul de natura acâsta. Pentru aceste considerante D-lor, având în vedere că este imposibil de a echilibra budgetul dâcă nu vom admite sporirea a- cestul imposit într’un mod just și raționa- bil, vă rog să primiți acest project de lege (aplause). D, președinte al consiliulₙi d lor, în urma cuvintelor rostite de colegul mefi cari merită numele de consiliari. de repre de la justiție, și celor dise ae D. Daniel sintanți al națiunel. polu, n’aș fi avut nimic de ^is dâcă onc picâm,[D-lor, că răul ce va resulta dâcă' D. Burileanu n’ar fi adus nisce aeusațiunl nu vom da guvernului mijlâee de a eehili- la care nu s’au răspuns, bra budgetul va fi mult mal mare de câtjspo- Onor. D. Burileanu, chiemat, ot mțek rirearaționabilă a acestui imposit; căci selge, de interese legitime, a lipsit mal mult va întâmpla ast-fel ca acâstă țâră să numai timp de la Adunare, și din acâstă causă nu aibă credit. E lesne a promite în întruniri scie ceea ce s’a făcut pânfi astă-di. D-sa publice că nu se vor mal mări impositele; ₙₒ întrâbă de ce nujam făcut economii? ele nu pot fi luate într’un mod absolut; acel ca I le afi făcut într’un mod absolut n’au raționat iu destul asupra lucrurilor; omul nu trebue să promită tot, pentru că nu scie cum vor veni nevoile, împregiură- rile, care să nu ’I permită a aduce la înde- plinire ceea ce a promis.... D. T. Bagdat. Dâră D-ta nu al promis? D. G. Danielopolu. Vă încelațl. D-le Bagdat, am vorbit uă singură dată în în- trunire publică, la Circ.... Uă voce. Și la Bosel D. G. Danielopolu. t’ie și la Bosel; deră nn am făcut asemenea promisiuni, pentru că nu’ml place să promit înainte de a sci dâcă pot ține promisiunea. Eu sunt om care tot-d’a-una urmâsă după necesită- țile legitime ale timpului, și nu permit nimănuisă’ml câră socotâlă de actele mele de cât conform cu nevoiele și împregiură- rile îu care se află țâra. Acâsta a și fost causa care m’a determinata nu subscrie programa cu promisiuni de felul acesta Prin urmare, remâind cestiunea bine lu- cidată prin argumentele ce v’am adus ne- contestabile și indubitabile, resultă că nu este alt midloc ca cel pucin să ne apro- piăm de echilibrarea budgetului, de cât sporind fie-cara ramură de imposite cu câte-ceva, pentru ca tdte se contiribue la îndeplinirea acestei necesități atât de re- clamată de țâ ă, echilibrarea budgetelor ; și în specie în momentul actual e necesi- tate de a se spori acâstă ramură de contri- buțiune care e tot așa de justă și raționa- bilă ca și cele-alte imposite. Cu toții, D-lor, trebue să contribuim la admiterea acestei măsuri, adăogend cu pucin acest imposit. Și să nu se dică că vom putea e- chilibra budgetul cu alte legi de imposite, cum este de esemplu acea de 5 la sută a- supra funcționarilor.. Uă voce. Și asupra profesorilor?... D. G. Danielopolu. Admit să taxăm Apoi nu scie D-sa că neam silit cu toții a face tdte economiile ce s’afi putut face ⁹ Venit’a guvernul să vă împediee undeVa ca să nu faceți economii’ Singurul buc get în care s’afi făcut âre-care sporiri ce- rute de colegul mefi de la instrucțiunea publică, adjutat și de D-nii deputațl este budgetul instrcțiunel publice, în care s'a trecut uă cifră pentru gimnasiul din Să- verin D. ministru de culte și instrucțiune publică. Chiar D-vâstră ați cerut acâsta D președinte Al consiliului. Onora- bilele mefi coleg de la instrucțiunea pu- blică, după cea făcut mal multe economii î i budgetul săfi, a cerut nisce îmbunătă- țiri în instrucțiunea publică, și acâsta după stăruința mal multor deputațl. In urmă însă s’a redus mal mult de cât s a adăogat de Cameră — și dâcă de tâte ne putem atinge, de instrucțiunea publică nu ne putem atinge, pentru că acolo e viito- rul României. S’a ^is: dâră de ce n’ațl re- dus mal mult de la ministerul de resbel ’ Apoi budgetul ministerului de resbel era penă acum de 17 miliâne, și să rădica la 22 miliâne penă la finele anului; acum s’a redus la 13 miliâne. Ce voițl mal mult’ Scițl că uă instrucțiune nu se pâte reor- ganisa dintr’uă di alt», ?i dâcă am fi mers mal departe, trebue să desființăm istituțiunea armatei. Bine era să o facem? Putem să o facem ? Vă întreb - îh țâra Ro- mânâscă, armata răspunde ea la vre’uă tre- buință? In alte țări, administrațiunea ’șl are armala sa ; vămile au armata lor, pe când la noi armata îndeplinesce și aceste servicii. Prin urmare, să nu dicețl că ar- mata e destinată numai pentru apărarea țărel, căci armata nâstră face și trebuin- țele de tâte dileie fără cari onor. D. Buri- leanu nu ar putea să trăâscă ; căci puteți trăi fără siguranța publică ? Puteți trăi fără administrațiune? Voițl ca fruntarie' . nâstre să fie deschise’ Să nu mai avem vămi ? [Să fim inundați? Apoi, să ’ml aii tați D-vâstră care țâră din lume cu 13 mi- liâne pe an pâte să aibă uă armată pentru a ’șl apăra și vămile, și administrațiunea* și totul.... D N. Furculescu. Elveția. D. președinte al consiliului. D. Fur- culescu răspunde Elveția. Apoi D-lor, scițl că noi cel după acâstă bancă încă de la 1858 de cân ¹ România a intrat în drep- turile sâle, am cerut organisarea armatei nâstre pe basele armatei Elvețiane. Noi am luptat pe cât am putut am făcut un pas MONITORUI/OFICIAL AL| româniei 19 (31) Martiel87? înainte pe terâmul de a adjunge la acest scop. Apoi, D-lor, dre se pdte dintr’uă di în- tr’alta schimba un sistem întreg care a- tinge atâtea interese, și chiar uă institu- țiune întrâgă ? Să nu perdețl din vedere că alte țâri, când aii făcut transformări chiar mal mici, au fost silite ca ani în- tregi, câte 10 și 15 ani, să nu mal pdtă compta pe armatele lor, și a trebuit să trecă mal mulțl ani, până când armatele lor să pdtă răspunde necesităților. EI bine, și noi, împreună cu ministerul de resbel, suntem hotărâțl să dăm armatei uă nouă organisațiune. Dâiă acum nu ne ascâptă nici echilibrarea budgetelor nici datoriele din străinătate; ci din confra, trebue ca îndată să creăm mijldce ca să putem plăti datoriele. Budgetul armatei s’a scăcjut de cum era în alțl anlc i peste 7 milidne ; mal mult nu s’a putut face s’ati chemat toți dmenil competințl, ati studiat cestiunea și ati dis că aceste reduceri sunt adjunse la cea din urmă estremitate a posibilului. Apoi, duceți-vâ D-vdstră prin districte și vedeți că toți prefecții și toți sub-prefec- ții să plâng că numerul dorobanților ce li se dă, după budgetul actual, nu e îndes tulător; și prin urmare, vedeți eă ddcă chiar administrațiunea suferă în acestă privință,, ce ar fi decă acest budget s’ar mal reduce ? Afară de aedsta, sciți că în ministerul de interne, împreună cu D-v. s’ati făcut economii, și că și aci ca și la justiție, ca și la lucrări publice, ca și la estern , s’a tăiat în carne vie; și eti aș ru- ga pe D. Burilenu să bine voâscă a veni pe la ministere, pentru a vedea cum chiar astă-^i schiopătdsă tdte serviciele țârei. Nu putem să mergem mal departe. Ddră ddcă credeți că tot s’ar mal putea reduce, de ce nu ați făcut D-vdstră propunere? Ați avut uă comisiun^care a lucrat; ați pro- pus, J)-vdstră și comisiunea s’a împotri- vit- Am venit după acea la ministerul justiției și cu toți dmenil de legi, cu toți dmenil de sciință în materia dreptului, cu tdte ilustrațiunile baroului român, ac D. Ferechide, ca D. Stătescu, ca D. Câmpi- neanu și alții, ne am consultat și am lu- crat, în timp de mai multe luni, și atunci când a socotit că a găsit pdtră (ilosofală, veneau a doua <|i și diceau: nu putem să atingem cutare ramură, fiind-că se sdruncină justiția țârei. EI bine, venit’a D. Burileanu cu un plan ca să ne convin- gă pe toți ? N’a venit, și atunci s'a ijis că mal bine să lăsăm justiția fără să o atin- gem și să creăm r» surse nouâ ca să pdtă să se acopere cheltuelile care se fac pen- tru justiție. Dară D. Burileanu dice. ați promis justiția poporului și acum veniți să ’I o ridicați cu totul. El l -lor, au fost cestiunl cari în adevâr ati atins pe bietul popor, și poporul a fost uitat. Ast-fel a fost legea prestațiunel în contra căreia ță- ranul strigă necontenit. Eu în viața mea ;privată trăesc la țdră și sciu că legea care lovesce mal mult pe țăran este legea pres- tațiunilor. . . D. Burileanu. La noi în Mehedinți nu este așa. D. președinte al cons liulul. Eu ’I am au4it în tot-d’auna blestemând pe acel cari au pus acest bir pe capul lor. EI bine, projectul de lege pentru ușurarea țăranu- lui de legea prestațiunel este depus la biu- roul Camerei de opt luni de <)ile, și cu tdte acestea D. Burileanu nu dă impulsiune pentru a se termina mal curând. D. Jl. Burileanu. Mă împotrivesc, și am cuvintele mele. D. președinte al consiliului. EI D-le Burilene, legea prestațiunilor este uă lege durerdsă pentru popor și noi facem uă crâșme cu poporul manținând încă aedstă lege. Cu tdte acestea acel cari fac pe apă- rătorii poporului. . . D. M. Burileanu. Eti nu sunt apărătorul poporului. Acesta este un monopol esclu- siv al altora- D. președinte al consiliului D-ta al vorbit în numele poporului, pentru ce te lepezi acum ? (rîsete). Sunt dmeni care vorbesc în numele poporului și cari când este vorba de un interes adevărat al popo- rului să daii în lături. ’Mi place a crede că D. Burileanu nu va fi unul din aceia (ilaritate). EI D-lor, nu poporul țăran a- junge cu procesele până la curtea de apel sati la curtea de casațiune. . . LA voce. Vă încelați. D. președinte al consiliului. Nu mă încel, pentru că țăranii când ajung la ase- menea instanțe judecătorescl ajung numai în colectivitate. Am (Jis’o în tot-d’auna și o <)ic și acum că nu eate justiție pentru popor și să fie bine încredințat D. Buri- leanu că nu voiu lipsi nici uă-dată de la acest sentiment, chiar aseră în consilinl de miniștri ne am gândit cum să facem, cum să ’l dăm mijldce ca să ’șl dobândes- că justiția penă la cea mal ’naltă instanță judecătordscă, unii <)icâu să creăm advo- cațl ai Statului cari să fie apărătorii po- porului înaintea autorităților judecătorescl alții ati dis să ușurăm pe procurori, pen- tru ca el să devină apărătorii celor nevo- iași cari n’ati nici lumină nici mijldce pentru ca să aibă în interesul lor servi- ciul dmenilor eminenți din barreau. Dară până acum nu s’a putut găsi acea soluțiu- ne la care aspiră tdte inim le care doresc să amelioreze posițiunea poporului de jos. D. Burileanu dice că suntem engagiați de ondre să nu mal punem imposite. Apoi când va veni D. Burileanu la guvern. . D. M. Burileanu. Ferescă mă Dumne- i)eu 1 D. președinte al consiliului. D. Bu- rileanu 4ice să ’l ferâscă Dumnezeii de a veni la putere, fiind-că D-sa este om pri- ceput și scie câte greutăți ’l ascâptă când ar veni pe aedstă bancă. Dar în fine când J001 s’ar îndupleca să vină la putere, cum are să conducă țera fără ca să pună imposite într’uă șituațiune ca aceea în care ne aflăm astă-(JI ? Apoi, D-lor, când cine-va pune pe un altul într’uă posițiune imposibilă, atunci va să «Jică că omul acela nu trebue să mal stea acolo. De aceea 4*° că cu nedrept se aruncă guvernului acusărl că nu a voit să facă tdte economiile