No bn număr 2a b Marți, la fii) Mame i$77. M O N1T O R U L O F1CIA L aL româniei AbuwAMENTUL: k* AM, TUl-piCI fi șâ8B; șidM LUNI, M (InUift ianuarie ți iaUiU iulie) ANUNOIURILE: LINIA DR TBKI-PRCI LITERE TRBI-pEOl DANI (inserarea Il-a ți mat departe, 20 b.) Prețul unet publicații judiciare, pânâ la einol-^eel linii, cinci lei; âri maî mare de cinci-deci linii, dece lei UXKECrpiVNKA : etrada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancats se refusâ Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea I a si maî departe, 30 bani linia Anunțurile se primase ți cu anul SUMAR PARTEA OFICIALA—Ministerul cultelor și instrucțiunel publice: Decrete.— Deeisiunî mi- nisteriale. Ministerul de interne: Decrete. — Prescurtări do decret© PARTEA NEOFICIALA.—Cronică.- DeneșI telegrafice.— Buletin esterior.— Sumarul ședin- ței Senatului de la 10 Martie.—Sumarul ședin- ței Adunărei deputaților de la 12 Martie. —Con- tinuarea ședinței Adunărei deputaților de la 4 Martie și ședința de Ia 5 Martie. AnunciurI ministeriale. PARTEA OFICIALĂ Bucuresci, 14 Mărite 1811. MINISTERUL CULTELOR Șl AL IN- STRUCȚIUNEI PUBLICE. CAROL I Prin grația lui Dumnezeii și voința na- ț onală, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate : Vedend raportul ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul cul- telor și al instrucțiunel publice , sub No 2,096; Avend în vedere voturile Adunărei deputaților și Senatului de la 18 Fe- bruarie și 1 Martie anul 1877 ; In virtutea art. 93 din Constituțiune, Am sancționat și sancționăm, Am promulgat și promulgăm : LEGE pentru cedarea gratis a uă parte din locul bi- sericel UdricanI din Bucuresci cucerniciei sele iconomulul Teodor, protoereul județului Ilfov. Art. I. Din locul din care se com- pune curtea bisericel UdricanI din Bu- curesci, întreținută de Stat, se cedă gratis 339, ’⁹/₁₀₀ stânjeni patrațl, cu- cernicului iconom Teodor, protoereul județului Ilfov, care se obligă a clădi pe citatul loc cu propriele sale spese, camerile necesare pentru locuința a 15 saii 20 persone invalide și sărace. Art II. Acest stabiliment de bine- facere se va administra tot d’auna nu- mai de către cucernicia sa iconomul Teodor pe cât timp va trăi, eră după încetarea sa din viață, se va adminis- tra de către uă epitropie ce o va in- stitui cucernicia sa prin testament sub controlul administrațiunel comunale. Art, III. Clădirile ce se vor face pe locul în cestiune de către cucernicul iconom Teodor, nu vor putea servi nici uă dată de cât numai pentru sco- pul arătat la art. 1 de mai sus. Art. IV Se dă un termen de maxi- mum 3 ani de la promulgarea acestei legi, pentru construcțiunea acestei clădiri, si decă penă la espirarea a- cestui termen clădirea nu va fi făcută, locul va reveni de drept Statului, fără nici uă despăgubire, din preună cu clădirile ce se vor ridica pe densul penă atunci. Acestă lege s a votat de Adunarea deputaților, în ședința din 18 Februa- rie 1877, și s’a adoptat cu unanimi- tate de 75 voturi. Președinte, 0. A. Rosetti. (L. S. A. D.) Secretar, G. Tăcu. Acestă lege s’a votat de Senat, în ședința de lai Martie 1877, și s’a a- doptat cu unanimitate de 27 voturi. Vice-președinte, Ion Ghica. (L. S. S.) Secretar, M. Ghermani Promulgăm acestă lege și ordonăm ca să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial, eră miniștrii Noștri! secretar! de Stat la departamentele instrucțiunel publi- ce i justiție sunt însărcinați cu aduce- rea la îndeplinire a decretului de faciă. Dat în Bucuresci la 8 Martie 1877. CAROL. (L. S. St.) Ministru secretar de Ministru secretar de Stat la departamentul Stat la departamentul de justiție, cultelor și instrucțlu- nel publice. 1. Câmpinănu. G. Chițu. No 490. CAROL I Prin grația lui Dumnedeti si voința na- țională, Domn al Românilor La toți defaciă si viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul cultelor si al instrucțiunel publice, sub No 2,327; Vă^end recomandațiunea înalt Prea Sânțitului mitropolit al Ungro-Vlahie! și Primat al României Am decretat și decretăm ce urm&să: Art. I. Prea cuviosul arhimandrit Ieronim, fost director și profesor la seminariul din Socola, este întărit, cu începere de Ia 1 Martie curent, în pos- tul de șef al cancelariei mitropoliei Ungro-Vlahiel, înlocui D-luID-r. Zotu demisionat. Art II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul m itelor și in strucțiunei publice este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 10 Marti- 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiunel publice. G. Chițu. No. 5-10. 868 MONITORUL OFICIAL ALROMANlEi 15 (27) Martie 1877 Decisiune. leromonahul Grigorie Ștefănescu, tosl , institutor de clasele primare , în confor-- Am decretat și decretăm ce urmesă: mitate cu art. 365 din legea instrucțiunel, I Art. I Comuna rurală Călmățuiu, este numit institutor provisoriiî la clasa diₙ județul Cahul, este autorisată a III și IV Și director scdlel primare de bă- ₑ următârele taxe ețl din comuna Urlați, județul Prahova, r ' înființată din noii în vedere cu budgatul Lei B. votat de Camera Legiuitâre pe anul curent ¹ — 32 De la vadra de vin nou saii vechii! No. 2,301. 1877 Martie 9. Aurind pe consiliul permanent de instrucțiune și în interesul învățământu- lui, ministerul, prin decisiunea din 15 Martie curent, a numit ca profesor și di- rector al gimnasiulul Lazăr pe D. I. Bă- dulescdnu actual profesor la gimnasiul Mihaî Bravul, îu locul D-lu! Popeseu, ca- re se permută ca profesor la gimnasiul Mihaî Bravul. No. 2 398 1877. Martie 10. MINISTERUL DE INTERNE. CAROL 1. Prin grația lui Dumnedefi și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos-j tru secretar de Stat la departamentul de interne sub No. 4.534 ; In virtutea art. 46 și 76 din legea • electorală, Am decretat și decretăm: Art. I. Colegiul I electoral pentru senatori , de la județul Vaslui, este t^lâ. Dom. J Bo.toil»r _ — - - — - * ■ I T ZI / > Z. ' ZY Z' 1 za convocat în dioa de 7 Aprilie viitor, spre a împlini prin noue alegere va- Asupra raportului ministrului Nos- canța declarată în Senat, în urma in- du secretar de Stat la departamentul validării alegerel D-lul St fan Roseti ^e interne sub No. 4,456, Art. II Ministru Nostru secretar de Wnd jurnalul consiliului minis- Stat la departamentul de interne este ^°- din 2 Martie; însărcinat cu esecutarea acestui de- e temeⁱul art 1 din legea maxi- i mulul, creț. Datîn’BucurescI Ia 10 Martie 1877 CAROL. Ministru secretar de Stat ia departamentul de interne I. C. Brătianu. No. 539. CAROL I. Prin grația lui Dumnezeii și voința na țională, Domn al Românilor, La toți defaciă și viitori, sănătate Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 4,460; VSdend jurnalul consiliului minis trilorNo 3, din 2 Martie 1877; । Pe temeiul art 1 din legea maxi- ce se va consuma numai la cârci- mile și stabilimentele de comerț, peste taxa esistentă de 18 bani, dr în tolal 50 bani. — 10 De vadra spirt și rachiu de ori- ce natură , pentru 'fie-care grad, după alcoolmetru lui Vagner la temperatura de 14 grade, în care intră și taxa esistentă. 16 De la un estract după un act de nascere, peste taxa esistentă de 84 bani âră în total 1 leu. Acâstă taxă se va percepe numai când se vor cere asemenea acte. — 13 De la un bilet pentru vendârea u- nel vite , peste taxa esistentă de 37 bani, cc în total 50 biul. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret Dat în Bucuresci. la 9 Martie 1877 CAROL. Ministru secretar de Stai la departamentul de interne, I. C Brătianu. No. 503. CAROL I. Prin gracia lui Dumnedefi și voința n-- La toți de faciă și viitori , sănetatc; Am decretat și decretăm ce urmesă- Art I. Comuna rurală Costinesci . I din județul Botoșani, este autorisată a percepe următârele taxe ¹ Lei B. 1 de la vadra bere adusă safi fabri- cată în comună , desființâcdu-se vechia taxă. — 10 De la vadra spirt și rachiu de ori- ce natură pentru fie-care grad, după alcoolmetru lui Vagner la temperatura de 14 grade, desfiin- țândn-se vechea taxă. - i6 De la un estract după un act de nascere, peste taxa esistentă de 84 bani, âră în total un lefi. Lei Bani 52 Idem de căsătorie peste taxa e- sistentă de 1 lefi 48 bani âr în total doui lei. 16 Pentru un bilet de identitate peste taxa esistentă de 84 bani, âr în total un lefi. Aceste trei taxe de mul sus se vor percepe numai când se vor cere asemenea acte. 13 De la un bilet pentru vândârea u- nel vite, peste taxa esistentă de 37 bani âră în total 50 bani. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat înBucuresci, la 9 Martie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stai la departamentul de interne I. C. Brătianu. No. 505. Prin decrete cu data din 9 Marne 1877, după propunerile făcute prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, sunt n miți și permutați: D. Grigore Vlădescu, diiector al prefecturei județului Vâlcea , în locul D-lul Alecu Nicolescu D. Dimitrie Mantu, ub-prefect la plasa Caliulo-Prut, din județul Bol- grad, în locul D-lui Ion Ghidionescu D. Constantin Lascar, actualul sub- prefect de la plaiul Vulcan, din jude- țul Gorj, în asemenea calitate Ia plasa Amaradia, acelaș județ, în lo- cul D-lui C. G. Popeseu, permutat D. Constantin G. Popeseu, actua- lul sub-prefect de la plasa Amaradia, din județul Gorj, în asemenea cuali- tate la plaiul Vulcan, acelaș județ, în locul D-lul C. Lascar, permutat. D. Coustantin Coțofenu, fost sub- prefect, sub-prefect la plasa Dâmbo vița, județul Dâmbovița, în locul D-lul M. Caludescu. D Nicu Sasu, polițaiu al orașului Tergu-Vestel, județul Dâmbovița, în locul D-lui I. Manolescu trecut în altă funcțiune I) N Parascinvescu, actualmente șef al portăreilor tribunalului județu- lui Râmnicu-Sărat, polițai la orașul Râmnicu-Sărat, în locul D-lul C. Min- culescu, demisionat. D. Teodor Liciu, fost polițaiu și sub- prefect, polițaiu al orașului Dorohoiu, 15 (2 ) Mame 18!. monitorul oficial al românie. județul Dorohoiu, în locul D-lui Gr lonescu, pus în disponibilitate. D George I. Cocea, actualmente copist clasa I în cancelaria prefectu- rel județului Roman, sef de biurou în aceeași cancelarie. D. Nicolae lonescu, fost sub-comi- sar sub-comisar clasa I la despărți- rea I, din culârea de Galben din ca- pitală, în locul D-lui N. Dimitrescu. —■ ■ ■mir»- ■ irni i ■■—■■■ TMiwm PARTEA NEOFICI ALĂ .acurescl, 14 Martie. 187 7 toâmbătă. 12 Martie curent, a fost, ub patronagiul I. S. Domne!, la tea- tru cel mare, balul organisat în folo- sul săracilor de către societatea A binefacere „Elisabetha D6mna“. I I L. L. Domnul și Domna au bine-voit a onora cu presența Lor a- cestă serbare. Sosind, pe la orele 10, au fost întâmpinați la peron de către D-niî miniștri, de principele D Ghica, președintele consiliului de administra- țiune, împreună cu D-niî membri aî acestuî consiliu, eră la intrarea cea mare de către domnele patronese. Inălțimele Lor au petrecut maî multe ore la acest bal, luând parte și la „loteria“ arangiată cu acestă ocasi- une în favdrea fonduluî societățeî. Resultatul acesteî loterii se speră a fi din cele mal favorabile. L S Domnitorul a asistat în dileie de 13 si 14 curent, la orele 8 sâra, la adunarea generală a societățeî geo- grafice în localul Universităței U EPEȘI TELEGRAFIC? (Serviciul privat al Monitorului) Londra, 24 Martie, ndptea. Camera comunelor. D. Fawcet desvoltă uă noțiune ostilă Turciei, pice că tdte promisiunile de reforme sunt zadarnice și nu ofer garanții. D. Gladstone cere esplicațiunl asupra politicei engleze îu afară. D. Norihcote, ministru de finance, de- clară că guvernul n are intențiunea de a părăsi pe chrestinî, că politica și princ:- piele guvernului nu s’afi schimbat, că Ca- binetul voiesce a menține pacea în Europa și a apfira interesele Engliterel. Cel mal bun mijloc de a îndeplini acest progran este da a ameliora administrația Turciei. D. Northcote adaogă: „Deca Turcia ref> ă de a asculta representațiunilendstre, o vom lăsa propriei sâlo responsabilități “. După acâstă declarațiune. Camera pro- nunciă amânarea discuțiunel moțiunel D. Fawcet. Cănstantinopo'i, 25 Martie.— Un grup de d putați ’șl propune de a adresa în cu- rând uă interpelațiune guvernului asupra motivului exilului lui Midhat-pașa. Garnisona din Constantinopoli a fost schimbată. Ea s’a înlocuit cu trupele ari aii venit din Smyrna. Viena, 25 Martie sâra.— Generalul Ig- natieff a sosit adi diminâță. El a avut cu D. Novikow, ambasadorul Rusiei, uă îo- trevorbire care a ținut uă oră. La 11 ore și un quart, cornițele Andrașsy a făcut vi- sită generalului. Amendoul âmenil de Stat afi avut uă conferință de uă oră. Rcforsbnrg, 25 Martie. — piarele ru- rescl atacă Englitera și dicu că dâcă res- belul isbucnesce , numai Englitera este care va trebui a fi făcută responsabilă. Paris, 25 Martie — la cercurile poli- tice și în cercurile financiare se consideră situațiunea ca îngriji țâre. Pestha, 26 Martie. — Cameradeputaților a adoptat projectul de împrumut cu 166 voturi, contra 74. Președintele consiliului și ministrul financelor afi râspuns la ub- jecțiunile presentate contra projectulul. (Harap BULETIN ESTERIOR. Protocolul anglo-rus, dice Indepen- dența Belgică, nu s’a semnat încă , deră tote informațiunile nostre se a- cordă pentru a reduce la schimbări de redacțiune în adevăr neînsemnă- tore obstacolul care se opune încă la înțelegerea absolută dintre cele doue guverne. Textul primitiv conținea: „Puterile „insistă din nou asupra dorinței de a „vedea punendu-se în esecuțiune ime- „diat reformele, etc.