No. 52          Unnumr  Duminică, 6 (18 Martie 1877





                M OM TORU L 01' ICIA1





AL ROMÂNIE.

ABONAMENTUL:
i         TKm-lJBCI ți șiSB; șiSB 20 I«I
( intAiâ Ianuarie și AnUifi Iulie )

'ANUNCIURILE:
UNU -E TBEI-țECI LITERE, TBE. .^01 BAN!
( inserarea Il-a și mal departe, 20 b.)

Prețul unei publicații judiciare,
p8ni la cincl-deet linii, cinci lei; eră mal
mare de cinci-decl linii, dece leî

DIRECȚIUNE A:
strada Germană, curtea Șerban-Vodă
Scrisorile nefrancate se refusă

Inserții și reclame, 6o b. linia,
inserarea Il-a și mal departe, 30 bani linia
Anunciurile se primesc și cu anul

SUMAR
  PARTEA OFICIALA. — Ministerul de tn
terne: Decret.
  Ministerul de resbel; Prescurtare de decret.
  Ministerul de finance : Deeisiune.
  PARTEA NEOFICIALA. — Depeșî telegra-
fice-—Buletin esterior.— Sumarul ședinței Adu-
nărei deputaților de la 4 Martie. — Ședința
Senatului de la 1 Februarie — Ședința Adunării
deputaților de la 1 Martie.
  Anunciurl ministeriale.

PARTEA OFICIALĂ

        Bucuresci, 5 Martie 1811.

MINISTERUL DE INTERNE.

   CAROL I.
   Prin gracia Iul Dumnezeii și voința na-
țională, Domn al Românilor,
   La toți de faciă și viitori, sănetale;
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
de interne, sub No. 304;
   Avend în vedere reducțiunilefăcute
prin budgetul ministerului de interne
pe anul curent 1877, votat de Aduna-
rea deputaților ;
   Avend în vedere legea promulgată
prin decretul Nostru sub No. 407, de
la 1 Martie curent.
   Am decretat și decretăm ce ur-
mesă :
   Art. I. Sunt numiți și confirmați
în serviciele Monitorului și imprime-
riei Statului, cu începere de la 1
Martie curent:
   D. N. T. Orășanu, director al Mo-
nitorului oficial și imprimeriei Sta-
tului
   D G A. Niculescu, sub-director


   D C. Moscuna corector al Mo-
nitorului.
   D. M. Tănăsescu, arhivar în ser-
viciul Monitorului.
   D. Al. Luchidi, comptabil verifica-
i tor în serviciul imprimeriei.
   D. M. Dimitrescu, arhivar-regis-
Jtrator în serviciul imprimeriei.
   Art. II. Ministru Nostru secretar de
I Stat la departamentul de interne este
j însărcinat cu esecutarea acestui de-
cret.
   Dat în Bucuresci, la 4 Martie 1877.

    CAROL.

  Ministru secretar de Stat
la departamentul de interne,
   I. 0. Brătianu.          No. 461.



MINISTERUL DE RESBEL.

   Prin înaltul decret cu No. 377, din
, 26 Februarie 1877, după propunerea
j tăcută de D. ministru secretar de Stat
la departamentul de resbel, prin rapor-
tul cu No. 1,789, capel-maisterul Metz
loseph s’a revocat din funcțiunea de
capel-maistei al regimentului No. 1
de roșiori.


MINISTERUL FINANCELOR.

Decisium.
  Ministru secretar de Stat la departa-
mentul financelor,
  Având în vedere telegrama D-lul prefect
al județului Ialomița. No. 1,398 ;
  Avend în vedere art. 43 al legei gene-
rale a vămilor,
  Decide :
  Art I. D. Nicolae Vasile este numit în

postul de impiegat de cancelarie cl. IV, la
biuroul vamal Gura-Ialomițel, în locul D-
luî Teodorescu Vasile, care a renunțat la
acest post.
   Art. II. Decisiunea de faciă se va pu-
blica prin Monitorul oficial.
   Art. III. D. director general al vămilor
și contribuțiunilor indirecte este Însăr-
cinat eu esecutarea decisiunel de faciă.
   Făcută în Bucuresci, la 1 Martie 1877.
   Ministru financelor, I. C. Brătianu.
   No. 4,907.           1877, Martie 1.


        PARTEA NEOFICIALĂ


Bucuresci, 5 Martie 1877.
__

   DEPEȘI TELEGRAFIC^.
(Serviciul privat al Jfoniioruiut)
   Constantinopoli, 15 Martie, 1 ore 45
sera.— Pdrta a respins definitiv cererile
delegaților Muntenegreni, dâră consimte
a le acorda uă mică rectificare de frunta-
rii. Delegații Muntenegreni vor refera la
Cettinge.
   Constantinopoli, 16 Martie, sera.
Delegații Muntenegreni așteptă răspun-
sul prințului Nikita; deră consideră ca ne-
acceptabile contra propunerile Turciei.
Prințul Muntenegrulul a primit de a da a-
jutor pentru aprovisionarea cetăței Niksicî.
   Londra, 16 Martie.— Generalul Igna-
tieff a sosit aci. In ședința Camerei Co-
munelor, D. Northcote, ministru de finan-
ce , a dis că Rusia propune un protocol
cănținend expunerea vederilor puterilor
asupra situațiunel Orientului. Englitera a
cerut modificări cari aii fost supuse exa-
menului comitetul Schuvaloif. Acesta din
urmă așteptă, instrucțiuni din Petersburg ■
   Paris, 16 Martie. — Camera deputați-
lor a autorisat urmărirea contra' D. Paul
Cassagnac.
   Viena, 16 Martie. — In ședința Came-
rei deputaților care a avut loc astă-dl,

1704

.vi ‘ i 01WL oficial al româniei

g(18ĂMartie 1877

răspumjend interpelării relativă lapretin-
sele persecuțiuni exercitate contra ebrei-
lor în România, presidentul consiliului a
dis că ancheta începută nu s’a terminat
încă și că prefectul incriminat precum și
amploiațil săi ai fost puși în acusațiune.
Președintele consiliului a adăogat că, ca
ministru al afacerilor străine, nu negli-
giase nimic pentru a protege pe supușii
austriacl.
   Viena, 16 Martie. — Guvernul a pre-
sentat un project privitor la alegerea de-
putaților pentru Reichsrath. El ’șl pro-
pune de a negocia cu Reichstagul ungar
pentru a stabili partea cheltuelilor oca-
sionate de afacerile comune ale ambelor
state și ale căror reglement trebue făcut
în jumătăți egale.
                               (Havan)

BULETIN ESTERIOR.
   După informațiunile culese de dia-
rele din Viena și Pesta, dice Indepen-
dența Belgică, propunerile Rusiei ar
tinde de a redigea un protocol inter-
național constatând din nou perfecta
înțelegere a puterilor relativ la cere-
rile ce vor formula faciă cu Turcia.
   Pentru esecutarea acestui program,
Rusia nu va mai cere nici anularea
tractatului din Paris, nici recunosce-
rea unui drept de intervențiune colec-
tiv sau individual, ci un simplu anga-
geament al Porței de a realisa refor-
mele pe cari le a recunoscut necesari),
și uă formulă prin care să se lege
Europa de a obține esecutarea aces-
tei promisiuni. De la textul acestei
formule și de la obligațiunile cari vor
putea decurge pentru densa, vor a-
târna resoluțiunile Engliterei.
   Times afirmă, după uă corespon-
dență din Viena, că Rusia propune
idea ca Porta să se angageze , prin-
tr’un protocol carr ar fi contrasemnat
de puteri, a esecuta reformele propu-
se de conferința preliminară. Rusia
pare dispusă, continuă foia englesă, a
face mari concesiuni privitore la for-
mă, numai fondul și esența propunere!
sele să fie adoptate. Nu numai Rusia
nu are intențiune de a insista asupra
unei înțelegeri în privința unor mesuri
eventuale coercitive, deră voesce a în-
lătura, pe lengă acesta, ce ar putea
face din acea înțelegere uă obligați-
une pentru viitor. In modul acesta, se

speră a se obține aprobarea Engliterei.
   Se crie din Belgrad, aceluiași diar,
că, după raporturi demne de credință,
se fac armări imense în interiorul
Rusiei.
   Se afirmă chiar că în dioa de 16
Martie se vor afla sub arme un milion
de omeni.
   Turcii refusă de a părăsi un grup
de șepte insule, cunoscute sub numele
de Brynlici Adda, pe care le au ocu-
pat în timpul resbelulul, deca Serbii
nu vor evacua posițiunile lor d’impre-
jurul micului Zwornik.
   Guvernul Șerb a trămis la Constan-
tinopoli comunicațiuni în acestă pri-
vință. Se speră că acestă dificultate
va fi înlăturată.
   Corespondentul parisian al diarulul
Independența Belgică a avut uă între-
vedere cu generalul Ignatieff, a cărei
coprindere o publicăm mai jos :

                 Paris, 13 Martie.
   „ Corespondentul D-vostră a avut
adl dimineță uă lungă intrevedere cu
generalul Ignatieff.
   „Generalul a dis că nucunosce încă
decisiunea Engliterei, deră speră că
va fi favorabilă vederilor sele. Engli-
tera fiind causa resbelulul turco-serb
prin refusul seu de a se asocia la me-
morandul din Berlin, generalul crede
că cabinetul din Londa nu va lua asu-
pră-și uă noue respundere refusând uă
sancțiune directă lucrărilor Confe-
rențel.
   „Generalul Ingatieff nu dă impor-
tanță formei acestei sancțiuni; i se
pare indiferent ca protocolul să fie
semnat numai de către cele șese pu-
teri sau de către puteri colectiv cu
Turcia, sau chiar numai de Turcia,
deră cu contrasemnătura puterilor,
pentru ca în fond acest protocol să fie
formal esecutoriu.
   „Generalul Ignatieff nu dă impor-
tanță programului reformelor. Aceste
reforme adoptate de conferință sub-
sist, înțelegerea dintre puteri subsistă,
sancțiunea acestei înțelegeri este in-
dispensabilă.
   „Generalul lagnatieff, învestit în a-
cest scop cu depline puteri, se opune
formal de a acorda Porței termenul

de un an pentru esecutarea reforme
lor. Turcia va aștepta în timp de 365
dile momentul de a îndeplini augagia-
mentele sele. Ar putea să ’I acorde 6
săptămâni sau două luni, de și cu re-
gret; acest timp ar fi suficient pentru
a numi guvernatorii chrestinl și co-
misiunile de supraveghiere.
    „Generalul Ignatieff voesce sanc-
țiunea colectivă a celor 6 puteri, ma
nifestând ferma lor voință de a vedea
reformele, votate de Conferință, puse
în esecutare.
  „Deca Turcia nu esecută aceste re-
forme, înțelegerea stabilită între pu-
teri nu le ar obliga pe tote a interve-
ni ; deră le va obliga a nu se opune u-
nel intervenirl eventuale din partea u-
neia sau mai multor puteri.
    „Generalul Ignatieff crede în buna
voință a guvernului otoman, deră a-
genții pentru esecutarea proiectelor
sele ’i lipsesc. Câți-va omeni car! fi-
gură în primul plan nu sunt de cât
lin pur miragiu în dosul căruia nu
este nimic.
    „Plecarea generalului Ignatieff, nu
este încă fixată; depinde de respun-
sul Engliterei. Generalul doresce cu
ardore pacea. Deră decă Cabinetul
din Londra nu primesce de cât în mod
parțial negocierile cari ’i au fost fă-
cute, generalul va continua negocie-
rile în speranța de a ajunge la uă în-
țelegere finală; deră Rusiavoieseeuă
sancțiune imediată, fiind că nu pote
menține armata fără a o utilisa“.

ADUNAREA DEPUTAȚILOR

  SESIUNEA ORDINARĂ PRELUNGITĂ

Sumarul ședinței de la 4 Martie 1811.
Preșidenția D-lul președinte C.Â.. Rosetti
  Ședința se deschide la una oră după
am6di.
  Presenți 78 D-nl deputațl.
  Sumarul ședinței precedente se aprobă.
  Se acordă concediu D-lul deputat Ghel-
megenu Mihail.
  Se trămite la comisiunea de petițiunl
petițiunea E»-nt-I .a ar ia Macedonschi, a
mal multor cetățeni din Iași, a locuitori-
lor comunei Plopanu, județul Tutova, și a
D-lul Costache Staneu.
  Se trămite la secțiuni spre a se cerceta

6 (18» Martie 1877

MONITORUL OFICIAL AI. ROMÂNIEI

705

de urgență, două propuneri uni pentru a
se acorda un adjutor viager de 400 lei pe
lună D-lul Cesar Boliac, și cea l’akă pentru
acordarea unei pensiuni lunară D-lui Pa-
piu Ilarian, pănă la regularea dreptului
său la pensiune, precum și projeclul de
lege pentru impunerea băuturilor spirtd-
se cu uă taxă proporțională pe vadră.
   Se trămite la comisiunea comunală pro-
iectul de lege relativ la modificarea taxe-
lor ce co nuna urbană Craiova, are încu-
viințate prin legei din 14 Februarie 1875
   Se trămite la comisiunea de verificare
dosarele uouilor’alegerl și anume; colegiu
I de Bolgrad, colegiul I de Buzău, și
colegiul III de Bacău.
   Se continuă discuțiunea pe articole a-
snpra projectulul de lege pentru organi-
sarea theatrelor.
   Art. 28. Budgetul theatrulul național
se adoptă modificat astfel;
   Art. 28. Budgetul theatrulul național
se fixeză în modul următor :
   Director general, pe lună diurnă lei
noui..........................,       400
   1. Secretar și casier lăfă . .  300
   1. Arhivar pe  lună lei .  . .  200
   1. Copist................... .  100
   1. Inspector   ......           200
   1. Conservator de costume și richisite
pe lună lei......................... 250.
   Toți acești funcționari se vor numi de
Domn, după presentarea ministrului ins-
trucțiunel publice și al cultelor care va
cere avisul prealabil al directorului ge-
neral.
   1. Pictor decorator și conservator de
decoruri pe lună lei. . . , . 300
 1. Machinist....................300
 2.    Adjutdre de machinist cu câte 100
lei, unul pe lună..................200
   1. Portar, pe lună lei . . . 100
   1. Servitor, pe lună lei. . .     60
   Aceștia din urmă se vor numi d’a drep-
tul de directorul general
   Se pune la vot projectul în total.
Votanți...................65
Majoritate reglementară.  37
Bile albe pentru ...      58
Negre contra ....          4
   D. președinte proclamă că Adunarea a
adoptat.
   Să citesce raportul comitetului dele-
gaților de secțiuni asupra projectulul de
lege pentru modificarea art. 22 din legea
organisărel corpului telegrafo-postal.
   După votarea luărel în considerațiune
să procede la discuțiunea art. unic din
prejectul presentat, și să adoptă modifi-
cându-se aliniatul ultim în chipul ur-
mător :
   „Aceste cauțiuni vor consta în numerar
seu efecte publice garantate de Stat, a-
cele pentru care legea prevede anume a fi
primite ca cauțiuni, de către casele pu-
blice, după valârea lor nominală."

   Se pune apoi la vot projectul în total:
Votanți ■         .... 66
Abținuți...................2
      Majorit. reglem............37
Iile albe pentru..........66
   D. președinte proclamă că Adunarea a
adoptat în unanimitate.
   Să procede la alegerea prin sorți a unul
membru în comisiunea de verificarea titlu-
rilor D-nilor deputațl îu locul remas vacant
prin demisiunea D-lul E. Filipescu, și
sorțul desemneză pe D. Economn P. Di-
mitrie.
   Să citesce raportul comitetului delega-
ților de secțiuni asupra projectulul de le-
ge prin care să abrogă legea din 6 Martie
1874 pentru reținerea de 5% din salariile
impiegaților telegrafo-postall.
   După adoptarea luării în considerațiune
și votarea ambelor articole ast-fel după
cum să propune di comitelui delegaților,
să pune la vot projectul în total.
Votanți ..................64
Majorit. reglem. .        . 37
Bile albe pentru      ... 60
     „ negre contra       ...  4
  D. președinte proclamă eă adunarea a
adoptat.
   Să citesce raportul comisiunil financiar
asupra projectulul de budget al casei de
depuneri si consemnațiunl pe anul curent
1877.
   După adoptarea luării în considerare și
votorea articolului unic să pune la vot
projectul în total.
Votanți.....................6 ti
      Abținuți................... 2
Majoritate reglementară - 37
Bile albe pentru . .      65
         „ negre contra. ...      1
   D. președinte proclamă că Adunarea a
adoptat.
   Se citește raportul comisiunel financia-
re, asupra creditulul-estra-ordinar de lei
34,014, bani 18, pentru acoperirea chel-
tuelilor de material și personal al grădi-
nilor publice din capitală.
   După adoptarea luării în cosiderațiune
și a fie-cărui articol în parte, se pune la
vot projectul in total:
     Votanți.....................57
     Abținuți.....................4
     Majoritatete reglementară . 37
     Bile albe pentru............51
     Bile negre contra .     . . 6
   D-luî președinte proclamă că Adunarea
a adoptat.
   Se citesce raportul comisiunel financi-
are. asupra projectul de lege pentru des-
chiderea creditului de lei 2,400, D-lul
ministru al justiției, spre a plăti chi-
ria localului ocupat de curtea de apel din
Bucurescl

   După adoptarea luărel în considera-
țiune și votarea art. unic, se pune la vot
projectul în total
     Votanți.
     Abținuți...............
     Majoritate reglementară. 3/
     Bilete albe pentru . ... 58
     Bile negre contra. . .    .3
   D. președinte proclamă că Adunarea
a adoptat.
   Se citesce raportul comisiunel financia-
re asupra projectulul de credit estra-ordi-
nar de lei 3,200, cerut de D. ministru
de resbel, spre a servi la resiliarea con-
tractului închiat cu D. Alphonse Simo-
neau.
. Puinduse la vot luarea în considerare,
D. președinte declară că scrutinul nein-
trunind majoritatea absolută, este fără
resultat și votarea se va face din nou la
începutul ședinței viitdre.
   Se citesce apoi raportul comisiunel fi
nanciare, asupra projectulul de credit su-
plementar de lei 80,000, cerut de D. mi-
nistru de resbel la capit. transporturilor și
furagielor asupra budgetului anului 1876.
   Se pune la vot luarea în considerare :

      Votanți .               .59
      Abți iuți. .            . . 2
Majoritate reglementară . 37
Bile albe pentru . . 55
      Bile negre contra ... 4
   D. președinte proclamă că JAdunare a
luat în considerare.
   După-votarea fie-cărui articol în parte,
se pune la vot projectul de credit în total:

     Votanți. .                . 64
     Abținuți .....              .6
     Majoritate regi. •         .37
     Bile albe pentru............59
      Bile negre contra ...       5

   D. președinte proclamă că Adunarea a
adoptat.
   La orele 4% dupe amedă, Adunarea tre-
ce în secțiuni și ședința publică se rădică
anuncindu-se cea viitore pe Sâmbătă, 5
Martie 1877.