putincidse. Ministerul a fost tot-d’auna gata și voitor să facă re- duceri, fiind-că nimeni nu pdte să fie mal interesat la reduceri de cât guvernul, căci D-vdstră sunteți uă sută care lucrați ca un corp anonim, pe când noi suntem nu- mai șâpte și trebue să fim tot-d’auna sub- scrișl în actele ndstre. Indice D. Burilea- nu mijldcele pentru ca să facem să mârgă machina Statului fără imposite și atunci va fi bine-cuvântat și de noi și de țdra în- tregă. Dar eti am 4is ?i Măriei Sâle Dom- nitorului că este cu greu să găsdscă un ministru de finance pânâ nu se vor vota tdte legile relative la imposite, pentru că dmtnil cel tiuerl care ar putea să viuă la acest minister nu voesc să inaugureze ca- riera lor politică prin legi de imposite. și atunci am 4is că trebue să se sacrifice cine-va. Eti sunt bătrân sunt la finele carierei mele, nu am frică de a mâ sacrifica, căci nu am nici uă altă ambițiune de cât să mâ silesc pe cât voiu putea să scot caml Statului din nomolul în care se află, și a- pol să mâ retrag, să mâ duc acasă să tră- esc liniscit în pădurea unde ’ml e casa, și aruncemi-se acolo, sau pe mormântul în care voiti intra blesteme pentru ceea-ce am făcut, cu tdte că eu nu cred să am “te- me pe mormântul meii (aplause). Voci. Închiderea discuțiunel. D. N. Furculescu. D-lor deputaț, eti de și cerusem cuventul ca să vorbesc în cestiunea aedsta, însă vătjend că sunt și alții cari au cerut cuvântul, am voit să fac ondre D-lul Danieleanu, savantul nostru profesore de drept și de economie politi- că, și ’I am cedat rândul meii. Dar fiind-că atât alțl D-nl deputațl cât și mal cu sâmă D. Danieleanu a introdus în acâstă discu- țiune mal multe eresil economice, (ilari- tate) care pune în mare încurcătură pe toți nenorocițil economiști, susținând nis ce idei care nu se găsesc în nici uă carte de sciință, numai pentru ca să apere acest project de lege, de aceea vâ rog D-lor să nu închideți acestă discuțiune, pânâ ce nu ’ml veți da voe ca să resping acele eresil de sciință, căci eti cred că acest project de lege se putea combate sau apâra pe târâmul de oportunitate, dar nici uă-dată pe târâmul sciinței, căci sciință condamnă cu desăvârșire acest imposit. De aceea vâ rog să ’ml dațl și mie cuvântul pentru ca să vâ dovedesc în ce mod eronat s’ati in- vocat autoritățile de sciință, și fiind-că D-vâstră ați aplaudat atunci, permiteți’ml 26ub MONITORUL OFICIAL AL RO^NIEI 19 (31) Martie 1877 aă v? spun că pe când ați aplaudat pe a cela care a invocat pe acel dmenl mari de sciință, aceștia att plâns în mormântul lor,.. D. N. Catargiu. Am aplaudat vecinica lor pomenire. (Sgomot). I>. Fnrcnlescu. Att plâns în mormin- tele lor când aii auijit că acest imposit este un imposit rațional, pe cât timp el iii susținut în tâtă via‘ *?or că acesta e un imposit barbar. De aceea vă rog ca să lăsațl să mal con- inue discuțiunea. Se pune la vot înch’^erea discuțiu- nel. si se primesce. Se pune la vot laarea în eousidera- înne a projectulul delege, .i resultatul ucrutinulul este cel următor i.'r '11 Js Breai’ '■' . ‘..itHB ' 5 i i ur Votanți 67 Abținuți 1 [ajoritate regimentară 38 Bile albe pentru 4 Bile negre contra 16 . președinte. Adunarea a adoptat lua rea în considerațiune D. G. Rădescu. D-lor, aș ruga pe D. ministru al lucrărilor publice să bine-vo- iască a pune la ordinea ijilel legea dru- murilor, pe care ne-a promis o de acum patru ijile. Mal sunt șâpte dile penă la terminarea sesiunei, și nu sciu dacă guvernul va mai găsi de cuviință să o prelungâscă. Ceea-ce sciu este numai că D. ministru a luat un engagement ca să depună în cu- rând acâstă lege în desbaterea ndstră. D I. Docan, ministru Incrărilorpn- blice. D-lor, asupra celor d.ise de onor. D. Rădescu, am ondre a respunde că de atunci chiar projectul acesta de lege s’a și depus pe biuroul Camerei și nici că a fost retras vre uă-dată. Mă cred dator cu ocasiunea acâsta să fac amintire Camerei, că chiar prelungin- du-se sesiunea Corpurilor Leguitdre, pro- jectul acesta de lege pdte să nu aibă timp a trece prin ambele Corpuri Legiuitâre. Rog dar pe onor. Cameră să ’ml spună ce se face în ipotesa acâstă peste vară ?.. (întreruperi, sgomot). Aveți răbdare, D-lor, nu sunt dintre aceia cari să retractez ceea ce am înaintat, Ia urma unei interpelări reproduse în Cameră și în urma respunsulul meu, cu care ocasiune am avut fericirea a fi și a- plaudat, s’a dis cum că projectul de lege deja în ființă, nefiind nici retras, nici a- brogat ci numai amânat, mi s’a învoit, după cererea Camerei, să ’l pun în apli care. Mam grăbit a adera la voința majo i”- țel și am dat circulara ca să se continuo lucrările pe temeiul legel esistente. In ur mă, D. lepureanu, sub chip de întrebare, a voit să facă ca să revin asupra circulă iei, și “ Jând că și din partea Adunărei se manifestă acâstă dorință, eh iarăși m’am supus voinței Adunărei și am dat uă circulară telegrafică ca să se suspende lucrările. Iq timpul însă de la circulară până la acea telegramă, mulți locuitori afi venit să se înscrie pe temeiul legel esistente pen- tru a rescumpăra munca lor în bani, ceea ce s’a și făcut, și unii ati și plătit. Mulți din el profitând de zăpada care a căijutîn urmă afi și cărat pârte din pruntu ca să ’șl facă munca de trei dile. Acum vine cașul că sunt mulți deputațl care stăruesc ca legea să se modifice din : tot în toL adică în baseleel fundamentale In legea vechiă se <}ice cum că se va I lucra în natură, și numai cel ce vor voi să nu lucrese să rescumpere munca în bani In legea nouâ principiul este resturnat, basa este plata în bani, și lucrul în natură aste facultativ. Efi am promis, și mă țin le engagement, ca legea acâs ă se dis- cute în curând. Profit de acâstă ocasinne spre a vă spu- ne că, în condițiunile nefericite în care ne aflăm, pentru care nu pot să eafi asupra mea nici uă respundere, dar, după studie- le ce am făcut pe tâte lin iele, și nu numai pe cele județene, ci și pe cele naționale, cu regret și cu durere în suflet declar că în tot întinsul țărel șosele numai esistă, și rog pe D ni stenografi să ea bine act de cuvint le mele . D. președinte. Nu scifi ce însemnâ^ă acâstă discuțiune acum. D. 1. Docan, ministrul lucrărilor pu- blice. Trebue.să arăt cuvintele pentru cart.. D. președinte. Cum puteți vorbi când nimeni nu vă pâte răspunde ? Fiind-că efi nu pot acorda cuvântul nimenui în acâstă cestiune, când noi suntem acum în discu- țiunea pe articole a legii timbrului D. ministru lucrărilor publice. Voifi termina în două cuvinte: dacă mă autorisă Camera să conținu lucrările după legea e- sistentă, atunci. D. președinte. Nn pâte Adunarea să dea nici uă autorisațiune acum Venițl a uă cere pe calea regulată, faceți uă propunere înscris satt presentațî un pro- ject de lege. D G Verneseu. Suntem în mijlocul discuțiunil unul project de lege și nu se pâte desbate acum acea interpelare D. ministru lucrărilor publice. La fi- nele ședinței, daca va fi timp voitt răs- punde. Voci. Ordinea dilel Se dă citire art. I din projectul de lege privitor la legea timbrului. D. L. Stere». Aci s’a întrodus clasa a treia, puindu-se 50 bani la suta de lei, și acâstă clasă a treia s’a trecut la art. 25, precum veți vedea mal la vale pentru con- tractele de locațiune și artnduire D. G. Vernescn. Anunț eu u i ințerpe- lare D-lnl ministru al lucrărilor public în acâstă privință și ’l rog să ’ml răspun- dă chiar ucum. D. președinte. D-lor, nu am luat cu vântul ca să cer ștergerea acestui articol, ci ca să fac uă simplă constatare. D. raportor spuse că în clasa a treia intră contractele|Je locațiune în general impuin- duleuă.taxă proporțională de 501a sută. El bine, viu să fac numai uă declarațiune: a- cest imposit nu pâte să fie un imposit de timbru; acest imposit proporțional pe venit este un imposit fonciar, este un a- daos la impositul fonciar, viu numai să fac acâstă constatare și nici nn cuvent nu voiu mal ilice. D. președinte al consiliului. S’a cAs că acest imposit este un adaos la imposi- tul fonciar. Dar, cum a dis D. Furculescu, ori ce imposit atinge fonciera. Apoi pe cine atinge impositul asupra spirtâselor, impositul licențelor? Tot pe foncieră uă a- tinge. Acest imposit nu are alt caracter de cât acela pe care l’au tâte cele alte impo- site. Este un imposit proporțional asupra artelor. D. G. Vernescn. Pe venit; așa dice legea D. președinte al consiliului. Este fă- cut pe suma care este în contract.. D. G. Vernescn. Acela este venitul mc șiel. D. președinte al consiliu ni. Dar de unde sciu eu care este venitul moșiei? Ve- nitul moșiei pâte să fie parte bani, parte în producte, etc. Aici este vorba despre contractele de arendare care erați prevădu- te și în legea vechiă, și pentru acelea penă la 500 lei să plătea un franc ear de la 500 de leî în sus se plătea 5 franci, ort care «r fi fost suma. Uă voce. Taxa fixă. D. președinte al consiliului. Taxă ab- surdă și injustă. Uă voce- Așa t)ice legea. D. președinte al consiliului. Pote să dică legea așa; dar este absurd și nedrept ca până la 500 lei eă el un leu, și de la 500 în sus, fie i)ece mii, fie două sau trei sute mii să el 5 franci Ett cred că ar fi mal just să se plătâscă proporțional pe su- tă; căci, este drept ca să fie uă proporțiu- ne, după cum este principiul din artico- lul vechitt al legel. înțeleg să dicețl că este răii acest iui- posit, că trebue să se desființede timbrul de la contracte; dar nu dicețl că el are alt caracter în legea cea nouă, căci tot pro- porțional era și înainte dar era uă propor- țiune absurdă și injustă. D. G Vernescn. D-lor, nu numai în le- gea timbrului acâstă taxă a fost fixă, dar vă voitt demonstra că și în principiu ea trebue să fie fixă. Ce se plătesce âre când se atinge de contractul de închiriere îna- intea justiției pentru formalitățile ce ea împlinesee? Se plătesce acâstă formalitate de sigur pentru actul care se face; timbrul nu pâte să ’l atingă, "«nd este Fⁿ'⁻ba de Jurii - • .vJITC^ CFIL^ AL RcmANlia bface r- fonciar V adar i . imobile ce ist proprietate de cât setv - iu>.sr ficerul public dând'âuntractul înmâna păr- resfrânge asupra proprietății Apoi acum ților. Din minutul 'nsă când veți pune timbrul pe venit, și așa ”« dice aer căci a- ce t ar? -ol este positi .tunel “neapărat eă se percepe asupra venitului sau asupra proprietății, tot imposit asupri Luci erei este, și acâsta este atât de adevărat că transmisiunele de bunuri mobile se plătes- ce într’uu fel, pe când transmisiunile de bunuri imobile se plătesce în alt-fel, fap- tul că impositul se percepe asupra capi- talului moare uă mare importanță, căci tot proprietate# plătesce. Este numai uă dis- cuțiune teoretică, dada este bine să se plă- tâscă de arendaș sau de proprietar,,dar tot asupra proprietății este. Să vedemjaeum daca din alt punct d dere argumentul onor. D. Vernescu esțe^usi. D-sa dice : este un imposit fonciar Dar bine-voâscă D-sa ar observa că, daca ar fi imposit fonciar, ar> avea acest caraclerccă s’ar percepe asupra tutulor veniturilor; din moșie și în permanență insă el nu se pâte percepe de cât când moșia este arendată, și numai pentru ceea ce se arendâdă după ea. Ori cât se va sili D. Vernescu, nu va putea proba înaintea Camerei că acest im- posit ’l suportă toți proprietarii, pentru că el nu cade de cât asupra acelor cari ’șl a- Tendâdă moșia și .numai pentr i partea care se dă în arendă. Acest imposiis este fârte puțin simțitor și că să vă dovedesc acâsta, să luăm de e- semplu uămtioșie mare care ar produce ca arendă 100,000 franci. El bine, luând ca mijlocie termenul de 5 ani, care vp. fi taxa ce rva plăti? Taxă va fi.de 500 lei, care îm- părțiți pe 5 ani va veni câte lOO.lel, pe an Vedeți dar că acâstă taxă nu este așa de greaicum se pretinde de D. Vernescu și ne e uu adaos la impositul fonciar în ge- nerai pentru că nu cade de cât asdpra mo șielor afendat-. D. C. 