No. 5 • Un mt >’ 25 b. Marți, 8 (20} MaHie 18< / MONÎTORUL OFÎCIA • AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: re 'K, TREI-pBCI ți șiSR; șăSK LUNI, 20 IJ4I (Ântâiu Ianuarie ți ântâifi Iulie) ANUNOIURILE: LINIA DE TBEI DECI LITERE TRKUDECI B AN* (inserarea II-a și mal departe. 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, până la cincl-^eol linii, cinci lei; eră mai mare de cincl-deef linii, dece lei S U M A fi PARTEA OF IOT A LA. — Ministerul de fi- nance : Decret. — Presecutare de decret. Ministerul de interne : Decrete.—Prescurtare de decret. Ministerul de resbel; Prescurtare de decret. PARTEA NEOFICIALA. — Comunicat — DepeșI telegraliee'—Buletin esterior .— Suma- rul ședinței Senatului, de la 3 Martie.—Suma- rul ședinței Adunărei deputaților de la 5 Mar- ti».— Continuarea ședinței Adunări deputaților de la 1 Martie și ședința de la 2 Martie. Anunciurl ministeriale. PARTEA OFICIALĂ Rucuresci, 7 Martie 1877 MINISTERUL FINANCELOR. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Pvomănilor. La toți de faciă și viitori, sănetate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de finance, sub No. 6,035, din 1877; Vedend voturile date de ambele Cor- puri Legiuitâre , în ședințele de la 3 și 25 Februarie anul curent ;ₜ In virtutea art. 93 din Constituțiune, Am sancționat și sancționăm, Am promulgat și promulgăm: LEGE Art. unic. Se autorisă administra- țiunea domeniilor Statului ca moșiile ce sunt a se arenda pe un nou period, să le arendeze pentru astă-dată nu- mai pe termen de cinci ani. Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința din 3 Februarie DIRECȚIUNEA : strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nsfraneats se refusă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mal departe, 30 bani linia. Anuneiu' ilese primesc și cu anul 1877, și s’a adoptat cu majoritate de 66 voturi, contra a 5. Președinte, C- A. Rosetti. (L. S. A. D.) Secretar, G. Tăcu. Acestă lege s’a votat de Senat, în ședința sa de la 2.5 Februare 1877 , și s’a adoptat cu unanimitate de 35 vo- turi. Vice-președinte, M. Cogălnic&ni. (L. S. S) Secretar, Ștefan Bellu. Facem cunoscut și ordonăm cacele de faciă, investite cu sigiliul Statului și trecute în Monitorul oficial, să fie adresate tutulor autorităților adminis- trative și judiciare , spre a le înscrie în registrele lor, a le observa și a fii- ce să se observe întocmai; eră mi- niștrii Nostrii secretari de Stat la de- partamentele de finance și justiție sunt însărcinați cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucurescl, la 1 Martie 1877. CAROL. (L. S. St.) Ministru.secretar Ministru secretar de Stat de Stat la departa- al departamentul finan- mentul justiției, celor, I. Cămpindnu. I. 0. Brătianu. No. 417. Prin înaltul decret cu No. 431, din 3 Martie 1877, după propunerea fă- cută prin raport de D. ministru se- cretar de Stat la departamentul de fi- nance, D. Panjot Frangopulo este nu- mit în postul de șef perceptor la biu- roul de vamă Iași, în locul D-lui Jus- tinian Bojinca. remas în disponibili- tate. MINISTERUL DE INTERNE. CAROL I, Prin grația hii Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de. facia și viitori, sănetate; Asupra raportului ministrului Nos tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 4,085; In virtutea art. 46 și 7 6 din legea electorală; Am decretaț și decretăm: Art. I. Colegiul I electoral pentru senatori, de la județul Vâlcea, este convocat în dioa de 5 Aprilie viitor, spre a împlini prin none alege vacan- ța declarată în Senat, în urma numi- rei D-lui Dimitrie Simulescu, în func- țiunea de prefect. Art II. Colegiurile II electorale pen tru senatori de la județele Dâmbovița, Roman si lasT sunt convocate în dioa de 7 Aprilie viitor, spre a împlini prin noui alegeri vacanțele produse în Se- nat, prin numirea D-lui Isaia Lerescu, în funcțiunea de prefect, și a invali- dărei alegerilor D-lor N. Voinov și Antoniadis. Art. III. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucurescl, la 4 Martie 1877 CAROL. Ministru secretar de Stat ladepartamen’ul de interne, L C. Brătianu. No. 458. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința na- țională Domn al Românilor, La toți defaciă și viitori, sănătate Asupra raportului ministrului Nos- 173 tru secretar de Stat a departamentul de interne, sub No. 4,084; In virtutea art 46 și 76 din legea electorală. Am decretat și decretăm • Art. 1 Colegiul I electoral pentru deputați de la județul Botoșani este convocat in diua de 5 Aprilie viitor, spre a împlini, prin none alegere, va- canța declarată în Adunare, în urma numirei D-hu I. Ciolacu, în funcțiunea de prefect. Art. II. Colegiul II electoral pen- tru deputați de la județul Ialomița, este convocat în diua de 7 Aprilie vii- tor, spre a împlini prin nouă alegere vacanța produsă în Adunare, prin de- misionarea D-luT Simeon Mihălescu. Art. III. Colegiurile III electorale pentru deputațl de la județele Bolgrad, Nemțu și Putna sunt convocate în diua de 9 Aprilie viitor, spre a alege fie-care câte un deputat, pentru îm- plinirea vacanțelor declarate în Adu- nare, prin numirea D-lor Teodor Bol- dur Lățescu și Em. Filipescu, în func- țiuni de prefecți și demisionarea D-liu N. Voinov. Art. IV. Colegiurile IV electorale pentru deputați de la județele Argeș și Ismail sunt convocate în diua de 11 Aprilie viitor, spre a împlini prin noui alegeri vacanțele declarate în A- dunare. In dilele de 30 și 31 Martie, se vor alege delegații colegiurilor IV de la județele Argeș și Ismail, conform art. 48 din legea electorală. Art. V. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucurescl, la 4 Martie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 460. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 4,086 ; Avend în vedere domnesca Ndstră MONITORI L OFICIAL iMANIi, ---------— - - — - ~~. ordonanță cu No. 280, (le ia 15 Fe- bruarie 1877 ; In virtutea art. 31 din legea con- siliilor județene, Am decretat și decretăm : Art I Consiliul județului Bacău este autorisat ca, în sesiunea sa es- tra-or inară, de la 9 Martie curent, să se ocupe și cu obiectele următdre: a) . Să avisese asupra mijlâcelor cu cart să se urmărescă procesul ce se află îna- intea curțel de casație, între județ și Stat, pentru uă parte din moșia Buhociu, pre- tinsă de proprietate a spitalului județian, din orașul Bacău. b) . Să se pronunciă asupra iransacțiu- nei ce urmesă a se face cu D. Grigore Ro- seti, pentru stricăciunile făcute la localul ce a fost închiriat de D-sa județului, pen- tru trebuința sub-prefecturel plășel Tas- lău-de-Jos. c) . Să se pronunciă asupra transferărei reședinței sub-prefecturel plășel Taslău- de-Jos. d) . Să declare ca cale mixtă, pariea de șosea ce traversâsă orașul Bacău, pene la podul de pe apa Negel. e) . Să numbscă funcționarii necesari ju- dețului, în limitele budgetului anului cu- rent, și să confirme funcționarii numiți prorisoriu de către comitetul permanent. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu secutarea acestui decret. Dat înBucuresci, la 4 Martie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat Ia departamentul de interne, L C. Brătianu. No. 459. Prin înaltul decret cu No. 445, din 4 Martie 1877, după propunerea fă- cută prin raport de D. ministru secre- tar de Stat la departamentul de in- terne, și pe basa art. 82 din legea comunală, D. Ion Stănescu s’a numit în funcțiunea de primar comunei ur- bane Drăgășani, din județul Vâlcea, în locul D-lui llie Popescu, revocat. «MHMnKimiHSan.; MINISTERUL DE RESBEL. Prin înaltul decret cu No. 421, din 2 Martie 1877, după propunerea fă- cută prin raport de D ministru secre- tar de Stat la departame"⁺"l de res- 8 (20 Mame) 1877 bel, s a făcui următdrele mutări pe dioa de 1 Martie . ) LocotenentuLcolonel Peiu Alexandru , din administrația centrală a resbelulul, s’a mutat și numit șef al serviciului de geniu. Maiorul Gheorghiu Zamfir, șeful statu- lul-major de geniu din divisia II teritoria- lă, s’a mutat și numit comandant al bata- bionuluî de geniu. PARTEA NEOFICIALĂ Bucuresci, 7 Martie 1877. Uă bandă de opt individă, sub conduce rea lui Petre Cerbu, care de mal mult timp făcea diverse tâlharii în capitală și prin județ, iar spre 22 Februariu trecut, au je- fuit și omărît pe femeia Andria'na, din ca- lea Dudesci. Iu urma măsurilor luate de poliția capitalei, s’au dovedit și prins șbse din el dinpreună cu căpetenia lor, fiind poliția îu urmărirea și prinderea și acelor 1-alți doui. DF.PF, ȘI TELEGRAFIC?. (Serviciul privat al Monitorului) Londra; 17 Martie. Times consideră negocierile ca treminate și pacea ca asi- gurată. îndată ce Rusia va primi modificările cerute de Englitera, cele-alte puteri vor adera la protocol și Rusia va desarma. Londra, 18 Martie, dimineță. înțele- gerea este confirmată. Ambasadorii aștept ordinile guvernelor lor respective pentru a semna protocolul. Acâstă formalitate va avea loc de sigur astă-dl s6u mâine. Constantinopoli, 18 Martie. — Dele- gații Muntenegrnlul așteptă pe mâine res- punsul Prințului Nikita. Se crede că în țelegerea stabilită între Anglia și Rusia va contribui a înlesni acordul între Turcia și Muntenegru. Server-Pașae numit Președinte al Sena- tului. Zara, 19 Martie.— Uă luptă crâncenă, care a ținut 6 ore, a avut loc la 17 Martie împrejurul Drezgnakulul între insurgenți și Turci. Turcii s’au retras la Livno. Din amândouă părțile perderile sunt conside- rabile. (Havan) BULETIN ESTERIOR. In mijlocul informați linilor puciu confuse, une ori chiar contradictorii, MONITORUL OFICIAL AL R0MANIIE1 1737 8 (20) Mari ie 1877 dice Republica francesă, cari ni s’au comunicat de curând asupra propune- rilor Rusiei, publicațiunea ce Times a făcut textului protocolului presentat puterilor ne dă un teren de discuțiune forte limitat și destul de solid. Objec- ul principal al acestui document es- te de a stabili că puterile semnătâre și reservă puterea de a delibera ulte- hormente asupra celor ce vor avea de făcut, deca Porta nu va esecuta reformele cari au fost considerate ca indispensabile de către guvernele eu- ropene. Scopul către care tinde Rusia este de a obține din partea Engliterei și a celor alte puteri ca să afirme uă- dată maî mult resoluțiunea lor de a menține faciă cu Porta programul Con- ferinței și ca să insiste încă uădată pe lângă acesta pentru ca să adopte acest program. In cas când puterile s’ar pune de acord asupra acestui punct, Rusia nu va hesita de a înceta armările sele și chiar de a licenția corpurile sele de armată mobilisate astădl. Se pare că s’a făcut uă primire destul de favora- bilă acestor propuneri de către diferi- tele cabinete europene; s’au găsit a- vend un ore care caracter de mode- rațiune. Suntem, continuă disa fâe, din par- te-ne, fârte dispuși a vedea în acest program rus basa unei înțelegeri fa- vorabile menținere! păcii. Nu ni se pare, în’adevâr, impracticabil dea deli- bera din nou asupra cestiunei Orien- tului, mai ales deca, midlocind acestă condițiune, guvernul Czaruliu consim- te a desarma și a scuti ast-fel pe Portă de îngrijirile cari într’adever a- duc vătămare operei sele de reorgani- sare. S’a insistat, mult asupra duratei termenului ce urma să se dea guver- nului otoman pentru punerea în lucra- re a planului reformelor pe cari Eu- ropa le crede necesarii restabilire! li- niște! în peninsula Balcanilor. Astădl, din contra, nu se mai vorbesce de a- cest termen, cel pucin acestă cestiu- ne stă în al duoilea rang ; un repaos destul de lung, pare că trebue să se acorde Turciei și credem că aci este un punt important, esențial chiar reu- șite! întreprindere! comune a puteri- lor. Uă nouă Conferință cu uă scurtă durată, și avend un program așa de pucin elastic ca acela al Conferințe! din Constantinopoli, ar fi amenințată de uă nouă neisbândă. Cu pucin timp înaintea sa, Porta va putea face de la dânsa încercări car! ar înlesni în mod singular sarcina puterilor deli- berante. In ori-ce cas, trebue să con- statăm că presa englesă consideră un aranjament asupra baselor puse de Rusia ca posibil, și etă pentru ce, în dorința nostră de a vedea pacea ge- nerale durând și întărindu-se, vom a- plauda din totă inima. Corespondința politică din Viena a primit de la corespondentul seu din St. Petersburg, scrisârea următore a- supra disposițiunilor ce ar fi domnind acum în sferele guvernamentale ru- sesc! : „Cestiunea deschiderii campanie! Turcii sau a continuării negociărilor diplomatice nu e încă decisă , de și sunt simptome ce arăt că nesiguran- ța va lua sfârșit. „Nu e vorba d’a se sci deca Rusia este în stare d’a face resbel. Deca gu- vernul rus era sigur, chiar uă di mă- car, că Europa ar sta neutră, resbe- lul ar fi fost de mult declarat Turciei. „Deră Rusia are ore interes a face resbel în acest moment ? Din tâte păr- țile se afirmă că uă campanie făcută astă-di de Rusia ar fi uă greșală ne- ertată ; că Rusia n’ar câștiga nimic prin succese necontestabile și din con- tra ar perde mult prin insuccese. „Aici e mare erâre. „E adeverat că vorbele adresate de Tzarul lordului Loftus arăt că nu trebue a se gândi la uă întindere a te- ritorului Rusiei. Rusia este închisă în acest moment în adevărata sa frunta- rie , și ori ce coprindere peste Prut n’ar face alt de cât a descepta teme- rile chrescinilor din Balcani și a stinge simpatia lor pentru Rusia. Deca prin- tre Slavi! de Sud se găsesc încă co- rente anti-ruse, acesta vine din causa că nu se pune încredere pe neintere- sarea Rusiei și se tem d’a-și perde in- dependința și naționalitatea. Decă Ru- sia ar întinde peste peninsula Balcanică fruntaria sa, ea n’ar câștiga de cât uă nouă Polonie. Prin urmare, Prusia nu vrea nici a’șl întinde fruntaria la apus, nici a face din Slavii de Sud Ruși. Ru- sia vrea numai să dea siguranță, uă siguranță durabilă chrescinilor din Bal- cani, și acestă intențiune nu e de na tură a deștepta temeri, nici printre slav! nici în Europa. „Resbelul va proba tutulor că Ru- sia nu caută a coprinde noui provin- cii; el ar desarma temerile înrădăci nate contra Rusiei, și ar mări impor- tanța Rusiei ca mare putere, arătând că ea nu se lasă nepedepsit a se des- prețul printr’uă campanie diplomatică de 14 lunb Resbelul va asigura Ru- siei