Nu 56 Dnnam€r25b Vineri, 11 (23) Martie 1877. MONITOR UI. OF ICIA1 AL KOMANIEI ABONAMENTUL: FI MT, TBE1-DECI ți șăSE; ȘiSB LUNI, 20 LBI (ântâiti Ianuarie ți ântâiti Iulie) ANUNCIURILE: LINIA DE TREI DECI LITERE, TREI-țECI BA’*. (inserarea II-a ți mal departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, iAnS la cincl-<)eol linii, cinci lei; Ară mal mare de cinol-decl linii, dece lei DIBECȚIUJVE A ; strada Germană, curtea Șerb an-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea II-a ți mal departe, 30 bani linia Anunciurile se primesc ți cu anul SUMAR Partea OFICIALA. — Ministerul de res od: Decrete și raport, —Prescurtare de decret. PARTEA NEOFICIALA. — Cronică. — De- peșl telegrafice. — Buletin esterior. — Sumarul ședințe* Adunărei deputaților de la 9 Martie. Continuarea ședinței Senatului, de la 1 Febru- rie. Anunciurl ministeriale. PARTEA OFICIALĂ Bucuresci, 10 Martie 1877. MINISTERUL DE RESBEL. CAROL I, Prin grația Iul Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate, Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub No. 2,144 , pe lângă care Ne supune spre sancționare le- gea pentru organisarea puterei arma- te, votată de Corpurile Legiuitâre ; In virtutea art. 93 din Constituțiune, Am sancționat și sancționăm, Am promulgat și promulgăm ce ur- mesă : LEGE Art. 66. (bis). Adițional la legea orga- nisăreî putere! armate. Când chemarea reservelor s’a făcut pen- tru un timp mal lung de 15 dile, dâcă che- marea s’a făcut pe timpul muncelor agri cole comuna este însărcinată cu esecuta rea acestor lucrări până la maximum de 10 pogâne pentru uă familie căreia re- servistul era singurul sprijin, pe răspun- derea consiliului comunal. Pentru cel fără pământ, meseriași și fără midlâce de vie- țuire a familielor lor, comuna este însăr- cinată cu asigurarea midlâcelor de vie- țuire. Călărașii dorobanți! și milițienii ținuți sub arme peste 30 dile în permanență, se bucură de tdte drepturile acorda*e reser- viștilor prin aliniatul precedent. Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința din 13 Decem- bre 1876, și s’a adoptat cu majorita- te de 43 voturi, contra a 33. Președinte, C A. Rosetti. (L. S. A. D.) Secretar, C. Climcscu. Acestă lege s’a votat de Senat, în ședința de la 3 Martie 1877, și s’a a- doptat cu majoritate de 32 voturi, contra 5 fiind și uă abținere de la vot. Vice-președinte, Ion Ghica. (L. S. S.) Secretar, A. Ghermani. Facem cunoscut și ordonăm ca cele de faclă, investite cu sigiliul Statului si trecute îu Monitorul oficial, să fie adresate autorităților administrative si judiciare, spre a le înscrie în regis- trele lor, și a le observa întocmai; eră miniștrii Nostrii secretari de Stat la departamentele de resbel și de jus- tiție sunt însărcinați cu aducerea la îndeplinire a decretului de faciă. Dat în Bucuresci, la 8 Martie 1877. CAROL. (L. S. St.) Ministru secretar de Ministru secretar de Stat la departamentul Stat la departamentul de justiție, de resbel, 1. Câmpinânu. Colonel Slănicdnn. No. 483. Raportul D-lul ministru de resbel către M S. Domnitorul. Prea Înălțate Domne, Am onâre a presenta Măriei Vâstre spre sancționare , alăturatul project de lege relativ la art. 66 (bis) adițional la legea organisărel puterei armate, votat de Corpurile Legiuitâre. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Dâmne AI Mărie! Vâstre. Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel Colonel SlănicâniL No. 2.144. 1877 Martie 7. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănetate-, Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub No. 1,238 , Avend în vedere budgetul pe anul 1877 și decretul Nostru No. 212. din 5 Februarie 1877, Am decretat și decretăm: Art I Pe dioa del Martie, oficerii de artilerie se mută și se aședă în ur- metorul mod l-iul regiment Comandant: colonel Dunca lulius. Majori: Christodorescu Scarlat și Po- pescu Mihail. Căpitani: Creminânu Vasile Izescu George, Petrescu Christache, Zănescu A- lexandru și Costăchescu George. Locotenenți Bereștenu lân, Romanescu George, Dănescu Elefterie, Pașalega Radu Sub-locotenențI: Baldovin lân, Vasiliu Constantin, Tănăsescu George, Iarea A- lexandru, Popovic! Grigore și Dragomi- rescu lân. ComptabilI: administratorul cl. II, Geor- gescu Nicolae, administratorul cl. III, Bă - jescu Constantin și Botez Constantin. 1604 UUMlUKbb VHUdbAb UUMANlU 11 (23) Martie 1877 Pulberăria, Director major Robescu Alexandru. Sub direetor’căpitan Hepites Virgiliu. Sub-Iocotenent: Stroescu Mihail. Pompieri, Divisia 2 teritorială Bateria Crajova, comandant: locotenent Nițescu Mihail. SecțiaTurnu Severin, locotenent. Țupa- gu I6n. [SecțiaPitesci, locotenent. PuicăNicolae. Divisia II teritorială Comandantul divisionuluî: Major Du- mitrie Dumitreseu Maican. Căpitan instructor: Horezeanu Cons- tantin. Locotenent: Nanu Gheorghe. Sub-locotenent: Constantinidi I6a. Bateria Ploescl. Căpitan: Pândele Dumitrie. Divisia III teritorială Secția Brăila : locotenent Livezeanu Mihail. Secția Berlad: locotenent PetrovicI Cons- tantin, în locul locotenentului Buiculescu Dumitrie, care se mută la regimentul 12 de dorobanți, compania 1 Bârlad. Divisia 2V teritorială. Comandantul divisionuluî: major Ghe- novicl Gheorghe. Bateria Iași: căpitan Bolintinenn Ale- xandru. Secția Botoșani: sub-Jocotenent Sterie Gheorghe Bateria Roman: căpitan liujoreanu Cons- tantin. Bateria Roman; sub-locotenent Hartular Gheorghe. Art. II și cel din urină. Ministru Nostru secretar de Stat la departa- mentul de resbel este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 8 Martie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel. Colonel Slăuicănn. No 489 2-lea regiment. Comandant; colonel Arion Eracle Majori Horbasky Alexandru și Teii A- iexandru. Căpitani Fotino Drone, Algiu Mihail, Borăneseu Nicolae, Varthiade Panait și Kentz Nestor. LocotenențI jCalenderu George, Nicolau Emanoil, Mavrocordat Gheorghe și Mavro cordat Nicolae. Sub-locotenențI- Vasiliu Petre, Porfeni Vasile, Corănescu Gheorghe, Bălăceanu Alexandru, Dimancea Haralambie, și Ra- șianu Constantin. ComptabilI- administratorul cl. I, Vlă- descu Mihail, administratori cl. Iii, Po- pescu Dimitrie, Minei Constantin. 3-lea regiment. Comandant colonel Herkt Enric. Loeot-colenei: Pastia Mihail. Major, Pascu Șerban. Căpitani: Stoica Nicolae, Alexandru. Constantin, Tomescu Vasile, Lupașcu Gheorghe și Giurăscu Idn. LocotenențI: Fotino Constantin, Stoica Ștefan. Dănescu I6n și Stefănescu Nicolae. Sub-locotenențI; Urlățeanu Alexandru, Popescu Dimitrie, Olănescu I6n, Văleanu, Gherghe, Pană Ștefan, Tiedmain I6u, Stro- escu Gheorghe. ComptabilI: Administrator cl. I. Ro,- ci Mihail. administrator cl. II, Cantoniar Constantin, administrator cl, III, Mihăi- lescu Gheorghe 4-lea regiment. Comandant: colonel Angelescu Alexandru Locotenent-colonel: Dabija Nicolae. Major, AgaricI Ștefan, Căpitani Crătunescu Constantin, Albu Epaminonda, Botânu Romulus, Șomănescu I6n, Georgescu Nicolae. LocotenențI Crăiniceanu Christache. Bunescu Nicolae, Vagal Alexandru, Ghi- țeseu Matei și Brăgoescu Liviu. Sub-locotenențI Savopol Gheorghe. Po- povicl Nicolae, Dumitriu Gheorghe, Păun Gheorghe și Dumitriu Nicolae. ComptabilI administratorcl.il. Pre- torian Arghir, administratori cl. III, Ma- laxa Mihail și GheorghiașI Nicolae Arsenalul armatei. Director: locotenent colonel Coslinsky alexandru. Sub director, căpitan Buescu Vasilo. LocotenențI: Gamau Anastase, Drăgu- lănescu Alexandiu, Perdicari Idn, Paras- chivescu Gheorgheși Grecescu Constantin. Pirotechnia Director: major Carp I6n. Sub director; căpitan Grămăticescu Gheorghe. LocotenențI: Manolescu Alexandru, Cucu Nicolae și Paraschivescu Mihail. Prin înaltul decret cn No 455, din 4 Martie 1877, după propuueree fă- cută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, pr in ra- portul No 2,042, s’a comutat pedepsa de 5 ani de muncă silnică la ca.re se află condamnat de consiliul de resbel din a IlI-ia divisie teritorială soldatul Anghelache Manea, din regimentul 2 de artilerie, pentru crima de lovirea superiorului în timpul si cu ocasiunea serviciului, în aceea de 5 ani de în- chisore PARTEA NEOFICIALĂ Bucuresci, 10 Maitie 1877. Joi la Io/₂S Martie curent, cu oca- siunea aniversărei Majestățel Sale Im- peratorelui Germaniei și Rege al Pru- siei, un serviciu divin a fost celebrat la dece ore și jumătate de dimineță în biserica protestantă din Bucuresci. La acestă ceremonie au fost faciă D. ministru al afacerilor străine . D. consul general al Germaniei cu per- sonalul consulatului general, un adju- tant al M. S. Domnitorului, D. mare- șal al Curțel, D. comandant al divi- siunei l-iu teritorială și D. prefect al poliției. După terminarea serviciului divin, la 1 7₄ oră după amedi, D. ministru al afacerilor străine, însoțit de un ad- jutant domnesc, a mers, conform ce- remonialului prescris, într’una din tră- surile Curțel, la otelul domnului Ba- ron d’Alvensleben , spre a face D-lui consul general visita oficială de feli- citare. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului') Berii», 21 Martiu.— Reichstagul a res- pins cu 213 voturi contra 142 propune- rea de a fixa la Berlin scaunul curții im periului. El a adoptat propunerea guver- nului de a fixa scaunul curții la Leipsick. Propunerea adoptati mal dice încă că Sta- tul îu care curtea imperiului ’șl va avea scaunul, e ținut d’a șl suprime tribunalul său superior. (Hatas) BULETIN ESTERIOR. Din tote părțile , dice Republica franceză, se anunciă că înțelegerea este complectă între lordul Derby și comit: le Schuwaloff, că ministrul re- ginei Victoria și reprezentantul Czaru- lui s’au înțeles asupra termenilor pro- tocolului propus a se primi de Pu- terile semnă tore tractatului din Paris și că mențineraa păcei este mal asi- gurată de cât tot d’auna Desigur, cu- legem asemenea scirl cu o profundă II Martie 1877 . O MI ORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI formelor, esecutare pe care Rusia o cerea „eficace" nu va mal fi de cât „deplină și întregă" sau „complectă" Totul, adaogă Republica francesă, ne pare escelent; deră, în resumat, care este ținta finală a înțelegere! la care subscriu împreună și împăratul Alexandru și regina Victoria ? Vedem că înțelegerea comună stabilită în urma conferinței din Constantinopoli stă intactă, că noui stăruințe trebuesc să fie făcute pe lengă guvernul Sulta- nului pentru a ’l aduce să examinese un program de reforme elaborat de cancelariele europene; constatăm că un termem ore-care trebue acordat Porței pentru a se esecuta, și că, în cașul în care s’ar decide a urma con- siliele marilor Puteri, nici uă comisi- une internațională nu va esercita în privința sa un drept insuportabil de control : ambasadorii singuri vor a- vea misiunea de a supraveghia silin- țele miniștrilor otomani și de a însci- ința pe guvernele lor ; acest din urmă punct implică întorcerea ambasadori- lor la Constantinopoli și restabilirea relațiunilor normale ale Europei cu Porta. Deră totul fi-va ore terminat? Nu o credem. Un punct mare va fi câștigat: persistența unire! Puterilor în chesti- unea Orientului. Ce se va întâmpla deca Turcia ar stărui a respinge consiliele cabinete- lor Europene ? Se va lăsa Rusia, care promite desarmarea îndată după sem- narea protocolului, a moblilisa din nou armata sa și a se face de astă- dată esecutorul voințelor Europei ? Pote, deca nu ar trece peste acestă li- mită, că nu s’ar înlătura acestă sohi- țiune în principiu. Scie însă cine-va care va li limita la care ar trebui să se oprescă, când și cum ar începe să amenințe equilibrul europen? Aci este un necunoscut de temut pe care este înțelept de a ’l înlătura cu îngrijire. In fine, ceea ce se petrece în Bosnia, agitațiunea ca și factice deră conti- nuă ce se observă aci, pretențiunile PrințuluiMuntenegrulul, care se crede an cuceritor, fiind că teritoriul sâu n’a fost incălcat, și care cere uă cesiune în- semnată de teritoriu ca cum ar fi redus armata turcă la nimicire, tote acestea satisfaețiune și salutăm cu bucurie un eveniment care strânge din ce în ce mai mult legăturile de bună amiciție cari legă în acest moment pe marile State ale Europei. Călătoria subită a generalului Ignatieffîn Englitera, deca are de scop de a insista pe lengă Ca- binetul din Saint-James în favorea a- doptăreT protocolului rusesc, riscă ore a fi inutilă? Noi nu o credem, dtn par- te-ne; din întrevederea cordială și personală a âmenilor de Stat eroinenț! ca șeful Foreing-Oficiului și diploma- tul rus, nu pote resultă de cât uă schimbare de vederi asupra gravei chestiuni a Orientului; multe echivo- curl pot dispărea, multe neînțelegeri pot fi înlăturate cu modul acesta, si nu putem de cât a ne felicita. Remâne cu tote aceste a sci în ce consistă acest protocol. Carii sunt ter- menii acestui instrument diplomatic ? Pene la ce punct angagiază pe Puteri către Rusia și față cu Porta ? Acesta nu o seim încă. Deră credem că tex- tul acestui document nu va întârdia de a fi dat publicităței. Se cuvine ca săfie publicat în scurt timp ; este necesariu a se cunosce a- cest text pentru a risipi îngrijirile și a asigura opinia publică asupra vii- torului. Se dice că guvernul rus a consim- țit la tote afemiațiunile in formă cari au părut indispensabile ministerului engles. Etă ce dice in acestă privință La France, căreia lăsăm tdtă responsa- bilitatea acestor afirmațiunl: Dorința esprimată de lordul Derby de a înlocui, în programul recapitu- lativ, reformele adoptate de Portă la Conferență, prin reformele promise de divan în cele din urmă circulărl ale sale, va fi în parte satisfăcută. Programul recapitulativ va coprin- de și din unele și din altele. Chestiu- nea relativă la „acțiune" este aseme- nea mal definitiv resolvată. Se pare că în loc de „acțiune comună" s’ar pune „mod d’acțiune identică" și va- rianta „mijloce proprii" va înlocui „măsura coercitivă". Termenul „su- praveghia" este propus în loc de „con- trola". Pentru ceea ce privesce inge- lința ambasadorilor în esecutarea re 1805 aretă că sunt încă câțl-va nori negri Ia orizontul Oriental. Trebue cu tdte acestea să sperăm că nu vor întârdia de a se împrăștia Prințul Nikita ne- jvădendu-se susținut de nimeni, va perde pucin din orgoliul său cu totul nejustificat, va câștiga noțiuni pucin mai juste asupra valorei reale a Sta- tului seu și asupra influenței restrânse ce esercită asupra destinelor Europei Citim în diarul L’Italie. de la 18 Martie, următorul articol, pe care ’j reproducem aici: Generalul Ignatieff la Londra. Timpul trece și crisa se aproprie» căci se pdte dice astădl ca nici uă al- tă dată, pentru cestiunea Orientului. motus in fine velocior. Se înțelege, negreșit, că cu cât primăvara înaim tesă, cu atât Rusia va fi mai pucin dispusă a amâna nedefinit deschiderea ostilităților. Aici e secretul misiune! generalului Ignatieff; de acea si citim în cea mai mare parte a dîarelor că că generalul ține în pulpanele manta- lei sale pacea sau resbelul. Dacă ar trebui să judecăm despre resoluțiunele cabinetului engles, după limbagiul celor mal multe diare din Londra, misiunea generalului Ignatieff întîmpină seriose dificultăți. Numai în momentul din urmă lordul Derby va da semnătura sa unu! act care ar im- plica un angagiament într’uă acțiune eventuală contra Turciei. Prin urmar actul final al programei recapitulative care va fi. se dice propusă de gene- ralul Ignatieff, va avea negreșit două consecințe : mal ânteiu uă somațium mai mult sau mal pucin curtenitdre în formă, deră esplicită în fond, către Turcia ca să îndeplinescă, într’un ter- men hotărât, reformele reclamate sub pedepsă de esecuțiune forțată din par tea celui în drept; apoi, angagiamen- tul pentru puterile semnătore d’a în- trebuința midlocul coercitif care se va crede eficaciu pentru sancționarea o bligațiunei impusă Turciei în cas de esecuțiune Decă se cunosce îndestul disposițit unele actuale ale Angliei, nu se pote însă îndestul fixa resultatnl misiuni! generalului Ignatieff la Berlin. Unei ’ I8ⁿ6 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂMEÎ 1⁰, socotite de la data aprobărel licitației. 5. Costul materialului adjudecat se va plăti adjudecatorului treptat cu materialele predate, prin ordonanțe de plată asupra casierielor generale, sprijinite pe acte li- berate de consiliul de administrație, justi- ficând predarea. 6. Garanția definitivă este de 15 la sută asupra prețului adjudecațiunel. 7. Ne îndeplinirea în parte sati în total a condițiunilor de către adjudecator, atrage de drept resilierea contractului, și minis- terul financelor ’șl va procura materialele ne predate prin orl-ce mod va găsi de cu- viință, și cu orl-ce preț, în comptul ga- ranției depusă, fără ca adjudecatornl să pâtă face vre uă pretenție ne. 7. Adjudecațiunile se vor face în parte asupra fie-cărel categorii de materiale. La biuroul vamal Bucuresci, gara Fila- ret , se va ține licitațiune în dioa de 21 Martifi curent la orele 11 de diminâță, pentru vândârea a 357 chilograme, 500 grame praf de pușcă și 6 chilograme 200 grame unt de lemn, ce s’a confiscat. No. 5411. 1877, Martin 7. Casieria generală de Romanațt. In dioa de 17 Martie curent, urinând a se ține licitațiune publică în biuroul a- cestel casierii, pentru vândârea producte- lor arătate mai jos, avere a arendașilor Sta- tului secuestrată prin legea de urmărire pentru datorii din arendi, adică: 300 chile mici porumb și 20 chile mici ghircă , a D-lor D. Bancu și St. P. Saita, arendașii moșiei Orlea cu balta. 100 chile maO porumb ale D-lul A. T. Zisu, arendașul moșiei Mănăilâsa. 40 chile mari porumb ale D-lui P. Măi- nescu, arendașul moșiei Corneșu-Bârluiul. 700 chile mari porumb al D-lui I. Pav- loviei, arendașul moșiei Obârșia. 