\o. 57 Un număr 25 b Sâmbătă, 12 24 Martie 1877. MONITORUL OFICIAL IU ROMA JA A U 1 Prețul Unei publicații judiciare, pAn* la oinol-tjeel linii, einol lei; Ari maî mare de eineî-dee.T linii, dece lei ABONAMENTUL: r« TBBI-PBOl fi U; șt8B LUNI, HO ?J»1 «întâii' nvArie și Antâifi lalte) . DTHECȚIVNEA : «rada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refugii ANUNCIURILE: IJNU DE TBEI-pECI LITERE TRKI-QKCI BANI (inserarea Il-a și mal departe, 20 b ' Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mal departe, 30 bani linia Anunoiuvile se primesc și cu anul SUMAR rt PARTEA OFICIALA—Ministerul deinterne: Decrete—f Prescurtări de decrete. Ministerul de finance : Decrete — Prescurtări de decrete Ministerul de justiție.- Decret. Ministerul de resbel: Prescurtau de decrete. PARTEA NEOFICIAL A—Comunicat.—De- peșl telegrafice.—Sumarul ședinței Senatului de Ia 8 Martie.—Sumarul ședinței Adunăreî deputa- tilor de la 10 Martie.—Continuarea ședinței Adu nărei deputaților de la 3 Martie. Anunciurl ministeriale P A RTEA OFICIALĂ Rucuresci, 11 Martie 1871. MINISTERUL DE INTERNE. CAROL 1, Prin grația lui Dumnezeii și voința na, țională, Domn al Românilor, La toți defaciă și viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 4,446 ; In virtutea art. 46 și 76 din legea electorală Ani decretat și decretăm : Art. I. Colegiul I electoral pentru senatori, de la județul Gorjiu, este convocat în dioa de 10 Aprilie viitor, spre a împlini prin none alegere va cauța declarată în Senat. în urma in- validării alegere! D-lul colonel Nico- lae Bibescu. Art. II Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 9 Martie 1877 CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. 0. Brătianu. No. 519. CAROL I Prin gracia lui Dumnedefi și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănftate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No 4,447. In virtutea art. 27, 28 și 31 din legea organică a consiliurilor jude- țene , Am decretat și decretăm : Art. I Consiliul județului Gorjiu este convocat în sesiune estraordinară pentru dioa de 30 Martie curent, spre a se ocupa cu întocmirea din nou și votarea budgetului drumurilor pentru anul curent 1877. Art II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 9 Martie 1877. CAROL. ’ Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, T. C. Brătiann o. 514. .IA .imec Prin înaltul decret cu No. 491, din 8 Martie 1877 , după recomandația D-lul ministru secretar de Stat la de- partamentul de interne, D. I. Econo- mescu , fost șef de biurou îu divisiu- nea comptabilitățil ministerului de in- terne , s’a numit în aceași calitate în direcțiunea generală a serviciului pe- nitenciar, în locul D-lul Al Balabun, demisionat. Prin decret domnesc cu No. 502 , din 9 Martie 1877, după propunerea făcută prin raport de același D mims tru și pe basa art. 82 din legea co- munală , D Alexandru Popovici s’a numit în funcția de primar comunei urbane Neamțu, din județul Neamțu, în locul D-lul N. Drăghicij revocat MINISTER! . FINANCELI \ CAROL I. Prin gracia Iul Dumnezeii von ționale, Domn al Românilor La toți de faciă și viitori, sănătate , Vedend raportul maistrului Ni tru secretar de Stat la departamentul financelor, cu No. 5.314 Vădend legea de la 28 Februarie 1877, pentru modificarea art. 1, 3,4, 5 și 13 din legea de la 29 Martie 1873, relativă la instituire, a 11 ins- pectori financiari, Am decretat și decretăm Artjl. Confirmăm, pe dioa de 1 Mar- , tie 1877, în cele 7 posturi de inspec tori financiari după noua lege pe D-uiI Ion Bădulescu, A Daniilopolu, D. G Munteanu , C Boliutineanu, D. Vera. M Balasche si A. Duca Art. II și cel din urmă Ministru Nostru secretar de Stat la departa mentul de finance este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 8 Martie 1877 CAROL Ministru secretar de Stat ad-interim ta depar- tamentul de finance, I. C. Brătianu. o. 48 f. 1824 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2 (24) Martie 1877 mentul financelor este însărcinat cu e- secutarea decretului de faciă. Dat în Bucurescl, la 5 Martie 1877 CAROL Ministru secretar de Stat ad-interim la departamentul financelor, I C. Brătianu^ No. 47 C. CAROL I, Prin grația lui Dumnedefl și voința na- țională, Domn a! Românilor, La toți de faciă și viitori, sănStaie; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul definance, suh No 6.097, din 2 Mar- tre 1877; Avend în vedere disposițiunile Jart 4, din legea de la 15 (27) luliu 1875, Avend în vedere decretul Nostru sub No. 151. din 26 Ianuarie 1876, și pe cel cu No. 884, din 19 Maiu ace- lași an, Am decretat si decretăm Art I. Se suprimă ocolele Țigă- nesci și Cernica din circumscripțiunea Vl-a silvică Art II. Pădurile din ocolul Țigănes- ci vor face pante din ocolul Căldăru- șani, care va coprinde pădurile : Lun- culița Rădulesci, Dridu Movila, Sărin- dărenca-Stroesci, Balamucii, Mora- Săracă, -Căldărușanii. Ghermănesci, Dobroșesci, Gruiu, Snagovu, Tâncă- besci-Cioflicenl, Pociovaliștea, Pârlita, Cociocu, Ciolpani, Țigănesci, Gorgota, (Potrigraful), Gherghița, Sicrita, Pu- chenil, RătesciT Șirna-Tinosul, Petra- Mislel Postârnacul și Hăbudul. Art. III. Pădurile dinocolul Cernica vor face parte din ocolul Negoesci, care va coprinde pădurile: Podul- Pitarulul, Fturiiușaiii', Cucueți, Rasa- Prosanichi, Măcelarul, Negoesci, Ho- tarul Gostinaril Greca Tufele-Gre- cului (Cășci ’ rele), Luica-Mitreni, Ta- tina, Râiosele, Cioinulesa-Vlădices- ca , si ostrdvele Bechirul, Frumosul, Turtucaia GărdeȘcu. Parascliiva, Al- bina, Șaica, Creța-Nelocuită, Creța- Nouă, Runcu-Dângeni, Păsărenca (StefănescI), Plumbuita , Mărcuța j Cernica, Paserea, Brăncesci, Vadul Anei, Tânganuj, Plătărescr, Codreni, Mora-Noue , Brătășenca, Tămădău , Gostilele si SinesciL Art IV. Actualul ocol Comana sc împarte în două ocole a) ocolul Comana care va coprinde pădurile Comana-DadiIovul și Pie- trile h) și ocolul Călugăreni (Crucea de Piatră), care va coprinde pădurile Creteștii-Sbârcea, Crucea de piatră, Prundu, Puenil, Bănesa, Frasinul, Dăița, Brăniștea. Turbatul, Balandia. Ghisdarul-Slobozia, IGnujanii: și os- strovele : Borunul, Bminul, Dinul, Ramazan, Mocanul, Lungul și Corâia. Art. V. Cele-alte ocole vor româ- nea cum sunt fixate prin decretul Nostru cu No. 884, din 1876. Art. VI. și cel din urmă.—Ministru Nostru secretar de Stat la departa- mentul financelor este însărcinat cu esecutarea decretului de faciă. Dat în Bucuresci, la 5 Martie 1877 CAROL. Ministru secretar de Stat ad-interim la departamentul de finance, I. C. Brătianu. No. 469. CAROL I, Prin grația lut Dumnedeu și voința na- țională. Domn al Românilor, La toți defaciă și viitori, sănetate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul financelor, No. 6,098, din 2 Martie 1877; Avend în vedere art. 4 din legea organică a administrațiunil domeniilor și pădurilor Statului; Avend în vedere decretul Nostru No. 469, din 5 Martie, Am decretat și decretăm : Art. I. D. Dionisie Radeș, actual gard- general el. II la județul Romanațî, se îna- inteză la gradul de gard general el. și se permută ea șef al ocolului Comana. D. Alexandru Popovicî, actual gard-ge- neral el. II, șeful ocolului Comana, se per- mută la ocolul Călugăreni safi Crucea de Petră. D. Theodor Rășeanu, actualul gard-a 1- jutor, se înainteză la gradul de gard-ge- neral el. II, și se permută la județul Ro- manațl, îr locul D-luî Dionisie Radeș, permutat. D. Al. Crăinieeanu, actual gard adjutor șeful ocolului Țigănesci, desființat cu decretul No......, se permută în aeeașî calitate la județul Doljifl, în locul D-luî M. Răduleseu, permutat. D< Thi Chivujescu, clasat al 2-lea la cel din urmă concurs de admitere în ser- viciul silvic, este numit gard adjutor la județul Doljiă, în locul D-lt ” "h. Rășeanu permutat. D'JC.' Georgescu, actual gard-general cl. II, șeful ocolului Negoesci, este înain- tat la gradul de gard-general cl. I. Arto II și cel din urmă Ministru Nostru secretar de Staț la departa- Prin înaltuTdecretcuNo. 472, din 5 Martie 1877, după pr punerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de finance, D. N. Manolescu, clasat cel d’ântâiu la concursul pentru admiterea în postu- rile de gardi-ajutori silvici, se nu- mesce gard-adjutor, în locul D-lui Teodor Galeriu, care se află dus pe compta sa,cu a probarea administrațiu- nei, pentru săvârșirea studielor de silvicultură în Francia Prin înalt decret 'cu No. 471, din 5 Martie 1877, după propunerea fă- cută prin raport de acelaș D. ministru, D. Mihail Răduleseu, actualul gard-a- jutor la Doljiu, s’a înaintat la postul de gard-general cl. II la Fălciu, în locul D-lui Ștefan Negoescu, căruia i se retrage funcțiunea. MINISTERUL DE JUSTIȚII. 04K0L I ~ Prin grația lui Dumnezeu și na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănetate Vedend raportul ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul jus tiției, cu No. 2,754, Considerând recomandauunea ce i\i se face; In virtutea prerogativei acordată Noă prin art. 93, aliniatul 5, din Cons tituțiune, Am decretat și decretăm: Art. I. Graciăm pe George lones- cd de osenda încliisorei de trei luni, la care este condamnat de tribunalul Teleorman. Art. II. Reducem la cinci dile de închisore osenda de uă lună la care este condamnată femeia Dobrița Sta- varache, de tribunalul Ilfov. Art III. Ministru Nostru secretar de 12 (24) Martin \8i'l MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEi 1 «25 Stat la departamentul de justiție este ins<îirp'ⁿat cu esecutarea acestui de- cret. Dat îo Bucuresci, la 10 Martie 1877. CAROL Ministru secretar deStat la departamentul de jus- tiție , I. Câmpineanu. No. 532. MINISTERUL DE RESBEL Prin înaltul decret cu No. 495, din O Martie , s’a aprobat colonelului A- ion Eracle, comandantul regimentu- ui 2 de artilerie, un congediu de șepte uni în țeră pentru interesele sele par- ticulare, și tot prin acel decret numi- tul oficer s’a pus în posițiune de ne- activitate pentru congediu mal mare le șese luni, conform legel posițieî o- iicerilor Bucuresci, vacanță produsă prin mu- tarea majorului Dimitrie Dimitrescu Maican PARTEA NEOFICIALĂ Bucur esct, 11 Mait-r. 1877- I piarele Unirea Democratica și Pressa, tractând în câte-va articole despre insiitu- irea profesorilor agregați și suplinito l la facultățile universităților nâstre, au con- siderat un project de lege intitulat pentru suplinitori ca operă a ministerului ins- trucțiunel publice, și a criticat o în modul cum au găsit de cuviință. Este uă erâre ; acel project de lege n’a fost presentat Ca- merei de minister; el provinedininițiativa unor D-nl deputațl cari 1’aG presentat Ca- ₍ prejurul Andriauopolulul, au fost prea e- sagerate. Berlin, 22 Martie. — Marele duce Ni- colae, fiul comandantulul-șel al armatei de Sud, a venit să complimentese pe Impert- torele Vilhelm în numeleCurțel Rusiei. Serbătârea imperatorulul a fost strălu- cită. Londra, 23 Martie, 1 oră dimineți.— Camera Lorzilor, urmare. Lordul Derby <)ice că doresco ca Turcia să Re dotată cu uă mal bună administrațiune, de care e ne- voe mal mult de a menține pacea în Euro- pa. Ministrul blamesă pe lordul Dudley că a ținut un limbagiu care ar fi de natură a întărită poporul rus contra unei politice care face onârea Rusiei, decă poporul rus ar ti dispus să audă nisce cuvinte care tind a opri uă soluținne dorită de tâtă lumea. (Havan) SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ Pnr,nuAuuA. Prin înaltul decret cu No. 497, din 9 Martie, colonelul Angelescu Alexan- dru , comandantul regimentului 4 de artilerie, se mută și se numesce co- mandant al regimentului 2 de artile- rie, în locul colonelului Arion , trecut în posiție de neactivitate. Locot.-colonel Dabyja Nicolae din icgimentul 4 de artilerie, se numesce comandant al acelui regiment, în lo- cul colonelului Angelescu, mutat. Majorul Pascu Șerban , din regi- mentul 3 de artilerie , se mută în re- gimentul 4 de artilerie, Prin înaltul decret cn No. 496, din 9 Martie, majorul Dimitrie Dimitrescu Maican, din divisionul de pompieri Bucuresci, se mută și se numesce pro- visoriu director de serviciu în minis- terul de resbel, direcția armelor spe- ciale, în locul locot.