'Grădișteanu,. Vâesc'să cer uă es- plicațiune de la D. ministru. In cas de a rendare a unei moșii; scițl că se face doue contracte, unul din partea acelui care aren- dâdă și altul din partea acelui care ea în arendă. EI bine, acâstă laxă sp va' plăti d ■ fie-care parte contractantă ? Astă-^I ce I puțin -așanse faeei ri Câmpineanu, ministru do jus tiție. Este un abus din partea tribunalelor dacă eau taxă Jupă numărul contractelor Nu e bine să punem evidență îu lege, însă ace ‘caFe • •■terje’âd. și aplică legile se pot ajuta cu discuțiunile ce se fac în Ca- meră cu ocasiunea votării lor. Rămâne dar bine înțeles,"eă taxa se plătesce după uu mărul actelor judecătoresc!,, âr nu dună numărul părților. D. președintei D-iorj s’a presentatii biuroti. un a^w'-dament în coorindnrea ur mătâre i m „Propunem ca taxa timbrului proporțio- hal, clasa 111 să se redr A Jerla 50. bani la 25 bani la sută d 1 eirqorq R Vâtărlăgeanu, 8# BecAianLjGdMdu \ acâsta nu iat’ a cît un f.ins laimpo- .situl fonciar Ce ue spune.D. ministru? Că contractele de moșii pot săi coprindă plată în producte’ etc. Apoi nu scie D-sa că a- tuncl când se face evaluarea imposituluî fonciar se faâi* pe basa contractelor de a -endare? Eî bine așa cum de- procedeaaco- lo în privința imposituluî fonciar, totast- fel are să se procâdft șicacum îu privința timbrului. Nu este dar esacț că taxi pro- porțională pdte să fie uă taxă de timbru, ci este un adâob la inipositul fonciar, și de ce să tăgăduim acâsta? Când D. minis- tru ne dice. dar nu vedeți că și la polițl se pune' Ap >**vâ v riiî spune că legiuitoHil în privința p> Ițildr, a voit să atingă un capitol car- nu era impus, și l’a atins fârte simplu. Prin urmare nu este bine să punem taxe indirecte asupra proprietății cândpu tem să uă atingem într’un mod direct. Acest r»r:.ject, le ș? se declară că cere 'imbrul proporțional pe venit, însă, s’a lă -at pe venitul umil singUr' an, âtă singura eosebire caro esistă între impositul fon- ciar propriu dis și între hcest noii imposit care nu este de cât un adaos la aceldmpo* sit fonciat, adică în loc să fie 5d bani în 5 anlₜ ca să aveți a eincea parte pe fie care au, puneți 50 do bani pe cale ’l ’uațl uă dătă. Acâsta estdPadaosul reftl care s a fă- cut la impositul [.inelar, D. l.CâmpineHnn,ministru justiției. Onor. D. ’ernescu 4ie° eâ nu este contra articolului, însă constată că este uă agra- vare a imposituluî fonciar. Noi nu voim să se crâijă că veni— ou un ;mposit ddgnisat; că adi-'ti aces' . este un imposit care să resfrânge asupra iriiposD tulul fonciar. Eti am fost cobsulvai de D. mimai - do mance când a dis că ar voi să introducă acest imposit în privința contractelor^dej '.rânduire, și im făcut și eu la îucepUt în- tâmpinarea pe care uă face acum onor. D. Vernescu, am dis că ’Șl ar găsi mal bine locnl îo materia înregistrării, fiind-că ml Știrea mie că era mal multă metodă a se face ast-fel. Dar, după ce Wam gândit mal bine, am vtitjut că este mal bună idea D-lnl Brătianu și âtă pentru ce. înregistrarea se percepe după facerea actelor, și prin nr mare irauda este facilă. în vreme ce tim- brul proporțional se percbpeînainte de fa- cerea contractului, și dat i admitețl că im- positul acesta este bun și trebuincios, tre - bue să fadem ca perbenef^^ Iul să fiâ cât pâte mii rfeală. Dâr să vedem pentru ce nu este un adaos J imposit fonciar ? Nu este un adaos lă imppsituI'foDcia^ pentru că atunci . A; lied'că tâtd a&tele care se fac asupra pro- prietățil constitue un r³'os la impositul tu, P Zamfirescu. D. L. C. iclide. ’ . la art 1 al acestei legi, și fiind-că eesiiu- nea despre arendași, și contracte vine mal departe, la alt articol, eti cred că e mal bine șă lăsăm a discuta acâstă cestiune la locul el câpd vom ajunge la articolul £are o regulâsă. Acei articol, care acum un ? tocmai îu discuțiune, nu e. destul de es plicit. Iu legea esistentă ast'.-dl se p. - de taxa de 1 leti pentru contracte '- pânâ la 500 lei, și de la 500 îu sus se pune laxa de 5 lei. Acâstă taxă din legea esis- tentă are de normă proporțiunea. După cum e redactat articolul diu acâstă lege ce discutăm acum nu esistă uicl uă pro- porțiune, și eti cred că trebue să ’l espli căm bine, penjru a nu sa face confusi . . e ,în privința contractelor de arendare. D-vâstră scițl că contractele se facui. dublu esemplar și amândouă se leg’.hsâsa de tribunal. Dâră se pdte să fieuă asocia- țiune unde să se facă mal multe contracte; atunci ar fi uă taxă enormă dâca trib .aa- lul ar percepe taxi Asupra tutulor - sam- plarilor contractului. Trebfw dâră să n* gândim bine asupra acestei cestinuf. -1 când vom veni la articol 1 în cestiune s luăm uă măsură drâi tă, așa în cât să nu dea loc la șicane. D. președinte al co silfului. D i /.‘ti primesc ca atunci când vom veni la ac-. articol să ’I aducem modificările ce se vor chibsui, pentru a ’I da mal multă clarita- te-; dâră de uă-cam .dată D-vâstră nu]pu- teți amâna principiul pus în art. 1, căci atunci e mal bine să ’l suprimăm tot, dâca principiul e suprimat. D-lori ce e timbrul în privința turon c- fectelor publice unde se manifesta un ca- pital și uă transacțiune ? Este că legiui torul a voit ca acolo* undeegăsesce un ca- pital să ’l facă și pe el să eontribuâscă 1 sarcinele țQrel. Când se manifestăi Bolnavi : D-nil C. T. Grigorescu, D. Miclescu, N. Rosetti, Gr. Senine, A. Holban In congediu: D-nil A. Gr. Bonachi, D. Brătianu, N. Bujorânu, G. Dimitrescu, D. Castroian, C. Catargi, A. Celibidache, N. Cișman , P. Constantin, D. Cozadini, Gr. Cozadini, D. Crăciunescu, C. Fleva, I. lonescu, I. Măr- za, G. Miclescu, Fr. Millescu, G. Morțun, Sc. Roseti, D. Sofronie, I, Sturdza, C. Cli- mescu, M. Ghelmegianu, A. Vizanti, I. lu- rașcu. Fără areiare de motive. u-nii P. Arbore Gr. Bereudeiu, N. om- remberg, T. Boiu, Sc. Călinescu, R. Cam- piniu, A. Candiano-Popescu, N. Catargi, M. Costachi, E. Costinescu, L. Costin, D DonicI, Sc. Ferichide. G. Gamulea, D Genescu, A. Gheorghiu, C. Giuvara, N Locustânu, G. Magheru, N. H. Nicola, S. Nicolau, N. Nicorescu, G. Pruncu, G. Ra- dovici, G. Rosnovaau, E. Stătescu; A.Stir- bey, A. Vamali, E. Vergatti, G. Vernescu, Gr. Vulturescu. Sc. Pastia. F. Aluneanu, G. Tăcu. D. Lecca. A. Stolojan. E. Proto- popescu-Pake, G. Danielopolu Sumarul ședinței precedente se aprobă- Se respinge congediul cerut de D. de- putat S. Nicolau. Se trămite la comisiunea de petițiuni petițiunea D-nei Maria Strat. Se trămite la comisiunea de indig petițiunea D-lal A. Antoa. Șe îuscrio la ordinea dilel raportul co- mitetului delegaților de secțiuni asupra projectulul de lege pentru numirea profe sorilor de gimnase, licee, facultăți, șcâle speciale etc., și raportul comisiunel de verificare asupra alegerii colegiului II de Vasluiu. Se comunică Adunării mesagiul aom nesc prin care sesiunea actuală se prelun gesce încă cu 5 dile, adică până la 20 curent. D. G. Goga. D-lor deputațl, este acui_ aprâpe uă lună de (Jile, de când am adre- sat uă rugăminte onor. D. ministru al lu- crărilor publice, ca să bine-voâscă a’ml da uă deslușire, ce sumă de bani s’ati a- dunat pentru portul Giurgiu ? Ce sumă s’a cheltuit? Și ce sumă mal este? S vede că D. ministru, în loc să’ml dea des lușirile pe care i le-am cerut, a găsit d» cuviință să desprețuâscă cererea mea , și să o amâne pânS astădl fără să’ml dea a- cest răspuns. Cu tâte acestea, efi ’ml-am procurat aceste sciințe din altă parte, tot așa de esaete ca și acelea pe care ar fi pu- tut să mi le dea D. ministru. Motivul care m’a făcut să fac acestă interpelare, este că, vădeud cum s’a chel- tuit, fără nici un control, uă sumă de pe- ste 1,300,000 franci. . . . D. vice-președinte. Vă rog să nu des voltațl interpelarea, căci D. ministru al lucrărilor publice nu este presinte. D. G. Chițu, ministru de culte și in- strucțiune publică. Scifi că D-vostră ați anunțat uă interpelare D-luî ministrn al lucrărilor publice, și dâca D-sa u'a res- puns peu6 acum, pâte că este una di cause, și aceea că nu l-a amintit D. Gog acea interpelare, și ast-fel a scăpat’o pâte din vedere. AstăiJI D. ministru al lucrări- lor publice nu este present, este dus în congediu la Iași; însă pentru a satisface pe D. deputat, ’l rog să amâne interpela- ea ț A ” Luni, ast-fel ca penă atunci unul MONITORUL OFICIAL ALROMANIEI 2013 19 (31) Mar- 1877 ■ - ■ ■ l. " ■■ —V - - r - - . - i -■ . - lin noi să ies cunoscință de dosare, și Luni să respundă cu autorisațiunea D-lul președinte al consiliului 1». G Goga. Prea bine. D. N. Dimancea. D-lor dep tați. ri n s a împărțit raportul făcut de comisiu- lea însărcinată de noi cu dresarea actului le acusațiune a foștilor miniștri. Acesta este actul cel mai mare care l’a făcut acâ- stă Cameră , și pot să 4ic un act unic în analele nâstre parlamentare, căci numai noi am avut durerea să dăm în judecată ¹ I miniștri pentru faptele ce ati făcut în detrimentul țârei. Când noi am votat uă cifră pentru tipărirea acestor acte, am dis că deca votăm acâstă cifră este că faptele comise de acei foști miniștri, pentru care l-am dat în judecată să se cunâscă în tâte comunele rurale și urbane din țâră, ca •ast-fel tdtă țară să ia cunoscință de dân- sele; căci acolo sunt faptele pentru care am dat în judecată pe acel miniștri. De aceea, am luat cuvântul ca să fac uă pro- punere, și să rog pe onor, biurou să bine voâscă ca acel raport să’l trămită de ur- gență la tâte prefecturele, obligându-le ca prin D-nii sub-prefecți să le împartă la lâte consiliele comunale din țâră. D. P. Grădiștânu Să se citâscă în bi- serici. D. N. Dimancea. Mi să ri . că vă în- șelați toți aceia care susțineți că acesta este un act de procedură care trebue să râmâie secret, căci nu mai pâte să fie se- cret din momentul când s’a tipărit peste 1000 de exemplare și fi-care din noi ’l are în manele sâle. Uă voce Nu să se ție secret, dâr nu să pâte trimete la tâte comunele. D N. Dimancea. Eu am uă datorie să stârnesc a să trimite acest act înaintea a- legătorilor mei, care ati cerut darea în ju- decată a acelor miniștri ca să vadă că ne- ?m împlinit datoria de a’i dă în judecați. l)-lor, pentru că darea îo judecată s’a