“ După delibe- rațiune, lordul Derby și D. Schuwa- loff aii convenit ca frasa să fie ast-fel redigiată: ..Puterile afirmă din nou dorința lor;“ deră prințul Gorciakoff ar fi respuns că ține la cuvântul „in- s’stă“, și asupra acesteî nuanțe sau maî bine asupra consecințelor ce potu resulta de aci, miniștri englezi sunt reduși a delibera în acest moment. Morning-Post dice în acestă pri- vință că consilierii Reginei au să esa- mineze decă cuvântul „msistă^ >mpli- 1*6 că angajamente pe carî Englitera nu voesce a le lua. Decă nu vede nici un pericol de felul acesta, textul pro- tocolului pote fi considerat ca primit Standard face să se observe că decă Englitera semneză protocolul , prima sa datorie va fi de a cere Por- țeî ca să desarmeze; că Turcii vor re tusa pe cât timp trupele rusesc! vor sta la frontieră și că Englitera se va găsi ast-fel pusă într’uă posițiune pe- nibilă și ridiculă. Alte apreciațiunî circulă în presa din Londra. Ast-fel Daily News pre- tinde că a primit scirî din Constanti- nopoli, după carî Porta ar fi decisă să nu primescă protocol internațional sub orî ce formă ar fi. Aceeași fde a sigură că uă mișcare maî iresistibilă se manifestă în Turcia contra parti- tulul adversarilor lui Midhat-pașa ș', că pacea cu Muntenegru este consi- derată ca imposibilă, afară numaî decă Rusia nu va oferi imediat mijlocirea sa. In fine, nisce informațiuni primite de Times semnalâză uă altă dificultate, chiar în cașul când s’ar stipula ca de sarmarea să se facă în acelaș timp de ambele părți. Porta, în facia nego- cierilor încă pendinte cu muntenegre nil și a indicielor de reînoirea resco- lel în Bosnia, ar fi întemeiată a crede penâ la un ore-care punct că nu T este posibil de a desarma imediat. Cn tote acestea, după însciințărî primite din Polonia, tdte trămiterile de trupe spre Sud ar fi fost suspendate în urma or- dinelor sosite din Sant-Petersburg. După scirile cele maî recente, a- flăm că Cabinetul englez a retușat modificările cerute de Rusia a se face protocolului convenit între lordul Der- by și Cornițele Schuwaloff. Deră no dul chestiune!, adaogă Independența Belgică, nu este în textul acestui do- cument. Ceea ce este în realitate în discuțiune este desarmarea Negocie rile se continuă Republicafranceză, vorbind des pre negocierile cari se urmeză în pri- vința semnare! protocolului, și com- bătând foile alarmiste, carî nu crcdu în reușita păcel, dice că un singur punct subsistă și domină, situațiunea : înțelegerea complectă a marilor pu- MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 15 (27; Martie 1877 ten asupra necesiUței de a remânea unite și de a menține pacea în Eu- ropa Vedem în protocol consecrațiu- nea oficială a acestei înțelegeri, și ne-am bucurat când am aflat că va fi semnată de statele cari au luat parte la conferință Deca s’a produs o ore-care întârdi- ere în acestă din urmă formalitate, n a fost causată de cât prin chestiuni dc detaliu, de redacțiune minuțiosă cari nu atiug de loc fondul. Cât pentru a se acorda acestui document uă im- portanță exagerată și a pretinde că înlătură pentru tot d’a una posibilita- tea unui resbel, acesta n’am făcut’o. Ce protocol, ce tractat chiar a avut ver uă dată uă valore eternă ? Ase- menea Convențiune, care urma a lega părțile contractante în timp de secol!, a fost adesea ruptă pucin timp după încheerea sa, în urma unor evenimente noui și neprevedute. Cu tote acestea, o rețietăm, adesiunea, unanimă îu a- cest moment, la protocolul presentat de Rusia și mai mult sau mal pucin modificat în termenii săi, este manifes- tarea unei stări de spirit la guvernele europene de care nu putem de cât a ne felicita fdrte mult. Nu este nici uă putere, care să nu voiască pacea și care să nu fie dispusă a face tdte si- lințele pentru a asigura menținerea sa. Etă faptul considerabil care reese din deliberați iunie diplomaților dintre den- șil, din negocierile începute la ora a- cesta și care motiveză tot d’a una pro- funda ndstră satisfacțiune. SENATUL SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA Numărul ședinței de la 10 Martie, 1877. Preșidenția D-lul vice-președinte Mi- hail Cogâlniceuu, asistat de D-nil secre- tari Rășcanu Dimitrie și Baiu Ștefan. Ședința se deschide la orele 1 */, după amâdl. Presențl 45 D-nl senatori. Nu răspund la apelul nominal 24 D ni senatori, și anume : Bobiam : Prea S. Sea Mitropolitul primat, D -uit Catargi Lascar, MătăsaruT., Pleșoiann St., Pâclânu N., Roseti Tețeanu. D. ministru de resbel depune Domnes- cul mesagiă în alăturare cu projectul de lege pentru chemarea unui eontigent de 14 000 tineri. D-sa cere urgența și se admite. D. vice-președinte comunică ordinea 4ileî. D. ministru d i justiție rdgă pe D. Deș- liu a amâna interpelarea relativă la preșe- dintele tribunalului de VasluiQ, căci încă nu a primit raportul procurorului general relativ la acâstă anchetă. D. Deșliu primesce acâstă amânare. D. Deșliu desvoltă interpelarea D-sale adresată D-lul ministru de instrucțiune în privința votului Senatului dat asupra uni- versitățel de Iași. Respunde D. ministru de instrucțiune care arată tâte măsurile ce a luat pentru aducerea la îndeplinire a moțiunel vo'ată de Senat cu ocasiunea interpelărel D-lul Cogălnicânu tot în acâstă privință. După întâmpinarea D-lul interpelator, D. vice-președinte consultă Senatul pen- tru închiderea incidentului, care se pri- mesce. D. Deșliu desvoltă asemenea interpela- rea D-sale adresată D-lul președinte al consiliului de miniștri, dâcă este constitu- țional ca să se promulge budgetele mal ’nainte de a se vota legile organice. După răspunsul D-lul prim-ministru și întâmpinarea D-lul interpelator, Senatul trece la ordinea (jild- D ministru iustrucțiunel depune două DomnescI mesagil în alăturare cu projec- tele de legi; 1. Projectul de lege pentru organisarea și administrarea teatrelor, și 2) . Idem pentru indigenatul D-lul G. M. Cionea. Se suspendă ședința pentru-5 minute. La redeschidere: D. Lungânu raportore dă citire rapor- tului și projectulul de lege pentru acor- darea unei pensiuni viagere locotenentului Foti no. (Urmâsă raportul și projectul de lege). D. vice-președinte declară deschisă dis- cuțiunea generală. Susține luarea în considerațiune D. Dr. Severin. Projectul fiind luat în considerațiune, se pune la vot prin bile articolul uuic al legel și se adoptă cu majoritatea de două treimi de 24 voturi, contra 5. D Leca dă ciiire raportului și projec- tulul de lege pentru transformarea dărel personale în dare pentru căile de comu- nicațiune. (Urmâsă raportul și projectul de dege). D. vice-președinte declară deschisă dis- cuțiunea generală. D. Lungânu combate projectul de lege, D-sa propune două modificări, mal ântâiti să nu se scutâscă de dare reserviștil, și să fio scutiți tinerii de 21 ani, cari n’aă In congediu: D-nil Golescu Al., Grecânu Al. (doctor), Isvoranu M., Negrea S. Nemotivați: Prea S. S. Mitropolitul Moldovei și Su- cevei, Prea S. S. episcopul de Râmnic, Prea S. S. episcopul de Roman, Prea S. S.epis- copul de Huși, Prea S. 8. episcopul Du- nărei de jos., D-nil Apostolânu G., Cobâl- cescu Gr., Dimitriu G., Paladi I., Racotă Hariton Roseti N. Bălănescu Sludza D , Vlaicu N. Ghermani Menelas. Sumarul proeesulul-verbal al ședinței precedente se adoptă. Se acordă D-lul senator Dimitriu un congediu până la finele sesiune!, pentru neapărate interese. Se ia act de telegrama D-lul senator N. Vlaicu, care face cunoscut că este reținut, de âre-cei s’a contestat naționalitatea și D-sa reclamând la tribunal ascâptă pro- nunciarea sentinței. D. senator Leca întrebă care este causa de se întârzie publicarea proceselor ver- bale, și râgă a se face cele de cuviință pentru a se activa acestă lucrare. D. vice-președinte, esplicând motivele acestei întârdierl, aretă că acum se vor pu- blica cu tdtă graba. D. Senator Deșliu anunciă D-lul prim mi- nistru uă interpelare asupra unei depeșe primită din Londra, cum că în parlamen- tul Engles a avut locuă interpelare în ces- liunea ebreilor de la noi din țâră, că ar fi persecutați și goniți din proprietățile lor; D. Deșliu arată tot-d’uă dată că din răs- punsul D-lui sub-secretar de Stat s’ar în- țelege că guvernul engles ar fi făcut ob- servațiunl aspre în acâstă privință, în urma cărora guvernul român ar fi promis a da despăgubire acelor ebrei de daunele ce ar fi suferit. D. Deșliu intrâbă dâcă faptele relatate în acea depeșă s’au petrecut ast-fel și dâcă guvernul a făcut asemenea promisiuni. D. prim ministru declară că voesce a răspunde îndată. D. Deșliu desvoltă interpelarea D-sale și amintesce tot-d’uă-dată și de uă propu- nere de an.hetă parlamentară cea făcut când s’a presentat uă reclamara a istrai- liților din Vasluiu. D-sa dice că dâcă s’ar fi primit acea propunere s’ar fi descoperit adevărul și ast-fel s’ar fi scutit țâra de a- tacur le ce primesce de afară că face per- secuțiunl religiâse; petițiunea însă a ace- lor ebrei s’a trămis la comisiune, care penă acum nu a presentat lucrarea sa. După respunsul D-luT prim-ministru și întâmpinarea D-lul interpelator, Senatul declară incidentul închis. D. senator Cămărășescu, ca membru al- comisiunel de petițiuni, arată că raportul în privința petițiune! ebreilor este gata și ’l va depune la ședința vii țâre. 15 (27) Marile 1877 MONITORUL OFICIAL AL R0MAN1IE1 nici uă carieră și carllocuesc în casa pă- nntâscă. Susțin luarea în considerațiune D Leca, 1). prim-ministru și 1) O ăscu. Se pune la vot luarea în considerațiune și se pnmesce. Se dă citire legel pe articole. Art. 1, 2 și 3 se votâsă fără discuțiune. La art 4 D.Lungânu propune a se scâte dintre sumați militarii aflațl în reservă. După esplicările date de D. ministru de resbel, se pnne la vot art 4 și se adoptă. La art. 5 D. Deșliu propune a se înlo- cui la aliniatul 2 cuvântul de casier prin judecător de pace. D. ministru instrucțiunel combate acest amendament care nefiind susținut de 5 D-nl senatori su înlătură. D. Deșliu combate și acest aliniat al a- cestul artic 1. Discuțiunea fiind închisă, se pune la vot articolul în total și se adoptă întocmai ca în project. Art. 6, 7 și 8 se primesc fără discuțiune. Legea în total se adoptă cu majoritatea de 24 voturi contra 2. Ședința este rădicată și cea viitâre este anunțată pentru a doua di, 11 curent. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA. Sumarul ședinței de la 12 Martie 1871. Președenția D-lul președinte C.A.Roseti. Ședința să deschide la ora 1 după a- mâcjl. Presenți 82 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediu D-iuI deputat Ge- orgiu Alexandru. Se respinge demisiunea dată din man- datul de deputat, de D. colonel Ghergheli Vasile. Se respinge asemenea cogediul cerut de D. deputat Pruncu George. Se trămite la comisiunea de petițiunl petițiunea D-nei Elena Bratovoescu. Se trămite la comisiunea de indigenat petițiunea D-lul C. Batale și aceea a D-lul Eugenii! Rusti. Se înscrie la ordinea (jilei raportul co- mitetului delegaților, asupra projectulul de lege pentru văijârea de veci către D. doctor N. Georgescu, a unul loc de 10 po- gâne, din moșia Statului Gradiscea, din județul Râmnicu-Sărat, pentru a construi un local de băl, precum și raportul asu- pra proiectului de lege pentru a se auto- risa guvernul să prelungâscă încă pe 9 luni, regimul vamal provisoriă acordat di- feritelor puteri străine. Se trămite la comisiunea financiară pro- ectul de lege pentru deschiderea unui credit suplimentar de lei 2,000 la capito- lul VI. $ 5, art. 19 al budgetului minis- terului afacerilor străine pe esercițiul a- nulul 1872. pentru complectarea retribu- țiunei postului de atașat la agenția din Viena D. deputat Sterie Leonida anunciă D-lui ministru de resbel uă interpelare, relativă la neesecutarea votului Adunăreî, dat în privința militarilor în activitate, cari o- cuptt și funcțiuni civile. D. deputat Ștefănescu Rose , anun- ciă asemenea uă interpelare D-lor mi nistri de interne și de resbel, în privința instrucțiunel gardel orășenesc!. Să citesce raportul comitetului delega- ților asupra projectuluî de lege pentru fi- xarea personalului și retribuțiunilor ad- ministrațiunel centrale a financelor și a serviciilor dependințl (votat și amendat de Senat). După adoptarea luăreî în considerație și votarea fie-căruî amendament în parte se pune la vot projectul în total. Votanțî ... . 