- 4 a număr 25 b Mei curi^ 9 (21) Martie 1L < MONITORUL OFICIA!. AL BOMAMU A BON..... mn fUL . F» *M, __XI-p«OI ți șiSE; șiSB i» Uu (Ântâiti Ianuarie si AnUid Iulie) ăNUNC.OTlILE DE TKEI-PECI LITERE. T_ pEOI BANI (inserarea II-a și mal departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, pAnS la cinei-tjeol linii, cinci lei; âră mai mare de eincl-tjecl linii, dece lei mEECȚTONEA : ‘rada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se rafusă. Inserții și reclame, 60 b, linia, inserarea II-a și mal departe, 30 bani linia. Anunoiurile se primesc și cu anul S U M A R PARTEA OFICIALA. — Ministerul de fi- ■.lance : Decret. — Deeisiunî. Ministerul de interne : Prescurtări de decrete- PARTEA NEOFICIALA. — Depeși telegra- liee. — Buletin esterior.— Sumarul ședinței Se- natului, de la 5 Martie.— Sumarul ședinței A- dunăreî deputatilor de la 7 Marti».—Continuarea ședinței ,tdună’ei deputaților de la 2 Martie.— Știri din întru. Anunciurl ministeriale PARTEA OFICIALĂ Bucuresci, 8 Martie 1811. MINISTERUL FINANCELOR. CAROL I Prin grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de finance, sub No. 4,955 ; In virtutea art. 93 din Constituțiune Am sancționat și sancționăm: LEGE Art. I. Se vor prevedea prin com-' prurile tesaurulul pe esercițiul anului ț 1876, și se vor întrebuința în plata cheltuelilor publice, sumele provenite din prețul bunurilor Statului vendute în cursul acelui an, pe temeiul legei de la 22 Februarie 1873 Art. II. Se autorisă guvernul să vendă prin licitațiune, conform dispo- j sițiunilor legei comptabilitățel, obli-' gațiile rurale în valore de 87,900 fi- orini austriac! pentru proprietățile Sta- tului din Bucovina. I Prețul acestor obligațiuni se va trece prin comptul tesaurulul la ve- niturile anului 1876, și se vor efectua în plata cheltuelilor Statului. Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința din 3 Februarie 1877, și s’a adoptat cu majoritate de 57 voturi, contra a 5, fiind și uă ab- ținere. Președinte, C. A. Rosetti. (L. S. A. D.) Secretar, G. Tăcu. Acestă lege s’a votat de Senat, în ședința sa de la 25 Februare 1877 , și s’a adoptat cu majoritate de 23 vo- turi, contra a 4 Vice-președinte, M. Cogăluieduu. (L. S. S.) Secretar, Ștefan Bellu. Promulgăm acestă lege și ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Sta- tului și publicată prin Monitorul ofi- cial. Dată în Bucuresci, ta 3 Martie 1877. CAROL. (L. S. St.) Ministru.secretar Ministru secretar de Stat de Stat la departa- al departamentul finan- mentul justiției, celor, 1 Oămpinănu. I. G. Brătianu. No 442. biuroul dl vamă Tabaeu-Cubeiă, în locul D-luî Sian 1. Thibacu, demisionat. Art. II. Decisiunea de faciă se va pu blica prin Monitorul oficial. Art. III. D. director general al vămilor și eontribuțiunilor indirecte este însăr- cinat cu esecutarea decisiunei de faciă. Făcută în Bucuresci, la 3 Martie 1877 Ministru financelor, I. C. Brătianr No. 5,090. 1877 Martie 3 Decisiuni. Ministru secretar de Stat la departa- mentul financelor, Având în vedere raportul șefului percep- tor al biuroulul de vamă Tabacu-Uubeifi, cu No. 61; Avend în vedere art. 43 al legei gene- rale a vămilor, Decide : Art. I. D. Pope..... Mihail este numit în postul de impiegat de cancelarie cl. IV, la Prin deeisiunele No. 4,908 și 5,014, în bisa art. 15 din lege și art. 78 și 80 din regulamentul monopolului tutunurilor, și după recomandația regiei, s’a confirmat debitanți pentru vâmjârea tutunurilor D. Constantin Dumitrescu , în comuna Vladaia, plasa Câmpu, distric. Mehedinți. D. I6n Florea , în comuna Vrata, plasa Câmpu, districtul Mehedinți. D. Stoian Stoiaiovici, în comuna Izem sea, plasa Câmpu, districtul Mehedinți. D. Idn Becheanu , în comuna Pungena, plasa Câmpu, districtul Mehedinți. D. George I. Cocutea, în comuna Slig- nița. plasa Dumbrava, distric. Mehedinți. D. Gheorghe Petrescu, în comuna Vâr- ju-Mare, plasa Blahnița, districtul Mehe- dinți. D. Vasile limfa, în comuna Rogova, pla- sa Blahnița, districtul Mehedinți. Gheorghe Mirou , in comuna MoinescI, plasa Tă&lăti, districtul Bacău. D. Dimitrie Lăifărescu, în comuna Fili- । peni, plasa Bistrița-de-Sus, districtul Ba- cău. D. Idu Condurachi, în comuna OțelescI, plasa Bistrița-de-Sus, districtul Bicău D. N. Orchianu, în comuna Jevreni pla- sa Trotușu. districtul Bacăă D. Spiru Toma, în comuna OnescI, pla- sa Trotușu, districtul Bacău. D. Gheorghe Drăgoiu, în comuna Casi- nu, plasa Trotușu, districtul Bacăă. D. Tudorache PopovicI, în comuna Pa- rincea, plasa Bistrița-d" e is, distri tul Bacău, 1764 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI^ V (21) Martie 18f7 D. I6n Anghelescu , în comuna Boghe- cea, plasa Siretu-de-Sus, distric. Roman. D. Ștefan Razea, în comuna Țigănesc!, plasa Bârlad, districtul Tetucî. D. Nicolae Mihăilescu, în comuna Stă- nisescT, plasa Zeletinu, districtul Tecuci. D. Gheorghe Dumitru, în comuna Ples- coiu, plasa Pârscovu, districtul Busâă. D. Nae N. Croitoru, în comuna Pâclele, plasa Pârscovu, districtul Busău. Petre Șerban, în comuna Gura-Anin6sel, plasa Pârscovu, districtul Busău. D. loniță Georgescu, în comuna Rusă- vetu, plasa Busău, districtul Busău. D. lân 1. Davidoiu, în comuna Rusăvetu, plasa Busău, districtul Busău. D. 0. Georgescu, în comuna Cătină, pla- sa Busău, districtul Busăiî. D. lân Uruc , în comuna Cătină, plasa Busău, districtul Busă.ti. D. Silvestru Isbășoiu, în comuna Chiozd din Bîsca, plasa Busău, districtul Busăii. D. Vasile Iconomu, în comuna Niscovu, plasa Sărata, districtul Busăfi. D. I. Constantinescu, în comuna Maxi- mu, plasa Câmpu, districtul Busău. D. Ștefan Ionescu, în comuna Argitoia, plasa Jiu-de-Sus, districtul Doljiu. D. Florea Stănescu, în comuna FiliașI, plasa Jiu-de-Sus, districtul Doljiu. D. Ghiță Nieolau, în comuna Almajiu, plasa Jiu-de-Sus, districtul Doljiu. DPTrnsca Tatomirescu, în comuna Scă- ești, plasa Jiu-de-Sus, districtul Doljiu. D. Petrache M. Fratoștianu, în comuna Fratoștița , plasa Jiu-de-Sus , districtul Doljiu. MINISTERUL DE INTERNE Prin decret domnesc cu No. 450 , din 4 Martie 1877, după propunerea făcută prin raport de D. ministru se- cretar de Stat la departamentul de in- terne , se aprobă ca eforia spitalelor civile din Bucuresci , să primescă le- gatul repausatului Constantin Dones- cu , lăăat prin testamentul șeii din 3 Iulie 1864, în nudă proprietate moșia sa Crasani, din județul Ialomița, sub condițiunile prevădute prin testament. Prin înaltul decret domnesc cu No. 451, din 4 Martie 1877 , după pro- punerea făcută prin raport de acelaș D. ministru , se autorisă ca epitropia spitalelor casei St. Spiridon din Iași, să primescă legatul de 500 galbeni lăsat de defunctul Mihail Idieriu , in folosul casei spitalelor. Prin decret domnesc cu No. 449 , din 4 Martie 1877, după propunerea făcută prin raport de acelaș D. minis- tru, D. Vasile Nieolau s’a confirmat în postul de casier-iconom la spitalul Elena-Beldiman , din Bârlad, în care s’a chemat de epitropia spitalelor ca- sei Sf. Spiridon din Iași, în locul D- lui Vasile Popescu, încetat din viață. Prin decret domnesc cu No. 448 , din 4 Martie 1877, după propunerea făcută prin raport de același D. minis- tru, D. căpitan Mihail Harhaz s’a nu- mit în postul de administrator la os- piciul infirmilor de la Galata, depen- dințe de epitropia spitalelor casei Sf. Spiridon din Iași, în locul D-lui Dimi- trie IvanovicI, suspendat din post pen- tru motivele espuseprin raport Prin decret domnesc cu No. 452 , din 4 Martie 1877, după propunerea făcută prin raport de același D minis- tru, D-na Efrosina Adamachi , moșe, care în urma concursului depus a ob- ținut nota satisfăcetore, se confirmă în postul vacant de moșe directore la in- stitutul Gregorian din Iași, dependințe de epitropia spitalelor casei Sf. Spi- ridon din Iași. PARTEA NEOFICIALĂ Bucuresc?, 8 Martie 1877. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului) Londra, 19 Martie, 10 ore diminâță.— Protocolul nu s’a semnat încă, dâră înțe- legerea persistă. Singur ambasadorul Aus- triei n’a primit încă de la guvernul său au- torisarea de a’l semna. Londra, 19 Martie, amâdl. — Guvernul rus, prin mijlocirea ambasadorulrl său. cornițele Schnwaloff, a propus de a se a- duce protocolului âre-carî schimbări cari n’au fost încă studiate de guvernul Marel- Britanil. Constantinopoli, 19 Martie, sera.