N 58 Uu «umăr 25 b Duminică, 13 (25) Martie 1877^ fî j ORUL OFICD AL KVlîiA^ÂJLl ' BONAMENTUL i » • »ț ți ȘiSB; Și»a LUNI, X I (ântâiă Ianuarie și ântâiă Iulie i DERTCCȚIUFTEA.: trada Germană, burtea Șerb an-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă H L ANUN1 RILR: LINIA DB THKI-PBCI LITEBK TRKI-pBOI r » (inserarea Il-a și mal departe, 20 b.) Prețul Unei publicații judiciare. pAnl la cinoI-Șecî linii, cinci lei, 6r4 mbl mare de cinol-ijeel linii, b r CAROL No. 538 MiNisitKUL. 0” ‘uaiTIȚIE .:’L- — rdrtti AROL I, IClfoT . J CARuL I, iimisnMnaqa: Prin grffția lui Dumnedefl și voința’ tu țâonală, Domn al Românilor, Prin grațfa lut Dumnedeft șî voința ua țională, Domn al Românilor, La toți de fadă și viitori, adnotatr : La toți defi^âă și viitori, s^năate ; Vedend raportul ministrului Nostru ^secretar de Stat la departamentul jus- Vedend raportul ministrului Nostru tiției, cu No. 2,753: ' ...J"................................... Corpurile Legiuitâre aii votat si a- secretar de Stat la dapartamentul jus- CAROL I Prin grația lui uumnegeu și voința na- țională Domn al Românilor, La tot' > facla și viitori, sănătate; isupra raportului ministrului Nos - tru'secretar de Stat a departamente de interne, suh No. 4,538; Pe hasa art r"‘ din ' gea omi ■ lală J'¹⁹ . ' I Am decretat și decretăm ut I Cc diliul comunei furah* B; ¹ Jăbănesci, județul Tutova¹, se di - solvă pen r! motivele arătate in sus citatul raport. Art II Miniștrii Losîiu 'ecreiarde Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci, la 10 Martie 1877 CAROL. tiției/No. 2,751 doptaț, și Noi sancționăm ce urmesă. In virtutea ai t 93 și 1.13 din Con- itituțiune, ᵣ Ani sanciioiᵥib fi sancționăm ce ur- mesă LEGE. jnniștru secretar d' Stat la departamentul de interne, I- C. Art unic. In virtutea art. 9 din Con stituțiune, se recunâsce drepturile ci- LEGE vile și politice de român D-liil Alexi Art. unic. Se autorisâ mmistruljus-^LⁿeȘl- tiției a plăti chiria localului ocupat de ?ᵣₒₘᵤigăₘ acestă lege' și’ ordonăm cui tea de apel din Bucuresci, cu suma cₐ ₑₐ investită cu sigiliul Sta- ce 2,400 lei ce, do h resilieiea con- ₛj publicată prin Monitorul ofi tractului încheiat pentru localul acesj c,ₜₐ/ ’ tui minister, române disponibil la cap T „ ₙ , ■- Dată în Bucuresci, la 10 Martie I, § 2, art. 8 din budgetul acelui mi-j jgyy nister pe esercițiul 1876. (L. S. St.) RO Acestă lege s’a votat de ĂcUă4iea ^nistru secretar , , ... A ᵣ . J- < M , Stat la departament- deputaților, în ședința din 4 Martie justiției, ' 1877, șî^’a adoptat cu majoritate de| ț. Câmpineaut No. 531. Raportul D-lu‘ ■■■■ nistru de interne către M. S. Domnitorul, Lrea hrălțate 1'frmne, D. prefect al județului Tutova, prin n portul No. 3,432, mă informâsă că consi- liul comunei rurale Bălăbănesc!, a lăsat în paralisare cele mal vitale interese ale comunei, căci ne convocându-se refulat a rSmas budgetul pe anul curent ne format pânS acum. In vederea acestor motive, și pentru ca administrațiunea comunei să se pună pe ră cale regulată după lege, am onâre a so licita de la Măria Vdstră, pe basa art. 71 , din legea comunală, disolvarea consiliului i numitei comune, și Vă rosr respectuos, Prea 184 MONITORUL OFICIAL AL KOMANiKT 13 (25) Martie 187? înălțate D6mne. să bine-voițl a semna a* nexatul proiect de decret. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea Înălțate D6mne, Al Măriei VAstre Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat ta departamentul de interne, ț. CtjBrătiann No. 4 538. 1877, Martie 9. CAROL I Prin grația lui Dumnedeă și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți defaciă și viitori, sănătate, Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 4,448; In virtutea art. 69 din legea orga- nică a consiliurilor județene, Am decretat și decretăm: Art î Budgetul veniturilor și chel- tuelilor județului Gorjiu, pentru eser- cițiul anului curent 1877, este apro- bat de Noi cu suprimarea sumei de lei 3,700, prevedută la partea veniturilor art, 7, § 1, cap. III, subvențiune din partea Statului pentru întreținerea în internatul din orașul T^rgiiJiului a 20 fete lipsite de midloce. Art. II. Ministru Noștru secretar Le Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret Dat în Bucurescl, la 9 Martie 1877. CAROL Ministru secretar de Stat ja departamentul de interne, I C. Brătianu No. 515. însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci. la 9 Martie 1877. CAROL Ministru secretar de Sta la departamentul de interne, I 0. Brătianu no. 507. Cahul i Prin grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți defaciă și viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Șt-at la departamentul de interne, sub Non4,45^ Vetjend jurnalul consiliului minis- t lor eu No. 3. de la 4 ale curenteiₓ Pe temeiul art. 1 din legea maxi- mului , Am decretat și decretăm Art I. Comun? rurală Bolboși, din județul Gorjiă , este autorisată a per- cepe încă uă decime asupra contribu- țilinilor directe către Stat peste cea esistentă, eră în total două deciml. Art. II Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat, cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucurescl, la 9 Martie 1877 CAROL. ; Ministru secretar de Stat Ia departamentul de interne, I. C. Brătianu^ No. 504. CAROL 1, Prin grația lui Dumnedeă și voința na țională, Domn al Romănilor La toți de faciă și viitori, sănătate , Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No 4,453 ; In virtutea art. 27, 28 șt 31 din legea consiliurilor județene, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul jud' țulut Botoșani este convocat în sesiune estra-ordina- ră, pentru dioa de 30 Martie curent, spre a lua cunoscință de reducerile făcute prin budgetul județului pe anul curent, cu ocasia aprobării Iul, și a’și da avisul șeu asupra acestor reduceri. Art II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este Prin înaltul decret cu data din 10 Martie 1877, după propunerele făcu te prin raporturi de D ministru șecre- tar de Stat la departamentul de inter- ne, sunt numiți și permutați : D. George Gr Arghiropolu, direc- tor al prefecturel județului Brăila, în loc l D-lui V. Racoviță. , D Vasile I. Parascmvescu fost sub-prefect și director de prefectură ? sub-prefect la plasa Neajlovu, din ju- dețul Vlașca, în locul D-lui N Mano lescu. D. Ion Singurenu, sub-prefect la plasa Glavaciocu, din județul Vlașca, în locul D-lul Em Popiștenu D Alexe Chnstescu, sub-prefect la plasa Marginea, județul Vlașca, înlo- cui D-lul Marin Bădulescu. D. Ion Pârâianu, actualul sub-pre fect de la plaiul Horezu, județul Vâl- cea, în asemeneu calitate la plasa 01- tețu-de-Sus, acelaș județ, în locul D lui I6n Dimitriad. D Costică Golesci , sub-prefem. ¹ plaiul Horezu, din județul Vâlcea; îr locul D-lul I Pârâianu, permutat. D Dimitrie lacovescu, sub-prefeci la plaiul Cozia, din județul Vâlcea, în locul D4ul C. Vlădesbu D iȘtefan Popescu, sub-prefect la plasa OcqJm din județul Vâțpea, înlo- cui D-lul Dimitrie Genunenu. D^Iancu Străclunescu, polițai u al orașului Râmnicu, județul Vâlcea, în locul Ddui G^BurcliU _W fl A foni»_______________' MINISTERUL FINANCELOR. Decisiune. Prin deeisiunea din 8 Martie 1877, N-"» 5,437, în basa art. 15 din lege și ârt. 78 și 80 din regulamentul monopolului tutu nurilor, și după recomandația regiei, s’a confirmat debitanți pentru vândârea tutu- nurilor : D. Panait Gheorghiu o comuna Mi- claușanl, plasa Siretul-de-Sus , districtul Roman. D. loniță Ti Brânză , în comuna Vis- pești, plasa Tohani, districtul Buzău. D. Costache Nicolau . în comuna Glod- Cârligat, plasa Tohani, districtul BusSu. D. Ghiță Mărculescu, în urbea Mizil plasa Tohani, districtul Busău. D. Mihal Șerpescu, în comuna Petrdsa- de-sus, plasa Tohani, districtul. Busău. Di Oprea I6n, tn comuna Tisău , plaiul Sărati, districtul Busău D. Irimia Niță, îu comuna Tisău, pla- iul Sărati, d.strictul BusSu D. Aleea Cohstantin în comuna Valea- Teanculr , 'plaîul Sărați¹, districtul Busăr D. Ion Gheorghiță , îu curbea BârD-' plajei Sărați, districtul Tutova^ D. Vasile Chilian, în comuna Coțor j, plasa Gorodu, districtul Tutova. D-nii Gheorghe Crăciun și Gheorghe Scripa , în comuna Herța , districtul Do rohoiu. J D. Emanoel Budișteanu^în comua Do- rohoifi, dist/. Dorohoiu. Prin deeisiunea din 7 Martie 1877, No. 5,401, în basa art. 13 din lege și arti.78 și 80 din regulamentul monopolul .1 tutu- nurilor și după recomandația r^ i i sa confirmai debjtauțl pentru vemjer .> ifc- nurii :. D. Ștefan C- Nicolesci) în comuna Fra- sinu, plasa Ialomița, districtul Dâi vița. D. Ștefan Andreesedj’i a corfiuna Podurile plșsa Ialomița, districtul Dâmbovița. 13 (26) Martie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1849 D-mi Costache Dnță și Ion Bălcescu, în capitala Bucuresci, districtul Ilfov. D. Euache P Muutânu, în comuua Liescil, plasa Berlad, districtul Tecuci I). Ștefan D. Paraschiv. în comuna Fun- deni, plasa Berlad, districtul Tecuci. D. lorgu Panaitescu, în orașul Iași, dis- trictul Iași. D. Alexandru lamaudi, în comuna Hâr- lău, plasa Coșula, districtul Botoșani. D. Costache Georgescu, în comuna Tu- răcenil, plasa Oltenița, districtul Ilfov. D. Nicolae Mărăcinescu, în comuna Ca- cova, plasa Cozia, districtul Vâlcea. D. Stan Boiangiu, în comuna Dobriceni, plasa Cozia, dis rictul Vâlcea. PARTEA NEOFICIALĂ Bucurosul, 12 Martie 1877. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului) Constantinopoli, 20 Martie, 7 ore sâ- ra.—Deputății și senatorii au depus jură- mânt. EI vor discuta săptămână acâsta a- dresa către Sultanul. Desbaterile publice vor începe Lun*. Delegații muntenegreni aștept ă încă noul instrucțiuni Constantinopoli, 21 Martie, 9 ore sâ- ra.—Delegații muntenegreni au făcut cu- noscut lui Savfet-pașa că prințul Munte- negrulul renuncie la portul de la Spizza precum și la malul drept al Moratcel și că cere numai districtele Niksiel, Kutchi și Kolatchin cu dreptul de navigațiune pe Boyana. Consiliul de miniștri a esaminat aceste noul propuneri, se asigură îusă că per- sistă a refusa ca să cedeze districtul Nik- sicl. Constantinopoli, 22 Martie, 7 ore se- ra.—Dificultățile ce întâmpină înțelege- rea dintre Turcia și Muntenegru provin mal cu sâmă din persistența prințului Ni- kita de a cere districtul Niksiel, pe care Pârta refosă de a 11 ceda. Armistițiul a fost prelungit pânâ la 13 Aprilie. Constantinopoli, 23 Martie, sâra. — Principele Muutenegrulul a făcut cunos- cut prin depeșă că primesce prelungirea armistițiului pânâ h 13 Aprilie. Nego- ciările continuă. Englitera se sihsce de a aduce înțele- gerea între Turcia și Muntenegru Viena. 23 Martie, 5 ore sâra.—Se tele- grafiază din St. Petersburg Corespondenței Politice cu data de astădl. Negociările cari se urmăresc la Londra pentru semnarea protocolului ati cudut a- prâpe Gu ernul rus nu va consimți <1 uă dată a face să intre în protocol clausa re- lativă la desarniarea armatei de sud. Insinuațiunile ce Englitera a făcut în acâstă privință ati fost respinse în mod ca tegoric. Dâcă Englitera insistă, ori-ce negocia- țiune ulteridră devine fără obiect. Generalul Ignatieff, care a trebuit să so- sâscă a^î la Paris, va pleca în dată pentru ' Viena. Atitudinea Engliterel pune din noti a- lianța celor trei împărați în primul plan. Negocierile cari pot resultă din acâsta sunt semnalate ca iminente. (Havas) BULETIN ESTERIOR. Delegații Muntenegrului așteptă la Constantinopoli răspunsul guvernului lor la cele din urmă propuneri ale Porței. Acesta, dice Independința Belgică, decă trebue să dăm credement diaru- Iul Presa din Viena, s’ar fi adresat Engliterel și Austriei rugându-le de a usa de totă influența lor la Cettinge spre a angagea pe Prințul Nikita a’șl modera pretențiunile. Alte diare aus- triace se îndoeseti de succesul aces- tor demarșe. Rău dispuse pentru Ru- sia, ele acusă acestă putere căîncura- geză jesistențele Muntenegrului, pen- tru a avea tot-d’auna sub mână uu motiv plausibil de recriminațiuni con- tra Turciei și pentru a avea la trebu- ință justificarea unei intervențiunl ar- mate. înțelegerea incheiată la Londra în- tre Englitera și Rusia este suficientă singură pentru a nimicnici acestă apre- ciare In momentul in care scriam aceste linii, dice Republica Francesă, din 20 Martie, protocolul care consacră înțelegerea între marile puteri semnă- tdre tractatului din Paris este supusă semnăturel celor șese guverne. Aci nu este altrăminterea de cât o curată formalitate și putem încă de acum con- sidera pacea ca garanție pentru mult timp contra pericolelor cari potu nas- ce din chestiunea Orientului. Nu cu- ndscem cu tote acestea termenii esacți al protocolului Adăsta nu va întârdia însă, căci, odată schimbarea semnă- turelor operată, este probabil că di- feriți! miniștri aî afacerilor străine se vor pune în posițiune de a’l face cu- noscut publicului care așteptă cu im- paciență acestă publicațiune. Deca nă vom referi, de o cam dată, la nisce informațiuni pe cari le cre- dem date dirr sorginte bună, impor- tantul document în chestiune enumera reformele propuse de conferință, rea- mintesce natura lor și insistă asupra necesităței lor; nici un termen nu este fixat Porței pentru esecutarea acestui program ; cabinetele occidentale se angageză numai a susține prin calea diplomatică, fără amenințare de nici un fel, pe lehgă guvernul otoman de- cisiunile Conferinței. Nu este făcută mențiune, asemenea, nici de timpul în care va trebui să se opereze desar- marea, nici de acela la sferșitul că- ruia puterile vor trebui să esamineze împreună măsurile ce urmeză a se lua contra Turciei, deca acesta nu urme- ză sfaturile Europei, aceste doue pun- cte vor fi objectul unor deliberațiun! ulteriore între cele șese mari puteri In fine, protocolul nu va fi presentat semnăturel Porței, deră se speră că a- cesta, îu fața înțelegere! dintre marile puteri, și avend în vedere moderați u- nea acestui document, va adera la densul fără hesitațiune. Bucurându-ne, continuă citata fbie. sinceramente de resultatul așa de fe- ricit al complicațiunilor politice de o gravitate atât de mare, voim a feli- cita asemenea pe cele doue State mal mult angageate în negociărl, adică pe Anglia și Rusia. Cea d’ântăiu n’a ce- dat nici uă dată asupra cești unei in tegrităței și independenței imperiului otoman: acestă integritate și acestă independențăremânu intacte Ea a res- pins tot d’a-una o intervențiune mai mult sau mal pucin deghisată și înfi- ințarea unui control special asupra actelor guvernului turcesc: aceste doue puncte dispar cu totul In fine, ea n’a dorit nici o dată ca resbelul să isbucnescă, și ecă pacea asigurată fără ca o singură lovitură de pușcă să fi fost trasă Aci este un mare succes pentru Cabinetul din Saint-Jaines. Din parte-î, Rusia are drept la felicitările cele mal meritate, a sciut să se arete fermă în facia pa- siunilor unei părți a poporului seu, 550 iUWil'OKUL OKiOAL Ai KOMAMlt moderațiunea sa, spiritul sgu de con- ciliațiuhe" 'dorința sa leală, de a men- ține pacea, sunt incontestabile și o pun forte sus în stima și recunoscința Europei; cu totul avidă dy repaus ADUNATA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARĂ PRELUNGITĂ. Sumai ui ședinței de la 11 Martie 1811. Preșidenția O-lui vice-președinte Teria- ’du Alexandru Ședința se deschide la orele 1 după a- ,6di. Presențl 80 D-nl deputațl.' ‘ Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se respinge congediul cerut de D. Ni- ilae Sache. . tiămite la comisiunea de petițiuni pitițiunea D-nei Maria Strat. Se trămite la comisiunea de indigenat p i'Junta D-lui Andreiași Anton. oe înscrie la ordinea dilei raportul co- mitetului delegaților asupra projectulul de lege pentru numirea profesorilor la gim- nasiî, licee, facultăți, șcâle speciale etc., precum și raportul comisiunel de verifica- re asupra alegerel colegiului II de Vaslui. Se primesce demisiunea D-lnl C. Gră- lișteauu din membru în consiliul de ad- ministrare al casei obligațiilor rurale și lomeniale precum și acea din membru al comitetului vemjdrel bunurilor Statului, și se înscrie la ordinea <)ilel facerea unei auul alegeri. Se comunică Adunărel mesagiul Dom- nesc prin care sesiunea actuală se prelun- gi >> încă cu 5 dile adică penă la20Mar- i> curent. Se trămite la secțiuni propunerea pen- tru ca raportul comisiunel de acuzare a ; inislerulul de la 11 Martie 1871, să se trimită la tdte comunele rurale și urbane. După desvoltarea interpelațiune! D-lul Ferichide Mihail privitdre la faptul căpi- tanului Alexandrescu caro a luat la el a- casă un martor chemat înaintea juraților și l’a ținut sub pază spre a’l împedica de a se înfățișa, cu scop d’a prelungi arestul preventiv al acusaților : după respunsul guvernului și discuțiunea urmată Aduna- rea trece la ordinea (RleJ. Se citesce raportul comisiunel de veri- ueare asupra alegerelcolegiului H de Vas- luiu. După discuțiunea urmată se pune la vot validarea alegerel. Votanțl....................61 Abținuți .... . 