Q i Un nuiner 25 b lol, 17 (29) Martie 1877. MONITORUL OFICIAL al ROMÂNIEI ABONAMENTUL ' i 'X, TKBI-piOl ți șăgB; LUNI, 20 IM / Antâifl Ianuarie și ănttfft Iulie) ANUNUflJKILE: ’rffU DB TRET-PECI LITERE TREI-1>EOI BAI . {Inserarea Il-a și mai departe, 20 t>.) । Prețul unei publicații judiciare. pAnfc la cincl-decl linii, vinci lei: ArA mal mare de «inoi-deei linii, dece lai «trida Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile ncfrancate se reftaă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mal departe, 30 bani lin a. Anunciurile se primesc și cu anul SUMAR PARTEA OFICIALA.—Ministerul de interne: Decrete. Ministerul, de justiție : Decret. Ministerul cultelor și al instrucțiunel puolice . Jieeisie. PARTEA NEOFICIALA.— Depeșî telegrafi- ce.— Buletin esterior.—Sumarul ședinel Senatu- de la 14 Martie.— Sumarul ședinței Adună- deputaților de la 15 Martie. — Continuarea ființei Adunărei deputaților de la 7 Martie și «dința de la 8 Martie. AnunciurI ministeriale. PARTEA OFICIALĂ Bucuresci. 16 Martie 1811. MINISTERUL DE INTERNE. CAROL I, Prin gracia lui DumnedeC și voința na- țională, Domn al Românilor. La toți de faciă și viitori, sănitaie; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de¹ interne, sub No. 496 ; Vedend votul Adunărei deputaților ni ședința de la 8 Martie, anul curent; In virtutea art. 93 din Constitu- ții! ne , Am sancționat și sancționăm ce ur- -esă LEGE Art I. Se deschide pe sâma minis- terului de interne un credit estra-ordi nar în sumă totală de lei 11,499 , b. 27, cu care să se plătâscă: Lei B .iut^rov. 10,600, — D- 'licolaolânid (casiona- rnl creanțelor fostei librării George 16nid-Spirescu) și Socek et comp., îndreptățiți a primi de la Stat în basa decisinnel curțel de apel din Craiova subNo.45,din 1874, rămasă definitivă, și a hotă- râre! înaltei curți de casa- țiune sub No. 34, din 1876, date în procesul intentat de direcția imprimeriei Statu- lui pentru furnitura chârtiel din anul 187L 742 47, fabricel de chârtie Neusie- dler din Viena pentru 17 to- puri de chârtie No. 12, albă liniată, rămasă neplătită din anul 1873 din causa epui- ărel fondului budgetar al imprimeriei Statului pe a- cel an, și: 156 80, direcțiunel căel ferate Bu- curesd-Giurgiu, rest pentru transportul pe linie a unor cărbuni de pâtră pentru im- primeria Statului în anul 1872. 11,499 27, total. Art. II. Acestă sumă se va trece prin compturî și se va acoperi din e- conomiile realisate prin legile de la 10, 12, 23 Iulie și 6 August 1876. Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința din 8 Martie 1877, și s’a adoptat cu majoritate de 62 voturi, contra a 3. Președinte, C. A. Rosetti. (L. S. A. D.) Secretar. 1. B. Lățescu promulgăm acestă lege și ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Sta- tului și publicată prin Monitorul ofi cial. Dată în Bucuresci la 15 Martie 1877. CAROL (L. S. St.) Ministru secretar Ministru secretar ue otai de Stat la departa la departamentul de interne mentul justiției I. Cămpinâ’iu. I. 0. Brătianu. No. 593. CAROL I I’rin grația lui Dumnezeii și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de facia și viitori, sănătate-, Asupra raportului ministrului Nos tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 4,687; Având în vedere domnesca Nâstră ordonanță cu No. 194 , de la 1 Fe bruarie 1877 ; In virtutea art. 9 și 10 din legea consiliurilor județene, Am decretat și decretăm Art. I. Colegiul I electoral pentru consilierii generali de la județul Gorjiu este convocat din nou în dioa de 14 Aprilie viitor, ase întruni, la orele 10 diminâță, în localul comunei de reșe- dință , spre a împlini, prin nouâ ale gere, vacanța ce esistă în consiliu Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret Dat în Bucuresci. la 12 Martie 187 7 CAROL Ministru secretar de Siat la departamentul de intern ¹ C. Brătianu. No 556 1932 M0N1T0RRUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 17 (29} Martie 187/ M INlSTERl DE JUSTIȚIE L^ROlk Jl kJ Prin grația lui Dumnezeii și voința na- țională. Domn al Românilor, La toii de faciă și viitori, sănătate; Vedend raportul ministrului Nostru secretar de Stat la dapartamentul jus- tiției, No. 2,983, Am decretat și decretăm ce urmesă: 4rt. I. D. Georgie E. Schina, doc- tor în drept de la facultatea din Pa- ris, membru la cprtea de apel din Bu- curescl, după a sa cerere, se desăr- cinesă de funcțiunea de director ge- neral al ministerului justiției ce ocupă provisoriii. D. Ion Dend|;inov licențiat în drept de la facultatea din Pans, actual pro curor pe'lengă curtea de apel din Bu curescl, se delegă a îndeplini provi sorin funcmufea 'fac director genera al ministerului justiției. Arti lI Ministru Nostru secretar de Stat ia departamentul justiției este în- §lPcinat cu esecutarea acestui decret, Daț în BtțcpreȘci. la 15 Martie 1877. uinnul inineq ■ CAROL. Ministru secretai def StatiB la departamentul de justiție; I. Câmpiiieauu. No. 590. ! ’ M ?,/ ' ... . --.c 7- 'înrf ' 1-11/(19 BElJBO UÎb EVST laOB MINISTERUL CULTELOR Șl AL IN- STRUCȚIUNE! PUBLICE. -fiii emal te! Decisîune. In urma c ,nqurșjilul ținut pentru oeu-f parea a trei posțgrlₙde maeștri prev&ȚutS prin noul budget la șcâla profesională da fete din Bucurescl; ministerul, având în ve- dere resultatul concursului și recomanda-: rea juriului și auijind pe consiliul perma] neutral instrucțiunel, prin decisiunea mi- nisțeihală din . . ,, curent, anumit: L). Ca maestră,pentru croitoria de damd pe D-șâra Janetta Jean, care a lucrat mal mulțl ani și în atelierul M. S Dâmnel. 2) . Ca maestră pentru rufărie pe D-șârq Elena Oțelânu, absolventă a ^atelierului de lucru de la Asilul Elena Dâmna, și 3); Ca mae-tră modistă, floristă, pe D-na Ana Kade, care a condus mal,mult timp uă fabrică de flori artificiale. Tâte aceste maestre’au obținut la concurs notele cele mal superiâre. No. 2,470. 1877, Martie 12. CAROL I, Prin grația lui bumucuert ?* ,oinț<. „a- lonală, Domn al Românilor ,- La toți de. faciă yi viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No 4,691; Avend îp vedere domnesca Ndstră ordonanță cu No 1.95 de la 1 Fe- bruarie trecut; In virtutea arț 9 si 10 din legea consiliurilor județene, Am decretat și decretăm: Art. I. Colegiul IU electoral pentru consilierii generali de la județul Ismail este convocat din noii, în dioa de 14 Aprilie viitor, a ke întrubi, la Orele 10 de djjnmdța, în localul,comunei de re- ^edință ientru a alege dh membru, spre'Hinpunirea vacanței ce esistă în consiliu. (-4® .8 •«!) o Art. II. Minis.._ Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret • Ni .- । Dat înBucurescl, lâ 12 Mame 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat I JOflAO i departamentul de. ințerne,, .₁₁. -q I. C. Bră'!“ tu. ₘ No. 557. CAROL I, bNr.Atr C-,4 r> ■ Prin grația lui Dumue^u voința na- ■ ânilă Domn al Românilor, Li toți de fa^iă și viifon, sănătate; Asupra raportului minierului ^os- ira.^r «tap de interne, sub No. 4,689qJ . 1^ virtutea arț. 9 și 10 din legea ohsiliuiilor județene,, . , , . ,AUy'iuii iHliHnoa Am decretat și decretăm: Ar: I Colegiul III electoral pentru onsilienCgeneralînde lai județul Bol- grad este l’confocaț îmdioaode 14 A- ptilie viitorȚd a se întrunLda orele 10 diininețaqi în localul comunei de reșe- dință ,' spre a împlini,' prin noue ale- gere j ovaoauța declarată în eonsiliul, în urma numirei D-luî l'eodor zBoldur Lățescir in funcțiunea de prefect . 'AM lIuMinistiîU Nostru secretar de ^tat da departamentul de. interne este însărcinat du esecdtarea acestui decret. Dat în Buouresci, la 12 Martie 1877. ” ⁹ '■ CAROL Ministru secretar de 'Sfat ta departamentul de interne,. I. C- Brătianu. No. 558. PARTEA NE0FIC1 ALA Bucurescl, Martie 1877. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului) ConstauțfUiopo.l^.,^? Martie. — Nego- ciările între Pârtă și' Muntenegru se con- sider ca rupte. Se crede Că delegații mun- lenegrenl vor pleca Sâmbătă. Camera continue a’șl discuta reglemen- tul. Un trămis al Khanulul de JKachagar a sosit aici. Paris, 27 Martie. — î^îtciaule cu Muntenegrenii sunt considerate ca rupte, Pârta refusând de a primi minumul cere- rilor lor. Delegații asceptă ordinul de a părăsi Constantinopoli. Plecarer lor va avea loc de sigur Sâmbătă. . Luni, la bursa din ConstantinoFv.M «n- solidatele tu^cescl au șcăȘut la 13. 20. Petersburg, 27 Martie.— In urma sci- rilor'primite din Londră, consiliul impe- riului a fost convocat pentru mâne în scop de a lua uă decisiuue definitivă asupra Gestiunilor pendințe cațljSjint pr :*âre la protocol. . . Viena, 27 Martie.—Generalul Igna’tie a piândit la cîirte.'S’â^a a plecata Berlin. ⁰Londra; 27 Martie, sâra.— Camera co- munelor. Domnul Northcote,. ministru de finance, dice că negociațiupile cyplinuăy că termenii protocolului nu sunt încă hotă- rîțT, șl că rămâne mal cu sâmă'ă~se esa- mina în ce condițiuni va ti semnat. Oratorul guvernului speră că va putea face Camerei după vacanțele Pascelul uă icomunicațiuue-mai satisfăcătâre. Londra, 27 Martje. — Camera comu- telor (urmare), D-nil Forster și Gladstone au atacat pe sir Henry' Elliot, ambasado- rul Engliterel în Turcia, și au protestat contra reîntârcerei sale eventuale la Con- stantinopoli. D-nil Cochrane șrJJurke au răspuns a- cestor atacuri,, ' . » -t D. Northcoto cere Camerei să ție socc Ulă de vicisitudinile șioda. greutățile cu cărei Turciăise luptă.aătnalmeute. ^ce că în momentul de faciă trebue a esercita uă ^upraveghere mal activă, a reorganisa ser- viciul consular. Turcia înțelege necesita- tea de a ameliora administrația sa i□ teri- âră. Ufl politică de constrângere ar neu- tralisa silințele salo. ₀| In urina, acesțel declarațium, Camera w munolcr sa ămânat pentru 5 Aprilie. Roma, 27 Martie. — Camera deputați- lor. D Depretis, președintele consiliului și ministru de finance, face espunerea si- tuațiunel financiare iși dice 6ăi budgetul presintă un escedent dp veri uă 12 mili- âne. ₗₕ ... .; Ministerul depquo în urmă maf multe proecte financiare și administrative. 17 (29) Martie 187 7 AvSItOKUL OFICIAL AL ROMamKj 933 Constantinopoli, 28 Martie, amâfil.— DelegțiT muntenegreni n’aii primit încă ordinul de a pleca; dâră nu sunt autorisațî a reduce cererii^ lor. KișStfăii, 28 Martie. Se semnalâză uă nouă activitate în preparativele armatei rusesc! a cărei stare este excelinte. Tukea 28 Martie. - Trupei-turetescl de la Dobrogea cari coprindea 4.000 6- menl la finele lui Februarie, se urcă ac- tualmente la 6,000 dmenl. Rnscinc, 28 Martie. Armata turcâscă ĂL Bulgaria este de 140,000 âmenî cu uă artilerie de 170 tunuri. Cea mai mare con- centrațiune a trupelor este la Widin, în fața Calafatului, unde se numără 75,000 dmenl și 100 tunuri. 7iena, 28 Martie.— Un redactor al Zi- arului Pressa raportâză astfel uă Întreve- dere ce a avut cu generalul Ignatieflf. Generalul a declarat că n’a găsit la Londra nisce disposițiunl sinceramente favorabile menținerel păcei. El a dis: ᵣNu se face acum la Londra politica poporului engles; ddcă resbelul isbucnesce, Engli- tera va avea cea mal mare responsabili- tate. Rusia nu urmăresce uă politică de concistă dâră insistă pentru a obține ga- ranțiele pecari le crede ea indispensabile. “ Generalul a dis asemenea că era însăr- cinat de a precisa situațiunea Rusiei în ceea ce privesce alianța celor trei împă- rați. A adăogat că Rusia nu putea suporta mult timp sarcinile cari resultă din de- mobilisarea armatei sale și că cele din ur- &ă evenimente cari s’aif petrecut în Tur- cia o împing a grăbi decisiunea sa. Ge- neralul crede pe de altă parte că și inte- resele Austriei cer uă grabnică soluțiune. {Havan) — ——■ mw» ur—; —. - . o UUIJU BULETIN ESTERIOR, Corespondența politică din Viena, după informațiunile primite din St. Pe- tersburg, aretă situațiunea din noii ca îngrijitâre, dicând că .Englitera a ce- rut înserarea, n protocolul relativ la reformele Turciei, gjinel xtipulațium privitore la desarmarea Rusiei. Foea vienesă anunciă asemenea că alianța celor trei împârațl ar putea să se sub- stitue din nou concertului european pentru a termina afacerea orientală. Deră, dice Independența Belgică, dâca acestă alianță a fost neputinciosă ca șă dea un resultat, în prima fașă a afacere!, va fi cu atât mal mult în pe- ^ioda actuală N^putem deră de cât menționa pentru memorie informația nile și predicțiunile foel vienese. Generalul Ignatieff la Paris a avut 'întrevederi cu D-nil Tiers și Decazes. Intre dânșii, continuă foia belgiană, s’a vorbit de căușele cari aii împedi- cat pe Anglia de a semna protocolul și de midlocele de a găsi uă soluțiune | chestiune! desarmărei, singura și ade-i verata dificultate a momentului. Aceste cause sunt : dorința Angliei de a nu mal face un pas în chestiunea Orien- tului fără a avea siguranța că servă interesele păcei, obligând pe amân- doul antagoniști, Rusia și Turcia, să demobiliseze forțele lor. Din nenoro- cire, pe