— Adl a avut loc deschiderea Parlamentului. In discursul său, Sultanul a esprimat spe- ranța de a ajunge îudată la uă înțelegere cu Muntenegrenii, și a recomandat ambe- lor Camere ca să se ocupe de a încheia un aranjament cu representanțil acționarilor dâtoriel turcesc!. Sultanul a adăogat; Cu tdtă neisbânda BULETIN ESTERIOR. Etă articolul publicat de Times în privința misiunelgeneralului Ignatieff: Grație informațiunilor ce am putut culege chiar din gura generalului Ig- natieff, suntem în posițiune de a da cititorilor noștri uă idee esactă și pre- cisă de campania urmărită acum de diplomatul rus. Este vorba, pentru Cabinetul din St. Petersburg, de a obține uă sancțiune formală a resoluțiunilor Conferențel din Constantinopoli: etă pentru fond care singur intereseză pe Rusia. Cât pentru formă , guvernul Czaruhu va admite indiferent: saiî un protocol e- manând din partea celor șese puteri representate la Constatinopoli afară de Portă, sau din contra cu participa- Conferinței, Turcia este gata a îndeplin i cât mal curând dorințele puterilor amice. Delegații Muntenegreni au primit uă telegramă care se presupune că conține răspunsul Prințului Nikita; deră acâstă telegramă era nedescifrabilă. Londra, 19 Martie. Camera Comune- lor. — D. Burke, sub-secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, dice că Anglia.a protestat contra isgonirel Ebrei- lor din România și că după acâstă pro- testare, aceștia putură să reintre în țâră, dâră că proprietățile lor fusese deja vân- duteᵣ D. Burke adaogă că guvernul român a promis a preveni pe viitor nisce ase- menea fapte. Oratorul guvernului arâtă că âre-eaii desordine s’a ivit în Potsoffska, afară din Bulgaria, și că consulatele englese în Tur- cia vor ti mărite. ț>ice încă că noul atro- cități s’a comis în satele d’imprejurul Au- drianopolulul și că guvernul s’a grăbit a da prin telegraf D-lui Jocelin, însărcinat cu afaceri la Constantinopoli, ordinul de a face uă anchetă. Camera lorzilor. Lordul Derby, secre- tar de Stat la departamentul afacerilor străine, declară că ar voi ca, sir Elliot să părăsâscă îndată Constantinopoli, dâră a- cesta a asceptat instrucțiuni spre a lua a- ranjamente limporare. Roma, 19 Martie. — Uă circulară a- dresată de ministrul justiției procurorilor, împrăștie râua impresiune produsă prin ultima alocuțiune a Papei, care aretă in- gratitudine în privința Italiei. Circulara adaogă că guvernul, voind să dea probă de mărinimie, invită pe procurori a nu urmări simplele reproduețiunl ce s’ar pu- tea face asupra acestei alocuțiuni. {Havas 9 (21) Martie 1871 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 765 Gr, Golescu Al., Grecânu Al. (doctor), Is- voranu M., Negrea S., Negruți Al., Răș- can Dimitrie. Imandi lân. Nemotivați: rea Por ei; sau chiar un instrument favorabilă ideei unei sancțiuni colec- diplomatic semnat de Turcia singură, tive a lucrărilor Conferinței. ᵣCu tote acestea, a adăogat diplo- deră contrasemnat de puteri. Care ar fi scopul acestei sancțiuni niatul rus, dorința nostră de a conser- formulate în protocol ? După Cabine-[ pacea este așa de viue în cât, în _________,______ tul rus, puterile ar trebui să manifes-¹ cașul chiar când Anglia n ar intra de g. episcopul de Busău, D-nii Dimitriu G,. cât într’uă parte a vederilor nostre , Geani AL, Orlenu G.. Palmii I., Roseti N. te colectiv ferma lor voință de a voi să se esecute de Portă reformele de- finite de Conferență. Ceea ce nu era diu partea Confe- •inței de cât uă simplă dorință ar de- veni ast-fel un fapt positiv ; deră nu va fi încă acolo uă sancțiune propriu । disă. Etă cum Rusia înțelege acestă san- cțiune : un restimp de șese septămeni sau cel mult doue luni se va acorda Turciei pentru esecutarea reformelor reclamate de Conferență. Acest termen trecend, puterile nu vor fi nici de cum ținute de a lucra colectiv faciă cu Por- ta prin calea armelor; deră vor fi o- bligate, în virtutea protocolului de ca- re e vorba , să lase a se esercită în libertate intervențiunea armată a unei ore-care saii mal multor din puterile semnătore disululprotocol. In ceea ce privesce termenul de șe- se septămeni saii doue luni ce s ar pu- tea găsi prea scurt, generalul Igna- tieff ’l consideră ca prea lung , din causa apatiei incurabile care va con- duce pe Turci pene la a 60 di fără să fi făcut nimic încă. Eminentul diplo- mat nu crede tocmai reua voință a Porțel; deră afirmă că ’I lipsesc omeni pentru a realisapropriele sele planuri; citesă, în sprijinul acestei aprecieri, modul cum alegerile s’a făcut, mai a- les la Salonic , unde guvernatorul a ales însuși pe deputațl. Ceea ce dice generalul pentru ter- menul de doue luni este adcverat cu mai mult cuvent pentru termenul de un an, pe care generalul ’l a respins formal. Să adăogăm că Englitera n’a făcut propunere positivă în vederea acestui termen de un an; ea a sondat numai termenul în acestă privință prin representantul seu la St. Petersburg. Acestea sunt propunerile supuse în acest moment puterilor spre a le primi; Cabinetul engles ține încă un consi- Generalul Ig- liu spre a le esamina. . Prea S. S. episcopul de Râmnic , prea natieff speră că Englitera se va aretaₜS. S. episcopul de Huși, D-nii Cobâlcescu nu voi rumpe negocierile , voi face, din contra, noui silințe pentru a o de- cide la noui concesiuni. Numai trebue să ne silim, căci nu putem lăsa arma- ta nostră în inacțiune , trebue saii să ne folosim de densa sau să ne punem j în posițiune de a o licenția". Acestă dorință de pace și acestă e- ventualitate a nouilor negocieri espli- că pentru ce generalul n’a fixat încă data plecărel sele In resumat, Conferență. întrunită după propunerea Engliterel a făcut din chestiunea Orientului, nu uă afacere între Rusia și Turcia ci uă chestiune europenă. Cu tote acestea, uă sancțiu- ne este necesară, și Rusia , care do- resce a desarma , nu pote înainte de a obține de la puteri semnătura unul protocol care să dea un caracter obli- gatoriu esecutărei reformelor. Acesta este punctul de vedere al Rusiei după cum ’l a espus generalul Ignatieff. Se adaogăm că generalul Ignatieff este învestit cu depline puteri de gu- vernul seu. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ PRELUNGITĂ. Sumarul ședinței de la 5 Martie, 1877. Președenția D-lui vice-președinte Nthail Conclusiunile raportului sunt pentru a Cogâlnicenu asistat de D. secretar Mene- se invalida alegerea fiind făcută după lis- tele aleggiorilur anului 1876. Susțin conclusiunile raportului D. las Ghermani. Ședința se deschide la orele 2 după amâdî. Presențl 42 D-nl senatori. Nu răspund la apelul nominal 27 D-lI senatori, și anume : Bolnavi: Prea S. Sea Mitropolitul primat, D-nii Catargi Lascar, Mătăsaru T., Pâclânu N., Plesoianu St., Roseti Tețcann. dn congediu: Prea S. S. episcopul de Roman, Prea S. Bălănescu Șăicaru V., Vlaicu N., Bello St., Lungânu Petre. Sumarul procesulul-verbal al ședinței precedente se adoptă. Se supune la cunoscința Senatului ur- mătorele comunicări: Telegrama D-luî Rosetti Tețcann care se scusă de a nn putea veni la chemarea ce i se face pentru causă de bâlă. Se ia act de acâsta. Adresa D-lul ministru de interne in a- lăturare eu dosarul alegerii de senatore a colegiului Il-lea de Bolgrad. Se trămite la comisiunea verificătâre. D. ministru președinte depune trei Dom- nescî mesagil în alăturare cu projectele de legi. 1. Projectul de lege pentru perceperea venitului din amendl judecătoresî 2. Projectul de lege pentru desfiiioțaroa contribuțiunilor personale și de șiosele și înființarea unei contribuțiunî pentru căile de comunicațiune. 3. Projectul de lege pentru acordarea dreptului de cetățân român D-lul Al. 1. Popescu. Se vor tipări și împărți la secțiuni. D. Deșliu anunciă guvernului dou6 in- terpelări. 1 D-lul ministru justiției în privința maL tratărel ce ar fi suferit D. advocat Simo- nidi din partea președintelui tribunalului de Vasluiu. 