-colonel Peiu, mu- tat și numit șef al serviciului de geniu. Prin înaltul decret cu No. 498, din 9 Martie , majorii Fălcoianu Alexan- dru și MacarovicI George, din neac- tivitate , sunt chemați în activitate de serviciu, cel dânteiu la regimentul 3 cje artilerie, la vacanța produsă prin mutarea majorului Pascu Șerban, și mere! sub formă de propunere, cu ocasiu- | nea desbiterii budgetului, pe care apoi secțiunile l’au transformat în project de lege, der pe care ministerul nici și l’a în- sușit, nici ’I-a susținut vre-uă-dală. Singurul project de lege presentat de D. ministru al instrucțiunii publice în a- câstă materiă este: projectul de lege pen- tru agregați, pe care l’a înaintat deja, este aprâpe uă lună, îu desbaterea onor. Senat, după angajamentul solemn ce luase îna- intea acestui i nalt Corp. 11 ft>i DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului) Festa, 22 Martie.—Ministru de finance a presentat un proiect, tinzând a autorisa încheerea unui împrumutde 76 miliâne și jumătate de fiorini realisabil în aur, cu șâse la sută, ca să pâtă opera conversiunea da- toriei plutitâre. Ministerul a dis eă schimbarea care e aprâpe d a se face îu situațiunea politică va favorisa succesul acestui împrumut. Londra, 22 Martie. — Camera Lor^l- lor. Cornițele Derby, secretar do Stat Ja departamentul afacerilor străine, dice că testul protocolului și al condițiunelor cu care se va subscrie, dâcă se va subscri,' vor ti supuse îu cercetarea guvernului. Sumarul ședinței de la S Martie, 1877. Președenția D-luT vice-președinle lot Ghica , asistat de D-nil secretari hășcan Demetriu și Ghermani Menelas. Ședința se deschide la orele 2 după ameijLI. Presenți 45 D-nl senatori. Nu răspund la apelul nominal 24 D-n) senatori, și anume : Bolnavi: Prea S. Sea Mitropolitul primat, D-nil Catargi Lascar, MStăsaru T., Pâclânu N. Pleșoianu St., Roseti Tețcanu. In congediu: Prea S S. episcopul de Râmnic , prea S. S. episcopul de IIușI, D-nil Golescu Al., Grecânu Al. (doctor), Isvoranu M. Negrea S., Negruți AL, Nemotivați: Prea S. S. Mitropolitul Moldovei Su câvel, Prea S. S. episcopul de Rom m, Pre i S. S. episcopul Dunărei de jos, D-i ii Cobâlcescu Gr, Costa-Foru Dim (colonel), Dimitriu G., Paladi Ii, Roseti N. Bila- nescu Șeicaru V., Vlaicu N. Sumarul procesulul-verbal al ședinței precedente se adoptă. Se supune la cunoscința Senatului ur- mătorele comunicări: Adresa D-lul ministru din îniru care, rășpuuddud la uă altă adresă a Senatului, potnunică că alegerea eenatofulnl colegi”- . Camera Comunelor. D. Burke, sub-se- cel dai dlioilea în funcțiunea de cO'jcretarde S ? la departamentul afacerilor ' ndant al divisionulut de pompieri¹ străine, dice că t' irărileîntâmplate îm- tore. lui 2-lea de Bolgrad s'a făcut după listele anului curgător 1877. — Se înaintașă li comisiunea verifică- MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) Martie 1877 8-26 Telegrama D-lul senatorețMihail Isvo- ranu prin care se râgă a i se prelungi congediul pânS la 13 curent. — Se încuviințâdă. D. vice-președinte dă citire ordinel di- eT, și după invitarea D-sale, D. senator Leca dă citire raportului și projectulul de lege modificat de comitet, relativ Ia spo- rirea prețului biletelor călătorilor pe lini- ile de căi ferate române. (Urmâdă raportul și projectul de lege). După luarea în considerațiune a pro- jectulul se dă citire succesiv art. 1. 2 și 3 final și punendu-se la vot se adoptă. Se pune la vot projectul în total și se adoptă cu majoritatea de 37 votnil contra două. D. senator Manolescu dă citire rapor- tului și projectulul de lege pentrn modi- ficarea taxei patentelor. (Urmedă raportul și projectul de lege.) După luarea în considerațiune a pre- getului se dă citire art. 1, la care D. Leca propune uu amendament ea să se schimbe data de 1 Ianuarie în 1 Aprilie. Se pune in vot amendamentul și se pri- mesce Art. 1 se primesce ast-fel precum s’a modificat. Se dă citire art. 2 la care D. Lahovari propune un amendament ea în tabloul de clasificare să se reintegrese cărcimari, însă numai cu taxa fixă. Sa pune la vot amendamentul și se pri- mesce. Art. 2 se primesce ast-fel precum s’a modificat. Se dă citire art. 3 și amendamentului propus în comitetul delegaților do D. Or- 16nu ca după curentul și anume : să se a- daoge cuvintele de 10 la sută pentru ban- că, cofetar, făină etc.“ Se pune la val amendamentul și se pri- mesce. Se pune la vot art. 3 ast-fel modificat și se admite. Art. 4 și 5 final se adoptă succesiv și fără modificare. D. Manolescu propune ca disposițiune finale un amendament pentru uă patentă de 5 la sută asupra retribuțiunel mensuale a tutulor împiegaților civili al Statului, al județelor, funcționarii așezămintelor pu- blice, administrațiunel căilor ferate, pen- sionari, etc. Combat acest amendament sub punctul de vedere al formei sub care se propune, D-nii senatori Lungânu, Bâscovânu și 0- rSscn. D. Drosu opinâsă că fiind uă creare de venituri urmâsă ca asemenea măsură să se aprobe ântiSI de Cameră, conform Consti- iuțiunei. D. Manolescu retrage amendamentul. D. prim-ministru declară că 1 va re- produce D-sa sub formă de project de lege pe care ’l va înfăcișa onor. Adunări. După âre-carl observațiunl făcute asu- pra tarifului de D. senator Sturdza, și după esplicările D-lul prim-ministru, se procede la votarea projectulul de lege în total cu tariful de care este însocit și se adoptă cu majoritatea de 30 voturi, con- tra 6. D. prim-ministru depune 2 mesagiurl DomnescI, în alăturare co următârele pro- iecte de legi. 1. Projectul de lege jpentru modificarea art. 22 din legea de la 21 Iulie 1871 în privința cauțiunilor ce trebue să depună mânuitorii de bani publici, și II. Projectul de lege pentru abrogarea legel din 16 Martie 1874, pentrn reține- rea mensuală de 5 la sută a salarielor îm- piegaților telegrfo-postali. Se vor tipări și împărți la secțiuni. Ne mal fiind nimic la ordinea dilei, D. vice-președinte ridică ședința și anunciă pe cea viitâre pentru a doua di, 9 curent. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARĂ PRELUNGITĂ. Sumarul ședinței de la 10 Martie 1811. Preșidenția D-lnl vice-președinte Si/dd- nu Alexandru. Ședința se deschide la orele 1 după a- mâi)!. Presenți 81 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se trămite la comisiunea de petițiunl petițiunea D-lul Constantin Gheorghiu și a sergenților do oraș din Iași. Se trămite la comitetul delegaților pe- tițiunea D-lul Mihail Abdul-Aid. Se înscrie la ordina dilei următârelera- ponturi: Raportul comitetului delegaților pentru fixarea personalului și retribuțiunileadmi- nistrației centrale a financelor și a servi- etelor dependințe (votat de Senat). Raportul comitetului delegaților asupra projectulul de lege pentru atribuțiunile procurorilor pe lângă instanțele judecăto- resci, precum și raportul comisiunel co- munale asupra a 4 projecte de legi privi- târe la alipirile și deslipirile mal multor comune. Se trămite la secțiuni spre a se cerceta de urgență projectul de lege relativ la în- ființarea judecătoriilor comunale. Se trămite asemenea la secțiuni urmă țârelor projecte de legi. 1. Projectul de lege peutru taxa paten- tei de 5 °/o asupra retribuții impiegaților. 2. Idem pentru modificarea legel paten- telor (votat și amendat de Senat). 3. Idem pentru sporirea prociulul bile- telor călătorilor pe liniile de căi ferate, (votat și amendat de Senat). 1. Idem pentru prelungirea termenului amortisărel obligațiunilor rurale cu un an. 5. Idem pentru scutirea de plata drep- turilor de vamă la importațiune a pietrei și pietrișului care se aduce din străinătate pentru pavagiul stradelor și peutru cons- trucțiunea și întreținerea șoselelor în mal multe județe, 6. Projectul de lege peutru stabilirea îu România a unul munte de pietate (Stabi liinent de împrumut pe emanet). D. MisailGheorghe, raportorele comite- tului de acusare al foștilor miniștri dațl judecățel, depune r portul său împreună cu anexele și Adunarea decide a se distri bui D-lor deputațl. La orele 1 */, Adunarea trece îo secțiu- ni, și ședința publică se rădică, annoțân- du-se cea viitâre pe Vineri 11 Martie 1877. Ședința de la 3 Martie 1877 PreședențiaD lui vice-președinte A Sic- l^nu, asistat de D-nu secretar I. Lățescu. (Urmare) D. P. Grădișteanu dă cetire nrmăto'U- ¹ lui raport și project de lege : Domnilor deputațl Projectul de lege pentru organisarea și administrațiunea teatrelor din România s’a admis în unanimitate de secțiuni, cari aii numit delegați; secțiunea I peD. Petre Grădișteanu, secțiunea II pe D. Simion Mihălescu, s cținnea Iii pe D. Cernătescu Petro, secțiunea IV pe D. Poenaru Bordea lân, secțiunea V pe D. Dimitrie Berendei, secțiunea VI pe D. Villacroso lou, secțiu- nea VII pe subsemnatul. Comitetul delegaților, care ’ml-a făcut onârea a mS numi raportor, a primit, la rândul sâfi, în unanimitate acest project, cu mici modificațiuni cari vi se vor supune la vale, pentru că el corespunde la uă do- rință generală și se impune chiar ca uă necesitate de prima ordine. In adevăr, dâcă uă Cameră liberală nu pâte și nu trebue să pârdă din vedere ceea ce pâte contribui la desvoltarea instrucți- une! și educațiunel publice, cu atât mal mult ea trebue să se ocupe de scena ro- mână, de teatrul național destinat a d S- cepta și întreține sentimentele frumâse și aspirațiunile nobile. In teatru național se văd reproduse scene din istoria nâstră na- țională, acolo sereamintescegenerațiunile moderne, faptele mărețe ale glorioșilor noștri străbuni; acolo, în fine, junimea pâte găsi tipuri de eroi, de cetățeni mari, de Români buni, ce ea cântă și trebuo a imita. Scena română a fost pâte în parte lâgă- nul desceptărel nâstre naționale. Pe când limba română era proscrisă, pe 12 (24) Manie 1877 9N1T0RUL OFICIAL AL ROMÂNIEI când ea era considerată ca un ce inform care servea momentan și încă numai cla- selor de jos, fiind chiar în pericol de a dispare, pe scena teatrului național limba nâstră a reapărut purificată și îuobilită. Tragediile clasice ah fost traduse în limba română, și n’afl fost prin acâsta mal pucin frumâse. Limba română ’șl primi dâră ast-fel prima c nsocrație, și de aci înainte nu s’a mal înduoit nimeni de dânsa. D-lor deputațl, am credul util să vâ pre- sintăm astăcjl acest mic istoric spre a vă ■'ta cât suntem datori teatrului român și a insista să aprobați projectul ce vi ie supune. Dâcă am ti completat istoricul teatru- lui, am fi spus că, după periâdă strălucită care a fost la originea când asociațiunea filarmonică era înconjurată și susținută de toți âmenil de bine, a venitperiâda a doua, dâcă putem dice ast-fel, periâdă în care scena română a lângedit și n’a avut de cât uă esistență precarie susținută mal ales prin talentul și curagiul a câtor-va artiști, cari au sacreficat uă esistență în- trâgă luptând cu dificultățile materiale crescânde din di în di, ș i (cu indiferentismul particular chiar, spre a împedica de a dispare acâstă instituțiuune. Totuși în acâstă periâdă teatrul a mal găsit din când în când câte un mic sprijin de la Stat, sprijin care l-a permis să continue. Dâcă ajungem acum la periâdă actuală, vedem că limita sacrificielor acestor ar- tiști generoși a ajuns la culme și că scena română are să fie închisă. Aparținea administrației trecute să a- tingă tot spre a corupe și desliința tot, Teatrul nu putea scăpa de acâstă operă. A fost lăsat în părăsire, ba chiar mal mult, ’I s’a impus nisce sarciul atât de mari, îu cât societatea de artiști româul vede cea mal mare parte diu recetele se- rale mergând în diferite taxe destinate a acoperi choltuiele cari n’ar trebui să a- pese asupra teatrului; situațiunea este ast- fel îu cât Statul, uu numai că uudă nimic pen ru scena română, dâră primesce de la densa. Statul n’ar fi pâte cel mai bun creditor al nenorociților artiști români cari ’șl-afl consacrat esistență lor acestei frumâse profesiuni, dâcă aceste exigințe uu ar fi temperate și îndulcite prin buna-voiuță a direcțiunel. Răul însă nu constă numai aici. El mai constă și în respâudirea eres cendă a multelor și varielor spectacole cari, îu loc să serve cel pucin de morali- sare a societăței, coutribuesc a îndeplini uu scop cu totul opus. Familii întregi, junimea, îu loc de ași împodobi mintea și inima prin ascultarea unei opere teatrale într’un teatru care se respectă, este solicitată de eftinătatea pre- țulul să mârgă să’șl petrâcă serile în a- cele săli, unde întreprinderea privată pâte a se folosi prin micșorimea neînsemnată a cheltuielelor