aliaț! adeverațl și credincioși pe viitor. „Deră e cu totul alta cestiunea d a sci decă Rusia trebue să facă resbel chiar în momentul defaciă. Nu’șl pâte nimeni ascunde într’adevâr că resbe Iul n’ar fi fără pericol pentru Rusia, nu dâră din causa desfășurărei forțe- lor militare ale Porței, ci din causa lipsei de înțelegere între cabinetele europene. „S’ar putea întâmpla prea lesne ca Rusia să fie silită a opri, după cere- rea Europei, mersul înainte al arma- telor sale. „Deră se pâte spera erăși că după un succes obținut de Rusia, Turcia ar fi mai dispusă a ceda, și uă serie de victorii ar esersa uă fericită influență asupra puterilor și le-ar angagia a consilia pe Pârtă să facă concesiuni seriâse. S’ar putea profita de acest moment pentru a face pace, fără a fi trebuință d’un resbel european. Ac- țiunea trupelor rusescl, în acest cas, n’ar merita nici chiar numele de res- bel; ar fi uă esecuțiune militară, care n’ar implica de cât uă singură difi- cultate, aceea d’a se opri la timp și d’a evita un adeverat resbel. „In cașul chiar când resbelul n’ar da Rusiei de cât succese esteriâre fârte mici, avantagiul ce Rusia ar trage în întru n’ar fi mal pucin con siderabil. Entusiasmul unui popor nu e un foc de Bengal care se stinge după un âre-care timp fără a lăsa urme. El e un foc suteran care’șl deschide însuși uă trecere raționabilă, pentru ca Rusia să nu fie ajunsă d’uă bâlă 738 MOxNlTORUL OFIual aL româniei 8 (20) Martie 1877 sine con- telor, internă care , târând după secințe fatale ar putea sgudui monar- hia pene în temelii. SENATUL CESIUNEA ORDINARĂ PRELUNGITA. Sumarul ședinței de la 3 Martie, 1877. Președenția D-lul vice-președinte lân Ghica , asistat de D-nil secretari Bellu Ștefan și Ghermani Menelas. Ședința se deschide la orele 2 după amâdî. Presențl 41 D-nt senatori. Nu răspund la apelul nominal 27 D-nl senatori, și anume : Bolnavi: Prea S. Sea Mitropolitul primat, D-nil Cămărășescu N., Catargi Lascar, Mătăsaru T., Pâcleuu N., Pleșoianu St., Roseti Teț- canu. In congediu: D-sa a fost în deplin acord de ve dere cu D. Sturdza, D-sa contestă acesta și declară că modul cum voesee D. minis- tru a echilibra budgetele este tot sistemul cel vechiu, și budgete echilibrate nu vom avea. După ifispunsul D-lul prim ministru care dice că în principiu au fost de acord cu D. Sturdza asupra acestei cestiuni și numai la detaliu au diferit, probă chiar eșirea din minister a D-sale, precum și după 6 e-cari observări în cestiune de re- gulament făcut de D-nii Dimitrie Ghica și Deșliu. Senatul trece la ordinea dilei. D. Senator I6n Deșliu anunță și desvoltă uă interpelare în privința unei telegrame publicată în mai multe diare străine și re- produsă și de diarele oficidse române și chiar de Monitorul oficial că Rusia ar fi cereud de la puterile europene înapoiere! părțel din Basarabia întdrsă României prin tractatul de Paris, dându-i-se în schimb nisce insule de ala Dunărei care sunt pro- prietatea tot a României. D. iuterpelator întrebă cari sunt măsu- țele luate de guvernul român asupra aces- tei seirl atât de grav<>. După răspunsul D-lul ministru, D. in- terpelant declarându-se satisfăcut, Sena- Prea S. S. episcopul de Râmnic , prea ¹ S. S. episcopul de Huși, D-niî Cobâlcescu I Gr., Gole^cu Al., Grecânu Al. (doctor),Îs-1 voranu M., Negrea S., Negruți Al., Răș-j can D. Nemotivați: Prea S. S. episcopul de Roman, Prea S. episcopul de Busău, D-nil Apostolenu G., Dimitriu G., Hermeziu lorgu, lamandi | L, Orlenu G., Paladi L, Roseti N. Bălă- nescu, Vlaicu N., Cornescu Constantin. Sumarul procesului-verbal al ședinței precedente se adoptă. Se înaintâză la comisiunea de verificare losarul relativ la alegerea colegiului I de isluiu în persdna D-lui Ștefan Rosetti. Se trămite la secțiuni petițiunea mai multor D-nl farmaciști străini cari declar că nu fac nici uă împotrivire întru ceea ce se atinge de reclamarea D-lor farmaciști indigeni de a li se acorda aceleși drepturi cari le posedă actualii proprietari de far- macii. D. prim ministru depune projectul de lege, relativ la perceperea în profitul Sta- tului a unul drept proporțional de 15 la sută asupra biletelor de persâne pentru li- niile ferate române. Se va tipări și împărți la secțiuni. Secțiunea a 5-a având un număr mal pu- cin de membri. D. Senator Cornescu se în- scrie a face pane din acestă secțiune. D. senator Dimitrie Sturdza cere cu- vântul în cestiune personală și arată că D. prim ministru și ad-interim la finance, în ■ Asupra articolului unic ia cuvântul D. Adunarea deputaților ar fi dis că întrn colonel Haralambie și susține acest articol, ceea ce se atinge de echilibrarea budge-' D. Casimir observă că trebue modificat articolul în ceea ce privesce cantitatea prea mare de 10 pogdne care trebue a fi lucrate de comună pentru fie-care reservist în absență. D. Leca și general Florescu susțin ar- ticolul, pentru că 10 pogdne este un ma- ximum. D. ministru de resbel aretă motivele cari l’au îndemnat a face acestă lege și cere a se vota cum a fost redactată. — Se puue la vot legea și se primesce cu 32 voturi, contra 5 și 1 abținere. D. Belu dă citire raportului și projec- tulul de lege relativ la indigenatul D-lor frați Dimitriu. (Urmesă raportul și projectul de lege). Conclusiunile raportului sunt pentru a nu se acorda împământenirea, eră minori- tatea este de părere a se primi. — Se pune la vot opiniunea minomățel și se respinge cu unanimitate de 29 bile. D. N. Droso dă citire raportului și pro- jectulul de lege relativ la indigenatul D-lul Udritzki. (Urmesă raportul și p.ojectul de lege). Conclusiunile raportului .sunt pentru a se primi indigenatul. Susțin conclusiunile raportului D-nii P. Casimir, Droso, Orăscu, D. ministru de tul declară incidentul închis. D. senator Deșliu anunciă asemenea uă interpelare pentru D ministru <'e culte dâcă s’a adus la îndeplinire votul Senatu- lui în privința D-lor profesori ai Univer-1 sitățel de Iași cari ocupă funcțiuni d’ale' Statului d’a se îndatora să se înțdrcă la ca- tedrele D-lor, sau decă s’au suplinit cu alți D-nl profesori. Se va comunica guvernului. D. președinte comunică ordinea dilei. D. colonel Haralamb raportor dă citire raportului asupra alegerel colegiului I de Gorjiu efectuată în persbna D-lul colonel Bibescu. (Urmeză raportul). Conclusiunile raportului sunt pentru invalidare, de 6re-ce alegerea s’a făcut după listele anului 1876. Ne cerând nimeni curentul se pune la vot conclusiunile raportului și se primesce cu 25 voturi contra 16. După care colegiul I de Gorjiu este de- clarat vacant. D. N. Manolescu raportore dă citire ra- portului și projectulul de lege relativ la ( art. 66 (bis) adițional la legea organi- sărel puterel armate. (Urmâză raportul și projectul de lege.) Conclusiunile raportului sunt pentru primirea projectulul. D. vice-președinte declură deschisă discuțiunea generală. Necerând nimeni cuvântul, se pune la vot luarea în considerațiune și se primesce. lucrări publice și D. Lungenu. D. Deșliu crede că ar fi mal bine să nu se mal discute asemenea cestiuni, ci să se procedă la vot îndată după citirea rapor- tului. — Se pune la vot conclusiunile rapor tulul și se respinge cu majoritate de 19 voturi contra 16. D. Casimir dă citire raportului și pro- jectulul de lege relativ la indigenatul D-lul Scarlat Isăiescu. (Urmesă raportul și projectul de lege). Ne cerend nimeni cuvântul, se pune la vot conclusiunile raportului cari sunt pen- tru a sa acorda împământenirea și se res- pinge cu majoritate de 22 voturi contra 11 D. Grăjdănescu citesce raportul și pro- jectul de lege pentru împământenirea D-luî Alexe Vineșiu. (Urmesă raportul și projectul de lege). D. Grăjdănescu susține conclusiunile raportului cari sunt pentru împământe- nirea D-lul Vineșiu, de 6re-ce s’a adus de D. Vineșiu și actul de estradițiune ce s’a cerut de Senat. D. general Florescu cere 6re-cari des Înșiri asupra acestui indigenat și după răs- punsul D-lui raportore se pune la vot și se primesce cu majoritate de 19 voturi contra 12. D. Lungenu, raportore, dă citire rapor- tului și projectulul de lege pentru abro- garea art. 2 din legea de la 16 Iulie 1868, relativ la adăogirea de membri și procu - rori la curțile de apel. (Urmesă raportul și projectul de lege). D vice-presedinte declară deschisă dis- cuțiunea generală. MONITORUL OFICIAL AL ROMANEI 1739 8 <20) Martie 1877 D. Deșliu combate luarea în considera- țiune. D-niî Lungânu și Giani susțin luarea în nsiderațiune, după care se pune la vot și se primesce. Art. unic se votâsă fără discuțiune. Legea în total se primesce cu majoritate de 30 voturi contra unu. — Ne maî fiind nimic la ordinea dilel, D. vice-președinte rădică ședința și anunță pe cea viitâre pentru Sâmbătă 5 Martie, eră penă atunci D-niî senatori sunt rugați a lucra în secțiuni. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARĂ PRELUNGITĂ. Sumarul .ședinței de la 5 Martie 1871. Preșidenția D-lul președinte C.M. Rosetti Ședința se deschide la orele două după amâijl. Presenți 83 D-nî deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă concediu D-lor deputațl Zu- grăvescu Haralambie și Ionescu lân. Se trămite la comisiunea de petițiunl petițiunea D-lul Ion Simonovicî, a maî multor locuitori din Bacău, a locuitorilor din orașul Botoșanî, a locuitorilor din co- munele FrănceștI monastirenî și Surpatele, județul Râmnicul Vâlcel, a D-neî Elise Prunsinszki. Se trămite la comisiunea pentru studi- area chestiuneî arendașilor, petițiunea a- rendașilor Statului, din județul Vaslui. Se trimetela comisia de verificare protes- tul unor alegători din colegiul III de Ba- cău. Să înscrie la ordinea dilel următârele raporturi : Raportul comitetului delegaților de secțiuni asupra projectulul de lege, prin care să cedâză consiliul! județân de Put- na, locul bisericel Sf. Ion din Focșani. Idem asupra projectulul de lege "pentru cedarea de veci către consiliul județân de Vlașea, a unei case a Statului cu locul eî, din urbea Giurgiu. Idem asupra propunerel pentru a se acor- da un adjutor viager D-luî Cesar Boliac. Idem asupra propuneri pentru a se acorda uă pensiune D-lul Papiu Ilarian. Raportul comisiunel de indignat relativ la împământenirea D-luîSevastian Hernia. Raportul comisiune! de petențiunî asu- pra a opt petițiunl. Și patru raporturi ale comisiune! fi- nanciare asupra a patru projecte de leg! din cari trei privitâre la credite cerute de D. ministru de interne și unul asupra budgetului casieî pensiunilor. După desvoltarea interpelăreî D-luî I6n ; Ionescu, privitâre la împroprietărirea în- surățeilor, după respunsul D-lui președin- te al consiliului și ministru de interne și discuțiunea urmată, Adunarea trece la or- dinea dilel. Procedânduse la votarea luăreî îu con- siderațiune a projectuluî de credit de lei 3200, cerut de D. ministru de resbel , spre a servi la resiliarea contractului îu- chiat cu domnul Alphons Gim meau și adopiânduse acâstă luareîn considerați- une, după discuțiunea urmată asupra art. I, Adunarea ’l-respinge. Se citește raportul comisiunel de veri- ficare asupra alegerii necontestată a cole- giul III de Argeș și să proclamă fără dis- cuțiune deputat al acelui colegiu, D. Ghe- orghe Danielopolu. Se citește asemenea raportul acelei co- misiuni, asupra alegereî| necontestată a colegiul I de Buzău și se proclamă fără discuțiune D. Procopie Gazotti, deputat al aceluî colegiu. Se ia în discuțiune raportul comisiune! de verificare asupra alegere! contestată a colegiului III de Bacău și după discuți- unea urmată, se pune la vot conclusiunile raportului, care sunt pentru validarea ale- gere!. Votanțî....................62 Majorit. reglem............42 Bile albe pentru .... 58 „ negre contra .... 4 D. președinte declară eă Adunarea a adoptat conclusiunile acelui raport și în consecință proclamă pe D. Gheroghe Li- vezânu deptutat al colegiul 3-a de Bacău. Se trimete la secțiuni următorele pro- jecte de leg!: Projectul de lege pentru a se ceda gra- tis de către Stat, societățel Române de gimnastică arme și dare la semn, localul Sf. Spiridon Vechili din capitală. Projectul de lege pentru vămjarea unor moșii ale Statului, și Projectul de lege pentru cedarea gra- tis către județul Dâmbovița, a locului cu casele după dâusn! situat îu orașiul Tărgoviste. Se ia în discuțiune propunerea prove- nită din inițiativa Adunării și transformată în project de lege de către comitetul de- legaților, pentru a se acorda D-luî Cesar Boliac un adjutor viager. După discuțiunea urmată se pune Ia vot luarea în considerațiune ; Votanțî....................59 Abținuți . - ... 2 Majorit. reglem............37 Bile albe pentru..........58 Bile negre contra .... 1 D. președinte proclamă că Adunarea a luat în considerare. Se procede apoi la discuțiunea pe arti- cole : Art. I se adoptă modificat ast-fel • Art I. Se acordă D-luî Cesar Boliac un adjutor de le! nou! 400 pe lună. Adjutorul începe de la 1 Martie anul curent. El nu va putea fi urmărit sub nicî un cuvent de uă a treia persână. Iar art. 2 se adoptă după projectul co- mitetului delegaților. Punându-se la vot projectul în total , scrutinul nu întrunesce majoritatea regle- mentară și rămâne a se face uă a d >ua votare la începutul ședinței viitâre. Ședința se rădică la 4 âre după amâlî, anunciându-se era viitâre pe Duminică 6 Martie anul 1877, când ședința nu s’a pu- tut ținea. Ședința de Ia 1 Martie, 1877. Președenția D-luî președinte C. A. Rosetti, asistat de D-nu secretar I. Lă- țesc u. (Urmare) D. G. Rădescn. D-le președinte, am luat cuvântul în acâstă cestiune pentru ca să susțin pucin cele desvoltate de D-nu Vergatti. D-lor, dâcă aș fi fost pe deplin satis- făcut de asigurările date de D. ministru nu aș fi luat cuvântul; dâră să’mî dea voie D. ministru să’I spun că în privința legii drumurilor, efi unul asceptam ca acâstă onor. Cameră să nu se despartă în acâstă sesiune până nu va da țereî acâstă lege, pe care ’i-a făgăduit’o âncă de la alege- rea aceste! Camere. D-lor deputațl, vă aduceți cu toții a- minte că ana din aceste legi pe cari gu- vernul partidei naționale liberale a făgă- duil’o țăreî, a fost reforma legel dramuri- lor, care așa cum s’a aplicat era uă ade- văra'ă nenorocire. D-lor, dupe ce âncă din sesiunea es- traordinară, guvernul, în adevăr conse- quent angajamentelor sele, a suspendat legea, țâra întrâgă a ap-obat acâstă mă- sură, fiind-că era uă lege care nu apăsa numai pe țăran, dâră și pe arendași, și pe proprietari, și pe tâtă țâra; acâstă lege era pentru țăran mal rea chiar di cât cla- ca de la 1849, care cel pucin era francă, fiiind-că cerea numai șâse dile. D-lor, în sesiunea estraordinară s a de- pus de către guvern un project de lege privitor la legea drumurilor și în secțiu- nea din care am avut onâre a face paGe, am studiat serios acest project de lege și l’am adoptat în unanimitate. Dâră când era să se pună la ordinea dilel, onor. D. ministru al lucrărilor publice a retras projectul pentru a’l studia, fiind-că D-sea venise de curând la acel minister, și de a- tuncî până astă-dl nu’I mal vedem re- venind. 