acest teren, ne învârtim în- tr’un cerc vițios. Rusia nu voesce a desarma fără garanție, Turcia nu pdte desarma pânfi ce pacea nu se va în- cheia cu Muntenegru. După Times se convenise la Londra că Rusia va declara prin depeșă că este gata a desarma îndată după semnarea proto- colului Un curier ar fi venit la Lon- | dra cu uă depeșă din St. Petersburg, deră coprinsul n’ar fi fost cum se as- cepta. După uă depeșe din Berlin către Standard, se crede în acest oraș că cele din urmă scirl din Londra și Pe- tersburg aretă că călătoria generalu- lui Ignatieff a fost infructuosă și că resbelul ruso-turc va începe în curând piarul le Globe constată că în tim- pii din urmă lumea se ilusionase pu- cin cam mult de înlesnirea cu care se vor înlătura ultimele obstacole. Astădl, dice el, opiniunea s’a modificat în a- cestă privință, deră ar trebui să se fe- rescă de a cădea în escesul contrariu și de a crede că s’a ivit uă dificultate seriosă în negocierile dintre Englitera și Rusia. De la început, adaogă foia ministerială, era evident că Rusia se va încerca a obține cât se pote demult, dând cât se pote mal pucin în schimb, și nodul chesțiunel residă tocmai în demobilisare. Abilii diplomațl al impe- riului Nordului se silesc să obțină spri- jinul Europei pentru a apăsa asupra Turciei, și cu cât mal pucin ’i va cos- ta pentru a dobândi acest resultat, cu atât va fi mal mare prestigiul și me- ritul succesului lor. Nu este trebuință de a citi printre linii pentru a se con- vinge cine-va că necesitatea de a se esercită uă tutelă asupra Turciei .este ( ceea ce Rusia voesce, cu orl-ce preț, să o facă cunoscută lumel întregi și mal în particular imperiului Otoman Deca pote reuși să represinte Porta sub uă di de inferioritate politică și de dependență, amorul propriu și orgoliul moscovit nu s’ar simți isbite, chiar prin, renunciarea la măsurile resbel- nice. Rușii sunt naturalmente doritori de a vedea chestiunea demobilisărel pusă în cel din urmă plan, numai a- cestă demobilisare să nu aibă aerul de a fi uă afacere convenită între Ru sia și Turcia, tratând egal cu egal Aci este, dice le Globe, explicațiunea acestei șicane asupra termenilor pro- tocolului de care guvernul din Saint- Petersburg ne dă spectacolul, și care, în unele locuri, causeză mari temeri Deca Rusia este în adevăr sinceră în dorința sa de a nu rupe pacea, acest incident nu ar fi de cât uă dificultate timporală. Orl-ce ar fi, Anglia nu va pune semnătura sa la un document destinat a face inocentă pe-Rusia și a cere desarmarea Turciei, afară numai deca Rusia, în acest document saii în ori-care altul, se angagesă a desarma și ea. Ar fi stupid de a face ceva în acest sens, fără acestă din urmă con- dițiune, și diplomații ruși aii trebuit să pricepă din cea d’ântâifl di, modul de a vedea al guvernului nostru în aces- tă privință. Afi dreptate fără îndoială de a pune bețe în iote, în fasa actua- lă a negociațiunel și pentru a însărci na diplomația ca să le înlăture. Cu tote acestea, nu este nimic în atitudi nea Rusiei care să facă a desesperacu totul de pace. Totul depinde, "ca și la inceput, de sinceritatea profesiune! de credință a Rusiei. SENATUL SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA Sumarul ședinței de la 14 Martie, 1877. Proședenția D-lul vice-președinte Mi- hail Cogălnicenu, asistat de D-nil secre tari Negruți Alesandru și Rășcan Denie tria. Șediuța se deschide la orele 2 V» după, amâdl. Presenți 36 D-nl senatori ly< -* ONlTuRUL uFLIAL Au auMANIEI 17 (29) Martie 1877 Nu răspund la apelul nominal 33 D-nl senatori, și anume; Bolnavi .• D. Cămărășescu dă citire raportului re- Prea S. Sea Mitropolitul primat, D-nil lativ la petițiunea D-lor frați Konya din ^«țcovenu N , Catargi Lascar, MătăsaruT , Iași, cart reclamă contra taxei ce li s’a im- Pâclănu N., Plesoianu St., lioseti Tețcanu. In congediu: D-niT Dimitriu G., Golescu Al., Grecănu Ai., (Dr.), Negrea S. Nem.olivațl: ț Prea S. b. episcopul de Râmnic, Prea S. S. episcopul d.i Roman, PreaS. S. episco- pul le Buzău , Prea S. S. episcopul de linși. Prea S. S. episcopul Dunărei de jos, D-nil Apostoleanu G., Boboiceanu I., Bo- si.,nu C Brătianu I., Cobâlcescu Gr Le- ca G , Lupescu G , Orlănu G., Paladi I., Racotă Bariton Roseti N. Bălănescu, Șei- caru V., Vlaicu N., Ghica 1., Belu Ștefan, Manolescu N. Sumarul procesulnî-verbal al ședinței precedente se adoptă. u nhi I Se supune la cunoscința -Senarului ur- mătârele comunicări: Telegrama D-luî senator Nicolae Vlai- cu, prin care cere un congediu până la fi- nele sesiunel pen'ru neapărate interese; Senatul nu acordă congediu!. Petițiunea D-lul profesor Z;, Colunțb, prin care arâtă că cu ocasiunea votărei budgetelor anului curent i s’a redns retri- buțiunea ce primea, și se rdgă în virtu- tea legei și a dreptului câștigat să i se facă dreptate. Petițiunea,mal multor locuitor din că- tunul Diteșeil, plasa Filipesci, prin, care se plâng că dilele de prestațiune și jude- țene la facerea de șosele s’au întrebuințat pe aiurea de cât acolo unde cerea legea, pentru care se rdgă a fi despăgubițî.de munca lor. Se trămite ambele pețițiunl la comișiiț- nea competinte. La ordinea dilel fiind continuata des- baterilor asupra petițiunel istraehților de la Vaslui, D. r;portator al comisiunel, Că- mărășescu, dă din noii citire raportului ale căria conclusiunl sunt trecerea la ordinea dilel, âră petiționarii să reclame la tribu- nal pentru pagubele ce dic că au suferit. Combat conclusiunile raportului, D-nil senatori Casimir, Deșliu și Lungeanu, și le susțin D-nil senatori Orăscu, lorgu Ra- du și Cămărășescu. D. Casimir propune următorul amenda- ment la conclusiunile raportului: „Senatul vădând din dosarul ministeru- lui de interne că a urmat anchetă și că culpabilii s’au descoperit, cere ca guver- nul să cheme la răspundere pe culpabili și trece la ordinea dilel.“ Amendamentul fiind susținut se trămite [a comisiune, care deliberând declară prin D. raportator că II respinge. I •9 Sumarul ședinței de la 15 Martie 1811. Președenția D-lul președinte C.A.Roseli. Ședința să deschid ' orele 1 ’/, după amedl, Presenți 84 D-nl deputațl Sumarul ședinței precedente se aprobă. L Se acordă concediu D-lor deputațl Be- । Se procede la votarea amendamentului ¹ prin bile, și votul nefiind valabil se anu- 1 dsă, și se va prenoi la ședința viitâre. pus de către primărie asupra produsului I apel gszâse fabricată de D-lor. Conclusiunile raportului cari sunt pen- tru a se recomanda petițiunea la guvern, se votăsă fără discuțiune și se adoptă. D. Cămărășescu citesce raportul relativ la petițiunea locuitorilor din comunele Sur- patele, Mâuăstirenil și Frâneescii din dis- trictul Vâlcea, prin cari cer a fi scutiți de eontribuțiuno pe trimestrele Ianuarie și Aprilie anul corent, din*causa grelei lipse în care se află. Conclusiunile raportului cari sunt pen- tru a se recomanda petițiunea la guvern, se adoptă f^ră discuțiune. D. Cămărășescu citesce asemenea ra- portul, relativ la petițiunea D-lnUDr. A-| nino, prin care cere g se face cele de cu-[ vnnță pentru recunâscerea D-sele de ce- rendeiu Grigoriu, Pruncu Gheorghe, Cam- piniu Radu și Donici Dimitrie. ...f Se trămite la comisiunea de petiț petițiunea mal multor locuitori însurățel, din munți Babeșul și uă telegramă a locu- itorilor din Botoșani. I Se trămite la comisiunea de indigenat ' petițiunea D-lul Ghilom Kratofil. Se trămite la comisiunea comunală pe- tițiunea locuitorilor din comuna Topo- răștil, județul Vaslui. jj Se înscrie la ordinea dilel două ₜ ~ lurl ale comisiunel de indigenat, privitâre la împământenirea! D-lor doctor) ⁻mil Max și Ion Valliano. Să trămite la comjsiunea budgetară, projectul de lege pentru stabilirea taxe- lor de trecere peste podul de fer de la Goțaiu Se trămite lacomisiunea finauci.uapiu- jectul de lege prin care se cere ca suma ce se va constata ,de phnă, pentru soco- j telele telegrafo poștale internaționale de »pe anul 1876, să se plătâscă din cap. Vil, art. 1, de lei 350,000, al budgetului auu- JuI 1877. După desvoltarea iuterpeliiei ui Constantin-Grădișteanu, privitâre la apli- cațiunea legel de prestațiune,. după răs- punsul D-lui președinte al consiliului de țățân român. Conclusiunile raportului sunt peu^ u a se recomanda guvernului acâstă petițiune. Susține conclusiunile D. senator Orăscu. Se pune la vot acâstă conclusiun' și se adoptă. D. senator* Casimir dă Uitirp raportului asupra dlegerel colegiului II de Bolgrad făcută în persâna D-lul PeraOpranu. Conclusiunile raportului sunt: doul D-nl membri propun validarea alegerel, doul sunt pentru invalidare, și a treia opiniune este pentru amânare. D-nu Orăscu combate opiniunea de in- validare, și susține a se valida alegerea.' D. Lungânu se declară pentru invalidare precum și D. Deșliu. După închiderea discuțiuuel, se pune la vot opiniunea de validare a alegerel cole- giului II în persâna D-lul Pera Opranu, și neîntrunind majoritatea ni< î pro nici con- tra se declară votul nul, rămânând a se vota la ședința viitâre. După care D. vice-președinte rădică șe- dința și anunță pec.cea viitâre pentru a doua di 15 corent. ^miniștri și discuțiunea urmată Ad r -trece la ordinea dilel. Se citesce raportul comisiunel financi- are asupra projectulul de lege pentru des- chiderea pe sâma ministerului agrjcultu- rel, comerciulul și lucrărilor public^ a u- nul credit esțraordinar de lei 150,000, pentru plata lucrătorilor întrebuințați de compania Crawley la conștr^,cțiunea căel ferate Ploescl-Predeal. După discuțiunea urmată, se pune la vot luarea în considerațiune; Votanțî. . B IR 66 Majoritate reglem. . Bile albe pentru . negre cont HO Bon £ .H'. | D. președinte proclamă că 39 63 Adunarea a luat în considerațiune. După votarea fie cărui articol în parte, se pune la vot projectul în total. Votanțî . . o5ji i ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITĂ Abținuți . > , . lf Majoritate reglementară. 39< Bile albe pentru Bile negre contra. O. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se citesce raportul comisiunel financi- are asupra projectulul de lege pentru re- gularea prin compturile esercițiulul 1876, a sumei plătite concesionarului căel ferate Ploescl-Predeal și Adjnd-Ocnri) (Jupă cer- tificatele la purtător No. h 3 și 5» precum 17(29) utie 1877 M0N1T0K0L OHulAL 1931 în intențiunea. autorului legel electorale de a’șl închipui că primarul, la fie-care di ânteiă de lanuariu, să se apuce săconfec- ționeșe din un capSt la altul listele pec- torale. D-lor, la noi, din nenorocire, de 12 ani ’și-au luat asupră-le D-nii primari drep- tul de a confecționa pe tot anul listele electorale. înțelegem când s'a pus pentru prima âră în lucrare legea electorală, că atunci a trebuit să adune sci ințe primă- riele locale, administrațiunea locală de la casieri, ca să se limpedâscă reclamați u- nile, contestațiunile. Insă, după confecți- onarea listelor primitive, a trebuit să ră- mână un corp de alegători fix, stabil, asu- pra căror nu mal pot primarii să revină de cât numai în conformitate cu art. 42 din lege. Ce drept dă legea electorală primari lor? Primarul are dreptul să ștergă ale- gătorii din listele electorale ? Da Când însă? Când unii au murit, sau când va primi uă comunicațiune de la autoritatea judecătorâscă, că cutare a perdut moșia, sau, în fine, pe acel cari vor fi perdut vre- una din calitățile cerute pentru a fi ale- gători. Prin urmare, D-lor, în principiu,., lista electorală este bună, și este un abus din partea tutulor primarilor cari au cutesat de la sine să ștârgă vre-un alegator care nu intră în categoria art. 42. Nu are drep- tul primarul să confecționese lista electo- rală după impulsiuneș prefectului; nu are dreptul acâsta; el trebue să manțină lista esistentă. Să nu ne spună D. Dimancea că listele din anul trecut au fost falsificate; pentru că atunci și noi suntem un product al fal- sificațiunel; cu aceste liste ne-am ales noi în Cameră; prin urmare, nu trebue să vină să lovâscă în acele liste, pentru că lovesce în însăși muma care ne-a dat nascerg în acâstă Cameră. De aceea qlic că, orl-unde primarul a cutesat, cu de la sine autoritate, a esersa un drept mai mare de cât ’I dă art. 42, un guvern sincer trebue imediat să’i dea în judecată și afară din funcțiune. Etă ce tre- bue să facă. Cestiunea, dâră, ᵣ.„tru mine se pre- sintă ast-fel: când s’a contestat un număr de alegători, atunci trebue să ne întrebă.n dâcă acel alegători au figurat în lista din anul trecut, saii sunt din noă înscriși în a- nul acesta? Negreșit că, dâcă au figurat în lista anului trecut, alegătorii nu pot să fie deposedați de acest drept, de cât în urma unei sentințe definitive, după un princi- piu natural de drept, fericit este ccl care posedă, beatus est qui possidet Prin ur- mare, precum nu pot fi deposedat de pro- prietatea mea fără judecată, tot ast-fel nu pot fi deposedat de dreptul de alegător după uă simplă contestațjune ce mi s’ar arunca de către uu adversar. - c • și mandatele liberate de minister. După discuțiunea urmată se pune la vot luarea în considerațiune: votanți . . o( Ibținuți. £ Majoritate reglementară 39 Bile albe pentru . 