serale, dâră unde publicul nu pâte trage nici un profit moral. In aceste condițiuni este uă datorie ce ni se impune de a veni în ajutorul teatru- lui român asigurându’I nu numai presen- tul, dâră și viitorul. In intervențiunea Statului actualii și viitorii artiști români vor găsi mijloc și putința de a se consacra la uă carieră atât de frumâsă, fără a recolta miseria pentru dânșii și familiele lor. Cu acest mijloc vom susține sforțele unora, vom realța ideele altora, și ’I vom împedica chiar de a căuta une-orl în re- presentărl de spectacole nedemne de scena română și de dânșii, mijloc de a incasa uă mică sumă care să le ușureze diua de mâne. Acâstă intervențiune ce ni se cere prin acest project de lege este cu atât mal le- gitimă, mai neapărată, mal sigură de suc- ces, cu cât, îu vederea stărel nâstre finan- ciare, nu se cere nici uă subvențiune pen- tru teatrul național, nu se cere de cât scu- tirea lui de taxe injuste și, prin consecu- ență, plata de către Stat a impiegaților necesari pentru conservarea edificiului, decorurilor și costumelor cari sunt pro- prietatea Statului, uă diurnă necesară pen- tru directorul cărui se încredințâză res- pectarea moralei publice, bunel ordine și esteticei pe scena care trebue să serve de scâlă, și plata micelor apuntamente nece- sare pentru impiegațil direcțiunel. Sistemul asociațiuneî artiștilor, care s’a admis îu acest project de lege, este împrumutat din organisarea comediei fran- cese, teatru care servesce do model Euro- pei întregi, și de arbitru pentru buna și pura pronunțare a limbei francese. Piin acest sistem, îu loc de a fi lăsați artiștii în disposiția și la capriciul antreprenori lor, în loc de a face dintr’enșil nisce uvri- eri a căror sârtă să fie nesigură, se sta- bilesce între dânșii uă salutară emulați- une fie-care va fi interesat și niateriali- cescu la succesul representațiuailor, pen- tru că din acel produs va avea să’șl ia partea îu proporțiunea cu cotitatea ce ’I se va fi recunoscut ca societar. Sârta artișiiloc nu va mal fi nesigură : uă dată societari, ei vor avea uă posițiune certă și un fond asigurat pentru cas de bâlă safl de uă infirmitate, atât pentru sine, cât și pentru familia sa. Comitetul, în unanimitate, a modificat însă acest proiect de lege, introducând la art. 19 cuvântul „nici ceda" spre a com- pleta idea projectulul și a pune pe artiști la adăpost de ori-ce urmăriri asupra drep- turilor lor, a le asigura esistență și buua stare necesară teatrului. Apuntamentele directorului s’afl redus la 400 lol pe lună cu titlu de diurnă, se- cretarului și casierului s’a alocat numai 200 lei, archivarulul 150, âră cele-alte apuntamente s’afl modificat și redus, după cum se vede în alăturatul project ce am onâre a supune. Comitetul a mai admis ca, de îndată ce se va forma îo Iași uă societate dramatică în aceleași condițiuni ci cele prevSijute îu acest project de lege, guvernul, în lipsă de un local al săfl, va subveni cu uăsumă anuală de 10,000 lei. Este uă justă satis- facțiune ce comitetul s a crezut dator a de legitimelor aspirațiunl ale vechel capitala a Moldovei, menită a servi de focar pentru desvoltarea intelectuală și morală a Ro- mâniei. In fine, dreptul direcțiunel prevădut la art. 26 s’a mărginit ca să nu se pâtă eser- cita de cât din punctul de vedere al mo- ralei publice și al esteticei, și numai în edificiul Statului cărui se recunâsce es- clusiv numele de: „Teatru Național." Etă, D-lor deputațl, modificațiunile cu cari am onâre a vă ruga să votați presen- tul project de lege. Raportor, 1. Câmpineanu. PROIECT DE LEGE pentr rgauisarea și administrarea teatrelor in românia DISPOSTlTUNl GENERALE Despre libertatea eonstruirei și esploată- rei șalelor de spectacole. Art. 1. Construirea și esploataiea tea- trelor diu România sunt libere, cu înda- torire peutru constructor de a supune pla- nurile la aprobarea primăriei locale, și cu obligațiune pentru esploatalor de trupe stabile safl ambulante, in locale închise sau deschise, pentru representațiunl tea- trale, circuri saii cafenele-concerle, de a se supune decretelor și regulamentelor presente și viitore in tot ce privesce or- dinea, siguranța și salubritatea publică Art. 2. Teatrul cel mare din Bucuresci pus sub auspiciele directe ale Statului este specialmente destinat a forma uă scâ- lă pentru cultura artei dramatice in tâte ramurele el. — El singur va purta numi- rea de Teatru Național. Direcțiunea generală a teatrelor. Art. 3. Direcțiunea generală a teatrelor se compune diutr’un director general, uu- mit de Domnitor dupe presentarea minis- trului instrucțiune! publice și al cultelor, și de uu comitet compus de șâse membri numiți de Domnitor, cinci după presența rea ministrului instrucțiunel publice si al cultelor, unul după recomandația prima ruluî Capitalei. Art 4. Membrii comitetului vor fi nu- miți, pe patru ani, dintre porsânele dis tinse prin cunoscințele sau lucrările lor IONII OltUi. OFICIAL AL hOMANIEI 1828 literare ori artistice, cu escludere le ar- tiști dramatici in esorcițifi. Artiștii dramatici pot fi numiți in comi- tetul teatrelor, când vor fi părăsit definitiv scena — Sarcina de membru in.comitetul te ' olul fiin ! onorifica, I nu se pot re- voca. in timpul pentru care ati fost nu- miti, de cât dupe o vâdiță abatere de la d ' iile lor In cas de vacanță, pentru numirea nouiler membri in comitet, se va cere avisul direcțiune! genwale. Art. 5. Directorul general este de drept reședințele comitetului dramatic. Art. 6 Direcțiunea gecerală este sin- mă in drept să autorise orl-ce spectacol sati să’l refuse, când nu’l va găsi conform legilor esteticei ort amenințător pentru or- dinea publică. Direcțiunea generală este datâre : a) Să pregătescă și să presinte minis- terului instrucțiunel publice și al cultelor tâte regulamentele, pentru orl-ce cestiune nrivitâre la teatre și eafenele-concerte; b) Să inchirieze, prin bună ințelegere, fără licitație, edificiul teatrului național, pentru uă sâră, uă stagiune sati mal multe (până la trei), orl-cărul intreprinZâtor de operă, operetă, vodevil, comedii străine sau concerturl, pentru tâte serele câte nu vor fi reservate representațiunilor teatru- lui național. Contractele de locuțiune, a căror durată va trece peste uă stagiune, nu vor fi per- fecte de cât dupe aprobarea ministerului instrucțiunel publice și al cultelor. Tot așa se va urma și cu cele-alte venituri ale edificiului teatrului național, precum: bu- fet. vestiar, etc.; c) Să priveghieze și să facă să se ese- cute disposițiunile decretelor și regula- mentelor relative la teatrurl și cafenele- concertedin Bucuresci. — Aceste atribu- țiunl, in Iași și Craiova, se vor indeplini de către un comitet de doui membrii nu- miți de ministrul instrucțiune! publice și al cultelor, sub președința primarului saîi a unul delegat al primarului, âră in cele- alte orașe și târguri, de primarul local. Autoritățile esecutive sunt obligate a da, direcțiune! generale in Bucuresci, co- mitetelor speciale in Iași și Craiova, pri- marilor in cele-alte comune, tot concursul ce vor cere pentrc acest sfârșit. Art. 7. Direcțiunea generală, in Bucu- resci, sati comitetele speciale, in cele-alte localități, sunt singure in drept d’a se p anunța asupra tutulor diferendelor ivite in esercițiul specialităților intre artiștii dramatici și directorii lor, atât pentru tru- pele române cât și pentru cele străine. Art. 8. Veniturile teatrului național se vor Întrebuința de direcțiunea generală la micele reparațiunl de Întreținere a edifi- ciului, la Îmbunătățirea și înfrumusețarea lui, la întreținerea și îmulțirea decoruri- lor, la Întreținerea și complectarea garde- robei și a magasiel de requisite, precum și la acoperirea verl-căror chieltniele me- nite a susține și a face să prospere tea- trul național. La finele fie-cărul an, direcțiunea gene- rală va presanta ministrului instrucțiunel publice și cultelor un compt esact de în- trebuințarea acestor venituri. — Comptul, uă-dată aprobat de minister, constitue uă descărcare pentru administrațiunea tea- trului. Art. 9. Spre a se putea lua uă decisiu- ne de direcțiunea generală a teatrelor, presența a trei membri și a directorului este indispensabilă. — In cas de paritate de voturi, votul directorului este prepon- derant. Art. 10. Directorul general va putea de- lega parte sati tâte atribuțiunile sale u- nuia din membrii comitetului. Art, 11. Funcțiunea directorului gene- ral este retribuită de Stat. Statul va prevedea asemenea in budgetul sâti spesele de asigurare pentru edificiul teatrului național, precum și spesele pen- tru administrațiunea lu! internă, după bud- getul anexat. Art. 12. Directorul general și membrii comitetului in Bucuresci, membrii comi- tetelor speciale in Iași și Craiova, prima- rii in cele-alte comune, ati dreptul de in- trare la tâte spectacolele, unde directorii sati antreprenorii sunt datori a le păstra locuri dintre cele d’ântâiu, anume deter- minate. Despre Societatea dramatică a Teatrului Național. Dreptul esclusiv de a da representa- țiunl in limba română in edificiul teatru- lui național se concede unei Societăți dra- matice, care se va constitui conform pre- sentel legi. Acâstă societate va dispune pentru reT presentațiunile sale de trei seri pe fie-care septemână, in tot cursul anului, cari seri se vor determina de direcțiunea generală. Art. 14. La tâte representațiunile So- cietățel dramatice, luminatul și încălzitul edificiului vor fi in sarcina comunei Capi- talei, care va trebui să înscrie in budge- tul sâti sumele necesare pentru ~ câstă, ca chieltuiele obligatorii. Art. 15. Comuna va fi in drept a per- cepe taxe, asupra prețului de intrare, de la tâte spectacolele publice cari se vor da afară din localul teatrului național, pre- cum : circuri, panorame, ca.fenele-eoncerte etc. Art. 16. Veri-ce artist român sati artis- tă română va voi să facă parte din Socie- tatea dramatică, se va presenta la direcțiu- nea generală cu cerere scrisă, arătând ge- nurile iu cari se obligă a juca, in trage- die, comedie, vodevil și operetă.—Modul și condițiunile primirel artiștilor și artis- telor ca societari se vor determina prin-; Martie 1877 tr’un regulament ce se va face de direcțiu- nea generală. Numeral societarilor gu ya putea fi mal ma,re de 18. Despre veniturile Soeietățel dramatice. Art. 17. Veniturile Soeietățel dramatice se compun,: o) din subvențiunile sati ad- jutârele ce va acorda Statul, județul și co- muna; b) din restul veniturilor direcțiu- ne! generale peste chel uelele sale; c) din darurile și legăturile făcute de particu- lari, și d) din produsul represintațiunilor, deducându-se cheltuelele serale și cele pen- tru administrațiunea soeietățel. Aceste venituri se vor încasa de .direc- țiunea generală, care va ține compt de cheltuelele de administrațiune ale societă- țel și va împărți produsul net între socie- tari. Art. 18. Veniturile soeietățel se împart îți 20 de părți, dintre cari douâ vor rămâ- nea în casa direcțlunel generale, pentru fond de reservă. care se va administra de dânsa și va servi pentru ajutâre societa- rilor bolnavi ori infirmi, văduvelor sati co- piilor lor după un anume regulament ce va face, și pentru ver-ce spese estaordi- nare neprevâdute. Art. 19. Nici un societar nu va putea avea mal mult de cât o a 20-a parte, nici ma! pțin de cât 7* din a 20-a parte. Direcțiunea generală va fixa partea care se cuvine fie-cărul societar, cu facultatea de a spori, la începutul fie-căreia stagi- uni, partea fie-cărul artist, după progresul ce seva fi constatat că a făcut în arta dra- matică în stagiunea trecută; fără a putea însă vre odată trece peste limitele prevâ- Zute aici. — Partea aferentă artistului sati artistei societare precum și gagele men- suale ale ariștilor angagiați nu sunt supu- se la nici un sequestru sati urmărire jude- cătorâscă. — Acâstă parte sati aceste ga- gie nici nu se pot ceda, considerându-se orl-ce cesiune ca nulă și de nul efect. Art. 20. Artiștii dramatici sunt scutiți de patenta fiscală pentru esercițiul pro- fesiune! lor. Art. 21. Direcțiunea generală va putea să încuviințase artiștilor sati artistelor des- păgubiri fixe serale (des feux) pentru fie- care representațiune la care vor participa, peste partea aferentă lor în avutul social. Art. 22. Budgetul Soeietățel dramatice se va face de către directorul general cu avisul comitetului, și se va supune la a- probarea ministrului instrucțiune, publice și cultelor. Despre atribuțiunile directorului general ca representant al soeietățel dramatice. Art. 23 Ca representant al soeietățel dra- matice, directorul general va avea drept a) de a ordona și a face cheltuelele arătate în budget b) de a contracta, a subscrie uFPJiAL ĂL ROMÂNIE! 