SENATUL

SESIUNEA ORDINARA

Ședința de la 1 Februariu, 1877.

  Preșidenția D-lul vice-președinte Ion
Ghica, asistat de D-nii secretari Ștefan
Belu și Rășcanu Dimitrie.
  Ședința se deschide la 1 ’/₂ ore după a-
m&il.
  Presenți 56 D-nl senatori.
  Nu răspund la apelul nominal 14 D-nl
senatori, și anume;

70t

MONITORUL OPISUL AL ROMÂNIEI

'6 (18) Martie 1877

Bolnav?:
  Prea S. S mitropolitul primat, D-niî Gri-
dov N., Mătăsaru T., Pâlceanu N., Pleșo-
ianu St., Vlaicu N.
In congediu:
  D-niî Cobălcescu Gr., Dimitriu G.
Nemotivafv

  D-nil Catargiu Lascăr, Ghiani Al., Le-
;eacu Isaia, Lupescu G., Moscu T.
  — Se citesce sumarul ședinței prece-
dente.
  D. vice-președinte. Csro cine-va cu-
vGatul asupra sumarului ?
  D. Cămărășescu. Decă am audit bine
procesul verbal, mi se pare că se dice că
am fost ieri la biurou și fiind-că nu este
esact, vă rog să se rectifice.
  D. vice-președinte. Mai cere cine-va
căvestul?
  D. colonel Costa Foru. D-le președin-
te, s’a vorbit ieri asupra dârei bilelor de
către președinte sau de către secretari.
Eu sunt de mult timp în Senat și cu tâte
acestea nu m’am împrietenit destul cu re-
gulamentul; dâră am vădut sub toți preșe-
dinții și chiar sub D-vâstră, că bilele se
dau de președinte; așa ne-am obicinuit.
D. Cămărășescu care este de mal mult
timp senator, tocmai ieri a cunoscut re-
gulamentul și a făcut acestă observațiune
ca bilele să se dea de secretari, tocmai
când a avut de Vorbă cu D. Cogălniceanu;
fără acâsta nu sciam regulamentul! Eu
găsesc că ar fi uă călcare a regulamentu-
lui ca să mergem în contra obiceiului
nostru.
  D. vice-președinte, I. Ghica Decă
voițl să discutați asupra regulamentului,
atunci faceți într’un mod regulat, âră acum
se discută numai sumarul; bine saă rău,
cele ce s’au* vorbit ieri sunt resumate adl
în sumar care este esact.
   — Se pune la vot sumarul cu rectifîca-
iea cerută de D-ail Cămărășescu și se
primesce.
  — Se citesce uă petițiune a profesori-
lor din licee prin care se plâng în contra
nedreptăței ce li s’a făcut prin budgetul
instrucțiunel publice că nu li s’au recu-
noscut dreptul de augmentare a salarului
după doue-decl ani conform legii.
  — Se trămite la comisiunea de peti-
țiunl.
  D. ministru de finance, Sturdza, citesce
mesagiul cu projectul de lege pentru mo-
dul de aședare și esecutare a budgetelor
de cheltuieli anuale ale Statului.— D. mi-
nistru adaugă : „Aș ruga pe onor. Senat
să 1 ine-voiască a lua de urgență acest
projesct de lege fiind de cea mal mare im-
portanță, este privitor la modul cum să se
facă budgetele și cum să se esecutese.
   — Se pune la vot urgența și se pri-
mesce, trimețendu-se la secțiuni.
  D. Cămărășescu. D-lor, preocupat de

strâmtorarea financelor nâstre, fiind mem-
bru la comitetul vendărei bunurilor Sta-
tului, a putut să’rnl vie la ureche că sunt
nă mulțime de datorii din arendl neînde-
plinite. Voiă să adreses uă interpelare
D-lul ministru de finance în coprinderea
următâre;
   „Interpelez pe D. ministru de finance
„să ne spue, care este causa de nu se ac-
„tivâză împlinirea banilor ce mal multe
„persâne datorâză Statului din arenei de
„moșii, câud Statul este într’uă așa mare
„lipsă de bani, și dâcă este adevărat că
„asupra unora figurâză rămășițe încă de
„h anul 1863 ? Și dâcă administrațiunea
„domenielor Statului sub impulsiunea
„D-lul actual ministru de finance este dis-
„pusă să se ocupe de împlinirea unor a-
„semenea datorii, saiî voesce să se trâcă
„eu buretele peste densele/
   D vice-președinte, I. Ghica. Se va
comunica guvernului.
   D. N. Bîscoveaun. Am să adresez uă
întrebare onor. D-lul ministru de finance;
mai multe projecte de legi financiare avem
în desbaterea secțiunilor, și chiar unele
din secțiuni s’aiî și ocupat de ele, însă
s’a răspândit sgomotul, că onor. D. mi-
nistru de finance, nou venit la minister,
ar fi poprit înaintarea acelor lucrări, pâuă
va lua eunoscință de ele. întreb dâră dâcă
acest scomot este bine întemeiat; nu voiu
să se dică că Senatul nu lucrâză.
   Acesta este motivul care m’a îndemnat
să fac acâstă întrebare, și să rog pe D.
ministru a ne spune dâcă D-sa are nevoiă
de a studia acele projecte.
   D. ministru de finance, Sturdza.
D-la președinte, nu rămâne îndoială, eă
venit de câte-va dile la ministeriul de fi-
nance, am nevoiă de a studia projectele ce
sunt înaintea Senatului, căci am să le a-
păr și să le discut înaintea D-vâstre, și
de aceea vă rog să bine-voiți a adăsta
câte-va c^ile.
   D. N. Bîscoveaun. Prea bine.
   D. vice-președinte, Ion Ghica. D-lor,
să vă dati acum citire ordinel dilel:
   I)    . Interpelarea D-luî senatore G. Apos-
toleanu, relativă la nepublicarea listelor
electorale pentru Corpurile Legiuitâre, de
către consiliul comunal de Focșani.
   II)    . Idem a D-lul senator M. Cogălni-
ceanu, relativă la starea Universității de
Iași
   III)   . Mal multe raporturi de indige-
nate, și
   IV)     . Alegerea a trei D-nl senatori cari
să revisuâseă casele publice.
   D. M. Cogălniceanu. (asupra ordine?
tfi'lel). D-lor senatori, domnielor-vâstre vă
este cunoscut, că ori când m’am suit la
tribună ca să desvolt interpelarea mea, cu
încuviințarea biuroulul și a Senatului s’a
hotărât ca să o desvolt astă-dl. Vă rog
dar ca conform votului de ieri să’ml dațl

voie să proced la desvoRaiea internelaț’
unei mele.
   Voci. Desvolt'o.
   D. vice-președinto. D. mijucim pri-
mesce acâstă ordine de <)i ?
   D. ministru de culte. Pentru aceea
am și venit, și chiar rog pe onor. Senat să
încuviințese desvoltarea.
   — Senatul încuviințâdă desvoltarea in-
terpelării D-lul Cogălniceanu.
   D. M. Cogălniceanu. D-lor senatori,
eu din partea mea cel puțin aș voi să de-
gajez de ori-ce tendință politică discuțiu-
nea seriâsă ce merită interpelațiunea mea,
și al cărui resultat se ascâptă cu cea mai
mare nerăbdare, de toți aceia ce cred că
esistența Statului Român depinde în par-
te de scâlele nâstre.
   Rogu-v6 să’ml permiteți mai ânteiu să
videz uă mică cestiune sulevată ieri de
D. ministru de esterne, cestiune căre pri-
vesee persâna mea; apoi nu voiu mai avea
imârea de a vorbi D-vâstre de cât în mod
obiectiv, pretinzând dreptul, că atunci
când din partea altora cestiunea va primi
uă turnură subiectivă, să usez și eu de
arme egale.
   Erl, D-lor Senatori, vă aduceți aminte
că de pe banca ministerială, pentru că
ceream să uses de un drept pe care mi’l
dă regulamentul și care D-vâstră mi l’ațl
recunoscut, acela adică că trei dile cel
mult după anunciarea unei interpela-
țiunl să pot benificia de dreptul de a o
desvolta, ieri, (J.is, am fost tratat de auto-
ritar; uă calificare, care ve mărturisesc ,
chiar de a’șl displace unora dintre D-v.,
nu o resping de loc, pentru că găsesc că
uă țâră are pururea trebuință de autoritate,
autoritate care bine înțeles să derive de
la lege, de la Constituțiune, âră nu de la
intrigi ale unora și altora ce au pus mâna
pe putere. Am mai fost calificat și de mare
vizir! Am răspuns atunci; „nu am nimic
de Z's în privința acestor denumiri/ Dâră
autoritar și vizir în puterea regulamentu-
lui țiu să desxoltez interpelațiunea meă
astă-<)I, la sfârșitul lui lanuariii, pentru că
anul trecut, la aceiași epocă, un ministru
de instrucțiune publică a fost blamat cu
drept cuvent că a călcat legea instrucțiu-
nel publice, și țiă a dovedi la aceiași e-
pocă că de multe ori nepăzirea legel ins-
trucțiune! publice aduce consecințl mal
fatale de cât chiar călcarea acestei legi.
Când un articol din lege se calcă negreșit
că este un rău ; dâră când nu se păzesc
basele legel și se violâză întrâgă lege a-
tuncl negreșit că răul este și mal mare.
Prin aceste cuvinte nu am 4is nimic care
să se raporte la D. ministru de esterne;
D-sa însă nu sciu pentru ce mi-a răspuns:
„și mie ’ml plac datele istorice, vă voiiî
aduce aminte diua de 24 lanuariii când
Domnitorul Cuza a destituit pe un minis-
tru pentru mot/e cari aparțin istoriei/
Răspunsul la aceste cuvinte l’am păstrat

6 (18) Martie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

170/

pe astă-di; ’l voiu da și apoi voiii trece
nainte.
  Onor, senatori, am fost de patru ori mi-
nistru în acâstă țâră; ântâia âră la 1860,
când Domnitorul Cuza s’a adresat de a
doua âră la mine, căci ânteia âră I’am re-
fusat, a doua di după ce se suise pe tron.
  Eu atunci ’l refusam dicându’I că mo-
mentul nu sosise, că voiu primi eând alții
vor r fusa, căci refusul lor va face forța
mea. La 1860 am primit a fi ministru pen-
tru că cele duse de mine se realisaseră. A
doua âră am fost ministru la 1863 și
1864. Sciți, pe atunci, cum crescuse opo-
sițiunea care se califica de coalițiune
monstruâsă. In urma retragerel ministru-
lui Nicolae Crețulescu care căzuse sub lo-
viturile acestei coalițiunl, Domnitorul
Cuza se oțărî a se adresa la mine; eti eram
în Moldova. A venit la moșia mea onor.
D. lorgu Radu și, fără voia mea, m’a fu-
rat de la moșie; voiți întrebuința chiar es-
presia D-sale. Fac apel la memoria D-sale,
decă eă am alegrat după putere: așa e D-
le Radu ?
  D. lorgu Radn. Așa este, și am să te
mal aduc uă dată.
  D. președinte. D-le Gogălnicene, vă
rog, țineți-vă în cestiune.
  D. Cogălniceanu. Vă rog, ați permis
imputarea, dați’ml voe să respund.
  D. președinte. Eh! imputări a fost de
ambele părți.
  D. Cogălniceanu. La 1865, Domnito-
rul Cuza socotind că momentul a sosit ca
să împace durerile lui 2 Maifi, căci 2
Maifi schimbase facia țărel, și negreșit că
acâsta a trebuit să dâră, Domnul a soco-
tit de cuviință, și era în dreptul Iul, să
cheme la guvern un om împăciuitor, să
cheme un om blând, care era uă încheză-
șuire de împăcare, și a chemat pe ouor.
D. Bosianu. Etă motivele pentru cari Dom-
nitorul a schimbat guvernul sătt, usând
de dreptul săfi, cum a fost în dreptul mefi
să primesc safi să nu primesc ministerul,
cum a fost în dreptul meii să’ml dafi de-
misiunea, cum ml-am și dat'o de mai
multe ori.
  Trei luni după acesta, D. Bosianu se
retrase de la minister. Revenind la mine,
vă voiu spune că, de câte ori am primit
de a fi ministru, n’am comptat pe recu-
noscința nimulul, nici chiar pe recunos-
cința Domnitorului (aplause). Nici uă dată
n’am fostcur'.esanul Domnitorilor’(aplause)
am venit la minister când m’afichematîm-
pregiurările, am eșit din minister ârășl
când aceste împregiurărî nu mai esistafi.
Cât pentru întrebarea decă Alexandru lân I
a greșit către mine safi ba, eu nu’l păstrez
nici uă rancună; el ’mi-a dat satisfacțiune
când ne-am întâlnit ca simpli muritori pe
piața Graben din Viena, și când ’ml-a
dis aceste cuvinte în facia multora: „ești
rasbunat, căci n’al că^ut tu, am că^ut
efi.“ Departe deră de mine cea me*

mică umbră de rea voință pentru a-
cest Domnitor. Efi păstrez recunoscință
lui Alexandru lân I, carele în împrejurări
grele, în momente mari, ’mla dat ocasiu-
nea să’ml pun și mica mea activitate la
reformele ce projectase, să’ml pun și eti
mica mea iscălitură la marele acte națio-
nale și democratice ce s’afi săvârșit în
1864, și păstrez deră cu dragoste memo-
ria acelui Domnitei, care, cu tâte greșa-
lile sâle, a fost un mare Domnitor în țâra
acesta! (Aplause în tribună),
   D.jvice-președiute I. Ghica. D-lor de
la tribună, nu aplaudați căci sunteți aci
ca să ascultați eră nu ca să dați semne
nici de aprobare nici de desaprobare. Vă
rog să nu’ml îngreuiațl misiunea mea, căci
vă încredințez că este fârte grea; nu mă
puneți în posiție să iau măsuri în contra a-
celor aprobări sâti desaprobărl în puterea
regulamentului.
   D. M. Cogălniceanu. La înmormânta-
rea sa la Ruginâsa eti am uitat micele mele
neajunsuri; ’ml-am adus aminte numai de
marile fapte ale întâiului Domn al R -
mâniel întrunite. D. N. lonescu la acâstă
înmormântare a fost ceea ce a fost 10 ani
în Camerile Legiuitâre.
   D. vice-președinte. lutrațl în interpe-
lare.
   D. M. Cogălniceanu. Sfîrșesc îndată.
Dece ani în acâstă incentă sacro-sanetă
și în cea-l-altă, gura D-lul lonescu n’a avut
de cât atacuri și insulta pentru orl-ce gu-
vern și ori-ce personalitate; așa și la Ru-
ginâsa, D-sa n’a cruțat nici majestatea
mormântului, nici lacrămile văduvei! Era
dâră natural ca și erl în privința mea să
fie ce a fost tâtă viâța sa. An (|is-
   D-lor, de mal mult timp am făcut uă
interpelare D. ministru instrucțiunii: voesc
întâiti s’o citesc și apoi voiti intra în des-
voltarea sa. Et’o:
  1)    Dâcă D. ministru are cunoscință de
starea de degradare intelectuală și chiar
materială a Universităț I de Iași;
  2)    . Ce măsuri D-sa a luat spre a împo-
dica acâstă stare deplorabilă a unui insti-
tut de așezământ superior, care, în facia
elementelor străine din țările vecine, a-
menință românismul;
  3;    . Câte catedre numără Universitatea,
câte sunt ocupate și câte neocupate;
  4)    . La ce ore să țin deosebitele prel ac-
țiuni;
  5)    . Câți studențl numără fie-care facul-
tate; adică, câți înscriși și câți efectivi;
  6)    . Câți profesori ocupă și alte func-
țiuni și ce funcțiuni sâti mandate și cine
primesce onorariele titularilor absenți;
  7)    . Cine înlocuesce pe profesorii ab-
senți, și ce calități academice întrunesc;
  8)    . Ce măsuri D-sa a luat spre a face
ca Universitatea de Iași să aibă și profe-
sori eră nu numai studențl.“
                              (Va urma.)