1 Majoritate de ²/₃. ... 41 Bile.alba pentru validare . 50 - Bile negre contra validărei 11 D. președinte proclamă dar pe u. Ne- ron Lupașcu deputat al colegiului II de Vaslui. Se conlinuă apoi discuțiunea pe arti- cole asupra projectulul de lege pentru mo- dificarea lege! timbrului și înregistrărel. Modificările propuse la art. 12 se a- doptă după projectul presentat de guvern. Modificările propuse la art. 13 se a- doptă după projectul comitetului delega- ților. Modificările propuse la art. 14 se a- doptă după projectul presentat de guvern. Modificările propuse la art. 15 penă la § 12, se adoptă după projectul presentat înlocuindu-se cuvântul „petițiunile“ de la § 5 prin cuvintele: „acele ale." Adaosul prevgdut prin paragraful 12 de la acel articol să suprime și să adopte ur- mătorul amendament: , „Taxa de un franc pentru copiile de „petițiuni prevgdut la art. 15 § 12 să re- „mână de 50 banl.“ Ședința se rădică la orele 5 ‘/o după a- miai)! anunțându-se cea viitdre pe Sâm- bătă 12 Martie, 1877. SENATUL ■81 !<[ SESIUNEA ORDINAL^ •nii Ședința de la 1 Februar 1877. Președenția D-lui vice-președinte Ion Ghica. asistat de D-nil secretari Ștefan Belu și Kășcanu Dimitrie/ jjjh rt ‘ (Urmare) D. M. Cogălniceanu. Când D. minis- tru Mârzescu a făcut imputări că D. lo- nescu dă fdrte pucine prelecțiunl, că D-sa lipsesce mal tot-d’a-una de la catedra sa, etă ce a respuns singur și însuși D. N. lonescu. „Nu voiii ca ministru să facă favdre, cu „aplicarea legel pentru nimeni, fie acela „orî cât de mare în ochii D-lul ministru. „Voiii ca legea să se aplice, ddr să se a- „ulice pentru toți de uă potrivă, căci nu- „mal din aplicare să insuflă respect și a- „tuncl numai aplicarea nu este uă apli- „care de pasiune. „Der D. ministru să considere ca de- „misionat, și ’I rog să nu fie indulgent „pentru nimeni, să considere cademisio- „nat orl-ce profesore se va fi absentat fă- „ră motiv prevăzut de lege, îu curs de uă „lună de <|ile. Deră ce va face D. minis- „tru cu Constituțiunea care este uă lege „posteridră, care prevede eă univorsita- „tea de Iași trebue să aibă un represen- „tant ? Constituțiunea dice: că universita- „tea de Iași să aibă un lepresentaut. Acest „representant pdte să lipsâscă fără moti- „ve și D. ministru pdte să <|ică că nu e- 13(25) Martie 1877 „sie legal dupe legea instrucțiune!, aeră „este scris în Constituțiune. „Vedeți cum intră D. ministru. Corn „tituțiunea întru acest punt însemnat, că „universitatea de laș! are drept să dea din „sânul seu un representant în Senat, și „am avut ondroa a fi ca representant în „Senat al universitățel de Iași." — Și apoi ca justificare a mal adăogit: „D-sa (D. Mârzescu) m’ati luat pe mine „și mi-au făcut procesul, deră ar fi fost „cu mult mal drept să aducă înaintea „D-vdstre uu tablofl comparativ, să vedă „ddcă la finele anului am mal pucine lec- „țiuoT făcute de cât alții, oi căt aș ti „lipsit, acesta este uu lucru care aș fi „voit să’l facă D. ministru," să⁻se vddă „ddcă numărul lecțiunilor făcute de mi ițe „este inferior saii nu. Dură s’a întâmplat „de s’ati întârdiat. ensg le-ara făcut, D-lor, „pentru că eu când sunt în datoria mea „mi-o îndeplinesc consciincios, fac întd- „te dilele prelecțiunl, în loc să fac cern „fac alții. Alții fac de doug ori, de trei .„ori, și alții fac uă-dată pe septămână „Acum când s’ar fi luat; numărul lecțiile „celor-l-alțf profesori, și celor ale mele „cari le fac în tdte filele, s ar fi vâdut îr „tru cât eu am remas îuapoiă etc.⁸ .... Eit șed aci, și când mă duc ’ml fac în tdte filele proiecțiile ca să-m! eompen- ses absențele. Ddră, D-lor, nu este des- tul cu atât, eu aș dori ca să fiă cine-va care să mg înlocuiască când lipsesc. D. ministru dice că n’a găsit un supleant. Eu voesc ca să se țină cursul regulat 1. elevii mei pe cât. timp sunt aici. Cât pen tru cestiunea plecărel mele din Iași, am considerat că, când un colegiti ca Iași, ’ml face ondrea a mg trămite aci, trebue să vin, și atunci cred că junimea studid- să suferă și pentru acea am dis: găsiți un supldnt, și în acea stare să află și penâ astă-dl că supldnt nu am încă. Am 4is aedsta D-lul ministru de instrucțiune publică, Strat, deră până astă-di nu s’ realisat cererea mea. ....„D-lor, când D. ministru va veni cu „un tablou comparativ de prelecțiunel „cari le-am făcut de când am fost trămi „în Cameră sati aci, și când tabloul acel „nu va corespunde la îndatorirele mei „comparativ cu cef-l-alțf profesori, atune. „va avea dreptul să dllcâ că sunt un scan- „dal pentru cel-l-alțl profesori, pentru i ă „vin în parlament. Penâ atunci ddră să'ml „permită D. ministru a’i dice, că ’ml fa- „ee, ’ml declară ostilități în care nu cred „că D-sea va ti învingător." Etă, D-lor, ce urma a ijiee D. lonescu „D-lor, în adevăr eu jumătate de an sau „trei părți de an șed în Bucurescl, der „când mg întorc ’napol, apoi în tdte „le fac prelecțiunl; așa ddr cu cifre, cu „calcul bine-voiți a vedea că la finele a „nulul eu am făcut tot atâtea prelecțiunl „cât și colegii mei cari au remas acolo." 13 (25) Martiel877 MONITORUL OFiClAL AL ROMÂNIE supună la censură pairilor lor, ba chiar să cern pre acestă cale însuși destitui- rea lor. Mai putea D. Majorescu să vină la Cor- purile Legiuitâre cu un project de lege și să ceră îmbunătățirea legei. Nu a fă- cut așa. D-sea a destituit d’a dreptul doui profesori de la Iași; a mai destituit pe u- nul din cel mal capabili și mal zeloși dintre profesorii de la facultatea de drept din Bucuresci. Atunci Senatul indignat de lovirea ce se da drepturilor profesorale, și având în fruntea sea doul bărbați cari sunt uu gaj pentru instrucțiunea publică a intervenit. In adevăr instrucțiunea pu- blică— fie bine constatat ar putea ori un- de găsi dușmani, numai în Senat dușmani nu pâte găsi, luminarea publicului! DD. Bozianu și Al. Orescu luâni dâr în apă- rare specială drepturile profesorilor lo- viți, Senatul a dat D-lul Majorescu un drept și meritat blam. Ensti chiar atunci Senatul, nu a ascuns nici a apărat loviturile ce să dau instruc- țiunel superiâre a națiuneî p.in părăsi- rea catedrelor, prin degradarea Universi- tăței de Iași, cu atâta mal deplorabilă, cu cât Universitatea de Cernăuți primise uă grabnică și strălucită desvoltare. D-nu Deșliu arăta aceste îngrijiri dicând : „N’aș „fi făcut acâstă interpelațiune dâcă nu era „vocea durerâsă a Universit'ăței de peste „Milcov. .. etc.“ Așa s’a învinovățit D. Majorescu nu pentru că a lovit reul, dâr pentru că a avut recurs la uă măsură ne- legală, pentru că în loc să întrebuințeze controlul dat de lege, a eșit afară din le- ge. EnsS reul, o mar adaog, era consta- tat in unanimitate. Cu ocasiunea ultimelor alegeri reul a crescut și mai mult și a luat proporțiunl atât de mari, în cât a îngrijit pre amicii cel mat intimi al guvernului, a îngrijit pe membrii cei mal influențl ai majoritățel din Camera suroră, a îngrijit chiar pre coreligionari, D-ni profesori-; și așa fiind îu Cameră mai de-ună-iji un vice-preșe- dinte al Camerei, onor. D. Leca, a făcut următârea interpelare care este mal în- tocmai ca a mea, cu uă singuri deosebire că ea este mult mal energică de cât a mea. — Etă ce dice D. Leca în ședința de la 17 lanuariii „Eti ml-am permis a face ministerului „instrucțiunel publice uă interpelare în „privința profesorilor deputațl. „Nemuritârea Constituantă care a dotat „țâra cu instituțiunî liberale, a dat drept „profesorilor a ti deputațl, și nu se putea „ca acea Constituantă să se inspire de cât „de idei liberale, nu putea prin urmare „să lipsescă un parlament de contingen- „tul de lumini al profesorilor. Le a dat „dâr dreptul a ti mandatari. Prin urmare, „nici se pâte produce uă moțiune în par- „lament care ar avea de obiect să rădice „profesorilor acest drept. ud lucru ensti uită onor. v. ionescu: eă, .onsiliul superior de instrucțiune, când a hotărât prelecțiuoils. țiind sâmă de timpul profesori lor, i ținut bârhă și de capacitatea studenților. De acea vedem că Universitatea de Iași că, afară de D. Suciu, profesorii ati la prelecțiuni numai trei, mult patru ore pe septămână. Voiu lăsa ensS de uă-cam-dată de uă parte a- ceslă . t.t.uno’ și voiu vorbi numai de a- ceia ce privesce studenții. Pentru ce pre- lecțiunele sunt ast-fel rechirate pe sep- tămâuă? Pentru ca să se dea timp stu- iților să studieze și să mediteze mate- ria predată de profesori. Acestea ânsS nu s’a considerat de pro- f< lori și de ensuși de D. lone&cu. D-sa mergea în Iași și ’și începea prelecțiuni- le ; cum aflau studenții, ei dedeati năvală la curs, și D. Ionescu ’I ținea întruna, ’I îndopa cu prelecțiunile f (ilaritate), fără ânsS a se întreba deca un așa mod de a ține prelecțiuni putea să profite studen- ților. închipuiți-»*, D-lor, eă aici în Senat m’aș sui la tribună și aș vorbi douS ore; că apoi D. N. Ionescu, cu elocința D-sâle bine cunoscută spre a mti combate ar ține un discurs de două ore și apoi ar mal vor- bi și alții pânâ la medul nopții. Vfi fac utrebare. ori cât de frumâse, de eloeinte ar fi aceste discursuri, n’ațl sfârși prin a nu mal asculta nimic prin a nu mal înțe- lege nimic ? Ei bine, âtă ce să face la U- niversiiatea de Iași de mal mulțl ani; lip- sesc profesorii mai multe luni de (Jile de la îndat riril > lor studenții perd deprin- dere?. de a mal studia, de a mai medita. D? uă-dată află că profesorul a venit în Iași; năpustesc, dati busta toți (ilaritate, aplause), și ’l ascultă uă di, două; și apoi în facia acestor prelecțiuni îndopate ro- mân mal zăluzi de cât chiar mal nainte de a asculta aceste curiose prelecțiuni! — Etă, D-lor. ce se face la Universitatea din lași de mai mulți ani. înțelegeți D-lor că, pus pe un asemenea teren, chiar elocuen- tul D-nu Ionescu a fost fârte slab, și dâr cu tâtă retorica D-sele, Senatul a aprobat purtarea ministrului. După D. Mârzescu ati venit deosebiți alțl miniștri la instrucțiunea publică, DD. N. Racoviță, P. Carp, Teii, Majorescu și alții. Scițl ce a făcut 1). Tel!. D. Majo- rescu asemenea vtidând că profesorii de la Universitatea de Iași nu’șl făceati datoria, că D-lor erafi tot ce voițl afară de profe- sori, că unii erau și slabi cu desăvârșire pe lângă care apoi nici nu’șl făceati dato- ria, D. Majorescu, dic, a voit să facă să înceteze acâstă stare de lucruri. Recunosc ânsfi că spre a remedia reni, a luat un drum pieziș, uu drum refl, s’a socotit în drept să suprime unele catedre ca să sca- pe de unii profesori. D-ssa mal biue ar fi făcut să urmeze legea, să provină pe consiliul permaueut al instrucțiunel, să’I „In privința proiesorilor care ar lipsi „de la curs în timpul mandantulul lor, nu „s’ar putea (Jic® âre eă se causâză uă pa- „gubă învățământului ? EI bine, tocmai „pentru aceea cer de la D. ministru sa „bine-voiască a ne spune: îndeplinil’au „acești profesori locurile lor? In cas afir- ,.mativ; nu am nimic de dis. Dâcă ânsă „cursurile s’ar constat i că sufer, atunci absența D-lor profesori titulari este uă „perdere. pic aceste, nu ca să lovesc în „D-nil profesori, dâră cred eă însuși D-lor „vor conveni că este uă datorie pe care „trebue să ’șl-o îndeplinâscă pe câtă vre- „me sunt salariațl pentru acesta." — Voiti areta că acest reîî provine nu pentru că nu sunt elevi la facultăți der pentru eă la catedre nu sunt profesori. S’a mal vorbit că nu este bine ca profe- fesoril să fiă și judecători. Etă și aci ce <)icea D. colonel Leca în Cameră „S’a mal vorbit că unii profesori sunt „și judecători. Contra acestui fapt mâ „ridic din tâte puterile mele. Cum pâte „să aibă vreme un ’ fofesor de a fi și ju- „decător? Ce? Nu sunt âre destul âmenl „capabili care să ocupe fotoliul de jude- „cător ? „Să lăsăm, D-lor, pe profesori să se o- „cupe numai de catedră, dâca voim a cu- „lege râde biine.a — pi cine le dice acestea D-lor ? D-nu colonel Leca vice-președinte al Camerei deputaților, membru din majoritatea core- ligionară a D-tor miniștri. La acâstă imputare, D-lor, a venit unul din acel profesori tineri să respnndă, să vedeți cum a respuns I). Climescu... „D-lor, v’aș ruga să’ml „dațl uă dreptate, de la începutul acestei „Camere, astă-vâră și acum, cred că’mi „recunâscețl că am fost unul din cei mai „modești, .. Nu m’am amestecat mal în „nimic, n’am voit să es înaintea nici a „unora. Mal mult, pot <)iee eă și în țâră „am fost modest, și în țâră eti nu potcon- „ta de cât că sunt de cinci ani de 4ile, el „bine, am să vă fac uă declarațiune, am „să ve declar acum, că n'am să mal fiii „modest, am să es din starea mea, din na- „tura mea.“ — In adevăr D-lor, recunosc că onor. B. Climescu sosit de abia de câțl-va ani în țâră esteun bun profesore, că are consciin- ța, are chiar onârea profesiune! sale; D-sa ne spune chiar că este modest având însă grija a ne declara tot de uă-dată că va de- veni nemodest; și răii va face după opini- unea mea. Din nenorocire astă-dl instrucțiunea pu- blică face parte din politică; de aceea D profesor Climescu spre a justifica părăsi- rea catedrei sale se servă de cuvintele ur- mătâre: „Trebue să constat din nenocire că și „instrucțiunea publică face parte în politi- că, pe când ea ar trebui să fie ca totul a- 18 MONITORI OFICIAL AL ROMÂNIEI „fără din luptele politice-^AA. primăvară, „dic, schimbându-se împrejurările, noi cei „mal tineri ne am dis: âtă uăEră nouă ce „se deschide țărel, âtă momentul când pu- „tem fi ascultați și noi. „In fine am avut credința că sub acestă „nouă Eră ce se deschidea înaintea ndstră „îmvățământui public îșl va dobândi locul „și considerațiunea sa. Și cu acâstă oca- „siune, D-lor, voiu spune uă credință „ce am: că decă țera acesta trebue să „aibă unloc în cdncertul Europei, eă dâ- „că trebue să fie pusă îu relief în Europa, „apoi nu va mal putea ajunge la acâsta „nici prin industrie, nici prin comerciti, „de cât numai prin învățământ. Numai a- „vând dmenl luminați, numai când vom „deveni uă Atheuă, nu pentru Europa, ei „pentru Orientul el, numai atunci vom pu- „tea trăi ca națiune eivilisată, luminată. „Acestea ar trebui să fie tendințele tu- „tulor guvernanților noștri." — Și eă cred că sub guvernul actual instrucțiunea publică va ti apărată mal a- les ddcă Senatul, pâinea rece, va dice pu- ternicul sfii cuvântat, ea ministerul să pue în marginile îndatoririlor lor pe profeso- rii de la Universitatea de lași. — Să vedeți, D-lor, acum ee rSu găses- ee D. profesor Climescu la Universitatea de Iași care este după D-sa causa stărel de degradare în care a cădut acâstă Uni- versitaie: „La 1871, ijice D-sa, când am venit de „la studiQ, am văc^ut un spectacol îugro- „<|itor în țâra mea. acest spectacol îngro- zitor era căderea învățământului, inter- natele. gdle. profesorii persecutați, nivelul „studielor cădut, cel pucin în compara- „țiune cu timpul pe când eram efi în scâ- ..lele țărel, pe la 1864. „Fiind-că specialitatea mea mă codam- „na să rămân în instrucțiunea publică, „m’am interesat să văd care e causa scă- „derel învățământului După multe obser- „vațiunl. cugetări și chibsuințe, căci noi ,.i>mK:;iI d^ sciință avem obiceiU de a ob „serva mult, fdrte mult, și numai după a- „ceea ne hasardăm a avansa câte uă veri- „tate și pdte în ă nici acei veritate să nu „fie absolută, fiind posibil a se combate. „Am observat dic, mult, și am găsit un culpabil îo tdte acestea, calpabilul e le- gea instrucțiunel votate îu 1864. Are pu- „cine defecte acestă lege, dâră mari. Unul „și mal mare de câUdte, ni ’l a spus D. „președinte al Camerei când vorbea ca „simplu deputat, este că, acâstă lege. îm- „preună cu alto două legi fdrte principale, „a fost făcute numai îu trei săptămâni. .Alt defect mare este lipsa de control, alt ,defect este centralizarea enormă ce esis- ,lă în instrucțiunea publică.