12 (24) Martie ¹877 ,rer-ce ordin de furnitur» și mandate de plată; c) de a esercita veri-ce apărări ju- diciare, safi a presenta verl-ce acțiuni, d) de a face angagiament de artiști cari nu sunt societari.—Aceste angagiamente însă nu vor putea dura mal mult de un an și nu vor putea fi făcute fără avisul comite- ntei; e) de a inspecta, regulași ordona in tdte părțile scenei, sale! și magasiilor j de a lua veri-ce măsuri relative la ser- viciul interior, la intrare si bilete de fa- vâre, la afipte și anunțuri în diare, de a distribui rolele direct safi prin directorul lei scenă, cu respectul însă al dreptului ■ toritar și fără a putea impune artiștilor role în afară de acelea se va fi însemnat prin angagiamentul lor, safi ca societari orî gagiștî, g) dea decide definitiv asu- pra repertoriului și debuturilor, de a da concedie, de a pronunța amen le și a le re- ține din suma mensuală aferentă artistului safi artistei, și de a pronunța veri-ce pe- depse disciplinare, cari vor putea merge și pânâ la escluderea din societate, cu per- derea tutulor drepturilor, — acâsta cu a- visul comitetului, în limitele și conform regulamentului ce se va face pentru ser- viciul interior; —în fine și de a contracta cu traducătorii safi autori pentru piesele ce ar presintă. Despre obligațiunile societarilor. Art. 24. Fie-care artist sau artistă care va ajunge la o parte întrâgă (a 20-a parte) safi la ³/₄ din a 20-a parte, va fi dator, de ’i seva cere de direcțiunea generală, să dea lecții la conservator în diverse materii de studifi al scâlel dramatice, fără nici un adaos de apuntamente. Art. 25. Artiștii și artistele prevâduțî la articolul precedsnt sunt obligați a re- mite direcțiunel generale întregul lor re- pertoritt, piese, roluri copiate, musică, ect., fără nici o despăgubire. Despre piesele de teatru. Ari. 26. Nicî uă piesă nouă, traducție s ii originală, nu va putea fi jucată fără prealabila autorisare a direcțiunel gene- rale, cuavisulcomitetului, fiind’bine îațe- les că acest control se va esercita 'numai din punctul de vedere al esteticei și acâsta numai pe scena Teatrului Național. Nici uă trupă stabilă sau ambulantă nu putea juca uă piesă sau canționetă fără învoirea autorului, care va fi în drept să câră înscris de la autoritatea teatrală lo- cală, instituită prin presenta lege, să îm- piedice representaținnea operei sale. Art. 27. De îndată ce s’ar forma în Iași uă societate dramatică în aceleași condi- țiunî cu cele prevădute în acâtă lege, ea se va bucura de aceleași drepturi ca soci- etatea din Bucuresci, ca și guvernul, în lipsă de un local al sCii, va subveni cu uă sumă anuală de 10,000 lei noul. Budgetul teatrului național Art. 2$. Bud;etul teatrului național se fixâsă în modul următor : Directorul general, pe lună, diurnă leî noul..................................40& 1 Secretar și casier pe lună lâfă, leî nouî......................... 200 1 Arhivar, pe lună leî . . 250 1 Copist pe lună lei .... 100 1 Inspector pe lună lei . . 250 1 Conservator de costume, pe lună 150 1 Pictor decorator și conservator de decoruri, pe lună lei . . 400 Pictorul decorator va face un curs orî când i se va cere, spre a forma e- levî, fără adaos de lâfă. 1 Machinist, pe lună leî . . 300 Toți acești funcționari se vor numi de Domn după presintarea ministrului instrucțiune! publice și al cultelor, care va cere avisul prealabil al direc- torului general. 2 Ajutâre de machinist, cu câte 100 leî unul pe lună. . , . . . . 200 1 Portar, pe lună, lei . 100 1 Servitor, pe lună lei 60 Aceștia din urmă se vor numi d’a dreptul de directorul general. Ne luând nimeni cuvântul în discuțiu- nea generală, se pune la vot luarea în con- siderațiune a projectulul de lege și se pri- mesce în unanimitate. Articolele de la 1 pânâ la 5 inclusiv se adoptă fără discuțiune. Se citesce art. 6 D. D. Mărgăritescu. Văd aci «jicându- se că piesele nu se pot representa în tâ- trul național fără încuviințarea comitetu- lui tâtral. Acesta mie ’mî pare uă specie de censurl. Dâră pentru ca tetrul național să nu fie transformat într’un fel de cafea chantant, sunt de părere să se precisele bine că censura este cu totul oprită și că numaî acele piese care vor atinge bunele moravuri și siguranța publică să nu fie permis a se juca pe scena teatrului națio- nal. Voiesc să se precisede acâsta ca să nu se mal dea loc a se repeta scandalele ca acela la care am asistat maî dilele tre- cute, când un public fârte numeros și maî mulțl representanți al națiuneî s’afi vădtet insultați de acele persâne din comitet ca- re ’șl afi permis a lua uă atitudine atât de ostilă, contra unei piese anunțate. I). P. Grădișteanu. D-lor, propunerea onorabilului preopinent este ca să nu se trecă în lege cuvântul de censură. Mi se pare că acâstă propunere este inutilă. Nu e vorba de nici uă censură Etă ce dispu- ne acest articol. Art. 6. Direcțiunea generală este sin- gură în drept să autorise orice spectacol, sâii să ’l refuse, când nu ’l va găsi con- form legilor esteticei ori amenințător pen- tru ordinea publică. Direcțiunea generală este datâre ; 1829 u) Eă pregătâscă și să presinte mlnis- teriuluî instrucțiunel publice și al căitelor tâte regulamentele, pfentru ori ce cestiune privitâre la fâtre și cafenele-concerte. d) Să închirieze prin bună înțelegere, fără licitație, edificiul tâtrulu! național pentru uă sâră, uă, stagiune sâu mal mul te (pânâ la treî), ori-cărnl întreprind Stor de operă, operată, vodevil, comedii strei- ne sân concertări pentru tâte serile câte nu vor fi reservate reprentațiunilor tâtru- luî național. Contractele de locuțiune, a căror dîirată va trece peste uă stagiune, nu vor fi per- fecte de cât după aprobafea ministerului instrucțiune! publice și al cultelor. Tot așa se va urma și cu cete lalte venituri a te edificiului tâtrulal național, precum bufet, vestiar, etc.; c) Să priveghese și să facă să se esecu- te disposițiunile decretelor și reglemente- lor relative la tâtruri și cafeuete-concerte din Bucuresci. — Aceste atribuțiunl, în Iași și Crajova, se vor îndeplini ie către un comitet de doul membri numiți de mi- nistrul instrucțiunel publice și al cultelor, sub președința primarului sâfi a unul de- legat al primarului, âră în cele-lalte orașe și târguri, de primarul local. Autoritățile esecutive sunt obligate a da, direcțiune! generate în Bucuresci co- mitetelor speciala în Iași și Crajova, pri- marilor în cele-lalte comune tot concur- sul ce vor cere pentru acest sfârșit." Să ne înțelegem bine; când este vorba de liberalism să nu ne creăm ncl alte re- gule de cât acele care ne sunt arătate de buna și sănâtâsa rațiune, și dâcă nu voițl să luăm de normă întru acâsta pe Francia re- publicană, ’ml vețî per nițe să invoc ca exemplu pe vechia și bătrâna Eogliteră care, în ceea ce priv sce liberalismul ’ml pare că pâte servi tutulor Statelor de mo- del. In Englitera. de și centura nu există totuși pânâ acolo merge privegherea pen- tru pada ordinel publice și apărarea bu- nelor moravuri, în cât uă piesă cari s’a representat pe tâte scenete din teme, La dame aux camdlias nu este permis în En- glitera. 6re nu vețî lăsa și D-vâstră co- mitetului tâtral facultatea de apreciare, astă-dl mal cu sâmă — și aci deschid uă parantesă — când aveți fericirea a vedea în capul tâtrelor uă persână care a făcut un adevărat sacrificiu de a priitei acâstă însărcinare, pe D. 1. Ghica? Uă voce. Este muritor. D. P. Grădișteanu. El bine, D-lor cum ațî putea D-vdstră să nu lăsațl D-luî lân Ghica nicî libertatea acâsta de a aprecia care piesă este morală, și care este imo- rală? Și cum nu ’I vețî permite D-sale, sau orî cărei alte persâne care ’l va înlocui, cum nu ’î veți da facultatea de a interzice cutare piesă unul întreprinzător de spec- tacole publice, care ar putea fi tentat să ii'L UU.fczi.albi 12 (24) Mame 1877 câștige parale, și să aducă spectacolele i cele mal imorale? Dâcă nu ar fi un aseme- nea articol nu ar fi nici uă autoritate care să fie în drept să 4ică unul * t pnndâ- tor: nu ’țî dau voie să represinț! piesa cu- tare pe scena cutare. Dâră trebue uă limi- tă în tote. Ce <|ice acest articol? Nu 4lce nimic dt de câț că ceea ce va fi contrarii! bune- lor moravuri și regulelor esteticei se va prohibe De cine? Să creadă pentru acâsta uă a- ntoritate, autoritate care este tocmai în spiritul D-vâstră de descentralisare, pen- ■u că nu maî estp acesta măsură în mâi- ile guvernului, interesat câte uă dată în luptele politice, ci este dată unor dmeni care sunt afară din luptele politic D V Dimancea. Onor. Cameră, ’ml reț! permite să vâ rog a nu vota acest ar- ticol, penă când cel pucin Camera nu se va pune în cunoscință de ceea ce votdsă. Etă ce se dice în acest articol „Direcțiunea generală este datdre să pregătescă și să resinte minis irului in- strucțiune! publice și al cultelor tdte re- gulamentele । entru orl-ce cestiune privi- tdre la teatre și cafenele-concerte. Pentru ca noi să votăm acest articol ii ne-voițl a n luce acele regulameu > pe cari noî le sancționăm priu acestă lege ca să vedem pe coprind ele. Să nu uităm faptul -egretabil întâmplat a um câte-va ile„ fap: care a veni, până în parlamentul Român, și care a necesitat un vot ai Cajnereî, vot care a dat nascere acestei legi. Uă voce. Vă îușelația Uă voce. Era de mai ’nainte. O N. Dimancea. Era de de mult, deră nu simția necesitatea imperidsă de a se vota, și numai când a venit acea interpe- lare. atunci D. ministru al cultelor a dis că a rcm uă lege prin care se hotărasce cine are să regulese representarea pieselor. Prin urmare, adl îndeplinim acel vot de de ună-di; adl ne dăm uă satisfacțiuno noă înșine ; dăm uă satisfacțiune ordinel pu- blice tulburate, artiștilor violati în drep- turile lor, Constituțiune! violate în partea sa în cât se atinge de libertatea presei și a cuvântului. Și a^l nu vom vota cu așa înlesnire, cu așa repediciune acest articol de lega, care coprinde tocmai faptul ce ’l discutam mai dilele trecute, care rădicase uă furtună în tdtă capitala și care se res- frânsese până aci. înțeleg pe D. Grădișteanu, care avea ae- rul a fi atunci în cestinue; i vine lesne D-sale să (Jiul ' votați 1 așa, căci aveți garanții fdrte mar! că Constituțiunea uu va fi su- primată, că censura nu va fi înființată , a veți garanții, căci aveți acolo pe D. loan Ghica. Ddrăcpo! nu avem în prevedere per- sdna cutare, căci mâne, poi-mâne nu seim ddca D-sa va voi să mal șâdă acolo, și nu seim ddcă pdte șă trăâscă secole,—de și noi am dori să trăâscă chiar secole, fiind că ne trebue asemenea bărbați ca D loan Ghica. Noi ddră nu putem compta pe a- câsta, nu putem compta apoi și pe un alt fapt în tdte statele constituționale se schimbă ministerele și nu seim ddca cu schimbarea ministerului D. loan Ghica va | mal găsi de cuviință să stea acolo și a tunel cui dăm acâstă lege ⁹ Pdte că acâstă lege să cadă în mânele despoților, și a- tuncl ce devine libertatea presei și a cu- vântului ? Va fi sugrumată. (Sgomot.) Cel pucin uă asemenea lege care ar da uă armă puternică unul guvern rău, să nu se votese de uă Cameră democratică Să nu votăm acâstă lege care încuviințdsă a- cele regulamente în temeiul cărora mal a- laltă-ierl D-ta, D-le Grădiștene, ai făcut tot ceea ce s’a întâmplat în teatru ; s’ati stins lampele, s’ati oprit artiștii de a re- presenta piesa, în fine s’a făcut scandalul pe care ’l cundscem cu toții. Etă de ce voim să fugim, Pentru că prin acest project de lege dăm uă așa de mare putere comitetului, am dori să seim ce conțin acele regulamente. Să nu luăm de basă acele cuvinte : pie- se morale; și în Francia și în clasica En- gliteră esistă un asemenea coMitet. Sun- tem pentru comitet, pentru a prohibe re- presentarea pieselor imorali pe scena tea- trului. Dâră este uă mare distanță de la a- vea un comitet pentru înființarea censurel, pânâ a lăsa la arbitrul unei persdne, în care adî avem încredere, dâră mâne pdte să fie râti și să nu avem încredere, și care pdte întingând prea mult acest spirit să censurese piesele în totul și să facă a nu mal esistă libertatea scrisă în Oonstiiuțiu- ne. Trebue de adl să luăm măsuri ca să nu se întâmple asemenea lucruri. De aceea, fiind-că acel regulament este totul, regulament care conține disposițiu- nl cari atingConstituțiunea,înființesăcen- sura, vâ rog să se ștârgă acest articol și să se dică că se vor esecuta disposițiuni- le, nu ale decretelor, ci ale regulamentelor cari se vor vota de noi. Uă voce. Regulamente de Cameră ? D. N. Dimancea. Sau legea în ființă. InlocuițI cu orl-ce poftiți, dâră să uu se vorbdscă de decrete și regulamente pe te- meiul căroră, mai în dilele trecute, ați fă- cut ceea ce s’a făcut. Tocmai de acele regulamente se vorbes- ce. Dovadi că se vorbesce de acele regu- lamente, este ca chiar D. Grădișteanu n’a spus că trebue ca persona pusă acolo să priveghiese punerea în s ienă a pieselor, și că acea persână ne dă garanții că Con- stituțiunea nu va fi călcată, că libertățile înscrise în Constituțiune nu vor fi atinse. De aceea vâ rog să nu votați acest articol, și de aceea eu voiii face un amendament în sensul cum trebue votat acest articol. D. vice președinte. D. D. Mărgărites- cu a depus la biuroti următorul amenda- ment „Propun a se adăoga după vorbele „or- dinea publică“ fără însă a putea censura vre-una din piesele autorisate.