77 Din cari aă răspuns pentru 76 „ „ „ contra 1 D. președinte proclamă eă Adunarea a i doptat. Se continuă apoi discuțiunea pe aticole asupra projectulul de lege pentru modifi- carea legel timbrului și înregistrărel. Modificările propuse la art. 15, înce- pând cu § 13 și până la § 6, art. 16, se a- doptă după project împreună cu acele propuse de comitetul delegaților. Modificarea propusă la § 6, art. 16, se suprimă. Modificările de la art. 17 penă la § 13, se adoptă după projectul presentat, din- preună cu acele introduse de comitetul delegaților, reducându-se cifra de lei 40 la 20. Modificarea de la art. 13 se suprimă, și se adoptă amendamentul care prevede ca taxa pentru somațiunl și comandamente, să se reducă la 2 lei, intercalându-seca §noil sub art. 14 al legel în vigâre. Modificările propuse la § 14 și 15, se adoptă împreună cu adăogirile făcute de comitetul delegaților. § 16 se modifică în chipul următor; „Tâte actele de învoiere prin care se stinge uă contestațiune pendinte înaintea tribunalului și curților". „Tâte actele de învoire prin care se e- vită uă contestațiune neintentată încă" „Sunt scutite însă de plata de timbre tâte actele coprinse în aliniatele precedente și care ar fi de compe'ința consiliurilor comunale și a judecătorilor de pace". Modificările propuse la § 17 de sub ace- laș articol și până la § 3, art- 19, se adoptă dipnreună cu acele ale comitetului dele- gațilo; cu adăogirea cuvintelor „sau agen- Iților din străinătate" după cuvintele „fă. Jcute prin tribunal", de la § 19 de sub art 17 și reducerea taxei de sub § 7, art 18, de la 50 lei la 25 lei. Ședința se rădică la 5 și jumătate o c după amâiJI, anunciâudu-se cea viitâre pe Luni, 14 Martie, 1877 Ședința do la 4 Martie, 1877. Președenția D-lul președinte C. A. Ro- setti, asistat de D-nu secretar I. Lă- țescu (Urmare) D ministru de culte și instrucțiune publică. Cer cuventul, D-le președinte, ca să respund D L Eraclide. Vă rugăm, D-le mi- nistru să nu mal respundețl la uă ches- tiune personale a D-lul Polizu. Să trecem la budgete l). G. Chițu ministru cultelor și in- strucțiunel publice. D-lor, aveți tot dreptul să vă inpacienlațl în facia aceste! discuțiunl, dâr sunt silit să respund, fiind- că D. Polizu a spus lucruri pe care tre- bue să le rectific. Mal ântâiti voiQ spune D-sâle că diferendul ce să regulâză prin acest comunicat nu este între D-nu Davila și D-hu Polizu deputatul, ci este între D doctor Davila profesorale și D-nu doc- tor Polizu profesore! și decanul facultă- ții de medicină. Al doilea nu este esact ceea-ce susține D. Polizu deputatul . . . D Polizu Protestez. D ministru cultelor și iustrncțiu nel publice. In privința acâsta că pro- cesul este pendinte. Eu sunt dator a de- clara înaintea onor Camere că procesul acela nu este pendinte și nn pâte fi pen- dinte. Dâcă se va fi «ăsit un ministru ca- re să ne citeze din nofl într’un proces re solvat uă-dată prin sentința juriului pro- fesoral de la facultatea din Iași, care v’a judeca, acâsta nu va să clică că procesul este pendinte, pentru că sentința juriului profesoral din Iași este definitivă și re mâue definitivă penă în pânzele albe In cât privesce aserțiunea D-lui Polizu că aș fi reprodus prin acest comunicat vre un act în mod infidel, aștept rectificarea D-sâle și voifi răspunde. Până atunci ensă manțin tot ceea-ce să . 65 Majorit. reglem.........37 Bile albe pentru . . . 58 Bile negre contra . . . D. președinte. Adunarea a adoptat pro- jeetul de lego. Acum, D-lor, la ordinea di- lei avem projectul de lege pentru modifi- carea art. 22 din legea organisăriî corpu- lui telegrafo-postal. D. T. Bagdat, raportorul comitetului de delegați al secțiunelor, dă citire urmă- torului raport și project de lege Domnilor deputațl-, Comitetul delegaților compus din D-niî: P. Zamfirescu pentru Secția I. G. Ghițescu „ „ 111. G. Cantili „ „ IV. 15 (27) Martie 1877 o < h* ? jag «,, .> G. Misail „ C. Colibășean „ VI. P. Gheorgbiade , „ VII. sub-semnatul „ „ II. Dintre toți lipsind numai D. G. Cantili, adunându-se în ședința de la 2 Martie co- . ent ei deliberând asupra projectulul de lege, presintat de D. ministru de finance, asupra cauțiunelor amploiaților telegrafo- postall, afl decis în unanimitate cele ce urmâsă PROJECT DE LEGE. Ârt. 22 din legea pentru organisarea corpului telegrafo-postal se modifică pre- cum urmâdă- Se pune în parantesă art. 22 din legea de la 1 luliti 1871. (Art. 22. Oficianțil superiori vor depu- ne uă cauțiune egală cu salariul lor pe un an prevăzut în budget. Perceptorii poștali de clasa I vor depu- ne uă cauțiune în valâre de 60,000 lei; cel de clasa II în valâre de 30.000 lei, și cel de clasa III în vald*e de 10.000 lei. Con- ductorii poștali vor depune uă cauțiune e- gală cu salariul lor pe un an, prevăzut în budget.) Acâsta s’a făcut pentru a se putea face de D-vâstră. D-lor deputațl, uă compara- țiune între legea vechiă și cea actuală ce se presintă în deliberarea D-vâstră. PROJECT DE LEGE. Art. 22. Perceptorii poștali de clasa I vor depune, la numirea lor în acest grad, uă cauțiune egală cu de șâse ori retribu- țiunea anuală safl 32,400 lei. Perce. toril pestall de clasa II și III vor depune, la numirea lor în aceste grade, uă cauțiune egală cu de trei oii retribuțiunca anuală. OficianțiI superiori de tdte clasele vor depune, la numirea lor în aceste grade, uă cauțiune egală cu de doufl ori retribuțiu- nea anuală. Conductorii poștali vor depune, la nu- mirea lor îa acest grad, uă cauțiune egală cu salariul pe un an, prevăzut prin bud- gel. Aceste cațiunl vor consta în numerar sau efecte publice garantate da Stat și so- cotite pe valârea lor nominală. Asemenea vor putea consta și în inscripțiunl ipote- care de fonduri imobile îu p’imul rang. Raportor, T. Bagdat. PROJECT DE LEGE. Articol unic. Art. 22 din legea pen- tru organisarea corpului telegrafo-postal se modifică cum urmâză: Art. 22. Perceptorii poștali d clasa I vor depune, la numirea lor în acest grad, uă cauțiune egală cu de șâse ori retribu- țiunea anuală. Perceptorii poștali de clasa II și III vor depune, la numirea lor în aceste grade, uă cauțiune egală cu de trei ori retribuțiunea anuală. OficianțiI superiori de tâte clasele vor depune, la numirea lor în aceste grade, uă cauțiune egală cnde trei ani retribuțiunea anuală. Conductorii poștali vor depune, la nu- mirea lor în funcțiune, uă cauțiune egală cu salariul lor pe un an, prevăzut prin budget. Aceste cauțiuni vor consta în numerar sau efecte publice garantate de Stat și so- cotitate pe valârea lor nominală. Ministru de interne, 1. C. Brătianu , Ne luând nimeni cuvântul în discuțîu- nea generală, se pune la vot luarea în con- siderațiune a projectulul de lege și se prii- mesee în unanimitate. Se citesce articolul I și unic. D-1. Codrescu. D-lor, uă observațiune ași avea de făcut în privința aliniatului din urmă al acestui articol. Ași crede că ar trebui să se dică • sau efecte publice ale Statului Român. Uă voce. In valârea lor nominală. D. I. Codrescu. Safl atunci să se Zică după cursul 4’leL D I. lonescu. Este uă lege. D. I. Codrescu. Ași ruga să’mi arătațl anume acea lege. . (întreruperi). Ași dori să ’ml esplicațl dâcă intră în acâstă categorie și efectele drumului de fer... D. G. Esarchu De sigur, după cum spune articolul. D. T. Bagdat. Acele efecte nu sunt ale Statului, ci ale societăței acționarilor. D. P. Buescu. D-lor, acest articol ca re a atras atențiunea D-lnl Codrescu. a a- tras și pe a mea, și ași voi să întreb pe D. raportator să ’ml esplice dâcă în aces- te efecte publice garantate de Stat se în- țelege și efectele societăților de credit fonciar urban și rural, pentru că la cele- lalte afaceri ale Statului, de esemplu, la arenduiri, se afl în vedere și efectele aces- tor societăți, spre a le da uă mai mare va- lâre, și mal cu sâmă, că ar lipsi un ecui- libru între efectele Statului și acele ale creditului fonciar urban și rural. Ași dori să sciu dâcă sa înțelege îo a- cest articol că se coprinde ș\ efectele a- cestor două societăți. La cas contrariu ași ruga pe D. raportator să priimescă amen- damentul prin care propuifl să se coprin- â în acest articol și efectele acestor două societăți. D. L EraMidi. D-lor după legea finan- ciară, oficianțil perceptori trebue să dea uă garanție în numerar, ori în efecte pu- blice. Comitetul delegațior a mal adăogit: și garanții ipotecare, adaos neprevăzut în projectul guvernului. Acum este de întrebat, putem noi să priimim acâstă măsură ca perceptorii și oficianțil de clasa I și II prevă()u(l la aj-t, 122 să pâtă presenta garanții si în ipotece de moșii, safl case’ Safl numai, după cum a fost legea până arjl, în numerar, safl e- fecte de ale Statului. Uă voce Este facultativ | D L. Eraelide. Nu este facultativ; pe nfl adl era . bligat oficiantul să dea garan- țiă în numerar și efecte ale Statului; nu se prevedea garanția ipotecară. Cifra garanției s’a modificat acum îu două moduri, cum a r no- minală." D. T. Bagdat. Comisiunea primesce a- cest amendament. — Se puie la vot articolul împreună cu amendamentul D-lul Codrescu și se pri- mesce. — Se pune la vot projectele de lege în total șl resultatul scrutinului este cel ur- mător : VotanțI ..................66 Majoritate regi. ... 37 Bile albe.................66 D. președinte. Adunarea a primit pro- jectul de lege în unanimitate. D-lor, fiind-că ne lipsesce un membru din comisiunea de verificare a deputaților aleși, procedam a trage la sorți pentru ca să complectăm acea comisiune. După tragerea sorților, D. președinte proclamă membru în comisiunea de veri- ficare pe D. D. Economu. D. 7. Bagdat, raportorul comitetului de delegați al secțiunilor, dă citire urmă- torului raport și project de lege : Domnilor deputațl, Comitetul delegaților compus de D-nil: P. Zamfirescu pentru secțiunea I, G. Chițeseu „ „ III, R. Campiniu „ „ IV, G. Misail „ „ V L. Eraclid „ „ VI, P. Gheorghiade „ „ VII, și subscrisul „ „ II, adunându-se în ședință la 2 Martiu curent, și deliberând asupra projectulul de lege presintat de D. ministru de finance pentru abrogarea reținerii mensuale de 5 la sută din salariele impiegaților telegrafo-pos tall, s’a luat decisiunea următâre în una nimitate de voturi: Pe lângă art I din lege să se mal ada oge un al douilea articol în cât legea să fie precum urmâză: PROJECT DE LEGE. Art. I. Legea din 6 Marții! 1874 pentru reținerea mensuală de 5 lei la sută din salariele impiegaților telegrafo-postall se abrogă. Art. II. Reținerile făcute nform legel din 6 Martiă 1874 se vor r( t ui celor în drept. Raportor, T. Bagdat. Neluând nimeni cuventul în discuțiune generală, se pune la vot luarea în consi- derațiune a projectulul de lege și se a- doptă. Art I și II se adoptă fără modificare. tea de apel din Bucuresci, cu suma de lei 2,400 ce după resilierea contractului în- cheiat pentru localul acestui minister, ră- mâne disponibilă la cap. I, § II, ari. 8 din budgetul acelui minister pe eserci- țiul 1876. — Neluând nimeni cuvântul, se pune la vot luarea în considerațiune și se a doptă. Art. unic se primesce întocmai. — Se pune la vot projectul de lege în total, și resultatul scrutinului este cel următor; Votanți .................61. Abțineri..................2. Majoritate reglementară. 37. Bile albe 58 Bile negre o. D. președinte. Adunarea a adoptat D. E. Costinescu, raportorul comisiunel financiare, dă citire următorului raport și project de lege Domnilor deputațl, Comisiunea financiară esaminând pro- jectul de lege presentat de D. ministru al agriculturel, comerciului și lucrărilor pu- blice relativ la deschiderea unul credit estraordinar de lei 34,014, bani 58 pen- tru acoperirea cheltuielelor personalului și materialului grădinelor publice ale Sta- tului din capitală pe 10 luni din anul curent, Și considerând că cu ocasiunea votării pe articole a budgetului acestui minister pe 1877, Adunarea a suprimat suma de 40,817 pentru întreținerea grădinelor pu- blice ale Statului din capitală, esprimând dorința ca acâstă cheltuială să se facă în sarcina comunei, și scăpând din vedere că aceste grădini, proprietăți ale Statului, aduc dre-carl venituri trecute între veni- turile generale ale Statului; Considerând asemenea că disposițiunea luată de onor. Cameră nu se pâte pune îa aplicațiune de cât prin uă lege, și până la votarea el urmâză a se face aceste ser- vicii tot în sarcina Statului, grădinele pu- blice din capitală fiind proprietăți ale Statului, Pentru aceste motive comisiunea a apro- bat menționatul credit regulând a se plăti din suma de 200 000 lei alocată în bud- getul anului curent 1877, și afectată la deschiderea de credite estra-ordinare. Mal rămâne dar disponibilă din aloca- țiunea de 200,000 suma de 162 584 lei 41 bani. Am onâre a supune opiniunea comisiu nil aprobărel D-v. Raportor, E. Costinescu. PROJECT DE LEGE. Art. I. Se deschide pe seama minime- 15 (27) Martie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEl 1875 rulul agriculturel, comercialul și lucrări- lor publice un credit estra-ordinar de lei 34,014, bani 18, cu care să se facă chel- tuielile de personal și material pentru grădinele publice ale Statului din Bucu- rescl, numite : Chiselef, Cișmegiu și Co- troceni cu a Palatului pe timp de 10 luni, începând de la 1 Marti! până la finele anu- lui curent 1877, conform statului sub litera A anexat aci. Art. II. Suma de lei 34 014 bani 18 menționată la art. I de mal sus, se va aco- peri din fondul de 200,000 lei acordat gu- vernului pentru deschiderea de credite estra-ordinare în cursul anului curent 1877. După adoptarea luărel în considerație și a art. I și II, se pune la vot projectul de lege în total și se primesce cu majori- tate de 51 bile. D. E. Costinescu, raportorul comisiunil financiare, dă citire următorului raport și project de lege : Domnilor deputațl, La 1 Februarifi 1875, ministerul de resbel încheie un contract pe termen de trei ani cu D. Alphonse Simoneau pentru se preda pompierilor instrucțiuni de mânuirea pompelor și de gimnastică. Mi- nisterul se obligă prin acel contract a plăti D-lul Simoneau uă soldă lunară în total de 400 franci, acordându’I în acela-șl timp, în modul cel mal straniu și neusitat, și dreptul de a purta uniforma de sub-lo- cotenent al armatei române. Pentru angajiaiea D-lul