făcut în fața țării întregi, eti erei), că este de ttebuință că țâra să cunâscă cu un mo- ment mai ’nainte acest raport pentru că procesu Ipâte să fie mâne, și este și uă Ită considerațiune în favârea propunerii mele : pâte ‘ă țâra luând cunoscință de a- este fapte, va găsi eă s'afl omis altele multe care trebue aduse la cunoscința co- misiunil, și ast-fel pâte că țâra să aducă și alte proba în greutatea miniștrilor puși ii națiune. De acâia rog pe-onor. biurou să bine bescă a trimete la tâte primăriele comu- nelor urbane și rurale câte un exemplar din acel raport, ca fie-care să se pâtă duce r colo să’l citâscă. Tot de uă-dată rog pe Cameră ca s\ tacă și un act de mulțămire onor, comi- siunl, că în așa scurt timp a putut să re- solve uă cestiune așa de grea și a lucrat așa cum n’a lucrat nici uă altă comisiune din aice țări. (sgomot) mal întrâgă acâstă Adunare dicea că e con- vinsă de motivele de punerea sub acusare. Prin urmare ași ruga pe onor. Adunare ca . de’ndată să iea în desbatere acest raport a comitetului de acusare. Voci. Da, da 1 D G. Misail. D-le președinte, D. Mâr- zescu a dis, că lucrarea comitetului de punere sub acusațiune este întrâgă, defi- nitivă, și depusă pe biuroul Adunării ca raportator al acestui comitet am onâre a spune D-vâstre și onor. Camerl, că chiar în momentele din urmă când terminasem raportul ce vi s’a împărțit, am descoperit încă o parte din corespondența secretă a fostului guvern și anume aceia ținută cu fostul prefect de Olt, acâstă descoperire am făcut’o, sunt acum câte-va dile, la 6 sâfi 7 Martifi, am pus’o deci de’ndată sub tipar, și astă-iJI să afilia imprimeriea Statului unde să trage în al 14-lea volum al anexelor raportului nostru. Eii cred că e bine să amânăm discuțiunea asupra rapor- tului până va veni de la tipar și acâstă parte, și atunci Camera va fi în posițiune a să pronunța și mal în cunoscință de ca usă. în tot cașul, noua descoperire nu a- gravâdă, nici împucinâdă probele sdrobi- târe ce deja avemîn manele nâstre. Ebine însă ca representațiune" "ațională să scie totul. D. F. Buescu. D-lor în urma celor de- clarate de D. Misail, cred că nu mal avem nimica de dis îu cestiunea ridicată de D. Mârzescu. Prin urmare, fiind-că Adunarea a întrerupt lucrarea asupra projectulul d lege a timbrului, propun să reîncepem a câstă lucrare de unde am lăsat’o și s’o terminăm. D. G. Mârzescn. Onor. Cameră din mc mentul ce_ comitetul de punere sub aci sare a depus pe biuroul Camerei lucrarea sa, întrâgă și complectă, acea lucrare a intrat în dreptul esclusiv al acestei Adu- nări, și nu mal încape nici uă amânare sub cuvânt că s’a descoperit o nouă probă, (întreruperi, sgomot.) Nu vâ supărațl D-lor, căci înțelegeți prea biue că se pâte întâmpla ca mâine sâfi poimâne sa se descopere uă altă pro- bă, și atuncea va veni ârășl D. Misail să dică: lucrarea comițetuluî nu este corn plectă, prin .'nare mal mânaț’o câte-v dile. Voci. Să ’nțelege: așa și trebue. D. G. Mârzescn. Lucrarea comitetului | este complectă. D. E. Costinescu. Nu e complectă. D. G. Mârzescn. Fiind-că D. Costines cu. care este un membru din comitetul de punere sub acusare, ’ml respunde că nu este complectă, ’l întreb pentru ce a făcut formalitatea acâsta de a depună raportul pe biuroul Adunărei? D-lor, efi cred că este un act de supre- mă justiție din partea onor. Camere, ca cu dovezile câte s’ati adunat până acuma d< D. vice președinți 'Iu mal aude nimic. D-le Dimancea, bine-voițl, v? rog, a face propunerea înscris și a o aduce la biurou. D. N. Dimaneca. Trebue să exprimăm gratitudinea nâstră către comisiune în genere și în particular D-lui Misail, care a lucrat mal mult de cât toți în acâstă ces- tiune. D. G. Mârzescu. D le președinte eti am cerutas cuvântul upra depunerii raportu- lui comitetului de acusare, dâr fiind-că sunt alții înscriși înaintea mea nu voesc să le iau rândul și ’ml reserv dreptul în privința acâsta ca să vorbesc la rândul meu. Voci, Cer cuvîntul. D. vice-președinte Avoj'f pacleuță să se depue propunerea la biurou să’l dati ci- tire și să se susție de 7 D-nl deputațl, după care vă voiti da cuvântul; alminte- rea nu pot permite discuțiunea, căci onor. D. Dimancea face biuroulul uă invitare care nu este prevfidută în regulamentul Camerei, D-lnl dice eă biuroul să împartă prin prefecture acest raport la tâte comu- nele din țeră ; dâr după regulament biu- roul nu are acâstă îndatorire de împărți- tor și nu pâte să facă acâsta de cât când ar da Camera un vot în regulă. De aceia vă rog să adăstați propunerea D. N. Dimancea. Iată propunerea mea Propun ca raportul comisiunil de a- cusare a ministerului de la 11 Martifi 1871, să se trămită la tâie comunele ru- rale și urbane.u D. P. Grădiștân . Cer cuvântul, D-le președinte, casă complectei) propunerea. Propun a se trimite actul de acusare și I- Inalt Prea-sânțiel Sâle Mitropolitului,, cn invitare de ada ordinn să se citâscă în tâte bisericile în fie-care Duminică. D. vice-președinte. N’avețI cuvântul, D-le Grădiștene pentru eă propunerile nu să discută, ci să trimit pur și simplu la secțiuni. D. P. Ghica. D-le președinte, voiesc să aduc aminte D-lul ministru de interne că ’i-am anunțat uă interpelare, și’l rog să bine-voâscă sân a delega pe unul din co- legii D-sale pentru a’mî răspunde, sâti a- ’ml răspunde D-sa însuși. D. vico-președinte. Voiti comunica D- lul ministru. D. G. Mârzescn. D-lor ieri comitetul de ac- . a foștii -r miniștri - dej-is pt biuroul acestei onor. Adunări întrâgă și complecta sa lucrare. Socot că e și de de- mnitatea și de onârea acestei Adunări, precum eși un act de supremă justiție, cu acâstă Adunare să se ocupe imediat de a- cest raport. Voci Prea bine. D. G. Mârzescn. AcâsL mal- mult, D-lor, o cer cu cât când s’a discu- tat darea în judecată a foștilor miniștri, 2014 MONITORRUL OFICIAL AL ROMÂNIEI (31) Martie 187 comitetul de acusare, ea să între imediat în desbaterea acestui raport. . . D. I Fundescu. Nu se pdte, trebue să le cetim și noi. D. G. Mărzescu. Onor. D. Fundescu ’ml respunde: nu se pdte, fiind-că trebue să le citâscă și D-sa. Aș fi înțeles uă ase- mene intrer upțiune din partea unul alt domn deputat, dar din partea D-lul Fun- descu n’o înțeleg, fiind-că D-sa era con- vins încă din vara trecută despre tdte mo- tivele de punere sub acusare. Prin urma- re convicțiunea D-lul Fundescu fiind făcu- tă din vara trecută, nu citirea documente- lor acestora are să’l slăbâscă, ori să’l în- ittiâscă mal mult în convingerea ce o are. (întreruperi.) D. vice-președinte. Vă rog, D ior, nu intrerupețl D. G. Mărzescu. Convicțiunea ne este făcută de atuncea. (întreruperi) D I. Lățescu. Iți seim convicțiunea ¹ D. G. Mârzescu. M’aș condamna dacă uu ați scio ' fiți siguri D-le Lățescu, că voitt declara înaintea alegătorilor mei că .' i avut fericirea de a nu mâ uni în onor. Adunare cu nici o idee exagerată sati esc n- trică' (sgomot). Și fiind-că mă întrerupețl, D-le Lățescu, ’țl respundcă, voitt sci să’ml datt sdmă înaintea alegătorilor mei despre conduita, despre actele, despre voturile uiele din acâstă onorabilă Cameră, și să nu’ml pdrte grijă D-nil Eraclide și Lățes- eu, căci nici uă-dată nu voiti avea nevoe : ipttrătorl ca domnia lor, înaintea ale- tonlor cari m’att trimis aicea. D. vice-președinte. Acesta este cestiu- ne de ordine de Qi, D-le Mârzescu ? D G. Mârzescu. Și ce? VuițI se stati mut la întreruperile scomotâse ce mi se fac? Acâsta e un parantes la paraatesul ’ml a făcut D, Eraclide și D. Lățescu. Ca cestiune de ordine de di am cerut, am <)is că e de demnitatea onor. Adu- nări, și este un act de supremă justiție ca să ou no ocupăm de alte lucruri, ci, ime- diat să ne ocupăm de raportul comisiunel de punere sub acusare, S’a ridicat D Mi- sail care a din comuna Fețeni, plasa Topologu, pen- [ dinte do episcopia Râmnicu, în întindere totală ca de 480 pogâue, din cari 68 ară- i tură, 62 livede de teu, 170 islas și 180 pădure, evaluată cu lei 44,700, garanția provisorie lei 7,450. neni, plasa Câmpului, fostă a manasbrei Banu, în întindere ca de 1 542 pogân»*. din care 200 aratură și restul islas de pă- șune. evaluată cu Iei 153 MO, gyanția provisorie lei 25,604. 10. Moșia Largu, di i comuna Luciu, plasa câmpu, fostă a monastirel Banului, îu întindere ca de 500 pogâne din care 300 arătură, 100 livede de fen și 100 is- laz de pășune, evaluată cu lei 36 389. ga- ranția lei 6,065. 11. Moșia Glodânu in comuna Glo- dânu-Cârligu, plasa Tohani, fostă a mo- nasiirel Stravopolios, în întindere ca de 933 pogâne, din care 433 arătură și 500 islas de pășune, avend și uă magasie de scândurfînvelităcu pae, evaluată 1. 66,590. garanție provisorie lei 11,100. 12. Moșia Albesci, din comuna Albesci, plasa Câmpu, fostă a episcopiei BusBD. în întindere ca de 340 pogâne, .din care 190 arătură și 150 islas de pășune, eva- luată cu lei 24 084 garanția provisorie lei 6,014, 13. Moșia Salcia sau Mogoșesca dm co- muna Smeeni, plasa Câmpu, pendinte de monastirea VăcărescI, îa întindere cada 1,089 pogâne, din care 519 arătură 150 livede de fân și 420 islas de pășune, eva- luată cu lei 118 737 garanția provisorie cu lei 19,788. iudețul Covurluii 14. Moșia parte din Șendrenl, numită și RașcarMare, din comuna Fi lesei, Cătunu- Serdaru, plasa Siretu, fostă a monastirel Cetățuia, în înlindere ca de 400 falce, pă- ment arătură evaluată cu lei 98.370, ga ranția provisorie este de lei 16,395, iudețul Dâmbovița. 15. Moșia Dolani, din comuna DoL-su. plasa Dâlulul, fostă a monastirel St. Ec-i terina,în întindere ca de 451 pogâne din care 105 arătură, 45 fânâță, 105 islas. 125 pădure și 71 pogâne vil diu care 62 ’/₂ pogdne, se stăpânesce de locuitorii cu otașniță, evaluată culei 44,685. garanț " provisorie lei 7,448. Județul Ilfov. .3. Moșia Hăria sau Brătăș' comuna Călăreți Șeimâica, plasa Negoesci, fostă a monastiri Butoiu, în întindere cn de 1,000 pogâne, din care 180 pădure, a vând și uă casă cu trei odăi, uă magasie și uă cârciumă, evaluată culei 120.160 garanția provisorie lei 20,023. 17. Moșia Fontânele, din comuna Chiajna, plasa Snagov, fostă a monastirel Sărin- daru, în întindere ca de 280 pogâne diu care 264 arătură, și restul livede de feu, evaluată cu lei 72,275, garanția 1. 12,046. 18. Moșia Greața (Nelocuită), din co- muna Măinâsca plasa Mostiscea, fostă a monastirel Mtrcuța, în întindere ca de 600 pogâne din care 570 arătură și restul tu- -018 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂN1EI 9 . 31) Martie 1877 feri?, evaluată cu lei 96,750, garanția pro-! ată eu lei 10,600, garanția provisorie este visoriă e de lei 16,125. de Iei 1,766, Județul Olt. 19. Moșia Ibănesci. din comuna Cucu- ați, fostă a monastirei Brănccveni, în în tindere ca de 450 pogâne, din care 40 a- pătură 10 livedl de fân, 28 islas de pă- șune, 190 .pădure mare și 18$ tuferiș, e- valuată cu lei 24,913, garanția provisorie aste de lei 4 152. 20. Moșia Puturâsa, din comuna Cotâ- na, fostă a Sf. Gheorghe Nou, în întinde- re de 1.760 pogâne, din care 645 pădure în 6 pâlcuri, evaluată cu lei 132,365, ga- ranție provisorie lei 22,060. 