2 . D-lul prim ministru, dâcă este consti- tuțional de a se fi promulgat budgetele înainte de a fi votate de Senat legile orga- nice. j (Se vor comunica guvernului.) D. Haralamb dă citire raportului reia tiv la alegerea m legiulnl I de Vaslnift f: cută în persână D-lul Ștefan Rosetti. Orescu. Drșliu, Casmir, Bosianu și D. mi- nistru de interne și le combite D-nii Iun Ghica și Cămărășescu Ii cursul discuțiunel,D. vice-președinte comunică un protest a 5 alegători al aces tul colegiît care se plâng în contra presi- unel ce s’ar fi esercitat asupra alegători- lor de D. prefect local. Se procede la votare prin bile a con- clusiunil raportul .1 și se adoptă cu majo- ritatea de 30 voturi contra 10. După care D vice-președinto declară vacant colegiul I de Vaslui u, dĂt 9 (21) Martie 1877 r protestul Seuatul lecide a se re- i ■! dem dâca este drep acest imposit. Peuă acum contribuțiunea personală și taxa de ș mele erau de 48 lei vechi, ceea ce fa e cevi mal p .cin de cât 18 franci. Acum, proprii tari ? D. N. Fnrcnlescn. Nu, pentru c. rr prieturil plătesc 60 % din veniiul lor când ținem sâmă de legea in* idnțe t i- positelor. Acesta e mal mult de cât ar fi cerut comuniștii. Intr’adevâr, D-lor, singura sorginte de igăție la noi în țâră fiind agriculturi, te taxele indirecte esistente se repre- :>tă, se resfrâng totiasupra venitului i- icol. Ași fi dorit cele-alte mi ' venituri obiliare și industriale să fie asemenea puse impositului. Eu, D-lor, sunt sărac: pen'ru m 1768 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 9 (21) Martie 187" să scap țâra de datorii, ași ipoteca moșia și ași veni în ajutorul Statului cu 1,000 și chiar 2,000 de galbeni; însă cu condițiune să o facem cu toții, în proporțiune cu a- verea fie-cărul cetățân. D. Sc. Pustia AI eșit din cestiune (ilaritate). I). N. Furcnlescu. Așa deră, D-lor, a- ceslă lege nu este de cât uă lega care schimbă numai numelecontribuțiunel per- nale. Cu tdte acestea, mărturisesc că are un singur avantagiu, acela de a mări nu- mărul contribuabililor. D-vdstră înțele- geți prea bine de ce contribuabili voiu să vorbesc, fără săi mal numesc. Acesta fiind, însă, numai uă metodă empirică de a stârce baril și contrariu principielor ndstre din program. Eu 1 >s pa alții să vo- tese bgea și mâ vuiă abține de a vota. D. președinte al consiliului D-lor, eu am adus în Cameră acel project care respunde la sciința, după cum cere D. Furculescu, adică projectul de lege pentru impositul mobiliar; dâră onor. Cameră n’a credut momentul propice penă acum de a sa ocupa cu acel project; și noi nu o putem sili la acesta, de și eă în mal multe rânduri am stăruit să se pue la ordinea Clilel și să se ia în discuțiune. Dâră până atunci am crezut că este bine să se înlo- cuescă acest imposit personal printr’un alt imposit, care nu este tocmai ceea ce ar trebui să fie, deră totuși este un mare pro- gres. Onor. D. Furculescu condamnă acest project de lege, picând că nu este conform cu sciința, că este tot așa de barbar, pre- cum este astăzi impositul personal. Deră eu nu am putut să fac mal mult de cât atât, și sper că tot am făcut ceva, sper că tot este un progres când putem scăpa de actualul imposit personal; și dâca ași fi urm t alt-fel, ddca ași fi adus un project mai conform cn sciința, pdte că și acela s’ar fi amânat la calendele grece, cum s’a făcut cu projectul pentru imposi- tul mobiliar, pe care ’l-am presentat de atâta timp. Cu tdte acestea, eu ou mâ plâng de a- câstă amânare, fiind că trebue să ținem sâmă de împregiurărl și să lăsămopiniu- nel publice timpul de a se lumina și a se pronunța asupra unei cestiunl n>uS, pen- tru ca, atunci când projectul va veni în discuțiunea Corpurilor L giuitdre, opini- unea publică să fie formală și să nu potă fi esploatată de adversarii pârlitului libe- ral. Da aceea, tu m’am resignat a mal aș- epta î ică, și aștept și astă-dl cu răbdare âaâ să luați î i discuțiune acel project de lega. Dâră până atunci cred că ați putea vota d’ uă cam-dată projectul ce aveți astă-tjî înaintea D-vdstr', șiprincare des- ființăm impositul persona], care negreșit urma să fie desființat cel ântâiil, și înlocuit printr’un alt imposit, sub o altă denumire. Prin urmare, legea acâsta nu are de o- bjepp de cât a schimba forma și denumi- rea unul imposit barbar care se punea pe capul omului. Dâr onor. D. Furculescu, cu acâstă ocasiune, încălecâod pe sciință ne spune că la noi proprietatea plătesce 60 la sută și că acâsta este ceva monstruos pentru uă țară agricolă ca a ndstră. D-sa însă perde din vedere un lucrn, că nu pro- prietatea plătesce acele imposite, ci mun- ca le plătesce, căci uă proprietate nelo- cuită nu plătesce nimic și nici nu pdte plăti. Prin urmare, sorgintea avuției este munca, iar nu pământul. Dâr fiind-că nu este timpul acum să in- trăm în desvoltarea mai pe larg a acestor teorii, vă rog. D-lor, să votați acâstă lege, care tot este un progres când printr’ânsa î ilăturăm actualul imposit personal, care nu mal este tolerabil. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nil, și se primesce. — Se pune la vot luarea în considera- țiune a projectulul de lege, și se prime- sce cu unanimitate de 67 bile albe. D. N. Furculescu. Eu m’am abținut. — Se dă citire articolului I, care se a- doptă fără discuțiune, precum asemenea și articolele 2 și 3 — Se citesce art. 4. D. Cantili. Ce înțelegeți D-vdstră prin preoți deserveați ? D. A. Holban. Comitetul delegaților a avut în vedere a scuti de dare numai pe preoții saorațl, acel cari servesc bisericel ca preoți, monachl seu diaconi. i . D. Mărgăritescu. Articolul 4 vâd că vorbesce de scutiri și coprinde și bă- trânețele înaintate. Eu ași dori să se pre- cisese bine ce se înțelege prin bătrânețe înaintate. Deca am admite etatea de 70 ani, ar fi just. D. președinte al consiliului. Bătrâ- nețe înaintate presupune pe omul bărrân care nu are nici uă avere, pe acel cari îm- bătrânesc mal curând de 60 ani, fiind-că aă muncit mult (aplause). D. A. Holban. Comisiunea, pen'ru a determina și mal bine înțelesul cuvâatulul cler, a modificat aliniatul îu sensul ace- sta : în loc de preoți deservențl, a ralisare și desor- ganisare ajunsese totul sub acel guvern. Ei line, noi cari am venit în urma acelui guvern, am promis să înălțăm moralitatea în acâstă țâră, și nu putem face acâsta nu- mai prin amende. Veți sci un lucru, că dâca impositul personal aduce fârte puțin, causa este că s’au făcut scutiri pe bani. ’Mi aduc amin- te, când am fost în județ, că un domn pro- prietar ’mî-a spus că într’uă comună s’au luat sute de lire pentru scutiri pe cinci ani. Dâcă lucrurile sunt așa, ce ar resultă când ne-am mulțumi numai cu acâstă a- mendă? Când cine-va a furat 100 lire, dâcă ’l va prinde el va plăti amenda, căci are de unde; iar dâca nu’I va prinde, va rămânea cu banii în pungă; și apoi nu se descoperă tâte abusurile. Der când va sci că fiind prins are să mănânce pușcăria pe 0 sâu 15 dile, acesta este un frâu mal 9 (21) Martie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1769 mare, și de aceea sunt în contra amendel, | Cred dâr că onor. Cameră va adopta a- lendameniul ce voiu presenta pentru a- cesl finit. D. E. Stătescn. D-lor, cerusem cuvân- tul ca să fac uă observațiune care ar pu- tea aduce uă modificare articolului ast-fel cum este redactat. Prin articolul acesta se dice că va fi su- pus la uă amendă de 100 peafl la 500 lei primarul, consilierul sâu agentul admini- strativ dovedit că a scutit fraudulos vre- un număr de locuitori de contribuțiunea pentru căile do comuuicațiune. Projectul le lege nu prevedea autoritatea care are să ronvertâscă amenda în închisâre, era uă lacună, și s’a dis că s’a împlinit acâstă lacună ^ieendu-se că casierul general care constată frauda el singur determină a- menda .... D. I. C. Brătianu, președintele con- siliului . A Holbau. D-lor, fiind-că acâsta este uă lege de transițiun», sau un espe- diente pentru amil acesta, ar fi bine să nu căutăm a introduce tot filosofie șt tot arta scientifică care pâte să se desvolte în ma- terie de imposite. Așa dâră cred că ar fi bine să adoptați amendamentul pe care co- misiunea l’a admis în un nimitate. D. E. P. Protopopescu. D-lor, er. cred că trebue să fim circumspecțl în ceea ce privesce crearea de juridicțiunl escepțio- nale.¹ Deca cu ocasiunea legei monopolului tu- tunurilor sa creat asemenea juridicțiunl escepționale, trebue să fim cu toții de a- cord ca să condamnăm procedura urmată în acea materie. Dâră în privința monopo- lului a putut să fie uă considerațiune âre care, adică că era vorba de particularii cari contravin la acea lege, pe când aci este vorba de primari, de consiliarl, de persâ- ne oficiale pe care acest amendament le dă sub juridicțiunea casierilor. De aceea eu aș fi de părere să admitețl un sub amenda- ment, după care abaterile acestea se vor trămite în judecarea tribunalelor după ce vor fi fost judecate de casieri și tribunale- lor vor aplica pedâpsa, conformțlegil. A a dâră propun următorul amendament: „Propunem ca constatarea casierilor să se trămită parchetului, spre a se judeca de tribunal de urgență, conform dreptului comun, însă fără apel, dâră cu recurs în ca- sațiune." D. președinte al consiliului. Dâcă vo- ițl , D-lor, scâteți închisârea, lăsați numai amenda; însă pentru amendă să fie trămis la tribunal de urgență și fără apel. Voci. Așa e mai bine. D. R. Campiniu. D-lor deputațl, mie mi se pare că disposițiunea coprinsă în acest art. 5 uu este suficiente, pentru cu- vântul că se vor pedepsi primarii sau con- silierii comunali cari vor fi făcut un fapt fraudulos prin scutirea de plata contribu- țiunil și se face responsabili pentru acest fapt către Stat, dârățnu se fac responsabili și către partea cate va fi fost vătămată, căci nisce as menea scutiri fraudulâse nu se pot face de cât prin abus. De aceea, pentru a complecta mal bine redacțiunea acestui articol, am onâre a propune urmă- torul