Simoneau, supus frances, nu esistă nici uă lege specială; după cum cere îu aseminea cas art. 10 din Constituțiune, nici chiar alocațiune în budget. In acest fapt se găsesc violate atât Con- stituțiunea, cât și legea comptabilitățeî. In facia acestei ilegalități, actualul D. ministru de resbel a suspendat pe D. Si- moneau din serviciu, refusându-I plata sol- dei. De aci aii urmat numerâse reclama- țiunl, în cari D. Simoneau se întemeia pe contractul ce avea încheiat cu ministerul de resbel. In cele din urmă, reclamantul se arăta dispus a trata pentru resiliarea con- tractului, și a convenit cu D. ministru de resbel a primi pentru resiliare jumătate din suma ce i s’ar fi cuvenit dacă ar fi ur- mat serviciul până la expirarea contractu- lui, adică 3,200 Iei. Pentru acâstă sumă D. ministru de res- bel vine se vă câră, D-lor deputațl, un cre- dit extraordinar. Comisiunea financiară, având în vedere un precedent identic chiar din cursul se- siunii actuale, în care Camera a acordat un credit pentru resiliarea unul contract ca al D-lul Simoneau, și considerând în ace- laș timp că este uă obligațiune morală de a nu lăsa ca un supus străin, ce a contrac- tat în tâte formele și de bună credință cu Statul, se fie victima călcărel de lege co- misă de un ministru a aprobat creditul de 3,200 franci cerut de t>. ministru de resbel. Tot d’odată însă constatând îndoita căl- care de lege, coprinsă în acest fapt, co- misiunea ’l comunică comitetului de acu- sare al foștilor miniștri dațl în judecată. Am onâre, D-lor deputațl, a supune de- liberărel Dv. acâstă păre_e a comisiunel financiare. _ Raportor : E. Costinescu. PROJECT DE LEGE. Art I. Se deschide ministerului de res- bel un credit extraordinar asupra exerci- țiului anului 1876 de lei 3,200, spre a ser- vi la resiliarea contractului încheiat la 1 Februarie 1875, cu D. Alphonse Simoneau, instructor de pompe, și gimnastică. Art. II. Acest credit se va acoperi din economia remasă în anul 1876 la Cap. XVII, art. 36, al pompierilor. Ne luând nimeni cuvântul în discuțiune generală, se pune la vot luarea în consi- derațiune a projectulul, și resultatul scru- tinului este cel următor: Votanțl .... 61. Majoritate reglementară. . 37. Bile albe pentru . . .33. Bile negre contra. . . .22. Abținuți...................6. D. președinte. Votul ne întrunind ma- joritatea regulamentară, remâne a se face din noi! în ședința viitâre. D. E. Costinescu, raportorul comisiunel financiare, dă cetire următorului raport și project de lege : Domnilor, D. ministru de resbel pe lângă mesagiul No. 544, din Decembre 1876, cere deschi- derea unul credit suplimentar de 80,000 lei de la alte capitole ale budgetului. Comisiunea financiară examinând expu- nerea de motive și projectul de lege pre- sintate de D. ministru, și constatând că nu se cere uă nouă cheltuială, ci acoperi- rea chieltuelii adaosă la unele capitole prin economii făcute la altele, adică un viriment de la un capitol la altul, aprobă creditul. In acelaș timp ânsâ, comisiunea atrage atențiunea D-lul ministru de resbel asupra complicării serviciului comptabilitățil pe care’l aduce aceste neîncetate virimente, cari fac tot d’odată mal anevoios și con- trolul. Este neapărat a se înlătura acest ret! us contractat la ministerul de resbel în anii trecuțl, și comisiunea speră că D. minis- tru de resbel va face ca în viitor ordonan- țarea asupra diverselor capitole ale bud- getului să se chibsuiască din timp în așa mod, în căt nici uă-dată se nu întrâcă alo- cațiunile budgetare. Numai așa virimen tele vor fi înlăturate, și serviciul compta- bilitățel, precum și controlul se va face cu mal mare înlesnire și siguranță. Am onâre, D-lor deputațl, a supune de- liberărel D-vâstră resultatul lucrării comi- siunel. Raportor . E. Costinescu. PROJECT DE LEGE. Art. I. Se deschide D-lui ministru de resbel un credit suplimentar de lei 80,000 din cari lei 20,000 la cap. X, art. 20, „Furajul" și lei 60,000 la cap. XII art. 30 „Transporturi" ale budgetului pe 1876. Art. II. Pentru acoperirea acestui credit se anulâsă suma de lei 80,000 din care lei 30,000 de la cap. IV art. 17, „Geniul “ lei 20,000 de la cap. VI, art. 22, spitale, ma- terial, și lei 30,000 de la cap. VII art. 24 „Călărași". D. Exarchu. Rog pe D. raportor se bi- ne-voâscă a ne da explicațiune asupra a- cestui credit. D. E. Costinescu. D-lor acesta este un viriment de fonduri pentru furagiu, la în- ceputul anului trecut, furagiul s’a dat cu nn preț mal mare de cât era prevăzut în budget, așa în căt alocuțiunea budgetară fiind ne îudestulătâre a necesitat de mal multe ori deschiderea de ere ¹ ite suplemen- tare. Ast-fel, în budgetul rectificativ, pen- tru âre-care economii, s’a tăiat de la ca- pitolul transporturilor, și în urmă fiind trebuință a se adăoga, s’a ivit și necesi tatea de a deschide credite suplimentare, și D. ministru de resbel a găsit de cuvi ință a acoperi acest credit prin economii făcute la alte capitole, trecând fondurile de la un capitol la altul, adică făcând vi- riment de fonduri. D. G. Slăuicânu miniștrii de resbel. D-lor deputațl, cu concentrarea de astă vară, era peste putință de a se prevedea exact cât are să coste transportul trupelor cu drumul de fer; așa în căt, în urmă, pri- mind compturile de cheltuiala transportu- lui la Galați, am găsit că nu ajunge alo cațiunea prevădută. Pentru acâsta am des- ființat alte credite acolo unde se fac eco- nomii, și am adăogat la transporturi. D. I. lonescu. Vom respinge acest ere dit, pentru ca aseminea lucruri se nu se mal întâmple. Acest credit e în contra le- gel comptabilitățeî! D. ministru de resbel. Cu tâte aces tea, trebue să plătim la drumul de fer. A cest credit nu e în contra legii comptabi- litățil, ci este un viriment de fonduri și Camera nu pâte respinge vn credit când el se justifică. Se pune la vot luarea în considera țiune a projectulul de lege, și resultatul scrutinului este cel următor Votanțl................. 61 1876 ăCNiTORUL OF1OIAL '1LBOKAK1E1 15 (27) Martie 187? Majorit. regiem. f Bile albe pentru 55 Bile negre eonii a 4 Abținuți 2 D. președinte. Adunarea a luat în con- siilerațiune projectul de lege Articolele 1 și 2 se adoptă fără discu- jii.ne. Se pune ia vot piojectul de lege în total si resultatul scrutinului este cel următor Votanțî . . 64 Majoritate reglementară. 37 Bile albe pentru . 59 Negre contra . 5 D. președinte. Adunarea a primit pro- ject 1 de lege. Acum, D-lor, trecem în secțiuni pentru a discuta propunerile pri- vitâre la D. Boliac și la D. Papiu Ilarian. D. minitsrn de resbel. D-lor, sunt duoe projecte delegi pentru care s’a decla- ra* urgența, și care ’ml trebue neaparat până la finele sesiunel. Acestea sunt legea requisițiunilor și acea modificătâre unul ariic< 1 din legea pentru înaintări în arma- tă; ele sunt trecute prin secțiuni, și aț ruga dar pe D-nil delegați să le cerceteze și în comitet. Ședința se redică la 5 ore annnciân- du-se cea viitâre, pentru a doua di 5 Martie. Ședința de Ia 5 Martie 18/7. Președenția D-lui președinte 0. A. Ro- setti asistat de D-nil secretari M. Bnri- leanu și I. Lățescu. Ședința se ridică la amiadl. Presenți 83 D-nil deputațl. Nu respund la apelul nominal 62 și a- nume Bolnavi D-n;i C. T. Grigorescu, Gr. Serurie, R. Stefăn seu a concediu D-i ii D. Angliei, T. Boin, A Gr. Bo- nacbi N. I. Bujoreanu, G. Dimitrescu, D' Casti' ian. C. Catargi, A. Celibidachi, N. Cișman, P. Constantin, L. Costin, D. Co zadin;, Gr. Cozadini, D. Crăciuneseu, D. Doui' I, G. Macri, G. Mantu, I. Mârza, G. Mâr eseu, D. Miclescu, Fr. Milescu, G. Mo’țun, N. Nicorescu, G. Pruncii, M. Ro- seli, Sc, Roseti, G. Rosnovanu, D. Sofro- n'.e, I. A. Sturza,F. Aluneanu, C. Climescu, M. Ghelmegânu, G. Tăcu, A. Vizanti, D. Leca, I. lonașcu. Fără arătare de motive D-nilP. Arbore, N. Athanasiu, S. Căli- nescu, A. Candiano-Popeseu, N. Constau tinescu, Sc. Ferechide, C. Fleva, N. Fleva, G. Gamulea, D. Genescu, D. Giani, T. lân, G. xMagneru. G. Miciescu, 1 Nieolau, C. Peșiacov. N. Roseti, A Stirbey, E Ver- gati, II Zugrăvescu, Sc. Pastia, I. Cara- bateseu. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă concediu D-lor deputațl H. Zugrăvescu și I Ionescu. Se trămite la comisiunea de petițiunl ' petițiunea D-lul Ion Simonov cl, și mal multor locuitori din Bacău, a locuitorilor din orașul Botoșani, a locuitorilor din co- munele Francescil. Monastirenii și Snr- patele, județul Râmnicu-Vâlcea, a D-nei Elise Prusinski. Se trămite la comisiunea pentru studi- area cestiunel arendașilor, petițiunea aren- dașilor Statului, din județul Vasluifi. Se trămite la comisiunea de verificare protestul unor alegători din col. III de Bacăti. Se înscrie la ordinea dilel următârele raporturi: Raportul comitetului delegaților de sec țiunl asupra projectnlul do lege prin care se cedâză consiliului județân de Putna lo- cul bisericel St. lân din Focșani. Idem asupra projectulul de lege pentru acordarea de veci către consiliul județian de Vlașea a unei case a Statului cu locul el din urbea Giurgiu. Idem asupra propunerii pentru a se a- corda un ajutor viager D-lulCesar Bolliae. Idem asupra propunerii pentru a se a- corda o pensiune D-lul Papiu Ilarian. Raportul comisiunel de indigenat, rela- tiv la împământenirea D-lul Sevastian Hernia. Raportul comisiuael de petițiunl asupra a opt petițiunl. Patru raporturi ale comisiunel finan- ciare, relative la mal multe credite cerute de D. ministru de interne, și raportul asu- pra budgetului casei pensiunilor. D. președinte. D. I. Ionescu are cu- vântul în privința unor petițiunl ce s’afi comunicat Adunăreî din partea mal multor însurățel. D. I. lonescn. Cu ocasiunea presentă- rel acestor douâ petițiunl din partea a un numâr de însurățel săteni români, cer cu- vântul spre a aminti D-lul președinte al consiliului de miniștri și ministru de in- terne că am anunțat uă interpelare în pri vința acâsta sunt acum opt dile trecute. Nu’I pun sula ’n câstă, nu 1 apuc să’ml respundă acum îu dată, dar voifi să sciu ce să face cu însurățeii ? Mal ales că efi am să plec în curând și scifi că afi să mâ întrebe țâraml Ce ne aduci de la B icu- rescl, ce bucurie? Ni se dă și noufi pa -, mânt safi ba’ Acâsta este scopul respec- tâsel mele interpelări. Efi ași vrea să mal adaog, ca să com plectei) interpelarea mea, la care vfid dis- pus pe D. ministru a’ml respunde chiar astăzi, că Împroprietărirea însurățeilor este asigurată prin legea rurală din 14 August 1864. Articolul 164 din acâstă lege dice că guvernul este autorisatsădea pământ însurățeilor, și apoi vine un alt articol care ijice că acest pământ se va da după articolele 5 și 6. Ce articolul 5? pice că sătenilor care va fi remas fără pământ să Ii se dea de către Stat pe do- msniele Statului; și art. 6 dice că li se va da pământ si acelor eari nu afi putut că- păta pe moșiele particulare unde se vor fi dat cele douâ treimi de pământ pravS^ute de lege și nu a mal remas de unde să sc dea și lor. Scopul legiuitorului a fost atunci a sᵤ da pământ la tdtă lumea. EI bine, aii trecut 12 ani de atunci și improprietărirea acestor âmenl nu s’a fă- cut Nu mâ ocup de causa acestui fapt,nu o cerceted, dar voifi să v8 arât cuvintele pentru care trebue să stăruim cu toții ca să se dea pâmânt acestor âmenl, să se ,m- plinâscă legea, să se dea un esemplu din partea guvernului că păde.ște legea, și a- fară de acâsta, din punctul de vedere e conomic, cred că împroprietărirea Romă nilor e uă cestiune de cea mal mare im- portanță, lăsând cele-alte priviri de o parte. Sunt de părere că dând pământ unul om, el so atașadă de pământ, ’l iubește și ’l a- pâră. Așa dar, D-le ministru de interne și ad-interim la finance, erai la minister în anul trecut când al respuns la întrebarea D-lul Fleva: că ce al făcut cu împroprie- tărirea Însurățeilor, D-ta care al venit să faci bine, să îndreptedl relele trecutului ? Și atunci D-ta, D-le ministru, al dis: lu- crul s’a pus deja Iacale; te al tredit tărdiu. De astă-vară pânâ acum a trecut o jumă- tate de an, și cred că pâte să fiă permis unul coleg al D-lul Fleva să întrebe pe D. ministru de finance: ce a făcut în curs de o jumătate de an de nu a pus în lucrare legea votată și promulgată la 14 Augus* 1861? Acâsta a fost întrebarea mea, și am fă- cut-o, căci doresc ca cultura mică să iea uă desvoltare însemnată în țâra acâsta, și cred că acâsta este reforma economică cea mal importantă ce putem face în țâră. Cred că cu împroprietărirea însurățeilor vom veni în ajutorul tesaurulul public, nu în sensul cum a spus D Furculescu, cu 40,000 lei; aci cestiunea este de un milion și două miliâne în casa tesaurulul public. Etă cum privesc efi cestiunea. Este cunoscut de tâtă lumea că propri- etatea mică este aceea care raportă mal mult, îndoit, întreit, împătrit, îndecit de cât proprietatea mare. In țâra Romănâscă pot fi șâse pânâ la opt suta de mii pro- prietari mici. Acâstă proprietate mică este temelia țârei, din punctul de vedere eco- nomic. D. D. Furculescu. In teoriă. 