1). miniștrii al lucrărilor publice Nu este retras, 1740 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI (20) Martie 1877 D. G. Rădescn. Sciu fârte bine că nu s’a retras în mod formale; ânsfl s’a retras în mod particular pentru ca să se studie- ze din noă. D-lor deputațl, vă rog să credeți că a- câstă lege este asceptată de țâră cu multă impaciență, în cât avem nă datorie impe- riâsă, ca întorcendu-ne în senul alegăto- rilor, să ne întârcem cu acea lege votată, seu cel pucin să dăm acestei cestiuni uă soluțiune așa în cât să facem să înceteze arbitrarul și iniquitatea care să practică pe spatele bieților săteni, în virtutea legei care s’a aplicat penă acum. D. Vergati. Iu virtutea regulamentu- lui de aplicare. D. G. Rădescu. Regulamentul de a- plicare să face de către consiliele jude- țene; deră aici este vorba despre legea votată sub guvernul Catargiu, care a mo- dificat legea anteriâră. Voci. Așa este. D. G. Rădescn. Prin acea lege s’aă luat filele destinate pentru șoselele co- munale și s’au unificat cu filele județene sub nume de șosele vicinale, ast-fel că de la 1871 și până a$I nu s’a mal făcut nici uă palmă de șosea piin comune. Am văcjut, D-lor, din causa acelei legi că se luau locuitorii și să duceai! câte două poște depărtare ca să lucreze șose- lele boierescl. Nu voiu să spun nume, fiind-că sunt mulțl din acâstă Adunare care cunâscem asemenea șosele făcute în județele D-lor. D. L. Eraelide. Și pe la proprietățile ispravnicilor. D. G. Rădescn. In acea lege, D-lor, era un articol care 4icea c& acolo unde locuitorii nu vor putea fi trămișl la șose- lele județene din causa depărtării să vor putea lua să întrebuințeze filele județene la șoselele vicinale și vice-versa. Apoi, sciți D-v. ce este acest vice-versa ? Este eă se pâte lua dilele comunale ca să se întrebuințeze la șoselele județene, ceea ce a dat de resultat că nu s’a făcut nici uă palmă de șosea comunală și tot materia- lul care a fost strâns pentru aceste șosele s’a perdut, s’a stricat cu desăvârșire, și abusul a mers pâuă acolo în cât comite- tul permanent din județul Dâmbovița, pen- tru uă lucrare pe care o contractase gu- vernul cu nn întreprindător ea să aducă apă la foaderia din Târgoviște de la uă distanță de șese chilometri departe de o- raș, a dat brațele locuitorilor pentru fi- lele comunale la lucrarea acelui canal pentru care întreprindătorul ’și lua plata și a adus âmenl din comuna Bogați, duo6 poște departe de oraș ca să lucreze la canal și la cișmele. Uă sută de țărani ai! reclamat la minister și n’ati avut nici uă satisfacțiune. Etă cum s’a aplicat acâstă lege, care să pâte considera ca legea le- gilor. Onor. D Vergati spunea că să năpăs- tuiafl locuitorii pentru că se luati banii de la unii și să dideati la alții. Dâră este un alt abus mai mare care să face. Con- siliele județene, care sunt suverane a fixa prețul dilelor, puneai! prețul mal mare de cât ar fi trebuit, ast-fel că fixau prețul de 8 franci pe di și chiar de 12 cum este în județul meii, și deca să făcea objecțiunea că prețurile sunt prea esagerate, să răs- pundea că dâca nu vor fi așa mari, atunci toți locuitorii vor plăti filele în bani, și nu vor mai putea să aibă brațe pentru lu- crarea șoselelor. Dupe acea venia câte un primar care era în înțelegere cu comitetul și plătia în bani filele locuitorilor pen- tru ca el să lucreze moșia cutărul aren- daș sâu cutărul proprietar; și bieții locui- tori lucrau pogonul câte 3 franci, de arat, de semănat și de grăpat; pe când eti tre- buia să plătesc un galben de pogon nu mal pentru arat, ast-fel că acâstă lege a devenit, din tâte punctele de privire, uă adevărată durere pentru țâra întrâgă. De aceea, eu rog respectos pe guvern să bine-voiască a face ca să se voteze le- gea drumurilor chiar în acâstă sesiune, așa în cât să nu ne întârcem acasă fără ca legea să fie votată, cu tâte că D. Ver- nescu, căruia țâra trebue să’l fie recunos- cătâre, a fixat prin budgetele votate de noi prețul filelor. Trebue, D-lor, să vo- tăm acâstă lege ca să nu mal fie la dis- crețiunea consiliilor județene, munca și sârta locuitorilor, cari să iau de la comu- nă și să duc la județ. D. A. Holban. D-lor, nu credeam că va fi nici uă voce în acâstă Cameră care să reclame aplicarea acestei legi, în acest an desastros pentru tâte interesele țârei. Nu credeam să fie nimeni care să câră a- plicarea legel celei mal selbatice care a putut vre uă-dată să fie asupra unei țâri, căci consacră munca silită, sclavia albă, și care prin aplicațiunea el a adus atâtea nenorociri populaținnil. D-v. sciți că de- ca s’a rădicat protestațiunl unanime în contra guvernului trecut, a fost tocmai din causa acestei legi, care ajunsese sub acel regim adevărată calamitate publică. Și în Senat și în Cameră în diferite tim- puri în trecut s’au rădicat voci autorisate, cari ati stigmatisat aplicațiunea acestei legi; pentru că prin abusurile comise de- venise nesuferită. Nu cred, D-lor, eă D. ministru actual al lucrărilor publice, ale căruia bune sen- timente românescl și principie liberale le cunosc, nu cred că va stărui să aplice în anul acesta tocmai uă lege calamitâsă, și va menține amânarea făcută de către ministrul precedinte și ’n acestă primă- vâră. Nu va fi uă mare nenorocire, D-lor, deca acest început de rele șiosele răii fă- cute, răti proiectate, răi! conduse, nu va fi uă nenorocire dâca să vor amâna âncă uă stagiune; și acesta, D-lor, pentru cuven- itul că anul acesta nu s’a făcut arături de tâmnă, și suntem amenințați să perdem și arăturile de primă-vâră, pentru că, dupe cum vedeți, uă ârnă prea lungă toc- mai acum când asceptati toți să se finâscă, vedem că să repede cu mal multă furie și ne povestesce uă primă-vâră rea pentru agricultură, ast-fel în cât toți acel aren- dași și proprietari rare așteptau î durarea cerului nu’I mal loviți și D-vâstre în tim- pii cel mal critici ai agriculturel nâstre. EI bine, când lucrurile sunt ast-fel, cum voițl D-v. ca tocmai în timpul de muncă, când sătânul trebue să fie ocupat cu mun- ca câmpului. Cum voițl ca să’l răpiți câ- te 5 (jale de la ocupațiunele sâle pentru ca să vâ facă teresamente, să vă aducă prundis. Onor, ministru de lucrări publice, cu sentimentele cele bune de care este ins- pirat, ar putea să reclame de la noi ur- gența, pentru ca în 20 minute de discu- țiune să reformăm legea din 1871; căci noi numai putem sta în acâstă Cameră fă- ră ca să reformăm acâstă lege devenită odiâsă pentru populațiunea țârei întregi. Eu nu voiti dice ca onor. D. Vergati, că țârenii reclam aplicarea acestei legi, de cât voifl spune numai un lucru, și a- nume că acâstă lege numai atunci va fi bună, când să va îutroduce într’ânsa un principii! salutarii!, acela adică de a să transforma facultativ munca în bani și să numai fie județele libere ca să facă abu- suri cari le-a făcut penă acum; căci s’aii văijut județe în care sătânul cu palmele aii platic pentru acele trei (jile dece franci, și două-ijecl franci acel cu carul. Să decidem un quantum fix al plățel prestajiunel pentru cel cu palmele și pen- tru cel cu caru, și cu acâsta avem să fa- cem ast-fel în cât fără-de-legile trecutu- lui să nu mal esiste, și să nu mal fie si- liți locuitorii să sufere atâtea nedreptăți din cele mal neaudite. Pentru aceea cred că onor. D. ministru de lucrări publice va veni de urgență pen- tru ca să câră reforma legii; și de îndată ce vom vota acâstă reformă, fiți siguri că vom aduce cel mal mare bine; căci acâ- sta este uă lege socială care intereseză tâte treptele societății nâstre. Nu sunt deprins să fac declamațiunl, nici pathos democratic; — efl n’am represintat nici uă-dată colegiul 1V, ci colegiul 111, co- legii! privilegiat, care nu sufere de legea prestațiunii. Dâr reclam în numele jus- tiții și al umanității în contra unei asu prirl neomenose care apasă pe săteni, și carii când sufer, de suferința lor să re- simte țâra tâtă, interesele tutulor claselor sociale ale țerel. Rog pe D. ministru ca să bine-voiască a să angaja ca imediat dupe votarea legi- lor financiare atenante de budgetul anu- lui 1877 să vie să câră de urgență vota- rea modificărilor necesarie acestei legi, spre a fi umanisată și bine-făcStâre. V6 MONITORUL OF Ib a uv/ l rog der, D-lor, lăsațl lucrurile în statu- quo penă la modificarea legei. D G. Vernescu. D-lor, noi nu sun- tem astă-dl chiămațl să discutăm legea a căreia critică văd că se face de către u- nii din D-nii deputați, ci numai inter- pelarea adresată D-lui ministru de lucrări publice pentru contra-mandarea unei cir- culărl a D-sele priviture la lucrarea șio- selelor. (întrerupere). D ior, tdte legile să pot critica. Intr’o țâră se pot găsi legi fdrte bune pe cari cinci sail dece deputațl, cărora ele nu plac . . D. 1. Sturdza. Țera întrâgă este con- tra acelei legi. D. G. Veruesc" FI bine, D-le Sturdza, D-ta dicl aedsta și afirmi că țdra întrâ- gă să plânge. Cu tdte acestea eu primesc ca țera întrdgă... D. 0. Grădiștânu. Se plânge îu contra aplicării, âră nu în contra principielor a- eelef legi. I). G. Vernescu. Etă, D-le Sturdza, că se găsesc dmeni cari nu sunt în contra principiului coprins în acea lege. D. A. Holban. Eu sunt în contra prin- cipiului, și în contra aplicărei, căci este uă lege barbară. D. G. Vernescu. Vedeți, D-le Sturdza, eă este uă părere și mai radicală, care condamnă și principiul și aplicarea legel, și efl mâ cam feresc de radicali, adică de acei cu ideele extreme. Ddră să lăsăm aedsta la uă parte și să venim la cestiune. Sciți, D-lor, că în anul trecut, pe la A- prilie, a fost, nu voiu dice uă suspensiu- ne a acestei legi, căci ministrul care ar fi suspens’o ar ti făcut uă călcare a legei, ddră a amânat numai o campaniă și sciți pentru ce? peutru că anul trecut era ploios și prin urmare nu s’ar fi putut face ceva: și apoi eraO și locuste în țâră și trebuia pentru exterminarea lăcustelor să se ea d- meni la lucru, și de aceea ministrul a ve- lit aci în Cameră și a cerut amânarea a- elei campanie, pe care Camera a încuvi- mțat’o. Deră de la amânarea unei epoce de lu- cru, până la abrogarea unei legi distanța este mare; și chiar ddcă nu s’ar fi cerut a- :dstă amânare, totuși în anul trecut nu s’ar fi putut lucra nimic, pentru că timpul era fdrte ploios. EI bine, acum ce se cerev Se cere repu- nerea în lucrare a legei sâu amânarea eP Apoi nu este nici vorba de amânare, ci es- te vorba de suspendarea legei într’un mod indirect. Acesta nu se pdte face, pentru că nu ar ti conform Constituțiunel. Deră însă cereți să se suspende acea lege, apoi de ce să nu se facă pe faciă? D. I). Berendeiu. De ce să nu votăm legea care s’a propus? D. G. Vernescu. D-vdstră dicețl ca să votăm legea care ni s’a propus. Așa este, s’o votăm și apoi ddcă din aplicațiunea el vom vedea că este rea, să o îndreptăm; ddră dre de aedsta este vorba? Nici de cum, D-lor; vorba este că D. ministru, du- pă uă simplă observațiune ee ’i s’a făcut din partea unui deputat, a contramandat uă circulară anteridră a D-sale. și să mă erte D. ministru să ’I spun că acesta a fost uă slăbiciune din partea D-sale. D. ministru do lucrări publice. Ces- tiune de apreciare. D. G Vernescu. Ba nu, e cestiune de lege. D. ministru de lucrări publice. De- clar încă uă dată că, adus pe aedstă ban- că de majoritatea Adunărel, voiii fi orb e- secutor al voinței Adunărel (Aplause). 1). G. Vernescu. D-lor, ddcă ne vom pu- ne pe acest terâm pe care s’a pus D. mi- nistru de a se supune orbesce majoritățel Camerei, trebue să sciți, că aedsta n’ar fi constituțional, ânteiu, pentru că ministrul ar renunța la opiniunile lui.. D. ministru lucrărilor publice. Așa fac. P. G. Veruescu. ’MI pare răii de aeds- ta; și al doilea, ddcă majoritatea Camerei ar cere suspendarea unei legi, miniștri nu se pot supune orbesce. pentru că legile nu aparțin numai uneia din Adunări, ei amân- duror Corpurilor, și pe câtă vreme uu ar fi amândouă pentru suspendare, legea tre- bue să se aplice. De aceea ’mi pare râu că D. ministru a avut acestă eompleseuță, căci cu aedsta a lăsat să trâcă și epoca campaniei pe estimp, și decă nu aveți de gând să dațl ordine pentru a se face lu- crările, apoi să nu lăsațl mult timp legea cea nouâ nevotată, căci atunci supați din mână și a treia epocă; și cu modul acesta șoselele ndstre, dâcă nu le veți termina, lucrările făcute penă acum, vor ti un ca- pital perdut, va fi perdută munca țăranu- lui de atâtea ani, va ti uă perdere și pentru cultivator, pentru proprietar și pentru ori care clasă. Decă la început s'a priimit amânarea u- nel epoce, nu s’a rennnciat la resultatul muncel ce s’a făcut în timp de 20 de ani, nu s’a rennnciat la capitalul depus îu ace- le șesele. Așa deră opiniunea mea este că D-v. să puneți în lucrare aedstă lege, scutind pe țâranl de abusurile ce s’au făcut în trecut, căci alt-fel plătim de gâba serviciul tec- nic, al ministerialul și al cotnunelor. Așa ddră încă uă dată eu vâ rog, să nu perdețl cu desăvârșire munca locuitorilor țărani și să nu lăsațl să stea fără lucru consiliul technic atât al guvernului cât și al județelor, ci cu uă oră mai curând să dațl prin telegraf uă circulară ca să se fa- că îndreptare la șosele, și ..