“ — Nu voifi răspunde aci mult dâcă le- gea instrucțiunel a fost făcută în trei sep- ămânl. Acâsta este uă ordre. Legea in- drucțiunel publice, în părțile sale prin- cipale, este luată mal din cuvânt îo cu- vânt din legea prelucrată în 1851 îo Mol- dova de tot ce era mal ilustru îu timpii de atunci. Pe urmă îu 1863 îo timpul ministeriu- lui D-lul N. Crețulescu s’a numit uă co- misiune îo care erau D-nil Bozianu, răpo- satul Costa-Foru, Boerescu și alții; eram și .eu în acea comisiune care a lucrat pro- jectul de lege gata de tot spre a fi supus Corpurilor Legiuitâre. A venit 2 Maiti, pro- jectul s’a studiat din noti în consiliul de Stat, unde i s’a dat cea diu urmă fațâ, și ast-fel acel project a devenit legea organi- că de astă-dll a instrucțiunel publice. Nu este dâră esact că s’aii făcut îu tril săptă- mâni acâstă lege. Cât pentru cele-lalte de- fecte, din^care cel principal după D. Cli- mescu ar fi că legea din 64 nu are control asupra profesorilor, el D-lor, ia\uitați-vă cum ese adevărul la lumină! Se califică și astă-dl legile de la 2 Maiu de legi autoritare, legi draconiane ! El biue, astă-dl D. Climescu dă drep- tate acestor legi, imputându-le defectul că n’ar da guvernului midlâcele de control. D-lor, legea instrucțiunel publice de la 1864 era eu totul departe de principiul autoritarismului; da, acâstă lege nu voia să trateze profesorii ca pe copil, a ’I adu- ce cu ferula; legea diu 1864 credea e’are a face cu bărbați serioși; și așa fiind, lasă la apreciațiunea lor, la conseiință lor în- deplinirea îndatoririlor lor! Și chiar când acâstă lege prevede un control, uă necesi- tate de măsuri coercitive, ea supune pe profesori judecăței pairilor lor, îl supune juriului compus de profesori trași la sorți; Și D. Climescu dice cum că legea de la 64, fiind că nu avea control, este causa că în Universitatea de Iași, cânta cucuvaele! Dâcă D. Climescu, care dice că este mo- dest, a dat asemenea scuze neîudeplinirel dato-ielor sale și a adaos c’a socotit că va face mal bine părăsind catedra sa, retră- gându-se de acolo undo ’l chema datoria și viind în Camera de la Bucuresci, căci acolo ar face mal bine! D-lul a dis acâstă curiâsă desvinovățire, nu am dis’o ett! Dâ- ră destul cu desvinovățirile D-lul Climes- cu și a colegilor săi. i| Să vedem acum ce a răspuns D. minis- tru de instrucțiune la aceste curiâse seuse. S’a pus și D. Chițu cum s’ati pus și pro- fesorii, s’a pus în dosul Constituțiunel Constituția dă drept profesorilor ca să fie deputațl și senalorl, Constituțiunea le dă drept ca să fie ingineri, să fie agențl, să fie ori ce, eu n’am ce face, așa este Con- stituțiunea, vinovata de Constituțiune' „Constituțiunea este vina că Universita- tea de Iași nu merge bine! Nu socotesc,. D-lor, că acel cari ati făcut Constituțiu- nea ati crezut un moment că scopul el ar fi fost să ucidă prin parlamentarism un corp mare de învățământ public, uă făclie a viitorului 13 (25) Martie 1877 Etă însăși cuvintele D-lul ministru de instrucțiune: „Pe cât timp Constituțiunea nâstră nu „crează uă incompatibilitate între aceste „două mandate safi sarcine, efi cred că nici „nu pâte fi vorba dâcă un profesor s’a ad- „mis bine sau rău în acest parlament. ’ „Cestiunea însă ea altă fașă îndată ce „se dirige interpelarea, sati întrebarea, „d’a dreptul ministrului instrucțiunel pu- „blice în sensul safi îo formula acâsta: Cc „face ministrul instrucțiunel publice cu „catedrele de la Universități sau de la al- „te scâle, cari sufer, neputend fi ocupate .„de titularul profesore, care siegâdă în „Cameră saii Senat? Aci, D-lor, să’ml per- „mitețl a mă referi mal cu sâmă la dispo- „sițiunile legel organice a instrucțiunel „publice/ — Aceste cuvinte, îșl pâte însuși Adu- narea safi Senatul, când se alege un pro- fesor; când alegerea sa este bună, Senatul și Adunarea în complectul săfi nu pot să ’I eseludă. Dâră acâsta nu scutesce pe mi- nistru de a ’șl face datoria, de a cere ca profesorii să’șl facă datoria; D-sa este da- tor să vorbescă și să facă ceea ee a dis și a făcut, cum a spus fârte bine minis- trul instrucțiunel publice de la 1870 când D-sa a ijia — nu deputaților și senatori- lor — dâră profesorilor, dascăl' - Fă cețivă datoria" (aplause). Etă ce mal dicea D. Chițu îo cea-laltă Cameră: „Va să ijică am degagiat cestiunea de „acea importanță a el constituțională în „privința compatibilitățel mandatului. Ast- „fel simplificată, âtă ce dice art. 390 din „legea instrucțiunel publice în privința „absențelor profesorilor de la catedrele „lor. ^'„Lipsirea de la clase în curs de uă lu- „nă fără congediii și fără scusă bine-cu- „venită, va face să se considere demisio- „nat învățătorul. „Intre scusele bine-cuvântate ale acer „tul articol și ale celui precvdinte nu se „vor putea admite cele întemeiate pe alte „ocupațiunl ce ar fi avut învățătorul, deo- „sebite de ocupațiunile legiuite ale func- „țiunel sale de învățător. „Va să dică este clar și evident că un „profesor pâte lipsi de la catedra sa ori „avend congediul ministrului, ori avend „seuse bine-cuvântate pentru lipsa sa; nu- „mal când ar lipsi una satt alta din aceste „condițiuni numai atunci ministrul este „dator să considere ca demisionat pe pro- „fesorele absent." D. Chițu singur deră recunâsce că du- pă 30 de dile de lipsă D-sa avea datoria a considera ca demisionat pe ori care din profesorii care ar ii fost în acâstă posițiu- ne, însă dice D-sa: „S’a întâmplat, în adevăr, că mal mulți „profesori, cari att fost aleși deputațl ș „trămișl la acâstă Adunare, voind să ’șl 13 (25) Mantie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI „.jdeplinâscă mandatul ce ati priimi: „la alegători, ati venit în Cameră și prin „acâsta a trebuit să lipsâscă de la cate- „drele lor. Dâcă lipsele s'ar ii urmat fără „înlocuire, neapărat că eu după 30 de dile „de'lipsă trebuia să consider ca dimisionat „pe ori care din profesori care ar fi fost în „acâstă posițiune, însă toți, fie care, ve „nind la Cameră, ’ml a recomandat câte „un suplinitor, profesor coleg de al D-lor, „tot de la universitate, peiitru ca să ’l Su- „plinâscă la catedra D-sale în tot timpul „funcționărel sale în Cameră." D. ministru recunâsce că D-nii pro- fesori de la Universitatea de Iași, chiemațl ași părăsi catedrele iati recomandat ea su- plinitori, profesori, colfegl de al D-sale, D. ministru redunâsce că un profesor când lipsesce 'nu pâte să lase drept suplinitor de unde mal cn sâmă sunt servicie „de profesori a regațl, servicie recunds- „cute d'e lege. „Va să dică îtf acâstă privință eti cred „că nu am urmat în contra legii caminis- „tru al instrucțiune! g „Mi s’ar fi putui impura, cred, dâcă ași „fi îngăduit pe profesorii titulari să vină „în Camerăpși ași fi suferit tot-uă-dată ca- „tedrele reocupate de alți profesori, a- „tuncl mi s’ar fi putut cu drept cuvânt im „putn " glijența pentru învățământul pu- „blic? outru buna lui funcționare, dâră pe câ ii acele catedre au fost imediat ^ocupate, «Cred că acâsta a fost uă prode- ură legală și justificată pe deplin." Din tâte aceste ^ise ale D lui Chițu, rdsultă, D-lor senatori, că D. ministru de instrucțiune publică recunâsce că cate- drele a căror profesori ati lipsit ati fost imediat ocupate de colegi de ai D-lor, a- dicădo profesori din Universitate. Să esa- minăm acum dâcă faptele corespund afir- mațiunîlor. Dâră las de-uă-cam-dată pe D. ministru să ne mal <|ică : „Ast-fel s’a în- „tâmplat eu acel D-nl profesori cari ati ^primit funcțiuni permanente altele de cât „aceea de profesor, și cari ’ml afl cerut „eongedie, și ancă congedie .limitate, cum „bună-âră mi s’a cerut de D. Tzoni și de „D. Șendrea, acolo nn am putut încuviința, „pâte că la rigâre aș fi putut’e face eu su- „plinitorl, numai din spiritul legel, âră nu din litera sa, căci legea’ml dă dreptul a „a acorda congedifl , în adevăr legea nu „dice nicăerl că mi pot da un congediu „i limitat, dâră nu ijice că profesorele care ■ „ar lipsi numai 30 dile fără congedifl- este „considerat ca demisionat. - Și mal la vale adaugă tot D. Chițu . „Cu tot respectul, cu tâtă stima și iubi- „rea ce am avut pentru acești D-nl profe- „soil, • i am putut face alt-fel de cât a’i „invita să opteze între funcțiunea de pro- „fesor și cea-l-altă funcțiune. D. Tzoni a „optat pentru catedră, âră cu D. Șendrea „vom vedea ce este de făcut. Cu tâtO a- „ceste și catedra D-lui Șendrea a fost și „este suplinită, hu este vacantă. ... „Eu cred că cu modul cum am ur- ^mat, adică cu acela de a permite D-lor „profesori, să siejeze în parlament în pu- „terea mandatului ce le-afl dat alegătorii „lor, fiind înlGcuițî la catedre de alțl pro- „fesorl, n’am făcut cu acâsta ce-va răfl, „n’am făcut cu acâsta ce-va în contra legei „instrucțiunel publice." — După tâte acestea D. Chițu nea ară- tat că D. Vizauti este înlocuit cu D. Pe- trino, că D. Climescu este înlocuit cu D. Roșu, că D. lonescu, după recomandațiu- nea chiar a D-lul lonescu și după avisul consiliului permanent, este înlocuit cu D. Caragiani.... D. ministru de instrucțiune publică Chițu. Este greșală. D. M. Cogălniceanu. ’MI pare bine că recunâscețl că e greșâlă. Vedeți că vor- bele mele de ieri sunt adevărate; D. minis- tru de instrucțiune publică cunâsce mal puțin faptele locale de cât colegul săfl de la esterne, onor. D. lonescu. D. lonescu nu este înlocuit de D, Cara- giani, vă voiu spune de cine este înlocuit și când a fost înlocuit. După ce D. ministru al instrucțiunel publice a dat Camerei aceste lămuriri, după ce D-sea a spus că tâte merg bine la Universitatea de Iași, după ce D. minis- tru a declarat în mod categoric că tâte ca- tedrele sunt ocupate de profesori colegi al profesorilor absenți, că în fine ilustrație mie ati fost înlocuite cu ilustrațiunl, ne- greșit că Camera a trebuit, și n!a putut face alt-ceva de cât a da votul următor i „Camera satisfăcută de esplicările date de „onor. D. ministru de instrucțiune, trece „la ordinea ițileL" Etă, D-lor, ce sârtă a avut în Camera suroră cestiunea Universităței din Iași, a- dusă pe tapet de colonelul Leca, vice-pre¹- ședinte al acel Camere. Insă dâcă Camera a rămas mulțumită, eti vă mărturisesc că n’am rămas de loc mulțumit, pentru că nici țâra nu a rămas mulțumită cu declarațiunile neesacte ale D-lul ministru de instrucțiune publică. D-lor, îmi veți da voe ca să urmăresc de departe și de aprâpe sârta Universităței de Iași fiind-că cum am arătat, am luat și efl uă mică parte la formarea el. Așa dâră când am vădut că D Chițu, despre a căruia solicitudine pentru in- strucțiune nu mă îndouesc, că D-sa repre- sinta Camerei Universițatea de Iași într’uă stare atât de înflorită, susținând că ea merge bine, pen ru că profesorii absenți sunt supliniți prin alțl colegi de uă egală valâre, m’am întrebat: dâră așa fiind, ce este strigătul părinților de familii de din- colo de Milcov ? Ce este cu plângerile stu- denților? Ce este cu nemulțumirea chiar a multor din profesori ? Și ’ml am âre să nu fie uă esagerațiune, și aceste stri- găte și nemulțumiri âre să nu fiă pasiuni politice, să nu fie acel spirit de frondă care predomină în societatea nâstră, care face că adesea nevinovatul este pe nedrept învinovățit, și așa și profesorii de la Uni versitatea de Iași de și’șl fac datoria, să fie calomnia ți. In acâstă îndouială m’am hotărît să mă duc ensu’mî la sorginte, la fața locului. M’am dus dar la Iași, și de a- colo m’am dus la Universitate hotărît a mă adresa către ânsu’șl rectorul Universi- tăței, către D. Suciu, un bărbat bătrân, ve- nerabil membru stimat din acel grup poli- tic care uă dată se califica de „fracțiune liberă și independentă", de la D-sa am voit să iati lămuriri. Am dis dâră D-lul Suciu Onor, amice și rector, D-ta și eu avem interes ca Uni- versitatea din Iași să mârgă bine, ett ca mic cofondator și D-ta ca rector al acestei Universități, de aceea vin a te preveni că în una din aceste dile am să merg la Uni- versitate, și în privința stărel el să vă cer să mă domirițî în nedomiririle mele cum 4icea răposatul și pururea regretatul George Costa-Foru. — A doua 41 diminâță m’am dus la 10 J/₂ ore la Universitate, m’am preumblat prin camerile de jos și de sus și n’am gă- sit țipenie de om! Neavend ce face mal bine m’am pus a privi acel frumos palat uă dată al Dom- nilor MoruzescI, âtă în ce stare îl găsii ulucele, — cum se dice aci — căzute la pământ, streșinile acoperământului sfărâ- mate, plâia aborînd nu numai stucul de a- fară, dâră străbătând și în lăuntru încăpe- rilor, din tâte părțile, vântul șuerând prin- tre uși și ferestre stricate; dâcă ar fi fost nâpte ar fi cântat și cucuvăile’ In fine um- blând și căutând prin tâte părțile am găsit două ființe, omeuescl în bibliotecă. I-am întrebat D rector este aci? Nu este! Dar D-nii profesori sunt cel puțin aci ? Nici aceștia nu mal sunt aci, fiind-că și-att fi- nit cursurile. Cum’ la 10 ore ? — La 10 % nu mal sunt cursuri ’ Numai la fa- cultatea de sciințe este un curs la 1 oră după amâdl. Cum se face acâsta ? Apoi de, domnul meu, D nil profesori sunt judecă- cătorî; D-nii profesori sunt advocațl, la 11 ore trebue să fie la toibunale, la curte, la parchet. Cel-l-alțl sunt: unul la Paris altul este ministru altul este inginer pe calea ferată Ploescl-Predeal, altul s’a nu- 1854 MONITORUL OFICIAL AL KOMANIEr io (25) Martie 187' mit director la scâlă de meserii, altul este deputat și unul senator din partea Univer- sității. — EI apoi studenții ce fac? — Ce să facă, se ocupă și el de treburile lor. cum vrea Dumnedefl! Nu m’am mulțumit cu atât; am sdresat uă scrisâre D-lul rec- tor, și ’l-am dis : Onor. D-le rector, vă fac cunoscut că de două luni m’am hotărît a face în Senat uă interpelare în privința Universitățel nâstre, și fiind-că nu voesc să m6 înaintez cu moțiuni neesacte, îm- prumuta-te de la sorginte nesigure, ne- tiiud oficiale, vă rog să bine-voițl, în mod oficial, a’ml da lămuriri privitâre la între- bările următâre. Aceste întrebări sunt a- celea-și cari sunt cuprinse în interpelațiu- nea ce adresez pentru Universitate D-lul ministru de instrucțiune publică. Aci am Unit scrisârea, im pus’o îu copertă, am adresat’o D-lul rector și am lăsat’o la bi- bliotecă. De acolo m’am dus 1? curtea de apel, acplo n’am găsit pe D-nu Suciu, membru la curtea de apel, dâră ^m găsit pe- D-nu Ureche, egalmente pro- fesor la Universitate, și’l-am dis: An. fost asță-dll la Universitate și n’am gă- sit pe nimeni acolo. era (Jece-ore, și am fost ^acolo până la 11 ore.... Erâre, ’ml-a răspuns D. Ureche, efl am fost acolo penă la 11 ore. Conversațiunea s’a sfîrșit între noi, dând vina asupra ornicelor, cari nu arătafl ora în mod uniform. A doua i^r. onor. D. Suciu ’ml adresă lămuriri oficiale de starea Universitățel din Iași, ca respuns la întrebările melb. D-sa s’a adresat la secretarii! Universită- țel, ’J-a comunicai întrebările mele ordo- nându'I să răspundă după âasn-șl actele și registrele de presență din cancelaria Universitățel. Acâsta s’a și făcut. Aceste informațiunl dați-ml voe -să vi le citesc; D-vâstră veți vedea cum rerduatea nu co- respunde la starea de lucruri cum ea a fost espusă de D. ministru în cea-l-aită Ca- meră; âtă ce dice secretarul Uirversitățel către rector: „In urmarea însărcinărel date sub-scri- lul de D-vâstră am onâre a vă refera ur- mătârele .1°. Câte catedre are Universitatea ? 