57 negre cont-a. 0. președinte proclamă că Adunarea, a iuat în considerațiune. După votarea fie cărui articol în partp se j.une la vot projectul în total. Votanți . . , . ᵣ . . ,ᵣ . 58 Abținuți................... 6 Majoritate reglem. . . 39 , Bile albe ... . .57 Bile negre. .. , . .1 u. președinte proclamă c^ Adunarea a adoptat. Șe procede apoi la votarea în total a projectulul.de lege relativ la atribuțiunile ministerului public de pe lengă instanțele judecătoresc!. Votanți................... 64. abțineri.................. 5. Majoritate reglementară . 39. Bile albe. . ₍ 59. Bile negre . . . 5. ¹ președinte pțoclamă că adunarea^a adcptat. Se citesce raportul comitetului delega- ților de'secțiunl asupra projectulul de lage pentru fixarea patentei de 5 la sută asupp retribuțiunilor tutulor funcționarilor. După adoptarea luărel în considerați- une se procede la discuțiunea pe articole. Discuțiunea isupra art. 1, prelungindu- se până la orele 5 după amâtjl, ședința se ridică anunciându-se cea viitâre pe Mer- curl, 16 Martie, anul 1877. ședința de la 7 Martie 1877. Președenția D lui președinte C. A. Ro- setti, asistat de D-nii secretari 1 Lățescu și M. Burileami. ₀ ₖUrmare) D. ...a chi. Cestiunea de faciă are importanța sa, liiud că vg voiudemonstra, în mod fârte clar că, dâca nu vom intra în spiritul legel, deca autoritatea care este însărcinată cu formarea listelor va lucra alături cu legea, atunci alegerile pururea aii să fie la discrețiuneafluctuațiunilor po- litice. Precum ministrul de finance are rolu- rile sale de impositnl fonciar, de patente, etc.. unde se trec sumele ce trebue să plă- tâscă fie-care, tot asemenea n’a putut intra Cu totul alt-fel, însă, se presintă lucru- rile când este un noii înscris. In privința unei adăogiri făcute în anul 1877, care uu are posesiunea de stat de alegător, înțeleg ca sentința tribunalului comunal să fie suspensivă, .până se va hotărî cestiunea de tribunalul de a doua instanță, penă ce acesta va pronunța sentința sa. In ceea ce privesce pe cel cari au pose- siunea de alegători, el nu pot fi depose- dați de cât când este vorba de uă sentință definitivă. D-lor,. decă nu veți urma acest raționa- ment care, după mine, este și drept, și singurul natural, nici uă dată nu veți avea sinceritate în formarea listelor, căci, cum a dis fârte bine D. Grădișteanuși D. Ver- nescu, adi, la 5 lanuariu. eu mă duc și contesles, 2Q alegători din adversarii mei; nasce întrebarea acum: când se va face operațiunea alegere!, acel 20 alegători carî au figurat trei, patru sau cinci ani în lis- tele electorale, uu au să ia part? la ale- geri, numai pentru că sunt contestați de mine? Eu dic că uă asemene* escludere ar fi nedrâptă și ilegală. . Prin urmare, dâră, alegerea aceea care s’a făcut prin modificarea listelor din tre- cut în un mod abusiv din partea D-lul primar, care alegere nu pâte să fie bună, pentru că nu se pâte deposeda un alegător de dreptul pe care ’l esercită din trecut, de cât numai în virtutea unei sentințe ju- decătoresci. Dâca nu s’ar admite acâstă barieră, a- câstă limită la arbitrariul primarilor, a- tuncl numai este în realitate colegiu elec- toral, nu maî esistă alegeri chiar, ci ale- gerile le fac primarii după placul lor, fa- brică în ajunul alegerilor listele după ca- priciul lor și după fiuctuațiunile politice. Prin urmare, eă ași ruga pe onor. Ca- meră să stabilâscă un principiu legal și echitabil invalidând acestă alegere, pen- tru că nu se pâte nimeni deposeda de drepturile cari le esercită de cât în'virtu- tea unei sentințe judecătoresci, și pentru acșste motive lista nu se pâte considera ea definitivă. Voci. închiderea'discuțiunel. D. A. Holbau. D-lor, s’a vorbit atâta de mult asupța lege! electorale, și eu tâte acestea nu s’a cetit legea în tâte părțile el. Vă rog să lăsațl discuțiunea deschisă ca să citim tâte articolele din lege care se referă la acâstă materie, la competința care aparține primarilor în confecționarea listelor electorale; căci s’aîi aruncat cu- vinte grave, și nu e bine să se închi4ă discuțiunea sub impresinnea acelor cu- vinte, De aceea’, vă rog să nu închideți discuțiunea, și fiind că este rândul meii a vorbi, să’ml permiteți să vorbesc. D. P. Grădișteanu. Eu cred că impu- tarea care se face de către onor. D. Hol- bau Adunărei..... 103 MONITORUL OriUIAL AL HOMĂN] 1? 9) Martie 1877 D. A. Uni ban. h am făcui uicl uă im- putare. ¹ D. P. Grădișteanu. Cel pucin dâca nu era uă imputare contra Camerei, era însă contra acelor cari ati vorbit, că ati discu- tat uă cestiune așa de gravă fără să’șl fi dat ostenâla a fi citit articolele din lege relative la materie, și efl cred că nu me- rită a<âstă imputare. In adevăr, saii cetit articolele relative la materie de onor. D. Epureanu. și s’afl și comentat. Asemenea a cetit D. Dimancea articolele cn un co- mentări fl care este propriii al D-sale. Era vorba de a se sci decă cuvântul: definitive, care esistă în art. 37 din legea electorală, însemnâză să fie definitive pentru primă- rie, sau dă un caracter definitiv listelor erga omnes și D. Vernescu a dis că ele sunt definitive pentru primărie, după cum nă sentință a tribunalului este definitivă pentru judecătorii tribunalului, fără să fie definitivă pentru părțile interesate. — Se pune la vot Închiderea discuțiu- nel, și sejprimesce. D. G. Vernescn. Cer cuvântul asupra Funerel votului. D. președinte. Bine-voițî a aștepta să adețl mal ântâiu cum se pune votul, și e urmă, dâca veți crede că nu sunt în re- ulament, vă voiu acorda cuvântul. D G. Vernescu. Este uă cestiune de rinei pifl. D. președinte. Nu vâ acord cuvântul ână când nu voiti pune votul. Etă propunerea: „Fund că la coletriul I de Bolgrad ale- erea D-lul Parușieff s’a făcut după listele cele noul cari nu erafl încă în lucrare, con- form legei, alegerea sus numitului este nulă.“ Pantazi Ghica, P. Grădișteanu, G. Vernescu, G. Cantili, 1. Poenaru-Bordea. Etă ce dice și art. 7 din regulament: Dâca în secțiune alegerea s’a contes- tat cel pucin de uă treime din membrii presențl la verificare, safl dâca cinci de- putațl o contestă în Adunare, se pune în- dată în discuțiune luarea în considerați- une acelei contestați uni. “ Discuțiunea s’a făcut. Prin urmare, tre- bue să o punem la vot, și dâca Adunarea o ia îu considerațiune, se institue un co- mitet .. etc. 1' G. Vernescu. Dâca puneți votul așa, n’am nimic de dis. — Se pune la vot moțiunea de contes- tare, și resultatul scrutinului este cel ur- Adunarea procede la vot, și 'resultatul scrutinului este cel următor : . 2 . 38 . 57 . 5 mător ■ Votanțî..................67 Majoritate reglementară 37 Bile albe pentru . . .27 Bile negre contra .... 40 ). Fnndescu. Efl m’am abținut. D. președinte. Proclam de deputat al colegiului 1 de Bolgrad, pe D. Parușef. Acum la ordinea dilei avem să dăm răspunde la un proces de tendințe ca mi un vot ce a rămas de alaltă-ierl, asupra I se face; căci, pensiunel D-lul C. Bolliac. “ ln • Nu pentru întâia âră se aduc asem^v^ vorbe în contra guvernului. Adese ori s’%. dis că se falsifică listele electorale,. și cu ocasiunea acelor discuțiunl toț-d’auna, când s’a vorbit de partituldiberal națio- nal, s’a y^rbit rfie Mazar-Pașa, ca cum ar Ivoi, se dea sorgintea acelui partit de acolo. D-lor, pentru acela care are eonsciință de demnitatea parlamentară, demnitate de ca- re sunt de uă potrivă solidari toți mem- brii parlamentari, fie cel din partitul cate susține guvernul, fie cel din opoșițiune, este un ce învederat eă nisce aseminea e- lemente nu trebuesc într ’ se în discu țiuneₜ Ia ceea ce priv «sce insinuarea ce s'a wi de D. Bobeica, ea are un caracter de uă gravitate și mal mare; D-sa a ^.is noi ne găsem dreptatea pe când eram amici al guvernului, dar de când am încetat de a fi amici al guvernului, safi de când am în- ceput a fi mal mult sau mal puțin în opo- sițiune, de atunci dreptate nu mal avem. Expresiunile sunt categorice Și a 4is că este analogie între posițiunea domniei lor și posițiunea aceluia cine, numai avea se dea bani, căpăta justiția, iar când n’a mal avut bani, n’a mal avut nici justiție, a fost prigonit, cu alte cuvinte guvernul ne mal având favârea D-lul Bobeica nu mal are nici D-sa justiția. El bine, D-lor, n’am ce- rut noi ca guvern favârea nimânul, și da- că a crezut un singur njiout D. Bobeica 17 ?29) xdaltU187 âiv ■ TOliUL oWc< ■ niMaj n/‘ El bine, vâd câ președintele n’a fftcift aci । reședințele tribunalului, ■ ’ d’a cb acâfata, •' tiu a făcut bine’; i voni face ob- mat la ordine pe D. jlenacovicl, advoca- sprvațiune pentru acâsta. . tul părțel adverse. Acâsta o recunosc; dar Dacă vâ voiti citi tâte deposițidnile aci cred că trebue să se mărginâscă pr- marturilor, veți vedea că D. Bobeica â fost tonțiunile D lui Bobeica. Acum în c de uă violență extraordinară. privesce pe D. Bobeica, dacă ne vom îr că faVârea D-sale cățr’. guvern, trebue a fi resplătită cu favorile justiției cătră D-sa, s’a încelat fârte mult (aplause) fiind că noi nu voim se plătim nici un fel de favâre sprijinul ce ni se dă, și cu atât mal puțin prin înjosirea justiției, care noi vo- im se fie în adevâr uă a treia putere în Stat, iar nu uă machină în numele guver- nului. Când un deputat vine și pune în lucra- re dreptul se de . face hă interpelare, negreșit că nu face decât a beneficia de uă prerogativă pe care 'I o acordă Constitu- țiunea; dar se vedem dacă bxercithrea a- cestul drept, se pâte face îa condițiunile în care voiesce a o face D. Bobeica. EI bine, D Bobeica vine și aduce la cunos- cința Adunării un fapt ore-care, și pe ur- mă tjice'i ce satisfacțitine are să’. I dea D. miiîistru în privînța acesta? Dar dacă aș întreba și eti la rândul meti ce satisfac- țiune ’ml-ar da Camera, când D. Bobeica n’ar fi ăvut uă conduită tocmai colectă în tribunal? CândadmitețI că tribunalul are dreptul de censură, nu admitețl că pâte să’șl exercitese acest drept și în privința provocărilor unul deputat ? Nu vedeți că posițiunea Camerei este mal delicată când acea pretinsă insultă s’a adus unuia din membrii sel ? El bine, D-lor, raportul ce am primit în acâstă cestiune, pe lângă e- lementele ce’ml dă, pe lângă relațiunik ce 'ml dă, este întemeiat și pe uă serie de deposițiunl asupra căror nu pâte se fie nici cea mal mică îndoială, și vâ voiti arâta pentru ce. Resultă din acel raport că, da iență fârte mare. Eram interesat se spun acâsta Camerei, că, precum eii voiu fi cel întâiti care voiii mustra, pe cât legea ml va permite, pe ^n funcționar abătut, tât de uă-dată Voiu cere de la onor. Canieră se nu se îngăduie, prin votul ce va da, ca fie-care deputat dintre noi se fie prea mult irascibil cătră autoritățile cu care ar avea a face, se nu puie prea mult în evidență calitatea sa de deputat saii de legiuitor; fiind că, D-lor, nu viii se apăr înainteâ Dv. pe judecătorii țârei, și nu’l apăr fiind că nu cred c£ magistfații noștri ati trebuiun- ță de un apărător înaintea acestei Adunări; însă cred că veți conveni cu mine că uu este bine se exagerăm acâstă ideă a m - datului nostru de representanțl al națidnil, nu este bine ca deputatul, în ' ița justiției, se puie personalitatea sa maî pre sus de orî-ce considerațiunY. D-lor, am fost cu atât mal scrupulos în acâstă afacere, cu căt cu ocasiunea ulti- mei alegeri ««natonale ce s’a făcut în ju- dețul Botoșanii, a avut loc uă denunțare din partea unul domn Arabu contra D-lul Bobeica, prin caro denunțare se cită ca martori uă sumă de persâne considerabile din Botoșani, care tâte afirmau că ar fi vâ- din majoritate fie din minoritate; căci astă-dl s’a insultat lin membru al minorității dâră mâne se va insulta tiu membrii■din majoritate și când acel membru al majoritățel va veni să reclame, noi din minoritate vom ti în drept a rădica vocea în contra sa și vom (jice nu aveți dreptul să reclamați pentru că v’a . lenaco- vicl a venit și a dis că cu un asemenea sistem colegiul al treilea nu este repre-, sentat. El bine atunpl (jic și efl că preșe- dintele, râfl a făcut, după părerea mea, că nu a chemat la ordine pe D. lenacovicl;, deră tot-d’odată nu este mal puciu adevâJ rat că D. Bobeica, cum resultă din depo- sițiunile mărfurilor și din declarațiunea, chiar a D -lui Bobeica, nn e mal pucin a devorat că D-sa avea aej insultător și un, ton violent EI, ce face președintele în asemene < o- casiune? El are poliția ședințelor, și după disposițiunile articolelor din procedura civilă, președintele chiamă la ordine pe acel cari turbură ordinea. ’I amenință că ’I dă afară, și decă persistă în a face tulbu- rare I dă afără. Uă voce. Dâră D. Miclescu s’a purtat Iurte bine. D ministru justiției. Eu nu am vor- bit de cât de D. Bobeica. In cât