15 (21) Martie 18’ ). II lonescu. Acum ca teonă voiu spune D-luT Fnrculescu... D. președinte. Lăsațl teoriele, D-lor. D. I. lonescu Voifi spune D-lul Fur- colescn că proprietatea mică desvoltatăîn Francia este alături cu proprietatea mare care esistă în Englitera. și adi dovedesc acâsta D-lul Furculescu, sau Șerpulescu cu autoritatea unul autor mare englesStu- art Mill. D. G. Cantili. ’L scie și D-sa. D I. lonescu. Sistema micei proprie- tăți sau a micei culture este acea care e- sercită cea mal fericită înrînrire asupra buneT stări morale și fisice a populațiunel. Acâsta ca autoritate din punctul de ve- dere sciințific. Acum, dacă veți vai, tot în Anglia unde domină proprietatea mare, vă pot spune că Lordul Derby are uă întinsă proprie- tate pe eâstele Scoției, eare are uă întin- dere cât două safi trei județe de ale nâstre, unde lucrâdă 15 machine la îmbunătățirea pământului spre a’l da proprietății mici. Dar las acâsta la uă parte, fiind că opi- niunea generală este pronunțată în favârea culturel mici, și daca am citat aceste e semple, a fost numai pentru D. Furculescu care căuta să mă încolțâscă cu sciința, și am voit să’i dau uă satisfacțiune din pun- ctul de vedere al sciințel. (Ilaritate). Am luat cuvântul ca să atrag atențiu- nea D-lul ministru de finance pe care 1 cred că a plecat pe drumul ca să devină în România un al doilea Sully al lui Hen- rich al IV-lea, când păstoria și plugăria erați cele două țîțe ale Statului. Și cred că păstoria și plugăria care ati dispărut de la noi vor veni înapoi, spre gloria și fericirea neamului nostru și a D-lul ministru de finanțe. Ag să’ml acordați aten- țiunea D-v. la câte-va cuvinte ce voesc să ijic îo acâstă cestiune; voiesc să vă dafi câte-va deslușiri cari cred că nu vor lua îo re-cum că guvernul a avut candidaturi o- iciale. Noi rugăm pe D. Pruncu a’șl des- volta tâte acusațiunile D-sâle, la care gu- vernul trebue să răspundă pentru a nu lăsa țâra sub impresiuuea cuvintelor dom- niei sâle, că guvernul ar fi avut candida- tura oficiale. D. vice-președinte. Cu încuviințarea Camerei. D. Pruncu are cuvântul. D. D. Prnncn. D-lor deputațl, n’am luat cuvântul în privința acesteî alegeri ca membru al comisiunil de verificare, pentru.că am spus că sunt pentru valida- rea alegerii. Am luat cuvântul însă numai ca să atrag atențiunea D-luî președinte al consiliului, care este astădl eălăusa par- tituluî liberal, și pe care toți ’I iubim și respectăm, și să’i arăt mai multe fapte ce se comit de către administrațiunea din Moldova, fapte pe care sunt sigur că D-sa nu le cunâsce. . . Uă voce. Faceți uă interpelare. D. D. Prnncn. Nu e cestiune de inter- p lare, pentru că e vorba de alegeri , și fiind-că acâsta este uă alegere în care gă- sesc vițiele ce voesc să supun la cuno- scința D-lul ministru și a D-vâstră, cred că sunt în dreptul meii să vorbesc. Scițl, D-lor, că vorbesc fârte rar îo acâstă onor. Cameră, și nu caut a’i răpi timpul în un«. Se pun- la vot projectul de lege în lo- ial și votul s- d>-clarâ nul, nefiind numfi rol de v i«nțl cerut de regulament Șadiii a «e ridică la 5 ore, anuuțându-se < ea următâre pe a doua di, Duminică, 6 Marile. ANU>d(IRI MINISTERIALE MINISTERUL DE LsTEPNE. Dintre tinerii înscriși în listele de re- sensimeot pentru recrutația contingentu- lui anului curent, afi fugit, nude nu se sci«. numrțil de mal jos Birbuța Moise, din comuna Runcu, ju- deț il Gorj. la față gălbinatic, părul, spnn cenil» galbene, ochii căprui, nasul, gura, pouivite, de profesiune cismar, și Du- mitru Brăian din comuna Merișani, jude- țul Argeș, fați â heșă, fruntea potrivita ochii negri, nas jl, gura potrivite, barba rade, pârul negru. Sunt invitate autoritățile administrati- ve și comunale, să ia măsurile cuvenite pentru dovedirea numiților tineri,, puin- dule în vedere ca să se presinte înaintea consiliului de revisie, când va începe o- perațiunilă sale. Direcțiunea generală a telegrafelor șl poștelor. ,a licitațiunea ținută la oficiul postai cern ral, pentru repararea a 51 saci piele 15 saci pi<-le cu lanț. 30 saci pândă seria 1 și 17 gâmantane, a resultat 4 Lei 50 bani pentru repararea unul sac piele. respinsă și nu se va lua în considerațiune. Se pune în vederea D-lor concurențl art. reparare? unul . 40— 57 inclusiv din legea comptabililă- Aeeste prețuri supra-ofertându-se cu ții generale a Statului 10 la sută mal jos. Sa publică spre cu- D-nil concurențl sunt țiuuțl a lua cu- ~ > | noscință îu privința acestei licitațiuui mal ’nainte de diua concurenței despre project și condițiunile generale peolru întreprin- deri de lucrări publice . inserate prin „Monitorul Oficial“ cu No. 188 din anul 1874 In privința garanției și a avansului se va urma, conform art. 2, 4 5 și 11 din condițiunile generale, care fac parte in tregitâre din acâstă întreprindere. Garanția provisorie va fi de 5 la sută, asupra sumei devisulul. In urma adjudecațiune!, concurențil vor fi datori a lua singuri cunoscință din biu- rourile ministerului safi al comitetului por- turilor din Ismail, despre resultatul a- probăril licitațiunel. In termen de 10 dile de la aprobarea lici- tației, adjudecatorul care uu va depune ga- ranția definitivă, va perde pe cea provi sorie și lucrarea se va scâte în adjudeca- țiune. Orl-ce înlîrd’ere safi justificare nu va mal putea fi primită. După depunerea garanției definitive, în termenul de 10 <|ile cel mult, antrepreno- rul se va presența la minister saii la co- mitetul porturilor, spre a subscri co tractul; în cas contrariu, lucrarea se va pune în regie saii în nonă adjudecați- une în comptul acel garanții, fără a fi necesitate de vre o altă formalitate sau somațiune către antreprenor, și fără a mal avea dreptul numitul de a face vre uă pretențiune, ori care ’I ar fi motivele Decă în cursul duratei acestui contract, ministerul nu ar usa de presuripțiuuile art. 33 din condițiunile generale, în pri- vința activărel lucrărilor, și lucrarea nu ar fi nici jum&taie erecutată la espirarea termenului prevfidnt prin contract; prin singurul acest fapt, contractul se va con sidera desființat și ministerul, fără jude- cată și fără somațiune, va fi în drept a e- secuta lucrarea în comptul garanției sale Când însă esecutarea prin regie safi lici tațiune nu ar necesita atacarea garanției, antreprenorul va perde garanția îu pro - porțiune cu restul lucrărilor neesecutate de el. In cașul când în timpul esecutărel lu- crărilor, antreprenorul ar cere vre uă pre- lungire peste termenul prevgdut prin a- cesi. contract și ministerul o ar aproba, a- câstă aprobare va fi considerată ea uă so- mațiune făcută antreprenorului, și când nici după acâstă prelungire de termen, lu- crările nu ar fi terminate definitiv, minis- terul va fi îu drept a le esecuta îo regie sau prin nouă adjudecațiune îu comptul an gâmantan cu lacăte. noscința D-lor amatori ca. îu dioa de 26 Martie, stil vechiu,,orele 12—2 p m se va ține altă licitațiune îu pretoriul oficiu- lui postai C"’',ra! pentru repararea acelor objecte. Concurențil, spre a putea fi admiși la licitație, vor depune uă cauțiune proviso- rie de 50 lei, în numerar safi efecte de ale Statului; acâstă cauțiune va remânea defi- nitivă după adjudecare. Licitația se va face prin oferte sigilate în care concurențil vor arăta prețul ce o- feră, începând de la prețul supra-ofertat în jos. In urma închiderii licitației, uă altă o- fertă safi supra-ofertă nu va mal fi admisă. Termenul de reparare se va fixa prin contract de D. diriginte al oficiului pos- tal central No. 3,708. (3-3) 1877, Martie 10. — Se publică spre cunoscința D-lor a- matorl că. în dioa de 26 Martie st. v., o- rele 2—4 p. m. se va ține licitațiune îu pretoriul oficiului postai central pentru repararea a 7 cuiere poștale. Concurențil, spre a purea fi admiși la licitație, vor depune uă cauțiune proviso- rie de 60 lei în numerar sau efecte de ale Statului; acâstă .cauți une vajemâuea de- finitivă după adjudecare. Licitația se va face prin oferte sigilate. Repararea se va face conform indicărilor ce se vor da de D. diriginte al oficiului postai central. (3—3) No. 3,712. 1877, Maitie 10. MINISTERUL AGRICULTUREI, COMER- CIULUI ȘI LUCRĂRILE PUBLICE. Se dă prin întreprindere apărarea malu- rilor la uă parte diu debarcaderul pescă- rielor de la Vâlcov, din județul Ismail, cu condițiunile următâre . Cantitățile lucrărilor de esecutat ᵣ.e- cum și prețurile lor sunt cele prevăzute prin estimațiunea inserată în josul aces- tei publicați uni. Termenul sSverșirel complecte a lucră- rilor se fixâsă de trei lunîde (Jilede ladata încheierel contractului, iar termenul pentru întreținerea și garantarea lor va fi de un an de la data recepției provisorie. Licitațiunea se va țiue la acest minister și la reședința comitetului porturilor (Pre- fectura Ismail), în ijiua de 15 Aprilie viitor, ea seva deschide la 4 ore după amâ^lt Ofer- tele fi sigilate și vor precisa at*‘ îu MONHUKUL • (27) Martie 187 treprenorulul și al garanției depuse, fără a m.d fi necesitate de vre o altă somație. In nici un cas prelungirea de termen acorda- tă nu dispensâsă pe antre»or de penalita- tea prevgdută mal sus pentru perdcrea garanției. Dâcă însă la espirarea termenului con- tractului. lucrarea nu ța fi terminată și restul lucrărilor ar necesista modificări în preciurl, în cantități safl în natura lor în mal mult sau în mal puțin, din causa ne- esecutărel lor la timp, ministerul va fi în drept a le esecuta în comptul antrepreno- rul»! și al garanției depuse fără ca numitul să ibă vre un drept de pretențiune. ARATAREA LUCRAR1L0 ică însă la espirarea anului de întreți- nere. lucrările nu vor fi îu stare bună după proiect și condițiuni, spre a li se putea face recepția definitivă, ministerul va fi îo drept, fără nici uă altă somațiune sau for- malitate să le aducă la îndeplinire în sta- rea contractată, în comptul antreprenorului și al reținerilor ce 1 se face, fără ea D-sea să pâtă avea vre un drept de reclamațiune. Pentru forma și osebieleclause ale con- tractului, concurenții vor putea lua infor- mațiune de la minister și de la comitetul porturilor din Ismail , cu 10 dile înainte de licitațiune N. 2,103. 1 2Î 3 4 5 DebleurI............ KembleurI . . . . Lemnărie de pari . Lemnăria dințarilor Lemnărie de stejar. ti 7 8 9 Baterea parilor la 3 m. în păment Idem idem peste 3 m. adâncime Baterea dințarilor la 3m. în păment . Idem idem peste 3 m. adâncime. . 10 11 Bolduri pentru pari . Idem idem dințarl . 12 • Fer pentru bulâne și legături 13 Strat de coaltar Total general. No. Valora sul) cantități Preț Parțial Total detal. unit. m. c. 1 30,60 0,72 22,03 2 911,98 1,35 1231,17 3 50126 62,66 3140,90 ‘ 4 58,561 79,70 4667,31 5 6,946 122,43 850,40 m lin 6 294.00 3,04 8«3,76 6 bis 237,27 2.52 597,92 7 1005,00 304 3055,20 7 bis 499,05 2,52 1257,61 piese 8 68 4,50 306,00 9 335 2,25 753,75 kilogram 10 636,76 1,30 827,79 m. q. 11 2473,59 0 30 742 06 • • loa.ib,yO Casieria gem al£ de Doljiu „ . 4 Aprilie 1877, se va ține licita- ție la ministerul agriculturel, comerciulul și lucrărilor publice, pentru darea prin întreprindere a aprovisionărei a 500 m. c. pietriș din prunduri’e Dunărei din Turcia, safl de ori unde se va găsi necesar pe șo- avere a diferiți arendași debitori al Statu- selele din portul Oltenița. j Iui secuestrate pentru detoril din arenrjile Valârea aprovisionărei dupe devis este¹ ?i ratele moșiilor Statului, se publică spre de 6,000,00 lei. DetaliurI pentru acestă cunoscința generală, eră amatorii ce vor licitațiune se pot vedea în publicația cu v°i a cumpăra din aceste producte se vor No. 1 942, înserată în Monitorul No. 56, presenta la licitație însoțiți de cauțiuni de din anul curent. MINISTERUL DE FINANCE Recipisele casieriei generale a distric- tului Ilfov, No. 768 și 769, din 12 Martie 1871, liberate pentru depunerea a donfl taxe de recurs în casație de către D G. Miculescu, fiind perdute de titular, se pu- blică spre cunoscința tutulor că ori uude s’ar găsi asemenea recipise se .a consi- dera ca uă hârtie albă fără nici uă valâre. 40 chile grăfl românesc, 20 chile grâfl ghircă, 20 chile porumb, avere a D-lul a- rendaș Gr. Argentoânu, secuestrată pentru ne achitarea arendel pădure! Fulga, din district il Mehedinți. 70 chile porumb, avere a D-lul N. Auas- tasiu, secuestrate pentru neachitareacâștiu lui3 alarendle! moșit! Murgașiu, pe 1876. 100 chile grăfl, avere a D-lul C. Paras- chivescu. secuestrată pentru ue achitarea No. 6 168. 1877, Martie 14. 1877 Martie 8. cinci la sută din valârea productelor. La 24 Martie 1877, destinânduse ține- rea licitației în acest oraș, piața Elca, pen- tru venderea productelor nutate maî jos, 18/i Martie 8. anul 1876. No. 4.050. 8o < rea salariului pădurarilor pe anul 187t' 80 chile grâu, din anul 1872, 25 chile ord, 2 chile ghircă , 5 chile rapiță, 10 chile porumb, avere a D-lul Amza Proto- popescu , secuestrată pentru neachitaiea rateloi moșiei Urzicuța. 50 chile grău idem, lân Vâmoru, idem, 500 chile porumb, avere a D-lul G. Co- libășenu, secuestrată pentru neachitarea câștiulul 4, al arendel moșiei Varbiciora, pe 1876. 30 chile porumb, avere - D-lul Tas„ Becu. secuestrată pentru neachitarea câș- tiulul 3 al arendel moșiei Cetățuia, pe a nul 1875. 70 chile grău, aiere a D-lui N H. Ma • rinescu, secuestrată pentru neachiiarea câștiulul 1 al arendel moșiei Ciutura pe anul 1876. 50 chile porumb, avere a D-lul N- N. Terpu. secuestrată pentru neachitarea câș- tiulul 3, al arendel moșiei Lazu-Crăișeani, pe anul 1876. 50 chile porumb, avere a D-lul I. P. Teo- dor, secuestrată pentru neachitarea câș- tiulul 4 al arendel moșieiTencanăQ, pe a- nul 1876 30 chile porumb, avere a D-lul Tase Becu, secuestrată pentru neachitarea câș țiului 3 al arendel moșiei Cetățuia, pe a- nul 1876 150 chile porumb, avere a D-lul N. L. Marinescu, secuestrată pentru neachitarea câștiulul 3 al moșiei Ciutura, pe anul 1876. 