23 catedre, 8 la facultatea juridică, 8 la fa- cultatea do sciințe și 7 la facultatea de lite-e. „2° Câte sunt ecupate și de cine? „Catedre ocupate sunt 22. ‘ \ ’Ml păstrez dreptul a reveni asupra a- cestel lămuriri și a vă arăta că fie-care din aceste 22 catedre are câte un profesor, și că nu este un singur cas ca uu profesor să ocupe două catedre, cum acâsta se face ia alte Universit;’ ți. Acum să vedem câte ore de prelecțiunl are fie c-r- p-.a'o-.::; „D. P. Suciu 10 ore pe sepiamanâ, in fie-care di câte 2 ore âr.i -Marțea m -Umia câte uă oră* „D A Georgiu 3 ore pe săptămână. „ „ Al. C. Șendrea 4 „ „ „ ,. „ G. A Ureche 4 „ .. , ,. St. C. Șendrea 3 . „ „ Gr. Cobâlcescu 3 „ „ „ „ N. Culianu 4 „ „ „ „ C. Climesc 3 .. „ „ „ A. Fătu 3 „ „ „ ,, N. lonescu 4 „ „ „ „ A. Vizanti 3 „ „ „ „ St. VârgolicI 3 „ „ „ Vedeți dâră că mal toți profesorii aii mult trei ore de prelecțiunl pe sSpiimâșă, și numai trei, trei prelecțiunl de la șâse până la 10 ore pe săptămână. Acești trei profesori sunt din patria lui Lazăr, sunt Transilvăneni. Acum câți studenți are fie-care facul- tate ? Pentru anul 1876 — 1877, facultatea de drept are 99, facultatea de sciințe 43, facultatea de litere 28—în realitate acâstă facultate nu are de cât între opt și dece studenți, pentru că de, și la începutul se- mestrului se înscrifl mulțl,,’ dâră în cursul semestrului nu mal urmâză cursurile, Acum, după ce ați văijut acestea, după ce v’ațl conviușjcă acești domni profesori ’și-afl mărginit activitatea numai în câte- va ora de prelecțiunl pe săptămânăf vine întrebarea dâcă măcar țin ațreștg prelec- țiunl ? Nu, — pentru că Ddof cumulâză și alte funcțiuni. Trei sunt judecători^ onor. D. Suciu și D. Urechp sunt membri Ia curtea de apel, și D, Leonardescu este membru la, tribunalul de.ântâia instanță. D, Șendrea este. Agent diplomati'; la.Paris. D. lonescu este ministru. Trei profesori sunt deputațl; Dᵣnii Climeseu, Vizanti și Gheorghiu; mal este și onor. D Miclea director la scâlă de meserii; maî es.t§ D. Cobâlcescu senator din partea Universită- ții. Vedeți că din 20 profesori, dece ocupă și alte funcțiuni, și nota-bene că aceștia sunt profesorii de la catedrele cele mal importante pentru învățămentr Acum după ce am văijut un număr atât de mare de profesori lipsind de Ia îndatoririle lor, urmâză întrebarea natural.ăhsCine sunt su- plinitorii D-lor ? Ați vădlht D-vâstră că onor. D, ministru al instrucțiunel publice, în cea-l-altă Came/ă a recunoscut în prin- cip că suplinitorii trebue să fie luați din- tre colegii lor, dintre profesorii de Ia acea facultate, și sunt dator să mărturisesc că acolo unde D -sa a fost în posițiune ca sin- gur și fără presiune să pună în lucrare a- cest principifl, D-sa a fost consecințe și a urmat conform principiului D-sa a lucrat așa : la Universitatea de Bucuresci a murit regretatul profesor Costa-Foru; ce-a făcut onorab. D. minis- tru ? A ales pe unul din tinerii cel mat ca- pabili, pe un om care, fără a fi ancă pro- fesor ’și-a făcut un nunlo în literatura dreptului, a ales pe onor. D. Nacu, l’a în- sărcinat de a ține cursul repausatulul Costa-Foru până la revenirea concursului deja publicat, și fiind-că D. Nacu era profesor, și sciind D, Chițu că este bine ca chiar suplinitorii să fie luați dintre profesori, înainte de a numi pe D nu Nacu chiar în mod provisorith s’a adre- sat la facultatea de drept, îa toți pro- fesorii acelei facultăți întrebându’ied/că numirea D-lui Nacu le va fi agreabilă și numai după respnnsg) de aprobare al a cestorj-D-sa a îmbogățit facultatea de drept cu onor. D. Nacg,,Să vedem acum dacă și la Iași D. Chițu a făcut tot așa, Negreșit că D. ministru instrucțiunel.publice a fost împedicatie ocupațiunile sale politice să mârgă la lașL D-sa nu a trecut măcar apa secată a Mțlcovulul ca să pâtă privi cu ochii sel și sg constate starea scâlelor din Moldpva. Ne făcând I - s'o în posițiune de a lucra după inforpiațiunile (fronate.ee i s’afl dai d r colegul sea de la esterpe, el și profesor L, Universitatea de Iași. EI bine, âtă D-lor, aceia carV esc la lași pe profșșoril absenți, >° p. Aj, Gheorghiu este înlocuit piu D. G. Aₐ Ureehiă • judecător și profesor . 2° ȘkG 0. jȘendre? D* ¹¹ <’ Seji drea. a Ugelng j ■ 3° Anfirg^Visanti prin D. Petrii, , 4° 0. Climeseu prin P. Gr Roșiu 5° N. lonescu prin D. Petru Rășcan ■ - Acâstă. lămurire p împrumut însu-și /aportului secj-etarulu^ Universit. ’ “ de Iași- !• ton d teuv, - ■ • ■ p. Ghegrghiu ester înlocuit cu D Ure- chiă, profesor și coleg al seu ^prjr. ^rnvre acesta întrunesce condițiunile de Jege; dâră vfi fac întrebarea dacă Dj Ureehiă pâ- te îndeplini aerată însărcinare căci D-sa este profesor și membru ’ ’ ' ■ ’ apel tot defpă-dată. Vă fag uă întrebare D-lor, dacă-un om, aibă activitatea lui Cavur, șefi a lui Thiers sefl a lui Bismark, sâfl a lui Gerciacoff, pâte. fi profesor la catedra sa, md puie în- locui pe un altul la uă a tă c^b kași mal pâte fi și membru la curtea de apgt ¹ El trebue să fie de. la 11 ore pânâ la 5 la Cur- te, ’I mal trebue timp să studieze dosarele și prin urmare nu cred că pâte se aibă tim- pul de a putea se împlinâscă îm i-șl în- datoririle sale do profesor titular, atât mal puțin și de a îndepliniși datoriel.B unei alte catedre văduvă de profesorul sșu -Dâră âre, onor. D-nl, în starea nâstră de învățământ; în starea în care se aâă sciiu- ța în țâra nâstră, este de ajuns ea un pro- fesor să mârgă să citâscă cursul sefl la catedră ca cum ar citi ciadovul sâu evan- ghelia? Nu are âre nevoe de a se pregăti în un studiu mal întins pențru ceea ce a^e a preda ? Negreșit că el trebue să se ocupe cel puțin câte-va ore pentru ca să pâtă face misiunea sa folositâre. Cu cât acâs¹ ă însărcinare este mal grea când profesorul suplinitor este chiemat de a ținea un Cu'* străin .specialitățel sale, cum pentru ț>. Urecță este economia politică^ Erin - r 13 (25) Martie 1877 feONiTORUL OFICIAL ai. RUMÂNlEt 185' mare se pâte lesne conchide că D. Urechiă se află în absolută imposibilitate de a pu- tea îndeplini doue catedre, aceea de drep- tul constituțional și administrativ și aceea de economie politică și de sciințe finan- ciare, și în acelaș timp s \ fie D-sa și mem- bru la curte. Așa dâră, D-lor, judecați sin- guri dâcă este în stare âr® Im om cu tdtă inteligența ce ar poseda să cumuleze trei funcțiuni din cart numai una singură este destul de grea pentru un om de uă capa- citate ce nu trece peste nivelul comun Dar să mergem mal departe. D. Ștefan Șendrea, agent diplomatic la Paris, are suplinitor pe fratele D-sale A- lexandru Șendrea, profesore capabil D. A- lex. Șendrea este doctor în drept de la U- niversitatea din Berlin și unul din cel mal buni advocațl din Iași. Așa fiind D. Alex. Șendrea este necontenit pe drumuri, ca un advocat fârte căutat forte A la mode, Chiar acum in present D. Alex. Șendrea este in Bucuresci cu procese înaintea curților de aici. Vă întreb dar ce se face cu catedra D-sale proprie și eu aceiada care este su- plinitor, D-sea care de multe ori are tre- buință de un altul ea se’l suplinâscă? De aceea ’ml este cu greii a crede că D. Alex Șendrea a primit uă însărcinare pe care nu o pâ:e îndeplini în mod consciincios. Sunt dar încredințat că însuși onor. D. mi nistru al instrucțiunel publice regretă a- câslă stare de lucruri și că va recunâsâe «câetrebne măcar acum se înlocuâscă pe D. Șendrea care de jnal mult de.cinci luni de (iile tiesidă la Paris și în acest timp cate- dra sa este vâdă^ă, și junimea studiâsă, a căreia apărare a luat’o onor.> D lonescu, a tepta sosirea mult iubitului lor profe- sore, și în timpul acestei lungi așteptări trec semestrele și când vine timpul esa- meuilor, acea junime, în loe se capete bite Aba capătă bile negrea Dar voiii merge și mal departe. D Andrei Visanti estâ uu om de uă ne- pomenită activitate. D-sea este profesore; după aceea a alergat tdtă primăvara spre a ii numit mandatar al națiunel; l’a ales ca ast-fel Vasluiul îp entusiasmul cel mal mare, căci D sa a promis Vasluenilor că a fsce a se împărți proprietatea privată . D-nel Șubin pe la Târgoveți. D-sa a și presentat un aseminea curios project de lege îu Camera suroră; D-sa mal este și faimosul autor al notei No. 3 dat de depu- atul colegiul III. Tdte aceste ocupațiunl afl reclamat dar că D-sa se încredințese altuia catedra sa de profesore. Aci sunt dator se recunosc că onor. D. Visanti a dat pesfe un bun suplinitor, a dat peste D Petrino, a dat peste Bardul Bucovinei! a dat peste filomela Bucovinei. Suut tot- de uă-dată dator a spune că acel curs care sub Di Visanti era vâduv de sludeuțl, as- tătjl este plin do ascultători I (Aplause prelungite), și aci fie-mî permis a vorbi va de Bard ’ Bucovinei! - " Petrino ispro a slîng» i-ați-mantatea română din Bucovina. D-sa dar s’a espatriat venind în Romănia în speranță că aci la căldura românismului lacrămile sale se vor usca ¹ EI bine bardul Bucovinei a venit între noi eu inima plină de durere, simpatisând cu tot ce este frumos, cu tot ce este Patrie. îndată ce el află despîe interpelațiunea mea în privința Universității de Iași, el 'ini telegrafia mulțămindu ml pentru ini- țiativa luată, și arătându-mi Qâtă durere simția în inima sa de român și der poet vâ- nând decadența Universității române ditj lași, fașiă eu înflorirea crescândă a Uni- versității germane din Cernăuți. Bardul Bucovinei ’ml a adresat s-^stoa prin telegramă numai pentru că afli spus că Universitatea de Iași este părăsită, es- te uă ruină morală și materială în care cântă cucuvăele. Așa dar D. Visanti are un suplinitor vrednic, și dacă aș avea a face uă rugă- ciune D-lul ministru de instrucțiune ar fi acâsta: fiți așa de bun D-le ministru, lasă pre<ăcusatorul public se’șl facă acusațiu- nile și perchisițiunile sale (ilaritate, a- plause), trimile-l, D-le ministru, se îm- parță Vasluiul orășenilor și mahalagiilor din Vasluifl; usâză de dreptul ce-jl dă le- gea, și de acord cu consiliul permanent al instrucțiunel publice, întăresce în mod de- finitiv pe puțin capabilul profesore cu mult capabilul suplinitor’, fă ca bardul Bucovinei se fie profesore de istoria și li- teratura, românâscă; el va îndeplini cu suc- ces acâstă misiune; el va ii în stare se ți- nă la Universitateaq de lași și catedra de comparațiunea limbelor slave cu limba ro- mână, catedră care se află chiar la Univer- sitatea de Cernăuți; și așa făcând pe lân- gă multele greșeli făcute dinerâre safl din slăbiciune W face un act bun, cu tâte că, cum (jice proverbul român,: „cn uă flâri- cică nu se face vară “ Voifl merge mai departe. D. Climescu este înlocuit prin D. Roșu, ¹D. Roșu nu este profesor de Universitate. Onor. D ministru de instrucție a dis în Adunare : „mi se pare că D. Roșu a fost profesor de Universitate." Nu este așa. Of nor. D. Roșu este institutor la sedla mili tară, D sa este fârte bun, dar D-sa n’are gradul academic, nu îndeplinesee cerințe- le legel, nu îndeplinesee condițiunile ad- mise de îusușl D. ministru de instrucțiu- , ne care a dis în fașia Camerii surori că su- plinitorul trebue seîntrunâscă aeelâșl con- dițiuni ca profesorele titular. Așa dar re- ‘sultă din tâte ac stea că dacă tâte acestea ar fi fost cunoscute de ceealaltă Cameră, I interpelațiunea D-lul colonel Leca a ” | â părăsit Bucovina, nepntend se vadă cu ochii sei cnm averile mănăstirescl, rum fondul religios, provenind d in a' ele moșii, date de strămoșii noștri pentru Biserică și sedla română,' se întrebuințâsă spre a se I întemeia uă Universitate germană menită ¹ motivai uă altă moțiune de cât simpla mo- țiune de trecerea la ordinea dilel: căci I dacă aicea în Senat, unde sutlterii mal bă- trâni tot ce privesce instrucțiunea ) ublică ne interesă cu atât mal mult interesul pen- tiu instrucțiunea publică trebue se ajungă mal vifl la inimă, la inima color mal tineri, căci în ceea ce se atinge de instrucțiunea publică, care este condițiunea de esisten- ță a naționalitățel nâstre, nu este deose bire între L eri și între băt’' T fbra'o a plause). Vin acum,D-lor, ia ilustrați t . a Ulii ver sîtățel de Iași, viu la persână onor D-lul lonescu. D-sea eri striga cât ’!• permitea vocea că D-sa a satisfăcut lâgeațtică D-sa are suplinitor, că Doi n’a luat talarul, c a D,-sa este profesc-O cp) ■ «dt î- înl. târirile sale. Efl, D-lor, dafl adversarilor mei tot ce li se cuvirnc Onor D? lonesci ‘. 'Și i-’f- c’am tânăr; mc-ib-u Sn i" - frac* - jună liberă și independentă, care a luat nascere la 1866, D-sa este mal de uă vâr- stă cu mine, este un vechi luptător în Camera națională, activitatea sa datâză c’am de pp la 1848 In 1856 D-sa v pairi it î:¥ Belgi ; D-sa s’a dus Ia Bruxel- les și acolo a redactat „Stâua Dunărei - în limba frar es». A< esta esle numai unul din actele naționale și patriotice ale onor. D. Nicolae lonescu; efl acâsta i-o recunosc camă datorie și ca uă plăcdrâ; acâsta este deosebirea între D-sa și între mine. D. N. lonescu nici uă-dată n’a recunoscui nunu- lui din adversarii sel politici cel maT m.- merit) și acâsta de 12 ani de când este în parlament' Dacă efl a.