200 chile mari porumb și 20 chile mari grâu ale D-lul Prosper Durând , arendașul moșiei Cri va. 70 chile mari porumb ale D-lul I. Vâr- vorenu, arendașul moșiei Prâjba. 700 chile mari porumb, 360 chile mari grâu și 100 plaste fân ale D-lui G. Băluță și I. D. Amărăseu, arendașii moșii Reșca. 15 clăi fân și 45 chile mari porumb ale D-lui G. A. Prejbenu, arendașul moșiei Viișâra-Bântă. 600 chile mici porumb ale D-lui T. Ga- zan, arendașul moșiei Fontânelele. 40 chile mari porumb ale D-lui Ștefan Țertescu. arendașul moșiei Cioroiașul. 500 chile mari porumb ale D-lul A. G. Golescu, arendașul moșiei Siudina. Casieria publică acesta spre cunoseiuța generală a amatorilor și tot de uă dală in- vită pe numițil D-uI debitori să asiste la vehijâre în dioa arătată, de vor voi. No. 2060. 1877, Martie 3. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUC- ȚIUNEI PUBLICE. In județul Dorohoiii, devenind vacantă scâlă rurală de fete din comuna Brăescî, întreținută cu spesele numitei comune, ministerul, audind pe consiliul permanent al instrucțiunel, publică concurs pentrn ocuparea acestei scâle pe dioa de 15 luliu viitor. Concursul se va ține în urbea Dorohoiii, în presență comisiunel ce se va constitui conform art. 369, al. 1 din legea instruc- țiune!. Aspiranții spre a fi admiși la concurs, trebue să justifice că posedă : 1. Cunoscințele prescrise de art. 375, al. a, din lege. No. 1963. 1877 Martifi 4. — Din lipsă ue aspiranți neputându-se ocupa în mod provisorifl catedra de lim- bele germană și francesă de la școala co- mercială din Ploescl, întreținută din fon- durile comunei; ministerul, audind pe con- siliul permanent al instrucțiunel, publică un nofl concurs pentru ocuparea acestei catedre pe dioa de 1 Septembre viitor. Concursul se va ținea în Bucuresci, la direcțiunea unuia din liceele Statului. No. 2108. 1877 Martifi 7. D. Constantin Șuțu bine voind a se oferi pentru a întreține cu spesele D-sâle uă scâlă de băețl în comuna Slobosia, ja- dețul Râmnicu-Sărat, ministerul, amjind pe consiliul permaninte de instrucțiune, esprimă printr’acâsta vinele sâle mulțu- miri D-lui Const. Șuțu, pentru o asemenea bine voitâre oferire, făcută în interesul in- strucțiunel. No. 2091. 1877, Martie 5. In urma intervenitei primăriei de Brăila, de a se ocupa catedrele gimnasiulul din a- cea urbe, întreținut de dânsa în mod pro- visoriu, conform legel instrucțiune!, mi- nisterul aurind pe consiliul permanent al instrucțiunel, publică concurs pe dioa de 23 Iunie viitor. Catedrele pentru care se va ține concurs sunt: 1) . Catedra de limba română. 2) . „ limba latină. 3) . „ geografiă. 4) . „ istoriă. 5) . „ sciințe matematice. 6) . „ limba francesă. 7) . „ limba elenă. 8) . , desemn și caligrafie. Concursul pentru cele d’âotâifi șâpte ca- tedre, se va ține la direcțiunea liceului St. Sava din Bucuresci, eră pentru cea din urmă de desemn și caligrafie, la direcția scâlei de bele-arte din Bucuresci. No. 1,280. 1877, Februarie 17. —La localul direcțiune! generale a arhi- velor Statului de la Mihal-Vodă , din Bu- curesci, fiind trebuință a se efectua nisce reparațiunl pentru restaurarea unul apar- tament din caisul local, ministerul publică licitațiune pentru darea în antreprisă a a- cestor lucrări pe dioa de 4 Aprilie viitor. Licitațiunea se va ținea în pretoriul mi nisternluî după devisul dresat de arhitec- tul ministerului, care se pâte vedea de a- matorl îu orl-ce gonv, din care 190 arătură, 240 hveill de fen, 210 islas și 200 pădure, a vend și uă mâră, evaluată lei 89,616, ga- ranția provisorie lei 14,937. 7. Moșia Câmpulungenca, din comuna Nicolesci, fostă a episcopiei Busău, în în- tindere ca de 1,310 pogâne, din care 180 arătură, 1,010 livede fân, 25 islas de pă- șune și 120 pădure, evaluată lei 64,070, garanția provisorie lei 10,680. 8. Moșia Căldăresci sau Căldăresca, din comuna Căldăresci, fostă a episcopiei Bu- său, în întindere ca de 3,338 pogâne din care 2,000 pământ de arătură, 500 livede de fân, 838 islas de pășune, evaluată cu lei 184,800, garanția provisorie 1. 30 800. 9. Moșia Vârtâpele din comuna Maxi- 1 (22) Martie 18'7 feriș, evaluată cu lei 96,750, garanția pro- visoriă este de lei 16,125. Județul Olt. 19. Moșia Ibănesci, din comuna Cucu - eți. fostă a monastirel Brâncoveni, în în- tindere ca de 450 pogâne din care 40 a- rătură, 10 livezi de fân, 28 islas de pă- șune, 190 pădure mare și 182 tuferiș, e- valuată cu lei 24.913, garanția provisorie este de lei 4,152 20. Moșia Puturâsa, din comuna Cotâ- na, fostă a Sf Gheorghe Noă, îu întinde- re de 1,760 pogâne, din care 645 pădure în 6 pâlcuri, evaluată cu lei 132,365, ga- ranție provisorie lei 22 060. 21. Moșia Pârliți, din comuna Dobroti- netu, plasa Mijlocu , fostă a monastirel CotrocenI, în întindere de 414 pogâne, din care 293 arătură, 8 fânâță, 59 islas, 14 pogâne vil cu otașniță și 40 pogâne pă- dure, având uă casă cu uă cuhnie, pivniță, grajd și șopron , evaluată lei 36,400 garanția provisorie este de lei 6,063. Județul Prahova. 22. Moșia Vadu Săpat, din comuna Va- du Săpat, plasa Cricovu, fostă a monasti- rel PlătărescI, în întindere de 381 pogâ- ne și 4 prăjini din care 191 arătură, 170 livede de fân 20 pogâne vie cu învoel! timporale și 4 prăjini în vatra comunei, având și uă casă di °gard, evaluată lei 16,505, garanția provisorie lei 2,750. 23. Moșia Ceptura, din comuna Ceptu ra, plasa Cricovu, fostă a monastirel Ra- du-Vodă, în întindere de 210 pogân», din c ra 70 arătură, 100 livede de fen și 40, islas de pășuue, evaluată cu lei 17,977, garanția provisorie este de lei 2.963. 24. Moșia Surani (fără trupurile Căr- bunesci , Aricesci și AtârnațiI cu care se arendâsă), din comuna Surani, plasa Te- lâjenul, fostă a monastirel Căldărușani, în întindere ca de 140 pogâne, din care 85 pădure, evaluată lei 9,402, garanția pro- visorie este de lei 1,507. 25 Muntele Bobu Mic, din comuna Ma- neciu Ungureni , plasa Telâjenu, fost al schitului Isvârele, în întindere ca de 600 pogâne, din care 570 islas de pășune și restul pădure, evaluat lei 17,370, garan- ția provisorie leî 2,895. 26. Sfâra numită Malamucu din comu- na Malamucu , fostă a Mitropoliei, în în- tindere ca de 300 pogâne arătură, având uă căsciâră de gard , evaluată cu lei 18.370, garanția provisorie lei 2.895. 27. Sfâra numită Malamucu, din comu- na Malamucu , fostă a Mitropoliei, în în- tindere ca de 1 00 pogâne arătură, având uă căsciâră de gard, evaluată cu lei 49,302 garanția lei 8,217. 27. Moșia Baba Sima, din comuna Ful ga, plasa Cricovu, fostă a monastirel Sta- vropoleos. în întindere ca de 120 pogâne, din care 90 arătură și restul islas, evalu- II (23; Martie 187'? MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 81E ată eu lei 10,600, garanția provisorie este de Iei 1 766. Județul Muscel. 28. Moșia Berivoesci cu Siliscea, din comuna Belivoesci-Ungureni, plaiul Nuc- șâra, pendinte de monastirea Câmpu-Lung, în întindere ca de 137 pogdne, din cari 60 arătură, 70 livede de fen și restul islas și zăvoi u cu pădure de anin, evaluată cu lei 23.685, garanția provisorie lei 3,948. 29. .Moșia Moroesci din comuna Nămă- esci, plaiul Dâmbovița, fostă a monastirel Câmpu-Lung, în întindere ca de 461 po- gdne, din cari 10 arătură, 356 livezi de fân, 60 islas și 35 pădure, evaluată cu lei 55,475, garanția provisorie lei 9,246. 30. Moșia Poenaril, din comuna Poenariî, plasa Argeșului, fostă a monastirel Râncă- ciovul. în întindere ca de 147 pogdne, din cari 12 arătură, 76 livedi de fân, 22 islas și 37 pădure, evaluată lei 19,307, garan- ția provisorie este de lei 3,218. Județul Teleorman. 31. Moșia Plopi-VechI, din comuna Plo- pi-SlăvitescI, fostă a episcopiei Argeș, în întindere ca de 583 pogdne, din cari 120 arătură, 30 livede de fân, 233 islas de pă- șune și200 pădure, evaluată cu lei 37,917, garanția provisorie lei 6 320. Județul Vlașca. 32. Moșia Nacâsca, sau Nănesca, din comuna Brăniștari, fostă a monastirel Sf. Idn din Bucuresci, în întindere ca de 140 pogdne, din cari 80 arătură și 60 fânâță, evaluată cu lei 22,415, garanția provisorie este de lei 3,736, 33. Moșia Zădăriciu, din comuna Zădă- riciu, fostă a schitului Țigănesc!, în în- tindere ca de 131 pogdne, din cari 15 ara- bile, 5 pogdne livezi, 18 pogdne islas de pășune și 93 pădure crâng și șleu, evaluată cu 18,060 lei, garanția provisorie este de kl 3,010. Condițiunile cu cari se vând aceste bu- nuri sunt următdreL.. a) Că bunurile se vând în întregul lor, așa precum se stâpânesce astă-(}l de către Stat și că tdte drepturile și îndatoririle în ceea ce privesce vecinătatea, trec asupra cumpărătoriloi; b) Că bunurile se vând cu respectarea contractelor actuale de arendare sau închi- riere, deră că venitul anual după acele contracte se va primi de cumpărători de la cel ântâiti câștiti ce va urma după res- punderea banilor de cumpărătoif după mo- durile prescrise la art. 83 din acest re- gulament, literile a, b și c; c) Că bunurile în a cărora contracte de arendare sad închiriere va fi prevâdută a- nume clausă, cumpărătorul va intra în po- sesiune de la cel âutâiti an agricol, ce va urma vândârea; d) Că spre a concura pentru cumpărare de asemenea moșii, al căror preț este a se plăti prin anuități sau care se vând în lo- suri sunt admiși numai cetățenii români; e) Că concurențil va trebui, să depue uă garanție provisorie, în numerariu, în bonuri de tesaur ori mandate de ale Statu- lui, echivalentă cu % din valârea bunului pentru care voesce a concura, calculată a- câsta după prețul estimațiunel acelui bun precum se însâmnă înaintea fie-căruî bun; ■) Că taxele de timbru și înregistrare privesc îo sarcina cumpărătorilor, adică lei 2 bani 50 la°/₀ din prețul cu care se va adjudeca bunul, plus lei 10 timbru fix pen- tru actul de proprietate. No. 6 345. 