“ D. Mărgăritescu. D- O. Chițu, Kinisti - cultelor și i» strnețiune! publice. D-lor doui D-nl di putațl au rădicat observări în privința a cestul articol din legea organisărel tea trelor. Onor. D. Mărgăritescu a conchis cu ob- servațiunile D-sale că ar fi bine să punem îu lege că censura este desființată, și că nu trebue alt esamen, altă critică pieselor de dat pe scenă de cât numai din punctul de vedere al bunelor moravuri și al ordi ne! publice. La acâsta s’a răspuns mi se pare cu de., tul succes de ouor. D. raportor că, a se punea în legea acâsta specială uu articol prin care să se 4ică că se desfîințesă cen- sura, este ceva numai de prisos, pentru că este conținut în pactul nostru fundamen tal, dâră este ceva și pericolos că D-v. să aveți târna că pâte să se înființase vre uă- dată censura. Când censura nu mal esistă în România, nu mai pâte fi vorba a se mal pune în legile ce facem că censura este desființată. , Cât pentru cercetările ce trebue să se facă de uă autoritate competente, de di- recțiunea teatrului, din punctul de vedere al moralei și al ordinel publice, necesita tea acestei cercetări nici D. Mărgăâtescu n’a tăgăduitfo, ca bun cetățân, ea bun Ro- mân.... D. D. Mărgăritescu Și ca părinte d familie. D G. Chițu, ministru cultelor și in- strucțiune! publice. Când am dis ca bun Român, am înțeles și ea părinte de fami- lie. Ce dâră a găsit râti D-sa în disposi- țiunile acestui articol, care ^ice că piese le. vor fi cercetate din punctul de vedere al esteticei și al moralităței, pentru ca teatrul național să nu ajungă să fie un scandal ? Așa dâră în principia cu toții trebue să fim de acord că piesele, că spectacolele ce urmâsă să se dea pe scena teatrului național, trebue să fie priveghia- te din punctul de vedere al esteticei, al bunului gust, al morale! și al ordinel pu- blice. In adever că în ceea ce privesce ordinea publică, acâsta râmâne mal mult sati mal pucin la facultatea de apreciare a acele! direcțiuni, a guvernului care domnesce în țeră; căci în privința acestui drept de a- preciare este imposibil a indica limitele unde trebue să se oprâscă și peste care nu trebue să trâcă apreeiarea, fie a acelei direcțiuni, fie a guvernului, și nu râmâne alt-ceva de cât controlul c’re ’l esercites t națiunea asupra guvernului spre a ’I spuu că a fost prea riguros sati prea indulgent 12 (24) Martie 1877 AONaTOKUL UFICIALAL RUMANîEI 1831 că nu pot să desființes censura, etc. am (Jis numai că nu cu ocasiunea unei inter- pelațiunl nu putem să decidem uă cest u- ne de organisare a t atrelor; să așteptăm momentul când acea lege va veni în des- batere și atunci D-v. vă veți pronunța. A- cum a venit acâstă lege. Ce găsesce onor. D Dimancea eă este monstruos în acestă lege, că este atentător libertății al căril D-sa se pare așa de delos apărător’ D-lor, este vorba că comitetul, direcțiunea tea- trului, are să câră ajutorul autorităților pentru esecutarea regulamentelor, și de- cretelor privitâre la funcționarea teatru- lui." Și aci onor. D. Dimancea <|ice Etă censura, âtă dispotismul ce consacrăm prin acest articol. EI bine, să încâlă onor. D. Dimancea. D-vâstre sciți, D-lor, că sunt diferite autorități care au dreptul de a face regulamente cu competință de le- giuitor, ast-fel sunt: comunele, consiliele județene în ceea ce privesce comuna și jude- țul lor. Mal este apoi guvernul, care are dreptul să facă regulamente de adminis- trațiune publică pentru aplicațiunea legi- lor, destul numai că asemene regulamente să nu modifice basele legel. Sunt aseme- nea autorități eare aii dreptul să facă re- gulamente ca măsuri de disciplină, în ca- re să ordonă pedepse pentru contra-ve- niențl. Ei bine, a dice că asemene regulamen- te trebue desființate, este a cere un ce ne constituțional. Și pol ce sunt acele re- gulamente? Să admit că s'ar putea cere acâsta pentru cele de astă-di, dâr pâte să se câră șt pentru cele viitâre? Putem noi să venim prin uă lege teatrală și să o- prim pe aceste autorități de a face regu- lamente de ordine publică? Apoi nu e vorba numai de regulamentul actual al teatrului, căci în cât privesce acâsta, nu mal remâne îndoială că va remâne abro- gat, și puteți chiar să puneți un articol la finele acestei legi, prin care să dicețl că tâte regulamentele și disposițiunile contrarii legel de faciă sunt și rămân a- brogate. Nu e vorba dâr de acâsta, e vor- ba de regulamentele ce au dreptul să facă primăriile pentru spectacolele publice; el bine, cum uă puteți dice îu acâstă lege primăria n’are dreptul să facă asemene regulamente pentru spectacole, în ceea ce privesce ordinea pnblică ? D. Dimaucea n’a înțeles să se abroge uumal regulamen- tul actual al teatrului, căci acâsta să în- țelege de fel, dâr a merge n ai departe : voiesee să introducă în lege un articol prin care să se desființese orl-ce regula- mente trecute și viitâre... (întreruperi). Cel pucin așa v’ați esprimat, D-le Di- mancea, și așa am înțeles eu. Acum dâcă e autoritate âre-care, fie di- recțiunea teatrelor, ori guvernul, ori co- muna, a făcut îu trecut, saă va face po viitor un regulament de administrațiune publișă, contra principielor constituțio- în apreciarea sa. A (jice că nu trebue să se represinte pe scena teatrului național, cu- tare piesă care atacă bunele moravuri saă provâcă desordinl, acâsta nu va să dică. a înființa censura, a opri libertatea cuge- tării; acâsta va să <|ică a spune autorului care vine cn uă asemenea piesă că tâtrul este uă scâlă pentru publicul, pentru fa- miliele cari vin a petrece câte-va ore a- colo și atunci autorul nu va avea voie să afișele că va represanta acea piesă, cum s’a făcut cn ocasiunea represantațiunii de care a vorbit D. Dimancea ; și dâca va fi apucat să afișede fără autorisarea direc- țiunii teatrului, să fie dator să dea alt afiș, când i s’ar interzice, ca ast-fel să vâcjă publicul că nu direcțiunea numai era aco- lo vinovată, ci era și alt cine-va, era și acela care a afișat că va da uă piesă fără autorisațiunea comitetului teatral; căci și libertatea de a călca cine-va asupra drepturilor altuia nu este libertate, ci este licență. Când un autor nu are auto- risațiunea comitetului teatral pentru pie- sa sa și crede că este lovit în libertatea sa pe nedrept, el are alte middâce, alte căi de reclamațiune pentru a face să i se res- pecte dreptul sett ; are presa liberă, are dreptul de a petiționa la Cameră și la Se- nat, etc. Vedeți câte corective sunt îu privința unul presupus abus care s’ar pu- tea face, Dâr dâca nu vom da direcțiunii teatrului un asemenea drept, nu putem <|ice că avem un teatru organisat, că a- vem un teatru pus în posițiune de a pros- pera, de a produce ceea-ce să (jice to ca- lon c'agathon, bunul și frumosul. Acestea sunt elementele principale ale esteticei și estetica este și în ordinea publică, căci nu este ordine fără estetică, căci și acolo, dâca principiul esteticei lipsesce, nu pâ- te să fie ordine, ast-fel este ceea ce să di- ce ; ordina doriană, ordina corintiană, etc. Acum în privința observațiunilor D-lul Dimancea mal ânteiu fac âre-care recti- ficări în ceea-ce privesce interpelațiunea ce a avut loc aci în Cameră asupra inci- dentului de la teatru cu D. Millo; dâca ’ml aduc bine aminte, atunci unii din D-nil deputațl careaîi, cu ocasiunea trecerel la ordinea dilel asupra acelei interpelațiunl, ea ministrul să declare că abrogă regula- mentul în ființă care dirige teatrul, și eă ministrul am declarat atunci că într’un mod așa pripit cum să cerea, mi se pare tot de D. Dimancea, nu putâm să mâ pro- nunț într’un sens sau în altul, ci am ce- rut Camerei, și Camera a prii mit să aștep- te ocasiunea desbaterii unui project de lege care era adus în Cameră pentru reor- ganisarea teatrului, și atunci vom vedea ce este de făcut, ce este de șters, ce este de adăogit în privința regulamentărei re- presintațiunil pieselor și spectacolelor pe scena teatrului. N’am 4’s dâr atdncT că susțin cutare îau cutare regulament, că susțift censura, nale, care t’ece peste competință acelei autorități, în asemene cas fie-care depu- tat D. Dimancea sâtt altul, are dreptul de in erplare, pâte să vie să desmințe un asemene regulament, și să câră pedepsi rea acelora cari aii făcut și au aplicat un regulament anti-constilnțional. Acâsta să pâte face ; dar încă uă-dată repet, nu să pâte prevedea prin uă lege speciale, cum este acâsta, că tâte regulamentele trecute și viitâre att să fie desființate. Regula- mentul actual al teatrelor va rămânea, uă mai repet, de fel abrogat, pentru că va fi înlocuit prin legea ce votăm acuma. Cred, D-lor, că nu mal e trebuință să ne întindem asupra teoriilor stabilite în privința libertăților publice, constituțio- nale; pentru că nu e vorba nici le cum de censură, nicî de a atrage libertatea cuge- tării, e vorba numai de uă disposițiune, ca să 4ie așa, disciplinară îu privința moralitățel pieselor și a subiectelor ce se represintă pe scena teatrului național; e vorba de a nu să permite represintațiunl de acelea în teatrul național care ating or- dinea publică și bunele moravuri. Și aci să’mi permiteți, D-lor. uă observațiune trasă, nu din capul meii, ci din esperien- ță. Acolo unde este un guvern despotic, bine-voițl a vâ gândi, a reculege în min- tea D-vâstră și presentul și trecutul, și veți vedea că sub guvernele despotice, corupte acolo e libertatea cea mal mare e licența, e disfreul în spectacolele publi- ce. Unde ânsâ veți vedea state liberale în adevăratul sens al cuvântului, democrati- ce, republicane, acolo este moralitatea cea mal mare, și reprobațiunea cea mai puter- nică contra imoralității. Gândiți-vâ la Roma despotică a Cesarilor, și gândiți-vă la Roma republicană ; la guvernul coruț t al imperiului, și la guvernul liberal și moral al republicel, și veți vedea ce va să <}ică libertatea și ce va să (Jică licența-— Prin urmare, din acest punct de vedere, să căută n a garanta cât să pâte mal mult morala și estetica pe scena teatrului nos tru, eră nu a tolera libertatea desfrâna tă, licența îu spectacolele publice. Numai ast-fel vom scăpa de acea importațiune străină imorală, găsită chiar de societă- țile străine; de aci pretinși artiști cari vin la noi de ne conrup gustul prin fel de fel de piese și canțonete scandalâse. Sciți că la teatru se duc părinți cu fete, cu copil și când es do la aseminea representațiunl imorale, es cu veninul în suflet, (aplause). Să nu crâdă nimeni din D-vâstră că pe banca unde sunt se va găsi un singur om din ministerul actual care să voiască a su gruma, a inlănțui libertatea cugetării, a scenei; dar în același timp suntem datori a garanta moralitatea publică, estetica pe scena teatrului național român, (aplause). D G Cantili. D-lor, voitt face mal în tâiu omagiele mele D-lul ministru de culte și instrucțiune publică pentru sănățâsele 1832 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEI 12 (24) Martie 1877 idei ce a «emis 'înaintea acestei ^Adunări. Este fdrte adevărat că guvernul ca și not