-fă-dl sunt aspru în privința profesorului N. lonescu'; este D-sa cu grefl se pâte înlocui ca pi vfesor este că Universitatea de Iiși uu ard uu al douilea profesor ca D. Nᵣ lonescu,iesle că D. N. lonescu fiind profesor, făcându-șl daiona, este nu numai uă ilustrățiune, dar este și făclia facultățel de litere și cu un aseminea profesor băncile nu sunt văduve de studepți. — Mi se va obiecta pâte să efl făcând aci laudele profesorelul Ione> , âm recurs la un fel de chichiță, la un fel de șiretlic parlamentar voind se văd pe î). N. lonescu mal bine profesor la Iași de cât al vedea ministru în Bucuresci Nu es e așa D-lor. Dacă am avut în viâța mea uă fericire a fost aceea de a vedea pe D. lo- nescu pe banca miuisterială, de al vedea pe D-sa ministru, D-sa care de 10 ani n’a fost de cât censor și tribun violent, fără cruțare, fără dreptate cătră tâte guv rnele, cătră tâte individualitățile, D-sh care a luat pe toți miniștrii la rând, frămânlân- du’I, ităcându’I, rumpându’f cu dinții și cu unghiele, și acâsta I era ușor căci în tot acest timp D-sa nu a fost la putere nu ’i-a gustat pâmele amare ; bucuria mea dar esle să’l văd acum ministru, învățând și D-s¹ ce va se ()ică apărarea, D-lul carele cunâsce numai a ' ' -lor, acum .866 MOMi _,UL 1O1AL AL iiUMAI 13 (2 ) ‘a 1877 as ilta el pe D. Rășcan fostul învățător de la șcdla primară din Tătărașî ? Dar pdte aproba acesta inima D -lul Chițu ? Și crede D-sa că D Rășcan în Focul D-lul N. lonescu, Universitatea de Iași are să bată pe Uni-eraitatea de Cernăuți Dacă D. Chițu crede acâsta, să ne bucu- răm cu toții' și să mulțumim lui Dumne- zei ' Acum, D-lor, iară ce găsesc io privința acâsta în nota secretarului Universitățel de lași care mi s’a dat prin director. „Su- ᵣ plini torul D-lui N. lonescu a început su- „plini rea în Decembre 1876 după dispo- „sițiunea ministerială/ Dăl afară Dtle ministru pe secretarul Universitățel dacă el nu a spus adevărul; Dar nu uita că este uu act oficial ca și dosarul D-v, Secreta- rul Universitățel de Iași spune rectorului săi că suplinitorul D lui lonesCu a înce- ceput lecțiunile sâle la Decembre 1876. Vedeți dar că am ținut să vă arăt fapte po- sitive și faptul positiv al faptelor posU tive este că Universitatea de lași nu mal esistă de cât cu numele. Și acâsta ar pro^ veni din causă că nu ar fi studenți la pre- lecțiunl? Voiu arăta, D-lor, că sunt școlari la prelecții dar din nenorocire școlarii ou găsesc profesori și atunci ei se duc de n- vață ori unde, afară de cât la Universita- tea de Iași! Si de ce ? fiind că după măr- turisirea. însuși a Onor. D. N. lonescu, după mărturisirea Senatului când s’a dat votul de blam,D-luI Majorasem după mo țiunea făcută de D. Leca în Camera suroră, care nu se pâte presupune că este un ina* mic al profesorilor din Iași, este că Uni- versitatea pătimesee de un rău cronic care din di în dii devine mai gfav din causa profesorilor cari sunt pretfitindenea afară de £ât la catedrele lor. Eii dară interpelez pe onor. D. ministru, și ’l rog ca în conformitate cu aeest^ dn- terpelațiuno ce am eomunicat’o deja să bine-voiască ca, punct după punct, să res- pundă la întrebările careamopâre a’i fade; și de mai uainte declar că unde am afir- mat răul, voiiî primi eh bucurie desmin- țirea cea mal categorică! și voifi recunâsce greșâlă mea ! După respunsul D-lui mi- nistră și după usul parlamentar, ’ml păs- trefi. dreptul de replică când atunci voifi întinfie discuțiunea pe un câmp mal larg spre a face lumină, spre a face ca după un proces care ți ne-acum de aprâpe 10 anlj Seu -tul cel puțin să (Jică puternicul săfi cuvânt îflicestiunea Universitățel de Iași care din tâte măririle care le-a avut Mol- dova, și le a d- pus pe altarul Statutul Ro- mân, a remas singurăudn piciâre și care după ce a triumfat de dușmanii săi din ae fără, astădl este îu pericol de a dispar- sub lovirile ineraicilor el din lăuntru ' D. ministru de culte și instrucțiune publică, C. Ch.țu. D-lor senatori, mal în- tâiu vă cer scusele mele dacă nu voifi pu- Itea respunde la interpelarea multiplă și D-sa învață că alta este a vorbi și alta a .ucra, acum D-sa este Intrat în rândul 6- menilor, voesc a (jice în rândul miniștri- lor, (rîsete, ilaritate); se va încredința că D-sa trebue să’șl schimbe allurele și vor- bele ; și sper că uă dată ce D-sa va părăsi aceste bănci, D-sa va fi, negreșit, mult ■nai indulgent, mal dulce de cât a fost pe- nă acum. Nu va mal fi D-sa acel censor vehement, fără milă, fără inimă, care aducea pe mi- niștri bolnavi înaintea sa, tare de dreptul său, de și se califica de mare Vizir' Da, D-lor, nu autoritari cari să fie așa de Vi- ziri, cum a fost D. Nicolae lonescu capul fracțiune! libere și independente, astăzi ne liberă și independentă ¹ Declar dar, o mai repet, că pentru mine doresc ca D. lonescu să stea mult pe aceste bănci ca să vadă că pe densele nu sunt numai rose ci sunt și spinl^și spini care împung fdrte dureros. Așa dar după aceste ; ,-degomene, sunt în drept a mo întreba : Cum D. lonescu, acâstă ilustrațiune - și o (tic în tdtă sin- ceritatea —prima ilustjațiune a Universi- tățel de Iași, cum D-sa nu este înlocuit prin bardul Bucovinei, s’ati măcar prin vre un profesor de universitate ? întreba rea ași putea-o ușor satisface; dar las a- câsta pentru aljă-dată;—acum ’ml ajunge a vă arăta că D. N, lonescu este înlocuit priu un bunișor învățător de seminar, care cu doui, trei ani înainte era profesor la Tătărașî, mahala din Iași, bunidră ca Tir- chilești de aici, (ilaritate). Etă de cine este înlocuit D. lonescu, marea ilustrațiu- ne a Universității de Iași! D. lonescu este înlocuit prin D. Rășcah, om fdrte onorabil dar care nici la degetul cel mic al D-lul lonescu nu ajunge și care pentru junimea studidsă din Universitatea de Iași nu pdte de loc să fie uă compensațiune pentru ab- sența D-lul lonescu. De-ună-dd, onor£ D. Ipnescu dicea că D-sa a fost înlocuit de mai multe luni și că D-sa nu pfimesce 16fă. Pentru acestă ultimă afifmațiune așa este Dar nu este tot așa în privința întâei afirmațiunl, și, dar rogp^D. ministru al instrucțiunel publice să’mi spună mai în- tâifi D-sa de când e4e D. Rjșcan înlocu- itorul D-lui lonescu? ‘ D. ministru de culte. După deschide- rea cursurilor am dosarul aci. D. Cogălnicânu. Eă susțin că înlo- cuire! este numai de la Decembre. Onor.D. lonescu a intrat ministru la 128 lulifi, prin urmare August, Septembre, Octombre, No embre și Decembre, catedra sa a fost vă- duvă. D. miniștrii de eulte Vacanța nu se consideră. D. M. Cogălnicânu. Apoi, iată D-lor, un întreg semestru dus fără curs de isto- rie. Ei bin- ' ce se face cu acea junime studidsă de la facultatea de litera din Iași și chiar acum studenții cu mângâere vor jarg desvoltată a >r. D. Cogălnicenu jupăcum merită, causa este bâla de 11 ’ ile caro m’a torturat fârte mult și care mă pune îu posițiune să nu corespund la cerințele cești unei care s’a tratat înailean D-vâstră. Voiu. căuta să mo s-cap, ca să aic așa cât mal scurt pentru că ’ml e târnă că intrând în desvoltărl detaliate si mu su- comb inaintea D-vâstră. D lor senatori, lăsând cele multe puncte din interpelarea D-hi Cogălnicânu, ca să <|ic așa, fără respuns, pentru că D-sa însuși după informațiunile oficiale sau o- ficiâse ce a avut în privința acâsta, a dat respnns la dânsele, voiu trece numai de cât la adevărata cestiune la unirea care se pare a fi preocupat în tot dauna atât pe onor. D. Cog dnicânu cât și pe Dv. și pe deosebiți bărbați de Stat al României care afi avutuă activitate! âre-care în sfera instrucțiunel publice, aceea de a se sci ice».conduită= trebue să aibă un ministru al instrucțiune! publice în privința profeso- rilor mal cu sâmă de Universitate cari sunt învestiți și cu alte funcțiuni și sar- cini publice! Ast-fel dar cred, ca și onor. D*. Cogălnicânu, să spun, câte, catedre sunt la acea Universitate de Iași ? Sunt tocmai atâtea câte a spus D-sa 23; câți studenți? 99 la drept, 43 la sciițl; și 28 la litere £âte catedre sunt ocupate și câte neocr pate - Din 23 ați vădut că numai una a fost neocupată pân&îrr filele trecute, cumi și abeea esteiocupată prin suplinitor. Uă dată are D-nu Cogălnicânu notițele D-sâle do cave n’a făcut us safi n’a credut cădrebue să facă us, ăceea este a lipsite- lor tutulor D-lor profesor! de la începu tul cursurilor^J-ifi Octombre, și până ast tădd; data acesta sunt sigur că o are și o am și eu Veți vedea din raportul oficial al D-lul rector că lipsirile niafi fost așa de îngrijitâre; cel cu mal multe lipsiri este un demn profesor care a avufuoce absenti, în colo câte 3, 4, 5 și 6 Va să dică pnor. D ni! senatorlj cești unea acâsta^este ea eșa de gravă, ea să dlică: ce face Universitatea mal cu sâmă aceia de Iași? Ce fac ace! D-nil profesor! care sunt împovărați cu alte funcțiuni, safi care au primit mandatul de deputat safi senator, și pentru care sunt siliți a se ab- seuta de la curs ? Cum se pâte remedia acest râfi, și ce trebue să facem ? Mal nainte de tâte, D-lor senatori trebue să recunâscom cu toții, că daca este un iu convenient, este uă lacună în lege; daca un rfifi esistă, nu esistă de astădLI, esistă de la promulgarea leg I din 1864 esistă de la promulgarea Constituțiunel nâstre de la 1866, când s’a schimbat întru cât- va, printr’uă disposițiune, condițiunile de activitate ale D-lor profesori Legea de instrucțiune publică de astădl, care este aceea de la 1864, este uă lege, care după cum a <|is onor. D. Cogălnicânu de și a 13 (25) Maitie 1877 MONITOKUL AL OFICIAL AL ROMANlhi . .57 fost lucrată în pripă, dar a fost lucrată de dmeni competințl; a fost fructul nu a unei idei fugitive, dar a onor motive fdrte seriâse; trebue să recunâscem că acesta era principiul care regisa învățământul mal în tdte țările, cu tdte acestea s'a stre- curat âre ea re lacune, și nenorocire că până astăzi, nici nă Cameră, nici un gu- vern, nu s’a găsit în stare de a remedia aedstă lacună. Ceva și mal mult D-ior; în legea de la 1864 esistă uă disposițiune, care preve- dea sail evita întru cât-va neajunsul de care se plânge onor. D. Cogălnicânu, de care vă plângeți D-vdstră, și pe care și noi ’l regretăm; erea dis în acea lege, ca profesorii să nu aibă alte sarcine, dar la 1866, și onor. D. Cogălnicânu trebue să’și aducă aminte, s’a modificat acea disposi- țiune; a făcut ceva mal mult, a obligat pe Universitățile de Iași și de Bucurescl de a trămite doui mandatari al săi dintre pro- fesori; va să Zică că Coostituțiunea din 1866 impunea congregațiunel saii corpo- rațiunel, ca să Zic așa, profesorale, obli- gațiunea de a trămite representanțl dintre el în representațiunea națională; cu alte cu- vinte Constituțiunea decretă lipsa, absen- ța acestor D-nl profesori care trebue să fie în representațiunea națională; și nici uă lege posteridră, nici uă măsură nu se vede luată, că ce are să se facă cu cate- drele acestor doui profesori care viu la Senat. De atunci, D-lor, și până astăij.1, lucru- rile s’ati petrecut așa. Așa s’ati trămis pro- fesori în Senat și mal mulțl colegi ati tră- mis profesori deputațl. S’au rădicat fur- tuni de discuțiunî, de lupte, de polemice, de combateri în amândouă Camerile,—re- sultatul a fost că până astăzi disposițiu- nile legel sunt în picidre și faptul este că din domnii profesori din când în când se văd representanțl al națiuni, fără ca un ministru dre-care ar fi la instrucțiunea publică, să pdtă alt-ceva de cât să îugri- jâscă că cel pucin catedrele D-lor să fi su- plinite prin alțl profesori. ’MI aduc aminte, D-lor senatori — și D-v. de bună sâm^ vă aduceți aminte — s’a găsit un ministru al iustrucțiunel publice, acela este D. ge- neral Teii. — care vădend pe doui p ofe- sorl de la uuivervitatea de Iași, pe onor. D. lonescu și pe onor. D. Maiorascu, sie- jând ca deputațl în Cameră, s’a hotărât a usa de rigdrea unei interpretațiunl, nu pot să qualific, care ati pus în posițiune pe acel D-nl profesori ași sfărâma cariera și a rămânea fără catedre. A făcut aedsta onor. D. Teii; D-sa a Zis : nu a® nimic cu profesorii deputațl, ddră ca ministru al iustrucțiunel publice am dreptul și dato- ria a cerceta ddcă cutare profesor a lipsit de la catedra sa mal mult de 30 dile, și îndată ce m’am informat că uă asemenea lipsire a avut loc, conform articolului res- pectiv din legea iustrucțiunel publice, de- clar pe acel profesore demisionat și ’I pun catedra la concurs.⁴. Legea dice că ministerul are dreptul să acorde congediti profesorilor, fără să pre- adă ce trebue să facă ministerul eând a- cordă congediu cu catedra care rămâne ne- vcupată, căci deca până astă-dl s’a găsit de cuviință ca să se supliodscă profesorii, aedsta este uă procedare factice, care s’a impus prin forța lucrurilor, căci nu este nimic dispus în lege în privința acâsta. Legea este cu totul mută; nu spune, când un profesore de universitate e absinte, sati cu congediu sati din cause bine motivate, cine să ’l suplinâscă, ce condițiuni de ad- misibilitate trebue să aibă acel D. profe- sore care ’l va înlocui ’ Se face acâsta prin cotidnrs? Se face a- câata după decesiunea consiliului perma- ueni ? Se face acâsta după-avisul consili- ului de miniștri? Nu se prevede nimic, legea este mută. Cum $ic, dâră am vădut de atunci penă astă-dt suplinitori, acesta a fost uă procedare care s’a impus prin forța lucrurilor ca un paliativ, $a un lucru care remediasă în cât-va celui alt neajuns. Este dâră injust a se critica uu ministru și chiar un consiliu de instrucțiune caro in asemenea cas ar primi ca suplinitori pe D-nil a, b, picând : nu este bine suplinit D. c, pentru că pdte găsi un altul mal bun. Acâsta este uă cestiune da apreeiare, cum pdte omul să facă'mal bine. Nâpărat eă trebue să fie un profesor suplinit ârășl de un D. profesor; dâră îu ce grad să fie acăl profesor? In ce condițiuni, cu ce capaci- tate ? Tdte sunt lăsate la apreciarea, la ju- dicata acelora cari sunt competințl asupra lucrurilor. Vă citai onor. D. senatori un cas cu D. Teii; D-sa pune afară din Universitate pe D. lonescu și pe D. Maiorascu; vă aduceți aminte că acâstă interpretară din partea D-lul Teii, a rădicat furtună în Adunare și în Seuat, a rădicat îi contra sa, pat (Jice, critica sinceră și seridsă a opiniunel pu- blice. D. M. Cdgălniceana. Fdrte întemeiată. D. ministru instrucțiune! publice. Etă ee sciti, că îndată după oșirea D-lul Teii, de la minister și viind D. Maiorescu acolo, sub același regim, sub acelaș șef de Cabinet, cu aceeași Cameră, a reintegrat pe D. lonescu în postul său, în aplausele Camerei, ale Senatului și ale opiniunel pu- blice. D. M. Cogălniceanu. Bine a făcut. D ministru instrucțiunel publice. Dâcă a făcut bine, n’aș face eti răti când aș sfărâma ârăși cariera profesorilor fiind- că lipsesc ori ca deputați, ori ca senatori 30 de dile ? N’aș face și eti ca D. Teii ? Nu mi’am pus și eti acâstă întrebare ? 