privesce pe D. Miclescu, D-sa a fost mult mal mo- derat de cât D. Bobeica. Acum D. Bobeica 4ice : Vedeți hotărârea monstruâsă ce a dat tribunalul, căci ’ml respinge apelul, când pe mine m’a dat afară și m’a pus în posițiune de nu mâ putea apâra. Dâră în hotărâre se vede declarațiunea D-lul Bo- beica, când l’a dat afară, că D-sa renunța la apel, să desistă de la ori ce apelațiune. pe acâstă bancă; căci atunci tdtă acțiunea ar aparține esclusiv numai deputaților, de âre ce D. Pantazi Ghi,ca, prin moțiunea sa, voesce să acorde totul Camerei și ni- mica guvernului. Apoi, în ceea ce privesce justiția țărel, trebue sa aveți în vedere că și ea este uă putere în Stat, și dâcă voițl să țineți cum- păna în mână, să o țineți drept pentru toți, și să bine voiți a nu trece acea limită care formâsă linia de demarcațiune a drep- turilor fie-cărei puteri; fiind-că, după cum D-vâstră vâ considerați că sunteți uă pu- tere în Stat, asemenea și justiția este uă Apoi dâcă lucrurile sunt petrecute în ase menea dondițîufll nu vedeți că nu putea I tribflnalul să mal dea curs procesului, do LrttU.UO ud um 09 uu iciv-r |rispte da acțiunea D?vâștră Decă credeți' 1 și acum» d o pă declarațiunea D- lui BobeicM, că tribunalul de .Botoșani nu ’șl a îndepli-' vreme ce partea apelantă chiar vine și de clară că nu mal esistă ca parte îu proces •-'jAcum, îu ceea ce privesce cele ijise de D Pantazi Ghica, dâcă nu ar fi de cât cu- vintele cu care a întovărășit moțiunea sa de și dice că D sa arș.cea mal perfectă în- trecerea faptului, ca să judecați cât de es- citat a putut să fie atunci, și de cât calm s’a condus președintele.acelui tribunal în momentele acelea. D# aceea vă rog încă uă dată . A - nin- geți moțiunea D-lul Pantazi Ghica. Voci. închiderea discuțiunel. D. N. Furcnlescu. Sunt contra îuchi derel discuțiunel, fiind-că voesc să ic câte-va cuvinte la adresa D-lul ministru al justiției; căci aci este în joc demnita- tea Camerei; și D. ministru când a răs- puns. s’a ferit, ca să (jic așa, de a respunde ia adevărata cestiune, Doul deputațl <ăfi fost insultați; însuși D-sa mărturisesce că gală înaintea nâstră,. care este„ majoritatea unul s'a condus fârte bine si acel magis- Camerel, și când crem că avem șimajorita- țrat care a ordonat să ’l dea afară a făcut tea țârei, pe care nu o desfide majoritatea răii; căci, deși se icejiă instii'a este Camerei, qu primesc discuțiunea pe acești patere separată în Stat.. D. președinte. ;c4-:a nu este îaehi- deroa discuțiunel. D. Fnrculescu, Așa est biceiui cestel Camere, și țoesc să ’I iafi și ei, am făcut mare esperiență în acâstă Cameră învățând acesta de la onor majoritate. Ori cât s’ar fiice D-lor, că justiția este uă putere îr^Stat^ puterea ju- decătorâscă nu este complect separată de -Stat, și depinde mult de puterea eșecuri vă ceea ce a făcut pe mulțl filosofi să se în cele și să dici că numai două puteri sunt în Stati căci în puterea ,eseeuti vă ihtră si puterea judecătorâscă... q ■. ocl. Nu este îft contra închiderii dis- euținnel. D. președinte» Da astă da -•'dețl că efl am tăcut; dâră 'Adunarea dice^ă vâ chem la cerVune șl râfl, faceți d^ov? abateți ast-fet D. N. Furculescu. Ori cât de rflfl așu face eu, mi se pare că majoritatea m’a în grecul, și fiind-c^ scitice m’ascâpt^j ori- ce aș dice efl în acâstă privmță, goj: să menea moțiuni rădică orl-ce acțiune a gu- ... vernului, precum și rațiunea nostră de a fi I sul acesta. Cer ca demnitatea acestei Ca- spun ceea ce mă face să vorbesc în sen- pptere tot așa de mare ca D-vâstră. și nu trebue ca .tribunalele din țeră s^ fie tero- nit datoria sa, nu aveți de cât să vedeți escitațiunea în care se află D. Bobeica chiar astă-r, vnorabila Cameră în ședința ue la 14 I ebruare a decis a 'se acorda suma de 2,000 lei pentru cheltuelile de înmormân- tare’ale repausatulul artist 0. Caragiali. lb cursul discuțiunel s’a lămurii că acestă mm 1 urmâză a se acoperi de ministerul de interne din fondnl de 30.000 lei dala "ap. . . . art* ’. "V: budgetului său p v " iul curent. C din companie ca^erviLșr pe acel omjcarp vopsce să servâscă, pe când lu- ■crurile^se petrec cu totul alt-fe!. căci ■ î.- ceril^eaâ în serviciu pe aceea care voesc el, ast-fel $ă 4e mplte ori s’aă luat âmenl care prin posițiunea lor socială, prin odu- cațiunea l.or, se ^deau umiliți prin aseme- nea servicie.. Cunosc cașuri ^n curg soldați au fost întrebuinț ți l nisce serviciș pe caie uu trebue oi le ațăt în 'stă Aduna- ■rb. Am vedut-spldațl conducând bivolițe pe strade; alții transportând în.șpinaje ^aga- ge care nu aveu asemănare cu bagajelejmi- htărescl; am vădut.chiar soldați care pă i|âu^a ușile șțabilimeaiglor publice niscp haine care nu puriști numărul nici unui re- giment. Nu voesc aă mă espljc mal depar- te. EI bine, d^a /isemeMaj lucruri se trec în capitalăgsub chila . ritățl mii - tare, unde este centrul;qe administrațiune, unde este un comandant de piața, vă las pe D-v. .să vă închipuiți , § se petrgcg piin proyțce^ Și ace$t|abqs lye^rge până- acolo, în cât chiai ^oldați^ . ni I de yrdșiyjiță pe la sub prefOct,ure și a.lte autorităț) ad- miuistrxtive sunt întrebu. țațlplivi gră dinile acelor funcționari. Sciu bine că cu itote ordmile ce ar da D. ministru de resbel, puq are să se facă nimic, fiind că răul este îryădăcinat, dar ere» gă este Mut să atrag atențiunea D-lul ministru d.e resbel spre a se vedea daca nu se pâte șuprima cu totul acest servicip și în locul lui eu red c^,. ou țâțe greutățile financiare î .Ae ne gogim, «ar putna da un gccesor de soldă pentrp^a numai fi nimeni silit s . facă . iejă fărăufo^. sa. Eh am >prbit cu mulțBoficiorț, amjci al ^mel, ia acestă privință și ’ml aiț dis că oficier să rin aibă servitor pen- tru că trebue să’șl închipuâscă D-sa că un oficier nu șâde numaî în casarm î, nu tede numai în uă singură garuisână, el să tră- mite cu serviciul în diferite localități, și daca ar avea un servitor cu plată, să fiți fârte siguri că l’ar abandona. Dar cred că este momentul cu acâstă ocasiune să fac nă observațiune nu în privința esistențil¹ servitorilor ci în [privința abusulul ce se face de oficieri, care eafi câte 5 și 6 servi- tori, precum și în privința tratamentului ce oficeriî dau acestor servitori. Eu, D-lor, am vâtjut un servitor care n’a fost nici uă dată mustrat în casarmă de comandantul sâfi pentru serviciul armatei safi pentru dis- ciplină și care cu tâte acestea a fost bătut cumplit și trămis la spital. Voifi avea curagiul a numi pe acel ofi- cier care a făcut acâsta, el este locotenen- tul Duca de la Cahul. D sa a bătut pe nn soldat Vistavoi și s’a rugat de comandant de a nu ’l da judecății. Asemenea fapte re- gretabile aș dori a fi observate de D. .mi- nistru și de șefii superiori în drept. D ministru de resbel. D-lor aș fi în- țeles acâstă discuțiune asupra contigentu- lul pe anul curent daca el ar fi venit înainte de a se vota budgetul, dar uă dată ce bud- getul a fost votat, numai înțeleg de loc a- câstă discuțiune, de âre ce contigentul este basat pe cifra pe care D-v. ați aloca- ta în bfidget. Dar fiind-că s’a vorbit despre cifra con- tigentulul, apoi nu am de cât să vâ aduc amiate că, nu numai la noi, daf în tâte ță- rile care afi uă lege militară tinerii ajunși la vârsta cerută de lege să chiamă în ar- mată pentru ca să fie instruițl. Daca eu cer acâstă cifră vâ rog să nu credeți că am să ’I eau îndată pe toți, căci eată ce are să se întâmple: efi chem sub drapel un numâr de âmenl egal cu numârul acelor instruițl pe cari ’i trămit acasă treptat, și dovadă că așa se urmâză, este că acum v’am cerut un numâr mult mal mic de cât în anul trecut. Așa de esemplu, chemând 5,000 âmenl sub drapel fiind-că serviciul în armată este de 4 ani chemând pe fie care an câte 5*mil âmenj am avea uă armată permanentă de 20,000 âmenl; cu tâte acestea, fiind-că nu ’I ți- nem patru ani neîntrerupt sub drapel, de aceea nu am de cât- 12,000 âmenl, adică chem în loc de 5,000 numai pe jumătate, sati numai pe atât pe câți trămit instruițl acasă, și ast-fel avem mal mulțl âmenl in- struițl în reservă, și cari pot fi chemați la ori-ce trebuință. Cred dâră, D-lor, că am râspuns prin acâstă scurtă esplieațiune tutulor acelor domni cari ati vorbit în contra cifrei. Acum voiti spune câte-va cuvinte și în privința servitorilor. Am onâre a răspunde D-lul Exarohu că dâca și la noi s’ati putut observa acele a- busurl de carî a vorbit D-sa, apoi "1 rog să crâdă că aceste abusurl sunt și în alte armate. Vâ aduceți aminte că în Francia a ajuns proverbiale ca saporil regimentelor de infanterie erau bonnele copiilor colone- luldl. D. G. Exarchn. Acesta nu e un esem- plu de imitat la noi. D. ministru de resbel. Vâ rog să cre- deți că nici după uă sntă de ani acest abus nu se va înlătura din armata Francesă. vâră nu numai în Francia, ci In tâte ță- rile oficeriî au servitori. L< noimal’nainte se luati recruți și se dedâti ca servitori șâse ani, adică cât era timpul serviciului obligatoria. Astă-d.1 însă nu este așa, astă-tjî se iafi nu- mai acel cari consimt, și vâ rog să credeți că nici un tânâr de familie bună care a in- trat în armată fie ca voluntar, fie prin recru- tare, un asemenea tânâr nu se ia ca servi- tor, și prin urmare vâ rog să nu faceți a- firmațiunl despre cari nu v’ați încredințat că sunt esacte, fiind-că efi nu am cunos- cință că vre-un cas de felul acesta să se fi întâmplat; și când D-vâstră 4.ieețt că a- câsta e regula generală, cred că vâ asar- dațl prea mult; eti protestes în contra a- cestel alegațiunl: nu s’a luat fiul nimennl pentru a se face servitorul cul-va fără să fi consimțit. Esistă servitori în tdte arma- tele străine ca și la noi, dâră atât acolo cât și la noi nu se iafi fără consimțim£,i- tul lor. D-un D. I. Ghica. Nu mâ voiu pune pe târâmul abusurilor ce s’ar putea nasc^din acest project de lege; voiti trata cestiunea numai din punctul de vedere al oportun¹ tățrî unei asemenea mâsurlîn (Jioa de astă- zi- D. ministru a dis că înțelegea acâstă discuțiune înainte de votarea budgetului. Dâră D. ministru scie că s’ati schimbat împrejurările de cum erafi când s’a votat budgetul; pe atunci tratatul de la 1856 se aștepta în tot momentul a fi sfâșiat, și as tă-^î nu mal avem acea frică.... D ministru de resbel AI D-tagaran ții pentru acâsta ? D-nu D. I. Ghica. Nu am garanții, dâră am probalitățl, care resultă din starea de astăzi a lucrurilor, care nu mal este aceea în care ne aflam pe când avâm în discuțiu- ne budgetul ministerului de resbel. D. ministru ne spune că nu va mal cere altă cifră de cât cea din budget; dâră eu aș voi să nu se cheltuâscă nici aceea. D, ministru jEce că este bine să avem sol- dați mulțl și bine esercitațl. Apoi eti în- treb pe D. ministru dâcă e mal bine să fie soldați mulțl în casarme de cât la munca câmpului, singura nâstră sorginte de a- vuție? Uă voce. Merg la scâlă D-nu D I. Ghica. Să mârgăla agricul- tură, care trebue să fie încurajată, âră nu la munca soldatului, care e neproductivă, mal cu sâmă că noi nu suntem uă țâră mi litară, pentru a face cuceriri în orient, și când suntem garantați de Puteri, care ne apâră. Eti aș fi fost de părere să împuci- năm armata permanentă și îqₜ loc de 14 să avem 7 mii de âmenl, însă mal bine în treținuțî, și de aceea mal bine aș primi să mal reducem numârul și să mal sporim ceva la întreținerea soldâților, ba să fie in al bine echipați. Nu voiti însă văd atât de multe braț'luate de la munca câm- pului, unde ele ar fi mult mal folositâre 17 (29) Martie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1947 dle, safi mătură curtea și curăță grădina. Servitorii oficerilor nu primesc instrucțiu- ne militară, și prin urmare veți face fârte bine de veți desființa acești servitori. Vâ rog dâră, D-lor, să respingeți luarea îu considerațiune a acestui project de lege. Voci. închiderea discuțiunel. D. M. Costachi. Cer, D-lor. a nu se în- chide discuțiunea, fiind-că văii că se pre- gătesco uă propunere a se scădea armata permanentă după unii la 8 mii, după alții la 10 mii, și pânâ nu ne va da D. minis- tru uă ©aplicare că reducând cifra nam desorganisa armata, nu putem închide dis- cuțiunea. Eu vâ spun că în principiu sunt pentru reducere, dâră aștept uă esplicare de la D. ministru ca să putem vedea în ce mod s’ar putea face lucrul acesta. Asemenea în privința servitorilor aș voi să produc nisce argumente cari nu s’afi pro- dus pânâ acum. D. G. Slăniceatiu, ministru de resbel. D-lor, cifra de 5.000 esteneapârattrebuin- ciâsă pentru armata permanentă; mal jos de acâstă cifră nu ne putem scoborî, pen- tru următârele cuvinte : Avem 8 regimen- te de infanterie, 4 bataliâne de vânători, 4 regimente de artilerie, 2 regimente de cavalerie și 1 batalion de geniu. Pentru ca aceste corpuri să ’șl aibă e- fectivul când va fi trebuință complectân- du-se cu reserva, trebue să fie 20 000 de âmenî, și în 4 ani câte 5,000 represintă cifra de 20,000. De veți