amendament: „Să se adaogeurmătâieiecuvinte la art. 5 după vorbele de la 100 la 500 lei: „fără prejudiciul nplicațiunil legi penale, în cas când faptele comise de către autorul’fraudei ar comite și vre un alt delict prevădut și pedepsit de legea penală. D. G. Cantili. D-lor, observațiunea D-lul Campiniu este fârte justă căci nu trebue să perdem din vedere că puterile Statului sunt separate și prin urmare nu trebue ca administrațiunea să atingă prerogativele justiției. Eu m’am preocupat de acestă i- dee mal cu sâmă atunci când am amjit, cu ocasiunea unul amendament propus mi se pare de D. Furculescu, că D. raportor ne dicea că acâstă lege e uă lege provisorie, uă lege care va avea uă scurtă durată și că de aceea nu trebue să introducem aci dis- posițiură prea mult complicate. Eu atunci am dis că, dâca e vorba ca să căutăm numai un mijloc espeditiv și '.'are tot de uă dată să răspundă și cu vederile guvenuluî în privința acâsta, adică ca să pedepsâscă pe acei âmeni cari ar contra- veni într’un mod așa de îndrăsneț disposi- țiunelor ce se prevâd în legea de faciă eii am dis că cel mal nemerit mijloc este ace- la care se găsesce în legea monopolului tutunurilor, și care se aplică cu multă în- lesnire. . Uă voce. Cu mari inconveniente. D. G. Cantili. Nu este procedura care aduce inconvenientele, ci însăși instituți- unea, însuși principiul instituțiunil, pe care eu am avut mâre a o combate în acâs- tă Cameră. Cu tâte acestea eu nu mS opun de loc la amendamentul D-lul 1 urculescu, că aceste delicte să se judece de către au- toritățile ordinare; însă procedura să nu fie prea lungă, să se judece cât se pâte mal repede. Uă voce. Bacă apel și cu recurs în e sațiune. D. G. Cantili. EI, D-lor, efi mal sunt și pentru alt cuvânt numai pentru uă singură instanță: dâcă este vorba de principiul eu sunt de principiul că în materie de poli- ție corecțională nu pâte să esiste apelați- une, acâsta conform principiului de pro- gres de care trebue să nu ținem. V6 rog dâră să lăsați ca să rămână la suveran i o- perațiune a unei singure instanțe . pentru că nu se pâte presupune că în materie de fapte, instanța în apel va statua mal bine de cât ânteia instanță. S’a dis că’s’ar da casierului uă putere pe care nu ar trebui să o aibă, și că prin urmare ar fi uă a- mestecare de puteri. Apoi, D-lor, nu este numai regia monopolului tutunurilor care are asemenea disposițiunî; D-v. scițl că sunt sub-prefecțl cari sunt și judecători ; prin urmare nu ar fi acâsta cel d’âintâiu pas ce am face noi cu încălcarea atribuțiunilor. In privința amendamentului D-lul Cam- piniu, eu cred că este util a se pune în lege, pentru ca să nu se crâdă că pentru alte delicte vor rămânea nepedepsiți, să se rectifice însă acel amendament ca să fie mai bine conceput, să se dică: fără preju- dițiul aplicațiuni legei penală în cas când faptul ar constitui un delict, după legea penală, de aceea eu propun ca amendamen tul D-lul Campiniu să se modifice în sen- sul următor: 9 (21) Martie 1877 MONITORUL OFICIAL AL KOMANIKi 1771 „Fără prejudiciul aplicațiunil legel pe- nale în cas câud fantele comise de către acela ar constitui un delict prevă^t Și pe- depsit de legea penală.“ Amendamentul D-lul Maniu și acela al D-lul Protopopescu. puindu-se la vot fie- care îu parte se respinge. Amendamentul D-lui Campiniu se adop- tă cu modificarea propusă de D. Cantili. — Se pune la vot art. 5 ast-fel modifi- cat și se adoptă. Art. 6 și se primesce fără discuțiune. D. președinte. După art. 7 se propune următorul amendament, spre a forma art. 8: „Darea coprinsă în aedstă lege va servi de cens al dreptului electoral în locul con- tribuțiunil peesonale." N. Dimancea, S. Pastia. D. N. Dimancea. D-lor. din momentul când, după aedstă lege, contribuțiunea de rid! rămâne abrogată, trebue să se preva- dă prin uă disposițiune finală că contribu- țiunea personală de adî este înlocuită cu acea prevăzută prin legea de faciă, pentru că eontribuaailil să nu fie loviți drepturi- le lor electorale. D. președinte al consiliului Este bi- ne înțeles că ddcă s’a desființat uă contri- buțiune și se pune alta în locul aceleia, cu aedsta nu se ridică cui-vade a fi alegător. Voci. D. Dimancea ’șl retrage amenda- mentul. D. G. Sefeudache. Aedstă lege avend de object perceperea unul imposit trebue neapărat să coprindă un articol care să precisele punerea în aplicare. Efi aș crede a so pune termenul de 1 A- prilic. D. președinte al consiliului. Prea bi- ne, primesc. Se pune la vot projectul de lege, și resultatul scrutinului este cel următor. Votanțl.....................60 Majoritate..................37 Bile albe ..................53 Bile negre...................4 Abțineri.....................2 D. președinte. Adunarea a încuviințat projectul de lege. Ședința se ridică la 5 ore și 25 minute, anuuțându-se cea următdre pe a doua-(Ji 3 Martie. ȘTIRI DIN INTRU. De la 25 a espiratel luni Februarie, a- nul curent, și pânăastă-cjl, în județul Vas- lui, a cădut zăpadă, timpul acum frumos. ANUNCIURI MINISTERIALE. MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor. La licitațiunea ținută pentru vânzarea a șdse scaune și trei scări de lemn vechi de la oficiul Vasluiu, nepresentându-se concurențl, se publică spre cunoscința D-lor amatori că, în (Jioa de 19 Martie curent, orele 12—2 p. m., se va ține altă licitațiune în preioriul prefecturel Vasluiu, pentru vândârea acelor objecte. No. 3,433. 1877, Maartie 5. (3-3). Direcțiunea Monitorului oficial și im- primeriei Statului. Prețul resultat la licitațiunea ținută în i|ioa de 24 Februarie 1877, pentru ven- ddrea a 3,000 ocale hârtie maculată și di- ferite broșuri legi vechi, nefiind avantagios Statului, s’a decis a se ține nă altă licita- țiune orală. îo (Jioa 3e 21 Martie 1877, la orele 2 după. amdrJI, în cancelaria aces- tei direcțiuni din hotelul Șerban-Vodă. Doritorii cari vor voi a concura, sunt invitați a veni în indicata (Ji și oră, spre a lua parte la concurență, cunoscând că, condițiunile cu cari se vinde acest mate- rial, sunt tot cele publicate în Monitorul oficial No. 26, din anul corent. (3-3). Epitropia generală a casei spitalelor sântului Spiridon. Cu înalta autorisațiune a guvernului, e- pitropia scdte în venire uă pădure bă- trână de stejar masiv, de peste 600 fălci, proprietate a sa, care este situată pe mo- șia Coțofănescl, cătuna Urichescl, județul Putna, pe linia căiel ferate ce are a trece de la Adjud spre Târgul-Ocna. pilele de licitare ce se va ține în came- ra epitropiei, se fixâsă la 18, 19 și 20 A- prilie viitor. Doritorii d’a cumpăra aedstă pădure , sunt incitați a se presența cu uă garanție în numerar safi efecte publice de a le Sta- tului, în valdre de 3,000 galbeni. Adjudecarea se va face asupra aceluia ce va da prețul cel mal folositor casei. Condițiunile de vândâre se pot vedea în ori ce (Ji la cancelaria epitropiei din Iași. No. 698. 1877. Martie 1. ___________ (3-2). MINISTERUL DE RESBEL. La licitațiunea ținută în diua de 4 Mar- tie, anul curent, pentru aprovisionarea a 630,000 chilograme făn și 380,000 chi- lograme pae, necesare în anul curent, tru- pelor călări din Bucurescl, nepresentân- du-se concurențl pentru predarea acestor furnituT, se publică uă de isndvă licita- țiune, care se va ține în diua de 22 Mar- tie curent, în localul ministerului do res- bel, casa Lenș, la ora 1 după arnâjl, șt în condițiunile caetului de însărcinări, înse- rate în Monitorul oficial, No. 38, din anul curent, pagina 1278, cu deosebire însă , eă cuantitățile de predat vor fi cele ur- mătdre 630,000 chilograme făn și 305,000 chi lograme pae, care se vor începe a se pre- da după douâ safi trei (Jile de la data în- chrerel contractului, și continuând în fie- care di, a se preda minimum cuantitățile de 10,000 chilograme făn și 6 000 chilo- grame pae, eră în 30 (Jile de la data con- tractului, să se termine predarea întregel cuantitățl contractată. No. 1,881. 