21. Moșia Pârliți, din comuna Dobroti- netu, plasa Mijlocu , fostă a monastirei CotrocenI, în întindere de 414 pogone, din care 293 arătură, 8 fâneță, 59 islas, 14 pogâne vil cu otașniță și 40 pogâne pă- dure având uă casă cu uă cuhnie, pivniță, grajd și șopron evaluată lei 36,400 , garanția provisorie este de lei 6 ⁿ66 Județul Prahova. k»' 22. Moșia Vadu Săpat, din comuna Va- du Săpat, plasa Cricovu, fostă a monasti- rei PlătărescI, în întindere de 381 pogâ- ne și 4 prăjini din care 191 arătură, 170 livede de fen 20 pogâne vie cu învoell timporale și 4 prăjini îu vatra comunei, avend și uă casă di'gard, evaluată lei 16,505, garanția provisorie lei 2,750. 23. Moșia Ceptura, din comuna Ceptu- ra, plasa Cricovu, fostă a monastirei Ra- du-Vodă, în întindere de 210 pogâne, din ccre 70 arătură, 100 livede de fen și 40, islas de pășune, evaluată cu lei 17,977, garanția provisorie este de lei 2,963. 24. Moșia Surani (fără trupurile Căr- bunesci . Aricesci și AtârnațiI cu care se arendâsă), din comuna Surani, plasa Te- lâjenul, fostă a monastirei CăldărușanI, în întindere ca de 140 pogâne, din care 85 pădure, evaluată lei 9,402, garanția pro- visorie este de lei 1,507. 25. Muntele Bobu Mic, din comuna Mâ- necii! Ungureni , plasa Telâjenu, fost al schitului Isvârele, în întindere ca de 600 pogâne din care 570 islas de pășune și restul pădure, evaluat lei 17,370, garan- ția provisorie lei 2,895. 26. Sfâra numită Malamucu, din comu- na Malamucu , fostă a Mitropoliei, în în- tindere ca de 300 pogâne arătură, avend uă căsciâră de gard , evaluată cu lei 18.370, garanția provisorie lei 2,895. 27. Sfâra numită Malamucu, din comu- Malamucu fostă a Mitropoliei, în în- tindere ca de i 00 pogâne arătură, avend nă căsciâră de gard . evaluată cu lei 1 49,302, garanția lei 8,217. 27. Moșia Baba Sima, din comuna F ul- ga, plasa Cricovu, fostă a monastirei Sta- vropoleos. în întindere ca de 120 pogâne, din care 90 arătură și restul islas, evalu- Județul 'Muscel. 28. Moșia Berivoesci cu Siliscea, din comuna Belivoesci-UngurenI, plaiul Nnc- șâra, pendinte de monastirea Câmpu-Lung, în întindere ca de 137 pogâne, din cari 60 arătură, 70 livede de fân și restul islas și zăvoiu cu pădure de anin, evaluată cu lei 23.685, garanția provisorie lei 3,948. 29. Moșia Moroesci din comuna Nămă- esci, plaiul Dâmbovița, fostă a monastirei Câmpu-Lung, în întindere ca de 461 po- gâne, din cari 10 arătură, 356 livezi de fân, 60 islas și 35 pădure, evaluată cu lei 55,475, garanția provisorie"lei 9,246. 30. Moșia Poenaril, din comuna PoenariT, plasa Argeșului, fostă a monastirei Râncă- ciovul. în întindere ca de 147 pogâne, din cari 12 arătură, 76 livedl de fân, 22 islas și 37 pădure, evaluată lei 19,307, garan- ția provisorie este de leî 3,218. Județul Teleorman. 31. Moșia Plopi-VecliT, din comuna Plo- pi-SlăvitescI, fostă a episcopiei Argeș, în întindere ca de 583 pogâne, din cari 120 arătură, 30 livede de fân, 233 islas de pă- șune și 200 pădure, evaluată cu lei 37,917, garanția provisorie lei 6,320. Județul Vlașca. 32 Moșia Nacâsca, sau Nănâsca, din comuna Brăniștari, fostă a monastirei Sf. lân din Bucuresci, în întindere ca de 140 pogâne, din cari 80 arătură și 60 fâneță, evaluată cu lei 22,415, garanția provisorie este de lei 3,736, 33. Moșia Zădăriciu, din comuna Zădă- riciu, fostă a schitului Țigănescl, în în- tindere ca de 131 pogâne, din cari 15 ara- bile, 5 pogâne livezi, 18 pogâne islas de pășune și 93 pădure crâng și șleă, evaluată cu 18,060 lei, garanția provisorie este de lei 3.010. Condițiunile cu cari se vând aceste bu- nuri sunt următârele: a) Că bunurile se vând în întregul lor, așa precum se stăpânesce astă-di de către Stat și că tâte drepturile și îndâtoririle îu ceea ce privesce vecinătatea, trec asupra cumpărătorilor; b) Că bunurile se vând cu respectarea contractelor actuale de arendare sau închi- riere, dâră că venitul anual după acele contracte se va primi de cumpărători de la cel ântSiu câștiu ce va urma după res- punderea banilor de cumpărători după mo- durile prescrise la art. 83 din acest re- gulament, literile a, b și c; c) Că bunurile îu a cărora contracte de arendare sah închiriere va fi prevăzută a- nume clausă, cumpărătorul a intra în po- sesiune de la cel ântâiu an agricol, ce va urma venderea; d) Că spre a concura pentru cumpărare de asemenea moșit, al căror preț este a se plăti prin anuități saă care se vând în lo- sur! sunt admiși numai cetățenii români; e) Că concurenții va trebui, să depue luă garanție provisorie, în numerariu, în bonuri de tesaur ort mandate de ale Statc- lul, echivalentă cu */₆ din valârea bunului pentru care voesce a concura, calculată a- câsta după prețul estimațiunel acelui bun precum se însâmnă înaintea fie-cărul bun; f) Că taxele de timbru și înregis’rare privesc îo sarcina cumpărătorilor, adică lei 2 bani 50 la°/₀ din prețul cu care se va adjudeca bunul, plus lei 10 timbru fix pen- tru actul de proprietate. No. 6,345. 5 . 1877. Martie 4 — Fiind-că cumpărătorii bunurilor no- tate în tabloul publicat în Monitorul No. 10, din 15 Ianuarie 1877, vendute în vir- tutea legel din 6 Martie 1875, pânâ în present n’au schitat rata do 1 luliu 1876* (și unii și pe cea de 1 Ianuarie 1876) ad- ministrațiunea în temeiul art. 21 din le- gea de la 31 Martin 1868, și 96 din re- gulamentul el, luând și avisul comitetului, publică revinderea acestor bunuri pe comp- tul D-lor în dioa de 10 Aprelie^l877, la în centrul Iași, localul prefecturel județu- lui, și invită pe D-nil amatori a se pre- sinta, pregătiți de garanții în reguli, cu- noscând că, condițiunile cu cari se vând aceste bunuri sunt cale prevSilute de art. 49, lit. a, b, c, d și e din regulamentul le- gel din 31 Martie 1868. No. 34,755. 1876, Decembre 22. Fnnd-că D. M. S. Sgrumala, cumpă- rătorul a 5 parchete cu No. 1, 2, 3. 4 și 5 din pădurea Cruceanu, situată în județul Tutova, nu s’a conformat condițiunilor în- treprindere! de a complecta garanția defi- nitivă și a răspunde prețul primului par- chet; administrațiunea, pe basa stipulațiu- nilor din condițiunile vândărel, scâte în licitațiune acele parchete pe comptul D-lui Sgrumala; cu condițiunile generali, pu- blicate în Monitorul No. 222 diu 6 Octom- bre 1876 și cele speciali publicate în Mo- nitorul No. 2, din 4 Ianuarie 1877, cu cari sunt vândute numitului. Licitația se va ține în dioa de 30 Martie 1877, atât la prefectura județului lași, cât și la prefectura județului Tutova, după re- gulamentul de licitație, publicat în Moni- torul No. 222, sus indicat, și se va începe la ora 1 post-meridiane. Doritorii de a lua îu întreprindere es- ploatarea acelor parchete, se vor presintă la licitațiune în <|ioa mal sus fixată cu ga- ranții provisoril în valâre de 895 lei. No, 7,131 3 1877, Martie 12. Imprimeria Statului Director: N. T. OrAșanu No 6- Un număr 25 b. Sâmbătă 19 f31)Martie 1877 ------------♦ț,^ PUBLICAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESC ANUNCIURÎ JUDICIARE LI C IT A Ț I U N I Tribunalul de Busău La 16 Aprilie viitor, anul curent 1877, sa destinat a se vinde prin licitație în pretoriul acestui tribunal, însemnat mal jos averea imobilă ce s’a urmărit a D-lul Pătrașcu Smedoiu, domiciliat în comuna Tohani, de profesiune proprietar, spre despăgubirea de suma banilor ce datorâdă numitul din dărel fiscale în sumă de lei noi 532, așa precum se prevede î i jurnalul onorab. consiliul de miniștri dresat în în ședința de la 18 Noembre anul 18' 5, sub No. 15, prin care se aprobă venderea, însă 1. Două și jumătate pogdne vie mari, pe care are și uă pivnță învelită, cu stuf și construită de gard, tât într’un acoperiș cu pivnița lui Nicolae Roșu din Vadu Săpat, se învecinește la răsărit cu via lui Nicohe Roșu, la apus tot cu casa numitului, spre mâdă-di cu via lui loniță Cazacu, dră spre mâjă-nâpte cu drumul ce merge în Vadu- Săpat. 2. Una casă cu două încăperi, situată tot pe acele pogdne de vie cu becifl, de- desubjidit cu petră, construită casa de gard, în velită cu șindrilă, acestea sunt obavnice. Numele de Pătrașcu Smedoiti, nu s’a găsit afectat la nici uă sarcină popritdre. Sunt somați deră totl aceia cari ar pre- tinde veri un drept de proprietate, usu- fruct, servitute, chirie, privilegia, ipote- că, saă orl-ce alt drept asupra bunului pus în vân4âreca, înaintea termenului de adju- decație, să se arate la tribunal, spre a’șl j esprima pretențiunile lor ce vor ti având, la din contră, sub.pedâpsa dea nu li se mal ține în sâmă. Doritori ddr se vor arăta la însemnata mal sus 4i. ora 10 de dimindța, în preto- riul acestui tribunal, spre concurare și adjudecare. No. 4,150. 1877, Martie 14. Tribunalul de Vlașca. D. prefect al acestui district, cu adresa No. 10,217 , din 1873 , a trămis acestui tribunal jurnalul dresat de onor, consiliu de miniștri, sub No. 13, din 1873, prin care autorisă vdntjdrea unul loc din Giur- giu, coldrea Galbenă, strada Bucurescl, a- vere a D-IuT Nicolae Cianoca , domiciliat în comuna Crețesci, județul Ilfov , înveci- nat la răsărit cu menționata stradă, la apus cu D. doctor Harl, la mdtjă (Ji cu D-na Lina Seben și la medă ndpte cu strada Că- pitan-Marcu, care loc s’a secuestrat pentru despăgubirea casei fiscului cu suma de lei noul 10,759 , bani 25, din arenda moșiei Statului Gabavia și Măcărău, din județul Vlașca. Tribunalul, prin (Jiarul dresat sub No, 865, dispune din noii ca vdncjdrea imobi- lului notat, să se facă în pretoriul săii, în (Jioa de 28 Maifi viitor, la orele 10 de di- minâță, cu adăogire că acest imobil,, nu s’a găsit supus la nici uă împrejurare po- pritdre. Cu acâstă ocasie se somâsă toți aceia cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegii!, ipo- tecă saă veri-ce alt drept asupra imobilu- lui pus în vândâre, ca mal ’naintea adjude- cațiunel, să se presinte la acest tribunal, spre a’șl arăta pretențiunile ; căci, con- traria, nu li se vor mal ține în sâmă. No. 6,787. 1877. Martie 14. Tribunalul de Olt. Prin jurnalul dresat de complectu aces- tui tribunal, sub No. 4362, s’a încuviințat punerea în vândâre cu licitație a 20 stânjeni loc averea primarului D. Mihalache, (Jece stânjeni loc avere a perceptorului Staneu Popescu, 10 stânjeni loc avere a consilie- rului Preda Talvan, 2 stânjeni loc avere a consilierului Dumitru Ivan.toțI din comuna Deleni, unde a avut cualitățile prevâijute la numele fie căruia, imobilele care se vin- de pentru plata sumei de lei 4003, bani 74, datorițl din debitul comunei Deleni, pe anul 1875 , dupe cum se constată din procesul verbal de poprire, anexat la ra- portul prefecturel locale No. 5149. Se publică dâră acâsta spre generala cunoscință a amatorilor ce vor voi să cum- pnre espusul imobil, că licitațiunea se va ține în pretoriul acestui tribunal, în dioa de 28 Iunie viitor, la orele 10 de diminâță, unde și când doriioril să se presinte spre a concura. Tot-d’uă-dată se somâsă ca toți aceia care ar pretinde ver-un drept de proprie- tate, usufruct, servitute, chirie, privilegii!, hipotecă safi ver ce alt drept din cele pres- crise la art. 506, din procedura civilă, să se presinte la acest tribunal, mal ’nainte de (Jioa licitațiunel, spre a’șl arăta preten- țiunile; căci. în urmă ori ce cereri s’ar ivi, du li se vor mal considera. Se avisâsă însă că, după căutările fă- cute registrelor de popriri ale acestui tri- bunal, pe numele celor eoprinșl, imobilele în cestiune, nu s’a găsit afectate la nici uă sarcină popritdre. No. 5,370. 