scădea din acâstă cifră, se va întâmpla acest lucra : Atunci eâad vom a- vea nevoe să complectăm efectivul acestor corpuri, pentru a ne servi cu dânsele con- form scopului pentru care secreaxă uă ar- mată, vom avea pe jumâtate safi a treia parte; și acâsta nu ne costă mal mult, ori că ținem 5.000, safi mal mult. Efi ’I voiu ține sub arme un an doul safi trei, după cum se vor instrui mal curând, și acâsta pentru ca să avem cât mal mulțl âmeni in- struițî pe la vetrele lor. De aceea m’am mirat când s’a pus în discuțiune acâstă cifră. Cifra contingen- tului nu se discută, mat cn sâmă că servi- ciul militar la noi este obligatoriii și per- sonal. Dâcă eu aș putea să chem sub drapel 50.000 âmenî pe an, pe cari să ’I țin nu- mai șâse luni de dile, și după aceea să I trămit la casele lor, acesta trebue să o a- probațî, căcî este îb interesul nostru, de âre-ce ne-am dat organisarea militară pe care o avem astă-ijî. Voci. închiderea discuțiunel. D G. Cantili. Vâ rog, D-lor, să închi dem discuțiunea, fiind că noi am votat budgetul de 13 miliâne și ceva, în limi- tele cărei cifre D. ministru de resbel are să se măiginâscă; și orl-cât ar chema 12, 13 safi 14 mii de âmenî, D-sa nu va cheltui un ban mal mult peste ceea ce I am acordat noi. mult mal necesare. De aceea, D-lor, vă rog respectos să bine-voițî a modifica cifra și îu loc de 14 să admiteți 8 mit. D I*. Ghica. Fiind-că D. ministru de resbel a invocat ca argument principal că nu se mal pâte discuta asupra cifrei fiind- că budgetul este votat, D-sa trebue să ’șl aducă aminte că astă-dl nu mal este orien- tul în ferberea aceea când Europa întregă se îngrijase și nu scia care avea să fie so- luțiunea conflictului ce se iscase. Nu voiu dice ca D. Dimitrie Ghica, că noi nu a- vem trebuință de armată, și că nu avem nici un rol în orient. .. D-mi D. I. Ghica. Eti n’am dis acâsta; protestes. D. P. Ghica. Cred că orl-cum s’ar re- solva cestiunea orientului, noi trebue să esercităm uă influență âre-care. Astă-dl însă temerile cari se născuseră astă tâmnă aii dispărut; astă-dl, chiar onor. D. mi- nistru de esterne ne-a afirmat că toți sor- ții sunt spre pace, și spun acesta fără a mâ teme că comit uă indiscrețiune, fiind- că D. ministru nu ’ml-a spus numai mie acâsta, ci la mal mulțl D-nl deputațl. Efi văd că situațiunea este ameliorată, și nu înțeleg cum într’un asemenea mo- ment când tâte Puterile se pun a face eco- lomiî, D. ministru vine să ne spună că nu pdte face economii. Din contra, noi credem că budgetul e prea încărcat și are nevoe de uă dimini- țiune în cheltuieli și acâsta în interesul general al țârei. Apoi, chiar D-v6stră ne spuneți necontenit să facem economii. El bine, âtă un mijloc de a realisa uă econo- mie fdrte înseninată ■ A reduce numărul ar- matei permanente la 7 mii dmeol. In ade- văr , D-lor, la ce ne pdte servi atâta armată ’ Pentru ce atâta cheltuâlă inutilă pentru Stat? N’ar fi mal bine ca onor. D. ministru de resbel să ’șl pună tdtă silința ca să avem numai atâta armată permanentă bine formată si bine instruită, ca să avem ca să <)ic așa, numai corpuri technice, âră numărul cel mare al brațelor să nu ’l che- măm de cât atunci când demnitatea, când interesele țărel ar reclama ? Luând astă-dl safi la tdmnă 5,000 de brațe de la munca câmpului, nu vă gâdițl la consequențele, la perderile ce causațl ? Prin urmare, ar- gumentele D-lul ministru nu sunt temeini- ce, căci astă-dl suntem în nisce momente de pace, așa în cât 2,000 âmenî ar fi de a juns pentru armata permanentă. In ceea ce privesce observările D-lul Exarchn despre usul ce se face cu soldațil cari se dafi pe la oficeil, D-sa are drepta- te, și dâca în Francia saporil sunt bonne pentru copil colonelilor, la no: țâra nu voesce să plătescă uă armată de servitori (Aplause.) Am vâijut când un colonel voia să facă uă revistă cum se luafi acești ser vitorl și se forma cu dânșii uă armată A- •eștia nu se duc însă nici uă dată la eser cițiu, șed la bucătărie și iafi spuma de la ! Așa, dâră, ori-ce discuțiune fiind inu- tilă, vâ rog să votați contingentul. — Se pune la vot închiderea discuțiu- neî și se primesce. — Se pune la vot luarea în considera țiune a projectulul de lege, și resultatul Votanțî . ... Majoritate reglementară . , 39 Bile albe pentru..........52 Bile negre contra .... 10 u. președinte. Adunarea a luat în uuu- siderațiune projectul de lege. — Se dă cetire art. 1, și nrmătârelor amendamente : 1) . Propunem cacontingeutulsă se com- pună de opt mii âmenî, din cari numai douâ mii pentru armata permanentă P. Ghica, D. Frunza, D. 1 Ghica, C Colibășeanu, P. I. Cernătescu, Prctopo- pescu, Poenaru. 2) . Propunem ea contingentul anului curent să fie de 10,000 în loc de 14,000, diu cari 2,000 pentru armata permanentă: 1,000 pentru călărași; 7,000 pentru dorobanți. D. 1. Ghica, G. Esarchu, L. Sic, ea. D. D Pruncu. D-lor deputațl, eu cred că primirea acestui amendament ar fi uu ce fatal pentru organisațiunea oștirel nos- tre. Vâ este cunoscut, și cred că nu mal este nevoe să maî fac teorii militare, că, pentru ca să pâtă avea uă oștire reserve bune, acele reserve trebue neapârat să trâeă prin corpuri, adică prin armata per- manentă, să facă acolo uă scâlă. Dâca noi am veni astădl și am lua de la cel mal pu- ternic element militar al nostru, adică di la oștirea permanentă, uă parte a conțin genttiluî anual, înțelegeți D-vâstră că re- servele nâstre ar fi cu desăvârșire slăbite Dâca ar veni D. ministru de resbel să ne câră astădl, în posițiunea grea financiară în care ne aflăm, dâca ne-ar cere uă spo- rire de cheltuell peste budget, atunci, pâuâ la âre-care punct, ași ti alături cn D-vâstră; dâră fiind că vâd că acâstă ce- rere se face în limitele budgetului, și fiind că acel budget ’l am votat deja, nu înțeleg ca astădl să cerem reducțiunî tocmai de la armata permanentă, care este singura scâlă de instrucțiune pentru reserve, căci reservele au nevoe să trâeă prin armata permanentă ca să devină puternice. Efi v’așl ruga, dâră, ca, în unire cu D. ministru de resbel, să nu primiți acest a- mendament, să nu faceți acest râu junei nâstre oștiri, și vâ rog să votați așa pre- cum este preseutat projectul de lege, fără a fi amendat. Acâsta o cer îu interesul oștirel nâstre. D. P. Ghica. D-lor, se vorbesce de 1948 ăivRiTOHUL OhOIAL AL ROM ÂNIEI 7 (29) Mnrtielb7. juna nâstră oștire; dâră efi ași dice mul bine bătrâna ndstră oștire, căci este des- tul timp de când avem uă oștire ca să seim că este acum destul de instruită și nu maî este jună; din contră, ea are tâte elementele necesare ca să fie uă oștire bă- trână, și tocmai pentru acestă considera- țiune am cerut să se scadă numărul arma- tei permanente. S’a vorbit de reserve; dâră nu cred că, scădând contingentul armatei permanente pe anul 1877, se va aduce nă vătămare reservelor, căci ele sunt, după cum dicea adinâorl D. ministru de resbel, deja instruite și sunt gata la chemare să vie sub stâgurl în orl-ce moment de ame- nințare. j^Ne spune D. ministru de resbel că are un sistem fdrte bun și că ne va aduce în aedstă privință uu project de lege. El bine, să vie D-sa cu acel project și să pună a- cel sistem în lucrare; ddră, până atunci, să facem acâstă economie. D-lor, când a fost vorba de apărarea na- țională, eu am fsst cel d’ântâifi care am votat D-lul ministru de resbel tot ce a ce- rut . dâră acum, pe lengă acel interes de a avea uă armată permanentă numerâsă, ceea ce nu cred de trebuință în timp de pace, voiu pune și eu întrebarea D-luî ministru 4e resbel și onor, preopinent: dâră cu punga ce faci ? D. B. Ghergheli. Budgetul este vot’t. D. P. Ghicii. Budgetul este votat, o sciu acesta ; dâră, D-lor, vă declar că, așa cum ați echilibrat D-v. budgetul, nu veți rea- lisa acele miliâne care le-ați prevădut, și ddca nu veți face economii, și economii reale, nu fictive, veți fi siliți îu urmă să dergațl la împ umuturl, sau să creați da- torii flotante. Nu trebue ca îa orl-ce mo- ment să ne gândim numai la vanități, nu trebue să posăm cu orl-ce ocasiune apără- toi! al cutărel saii cutărel instituțiuni. In armată am și efi și amici și rude, și prin urmare, am și chiar motive personale de a susține armata. Cu tâte acestea, trebue să pun mal presus interesul general al țârei, și sunt dator să’ml plec capul îna- intea unei necesități absolute, aceea de a face economii. Nu votați ddră, D lor, uă cifră atât de mare de âmenl pe cari nu veți avea cu ce'I ținea, și votați amenda- antul nostru, care propune numai 10,000 de âmenl îo totul. D. N. Dimancea. Tot ce ne-a vorbit D. P. Ghica este aprâpe nimica. Vine D-sal acum cu un sistem financiar, cu un sistem pentru organisarea armatei ? Nu; vine nu-' mal să ne dică: nu votați 14.000 dmeni, căci n’avețl mijlâce cu ce să’l țineți. Apoi D. P. Ghica scie că budgetul este votat pe anul acesta, că în el se prevede suma necesară armatei, și budgetul este echi- librat. ... ■ ■ D. P Ghica Nu este echilibrat. D. Dimancea. Este echilibrat. D. ministru de culte și instrucțiune publică. Da, este echilibrat. D. N. Dimancea. Atirm că budgetul este echilibrat, și contestațiunile D-vâs- tră nu sunt de cât un echon al celor diu Senat. Așa, deră, ceea ce ne spune D. Ghica uu este fundat, pentru că nu vine nici cu un sistem financiar, nici cu un sistem de organisațiune militară, prin care să ne dică: âtă modul cum propun efi să orga- nisăm armata, care organisațiune ne va da uă economie de 5, de 6 sau de 7 mili- âne lei; tot ce ne propune D-sa este să reducem cifra contingentului pentru ar- mata permanentă de la 5,000 la 2,000, ceea ce ne va da uă economie de abia 100 mii franci pe de uă parte, dră pe de alta se va desorganisa armata. Așa, dâră, acâstă discuțiune ne avân- du’șl locul, vă rog să o închideți, și să trecem la vot. D. ministru de resbel. D-lor, uu s’a dis, cu ocasiunea acestor amendamente, nimic alt de cât tot ceea ce s’a dis îo dis- cuțiunea generală. D- P. Ghica a vorbit ârășl de budget, de deficit, de organisațiunea militară, ces- tiunl cari nu sunt acum în discuțiune; prin urmare, tot ce am a respunde și acum este: că, dâcă veți reduce contingentul pentru armata permanentă de la 5,000 la 2.000, veți desorganisa armata, și când veți avea necesitate de dânsa, nu veți avea cu ce umplea golurile. Nefiind, dâră, în discuțiune nici budgetul, nici sistemul de organisațiune militară, eu vă rog să tre- ceți la vot, și să primiți cifra ce vă cer. Voci. închiderea discuțiunel D. M. Costachi. D-lor. vă atrag atenți- unea că, între amendamentul propus de D. Ghica și projectul guvernului, pote să fie posibilă uă altă opiniune care să le împace pe amândouă. D. ministru ne-a spus că îu budget este cifra prevădută pentru armată, că, pe de altă parte, ’I tre- bue 5,000 de âmeni pentru armata perma- nentă, că acest număr ’I este indispensa- bil, și că nu pâte primi nici uă reducere, pentru că s’ar distruge armata. Dâră eu vifi cu altă ideă, efi (Jic că, dâcă pentru armata permanentă este indispensabil ci- fra de 5,000 âmeni, de ce pentru cele-alte corpuri ’l trebue 10,000 ? Nu s’ar mal pu- tea reduce din aceștia? Eu cred că, în ceea ce privesce armata teritorială, nu I s’aț aduce nici uă jignire decă s’ar lua un număr mal mic. Rog, dâră, să se lase dis- cuțiunea liberă, ca să esplic dorința ce am de a se reduce contingentul pentru ar- mata teritorială. D. ministru de resbel D-lor, sciți cu toții serviciile ce este chemată să facă ar- mati teritorială; ea face serviciul gendar- merieî din districte, serviciul de pază a graniței și altele. Penă acum armata teri- torială era împărțită în patru schimburi, a- dică; un schimb făcea uă săptămână în ca- sarmăși trei acasă, apoi venea alt schimb, așa în cât celui d’ântel schimb ’I venea ârășl rândul de schimb la o lună. Acesta era fârte împovărător pentru âmenl și mal niciodată schimburile nu se făceafi punct la o săptă- mână, din causă că distanțele pânâ la ora- șele de reședință sunt prea mari, și tre- buia să mârgă câte dou6 (jile, și alte două să se îotârcă, așa în cât omenii făceafi mal mult de cât uă săptămână serviciul. Cifra din projectul de lege nu este uă înmulțire a numărului, pentru că e tot cifra din anul trecut, dâr am împuținat serviciele, și am tăcut ca să vie rândul âmenilor la 6 și la 7 săptămâni. Vedeți dâr, că este în avan- i tagiul âmenilor, căci în loc să fie chemați la uă lună, vor fi chemați la două luni. Dâca ași fi avut mijlâce, ași fi cerut 20,000 âmenl ca să le vie rândul la patru luul o dată , ceea ee ar fi fost un avantagiu mal mare pentru âmenl. Vâ rog dâr, să votați acâstă cifră, căci este în avantagiul ar- matei. Voci. închiderea discuțiunel. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nel, și se priimesce. — Se pune la vot amendam- ' il D-lul P. Ghica, și se respinge. — Se pune la vot art. I din project, și se priimesce. Art. 2 se priimesce fără discuțiune — Se pune la vot projectul de lege în total, și resultatul scrutinului este cel ur- mător : Votanțl . 63 Majoritate reglementară . 38 Bile albe pentru . ... 47 Bile negre contra ■ . 14 Abținuți ... . D. președinte. Adunarea a adoptat pro- jectul de lege. Voci. Nu mai suutem în număr. D. vice-președinte. Atunci, D-lor, ri- dicăm ședința. — Ședința se ridică la 5 ore. anunțau du-se cea următâre pe a doua di, 9 Martie. ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTEPN Directorul penitenciarului Bucovăț, prir raport cu No. 193, comunică încetarea din vâță a condamnatului Christea Calindaro- polu, de fel din Grecia, de îa care rămâ nănd un capital de lei 30, bani 30, se pu blică spre sciință moscenitorilor ca, îu termen de un an, prescris de art. 18 din regulamentul general al penitenciarelor, să se presinte cu acte doveditâre de ade- vărațl moscenitori, spre a’sl primi inosce nirea. 17 (29) Martie lbi7 M0NHOKUL OFICIAL AL KOMAN1E1 i aU Direc(in;generalrt a telegrafelor și poștelor. La V,; Maiu a. c., se va (ine licitație a- tât la direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor cât și la prefectura districtului Tulova, Vasluiu și Iași, pentru darea în intreprisă a transportului espedițiel și de puaagerl de la lași prin Vasluiti la Bârlad și vice-versa pe timp de cinci ani, cu în- cepere de la , luniu viitor Licitațiunea va fi cu oferte sigilate care se vor deschide la ora 4 precis p. m. Condițiunele cu care se concede acâstă antreprisă sunt cele următâre : 1) . Transportul va fi Zilnic socotindu-se câte uă cursă pe