ADUNAREA DEPUTAȚILOR.

SESIUNEA EXTRA-ORD1NARÂ

    Ședința de Ia 1 Martie, 1877.

   Președenția D-lul președinte C. A.
Rosetti, asistat de D-nu secretar I. Lă-
țescu.
  Ședința se deschide la 1 și jumătate oră
după amiadă.
  Presenți 75 D-nl deputațl.
  Nu răspundu la apelul nominal 70, și
anume :
Bolnam :
  D-nil C. Fasea, Gr. Serurie, D. Sofro-
nie, A. Teriachiu, C. T. Grigorescu.
In congediu
  D-aii D. Anghel, T. Boiu, A. Gr. Bona
chi, N. I. Bujorenu, D. Castroian, C. Ca-
targi, A. Cilibidache, N. Cișman, P. Cons-
tantin, D. Cozadini, D. Crăciunescu, D
Donici, G. Macri, G. Mantu, I. Mărza, G.
Mârzescu, D Miclescu, F. Milescu, G. Mor-
țun, I. Nicolau, N. Nicorescu, G. Prun-
cu, M. Roseti, Sc. Roseti, G. Rosnovanu.
F. Alunânu, C. Climescu, G. Tăcu, A. Vi-
zanti, D. Leca.
Fard arătare de motive:
  D-nii A. Agioglu, P. Arbore, N. Atha-
nasiu, C. Bobeica, Sc. Călmescu, G. Di-
mitrescu, A Candiano-Popescu, G. Cantili
M. Costachi, L. Costin, Gr. Cozadini, G.
Exarcu, C. Fleva, G. Gamulea, D. Gene-
scu, A. Georgiu, P. Ghica, G. Gîță, N. Gu
ran, P. Grădișteanu, G. Magheru, G. Mi-
clescu, Chr. Mosescu, G. Pilat, N. Roseti,
C. Șnarec, E Stătescu, A. Vamali, G.
Vernescu,H. Zugrăvescu, M. Burilianu, I
Carabatescu, M. Ghelmegianu, A. Stolojan,
E. Protopopescu Pache.
  Sumarul ședinței precedente se aprobă.
  Să trimite la comisiunea pentru stu-
diarea cestiunil arendașilor petițiunea D-
lul I. P. Theodoru, delegatul comitetului
arendașilor Statului.
  D. N. Dimancea. raportatorul corn,
tetulul de delegați al secțiunelor, dă ci-
tire următorului raport și project de
lege:
  Domnilor deputați.
  Comitetul delegaților D-vâstră, compus
din:
  D-nil Ghica Pantazi la secțiunea I.
      Jurascu lordache .... II.
    „ Aluneauu Florea.............III.
      Cisman Nicolae...............IV.
      Fleva Costantin . . V și
    „ Sub-semnatul.................VI.
  Intrunindu-se în dliua de 9 ale curentei,
sub președinția D-lul Jurascu lordache și
în absența D-lul C. Fleva, afi luat în des-
batere projectul de lege < tru perceperea

MONITORUL OFICIA AL ROMĂN1E1

veniturilor din amendl judecătoresci, și a-
supra luărei în considerațiune s’att ivit
divergință de opiniuni, prouunțându-se
ast-fel: trei din D-nii membri și anume :
D-nii Aluneanu, Giorgiade P. și sub-se-
mnatul, am fost de opiniune a se respinge
projectul presentat de guvern, pentru cu-
rentul că D-nii casieri de județe, printr’uă
anume lege, li s’au dat agenți de împli-
nire cari sunt bine retribuiți, și, în starea
de penurie în care să află țâra, nu numai
că nu am găsit necesariu a le mal acorda
și remise din ce împlinesc, dâr că, din
contră, ar trebui aplicate penalități func-
ționarilor acelora cari fiind remunerați
spre a servi Statului, denșii ’și neglige
datoria serviciului. — Deosebit, acorda-
rea remisei ar avea aerul de a recompensa
neactivitatea și, prin urmare, a încnragea
lenea. — Cea-l-altă parte a comisiunel.
corn pusă din D-nii Pantazi Ghica, Jurascu
lordache și Cisman Nicolae, aii fost de o-
piniune a se admite projectițl guvernului,
pentru motivul că trebue dată mal multă
emulaținne împlinirilor, eră midlocul pe-
nalităților, ’i găsesce un midloc barbar al
timpilor antici.
   Pentru aceste motive, comisiunea, des-
părți ndu-se în paritate de voturi, a numit
raportor pe sub-semnatul, care, supunen-
du-vS aceste la cunoscința D-vdstră, vă
lasă să decideți ce veți găsi mai nemerit
în interesul fiscului.
   Raportor: Dimancea.

PROJECT DE LEGE
Pentru perceperea venitului din amencll
               judecătoresci.
   Art. 1. Pentru perceperea venitului din
amendi judecătoresci să acordă casierilor
generali de județe uă remisă de 10% a-
supra sumelor ce se vor incasa la tesaur
diu aceste venituri, eră pentru sumele ce
să vor incasa din rămășițele anilor prece-
deoțl, li oe acordă uă remisă de 15%.
   Art. 2. Vor perde însă dreptul la acA-
stă remisă, casierii cari vor incasa mal
pucin de cât a 10-a parte din amendile
judecătoresc! cu cari a fost debitați în a-
nul precedent.
   Ministru financelor: 7. C. Brătianu.
   Ne lunândniminei cuvântul în discuțiu-
nea generală, se pune la votluirea în con-
siderațiune a projectulul delege, și reeul-
tatul scrutinului este cel următor:

Votanți. ...       65.
          Majoritate reglem. 38.
          Bile albe pentru.  55.
          Bile negre contra. 10.

   D. președinte. Adunarea aluat în con-
siderațiune projectul de lege.
   Să citește art. I.
   D. N. Dimancea. D-lor, membrii comi-
tetului delegaților de secțiuni, cu ocasiu-


nea discuțiunil urmate asupra acestui pro-
ject s’au înpărțit în două, formând uă pa-
ritate de voturi la luarea în considerațiune
și arată pentru motivul ca Adunarea avo-
rtat mai 'nainte uă lege prin care să acordă
D-lul ministru de finance facultatea ca pe
lângă actualii perceptori și casieri să in-
stilue și niște agenți fiscali, câte duol de
plasă, cari să activeze împlinirile venitu-
rilor Statului.
   Acea lege încă s’a respins de Senat și
ast-fel basa, ca să dic așa, pe care s’ar în-
temeia, unii dinD nii’delegați cum că sunt
' agenți fiscali votați de Cameră și remune-
rați de guvern pentru strângerea venitu-
rilor, acea basă nu o mai pot avea astă-di;
acea lege uu mal esistă, pentru eă a fost
respinsă de Senat. De aceea dâr, fiind că
noi recundscem cu toții că trebue să dăm
un mijloc guvernului, prin care să stimu-
leze pe actuali casieri și perceptori ca să
înplinâscă aceste amendl, comitetul, în ve-
derea acestei trebuințe, ’și-a reformat ma-
joritatea în urma respingerii de Senat a
mencionatel legi, și vine a vă ruga să ad-
mitețl disposițiunea cuprinsă în acest ar-
i ticol.
j D. G. Sefetidachi. D-lor, de și ett sunt
în contra acestei legi, ânsă pentru că văd
। că onorabila Adunare a luat’o în conside-
' rațiune, vă rog, cel puțin se bine-voițl a
primi ca în loc de 10 și 15%. să se dea
acestor casieri cari împlinesc amendele 5
și 10%, adecă pentru acele care se împli-
nesc pentru anul curent va fi 5% și pen-
tru remășițe 10%. După părerea mea, a-
câstă lege este uă interpelare generală fă-
cută mai la toți miniștrii, pentru că D-nii
lor nu ar îngriji a se aduce la îndeplinire
aceste amende judecătoresci, când percepe
torii și casierii sunt plătiți tocmai pentru
ca se împlinâscă aceste tacse, care în ade-
văr sunt fdrte uumerdse, și ast-fel, dacă
Dv. nu veți respinge acest project care o-

feră casierilor uă sumă enormă ca remisă,

<    uaorvmui ua,       vumi uac* un * vhxxmc,
ve rog se bine-voițl a primi amendamen-

tul meu.
   D. E. Vergati. D-lor, ett sunt în contra
acestui articol și am și votat contra luărei
în considerațiune a acestei legi, pentru
următdrele cuvinte:
   In adevăr, se dice curat, la art. I că se
, acordă remisă casierilor pentru amendele
'judecătoresci ce vor împlini. El dar scițl
'cine împlinesce aceste amende? . . .
   D. ministru de interne. Nu le împli-
nesce nimeni.
   D.E. Vergati. Perceptorii sunt datori
se împlinâscă aceste sume și la unele ca-
șuri mai trimitea debitorului și câte duol
■satt trei gendarmi. Ast-fel cel care împli-
• nesce în realitate nu se folosesce cu nimic,
și acel care șdde pe scaun acasă se folo-
sesce de aceste remise. Acesta D-lor este
inie și absurd. De aceea ett voitt vota con-
tra acestei legi.
   Sunt satt nu agenți de împlinire percep-

6 (18) Martie 1877

torii publici care att datorii se pereâpă
banii și se’I dea la destinațiunea lor'! Da,
Atunci ce mai însemnâză remisele acestea ?
Stimulent, a dis D. raportor. Atunci să le
dăm la toți. Dar mie mi se pare că agen-
tul fiscale e dator să’șl dea serviciele sale
penă la cel din urmă moment și ministrul
de finance în caz de neglijență are regula-
mentul după care aplică penalități, ear nu
gratificați uni; cu sistemul acesta al gra-
tificațiunilor, unde am merge? Agenții fis-
cali att la disposițiunea lor legea de ur-
mărire, și nn aii de cât se o aplice. Efi nu
cred că D. ministru va stărui pentru acor-
darea unor aseminei remise, pe care eii nu
le pot considera de cât ca un premiii de
neglijență. Și apoi perceptorii car! împli-
nesc aceste amende nu ieatt nimica, numai
casierii nu se mișcă de loc din casieria
lor, numai el se folosesc de aceste amende.
Casierii nici odată n’am audit și n’am vă-
4ut se plătesc i ceva pentru întărdierea
împlinirilor; perceptorii și comuna sunt
acel care plătesc.
   De aceea voitt vota îu contra acestui ar-
ticol, precum am votat în contra luării în
considerațiune a legii, peniru că acâstă
lege este și nedrâptă și neeehitabile.
   D. E. Stătescu. Eu consider acâstă le
ge mal mult ca uă măsură fiscală. Sunt ve-
nituri care figurâsă în budget, dar care
sunt numai un mitu ce nici odată nu se rea-
lisesă. Nu e mal puțin adevărat că ne in-
teresând pe agenții însărcinați cu perce-
perea acestor amende judecătoresci, ele nu
se urmăresc; căci de multe ori amenda este
di 5 de 10 saii 15 lei. Este, cum se dice,
mal mare daraoa de cât ocaoa, ast-fel că
sunt remășițe de peste un milion, sentințe
definitive în materie corecționale, pronun-
țând amende care ânsă statt ne împlinite,
nu se ocupă nimeni de ele. Tot ce face
parquetul este să trimită sentințe ea să se
urmarâscă. Tdte sentințele judecătoresci
în materie corecțională, îu mare parte da-
că nu tdte — pot se afirm acâsta — remân
literă mdrtă. Care este eonsequența din
punctul de vedere al represiune! și al efi-
cacității legii ? Omenii condemnațl nu
sufer alt de eât a trece pe la iedne, căci
amenda se scie bine că nu o plătesce nici
odată.
   Așa dar uă lege care ar putea se produ-
că acest resultat ca să se esecute sentin •
țele corecționale care condamaă la amende
este tot de odată și uă lege moralisătdre
care vine în ajutorul justiției penale ca se
nu mal fie uă simplă amendare platonică,
ci ceva reale. Și nu este a plăti prea
scump renunțând la 15% din ceea ce al-
minterl nu se îacasesă.
   In ceea ce privesce amendamentul pro-
pus de D Sefendachi, este uă chestiune
de quantum; domnia lui dice. în loc de
10 și 15, să se prevadă 5 și 10; D-sa ân-
să recundsce necesitatea de a se recom-
pensa agenții fiscali pentru perceperea a-

6 (18) Martie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIȘI

1709

închisâre; 'acâsta or! de câte ori amenda
se pronunță ca uă pedâpsă accesoriă, ânsă
câte uă-dată amenda se pronunță ca uă pe-
depsă principale....
   D. M. Ffirichide. In tâte cașurile.
   D. G. Câmpinânn, ministrul justiției.
Nu este greu sistemul propus de D. Feri-
chide când după ce a făcut eâte-va dile a
mal remas un prisos, căci pentru acest pri-
sos de condemuare, sati plătesce amenda,
sau i se prelungesee închisârea; este grefl
ânsă când amenda a fost pronunciată ca
pedâpsă principală și i s’a acordat un ter-
min ca se o plătâscă, și numai în cas când
nu o plătesce se schimbă amenda în închi-
sâre. Dar în acest cas închisârea nu ’l a-
tinge pe dânsul, ci atinge dreptul guver-
nului, căci pedâpsa principală este uă a-
mendă și fiscul are necesitate se încaseze
amenzile, ear nu să ’l ție în închisâre, ast-
fel ca în loc de a fi uă ramură de venit
pentru Stat, se fiă uă sarcină, căci va tre-
bui să’l hrănâscă în închisâre.
   Și chiar dacă nu am ține compt de tâte
acestea, totuși vedeți că scopul principal
al legei de adi nu este pentru viitor, cât
este pentru a se încasa uă remășiță de pes-
te un mil;on din trecut, și suntem intere-
sați se încasăm acest milion.
   Se nu vă supere că se dă uă specială nu-
mire acestei ramure de venit, și âtă de ce:
fiind că obicinuit cel condemnațl la amen-
de sunt âmeni seăpătațl, și prin urmare
trebue ca în aseminea condițiunl excepțio-
nali se stimulăm și no! zelul agenților.
   Observați că nu este uă discuțiune de
principiu, ci este de a se da guvernului
un mijloc practic ca să nu pârdă un mili-
on și mal bine din amenzile trecute. Dv.
faceți declarațiuni de principie, dar cu a-
seminea declarațiuni acea remășiță nu se
încasesă; trebuie uă lege, și legea este a-
ceea care se află înaintea Dv. și pe care vă
rog se o votați.
   □.președinte. Etă amendamentulD-lu!
Sefendachi:
  ’ „La art. I, să se <|ică că consiliului de
județ se acordă uă remisă de 5% asupra
sumelor ce se vor încasa din aceste veni-
turi, ear pentru încasări din remășițele
anilor precedent! 10%.
  G. Sefendachi.

   Mai este și amendamentul D-lul Rose
Stefănescu :
   „La art. I, să se suprime cuvintele : ca-
sierilor generali de județe, și să se dică :
împlinitorilor fiscali.
  H. Stefănescu.