ă veniți și cu legea da îndreptare despre c>re a vorbit D. Sturdza. Uă lege existentă nici D-ta, D-le ministru, nici Camera, nici țera în- trdgă nu pdte să o suspende Din contra din neosecularea legei în discuțiune vor nasce pagube ireparabile, și atunci ce scu- se veți avea să ne puneți înainte, pentru că ați suspendat din propria D-vdstră voință uă lege existentă? I). I. Docau, ministru lucrărilor pu- blice. ’Mi pare râu, D-lor, să vă iau tim- pul încă câte-va secunde. Sunt lucrări ca- re în adevăr interesezi țdra și v’am spus că suntem în ajunul de av presența uă lege în privința acestor lucrări. Deră on r. D. Vernescu mâ face respundător că aiu perdut mai multe campanii. N’am perdut nici una, și nici chiar campania de astă-dl. Dovadă e că podul despre care vorbea domnia sa, s’a și reparat cu ij'le ‘lo pres- tațiune. De la circulara ce am dat și pene la te- legrama din urmă aii trecut mal multe di- le și locuitorii, cu voința sâu fără voinț , au lucrat pe unde zăpada a permis să se lucreze adică lucrare de cărătură. Îndată ce voiii avea un vot al Camerei de a reînoi circulara sunt gata a uă face, voiă esecuta voința Adunărel. De o c m dată însă rog pe onor. Adunare și pe biu- rou să bine-voiască a lua act de declara țiunea ce fac că ’ml însușesc legea de c - re vorbea D. I. Sturdza, și să o opun de ur- gență la ordina dilel. . Voci. Prea bine; după votarea legilor budgetare. 1). Docan, ministru lucrărilor publi- ce. Dați-ml voe să mal adaog ceva asupra celor di se de D. Vernescu că îu timpul primăverei nn se mal pdte face lucrări Se fac lucrări, și eu sunt de la țâră și vă în- credințes că am lucrat și putem lucra tot cursul anului, fără ca munca câmpului sa sufere. Așa dâră rog ca la ordinea dilel să s pună de urgență projectul cerul de D. I Sturdza. Voci Im-hiderea discuțiunel. D vice-președinte. La biurou s’au de- pus următârele douâ moțiuni: 1) In urma esplicânlor date de D. mi- nistru de lucrări publice. Camera fiind convinsă că penă la votarea nouei legi de prestațiune în natură, D. ministru va exe cula legea actuala îu litera el, ne mal to- lerând abusurile trecului, trece la ordinea dilel. N. Dimancea. 2) . Camera satisfăcută cu declarațiunea D-lul ministru de lucrări publice, trece li ordinea dilel. M. D. Holban. D. Vei■nesen. Cer cuvântul peutru p- nerea votului D. ministru a declarat că penă când nu va da un vot Camera ca să’l autorise, D-sa nu o va pune în lucrare. Priu urmare trebue a se pune la vot mal ântâiu propunerea de trecere la ordinea dilel motivată. '742 MONITORUL OFV IAL âL KuMAmEI 8 (20; Marhe 1877 D. G. Chițu, ministru de culte. Gu- v mul primesce moțiunea de trecere pur și simplu la ordinea dilel, în sensul cum a arătat D. ministru al lucrărilor publice, a lică, că Adunarea a priimit implicit pu- nerea la ordinea dilel de urgență a projec-, tulul despre care a vorbit D. 1. Sturdza. i ’ocl. Așa, rșa. - Se pune la vot propunerea de trece- rea la ordinea dilel pur și simplu și se primesce. I). vice-președinte. La ordinea dilel a- , vem continuarea discuțiunei asupra pro- jectulul pentru interpretarea legel electo- rale. ' D. N. Blaremberg. D-lor, în ședințele trecut , când s’a discutat disposițiunile privitâre la cărțile electorale, s’aii făcut md multe obiecțiun! cari nu ținteau aiât ideea în sine ale căreia avantage sunt ne- contestate, cât forma care i s’a dat în a- «•est project de lege și neajunsurile la cari ea ar putea da loc. Unii par a fi vădut în acest sistem. dâcă nu uă imposibilitate absolută, cel pucin nisce dificultăți inex- tricabile. Ne va fi cu tdte acestea lesne de a ’I reasigura. Am crednt însă că cel d’ântâiu midtoc de a face să dispară din spiritul D-vâstră dre-carl prevențiun! și dre-carl temeri, era de a se da ddcă se pdte, și veți aprecia decă am reușit, mal multă claritate redacțiune! și ■ a împinge prevederile și mai departe. Acesta este scopul amendamentului pe care iau îndrăsnela a vi ’l propune: „îndată ce listele au remas definitive, primarii seu ajutdrele lor, vor fi datori a da fie-cărul alegători uă cartă constatatd- re a calitățeî sâle de alegător, în care se vor arăta: l-iu colegiul diu care face par- te; al 2-lea numele și pronumele: al 3-lea etatea; al 4-lea profesiunea și al 5-lea do- miciliul. Aceste cărți vor fi imprimate, lăsându- se în alb spre a se trece numele, pronume- le, etatea, profesiunea alegătorului; vor purta sigiliu! primăriei, vor fi sub-serise de primar sâfi locoțiitorul săfi si de al»-gă- gătorul respectiv. In cas unde acest din urmă nu ar sci a sen și a citi, acestă îm- pregiurare se va menționa pe cartă și pe originalul listei în dreptul numelui său. Carta acelora ce nu sciu a seri și a citi va conține semnalmentele persânei, adică pe lângă cele-alte enunciațiuul, talia, facia părului și a ochilor, trăsurile particulare și caracteristice ale alegatorului, ast-fel în cât să pdtă fi lesne recunoscut chiar de acel ce nu ’l afi mai vădlut înainte. Art.... Nici un alegător nu va fi admis să votede fără a presenta cartea sa de a- legător. Dâcă până în diua convoeărei colegiu- lui mal mulți șeii unul din alegăt'rî nu ’șl a reclamat încă carta, primarul va fi da'or în intervalul de trei c^ile a ’i o remite la micilifi sub luare de chitanță. In cas de refus din partea alegătorului, se va dresa un proces-verbal sub-scris în- tre altele și de trei alegători cel pucin. Art........primarul sâfi locoțiitorul săfi, care nu va voi să dea unul alegător înscris pe listele electorale carta prescrisă la art. . . . . când acest alegător a făcut cererea sa înscris, se va condamna de la 100 la 500 lei amendă și la 500 lei drept daune către alegetor. Art........... Refusul liberărel cartel de alegător trebue să se încunosciințeze de alegător președintelui tribunalului și procurorului. îndată ca președinte- le va primi pângerea, va cita cel mult pentru a duoa 4i pe primarul sau locoți- itorul săfi, pentru a compare înaintea tri- bunalului. Tribunalul, după ce va asculta pe reclamante și pe p imarul sau locoți- itorul sâfi, decă va găsi că reclamantul era îu drept a cere carta de alegător, și că primarul sau locoțiitorul săfiarefusal fără cuvânt a i-o da, va condamna pe primar la penalitățile indicate în articolul precedent și liberând copie după dispositivul sen- tința! alegătorului, acâstă sentință ’I va servi drept cartă de alegător; dâcă însă tribunalul va găsi cererea reclamantului nefondati, pentru motiv că nu figuresă în- tre alegătorii acelui colegiu, ’l va condam- na la 500 leî amendă. Articolul următor întocmai ca art. 26 din project. Art. . . . Acela care fără a figura în lista alegătorilor unul colegifi va cere sau se va servi de carta unul alt alegător pentru a vota, se va condamna la uă închisâre de la 6 luni pâaă la 2 am și la uă amendă de la 500 la 1000 lei. Uri-care alegător din colegiul unde a votat sau s a cercat a vota un asemenea deliepient, va fi îndrept a cere îa contră’! de la tribunal aplicațiunea acestui articol, dâcă ministrul nu o va cere. Biuroul elec- toral descoperiudu’l va încheea îndată pro- ces-verbal despre aeesia, și ’l va trămite înaintea procurorului. Articolii următori ca art. 28, 30, 31 și 32. Art. .. Nimeni nu se va putea întrodiice în sănul.unul colegiu decă nu va avea asu- pra sa carta de alegător. Fie-care alegător va avea dreptul să conteste identitatea persânei ce se presintă la vot. Deci persâna contestată scie a seri și a citi, va fi ținură într’un asemenea cas să ’șl exhibe carta și să ’și reproducă iscălitura sub ochii biuroulul și alegătorilor pre- senți, spre a se putea face comparația. Decă acea persână nu scie a seri și a citi se va confrunta cu descriera din cartă. tie va dresa un proces-verbal despre tâte aceste incidente, sub-scris de contes- tatori și din acel din alegătorii presenți cari ar cere-o și carta contestatul-1 se va opri și visa,jspre a se înanita Camerei safi Senatului. Când din vre uă împrejurare de forciă majoră, un alegător n’ar mal fi în posesi- unea cărții sale electorale și cu tâte aces- tea ar figura pe listă, el pâte, dâcă cererea sa este susținută de alți 4ece alegători ce afi stabilit identitatea lor, să solicite în- scri de la biurou a se invita primarul safi adjutorul săfi a ’I libera sau carta perdută safi carta primitivă rămasă la comună. într’un asemenea cas primarul nu pâte refusa carta de cât decă persâna nu figu- râsă pe listă safi e alta de cât aceea care se presintă spre a cere carta. Dâca lucru- rile ar fi ast-fel, primarul este dator de o- dată cu refusul său să înaintese afacearea parquetulul. Spre a dovedi utilitatea cărților de ale- geri, nu am nevoe să adaog multe cele ce am dis în ședința trecută. Notați bine că toți acel cari combat căr- țile ele-torale, nu propun un alt mijloc mal practic de a preveni fraudele și relele la carl jvoim a remedia cu dânsele și cari se reproduc acjll periodic din causa lipsei de mijlâce de a verifica pe loc, nu înscrierea alegătorului, ci identitatea persânei aces- tuia, ci toți stăruesc în sistema în vigâre; într’alte cuvinte, în sistemul care lasă to- iul în voia întâmplării. ’Ml permit dâră a le face un răspuns, care, după mine, este peremptoriu. Sistema D-vâstră a fost esperimntată și a dat resultate deplorabile. Sistema nâstră are meritul noutății în România, și va fi tot-d’a-una timpul de a reveni asupra el, dâcă practica ar dovedi-o și pe dânsa gre- șită. In sfîrșit sistemul nostru nu suprimă nimic, ci adaogă ceva la al D-vâstră. Dâcă al D-vâstră este suficient, atât mal bine; cărțile vor fi un lux inofensiv; dâcă din contra el lasă uă lacună regretabilă, pre- cum persistăm noi a crede, pâte că vor re- uși a curma pe acâsta, și atunci unde vedeți răul? Insă odată, sistemul listei rămâne intact. Mal mult de cât atât, nu înlăturm pe nimeni de Ia vot, chiar în cașul unei legi- time suspiciunel, îndată ce se găsesce tre- cut pe listă; chiar persâna aceea care este contestată, și care nu pâte să probese în mod satisfăcător identitatea sa, dâră care e armată de carta sa, și aceea să admite pentru un moment la vot- Dâră faptul sus- piciunel, faptul nâsemănăril se eonsem- nâsă într’un proces-verbal, spre a se putea verifica și de Cameră și urmări deliqunetul dâcă e loc. Așa dâră care e singura deo- sebire în acâstă privință între cele duoă sisteme? Și într’unul și într’altul persâna bănuită e admisă la vot; dar deosebirea în sistemul cărților, avantagiul în acest sistem este că rămâne urma materială a fraudei și a usurpațiunei; că se dă Came- rei elementele și mijlâcele necesare spre a constata adevărul, nu ca acolo und^ uă cru- 8 (20; Martie 1877 :r, lucru care irebue să facă objectul uneî lucrări continue și permanentă. Iată pentru ce a- esamina daca un ministru a ordonanțat uă cheltuială care n’ar fi trebuit să o ordo- nanțefie. Din momentul ce ministrul a fă- cut uă cheltuială în limitele puse în bud- get, el este în regulă în ochi! el, și nici uă autoritate nu este admisă să’I blamese; uă chitanță este destul ca să’I justifice. Cu tdte acestea controlul comptabililor, cu tdte că estejși el important, nu este însă de cât de uă importanță secundară. Contro- lul ordonatorilor cheltuelelor este esenția- lul; el bine, un asemenea control nu esistă. Din acestecuvinte vedeți, D-lor, că prin- cipala garanție pentru buna pafiă a averel publice este controlul ordonatorilor. Din nenorocire acest control nu esistă saft este fdrte slab și la noi, de dre ce și legea nds- tră. imitațiune a lege! francese, s’a mul- țumit a copia legea organică de la 1807, fără a lua în băgare de semă sistemele ad- mise în alte State civilisate ca Belgia și Italia, care recunoscând acest control ca nesesarifi, ’l a dat în atribuțiunile și com- petința curții de compturî. Acestă insufi- ciență a legel actuale, este una din cău- șele principale a desordinel în care se gă- sesc astăfiî financele ndstre. Competință curțel de compturî, esaminată dar în ve- derea scopului și misiune! eî în Stat, este de a controla pe ordonatorii și mânuitorii averel publice și d’a veghia la pasa legi- lor care o garantefiă. Cu ocasiunea compa- rațiune! ce voifi face între legea de astăfiî, și projectul ce se supune la deliberarea D-vdstră, vâ voifi arâta mijlocul practic ce s’a găsit maî eficace pentru a asigura acest control atât de necesar. A treia cestiune ce ne am pus, și care în soluțiunea ei coprinde pe cele prece- dente este, cum ar trebui să fie organi- sată acestă instituțiune așa în cât să res punfiă mai bine la scopul el, să pdtă eser- cita un adevărat control asupra celor ce ordonă cheltuelele, să fie cu alte cuvinte adevărata păditdre a averel publice ? Aci nasce, D^lor, naturalmente întrebarea cine trebae să contribue la desemnarea magis- traților cari vor compune curtea de com- turl. și daca este logic, rațional și nece- sarii!, ca acâstă magistratură să fie ina- movibilă, adică ea uă dată numită, ni- meni nicî uă autoritate să numai pdtă a- vea vre un control asupra el. Discutăm a- cest punct în rațiune pură, ca cestiune de principiti, rămândad cu ocasiunea enun- ceiei modificărilor introduse prin noul project de lege, a o trata sub punctul de vedere constituțional și acela al pretinse- lor drepturi câștigate. Iu drept, în rațiune pură, vă mărturi- sesc, D-lor, că nu pot înțelege pe acel ce ar contesta acest drept, acestă prerogativă Adunării deputaților. Când Constituțiunea țăreî a recunoscut acestei Adunări, ca cea mal complectă representațiuna a tutulor intereselor societățel române, dreptul es- clusiv de a vota cheltuelile Statului, do a 74( vfONITOKUL UF1C1AL AL ItuMANiU > (20 Martie 1877 » v Li mâ n 1 punga țSr .