Camera Legiuitâre, trebue să ne procu- păm când e vorba de teatrul național ro- mân, a garanta ordinea publică, ideile conforme esteticei, într’un cuvânt bunele moravuri în societate. Nu e mal puțin a- devârat însă că, trebue să ne preocupăm î același timp de a ocroti și libertatea cugetăre! omenesc!, maî cu sâmă când e v >rba de representațiuni publice pe scena teatrului național. Eă înțeleg disposițiu- nile coprinse în acest articol 6, în ceea ce privesce estetica, dar în același timp nu voesc să las direcțiunii teatrale uă prea mare latitudine întru a aprecia decă cu- tare piesă saă cutare canțonetă întrunesce tâte regulele cerute de estetică și de mo- rală publică pentru a putea fi represen- tată; pentru că apreciațiunea direcțiune! teatrale ar putea să fiă prejudiciâse liber- tăți! cugetăre! espridiate în o piesă de tea- tru. Ceea ce dar mă preocupă pe mine mal mult este că nu cum-va sub acestă idee de a garanta ordinea publică, estetica și bu- nele moravuri să vină direcțiunea teatre- lor și să pue un frâfi libertății cugetărel Acâsta m’a preocupat, și să nu confundați, D-le ministru, estetica cu ordinea publică; vedeți eă ordinea publică este un ce fârto elastic. Ceea ce este ordinea publică în țâra nâstră, pâte să nu fie peste hotarele nâstre, și ceea ce este conform ordinel pu- blice dincolo de hotarele țărel nâstre, pâte să nu fie conform cu ordinea publică în interiorul acestei țări. Acâsta nu se pâte tăgădui, că ordinea publică este un ce elastic și plin de echi- vocitate. Prin urmare, D-lor deputațl, tre- bue aci să facem uă disposițiune prin care să ajungem la resultatul dorit pentru or- dinea publică și pentru libertatea cuge- 'ărei omenesc!. Trebue să intru nim aceste două idei, și să le punem de acord spre a face un ce așa în cât să nu se violeze acest mare principia, pe care însuși D. ministru al instrucțiunel publice nu trebue să’i tăgă- duâscă D-sa mal cu sâmă. Acum, a face uă disposițiune catego- rică în privința ordinel publice, acâsta nu mi se pare că este posibil, tocmai pentru cuvântul că ordinea publică este echiva- lentă cu elasticitatea și echivocitate ; dar ₜ e putem face ? Putem da uă cale de atac în contra încheeril direcțiunel generale a teatrelor, dâcă nu ar fi în conformitate cu vederile opiniunel publice, acea încheere să dăm celui în drept un apel, arătând tot de uă dată și termenul în care se pâte face apelul. Mi se pare că acâstă idee o putem formula printr’un amendament. D. P. Gradiștdnn. Unde să fac apelul? Uă voce. La primărie. D. G. Cantili. Nu la primărie, de âre ce primăria nu e judecătorie. Mi se pare că ar trebui să dăm acest drept de apel la uă instanță judecătorâscă superiâră care neapărat nu va fi tribunalul, căci mat în- tâia, îo regula generală, tribunalul nu e instanță de apel, și al doilea, e mal supusă¹ obedienței acâstă instanță care se numesce tribunal. Dar cred că acâstă instanță de apel trebue să fie curtea de apel, care prin chiar numele sSu e menită a priimi ape luri. Numai ast-fel, suntem noi fideli princi- piului liberei cugetări a omului. Io privința termenului, voiă fixă un ter- meu scurt și voiu obliga pe curtea de a- pel să judece asemenea lucruri într’un mod sumar și de urgență, citând părțile în con- formitate cu legile sâle. Să fixăm dar un termen de 10 saă 15 dile din momentul când se va comunica celui în drept înclr erea direcțiunel generale a teatrelor. In acest sens cred că și D. ministru va conveni cu mine ca să punem de acord un lucru pe care nu ’l putem regulamenta in¹- tț’tfn mod precis, adică ordinea publică și salvarea acestui principiu ca fie-care să ’șl pâtă esprimă cugetările sâle într’un mod liber. D. P. Grădiștânu. Rog "pe D. Cantili ca înainte de a face araendaîuentul D-sâle, să bine-voiască a mă asculta un moment. înțeleg și respect preocuparea onor. D. Cantili; dar tocmai fiind că aci e loc h discuțiune, să’ml permiteți, înainte de a vâ fixa bine cugetarea, să’ml spun și efi vederile mele, pentru că am avut ocasiune să cuget mult timp la acâstă materie, de âre-ce sunt unul din aceia cari au colabo- rat la acest project de lege, după îndem- nul D-lui ministru al instrucțiunel pu- blice. D-lor, vfi rog să bîne-voiți a observa că sunt în acest project două articole; art. 6 și art. 26. Puneți în combinațiune aceste douăfar- ticole,—fiind că nu este bine să ne rostim asupra unei legi penă ce nu vom cunâsce spiritul totor disposițiunilor sâle, — și veți vedea că temerile D-luî Cantili nu pot fi întemeiate. Articolul 6 vorbesce despre spectacole iar art. 26 vorbesce despre piese de teatru, ast-fel că numai art. 6 vorbesce despre ordinea publică, așa în cât cuvântul de ordină publică care isbia pe D. Cantili nu esistă în art. 26 unde este vorba numai despre piesele de teatrh, și a cest control este mărginit numai la teatrul național și numai pentru cestiune de este- tică; pe cele alte sceue ori ce.piese se pot juca. In privința ordinel publice, este altă socotâlă, fiind că se pâte ca într’uă piesă âre-care să vină uă persână îmbrăcată în- tr’un costum indecent, ceea ce ar fi în contra ordinel publice, și în asemenea cas negreșit că direcțiunea trebue să iea mă- suri în ceea ce privesce spectacolul. Dar merg mal departe, Închipuiți-v8 că un spectator âre-care ’șl permite intr’uă sală de spectacole lucruri necuviinciâse; el bine, acâsta ar constitui un fapt în con- tra bunelor moravuri și în contra ordinel publice. pol, să nu fie nimeni cari să prive- ghede nisce asemenea fapte scandalâse ? Vedeți că chiar comisari! de poliție sunt puși la ordinile direcțiunii. Inchipuiți-vă, D-lor, că nu în teatru na- țional, dar într’uă șcâlă particulară, în sala circului s’ar pune în scenă persână Demnului și a Dâmnel într’un mod batjo- coritor. EI bine, dacă direcțiunea teatrului nu are dreptul să se amestece, la ce re- sultate am ajunge ? Etă dar, că din tâte punctele de vedere controlul și autoritatea direcțiunel teatre- lor este necesariă. Acum vin la D. Dimancoa care dicc„ necontenit că regulamentul cel vechifi este care a făcut pe D. Grădiștânn să facă așa și așa. Mal întâifi rog pe D. Dimancea să bine-voiască a nu mâ pune pe mine în scenă; căci desfid atât^e D-sa cât și pe orl-cine altul să’ml arate daca am făcut efi alt-ceva de când/sunt îu comitetul teatre- lor de cât că am elaborat acâstă lege. Opiniunile mele sunt libere, și daca am aprobat pe Dl Cornescu când cu piesa Zdrențele politibb, dic și acum că bine a făcut. In privința regulamentului care esistă astădl, acela nu pâte avea nict uă putere, fiind că nu este făcut în virtutea unei legi; el este mal mult uă instrucțiune dată de ministru directorului care este delegatul sâfi. D. D. Mărgăriteseu. D-lor, este vorba de estetică și de ordinea publică. Efi v’așI face suverani apreciatorl asupra a două observațiunl ce am să fac. Când M-le Kel- ler juca în teatru național cancanurile cele mal scârbâse, nti era un comitet al tea- trului care trebuia să priveghede acâsta ? Daca era, pentru ce nu a oprit asemenea spectacole care ati făcut pe publicul din teatru să părăsâscă sala ? Când era vorba de M-ele Kellerca săcancaneqle. comitetul n’a dlis nimic; iar când a venit D Millo să biciuâscă un trecut înferat de țâra întrâgă, atunci comitetul s’a amestecat și l’a oprit. Etă pentru ce eu voim să se mal facă de aci înainte ceia ce s’a făcut până astădi; nu voim se lăsăm în acâstă lege nisce termini elas- tici în mânele comitetului, care mâne să dică că piesa cutare este contra ordinel publice, pe cât timp tâtă lumea va b- 00 03 V2- a p4»ce ® cc a co g oo tn GM P2 K oo 00 ©3 1© rH -n 99 ₐₙᵤi cᵤᵣₑₙt 1877 thesa- 1 lunies. n urul Român are a plăti la Londra în primi- rea D-lor Frtihling et Gaschen bancheri, valârea cuponului de procente pe semestru 1/1877 și a comisionului de 7₂ la sută din împrumutul Oppenheim et O nie în sumă de lire sterlinge 38,735, schil. 18, penșl 3 Se publică spre cunoscința generală că doritorii de a se însărcina cu plata acestei sume la Londra, sunt rugați a se presenta la ministerul de finance pentru a concura Vineri, la 7n Aprilie viitor, la ora 2 după amâ^I. Licitațiunea se va face cu oferte sigila- te care se vor primi până la ora 2 7₂ fix» Ori ce oferte presentate după ora 2 pre- cum și supra-oferte, nu sunt primite. Thesaurul, va rambursa îu Bucuresci și în monetă de aur sus citata sumă care fa- ce fel 968,397,90 împreună cu agiul ce va resultă la fie care liră sterlină peste va- lârea el legală de 25 lei, câte lei 150,000 în fie care săptămână, începând de la pri- mirea chitanței constatând plata făcută la Londra. Amatorii sunt prevestiți a coprinde în ?- giul ce vor propune peste valârea lega|ă a lirei sterline, tâte cheltuelele de schimb, provisiot), asiguiare, procente, transport 0 tc No. 4,042. 1877, Februarie 18. Direcțiunea vămilor și contribnțiuni- lor indirecte. La biuroul de vamă Bucuresci, gara Fi- laret, se va ține licitație în dioa de 19 Martie corent, ora 11 diminâță, pentru vân- dârea a 96 manșâne de pălării ce s’a con- fisca t No. 5,597. 1877, Martie 8. Casa de depuneri și consemnațiuni. Luni ’/M Maifi viitor, în localul casei de depuneri și consemnațiuni, calea Mo- goșâel. No. 3, în cabinetul directorului, se va ține licitațiune publică prin oferte si gilate pentru cumpărarea a 180,000 lei valâre nominală înscrisuri fonciare rurale ale primei societăți de credit fonciar ro- mân cu tâie cupânele ne exigibile, adică, inclusiv cu cupânele plătibile la 1 Iulie 1877. Ofertele însocite de garanții în valâre de 5 000 lei, se primesc până la ora 2 fix. Veri ce ofertă presentată după ora 2, pre cum și supra ofertele nu sunt primite. Deiisinnea direcțiunel dâ-ă aprobă saft nu resultatul licitațiunel se va comunica imediat după deschiderea ofertelor. Iu cas de aprobare titlurile însocite d nn borde- roft se vor preda casieriei direcțiuni în termen cel mult de șâpte dile libere sub primire de recepisă, în schimbul căreia se va plăti la presnntare în monetă de aur prețul oferit. No. 2 708. 1877, Martie 2. (8 Maifi.) Administrația generală a domenielor și pădurilor Statului. Se publică spre generala eunoscință că licitațiunea ce 3 a anunțat prin Monito- rul No. 43, de la 24 Februarie espirat, a se ține la 12 Martie 1874, pentru vâmjerea pădurilor din ostrâvele din Dunăre, se a mână pentru dioa de 22 Martie 1877, când licitațiunea se va urma asupra pădurilor împărțite pe serii, precum se arată în ta bloul de mal jos. Licitațiunea se va ține în Bucuresci la administrațiunea domenielor în localul său de pe calea mâgoșâi, casa Ștefănescu, după regulamentul de licitațiune publicat în Monitorul oficial No. 252 din 14 Noem bre 1872, și cu condițiunile generale pu blicate în Monitorul No. 6 din 11 lanua- nuarie 1877. Tot de uă dată se face cunoscut că tre- imea cuvenită a se esploata anualmeate, ce se prevede la art. 13 din condițiunl, va fi sati a treia parte din întinderea tutulor os- trâvelor, ce compun uă serie, sau a treia parte din fie-care ostrov, după cum antre- prenorul va declara acâsta după adjude- care, spre a se prevedea în contract. Doritorii de a lua în întreprindere es- ploatarea acelor păduri, se vor presenta la licitațiune în ioa mal sus fixată cu garanții provisoril de natura celor prevă- dute prin regulamentul de licitațiuee și condițiunile generale și de valârea celor arătate prin tablofi. No. 6,226, 1877, Martie 3. 1836 MdKI iui.OL ; ■ U ' b ROM’. 12 (24; Martie 1877 aloul pădurelor de pri ostrovele Statului din Dunăfe ce se Mend^pre esploatare pe periodu] trei ani socot cu începere de la 1 lanuariu r uf a lanuariu 1 - l’unclul de frontieră de care depind? c %cmirea rdvelor Întinderea aproxima- tivă a fie cărui ostr 25 5 pog.|sjj.p Punctul de frontieră de care e depinde reaaoslrdv.elor întinderea aproxima- tivă a fie cărui ostr. ci ?î 89 89 ' i'isdil iov !12 Vlosanru . . . , 19 15 t ni|U£-) jt> । 13 Boldu sâu Lupu. . . . 90 196 i» / l!ll H fiii 14 Ostrovul-Mare . ... 90 172 1 bou îeu! 15 Bănui........ 91 40 loeof : 16 Corabia...... 91 43 17 Silistidrat i” . . . r 92 16 18 Garcovul..... e. 93 195 700 19 Gura Boșului. 96 6 20 Verdea?..... 96 20 21 Reni-Islas L .... ■ 97 83 Chichinețele ds lângă t^n-STn'ufr 22 Ol^ișof 3 . . . 97 12 Jir.au'. . . . in . f 98 1ii • 1t n a i v i. 1 23 Chichinețele de la Gura 1 ■ 1 f QJtuluI... 98 13 . . . ;] Ah '' ■ ■ ’!» 