0- noratulul D. Cogălniceanu, cu care am a- vut ondre a fi coleg 3 luni de dile, am avut ondre a ’I vorbi despre acâsta, deră nu pu tâm să ne hotărâm nici D-sa nici eti în sta- rea aedsta de lucruri să facem un asemenea ^summum, jus summi injuria* prea mult drept, prea multă nedreptate ! Apoi când odată să interpretâsă legea în sensul a cesta—aș putea Zice chiar de către auto- rul e acâstă interpretare se repară îu sensul cel-alt. Eu cred că cineva, pânti la uă nouti transformare a legislațiuuel în a- câstă materie, nu pdte, armat de bunul simț, nu pdte, de cât să urmose tot așa, să sufere inconvenientul, penă se va găsi un remediti eficace pentru tot-d'a-una. Mi s’a întâmplat ddră, că îndată ce am venit îa Senat saii Cameră, să văd pe D-nil profe- sori cart erati îivestiți cu acel mandat ori de deputat ori de senator; greșală n’a putut fi și nu pdte fi până la rezolvarea cești u- nel, care ucum nu putem a o resolva într’un alt mod, da cât să căutăm a vedea supli- ninduse catedrele de alțl profesori. Dâcă chiar aș fi avut curagiul a face ca D. Teii, mă împedicam înaintea unei objecțiuul de granit a disposițiunilor constituționale care ordonă trămiterea a doui profesori în Senat, și când era să judec despre 4 pro- fesori ce trebuea să fac cu dânșii; cu cate- drele lor — și ort doui, ori patru tot u- na —trebuia ca pe cel doui să ’I dati afară lăsând să lipsâscă 30 dlile, adică să ur- mes esemplul D-lui Teii, -âră cu ceilalți doui ce era se fac? Căci el represintă Uni- versitățile conform Constituției. Acâstă objecțiune mi să pare că este zdrobitdre ; ce să fac cu cel doui? N’ati nici obligați- unea de a fi supliniți, n’am dreptul a cere suplinitori pentru dânșii, ce fac dâr cu ca- tedrele ? Numărul, doui sati patru, tot atât este. Vedeți că acâsta nu este de natură a mă pune în posițiune să fac tablă rasă de asemenea argumentațiunl. D-lor, eti nu pot urma de cât cum a ur- mat și alți, și în acâstă privință și onor. D. Cogălniceanu, și n’am trebuință să vă spun câte ministere s’ati schimbat și anuᵣ me câți miniștri de instrucțiune publică; și îo asemenea afacere nu pot fi singur răspunzător de âre-ce lucrul pâte-fi impe nent, căci e de 12 ani și prin conflictele ce le a născut în onor, parlament și prin condițiunile care a dat nascere la plân- geri, la critici, prin tâtă starea lucrurilor. D. Cogălniceanu a fost de atâtea ori minis tru, n’a făcut alt-fel, și nu pâte să Zică că n’a fost ministru iustrucțiunel, căci era pe banga ministerială alături cu mine, și nu pâte să Zică că nu este solidar de proce- dura și modul de a vedea al colegului său de la instrucțiune. In acâstă privință dâcă am greșit am curagiti să iati pe D. Cogăl- niceanu de complice ; când a fost colegul meti de ce nu m’a denunțat, de ce nu m’a încurajat să iati altă purtare? (aplause) Etă situațiunea lucrului, n’am curagiti a spune că am făcut mal mult de cât au făcut alțl miniștri de la 1864 pânâ astă- ZI. Etă ce am făcut,,’ml am Zis : națiunea țn virtutea dreptului public, ’ml răpescc iUNITOEllUL OFiUiAL aL tfuMANHJ io Marile 101 < de la uă facultate doul, trei profesori și I rămite în representațiuneâ națională ; ne- ■ iunea . a lua- .. nu sunt . .. » . rât națiunea; nu pot, spre a da leețitinl, a lua națiun a de mână și al dice înlocu- esce pe cutare pentru că este profesor! Cel pucin miam dis acâsta mie. Dâcă un fu nu este, cel pucin un inconvenient este, dâră este creat de nisce considera- țiuni de înaltă politică, de înalt drept de Stat cum se (Jiee, de înalt, constituționa- ‘ism, eă profesorii aft dreptul să primâscă nandat de representant al națiuneî. Nu cu ișurință cred eu, că c mstituanta a pus a- cestă disposițiune în Constituțiune. Nu! ai purces de la uă idee care mi se pare, cel pucin după mine, fârte salutarie, ca în sânul representațiunel naționale să pâtă păși aceea cari prin escelență sunt propa- gatorii inteligințl, stimulatorii progresu- I și al libertățel într’uă țâră, și mal cu icină într’uă țâră jună ca a nâstră unde nu jsistă atâtea specialități, și un.de învâță- țătura nu este așa de răspândită ca să ve- dem în tâte părțile âmeni învâțațl Dâcă a- ceste disposițiunl sunt salutare, de ce prin interpretarea ce aș da legei să mâ declar în contra unei asemenea înalte vederi ? Nu est» însă tot așa, după mine, când unul dinD i.il profesori învesteSce funcțiuni •\blice^ Aci eă m’am credut dator a dis- linge și ’ml am dis Dacă uă înaltă vede- re de constituirea Statului a credut de cu- viihță și de trebuință ca purtătorii inteli- g ' ca pr ifesoril să mârgă în repre- seu tați unea națională, nu pâte fi însă uă înaltă vedere ca profesorii cari aîî aposto- latul acesta, de a împărți lumina tineri- meî, să se ocupe și cu alta funcțiuni, pâte mal bine salariate dară alte funcțiuni cari I detrag de la adevărata lor ocupațiune, și ’ml am dis i nu voifi suferi acâsta, fie pro- fesori cât de buni, cât de iluștri, și ast- fel am urm at cu douâ cașuri pe s’au pre- - entat. Unul cu D. Țonea profesor la Uni versitate, licențiat în matematici, plin de onestitate și de talent. S’a găsit de nece- sitate a se chema acest profesor ca ins- pectore general apupra liniei ferate Pre- deal. Onor. D. Epureanu președintele con- siliului de ituncl ’l-a chemat la acâstă înaltă funcțiune, și ’ml aduc aminte că arăta, cu multe întemeiate argumente, tre- buința ce simțea de concursul unul ase- menea bărbat într’uă asemenea misiune. Am vâdut trebuința ce se simțea de uă parte! dâră am vâdut și trebuința ce se simțea de cea-altă parte, și ’t-am <|is 0- norabile D-le Tone, te rog mai bine pre- feră să remăl profesore la catedră, pentru că acolo ai'să dai viață spirituală la juni me, pe când dincâce miliâne chiar de al scăpa pe Stat, acele miliâne nu fac nimic în comparație cu luminile ce al da junimel. I-am făcut acea adresă și D-Jui a avut așa de nobil sentiment în cât a lăsat acea funcțiune plătită mal bine de douâ și de i trei ori, și s a dus Ia catedră, D-sa a re-1 mas la catedră, A venit onor. D Sturdza la ministerul lucrărilor publice după D. Epureanu, D-sa în consiliu s’a plâns de mine, a voit să mâ acuza înaintea consi- liului că de ce ’l lipsesc de un asemenea ajutor, și înaintea consiliului am dis că a- cestea sunt vederile mele, faceți bunătate căutați-vâ îa altă parte funcționari dâcă voițl, efi sunt fericit că D. Țone a optat pentru catedră. Mi s’a mal întâmplat un cas, D. Șendrea, care a fost trămis la Pa- ris ca agent diplomatic, pe care nu ’l-am cunoscut de cât ca având nume de unul din cel mal distinși profesori ai facultățel de drept din lași. D. ministru de esterne cerea ca D. Șendna să fie numit agent, și neapărat, era îu dreptul D-sale, putea și ’l-a numit, eu însă și aici am voit să am aceeași măsură, și aici am fost inspirat de acelaș simțimânt, m’am adresat la D. Șeu- drea, și ’l-am rugat să lase cariera diplo- matică și să vină la catedră, nenorocire însă, D-sa ’ml-a respuns în mod privat că nu primesce a sacrifica cariera diploma- tică, și că dacă nu sunt mulțumit, n’am de cât să ’l destitui. N’am pus acest res- puns la dosar pentru că este pe cale pri- vată. dară ’l-am scris din nofi, și ascept respunsul D-sale, ’l-am scris crezând să ’l înduplecăm să vină la catedră, dacă se va pronuncia că negreșit nu voesce să vină, cil vâ declar că nu va trece trei pa- tru fi L ’ ori ne potrivire în orologiu, oii va fi venit mai târdiu D. Cogălnicânu cred tâte ac tea și uW< de ât sC regret asemenea în- lâmplare, Dar acesta nu mă îndreptățesc- pe mine a ridica lucrurile la uă gravitate așa de generală și să mP înarmez cu rigâre D-lor, sunt profesori, este adevărat, numai la Iași ci și aci ca l au obicei de lipsesc de la cursuri, mulți afi obiceiu a pleca pâte mal nainte de câ’ ar trebui, sunt îosăescepțiunî fârte onorabile și lăudabile, —pentt'u cine nu arată mult zel pentru învă- țământul public și < ' ’șî fac datoria, n . vem de ât niijlâce raționale potrivite ș, demae cu caracterul D-lor de profesori, ve aduceți aminte D-lor senatori, cum uă pn cedare rignrâsă, și în sens cum pâte s’a practica astă-di de D. Cogălniceanu îff privința profesorilor de aci a făcut să per- dem pe corâna profesorilor, pe ven.etabilul D. Bosianu; să mărturisâscă D-sa dacă n>. era hotă îl ă se eaerifice penă lamâ'¹- te pentr i ca en de profesore, dară ase- menea maniere care s’afl întrebuințat cu profesorii ca cu copil de la șcâlă ‘ afi făcu; să se retragă. La finele anului am invitat pe u. rector de aci să ’ml dea raportul' de starea l Di- versității și să arate lipsirile profesorii ■ Vedeți că legea .liboio u D. nliuistru de culte și instrucțiune pudică. Mi se par că D. Giani a fost’ prea absolut în teoria D-sâle asupra diur- nei; căci nu este salariul, indemnisațiunea sâfi diurna, care determină caracterul unul servicifi, spre a’i putea clasifica numai ¹ după acest singur criterii! între funcțiu- nile publice propriu noscința atât a autorităților chemate a concurge Ia aplica- ți unea legei timbrelor și înregistrării, precum și a publi- cului, cu deslușire eă, mai sus arătatele rhn bre sunt tot în forma celor ce sunt astă-di îu circulațiune, variind numai în cea ce privesce colorile cari sunt cele următdre: ( ele de 5 bani (U coldre verde, cele de 10 bani de coldre galbenă deschis, cele de 15 bani de Culore albastră deschis, cele de 20 bani de coldre argintie și cele de 25 bani de coldre ro- sie deschis. Tot-d’ua-dată se aduce la cunoscința publică că, ori cine posedă timbre mobile din cele ce sunt astă-di îu circula' tiune de categoria si valorile celor mai sus aretate, saca- uu a le întrebuința pene la 15 Martie anul curent; eră după espirarea acestui termen, acei din particulari cari ar mai poseda asemenea timbre, să se presinte cu denselepâne îu diua de 31 aceleași luni Martie, la casierul general al județului nude se află cu locuința și să ceră preschimba- rea timbrelor vechi ce ar posede cu din cele noui. De la 1 Aprilie mul curent, asemenea cereri de pres- chimbare numai sunt primite și ori-ce timbre din cele ve- chi se vor găsi circulând în teră de la acestă dată se vor considera anulate și fără nici uă valdre. No. 540 1877, jian^xx^ i. Imprimeria Statului Director : N. T. Orașanu No. 58. uminică, 13 (25) Martie 1877 SUPLIMENT I .A M( )N1TORU1 -OFICIAL -----------------. F UBLICAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIURl JUDICIAAR LICITAȚIUNI Tribunalul Ilfov, secția III. D. 0. Vasilescu, pensionar, domiciliat în suburbea St. Visarion, strada. Visarion. No. 2, în basa formulei esecutorie pusă pe actul de ipotecă , legalisată de tribunalul Busău, la No. 61, din 1874 și 12, din 1875, a cerut punerea în vândâre cn licitațiune a moșiei Moseșci sau Trestia din comuna Trestia, plaiul Pârscovu, districtul Busău, averea D-lul Const. Vălânu, pensionar, do- miciliat în suburbea St. Visarion strada Cornetul, No. 15; acâstă moșie se compune ca din 400 pogâne, din care ca 90 pogâne pământ arabil, âră restul fânâță, pădure care este reservată pentru proprietar, prin menționatele acte de ipotecă, livedl de pruni și munți, se învecinesce larăsăritcu propietatea Trestia, a D-lul Costache Tres- tianu, laapuscu proprietatea Statului Alu- nișu, la mâdă nâpte cu moșneni CoȚieni și la mâdă di cu proprietatea Pârscovu, a Statului. Asupra acestui imobil, nu se mal află altă împrejurare de cât ipoteca în cestiune de lei noul 24 000, către D. C. Vasilescu, pentru care s’a cerut vândârea de faciă, dupe cum aiestă D. preș dinte al tribuna- lului Busăii, prin telegrama No. 3,398, din 1877. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul trib., în dioa de 18 Iunie 1877. la 11 ore de diminâță, având în vedere că toți acel cari ar pretinde verl-un drept de proprietate , usufruct, servitute, chirie, privilegii!, ipotecă sa ii verl-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de dioa fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arăta pretențiunile; căci, în cas contrarii!, verl-ce ce cereri se vor ivi nu se vor mal considera. No. 3 917. 1877, Martie 11. — D-na Catinca Berleasca, de profesie liberă, domiciliat strada Colț a in- prejurările următâre 1. In opisul din anul 1871, din 12 Nc embre la No. 4, s’a găsit că Christache Țigara, ipotecâsă în primul rang moșia sa SârbenI cu tâte numirile el din districtul Vlașea către D-na Zoe Rusescu, pentru 1,000 galbeni austriacl cu care să înpru- mută, 2. In opisul la No. 6, anul 1873, Ia- nuarie 13, Christache Țigara, pentru in- prumutul ce face de la D. Mihail Atanascn banchier ipotecâsă moșia Vișina sa'l Țigărescî. 3. In opisul No. 7, anul 1874 August 22, Christache Țigara este poprit a in- streina moșia Vișina ce ’I Țice și hanul lui Pală, fiind ipotecată în al douilea rang către D. Tbeodor Balabun precum și tru- pul Sîrbenl. Cu acâstă ocasiune se somâsă toți aceia cari ar pretinde verl-un drept de proprie- tate, usufruc, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau ori-ce alt drept asupra i- mobilulul, pus în vânijâre, ca iuaintea ad judecațiunel să se presinte la acest tribu- nal, spre a’șl arăta pretențiunile lor, căci contrar nu le se vor mal ține în sâmă. No. 5,896. 1876, JIartie 4. Tribunalul de Ialomița. Prin jurnalul No. 526, încheiat de com- plectul acestui tribunal, în ședința de la 7 Februarie 1877, disposâudu-se punerea din nou în vândâre prin licitații publică a imobilului decedatului Tudor Constanti- nescu, din acest oraș, pentru despăgubirea D-lor G. I. Peiiețâiu, Nae S. Maltetjeanu și N. Popescu, tus-trel domiciliațl în acest oraș, de suma de lei noul 5,057, însă D-lul Acest loc este viran, fără nici uă clă- dire pe dânsul și ne înprejmuit; se înve- cinesce cu D. Costache loan, cu loniță Caltaban, cu.D-na Catinca Berleasca, și în față cu drumul gărel. i Asupra acestui imobil "nu se mal află altă împrejurare. Se publică acâsta spre cunoscința D-nei Maria Bertuci, al cărui domicilă este necunoscut, spre a se presenta la a- cest tribunal, în diua și ora notată mal jos. pentru a fi presinte la vândârea imo- bilului D-sâle. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în dioa de 15 Iunie 1877, la 11 ore de diminâță, având în vedere că toți aceia cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau verl-ce alt drept asupra imobilelor în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de dioa fixată pentru licitațiune, spre a ’sl arăta pretențiunile ; căci, în cas contrar veri-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 3,827. 1877, Martie 8. Tribunalul de Vlasca. D. V. C. LaucearevicI din BucunscI, strada Bradului, No. 8, de profesiune fun- cționar, prin petițiunea ce a dat acestui tribunal, registrată.la No. 3,235 din 1876,a cerut punerea în vâmjâre cu licitație a moșii numită hanul lui Pală sau Țigărescî cu trupurile el numite Vișina și Sîrbeoi, cu tâte inbunătățirele și clădirele aflate pe dînsele, situate în comuna Vișina, plasa Neajlov, acest district, averea D-lul Chris- tache Țigara din comuna Vișina, de pro- fesine proprietar, spre despăgubirea sume- lor următâre : 1. Patru mii lei vechi cu dobânda le- gală de la 16 August 1874, și pâaă la achitare 2. Pateu mii lei vechi cu dobânda le- gală de la 16 August 1874, pânâ Ia achitare. 3. Uă mie cinci sute două deci și șâpte lei noi și 90 bani cu dobânda lor legală de la 25 Septembre 1874, și până Ia a- chitare. 4 Uă mie cinci sute două deci și șâpte lei noi și 90 bani cu dobânda lor 1 -gală de la 25 Septembre 1874, și pânâ la achi- tare, plus lei noi 250, cheltuell de jude- cată. conform sențințel trbunalulul Ilfov, secția comercială No. 228, din 1875, M0N1TQKUL QFiUiAL AL ROMaM#! 1868 G. I Periețânu, suma de lei noul 3.130 ! tribunal, îo ijioa de 17 Iunie 1877, la 10 D-lul Nae S. Malterjeanu, idem lei noul I diminâță: uă casă de zid cu 4 odăi, un sa- 1,186 și D. N. Popescu, idem lei noul 741, plus proc ntu 1 de câte un leii nou la suta de lei noul pe fie-care lună cu începere de la 18 Martie 1876 și pănă la totala achi- tare prevădute aceste suma în actu^de ipo- tecă înscris de acest tribunal, la No. 44, din 1875, învestit cu formula esecutorie, sub No 41, din 1876. Calitățile acestui imobil sunt cele ur- mătâie : un loc situat în orașul Știrbei, în despărțirea a 6-a, colârea Roșie, sub No. 5, si care se învecinesce pe laturea despre răsărit cu imobilul D-lul Pet-e Stăneseu. âră pe cea despre apus cu imobilul D-luT Tudorache Nicolescu, avend fie-care din aceste lăture câte 20 stânjeni lungimea, acest loc se află cu faciada în strada prin- cipală și una în strada Grădișteanu, având lățimea fie-care faciadă, cea din strada principală de 3 stânjeni și 2 palme, âră cea din strada Grădișteanu, de 3 stânjeni și 4 palme, tot pe acest loc se află situată in facia din strada Grădișteanu, uă prăvă- lie cu 2 odăi și pivniță, construite în pa- iantă de gard, învelite cu olane, aflate în stare bună, fiind și pivniță zidită cu că- rămidă și la faciada din strada principală 2 ochiuri de prăvălie cu uă odae și sal» el construite tot în paiantă de gard și în- velite cu olane în siare de mijloc, având îo curte și uă reterală de scânduri, împrej- muirea lui este făcută do scânduil, se no- tesă tot uă dată că tavanul odătl prăvăliei lin faciada si radei Grădișteanu, se află ne tencuit. Acest imobil, după încredințarea dală de D. grefier, nu se mal află supus la nici uă altă împrejurare popritâre de cât acâsta pentru care este pus în vândâre. Se face dar cunoscut în general că a- cestă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal. în dioa de 11 Iunie 1877 la 11 ore de diminâță, având în vedere că toți acel cari ar pretinde vre un drept de propietale, usufruet, servitute, chirie, pri- vilegifl, hipotecă sau verl-ce alt drept a- supra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de (Jioa fixată pentru licitațiune, spre a’șl arata preț»nțiunele, căci în cas contrariti veri ce cereri se vor ivi nu se vor mal considera. No. 4 295. 