-i. a recjudsce alt cui 'a dreptul de a c mtrola pe acel ee o < heltnese, si cărora li s’a încredințat de mandatarii țărei este după mine un ana- cronism. uă adevărată anomalie. Legiti- mul și firescul control al mân lirei bani- lor publici este deră Adunareadeputaților. Iată pentru ce dicem că atribnțiunile curței de compturî sunt de drept ale Adu- nării deputaților și daca ea nu le eser- cita însăși, acesta nu este, precum ain dis, de cât din causă că Adunarea ar fi fost de fapt în imposibilitate a o face. Departe de a tăgădui acest drept, Con- stiluțiunea prin art. 116 nu face de cât să recundscă aces'ă imposibilitate', ce- rând numai pentru a putea asigura uă ac- țiune de control permanentă și continuă, nă curte specială de compturî. Curtea de conturi nu este dară în drept, de cât uă adevărată delegațiune a Camerei deputa- ților, căii nu face de cât a esercita un control special asupra putere! esecutive, față cu budgetul Statului, care este de es- clusiva prerogativă a Adunării. Acest principiu incontestabil, se recu- udsce chiar prin legea actuală care pres- crie că magistrațil curții de corupturi se numesc de Domn, după uă îndoită listă de presentație dată de Adunarea deputați- lor. Ce este acest amestec al Adunării de- putaților în numirea magistraților curții de compturî, decă :-.u un omagiu făcut de legislator unul principiu, pe care nepu- tându’l nesocoti îu totul, s’a mărginit nu- mai ca să’l limitese ? Acest principiu cu tdte consecințele ce decurg dintr'ânsul, este recunoscut pe de- plin în legea Belgiei de la 1846 care vor- bind în art. 1 despre compunerea curții de ■ompturi (Jiee: „El sunt numiți de Camera representanților, care are tot d’auna drep- tul ca să’l revoce.“ Logica principielor cere dar ca desemnarea magistraților cur- ții de compturî să fiă de esclusivul drept al Adunării deputatilor. Cu ocasiunea espu- neril modificărilor introduse prin noul project de lege vom arăta cum am căutat i pune acest drept în armonie cu prescrie- rile Constitiițiunei. Ce să mai dicem, D-lor, în urma aces- tora despre inamovibilitatea acestei ma- gistraturi, inamovibilitate luată din legea francesă de la 1807 ? Ea își avea acolo ra- țiunea sea de a fi de dre-ce magistratul menit să esercite acest control asupra pu- lerel esecutive, numit fiind de dânsa, ur- ma neapărat să i se dea dre-care garanție le independență. Aci să’ml permiteți, D-lor, a vă cita aci încă câte-va rânduri din cele dise de ilus- trul economist D. I. B. Say asupra acestui subiect. „Găsim, dice D. S»y, în organisația curței de compturî uă anomalie isbitdre (choquante); cel supraveghiat numesce pe Supraveghiător, ast-fel că ministrul de fi- na icie are dependința și nominiția lui, pe aceia a căror justițiabil este el mal mult decât cel-l-alțl miniștri, pe aceia cari sunt însărcinați de a verifica și controla Iote operațiile departamentului său. In facia unei asemenea anomalii era na- tural ca legiuitoru' să decrete inamovibi- litatea, pentru a se paralisa dre-cum efec- tele desastrdse ale unei sisteme care îu realitate lipsea de basă, fiind resultatul unuî greșit punct de plecare. Acestă ina- movibilitate s’a înscris și în legea ndstră actuală, cu tdte că ea recuudsce în parte principiul că Adunarea deputaților este în drept a participa la numirea magistra- ților curței, și cu tdte că, cată s’o mărtu- risim, disposițiunile lege! ndstre, totu-șî fiind contrarii principielor, nu presintă acea-și anomalie ca puterea esecutivă să’și alegă și să’și numescă singură pe contro- lorii el, anomalie ce se vede în legea fran- cesă de la 1807. In facia însă a unei noul legiuiri basată pe adevăratele principii, întrebăm ce ar- gument, ce rațiune s’ar invoca pentru a stabili inamovibilitatea? Când atribuțiu- nile curții de comnturl sunt de esența lor derivante din drepturile Camerei deputa- ților, când curtea de compturî este manda- tai ul, ca să dicem așa, al Camerei, pentru a esercita prin delegațiunî nisce drepturi pe cari ea nu pdte să le esercite singură, când raportul ce ese din numirea și ale- gerea magistraților curțel de către Ca- meră, nu este ca de la controlor la contro- lat, ci ca de la mandatar la mandante, cum s’ar mal invoca cu succes inamovibilita- tea ? Ore acestă inamovibilitate, fără ra- țiune de a fi. nu ar stabili la rândul eî in- convenientul de a sustrage pe mandatar de la legiuitul control al mandantelui? Uă asemenea disposițiune, vd mărturisesc, ar fi uă anomalie în alt sens tot atât de isbi- tdre ca aceea de care vorbea economistul Say, și mal isbilure putem dice, pentru că decă inamovibilitatea cu sistema gre- șită a lege? francese garanta dre-cum con- trolul în facia puterel esecutive, cu sis- tema cea adevărată ar desarma Adunarea națională în facia unui mandatar pdte in- fidel sail indolente, și ’l-ar da uă garanție îndouit nemerită și contra mandantelui seu și contra guvernului. Etă pentru ce legea belgiană a dispus, conform adevăratelor principii, ca magis- trațil curței de compturî să fie numiți de A- dunare care pdte ori când ca să I revdce. ’Mi rămâne, D-lor, înainte de a vă arăta diferitele modificări, de a trata ultimul punct ca cestiune generală și de princi- . piu, acela relativ la modul de procedere a curțel de compturî în judecarea și proaun- ciarea hotărârilor. Comitetul D-vdstră crede, D-lor, să sis- temul publicității, acest sistem salutarii! care este resultatul luptei contra arbitra- rului, trebue să se aplice și în acestă ma- terie, fiind el astA 41 dreptul comun al societăților m idema. Cu aplicațiunea lui se formedă în popor noțiunea binelui, controlul este esercitat la rândul sâfi asu- pra celor ce controleză și prin el se con- solidcză acea putere divină, acel tribunal care, precum dice nemuritorul Fiangieri esistă în fie-care națiune, care este invisi bil deră care lucrAlă continuu, care este mal mare de cât magistrațil și de cât le- gile, de cât miniștrii și de cât regii, acel tribunal care îa fapt ne demonstra că su- veranitatea este constantameute și real- mente în sînul poporului, și pe care el nu înceteză de a o esercita, fie că a depus’o îa manile unuia sau mal multora; voiii să vorbesc de tribunalul suprem al opiniei publice. Terminată aedstă espunere generală, viii acum, D-lor deputațl, a pune legea actuală față cu noul project pentru ca să vă convingeți și D-vdstră despre superio- ritatea acestui din urmă. Un singur pune saii cestiune prealabilă să resolvam îna- inte. legea curței decompturi nu este întru nimic uă lege constituțională; tdte dispo- sițiunile el sunt de drept comun. Un sin- gur lucru cere Constituțiunea ndstră și a- cesta este: să esiste uă curte de compturî'; modul însă al organisărel ș¹ funcționărei el este de domenul legislațiunel ordinare; legiuitorul Constituțiunei în prudența lui, s’a ferit chiar de a pune îu testul el ve I- un cuvent relativ la inamovibilitate, pre- cum se găsesce înscrisă îu Constituțiu- nile altor State, în care cas negreșit uă a- semenea disposițiune ar fi fost constitu- țională. Etă, D-lor, acum un fel de studiu com- parativ între ambele legi îu cestiune. In ce privesce organisarea curțel, legea actuală prevede că magistrațil curțel se numesc de Domn după uă îndouită listă presentată de Camera deputaților, si că uă dată numiți el sunt inamovibili. Prin noul project se sancționeză în întregul lui principiul recunoscut în legea belgiană și se dispune ca membrii curț i să fie aleși de Camera deputaților, și revocați după inițiativa eî. Cu tdte acestea, pentru eă Constituțiunea ndstră prin art. 93. recu- ndsce Domnului dreptul de a numi sau confirma în tdte funcțiunile publice, noul project supune alegerea făcută de Cameră la confirmare! Domnului. Tot același lu- cru se dispune și în cașul revocărei ver- unuia din magistrațil curței, care se va face asemenea prin decret domuec. Aci este, D-lor. locul de a trata în câte- va cuvinte desființarea inamovibilitățel sub punctul de vedere al pretinselor drep- turi câștigate. Cari sunt aceste drepturi ? Toți seim, D-lor deputațl, că necesitatea despărțire! reale între puterile Statului și asigurarea uneia din ele în contra putere! esecutive au făcut pe mulțl leginitorl, mal ales în Statele monarchice, acolo un le nu- 8 (20) Martie 1877 mirea magistraților nu este în dreptul de alegere al cetățenilor, ci în dreptul pute- re! executive, să caute un mijloc de a’i face ore-cum independințî de dânsa, și a- cest mijloc s’a găsit a fi inamovibilitatea. In multe State acest drept este trecut chiar în pactul fundamental al țSrei și a- tuncl el este de ordine constituțională. A- eâstă inamovibilitate nu esle însă pentru funcționari de cât uă garuție contra gu- vernului, și nu le pdte da alt drept de cât a nu fi depărtați de dânsul din posturile lor pe cât timp ele se conservă prin lege. Dar nicăeri și nicl-uă-dată nu s’a invocat acestă inamovibilitate în contra legel în- să-șî, în sensul, că legiuitorul, adică na- țiunea pentru că a acordat unor funcțio- nari inamovibilitatea, prin acâsta chiar ’și-a legat mâinile și numai pdte reorga- nisa satt chiar suprime uă instituțiune, când recunâsce că basa el este vițidsă sau că instituțiunea însuși este inutilă. Uă ,a- semenea teorie n’ar putea deriva de cât din principiul că legiuitorul nu crează instituțiunile pentru binele general, pen- tru generalitatea cetățenilor, ci pentru uă clasă âre-sare, pentru câțl-va numai din- tr’ânșii spre a le da mijlocul de a’șl asi- gura uă posițiune inatacabilă, în dauna intereselor generale; asemenea teorii le credem imposibile în secolul în care tră- im, și mal ales în starea politică și soci- ală a națiunilor civilisate între care are cu drept cuvânt locul săti și națiunea ro- mână. Etă pentru ce în tdte statele unde esis- tă la unii funcționari garanția inamovibi- lității, cel mult ce s’a făcut, când legiui- torul a fost alât de gelos de dâns\ a fost să o trâcă în corpul Constituțiunel pentru ca să nu se pdtă modifica de cât uă dată cu densa precum este în Grecia, Franța și alte State ale Europei. La noi legiuitorul înțelept nu a făcut acâsta pentru ca refor- mele reclamate de timp și esperiență să pdtă fi introduse fără nevoia de a recurge la calea dificilă a revisuirel Constituțiu- nil. — Ori ce garanție, oii ce drept acor- dat dar prin uâ lege ordinară, se pdte ri- dica tot pe aceia-șl cale, după cum recu- ndsce însuși înalta curte de casațiune cu ocasiunea raportului făcut anul acesta că- tre I. S. Domnitorul; și dâcă prin noul project se reorganisesă curtea de conturi, se așâză pe alte base, cu acâsta legiuito- rul nu vatămă dreptul nimulul, ci modi- fică uă stare de lucruri pe care sciință, timpul și esperiență i-a dovedit’o insufi- cientă de a respunde la scopul ce el îșl propusese. Cât pentru drepturile și cumpetința cur- ții de copmturl, dupăjegea actuală ele sunt fârte limitate în ce privesce controlul el asupra acelor ce ordonă cheltuiala banilor publici, control care este, precum ați vă- dut esențial pentru uă gestiune fidelă și economică a averel publice. — Este ade- -Ni i «Jiu iL ici' i ii r, Ea vârât că în situațiunea el anuală curtea constată decă nu s’a cheltuit peste bud- get, dâcă nu s’a tăcut virimente, dar, a- eâsta nu a putut și nici pdte preveni râul, și dâcă sistemul preventiv ’șl are unde-va cu rațiune rolul său, este fără îndoială, în cestiuni de finance. Adevăratul interes pentru țâră, pentru tesaurul public, nu este atât de a descoperi cheltuiala ilegală, risipa, cât este negrșit de a preveni îu limitele putincidse uă asemenea risipă.— Ce folosesce în realitate astă dl fiscului, descoperirea milidnelor cheltuite afară din lege și ns.pite, chiar dâcă s’ar fi con- statat cu esactitate cantitatea lor? Ei bine, legea, actuală nu dă curții nici un miji c practic, de a preveni acest râu imens pen- tru financele Statului. Prin noul project, ridicâudu-se curtea de conturi la înălți- mea el de adevărat controlor și al ordona- torilor, s’a adoptat disp șițiunea salutară ce se găsecce în legee belgiană și prin care veri-ce ordonanță de plată înainte de a se efectua la tesaur să trâcă prin visa prealabilă a curții de couturl, care esami- nând acâstă ordonanță față cu budgetul Statului, este datore să so pronunțe în 24 de ore. Dâcă ea refusă acâstă visă, moti- vele de refus se cercatâsă îu consiliul de miniștri care pote ordona sub a sa răs- pundere plata, și alunul curtea visâză cu reservă și eu îndatorire de a referi Came- rei. Uă disposițiune și mal asigurătâre în acâstă privință, comitetul D-vâstră a in- trodus’o în noul project luând’o din legea promulgată la 15 August 1867 în Italia, și al cărei articol unic prescrie ca curtea de compturl la fie-care 15 dile va comu- nica directamente biuroulul președențiel Senatului și Camerei deputaților statul înregistrărilor (viselor) puse cu reservă, însoțit și de doliberațiunile relative/ Prin aceste inovațiuni introduse în noul project, puterea esecutivă este âre-cum înfrânată în ordonarea cheltuielilor, și înainte de a face uă cheltuială ilegală sau uă risipă, ea este deșteptată asupra ile- galităței; și dâcă persistă a o comits, pu- terea legiuitâre este pusă îndată în posi- țiune de a cunâsce râul și a lua măsuri de îndreptare. Tot îu legea Italiană comitetul dele- gaților găsind în atribuțiunile eurței dreptul de a pune sau refusă visa pe ori ce decret al puterel esecutive, de orl-ce natură și o l-care ar fi obiectul el, a primit și acâstă disposițiune, ca o mal mare garanție pentru esacta și fidela ese- eutare a legilor, și acesta cu atât mai mult cu cât acâstă magistratură depinde în organisarea ei de Camera deputaițlor. In privința modului de a procede, legea actuală are inconvenientul lucrărel în se- cret, fără asistența părților interesate ; a- cest sistem vițios pe lângă altele are in- convenientul de a se da hotărâri fără ga- ranția ce dă dreptul oral al apîrărei, și a fără de ori-ce control al opiuiunei. Noul project introdus și la acâstă instanță sis- tema publicitățeî, asigurând cu acâstă mă- sură tâte interesele. Acestea sunt, D-lur deputațl, trăsurile generale și distinctive între ambele legi în cestiune. In facia celor espuse, comite- tul delegaților nu se înduoesce că și D- vâstră veți recunâsce în acest project un adevărat progres, uă adevărată ameliorare asupra actualei stări de lucruri, și ’l veți admite în pnncipiele lui generale; Subscrisul nu am crezut de cuvinițl a vorbi în acest raport de cât de aceste ve- deri generale, rămânând Gestiunile de de- taliu a se supune deliberațiunel D-vâstră cu ocasiunea discuțiunel pe articole. Mă cred dator, înainte de ajtermina, dea atrage, D-lor deputațl, seriâsa D-vâstra atențiune și asupra părțel financiare a pro jectulul și care formâză faciă eu legea ac- tuală uă diferență în minus de 100,000 lei noul, ceea ce constitueuă însemnată e- conomie. Actuala organisațiunea curțel de compturl, pe lâugă alte inconveniente, are și pe acela de a costa pe Stat prea m 1 în raport cu midlâceh tesaurului și chiar în raport cu populațiuuea terel. Persona- lul este prea numeros, și remunerarea âre cum esagerată. Urmălârea comparațiune vă pâte da uă ideie despre esactitatea a- iirmațiunel mele. După legea actuală, cur- tea se compune de un președinte, șâse con- silieri, un procuror, un substitui, 12 re- ferendarl clasa I și 12 clasa II, afară ie alți impiegați inferiori; acâsta pentru nă populațiune de 5,000,000 locuitori.