1877, Martie ... — Prin jurnalul dresat de complectul acestui tribunal, No. 563 s’a încuviințat a se vinde prin licitațiune uă casă din o- rașul Slatina, suburbea Clocoeiovu, com- pusă de uă prăvălie și 6 camere învecinată despre răsărit cu lân Ciobanu, spre apus cu drumul ce merge la Clocoeiovu , spre mâde (Ji eu Gr. Stroflocelu și spre mâdă- ndpte cu drumul ce merge la Slatina, avere a D-lul Gg. Toma, secustrată pentru des- păgubirea Statului, de suma de lei 480, bani 87, provenițl diu de eriorările ee nu- mitul a causat viei și dependințelor el diu județul Olt, pendinte de schitul Clococio- vu, în mărime de 14 răzdre, ce ’I a fost a- rendată îu decursul anilor 1871 —1874. Se publică dâră acâsta spre generala cunoscință, a amatorilor ce vor voi să cum- pere espusul imobil, că licitațiunea se va ține în pretoriul acestui tribunal, în (Jioa 22 funie viitor, la orele 10 de diminâță. Tot-uă-dată se somâsă ca toți aceia cari ar pretinde ver-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegii!, ipo- tecă safi ver-ce alt drept din cele prescrise la art. 506, din procedura civilă, să se pre- sinte la acest tribunal, mal ’nainte de dioa licitațiunel, spre a’șl arăta pretențiunile ce vor fi având; căci, în urmă ori ce cereri se vor mal ivi, nu li se vor mal considera No. 5387. 1877, Martie 8. — Prin jurnalul dres«t de complectul acestui tribunal, No. 4929, imobilele ur- mătâre : 1. Uă casă de bârne cu locul el si trei stânjeni moșie în hotarul Bărăsci, avere a lui Pârvu Bârsescu, din comuna Bărăsci. 2. Trei stânjeni moșie, idem al lui Stan Belghini, idem. 3. Uă casă de bârne cu locul el și trei stânjeni moșie a lui lancu Badea, idem. 4. Uă casă de bârne cu locul el și trei stânjeni moșie - 'ui Dinu I. Popa, din co- muna Bărăsci. 5. Doui stânjeni moșie a lui Constantin Diaconescu, din comuna Bărăsci. 6. Doui stânjeni moșie a lui Dumitru Bădulescu. i un I 146 7. Douî sl ml moș . lui Stoica Ra lu, idem. 8. Trei stânjeni moșie a lui lorica Lă- zărescu, idem; avere care li se vinde pen- tru despăgubirea comunei Bărăsci, pentn rămășiță de lei 4812 , bani 64, din dăr fiscale pe trimestrul Ianuarie 1876 , dir timpul pe când se alia numițil debitor a perceptori, primari și consilieri. Se publică dâră acâsta spre generala uț- loscința a amatorilor ce vor voi să cum- pere espusele imobi licitația se a ne în pretoriul acestui tribunal, în uioa ) 28 iunie viitor, la orele 10 de diminâ- ₍ă, unde și când să se presinte a concura Tot-uă-datâ se somâsăca toți aceia (.are ar pretinde ver-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chine, privilegia, ipo- tecă, sau ver-ce alt drept din cele pres- crise la art. 506, din procedura civilă, să se presinte ia acest tribunal, mai ’nainte ie 410a licitațiuuel, spre a’șl urâta preten- țiunile; căci, în urmă, nu li se vor mal muoidera. Se avisâsă însă, că dupe căutăiile făcute egislrelor de popriri, imobilele în cestiu- ne, nu s’a găsit afectate la nici ua poprire, No. 5322. 1877, Martie 8. rJr; fe eoi — Prin jurnalul dresat de complectul a- istul tribunal, sub No. 5487, s’a încuvi- ințat punerea în vemjâre cu licitație a imo- bilelor coprinse îu jurnalul onor, consiliu de miniștri, din 1 Noembre 1876, care se compune precum urmâsă: uă fașe de moși< în hotarul Alunișu, în lățime ca du 12 siân jenl, âră lungul din hotarul Seca, apa Plă pei de la Scăpătat și spre răsărit peuâ îi hotarul moșiei D-lul Teodor Sirulea , pe ^âi se învecinesce cu D. Ilie iMaria Văduva . pe la vale cu D. Stoica Dalcu, și ua lașe moșie tot în hotarul Alunișu, în lățime de 11 stânjeni, capu de la răsărit cu li. Teo- dor Struiea, âra ia capul de la apus vine enâ în apa Plăpei, hotărându-se cu pro- prietatea Statului Sâca, pe de la del se în- vecinesce cu D. Sandu Filip și pe de la vale cu D. Ilie Popeseu, avere a defunctu- lui Dumitru Staneiu , care se vinde spre despăgubirea casei comunei Alunișu , îu suma de Li 753, bani 18, ce numitul da- toresă cast! comunei din timpul când a fost perceptor. Se publică dâră acesta spre generala cu- noscință a amatorilor ce vor voi să cum- pere espusele imobile, care să se presinte îu pretoriul acestui tribunal, în dioa de 23 lume viitor, la ’e 10 de dimin/" spre a concura. Tot-d'uă-dată se somâsă ca toți aceia cari ar pretinde ver-un drept de proprie- tate, usufruct, servitute, chirie, privilegia, ipotecă, saă ver ce alt drept din cele pres- crise la art. 506, diu procedura civilă, să se presinte la acest tribunal, spre a’șl a- ita preț ile ce vor fi avend-, căci, în li se v considera. 1877, Mar<- « i riDuuniui ne Argeș. Fă rthlul d lotecd legalisat de acest tribunal la No. 4, din 1873, învestit cu formula esecutorie No. 39 din anul 1876, și după îndeplinirea disposițiunilor ce- rute de procedura civilă, prin jurhalul dre- sat de tribunal sub No. 1,447, din anul 1877, s’a holăfât ca, în diuade 23 luuie, amil cureht, 11a orele 10 ante-meridiane, i se vâmjă eu licitație îa prâtoriul a cestui tribuna¹ imobililejos notate, a Viere a D-lul U. Tărtașescu, de profesiune pro- prietar, domiciliat în comuna Merișani, că- tuiiul Borlesci, plasa Pitesci, județul Ar- geș, spre despăgubirea D-lul Hristabhe Naum, de profesiune proprietar, din co- muna Pitesci, districtul Argeș, de sumele ce are a primi după atâtatul mal sus act de ipotecă. âiih - Acâstă vemjâre se publică spre generală cunoscință, că toți aceea ce vor avea asu- pra acestor imobile, ver uu drept de pro- prietate, usâfruct, servitute, chine, pnvi- leglti, ipatecă, sad ori ce alte drepturi, să se arete la tribunal, mai înaintea termenu- lui de adjudecațiune, căci, în urmă nu li se va mal admite nici uă pretențiune, âră aceeacâ Vor Vbi să cumpere aceste imobile să se, presiule la tribunal, la diua și ora indicată mal sus, spre a concura. De^c-iereâ imobilelor ce se vinddj ion- dițiunile vân fir el și diferite sarcini și îm- rejurări alb ului peuâ a i cunos- ne: Moșia borles , pământ), situai în co- muna Merișani', cătunu Bârlesci, din plasa PitescI, județul Argeș, cu tâte clădirile, sădirile și îmbunătățirile aflate pe dânsa, care se învecinesce: îu lățime despremâ- (jă nâpte cu proprietatea Merișani, a D-lul Pavlică Kătescu, și despre mâdă di pro- prii tatâa Bdrlesâi, ă D-lul major Radu Mi- hal și cblonel Mărculescu/’acum proprie- tate a D-1UI Hagianof din Bucuresci, âră lungimea capului despre apus începe din moșia Diă&au, a moșnenilor DrăgănenI, și merge spid răsărit până îu hotarul moșiei GălășescI, a mai multor proprietari în Gă- lășescl' și Valea-Viărulul, acestă moșie se compune din locuri de arătură, fânețe, is- las, pădure teuără și bâtiână, precum și zăvoi și diferiți copaci, mal multe ogrâtjl cu pruul și alți pomi roditori, eră într’uua din ogrăzi Sădire de dmjl, având 'acâstîj moșie și următârele ecareturl: Uu han, îu apropriere de hotarul moșiei D-lul Pavlică Rătescu, sub câstă, peste apa Priba, cu facia la șosâoa județână ce duce de la PitescI la Argeș, compuse din tiel camere cu prispă pe dinainte, construc- țiunea de grajd, lipită cu pământ și înve- lită cu șiță^ âră de desupt cu pivniță de 10 ( zid și ui rd de nuele, învelit cu fâu, u alt han tot cu facia la numita șosea judo- ’ână, îu apropiere de hotarul moșiei D-lul lagianof, în linia cătunului Borlesci, ompuse din patru camere cu prispă pe -imnule și alăturț uă pivniță, construc- țiunea de zid, învelite cu șiță și uă șatră pe șâse furci, învelită cu coceni, eră Ia conacul moșiei îu sat, se află uă perech" case noui de zid, cu șâse camere și u cuhnie, având foișor, antre în faciă înveli cu șiță și pivniță dedesupt, în curte ua altă pereche case mai vechi, aședate jos, df zid, învelite cu șiță și compuse din patru odăi și ca ' > pe dinainte alături de ^ă cuhnie, oseb., st cu odaia el de slugi, leotistrucția de gard, învelite cu șiță. La spatele caselor celor mari se află uă magasie de gard tencuită, șopru înșir, învelite eu șiță și uă pivniță de zid, uă magasie de gard pentru producte, învelite eu șiță (numită jiemță), două pătule, în- velite cu coceni, din cari unul pe 18 furci și unul pe 10 furci, un grajd de bârne, învelit cu coceni și un șopron pe 6 furci vechi deschis; tâte acestea împrejmuite cu 'gării, alături cu ecaretele acestea tot pe acâstă moșie, spre medă nâpte se află uă grădina mare, cu diferiți pomi și florărie, având un pavilion în mijloc de scânduri, învelit cu șiță și cu trei încăperi, lângă acestă grădini la șipote se află și uă po vamă de fabricat rachiti. Uă pereche case situate în acest oraș PitescI, colârea Roșie, strada Șerban-Vodă, No. 156, districtul Argeș, cu tot locul lor, care se învecinesce despre mâdă nâpte cu casele și locul D-nel Elena Capitanovici, la mâijă di cu locul și casele D-nel Mari- âra Balotă, în fund despre răsărit cu strada Scâlelor, âră în facia despre apus ci strada Șerban-Vodă, casele se compuu din douâ etaje, având sus un antre, un salon și șâse camere cu prîîdor în dos, âră jos douâ ca- mere , un beciu sub seară și uă pimniță împărțită în trei încăperi, construcția de zid, învelită cu șindrilă de brad veche, eră ca dependințe mai are în curte alte doi) case, compuse una din douâ camere și u pivniță în rând cu prispa pe d’inainte, construcția de zid, învelită cu șiță veche, âră cele-alte compuse din două camen construcția tot de zid vechi și învelite Cu șiță nouâ, un grajd de cal, cu locul de bă- gat trăsuri de desub , construcția tot de zid, învelite cu șiță veche și cam ruinată fiind parte cădut și uă jicniță de lemn pen- tru pus producte.,,. învelită tot cu șiță ; a- ees'te case afi âiirte spațiâsă și îo dosul caselor până îu strada șcâlelor, grădin c i pomi roditori și altele , fiind împrejmuite cu zid pe de tâte părțile împreună și cu curtea caselor. 1. Via ce o are situată în câstă Câmpului, comuna Valea-Marp , plasa Podgoriei, ju- dețul Muscel cu pâlele el . în mărime ci de 4 pogâjje mari, pe care pâle sunt plan; 19 (31) Martie 187 021 iap pruni roimon și construire ua pere- che case de zid îo paântă , cp patru încă- peri, de desub pivniță sub încăperea des- pre drum : tot în pâlele viei se mal află construit un salon pentrnbuțf, de scânduri, învelite ambele cu șiță, asemenea mal este și un patul pentru pus porumb , învelit cu șiță, cum și un grajd de vâr- ghinl, învelit cugșiță veche , care vie cu polâle el se învecinesce spre răsărit cu vîr- ful viei, cu proprietate» D-lul lân Bcătia- hu, spre apus cu drumul din pâlele vielor ’ numit drumul Câmpu-Lungulul, spre mâ et o oî 1877) Martie IA « coli tresa,’ Nââac Iv Ibsta- che Ținieă cu domiciliurile necunoscute, sunt citați ca prevenițl pentru furt, a se presenta la acest tribunal, în dioa de 19 Martie 1877; căci, îu cas contrariu, se va judeca în lipsă. - A 7 No. 12,129. 