1877, Martie 7. —Fiind că în (Jiuade 16 Februarifi cu- rent 1877, fixat a se ține licitație pentru aprovisionarea a : 1,950 Metri postav ser pentru fondul efectelor; 350 metri postav castaniii, idem ; 250 metri postav garans idem, și 700 metri postav roșu ecarht pentru paspâle, conform publicației No. 11,657 din 14 Decembre 1876 și caietul de în- sărcinări inserate în „Monitorul Oficial" No. 283 din 1876,-’ nu s’a presentat nici un doritor, ministerul publică spre cunos- cința tutulor, că în diua de 23 Martie vii- tor, ora 1 după amiadU, se va ține uă a doua licitație în localul ministerului de resbel, pentru aprovisionarea sus disului material de postavuri, care licitație se va efectua tot în condițiile caetului de însăr- cinări de la publicația No. 11,657, inse- rat în „Monitorul Oficial" menționat mal sus. Garanția cerută de lei patru mii, dori- torii o vor pune la casa de de, unerl și consemnațiunl, precum se pote vedea prin caietul de însărcinări menționat, presen- tând ministerului recepisa în regulă. No. 1,340- 1877, Februarifi 19. — Fiind că în diua de 16 Februarifi curent, fixat a se ține licitație, conform publicației No. 11,657 din 14 Decembre 1876 și cSietul de însărcinări inserat în Monitorul Oficial No. 283 din 1876, pen tru aprovisionarea a: 16,500 metri pânză cenușie pentru căp- tușelă, și 7,600 metri pânză pentru bluse, nu s’a presentat nici un doritor, ministerul pub- lică spre cunoscința doritorilor că, în iua de 24 Martie viitor, ora 1 după a- mia lui de comerciu, ară and că dori- torul nu este în stare de falit și în lipsă asemenea certificat „'să presentese un act care să conție acelâșl declarațiunî, dresat prin autoritatea municipală respectivă, du- pă declarațiunea a 3 comerciauțl patentați după tdte formele; asemenea sunt datori să presinte și reeipisa casei de depuneri prin ca-e să asigure că a depus cauțiune mi- nisterului de resbel suma de lei 20,000. Natura acestei cauțiuni va putea fi nu- jna! • In numerariu; In bonuri rurale; In bonuri domeniale; In scrisuri fonciare ruraie; In scrisuri fonciare urbane, și In obligațiuni ale casei pensiunile". Concurențiî sunt obHgațl a cere de la direcția casei de depuneri și consomuați- unl să trâcă îi recipisă că cauțiunea ce depune este a sa proprie, eră nici de cum a se areta a doua ""'■sdnă că garantâsă pentrn dânsul. Predarea acestor cisme se va efectua în, total de antreprenor la. depositele centrale de îmbrăcăminte din Bucurescl, Craiova, Galați și Iași, câte 2,500 îu termen de 3 luni, socotit din dioa licitației. Predarea parțială urmând a începe după două luni din dioa licitației, Calitatea, forma, confecția și dimensiile precum și t6te cele alte condițiunl relati- ve la aprovisionarea acestor cisme, sunt cele coprinse în eaetul de însărcinări men- ționat și dupe modelele țipe No. 1 354. 1877, Febr; rie 19. (3 - 3 la 5 d.) — l'iind că în qioa de 4 Februarie curent; destinată a se ține licitație , confirm pu- blicației No. 11,333, și caetulul de însăr- cinări, inserate în Monitorul oficial eu No. 273 , din 1876, pentru aprovisionarea a șese mii tunici peutru călărași uu s’a pre- sentat nici un concurent, n inisterul pu- blică spre cunoscința doritorilor , că în Zioa de 9 Aprilie 1877, ora 1 după amătll, se va ține uă nouă licitație în localul mi- nisterului de resbel, pentru aprovisiona- rea acestor tunici, care licitație se va efec- tua tot în condițiunile caetulul de însăr, cinări de la publicația N >. 11,333 men- ționată mii sus. No. 957. 1877, Februarie 5 (3 -3) —Comisia de îmbrăcăminte a regimentu- lui No. G, infanterie, urmâud a contracta prin licitație, efectele ur nătâre dș mic echipament: Cisme 183, obiele 240 ștergare 117, și saci de pismețl 178. Doritori de lua cu contract prin oferte, facerea acestor efecte sunt invitați a se presența în ciulele de 1, 2, 3, Aprilie 1877, la casarma Alecsandna (delu spiri). Modele se pdte vedea în tdte dileie de la ora 8 dimineța penă la ora 1 după a- mâd'. S atul-mnjor de geniu. In virtutea ordinului ministeriulul de resbel cu No. 982, și în vedere eă, la ul- tima licitație, ce s’a ținut pentru darea îu ' antreorisă a curățitului latrinelor tutulor . stabilimentelor militare din Galați, na resultat prețuri avantagidse, se publică din nou spre cunoscința amatorilor, că la 23 .Martie 1877, se va ține licitație îa preto- riul intendenței a 3-a militară teritorială, garnison.i Galați, strada Speranța și Ne- țgroponte, sub No. 2. Caetnl de însărcinări relativ la acestă lucrare, se pdte vedea în tdte dileie, de la Ora 10 de diminâță, până ia 4 p. m Concurențiî, uă dată cu presentarea ofer- telor, vor depune uă cauțiune de 10 la sută din suma oferită pentru acâstă lucrare, cauțiune hâtre va râmâr®’. și ca garanție definitivă. Art. 40—57 inclusiv, din legea comp- tabilităței generale a Statului, sunt apli- cabile acestei întreprinderi. (3—3). 1877 Februarie 24. MINISTERUL AGRICULTUREI, UOMER- CIULUIȘI LUCRĂRILOR PUBLICE. Să face cunoscut tutulor furnisorilor de materiale și obiecte de cancelarie, că. la 16 ale curentei, se va ține licitație la ministerul lucrărilor publice, pentru a- provisionarea cu materiale și diferite o- biecte de biurou, atât pentru serviciul ad- ministrației centrale cât și pentru servi- hiila pendințl de acest minister. Condițiile ce se cer pentru acestă an- treprisă sunt cele următâre : 1, Concurentii simt îndatorați că, mal nainte cu 3 dile, de diua h târâtă pentru licitație, să depună uă colecțiune de di- Terite modele, conform cu cele esistente în minister, notând și prețul pe fie-care colet cu care ’I pâie procura. 2. Concurențiî în special furnisorul re- mas definitiv, va fi îndatorat a preda pe prețurile curente ale dile! și alte mate- riale neprevăzute în ofertă și de care mi- nistefitl eventual v’a simți nevoe.. In cas când.furnisorul nu v’a putea furnisa, ase- menea materiale, ministerul va fi în drept a și Ie procuia de ori unde va găsi în comptul sâfi. 3. Durata furnisărel se fixesă peniru un au, și predările se vor urma regulat pe fie-care lună; însă este liber atât ministe- rul cât și furnisorul, la finele termenului stipulat, a prelungi sau a anula angagia- mentul făcut; în care cas furnisorul re- mâce îndatorat a face cunoscut ministe- rului cel pucin cu uă lună înainte de fi- nele anului desangamentul sâfi de a mal furnisa. 4. Pentru garantarea celor stipulate mal sus, furnisorul va depune uă cauțiune uă- dată pentru tot termenul, de 200 franci în numerar la comptabilitate, pe care nu o va rădica de cât câni angagiamentul sâfi va fi complectamente desființat. No. 2,064. 1876, Martie 7. 9<21) Martie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 11 ib Hesumat de mișcarea căletorilor și a mărfurilor pe linia București-Giurgiu, în luna Decembre 1876 in comparatiune lima Decembre 187 5. C-» e* ^5 ’a ce c g tub A e Observații Cu începere de la 1 Octombre 1875, din causa reconstruire! po- durilor pe linie, circulațiunea a fost întreruptă. f---• 1O g 0 1 /WF*. W---- 3,151' ~_l_ Total 925 •n genera (M 1 04 f ■x.- • *^3****-^-- ...... 1 r2 1 t2 J ’-t' -0 1 lotalulin-, Oi 901 casărilor • j. , estraordin. I-5 15 din trafic. 1 3,127 3,127 j Produs. ‘ Mărfui ' m iuțâla. O 1 0 1 o CQ 1 co 1 io 857 00 1 oi 1 1 1 1 «3 ‘ 1 1 1 Bagaje.- g 1 09 155 155 Bilete de 25 m 1 persâne. 1 2,114 2,114 1 - Pecete. _____1 Mărfuri cu iuțâiă. Mică. i 371,340 371,340 Mare. 1 8 1 1 1,503 10.260, Bagaje. 10,260 Persâne. 1,503^ No --- LUNA. Noembre 1876 . In mal mult. . . . Noembre 1375 In mal pucin. . —La 10 Martifl viitor, se va ține licitați- une la ministerul agriculturel, comercia- lul și lucrărilor publice și la prefectura udețuIuY Iași, pentru darea prin Întreprin- dere a aprovisionărei scâlei fabrice de ma- șine și instrumente agricole din Iași, cu 12,000 chiiog. cărbuni de lemn și 10,000 chilograme coks. Detalieri pentru acostă interprindere se pdte vedea în publicația cu No. 1,147, în- serată îu Monitorul oficial No. 34, din a- nul curent. (10 Martie). — Se face cunoscut < ă, în ()ioa de 24 Martie, se va ține licitațiune atât la acest minister cât și la prefectura județului Iași, pentru darea prin întreprindere aaprovisi- onărel materialelor necesarii linii ferate lașI-Ungenl, pe anul curent. Valorea totală este de lei 36 792.00. DetaliurI pentru acâstă întreprindere s va vedea în publicația cu No. 1,231, înst rată p’in Monitorul No. 41 a. c. (2—2 pe săpt.) — La 21 Martie viitor, se va ține lici- tația la ministerul agriculturel, comercia- lul și' lucrărilor publice, • pentru darea în întreprinderea întăririi malurilor rîulnl Ciorogâ}la în susul podului construit’din nou. peste acel rîă la șanțurile Dâmbovițil. Valârea 7,314 kl, bani 38, DetaliurI pentru acestă lucrare se pâte vedea în publicația cu No. 1,465, înserată în Monit6rul No. 4^. (21 Martie.) MINISTERUL CULTELOR Șl INSTRUC- ȚKJNE1 PUBLICE In urma intervenirel primăriei de Brăila, de a se ocupa catedrele gimnastului din a- cea urbe, întreținut de dânsa în mod pro- visoriu, conform legel instrucțiunel, mi- nisterul aurind pe consiliul permanent al instrucțiunel, publică concurs pe <)ioa de 23 Iunie viitor. Catedrele pentru eare se Va ține concurs sunt: 1), Catedfa de limba română. 2) „ limba latină. 3) . „ geografiă. 4) . „ istoriă. 5) . sciințe matematice. 6) . limba francesă. 7) limba elenă. 8) . desemn și caligrafie. Concursul pentru cele d’ântâifl șepte ca tedre se va ține la direcțiunea liceului St. Sava din Bucuresci, âră pentru cea din urmă de desemn și caligrafie, la direcția scâlei de bele-arte din Bucuresci. No. 1(280. 