   D. Rose Stefănescu. Vâ rog, D-lor, a
admite amendamentul meti, pentru că el
este echitabil și conform cu vederile D lui
ministru de finance.
   Se propune un project de lege pentru a
se stimula împlinirile amendelor judecă-
torescl de câțl-va ani înapoi. EI bine, dacă


mendelor. Prin urmare, faptul alegat de
domnia sa, dovedesee că tâte premisele
puse la început sunt ne fondate. Eu, D-lor,
vâ rog se bine-voițî a admite legea cum
este făcută, căci a da 5 pentru a încasa 95,
mi se pare prea puțin.
    D. M. Ferechide. Mâ unesc și eă cu
părerea D-lui Sefendachi și Vergati că le-
gea acâsta nu este basată nici pe dreptate,
nici pe necesitate. Este adevărat ceea ce
s’a ițis, că dacă considerăm aceste amen-
de ea un venit al Statului, casierii fiind
plătiți se strîngă acest venit, nestrîngarea
este o abatere de la datoria lor, ast-fel în
căt dacă am considera chestiunea din
punct de vedere ce măsură este de lux pen-
tru a constrînge pe acești funcționari la
împlinirea unei datorii pe care o neglige,
dacă considerăm amendile judecătoresc!
ca uă penalitate de aplicat unor âmeni re-
cunoscuțl culpabili și dacă vedem că îm-
plinirea acestor amende va se <|ică ne apli- j
carea penalității, atunci nu avem nevoie
se căutăm nonă midlâce pentru a remedia
aceste rele, pe câtă vreme midlâcele ne
sunt date de însăși legea. Legea chiar rn-
gulâsă sârta amendel, căci dice că atucl
când un om este condemnat la plata unei a-
mende și nu o plătesce, va fi închis pe un
timp care se măsdră după cuantitatea a-
cesteî amende, socotindu-se uă di de în-
chisâre drept 10 lei; ast-fel în căt vedem
că sub îndoitul scop, avantagiul cel ur-
mărim pe de o parte, adecă înavuțirea te-
saurulnl din amendele ce se pronunță de
justiție, ear pe de altă parte, pedepsirea
culpabililor spre a nu românea esemplu
ca un delict constatat a remas uepedepsit,
aceste doue avantaga se pot obține de o
potrivă cu mijlâsele cari esist în lege,
fără se mal căutăm altele. In adevăr mă
întreb ce nevoie este de uă lege pentru a
ajunge la împlinirea acestor amende, când
acâsta se pâte face prin uă simplă măsură
administrativă ? Dacă un om este osîndit
la plata unei amende, este de ajuns ca pu-
terea acea care este însărcinată cu aduce-
rea la îndeplinire a hotărâre! judecătoresc!
se facă cunoscut celui condamnat că dacă
până în terminul cutare nu va presența
chitanța de plată a amendel, va fi închis;
și fiți siguri că dacă se vor lua măsuri de
felul acesta, condamnatul singur se va du-
ce se plătâseă amenda, fără se mai fiă ne-
voiă a mal lua inițiativa casierii sati per-
ceptorii. In tâte țările ast-fel se aplică le-
gea : se face cunoscut condamnatului că
de nu se va presența cu chitanța de plata
amendel, va fi închis, și condamnatul sin-
gur alergă se o plătâscă, și ast-fel amen-
da întră în casa tesaurulu! fără nici o chel-
tuială.
   Pentru aceste cuvinte eti mă pronunț în
contra acestui articol-
   D. G. Câmpinânn, ministrul justiției.
D-lor, se întâmplă, în adavăr, mai de mul-
te ori ca amenda se fiă transformată în

vom admite projectul acesta așa cum se
propune, ca să se dea remisă casierilor
generali, nu se va atinge scopul propus
de D. ministru de finance, pentru că ca-
sierii generali nu fac împliniri, și primesc
numai banii ce li se varsă de Împlinitorii
direcțî al diferitelor comune.
   Cum dar va ajunge scopul ce’șl propune
D. ministru când perceptorii comunali
cari trebue să împlinâscă amenzile vor
vedea că acâstă remisă se acordă casie-
rielor generali iar nu lor, care ’sl depun
munca lor ca să le adune? Negreșit că se
vor uita cu ochi râ! când vor vedea că de
munca lor profită alții și atunci se vor
mărgini numai în a’șl îndeplini datoria
lor fără să se ocupe de împlinirea aces-
tor amende.
   De aceea am propus acest amendament,
ea remisa aceea, în loc să se dea casieri-
lor generali, să se acorde Împlinitorilor;
și este echitabil ca să se acorde remisa
Împlinitorii ₖcare alergă, iar nu acelora
cari nu fac „Imic.
   D. I. C. Brătianu, președintele con-
siliului și ministru de interne. D-lor,
mal înainte ca medicina să fi ajuns la ran-
gul de sciință unde e astăzi, doctorii, când
veniati să caute pe un bolnav, se mărgi-
nea numai a se uita în ochii bolnavului și
’I$iceati: D-ta escl bolsav de bâla cutare, și
trebue să iei cutare doctorie, fără să mal
facă diagnosurl bâlel, și chiar astădl se
mal găsesce câte un asemenea doctor prin
Arabia și prin alte țâri ale Asiei.
   EI bine, să nu facem și noi ca doctorii
arabi, (ilaritate), cu Gestiunile financiare
pe care le tratăm.
   Ce diceț! D-vâstră? că, de âre-ce per-
ceptorii sunt plătiți pentru a’șl face uă da-
torie pe care el nu o îndeplinesc, să le
mal dăm și premie, pe când ar trebui să’l
supunem ia amendă.
   înțeleg ca să susție acâsta ace! onor,
domni deputațl cari trăesc în regiunile
înalte, și nu sciu cum se petrec lucrurile,
dar noi cel alțl care trăim pe la țâră ve-
dem cu ochii noștri ceea ce fac percep-
torii.
   D-lor, casierii general! de județe ati să
țină comptabilitatea cu toți perceptorii,
cu câte comune sunt în județ, nu numaia-
tât, dar să caute să’șl urmărâscă pe acel
perceptori care nu'șl fac vărsămintele re-
gulat, și pe lângă acestea se fac și tâte
plățile câte sunt mandatate în județ, se
țină și un compt cu toți acel care au a
faqe cu casieria, pentru variatele și fârte
întinsele feluri de imposite ce sunt astădl;
casierii generali cărora le-ați suprimat ori
ce agent, ori ce intermediator între per-
ceptori, între comunele rurale și dânșii, și
cărora în budget ați votat, le-ați mal su-
primat și din impiegați lăsându-le un mi-
nimum cu care abia să’șl pâtă face servi-
ciul, cum voițl ca să le mal impunețl și
acâstă obligațiune cele cereți acum îti

i < 10

MONITORULUFICIAL AL ROMaNIEI

r (18) Martie 1877

mod gratuit? Daca Senatul primia agenții
ce se propuneai! prin legea de urmărire,
atunci se dădea casierilor mijlâcele tre-
buitâre, și ași fi retras legea acâsta ; dar
astădl cum are să seducă el să urmărescă,
nu lucruri care sunt fixate prin registre,
în care să se arate că cutare are să dea a-
tâta, dar pe acei care urmâdă a fi urmă-
ri'i prin sentințele judecătoresci ?
   D. G. Vernescn. ’l trămite grafierul.
   D. președinte al consiliului. Dar el,
casierul, trebue să’l caute și să’l urmă-
râscă.
   Apoi cum voiți D-vâstră ca casierii ge-
nerali care neavând agență să facă aceste
împliniri? Diceți perceptorul comunal...
Dar acesta are să scie ce trebue să facă ?
mal cu sâmă că comuna nu pâte să fie res-
pundătâre pentru aceste sume, cum este
pentru cele alte imposite, și prin urmare
nici nu are să se interesede în strângerea
estor amende. Casierul iarăși neavând
; ,ențî de urmărire, piin cin^voițl dar să
rmărâscă ?
   Noi prin acâstă lege n’am voit să dăm
un premiu casierilor, ci am voit numai să
le dăm mijlâce ca să găsâscă âmeni spre
a urmări incasările amendelor judecăto-
resci.
   Prin urmare vedeți că este un rău care
re un defect și defectul nu este altul de
cât că casierii nu au agenți. Noi prin a-
ceste remise le dăm mijlâce să'șl găseseă
asemenea agenți, penă veți ajunge să pu-
teți trece în budget vre-uă trei patru sute
de mii de franci ca să le dațl agenți.
gDar acum ce vS dice guvernul? vă dice:
iată nisce bani care sunttrecuțiîn budget,
dar care nu se pot incasa, și prin urmare
să sacrificăm dintr’înșil uă mică parte, ca
să dăm mijlâce casierilor de a’I face să
intre în casa Statului.
   D-vâstră sciți că remisa a fost în mai
multe țări cel mai bun mijloc de a face să
intre banii în casa Statului; și la noi nu
s’a făcut așa, ci s’a lăsat pe spinarea co-
munelor; de aceea penă vom putea să dăm
casierilor impiegațl trebuincioși ca să
pâtă face tâte aceste incasări, ca să nu
remâie acest capital perdut încă pe câți-
anl pentru Stat, și pentru considera-
inile pe care vi le ati arătat D-nii advo-
țl cari au vorbit cu autoritate, este și uă
cestiune de morală să nu lăsațl pe aceia
ri aii fost osândiți la uă amendă, ca o-
nda lor să fie uumai platonică.
^PânS astădl nu s’ati strâns acele amend-
p ntru că nu a fost mijlâce acum noi pro-
punem mijlâcele.
   D. N. Dimancea. D-lor, comisiunea a
discutat opiniunea D-lui Vergati, emisă
în cunoscință de causă căci ne-a spus
   D-sa a fost perceptor și că s’ar fi pu-
t să trecem și fără acâstă lege, căci cu
mnoscințele D-sale de perceptor afirmă
•ă se pâte să fim și fără acâstă lege. Co-
misiunea a considerat însă că’I mal tre-

bue puțin lucru D-lul Vergati ca să aibă
cunoscințe depline în materie, ’I mal tre-
bue să se facă și ministru de finanțe, și a-
tuncl unind acâstă calitate cu cunoscin-
țele D-sele de perceptor devenea în ade-
văr uă autoritate și comisiunea ’I ar fi ce-
dat (rîsete). In adăstare însă pânâ atunci,
comisiunea a remas în opiniunea sa și a
credut un lucru, că ministru de finance și
ori care ministru special în sfera ramure!
sâle, când vine cu un project de lege și
dice: cu acâsta am să astup uă lacună,
este că dupe multă esperiență a ajuns la
certitudinea că nu se pâte fără acea lege,
și când se propune uă asemenea lege Ca-
merei, Camera trebue ori să o adopte ori
să arate alte mijlâce pentru ca să ajungă
la scopul de. a acoperi acea lacună.
   Ast-fel discuțiunea a remas aci și comi-
siunea a fost de opiniune că legea se pâte
primi, pentru cuvântul mai cu sâmă că
legea care se votase de Cameră pentru a-
geuțil fiscali s’a respins de Senat.
   Afară de acâsta, D-lor, mal este și un
alt motiv: amendele nu sunt fixate prin un
tabel anume, cum sunt cele alte dări către
Stat, ca să se pâtă împlini cum se împli-
nesc tâte contribuțiunile. Și aci mâ refer
la amendamentul D-lui Rose Ștefănescu,
care dice să se dea remisa tutulor percep-
torilor de bani publici. Comisiunea nu a
admis acest amendament al D-lul Rose
Ștefănescu, pentru cuvântul că amendele
nu se împlinesc de cât numai de casieri,
și iată pentru ce,—și aci respund. la idea
emisă de D. Ferichide. Tribunalele trimit

casierilor tabele de amende la finele anu-
lui; prin urmare perceptorii neavând ase-
menea tabele, nu sciu care sunt persânele
condamnate, și de la cine aii să incasese
amendile. Pe urmă, intermediarul care
stărue între perceptor și tribunal pentru
împlinirea acestor amende nu este de cât
casierul; prin urmare numai lui daca i se
va da uă incuragiare va stărui la tribu-
nal de a i se trămite în fie-care lună tabel
de amendele ce sunt a se incasa, și numele
persânelor condamnate de tribunal, ca să
scie pe cine are să urmărescă. Ast-fel,
D-lor, împlinitorilor, ori cât de multă
bună-voință ar avea să împlinâscă aceste
amende, nu vor putea să o facă, pentru că
neavând tabele de persânele condamnate
nu vor sci pe cine să esecute
   Uă voce. E treaba tribunalului să tră₇
mită tabelul.
   D. N. Dimancea. Apoi tribunalelor nu
le putem pune nici amendă, nu le putem
da nici uă primă de încuragiare ca să’șl
facă datoria; și ca să le îndatorăm la acesta
ar trebui să facem uă lege specială; pânS a-
tuncea însă să admitem acest mijloc prin ca-
re să stimulâdă casierii de a se adresa direct
la tribunal pentru a cere tabele pe fie-care
lună de persânele condamnate la amendă,
și atunci fiți siguri că aceste amende se
vor împlini regulat. — Vedeți deră, D-lor,

eă nu esle alt mijloc de a se percepe a-
ceste amende într’un mod regulat de când
dându-se casierilor acest stimulent.

   Pentru aceste considerante, comisiunea
pronunțându-se asupra amendamentului
D-lul Sefendachi, a fost paritate de voturi,
parte ’la dmis, parte ’l a respins, opinând
a se priimi articolul ast-fel cum este în
lege.
   In cât privesce amendamentul D-lul Ro-
se Ștefănescu, comisiunea l’a respins.
   Voci. închiderea discuțiunel.
   L). G. Vernescn. V’ași ruga, D-lor, să
nu închideți discuțiunea, pentru motivul
că am audit pe D. ministru picând că a-
ceste remise se dati casierilor pentru ca
cu ele să ’șl pâtă angagia agenți de urmă-
rire. Dâră dâcă n’ar fi de cât acest cuvânt,
eu m’ași opune acestei legi, pentru că nu
voiu se las casierului facultatea de a ’șl
numi agenți fiscali pe cine va voi.
   D. președinte. Acâsta nu este cestiune
pentru închiderea discuțiunel, cel pucin
după opiniunea mea.
   D. G. Vernescn. Voesc, D-le președin-
te, să dovedesc Camerei că cestiunea nu
este destul de luminată, că ar fi un răti
dâcă acâstă lege s’ar vota așa cum s’a dis-
cutat, adică de a da casierului dreptul a
avea agenții s6I de urmărire.
   Uă voce. Nu se ddce acâsta în lege.
   D. G. Vernescn. Nu se dice în lege,
dâră în sensul acesta am audit pe D. mi-
nistru de finance interpretând legea. De
aceea dâră am luat cuvântul ca să arăt Ca-
merei că ar fi un rSti de a se da facultatea

casierilor a ’și numi pe agenții de urmă-
rire. Dâcă D-vâstră voiți să închideți dis-
cuțiunea uă puteți face
    D. ministru dc cult® și instrucțiune
! publică. Nu se înțelege așa.
    D. N. Dimancea. VS rog, D-lor, să în-
chideți discuțiunea, căci cred că onor.
Cameră e convinsă că nimeni n’a înțeles
că casierii vor avea dreptul de a numi a-
gențil de urmărire extraordinari afară de
acel prevăduți de lege. S’a înțeles numai
de a se da casierului un stimulent pentru
a face să se urmărescă aceste amende; de
a ’I se da midlocul să aibă un om al săti
ca să ’I aducă listele de amende de la tri-
bunal, în virtutea cărora să însărcinese pe
perceptor de a împlini amendele. Acâsta
s’a înțeles, D-lor. și alta nimic; și deră vă
i rog s c închideți discuțiunea.
    — Se pune la vot închiderea dicuțiunel,
și nu se primesce.
। D. E. Vergati. D—lor, să ’ml dațl voe
a vă supune la cunosciță, ideele ce am eti
|în privința legel de care ne ocupăm as-
tă-dl, și în privința căreia s’a verbil atâta
de D. ministru. Uă idee preocupă pe D.
ministru, D-sa dice: cum voiti putea eu să
percep acești bani seu acest venit din a-
mende, care pânâ acum a fost mal mHt
fictiv, din causă că nu s’a încasat? — Și
aci deschid uă parantes, ca să spun r lui