100 chile grău, 400 chile porumb. 40 chile ord stricat, avere a D-lul I. P. Teo- dor, secuestrată pentru neachitarea câștig lui 3 al moșiei Perseoru, pe anul 1876 50 chile porumb, avere a D-lul I 1 Teodoru, secuestrată pentru neachitarea câștiulul 3 al aren.ie) moșiei Teneau '.u, pe 'AdminisLatia generală a domeuielot și pădurilor Statului. i^a 18 ale curentei luni Martie, <>ra 2 din rji, urmând a se ține licitațiune otală în localul administrațiunel, casele Stefă- nescu, calea Mogoșâeî, în Bucuresci, pe tru vândârea de obligațiuni rurale cu cu cupâne ne exigibile, în valâre nominală total lei noul 47.148 19 b., ce sunt depuse de D. Theodor Ptie, ca garanție, pentru moșia vâtra monastirei Sadova.din Doljiu, pe periodul expirat 1871 — 1876, urmând ca valârea ce se va prinde pe ele, să se în- casese în compta sumelor constatate că fi- gurerjă datorie din arenda mrșiel mal sus citată. Administrația publică acâsta, spre cu- câștiulul 1, al arendel moșiei Bucovățu pe noscința persânelor ce ar dori a cumpăra anul 1876 citatele obligațiuni, pentru a se presenta citatele obligațiuni, pentru a se presenta 500 oca grâu , avere a D-lul Dimitrie la concurență, la dioa și ora defiptă, îuso- Șiomănescu, secueslrată pentru neîchita- țițl fiind de cuvenitei" gor-rtir provismif, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 15 (27) Manie i87i lU valâre lei 4,800, care vor putea fi în nu- merar sau efecte publice recunoscute de Stat. Esplicânduse tot-d’uă-dată. că persâna asupra căreia se va adjudeca efectele în cestiune, va ti datore în cas de aprobarea licitațiunel, să verse la tesaur prețul ce s’ar obține pe ele, în termen de 24 ore de la data aprobărel medatulul. No. 6,972 3 ' 1,877, Martie 10. - Se publică spre cunoscința generală că, la 30 ale curentei luni Martie, se va ține uă nouă licitațiune la prefectura ju- dețului Iași și Botoșani, pentru vândârea spre esplâtare a cinci parchete din pădu- rea Trusesciî, județul Botoșani, pe perio- dul socotit de la 1 Septembre 1876, și cu condițiunele generale și speciale publi- cate în Monitorul oficial No. 222, de la 6 Octombre 1876. Amatorii de a lua în antreprisă esploa- area acestei păduri se vor presen'a la li- citație cu garanție provisorie în sumă de leî 1 300. No. 7 060. 3 1877, Martie 11. — Comitetul central pentru vândârea bu- nurilor Statului, în ședința de la 19 Fe- bruarie 18/7, încuviințând punerea în vâu- (Jere cu licitație în centrul Iași, (localul prefecturel județului), a moșiilor coprinse în tabloul următor, compatibile vândărel după legea din 6 Martie 1875, pentru stin- gerea împrumutului cu rentă. Admiuisirațiunea publică spre cunos- cința generală, că licitațiunea se va ține la Lșl, în dioa de 6 Iunie 1877, și rdgă pe D-nil amatori a se presintă în acea di pregătiți de garanțiile provisoril notate în ta bl oft. No. 6 480 1877 Martie 7. Tablou de moșiile Statului puse în vâtujere, în virtutea legel din o Martie 1875, pentru (Jioa de 6 Iunie 1877, în centrul Iași, localul pre- fecturei județului. Județul botoșani. 1. Moșia Lehnesci. din comuna Movila- Ruptă, fostă a monastirel Rașca. în în in- dere ca de 514 fălci, din care 14 fălci pă dure evaluată cu 40,185 leî garanția pro- visorie este de lei 6,700. Județul Fălciu 2. Moșia Tâlhăresci, d n comcna Indri- ciu, j lașa Crasna, fostă a monastirel Do- brovățu, în întindere ca la 242 fălci pă meni arabil și 138 fălci pădure, din care cloci parchete sunt date îo esploatare, a- vend douâ cârciumi, un coșar, uă casă și un hambar, evaluată cu 76 000 lei garan- ția provisorie este de lei 12,666. 3. Moșia Elanu. din comuna Grozesci, fostă a monastirel Florescr. în întindere ca de 290 fălci, din care 196 arătură, 16 țivede de fân și 68 fălci islas de pășune, evaluată cu 26,755 lei, garanția proviso- rie este de lei 4,660 4. Moșia Seopoșeni, din comuna Gro- zesci, f >s<ă a monastirel Nâmțu, în întin- dere ca de 381 fălci, din care 83 pădure, evaluata cu leî 56,140, garanția 1. 9,360. 5. Moșia Covasna, din comuna Covasna, fostă a monastirel DobrovSțu, în întindere, ca de 209 fălci, din care ca 107 fălci vii livedi cu dijmă de la locuitori și 82 fălci pădure, evaluată cu lei 55,864, garanția provisorie este de lei 9,310. 6 Moșia Sbarâia, din comuna Grozesci, fostă a monastirel St. Sava, în întindere ca de 1,500 fălci din care 79 fălci pădure esploatată, evaluată cu lei 158,740, garan- ția provisorie este de lei 26,456. 7. Moșia Vetrișâia, din comuna Vico- leni, fostă a monastirel St. Sava, în întin- dere ca de 696 fălci, din care 36 pădure esplâtată, evaluată cu lei 104,307, garan- ția provisorie este de lei 17.384. așa precum se stăpînesc astă rjî de Stat, 8. Illisa numită Vlădicuța, ca de 47 și că tâte drepturile și îndatoririle în ceea fălci, i m usă din două trupuri separate ce privesce vecinătatea trec asupra cnm- prin pământul răzășesc ale locuitorilor co- părătorului. munel Tătăreni, îu plasa Crasna, evaluată lei 12,650, garanția provisorie 1 2,110. Districtul lași. 9. Inconjurătârea monastirel Zagavia, din comuna Bădeni, plasa Bahluiu, fostă a monastirel Zagavia. în îmindere ca de 216 fălci din care 142 pădure, evaluată cu 65,800 lei, garanția provisorie este de¹ 10 966. 10. Moșia Poheni, din comuna Polieni, plasa Bahluiu. fostă a monastirel Rășca, în întindere ce de 425 falei, din care 120 a- rătură, 60 livede de fân și 245 islas de pășune, evaluată lei 55 813. garanția pro- visorie lei 9,302. Județul Nemțu. 11. Moșia Sărata, din comuna Dobreni, plasa Petra, fostă a monastirel Pangarati. în întindere ca de 200 fălci, din care 39 pădure evaluată lei 21 227, garanția pro- visorie este de leî 3,538. Județul Suceva. 12. Trupul de moșie numit Garaleft, ce face parte din moșia Tătărușu, tot a Sta- tului. pendinte de monastirea Probota, si- tuată în interiorul moșiei Drăgușeni, pro- prietate particulară îu întind re ca de 58 fălci, din care 5 pădure, evaluată cu 25,322, garanția provisorie este de leî 4 221 Județul Tutova. 13. Moșia Gâlcesei, din comuna Gâl- ces-i. plasa Tutova. fostă a monastirel Răchitâsa, îo întindere ca de 114 fălci, a- vâ id mai multe îmbunătățiri, evaluată cn lei 33 990, garanția provisorie este de 1. 5,665. 14. Moșia Rânzești din comuna Murge- ni, plasa Târgului, fostă a monastirel A- r&a Vodă în întindere ca de 1,046 falce. dtn care 741 arătură, 163 livede de fân și 142 islas de pășune, având mal multe îm bunătățirl, evaluată cu lei 137,834, ga- ranția provisorie este de lei 22,970 Județul Vaslui. p5. Moșia Scânteia din comuna Rădeș- ci, fostă a monastirel Barnova, în întinde- re ca de 373 falce, având mai multe tiu bunătății!, evaluată cu lei 43,680, garau ția provisorie lei 7,330. 16. Moșia Capotești din comuna Scheia, fostă a monastirel Barnova, în întindere ca de 200 falce având mai multe îmbună- tățiri, evaluată cu 29 610 loî, garanția provisorie este de lei 4,935. Condițiunile cu cari se vând aceste bu nuri sunt următârele a) Că bunurile se vend în întregul lor, așa precum se stăpînesc astă rjl de Stat, b) Că bunurile se vând cu respectarea contractelor actuale de arendare sau închi- riere, dar că venitul anual după acele con tracte se va primi de cumpărători de la cel d’ânteiu câștiu ce va urma după răs- punderea banilor de către cumpărători după modul prescris la art. 83 din re- gulament literile a, b și c c) Că bunurile în a căror contracte d> arenduire sati închiriere va fi prevădută a nume clausă, cumpărătorul va intra în po- sesiune de la cel d’ntâiu an agricol ce va urma vândârea. | d) Că spre a concura pentru cumpărare ¹ de asemenea moșii, al căror preț este de a se plăti prin anuități sau cari se vând în loturi, sunt admiși numai cetățenii Români. e) Că concurențil vor trebui să depuie uă garanție provisorie, în numerar, bonuri de tesaur saft mandate da ale Statului, e chivalentă cu a șâsea parte din valârea bunului pentru care voesce a concura, cal- culată acâsta după prețul estimațiunei a- celui bun, precum șe însâmnă înaintea fie- cărui bun. f) Că taxele de timbru și înregistrare privesc în sarcina cumpărătorilor adică lei 2 și jumătate la sută din prețul cn ca re se va adjudeca bunul, plus lei 10 tim- bru fix pentru actul de proprietate. No. 6,480 1877 Martie 7. (5-5 la 10 tjtlc) Se publică spre cunoscința generală, că la 4 Aprilie 1877, se va ține uă nouă licitațiune pentru vândârea spre esploatare a patru parchete cu No. 2, 3 4 și 5 din zăvoiul Lunculița de pe proprietatea Stalu- lui Gharghița pe un period de 4 ani, so- cotit cu începere de la 1 Septembre 1876. cu condițiunile generale publicate îu Mo- nitorul oficial No. 222 din 6 Octombre i880 °7I din 4 Decembre, acelaș an. goșâel, cât și la prefectura județelor res- Licitațiunea se va ține în Bucurescl la ' peulive unde sunt situate pădurile, administrațiunea domenielor și va începe^ Condițiunele cu cari se vinde acele par- ia ora 1 post-meridiane, după regulameu- chete sunt cele notate în lista cn care sunt tul de licitațiune, publicat în Monitorul vândute actualilor antreprenori. No. 222 din 1876, sus citat. ^Doritorii de a lua în întreprindere es- Doritoril de a lua în esploatare acele pîâtarea acelor păduri, se vor presența la parchete, se vor presima la licitațiune la licitațiune, în dioa mai sus ficsată, cu ga- ijioa fixată, cu garanții provisorii de va-' ranții provisorii, îu valorile arătateîo lista lârea celor arătate prin condițiunile spe- de mai jos. ciale No. 7.129. 3 1877. Martie 12. Fiind-că D. M. S. Sgrumala, cumpă- 11 a 5 parchete cu No. 1, 2, 3, 4 și ¹⁸⁷⁶- 5 diu pădurea Cruceanu, situată în județul Tuiova, nu s’a conformat condițiunilor în- treprinderel de a complecta garanția defi- nitivă și a răspunde prețul primului par- chet; administrațiunea, pe basa stipulațiu- nilor din condițiunile vândărel, scâte în licitațiune acele parchete pe comptulD-lul Sgrumala; cu condițiunile generali, pu- jumătate prăjini, pe restul înterprinderei, blicate în Monitorul No. 222 din 6Octom- care espiră la 1 Octombre 1877, după re- bre 1876 și cele speciali publicate în Mo- ¹ gulamentul de licitațiune și cu condițiu- nitorul No. 2, din 4 Ianuarie 1877, cu nele generale publicate în Monitorul ofi- carî sunt vândute numitului. cial No, 186 din 1872, și cele speciale Licitația se va ține în dioa de 30 Martie înserate în Monitorul No. 5 din 1873, cu 1877, atât la prefectura județului lași, cât eare sunt vândute actualului antreprenor, garanția provisorie, ce trebue a se depune de concurenți, va fi în valâre de 2,010 Iei. iudețul Roman. 2. Din Zăvoiul Sterpu, din care sunt vândute D-lul lancU Leizer sin Ițic, treî parchete pe periodul 1874 — 1877, cu a- renda anuală de lei 3,050, se vinde par- chetul No. 3, în întindere aproximativă dc 12 falei și 50 prăjini, pe restul înter- și la prefectura județului Tutova după re- gulamentul de licitație, publicat în Moni- torul No. 222, sus indicat, și se va începe la ora 1 post-meridiane. Doritorii de a lua în întreprindere es- ploatarea acelor parchete, se vor presintă la licitațiune în dioa mai sus fixată cu ga- ranții provisorii în valâre de 895 lei. No. 7,131. 3 1877, Martie 12. Fiind că în ijioa de 4 Februarie curent, prindereL care espiră de la 1 Octombre destinată a se ține licitație , conform u 1877, după regulamentul de licitațiune și blicațitl No. 11,333, și cantului de însăr- cu condițiune’e generale și speciale pu- cinări, inserate în Monitorul oficial cu No. blicate în Monitorul No. 82 din 1874, cu 273 , din 1876 , pentru aprovisionarea a 'care sunt vândute actualului antreprenor, șese mii tunici pentru călărași nu s’a pre- garanția provisorie, ce trebue a se depune sentat nici un concurent, । inisterul pu- de concurenți, va fi în valâre de 1 525 lei blică spre cunoscința doritorilor, că în (lina de 9 Aprilie 1877, ora 1 după amâdl, se va ține uă nouă licitație în localul mi- tractulul. Se aduce la cunoscința publică că la 21 Martie curent, se va ține licitațiune a- nisterulul de resbel, pentrn aprovisiona- vendute cinci parchete D-lui C. Codrescu, rea acestor tunici, care licitație se va efec- *pe periodul 1875—1880, cu arenda anu- tua tot în condițiunile caetulul de însăr, ală de lei 3,500 se vând parchetele No. cinări de la publicația N i. 11,333, men- 2, 3, 4 și 5, în întindere aproximativă de ționată mai sus. câte 4 fălci și 23 prăjini, pe restul anilor No. 957. 3 1877 Februarie 5. întreprinderel, care espiră la 1 Octombre 11880, după regulamentul de licitațiune și Cumpărătorii parchetelor de păduri, co- cu condițiunele generale publicate în Mo- piinse în lista de mal jos, nefiind nici penă nitorul oficial No. 177 din 1875, și cele acum următori a plăti arendile ce datoresc speciale publicate în Monitorul No. 4 din pe anul 1876, administrațiunea pune în 1876, cu care sunt vândute actualului an- revândâre aceste păduri pe comptul D-lor treprenor, garanția provisorie, ce trebue a cumpărători conform condițiunilor con- se depune de concurenți, va fi de 1,750 1. tât în Bucurescl, la administrațiunea do- vândut* cinci parchete D lui Sandu Mari- No. 6,224. 1877, Martie 3. f Lista pădurilor, ce se scot în vândâre pe eomp- tul antreprenorilor pentru ne plata arendei pe Județul Sași. 1. Din pădurea Prisecaniî, din care sunt vândute D-lul Dam. Sramatin, 5 parchete pe periodul 1872—1877, cu arenda anuală de lei 4,020 se vinde parchetul No. 5. în întindere, aproximativă de 16 fălci, 28 și Județul Suceva. 