1877, Februarie 17. —La localul direcțiunel generale a arhi ■ velor Statului de la Mihai-Vodă , din Bu- curesci, fiind trebuință a se efectua nisce reparațiunl pentru restaurarea unul apar- 1774 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEI 9 (21) Martie 1877 tament din «Jisul local, ministerul publică licitațiune pentru darea în antreprisă a a- cestor lucrări pe cjioa de 4 Aprilie viitor. Licitațiunea se va ținea în pretoriul mi- nisterului după devisul dresat de arhitec- tul ministerului, care se pâte vedea de a- MINISTERUL DE FINANCE. Direcținu, a vămilor și contribuțiunilor Indirecte. Compt de veniturile vamale percepute in cursul anului 1876, comparativ cu anul 1875. 1876 1875 Diferințn NATURA VENITURILOR plus minus Lei B. Lei B. Lei B. Lei B. Import. . . . 5,923,829 10*6,075,286 34 --- _ 151,475 21 Inapoerl . . 1 51 --- --- 1 51 --- --- Export....... 2,051,025 53 1,426,827 89 624,197 64 --- Inapoerl...... 328 87 --- --- 328 87 --- --- Transit . .... 2,685 27 11,507 49 --- --- 8,822 22 Confiscări....... 32,875 66 34,940 45 --- --- 2,064 79 Amenzi ..... 3,449 32 --- --- 3,449 32 --- --- Pășunatul vitelor străine . 14,155 10 41,150 43 --- --- 26,995 33 Venituri accesorii . . . 151,807 80 175,483 80 --- --- 23,676 --- Consemnațiuni diverse 248,770 33 191,995 23 56 775 10 --- --- Total .... 8,428,928 49 7,957,191 63 684,752 44 213,015 58 Casieri» generală a județului Ilfov. in o Două perechi case într’uă singură cur- te, din strada Sf. Constantin, No. 9, una în fața stradel și alta în curte, averea a dom- nului C. Pega, fiind secruestrate de Stat, atât fondul lor cât și chiria Se publică licitația pentru închirierea lor, în (Jioa de 21 ale curentei, la ora unu post meridiane. închirierea se face pe termen de un an, cu începere de la 23 Aprilie 1877, și cu condițiune a se plăti chiria în două câs- ciurl. pentru întâiul semestru, în ijioa în- chierl contractului și pentru al H-lea se- mestru cu uă lună înainte de Sf. Dimi- trie. In cas când fondul acestor case, s’ar vin- de mal ’nainte de 26 Octombre 1877, con- tractul se pdte resilia pentru ultimele 6 luni, fără ca chiriașul se aibă drept la despăgubiri. Nimeni nu pdte concura la licitație, penă nu va depune garanție prevăzută de ege, în numerar său efecte publi :e. 1877 Martie 4. No. 1944. Administrația generală a domenielor și pădurilor Statului. Fiind-că D-nil I. M. Șneider și G. Daniilopolu. n’a achitat până acum pre- matori în ori-ce de lucru în cancelaria tat penă acum ratele de la 1 Iulie 1876 divisii șcdlelor, prin oferte sigilate, con- (și unii chiar mai multe rate), adminis form legei comptabilitățel, între concu- renții ce vor depune uă cauțiune proviso rie de 350 lei. No. 1,912. 3 1877, Martie 3. ciul de 2,800 leî, cu cât li s’a vândut de comitetul central, în virtutea legei din 22 Februariu 1873, locul viran aflat pe moșia Grozăvesci, culdrea Galbenă , suburbea Cișmelei,Jșosâoa Chiselef, învecinat spre Nord-Vest, cu proprietatea Serdarulul- Stanciu, spre Est cu strada din dosul gră- dinelor D-lor Daniilenu Arion și proprie- tatea D-lor M. Comisionerul, Voiculescu, Sneider, Văduva Gospodina și Mate'u Co- jocaru , ără spre Vest cu strada mahalaoa Dracului. Administrațiunea , în basa art. 90 din regulamentul legel de la 31 Martie 1868 și a decisiunei comitetului, publică revin- derea acestui loc pe comptul D-lor cum- părători Șneider și Daaiilopolu, la 10 Martie 1877 , la orele 12 din di, în cen- trul Bucuresci, localul administrațiunel și invită pe D-niî amatori a se presenta în acestă di, preparați de garanții în regulă, cunoscând că, condițiunile cu care se re- vinde acest loc sunt cele prevădute la art. 49, lit. a, b, c, d și e din regulamentul le- ge! de la 31 Martie 1868 și că prețul lui total se varsă la casa Statului îndată după confirmare. No. 35 341. 1876, Decembre 30. — Fiiud-că cumpărătorii bunurilor no- tate în tabloul inserat în Monitorele No. 3 și 44, din anul curent, vândute în vir- tutea legel din 31 Martie 1568, n’afi achi- trațiunea ,în temeiul art. 21 din lege și 90 din regulament, luând și avisul comitetul lui, publică revinderea acestor bunuri pe comptul D-lor în cjioa de 10 Martie 1877, la ora 12, în centrul Bucuresci, localul ad- ministrațiunel calea Mogoșâel , și invită pe D-nil amatori a se presintă, pregătiți de garanții în regulă, cunoscând că, con- dițiunile cu cari se revând aceste bunuri sunt cele prevăzute de art. 49 lit. b, c d și e din regulamentul lege! din 31 Mar tie 1868. No. 34,747 1876, Decembre 22. — Fiind-că cumpărătorii bunuri'or no tate în tabloul publicat în Monitorul ofi cial No. 3, din 5 Ianuarie, vendute in te- meiul legel din 6 Martie 1875, n’au achi tat până în present ratele de 1 luliu 1876 (și unii chiar mal multe rate,) administra- țiunea în temeiul art 21 din lege și 90 din regulament, luând și avisul comitetu- lui, publică revinderee acestor bunuri pe comptul D-lor, în dioa de 10 Martiu 1877, la ora 12 din (Ji, în centrul Bucuresci, lo- calul săfi calea Mogoșâi, si invită pe D-nil amatori a se presenta pregătiți de garanți’ în regulă, spre a putea concura, cunoscân că, condițiunile cu care se vând aceste bunuri sunt cele prevăzute de art. 49, lit. a. b, c, d și e, din regulamentul legel din 31 Martie 1868. No. 34,749. 1876, Decembre 22. —Fiind-că cumpărătorii moșielor notate îb tabloul de mal jos , vândute în temeiu legel din 6 Martiă 1875 , penă in present n’au achitat trăimea din preciul lor. Administrația, în basa art. 90 din regu- lament și a decisiunei comitetului publică revinderea acestor moșii pe comptul D-lor la 10 Martie 1877 , la ora 12 din - tare se va respunde în patru părți de uă potrivă și de uă dată cu arenda la casie- ria jidițnlul, safi în primirea agentului însărcinat cu acâsta de a Iministrație. Arendașul nu se pâte nici într’un cas apăra de plata hotărâtă pentrn numărul total al pădurarilor și păzitorilor de hota- re, nici chiar pentru cuvântul că nu s’a a- fiat în ființă pădurarii sau păditori de ho- tare, în nuiuârul prevâdut safi într’un in- terval 6re-care. Art. 13. Sumele ce arendașul este dator a plăti, după cum mal sus se specifică, pentru dări comunale saii județene, pădu- rarii și păditoriî de hotare, sunt conside- rate ca făcând parte din prețul arendel și prin urmare supuse la tdte regulileși dis- posițiile relative la plata aceștia. Art. 14. Sub nici un cuvent și nici în- tr’un cas arendașul nu pdte suspenda plata iarendel safi a dărilor accesorii sus prevâdute. Art. 15. La cas de a nu răspunde la ter- menile fixate câșturile arendeî safi dările acces ;ril, sumele îmârdiate se vor împli- ni prin aplicarea legel de urmăriri, din productele, vitele, mobilele, instrumentele și ori ce altă avere sar afla pe moșie. Daca averea sechuestrată pe pământuri nu ar părea administrațiuneî îndestulătdre 'spre a asigura plata sumelor datorite, ur- mărirea se va întinde și asupra oii cărei alte ăverî a arendașului, conform acelâșî legi, având administrațiunea tot de uă-da- ' tă dreptul de a încasa safi a pune îa vîn- Zere garanția depusă, fără judecată, soma- țiune safi comandament prealabil, și fără nici uă altă formalitate safi încuuosciin- țare. Art. 16. Pentru ori ce sume datorite Sta- tului șl ne achitate la termenile stipulate, aroudașnl va răspunde din dioa de când urma a face plata penă la acchitare pro- cente do 10 la sută, care vor curge de drept, fără somațiune sau cerere în jude- cată. Art. 17. Arendașul are de lre?t în vii- tutea contrac ului său, la esploatarea tutu- ror veniturilor și foldselor pământurilor arendate, ast-fel cum ’l vor povățui intere- sele sale, afară de restricțiunile și opriri le anume determi iate prin condițiunile de faciă. Ei aste dator să păstreșe, să îngrijâscă și să cultive m ișia ea un bun proprietar, atât în ceea ce privesce esploatarea el cât și în ches iunile unde el represintă pe proprietar, ferindu-se în-ori ce împrejura- re de tot ceea ce ar putea vătăma safi mic- șora valârea fondului. Art. 18. Arendașul are la disposiția sa și spre folosul sâu tâtă zestrea și îmbună- tățirile ce s’ar afli pe aces e pământuri, case și ori ee alte construcțiunî, magasie, pătule, hanuri și cârduri, vil, grădine li- vede de pomi roditori etc. adică tot ceea ce servă la cultivarea și esplâtarea mo- șiei. Art. 19. Arendașul este obligat a între- ține în bună stare lâ ă zestrea ecaretele și îmbunătățirile aflăidre pe moșie dupe cum le va fi luat în primire la intrarea sa în posesiune, și a face în cursul periodu- lui contractului reparațiile da întreținere ।