— Sa- lariul președintelui este de 1,115 lei po lună și al fie-cărul membru de 930. De vom pune acest stat faciă cu acela al Re- gatului Italiei, care are de patru ori po- pulațiunea nâstră, vom vedea că acolo cur- tea de compturl instituită prin legea de la 1862, are un prim-președinte, duol pre- ședinți, 12 consilieri și 20 de referendari, adică de abia induoit numerul membrilor și mai pucini referendari încă de cât la noi. Iar salariul președinților este de 1,000 lei noul pe lună și a membrilor'de 750 lei pe lună, adică mai pucin de cât aii preșe- dintele și membrii curțel la noi. De vom face aceiași comparațiune faciă cu statul curțel de compturl din Francia, găsim că în acest Stat, care represintă de șâse ori populațiunea nâstră și pâte tot a- tât valârea ei productivă, curtea de comp- turl are numai trei președinți și 18 con- silieri, adică do trei ori numărul persona- lului nostru; iară salariul președintelui este 20,000 franci pe an pe Când la noi este de 13,380 și al consilierilor de 15,000 pe când la noi aii 11,360 ; acâstă propor- țiune nu cred că corespunde într’un mod raționabil la starea financelor nâstre și la puterea productivă a țârei.—Pentru aceea 174a SOHIÎOKGL OFICIAL LL. ROMÂNIEI 8 (20) Martie 1877 prin noul project făcând âre-care reduc-. Italia, și cu acesta se realiseză asupra ci- țiunl în personal și în salariilor funcțio- frei totale de 250,100 lei uă economie de rilo -, salarii ce rămân egale cu cele din 1105,500 lei, înavantagiu tesaurulul public. Acestă lucrare subscrisul o supune cu ondre deliberați unei D-vdstră Raportor, N. Fleva. MODIFICĂRILE INTRODUSE DE COMITETUL DELEGATILOR » PROJECT DE LEGE Art. 8. Nici o ordonanță de plată nu se va plăti de tesaur dâcă nu va purta pe densa visa prealabilă a curții de corupturi. Art. 11. Comptabiliî justițiabill al curții de corupturi cari la termenile prevăzut⁰ de lege nu vor depune compturile respec- tive se vor chiema spre înfăcișare înaintea curții în termenul cel mal scurt și decă îndreptările lor nu să vor găsi fondate, să vor osândi la o amendă egală cu retribuțiunea lor de la treî luni penă la șase, când însă vor refusa de a veni să vor chema pentru a doua 6ră, și decă nici atunci nu să vor presintă, curtea va decide în lipsăle osândindu’I la dublă amendă. Curtea va putea să ceră de la guvern suspendarea sdii destituirea lor, bine înțelegându-se că prin acesta nu să sustrag de la orl-ce răspun- dere înaintea legii, pentru neîndeplinirea datoriilor lor. Art. 13. Tdte compturile supuse cercetărei, președintele le împarte referendarilor : aceștia rectificându-le și făcând ra- portul detailat al împrejurărilor, îl vor înainta președintelui, îndată după presentarea referatului, președintele trage la sorți în ședință publică, pe acela din membri care va trebui să țină locnl ministerului public, și care va urma cu acestă însărci- nare până la definitiva terminare a cestiune!.—Compturile și referatul în cestiune să vor înainta acestui membru. înainte de a să judeca cestiunea în public, Curtea deliberdză, ascultând și conclusiunile ministerului public asupra refera- tului pe care ’l aprobă seu îl modifică, după cum va găsi de cuviință. Copie dupe acest referat, ast-fel aprobat seif modificat, să va înainta părților interesate, uă dată cu citațiunea pentra o di fixă spre înfăcișare în ședință publică înaintea Curțel când, după ascultarea lor formală, să va da sentința definitivă. La art. 15. Art. 19. Hotărârile curțel de compturi să pot ataca cu recurs îo casațiune, sub cuvânt de violare a lege! saă călcare a for- melor.—Termenul de recurs este de trei luni de la primirea hotărâre!, și fără ca aces recurs să suspende esecutarea hotă- rârel. Art. 34. Un regulament special va regula măsurile discipli- nare relative la esacta îndeplinire a esercițiuluî Curțel. Acest regulament să va face de Curte în două luni de la intrarea el tn funcțiune, și va fi aprobat de ministrul de finance. MODIFICĂRI Orl-ce ordonanță de plată, sâfi decret al guvernului, orl-care ar fi ministerul de la care emană, și orl-care ar fi objectul lor, sunt presentate Curții ca să pună visa și să le înregistreze. Când acestă visă să refusă, motivele refusului sunt esami- nate în consilifi de miniștri, care sub] a lor răspundere pot hotăra ca actul să’șl aibă cursul, său plata să se efectueze. In acest cas curtea vizăză și înregistrăză cu reservă, și eu înda- torirea de a comunica directamente președintelui Cameril și Senatului la fie-care lună statul viselor și înregistrărilor făcute sub reservă, însoțite de deliberațiunile relative. La acest articol să adaugă următorulainiat. In cas când agentul și în urma condamnărel la amendă în- duoită, va persista în refusul său^de a presența comptul, acest compt, după hotărârea curții, luată din oficitt, să va compila în socotela agentului. Al. 3 se modifică în modul următor: Copie pupă acest referat ast-fel aporobat sau modificat se va înainta părții la domiciliul sSQ real, conform procedural civile cu uă citațiune fixă dentru înfățișare. La art. 15. Să se adauge în fine cuvintele de absența omise în tipărirea projectulul. La art. 19. Să modifică în modul următor. Hotărârile curții de compturi să pol ataca cu recurs în casa- țiune numai sub cuvânt de esces de putere, călcarea formelor prescrise sub pedâpsă de nulitate și incompetință. După art. 27 să adaugă un alt art. 28 în cuprinderea ur- mătdre : Art. 28. T6te actele dejprocedură prescrise de procedura civilă sub pedepsă de nulitate să vor aplica și la curtea de compturi întru cât sunt cuprinse în presența lege. La art. 34. Să modifică în modul următor : Un regulament special va regula măsurile disciplinare rela- tive la esacta îndeplinire a serviciului curței și va stabili cele- l-alte amănunte necesarii ale procedurel de urmat înaintea el. Acest regulament să va face de curte după 6 luni de la in- trarea el în funcțiune și să va aproba și publica prin decret Domnesc. Raportor. N, Fleva. 8 (20) Martie 187/ MONlTOfttL GFJ.JÂL /.! HLuÂNlEi 1749 Sunt deră de opiniune să amânăm acest project de lege, și să ne ocupăm de uă cam dată de legile financiare cari stau îu rela- țiune imediată cu budgetele țărel. D. N. Fleva. D-lor, cu tâ’e că am luat parte la facerea acestui project de lege, nu voiu insista ca să ’l luaț! în conside- rațiune, decă găsiți că alte legi sunt mat urgente. înțeleg observațiunile D-lui Sturza, care aii uă rațiune de a fi, căci D-sa a 4is că sunt projecte financiare menite a echilibra budgetul, cu tâte că și acest project dă uă economie, însă acestă economie nu e pre- vădută în budget pentru anul acesta..... Voci. Rămâne pentru anul 1878. (Sgo- mot.) D. N. Fleva. D-lor, mă iertați fiți mal răbdători. Negreșit nu discutăm acum ces- tiunea în fond, însă de ce să dicețl că va fi uă economie pentru 1878 ? Dâră decă va fi uă economie și pentru anul acesta 1877, de ce să fugim de dânsa ? Uă voce. Nu o votâsă Senatul. D. N. Fleva. A 1 vrea să dică D-vâstră sunteți siguri de un resbel între Senat și Cameră, și că Senatul va respinge legile votate de Cameră ? Apoi, D-lor, nu perdeți din vedere un lucru : că ori-care va fi Cor- pul care va respinge uă lege folositâre pentru țară, va atrage asupra sa răspun- derea și lipsa de respect a opiniunei pu- blice. Eu vâ rog deră, D-lor, fiind-că o voițl și D-vâstră, să amânăm acest project de lege numai până când vom discuta și vota legile financiare pentru echilibrarea bud- getului. Veci. Avem pe urmă și alte legi. Voci. Legea prestațiunilor, legea co- munală. D. N. Iot vota într’uă ședință sâu două. De a- eea am și stat astă-di până la două ore în secțiuni, ca să putem termina cât mal urând cu acele legi financiare și să luăm e urmă legea prestațiunilor, V&4 că astă-di s’a Inat timpul Camerei cu citirea unui raport lung și a unei legi mari care are să dea loc la discuțiuni fur- tunâse, căci este vorba de a să schimba cu totul legea curții de compturi, și, de și acestă reformă să elice că are să aducă uă economie de 100,000 lei, deră acea e- conomie are să fie pentru anul 1878. căci pentru anul curent nu s’a prevăzut în bud- get acestă economie, și prin urmare până atunci vom avea timpul să ne ocupăm altă- dată cu acest project. Acum suntem gră- biți și nu trebue să perdem câte-va dile cu discuțiunea acestei legi, când avem al- tele de uă urgență mult mai mare. De a- ceea eu aș cere ca cestiune prealabilă ca Adunarea să bine-voâscă a trece la discu- țiunea legilor financiare, din care pentru două sunt deja gata raporturile; la una este raportator D. Holbau și la alta D. Mărgăritescu, să le luăm pe acestea, în discuțiune, iar pentru cele-l-alte să ru- găm pe D-nil raporatori să aducă raportu- rile cât mai curând. D. B. Maniu. D-lor, mă unesc pe de- plin cu părerea emisă de D. I. Sturza, mai ales eă spre a putea Camera intra în des- baterea acestei legi atât de complexe, care tinde a înlocui organisațiunea actuală a curțel de compturi, cred că ar trebui ca mal ’nainte de a asculta pe diferițil eco- nomiști și jurisconsulțl, să avem și con- sultațiunea bărbaților caii aii lucrat la curtea de compturi, și cari singuri ne pot da raporturi detaliate despre resultatele obținute, prin esperiență făcută cu actuala organisare a curțel de compturi. Mi se pare, onor. D-nl, cum că noi nu putem avea pretențiunea să facem legi or- ganice în cabinetul nostru, ci ar trebui să se institue uă comisiune de bărbați com- petenți cari să aibă în vedere trebuințele poporului nostru, moravurile nâstre, inigoșesca dm co- livede de fân și 420 islas de pășune, ev., luată eu leT 118 737, garniția provisorie eu lei 19.788. Județul Covurluiit 14. Moșia parte din Șendrenl. numită și Rașca-Mare din comuna Filesci, Cătunu- Serdaru, plasa Șireta, fostă a monastirel Cetățnia, în în'indere ca de 400 foire, pă ment arătură, evaluată cu lei 98.370, ga- ranția provisorie este de lei 16,395. Județul Dâmbovița. 15. Moșia Dolaui, din comuna Doicesci, plasa DâluluL fostă a monastirel St. Rea terina în întindere ca de 451 pogâne din care 105 arătură, 45 fâneță, 105 islas, 125 pădure și 71 pogâne vil din care 62 '/, P°gâne, se stăpânesce de locuitorii cn 1752 MONITORUL i F1O1AL Al KUMaNIEI 8 (20/ Marne 1877 pogâne. din care 570 islas de pășune și restul pădure, evaluat lei 17,370, garan- ția provisorie lei 2,895. 26. Sfâra numită Malamucu, din comu- na Malamucu , fostă a Mitropoliei, în în- tindere ca de 300 pogâne arătură, având uă căsciâră de gard , evaluată cu lei 18.370, garanția provisorie lei 2.895. 27. Sfâra numită Malamucu, din comu- na Malamucu , fostă a Mitropoliei, în în- tindere ca de : 00 pogâne arătură, având uă căsciâră de gard . evaluată cu lei 49,302, garanția lei 8,217. 27. Moșia Baba Sima, din comuna Ful- ga, plasa Cricovu, fostă a monastirel Sta- vropoleos. în întindere ca de 120 pogâne. din care 90 arătură și restul islas, evalu- ată cu lei 10,600, garanția provisorie este de lei 1 766. Județul Muscel. 28. Moșia Berivoesci cu Siliscea, din comuna Belivoesci-Ungurenl, plaiul Nuc- șâra, pendinte de monastirea Câmpu-Lung, în întindere ca de 137 pogâne, din cari 60 arătură, 70 livede de fân și restul islas și zăvoifi cu pădure de anin, evaluată cu lei 23,685, garanția provisorie lei 3,948. 29. Moșia Moroesci din comuna Nămă- esci, plaiul Dâmbovița, fostă a monastirel Câmpu-Lung, în întindere ca de 461 po- gâne, din cari 10 arătură. 356 livezi de fân, 60 islas și 35 pădure, evaluată cu lei 55,475, garanția provisorie lei 9,246. 30. Moșia Poenaril, din comuna Poenaril, plasa Argeșului, fostă a monastirel Râncă- ciovul, în întindere ca de 147 pogâne, din cari 12 arătură, 76 livezi de fân, 22 islas și 37 pădure, evaluată leî 19,307, garan- ția provisorie este de lei 3,218. Județul Teleorman. 31. Moșia Plopi-VechI, din comuna Plo- pi-SlăvitescI, fostă a episcopiei Argeș, în întindere ea de 583 pogâne, din cari 120 arătură, 30 livede de fân, 233 islas de pă- șune și 200 pădure, evaluată cu lei 37,917, garanția provisorie leî 6 320. Județul Vlașea. 32. Moșia Nacesca, sau Nănesca, din comuna Brăniștari, fostă a monastireî Sf. lân din Bucuresci, în întindere ca de 140 pogâne, din carî 80 arătură și 60 fâneță, evaluată cu leî 22,415, garauția provisorie este de lei 3,736, 33. Moșia Zădăriciu, din comuna Zădâ- riciu, fostă a schitului Țigănescî, în în- tindere ca de 131 pogâne, din cari 15 ara- bile, 5 pogâne liverjl, 18 pogâne islas de pășune și 93 pădure crâng și șleu, evaluată cu 18,060 lei, garanția provisorie este de lei 3,010 Condițiunile cu cari se vând aceste bu- nuri sunt următârel • a) Că bunurile se vând în întregul lor, așa precum se stâpânesce astă-iji de către Stat și că tâte drepturile și îndâtorițile în Județul Ilfov. 16. Moșia Hăria safi Brătâșanca, din comuna Călăreți Șeimâica, plasa Negoesci, fostă a monastiri Butoiu, în întindere ca de 1,000 pogâne, din care 180 pădure, a- vând și uă casă cu trei odăi, uă magasie și uă cârciumă, evaluată culei 120,160, garanția provisorie lei 20,023. 17. Moșia Fontânele, din comuna Chiajna, plasa Snagov, fostă a monastirel Sărin- daru, în întindere ca de 280 pogâne, din care 264 arătură, și restul livede de fân, evaluată cu lei 72 275, garanția 1. 12,046. 18. Moșia Creața (Nelocuită), din co- muna Măinâsca, plasa Mostiscea, fostă a monastirel Mărcnța, în întindere ca de 600 pogâne din care 570 arătură și restul tu- feriș. evaluată cu lei 96,750, garanția pro- visoriă este de lei 16,125. Județul Olt. 19. Moșia Ibănesci, din comuna Oucu- eți. fostă a monastirel Brăncoveni, în în- tindere ca de 450 pogâne, din care 40 a- rătură, 10 livezi de fân, 28 islas de pă- șune, 190 pădure mare și 182 tuferiș, e- valuată cu lei 24,913, garanția provisorie este de lei 4,152. 20. Moșia Puturâsa, din comuna Cotâ- na, fostă a Sf Gheorghe Noii, în întinde- re de 1,760 pogâne, din care 645 pădure în 6 pâlcuri, evaluată cu lei 132,365, ga- ranție provisorie lei 22,060. 