6 (18) Mame 1877

M0N1T0RUL CFICIAL’AL R0MĂNIEÎ

raportare ceea ce se vede că D-sa nu scie,
că aceste sume sunt. trecute în budgetul
Statului, ca venit, în cifra de 140,000 lei
din amendele judecătoresc!.
   Acum, în cât privesce grijea ce are D.
ministru de finance despre modul cum va
putea încasa acâstă sumă, cred că și D.
Ferichide și efi am fost destul de clari,
când am spus că, tâte hotărârile inpronun-
ciate de tribunale aii la urmă uă frasă ste-
reotipă, prin care se t^ice: se condamnă
cutare la amendă, eră în cas de solvabili-
tate i se va aplica articolul cutare, care
articol prevede închisâre... (întreruperi).
   Ce se întâmplă în practică? înainte de
a veni eii ministru de finance, căci de uă
camdată mi se pare că D. Dimancea are
perspectiva acâsta (ilaritate); eh vS spun
ce se întâmplă ca unul ce am fost percep-
tor. A venit, de esemplu la mine ordinul
să împlinesc cutare sumă; efi mg duc la
datornic, si el ’ml <)ica: nu am parale; eii
’l răspund: dâcă nu al parale, vel merge
la pușcărie, unde vel sta uă di pentru 10
lei. Și aci răspund D-lul ministru la justi-
ției care dicea că cel săraci nu vor putea
nici uă dată să plătâscă în bani; el bine,
eu acâstă lege, sugrumăm și mal mult pe
cel sărac să dea bani, pe când ele bucuros
să facă mal bine uă <ji de închisâre de cât
să dea 10 lei. Cu modul acesta facem,
vrând, ne vrând, uă spoliare. Dâră, D-lor,
nu se (Jice în legea penală că se pâte da
pedâpsa corporală în locul baniloi? Prin
urmare, de ce acum în mod indirect venițl
a sdrobi legea penală în acest punct al el,
de a lăsa pe om să ’șl ea pedâpsa când el
nu voiesce să dea bani ?
   Așa dâră și din punctul de vedere că
se dă un biciii de foc în mâna perceptori-
lor fiscali, acâstă lege este injustă și i-
nică.
   La ceea ce 4ice D. președinte al consi-
liului că în asemenea cestiunl nu încape a
face multe teorii și că trebue să aducem
idei practice, pe care le pot avea acel cari
trăesc la țâră și văl cum se face percep-
țiunea impositelor, la acâsta am onâre a ’I
râspunde că, tocmai D-sa ’mî pare că vor-
besce mal mult din teorie, fiind că nu scie
de cât ceea ce ’I se spune de la ministerul
de finance modul cum se petrec lucrurile;
în vreme ce efi am cunoscința lucrului mal
de aprâpe, ca unul ce am practicat, ce am
îndeplinit acâstă însărcinare, și tocmai din
acâstă experiență mâ cred autorisat a dice
că nu este nevoe de uă asemenea lege care
nu are nici un scop, Legea penală e posi-
tivă; când omul nu plătesce, face osânda
de închisâre.
   Este adevgrat ceea ce spunea D. minis-
tru de finance, că unii dintre perceptori au
sfeterisit bani, și <)ice D-sa că cu acâstă
lege nu se vor mal perde banii; dâră, D-lor,
ori ce perceptor are uă garanție, și nu în-
țeleg pentru ce perceptorul care nu a adus
banii din amende nu a fost urmărit. Acâs-

i ta trebue să se facă cu cel ce perd bani.
Prin urmare, cred că temerile D-lul mi-
: nistru, asupra acestui punct, nu sunt fon-
date; și îu ori ce cas vS rog, D-lor, să nu
faceți din acest midloc de percepțiune un
fel de dublă execuțiune, și în mod mult
mai neomenos de cât se face a<)I, ca să se
înființese agențl fiscali pe socotela unor
nenorociți cari neputând găsi bani, pri-
mesc a se duce la închisâre, pe câtă vre-
me nimeni nu are dreptul să le dică: ’mi
trebuesc bani, âră nu în hisâre. Pânâ când
D-vâstră veți modifica legea penală, ori
ce condamnat la amendă are drept să mâr-
gă la închisâre drept bani, conform legii...
   Uă voce. Legea nu dice așa.
   D. E. Vergati. Dâcă dicețl că legea nu
dice așa, atunci bine-voiți, chiar cu legea
actuală a face pe condamnat să vâ dea
bani. Insă de uă cam dată, după legea
penală, D-vâstră dațl pedâpsa corporală
pentru bani.
   De aceea, D-lor, pe basa deslușirilor ce
vS dedei, vg rog să nu votați uă asemenea
lege, fiind că nu are nici un scop, mal cu
sâmă că perceptorii carî au să percâpă a-
ceste amende nu afi nici un beneficia.
   Efi v6 rog să nu votați acâstă lege, fiind
că ar fi să dațl casierilor un mijloc indi-
rect ca să stârcă lumea afară din lege.
   D. E Stăteseu. D-lor, avem în discu-
țiune amendamentul D-lul Rose Stefănes-
cu, prin care se elice că acel care afi săîm-
plinâscă amendele judecătorescl sunt per-
ceptorii și că lor li se cuvine aceste remi-
se. Efi sunt îu contra acestui amandament,
pentru că perceptorii nu afi nici midlâce
nici posibilitate de fapt ca să ea din gre-
fa tribunalului și a parchetului tâte lămu-
ririle trebuinciâse pentru împlinirea aces-
tor amende. Aceste operațiuni sunt mal u-
șor de îndeplinit din partea casierului, fi-
ind că el se află siatornicit în orașul de
reședință al județului. Apoi, D-lor, aceste
remise care se dati casierului nu credeți
D-vâstră că vor remânea lui, fiind că el
va trebui să stimulase din acești bani ac-
tivitatea perceptorilor și stimulentul cel
mal puternic este atunci când.cine-va se
află interesat în causă. Casierul va (jice:
’țl dau și dumitale, D-le perceptor, 3 sâfi
5 °/₀ din împlinirile ce vel face, și cu a-
cesta se va activa mal mult perceperea a-
cestor amende. Dâră D. Vernescu dice că
aceste remise se dafi casierilor pentru ca
el să inființese un serviciu special numai
pentru perceperea acestor amende. Dâcă
ar fi așa, aș împărtăși și efi temerile D-lul
Vernescu, însă nu acesta a fost înțelesul
cuvintelor D-lul ministru de finance. D-sa
a înțeles că âmenii aceștia, ca să ajungă
a realisa aceste amende, sunt siliți să fa-
că âre-care cheltuell, adică să interesede
pe perceptori și să plătâscă un om care
să mârgă prin grefe și prin parchete ca
să ea notițele necesare. Acâsta este chiar
rațiunea legii.

1711

^Ceea ce am avut onâre să <jic pâng acum
arată în destul că amendamentul D-luî
Rose Ștefănescu trebue înlăturat. Dâră tre-
bue încă să vfe mărturisesc un lucru, că
n’am înțeles câtuși de puțin ceea ce a dic
D. Vergati Eu mă așteptam de la D-sa să
alu;ă mal multă lumină cu experiența
D-sale tecnică în acâstă materie, însă măr-
turisesc că cestiunea n’am găsit’o mal lu-
minată în urma discursului D-sale d» cât
cum era înainte...
   D. Vergati. Se pâte.
   D. E. Stăteseu Eu fac acestă umilă mâr
turisire că nu pâte să intre în capul mefi a
tâtea specialități, atâta sciință, atâtea cu-
noscințe câte suut în capul D-lul Vergati.
D-sa dice că nu trebue să stimulăm perce-
perea acestor amende, cu alte cuvinte, să le
ertăm cu desăvârșire cadupă trei ani să se
mai strângă ârășl un milion rămășițe. Espe-
riența, D-lor, a dovedit că asemenea stare
de lucruri a fost rea, și că prin urmare,
puterea legiuitâre trebuea să ’i găsescă
un lâc. Ei bîKe, efi nu cred alt lâc mai bun
de cât ceea ce se propune prin acâsă lege.
   Dâră D. Vergati mai dice că legea pe-
nală lasă la facultatea condamnatului sfii să
plătâscă amenda saiî să facă închisârea.
Apoi de unde are să se scie cine a plătit
și cine nu ? Trebue să se facă acâstă cons-
tatare. Deră, afară de acâsta, trebue încă
să se constate nesolvabilitatea, și pentru
acâsta trebue un agent urmăritor.
   Așa Dâră, D-lor, vedeți că legea de fa-
ciă, nu numai că nu are nici un inconve-
nient, dâră va aduce un remedii! serios la
uă stare de lucruri care cere îngrijirea nâs-
tră. Nu dic că se va încasa tot milionul,
dâră chiar de s’ar încasa numai pe jumă-
tate, tesaurul nostru nu este în așa mare
prosperitate în cât se pâtă suferi a se
șterge cu buretele într’un mod absolut a-
câstă sumă pe care are să o ea de la nisce
âmenl cire nu’I o plătesc.
   Pentru aceste cuvinte sunt contra amen-
damentului D-lui Rose Ștefănescu și vg
rog să votați legea.
   D. G. Vernescu. D-lor deputațl, să ne
dăm sâma bine de ce facem astă-dl. Era
ceva în legile nâstre pentru esecutarea a-
cestor pedepse? Nu este de tăgăduit că
era. Era mijlocul acela practic ? Efi cred
că era practic, pentru că nimeni nu s’a în-
cercat până acuma să ’l pună în esecutare și
nu a reușit. Dâcă se încârcă justiția să
pună îa esecutare ceea ce se dice în lege
și nu isbutea, și venea ministru de justi-
ție cu un raport prin care să ne arate pen-
tru ce nu se pâte face esecutarea, efi eram
de părerea D-vâstră ca noi să schimbăm
sistemul acesta și să primim altul; deră
pe când nu avem în facia nâstră de cât ne-
gligența sau nepăsarea ministrului de jus-
tiție și a funcționarilor săi, vg mărturi
sesc că nu mg asceptam la schimbarea
sistemului.
   Așa dâră de la început vg spun că sis-

1712

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

6 (18) Martie 1877

temui ’l schimbăm fără să avem vre un cu-
vânt a o face.
   Dâră ați hotărât să.’l schimbăm fără să
fi făcut esperiență. Prea bine. Nu am ni-
mic de dis. Dâră să vedem acum cum s’a
făcut acâstă schimbare ? Este menit acest
project să ne dea resultate mai bune în
strîngerea acestor bani din sentințele con-
demnatâre la amendă ? Pentru mine mi se
pare că sistemul așa estrem cum este pre-
vădut în project nu este cel mal bun și D.
Stătescu a simțit acâsta, și pentru acea a
căutat să aducă un paliativ la acest sis-
tem Șicâadu i! aceea ce ar fi trebuit să fa-
cem noi să facă casierii. .Apel pentru ce să
facă casierii aceea ce trebuea să f că mi-
nistrul de justiție? Vedeți D-lor că mai
practic era sistemul cel vechiă, cu tdtă
neesperiența făcută. Dâră cu tdte acestea,
cu tdte că sistemul cel vechiu era mal
practic, să vedem ce putem face cu siste-
mul cel noă, căci decă am primit diseuți-
unea neapărat că trebue să ptimim și îm-
bunătățirile. EI bine, âtă ce aș crede efi
că s’ar putea face ? Este fdrte lesne minis-
trului de justiție să oblige pe agenții sfii
că în fie care lună să ’șl strîugă hotărâ-
rile de amendă și să le trămită la casier,
și mi se pare că nu este grea acâstă trâbă;
mi se pare că nu este prea mare trâbă să
facă uă listă de tdte hotărârile condem-
nătdre la amedă ..
   Uit voce. Ce se face cu hotărârile vechi?
   D. G. Verneseu. Noi vorbim de viitor.
Și ddcă este vorba de hotărârile care nu
sunt puse în esecutare și sunt rătăcite
prin archivele tribunalului, din causă că
nu ’șl afi făcut datoria impiegațil, apoi nu
aii de cât să ’șl îndeplinâscă datoria, căci
acel funcționari cari nu au făcutpla tim a-
câstă lucrare, trebue să o facă acum, adică
să adune tdte hotărârile care nu s’aii pus
în esecutare. Aceste hotărâri adunate să le
tămită la casier, pentru ca să fie esecu-
tate. Acesta mi se pare că este mai corect
de cât aceea ce ați cjLis D-vdstră că trebue
să facă casierii tdtă acâstă afacere, adică
să nu mai trămită tribunalele, ci în tdte
filele să mârgă casierul ca să cânte în
tdte dosarele să vâdăcine sunt condamnați
la amendă.
   Așa dâră funcționarii judecătoresc! din
lună în lună vor trămite aceste hotărâri la
casierii de județe. Acum însă să vedem
cine are să fie însărcinat cu î nplinirea a-
cestor amende ? Casierul nu pdte să facă
prin el înșușî împlinirea, trebue să se a-
dresese la nisce agențl inferiori cari să
facă împlinirea. Ei bine, cine sunt acești
agențl? Neaperat că el nu vor fi dmenil
proprii al casierului, ai serviciului pro-
priii al casieriei, și nici nu a putut să dică
acâsta D. Stătescu. Apoi, dâcă este așa,
neapertat că acești agențl vor fi funcțio-
nari publici; neaperat că ei nu trebue să
se adresese la perceptorii comunali din
țâră, căci cum se face împlinirea celor alte

contribuțiuni îu țâră trebue să se facă și
acâsta, tot de către acei perceptori. Așa
dâră âtă un articol care ar putea să î ntre
în cadrol acestui project. Să se dea drep-
tul perceptorilor comunali ca să strîngă
și acești bani. Apoi, dâcă este așa, să ve-
dem unde este munca mal mare? Munca
mal mare este a casierului ca-e nu are de
cât să dea ordin ca să strîngă amendele,
ori munca este mai mare a perceptorului ?
Negreșit munca perceptorului va fi mult mal
mare de cât aceea a casierului. Dâră să
admitem chiar că acâstă muncă va fi egală;
apoi atunci de ce să nu punem în lege că
uă parte din acâstă remisă o va primi ca-
sierul și uă parte o va primi perceptorul?
Acâsta mi se pare că ar fi și drept și e-
quitabil. De aceea efi propun următorul
amendament:
   „Remisele se vor împărți pe din duo?
între casieri și împlinitori/
   D. N. Dimancea Comitetul a primit
amendamentul propus de D. Verneseu.
   — Se pune la vot amendamentul pro-
pus de D. Stefănescu și se respinge.
   Asemenea se respinge și amendamentul
propus de D. Sefendache.
   — Se pune la vot art. I împrună cu a-
mendamentul propuse de D. Verneseu, și
se primesce.
   Art. 2. Se adoptă fără discuțiune.
   — Se pune la vot projectul de lege în
total, și resultatul scrutinului este cel ur-
mii tor :

      VotanțI . .      .    . . 66
      Majorit. reglem. ... 38
      Bile albe pentru .... 50
      Bile negre contra .... 16

   D. președlnt. Adunarea a primit pro-
jectul de lege.
   D. E. Constinescu, raportorul comisi-
unel financiare, dă citire următorului ra-
port și project de lege.

         Domnilor

   Legea d’e la 4 August 1876, pentru se-
pararea posturilor de redactor al Monito-
rului oficial și de acela de director al im-
primeriei Statului s’a promulgat din erâre
mal înainte de a fi supusă sancțiunel Se-
natului ; făcându-se în Senat observațiuni
guvernului asupra acestui fapt, guvernul
s’a grăbit a supune deliberării și acelui
înalt Corp legea pentru reîntrunirea pos-
tuiilor de redactor al Monitorulnl oficial
și acela de director al imprimeriei Sta-
tului.
   Onor. Senat n’a adus legei votată de Ca-
meră de cât uă mică modificare în titlul
ei, și anume: în loc de a dice: lege pentru
modificarea legel din 4 August, 1876, dice
simplu, lege pentru întrunirea posturilor
de redactor al Monitorului oficial și acel
de director al imprimeriei Statului;


   Comisiunea financiară, în deliberarea că-
ria ați bine voit a trămite legea votată de
onor. Senat, găsind că acea modificare era
în adevăr cerută de natura legel, de âre ce
nu era vorba de modificarea vre unei dis-
posițiunl de lege, ci de a lua uă noă dis-
posițiune printr’uă lege de sine stătătâre,
a adoptat în unanimitate legea ast-fel cum
a votat’o Senatul, și are onâre a o supune
prin sub semnatul raportor și la apobarea
D-vâstră.
Raportor: E. Costinescu.

PROJECT DELEGE

Pentru întrunirea posturilor de redactor
al „Monitorului oficial“ și acela de direc-
tor al imprimeriei Statului.
   Art. unic. Redactorul Monitorului ofi-
cial va fi tot-d’odată și directorele impri-
meriei Statului, având ca salariu lei 400
pe lună și lei 200 diurnă.
   — Ne luând nimeni cuventul în discu-
țiunea generală, se pune la vot luarea în
considerațiune a projectulul de lege și se
primesce.
   Articolul unic se adoptă fără discuțiune.
   — Se pune la vot projectul în total și
resultatul scrutinului este cel următor .