necesare Art. 20. Daca în cursul arenduireî eca- retele sau clădirile moșiei ar deveni ne- trebnice, fie priu vechime, fie prin veri un cas de forță majoră safi fortuit ordinar safi estraordinar, prevâdut sau neprevNlut, a- rendașul nu va putea cere nici uă despă- gubire safi scădâmânt pentru cu ântul că a fost lipsit de folosința uneî părțî a lu- crului arendat. Art. 21. Arendașul va asigura cu chel- tuiala sa la uă societate de asigurare ro- mână și pentru tâtă durata contractului, clădirile și ecaretele aflătdre pe moșie safi adăogite în urmă, care ar fi acoperite cu scânduil, șindrilă, olane, ori metal safi cari, de și acoperite cu alte materiale, ar avea uă valâre maî mare de 2,000 lei nouî. Asemenea se va calcula pe basa valâref constatate la formarea inventarului âră polița de asigurare, făcută pe numele ad- ministrațiuneî se va depune la acâsta. Arendașul ia usupră-șî răspunderea că- tre Stat pentru ori ce daune s’ar întâmpla îa cașul când n’ar ti făcut asigurarea safi când acâsta ar fi suspendată ori perdută prin neplata primei la timp. Administrațiunea ’și reservă dreptul în cas când arendașul n’ar face asigurarea, safi uă dată făcută n’ar răspunde la timp prima cmenită, să facă însuși asigurarea safi plata primei, împlin nd apoi suma de la arendaș. In cas de sinistru, despăgubirea euve- Inită se va răspunde de societatea de asi- gurare d’a dreptul administrațiuneî, pen- tru care sfârșit se va și stipula acâstă con- dițiune în polița de asigurare. Suma despăgubire! se va depune la casa de depuneri și consemnațiunl, și se va res- titui arendașului când va justifica că a res- tabilit imobilul îu starea sa primitivă. Daca, peuâ în termenul de doui ani, i- mobilul nu ar fi încă reconstruit suma des- păgubirel cu procentele adăogite devine de drept proprietatea Stalului. Art. 22. Viile ce s’ar afla pe pământuri și care ar fi date îu folosința sa este dator arendașul să le lucrese cu îngrijire. Art. 23. De asemenea va îngriji arenda- șul de livedile de pomi, înlocuind cu a sa cheltuelă pa cel ce se vor usca și împlini lipsurile esistente, saii ivite în cursul a- rendărtî. Art. 24. Arendașul represintă la moșia arendată interesele proprietățel și este da- tor să le caute și să le apere ca un bun proprietar. Este r6spum|Mor de ori ce daune prove- nite din neîndeplinirea sarcinelor ce’î sunt puse în acestă privință. Art 25. ERe dator a denunța alminis- trațiuneî generale safi agenților sâl spe ciall, ort ce atingere s’ar aduce drepturi- lor proprietățel și ori ce daune sau strică- ciuni ar amenința safi ar vătăma interesele și averea Statului pe pământurile aren- date. Art. 26. Este asemenea datora da adrni uistrațiunel sau agenților sfii, od ce sciin ța relative Ia pământurile ce țiue în aren- dă și va propune însuși administrațiuneî ori ce măsuri ar crede folositdra do luat pent'U îmbunătățirea pământurilor. Art. 27. La cas de procese, anchete 1 cale safi alte lucrări 1 facia locului, aren- dașii sunt obligați a da tot concursul lor în sprijinul intereselor proprietății sau lucrărel ee se face asistând însuși safi prin delegați, adunând sciințele saii martorii 9 (21) Martie 1877 MON.TORUL OFICIAL AL ROMAMEl 1777 necesarii, dând într’un cuvânt tot adjuto- rul pentru apărarea drepturilor și intere- selor pământurilor ce la este a eniate. Art. 28. îngrijirea și prjveghiareahota- relor proprietățel es'e încredințată aren- dașului sub râspunlerea sa. El este dator a priveghia pe pădutoril de hotare, a stărui să se respecte movile- le, brasdele și ori ce alte semne de hotare saii de planuri aplicate pe facia pământu- lui, precum și să se împreînoâscă și să șe curețe de către pălitori tâte aceste semne. Art. 29. In cas de tentativă de călcare, ux. ’. șul este dator să respingă pe făp- tuitorii prin tâte midlâcele de care va dis- pune, făcând a se constata faptul prin pro- ces verbal încheiat de către autoritățile locale și să raportese cașul în termen de trei dile advocatului public respectiv pre- venind în acelaș timp si administrațiunea generală. rit. 30. Arendașul n’are nici un drept asupra pădurcl sau părțile de pădure afla- te pe pământuri, și nici un alt amestecau dânsele afară de obligațiunile prev^dșțe prin art..., Art. 31. Este cu desăvârșire opri dașul a ara ochiurile Iau locurile gâledin pădure. Art. 32. Arendașul hu pâte ridica nici uă pretenție pentru libera treiere a ca e- lor, care ar circula în trebuințele esploa- tărel pădurel pe drumurile, pădurile și ză- gazurile în ființă pe mdșie. Art. 33. Arendașul nu are nici un ames- tec cn pădurarii caro 9" ^9 întru b‘'« nu- mai de agenții silvici Asemenea nu pâte sustrage de> la "lu- pațiunile lor pe păditoril de het -e pen- tru serviciul sâfi personal. Art. 34. Arendașul nrfeste Iile? ai des- chide sau a espl iata nici un fel dSâariere saă miniere nici a fabrica cărămidă, afară de acea destinată pentru construcțiunl safi îmbunătățiri ale moșiei, fără permisiunea specială a administrațiunel. Aflându-so pe moșie cariere sau minie- re de pâtră, cărbuni, var, ipsos, petriș, nisip saii ori ce alte produse de asemenea natură, ele vor face obiectul unei esploa- tațiunei speciale, pe care administrațiunea ’șl reservă dreptul a o concede deosebit Cu tâte acestea, la licitațiune arendașul va fi preferit. In cas de a se deschide sau concede de administrațiune esploatarea unor aseme- nea produse, arendașul va fi despăgubit de arenda anuală a terenului luat pentru esploatațiune și pentru drumuri deschise în interesul esploatărel. Art. 35- Ori ce construcțiunl, îmbună- tățiri sau adăogiri se vor face de arendaș cG’țiuneî pentru rearendare. pe aceste pământuri râmai la espirarea ₍ Art. 42 lacursiil annluldinurmăaia- contractulul proprietatea Sțatuju! fără des-i rendărel, arendașul este dator a îngădui păgn bi re. Art 36. Pentru asigurarea îodeplinirel va găsi el de cuv.inț⁵', arăturile și semă- și pasa obligațiunilor coprinse îu condi- năturile de tâmuă pentru care va pune ja nile de faciă și cu obligația pentru adju- țiunile de faciă, arendașul va depune la administrațiune uă garanție e bivalentăj cu prețul arendei u iul an. Giranția pdte 5 în numer.riu, sau în e- fecte ale Statului, ori scrisuri ale credite-j lor funciare rurale și urbane precum și o- bligațil ale muuicipalitățel Rucurescilor.¹ Aceste tâte se vor p'imi în valârea nomi-l nală. Art. 37. Sumele depuse drept garanției îo nuinerariu vor avea drept dupe GO dile do la vărsarea lor la casa de depuneri, la. timp de către un delegat al administra- ț recentele fixate pria legea organică a a- țieT, împreună cu primarul local , cu ve- celel case., ■ chiul și noul arendaș, la uă constatare ge- Art. 38 Garanțiile depuse de terțiile I nerală a stărel îu care se află moșia în pri- persâue vor fi însoțite de uă declarațiune} vința. hotarelor, în privința clădirilor și e- formală din partea garantului, c im că a: caretelor consemnate în inventării’! de pre- luat cunoscință de jrondițiunele de faciă,} dare, îa privința avarei deosebit încred! - și că garanția respunde țu numai pentru țață arendașului, cum și în ceea ce pri- prețnl a-endri și dările accesorii, dâră îu-1 vesce îndeplinirea de către arendaș a tu- •că și pentru iâle plățile șl despăgubirile tulor obligațiunilor ce l sunt impuse ] ca ar cădi a hi sarcina aren lașului prin no truesploatarea și îmbunătățirea moșiei îndeplinirea obligațiunilor sale sau prin Acest proces-verbal va servi de basă călcarea disposițiunilor coprinse în con- inventarului de predarea pământurilor în dițiunile de faciă. Garantul va face toi, de-uă-dată prin a- .cșașl declarațiune, alegeri de domiciliu. Garantul nu pâte nici mir’un ea9 invo ea pentru descărcarea sa, prelungirea ter- peciiv, și cel-alt administrației menelor do plată sau păsurile co adminis-i AᵣL ₄₅ PᵢJₙₜᵣᵤ OIÎ.CO ₗᵢₚₛ₃ stricăciuni țrațiunea ar găsi de cuviință a acorda a- ₛₐjj ₙ₀îQd₀ₚlinire a veri unei obligațiuni rendașulul. _ prevăzute prin condițiunile de față, se va Art 39. i . arendașul sar pune .j imediat estimația de către delegatul cașul de urmărire a garanțipl, garantul nu 1 ₐ₍jₘinistrației și primarul local, împreu- are reptul de a .ridica nici uă reclama- ₑᵤ ambii arendași, âră yalârea șe va țiuu în contra imjasăi el saij vendSrel ga- uᵣᵢₗₗări din garanția sau averea vechiului r^ițiii lupa regulije stabi.ite prin con-, ₐᵣ₀ₙdaș seehfastrându-se do îndată ori-ee dițiunila de laciă. artere ar avea încă pe moșie. Garanția îu efecte se ya vinde d’a drep-j Reser^ându i-se dreptul de a recurge tul deadministrațiune prin licitațiune, fă-, Jₐ justiție la cas deneînvoire asupra esli- ră a putea iuțqpa garantul beneficiul 1$-;mațiunel. geL comun Dâca noul arendaș va declara că ia asu- ArL-40. uaramui nu și va putea retra-ț prăși esecutarea tutulor obligațiunilor ne- ge garanția la espirarea periodului aren- .