1877, Martie 4. (5-5 la 10 d.) Pământurile de prisos din Basarabia, cu sati fără stuhăril dintre hotarele consta- tate ale comunelor Chilia, Parapara, Gi- brian, Vâlcov și Dunărea, ce sunt parte în districtul Bolgrad și parte în districtul Ismail, proprietate a Statului, precum și acele cari încep de la Chișlitia pe lângă viile Chișlitenilor până la Hagi-Curda și ârăși din Chișlitia pe malul Dunărei pânâ la Chilia și Movila, hotarul despărțitor stuhăriilor arendate, se arendâsă pe ter- men de 5 ani, începâtorl de la 23 Aprilie 1877, până la aceiași dată 1882, cu con- dițiunile de mal jos, și cu regulamentul stabilit pentru arendarea moșiilor Statului pe periodul 1876—1886, inserat în Moni- torul oficial, No. 130 din 1875. Licitațiunea se va ține simultanefi, atât în localul administrațiunel, casele Ștefă- nescu, calea Mogoșâel în Bucuresci, cât și la prefectura județului Ismail, în ijioa de 6 Aprilie 1877, la orele 2 post-meridiane. garanția provisorie ce urmâsă a se depune de adjudecator, va fi de 25 la sută conform art. 10 din regulament, și cea definitivă îu valârea prețului arendei unul an, con- form art. 36 din condițiunf. Administrațiunea, publică acâsta spre cunoscința persânelor ce ar dori a lua în arendă espusele pământuri, pentru a se presența la concurență în localurile și la fjioa defiptă, însoțiți fiind de garanțiile provisoril cerute de regulament, esplicân- du-se tot d’uă dată că arenda actuală a a- cestor pământul! este de lei 22,150. No. 5,922. 1877, Februarie 28. (3-3). Condițiuni generale pentru arendarea pămân- turilor cu sau fără stuhăril pe periodul 1877 pene la 1882. Art. 1. Pământurile cu saftjfără stuhăril proprietăți aiStatului,jdintre hotarele cons- tatate ale comunelor Chilia, Parapare, Gi- brianu, Vâlcov și Dunărea , ce sunt parte în districtul Bulgrad și parte îndistrietul Ismail, precum și acelea cari încep de la Chișlița pe lângă viile Chislitinulul până la Hagi-Curda și ârăși din Chișlița pe malul Dunărei până la Chilia și Movila, hotarul despărțitor stuhăriilor arendate, se arendâsă............... pe termen de cinci ani, cu începere de la 23 Aprilie 1872. Nu intră în arendare pădurile sati păr țile de pădure ce s ar afla pe aceste pă- mânturi. Art. 2. Arendașul primesce pământurile în starea în care se va afla’ la punerea sa în posesiune, fără nici uă responsabilitate sati obligațiune din partea administrațiu- nel, atât pentru întinderea cât și pentru cualitatea lor, și fără ca dânsul să pâtă cere despăgubire, scădământ, ori resilie- rea contractului, nici chiar pentru lipsu- rile saii stricăciunile provenite din faptul fostului arendaș. Art. 3. Dâcă în urma unei judecăți, s’ar întâmpla în cursul arendărel ca să se sca- <}ă sati să se adaoge cu veri uă porțiune âre-care de pământ, posesiunea arendașu- lui, atât adaosul cât și perderea privesce pe arendaș. Cu tâte acestea , în cașul când ada- osul saii scăderea ar trece peste uă a decea parte din totalitatea pământului po- sedat de arendaș, prețul arendei se va spo- ri saii reduce în proporțiune , însă numai pentru prisosul de pământ ce ar trece în plus sau în minus peste acâsta a decca parte, și numai dâcă acel prisos ar fi pă- mânt cultivabil, de care s’ar putea folosi arendașul. Trupurile sau părțile de pământuri ne- cunoscute de Stat, care ar reintra în po- sesiunea sa, în urma descoperirilor și si- lințelor arendașului, se vor alipi la pă- mânturile arendate fără sporire de preț. Art. 4. Arendașul va lua în posesiune pământurile după un anume inventării! descriptiv și pentru ecarete estimativ, și le va primi de la fostul arendaș față cu un delegat al administrației și cu primarul local. Procesul-verbal ce se va încheia cu a- câstă ocasiune precum și inventariul, se vor face în trei esemplare și se vor sub- scri de ambii arendași, de delegatul ad- ministrației ji de primarul local. Unul din esemplare va râmânea în păs- trarea noului arendaș, cele-l-alte două se vor înainta: unul advocatului public res- pectiv, âră cel de al douilea la adminis- trație. Art. 5. Arendașul este dator să mârgă a primi pământurile la cea d’intâiu chemare ce i se va face de administrație sau dele- gatul sâu, în cursul lunel ce precede înce- pere a contractului. Lipsa vechiului arendaș nu va împie- deca facerea inventarului șt punerea nou lui arendaș în posesiune. Art. 6 Uă dată pământurile primite și inventariul respectiv subscris , arendașul devine respundâtor de dânsele și de zes trea lor. Daca arendașul ar intra în posesiune j816 MONITORUL OFICIAL ALR0MAN1E1 11 (23) Martie 1877 fără a procede mal âulâiu la formarea inventariulul, el va fi considerat că a pri- mit pământurile cu ecaretele îu buue con- dițiuni și va fi respundător de lipsurile, stricăciunile saă pagubele provenite din faptul arendașului precedinte. Art. 7. Preciul arendei este acel ce va fi resultat la licitațiune și cu care se va fi confirmat pământurile asupra arendașult I adjudecatar. Art. 8. Arenda ast-fel fixată se respun- de de arendași în patru câștiuri de o po- trivă. 1-ifi Aprilie, l-iu Iulie, 1-ifi tc- tombre și 2 Ianuarie. Plata se face regulat la casieria județu- lui Ismail safi la casieria centrală Art. 9. Pe lângă prețul arendel. aren- dașul va plăti uaosebit Zecimile județene și comunale, astă-dl în ființă asupra pro- prietățel. Art. 10. Afară de acestea pentru pămân- turile pe cari ar fi păduri, ori plantații de orl-ce fel, fie de luncă de ostrâve sau za- vâie, arendașul va plăti sumele necesarii pentru lâfa pădurarilor după întinderea pădurel și în proporțiunile următâre : Pentru pădurile de la uă întindere cât de mică pănă la 800 pogâne safi 300 fălci va plăti suma necesarie pentru lâfa unui pădurar. Pentru pădurile mal mari va plăti de fie-care 500 pogâne safi 200 fălci peste primele 800 pogâne sau 300 fălci, suma cuvenită pentru lâfa a încă câte un pădu- rar , până la uă sumă maximă, represen- ând plata a dece pădurari , cifră, peste care nu va fi obligat a trece nici într’un cas. Pentru pădurile risipite îu mal multe părți de pământuri, safi pe trupuri deo- sebite ale aceștia, se socotesce fie-care trup de pădure, drept uă pădure deose- bită. Suma representând plata unul pădurar ’ste fixată la 200 lei noul pe an. Art. 11. De asemenea sunt în sarcina a- rendașulul și sumele nece arii pentru pla- ta păstorilor de hotare. Pământurile până la uă întindere de 5,000 pogâne safi 2,000 fălci vor avea câ- te un păditor de hotare, âră cele mal mari de cât acâstă întindere vor avea câte doui. Pentru pământurile compuse din tru- puri despărțite între dânsele, arendașul va plăti sumele hol- râte pentru păzitorii de hotare de fie-care trup separat ca pen- tru un pământ deosebit, observându-se proporțiunea mal sus fixată; în cas însă, ca veri unul din trupurile separate se fie mal mic de 500 pogâne sau 200 fălci, a- lendașul nu va avea a plăti un păditor de hotare deosebit pentru acele trupuri, cari se vor socoti în întinderea totală a moșiei ca nedespărțită de dânsa. Păzitorii de hotare ca și pădurarii vor fi numiți de către administrație. Suma representând plata unul păzitor de hotare este fixată la 200 lei noul pe an. Acolo unde administrația ar socoti, va pune sarcina padel pădurarilor și a pa- del hotarelor asupra unuia și același pă- zitor. La facerea inventariulul de predarea moșiei îo posesiune, se va fixa de către administrație numărul păzitorilor de ho- tare și pădurarilor, cari în nici un cas nu va trece peste numărul de dece socotit îm- preună pădurarii cu păditoril de hotare. Art. 12. Plata sumelor datorite de aren- daș pentru pădurarii safi păZitoril de ho- tare se va respunde în patru părți de uă potrivă și de uă dată cu arenda la casie- ria județului, safi în primirea agentului însărcinat cu acâsta de administrație. Arendașul nu se pâte nici într’un cas apăra de plata hotărâtă pentru numărul total al pădurarilor și păzitorilor de hota- re, nici chiar pentru cuvântul că nu s’a a- flat în ființă pădurarii safi păZitori de ho- tare, în numărul prevăZut safi într’un in- terval