1877, Februarie 28. Ahcearlăfl. Tribunalul, în consecința celor ce preced pe de uă parte publică prin acâsta spre generala cunoscință a amatorilor ce vor fi de a cumpăra imobilul, să se presinte în arătata di la tribunal, a concura; âră pe de alta somâsă pe toți aceia cari vor pretinde asupra espusulul imobil pus în vândâre. ver un drept de proprietate, usufruet, ser- vitute, chirie, privilegii!, ipotecă, sau or! ce alt drept, să se presinte mal ’nainte de termen la tribunal, a’și face contestațiunile, cunoscând că, în urmă, nu li se va mal ține în sâmă nisce asemenea contestațiunî. 1877, Martie 3. Tribunalul de Teleorman. Peuuii despăgubirea D-lul Nicolae An oniu din comuna Alesandria, de suma de lei 6,870, bani 79, cu dobânda lor legală de la 23 Mal 1875, până la achitare, și chel- tuelile judecății, coprinșl în sentința tri- bunalului local, N151, din 1875, înves- tită cu titlul esecutorifl. Prin jurnalul dresat de complect acestui Pentru despăgubirea Statului de suma banilor prev&jiițl în jurnalul dresat de o- nor. consilia de miniștri, în ședința de la 9 August 1876, sub No. 3. Prin jurnalul dresat de complect odb No. 1,139, ajurnâudu-se vândârea cu mod de licitație în sala ședințelor acestui tri- bunal, în dioa de 17 Iunie viitor, la orele 10 de diminâță, următârele imobile se- chestrate de Stat cu legea de urmărire, și anume : Un loc cu casa de gard, pe densul, cu 2 odăi și sală, învelită cu șiță, locul facia 5 stânjiul, lungul 40, în colârea Verde, strada Macoveî, din orașul Alexandria; se învecinesce spre rSsărit cu Stan Duță, spre apus cu loniță Bălăsânu și strada, a- vere a contribuabilului George lân Roșu, din urbea Alexandria. Un loc cu casă de gard pe dânsul, cu 2 odăi și sală, învelită cu șiță, locul fa- cia 5 stânjinl, lungul 44, în colârea Verde, strada Macoveî, din urbea Alexandria, se învecinesce spre răsărit cu Paraschiva I- lie Levi, Constantin Brincânu și spro a- pus cu lân Măgurânu, avere a contribua- bilului Mavrodin Stan Brincânu, din co- muna Alexandria, care avere, după încre- dințarea dată de grefă nu s’a găsit supusă la nici uă împrejurare popritâre. muuuai ouu i-v, x -__—_______ In consecința căruia, tribunalul publică mită Anghelâsca, cumpărătâre de la casa dâ^cu' mVzV'în'sâ^___acestuiacâsta spre generala cunoscință și răposatului Grigore Bădulescu, situat în tribunal, sub No. 1,043, s’ail pus în vân- 13 (25) Martie 1877 lon, uă odae pentru gătit și uă sală, tâte sub un acoperemânt de șiță , un grajd cu șopron de scânduri, învelit cu șiță, alături un bordeifl în pământ și puț, tâte situate pe un loc din co'âre i de Verde, comuna Alexandria, plasa Marginea, districtul Te- leorman, îu mărime facia stânjeni 16 și lungul 40 stânjeni, se învecinesce spre ră- sărit cu casele creditorului Nicolae Anto- niu. spre apus cu strada Dosului, spre mâdă di cu strada Otu și spre mâdă nâpte cu casele repausatulul Ghencu Pena, locul împrejmuit cu uluci, avere imobilă a debi- torului Nicolae 1. Ahcearlăfl, din Alexan- dria, și care avere, după încredințarea dată de grefă, nu s’a găsit supusă la nici un fel de sarcină pe numele debitorului N. I. somâsă po toți aceia cari ar pretinde ver- un drept de proprietate , usufruet, servi- tute, chirie, privilegifl, ipotecă sau ori-ce alt drept asupra coprinselor imobile puse în vândâre ca, mal ’nainte de termenul in- dicat mal sus, să se presinte la acest tri- bunal, spre a face pretențiunile ce vor crede că afl, căci în urmă nu li se vor mal considera nici un fel de asemenea preten- țiunl 1877 Martie 5. 'to. 5,777. —Pentru despăgubirea D-lul lân Popes- cu, din comuna Talpa-Ogrăzile, districtul Vlașca, de suma banilor prevflijuțl în de- No. 5,2 J3. cisiunea onor, curți de apel, secția I din Bucuresci cu No. 125 din 1875, învestită cu formula esecutorie. Prin jurnalul dresat de complect sub No. 981, s’a încuviințat a se vinde cu mod de licitațiune la acest tribunal, în dioa de 10 Iunie viitor, la ora 10 a. m., următârea a- vere imobilă, adică; Duo8 prăvălii cu două odăi, sală și piv- niță dedesub, construite prăvăliile și o- dăile de zid, sub un acoperământ, învelite cu tinichea albă, situată în colț pe un loc cn două fațade din urbea Alexandria, pla- sa Marginea, districtul Teleorman, care se învecinesce spre răsărit cu strada cea mare a târgului numită Șiștoril, spre apus cn locul viran al lui Marin Crăciun, spre mâ- dă rățârea acestor pogâne din delimitarea lo- cuitorilor Patroenî, spre Pîrâu-Răstâel pâ- nă unde se va împlini suma de 80 pogâne irmărite ne având nici uă clădire sau să- dire pe dânsa. Acâstă proprietate este avere proprie a D lui Gheorghe PopovicI, de profesiune noprietar, domiciliat în comuna Bădules- il, plasa Cobia, județul Dâmvovița, și care e urmâsă în achitarea D-lul Răducanu lernăânu, de profesie rachier, domiciliat n acest oraș Târgoviscea, de creanța co- irinsăîo sentințaonor. tribunalului Doljiu cu No. 304 din 1873. devenită esecutorie. Deslușinduse că acestă proprietate, după esaminarea ce s’a făcut opiselor respec- tive de popriri, s’au gătit afectat la urmă- târele sarcini La No. 156, moșia Bădulesci către Ște- fan lagăru. La No. 27, moșia Ralița către lân Ră- dulescu. La No. 50. moșia Bădulesci către Alecu Orăscu. La Nn. 95 ioem, către u.juioiu L 1. Min- culescu. Se publică acâstă vândâre spre cunos- cința generală a D-lor amatori și a acelor- ce vor pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiti, ipo- tecă safl veri ce alt drept asupra imobi- lul urmărit să se arate la tribunal, cu a- semenea cereri mai nainte de ijioa vâmjfireî căci, la din contra, nu li se va mal consi- dera. No. 3 220. 1877, Februarie 'A. , proprie a D-lul Nicolae TrifonovicI, de profesie agricultor, domiciliat îu comuna Doicesci, plasa Dealului, districtul Dâm- bovița, care se vinde în achitarea D-luf Gheorghe C. Guse, de profesiune arendaș, domiciliat în orașul Busău, de creanța de lei noul 8 296 bani 28, coprinsă în actul de ipotecă, legalisat de acest tribunal, de- venit esecutoriu, plus dobândă și cheltuell. Deslușindu-se âosâ, că după esaminarea ce s’a făcut opiselor respective de popriri imobilul coprins îo acest anunciă, împre- ună cu tâte îmbunătățirile și construcțiu- nile după dânsul, se află ipotecă către D. Gheorghe C. Guse, creditorul urmăritor. Acest imobil s’a pus din noti îo reven- 4âre cu licitație, conform disposițiunilor jurnalului acestui tribunal, No. 4,655 din 12 Noembre 1876, cu deficitul în comptul adjudecătorulul Nae Stătulescu, care n’a fost consecințe a depune prețul adjudecă- rel în sumă de lei noui 5,700, în termenul prevâJut de art. 553 procedura civilă. Se publică dâră acâstă vândâre, spre cunoscința generală a D-lor amatori și a celor ce ar pretinde vre un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, pri- vilegiti. ipotecă sati orl-ee alt drept asu- pra imobilului urmărit, să se presinte la tribunal cu asemenea cerere, mai nainte de dioa vâoderei, căci la din contra, nu h se vor mal considera. No. 3,206. 1877, Februarie 24. Tribunalul Prahova secția I La 18 Iunie 1877, ora 10 diminua, s a — In (Jioa de 7 Maitt 1877, la ora 10 de diminâță. este a se vinde și adjudeca în pretoriul acestui tribunal, ca la 10 pogâne vie lucrătâre și saduri, ca la 14 pogâne pădure măruntă în vârful viei, ca la 6 pră- jini obrație, pe care se află situate îmbună- tățirile acestea, ensâ Uă casă cu două încăperi, de zid înaltă și de desupt cu pivniță încăpâtâre, cu 6 buțl, învelită cu șindrilă de stejar; Uă casă cu douâ încăperi, de gard, în- velită cu șindrilă; Un șopron pe tălpi cu uă mică maga- . ie, învelită cu tinichea de brad veche; Tâte acestea se află pe loc moștenesc, care se învecinesce spre răsărit cu viia D-lul Michăiță Tănăsescu, despre apus > n viia Bărățiel, despre mâdă-nâpte cu Mia Antofie Nedeleu și despre mâ^ă-iji cu \na D-lul Gheorghiță Negoescu. Acest imobil este situat pe Valea-Cor- netului, ce aparține de comuna Doicesci, plasa Dâlulul, județul Dâmbovița, avere decis a se vinde cu licitație la acest tri- bnnal, averea imobilă a D-lor Petre Chiri- țeseu, comerciant și Toma Popescu, pro- prietar, ambii din Ploescl, urmărită după cererea onor, primării locale, spre despă- gubirea casei comune, de suma banilor, prev&jută în actul de ipotecă, legalisat de acest tribunal, la No. 394 din 1872, in- vestită cu formula esecutorie, care avere se compune din : uă pereche case sub No. 130. din Ploescl, suburbea Sf. Vineri, strada Poștiel, construcție de zid, compusă de 4 camere și uă cuhnie, învelită cu șin- drilă, cu tot locul lor, împrejmuit cu uluci noul și învecinate spre resărit cu proprie- tatea lui Radu Moraru, spre apus cu fiul, sâti Tudorache, spre mâdă-tji cu grădina D-lul Dimitrie Mîrzea și spre mâijă nâpte cu strada Poștiel, averea D-lul Toma Po- pescu. Uă pereche case cu douâ etaje, sub No. 9, construcție de zid, învelite cu tinichea, compuse îo etagiul de jos din uă prăvălie în facia stradel Lipscani și altă prăvfilie în strada despre Marin Brutaru, alături îo fund, uâ altă odae mică, îo etagiul de sus douâ camere, cu intrarea prin facia stradel Marin prin uă sală cu scară d’a- sup-1 •. 1 i 11, se mal află uă cuhnie și uă sutragerie, situat acest imobil îm- preună uu lOudl lor atât cât este clădit îu Ploescl, mahalaua Sf. Vineri, Strada Lip- scani, care se învecinesce spre răsărit cu loniță Drăghiclfl, spre apus cu Gheorghe Colpaeciu, spre mâ(|ă-di cu strada Lipscani și spre mâdă-nâpte cu strada principală Marin Brutaru averea D-lul Petre Chiri- țeseu. Descrisele imobile, arară oecasui pentru care se urmăresce, s’a găsit afectat la ur- mătârele împrejurări: 1. Petre Chirițescu, ministerul finance- lor urmăresce uă clădire de un etagifl, cu două camere, dou? prăvălii, pivniță cu tdte dependințele cu locul lor, în strada nouă sati Lipscani, avere a D-lul Petre Chiri- țescu, din orașul Ploescl, dâtor în garanție către fisc lei 8,208 bani 98, nota șefului de portărel, locul No. 5,220 din 1873 și afiptul No. 5.219. 2. Petre Chirițescu, loniță Steriades, i- potecă uă prăvălie cu locul el, din Ploescl, piața Lipscani, pentru suma de 10,000 franci către loniță Steriades, actul de ipo- tecă omologat la No. 3 638 din 1874. 3. Toma Popescu, ministerul financelor, urmărire pe uă casă cu 4 încăperi cu locul lor. din acest oraș, suburbea SI. Vineri, după cererea ministerului de finance, pen- tru suma de 8,204 bani 98, nota D-lul șef de portărel 5,220 și afiptul No. . . Se publică de acâsta și se somâsă toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute , chirie , privilegiti, ipotecă sati orl-ce alt drept a- supra acestui bun urmărit, ca, înaintea iji- lel de ad udecațiune, să se presinte la tri- bunal , spre a’șl arăta pretențiunile ce va fi având, contrar sub pedâpsă de a nu li se mal ține îo sâmă, conform alia. III de sub art. 506, procedura civilă. No. 10,492. 1877, Martie 9. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov. Pentru dioa de 18 Martie 1877, s’a fixat de onor, jude de pace al ocolului V, a se vinde cu licitație pe piața tribuna- lelor, averea mobilă a D-lul Tache Dobre- scu, pentru despăgubirea D-lul Nae Do- brescu.se publicădâră spre cunoscința tu- tulor amatorilor, cu adăogire că. dâcă nu se va putea termina îu acea i, se va con- tinua cu vânrjârea și îo dilele următdre. No. 3,950. 1877, Martie 10 — Pentru diua de 22 Martie curent, s’a fixat de onor, tribunal Ilfov, secția III, a se vinde cu licitație îu facia locului la comuna rurală Oltenița, acest district, uă locomobilă putere de 12 cal, uă batoză de aceiași putere și uă locomobilă veche de 8 cal putere,avere a D-luY N. C. Lucopolu, pentru despăgubirea D - lui losef Lee , se publică dâră spre cunoscința amato- rilor. No. 3,965. 1877, Martie 10. 13(25) Martie 1877 1870 Pentru <)iua de 18 Martie curent, s’a fixat de onor, tribunal Ilfov, secția III, a se vinde cu licitație pe piața Constantin Vodă, averea mobilă, și uă casă de fier, avere a D-lul Tache Nedelcu, pentru des- păgubirea D-nel Parasehiva V. Dumi- trescu, se publică dâră spre cunoscința tuturor amatorilor, eu adăogire că dâcă nu se va putea termina în acea e Voi- nesen, în Severin, D-na Maria Băltâuu, domiciliată aseme-.ea în Severin pentru formarea părtagiulul averel succesorale . conform legel. Primiți, vă rog, D-le prim-președinte, deplina asigurare pentru multa considera- țiune ce vâ conserv. luliu Vusoseanu Tribunalul do Tntova. Conform art. 236 din codul comercial, se încunosciintesă prin acâsta pe toți cre- ditorii falitului Mitrea Dobrianu, comer- ciant din urbea Bârlad, în soroc de 20 dLile socotite din (Jioa aparițiunel aceștia prin Monitorul oficial pentru acel domiciliați în România și de 120 dile pentru acel să- lăsluițl afară din România, să se presinte înaintea sindicilor definitivi, râiduițl la acest faliment,cu zapisele și documentele originale de sumele ce vor avea, spre a și lichida sumele ce aii a lua. No. 5 107. 1677 Martie 5. Primnl-președinte al tribnnalnlnf Prahova. In numele legel și al M. S. Domnului, Noi primul-președinte pe lângă acest tribunal, cităm înaintea tribunalului, prin acâstă singură citațiune, pe Andrei Dinu, din comuna Ploescl, Sf. lân, ca, în $ioa de 17 Martie 1877, aă se presinte la acest tribunal, la orele 10 ante-meridiane, spre a fi întrebat în calitate de inculpat asupra punctelor ce se va îotrabr; avisându-secă, nefiind consecințe, se va pronunța sentința în lipsa sa, conform legel de procedură criminală. No. 6 234. 1877 Februarie 15. Tribunalul de Bnsfiu. Dumitru Anghel Bădui, cu domiciliul necunoscut se citâsă ca. în dioa de 17 Martie 1877, orele 10 de diminâță. să se presinte înaintea acestui tribunal, spre în- fățișare în procesul în care se inculpă ) ea- tru furi-cunoscând că neti'.nd consecințe acestui termen, se va pronunța sentința în Fiind că D-na Zoe Voinescu a rădicat lipsă. va, rue du Mont Blanc No. 9, în .Elveția, contestațiuni și a cerut a se suspenda vân No 3,205. 1877 Martie 7. 13 (25) Martie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1871 ' că, în cas de Devenire, se va resolva pro- cesul în lipsă, conform legel. No. 908 1877, Martie 2. Judele de pace al ocolului IV, din Bucurescl D. Doctor Caro, cu domiciliul necunos- cut, este citat ca, în (Jioa 23 Martie 1877, la ora 10 diminua, spre a se cerceta ca pârât într’o contravențiune de insultă. No. 1 165 — D. Ghidei Israilitu, cu domiciliul ne- cunoscut, este citat ca. în dtioa de 23 Mar- tie 1877, la ora 10 diminâță, să se pre- sinte la acâstă judecătorie, spre a se cer- ceta ca pârât într’o contravențiune de in- sultă. No. 1 170. D. Aron Cafler, cu domiciliul uecu noscut, este citat a veni la acâstă judecă- torie, în dioa de 23 Martie 1877, la ora 10 diminâță, spre a se cerceta ca pârât într’o contravențiune de insultă. No. 1 171. D. Slaim Tinichigiu, cu domiciliul necunoscut, este citat ca, în <)ioa de 23 Martie 1877, la ora 10 diminâță, să se presinte la acâstă judecătorie, spre a se cerceta ca pârât într’o contravențiune de insultă. No. 1 172. D. Adolf Staitfeld cu domiciliul necu- noscut. este citat a veni la apâstă judecă- torie, în dioa de 23 Martie 1877, la orele 10 de diminâță, spre a se cerceta ca pă- răt într’uă contravențiune de insultă. No. 1 173. D. Socolo Șandru, cu domiciliul ne- cunoscut, este citat ca, în dioa de 6 Apri- lie 1877, la orele 10 de diminâță, să se presinte la acâstă judecătorie, spre a se înfăcișa ca inculpat într’uăcontravențiune de insultă. No. 1,175. Judele de pace al plasei Câmpul din județul Dolj. D Maxim PerovicI cu domiciliul ne- cunoscut, este citat pentru ()ioa de 18 Mar- tie 1877, orele 10 de diminâță, spre înfă- cișare cu D. Constantin Cocoși, pentru da- torie de bani contrar, se va pronunciă în lipsă. No. 46. 