1420 47oj 1 Județul Teleorman ___________e ■ dlO B Ji * ’ i 11 Plasa Călmățuiu. , i |T. Măgurelel 11 Seria V. fi 1 f 1 2j Gură Oltului, .... 1 100 3 Cătină Mare..... 3 35 1 ■ * 4 Cătină Mică. ... 3 1 646 5 Flămânda...... 4 4 1 6 Jioroiu.r . . 5-6 50 i Belimț-fle, . 7 100 'li i 6000 ol ooc ■ • "îicer ii i ai no eii al LII 58 4 ils- 8 9 .0 11 ar .12 13 - .4 rlasa Marginea Bordona și nn prunt. Ltța'Mare și nn prunt Luț.i Mică . . • Cin^hineaua.......... OștMvu Des șeii Bujo râsea și prunt, Gâsda Mica. . Pruntn între Gâ^ce.; Gâșea Mare. , - ᵤj 1 2 2 și 3 4 și 5 6 și 7 10 10-11 11 225 90 65 90 70 75 90 80 IO 75 64' ■ ' I J , 18 1 u.ide,.m ț i.iși •• Plasa Mwginfa Seria Vi. 1 --- . biuigid > 1 Bonmu . . • 42 8 1 2 Ba in;-.. . . 3 și 4 403 392 3 Ditin< saii Cama 7 și 8 200 25 । 645 425 Oel ia ' : ‘ ( 197 140 îdo i l damadanu . .113,14,15 Seria VIII 197 140 1 idem 1 Mocanu. . . . . |ibșil7 512 910 1 512 910 2000 1260 25w 300C 12 (24) Martie 187 < MuNiTORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI -831 Știrbei Giurgiu Oltenița idem Punctul de frontieră de care depinde. piele; i întinderea dreptul.: aproxima- Punctul de a vin 1 tivă a fie- frontieră No. curent i Numirea ostrdvelor Numirea cărui oslr. de care ,.elor în । Garanția prov. j depinde i căror: pog. stj.p. i t ee trebue a de- ’ ’• " pune la licitat. p--- Seria 1X1 1 Lungu. . 20,21,22 962 234 2000 Gura lalom. 2 Coraia.. . Idem 54 402 1016 636 Jntiețni llfdv f lesR cH Plasa Olteni:. Seria X. 1 Beehiru . . . . 2 și 3 30 2 Frumosu. . . 5, 6 și 7 400 3000 9 Turtucaia...... 8, 9,10 400 4 Gărdescu...... 18 40 Seria ai 870 GuraGarliți 1 Paraschiva . / 20.21.22 400 2 Albina.. . Idem 350 3000 3 Saicâ n • ’ idem 100 850 Idem Județul Ialomița Plasa Borce, in s Seria XII. Idem 1 Gura Hatului . .> 3 150 2 Papurica.. t . . . . 8 12 3 Chiciu de la Gura Borci 12 200 4 Chiciu de la Pisică . 14 2 5 Șoimul. . . . , . 19 80 1300 6 Gura B ibi..... 20 50 Brăila 7 Rupturile. .... 23 75 8 Mosaitu Peciciu.. 26 90 9 Fermecatul....... 27 200 859 Cumpărătorul Hlisei Trotușanca, din. Putna, achitând rata de 1 Iulie 1876, ad- ministraț'a publică, că a esclus’otdin re venirile de la 10 Martie 1877, coprinse în publicațiunea sa No. 34,749 din 1876. No. 6 757. 1877, Martie 9. - Cumpărătorii moșiilor, parte din Mă- ăresci și Liescl, parte din Meseni, din ,udețul Tutova, achitând rata de 1 Iulie 1876, administrațiunea publică eă le-a esclus din revândările de la 10 Aprilie 1877, coprinse prin publicația No. 34 751 din 1876. No. 6,755 1877, Martie 9. — Cumpărătorul moșiei Ciulnița. oin Ialomița, achitând rata de 1 Iulie 1876. administrația publică că a esclus’o din I evâmjările de la 10 Martie corent.coprin ] Numirea ostrovelor O Întinderea aproxima- tivă a fie- cărui ostr. pog. stj. £ Lei T⁻ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 1 2 1 2 3 4 5 6 7 Plasa Balta Ser a XIII. Nîcolescu. . . . Cerna-Vodă.. . . Troiua.......... Bourcanu.. . Boașicu......... Aliontele....... Atârnați!.. . i. . Zaldga.. . . . . Veriga.......... Gâscă... : . . . Județul L. GU • ¹ Plasa Balta Seria XIV. Valciu (Ciurea) . . . Veriga Strâmbă . Piscu Bați cu Chiciul Mic ................. i o 3 5---6 230 7-8 123 9 3 10 80 14-15 320 17-18 225 20 100 22-23 50 26-27 520 1654 3 r & 65 57 O0 4 48 288| 401 5 4300 Seria XV. Oislea........... Detunatu.. . . Seria XVI. Titeavu .... Chiciu de Sus (Mic) . iglița ....... Plasa Vădenit Chiciu Mecinulul. Piscu Turcului . Chiciu de la Iași. (Gura Șiretului).. seeîn publicațiunea sa cu No. 34,747 din 1876. No- 6,759. 1877, Martie 9. Cumpărătorii parchetelor de păduri, co- prinse îu lista de maî jos, nefiind nici penă acum următori a plăti arendile ce datorase pe anul 1876, administrațiunea pune în revândere aceste păduri pe comptul D-lor cumpărători conform condițiunilor con- tractului. Se aduce la cunoscința publică că, la 21 Martie curent, seva ține licitațiune a- tât în Bucurescl, la administrațiunea do- menielor, în localul său de pe calea Mo- goșâtl, cât și la prefectura județelor res- pective unde sunt situate pădurile. Condițiunele cu cat! se vinde acele par- chete sunt cele notate în lista cu care sunt vândute actualilor antreprenori. Doritorii de a lua în întreprindere es 9 10 17 3 8 95 350 44.' 17: 149 48 4 5621 f 00 7000 plotarea acelor păd iri. se vor presența la I licitațiune, în dioa mai sus ficsată. cu ga- I ranții provisoril în valorile arătate în lista de mai jos. No. 6,224 1877, Martie 3. Lista pădurilor, ce se scot în vânrjari - - p tul antreprenorilor pentru ne plataarendei pe ! 1876.- Județul Ktfl. i. Din pădurea Prisecanil, din care sunt ! vândute D-lui Dem. Stamatiu, 5 parchete pe periodul 1872—1877 cu arenda anuală de leî 4,020 se vinde parchetul No. 5, în întindere aproximativă de 16 fălci, 28 și jumătate prăjini, pe restul interprinderei, care espiră la 1 Octombre 1877, după re- gulamentul de licitațiune și cu condițiu- nrle generale publicate în Monitorul ofi- cial No. 186 din 1872. și cele speciale 1838 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEI 12 (24) Martie 1877 provisorie, ce trebue a se depune de con- curenți. va de 2,275 Iei. 6. Din pădurea Slașoma, din care sunt ,arendate D lui Lambru Vasilescu 5 par- chete pe periodul 1874—1879, cu arenda anuală de lei 3,690, se vend parchetele No. 3, 4 și 5, în întindere aproximativă de câte 14 pogâne și 1,269 stânjeni pă- trațl, pe restul anilor întreprinderel, cari espiră la 1 Octombre 1879 după regula- mentul de licitațiune publicat în Monitorul oficial No. 82 din 1874 și cu condițiunile generale și speciale, înserate în Monitorul No. 279 din acelaș an, cu care sunt vân- dute actualului antreprenor, garanția pro- visorie, ce trebue a se depune de cor.cn- | rențl va fi de 1,845 lei. Județul G or jiu. 7. Diu pădurea Mătnlești, din care sunt ■ vândute D-lul 0. Poteca 5 parchete pe pe- riodul 1874—1879, cu arenda anuală de lei 3.500, se vând parchetele No. 3, 4 și 5 în întindere aproximativă de câte 39 po- gâne și 272 stânjeni pătrațl, pe restul a- nilor întreprinderel, care espiră la 1 Oc- tombre 1879, după regulamentul de lici- tațiune și cu condițiunile generale publi- cate în Monitorul oficial No. 82 din 1874 și cele speciale, inserate în cel cu No. 137 din acelaș an, cu care sunt vendute actua- lului antreprenor, garanția provisorie ce trebue a se depune de concurenți, va fi de 1,750 lei. Județul Doljiu 8. Din pădurea Opritura-Sadovel, de pe Murgaș, din care sunt vândute D-lui Gr. Mardolăescu cinei parchete, pe periodul 1876—1881, cu arenda anuală de lei 5,432, se vend jumătate din parchetul No. 1 și întregi parchetăle No. 2, 3, 4 și 5, în în- tindere aproximativă de câte 27 pogâne și 1,018 stânjeni pătrațl, pe restul anilor în- trepiinderel, cari espiră la 1 Octombre 1881, după regulamentul de licitațiune și cu condițiunile generale și speciale, pu- blicate în Monitorul oficial No. 177 din 1875, cu care sunt vândute actualului an- treprenor, garanția provisorie, ce trebue a se depune de concurenți, va fi de 2,7161. Se publică spre cunoscința generală că, la 14 Martie viitor, se va ține lictație în localurile prefecturilor de Iași și Ro- man, pentru vândârea spre esplâtare a Ză- vâelor după proprietățile: Călinescil, Scheulețnlși Răchitenil, din județul Roman, după condițiunile generale publicate în Monitorul oficial No. 222, Octombre 6, din 1876, și cele speciale din Monitdrele No. 222 și 257, acelaș an. Doritorii de a cumpăra aceste zăvâe, se vor presența la licitațiune în $ioa mal sus arătată cu garanțiele prevăzute în condi- țiunile speciale. Tăerea și transportarea lemnelor din a- înserate în Monitorul No. 5 din 1873, en care sunt vândute actualului antreprenor, garanția provisorie, ce trebue a se depune de concurenți, va fi în valâre de 2,010 lei. Județul Roman. 2. Din Zăvoiul Sterpu, din care sunt vândute D-lul lancu Leizer sin Ițic, trei parchete pe periodul 1874—1877 cn a renda annală de lei 3,050, se vinde par- chetul -No. 3, în întindere aproximativă de 12 laici și 50 prăjini, pe restul înter- prindere¹, care espiră de la 1 Octombre 1877, după regulamentul de licitațiune și cn eondițiune'e generale și speciale pu- blicate în Monitorul No. 82 din 1874, cu e.are sunt vândute actualului antreprenor, garanția provisorie, ce trebue a se depune de concurenți, va fi îu valâre de 1.525 lei. Județul Suceva. 3. Din pădurea Hârtâpele, din cari sunt vendute cinci parchete D-lul O. Codrescu, pe periodul 1875 — 1880, cu arenda anu- ală de lei 3,500, se vend parchetele No. 2, 3, 4 și 5, îu întindere aproximativă de câte 4 fălci și 23 prăjini, pe restul anilor întreprinderel, care espiră la 1 Octombre 1880, după regulamentul de licitațiune și cu condițiunele generale publicate în Mo- nitorul oficial No. 177 din 1875, și cele speciale publicate în Monitorul No. 4 din 1876. cu care sunt vendute actualului an- treprenor, garanția provisorie, ce trebue a se depune de concurenți, va fi de 1,750 1. Județul Teleorman. 4. Din pădurea Siliscea, din care sunt vândute cinci parchete D-lul Sandu Mari- nescu și Sandu Mărășescu, pe periodul 1873—1878, cu arenda anuală del. 4,150, se vinde parchetul No. 4 și 5, îu întindere aproximativă de câte 9 pogâne și 849 stânjeni pătrațl, după regulamentul de li- citațiuue publicat îu Monitorul oficial No. 160 din 1873, cu condițiunele gene- rale publicate Monitorul No. 255 din a- celaș an, și cele speciale înserate îo cel cu No. 22 din 1874, cu care sunt vândute actualului antreprenor, gaianția proviso- rie, ce trebue a se depune de concurenți, va fi de 2 075 lei. Județul Mehedinți. 5. Din pădurea Ceringanul seria 1, din care sunt vândute D-lul Ion lonescu, cinci parchete pe periodul 1875—1880, cu a- renda anuală de lei 4,550, se vend parche- tele No. 2, 3, 4 și 5 în întindere aproxi- mativă de câte 38 pogâne și 706 stânjeni pătrsțl, pe restul anilor întreprinderel, care espiră la 1 Octombre 1880, după re- gulamentul de licitațiune și cu condițiu- nile generale și speciale publicate în Mo- nitorul No. 177 din 1875, cu care sunt vândute actualului antreprenor, garanția ceste zăvâe, se va face în tot cursul anu- lui de esplâtare. No. 4,955. 1877. Februarie 21. Eiind-că cumpărătorii bunurilor no- tate în tabloul publicat în Monitorul No 10, din 15 Ianuarie 1877, vândute îu vir- tutea lege! din 6 Martie 1875, până în present n’au schitat rata de 1 luliu 1876‘ (și unii și pe cea de 1 Ianuarie 1876) ad- ministrațiunea în temeiul art. 21 din le gea de la 31 Martiu 1868, și 96 din re gulamentul el, luând și avisul comitetului, publică revinderea acestorjbunurl pe comp tul D-lor în dioa de 10 Aprilie 1877, la în centrul Iași, localul prefecturel județu- lui, și invită pe D-nii amtaorl a se pre- sinta, pregătiți de garanții în regulă, cu- noscând că, condițiunile cu cari se v end aceste bunuri sunt cele prevădute de art. 49, lit. a, b, e, d și e din regulamentul le- gel din 31 Martie 1868. No. 34,755. 1876, Decembre 22. —Fiind că cumpărătorii bunurilor notate în tabloul publicat în Monitorul No. 10 din 15 Ianuarie 1877, vândute în virtutea legel din 31 Martie 1868, n’a achitat până în present ratele de 1 Iulie 1876, (și unii chiar mal multe rate), administrația în te- meiul art. 21 din lege și 90 din regula- ment luând și avisul comitetului, publică revinderea acestor bunuri pe comptul D-lor în i)ioa de 10 Aprile 1877, la 12 ore din di. în localul prefecturel județului Iași, și invită pe D-nii amatori a se presența pre- gătiți de garanții în regulă spre a putet concura, cunoscendcă condițiunile cu care se vând aceste bunuri sunt cele prevăzute de art. 49, lit. a, b, c, d și e din regula- mentul legel de la 31 Martie 1868. No. 34,751. 1876, Decembre 22. —Se publică spre cunoscința generală că din pădurile Adamu și Pârvesci-Stejaru, de la județul Tutova. se va ține o nouă li- citație în oa de 18 Iunie 1877, Ia 11 ore dimineță, având în vedere că toți acel cari ar pretinde vre-un drept de pro- prietate, usufruet, servitute, chirie, privi- legia, hipotecă sau ori-ce alt drept asu- pra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal înainte declina fixată pentru lici- tațiune, spre a’șl arăta pretențiunile; căci, în cas contrarii!, ori-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 3,806. 