VotanțI...................61
       Majoritate reglementară . . 38
Bile albe pentru..........61

   D- președinte. Adunarea a primit pro-
jectul de lege în unanimitate.
   D. E. Vergati. D-lor, scițl că am anun-
țat acum de câteva dile uă interpelare
D-lui ministru de lucrări publice, și fiind-
că văd pe D. ministru preseut vaș ruga
să bine voițl a ’ml permite să desvolt a-
cea interpelare, care e de un inters gene-
ral, âră nu uă reclamă electorală.
   D. L Docau, ministru lucrărilor pu-
blice. Care interpelațiuna ?
   D. E. Vergati. Pentru șosele.
   D-lor, am vădut în Monitorul oficial uă
circulare a D-lul ministru de lucrări pu-
blice prin care spunea sub tâte motivele
putinciâse D-lor prefecți că trebue să în-
câpă campania lucrărilor de sosele pentru
anul curent 1877.
   Efi îndată ce am v&jut acâstă circulare
m’am felicitat, nu pentru alt cuvât, de cât
pentru că acestă circulară corespunde atât
trebuinței simțite de toți locuitorii țârei,
cât și pentru cuvâ itul că cu amânarea lu-
crărilor din anu trecut s’a întâmplat un in-
covenient pe care ’l scițl cu toții, că pe când
uă clasă de âmeni erafi înscriși că pres-
tațiunea acâsta să o plătâscă în bani și
au plătit’o pe deplin, alții, ,carl nu făcu-
seră acâstă declarațiune în luna lui Fe-
bruarie, au rămas și rămân dispensați pen-
tru tâtă vremea. De unde resultă uă ini-
quitate, uă injustiție, pentru că unii plă-
tesc și alții nu. In acâstă categorie de plată

(18) Marne 1877        MuMTARUL OFICIAL AL BUMÂKĂE1                   1713

intră și orașele, căci sciți că legea preș-1
tațiunilor est'e uă lege generată.
   Mă felicitam, D-lor, și din alt punct de
de vedere, pentru că era vorba d’a nu se
distruge cu desăvârșire un capital imens
care s’a băgat îa aceste șosele de toți lo-
cuitorii din tdte districtele de nouă ani de
dile de când s’au început și s’au făcut a-
ceste șosele.
   Mă felicitam al treilea și din punctul
de vedere că acest capital amenințat a se
distruge atingea scopul legiuitorului care
a făcut legea prestațiunelor, înlesnea co-
municațiunea chiar cu drumul de fer, pen-
tru care am făcut atâtea cheltueli, căci
astă-dî aceste șosele, destul de bine fă-
cute, destul de sistematic făcute, afi de-
venit ceva ce nu se pdte califica, nu este
nici șosea, nu este nici drum obicnuit
cum era mal înainte, și nimeni nu pdte să
facă alt-fel decât să deplângă aedstă stare,
căci nu mal avem nici șosele, nici drumu-
rile de mal înainte. De aceea <|ic că m’am
bucurat de acâstă telegramă, de și eă sunt
represintat al colegiului al 4-lea, și am
audit pe mulțl dicend-că acâstă lege este
uă povară pentru țârani, ceea ce nici eu
n’o tăgăduese, căci așa este, și s’ati fost
numai alegătorii meî cari au suferit de
flagelul esecuțiuneî acestei legi, ci toți din
tdte părțile; dâră ceea ce a făcut că acâstă
lege să fie neplăcută și râti văzută de toți,
era esecuțiunea el și acele mijlâce mes-
chine întrebuințate de către D-nil ingi-
neri. Da, D-lor, fiind-că pentru trei dile,
bietu țâran făcea 10, 15 dile, pentru că
contra articolului din lege care prevede
distanța la care pdte fi dus țăranul ca să
se facă cele trei dile, era dus la uă dis-
tanță de 40, 50 și pânâ la 100 kilometri.
   Aci ’mi aduc aminte de un fapt petre-
cut peste Olt, care’l cunâsce și D. minis-
tru al cultelor, acela că locuitorii din Dol-
jiu veneti tocmai la Locustenl, distanță
de trei dile, ca să lucrese acele trei 4ile
ce erau datori . . .
   D. vice-președinte. Mi să pare căi
D-vâstre desvoltațl legea întrâgă; dâr
unde mergem cu acest sistem, căci pâte
să mal vie și alțl deputațl ca să facă tot
ast-fel ?
   D.E.Vergati. Cred, D-le președinte, că
uă interpelare are de scop de a esplica legâ
în punturile asupra căror să face interpe-
lare, prin urmare, fără a discuta legea în
totul, cred că am dreptul să vorbesc asu-
pra unor punte din lege, fără ca prin acâ-
sta să contravin cuviințelor parlamentare.
   piceam dâr că pe lângă acest inconve-
nient mai este și acela din partea ingine-
rilor, cari nu în virtutea legel, ci a regu-
lamentului de esplicațiune, în loc să dea
unul locuitor uă bucată de loc calculată
a o lucra în trei dile, ’I dedea îndouit, și
acâsta pentru ca să împlinâscă golurile ce
lăsati acel din locuitori pe cari ’I specu-
lati D-ni ingineri pentru a nu I aduce la

lucru. Etă, D-lor, cum să face suma de
kilometri de șose, prevăzută în tabele,
puind pe locuitori să lucrese îndouit de
ce sunt datori, âr pe alții speculându’i și
scutindu’î de lucru. Din acest punt de
vedere, mandanții mei erau nemulțumiți
cum erati și ai D-vâstre. Când ânsâ țera-
nul va sci că acâstă lege să va aplica cum
să cade, vor fi fârte mulțămițl, pentru că
pe ei și mai cu sâmă pe ei ’i ajută acâstă
lege, căci ’i înlesnesce să’și facă trans-
porturile mai cu ușurință; și mulți din
ei astă-(|l refl. a făcut cine a sus-
pendat acâstă lege, pentru că au să remâ-
ne înomoliți.
  In facia acestei circulărl s’a rădicat mi
să pare din partea D-lui lepureanu, un fel
de esplicațiune, cerând a i să spuse de
biurou ce să face cu legea prestațiunilor
ce este pusă în discuțiunea Camerei ? Și
dâcă legea e retrasă, atunci ’și-o însusesce
D-sa, și cere urgența. In facia acestei
cereri a D-lul lepurânu s a făcut uă altă
circulară de D. ministru de lucrări publi-
ce, prin care șă revâcă circularea d ântâiu.
Acum dâr, aș voi sa sciti ce să face? Să
esecută acâstă lege sati nu să esecută?
Căci de aci nasce inconvenientul că, dâcă
legea se va esecuta atunci acei cari nu vor
voi să lucrese în natură vor plăti în bani,
âr cel-lalțl cari nu vor plăti îu bani, vor
lucra în natură, și atunci acâstă lege va
apăsa asupra tutulor; âr dâcă acestă lege
nu să va aplica, atunci acei cari în virtu-
tea primei circulărl s’ati înscris să plă-
tâscă în bani, și vor fi plătit, plata va
remânea bine-făcrtă, âr acel cari aveafl să
lucrese în natură, nu vor mai lucra. Ve-
deți dâr că unii ar fi loviți de acâstă lege,
âr alții nu.
  De aceea, D-lor, am făcut interpelarea
mea în acest sens. Rog der, pe D. mini-
stru să bine-voiască a’ml respunde cel
puțin pentru a mă linisci pe mine.
  D. ministru lucrărilor publiee. D-lor
deputațl, circularea de care s’a vorbit am
dat’o în urma dorinței esprimate de âmenl
competențl cari fuseseră cu pucine dile
în urmă la cârma țârei, și chiar Ia depar-
tamentul ministerului lucrărilor publice.
Onor. D. Vernescu ’mi-a atras cu drept
cuvent luarea aminte asupra unui pod de
peste uă apă care costă pe Stat mii de
franci, și pentru care constructorul a tre-
buit să desprindă ambele capete, fiind-că
acel pod era amenințat ca cu ocasiunea
desghețului, cursul apel să’și ia mersul
pe alături, și am promis D-lui Vernescu
că îndată vom lua măsurile necesarie. In
acel timp s’a și presintat uă interpelare,
a D-lul Milescu mi să pare, deși eram
nuofi venit îu minister, și nu cunosceam
bine lucrurile, dâr pe cât ’mi ara adus a-
minte ca deputat, și din cele ce cetisem
în Monitor, am respuns că nu seu ca le-
gea drumurilor să fie abrogată, nici chiar
suspendată, dâr că era numai pur și sim-

plu amânată campania lucrărilor pentru
anul viitor.
   Am avut onâre a respunde D-lui inter-
pelator că am luat decisiunea de a activa
lucrările, și âtă cum : Sunt părți ale Ro-
mâniei unde în timpul depeșei, locuitorii
săteni ne având nimic de lucru le vine
lesne să facă cărăturl de petriș, și ast-fel
am găsit nimetit ca îo acel timp de ârnă,
locuitorii să facă aceste cărăturl.
   In urmă s’a reprodus de către D. lepti-
reanu întrebarea sati interpelarea D-sale,
și a trebuit să țin sâmă că D. lepureanu
este nu numai un eminent bărbat de Stat,
dâr că și cu pucin mai ’nainte D-sea fu-
sese, în capul ministerului lucrărilor pu-
blice. Atunci nu eram aci, fiind ocupat
Ia Senat, căci aș fi răspuns și D-sâle aceea
ce vâ spun D-v. cum că, dâca legea des-
pre care D-sea a dis că e suspendată, nu
e încă adusă în discuțiunea Camerei acâ-
sta nu provine de cât din lipsă de timp ;
și că efi aș fi fost fârte ohorat să’ml în-
sușesc lucrarea D-sâle pe care să uă trec
prin discuțiunea Camerei și a Senatului.
   Acum, în prevedere că timpul fiind
scurt nu s’ar putea trece legea prin am-
bele Corpuri Legiuitâre, am găsit neme-
rit să dafi ordinul despre care a vorbit D.
Vergalti; însă, dâcă Camera, dupe ce a
aprobat interpelarea D-lul Milescu apro-
bă și pe acâsta de acum, și mâ antorisă a
pune în aplicare legea, care, uă mal re-
pet, nu e abrogată, ci numai uă campenie
a fost amânată, efi nu voiti face de cât să
mâ supun votului D-v.... eram să <)ic or-
dinului D-v., căci în adevăr, mâ supun or-
dinului D-v., puind legea în aplicare, bine
încredințați fiind Dr. că voifi stărui ca să
se înlăture abusul ce se făcea cu acestă
lege și ca ea să ’șl dea efectele dorite,
(aplause)
(Va urma)


        ANUNCIURI MINISTERIALE.


MINISTERUL DE INTERNE.

Direcția generală a telegrafelor și
poștelor.
  Se publică spre cunoscinți D-lor ama-
tori că, în dioa de 7 Martie stil veechiu
la orele 12 —2 p. m., se va ține licitați-
une orală îu pretoriul oficiului postai cen-
tral, pentru repararea a 51 saci de piele,
15 saci de piele cu lanț, 17 gâmantane
cu lacăte și 30 saci pânză seria I.
  Concurențil, spre a putea fi admiși la li-
citație, vor depune uă cauțiune provisoriă
de 50 lei, care va rămânea definitivă după
adjudecare.
  No. 2,655. 3 1877, Februarie 17.

  Pentru serviciul poștelor rurale din țe-
ră, fiind vacante mal multe posturi de es

i714

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

6 (18) Martie 1877

peditorl rurali, cu salarii! de 100 lei men-
sual, și anume în județele și plășile mai
jos notate, direcțiunea publică spre cunos-
cința doritorilor d’a ocupa asemenea pos-
turi, și ’I invită a se presența cu cerere la
direcțiune saii la oficiurile respective.
   Condițiunile de admisibilitate sunt: a fi
român sati împământenit, a presența acte
de bună conduită și a depune uă garanție
în numerar saii efecte publice garantate de
Stat, în valâre de 1,200 lei.
   Județul Argeș , plășile Cotmâna, Găle-
șesci, Lovisce, Ultu și Topologu.
   Județul Bolgrad , plășile Cahulo-Prutu
și Domeniile .
   Județul Botoșani, plășile Jijia, Mileti-
nu și Stefănesci.
   Județul Cahul, plasa Costangalia.
       „ Fălcifl „ Mijlocu.
       „ Gorjiu, plășile Amaradia, Gilor-
iu Jiu Novaci și Vulcanu.
   Județul Nâmțu, plășile Mijlocu și Mun-
tele.
   Județul Putna, plășile Bili«sci, Gârle și
Vrancea.
   Județul Roman, plășile Fundu și Sire-
tu-de-Sus.
   Județul Romanați, plasa Oltu-de-Jos.
   Județul Suceva, plășile Moldova și Mun-
tele.
   Județul Tuiova , plășile Coroda și Si-
mela.
   Județul Vâlcea, plășile Cozia și Ocolu-
   Județul Vaslui, plășile Crasna, Fundu.
iile, Mijlocu, Racova și Stemnicu.
   Județul Vlașca, plasa Nâjlovu.
   No. 2,482. 6 1877, Februarie 14.
Eforia spitalelor civile.
   Licitațiunea anunciată prin publicația
No. 1,152 , inserată în Monitorui oficial
No. 44, din 1877, ce era a se ține în <)ioa
de 12 Martie , pentru închirierea etajului
de sus din casele No. 6 (Atanasiu), de din
dosul spitalului Colțea, se anulâsă, și tot
de uă dată să face cunoscut că, în acea di
la orele 10 de dimineță, se va ține licita
țiune în localul eforiei, strada Colțea, No.
38, pentru închirierea acelei case, cu tâte
dependințele el, ast-fel precum se posedă
de eforie, asemenea se va licita în acea <)i
și închirierea casei No. 8 (Georgescu), a-
rătată în publicația de maUsus, pe termen
de un an.
   Condițiunile de închiriere se pot vedea
la eforie în diua licitațiunel.
   No. 1,408.           1877, Martie 2.

   —In urma licitațiunel ținută în <)ioa de
23 Februarie espirat, pentru arendarea u-
nora din proprietățile casei spitalelor ară-
tate în publicațiile No. 7,293, din 1876
și No. 731, din 1877, înserate în Monitd-
rele oficiale No. 8, 30 și 33, din 1877, pe
noua periâdă începătâre de la 23 Aprilie
1878, confirmându-se reș iltatul moșiilor
următâre:

  1.    GhinescI, din districtul Dâmbovița,
împreună cu un gardian , pe termen de
5 ani.
  2.    VărăscI, din districtul Ilfov, împre-
ună cu trei gardieni, pe termen de 5 ani.
   Se face cunoscut spre sciință D-lor a-
rendașl ca să depue garanția definitivă ,
conform condițiunilor după care a concu-
rat, âră pentru arendarea proprietăților a-
rătate la vale, pe termen de 5 sau 10 ani,
se va ține altă licitațiune la eforie, Bucu-
resci, strada Colțel, No. 38, în <|ioa de 8
Aprilie 1877, la orele 10 de diminâță.
   Condițiunile generale de arendare, sunt
tot acelea publicate în Monitor ele de mai
sus, No. 30, cu modificarea însă numai a
art. 49 în chipul următor:
   Art. 49. Arendașii vor plăti tâte dările
existente, fiscale, județene și comunale, care
privesc pe persână lor și proprietatea ce
ține în arendă.

Listă de proprietățile casei spitalelor, ce sunt a
   se arenda în dioa de 8 Aprilie.

Districtul Argeș.
   1.    Ciupagul cu trupurile , a spitalului
Colțea, cu un gardian de pădure și hotare.
   2.    Teca , a schitului Berislăvescl-Cor-
netul, cu un gardian de pădure și hotare.
   3.    Cârcimă de la Pripâre și muntele Cor-
neșu, a schitului Cornetu, cu un gardian de
pădure și hotare.
   4.    Vâtra schitului Fedeleșoiu-Runcu, cu
4 gardianl idem
   5.    Dăngesel, a schitului Fedeleșoiu, cu
un gardian idem.
   6.    Livedea de fen din Vilsan, cu un gar-
dian.
   7.    Muntele Clăbucetul, idem cu un gar-
dian idem
   8.    Parte din Buda, idem cu un gardian
idem.
   9.    Rociu-Stănislăvâsca a schitului Be
rislăvesci, cu un gardian.
   10.    Lunca Mirghia , a schitului Titi-
rescl, cu un gardian, idem.
   11.  Marianca-Balomirâsca, idem.
   12.  BudescI saii Crângul Bun.
   13.    Muntele Galben-Vămeșiâia, al schi-
tului Găisenl.

Districtul Buseu.

   1.    Fundeni, a spitalului Colțea , cu un
gardian de pădure și hotare.
   2.    Ziliscea-Sorâsca, a spitalului Pante-
leimon, cu un gardian idem.
   3.    Catiasul, a schitului Tergșoru, cu u-
gardian idem.
   4.    Rotunda-Sopirliga , idem cu 2 gar-
dianî idem.
, 5. Sopirliga, a schitului Brebul, cu un
gardian idem,
   6.    Cicara, a schitului Lespezile, cu un
gardian idem.
   7.    Vetra schitului Grăjdana, cu un gar-
dian idem.

   8. ClocițiI, a schitului Grăjdana, cu un
gardian idem.

Districtul Brăila.
  1.    DeșirațiI, a spitalului Colțea , cu 2
gardianl de pădure și hotare.
  2.    Bordeiul-Verde Schiau , Doicesca-
Liscotenca, a spitalului Colțea, cu 3 gar-
dianl de pădure și hotare.
  3    Batogul, a monastirel Sinaia, partea
schitului, cu 2 gardianl.
  4.    Surdila , a schitului Găiseni, cu 2
gardianl idem.
  5.    Plopul-Ianca-Perișorul, a schitului
Maxineni, cu 3 gardianl idem.
  6.    Liscotânca, fostă a generalului Dimi-
trie Crețulescu, partea cuvenită eforiei,
c’un gardian.
  7.    Liscotânca, fostă a D-lul capitan
Gheorghe, c’un gardian.

Districtul Doljiu.
  1.    Intorsura, a schit. Fedeleșoiu, cu tre-
gardiaul idem.

Districtul Dâmbovița
  1.    Vâtra schit. Cobia, cu doul gardianl
idem.
  2.   Bilcul a schit. Găisenl.

Districtul Ilfov
  1.    Gologanul, a spitalului Panteleimon
c’un gardian idem.
  2.    Clinciu SurlarI, a schitul Găiseni,
c’un gardian idem.
  3.    Vâtra spitalul Pantileimon, cu 2 gar-
dian idem și cu condițiunile speciale ce
se vor vedea la licitațiune.
  4    ChirungilClătescI a spitaluluIPante-
leimon, cu trei gardianl pentru pădure și
hotare.
   Acâstă proprietate se arendâsă ast-fel
precum se posedă astă-dl de eforie, afară
de 20 pogâne, locu cu mârași construcți-
nnile ce se află pe dânsele angajate cu
osebit contract alte* persâne penă la 23
Aprilie 1883.