  • s, încredințate serviciului postat, spre spediere, diu diferite cause nu s a putut preda celor în drept, și prin urmare, con- orm ari. 53 din legea telegrafo-postală, sunt căzute în rebut și se află în deposi- tul casieriei biuroulul postai central. Persânele cari se simplii în drept de p primi aceste obiecte, sunt iu vi tate ca, îu termen de 7 luni de <}ile de la data acestei publicațiunl, să se presinte la acestă di- recțiune cu cereri înscrise pe lângă care vor alătura chitanță ii souche de predarea obiectului la oficiul postai sau alte acte legalisate în regulă, prin care să se con-! siate cu claritate indenlilatea persânel în drept de a primi acel obiect, pentru care va plăti taxi poștală, cu care este încăr- cat obiectul. Obiectele cari în acest termen uu se vor eclama de către cel în drept, ele se v>i vinde, conform nrL 53 ■> .-•'ui I ⁷³ l i: » L % D inpaf 1^ -qo 9)80 ©JL’O na O 2 a 50j®d ■ «a bc a 02 £ s d • I 1» i on¹ CC o ca bo § O OO <71 I IO ri <7-1 71 I £ s I g oo », : llHtC’ALl: a • - O D o a 5 5 1 55 *• r _D g r « o § ÎZ ^4 £ s D 5 «n3țs iâ [tiioeiqO lejșinesnd 80 lp ÎS UUll[ (UUV CD & O jaeiuo ⁻oN a? co- ițiș________2. c oo °° oo r Zi ZZ £ OO Ol OO OQ ce OO OO oo 00 co *0 C3 CI CO CO io o o & I (29) Manie 287'- MONITORUL'OFPMAL AL ROMÂNIȘI 1951 _a 2 (14) Aprilie viitor, se va (ine lici- ație de la orele 2 —4 p. m., la prefectura le Mehedinți, pentru coneedarea în com- ptul actualului antreprenor a transportului espedițieî de la oficiul postai Severin la gară și vice-versa, cu condițiunile urmă- târe 1 Antreprenorul va face acest transport cu caii, hamurile și accesoriile antrepre- norului, Ară trăsura se va da de direcție. 2. Trăsura va fi întreținută de antrepre- nor cu cheltuâlă sa în bună stare penă la espirarea contractului, când o va preda în starea în care a primit’o. 3. Transportul se va face de câte ori va fi necesitate la orele ce se vor indica de dirigintele respectiv, și antreprenorul va fi obligat a trămite la oficiu și gară caii a trăsura cu uă jumătate oră cel pucin nainte de pornirea espedițieL Iu cas de a nu fi următor, dirigintele va angaja cal și trăsură în comptul antrepre- norului, care va 11 amendat și cu subven- ția pe uă di. 4. Trei abateri de la condițiunile con- tractului dau dreptul direcțiunel la resili- area contractului și publicarea unei alte licitații în comptul garanției antrepreno- rului, fără ca acâsta să aibă vre un drept de pretențiune safi judecată. 5 Durata contractului va fi penă la 1 "ebruarie 1878, cu începere de la închee- rea contractului. 6. Subvenția ce va resultă la licitație , se va plăti antreprenorului prin mandat asupra thesaurulul public la finele fie că- rei luni. 7. Pentru asigurarea Statului ca servi- ciul concedat se va îndeplini, conform con- tițiunilor. Antreprenorul va depuue uă cauțiune în numerar safi efecte, ecuală cu ubvenția pe trei luni. Spre a fi admiși la licitație, concuren- ță vor depune uă cauțiune provisorie de lei 100. Pe lângă acesta concurențil vor avea în vedere ari. 40 — 57 din legea comptabili- lățel generale a Statului și art. 32 din le- gea timbrului, după care taxele de timbru și înregistrare, cad îu sarcina partieola- nlor. No. 3,345. 1877, Martie 4. — că licitațiunea ținută pentru vânzarea a șâse scaune și trei scări de lemn vechi de la oficiul Vasluifi nepresenlându-se concurenți, se publică spre cunoscința D-lor amatori că, îu dioa de 19 Martie curent, orelo 12—2 p m,, se va ține altă licitațiune în pretoriul prefecturel Vasluifi, pentru vândârea acelor obiecte. No. 3 433. 3 1877, Maartie 5. — Se publică spre cunoscința D-lor a- matorl că, in 3® 26 Martie st. v., o- jele 2 — 4 p. m. se va ține licitațiune în pretoriul oficiului postai central pentru repararea a 7 cuiere poștale. Concurențil, spre a purea fi admiși la licitație, vor depune uă cauțiune proviso- rie de 60 lei în numerar sau efecte de ale Statului; acâstă cauțiune va re mânea de- finitivă după adjudecare. i Licitația se va face priu oferte sigilate Repararea s» va face conform indicărilor ce se vor da de D. diriginte al oficiului postai central. (3—3) No. 3,712 1877, Martie 10. Direcțiunea MuiriRmlnl oficial și im- primeriei Statnlul. ij Din causa lipsei de concurenți, u„pj- tându-se ține licitațiune îu (Jiua de 3 Martie anul curent, pentru darea în între- prindere a aprovisonăreî imprimeriei cu 250 chilograme linii de alamă tăiate sis- tematic, 92 perechi diferitețfelurî de’colțurl și 4 garnituri matrițe, s’a dispus a se ține uă altă licitațiune, în diua de 15 Aprilie a. c., la orele 2 după ameijă-dl, în cance- laria acestei direcțiuni din hotelul Șer- ban-Vodă. Doritori der, cari vor voi a lua în între- prindere acâstă aprovisionare, sunt invi- tați a veni în arătata (li și oră spre a con- cura, cunoscând că condițiunile cu care să dă acâstă aprovisionare, sunt tot cele pu- blicate prin Monitorul oficial, No. 21, din 1877. No. 467, 1877, Martie 8. : ț feb । 5—5 —Prețul resultat la licitațiunea ținută îo dioa de 24 Februarie 1877, pentru vân- dârea a 3,000 ocale hârtie maculată și di, ferite broșuri legi vechi, nefiind avantagios Statului, s’a decis a se ține uă altă licita- țiune orală, în ijioa de 21 Martie 1877, la orele 2 după arnâr)!, în cancelaria aces- tei direcțiuni din hotelul Șerbin-Vodă. Doritorii cari vor voi a concura, sunt invitați a veni în indicata di și oră, spre a lua parte la concurență, cunoscând că, condițiunile cu cari se vinde acest mate- rial, sunt tot cele publicate în Monitorul oficial No. 26, din anul corent. (3—3). Asupra prețului resultat la licitațiunea ținută în dioa de 4 Martie, aeul curent, pentru darea în antreprindere a aprovisi- onărel Impremeril Stalului cu mal multe și diferite obiecte de lemnărie necesarii! atelierelor de cules litere, primindu-se uă supra-ofertă, s’a dispus a se ține uă altă ricitațiune orală în 4'ua de 31 Martie cu- rent, la orele 2 după amei)ă, în cancelaria ; acestei direcțiuni, când concurența se va începe de la prețul de lei 1,050 bani 30 în jos. Doritori dâr, cari vor voi a concura sunt invitați a veni la acestă direcțiune în NB Se va arăta atât starea ca are în a- cest district cât si în altele. budl 8: Mod ’ No. 2. I Ol Procură. Sub-semnatul (părinte, rudă sau tutore) al elevului din șcâla fiilor de militari ce locuesee în comuna . . . districtul . autorisez pe D ce locuesee în . ... a fi co- respondentul elevului pentru ori ce aface- re va avea onobila direcție a șcâlel al re- comanda (Urmâsă «”b-scrierea si legalisarea) Model No. 3 Dovada corespoiidentulaî. Sub semnatul locuitor în ... . . •suburbia . ... strada. . . . . mă augajes a fi corespondentul elevului. . . din șcâla fiilor de militari pen- tru ori ce va avea necesitate onorabila di- recție a’ml comunica. La cas de schimbarea domiciliului sunt dator a face cunoscut noua mea locuință. (Urmâsă sub-scrierea și legalisarea). La licitațiunea ținută în diua de 4 Mar- tie, anul curent, pentru aprovisionarea a 830,000 chilograme făn și 380,000 chi- logramo pae, necesare în anul curent, tru- pelor călări din Bucurescl, nepresentân- du se concurențl pentru predarea acestor furnituri, se publică uă de isnâvă licita- țiune, care se va ține în - tru vândârea de obligațiuni rurale cu cu- cupdne ne exigibile, în valâre nominală total lei noul 47,148 19 b., ce sunt depuse de D. Theodor Peie, ca garanție, pentru moșia vâtra monastirei Sadova, din Doljiu, pe periodul expirat 1871—1876, urmând ca valdrea ce se va prinde pe ele, să se în- casese în compta sumelor constatate că fi- gurâdă datorie din arenda moșiei mai sus citată. Administrația publică acâsta, spre cu- noscința persânelor ce ar dori a cumpăra citatele obligațiuni, pentru a se presenta la concurență, la ilioa și ora defiptă, înso- țiți fiind de cuvenitele garanții provisoril, în valâre lei 4,800, care vor putea fi în nu- merar saă efecte publice recunoscute de Stat. Esplicânduse tot-d’uă-dată, că persâna asupra căreia se va adjudeca efectele în cestiune, va fi datâre în cas de aprobarea licitațiunel. să verse la tesaur prețul ce s’ar obține pe ele, în termen de 24 ore de la data aprobărel mezatului. No. 6,972 3 1,877, Martie 10. — Se publică spre cunoscința generală că, la 30 ale curentei luni Martie, se va ține uă nouă licitațiune la prefectura ju- dețului Iași și Botoșani, pentru vândârea spre esplâtare a cinci parchete din pădu- rea Trusescil, județul Botoșani, pe perio- dul socotit de la 1 Septembre 1876, și cu coudițiunele generale și speciale publi- cate în Monitorul oficial No. 222, de la 6 Octombre 1876. Amatorii de a lua în antreprisă esploa- tarea acestei păduri se vor presenla la li- citație cu garanție prcâsorie în sumă de lei 1,300. | No. 7,060. '377, Martie 11. Fiind că cumpărătorii becurilor nolate în tabloul publicat îu Monitorul No. 10 din 15 Ianuarie 1877, vândute în virtutea legel din 31 Martie 1868, n’a achitat până în present ratele de 1 Iulie 1876, (și unii chiar mal multe rate), administrația în te- meiul art. 21 din lege și 90 din regula- ment luând și avisul comitetului, publică revinderea acestor bunuri pe comptul D-lor în dioa de 10 Aprile 1877, la 12 ore din (Ji, în localul prefecturei județului Iași, și invită pe D-nil amatori a se presenta pre- gătiți de garanții în regulă spre a putee concura, cunoscând că condițiunile cu care se vând aceste bunuri sunt cele prevăzute de art. 49, lit. a, b, e, d și e din regula- mentul legel de la 31 Martie 1868. No. 34,751. 1876, Decembre 22. — Se p . . ₒ - că licitațiunea ce s’a anunțat prin Monito- rul No. 43. de la 24 Februarie espirat. a se ține la 12 Martie 1877, pentru vâmjerea pădurilor din ostrâvele din Dunăre, se a mână pentru ijioa de 22 Martie 1877, când licitațiunea se va urma asupra pădurilor împărțite pe serii, precum se arată îo ta- bloul publicat îu Monitârele No. 53, 55 și 57. Licitațiunea se va ține în Bucuresci la administrațiunea domenielor îu localul săă de pe calea mogoșâi, casaȘtefănescu, după regulamentul de licitațiune publicat în Monitorul oficial No. 252 din 14 Noem- bre 1872, și cu condițiunile generale pu- blicate în Monitorul No, 6 din 11 Ian (ia- nuarie 1877. Tot de uă dată se face cunoscut, că tre- imea cuvenită a se esploata anualmente, ce se j revede la art. 13 din condițiuni, va fi saă a treia parte din întinderea tutulor os- trâvelor, ce compun uă serie, saă a treia parte din fie-care ostrov, după cum antre prenorul va declara acesta după adjude-j care, spre a se prevedea îu contract. Doritorii de a lua în întreprindere es ploatarea acelor păduri, se vor presenta la licitațiune în dioa mal sus fixată cu garanții provisoril de natura celor prevă dute prin regulamentul de licitațiuee și condițiunile generale și de valdrea celor arătate prin tabloă. No. 6,226. 1877. Martie 3 lMr°“Tⁱ'țA Satului Director : N. T. OrAșanu \c 01. tie ¹V SUPIJMENT ! A MONIT( )R Ij 1 OFKIa’. ---------------4J0.---- PUBLICAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIURÎ JUDICIARE cată, No. 396, 1,624, din 1872 și 695 din 1873 , ale judelui de pace al ocol. IV din Bucurescl, a cerut punerea în vândâre cu licitație a imobilelor din comuna Bucu- rescl , averea D-lor preotul Neagu, domi- ciliat calea VăcărescI, No. 206, Niță Po- pescu , de profesie liberă , domiciliat tot calea VăcărescI, No. 206 și care imobile si nt următârele : 1. Uă vie lucrătâre pe moșia Radu-Vo- dă, care se învecinesce cu proprietatea repausatulul Dr. Guși, cu proprietatea D-lul Costache Teodorescu cu strada Măr- țișoru și în faciă cu calea Piscu. 