îndeplinite de vechiul arendaș, și că res- dărel pâne ce arendașul nu va fi pre lat, punde dânsul de valârea daunelor sau pre- pământurib îa condițiunile fixate, și nu judicielor suferite de Stat, vechiul aren- va fi justificat îndeplinirea tutulor obliga- daș va fi considerat ca liberat către admi- țiunilor sale. nistrație de oii-ce respundere în acâstă Art. 41. In cas de resilierea contracta-¹ privință. lui sau punerea pământurilor în rearenda-' Art. 46. Când pentru neîndeplinirea la re, garantul are facultatea d’a cere substi-' timp a garanției definitive , sau îa cursul tuirea sa în drepturile arendașului, cu r.ce-¹ contractului pentru neplată la termenile leași condițiuni și îndatoriri, dâca însă va} fixate a câștiurilor arendei și a celor alte achita tâte datoriile arendașului și va res- ₍ dări stipulate, saii pentru neîndeplinirea punde de esecutarea tutulor obligatilor a- obligațiunilor prevâdute în condițiunile cestuia. j do faciă, administrația va găsi de cuviin- Dreplul acesta încetâsă pentru garant ță a resilia contractul, ea are dreptul să deca nu va fi făcut administrațiunel cere- pue imediat pământurile în rearendare pe rea de substituire și nu va fi respuns su-’comptul arendașului, și acesta fărăjude- mele datorite de an ndaș penă în ajunul li- cată, somațiune prealabilă sau altă pune- pe noul ar ndaș să ’șl tacă la timp, când disposițiune» sa uă acincea parte din pă- mântul cultivabil Art. 43. De asemenei este obligat, la sfârșitul periodului, a preda moșia îu po- sesiunea noului arendaș cu uă lună înain- tea termenului espirărel contractului; âră magasiile după două luni după espirarea contractului. Dâca însă nu va avea bucate de conservat într’nsele, le va preda uăda- tă cu pământurile. Art. 44. Spre acesta se va. procede la poiesiunea noului arendaș, și seva înche- ia în trei essmplare , din care unul se va da vechiului arendaș, ârăcele-alto două se vor înainta unul advocatului public res- re îu întârdiere de cât simpla publicare prin Monitorul ofici îl, a; licitației petru rearendare. rit. 47. Ib’arendarea se va faci fierării restul periolului întocmai d'upă condițiu- 1778 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 9 (21) Martie 1877 decator de a plăti prețul arendel cu înce- pere din dioa confirmărel. Art 48. Administrația’șl reservă în¹ r’un mod absolut facultatea de a adjudeca pă- mânturile pe prețul resultat sau de a în- cerca uă nouă licitație, fără a putea aren- dașul rădica vert uă pretențiune în privin- ța resultatulul, nicî chiar în cașul când uă nouă li ritație ar da un preț inferior. La cas de un spor la p.-ețul rearendăreî peste arenda veche, diferența îu plus va fi în folosul Statului. Art. 49. Adjudecându-se pământurile a- supra altul arendaș, vechiul arendaș va fi deposedat fără judecată sati somaliune prealabilă și pământurile se va da în po- sesiunea arendașului adjudecator, obser- vânduse formalitățile prescrise prin art.... Arendașul deposedat nu va avea drept la nici un fel de despăgubire pentru se- mănăturile sau productele încă neculese ce s’ar afla pe aceste pământuri sau pen- tru îmbunătățirile ce va ti făcut deja, care tote rămân în folosul noului arendaș Art. 50. Arendașul deposedat este res- pumjător de deficitul resultat din rearen- dare, calculat pe toți anii penă la finele contractului, cu începere din 4i°a confir- mațiunel rearendăreî, de când va curge și dobânda la suma totală până la achitare. Acâstă sumă totală imediat esigibilă se va împlini de la arendaș, împreună cu dobâudile în acelaș mod și prin aceleași midlâce ca și prețul arendel. Art. 51. Deca prima licitațiune nu va fi dat un resultat satisfăcător, fie din lipsă de concurenți, fie ca administrația n’ar fi aprobat prețurile oferite, și deca prin în- târzierea unei noul licitații, drepturile Statului ar fi puse în pericol din causa crescerel datoriei sati a micșorărel asigu- rărilor, administrația este în drept, apre- ciând singură riscul să deposedese ime- diat pe arendaș și să ia pământurile pe sema sa. Art. 52. In asemenea cas deficitul care cade în sarcina arendașului este fixat la uă sumă hotărâtă de 30 la sută și să împli- nesce după regulile mal sus stabilite. Pământurile vor fi din nou puse în rea- rendare și deca uă altă licitație ar da un preț mal favorabil, deficitul se va reduce în proporțiune și diferența socotită din <}ioa confirmărel adjudecațiel, se va resti- tui fostului arendaș. Art. 53. Arendașul deposedat are drep- tul a cere confirmarea prețului dobândit la orî-care din licitațiile pentru rearendare, dâca va achita deficitul, sati va asigura plata regulată a diferenței prețului arendel. Arendașul va putea obține reintegrarea sa cu drepturile contractului, achitând pânâ în ajunul licitației tâte sumele dato- rite precum și cheltuelile făcute de admi- nistrație cu căutarea în regie. Art. 54. Administrația generală are dreptul d’a inspecta prin agenții sati de- Imprimeria Statului legații stil pământurile arendate și de a se încredința de aplicarea și esecutarea con- dițiunilor de faciă, fără ca trămișil stil să pâtă interveni în nici într’un chip în afa- cerile arendașului. Art. 55. Arendașul pentru neîndeplini- rea ori căria din obligațiunile prevădute în condițiunile de faciă, este de o potrivă respuuZător, ca și pentru plata câștiuri- lor arendel sati dărilor accesorii, cu în- trâga sa avere, și acâsta supusă, fără ose- bire, legel de urmărire. Art. 56. Tâte obligațiunile, coprinse în aceste condițiunl sunt esecutoril imediat fără judecată, comandament sau somație prealabilă, considerându-se arendașul pus în îutârdiere prin simplul fapt al espiră- rel termenilor fixate sati al neîndeplinirel obligațiunilor contractate. Art 57 Nu va putea arendașul, nici îu- tr’un cas, să irtente proces administrației pentru verl-ce cause decurgând din con- tractul sân, până ce nu va plăti mal ântâiti tâte sumele ce ar datori Statului, în vir- tutea condițiunilor de faciă. Câștigând arendașul, Statul va înapoia banii răspunșl pe nedrept, conform dispo- sitivului sentinței definitive. Art. 58. Arendașul ia asupră’și tâte ca- șurile de forță majoră și fortuite, ordina- re sati estra-ordinare, prevădute sati ne- prevăzute, afară de cașul de devastațiune prin resbel și afară de alte stipulațiunl contrarii espres determinate. Art. 59. In cas de încetare din viață a arendașului, moștenitorii săi sunt răspun- dătorl îu mod indivisibil, adică fie-care pentru totalitatea sarcinelor și obligațiu- nilor contractului. De asemenea sunt solidari între dânșii în tâte cașurile de arendare, și fără a fi trebuință de veri uă declarațiune espresă, toți aceia ce ati luat împreună aceste pă- mânturi. Art. 60. Arendașul nu este liber a sub- arenda, fie într’un mod direct, fie într’un mod indirect fără consimțimântul admi- nistrațiunel, care este facultativ pentru dânsa. In cas când se va constata de adminis- trațiune veri uă cesiune neautorisată, fie parțială, fie totală a pământurilor, ea ’și reservă facultatea de a putea imediat de- părta pe arendaș în modul și condițiunile prevădute prin art. . . și următârele. In cas când adm nistrațiunea va fi dis- pusă a admite cesiunea, arendașul este obligat, mal n’ainte de a se face transmi- siunea: a.) A justifica că a plătit tâte sumele datorite, conform disposițiunilor contrac- tului până în momentul cesiune!; b.) A presenta uă declarațiune formală din partea persânel căreia se transmite contractul cum că ia asupră’I tâte obliga- țiunile neîndeplinite încă de arendaș, pre- cum și răspunderea în general pentru ori- ce prejudiciu s’ar fi causat proprietățel de către cedante sati altă persână de care este după lege responsabil, c.) A produce declarațiune autentică a garantului, că consimte a lăsa garanția sa pentru cesionarul său; în lipsă de aseme nea declarațiune a înlocui garanția Art. 61. Domiciliul legal al arendașu luf, pentru tot ceea ce se va atinge direct s ti indirect de obligațiunile prevădute prin condițiunile do faciă , va fi chiar la pământurile arendate. Art. 62. Arendașul aparținând veri unei din protecțiunile străine nu pâte nici uă- dată invoca calitatea sa de străin în ceea ce privesce obligațiunile ce ’șî-a luat prin coatractul de arendare. Pentru înd plinirea acestora precum și pentru ori-ce alt diferent relativ la aces- tea , este supus legilor țăreî și jurisdicți unei esclusive a tribunalelor pământene. Art. 63. Arendașul are voe a înființa cârcimi pe pământurile arendate , în con- dițiile legel asupra băuturilor spirtâse conformându-se legilor și măsurilor poli- țienescl, și fiind obligat a lăsa clădirile îu bună stare la împlinirea contractului. —Se publică spre cunoscința generală că din pădurile Adamu și Pârvesci-Stejaru, de la județul Tutova, se va ține o nouă li- citație în