1877, Februarie 23. Judecătoria de pace a urbei Giurgiu și plasei Marginea D N Lăcustânu, cu domiciliul necu- noscut, se citâsă pentru dioa de 30 Mar tie 1877, orele 10 de«diminâță, a se pre- senta la acâstă judecătorie în procesul cu V. I. Vladimirof, pentru bani; considerând MANDATE DE ADUCERE. Judele de instrucțiune al tribunalului Ilfov. In numele legel și al M. S. Domnului, Noi C. Bucșânu, judecător de instruc- țiune al acestui tribunal, în virtutea facul- tății ce ne dă legea de procedură crimina- lă, mandăm și ordonăm ca , Abram Isac, cu domiciliul necunoscut să fie adus la cabinetul nostru la 4 Aprilie viitor, spre a i se lua interogatoriul pentru abus de încredere. Cu esecutarea acestui mandat se insăr- cineasă agentul puterei publice, care se va conforma cu art. 99, 101 și 110 și urmă- torii din disa procedură. Dat la 9 Martie 1877. No. 1 913 Judele de Instrucțiune al tribunalului Vlașca. In numele legii și al M. S. Domnului, Noi Elie Stefănescu, jude instructor al acestui tribunal, în virtutea facultățel ce ' ne dă legea de procedură criminală, man- dăm și ordonăm ca, Voicu Ulmânu, fost prin comuna Cerveni, districtul Teleor- man, âră acum cu domicilul necunoscut, să fie adus la cabinetul nostru de îndată, spre ai se lua interogatoriul asupra in- culpărilor de furt de cal, ce i se aduc. Cu esecutarea acestui mandat se însăr- cinâsă agentul puterei publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următâ- din disa procedură. Dat la 9 Martie 1877 No. 1027. SOMAȚIUNE. Noi Abil Emauoil, șeful portăreilor de pe lângă tribunalul Teleorman. In basa titlului esecutor, cu care este învestită sentința corecțională a tribu ,a- lulul Teleorman, cu No. 529. din 1875, prin care D. Sava Voinea , cu domiciliul necunoscut, este obligat a plăti în despă- gubirea Statului suma de lei noul 38, da- una causată după actul de espertisă, și In conformitatea art. 388 din procedura civilă, somăm cu acâsta pe numitul con- damnat ca, în termen de 24 ore de la no- tificare’! să achite pe Stat cu suma de bani indicată mai sus, osebit taxele dee- sect-tare, căci, nefiind consecințe, va fi e- secutat și urmărit, conform legel. No. 586. 1877 Martie 2. SECFESTRE Corpul portăreilor tribunalului Ilfov. In basa adresei D-lul jude de pace al ocolului IV cu No. 992 s’a sechestrat chiria imobilului din suburbea Popa-He- rea, strada Sfinți, No. 37, avere a D-lul Costache Costantinescu, pentru despăgu- birea D-lul Petre lân ; se publică dâră, conform art. 481 dm procedura civilă. No. 3 812 1877 Martie 8. Conform adresei D-lul președinte al o nor. tribunal Uf>v, secțialll, cu No. 3453 de la 15 Februarie urmărindu-se venitul imobilului D lui Ghiță Vasilescu, din strada Popa-Tatu, No. 47, pentru asigu- rarea D-neî Profira Vasilescu, de lei noul 30 pe lună ca pensiune alimentară, de la 17 Ianuarie 1876 și pânS la terminarea procesului, care se face cunoscut aplica- rea sechestrului conform art. 481 din procedura civilă. No. 3 817. 1877 Martie 8. ESTRACTE DE DECISIUNI. Parchetul curțel de apel din Bucurescl. Curtea cu jurați din districtul Ilfov, prin deeisiunea No. 102, pronunțată în 4i°a de 20 Decembre 1876, a condamnat pe lorgu Sardaru numit și Nae Dumitrescu, de ani 27, născut în Moldova domiciliat în Bu- curescl, de profesiune arendaș, și George Anghelinido. de ani 32 născut în Grecia, domiciliațl în Bucurescl, de profesiune a- rendaș, la câte 7 ani de reclusiune, pentru tâlhărie Prin deeisiunea curțel juraților din districtul Ilfov No. 100 din 18 Decem- bre 1876, numitul Ștefan Dumitru, major, domiciliat în Bucurescl, de profesiune câr- cimar, s’a condamnat la reclusiune pe timp de 6 ani, pentru omor. Prin deeisiunea curții juraților din districtul Ilfov, No. 194 din 9 Decembre 1876 numita Ținea lui Cos’ache Cristea de ani 35, născută și domiciliată în Bu- curescl, de profesiune precupâță, s’a con- damnat la munca silnică pe tâtă viața, pen- tru omor. Curtea juraților din districtul Ilfov, prin deciunea No. 88. din 1 Decembre 1876 a condamnat pe Marin I. Popescu, de ani 25, Ghiță lou Popa, de ani 26, năs cuțl și domiciliațl în comuna Cuca lân Stoian Țărlea, de ani 24, MihaiO Constan- tin. de ani 25, născuțl și domiciliațl îo comuna Maeol, și Șerban Florea Moșala, de ani 32 de profesie plugar, năs ent și domiciliat în comuna BaltațiI, di MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1872 trictul Argeș, Ia munca silnică pe timp de 12 ani, pentru tâlhărie. Curtea de apcl> secția II. Prin decisiunea corecțională a acestei secții, cu No. 124, din 1877, respingân- du-se în lipsa lui Ion Andronache, ce do- micilia în Giurgiu, apelu ce numitu făcu- se contra sentinței tribunalului Vlașca, cu No. 697, din 1876, prin care se condam- nă numitu la 6 qtile închisâre și 26 lei a- mendi, și necunoscându-se astădl domici- liul numitului, spre a i se da copie după acâstă decisiune, se publică că, de va voi, are drept să facă oposiție saă recurs as< - mânat legel. Curtea de apel, secția III Curtea, prin decisiunea No. 577, din 28 August 1876, a respins apelul lui lân Radu Cârjan, confirmând sentința tribuna- lului Busâă, cu No. 874, din 1875. cu drept de oposiție, conform art. 183 și 203 din procedura codului penal și de recurs în casație, conform art. 211 și 396 din procedura codului penal. Tribunalul Ilfov, secția II corecțiouală I6n Dumitru, cu domiciliul necunos- cut, prevenit pentru lovire, prin sentința cn No. 3,299, din 1876, s’a condamnat la 15 dile închisâre corecțională, socotit de când se va aresta. Sentința se pronunță cu drept de opo- siție și apel, conform legel. D. Radu Gruia, cu domiciliul necu- noscut , prevenit pentru bătae, prin sen- tința cu No. 2,813, din 1876, s’a condam- nat la 15 lei noul amendă, cu aplicarea art. 28 din codul penal. Sentința este supusă oposițiunil.și ape- lului, conform legel. Tribunalul Prahova, secția 1 D. Radu Georgescu, cu domiciliul ne- cunoscut, priu sentința cu No 258, pro- nunciată de acest tribunal, în audiența de la 11 Februarie 1877 s’a condamnat, în basa art. 238 din codul penal, a sta 15 dile la închisâre și a plăti 20 lei despă- gubiri, pentru faptul de lovire cu voii ță. Se publică de acâsta, și cn deslușire că legea a acordat dreptul de oposiție și a- pel contra acel sentințe, în termenile pre- scrise de art. 183, 195 — 200 din proce- dura penală. No. 6.489. 1877 , Februarie 17. — D. lân George, cu domiciliul necu- noscut. prin sentința cu । o. 235, pronun- cială de acest tribunal, în audiența de la 9 Februarie 1877, s’a condamnat, în basa art. 308 din codul penal, a suferi închi- sâre corecțională pe termen de 15 (Jile, pentru faptul de furt. Se publică de acâsta, și cu deslușire că legea ’l-a acordat dreptul de oposiție și apel contra acei sentințe, în termenile prescrise de art. 183, 195 200 din pro cedura penală. No. 6,493. 1877, Februarie 17. — D. losif Ținteru, cu domiciliul ne- cumscut, prin sentința cu No. 56, pro- nunciată de acest tribunal, în audiența de la 14 Ianuarie 1877 , este condamnatj, în basa art. 147 din codul penal, a suferi închisâre corecțională pe termen de două luni și de a ocupa funcțiuni, pe 3 ani, pentru faptul de perceperi ilegale de la trecători. Se publică de acâsta, și cu deslușire că legea ’i a acordat dreptul de oposiție și a- pel contra acel sentințe, în termenile pre- scrise de art. 183, 195—200 din proce- dura penală. No 6.145. 1877 Februarie 15. D. Dumitru Arghira, cu domiciliul necunoscut prin sentința cu No. 265, pro- nunciată de acest tribunal, în audiența de la 11 Februarie 1877, i s’a anulat oposi ția ce a format contra sentinței corecțio- nale No. 634 din 1876. Se publică de acâsta și cn deslușire că, leegea v'a acordat dreptul de apel csntra sentințe, corecționaleîn termenile prescri- se de art. 195—200 din procedura penală. No. 6,595 1877. Februarie 18. Tribunalul Prahova, secția II. —Prin sentința corecțională pronunța- tă de acest tribunal, sub No. 1287, din 1876, prin care s'a condamnat individul Andrei Dinu, la închisâre corecțională, pe termen de un an de dile, pentru faptul de furt ce a comis, conform art. 309 codul penale. Tribunalul publică despre acâsta, că legea ’ia cordă dreptul de oposițiune și ape], conform legel. Tribunalul de Dâmbovița Prin sentința corecțională cu No. 1063, pronunciată de tribunalul Dâmbovița, în audiență din 23 August 1876, prin care condamna pe Anica socia lui Matache Giambașiu, fostă domiciliată în Târgoviș- te, acum cu domiciliul necunoscut, pentru faptul de lovire, Ia uua lună închisâre co- recțională. Acâstă sentință a remas definitivă, prin nefacere de oposițil și apel. —Prin sentința corecțională cu No. 1050, pronunciată de tribunalul Dâmbovița, în audiența diu 23 August 1876, priu care 13(25) Martie 1877 condamnă pe Tăuăsache Hagiescu, cu do- miciliul necunoscut, pentru faptul de lo- vire ce a comis, să sufere închisâre corec- țională, pa termen de uni lună. Acâstă sentință a remas definitivă, prin nefacere de oposiție și apel. —Prin sentința corecțională cu No. 1390, pronunciată de tribunalul Dâmbovița, în audiența din 18 Octombre 1876, prin care condamnă pe Petrache Notaru din Visu- reșcl, âră acum cu domiciliul necunoscut, pentru faptul de lovire ce a comis, să stea la închisâre core țională pe termen de uua lună Acâstă sentință a remas definitivă, prin nefacere de oposiție și apel —Prin sentința corecțională cu No. 1485, । ronunciată din 3 Noembre 1876, prin care condamnă pe Nae Niculaescu din Târ- govișce, acum cn domiciliul necunoscut, la închisâre c recțională. pe termen de trei luni, pentru fapt de lovire. Acâastă sentință a remas definitivă, prin nefacere de oposiție și apel. Prefectura de Brăila. La 28 Feb.uarie 1877. când a fost dioa fixată a se ține licitație pentru darea în întreprindere a restului da lucrare de la podul de pe apa Busâulul, punctul Latinu, nepresentându-se nici un amator, comite- tul a amânat ținerea aces el licitații pen- tru dioa de 21 Martie curent. Sunt rugați dâră, D-uiI amatori a se presența în arătata (Ji, în pretoriul comi- tetului permanent, a concura la licitație. 3-3 No. 1 649. Prefectura de Prahova. La 4 Aprilie viitor, urmând a se ținA licitație orală îu pretoriul comitetului permanent local, pentru aprovisionarea următorului material de dogărie , necesar scâleî de meserii din acest oraș, însă : 1,000 dâge. de 5 palme, de stejir, bine uscate, fără noduri 1,000 dâge de 6 palme, idem, idem. 600 „ „10 „ „ „ 80 râte funduri, de stejar, bine uscate, a 5 bucăți una, de 4 palme în diametru. 1,000 oca fier de cercuri, diferite lățimi și grosimi. 5 snopi papură. 6 pile de ferăstrău Prefectura, conform încheerel luată de comitet, publică spre cunoscința generală ca, amatorii a se angaja cu predarea es- pusulu! material, îu menționata (Ji să se presinte la licitație, preparați de cuveni lele garanții, spre a concura. No 4,496. 1877 Martie 8. 1873 13 (25) Martie 1877 MONITORUL OFICIAL aL ROMÂNIEI SOCIETATEA GEOGRAFICĂ ROMÂNĂ Convocare Conform voiului consiliului de admi- nistrație, aprobat și de Măria Sea Domni- torul. avem ondre a convoca pe toți D-nil membrii a se întruni în adunare generală, conform art. 20 și 21 din statutele soci- etățel, Duminică, la 13 (25) Martie 1877, în sala de deliberare a Senatului la 8 ore seara. Programa lucrărilor 1. Raportul biuroulul despre mersul so- cietățel geografice române în cursul anu- lui 1876. 2. Raportul D-lul casier-comptabil pen- tru încheerea budgetului de venituri și cheltuell ale anului 1876- 3. Aprobarea de către adunarea gene- rală a budgetului definitiv de venituri și cheltuell pe anul încetat 1876. 4. Votarea projectulul de budget de ve- nituri și cheltuell pe anul 1877. 5. Se va supune la aprobarea adunăreî generale projectul de regulament pentru confecționarea unei cărți geologice a ță- rel, project elaborat de comisiunea alâsă de adunarea generală în sesiunea din Oc- tombre 1876. 6. Se va supune la aprobarea adunăreî generale programa pentru premiul “Socec" elaborat de comisiunea alâsă în sesiunea din Octombre 1876. 7. Propunerea de membri onorifici. 8. Preânoirea consiliului de adminis- trație și a biuroulul societățel. Ședințele se vor continua și în tjilele următâre penă la epuisarea materielor e- numerate mal sus. Sperăm ca toți D-nil membrii se vor grăbi a veni să ia parte la aceste lucrări ale societățel. Vice-președinte, A. A. Caulacuzino. Secretar-general, George I. Lahovari. CURSUL VIENEI Viena, 23 Martie (st. n.) 1877 Metalice......................64 10 Renta hârtie ... 68 25 Naționale.................... 77 90 Lose. ... . . 110 25 Acțiunile L'ncel . . . .822 — Creditori 153 40 London . 122 65 Obligațiuni rurale ungare . 74 50 , temeșvar 72 75 , transilvane 71 50 , croate . . . fehet Argint în mărfuri. 108 90 Ducatul 5 80 Napoleonul.....................9 78 Marc 100 .................... 60 15 CURSUL BUCURESCI PRIMA CASĂ DE SCHIMB LA BURSA No. 68. Strada Lipscani. No. 68. W/M Martie 1877. Cuinp. Vând. Obligațiuni rurale 89 — 90 „ domeniale 80 — 80 */, „ funciare rur. 74 — 74 % „ „ urb. 64 — 65 — „ 3001. casa pens. 120 — 130 — împrum. municipal . 75 — 76 — „ cu prime Bn urescl (bilete de 20 lei) . 21— 22 — (500 1.) Sjeietat. Dacia 260 — 270 — i (100 1.) „ România 60 — 70 — Isac Al. Levy. Ă.NUNCIURIPÂRTICULARE VICHY Paris, , ! oulevard Monlmarh GRANDE-GRILLE.^ — Afecțiun, iimfaiice, Mia câiloru mistuitore umflarea ficatului’ ș'a splinei, op- strucțiuni viscerale,calcule biliare I1OPITAL — Afecțiuni ale căi,- loiu mistuilâre,greutate la stomacii. Smistuire grea, nepoftă de mâncare, g/astmlgie. dyspepsie. CELJÎSTINS. — Afecțiunile reni- chiloru ale beșiceî, nîsipu, pâtră, gută, diabetă, albuminăriă. HAUTERIVE. — Afecțiunile rinichiloru, ale beșiceî, nisipu, pă- ira, gută, diabetă, albuminariă. A SE CERE NUMELE ISVORULUI pe CAPSULA Depositn laDD.Gubler.AVarta.iowitz si O T>ublicațiune. Licitațiunea ce urma a se face în qliua de 22 Februarie tre- cut, pentru venijărea voluntarie a imobi- lelor defunctei Elena Manolesca, văduva despre care s’a publicat prin Monitorul oficial cu No. 12 a. c., amânându-se din causă de lipsă de concurenți, subscrisul a fixat din noii diua de 7 Aprilie viitor, pentru ținerea acestei licitațiunl, rugând pe D-nil amatori, care ar dori de a lua vre unul din acele imobile, și anume: uă prăvălie din strada Lipscani, No. 49, și casele, din strada Splaiului No. 8, subur- bia Dobrotesa, să se presinte în rjiua ară- tată maî sus, la ora 12 din în casele D-lul Vasile Constantin, esecutorele tes- ‘amentar, din strada Gabroveni, No. 25, unde se va ținea clisa licitațiune. (3-7.J) MULȚUMIRE PUBLICĂ. Sub-semnatele surori ale repausa- tulul farmacist Daniel Heinrich Fiiedr Kreisch, aducem mulțumirile nostre publice onor Societăți generale de a- sigurare ᵤRomânia!‘ pentru prompti- tudinea cu care ne a plătit suma de una mie galbeni pentru care fratele nostru își asigurase viața la (lisa so- cietate. Acestă sumă am primit’o chiar as- tădl în numerar prin casieria centrală a acestei societăți. Credem de a ndstră datorie a reco- manda călduros tuturora atăt acest in- stitut de asigurare, cât și asigurările de viață introduse de densul în țeră. Bucuresci, 9 Martie 1877, Louise Frank i Caroline Mallasz născute Kreisch. Josephine Jacoby\ 3-34 Afoșia Conțesei, din districtul Teleor- man, plasa Marginea, este de arendat de la 23 Aprilie 1878, pe termen de 5 ani. Amatorii se vor adresa la proprietăți M. Pancu, strada Batiștea, No. 12 și la Ștefan A. H. Pantelli, Ilanu-cu-Tei. comp- tuarul No. 10. (7-3