1877, Martie 14. .12 ursindeM VTo ’ — George Anton, cu domiciliul necu- huicut, este¹ ci^tat ca prevenit pentru bă- tae, a se preșențala acest tribunal, în dioa de 17 MMîî viitor; .căci, în cas contrariu, se ya judeca înMipsă. r No. 7,508. 1877, Februarie 14- ,1£ emiiî 17 .£04.6 -oM — Mihalache Sultănesou, cu domiciliul necunospat, este chemat la aceât tribuna», în dioa de 13 Maift viitor, orele 11 dimi- pâța, spre a se cerceta ca prevenit pentru pălcare cu trăsura în procesul cu Lânca lonâsea; cunoscâpd că, de nn va fi urmă- tor, sa va judeca în lipsă. No. 7,397. 1877, Februarie 14. — Maria,Georgp, cu domiciliul necu- noscut, este chemată la acest tribunal. în i^ioa de 25 Maifi viitor, orele 11 diminâță, spre a fi cercetat ca prșvenită că a bătut pe Aii Bțfftau Bragagiu;(cunoscând eă, ,de nu va fi următor, se va judeca în lipsă No. 10/702. j jqI 1877, Martie 7 — Tudorache Hagi P.etre, cu domici- liul necunoscut, .este chemat la acest tri- bunal, în 0ioa de 25 Maiu viitor, orele 11 diminâță. spre e cerceta c eve ? b^tnt a»-'--, *v ^^osc&.u.d, că, nefijnd urmățor sș va judeca în lipsă No. 1,6 M6. 1877, Martie 7. I -BySr. luilbiim.h ni ,.iiin fM'iO dl - iță George, ca d^miciliitl necunos? ae zo tviain vmor, oreie u uimineța, spre a se cerceta ca prevenit pentru bătae; cu- noscând pă, nec:-d nrmăt'” se va judeca îo lipsă. No. 10,738. ' 1878, Martie 7. — Alexandru Botei., Tudor Sadov și Glușcă Grigore Rândaș, cu domiciliurile necunoscute, sunt chemați la acest tribu- nal îu 0ioa de 25 Maifi viitor, orele 11 diminâță, spre a fi cerce'ațl ’câ prevenițl pentru bătae; cunoscând că, nefiind urmă- tori, se vor judeca în lipsă. No. 10,771. 1877, Martie 7. — 'George Grigore cu domiciliul ne- o; este chemat la acest tribunal. în ti viitor orele 11 diminâ ța, spre a fi cercetat ca prevenit pentru degradare; ‘cunoscând că, de nu va fi u nător, se va judeca în lipsă. No. 10,777. 1877, Martie 7. ti siB. K A >81 J — Ion Ștefan și loniță George, vizitii, cu domiciliurile necunoscute, sunt che- mați Ia acest tribunal. în 0ioa de 17 Maiu viitor, orele 11 diminâță, spre a ce cerce- ta ca prevenițl că a bătut pe George D mitrescu; cunoscând că, nefiind următoț se vor judeca în linsă. No 10,285. 1877, Martie 5. — George Nicoiao și Ștefan Hristu, cu cl domiciliurile necunoscute, sunt citați ca prevenițl pentru contrabandă.a se pre- senta la acest tribunal, îu dioa de 6 Maiu viitor; căcî', în cas cmtrariiî se va jjțdeea în lipsă. No 10,372. , 1877, Martie 5. — Zinca Radovici cu, dorniciul necu- noscut este citat ca prevenit pentru es- crocherie, a se presenta la acest tribuni în dioa de 18 Maifi viitor; căci, în cascou- trariti; se va judeșa în lipsă. Nm 10,412. 1877 Marlie5 - losef Penel, domiciliul necunos- cut. este citat, ea prevenit pentru rănire, a se presenta la acest tribunal, în dioa de 18 Maifi viitor; căci, îu cas contrariu, se va judeca în lipsă. 10510,421. 1877, Martie 5 - Geotge Constantin Bulgarii, cu do- miciliul necunoscut este chemat la acest tribunal, în 0i'oa de 23 Maifi viitor, orele 11 diminâță, spre a fi cercetat ca prevenit pentru ultragiâ; cunoscând că, de nu va fi urm r, se va judeca îu lipsă. N 10,494 1877. Martie 5. hn Constantin Stoenesscu, cn domii lini necunoscut, este citat ca prevenit pe_ trq delapidare de bani, a se presenta la a- îi ioa de 24 Maifi viitor; 20*2 MONITORUL oficial al româniei i» ( Marne 1 ■ , ăcl, în cas contrarii!, se va judeca în lipsă. No. 10,500. 1877, Martie 5. — Dumitru lân, marchitan, cu domici- liul necunoscut, este citat ca prevenit pentru furt, a se presența la 13 Maifi vi- itor; căci, în cas contrariti, se va judeca îu lipsă. No. 10,513. 1877, Martie 5. Dumitru lonescu, cu domiciliul ne- noscut, este citat ca prevenit pentru bă- vae, a se presența la acest tribunal, în «jioa de 20 Maifi viitor; căci, în cas contrariti, se va judeca în lipsă. No. 10,539. 1877, Martie 6. — Florea Dumitrescu, cu domiciliul necunoscut, este citat ca prevenit pentru bătae, a se presența la acest tribunal, în jioa de 20 Maiu viitor; căci, în cas con- trariu, se va judeca în lipsă. No. 10 544 1877, Martie 5. — Zinca Nicolâsca, cu domiciliul ne- cunoscut, este chemată la acest tribunal, în 4-ioa de 23 Maiu viitor, orele 11 dimi- nâța, spre a se cerceta ca prevenită pentru să a bătut pe Riza Fișar; cunoscend că, le nu va fi următâre, se va judeca îo lipsă. No. 10,576. 1877, Martie 5. — Vasile Ion Cantoniera, cu domiciliul necunoscut, prevenit pentru furt, este ci- ’t la acest tribunal, pentru (Jioa de 24 Maiu viitor, spre înfățișare; la cas contra- Q, se va resolva procesul în lipsă. No. 10 588. 1877, Martie 5. — Nae Toporanu, cu domiciliul necu- îscut, este chemat la acest tribunal, în iioa de 23 Maiiî viitor, orele 11 diminâță, spre a se cerceta ca prevenit pentru răni- re cunoscând că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 10,603 1877, Martie 5. —• Nicolae lân, cu domiciliul necunos- cut. este chemat la acest tribunal, în ndorele la plata unor suml de bau ESTKACTE DE DECISIUNI. Curtea de apel din lașș n virtutea decisiunel curțel de apel din Iași, secția II, No. 157, din 28 August 1876, în procesul dintre D. T. Ciuperces- cu și Răducanu Hartularie, cu D-nil A- jexandru și Costache Moruzi, pe ttru bani, a cărui dispositiv este: „admite apelul D-lul Ciupercescu, reformă sentința ata- cată și declară prin urmare de regulata poprire făcută în manele D-luî Alecu Mo- Ascultând pe advocatul reclamantului în susținere și pe D. substitut în condu- și uni' In virtutea legel hotărasce Admite cererea reclamantei c» justa și bine întemeiată și prin consecință con- damnă pe defenlorele Pândele Ne.olae, a plăti suma de lei vechi 2,508, cu legalul lor procent prin patja disposițiunilor art. 4, partea 3, cap. XI din codul Caragea. care regulâsă ca dobânda când se va facă de uă potrivă cu capetele, dobânda să nu se mal plătâscă. Se mal condamnă a plăti și cheltueli de instanță, lei noul 40 în care intră și taxe- le timbrului. Acâsță sentință se pronunță în prima instanță cu dreptul de apel și oposițiune, asemănat art. 316 și 318—154 din proce- dura civilă. Dată și citită îu ședință publică, 1» 28 Septembre 1874, îo PitescI. No. 307. Tribunalul de 1 inova. Prin sentința No. 53 dată de acest tri- bunal, în procesul dintre D-na Babeta Cer- nevschy cu D-na Ruxanda Rosnovanu, pen- tru bani, a hotărât: 1. Obligă pe D-na Ruxandra Rosnova- nu, a plăti D-nei Babeta Oemevschy, su- ma de 400 galbeni, înpreună cu dobânda legiuită de 10 la sută, socotit de la 14 Decembre 1861 de când D-na Rosnovanu a încetat cu plata dobândel și până la nu- mărătâre după obligația D-sale din 14 August 1869; 2. De cheltuelele de judecată se apără D-na Rosnovanu, nefiind cerute; 3- Acâstă sentință este supusă apelului, conform art. 318 și 326 din procedura ci- vilă. Dată și citită în audiență publică, la 7 Martie 1869, în Bârlad. ANUNC. ADMINISTRATIVE Prefectura de Brăila. La 28 Februarie 1877 când a fost dioa fixată a se ține licitație pentru darea îa întreprindere a restului de lucrare de la podul de pe apa Busăulul, punctul Latinu, nepresentându-se nici un amator, comite- tul a amănat ținerea aces*el licitații pen- tru dioa de 21 Martie curent. Sunt rugați dâră, D-nil amatori a se presența în arătata di» în pretoriul comi- tetului permanent, a concura la licitație. 3-1 No 1 649. Prefectura de Sucâva. Persânele care ar voi să ocupe postul de inginer al acestui județ, retribuit lu,- 2024 ’^ONlTORUL OFICAL AL ROMANIEI 10 (31 IMartie 18î. □ar cu 300 lot salar și 100 lei diurnă p^i- tru cheltuell de transport, să se presinte în camera comitetului permanent de aici, cu actele ce vor poseda, în dioa de 15, de la data Monitorului present No. 1,988. 1877, Martie 11. ’rofoctnra poliției capitalei. De către agenții polițienesc!, găsindu- se în dioa de 5 curent , pe strada Acade- mel, 3 chel mici. înșirate pe un belciug, fără a șe sci ale cui suni; se publică spre cunoscința tutulor ca cine va fi posesorul lor, să se presinte la acAstă prefectură, pentru a le primi. No. 6,793. 1877. Martie 8. De căti genții poliției, găsindu-se pe la bariera Mogoșâeî uă pălărie de damă, !a catifea vișinie, cn uă fundă de pangli- ci nâgră și uă cataramă de sticlă în par- tea stângă, uă fldre și o panglică nâgră, precum și un vdl negru; se publică spre cunoscința tutulor ca, cine va fi posesorul el, să se presinte la acestă prefectură, pentru > \t-o primi. No. 6.960. 1877, Martie 91 — i)e către agenții poliției, găsiudu-se pe strada Aurelia colârea de Negru,, uă perină cadrilată cu roșul și verde, fără a se sci a cui este, se publică spre cunos- cință tutulor ca, cine va fi posesorul el, să se presinte la acâ-',x prefectură, p— tru a ’sl-o primi. No 6,958 1877, Martie 9. — De către un D. neednosent aducea- lu e la acâstă prefectură în dioa de 9 curent un căine mare, alb, cu pete negre, de rasă prepelicar, urechile negre, la gât cu uă sgardă nâgră, da pele, cu cataramă, cu,arătare că s’a luat după dânsul pe stra- de: sa publică spre cunoscința tutulor că, cine va fi posesorul lui, să se presinte la acâstă prefectură, pentru a face să ’I se liberese. ’IWuA .UnUktZi No 6 838. 1877, Martie 9. De către agenții poliției, aducându-se ia acâstă prefectură doui câini , dintre cari, unul livret și cel-alt mic, negru, cu arătare că ’I-a găsit pe strade, fără a se sci al cui sunt. Se publică spre cunos- cință tutulor că cine va fi posesorul lor, să se presinte la aqâstă prefectură , spre a l primi. No., 7,243, "877, Martie 12 Prefectura d© Argeșb Sigiliurile comunelor Fedeleșoiii-Fe- țeni, Dedubjsui-VârȚari și Birsesci-Ber- cioiu , perdându-se, după cum anunciă L> sub prefect de Topolog, prin raportul No. 2.677, ale căror insjripțiunl sunt: i. mocripțiuiua sigiliului comunei Fe-1 deleșoiu-Fețeni. județul Argeș, plasa To-I pologu, satul Fedeleșoiu, având de marcă un porumbel. 2. Idem sl comunei Dedulesci-VAicJari. județul Argeș, plasa Topologu, primăria comunei Dedulesei-Vărcjari. 3 Idem, al comunei Bărsesci-Bercioiu, satul Bărsesci-de-Olt, înscrierea pe măr- gini, cu județul Argeș, plasa Topologu, âră în centru ’șl are marca ca cel de sus. Se publică despre acâsta spre generala cunoscință că, ori cine le va găsi, să le depue la prefectură, căci ele sunt deja a- nulate, precum și orl-cine se va servi cu dânsei©. se va inculpa ca fals. No. 2,313. 1878, Martie 8. ‘Prefect-rn de lași • ’au-fi ât m ’ In comuna Podul-Ilâei, din plasa Bah- iuiu, acest jideț, a picat de pripas uă vacă porumbă, cu cârnele țapoșe, precum și un mănzat. care a perit înainte de a se de- clara de pripas, a cărui pele este porum bă-închisă, la urechia stângă cu un cer- cel de petecă. Se publică aflarea păgubașilor. No. 2 364. 