3. Din pădurea Hârtâpele, din cari surit Județul Teleorman. 4. Din pădurea Siliscea, din care sunt Mărășescu, pe periodul 1873 — 1878. cu arenda anuală del 4.150, se vinde parchetul No. 4 și 5, îu întindere aproximativă de câte 9 pogâne si 849 stânjeni pătrați, după regulamentul «le li ciuiiune publicat în Monitorul oficial No. 160 din 1873. cu condițiunele gene- rale publicate Monitorul No. 255 din a- celaș an. și cele speciale înserate în cel cu No. 22 din 1874, cu care sunt vândute actualului antreprenor, gaianția proviso rie, ce treb ie a se depune de concurenți, va fi de 2 075 lei. Jude\ul Mehedinți 5. Din pădurea Ceringanul sena i, Gin care sunt vândute D-lui Ion lonescu cmcl parchete pe periodul 1875—1880, cu a- renda anuală de lei 4,550, se vând parche- tele No 2, 3. 4 și 5 în întindem aproxi mativă de câte 38 pogâne și 706 stânjeni pătrsțl, pe restul anilor întreprinderel, care espiră la 1 Octombre 1880. după re- gulamentul de licitațiune și cu condițiu- nile generale și speciale publicate în Mo nitorul No. 177 din 1875, cu care sunt vendute actualului antreprenor, garanția provisorie, ce trebue a se depune de con curențl, va fi de 2,275 Iei. 6 Din pădurea Slașoma, din care sunt arendate D-lui Lambrti Vasilescu 5 par chete po periodul 1874—1879, cu aronda anuală de lei 3 690, se vând parchetele No. 3, 4 și 5, îo întindere aproximativă de câte 14 pogâne și 1,269 stânjeni pă- trați, pe restul anilor întreprinderel, cari espiră la 1 Octombre 1879 după regula mentul de licitațiune publicat îo Monitorul oficial No. 82 din 1874 și cu condițiunile generale și speciale. înserate în Monitorul No. 279 din acelaș an, cu caro sunt \ân- dute actualului antrepreno., garauția pro- visorie, ce trebue a se depune de cor.cu- renți va fi de 1,845 lei. Județul Gcrjiii 7. Fin pădurea Mătnlești, din care sunt vândute D-lul O. Poteca 5 parchete pe pe riodul 1874 — 1879 cu arenda anuală de LI 3.500, se vând parchetele No. 3, 4 și 5 în întindere aproximativă de < âle 39 po- gâne și 272 stânjeni pătrați, ne restul a- nilor întreprindere!, care espi ă la 1 Oc- t mbre 1879, după regulamentul de lici- tațiune și cu condițiunile generale publi- cate în Monitorul oficial No. 82 din 1874 și cele speciale, inserate în cel cu No. 137 din acelaș an, cu care snnt vândute actua- lului antreprenor, garanția provisorie ce trebue a se depune de concurenți, va fi de 1,750 lei. Județul Doljiu 8. Din pădurea Opritura-Sadovel, de pe Murgaș, din care sunt vândute D Iul Gr. Mardolăescu cinei parchete, pe periodul 1876 —1881, cu arenda anuală de lei 5,432, se vând jumătate din parchetul No 1 și îniregl parchetăle No- 2, 3. 4 și 5, în în- tinre aproximativă de câte 27 pogâne și J.018 stânjeni pătrațl, pe rostul anilor în- treprindere!, car! espiră la 1 Octombre 1881, după regulamentul de licitațiune și cu condițiunile generale și speciale, pu- blicate în Monitorul oficial No. 177 din 1875, cu care sunt vendute actualului an- treprenor, garanția provisorie, ce trebue a se depune de concurenți, va fi de 2,7161. Fiind eă cumpărătorii bunurilor notate în tabloul publicat îu Monitorul No. 10 din 15 Ianuarie 1877. vendute în virtutea legel din 31 Martie 1868, n’a achitat până în present ratele de 1 Iulie 1876, (și uni! chiar mai multe rate), administrația în te- meiul art. 21 din lege și 90 din regula- ment luând și avisul comitetului, publică revinderea acestor bunuri pe comptul D-lor î'n dioa de 10 Aprile 1877, la 12 ore din di, în localul prefecturei județului Iași, și invită pe D-nil amatori a se presenta pre- gătițl de garanții în regulă spre a putee concura, cunoscând că condițiunile cu care se vend aceste bonuri sunt cele prevădute de art. 49, lit a, b, c. d și e din regula- mentul legel de la 31 Martie 1868. No. 34.751. 1876, Decembre 22 — Comitetul, în ședința de la 14 De- cembre 1876, încuvințând a se vinde, conform legel, din 22 Februarie 1873, bu- nuri ie coprinse în tabloul publicat în Mo- nitorul No. 18. din anul curent, admini- st m ți unea publicăspre generala cunoștin- ță, că licitațiunea se va ține în dioa de 28 Aprilie 1877, la orele 12 din di, în cen- trul Crajova, localul prefecturei Doljiu și pe la prefecturile respective, când D-nil amatori, urmâsă a se presenta pregătiți de garanții în regulă. 34 757 1875, Decembre 22. — Fiind că cumpărătorii bunurilor, no- tate în tabloul publicat în Monitorul No. 18 din anul curent, vendute îu virtutea legel din 31 Martie 1868, până în present ii'aă achitat rata de 1 Iulie 1876. (și unii chiar și mal multe rate) Administrațin- nea,în temeiul art. 21 din lege și 90 din re- gulament, luând și avisul comitetului, pu- blică revinderea acestor bunuri pe comptul D-lor, în ijiua de 28 Aprilie 1877, la ora 12 din îⁿ centrul Crajova, localul pre- fecturei, și invită pe D-oiI amatori a se presinta pregătiți de garanții în regulă spre a putea concura, cunoscând că, con- dițiunile cu cari se vând aceste bunuri sunt cele prevădute la art. 49, lit. a, b c. d și e din regulamentul legel de la 31 Martie 1868. No 34,i59. 1876, Decembre 22. Fiind că dintre bunurile Statului ad- judecate în virtutea legel din 22 Februarie Imprimeria Statului 1873. în 4ioa de 1 Martie curent, în localul acestei administrații și pe la prefecturele respective, penlru cele notate în tabloul de mai jos, s’a presinlat oferte în termenul prescris de lege, comitetul, în ședința de la 11 curent, a decis punerea lor în snpra licitare pentru dioa de 2 Aprilie viitor, în Bucuresci, localul administrației domenie- lor și pe la prefecturele respective 1? ora 1 după amâijl. Administrațiunea publică aceste vâmjârl spre cunoscința generale și râgă pe D-nil amatori să se presinte cu garanții în re- gulă la 4ioa citată , cunoscând că, concu- rența va începe de la suma oferită. Condițiunile vânzării acestor bunuri sunt tot acele publicate prin Monitorele oficiale No. 290 , din 1876 și 38, 44, 45 și 46, din 1877. Tablou de bunurile adjudecate la 1 Martie, cari ofertând ii-se se vor supra-licita în dioa de 2 Aprilie 1877, la ora 1 din d'. ÎQ Bucuresci, localul adminietrațiunei și pe la prefecturile respective. Județul Prahova. 1. Moșia Slonul, din comuna Slonul plaiul Telejenul, fostă a schitului Isvârek în întindere ca, de 60 pogâne din care 5 arătură și restul pădure, și uă casă cu 2 odăi, ofertată și ridicată de G. T. Ghica și C. N. Homorâcânu, cu lei 2970. 2. Livedea din prejurul schitului ( heia, comuna Măneciu-UngurenI, plasa Telâjenu, fostă a schitului Cheia, în întindere ca de 70 pogâne, ofertată și ridicată de D. G. T. Ghica, cu lei 7700. 8. Un loc înfundat numit Strâmbeni, în comuna Strâmbeni, plasa Târgșoru, fost al monastirei Mislaa , în întindere ca de 50 pogâne ( pădure,) ofertat și ridicat de D. G. N. Drosescu, cu lei 10,010. Județul Putna. 4. Via din Podgoria - Odobesci, numită Arapu. în comuna Odobesci, fostă a Mitro- poliei, ca de 5 și un sfert pogâne, ofertată și ridicată de Iconomu Anastasie Șendrea, cu lei 4213,. 5. Via din Vărsătura, din comuna Văr- sătura, fost a monastirei Daucn, în întin- dere ca de 2 pogâne , ofertată și ridicată de D. Gheorghe Dragomir , cu lei 1,128, bani 60. No. 7230. 1877, Martie 12. (3-3) Pământurile de prisos din Basarabia, cu sau fără stuhăril dintre hotarele consta- tate ale comunelor Chilia, Parapara, Gi- brian, Velcov și Dunărea, ce sunt parte în districtul Bolgrad și parte în districtul Ismail, proprietate a Statului, precum și acele cari încep de la Chișlitia pe lângă viile Chișlitenilor peuâ la Hagi-Curda și ârășl din Chișlitia pe malul Dunărei penă la Chilia și Movila, hotarul despărțitor stuhăriilor arendate, se arendâsă pe ter- men de 5 ani, începător! do la 23 Aprilie 1877, până la aceiași dată 1882. cu con- dițiunile publicate în Monitorele No. 50 și 54 și cu regulamentul stabilit pentru arendarea moșiilor Statului pe periodul 1876—1886, inserat în Monitorul oficial. No 130 din 1875. Licitațiunea se. va ține simultanei), atât în localul admiuistrațiunel, casele Șlefă- nescu, calea Mogoșâel în Bucuresci, cât și la prefectura județului Ismail, îo ilioa du 6 Aprilie 1877, la orele 2 post-meridiane. garanția provisorie ce urmesă a se depune de adjudecator, va fi de 25 la sută conform art. 10 din. regulament, și cea definitivă în valârea prețului aremjel unul an, con- form art. 36 din condițiuni. Administrațiunea, publică acâsta spre cunoscința persânelor ce ar dori a lua îu areniă espusele pământuri, pentru a se presenta la concurență în localurile și la ilioa defiptă, însoțiți fiind de garanțiile provisoril cerute de regulament, esplicân- du-se tot d’uă dată că arenda actuală a a cestor pământul! este de lei 22,150. No. 5,92'2. 1877, Februarie 28. (3-3). — be publică spre generala c.nnoseiopr că licitațiunea ce s’a anunțat p.io Monito- rul No. 43, de la 24 Februarie espirat. a se ține la 12 Martie 1877, pentru vâmjerea pădurilor din ostrâvele din Dunăre, se a mână peutru dioa de 22 Ma'tie 1877. când licitațiunea se va urma asupra pădurilor împărțite pe serii, precum se arată îo ta- bloul publicat în Monitdrele No. 53, 55 și 57. Licitațiunea se va ține în Bucuresci la administrațiunea domenielor în localul său de pe calea mogoșâi, casa Ștefănescu. după regulamentul de licitațiune publicat în Monitorul oficial No. 252 din 14 Noem- bre 1872, și cu condițiunile generale pu- blicate îo Monitorul No. 6 din 11 lanua- Duarie 1 877 Tot de uă dată se face cunoscut, că tre- imea cuvenită a se esploata anualmenîe, ce se | revede la art. 13 din condițiuni, va ti saîi a treia parte din întinderea tutulor os- trâvelor, ce compun uă serie, sau'a treia parte din fie-care ostrov, după cum antre- prenorul va declara acesta după adjude- care, spre a se prevedea îo contract. Doritorii de a lua în întreprindere es- ploatarea acelor păduri, se vor presenta la liciiațiune în 4>oa mai sus fixată cu garanții provisoril de natura celor prevă- dute prin regulamentul de licitațiuee și condițiunile generale și de valârea celor arătate prin tabhnl. No. 6,226. 1877, Martie 3. JlRECTOR : N. T. ORÂȘ U No. 59 Marți, 15 (27; Martie 187, SUPLIMENT LA M( >NIT(IRUL (>FI( ’l AI, ---T--«l^-- PUBLICAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIURI JUDICIAR? ', căci în urmă, veri ce cereri se vor ivi, nu li se vor mai considera. No. 3.906. 1877, Martie 10. Tribunalul de Ruse» La 7 Maiu 1877, ora 10 de diminâță, s’a destinat a se vinde prin licitație în pretoriul acestui tribunal, însemnata mal jos avere imobilă a D-lul Petre Grigore, domiciliat în comuna Pâclele. de profesi- une muncitor, spre despăgubirea D-lul lân Drăgănescu, domiciliat tot în comuna Pâclele, de profesiune funcționar, pentru suma de lei vechi 700 parale 6, cu dobân- da lor de lei 3% pe lună, de la 1 Ianuarie 1873 până la achitare, plus taxele timbru- lui, osebit cele-alte cheltuell, condamnat prin cart-a de judecată a D-lul judo de pace al plaiului Pârscovu, No. 218 din 1874, rămasă definitivă și investită cu for- mula esecutorie, însă: 1. Un pogon pământ, situat în siliscea statului, închis cu gard și cu șanț la ca- pete, jumătate cultivat și jumătate țelenă, se învecinesce la răsărit cu islasnl moș- tenilor, la apus cu drumul din sat, la mâdă nâpte cu Maria TomaTudorache și la mâdă di cu Apostol Jipa. 2. Un pogon și jumătate loc arător la poiană, se învecinesce la răsărit cu Anton Crăciun, la apus cu Vasile Grecu, la mâdă nâpte cu preotul Constantin și la mâdă di cu creditorele. 3. Un pogon pe valea locului, pe care are și vie sădită pe dânsul se învecinesce la răsărit cu răpausatul Vasile Popa, la apus Bratosin Ene, la mâ^ă di tot cu re- pausatul Vasile Popa și la mâdă nâpte cu Anton Crăciun. 4. Uă jumătate pogon Ioc arător, pe care are sădită puțină vie, situată pe valea loculul.se învecinesce la răsărit cu Voinea Burlacu, la apus cu creditorele, la mâdă nâpte cu Gg. Măguran și la mâijlă di cu Dobre Bănică Cojocaru. 5. Un pogon loc arător, pe valea locului, se învecinesce la răsărit cu pădurea debi- torului și Apostol Jipa, la apus ca drumul ce merge pe valea locului, la mâdă nâpte cu Stan Clocenu și la mâdă di cu frații Clocenl. Numele de Petre Grigore nu s’a mal găsit afectat la nici uă sarcină popritâre. Sunt somați dâr, toți aceea care ar pre- tinde veri unul drept de proprietate, usu- fruct, servitute, chirie privilegiu, ipote- că, sau ori-ce alt drept asupra bunului LICITAȚIUNI Tribunalul Ilfov, secția 111. D. Zaharia Petfescu rentier, domiciliat în subura Batiștea, strada Sălciilor, No. 6, în basa actului autentic, legalisat de acest tribunal la No. 47 din 1876 investit cu formula esecutorie, a cerut punerea în vân- ijâre cu licitație a moșiei Crețulesci-Sa- murcașl, din comuna Crețulesci. plasa Zna- govu, districtul Ilfov, averea D-lul major lân Samurcași, militar, domiciliat în capi- tală, calea Mogoșâe, No. 200. Acostă moșie se compune din locuri de arătură, islas și fânâță, pădure, care este arendată D-lul Marinică și care se află în tăere, un heleșteu cu stuf de trestie, ca la 38 locuitori împroprietăriți du^ă legea rurală, casa proprietăței de zid în două etaje, învelită cu șindrilă, compusă di maî multe camere, însă ruinate, la pârfă două camere pentru servitori, curtea mare și împrejmuită, în care se află și dumbravă de pomi roditori, vis-a-vis de acestea un han cu uă prăvălie și patru camere cu sală și privniță, învelite cu șindrilă și fân casa arendașului de zid, în paântă cu două camere, sală și cuhnie, uă magasie de scânduri, învelite cu șindrilă, două pătulo de gard în pământ pentru porumb, înve- lite cu coceni, 1 grajd de gard lipit cu pă- mânt învelit cu coceni la drumul cel mare 1 cârcimă de gard cu 1 prăvălie și 1 odae, învelite cu trestie, se învecinesce cu mo- șia Crețulesci, a D-lnl baron Chimon Rain, cu moșia Buftea a princip, lui Al. Știrbei, cu moșia Cosoba, a D-lul C. Grădiștânu cu proprietatea D-lul Cantacuzino, cu a D-lul Crețulescu, ptin acâstă moșie trece apa Colintina. Asupra acestui imobil se află următârea împrejurare: D. maior lân Samurcaș s’a împrumutat cu lei noul 40,000 de la D N. Bagdat cu ipotecă jumătate din acâstă moșie, prin actul No. . . Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul aces- tui tribunal, în dioa de 18 [Iunie 1877, la orele 11 diminâță, având în vedere că toți acel cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruet, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă saii verl-ce alt drept a- supra imobilului în cestiune, să se pre- sinte la tr ibunal, mal înainte de oa de 13 Aprilie, 1877, să vie la^cest tribunal ca inculpat, la din contra s® va judeca în lipsă. No. 8,942 1877 Martie 4. 15 (27) Martie 1877 auNirOKOL. 0F10Uirm art. 182 procedura penală. No. 9 437. 1877, Martie 5. - D-na LinaȘerban Vasile, cu domici- liul necunoscut, este citată prin acâsta ca in <)ioa de 27 Aprilie 1877, orele 10 de diminâță, să vie la acest tribunal, spre a se cercera ca reclamantă; cunoscând că nefiind consecințe, se va pronunța sentința în lipsă, conform legel de procedură pe- nală. No 10,126. 1877 Martie 5. — D. Toma Simion cu domiciliul ne- cunoscut, este citat prin asâsta ca, în <)ioa de 27 aprilie 1877, orele 10 de diminâță, să vie la acest tribunal, spre a se cerceta ca reclamant, cunoscând că nefiind conse- cințe, se va pronunța sentința în lipsă, conform art. 182 procedura penală. No. 10,107. 1877, Martie 5. D. Chivu Ion, cu domiciliul necu- noteut, este citat prin acâsta ca, în ()ioa de 27 Aprilie 1877, orele 10 de diminâță, să vie la acest tribunal, spre a se cerceta ca inculpat pentru delictul de lovire; cunos- când că nefiind consecințe, se va pronunța sentință în lipsă, conform art. 182 proce- dura penală, No 10 143. 1877, Martie 5, D Constantin lonescu, supranumit Herescu, cu domiciliul necunoscut, este citat prin acâsta ca, în $ioa de 29 Aprilie 1877, orele 10 de diminâță, să vie la acest tribunal, spre a se cerceta ca incul- pat pentru delictul de furt prin efracție; cunoscând că nefiind consocin’e, se va pronunța sentința îu lipsă, conform ari. 182 procedura penală. No. 10 131. 1877, Martie 5. Judele de pace al ocolului I, din Bu- curescl D-nii I. Demetrescu și Mardache Chi- uacescu, cu domiciliurile necunoscute, sunt citați a se presența la acâstă judecă- torie, îu dioa de 21 Martie 1877 , ora 10 de diminâță, spre a se înfăcișa în proce- sul intentat de D. N. S. Jugovânu, pentru datoria de lei noul 112, ce’ldatc râsă prin- tr’uă chitanță; cunoscând că, în cas con- trar, procesul se va resolva în lipsă. No. 974. 1877, Martie 11. MANDATE DE ADI CERE. Judele de instrucțiune al tribunalului Ilfov. In numele legel și al M. 8. Domnului, Noi Nicolae Popovicl.jude de instruc- țiune al acestui tribunal, în virtutea fa- cultățel ce ne dă legea de procedură cri- minală, mandăm și ordonăm ca, Cojonâsca Polonesa, care a domiciliat la otelul Pos- ta, telăliță, acum cu domiciliul necunos- cut, să fie adus la cabinetul nostru de în- dată, spre a ’i se lua interogatoriul pen u abus de încredere Cerem de la toți depositariî putrel pu- blice de a da adjutor, în cas de trebuință, pentru esecutarea mandatului de față. Dat la 10 Martie 1877. No. 1 042. Judele de instrucțiune al tribunalului Muscel. In numele legel și al M. S. Domnului, Noi N. I. Săulescu, judecător de instruc- ție al acestui tribunal, în virtutea facultății ce ne dă legea de procedură criminală, mandăm și ordonăm ca, D. ldn Pălășoiu, dLis și Bălășoiu, fost cu domiciliul în co- muna Furesci, âră acum necunoscut, să fie adus la cabinetul nostru de îndată, spre a i se lua interogatorul ca inculpat că a co- mis mal multe tâlhării. Cu esecutarea acestui mandat se însăr- cineasă agentul puterei publice, care se va conforma cu art. 99, 101 110 și urmă- torii din 8 Strada Lipscani No G8. u/₉₆ Martie 1877 Cuinp. Vând. Obligațiuni rurale 89 — 90 — „ domeniale 78 — 79 — „ funciarerur. 72 — 73 — „ „ urb. 62 — 63 — , 3001. casa pens. 120 — 130 — Imprum. municipal . 72 — 73 — „ cu prime Bti urescl (bilete de 20 lei) . 20 — 21 — (500 1.) Societat. Dacia 260 — 270 — (100 1.) „ România 60 — 70 — Jsac M. Levy. Cl ANUL TaFNEÎ Viena 24 Martie (st. n.) 1877 Metalice 63 35 Renta hârtie 67 50 Naționale . . . 77 25 Lose 109 75 Acțiunile L «c« . . . 821 — CroditurI ... 151 20 London .... 123 60 Obligațiuni rurale ungare . 74 75 , temeșvar . . 72 75 , transilvane 71 40 „ croate fehet Argint iu mărfuri 110 10 Ducatul....................... 5 83 Napoleonul. . • 9 86 Marc 100 .................... 60 65 BIBLIOGRAFIE A esit de sub tipar. POESII de N. Scurtescu Un volum în 8°, eoprinZând mal multe ode, balade, elegii, fabiNe etc. Se află de vândâre la librăriile D-lor Socec Comp., SzOiOsy și Graeve & Comp., cu prețul de doui lei noul esem- plarul. A eșit de sub presă: Indice Bibliogra- fice, al cărților publicate rou^nesce, în România safi de Români în anii; 1874, 1875 și 1876. COLUMNA I UI TRA.IAN I revistă mensuală pentru istoriă, linguisti că și literatura poporană (abonament anual 20 1. n., Bucurescl, strada Romană 17) coprinde în numărul său pe Februarie ur- mătârele materii : 1. G. L. Frollo : ConsiderațiunI gene- rale asupra literaturelor neo-latine; 2. G. D. Teodorescn: Câte-va proverbe române în comparațiune cu cele greco latine; 3. B. P. Hasdeu : Istoria archeologiel de A. I. Odobescu. Critică. 4. D. A. Sturdza : Uă încercare de or- tografia latino-română raționată de Dom- nița Uinca, nepâta lui Mihaifi-Vitâzul. Co- municațiune cu fac-simile. 5. B. P. Hasdeu: Alexandri - linguist. I. Românul Vergură. — Albanesul vareză. 6 P. Georgescu : Cronica lui Cesarifi Daponte, tradusă din grecesce. 7. Congresul Orientaliștilor la Florența Notiță. REVISTA MEDICALA ROMANA apare uă dată pe lună sub direcțiunea doc- torului C. A. Polihronie fost elev al scâ- lel practice de studii înalte și laureat al facultățel de medicină din Paris. Prețul abonamentului : pentru Bucu- rescl, un an 10 fr., șâse luni 6 fr.; pentru studențl, un an 7 fr., șâse luni 4 fr; pen- tru districte și streinetate se adaogă portul. A eșit de sub presă a 5-a edițiune: CATECHISMUL DREPTULUI ADMINISTRATIV ROMAN op autorisat, conform noului program, de onor, minister al iustrucțiunel publice Se află de vânture la tdte librăriile și la la tipografiia Curți, Pasagiul-Român, No. 12, c i preeiul de 55 bani. A eșit de sub presă romanul Vrăjitoria roșifi safi Mdrtă și vină, de Xavier de Montipin traduețiune de St. P. Bureghelea, 3 volume mari îu 8° de 54 câle. Prețul a tustrele volumele 9 franci. Se mal află devânZâre puține esemplare din romanul Misterele indiei. 3 volume mari în 8°, de același autor, prețui 8 franci. A se adresa: în Galați la administra- țiunea Ziarului Vocea Covurluiulul, în Bucureșcl, la librăria Socec & comp, frați loanițiu & Comp, și Graeve & Comp • în Iași, la libră ia Dim. Daniel; în Craiova, la librăriele fr ți Samitca și Aron Zvie- bel; în Ploescl, la librăria G. Kârjean; în Brăila, la librăria Unirea; în Bârlad, la D. M. Barbu, comerciant, în Turnu-Măgu- rele, la librăria Tomșa. ' i ‘MOLARE BANCA BRĂILEI IN LICHIDATIUNE La 6 (18) Aprilie viitor, la lOore dimi- nâță, se va vinde la licitație publică de bună voe și definitivamente, în biuroul băncei Brăilei în lichidațiune: 2 făbricl cu vapor, aflătâre în Brăila pe marginea Dunărei, specialmente gătite pentru fabri- carea de petroleum (gaz de păcură) pe sistemu 1 cel mal nou, înzestrate de un mecanism complect, casane , reservâre conducători de apă, magasil utiliagiuri, case fdrte bune de locuit preenm și case pentru lucrători, mare reservdre pentru a- pă, grajd, remisă, grădină; tdte aceste într’o mare întindere de pământ și cu un embareadere pe malul Dunărei, tdte în stat perfect. Or ce concurent, pentru a fi admis la licitație, va fi dâtor a depune în mâiu- le lichidatorului băncei suma de fr. 10.000 în numerar sau efecte cu cursul Zilei, drept garanția care se va scade sau se va restitui depunătorului, după cum el va fi saă nu adjudecator. Imobilul se va adjudeca persdnel care va depune prețul cel mal avantagios. Concurenți. asupra cărora se va adju- deca imobilul, var fi datori a plăti un acont de franci 50,000, din prețul resultat la licitație penă în termen de 20 Zii⁰ din Ziua licitațiune, sub pedepsă de a perde garanția provisorie do franci 10,000 de- pusă, în cas de nerăspundere a acelui a- cont de franci 50 000 în termenul fixat de 20 Zii⁰, care garanție va rămânea atunci în profitul băncei. Eră pentru restul pre- țului se va acorda un termen de 6 luni prin polițe valabile și acceptabile de banca Brăilei după care se va libera adjudeca- torulul actele de vânZâre, remâind cu tdte aceste, banca Brăilei în privilegiul con- sacrat de lege asupra imobilului vândut până h achitarea prețului integralment»#. Spesele de transcripțiunl și de nota- riat sunt în sarcina adjudecatorulul. A se adresa pentru or ce informațiunl la D-lu M. Cohen, lichidatorul Băncei Brăilei, la Brăila. Brăila 25 (9) Martie 1877 Epitropia spitalului Brâncovenesc In Z*ua de 17 Martie curent, urmând a se deschide a doua și ultima licitațiune pentru vândârea a 22 buțl cu vin alb și negru, fiind că la prima licitație înserată îo Monitorul oficial No. 19 nu s a presen- tat concurențl, se publică acâsta, spre sciință amatorilor. Epitrop, rV. Biftwu (1-3) 893 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 15(27) Martie 1877 S E R V J C I U L D E IARNA CALEI FERATA A STATULUI MEHSUL T/iENURILO^ pe uhu BUCURESCI-GIURGIU (SMARDA) VALABIL DE LA X OCTOMBRE 1876 PENE LA NOUI DISPOSIȚIUNI .giu G ' BUCURESCI-GITJE ITIRGILT-RUCURESCI ARETAREA ARETAREA » O' TRENURILOR TRENURILOR ; a m TRENURI TREN tu TRENURI TREN .. g a ta MIXTE facultativ STAȚIUNILE mixte facultativ 1 5 “ STAȚIILE de mărfuri KILOMRTRE de mărfuri S S i Nr. 1 Nr 3 Nr. 103 de la Nr. 2 Nr. 4 Nr. 103 m ! ◦RE Mirt ORE MIM ORE MIM GIURGIU ORE MIM O»t M1Ș ORE MIM Dimin Sera Ame^ă-di Dimin. D.-am 9 15 5 10 12 45 Smârda ... 9 00 4 37 12 10 BUCURESCI restaurant 9 35 5 30 1 08 5.000 GIURGIU!Bufet p.081™ 9 14 4 47 12 20 | 8.2001 Jilava 9 43 5 38 1 33 12.750 | Plecare 9 48 4 57 12 30 12.600 Sintesci (halta) 9 56 5 52 1 59 26.200 Frățești . 10 16 5 11 12 50 17,400 Vidra .... 10 09 6 05 2 19 43,500 Bănesa .... 10 26 5 45 1 42 24.400 Gradisce (halta). 10 17 6 13 3 14 47.600 COMANAjBufet S»*?e 10 35 6 13 2 17 28.770 COMANVBufet 10 27 6 23 3 43 54.400 Grădisce (halta) 10 51 6 23 2 37 45 800 Bănesa . . 11 06 7 03 4 01 59,400 Vidra..... 11 02 6 32 3 05 50 250 Frățești .... U 28 7 26 4 11 63.500 Sintesci (halta) . 11 12 6 48 3 30 ; 67 000 GIURGIOI Bufet 11 40 7 3f 4 21 72,000 Jilava..... 11 27 6 59 3 48 I 72.000 Smărda 11 56 Șira Dupe-ami^â BUCURESCI restaurant 7 10 D. 12 7 25 Ame^âjt Șira Trenurile Nr 103 și 104 nor circula obligator in filele de Mercurea și Sâmbăta luând și călători de ci. șt 11 pene la încetarea circutațiunei vapârelor accelerate. L E Q A T U R I A. CU LINIA DE NORD. Cursă directă intre Viena-Constantinopole șt vice-verSa MERCUREA ȘI SAMBATA. 1, Cursa Viena-Constantinopole Sosire la gara Târgoviște In ora 8—30 a m cu trenul accelerat Nr. 2. Sosire în « Filaret • • 9 — cu trenul loeal. Plecarea din gara Filaret la ora 9—15 cu trenul Nr 1. 2. Cursa Constantinopole-Viena: Sosire in Giurgiu (Smârda) la 4 or, vapor local din Rusciuk. Sosire în Bucuresci, gara Filaret, cu trt. i'ÎNr. 4, la ora 7—25 m sâra Plecare din gara Filaret la ora 7 și 30 m. cu trenul local. Sosire în gara Târgovisce la ora 7 și 45 minute. Preearea din < « 8 și 15 m. cu trenul ad ’er t. 3. Trenul Nr. 2: Ou ttenul mixt Nr. 17 spre PitescI. 4. Trenul Nr, 104 și 4: On trenul accelerat Nr. 1, la ora 8 15 minute , la Brăila-Galați, Roman, lașI-Sucâva, Viena, Berlin, Paris Petersburg. 5. Tronul Nr. 1 : Ou trenul aeeelerât Nr 2, care sosesce din Viena, Lemberg. Su- Suoâva, Roman Galați, Brăila, la orn 8 și 30 minutb diminâța 5. Trenul Nr. 3: Ou trenul Nt. 6, de călători care sosesce din Galați la Brăila la ora 4 și 30 minute, dupe amâtjă-tji. B. CU VAPOARE DANUBIENE LA GIURGIU 1. Cu vapore accelerate. 1) . Sosind la Giurgiu din sas Mercurea și Sâmbăta, la orele 12 a. iu treuul No. 104. 2) . Plecânl de la Giutgiu în sus Mercurea și Sâmbăta, la orele 8 sera, tunul Nr. 1 și 103. 2. Cu vapore de posta la Giurgiu. 1) . Sosihd la Giurgiu din sus: a) Mercur! trenul Nr. 104. b) Sftm băta trenul No. 2. c) Luni și Vineri trenul No 4. 2. Plecând de la Giurgiu în sus : a) Marț! și Vineri trenul Nn C. CU CALEA FERATA OTOMANA. MERCUREA ȘI SAMBATA Trenul No. 1. dii trenul de postă care plâeă la ora 1 și 40 tninuL p. m. , din Rusciuk la Va, na Trenul Nr. 4. Ou trenul de pbstă care sosesce îb Rusciuk din Varna la Orr[O 3 p. m. DIRECȚIA DE EXPLOATARE