21. Moșia Pârliți, din comuna Dobroti- netu, plasa Mijlocu , fostă a monastirel CotrocenI, în întindere de 414 pogâne, din care 293 arătură, 8 fânâță, 59 islas, 14 pogâne vil ca otașniță și 40 pogâne pă- dure, având uă casă cu uă cuhnie, pivniță, grajd și șopron, evaluată lei 36,400 , garanția provisorie este de lei 6,066. Județul Prahova. 22. Moșia Vadu Săpat, din comuna Va- du Săpat, plasa Cricovu, fostă a monasti- rel PlătărescI, în întindere de 381 pogâ- ne și 4 prăjini din care 191 arătură, 170 livede de fân, 20 pogâne vie cu învoell timporale și 4 prăjini în vatra comunei, având și uă casă d r ‘gard, evaluată lei 16,505, garanția provisorie lei 2,750. 23. Moșia Ceptura, din comuna Ceptu- ra, plasa Cricovu, fostă a monastirel Ra- du-Vodă, în întindere de 210 pogâne, din care 70 arătură, 100 livede de fân și 40 islas de pășune, evaluată cu lei 17,977, garanția provisorie este de lei 2 963. 24. Moșia Surani (fără trupurile Căr- bunesci . Aricesci și Aiâmațil cu care se arendâsă), din comuna Surani, plasa Te- LÎjțnul. fostă a monastirel CăldărușanI, în întindere ca de 140 pogâne, din care 85 pădure, evaluată leî 9,402, garanția pro- visorie este de lei 1 507. 25. Muntele Bobu Mic. din comuna Ma- ieciu Ungureni , plasa Telâjenu, fost al «chitului Isvârele, în întindere ca de 600 ceea ce privesce vecinătatea, trec asupra cumpărătorilor; b) Că bunurile se vând cu respectarea contractelor actuale de arendare safi închi- riere, dâră că venitul anual după acele contracte se va primi de cumpărători de la cel ântăifi câștiu ce va urma după res- pnnderea banilor de cumpărători după mo- durile prescrise la art. 83 din acest re- gulament, literile a, b și c; c) Că bunurile în a cărora contracte de arendare saă închiriere va fi prevădută a- nume clausă, cumpărătorul va intra în po- sesiune de la cel âotâifi an agricol, ce va urma vândârea; d) Că spre a concura pentru cumpărare de asemenea moșiî, al căror preț este a se plăti prin anuități safi care se vând în lo- surl sunt admiși numai cetățenii români; e) Că concurențil va trebui, să depue uă garanție provisorie, în numerariu, în bonuri de tesaur ori mandate de ale Statu- lui, echivalentă cu V₆ din valârea bunului pentru care voesce a concura, calculată a- câsta după prețul estimațiunel ace'uî bun precum se însâmnă înaintea fie-cărul bun; f) Că taxele de timbru și înregis‘rare privesc în sarcina cumpărătorilor, adică lei 2 bani 50 la% din prețul cu care se va adjudeca bunul, plus lei 10 timbru fix pen- tru actul de proprietate. No. 6 345 1877, Martie 4. (5-5 la 10 4.) — Se publică spre generala cunoscință- că licitațiunea ce s’a anunțat prin Monito rul No. 43. de la 24 Februarie espirat, a se ține la 12 Martie 1874, pentru vânQerea pădurilor din ostrâvele din Dunăre, se a mână pentru j frontieră în dreptul aproxima trebue a de , de care în dreptul tiv?, a fi>‘ ne la licitat. de care ora vin li vă a fie ine la licitat • rara vin A uî i.str cărui ostr depinde. Județul Dolj. stj- P 6 ? “ depinde c S Ș u | po? slj- - " ^r Calafat Plasa Câmpul ’ Lei Islasu 8 Plasa Oltu-de- Jos 88 2C ■ Lh' Bistrița Seria ÎL 700 1 9 Tausanu . .... 89 162 1 Bachetu Schela Cașovel. . 50 1000 1 0 hichinețele de Celeifi 89 89 1 Dabuleari Mirică..... 60 2 1 Dragoveiu .... 89 15 6000 O Golea........ i 150 2 2 Mosafiru...... ! 90 196 ( 2 Ostrovul-Mare . . . . 45 i 3 Boldu sâu Lupu. . . . 90 172 1 t Chichinețele . . . 70 9 4 Ostrovul-Mare . 91 4< ! 4 Bogdana ..... __ 7 2 5 Banul . . 91 43 ! 5 Râiosul...... 3 6 i 6 Corabia . . 92 16 । € Canapa ....... 4 85 T. Mfgurde 7 Silistifira. . 93 19; 3000 7 Falcau ....... 7 23 Zimnicea 8 Garcovul ... 96 6 2000 S Acalia........ 9 7o 1 9 Gura Basului, . 9n 20 120o 10 Caluda..... 10 400 1 0 Verdea...... 97 83 2500 11 Petrișul...... 13 20 1 1 Reni-Islas..... 97 12 Gârla-Pădnraruluî. . 14 25 1 Chichinețele de lengă 98 13 Chimurgia (Vurinu) 15 50 1 2 Oltișor . ... 98 14 Valea-Largă . . . 17 30 Giurgiu Ji.au . 1 15 Prundu-Pisculuî. 17 15 1 ie . 3 Chichinețele de la Gura 3 16 Plasa Bălti. 18 Hli 1 lem 1 Oltului..... 3 1 Seria III. 19 100 Județul Teleorman 4 2 Chichinețele 19 501 Plasa Călmâiuiu 5---6 3 Lomu....... 20 58 1 Seria V. 7 4 Prundu-Rastulul 20 50 2 Gura Oltului 1 5 Chichinețele lui Vană. 20 și 21 20 3 Cătină Mare. 2 12 6 Chichinețele luî Galarm 1 150 4 Cătină Mică. ■ • 2 și 3 5 7 Galaonul ... 1 170 5 Flămânda. . 4 și 5 13 8 Gatanul . 2 3 6 Cioroiu. . . 6 .și 7 1420 9 Chichinețele . . . 3 6 Belina... 10 100 10 Chichinețele 3 60 Plasa Marginea 10-11 35 11 CralovicI . . . 4 100 7 Bordona și un pruni. 11 1 12 Brâncovenescti 6 30 8 Luța Mare și un pruut 3 și 4 4 13 Gârla-Turcubî . 7 2() 9 Luța Mică . . . 7 și 8 50 14 Zatonu Nedea. . 7 4 ) Mnghineaua. . . 13,14 5 100 15 Gârla Stăncnlesciî . 7 30(i 1 Ostrovu Des șefi Bujo ! 225 16 Gârla Nedeî . 10 6 reșca și pruni . 6 și i 7| 90 17 Copaiuța 10 80 2 Gâscă Mica..... 65 18 Plasa Jiu-de-Jos. 11 50 3 Pruntu între Gâs.'e.. 90 19 Carahulea . , . . . 13 12' 4 Gâscă Mare..... 70 1 Varsoru . 13 J501 Județul Vlașca 75 2 Draxinu 14 82 Plasa Marginea 90 470 3 Județul Roina'.injT 1 211 Seria VI 80 616 4 Plasa Balta 2 . Borunu . . 1075' 646 5 Seria IV, 3 IBatinu.. .... 42 8 6 Mea..... 80 1 Dinu sau Cama . 403 392 71 3ăpădia-Marc . , 81 Seria VIL 200 25 ’ăpădia-Mică . . 81 Inamadanu 645 425 bra . M I Sena VIII 197 140 /adinu 85 ( Moeanu. . J07 140 hulnița ... 8( 794 512. 910 Ogura Grădiscel 87’ 972 512 910| . ( 20) Martie 18 Punctul de No. curent j Numirea ostrdvelo. «g 'Numirea piche- Intim Ierta G-iu uiiția pi ov Punctul de ! Nc curent Numirea ostrovelor ; ---------■• Jntin lerea 1 Garanția prov frontieră telor în dreptul aprox ima- o o ce trebue a de- frontieră piimirea piehe- aprov ima- I 5 ce trebue a de de care £ £ co 9 g . cărora vin ti vă a ie- Ș _____ o _______• pune la licitat de csre ' elor în dreptul li vă a tie- t ^ipune la licitat depinde. cărui ri r. depinde j corora viu cărui ostr. pog. st].p pog. st,]. Giurgiu 962 234 G'i’-a lalom. Plasa Balta Oltenița 54 402 Seria XIII. 1016 636 1 Nicolescu. 3 230 30 2 Cerna-Vodă.. 5---6 lz3 400 3 Troina.. 7---8' 3 Seria IX'. 400 4 Bourcanu. 9 80 cungu....... 40 5 Boașicu . . . 10 320 Co raia....... 6 Aliontele.. . 14-15 225 5700 Județnl Ilfov 7 Atârnați!..... . 17-18 100 1 Plasa Oltenița 8 Zaldga........ 20 50 2 Seria X. 9 Veriga....... 22---23 j_20 1 Bechiru..... 10 Gâscă....... . . 26-27 1654 2 Frumosu...... Județul Brăila 9 Turtucaia...... Plasa Boltă 4 Gărdescu..... Seria XIV. Ide: Seria XI- 870 Gura Garliți Valciu (Ciurea) . . 3 65 4300 Știrbei Paraschiva..... 400 Idem 1 Veriga Strâmbă . . . 4 48 5000 1 Albina...... 20,21.22 350 Idem 2 Piscu Bați cu Chiciu1 5 288 7000 2 Saica..... • Idem 100 Brăila 3 Mic......... 9 401 3 Județul Ialomița idem 850 4 Seria XV. 1.0 95 1 Plasa Borcea 3 150 1 Cislea........ 17 350 2 Seria XII. 8 12 2 Detunatu....... 21 445 3 Gura Bățului .... 12 200 3000 1 Seria XVI 21 173 4 Papurica....... 14 2 1300 2 Tiîeavu...... 3 2 5 Chiciu de la Gura Borci 19 80 3 Chiciu de Sus (Mie) . 8 149 6 Chiciu de la Pisică. . 20 50 4 IglițA....... 190 1 7 Șoimul....... 23 75 5 Plasa Vădenii 48 8 Gura Babi..... 26 90 6 Chiciu Mecinuluî. . . 4 9 Rupturile. ... 27 200 7 Piscu Turcului . . . 562 Mosaitu Peciciu.. . . Chiciu de la Iași. . Fermecatul....... 859 (Gura Șiretului).. . . - Fiind-că cumpărătorii bunurilor no tale în tabloul inserat în Clonilor ele No. 3 și 44, din anul curent, vendute în vir- tutea legel din 31 Martie 1568, n’au achi- tat penă acum ratele de la 1 Iulie 1876 (și unii chiar mal multe rate), adminis- trațiunea ,în temeiul art. 21 din lege și 90 din regulament, luând și avisul comitetul lui, publică revinderea acestor bunuri pe comptul D-lor în dioa de 10 Martie 1877, la ora 12, în centrul Bucurescl, localul ad- nistrațiuneT calea Mogoșdel, și invită D-nil amatori a se presintă, pregătiți garanții în regulă, cunoscând că, con- dițiuuile cu cari se revând aceste bunuri unt cele prevădute de art. 49 lit. a, b, c, i edin regulamentul legei din 31 Mar- tie 1868. No. 34,747. 1876, Decembre 22 Fiind-că cumpărătorii bunurilor uu- e în tabloul publicat în Monitorul >fi- i^db'meria Statului cial No. 3, din 5 Ianuarie, vândute în te-. meiul legel din 6 Martie 1875, n’au achi- tat penă în present ratele de 1 lulift 1876 (și unii chiar mal multe rate,) administra- țiunea în temeiul art. 21 din lege și 90' din regulament, luând și avisul comitetu-j lui, publică revinderea acestor bunuri pe comptul D-lor, în (Jioa de 10 Martiu 1877, la ora 12 din di, în centrul Bucurescl, lo- calul sâă calea Mogoșdi, si invită pe D-nil amatori a se presența pregătiți de garanții¹ în regulă, spre a putea concura, cunoscen , că, condițiunile cu care se vând aceste bunuri sunt cele prevNJtite de art. 49, lit. a, b, c, d și e, din regulamentul leg I din 31 Martie 1868. No. 34,749. 1876, Decembre 22. —Fiind-că cumpărătorii moșielor notate în tabloul de mal jos , vândute în temeiu legel din 6 Martin 1875 , penă in present n’au achitat trăimea din preeiul lor. Administrația, tn bu^ădrt. 90 din regu- lament și a decisiunel comitetului publică revinderea acestor moșii pe comptul D-lor la 10 Martie 1877 , la ora 12 din di, în centrul Bucuresci, localul administrați uni și invită pe D-nii amatori a se presența îu acestă di preparați de garanții în regulă, cunoscând că condițiunile cn care se te- vând aceste moșii sunt cele preverjute la art. 49, lit. a, b, c, d și e, din regulamen- tul lege! din 31 Martie 1868. Tablou de bunurile Statului ce se revând pe comptul cumpărătorilor pentru ne achi- tarea treimel, în dioa de 10 Martie 1877, în centrul Bucurescl, localul adminis- trați uni domenielor, calea Mogoșdi. .Județul Dâmbovița. 1. Moșia Tomșani, ca la 250 pogdne din comuna Costesci, plasa Bolintinu, pendinte de monastirea Mitropolia . vândută D-lul Matei Tomescu cu 78 000 lei. Director: N. T. OrAșanu ^c' MEarțY, 8 (20) Martie 1877 SUPLIMENT LA MONITORUL OFICIAL ----------------------------m*------- PUBLICATIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIURI JUDICIARE LIC1TAȚIUNI Tribunalul Vlașca. Ia urma adresei D-lul prefect local, No. 489, cu care a trămis copie după ordinul D-lul ministru al financelor No. 560 și după jurnalul onor, consiliu de miniștri din 3 Ianuarie 1877. Tribunalul, prin diarul dresat sub No. 325, dispune ca, în dioa de 25 Iunie 1877, ora 10 dimineța, să se vândă cu licitație în pretoriul săti, imobilele notate mal jos și coprinse în menționatul jurnal al consi- liului de miniștri, averea debitorilor no- tați acolo pentru sumele ce dâtorâsă din dări fiscale: 1. Uă casă cu locul el, din orașul Giur- giu, colârea Roșie, strada Spitalului, No. 29, averea D-lui Mhăluș! Hristache, pen- tru lei 149 bani 20, dări fiscale și decimi din trimestrul Aprilie 1874 și penă la fi- nele anului 1876 2. Uă casă cu locul ei din Giurgiu, co- lârea Roșie, strada Chirăsman, No. 16, a- verea D-lul Dimitrie Lungu, pentru lei 162 bani 35, dări fiscale, decimi si prestații pe anii 1874 1875 și 1876. 3. Un loc de 6 pogâne și 21 prăjini, cu plantație de pomi roditori, vie și un bor- del, pe islasul orașului Giurgiu, cu em- batic de la comună, averea D-lui 0. Beian, pentru suma de lei 230 bani 50, foncieră cu decimi pe anii 1872—1875, pogonitul și închirierea islasului pe 1875. 4. Uă casă cu locul ei din orașul Giur- giu, colârea Galbenă, strada Sinagoga, No. 4 a D-lui Mihail Agadino saîi Simion Obilovici, pentru lei 72 impositul fonciar cu decimi și metri liniari pe anii 1874, 1875 și 1876. 5. Fondul caselor cu locul lor, din ora- șul Giurgiu, colârea Galbenă, strada Vi- âșuluî, No. 3, averea D-lul Tănase Badea Zidaru. pentru lei 171 bani 62, dări fiscale cn decimi și metri liniari pe anii de la 1874 și penă la 1876 inclusiv. 6. Fondul caselor cu locul lor, dimAjir- giu, colârea Galbenă, strada CăpitanAfar- cu, No. 19, averea repausatului Dobre Po- pescu, pentru lei 210 bani 64, dări fiscale, comunale și județene, de la trimestrul Oc- tombre 1873 și penă la finele anului 1876- După căutarea registrelor de transcrip- țiunT și inscripțiuni pe numele persânelor notate de către D suplinite local, asistat și de D. grefier, s’a găsit numai pe numele D-lui C. Beianu următârea împrejurare po- pritâre. In registrele No. 1 sub No. 25 și II sub No. 28 din anul 1857 la litera 0, D-nil 0 Beianu, casa și viia este asigurată spre despăgubirea moșnenilor CălărășescI, după hotărîre. Se publică spre cunoscința generală și se somâsă toți aceia cari ar pretinde vre un drept de proprietate usufruct, servi- tute, chirie, privilegii! ipotecă saă ori-ee alt drept asupra imobilelor puse în vândâre ca, înaintea adjudețiunei să se presinte la acest tribunal, spre a’șl arăta pretențiunile lor, căci contrariu, nu lise vor mai ține îu sâmă. No. 5,790. 