1877, Martie 6. — In comuna Ceplenița, din plasa Bah- luiu, acest județ, a picat de pripas un cal sur, cu câma și câda sure. Se publică aflarea păgubașului. No. 2,087. 1877, Martie 3. La comuna Chilia, după cum comu- nică D. sub-prefect de Olt, prin raportul No. 1,011, la 17 Februarie trecut, s’a pri- pășit nn rămător, vier, ca de 3 ani, la păr cam galbm, câma curmată. Sa publică despre acâsta spre a ajunge la cunoscința posesorului care, în termen și cu dovedile pretinse de legea poliției rurale, să se presinte la menționata co- mună, spre a i se libera acel rămător. No. 1,605. 1877, Martie 2. H------------------— CITAȚIE DE HOTĂRNICIE. Spre complectarea hotărniciei moșiei Statului Sinesci, din județul Iași, publi- cată prin Monitorul oficial, din 20 Au- gust 1876, care nu s’a putut efectua îo totul el, la 11 și 12 Octombre 1876, din causa nechemărM unor vecini și lipsei de procedură pentru alț’I, se vestesce ca, la 3 Ianuarie 1877, s’afi chemat prin cita- țiuuile No. 1—12. Pentru 4 Aprilie 1877 D-nii frațl-Poroinenl și D Bastachi, cu moșia Bojila și D. primar al comunei Po- pesci, pentru locuitorii împroprietăriți în Popesc! și Bojila. Pentru 5 Aprilie 1877. D. primar al comunei Lungani pentru lo- cuitorii împroprietăriți î i Lungani și Mo- druzescl, D-na Snv. Cerchez, cu moși? Lu..&ani, și P. S. S. Arehiereul I. Bobu lescu și D. Sc. Pastia, pentru S-ta bise rică Tarpalari, ca epitiopî. Inginer hotarnic. Al. Zâne. OBSERVAȚIUN1 METEOROLOGICE P© 4ina de 29 Martie st i uorohdl.—Senin, 12 gr. p|. lași.— „ ^3 „ P.-Frmos.—Senin, 12 gr. pl. Mihăileni—Senin, 10 Focșani — „ 8 „ T.-Vestei.— „ frumos. Piteșcf.— „ 13 gr. plus. Urlați.— Senin, 14 gr. plus. Brăila. — „15 ₙ ¹ Văleni. — „ 11 „ Ploescl. — „ 18 ₙ Roșiori — Senin, lo gr. pl. Alexandria. — Senin, 15 gr. plus Măgurele. —Senin. 15 gr. plus rf Oltenița.— „ 16 gr. plus Craiovai — „ 20 ₙ Berlad.— „ 12 „ Găesci. — „ 19 gr. plus, Roman.— ₙ 6 „ Fălticeni.- „ 8 „ Pășcanl.— „10 „ Vasluiu. — „ 9 „ Huși. — Frumos, 12 gr, plus. Urziceni. — „ 15 „ Seoerinu.— „ 7 „ Arqeș. — Senin, 12 graplus. R -Sărat — Frumos, 8 gr. plus Chilia— Frumos, 12 gr. plus. Galați. - „ 12 „ Botoșani.— Nor, 10 gr. plus. MIȘCARE A PORTURILOR Seoerin, 17 Martie 1877. Corăbii sosite deșerte..........2 „ pornite deșerte .... 1 Vbpâre: pornite cu ... 1 Prețul productelor la hambar: Grafi ciaoăn, călit. I 1. 75. pânâ la 85 lei Grâfi ciacăr, călit. II, 1. 65, până la 70 lei. Porumb .... T-, . 35—41 Galați¹, 17 Martie 1877. răbil sosite încărcate . 2 „ sosite deșirte . . 2 „ pornite deșerte .... 1 Vapâre sosite eu măjfurl. • ᵣ • • 1 „ pornite cu . . ᵣ .2 Bastimente faciă îu port f .17 ¹ ni 18 Martie 1877. Corăbii pornite încărcate. . Vapâre sosite cu............. „ pornite cu..................2 Bastimente față în port . . . . 16 19 (31) Marti* i$77 ONITOKL’L OFICIAL AL ROMÂNIEI 025 CURSUL BUCURESCI PRIMA CASĂ DE SCHIMB BURSA o. 68. Strada Lipscani, 68. l⁸/₃₀ Martie 1877. Cuinp. Obligațiuni rurale . 89 — n n n r> domeniale. 79 — funciare rur. 74 — „ urb. 64 — 65 — 3001. casa pens. 115 Imprum. municipal . 73 — „ cu primeBucuresci Vând. 90 - 80 - 74 v₂ 125 - 74 — (bilete de 20 lei) . 20 — 21 — ! (500 1.) Societat. Dacia 270 — 280 — | (200 1.) „ România 55 — 65 — L •• IsacM.Levy.- CURSUL VXENEI viena, 29 Martie (a Metalice............. Renta hârtie Naționale . Lose , - . ᵣ , Acțiunile băncel CrediturI . . London . . . 05 Obligațiuni rurale ungare , „ temeșvar . , transilvane , croate . . Argint îu mărfuri. Ducatul. . . Napoleonul . . Marc 100 . n.) 1877 . . 63 . . 68 77 109 816 151 123 80 50 20 74 72 71 25 BIBLIOGRAFIE A esit de sub tipar? *■’ Ar r.lR jy POESII de N. Scurtescn Un volum în 8°, coprindând mal multe ,de, balade, elegii, fabude etc. Se află de venire la librăriile D-lor Socec (V Comp., SztilOsy și Graeve & Comp cu prețul de doul lei noul esem- plaruf Aeșit de sub presă: Indice Biblio gr a , ice, al cărților publicate rom^nesce, în România sau de Români în anii; 1874, 1875 și 1876. COLUMNA „UI TRAJAN ....stă mensuală pentru istoriă, jinguisti- că și literatura pdporauă (aboâ^eut anual 20 i. n., Bucuresci, strada Romană 17), coprinde îu numărul sSu pe Februarie ur- mătârele materii : 1. G. L. Frollo : Considerațiunl gene- rale asupra literaturelor neo-latine: 2. G. D. Teodorescn: Câte-va proverbe române în comparațiune cu cele greco- latine; 3. B. P. Hasdeu : Istoria archeologiel de A. I. Odobescu. Critică 4. I). A. Sturdza : Uă incoîvaio uo v tografiă latino-română raționată de Don nița Uinca, uepâta Ini Mihaiti-VitâzuL Co- municațiune cu fac-simile. 5. B. P. Hasdeu: Alexandri - linguist. I. Românul Vergură. — Albanesul vareză. 6. P. Georgescu : Cronica lui Cesariu Daponte, tradusă din grecesee. 7. Congresul Orientaliștilor la Florența. Notiță. ai a REVISTA MEDICALA ROMANA apare uă dată pe lună sub direcțiunea doc- torului C. A. Polihronie, fost elev al scâ- lel practice de studii înalta și laureat al facultățef de medicină din Paris. Prețul abonamentului : pentru Bucu- escl, un an 10 fr., șâse luni 6 fr.; pentru studenți, un an 7 fr., șese luni 4 fr; pen- tru dis* icteși Slreinetate se adaogă portul. fehet 109 70 5 74 9 83 . 60 45 A eșit de sub presă a 5-a edițiune: GATRCHML DREPTULUI ADMINISTRATIV ROMÂN ₍op autorisat, conform noului program, de onor, minister al instrucțiunel publice. Se află de venire la tâte librăriile și la la tipografia Guiți, Pasagiul-Român, No. 12, cq preciul de 55 bani. YWoTeTr-T R1TÎtO?FUîp^ff A eșit de sub presă romanul Vrăjitorea roșiă sati Mdrtă și vină, de Xavier de Montdpin, traducțiune de St P. Bureghelea, 3 volume mari în 8° de 54 cdle. Prețul a tustrele volumele 9 franci. Se mal află devendâre puține esemplare din romannl Misterele indiei, 3 volume mari în 8°, de același autor, prețul 8 franci. A se adresa: în Galați la administra- țiunea diarulul Vocea ComirluiuluV. în Bucureșcl, la librăria Socec & comp, frați loanițiu & Comp, și Graeve & Comp : în Iași, la librăria Dim. Daniel; în Craiova, la librariele fr ți Samitca și Aron Zvie- bel; în Ploescl, la librăria G. Kârjean; în Brăila, la librăria Unirea; în Bârlad, la D. M. Barbu, comerciant; în Turnu-Măgu- rele, la librăria Tomșa. A așii de sub prrsă : Filosoflă față cn progresul sciințelor positîve, discurs pronunciat cu ocasiunea solemnitățel ani versalil universitățel de lași, de D-nu Con- stântin Leonardescu, profesor de filosofie la universitatea de lași. De vândâre în Iași la librăria Livandos- chi și Danie] ; în Bucuresci librăria Socek. ROUMANIB CQWEPQRAI® REVUE HEBDOMADAIKE Histoire politique, seienees, lettres, beaux-arts Bureaux, 16 strada Scaunelor, 16 Buea t Abonaments ’ran 20 fr , six mois 11 fr., trois mois 6 fr. AN IU PARTICULARE BANCA DE BUCURESCI fiind aprope de a și termina cn desăvârșire operațiunile el, invită pe toți aceia cari ar avea veri ce interes de regulat cu acestă bancă să bine voească a se presintă în termen de uă lună de la data acestei publicațiunl la biuroul ei din palatul „Dacia“, care este deschis în tote dilele de lucru de la orele 12 din di pene la orele 3 post-meridiane. Subsemnatul seusal în Bucuresci. fiind în mal multe rânduri distrat din ocu- pați unele mele și străgănit prin tribunale, de către alțî șensall cu pretențiuul nedrepte, alegând ca, la diferite afaceri unda am fungat ea mijlocitor ’I am avut pe D-lor de asociațî cu convențiunl verbale, și vo- ind a ’ml evita pe viitor asemenea îucove- veniente și pretențiunl/Acute, cu intenți- une de a profita de ostenelile mele; lac cu- noscut printr’acâsta, ca de câte ori voiti esem profesiunea mea’cu concursul alto* sensali, voiti formula cu dâoși convenți- unî scrise și subscrise de ambele părți. Prin urmare, voiti considera ori ce con- vențiune verbală de adi înainte ca nulă și neesistentă. I. luster. Sensal de moșii, păduri și de împru- mutări de baol, domiciliat calea Vtică- resel, No. 59. \ Toșia mea Dărmănesci, din districtu Muscel, plasa Râurilor, cu 200 po gdue arătură, livedl de pruni, pivă și po- vună, este de arendat de Sf. George vii- ti r. Doritorii se pot adresa la proprietar, strada Polonă, No. 70. 2026 MuNiTURUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 19 (31) Martie 1877 DE VENDERE sau DE ÎNCHIRIAT chiar d acum Localul ee ocupa „Societatea financiara a României- cu saîi tara de instalati unea interioră. A se adresa pentru informatiuni la localul societate!. Venderea prin ^edat public a Uslneî Societătei de Stearinerie Săpunul^ Română din Galatz V&K^rea prin mecjat public a acestei usinl va avea loc prin mijlocirea Comitetului subsemnat în acelaș local a'usinel din Galatz, Marți, 19 Aprilie (1 Mal) 1877 viitor, la 11 ore de diminâță. Usina va fi adjudecată celui mal mare oferitor. Pentru a putei concura la acea vendâre se va cere drept garanție în deposit de lei noul 20,000 în numerar safi în bonuri de a le Statului calculate după cursul de di. Acel deposit va fi dedus din prețul adjudecațiunel, satt înapoeat deposantului după cum va fi saii uu adjudecatorul. Un termen de uă lună de 4ile socotită din luna adjudecațiunel va fi acordată pentru plata soldului prețnlul de cumperare. Ne plătindu-se în 4iua fixată acel sold, usina va fi pusă din noii la vândâre prin merjat public, pe comptul și risicul adjudecatoriilnl, și ori ce diferență în mal puțin ar putea resulta la vân4ere, va rămânea în sarcina sa, și va fi dedusă din suma de lei noul 20,000, depusă ca garanție în momentul adjudicațiuneî. Comitetul Liquidator a Acționarilor Categoriei a. a Soeietățel de Stearinărie et. Săpunărie Română din Calats. J entes aux en^heres publiques de la societe de Stearinerie Savonnerie Roumaine ă Galatz La vente aux euchâios pubiiques ae cette usine aura lieu, par Ies soins du Comite suussigne uans le locande l’usine, ă Galatz, *e Mardi, 19 Avril, (1 Mal) 1817, prochain ă 11 heures du matin. L’usine sera adjugee au plus offrant. Pour pouvoir conco urire ă cette vente, il sera exigâ, comme garantiâ, un dâpdt de Iei noi 20,000, en numeraire ou en tiires le l’Etat calculâs au cours du jours. Ce dâpdt sera dâduit du prix de l’adjudecation on rendu au deposant, selon qu’il sera ou non dâpositaire. Un dâlai d’un mois ă dater du jour de l’adjudecation, sera accordâ pour le payement du solde du prix de l’a chât. Au dâfant de payement de ce solde au jour fixe, l’usine sera de nouveau mise en vente aux encheres publiques, pour compte etaux risques de l’adjudicataire, et tonte diffârence en moins qui pourra râsulter a’cette vente, restant a sa cnarge, sera deduite de la somme ed lei noi 20,000 dâposâe comme garanție au moment de l’adjudecation. Le Comite Liquidateur des Actionnaires ae ia Categorie a de la Societe de Stearinerie et Savonnerie Roumaine ă Galatz. ÎNCHIRIAT, cu preciuri moderato, apartamente, pră- vălie și localul ce ’l ocupă „Banca de Bucuresci- în pa- latul „ I lacia-, precum și un apartament în fosta casă Resch din fata teatrului național, Informatiuni la direcțiunea soCietăt» „Dacia¹ ț « s ~