2. Imobilul din suburbea Cărămidari, strada VăcărescI, No. 206, compus din 2 camere vechi, înpaânte cu sală, învelite cu șiță , uă magasie de scânduri; se înveci- nesce cu proprietatea D-lul Costache Ata- nasiu, cu proprietatea preotului Neagu, cu Gârliță și în faciă cu strada menționată. 3. Imobilul din suburbea Cărămidari, strada VăcărescI, se compune din 2 came- re cu cuhnie de zid , învelite cu tablă de tinichea, un grajd de gard; se învecinesce cu casele foste ale lui Costache Precupe- țu, cu via D-lul Constantin Anastasiu și în faciă cu strada VăcărescI, grădină cu pomi roditori, împrejmuită. 4. Uă vie lucrătâre situată pe moșia VăcărescI, se învecin.sce cu D. C. Teodo- rescu, cu C. Greceanu , cu drumul Piscu- lui și cu strada Mărțișoru. Asupra acestui imobil nu se află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general eă a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în 4iuade 18 Iunie 1877, la 11 ore de diminâță, având în vedete că toți aceia cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sâu verl-ce alt drept asupra imobilelor în cestiune, să se arata la tribunal, înainte de «jiua fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arâta pretențiunile; căci, în cas contrar veri-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 4,048. 1877, Martie 14. — D. Carol Cara^ioni, din capitală, prin advocat Sc. Boroșnai, din strada Carol 1, în basa actului de ipotecă legalisat de a- cest tribunal, la No. 58, din 1874, înves- tit cu formula esecutorie, a cerut punerea în vândâre cu licitație a caselor eu locul' lor din comuna Bucurescl, suburbea Schi-1 tu-Măgureanu, strada Schitu-Măgureanu , • No. 25 și 27, avepe a D-lul Mihail Proto-; LI CIT A ȚI U NJ Tribunalul Ilfov, secția III. Jnor. bancă a României, din capitală, în basa formulei esecutorie pusă pe actul -ie ipotecă legalisat de acest tribunal, la No. 500, din 1874, a cerut punerea în vân- dâre cu licitație a locului numit locul lui Roseti, din comuna Bucurescl, suburbea Sf. Vineri-Nouă, șosâua Belvederel, ave- rea D-nel Sultana Crețenu și Ulis Crețânu, rentieri, domiciliațl în capitală suburbea Amza, strada Amza. Pe acest loc se află stabiliți cu locuri le case o mulțime de embaticarî, din care unii cu embaticul rescumpărat, fiind tra- versat din linia ferată a gărel Tergu-Ves- tel. precum și de mal multe strade despăr- țitâre caselor stabilite pe acest loc fiind aumal două petice virane din acest loc, și adică unul spre nord și altul spre sud des- pre gropile lui Aresti. Se învecinesce spre nord cu embaticari și proprietari stabiliți pe locul moșiei Jr. zăvesci, pendinte de Sf. Ionică, spre sud cu gropile lui Aresti, spre est cu șo- sâua Târgu-Vestel și spre vest cu șosâua Belvederel, ce trece pe la casarma Mal- meson. Asupra acestui imobil se află următâre- le împrejurări D-na Sultana Crețânu a garantat cu acest imobil la primăria capi- talei până la concurența sumei de lei uoul 10,000. idem către Dumitru StaicovicI, idem către Maria Bertuel, idem către D. Pavel Leontie. Se face dâră cunoscut în general că ace- stă licitație se ya urma în pretoriul acestui tribunal, în dioa de 13 Aprilie 1877, la 10 ore de diminâță, având în vedere eă toți a- ceia cari ar pretinde vre un drept de pro- prietate , usufruct, servitute, chirie, pri- vilegift, ipotecă, saă verl-ce alt drept de asupra imobilului în chestiune, să se arâte la tribunal, înainte de dioa fixată pentru licitațiune, spre a’șl arăta pretențiunile, căci, în cas contrariti, veri ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 4,017. 1877, Martie 14, — D, Gheorghe Andreescu . advocat , domiciliat în suburbea Slobosia, strada fundătura Bătrânilor, No. 7, în basa for nulei esecutorie pupă pe cărțile de jude- popcscu.de profesie liberă, domiciliat strada Scaunele, No. 54. Aceste case sunt de zid, compuse din 3 prăvălii cu pivnițe, 4 camere, 3 bucătării, uă magherniță de scânduri teucu ită, având și gâmlăc și uă magasie tot de scânduri, sus 4 camere, 2 bucătării cu sală, înveli- te cu tinichea, în curte alte casa de zid înpaânte, învelite cu șindrilă . compuse din 12 camere și magasie, vis-a-vis de a- cestoa, tot îu curte, alte cam de zid înve- lite cu fer, compuse din 7 camere cu pris- pă , 6 magasiî de scânduri, curtea maret și împrejmuită. Se învecinesce cu D. căpitan G. Stoe- nescu, cu hotelul Babic , cu strada Berzi cu Alexie Vasile și în faciă cu strada meu ționată. Asupra acestui imobil, nu se mal află altă împrejurare popritdre. Se face deră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma îo pretoriul a- cestul tribunal, în ijioade 16 Aprilie 1877, la 11 ore de dimineță, avend în vedere că toți acel cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă safl veri ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se a- rate la tribunal, înainte de rjiua fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arăta preien- țiunile; căci, în cas contrar, verl-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 4,037. 1877, Martie 14. — D. pr.yvdintc al tribunalului Ilfov , secția comercială, eu adresele No. 6,022, din 1876 și 406, din 1877, în basa actu- lui de unire, încheiat de creditorii falitu- lui V. Chubler, a cerut punerea îo vândâre cu licitație voluntară, a imobilelor din co- muna Bucure- el, avere-, falitului Vilhelm Chubler, eare sunt următârele: 1. Grădina numită Puțu-eu-Apă-Reee, suburbea Isvoru, strada Puțu-cu-Apă-Re- ee, No. 28, are un salon mare cu gâmurl, și cuhnie, 2 pivnițe, una de ghiață și alta de bere; se învecinesce cu casa^ma Cuza, cu proprietatea No. 24 , cu proprietatea No. 30 și în faciă eu strada menționată , în acâstă grădină se află și casele din a- câstă suburbe și stradă , No. 24. sunt de zid înpaânte, învelite cu șiță, compusediu trei camere; se învecinesce cu proprieta- tea No. 22, cu proprietatea No. 28. cu ca- sarma Cuza și în faciă cu strada mențio- nată. II. Locul viran din acâslă suburbe și stradă, f, n. și fără nici uă clădire pe dân- MUbH¹ am ur iulal. ax. 14 ț jiaf no asupra imobilului pus în vândâre ca, îna- intea adjudecațiunel, să se arate acest tri- bunal, spre a’șlesprima pretențiunile.lor, căci contrarii! nu li se vor mal ține în sein No. 6,526. 1877, Martie 12. — Onor, epitropie a bisericel Sf. Spi- ridon-Noă din Bucuresci, prin petiția ce a dat acestui tribunal, registrată la No. 1,784, din 1877, a cerut redeschiderea do- sarului No. 617, din 1869 , pentru pune- rea în vândâre a averel imobiliară a de- functului Polichronie Clearch, ce se mos- tenesce de D-lor Elisabeta P. Clearch, D. Temistoclie P. Clearch și Alexandru P. Clearch, domiciliari în Giurgiu, proprie- tari ; tribunalul, prin ^iarul dresat sub No. 654 , dispune redeschiderea dosarului și decide ca, în < Jioa de 28 Maiu viitor, orele 10 diminâță, să se vâncjă cu licitațiune în pretoriul sâtt, averea imobiliară a deceda- tului Polichronie Clearch , care este cea următâre: 1. Casele cu locul lor, din Giurgiu, co- lârea Verde , strada Polichronie , No. 1 , compusă din 4 camere și grajd cu uă odae; 2. Șâpte ochiuri magasie formate de scânduri, cu locul lor, cu 2 case cu câte 2 odăi fie-care , un bordeiu și uă cuhnie , în fundul acestor 2 proprietăți cu uă gră- dină pe care se află un pavilion format de scânduri. Amânduoâ aceste proprietăți sunt cu facia în notata stradă Polichronie, No. 1, colârea Verde și se învecinesce de uă par- te cu D. Ferdinand Babic și D. Alexandru Sion, de alta cu un loc viran al cărui po- sesor nu se eunâsce , și în fund cu D-nil Chiriac Riga , Daniil Babic , Constandin Popescu, Ștefan Ageam și D-na Ana Clon- dirâsca. 3. Casele cu locul lor, din Giurgiu, co- lârea Albastră , strada Sf. Nicolae, No. 2, care se compun din mal multe încăperi, a- vând 2 etaje , dedesub 4 prăvălii cu facia în numita stradă , învecinată de uă parte cu D. Frederic Glain, d’alta cu proprieta- tea decedatului Garagea AnușI și în fund eu a D-lul Dimitrie Bădulescu și a dece- datului Caragea AnușI. "'Acest din urmă imobil se vinde în comp- tul adjudeeatorulul D-nu Sterie M. Galița, din Giurgiu, de profesie arendaș, cel care nu a depus suma de lei noul 16,100, pre- țul eu care s’a adjudecat asupra sa în ter- menul prevăzut de art 551 din procedura codului civil. Tâte aceste proprietăți se vând pentru despăgubirea sumei de lei vechi 52,537, par. 20, suma totală a trei câștiuri din a- renda moșiei Bălănâia, fie-care câștiii cu dobânda legală de câud era obligat a le răspunde și pânâ la desfacere , precum a- semenea și câte lei cinci la sută la totala sumă, conform condițiunilor de arendare, plătind și galbeni 10 , în care intră taxa 1960 >ul, parte împrejmuit și parte au; se în- .ecinesce cu Costache Donescu , eu Niță hsmaru și Anica Spălălorâsa, și în două paițl cu strada Puțu-cu-Apă-Rece, asupra acestor imobile se află următâ- i ele împrejurări. tribunalul Ilfov , secția comercială a cerut a se trece la propriii aceste imobile, D-luj V. Chubler s’a îm- prumutat cu galbeni 800 de la D-nu losef Bâtele prin actul de ipotecă, No. 521, din '868. Se face dur cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestui tribunal, în <}ioa de 20 Aprilie 1877, la 11 ore de diminâță, având în vedere că toți acei cari ar pretinde vre un drept de propietaie, usufruct, servitute, chirie, pri- vilegiu, hipotecă sau veri-ce alt drept a- supra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de ijioa Axată pentru licitațiune, spre a' și arata pretențiunele, căci în cas contrariu veri ce cereri se vor ivi nu se vor mai considera. No. 4,007. 1877, Mar'- 14. Tribunalul de Vlașea. D mi frați Capon, din Giurgiu, de pro- isiune comercianți, prin petiția ce a dat acestui tribunal , registrată la No. 673, a cerut punerea în vândâre cu licitație a i- mobiluiui urmărit care se compune din uă prăvălie cu două camere și săliță, cu lo- cul lor, având pivniță de desub, formată de zid, și învelită cu olane, situate în Giurgiu, colârea Negră, strada Bulevar- dul interior, No. 22, averea D-nei Dumi- tra Gheorghe Mogoș , socia D-lui Gheor- ghe Mogoș, domiciliată îu Giurgiu, pen- tru despăgubirea sumei de lei noul 1250, cu dobândă de un lefi, bani 50, la sută pe lună, cu începere de la espirarea termenu- lui din act, 20 Octombre 1876, și până la desfacere, ..plus cheltuell de urmărire și timbru, conform actului de ipotecă lega- lisat de acest tribunal la No. 89, din 1875, învestit cu formula esecutorie. Tribunalul, prin <|iarul dresat, sub No. 564, având învedere că de către agintele judecătoresc s’a îndeplinit disposițiunele art. 497 și 505 din pr. cod. civil, dispu- ne ca vândârea imobilului notat mal sus, să se facă înpretoriul său, în 4ioa de 27 August viitor, la orele 10 diminâță, cu a- dăogire că D. suplininte loca), asistat de D iu grefier a căutat registrele de trans- cupțiunl și inseripțiuni și s'a găsit asu- pra acestui imobil următârea împrejurare: ln registru pe anul 1875 , la litera D, că Dumitra Gheorghe Mogoș este popri- ră a înstreina uă prăvălie cu locul el, fi- ind ipotecată IrațUor Capon, pentru suma de lei noul 1250. Cn acâstă ocasie se somâsă toți aceia cari ar pretinde vre un drept de proprieta- te, usufruct, servitute chirie, privilegiu , ipotecă sati or ce alt drept de proprietate procesului și cele-alte cheltuell de proce- dură , conform sentinței acestui tribunal No. 90, din 1868, învestită cu formula e secutorie, constatându-se din jurnalul în- cheiat de tribunal No. 1,723, din 20 Apri- lie 1874, aflat în dosar, ca creditârea epi- tropie a primit suma de lei noul 1,071 , bani 12, rest din banii vemjârel cu licita- ție a unul loc din colârea Verde, avere a decedatului debitor. Aceste imobile, după căutarea registre- lor de inscripțiunl, sunt supuse la împre- jurările următâre : 1. In registrul No. 1 , la No. 50, Poli- chronie Clearch depune ipotecă ministe- rului cultelor locul ce are în acest oraș , colârea Verde, cu tâte ecaretele aflate pe dânsul, drept asigurarea plățel arendel moșiei Coșoveni și Oncâsca a monastirel Panteleimon; 2. In registrul No. 5, la No. 5, Decem- bre 8, anul 1871, Polichronie Clearch este poprit a înstrăina locul viran din Giurgiu, colârea Verde, fiind pus în vândâre cu li- citație după cererea epitropiel bisericel Sf. Spiridon-Noii din Bucuresci; 3. In registrul No. 4, la No. 11, lanua rie 29 , anul 1870 , Polichronie Clearch este seefestrat pe venitul ecaretelor, ma- gasil și propietatea din piață de către D. Aron Bohor pentru suma de 1. n. 10,008; 4. In registrul No. 4 , la No. 13 , Iulie 25, anul 1870 , Polichronie Clearch i se vinde prin licitație uă casă cu duoâ etaje, cu tot locul el, din Giurgiu , strada Uni- rel, după cererea D-lul Aron Bohor , în basa actului ipotecar No. 19, din 1868 ; 5. Idem la No. 14, asemenea i se vinde șâpte ochiuri de magasie cu locul lor și cele-alte îmbunătățiri aflate pe dânsul, din Giurgiu, colârea Verde, după cererea D-lul Aron Bohor, în basa sentinței No. 18, din 1868; 6. Idem la No. 15, asemenea i se vinde prin licitațiune uă casă cu duoâ etaje cu locul el, din Giurgiu, strada Unirel, după cererea D-lui Chiriac Riga în basa actu lui de ipotecă No. 22, din 1868 ; 7. In registrul No. 3 , la No. 126 No^ embre 9, anul 1867 , Polichronie Clearch asigurâsă pe eforia spit. Sf. Spiridon pen- tru arenda moșiilor notate cu locul diu colârea Verde , de stânjinl 1,000, cu tâte îmbunătățirile; 8. Idem la No. 127 , asigură pe eforia spitalelor civile pentru arenda de moșie cu locul din colârea Verde, cu tâte îmbunătă- țirile după dânsul; 9. Idem la No. 153 , Februarie 6, Poli- chronie Clearch a ipotecat către eforia spitalelor civile următârele imobile: Zece ochiuri magasil formate de zid; Duoâ case date cu chirie; Uă casă cu 5 încăperi unde locuesce , nn grajd, șopron, grădină și alte patru o- dăl cu pivniță dedesub, pentru asigurarea sumei de lei 133,100 arenda moșiilor INITORGL^OFIOIAL AL ROMÂNIE spre a'șl arăta pretențiunile; căci, con- traria, nu li se vor mal ține în sâmă. No. 6,128. 