âre-care. Art. 13. Sumele ce arendașul este dator a plăti, după cum mal sus se specifică, । pentru dări comunale sau județene, pădu- rarii și păZitoril de hotare, sunt conside- rate ca făcând parte din prețul arendel și prin urmare supuse la tâte regulile și dis- posițiile relative la plata aceștia. Art. 14. Sub nici un cuvent și nici în- tr’un cas arendașul nu pâte suspenda plata arendel safi a dărilor accesorii mal sus prevăZute. Art. 15. La cas de a nu răspunde la ter- menile fixate câșturile arenZei safi dările accesorii, sumele întârZiate se vor împli- ni prin aplicarea legel de urmăriri, din productele, vitele, mobilele, instrumentele și ori ce altă avere s’ar afla pe moșie. Daca averea sechuestrată pe pământuri nu ar părea administrațiuuel îndestulătâre spre a asigura plata sumelor datorite, ur- mărirea se va întinde și asupra ori cărei | alte averi a arendașului, conform acelâșl legi, avend administrațiunea tot de uă-da- tă dreptul de a încasa sau a pune în vîn- Zâre garanția depusă, fără judecată, soma- țiune safi comandament prealabil, și fără nici uă altă formalitate safi încunosciin- țare. Art. 16. Pentru ori ce sume datorite Sta- । tulul și ne achitate la termenile stipulate, arendașul va răspunde din Zi°a de când urma a face plata penă la acchitare pro- cente de 10 la sută, care vor curge de drept, fără somați une sau cerere în jude- cată. | Art. 17. Arendașul are de drept, în vii- tutea contractului său,la esploatarea tutu- ror veniturilor și folâselor pământurilor arendate, ast-fel cum ’l vor povățui intere- sele sale, afară de restricțiunile și opriri- le anume determi iate prin condițiunile de faciă. EI este dator să păstreșe, să îngrijâscă și să cultive moșia ca un bun proprietar, atât în ceea ce privesce esploatarea el. cât și îu chestiunile nnde el represintăpe proprietar, ferindu-se în ori ce împrejura- re de tot ceea ce ar putea vătăma sau mic- șora valârea fondului. Art. 18. Arendașul are la disposiția sa și spre folosul săfi tâtă zestrea și îmbună- tățirile ce s’ar afla pe aces e pământuri, case și ori ce alte construcțiuni, magasie, pătule, hanuri și cârduri, vil, grădine, li- vede de pomi roditori etc. adică tot ceea ce servă la cultivarea și esplâtarea mo- șiei. Art. 19. Arendașul este obligat a între- ține în bună stare tâtă zestrea, ecaretele și îmbunătățirile aflătâre pe moșie dupe cum le va fi luat în primire la intrarea sa în posesiune, și a face în cursul periodu- lui contractului reparațiile de întreținere necesare. Art. 20. Daca în cursul areuduirel eca- retele safi clădirile moșiei ar deveni ne- trebnice, fie prin vechime, fie prin verluu cas de forță majoră safi fortuit ordinar safi estraordinar, prevăZut sau neprevădut, a- rendașul nu va putea cere nici uă despă- gubire safi scăZ^mânt pentru cuventul că a fost lipsit de folosința nnei părți a lu- crului arendat. Art. 21. Arendașul va asigura cu chel- tuiala sa la uă societate de asigurare ro- mână și pentru tâtă durata contractului, clădirile și ecaretele aflătâre pe moșie sau adăogite în urmă, care ar fi acoperite cu scânduri, șindrilă, olane, ori metal safi cari, de și acoperite cu alte materiale, ar avea uă valâre mal mare de 2,000 lei noul. Asemenea se va calcula pe basa valârel constatate la formarea inventarului, âră polița de asigurare, făcută pe numele ad- ministrațiunel se va depune la acâsta. Arendașul ia asupră-șl răspunderea că- tre Stat pentru ori ce daune s’ar întâmpla în cașul când n’ar fi făcut asigurarea sau când acâsta ar fi suspendată ori perdută prin neplata primei la timp. Administrațiunea ’șl reservă dreptul în cas când arendașul n’ar face asigurarea, safi uă dată făcută n’ar răspunde la timp prima cuvenită, să facă însuși asigurarea safi plata primei, împlinind apoi suma de la arendaș. In cas de sinistru, despăgubirea cuve- nită se va răspunde de societatea de asi- gurare d’a dreptul administraținnel, pen- tru care sfârșit se va și stipula acâstă con- dițiune în polița de asigurare. Suma despăgubirel se va depune la casa de depuneri și consemnațiunl, și se va res- titui arendașului când va justifica că a res- tabilit imobilul îo starea sa primitivă. Daca, până în termenul de doui ani, i mobilul nu ar fi încă reconstruit suma des păgubirel cu procentele adăogite devine de drept proprietatea Statului tl (23) Martie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI .817 Art. 22. Viile ce s ar afla pe pământuri și care ar fi date în folosința sa este dator arendașul să le lucrese cu îngrijire. Art. 23. De asemenea va îngriji arenda- șul de livedile de pomi, înlocuind cu a sa cheltuâlă pe cel ce se vor usca și împlini lipsurile esistente, sau ivite îu cursul a- rendărel. Art. 24. Arendașul represintă la moșia arendată interesele proprietățel și este da- tor să le caute și să le apere ca un bun proprietar. Este răspundStor de ori ce daune prove- nite din neîndeplinirea sarcinelor ce’Isunt puse în acâstă privință. Art. 25. Este dator a dehunța adminis- trațiunel generale sau agenților săi spe- ciali, ori ce atingere s’ar aduce drepturi- lor proprietățel și ori ce daune saă strică- ciuni ar amenința sau ar vătăma interesele și averea Statului pe pământurile aren- date. Art. 26. Este asemenea datora da admi- nistrațiunel safi agenților săi, ori ce sciin- țe relative la pământurile ce ține în aren- dă și va propune însuși administrațiunel ori ce măsuri ar crede folositâre de luat pentru îmbunătățirea pământurilor. Art. 27. La cas de procese, anchete lo- cale safi alte lucrări la facia locului, aren- dașii sunt obligați a da tot concursul lor în sprijinul intereselor proprietățel safi lucrărel ce se face asistând însuși safi prin delegați, adunând sciințele safi martorii necesarii, dând într’un cuvânt tot adjuto- rul pentru apărarea drepturilor și intere- selor pământurilor ce le este arendate. Art. 28. îngrijirea și priveghiarea hota- relor proprietățel este încredințată aren- dașului sub răspunderea sa. El este dator a priveghia pe păzitorii de hotare, a stărui să se respecte movile- le, brasdele și ori ce alte semne de hotare sau de planuri aplicate pe facia pământu- lui, precum și să se împreînoâscă și să se curețe de către păzitori tâte aceste semne. Art. 29. In cas de tentativă de călcare, arendașul este dator să respingă pe făp- tuitorii prin tdte midlâcele de care va dis- pune, făcând a se constata faptul prin pro- ces verbal încheiat de către autoritățile locale și să raportase cașul în termen de trei dile advocatului public respectiv pre- venind în acelaș timp și administrațiunea generală. Art. 30. Arendașul n’are nici un drept asupra pădurel sau părțile de pădure afla- te pe pământuri, și nici un alt amestec în densele afară de obligațiunile prevăzute prin art..., Art. 31. Este cu desăvârșire oprit aren- dașul a ara ochiurile safi locurile gâledin pădure. Art. 32. Arendașul nu pâte ridica nici uă pretenție pentru libera trecere a care- lor, care ar circula în trebuințele esploa- tărel pădurel pe drumurile, pădurile și ză- gazurile în ființă pe moșie. Art. 33. Arendașul nu are nici un ames- tec cu pădurarii care depind întru tâte nu- mai de agenții silvici. Asemenea nu pâte sustrage de la ocu- pațiunile lor pe păditoril de hotare pen- tru serviciul sfiu personal. Art. 34. Arendașul nu este liber a des- chide safi a esploata nici un fel de cariere sau miniere nici a fabrica cărămidă, afară de acea destinată pentru construcțiunl sau îmbunătățiri ale moșiei, fără permisiunea specială a administrațiunel. Aflându-se pe moșie cariere safi miaie- re de petră, cărbuni, var, ipsos, petnș, nisip safi ori ce alte produse de asemenea natură, ele vor face obiectul unei esploa- tațiunel speciale, pe care administrațiunea ’șl reservă dreptul a o concede deosebit. Gu tâte acestea, la licitațiune arendașul va fi preferit. In cas de a se deschide safi concede de administrațiune esploatarea unor aseme- nea produse, arendașul va fi despăgubit de arenda anuală a terenului luat pentru esploatațiune și pentru drumuri deschise în interesul esploatărel. Art. 35 Ori ce construcțiunl, îmbună- tățiri sau adăogiri se vor face de arendaș pe aceste pământuri rfimân la espirarea contractului proprietatea Statului fără des- păgubire. Art. 36. Pentru asigurarea îndeplinirel și pasa obligațiunilor coprinse în condi- țiunile de faciă, arendașul va depune la administrațiune uă garanție echivalentă cu prețul arendel unul an. Garanția pâte fi în numerariu, safi în e- fecte ale Statului, ori scrisuri ale credite- lor fonciare rurale și urbane precum și o- bligațil ale municipalitățel Bucurescilor. Aceste tâte se vor primi în valârea nomi- nală. Art. 37. Sumele depuse drept garanție în numerariîi vor avea drept dupe 60 dile de la vărsarea lor la casa de depuneri, la procentele fixate prin legea organică a a- celel case. Art. 38- Garanțiile depuse de terțiile persâne vor fi