1877, Martie 8. — D. lân Stăneseu, câtciumar, domici- liat suburbea Delea-Nouă, strada MihaiO- Bravu. No. 152, îu basa formulei eseeuto- rie pusă pe sentința tribunalului Ilfov, secția 1 civilă, No. 136, din 1875, a cerut punerea în vânijâre cu licitație a caselor cu locul lor din comuna Bucuresci, subur- bea Delea-Nouă, sati Isvoru-Noti, strada Sătucu, averea D-iuI Nica Dinu, de profe- siune muncitor, domiciliat în aceste case. Aceste case sunt de gard cu o cameră și tindă cu vatră, învelite cu trestie, un coșar de gard, curtea ne împrejmuită, se învecinesce cu IrimiaStan, cn Arghir Dră- ghicl, cu lân Marjocu și în faciă ca strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împreginrare popritâre. Se face dar cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, îu dioa de 18 Iunie 1877 la 11 ore de diminâță, având în vedere că toți acel cari ar pretinde vre un drept de propietate, usufruet, servitute, chirie, pri- vilegiu, hipotecă sau verl-ce alt drept a supra imobilului în cestiune să se arate la tribunal, înainte de «Țioa fixată pentru licitațiune, spre a’șl arata pretențiunele, căci în cas contrariti veri ce cereri se vor ivi nu se vor mal considera. No. 3,815. 1877. Martie 8. — D. 1. Popescu, din capitală, nedepu- punând la casa de depuneri și eonsemna- țiunl suma de lei noul 2,300 prețul cu ca re s’a adjudecat definitiv asupra D-sale, prin jurnalul No. 8,917, din 1876, imobi- lul din comuna Bucuresci, suburbea Cai- mata, strada Caimala No. 6. averea D-nei Maria Bălășescu. de profesiune liberă, do- miciliată chiar în ele. a căria vândâre s’a cerut de D-na Ana Ștefănescu, de profe- siune liberă, domiciliată suburbea Popa- Sâre, strada Sf. Ștefan, N >. 28, în basa ac- tului de ipotecă legalisat de acest tribu- nal la No. 225 din 1867, învestit cu for- mula esecutorie,'și prin jurnalul No. 1038, din 1877, s’a încuviințat revinderea aces- tui imobil în comptul numitei adjudica- tare. Aceste case sunt de zid compuse din două camere și sală, învelite cu olane, o pivniță și o magasie de scânduri îu fun dul curțel, se învecinesce eu loniță Vais și Panait Adara.cn Cale-Bună,cu proprie tatea decedatului Boeru Matache și în fa- ciă eu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul trib., în dioa de 22 Aprilie 1877, la 11 ore de diminâță, având în vedere că toți acel cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usufruet, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sati verl-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de dioa fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arâta pretențiunile , căci, în cas contrariti, verl-ce ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 3,834. 1877. Martie 8 D-na Catinca Berlâsca, de profesiu ne liberă, domiciliată strada Colțea, în basa formulei esecutorie pusă pe cartea de judecată, No. 654, din 1876, a judelui Ml MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) Marti 877 ne ioc de arătură și fenâță, âră restul islas și pucină pădure fârte măruntă , rupturi, maluri și petrișl; se învecinesce despre Est cu apaBusăuluI, despre Vest cu sforile de moșie a multor moșneni LerescI, la Sud cu sfâra de moșie a D-lui loniță Păltinenu și la Nord cu moșnenii LupenI și Tănă- sescl; un al trup cumpărat de la D. Mihaiîl Păltinânu tot la Valea-Lupului și tot ho- tarul Lerescu , compus ca de 75 pogâne din care ca la 20 pogâne loc arabil și fe- nâță, restul pucimi pădure subțire și islas se învecinesce la Est cu apa Busăulul, la Veai cu moșnenii Tănăsesci șt LupenI, cum și cu Dumitrache Dragomirescu, la Sud cu partea de moșie a lui Mihaiu Păl- tinănu și la Nord cu apa Văil-Rele. Asupra acestui imobil, după încredin- țarea dată de D. președinte al tribunalului Bueăfl, prin adresa No. 626, din 1877, se află urmâtârele împrejurări . 1, Moșia din hotarul Pălărlagele, adre- sa tribunalului Ilfov, secția 111, cu No. 5049, din 4 Maiu 1863. 2. C. Păltinenu , N. Brătenu 370 stân- jeni moșie în hoiarul Pălărlagele , pentru galbeni 1780, anul 1863, lulih 25, cu No. 7199, al adresei trib. Ilfov, secția UI. 3. C. Păltinenu garanție cu proprietatea Pălărlagele, din hotarul Lerescu , diarul No. 2338, din 1868. 4 O. Păltinenu, Maria Savel-Man, îm- prumut pe ipotecă Neloiu Brădulețu, lei 47,000. 5. C. Păltinânu, locuteneut-colonel Ale- xandru Conslinschy, împrumutul po ipo- tecă Meril-Brădulețu, din Pătărlagele-cu- Trupurile el, 1,200 napoleoni. Se face deră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul aces- tui tribunal, în ijioa de 18 jjunie 1877, la orele 11 diminâță, avend în vedere că toți acel cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruct ervilute chiri privilegiu, ipotecă safi verl-ce alt drept a- supra imobilului în cestiune, să se pre- sinte la tribunal, mal înainte de dioa ad- judecațiunel, căci în urmă, veri ce cereri se vor ivi, nu li se vor mal considera. No. 3,745. 1877, Martie 8. — Teodor Asan, din capitală, nedepu- nend la casa de depuneri si consemnațiuni suma de lei noul 10,000 , prețul cu care s’a adjudecat definitiv asupra D-sâle prin jurnalul No. 551, din 1875, imobilul din comuna Bucuresci, suburbea Icâna, strada Polonă, No- 55, averea D-lul G. Nițescu, a cărora vemjâre s’a cerul de D-na Lucre- ția Fusea , de profesiune liberă , xutricea casei repausatulul Milisan, domiciliată în urbea Tergu-Vestel, în basa formulei ese- cutorie pusă pe sentiuța tribunalului Dâm- bovița, cu No. 77 , din 1869. și piin jur- nalul No. 1047, din 1877, s’a încuviințat revinderea acestui imobil în comptul nu- mitului adjudec ălor. ocolului III, din Bucuresci, a cerut pune- rea în vâmjâre cu licitație a locului viran din comuna Bucuresci, suburbea Sf. Vi- nerl-Nuoă, strada Eliseu, averea D-nelMa- riă Bertuel, de profesiune liberă, al căruia domiciliu este necunoscut. ..cest loc este viran, fără nici o clădire pe densul și neîmprejmuit, se învecinesce cu D. Coslacbe lân, cu loniță Caltaban, cu D-na Catinca Berlâsca și în faciă cu dru- mul gărel. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare, Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în dioa de 15 Iunie 1877, la 11 ore dimineța, avend în vedere că toți acel cari ar pretinde vre-un drept de pro- pi ietate, usufruct, servitute, chirie, pri- nlegifi, hipotecă saă ori-ce alt drept asu- pra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de cjioa fixată pentru li- citațiune, spre a’șl arătapretențiunile; căci în cas comrăriu, veri ce cereri se vor ivi, au se vor mal considera. No. 3,824. 1877, Martie 8. D. lucotenent-colonel A. Coslinschi, domiciliat strada Colțea, no. 21, în basa formulei esecutorie pusă pe actul de ipo- tecă legalisat de tribunalul Busău, la No. 52, din 1875 , a cerut punerea în vândâre cu licitație a moșiei Brădulețu , din Pâ- lărlagele-Lerescu , cu trupurile lui încli- nate, Valea-Lupului și altele din comunele Pălărlagele și Mlăjeiu, plaiul Busău, dis- trictul Busău, avere a D-lul Costache Păl- tmenu, proprietar, domiciliat în capitală, strada Mercur, No. 6. 1. Trupul Brâdulețu-Pălărlagele-Leres- cu, pendinte de comuna Pătărlagele, pla- iul Busău, se compune din 900 pogâne, în :are ca 80 pogâne sunt livezi și 16 case de locuitorilor cădule în acea proprietate, ie slăpânesce arburaricesce cu puterea de la dânșii de către acel locuitori, ca până •a 160 pogâne loc de arătură și fâneța, ca până la 100 pogâne pădure subțire și care esie dată îu lăere, ca pănă la 200 pogâne joc de islas pentru pâșunat de vile, âră estul pâm- la suma menționată mal sus, aste maluri, rupturi și gârle, ecarete sau alte îmbunătății! nu are; se învecinesce la ist cu moșnenii Drăgulănesc! , eu Stan Jeorghe llbna și cetașil lui, cu casa re- ausatel Elena Iconomu, cu Hristache Ni- vOlau, cu ^iâra D-lor frați Jitieul, cu slâra fraților Gairiloi , cu sfâra mai multor ce- lașl moșneni Oproisci, Isăcesci și alții, la apus cu partea de moșneni Chiojdani și moșnenii Sibiescl, la Sud cu sfâra de mo- șie a D-lul Hristache Nieolau, din apa gârlei Muscelul penă în hoiarul Sibiescu și la Nord cu cel de la Est. 2. Trupul numit Valea-Lupulul, pen dinte de comuna Mlăjeiu, este în mărime ea de 148 pogâne din care ca la 40 pogâ- Acest imobil se compune din uă pere- che case la pod, cn un salon și 2 camere, pivniță și cuhnie de zid solid, învelite cu șindrilă, alături alte case de zid, cu douâ etaje cu 3 camere și sală , cu gâmlâc sus și 2 camere cu cuhnie jos / învelite tot cu șindrilă, în fundul curții alte case în două etaje, ruinate de zid, cu 3 camere și două jos, cu cuhnie, grajd și șopion de zid, în- velit cu șindrilă , în curte puț și grădină ruinată, se învecinesce cu Dumitru Câr- cimaru, Ghiță Drojdieru, loniță Cârcimaru și în faciă cu strada menționată. Asupra acestui imobil so mal află ur- mătârele împrejurări: Ipotecă cu actul No. 56 , din 1862, că- tre D-na El. Așon, cesionara D-lul Flores- cu, idem cu actul No. 144, din 1862, că- tre St. lânid , cesionarul D-lul L. Plăve- lescu.idem cu actul No.442,din 1863 către Mai ia Nițescu și Tache Crăciunescu , D G. Porumbaru , are a lua lei 22,400 , M Așer, are a lua lei vechi 4173, și uă cerere a D-lul 1. LucasievicI, cesionarul D-nei Z. Cantacuzin , de a se urmări imobilul lui G. Nițescu, pentru achitarea banilor ce are a lua de la Florescu, creditorul Iul Nițes- cu , în basa sentințe! tribunalului Ilfov, secția I, No. 33, din 1857, învestită cu formula esecutorie. Se face deră cunoscut în general ca a- ccstă licitațiune se va urma în pretoriul a- cestul tribunal,în «jlioa de 25 Aprilie 1877, orele 11 de diminâță, având în vedere că toți aceia cari ar pretinde vre-un dropt de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau ver-ce alt drept a- supra imobilului în chestiune, să se arate la tribunal înainte de dioa fixată pentru li- citație, spre a ’șl arăta pretențiunile ; căci îa cas contrariu, verl-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 3,796. 1877, Martie 8. D. lorgu C. Râmniceanu, din capitală, nedepuind la casa de depuneri și consem- națiuni suma de lei nouI4 ,500 prețul cu ca- re s’ati adjudecat definitiv asupra D-sâle prin jurnalul No. 304 din 1877, locul vi- ran din comuna Bucuresci, strada Vergu, suburbea Sf. Ștefan, între No. 93 și 95, averea D-nei Marghiâla Ștefănescu, de profesie liberă, domiciliată io Curtea bi- sericel Popa-Sâre, a căria vândâre s’a c rut de D. I. C. Râmniceanu funcționar, domiciliat suburbea Popa-Sâre, strada Sf. Ștefan No. 28, în basa formulei esecuto- rie pusă pe cartea de judecată No. 246 din 1875, a judelui ocolului 5 din Bucu- resci, și prin jurnalul No. 1.041 din 1877, s’a încuviințat revinderea acestui imobil în comptul numitului adjudecatar. Acest loc este viran, se învecinesce cu D-na Auica Urdiceanu, cu Stan ordaru, cu Dumitru Lato vin, cu strada Grațiâsă și cn strada r-,:"-ată. (24) Martie 1877 \supra acestui imobil nu se mat află altă înprejurare Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în •> 5 ⁷⁷ «^ubsemuatul am perdut 3 înscrisuri în * ’ luna lui Martie 7, ducându-m§ de la judele de pace de verde pânâ la curtea de casațiune; unul în valâre de 50 galbeni, subscris de D-nu Tănase Petrescu, și so- ția sa Luxița Petrescu, cu termen de 6 luni plătibilla 27 Martie, anul curent, unul de 64 galbeni, cu data 1871, Aprilie 16, sub- scris de D-nu I. Polizu Micșunescu, pentru cumpărarea unul zid și altul de 10 galbeni, subscris de D-nu loniță Pănulescu; rog pe ori cine le va fi găsit să le aducă la domici- liul med, strada T. Vestei, No 98, de unde va primi uă bună recompensă. La cas con- trar le voi considera de nulă de âre ce am lu- at înțelegere cu debitorii mei. Radu Șerbănescu. Ț>er<|end certificatul No. 814, din 17 lu- nie 1875, liberat de batalionul pom pieri Bucuresci, între Roman și Brăila, fac cunoscut printr’acâsta că ori cine ’l va fi găsit, este rugat a '1 aduce subscri- sului în Bucuresci, strada Belvederel, No. 47, în termen de 10 dile, de unde va pri mi uă bună recompensă, în cas contrar va râmânea ca uă hârtie albă și fără nici uă valâre. Gregare lone»cu. Epitropia spitalului Brâncovenesc In diua de 16 Martie curent, la ora 11 diminâță, urmând a se ține a doua licitați une pentru a se da în antreprindere, pe termen de un an, spoitul vaselor trebui- târe la prepararea nutrimentului pentru 200 bolnavi, fiind ca la prima licitațiune nu s’a obținut preț avantagios pentru spi tal, se publică spre sciința amatorilor. Epitrop, 7V. Bibesm. No. 124. 1877, Martie 7. (1-3)