1877, Martie 8. Tribunalul Prahova, secția I. La 11 Iunie viitor , orele 10 diminâță , s’a decis a se vinde cn licitațiune la acest tribunal averea imobilă a D-lul lân Proto- popescu, de profesie comerciant, domici- liat în comuna Star Chiojdu, urmărită du- pă cererea Statului spre despăgubirea fis- cului de suma banilor prevădută în jurna- lul onor, consiliu de miniștri No. 11, din 1874, care avere se compune din Cincl-spre-dece stânjinl moșie din ho- tarul Miercana cu Bănișori din Munți-Si- riulul de moștenire în devălmășie cu moș- neni GărbescI, patru stânjinl moșie idem din hotarul Câta-Boerâscă , unul idem în Miercana de lângă gârlă , tot în devălmă- șie cu moșneni Gârbesci , uă mâră și cu casă construite de bârghil de lemn, înve- lită cn șindrilă și cu uă râtă, vecinătățile căria sunt între D-lnl Costache și Ștefan Macoveiu, un las de fân și arătură la oda- ia lui Scarlat Borcea , vecinătățile el sunt cu lancu Borcea , George Sârbu și Ghica Colțânu, ca trei pogâne cumpărători, idem ca cinci pogâne ogradă cu pruni în poiana Macului, ca duoă pogâne loc cn pruni, ca un pogon loc cu pruni, ca duoă pogâne loc de arătură din sus de Ilie lân Gorbea, ca șâse pogâne un las de fân la odae pe gârla Chiojduluî, ca șâse pogâne ogradă cu pruni, casă, porumbar, coșar, duoă ma- zale, povarnă , tâte construite de lemn și învelite cu șindrilă , șopron pe șâse furci cu lăturol de brad , un coșar de lemn, în- velit cu lăturol de brad , obor de fân de corlățl și uă grădină de legume , ca șâse prăjini loc vis-a-vis de casă , tâte în de- vălmășie cu moșneni GărbescI, situate în comuna Star Chiojdu; uă vie de cinci cios- vârțl, lucrătâre, cu locul el ohavnic, având uă casă cu duoă camere, construcție de gard, învelită cu șindrilă de brad, un ce- lar la spatele acestei case ulucit cu tini- chele și învelite cu șindrilă de brad și uă pivniță de dușumele de brad cu duoă uși, având lângă dânsa un șopron cu duoă furci podit cu scânduri de brad și învelit cu șindrilă, âră vecinătățile acestei vil sunt: la răsărit cu Enache Feraru , la apus cu Costache Cireșânu, la mâdă di cu drumul dâlulul și la mâdă nâpte âră cu Enache Feraru, situată în dâlul Scăeni, plasa Pod- goriei, acest județ; Uă vie lucrătâre pe pământ ohavnic, în mărime de la trei până la cinci pogâne , situată în dâlul Nucetu , comuna Cuibu , plasa Podgoriei, acest județ, având la dân- sa uă pivniță de blănl de stejar , încăpă- târe de Jece buțl, învelită cu șindrilă , ale căril vecinitățl, sunt la răsărit cn via lui Enache Băcanu, la apus cu Nicolae Cărlanu din Star-chiejdu, la mâ(jă-$i cu 17 (29) Martie 1877 Oncâsca și Coșoveni pe period de 5 ani, acâsta conf^’m adresei onor, eforii cu No. 577; 10. Idem la No. 134 Martie 12 , anul 1868, Polichronie Clearch a ipotecat ca- sele cu locul lor din Giurgiu, colârea Al- bastră , cumpărate de la D. F. Clain spi- țeru pentru lei vechi 25,865, luați cu îm- prumutare de la D. Aron E. Bohar pentru predarea a 200 chile grâu ; 11. Idem la No. 135, Polichronie Clearch ipotecâsă asemenea imobilul de mal sus de la 134, către D. Chiriac Riga pentru lei noul 15,600 , socotindu-se al duoilea ipotecar D. Riga; 12. In registrul No. 4 , la No. 1 , casa repausatulul P. Clearch este poprită a în- străina locurile, casele , magasiile și ori- ce altă avere fiind secfestrată de epitropia Sf. Spiridon-Nou pentru datorie de bani, dosarul No. 617, din 1869. Cu acâstă ocasiune se somâsă toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprie- tate, usufruc, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau orl-ce alt drept asupra imo- bilelor puse în vândâre , ca , inaintea^ad- judecațiunel să se presinte la acest tribu- nal spre a’șl arăta pretențiunile lor, căci contrariii, nu li se vor mal ține în sâmă. No. 6,112. 1876, Martie 8. — D. Nidelea Dimulescu , de profesie >culant, din Giurgiu, prin petiția ce a dat acestui tribunal, registrată la No. 519, a cerut punerea în vândâre cu licitațiune a unei case cu locul de 60 stânjinl, din Giurgiu, colârea Roșie, strada Spitalului, compusă din patru camere și uă cuhnie cu dependințele el, învelită cu olane și for- mată în paântă cu pivniță dedesub, avere a decedatului Stoian Sfetcu, și care se în- vecinesce de uă parte cu casa decedatului Chiovicl, de alta și în fund cu debitorul și la faciă în menționata stradă, fără nu- măr , pentru despăgubirea sumei de lei vechi cinci mii sail lei noul 1,851 , bani 85, cu dobândă de un left vechio și parale 20 la sută pe fie-care lună de la espirarea termenului de trei ani, adică 22 Ianuarie 1874 , conform actului de ipotecă legali- sat de acest tribunal la No. 4 , din 1871 , învestit cu formula esecutorie; tribunalul, prin ijiarul dresat sub No 233 , dispune ca vândârea imobilului de mal sus să se facă în pretoriul său, îo . Ai. Ko.hAiAlli f jjalj, 877 ’ 95b escl,care nu s’a conformat art. 551 pr. ci- vilă co depunerea prețului, averea imobilă a D-lul Vasile Deeiu, de aceeași profesiu- ne. domiciliat în Ploescl, urmărită după cererea D-luî lofceseu, adjudecatorelo de- ti ₁iti-.. Marcus Haim și Samoil N. Ergasu tot comercianțl din Ploescl, spre alor des- păgubire de suma banilor prevâdută în ac- tul de ipotecă legalisat de acest tribunal, secția II la No. 49, din 1875, învestită cu formula esecutorie, care avere se compune din: Dă casă construcție modernă de zid,în- velite cu table metalic de fier văpsit, îm- părțite în 7 camerl de diferite dimensil și numiri, pivniță dedesupt, scară de pâ- tră la intrare în continuare, dependințe a- ceeașl construcție, sufragerie, bucătărie, odae de servitori și altele pentru un do- mestic cu tot locul lor, împrejmuit și în- vecinat cu proprietățile D-lor Dimitrie Păcurățoanu, Dragomir Șteriu, loniță Fră- țilă și 1'. Robescu cu fațada și intrarea în strada Sticlarusati Si. InpărațI, aceeași su- burbie, acâstă urbA Ploescl la No. 123. Descrisele imobile, dup; atestarea grefil, nu s’a găsit dedat la altă împrejurare a- fară de cea pentru care se urmăresce. Se publică de acâsta și se somâsă toți aceia cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usufruet, servitute , chirie , privilegia, ipotecă safi orj-ce alt drept a- supra acestui bun urmărit, ea, înaintea di- lei de ad,udecațiune, să se presinte la tri- bunal, spre a’șl arâta pretențiunile ce vor ii având, contrar sub pedâpsă de a nu li se mal ține în sâmă, conform alin. 111 de sub art 506, procedura civilă. No. 10,671. 1877, Martie 12. Tribuna!nl de Dâmbovița m tpoa de 30 Aprilie viitor, la ora 10 de diminâță, este a se vinde și adjudeca în pretoriul acestui tribunal. Moșia Ființa Veche, care se învecines- ce pe de uă latură, în lung cu D-na Elena Diamandidi, pecea-l-altă lăture cu D. Cos- t icheM. Greceanu.încâstă la apa Ialomița, cu D. Chiru Iconomu cel care prin acte definitive are una suta un pogon pământ, la răsărit cu proprietatea Statutul numită Fra- sinu, la apus cu capul moșii Slobosia a D-luî lân Robescu, pe acest trup de moșie, este situată uă pereche case construite de gard și acoperite cu scânduri, cu treî încă- peri. avâud'dependințe uă cuhnie tot de gard și un grajd idem acoperite cu fân, mal are uă magasie de bucate construite de gard și învelite eu șindrilă, pătul cu 32 furci și acoperit cu șindrilă. Acest imobil este situat în comuna Ghe- bâia, cătunu Ființa Veche, din plasa Ialo- mița, județu Dâmbovița, averea proprie a D-lul Ch. Mârzea, da profesie proprietar, domiciliat în comuna Ghebâia, plasa Ialo- mița, județul Dâmbovița, ce se urmâsă în achitarea D-lul Dimitrie Cariagdi, domi- ciliat îo capitala Bucuresci,. de profesiune advocat, de creanță, coprinsă în aetu do i- potecă legalisat de acest tribunal, la No. 95. din 1875 și devenită esecutorie. Deslușinduse însă că acest imobil, după esaminarea ce s’afi făcut opiselor respec- tive de proprirl s’ati găsit afectată la ur- mătârele sarcini: în anul 1870 către D-nu G. Iconom și in anul 1872 către D-nu D. Cariagdi creditorele următor. Acâstă vendâre fiind fost^fixată în <|ioa de 29 Ianuarie 1876 s’au adjurnat după ce- rerea părților, pentru dioa sus citată, con- form jurnalului No. 440, din 1877. Se publică dâră acâstă vâmjâre, spre, cunoscința generală a D-lor amatori și a celor ce ar pretinde vre un drept de pro- prietate, usufruet, servitute, chirie, pri- vilegii!. ipotecă sau ori-ce alt drept asu- pra imobilului urmărit, să se presinte la tribunal cu asemenea cerere, mal nainte de f «vou a-r ..-'«Hi ₜ«3 jjn Ve^er^ ^rin medat public a U^.iei Socic^iei Stearinehe Săpunârie Română din Galatz Vândârea prin metjat public a acestei usinl va avea loc prin mijlocirea Comitetului subsemnat în acelaș local a usinel Galatz, Marți, 19 Aprilie (1 Mal) 1877 viitor, h ore de diminâță. Usina va fi adjudecată celui mal mare oferitor. Pentru a putea concura la acea vândâre se va cere drept garanție în deposit de lei noul 20,000 îr • în bonuri de a le Statului calculate după cursul de d,i. Acel deposit va fi dedus din prețul adjudecațiunel, saă înapoeat deposantulul după cum va fi saă nu adjudecatorul. Un termen de uă lună de tjile socotită din luna adjudecațiunel va fi acordată pentru plata soldului prețului de cumpărare, Ge plătindu-se în (jiua fixată acel sold, usina va fi pusă din noă la vendâre prin medat public, pe comptul și risicul adjudecatorulnî. și ori ce diferență în mal puțin ar putea resulta la vemjere, va rămânea în sarcina sa, și va fi dedusă din suma de lei noul 20,000, depusă ca garanție în momentul adjudica iunei. Comitetul LiguidatoV a Acționarilor Categorisea < s Soeietățel de Stearinurie et. Săpunuri? UomAiă din Catul ------------------------------------------------ ^toajumar i entes aux encheres publiques de la societe de Stearinerie $ ^avonnerte Roumaine ă Galatz La vente ăux uu^dâres publiques de e'eltâ usine aura lieu, par Ies sci"." du Comită gue dans . ^eal^fe 1 tisiue’ a Galatz, le Mardi, 19 Avril, (1 Mal) 18/7, prochain ă 11 heures du matin. L’usine sera adjugâe au plus offrant. Pour pouvoir conco urire ă cette venteᵣil sera exigâ, comme garanție, un depbt de iei noi 20,000, en numeraire ou en titres de l’Etat calculâs au cours du jours. Ce dâpât sera dâduit du prix de l’adjudecation on rendu au dâposant. selon qu’il sera ou non lâpositaire. Un delai d’un mois ă dater du jour de l’adjudecation, sera accordâ pour le payement du solde du prix de l’a chât. Au dâfant de payement de ce solde au jour fixe, l’usine sera de nouveau mise en vente aux enchâres publiques, pourcompte et aux risques de l’adjudicataire, et tcute diffârence en moins qui pourra resulter a’cette vente, restant a sa cbarge, sera deduite de la somnie >d lei noi 20,000 dâposâe comme garanție au moment de l’adjudecation. Le Comite Liquidateur des Actionnaires de la Categorie A de la Societe de Stearinerie et Savonnerie Roumaine ă Galai ⁱ^°* IWJ » rn r: i, • sîMua ■ __ • « I . J , JE I1TCHIKIAT, cv preciuri moderate apartamente, pră- vălie și localul ce ’l ocupă „Banca de Bucuresci* in pa- latul „Dacia*, precum și un apartament în fosta casă Resch din fața teatrului național, Informatiuni la direcțiunea ^ocietăn „Dacia 9 * ț V 1962 MuNiTukUL ujin iAL al kuhaaw 1 / (2v srne 1 'r3VICIUL DE IaBNa CALEA FERATA A STATULUI MERSUL TRENURILOR PEl.nu BUCURESCI-GlunGIU sol a, VALABIL DE LA % OCTOMBRE 1876 PENE LA NOUI DISPOSIȚ-IUNI == BU CUKEKC1-U-1U KO-1U GIURGIU-BUCUREâCI -- ARETAREA I---X ARETAREA O TRENURILOR M TRENURILOR i M GO £ a TRENURI TREN TRENURI TREN m MIXTE («ful ta ti» KILOMF.TI STAȚIUNILE MIXTE facultativ O v t> STAȚIUNILE dV r^Arfur» de la de mărfuri1 S o Nr. 1 Nr. 3 Nl 103 f U R G Nr. 2 Nr. 4 Nr. 103 T ca ORE MI0 ORE MIM ORE MIN e ORE MtM ORE M1N ORI MIM Dimin Sâra Amâ