însoțite de uă declarațiune formală din partea garantului, cum că a luat eunoscință de condițiunele de faciă, și că garanția respunde nu numai pentru prețul agendei și dările accesorii, dâră în- că și pentru tâle plățile și despăgubirile ce ar cădea în sarcina arendașului prin ne îndeplinirea obligațiunilor sale safi prin călcarea disposițiunilor coprinse în con- dițiunile de faciă. Garantul va face tot de-uă-dată prin a- ceașl declarațiune, alegeri de domicilii. Garantul nu pâte nici într’un cas invo- ca pentru descărcarea sa, prelungirea ter- menelor de plată sau păsurile ce adminis- trațiunea ar găsi de cuviință a acorda a- rendașulul. Art. 39. Când arendașul s’ar pune în cașul de urmărire a garanției, garantul nu are dreptul de a ridica nici uă reclama- țiune în contra încasărel safi vâmjfirel ga- ranției după regulile stabilite prin con- dițiunile de laciă. Garanția în efecte se va vinde d'a drep- tul de administrațiune prin licitațiune, fă- ră a putea invoca garantul beneficiul le- gel comune. Art. 40. Garantul nu ’șl va putea retra- ge garanția la espirarea periodului aren- dărel pâufi ce arendașul nu va fi pre lat pământurile în condițiunile fixate, și nn va fi justificat îndeplinirea tutulor obliga- țiunilor sale. Art. 41. In cas de resilierea contractu- lui sau punerea pământurilor în rearenda- re, garantul are facultatea d’a cere substi- tuirea sa în drepturile arendașului, cu ace- leași condițiunl și îndatoriri, dâca însă va achita tâte datoriile arendașului și va res- punde de esecutarea tutulor obligaților a- cestuia. Dreptul acesta încetâsă pentru garant dâca nu va fi făcut administrațiunel cere- rea de substituire și nu va fi respuns su- mele datorite de arendaș pânfi în ajunul li- citațiunel pentru rearendare. Art. 42. In cursul anului din urmă al a- rendărel, arendașul este dator a îngădui pe noul arendaș să ’șl facă la timp, când va găsi el de cuviință arăturile și semă- năturile de tâmnă pentru care va pune la disposițiunea sa uă a cincea parte din pă mântui cullivabil Art. 43. De asemenea este obligat, la sfârșitul periodului, a preda moșia în po- sesiunea noului arendaș cu uă lună înain- tea termenului espirăref contractului; âră magasiile după două luni după espirarea contractului. Dâca însă nu va avea bucate de conservat într’nsele, le va preda uă da- tă cu pământurile. Art. 44. Spre acâsta se va procede la timp de către un delegat al administra- ției, împreună cu primarul local , cu ve- chiul și noul arendaș, la uă constatare ge- nerală a stărel în care se află moșia în pri- vința hotarelor, în privința clădirilor și e- caretelor consemnate în inventariul de pre- dare, în privința averel deosebit încredin- țată arendașului, cum și în ceea ce pri- vesce îndeplinirea de către arendaș a tu- tulor obligațiunilor ce’I sunt impuse pen- tru esploatarea și îmbunătățirea moșiei. Acest proces-verbal va servi de basă inventarului predarea pământurilor de în Art. 45. Pentru ori-ce lipsă, stricăciuni sau neîndeplinire a veri unei obligațiuni prevS4ⁿte prin condițiunile de față, se va face imediat estimația de către delegatul administrației și primarul local, împreu- nă cu ambii arendași, âră valârea se va urmări din garanția safi averea vechiului arendaș sechfestrându-se de îndată orl-cș avere ar avea încă pe moșie. ¹⁶18 MONITORUL ORICÂT AL ROMÂNIEI 11(23) Martie 187/ Statului ar fi puse îo pericol din causa crescerel datoriei safi a micșorărel asigu- rărilor, administrația este în drept, apre- ciâud singură riscul să deposedese ime- diat pe arendaș și să ia pământurile pe sâma sa. Art. 52. In asemenea cas deficitul care cade în sarcina arendașului este fixat la uă sumă hotărâtă de 30 la sută și să împli- nesce după regulile maî sus stabilite. Pământurile vor fi din noii puse în rea- rendare și dâca uă altă licitație ar da un preț mal favorabil, deficitul se va reduce în proporțiune și diferența socotită din dioa confirmărel adjudecațiel, se va resti- tui fostului arendaș. Art. 53. Arendașul deposedat are drep- tul a cere confirmarea prețului dobândit la orl-care din licitațiile pentru rearendare, dâca va achita deficitul, saii va asigura plata regulată a diferenței prețului arendei. Arendașul va putea obține reintegrarea sa cu drepturile contractului, achitând pânâ în ajunul licitației tâte sumele dato- rite precum și cheltuelile făcute de admi- nistrație cu căutarea în regie. Art. 54. Administrația generală are dreptul d’a inspecta prin agenții safi de- legații sfii pământurile arendate și de a se încredința de aplicarea și esecutarea con- dițiunilor de faciă, fără ca trămișil săi să pâtă interveni în nici într’un chip în afa- cerile arendașului. Art. 55. Arendașul pentru neîndeplini- rea ori căria din obligațiunile prevăzute în condițiunile de faciă, este de o potrivă respunZâtor, ca și pentru plata câștiuri- lor arendei safi dărilor accesorii, cu în- trâga sa avere, și acâsta supusă, fără ose- bire, legel de urmărire. Art. 56. Tâte obligațiunile, coprinse în aceste condițiuni, sunt esecutoril imediat fără judecată, comandament safi somație prealabilă, considerându-se arendașul pus în întârZiere prin simplul fapt al espiră- rel termenilor fixate sau al neîndeplinirel obligațiunilor contractate. Art. 57. Nu va putea arendașul, nici în- tr’un cas, să iotente proces administrației pentru veri-ce cause decurgând din con- tractul sâu, pânâ ce nu va plăti mal ântâifi tâte sumele ce ar datori Statului, în vir- tutea condițiunilor de faciă. Câștigând’ arendașul, Statul va înapoia banii râspunșl pe nedrept, conform dispo- sitivulul sentinței definitive. Art. 58. Arendașul ia asuprășl tâte ca- șurile de forță majoră și fortuite, ordina- re sau estra-ordinare, prevâZute sau ne- prevâZute, afară de cașul de devastațiune prin resbel și afară de alte stipulațiunl contrarii espres determinate. Art. 59. In cas de încetare din viață a arendașului, moștenitorii săi sunt râspun- Zâtorl în mod indivisibil, adică fie-care pentru totalitatea sarcinelor și obligațiu- nilor contractului. Reservându-i-se dreptul de a recurge la justiție la cas de neînvoire asupra esti- mați unei. Dâca noul arendaș va declara că ia asu- prășl esecutarea tutulor obligațiunilor ne- îndeplinite de vechiul arendaș, și că res- punde densul de valdrea daunelor saii pre- judicielor suferite de Stat, vechiul aren- daș va fi considerat ca liberat către admi- nistrație da orl-ce rsspundere în aedstă privință. Art. 46. Când pentru neîndeplinirea la timp a garanției definitive , saii în cursul contractului pentru neplată la termenile fixate a câștiurilor arendei și a celor alte dărî stipulate, sau pentru neîndeplinirea obligațiunilor prevăzute în condițiunile de faciă, administrația va găsi de cuviin- ță a resilia contractul, ea are dreptul să pue imediat pământurile în rearendare pe comptul arendașului, și aedsta fără jude- cată, somațiune prealabilă sau altă pune- re în întârdiere de cât simpla publicare prin Monitorul oficial, a licitației petru rearendare. Art. 47. Rearendarea se va face pentru restul periodului, întocmai după condițiu- nile de faciă și cu obligația pentrn adju- decator de a plăti prețul arendei cu înce- pere din dioa confirmărel. Art. 48. Administrația’șl reservă într’un mod absolut facultatea de a adjudeca pă- mânturile pe prețul resultat sau de a în- cerca uă nouâ licitație, fără a putea aren- dașul rădica veri uă pretențiune în privin- ța resultatulul, nici chiar în cașul când uă nouâ li iitație ar da un preț inferior. La cas de un spor la prețul rearendărel peste arenda veche, diferența în plus va fi în folosul Statalul. Art. 49. Adjudecându-se pământurile a- supra altul arendaș, vechiul arendaș va fi deposedat fără judecată sau somațiune prealabilă și pământurile se va da în po- sesiunea arendașului adjudecator, obser- vânduse formalitățile prescrise prin art.... Arendașul deposedat nu va avea drept la nici un fel de despăgubire pentru se mănăturile sau productele încă neculese ce s’ar afla pe aceste pământuri saii pen- tru îmbunătățirile ce va fi făcut deja, care tâte rămân în folosul noului arendaș. Art. 50. Arendașul deposedat este res- punejător de deficitul resultat din rearen- dare, calculat pe toți anii până la finele contractului. cu începere din (Jioa confir- mațiunel rearendărel, de când va curge și dobânda la suma totală penă la achitare. Acâstă sumă totală imediat esigibilă se va împlini de la arendaș, împreună cu dobânzile în acelaș mod și prin aceleași midlâce ca și prețul arendei. Art. 51. Dâca prima licitațiune nu va fi dat un resultat satisfăcător, fie din lipsă de concurențl, fie ca administrația n’ar fi aprobat prețurile oferite, și dâca prin în- târzierea unei noul licitații, drepturile Imprimeria Statului De asemenea sunt solidari între dânșii în tâte cașurile de arendare, și fără a fi trebuință de veri uă declarațiune espresă, toți