1877, Martie 2. Corpul portăreilor tribunalului Cahnl. Pentru îndestularea Statului cu suma de lei 70,025 bani 63, împreună cu procen- tele legale, enumărat de la 1 Aprilie 1869 și până la achitare, plus cheltuell de ur- mărire și timbru, deficitul privitor pe fos- tul caaier al județului Roman, D. Hristache PetrovicI, pentru a căruia gestiune a ga- rantat D. GarabetHagiMarcarov, acum de- cedat. în fondul moșiei sale Trifesciî din acest județ. Tribunalul, având în vedere că succe- sorii defunctului Garabet Hagi Marcarov, numiți Marcar, Grigorie și lâchim, frații Hagi Marcarov, toți de profesiune propri- etari de moșie, domiciliați cel d’ântâiu în urbea Ismail și cel-alțl doui din urmă în orașul Chișinău, provincia Basarabiei, im- periul Rusiei, nici după notificarea copie- lor după decisiunile curței de compturi No. 5 din 9 Decembre 1875 și No. 17 din 1874 , conform disposițiunilor art. 398 procedura civilă, combinat cu 780 codul civil, și nici chiar în urma comandamen- telor prealabile cu cari li s’a comunicat copii de pe titlurile esecutorii și acel al actului de garanție, conform acesta rosti- reî art. 496 și 497 din citata procedură, totuși nu aii restituit în casa tesaurulul public suma debitată, indicată de lei niui 70,025 bani 63 și nici măcar a făcut vre uă cerere în condițiunile prevădute de art. 502 procedura civilă. Pe basa decisiunei curței de compturi, No. 17 din 24 Maiîî 1874 și a celei sub No. 5 diu 9 Decembre 1875, definitive și esecutorii și a actului de garanție ipote- cară în fondul moșiei Trifesciî, înscris de acest tribunal sub No. 27 din 30 Noembre 1875. investit cu formula esecutorie, și a cerere! D-lul advocat al Statului, înregis- trată la No. 2,950 din 1876, prin jurnalul încheiat de complectul set! sub No. 856 aselaș an, a dispus punerea în vândâre sil- nică a moșiei Trifesci, rămasă după de- functul Garabet Hagi Marcarov, ca succe- siune în proprietatea fiilor săî D-nii Mar- car, Grigorie și loehim, frații Hagi Mar- carov, fixând termenul unei asemenea ven dări, de trei luni, cari s’a împlinit în <Țoa de 6 Noembre 1876, însă la acestă dată, pentru motivele prevădute în jurnalul No. 1,444, neputânduse efectua vândârea, s’a dispus un noă termen de 4 săptămâni, care împlinindu se în dioa de 8 Ianuarie 1877, la care ârări neputându-se face vândârea pentru eonsiderantele espuse prin jurnalul No. 26 din acea $i și s’a regulat ârășl ter- menul de 4 săptămâni, în urma însă a mijlocire! făcută de D. George G. Toci- lescu, advocatul Statului, prin adresa No. 24. înregistrată la No. 566 termenul vân- dăre! în cestiune s’a fixat de 60 dile, con- form art. 539 procedura civilă, prin jurna- lul încheiat în audiența din 3 Februarie anul corent, sub No. 261 Licitațiunea imobilului pus în urmărire, după descrierea făcută de agentul judecă- toresc la localitate, conform art. 505 pro- cedura civilă, este cea următâre : Moșia Trifesciî, se află situată în r io- nul comunei Tatar-Baurcil, din plasa Cos- tangalia, acest județ, are uă întindere de pământ aproximativ de 2 770 desetine, a 72 prăjini fălceștî desetina, din care ca 800 desetine de cultură, âră restul de 1,970 desetine, parte acoperit cu pădure măruntă și parte pășune pentru vite. îmbunătățirile ce posedă sunt; Uă casă a proprietățel, construită pă- reți! de câmur, acoperită cu scânduri, are îo năuntu 6 despărțituri camere de locuit și un antre îu mijloc, precum și uă cuhnie lipită de păretele case! despre Vest Atenansele el suit. Uă casă cu părețil de câmu , pentn lo- cuința servitorilor proprietățel. Un hambar de câmur, învelit cn stuf, pardosit pe jos cu scânduri, destinat {er tru deposit de pâne. Un grajd cu pereții de ceamur , acope rit cu stuf, sub care aeopeiemânt se află uă șură pentru trăsuri și depositare de instrumente agricole. Tâte încăperile descrise se află în ace 1756 Ji'.LL OriCIAL AL KuMANl&i 8 (20) Martie 1877 -B e F> easl ogradă îngrădită jur-înprejur cu’zid nl No. 6728. 1877( Februar ’4 —DOConstantin Ghiță Pândaru, pu do- miciliul necunoscut, este chemat fia acest tribunal,"îrf diua de 4iAprilie 1877, la 11 ore de diminâță,,spre a se cerceta pa pre veniMn procesul pentru furt și bătae; a- vâadtiîn vedere căi de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 6734i 1877, Februa' ' 4. 3V8. ? < . G-Drlon Popescu țși soeia sa Mapia, cu domiciliurile necunoscute , sunt chemați la acest tribunal, iîn dina de 22 Aprilie 1877 , Ia 11 orei do diminâță , spre a se cerceta ca prevenițl îu procesul, pentru bv,he, având în vbderp că, de uj ur- ^.Aorl, se va judeca în lipsă.. No. 6723. 1877 Februarie 2/. 91 u> — D. Nic-me Ștefan Rădulescu din strada lanculul, acum cu domicjli,;,, necu- noscut, este chemat la acest, fribuuș) , în ijliua de 21 Aprilie 1877, la 11 orp|de di- minâță, spre a se cerceta ca prevenit.în procesul pentru falși uri; având îi v^ede 8 (20) lartie 18^7 M'ONiT--tiLju OFiuALAL KvMĂhUi 1757 ă, de nu va fi nrnîător, be yatjudeca în I lipsă. Nb?"6654 1877, Februarie 24. —D. lancu ionesâu și Tănase Petre? eu¹ domiciliurile necunoscute , sunt chemați la acest tribunal, întina de 21 Aprilie 1877,1a 11 ore de diminâțăc spre a se cer- ceta ca prevenițl în procesul pentru bătae și escrocherie; avâfid în-vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 18771;Februarie 24. Tribunalul de Vlașea. x«aii Odbmacu,, eu.domiciliul necunos- cut, este citai ca¹, în dioa de 9 Martie 1877, la orele 10 diminâță, șă se presinte la acest tribunal ca inculpat în procesul pentru furt; cunoscând că, îh căs cont’raf, e va condamna, conform legel. No. 5580. 1877, Febr^arfe 28. Anghel Cârciiimaru , cu domiciliul necun scut, este ifat' ca, în diâa de 9 Martie 1877, la orele 14) dimineța să se presinte la acest tribunal ca inculpat în procesul pentru furt; cunoscând ci, în cas contrar, se va copdamna , conform legel. No. 5,581. ¹ • 4877, Februarie 28. —D. Ștefan Tone, din comuna Giurgiu, je citesă«-cai da 5 Aprî'lia^l877, la 10 ore dimineța, să vie la acest tribunal, spre a se înfăcișa ca inculpat în procesul pentru vagabondagiu; cunoscând că, de nu va fi următor acestei citațiunl, seva aplica art. din procedură. No. 1,258. 1877, Ianuarie 19. I). Petre Pârvan, din comuna Giur- giu, se citâsă ca.ₚ la 5 Aprilie 1877 , la 10 ore diminâță, să vie la acest tribunal, spre a se înfățișa ca inculpat în procesul pentru vagabondagitt; cunoscând că, de nu va fi următor acestei citațiunl, se va apli- ca art. din procedură. No. 1,257. 1877, Ianuarie 19. D. Stoian Hristea, din comuna Giur- giu, se citâsă ca , Iț 22 Aprilie viitor, la 10 ore diminâță, să vină" la acest tribunal, spre a se înfăcișa ca inculpat în procesul pentru lovire; cunoscând că , de nu va fi rmător acestei citațiunl, se va aplica art. lin procedură. No. 1,268. 1877, Ianuarie 19. — D. Ivan Hristea , din comuna Giur- giu, se citâsă ca, la 22 Aprilie viitor, la LO ore dimineța, să vină la acest tribunal, spre a se înfăcișa ca inculpat în procesul' pentru lovire; cunoscând că , de nu va fi următor acestei citațiunl, se va aplica art. din procedură. No. 1,269. 1877, Ianuarie 19. din Ploescl, Sf. Vineri, acum cu domici- liul necunoscut, ca, în dioa de 17 Martie 1877, să se presinte la acest tribunal, la orele 10 ante-meridiane, spre a fi întrebat în calitate de reclamant asupra punctelor ce se va întreba; avisându-se că, neveni- rea se va considera ca uă renunciare la ori ce pretențiune, conform Jegel de proced ră criminală. No. 4,192. 1877,. Februarie 7. Tribunalul Prahova secția I. D. Costache Nieolau, alunaru, cu dom ciliul necunoscut, se citâsă ca, la 7 Apr lie 1877, orele 10 diminâță, să vină la a- eest tribunal, spre a se cerceta ca incul- pat; la din contra^ se va pronuncia sen- tința în lipsă. No. 7,012. 1877. Februar.o 23- — D. Vasile lordache Poimălânu . fost cu domiciliul la loniță Gr. Birjaru, âră a- cum cn domiciliul necunoscut, se citâsă ca, la 7 Aprilie viitor, orele 10 dimineța, să vină la acest tribunal, spre a se cerceta ca inculpat; la din contra, se va pronun- pia sentința în lipsă. No. 7 011. 1877, Fe’ nnrie 23. - D. Eșe Ștefan , cu domiciliul neci noscuto se citâsă ca . la 6 Aprilie iitor orele 10 diminâță, să vină la acest tribu- nal . spre a se cercetata.inculpat; la din contra, se va pronuncia sentința în lipsă. No. 7,685. 1877 Martie 1. — D. Svariz Simion, cu domiciliul ne- cunoscutfj ise citâsă ca , în (jioa de 15 A- prilie viitor, orele 10 de diminâță, să vină la acest tribunal, spre a se cerceta ca in- culpat pentru delict de escrocherie; cu- noscând că, nefiind consecințe, se va pro- nuncia sentința în lipsă, conform art. 182 procedura penală. No. 7,551. 1877, Martie 1. —• D_Niță Vărzaru , cu domiciliul ne- cunoscut , se citâsă ca în diua de 15 A- prilie viitor, orele 10 de diminâță, să vină la acest tribunal. spre a se cerceta ca in culpat pentru delictul de bătae; cunoscând că , nefiind consecințe , se va pronuncia sentința îu lipsă, conform art. 182, proce- dura penală. No. 7,973. 1877, Martie 2. — D. Niculae Irimia, cu domiciliul ne- cunoscut, se citâsă ca, la 6 Aprilie viitor, să vină la acest tribunal ca inculpat- la din contra, se va judeca în lipsă. I No. 7.986. 1877, Martie 2. — D. Vasile Pârvulescu, cu domiciliul necunoscut, se citâsă ca, la 8 Aprilie vii- tor, să vină la tribunal ca inculpat; la din contra, se va judeca în lipsă. No. 8,030. 1877, Martie 2 - D. Dumitru Hagi Enașcu, din comu- na Giurgiu , se citâsă ca , la 22 Aprilie viitorjlla 10 ore diminâță, să vină la acest tribunal, spre a se înfăcișa ca inculpat în procesul pentru lovire; cunoscând că, de nu-va fi următor acestei citațiunl, se va a- plica art. din procedură, • o. 1,27 18^7 ^Ianuarie 19. I uî it . q oî m ■ ■ Iul - Di. Anton Hriste. îngrijitorul mo- șiei Ban^ u, din cătunul Banoyu, se citâsă ca , la 29 Aprilie viitor » la 10 orețdimi- nâța, .să vină la acest tribunal, spre a se înfăcișa ca inculpat în procesul pentru furt de uă âpă; cunoscând că, de nu va fi următor acestei citațiunl. se va^plica art. din procedură. No. 1,164. 1877, Ianuarie 18. — D. Niculae Gheorghe , din cătunul Bănovu, se citâsă ca, la 29 Aprilie viitor, la 10 ore diminâță, să vină la acest tribu- j nai, spre a se înfăcișa ca inculpat în pro-! cesul pentru furt de uă âpă; cunoscând că, de-nu va fi următor acestei citațiunl, se va raplica art. din procedură. Nof 1*163. 1877, Ianuarie 18.țț ; ’ribunalul de Dâmbovița. D, țierbau DobricI, cu domiciliul neciț- noscuti este.citat prin,acâsta una.șj sin- gură chemare ca , în d'r. JD’B ' rîbunalul Prahova seția II' n A ■’o ' Iio a? nmiaD D n? Agafița, cia lui Gheoghe Enache Negoiță, din comuna Văleni de Munte, a- cest județ, prin petițiunea înregistrată la No. 11.330 din 1876, a cerut chemarea în judecată a sociului D-el, tot de acolo, spre a se pronunța separarea averel sale dotale compusă de lei noul 1,185 numerariil și lei noul 801 objecte prețuite. Tribunalul, conform art. 629-și 630 din procedura civilă, publică prin acesta spre cunoscința comună cu adăogire că, pro- cesul s’a fixat a se cerceta în 4i°a de 12- Martie fiitor. sb ui J No. 5,036. 1877, Februarie 16. Tribnnalnl de Musceh 1 • >-na Maria, socia Iul Niță lân Miloiup de profesiune economia casei, din comuna Voinesci, Valea Foi, prin petiția dată tribunalului la 27 Octombre 1876, înre- gistrată la No. 10,658, a intentat acțiune civilă contra sociului său Nițălân Miloiu, de profesie agricol, tot de acolo, pentru separarea patrimoniilor compusă din ur- mățârele: 1. Una salbă de 40 sfanți. 2. Doul boi mari de jug. i. : 'ouG ce de câte un vițe . Uă vacă cu vițel după ea. . Dc lă-qlecî ol cu miei în burta De’Fe'nâfene și trusoul prev&lut în fâia dotală. Tribunalul deră, conform art. 629 din procedura civilă publică a’^sta. spre re nerala cunoscință. ' D D No..4,505. , . ,1877, Februarie 25?âfIF ᵣ , „ ... tijI ■ -a ef> luboa nrbTOi .'u. aeod ni I ; Din lips^ pe concurențl,jcomițetu per- manent a amânat pentru diua de 12 Martie I viitor, ținerea licitațiunl pentru darea în (antreprisă a publicări în jurnale oficiale SOMAȚIUNE. -fonfi nî ăjfoonifuortj jiu eZ -letoni Cprpul portăreilor din Rneir/iscI, D. C? N. Ștefănescu Satbgâi, cu domic ttRliifPîn PaHd, estW^siîâfat frînacâstă ca' în țermfin de*24 de ore dt'W¹ pliblicăfâS anfttdiâ în 'Monitor să’, achite peJD. A. Ginsberg de sumaMe lelmol 4do Cu pro- cente de la intentare șiPpânS la desfacere, plub 'SO lei eheltuieirăe judecată| bsebit cele de urmărire și timbre i la carelesțe obligat prin cartea de judecată 'w Np. 1.052 din 1876,’ a judelulul oâolu&i ăl II-lea dih Bucuresci, investită cu foîmiila Esecutorie L No. 18.53911 iș u-t 1 ’ ‘roriiT'a'e 1877. Martie 4. 1. i' Ir- ! Mi fi ĂNUNC. ADMINISTRAT!VEmi _ Primăria n^ellăraîovâ. 1 i Antreprisă venitului acestei comune din l'ixa axisului băuturilor spirtuâse cu a ju- găritulul vitelor Împovărate, fiind adjude- cată prinriicitație cu preciul anual de lei 160,200, nu s’a aprobat în mod definitiv precurș prevăd! condițiunile rblative. Ast-fel, în urma ordinului D-lul minis- tru de interne, și8a uneliofefte de 10 % depusă deja în mal mult peste'preciul de malnsns, s ă destinat a de țineuă nduă li- citațiirnei pentru citata antreprisă, în diua de 11 Marți el viitor. Antreprisă se dă paitermen de 3 anli'de dile, considerat de la 1 Ianuarie .1877, până la talanuarie 1880, âră licitațiunea va avea loc în sala ospelulul primăriei și în presență consiliului comunăj,«chiar în citat® (jinde IdqMartie, la oral2t. .1 Primăria publică acâsta spre cunos- cință generale^ cu adăogire că cauțiunea provisorie ce se cefe concurenților este fixată la 20,000 lei, âră condițiunile se pot vedea în orlice .dide lucru la primărie, ^’o 790 1877, Febuuarie 25. । ' n u I.i.'u'na ’ . • :-u 9 S Bonul.de portfoliu. N<>. 278, din 12 Oc- tombre 1868. de lei 1 200 emis de onor, eforie spitalelor pe numele D. M, Nicoleseu și plătit de casieria eforiei, per^ndu-se, se publică pentru cunoscin- ța celor în drept, N. V. Caplescu Poenaru. . te arendat moșia Proca, numi lă și Vaji^ * ildreadin dist. Râmnicu-Sărat comuna MărtinescI, 700 pogdne, (rămase pe s6ma proprietățel,) idte lucrătore, sat mare; a se adresa la proprietar, D-uu Dim. V Po- lisu Micșunescu , strada Batiștea, No. 14 Bucurescl. (4) 1 ie închiriat, de la Sf. Gheorghe vii- ’ ’ tor. casele din suburbia Pope.eu. strada Sf loan-nou, No. 31, (Jigniți!), 5 camere și bueătă ie cu grajd și șopron, saă fără grajd. Doritorii să se ad resese la proprietar ce loci.esee în etagiul desns. (2-lps) DE VENpERE sau DE ÎNCHIRIAT chiar de acum Localul ce ’l ocupă „Societatea financiară a României* cu sau fără de instalați unea interidră. A se adresa pentru informatiuni la localul societățel. MEDALIE DE MERIT G. MAAGER MEDALIE I DE MERIT UNT DE FICAT DE MORUN PURIFIAT (HUILE DE FOIE DE MORUE PURIFIEE) AL LUI W GUILLAUME MAAGER IN VIENNA Esaminat de la primele autorități medicale și din causa ușorei lui digestibilități mai ales Ordonat pentru copii ca cel mai curat, cel mal bun*) natural și recunoscut ca cel mai folositor remediu contra maladielor de pept și al plămânilor, contra scrofulelor, pecingenor, ulcerelor, maladielor glan- dulare și slăbiciunea. Se găseșce in România la tote /armadele și drogueriele. ’) Mai multe firme de curând umple uă calitate inferioră de unt de ficat de morun în flacone triangulare și încercă a 1 debita drept untului de ficat de morun al Iul G. Maager. Pentru a evita uă asemenea lesiune. se rdgă a considera numai acele flacone umplute cu adeveratul unt de ficat de morun pwifiat, pe ale căror păreți eticheta și receta de întrebuințare se găseșce imprimat numele MAAGER. Agenti generali si depositari pentru Uomănia D-nii AP PPL Comp- ras