Districtul Ialomița
  1.    Cărnulâsa, a spitalul Colțea, c’un gar-
dian idem.
  2.   Dudesci de Baltă, a monăstirei Sinaia,
cu duol gardianl idem.
  3.    Păpeni a spitalul Panteleimon, c’un
gardian idem.
  4.    Lucul Giurgeni sau gura lalomițel,
fostă a D-lul general Dimitrie Crețulescu
partea eforiei cu doui gardianl.
Districtul Muscel
  1. Leșciorele, a spitalului Pantileimon
  2.    Muntel Clăbucetul a schitul Titire-
ciu.

Districtul Oltu
   1. Ciomăgeseii, a schitului, c’un gardian
idem.

B (18) Martie 187/

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

1715

Districtul Prahova
  1.    Urlați, cu terenul numit, Via Bobu-
lui, a spitalul Colțea, c’un gardian idem
  2.   Muntele Șețul, a monastirel Sinaia, c’un
gardian idem.
  3.    Slobosia Vrăjitârea, idem, c’un gar-
dian idem.
  4.    Fântănelile, a schitului Gaiseni și ale
spitalului Coltea, ce se arendat separată,
c’un gardian idem.
  5.    Vetra schitului Poiana, c’un gardian
idem.
  6.   Dofianetul idem, c’un gardian idem.
  7.    Vaideesciî sau valea Dobrotel a schi-
tul Tirgșoru
  8.   Rășani, idem, c un gardian idem.
  9.    Ilăbudul Scutași, idem, c’un gardian
idem.
  10.    Baraitorul Bianeă, a schitul Brebu,
cu 2 gardianl.
  11.    Muntele Coțofana, a schitul Lespe-
dele, c’un gardian idem.
  12.    Sarasca Matița saii Delnița, a mo-
nastirel Sinaia, cu 2 gardianl idem.
  13.    Munții Petricica Pâraele și Cadacu,
cu 3 gardianl idem.
  14.    Dreptul de a esploata, păcură de pe
proprietatea Matița, condițiunile se vor
vedea la licitație.
Districtul Romanați
  1.    Moruncavul, a schitul SerbănescI, cu
5 gardianl idem.
  2.   Ologa idem, cu 2 gardianl idem.
  3.    Carlogani Chintesci idem, cu 2 gar-
dianl idem.
Districtul Râmnicu Sărat
  1.    Vetra schitul Maxineni și Corbul, cu
trei gardianl idem.
  2.    Tigoiul Olăreni sati Coțatca, a mo-
nastirel Sinaia, c’un gardian idem.
  3.    Bordâsca, a schitul Maxineni, c’un
gardian idem.
Districtul Teleorman
  1.    Licuriciul Zbărglezile-Lixandra,
spitalul Panteleimon, cu 2 gardianl idem
Districtul Vlașca
  1.    Toporul, a spitalul Philantropia, c un
gardian idem.
  2     Răsmiresciî, a schitul BerislăvescI,
c’un gardian idem.
  3.    Răsmiresciî, a spitalul Panteleimon
c’un gardian idem.
  4.    Hodinoia Vierii, a spitalului Pantelei-
mon, cu 5 gardianl idem.
  5.    CacalețiI, a schitul Cobia, cu 2 gar-
dianl.
Districtul Vâlcea
  1  . Vetra schitul Titireciu, c’un gardian
  2     Muntele MindraStănișâra, a schitului
Cornetul.
  3  , Muntele Murgașu Danu, idem.

MINISTERUL DE FINANCE.


   La 713 Aprilie viitor, se va ține lici-
tație în localul ministerul de finance, pen-
tru vânzarea scrisurilor fonciare, în valâre
de lei 54,900, cu cupânele pe semestrele
viitâre, începând de la Iulie a. c., garan-
ția foștilor casieri generali al districtelor
Ismail și Tudora, anume : Ștefan lân și
Dimitrie Frund.ă, pentru înplinirea sume-
lor datorate fiscului.
   Doritorii se vor presența la minister, în
(Jioa arătată mai sus, spre a depune
ofertele lor penă la P/₂ după amâdă.
   După aprobarea liciiațiunel, acela asu-
pra căruia se va face adjudecarea, va de-
pune îndată uă cauție în efecte ale Statu-
lui, in sumă de lei 2,000, eră în termen de
24 ore va vărsa la casieria centrală, pre-
ciul scrisorilor funciare vândute, care ’I
se vor da în primire prin casa de depuneri.
   Dâcă cumpărătorul nu va fi următor, să
verse preciurile efectelor vândute, se va
reține în folosul Statului, cauțiunea de lei
2,000, destinându-se uă altă <jLi de lici-
tație.
   No. 5,069            1877, Martie 3.
(1 Aprilie)

   — La 7n Aprilie viitor, se va ține li-
citație la ministerul de finance, pentru vân-
zarea unor obligațiuni rurale în sumă de
lei 17,777, 77 bani, cu cupânele semes-
trelor viitâre, garanția fostului casier al
districtului Fălciti, anume V. I. Nicolau,


  4   Pogânele ca via din valea Rei, a schi-
tul Fedeleoșiu.
  5.  Ocnele mari, a spitalului Panteleimon.
  6.  Mâra de lângă Kâ nnicu.
   No. 1,406.          1877, Martie 2.

fEpitropia generală a casei spitalelor
sântului Spiridon.

   Cu înalta autorisațiune a guvernului, e-
pitropia scâte în venire uă pădure bă-
trână de stejar masiv, de peste 600 fălci,
proprietate a sa, care este situată pe mo-
șia CoțofănescI, cătuna Uriches el, județul
Putna, pe linia căiel ferate ce are a trece
de la Adjud spre Târgul-Ocna.
   țiilele de licitare ce se va ține în came-
ra epitropiel, se fixâsă la 18, 19 și 20 A-
prilie viitor.
   Doritorii d’a cumpăra acâstă pădure ,
sunt invitați a se presența cu uă garanție
în numerar sau efecte publice de a le Sta-
tului, în valâre de 3,000 galbeni.
   Adjudecarea se va face asupra aceluia ce
va da prețul cel mal folositor casei.
   Condițiunile de vendâre se pot vedea în
ori ce <Ji la cancelaria epitropiel din Iași.
   No. 698.             1877, Martie 1.
(3-3).


pentru acoperirea sumelor datorate Sta
tulul.
   Doritorii se vor presența în localul m.'
nisterulul, spre a depune ofertele lor până
la ora 1 și jumătate după amâdl.
   Persână asupra căreia se va face adju-
decarea, va depune îndată uă cauție de 700
lei în efecte ale Statului âră în termen de
24 ore va vărsa la casa centrală a tesau-
rulul, valârea obligațiilor arătate mai sus,
care ’I se vor libera prin casa de depuneri,
împreună cu cauția de lei 700.
   La cas de a nu vărsa valârea obligați-
ilor vândute mal sus, cauția de lei 700, se
reține în folosul Statului.
   No. 5,067.           1877 Martie 3.
(1 Aprilie.)

   Direcția comptabilităței generale.
   La ™ ^aⁱu amil curent 1877, thesa
urul Român are a plăti la Londra în primi-
rea D-lor Frtihling et Gaschen bancheri,
valârea cuponului de procente pe semestru
1/1877 și a comisionului de 7s la sută din
împrumutul Oppenheim et C nie în sumă
de lire sterlinge 38,735, schil. 18, penșl 3.
   Se publică spre cunoscința generală că
doritorii de a se însărcina cu plata acestei
sume la Londra, sunt rugați a se presența
la ministerul de finance pentru a concura
Vineri, la 713 Aprilie viitor, la ora 2 după
amâZI.
   Licitațiunea se va face cu oferte sigila-
te care se vor primi până la ora 2 7S A*-
   Ori ce oferte presentate după ora 2 pre-
cum și supra-oferte, nu sunt primite.
   Thesaurul, va rambursa în Bucurescl și
în monetă de aur sus citata sumă care fa-
ce lei 968,397,90 împreună cu agiul ce
va resulta la fie care liră sterlină peste va-
lârea el legală de 25 lei, câte lei 150,000
în fie care săptămână, începând de la pri-
mirea chitanței constatând plata făcută la
L ’ndra.
   Amatorii sunt prevestiți a coprinde în a-
giul ce vor propune peste valârea legală a
lirei sterline, tâte cheltuelele de schimb,
provision, asigurare, procente, transport
etc
   No. 4,042.       1877, Februarie 18.

Casa de depuneri și consemnațiunl.
   Luni ⁹/w Maiu viitor, în localul casei
de depuneri și consemnațiunl, calea Mo-
goșâel, No. 3, în cabinetul directorului, se
va ține licitațiune publică prin oferte si-
gilate pentru cumpărarea a 180,000 lei
valâre nominală înscrisuri fonciare rurale
ale primei societăți de credit fonciar ro-
mân cu tâ.e cupânele ne exigibile, adică,
inclusiv cu cupânele plătibile la 1 Iulie
1877.
   Ofertele însocite de garanții în valâre
de 5,000 lei, se primesc până la ora 2 fix.
Verl-ce ofertă presentată după ora 2, pre
cum și supra ofertele nn sunt primite,

1716

.MloUL Ui !■ i ii, ac,

  cumpârătqil conform condițiunilor con-
tractului.
     Se aduce la cunoscința publică că, la
21 Martie curent, se va ține licitațiune a-
tât în Bucuresci, la administrațiunea do-
menielor, în localul sfiu de pe calea Mo-
goșâel, cât și la prefectura județelor res-
pective unde sunt situate pădurile.
     Condițiunele cu cari se vinde acele par-
chete sunt cele notate în lista cu care sunt
vândute actualilor antreprenori.
     Doritorii de a lua în întreprindere es-
plâtarea acelor păduri, se vor presenta la
licitațiune, în dioa mal sus ficsată. cu ga-
ranții provisoril, în valorile arătate în lista
de mai jos.
    No. 6 224             1877, Martie 3.

  Lista pădurilor, ce se scot în vendare pe comp-
   tul antreprenorilor pentru ne plata arendel pe
   1876.

Județul lași.
   1.  Din pădurea Prisecanil, din care sunt
vândute D-lul Dem. Stamatiu, 5 parchete
pe periodul 1872—1877, cu arenda anuală
de lei 4,020 se vinde parchetul No. 5, în
întindere aproximativă de 16 fălci, 28 și
jumătate prăjini, pe restul interpriuderel,
care espiră la 1 Octombre 1877, după re-
gulamentul de licitațiune și cu condițiu-
nele generale publicate în Monitorul ofi-
cial No. 186 din 1872, și cele speciale
înserate îu Monitorul No. 5 din 1873, cu
care sunt vândute actualului antreprenor,
garanția provisorie, ce trebue a se depune
de concurenti, va fi în valâre de 2,010 lei.

Județul Roman.
   2.  Din Zăvoiul Sterpu, din care sunt
vândute D-lul lancu Leizer sin Ițic, trei
parchete pe periodul 1874—1877, cu a-
renda anuală de lei 3,050, se vinde par-
chetul No. 3, în întindere aproximativă
de 12 falei și 50 prăjini, pe restul înter-
prindereq care espiră de la 1 Octombre
1877, după regulamentul de licitațiune și
cu condițiune’e generale și speciale pu-
blicate îu Monitorul No. 82 din 1874, cu
care sunt vândute actualului antreprenor,
garanția provisorie, ce trebue a se depune
de concurenți, va fi în valâre de 1 525 lei.

Județul Suc ev a.
   3.  Din pădurea Hârtâpele, din cari sunt
vândute cinci parchete D-lul C. Codrescu,
pe periodul 1875 — 1880, cu arenda anu-
ală de lei 3,500, se vând parchetele No.
2, 3, 4 și 5, în întindere aproximativă de
câte 4 fălci și 23 prăjini, pe restul anilor¹
întreprindere!, care espiră la 1 Octombre
1880, după regulamentul de licitațiune și
cu condițiunele generale publicate în Mc
nitorul oficial No. 177 din 1875, și cele
speciale publicate în Monitorul No. 4 din
1876, cu care sunt vândute actualului an-
treprenor, garanția provisorie, ce trebue a
se depune de concurenți, va fi de 1,750 1.


    De fisiunea direcțiune! dâcă aprobă sau
nu resultatul licitațiune! se va comunica
imediat după deschiderea ofertelor. Ia cas
de aprobare titlurile însocite d’un borde-
rou se vor preda casierie! direcțiuni în
termen cel mult de șâpte dile libere sub
primire de recepisă, în schimbul căreia
se va plăti la presentare în monetă de aur
prețul oferit.
    No. 2.708.           1877, Martie 2.
(8 Maiu.)

   Casieria generală a judi țnlul Ilfov.
    Se publică spre cunoscința generală că’
în dioa de 10 Martie curent, la ora 1 p-
m., se va ține licitație în localul acestei
casierii, pentru vândarea următârelor e.
fecte:
    3 obligațiuni domeniale, valâre lei noi
3,000.
    6 obligațiuni rurale, valâre lei vechi
3 100.
    Cu condițiune ca persânele asupra că-
rora se va adjudeca, va fi datore ca în 24
ore de la data aprobărei licitațiunel de
către D-nil administratori al domenielor,
să verse valârea acelor efecte, în raport cu
prețul ce se va prinde pe ele.
    Nimeni nu pdte concura fără a depune
mal ântâiu garanția de 10 °/₀ din valârea
nominală a efectelor.
    No. 1,907,           1877, Martie 3.



MINISTERUL CULTELOR Șl INSTRUC-
            ȚIUNE! PUBLICE

    Urmând a se ocupa în mod provisorifi,
conform legel, următârele catedre de la
scâla Normală Carol I din Bucuresci și
anume :
   1) . Catedra de istorie și geografie.
   2)    . Catedra de sciințele tisice-naturale,
agricultură, horticultură și foresteriă.
   3) . Catedra de matematică.
   4) . Catedra de desemn și caligrafie.
    Ministerul, audind pe consiliul perma-
nent al instrucțiune!, publică concurs pe
4ioa de 1 Septembre viitor.
    Concursul se va ținea pentru cele d’ân-
tâi& douâ catedre la direcția liceului St.
Sava ; âră pentru cea de desemn și cali-
grafie la direcția scâlel de Bele-arte din
Bucuresci.
   No. 1,905.            1877 Martie 2.



Administrația domenielor și pădurilor
               Statului.
   Cumpărătorii parchetelor de păduri, co-
prinse în lista de mal jos, nefiind nici până
acum următori a plăti aremiile ce datoresc
pe anul 1876, administrațiunea pune în
/evâmjâre aceste păduri pe comptul D-lor


6 (18) Martie 187

Județul Teleorman.
  4.    Din pădurea Siliscea, din care sunt
vândute cinci parchete D-lul Sandu Mari-
nescu și Sandu Mărășescu, pe periodul
1873—1878, cu arenda anuală de 1. 4,150
se vinde parchetul No. 4 si 5, îu întindere
aproximativă de câte 9 pogâne și 849
stânjeni pătrați, după regulamentul de li-
citațiune publicat în Monitorul oficial
No. 160 din 1873, cu condițiunele gene-
rale publicate Monitorul No. 255 din a-
celaș an. și cele speciale înserate în cel
cu No. 22 diu 1874, cu care sunt vândute
actualului antreprenor.
gaianția provisorie, ce trebue a se depune
de concurenți, va fi de 2 075 lei.
Jude\ul Mehedinți.
  5.    Din pădurea Ceringanul seria I, din
care sunt vândute D-lul Ion Ionescu, cinci
parchete pe periodul 1875—1880, cu a-
renda anuală de lei 4,550, se vând parche-
tele No. 2, 3, 4 și 5 în întindere aproxi-
mativă de câte 38 pogâne și 706 stânjeni
pătrsțl, pe restul anilor întreprinderel,
care espiră la 1 Octombre 1880, după re-
gulamentul de licitațiune și cu condițiu-
nile generale și speciale publicate în Mo-
nitorul No. 177 din 1875, cu care sunt
vândute actualului antreprenor, garanția
provisorie, ce trebue a se depune de con-
curenți, va fi de 2,275 Iei.
  6.    Din pădurea Slașoma, din care sunt
arendate D-lul Lambru Vasilescu 5 par-
chete pe periodul 1874—1879, cu arenda
anuală de lei 3,690, se vând parchetele
No. 3, 4 și 5, în întindere aproximativă
de câte 14 pogâne și 1,269 stânjeni pă-
trați, pe restul anilor întreprinderel, cari
espiră la 1 Octombre 1879 după regula-
mentul de licitațiune publicat în Monitorul
oficial No. 82 din 1874 și cu condițiunile
generale și speciale, înserate în Monitorul
No. 279 din acelaș an, cu care sunt vân-
dute actualului antreprenoi, garanția pro-
visorie, ce trebue a se depune de concu-
renți va fi de 1,845 lei.
Județul Gorjiu
  7.    Din pădurea Mătnlești, din care sunt
vândute D-lul C. Poteca 5 parchete pe pe-
riodul 1874 — 1879, cu arenda anuală de
LI 3.500, se vând parchetele No. 3, 4 și
5 în întindere aproximativă de câte 39 po-
gâne și 272 stânjeni pătrați, pe restul a-
nilor întreprinderel, care espiră la 1 Oc-
tembre 1879, după regulamentul de lici-
tațiune și cu condițiunile generale publi-
cate în Monitorul oficial No. 82 din 1874
și cele speciale, inserate în cel cu No. 137
din acelaș an, cu care sunt vândute setua-
il'il antreprenor, garanția provisorie ce
rebue a se depune de concurenț!, va fi de
1,750 lei.
            Juaețul Doljiu
  S. Din pădurea Opritura-Sado vei, de pe

6 (18) Martie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

71;

Margaș, din care sunt vendute D lui Gr.
Mardolăescu cinci parchete, pe periodul
1876—1881, cu arenda anuală de lei 5,432,
se vând jumătate din parchetul No. 1 și
întregi parchetăle No. 2, 3, 4 și 5, în în-
tindere aproximativă de câte 2? pogâne și
1,018 stânjeni pătrațl, pe restul anilor în-
treprinderel, cari espiră la 1 Octombre
1881, după regulamentul de licitațiune și
cu condițiunile generale și speciale, pu-
blicate în 'Monitorul oficial No. 177 din
1875, cu care sunt vândute actualului an-
treprenor,' garanția provisorie, ce trebue
a se depune de concurențl, va fi de 2,7161.