aceia ce afi luat împreună aceste pă mânturl. Art. 60. Arendașul nu este liber a sub- arenda, fie într’un mod direct, fie într’un mod indirect fără consimțimântul adminis trațiunel, care este facultativ pentru dânsa. In cas când se va constata de adminis- trațiune veri uă cesiune neautorisată, fie parțială, fie totală a pământurilor, ea ’șl reservă facultatea de a putea imediat de- părta pe arendaș în modul și condițiunile prevâZute prin art. . . și următârele. Iu cas când administrațiunea va fi dispu- să a admite cesiunea, arendașul est e obligat mal n’ainte de a se face transmisiunea: a.) A justifica că a plătit tâte sumele datorite, conform disposițiunilor contrac- tului pânâ în momentul cesiunel; b.) A presența uă declarațiune formală din partea persânel căreia se t"->smite contractul cum că ia asupră’I tâte obliga- țiunile neîndeplinite încă de arendaș, pre- cum și răspunderea în general pentru ori- ce prejudiciu s’ar fi causat proprietățel de către cedante safi altă persână, de care este după lege responsabili; c.) A produce declarațiune autentică a garantului, că consimte a lăsa garanția sa pentru cesionarul sâu; în lipsă de aseme- nea declarațiune a înlocui garanția. Art. 61. Domiciliul legal al arendașu- lui, pentru tot ceea ce se va atinge direct s fi indirect de obligațiunile prevâZute prin condițiunile de faciă , va fi chiar la pământurile arendate. Art. 62. Arendașul aparținând veri unei din protecțiunile străine nu pâte nici uă- dată invoca calitatea sa de străin în ceea ce privesce obligațiunile ce ’șl-a luat prin contractul de arendare. Pentru îndeplinirea acestora precum și pentru orl-ce alt diferent relativ la aces- tea , este supus legilor țârei și jurisdieți unei esclusive a tribunalelor pământene. Art. 63. Arendașul are voe a înființa cârciml pe pământurile arendate , în con- dițiile lege! asupra băuturilor spirtâse, conformându-se legilor și măsurilor poli- țienescl, și fiind obligat a lăsa clădirile în bună stare la împlinirea contractului. — Comitetul, în ședința de la 14 De- cembre 1876, încuvințând a se vinde, conform legel, din 22 Februarie 1873, bu- nurile coprinse în tabloul publicat în Mo- nitorul No. 18, din anul curent, admini- strațiunea publică spre generala cunoștin ță, că licitațiunea se va ține în Zioa de 28 Aprilie 1877, la orele 12 din Zi îo cen- trnl Crajova, localul prefecturel Doljifi i pe la prefecturile respective, când D nrt amatori, urmâsă a se presența pregătiți de garanții în regulă. 34 757. 1875, Decembre 22 Director :N. t.OrAșanu - --------HH----------- PUBLICAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ^UNCIURI JUDICIARE LICITAȚIUNL Tribunalul de Teleorman. entru motivele eoprinse în jurnalul dresat do complect sub No. 844 , adjur- nându-se în dioa de 9 Aprilie viitor, la o- rele 10 de diminâță, vâmjârea părților de moșie din proprietatea Ștorobăneasa, ave- re imobilă a D-lor frații C. N. Racotă și I N. Racotă, proprietari, domiciliațl în Ru< ures'n,.,cel d’intâiu calea Crajovel, No. 71 și cel de al duoilea, strada Sevastopo- lu, No. 1, ; Vâmjârea se va face în sala ședințelor acestui tribunal, în dioa și ora indicată mal sus pentru despăgubirea D-nel Elena Al. Străjeseu, fostă Bobianu , proprietară lot din Bucuresci, calea Mogoșâeî, No. 106, de suma banilor cu dobânda și chel- luell, coprinșl în actul de ipotecă legali- sat de acest tribunal la No. 31, din 1872, învestit eu formula esecutorie și prin ca- re act D-nil frați Racotă coprinșl mal sus, s’au înprumutat de la D-na Bobianu, acum Strejescu, prin ipotecă vorbitele părți de moșie care sunt lipite amândouă și cu ve- cinătâțile după cum urmâsă: Două părți de moșie din proprietatea Ștorobănâsa, acest district, plasa Margi- uea, se învecinesce spre răsărit la cap cu moșia Ciochina, spre apus cu moșia Brân- ceni, proprietatea D-lui Maior Mișu, spre mâe presinte la acest tribunal, spre înfăți- are în procesul ce i se află intentat de D. M. E. Cohen pentru datorie; cunoscend că, la cas contrarii!, se va resolva procesul în ipsă. Nu. 2 840. 1877, Martie 7. Petițiunea D-luî A. E. Cohen, adresată D lui prim-președinte al tribunalului Ilfov, secția I •ivilă. Domnule prim-președinte. Cu act de împrumutare am a lua de la D. I6n luga, cu domiciliul necunoscut, după cum se probâsă prin alăturatul cer- tificat al onor, prefecturi poliției capitalei cu No. 3,382 suma de 500 lei noul, cu scadența Ia 31 Septembre 1874, și fiind că nu m’a achitat nici în urma punerel în itilârdiere; vă rog D-le prim-președinte, să bine-voițl a’l cita în judecată prin Mo- nitorul oficial pentru a fi obligat la plata sus citatei sumi cu procentele stipulate și cheltuell de judecată, și tot-d’odată a pu- tea dispune și de amanetul ce’ml a lăsat pentru asigurarea acestei sumi. Primiți, vă rog, D-le prim-președinte, încredințarea prea osebitei mele conside- ra inul ăl. E. Cohen. — D. losti Iheii, at cărui domiciliu rde necunoscut, după cum atestă prefec- ura capitalei, prin certificatul său eu No. 31 797, din 1876 , este citat prin acâsta •a, în dioa de 25 Maiu viitor, la orele 11 de diminâță, să se pn siute la acest tribu- nal, spre înfățișare în procesul ce i se află npntat de D-ua lulia Theil, pentru pre- euții, fiind aplicat art. 151 din procedare ivilă; cunoscând că, la cas contrariu, se va resolva procesul în lipsă. No 2 9b3. 1877 Martie. D na Maria Parsiuoiu, al cărei domici- liu este necum scut, după cum atestă po- liția orașului Caracal, prin certificatul său cu No. 939, din 1877, este citată prin a câsta ca, în dioa de 24 Maiă 1877 , la ll ore de diminâță , să se presinte la acest tribunal, spre înfățișare, fiind chemată în garanție , în procesul dintre D-nu Anghel Crăciun și Catinca Anghel Crăciun, cu frații A. și M. Rioșeani, pentru pretenții; cunoscend că , la cas contrariti, se va re- solva procesul în lipsă. No. 2,972. 1877, Martie 9. Tribunalul de Cahul. D-na Sultana Ohanov, domiciliată în sa- tul Mirișenil, județul Chișinău, Basarabia rusă, prin acesta este citată, conform art. 75 din procedura civilă, a se presența îna- intea acestui tribunal, în persână sati prin advocat admis de lege, în dLi°a d⁰ 12 A- prilie viitor, ora 10 diminâță, cu ori ce acte sati doved.1 va fi posedând, când are a se judeca procesul intentat căntra D-eî și celor alțl moscenitori ai defunctului Ave- des Ohanov de D. Grigorie G. Marasli, pentru bani; cunoscend că, în cas contrar, se va procede conform legel. No- 1,883. 1876, Decembre 17. — D. Grigorie Ohanov, domiciliat în orașul ChișinSfl, Basarabia rusă, prin at câsta este citat, conform art 75 din pro- cedura civilă, a se presența înaintea aces- tui tribunal, în persână sati prin advoca- admis de lege, în dioa de 12 Aprilie vii- tor, ora 10 diminâță, cu orl-ce acte sati dovedi va fi posedând, când are a se juder ca procesul intentat conți a D-sâle și celo- alțl succesori al defunctului Avedes Uha- nov, de D-nu Grigorie G. Marasli, pentru bani; cunoscend că, în cas contrar, se va procede, conform legel. No. 1,883. 1876, Decembre 17. — D. Nicolai Ohanov, domiciliat în o- rașul Chișinău, Basarabia rusă, prin acâs- ta este citat, conform art. 75 din procedu- ra civilă, a se presența înaintea acestui tribunal, în persână sati priu advocat ad- mis de lege, în dioa de 12 Aprilie viitor, ora 10 diminâță, cu ori-ce acte sati dovecjl va fi posedând, când are a se judeca pro- cesul intentat contra D-sâle și celor alțl moscenitori al defunctului Avedes Ohanov, de D. Grigorie G. Marasli, pentru bani; cunoscend că, în cas contrar, se va proce- de conform legel. No. 1 883 1876, Decembre 17. — D. lân Ohanov, domiciliat în orașul Chișinăti, Basarabia rusă, prin acest” este citat, couform art. 75 din procedura civi- lă, a se presența înaintea acestui tribunal, îu persână sati prin advocat admis de lege, în dioa de 12 Aprilie \iitor, ora 10 dimi- nâța, cu orî-ce acte sati dovedi va fi pose- dând, când are a se judeca procesul intentat contra D-sâ!e și celor alțl mosceuitinl al -1 țksoj Mani oi < defunctului Avedes Ohanov, de D. Grigo- rie G. Marasli, pentru bani; cunoscend că, în cas contrar, se va procede conform legel. No. 1,883. 1876, Decembre 17. — D. Mihail Ohanov, domiciliat în sa- tul Mirișenil, județul Chișinăfl, Basarabia rusă, prin acâsta este citat, conform art. 75 din procedura civilă, a se presența îna- intea acestui tribunal, în persână sati prin advocat admis de lege. în dioa de 12 A- prilie viitor, ora 10 diminâță, cu orl-ce acte sati dovedi va fi posedând, când are a se judeca procesul intentat contra D-sele și celor alțl moscenitort al defunctului Ave- des Ohanov, de D. Grigorie G. Marasli, pentru bani; cunoscând că, în cas contrar, se va procede conform legel. No. 1,883. 1876, De embre J — D-na Maria Ohanov, domiciliată în satul Miri.șeni, județul Chișiuâtt, Basara- bia rusă, prin acâsta este citată, confor± art. 75 din procedura civilă, a se presen- ta înaintea acestui tribunal, în persână sau prin advocat admis de lege, în 0 — 01 „ domeniale 81 — 81 „ funciare rur. 76 — 76 % „ „ urb. 64 — 65 — „ 3001. casa pens. 120 — 130 — Imprum. municipal . 76 — 11 — „ cu prime Ba, urescl (bilete de20 lei' . 21 — i — (500 1.) S icietat Dacia 260 — 270 — (100 1.) „ România 60 — 70 — Isac M. Levy. „JIVTUL ¥ JENEI Viena, 22 Martie (si. n ) IS77 vlctalice. .... 64 3b Renta hârtie < 8 40 Naționale . 77 85 Lose . 110 50 /Acțiunile l/'ucel 823 — Crediturî 154 30 London . 22 15 Obligațiuni rurale ungar; 74 75 , țemeșyar . . <2 75 , transilvane 71 75 , croate . . fehet Argint în mărfuri. 108 15 Ducatul. . ... 5 77 Napoleonul . .... 9 75 Marc 100 . ... 60 - ASUICraHiPAHTHTnME \ esil de sub tioar. ' POESIl de N. Scurtescn ’n vv.oUi în 8°, eoprindând mal multe oue, balade. ■ legii, fabule etc. Se ull-A de vendâre In lib'ăriile D-lor o.ucc porno., Szâ'Osy și Craeve Ac ’Â'iuy., cu prețul de doui lei noul esem- pln rul. A eșit de sub presă Mice Bibliogra- fice al cărților publicate românesce, în R "mânia ssn do Rumâni în anii; 1874, 1875 și 1876. A eșit de sub presă romanul Vrăjitorea roșiii saă Mortă și vină, de Xavier de Montipin, traducțiune dejSt. P. Bureghelea, 3 volume mari îu 8° de 54 câie. Prețul a tustrele volumele 9 franci. Se mal află devendâre puține esemplare din romanul Misterele Indiei, 3 volume mari în 8°, de același autor, prețul 8 franci. A se adresa: în Galați la administra- țiunea dHarulnT Vocea CovurluiuIul-, în Bucureșcl, la librăria Socec & comp, frați lua ni țiu & Coiup. și Graeve & Comp : îu Iași, la libră ia Dim. Daniel,- în Craiova, la librăriile fr ți Șamitca și Aron Zvie- bel; în Ploescl, la librăria G. Kârjean; în B.ăib la librăria Unirea; în Bârlad, la D M Bobii, comerciant->«-Turnn-Măgii- rele, la librăria Tomșa. ^ubsemnatu director al soeietățel Româ- *ue Economia a Râmnicului-Sărat: în basa declarațiune! D-lul casier al soci etățel. Inciinosciințes, că din biuroul acestei societăți saîi perdut nn act de împrumut lei 800, cu data 28 Iunie 1875, cu termen de 3 luni, cu scadență la 28 Septembre 1875, subscris de Nicolae'!'. Riseseu S. Risescn, Costache Orovânti, din Râmnicu Sărat, eu care act uumiți debitosă socio- tățel suma coprinsă ■ într’ânsul. Public spre generala cunoscință că ori emu ’l va fi găsit, să bine voiască al a duce și preda în biuroul soeietățel Eco- nomia în Râiuuieu-Sărat . ’I promit un cad ’e hi 40 iVi(â L Munleanu >822 Epitropia bisericel Sf. Ilie dnpă calea Craiovel din Bucuresci Ia virtutea încheierel acestei epitropii, făcută în ședința de la 6 Martie curent, se publică că, la 20 ale acestei luni, se va ține licitație în cancelaria epitropiei din curtea bisericel Sf. Ilie din calea Craio- veî, pentru rearendarea moșiei Prisiceni- de-jos. proprietatea bisc-ricei, cu hanul și cu podul de peste apa Argeșului, de pe acea proprietate din județul Ilfov, plasa Sabarul, atât pe doul ani socotiți de la 23 Aprilie anul curgător, cât și pe 5 ani de la aceiași dată. Rearendarea se va face de pe aceleași condițiunl cu care a fost arendată acâstă proprietate defunctului Demetrie Petre, cu singura modificare, că atât plata arendei, cât și garanția să fie îo condițile cu care se arendâsă proprietățile Statului, publi- cate și în Monitorul oficial. Doritorii sunt rugați a veni la licitație iu arătata i)i la 12 ore în localul acestei epitropil din curtea bisericel Sf. Ilie, un- ite se pot vedea Zisele condițiuni și îna- inte de licitație. Epitropia ’șl reservă dreptul a se pro- nunța după resultatul licitației. Președinte, C. 1. Arion. No. 25 1877, Martie 7. A duc la cunoscința publică eă, am per- * dut pe calea Mogoșdel, un port-mo- nedă în care se alia uă chitanță pentru 16,000 lei vechi în bonuri rurale, primite de D-nu Alesaudru Dimitrie Polisu, de la casa Halfon, în anul 1869, rog pe cel care 1 va găsi să ’l aducă la subsemnata care I va da uă reconpensă, strada Vămel, No. 1 In lipsă se va putea adresa tot la acea locuință la D-nu Constandin Cornescu. Ecaterina A. Florescu. (3-3) Epitropia seminarului Nifon Mitropolitul La 6 Aprilie viitor, s’a decis a se ține licitație la cancelaria epitropiei, strada Filaret, No. 2, pentru arendarea pe termen de 5 ani. a moșiilor Chiajna, din județul Ilfov și Bâțcovenil din județul Vlașca, pro- prietăți ale acestei fondațiunl; Tot în acea di se va ține licitație pen- tru arendarea pe termen de 3 ani, a grădi- nef numită Gramon fără luncă. Vândârea a 140 chile porumb, cu a- procsimație, aflate la moșia Chiajna, din recolta anului trecut și 4 chile ov8<]L D-nil amatori sunt îuvitațl a se pre- senta în arătata di de la orele 12—4, p. m., însoțiți de garanții în regulă, spre a concura la licitație. Condițiunile se pot vedea în ori ce <|i de lucru la cancelaria epitropiei. No. 40. 1877, Martie 2. (2-3) dOMTOKUL OFICIAL Al ttO.MAMt'd BANCA BB ATLET IN LICHIDATIUNE La 6 (18) Aprilie viitor, lalOoredimi- nâța, se va vinde la licitație publică de bună voe și definitivamente, în biuroul băncel Brăilei în lichidațiune 2 fabrici cn vapor, aflătâre în Brăila pe marginea Dunărei, specialmente gătite pentru fabri- carea de petroleum (gaz de păcură) pe sistemu 1 cel mal nou, înzestrate de un mecanism complect, casane , reservdre. conducători de apă, magasil utiliagiuri, case fârte bune de locuit precnm și case pentru lucrători, mare reservâre pentru a- pă, grajd, remisă, grădină; tâte aceste într o mare întindere de pământ și cu un embarcadere pe malul Dunărei, tâte în stat perfect. Or ce concurent, pentru a fi admis la licitație, va fi dâtor a depune în mâinele lichidatorului băncel suma de fr. 10.000 în numerar sau efecte cu cursul dilei, drept garanția care se va scade sau se va restitui depunătorului, după cum el va fi sau nu adjudecator. Imobilul se va adjudeca persânel care va depune prețul cel mal avantagios. Concurenți. asupra cărora se va adju- deca imibilul, var fi datori a plăti un acont de franci 50,000, din prețul resultat la licitație penă în termen de 20 din diua licitațiune, sub pedepsă de a perde garanția provisorie de franci 10,000 de- pusă, în cas de nfrâspundere a acelui a- cont de franci 50,000, în termenul fixat de 20 care garanție va rămânea atunci în profitul băncel. Eră pentru restul pre- țului se va acorda un termen de 6 luni prin polițe valabile și acceptabile de banca Brăilei, după care se va libera adjudeca- torulul actele de vândâre, remâiud cu tute aceste, banca Brăilei în privilegiul con- sacrat de lege asupra imobilului vândut pânâ 11 achitarea prețului integralmente. Spesele de tratiscripțiunl și de nota- riat sunt în sarcina adjudeeatorulul. A se adresa pentru or ce informațiunl la D-lu M. Cohen, lichidatorul Băncel Brăilei, la Brăila. Brăila 25 (9) Martie 1877. (2-3d) Epittvp*» spitalului BrauvvTeiivSc In diua de 17 Martie curent, urmând a se deschide din nod licitațiune pentru a se da în arendă pe termen de 5 ani, trei vii ale acestor așezăminte, din județul Prahova, anume : Scăeui, Sârbeni și Res- lâgele de la Valea-Meilor, fiind că la pri- ma licitațiune, nu s’a presentat concu- renți ; se publică spre sciință amatorilor. Epitrop, N. Bibescu. (2-3) < i Marti a l ay 7 Epitropia spitalului Brâiicoveiiesc In ijiua de 16 Marne curent, la ora 11 diminâță, urmând a se ține a doua licitați une pentru a se da îu anlreprindere, pe termen de un au, spoitul vaselor trebui- târe la prepararea nutrimentului pentru 200 bolnavi, fiind că la prima licitațiune nu s’a obtinut preț avantagios pentru spi- tal. se publică spre sciință amatori lor Epitrop, xV. Bibescu. No. 124. 1877, Marlie 7. (2-3) Se face cunoscut câ de la 23 Aprilie 1877, să dă cu chirie hotelul meii de vis-ă-vis de palatul Dom- nesc, calea Mogoșdeî, fas- tădî numit Ladăr) pe termen dc 5 sau 10 ani; amatori se vor adresa la proprietara ce dorniciliasă alături cu a cest hotel Epitropia spitalului Brâucovenesc n diua de 17 Martie curent, urmând a se deschide a dona și ultima licitațiune pentru vândârea a 22 buțl cu viu .alb și negru, fiind că la prima licitație înserată în Monitorul oficial No. 19, nu s’a presen- tat concurențî; se publică acâsta, spre sciință amatorilor. Epitrop, N. Bibescu. (2-3) De închiriat, de la Sf. Gheorghe vii- tor. casele din suburbia Popescu strada Sf loan-nou, No. 31, (Jigniță), 5 «amere și bucătă ie cu grajd și șopron, sau fără grajd. Doritorii să se adresese la proprietar ce locuesce în etagiul desns. (1-lps) IAe arendat. moșia Proca, numită și Vâji- * Atdreadindist. Râmnicu-Sărat, comuna MărtinescI, 700 pogdne, (râmase pe sânu proprietățeT,) tâte lucrătdre, sat mare; a se adresa la proprietar, D-nu Dim. V. Po- lisu Micșunescu , strada Batiștea, No. 14 Bucuresci. (3) Bonul de portfoliu No. 278, din 12 Oe- tombre 1868 de lei 1,200, emis de onor, eforie spitalelor pe numele D. M. Nicolescu și plătit de casieria eforiei. per