   — Se publică spre cunoscința generală
ca, la 14 Martie viitor, se va ține lictație
în localurile prefecturilor de Iași și Ro-
man, pentru vândârea spre esplâtare a Ză-
vâelor după proprietățile:
   Călinesciî, Scheulețulși Răchitenil, din
județul Roman, după condițiunile generale
publicate în Monitorul oficial No. 222,
Octombre 6, diu 1876, și cele speciale din
Monitorele oficiale No. 222 și 257, ace-
laș an.
   Doritorii de a cumpăra aceste zăvâe, se
vor presenta la licitațTune în dioa mal sus
arătată cu garanțiele prevădute în condi-
țiunile speciale.
   Tăerea și transportarea lemnelor din a-
ceste zăvâe, se va face în tot cursul ana-
lul de esplâtare.
   No. 4,955.       1877, Februarie 21.

   Fiind că, la licitațiunea ținută în dioa
de 18 Ianuarie 1877, conform anunciulul
din Monitorul oficial No. 291 din 1876,
nu s a presentat concurențl pentru moșiile
consemnate în tabloul de mal jos, ce aii
fost scâse în rearendare pe reotul perio-
dului 1875—1880, pentru motiv că aren-
dașii lor n’a fost următori a complecta sati
depune garanțiele definitive în termenul
prevăzut de art. 22 din regulamentul de
licitațiunl.
    Administrațiunea scâte din noii în rea-
rendare acele moșii, și face în general cu-
noscut că licitațiunea rearendărel unor a-
semenea moșii pe comptul actualilor aren-
dași, s’a fixat pentru dioa de 8 ale viitârel
luni Martie, care se va ține la ora 12amâdi
atât în localul acestei administrațiunl, ca-
sele Ștefănescu, calea Mogoșâeî în Bucu-
resci, pentru tâte moșiele notate în men-
ționatul tablofi, precum și la prefecturile
județelor, în care cad fie-care moșie, tot cu
condițiunile și regulamentul inserate în
Monitârele oficiale No. 106 și 123 din
1874, și. cu modificarea art. 19 din acele
condițiuni arătate în Monitorul No. 167
din 1874.
    D-nil amatori, cari doresc a lua în rea-
rendare asemenea moșii, sunt invitați a se
presenta în arătata <li și oră la localurile
indicate mal sus, însoțiți de garanțiele

provisoril cerute do regulament spre a
putea fi admiși la concurență.
  No. 4,704.       1877, Februarie 18.
(3-3).

Tablou de moșiele eare se rearendesă pe resiul
  periodului 1875 1880, pentru neeompleetare
  de garanții.

Juac^al Buocu.
   x. Vleanei, pendinte de schitul Niton,
arendată cu lei 70, garanția provisorie
lei 35.
  2.   Bărbuncescil, din corconscripția co-
munei Grăjdaua, pendinte de episcopia
Busăă, arendată cu lei 120, garanția pro-
visorie lei 60.
Județul Tutova.
  3.   Bodescil, pendinte de Scâlele. aren-
dată cu lei 60, garanția provisorie lei 30.

—Se publică spre cunoscința generală că
din pădurile Adamu și Pârvesci-Stejaru ,
de la județul Tutova. se va ține o nouă li-
citație în ddoa de 14 Martie, atât la. pre-
fectura județului Iași, cât și la acea de Tu-
tova, peutru vândârea spre esploatare a
câte 5 parchete pentru periodul socotit de
la 1 Septembre 1876, până la 1 Septembre
1881, cu condițiunile generale publicate în
Monitorul oficial, No. 222, din 6 Octom-
bre 1876 și cu cele speciale din Monito-
rul oficial, No. 16. anul curent, pentru pă-
durea Pârvescil-Stejaru și din Monitorul
No. 222, anul trecut, pentru Adamu.
   In considerațiunea timpului înaintat se
dă facultatea antreprenorilor ca partea din
pădure ce le-ar rămânea netăiată din par-
chetul primului an până la finele lunel Mar-
tie, să o esploatese la 1 Octombre viitor,
din preună cu parchetul anului al douilea.
   No. 5,304.       1877, Februarie 24.
(3-3.)

   Pentru arendarea moșielor Statului, a
cărora adjudecare n’a fost confirmată, sau
pentru cari nu s’a presentat concurențl la
licitațiunile ținute atât în localul admi-
nistrațiunel, precum și la prefecturile res-
pective, în filele de 25 Noembre și 4 De-
cembre 1876.
   Administrațiunea aduce la cunoscința
tutulor celor interesați următârele:
   1.    Moșiele ce se pun în licitațiune sunt
cele consemnate în tabloul inserat în Mo-
nitorul No. 42, din anul curent.
   2.    Licitațiunea pentru arendarea acestor
moșii pe periodul 1877—1887, se va ține
în 4ioa de 10 ale viitârel luni Martie, la
ora 2 din di, în Bucuresci, la administra-
țiunea generală a domenielor, casele Ste-
fănescu, calea Mogoșâeî, pentru moșiile
situate în partea României de dincâce de
Milcov, și la prefectura județului Iași pen-
tru moșiele din partea de dincolo de Milcov.
   3-    Condițiunile generale cu care se aren-

dâsă aceste moșii sunt cete inserate în Mo-
nitorul oficial No. 204 din 1876, âră re-
gulamentul de licitațiunl este tot acel sta-
bilit pe periodul 1876—1886, publicat
în Monitorul No. 130 din 1875.

   4.   Garanțiele provisoril sunt de 25%
conform art. 10 din regulament și cele de-
finitive de jumătatea prețului arendei unul
an. conform art. 64 din condițiuni.
   5.   Arendașul asupra căruia va rămânea
moșia va fi dâtor a plăti prețul arăturilor
și a semănăturilor ce se va găsi făcute pe
moșie, pe basa unei constatări și estimațil
ce se va face de administrație.
   De asemenea vor fi dâtorl a respecta în-
voelile făcute de administrație prin agen-
ții săi, cu locuitorii.
   6.   Viile, morile, gradinele, sau alte lo-
curi înfundate, dependințe deverl uă moșie
fără a face parte din trupul ânsuși al mo-
șiei, se reservă pe sâma și la disposiția
administrației.
   7.   Deosebit de condițiunile generale pu-
blicate în Monitorul oficial No. 204 diu
1876, administrațiunea își reservă dreptul
a prescrie condițiuni speciale pentru di-
ferite moșii din acele coprinse în tabloul
de mai jos, condițiunile speciale se vor
puue în vederea concurenților la licitație.
   No. 4,831.       1877, Februarie 19.
(3-3).

—Fiind-că cumpărătorii moșielor notate
în tabloul de mai jos , vândute în temeiu
legei din 6 Martiă 1875 , penă in present
n’au achitat trăimea din preciul lor.
   Administrația, în basa art. 90 din regu-
lament și a decisiunei comitetului publică
revinderea acestor moșii pe comptul D-lor
la 10 Martie 1877 , la ora 12 din <)L îQ
centrul Bucuresci, localul administiațiuni
și invită pe D-nii amatori a se presenta în
acestă (ji preparați de garanții în regulă,
cunoscând că condițiunile cu care se re-
vând aceste moșii sunt cele preveijute la
art. 49, lit. a, b, c, d și e, din regulamen-
tul legei din 31 Martie 1868.

Tablou de bunurile Statului ce se revând pe
  comptul cumpărătorilor pentru ne achi-
  tarea treimel, în dioa de 10 Martie 1877
  în centrul Bucuresci, localul adminis-
  trațiunel domenielor, calea Mogoșâi.
Județul Dâmbovița.
   1. Moșia Tomșani, ca la 250 pogâne din
comuna Costesci, plasa Bolintinu, pendinte
de monastirea Mitropolia , vândută D-lu<
Matei Tomescu cu 78,000 lei.
   No. 34,753.      1876, Decembre 22.

      Fiind că cumpărătorii bunurilor, no-
tate în tabloul publicat în Monitorul No.
18, din anul curent,ș yendute în virtutea
legel din 31 Martie 1868, până în present
n’ap achitat rata de 1 Iulie 1876, (și unii
chiar și mal multe rate). Administrațiu-

1718

MONITORUL OE'xOiAL AL ROMANjKI

6 (18) Martie 1877

nea, în temeiul art. 21 din lege și 90 din re-
gulament, luând și avisul eumitetulul, pu-
blică revinderea acestor bunuri pe comptul
D-lor, în diua de 28 Aprilie 1877, la ora
12 din $i, în centrul Crajova, localul pre-

fecturei, și invită pe D-nil amatori a se
presinta pregătiți de garanții în regulă
spre a putea concura, cunoscând că, con-
dițiunile cu cari se vend aceste bunuri
sunt cele prevSdute la art. 49, lit. a, b, c,

d si e din regulamentul legel de la 31
Martie 1868.
No-34,759.     1876, Decembre 22.

MINISTERUL DE EINANCE



            SERVICIUL TIMBRULUI, ÎNREGISTRARE! SI TAXELOR DIVERSE


   Urmând a se pune în circulațiune nouile timbre mobile
pentru acte diverse de 5 bani, 10 bani, 15 bani, 20 bani și
25 bani, confecționate în teră, ministerul aduce acesta la cu-
noscmța atât a autorităților chemate a concurge la aplica-
țiunea legei timbrelor și înregistrării, precum și a publi-
cului, cu deslușire că, mai sus aretatele timbre sunt tot în
forma celor ce sunt astă-di în circulațiune, variind numai
m cea ce privesce colorile cari sunt cele următore:
   Cele de 5 bani de colore verde, cele de 10 bani de colore
galbena deschis, cele de 15 bani de culore albastră deschis, cele de
20 bani de colore argintie si cele de 25 bani de coldre ro-
sie deschis.
   Tot-d’’uă-dată se aduce la cunoscința publică că, ori cine
posedă timbre mobile din cele ce sunt astă-di în circula-
țiune de categoria și valorile celor mai sus aretate, să ca-
ute a le întrebuința pene la 15 Martie anul curent; eră
după espirarea acestui termen, acei din particulari cari ar
mai poseda asemenea timbre, să se presinte cu denselepâne
în diua de 31 aceleași luni Martie, la casierul general al
județului unde se află cu locuința și să cdră preschimba-
rea timbrelor vechi ce ar posede cu din cele noui.
   De la 1 Aprilie anul curent, asemenea cereri de pres-
chimbare numai sunt primite și ori-ce timbre din cele ve-
chi se vor găsi circulând în țeră de la acestă dată se vor
considera anulate si fără nici uă valore.
   No. 540                                1877, Ianuarie I.

Imprimeria Statului

Director : N. T. OrAșanu

  No. ni                                  uiuinica, v i 1'¹ Marti*- 18 <



            SUPLIMENT Lk MONITORUₛ. UFICIAI.


                            -«)»------

CAȚIUNi OFICI E DIN 1 ESORTUL ^URTII DE APEL DIN BUCURESCI

ANUNCIURI JUDICIARE

hipotecă saă or ce alt drept de proprietate
asupra imobilului pus în vândâre ca, îna-
intea adjudecațiuneî, să se arate acest tri-
bunal, spre a’șl esprima pretențiunile lor,
căci contrariu nu li se vor mal ține în
sâmă.
   No. 5,498.      1877, Februarie 28.

Tribunalul Argeș.

   Pe basa actului de ipotecă legalisat de
acest tribunal la No. 41 din 1874, învestit
cu formula esecutorie No. 66 din 1875,
și după îndeplinirea disposițiunilor cerute
de procedura civilă, prin jurnalul dresat
de tribunal, sub No. 815 din a. c., s’a ho-
tărât ca, în dioa de 25 luniu viitor, anul
curent, la orele 10 de diminâță, să se vân-
dă cu licitațiune în pretoriul acestui tri-
bunal, imobi Iile jos notate, averea D-lnl
Ștefan Dumitriu, de 'profesiune comerci-
ant, domiciliat în comuna PitescI, județul
Argeș, spre despăgubirea D-lui Petre I.
DancovicI, de profesiune funcționar, din
comuna PitescI, județul Argeș, de sumele
.ce are a primi după arătatul mal sus act
de ipotecă.
   Acâstă vândâre se publică spre gene-
rala cunoseință , că toți aceea ce vor avea
asupra acestor imobile ver - un drept de
proprietate, usufruct, servitute . chirie,
privilegiu, ipotecă sau ori ce alte drep-
turi, să se arâte la tribunal, mal înaintea
termenului de adjudecațiune, căci, în urmă
nu li se mal admite nici uă pretențiune,
âră aceea ce vor voi să cumpere aceste
imobile, să se presinte la tribunal, la diua
și ora indicatăjmal sus, spre a concura.
   Descrierea imobililor ce se vinde, con-
dițiunile vândărel și diferite sarcini și îm-
prejurări ale imobilului până acum cunos-
cute :
   Una pereche case cu locul lor, situate
în urbea PitescI, județul Argeșiu, colârea
Albastră, suburbia Sf. llie, No. 46, com-
puse din uă prăvălie cu două uși și două
oblâne în fața stradel, alături cu dânsa în
rând spre curte două odăi și uă cuhnie cu
galerie în fața odăilor, construite tâte a-
cestea de zid și învelite cu tinichea, în
curte un grajd și uă magasie, construite
de scânduri și învelite cu șiță, vechi și
ruinate, curtea în lățime ca șâse stânjeni
‘și în lungime ca una sută, închisă parte
cu scânduri, parte cu gard.
   Vecinătăți are : Pe drâpta intrărel în
curte casele Arghirel Văduva, la stânga al
D-lor Dumⁱlru Cioban” cojocaru, îu față


LICITAȚIUNI

Tribunalul Vlașca.

  Fiind că D-nu Simion Andrei din Giur-
giu, de profesiune zidar și dulgher, con-
form art. 551 procedura codului civil, nu
a depus la casa de depuneri și consemna-
țiunl suma de lei noul 4,750, prețul cu ca-
re s’a adjudecat asupra sa casele cu locul
lor din Giurgiu, strada Tabacilor, colârea
Roșie, No. 17, conform diarului tribuna-
lului No. 3,217 din 24 Octombre 1876, a-
verea D-lui Constantin Anastasiadi, do-
miciliat acum în Bucuresci, de profesiune
speculant, puse în vâmjâre de preotul Ni-
colae Eftimiu, din comuna Frătesci, pen-
tru despăgubirea sumei de lei vechi 7,020
sati lei noui 2,600, eu dobândă de 15 la
sută pe an , cu începere de la 10 Iulie
1874 data actului și penă la desfacere, ce
are a primi cu actul de ipotecă legalisat
de acest tribunal la No. 77 din 1874, in- ।
vestite cu formula esecutorie.
  Tribunalul, prin diarul dresat sub No.
4,687 din 1876 , în urmarea petițiune!
creditorului înregistrată la No. 11,079
din 1876 , dispune din nou ca vândârea
notatului imobil să se facă în pretoriul
sSh, în dioa de 30 Aprilie viitor, ora 10
diminâță, în comptul adjudecatorelui Si-
mion Andrei din Giurgiu, conform art.
553 din^proceduracodulal civil.
  Aceste case cu locul lor, situate îu Giu r-
giu, colârea Roșie , strada Tabacilor No.
17, sunt formate de zid, cu temelia de pe-
tră, învelite cu tinichea, avend salonul și
un iatac la față, în curte un gâmlâc cu an-
treu și alte două camere, de desubt la aces-
tea pivniță zidită și bucătărie, învecinân-
du-se despre răsărit cu strada Tabacilor,
la apus cu Maria Văduva lui llie cismaru,
la miadă-di cu Nidelea Căruțișu și la mâ-
dă nâpte cu Stanca Bonciulâsca și Simiou ।
Dulgheru , cu adăogire că, acest imobil
este supus la împrejurarea urmățâre:
  In registrul No. 7, sub No. 2, August
22, anul 1874, Constantin Anastasiadi es-
te poprit a înstrăina una casă cu locul el
și îmbunătățirile după dănsul, din acest
oraș, fiind ipotecate către preotul F lae -
Eftimie pentru suma de lei 2,600.
  Cu acâstă ocasie se somâsă toți eia
cari ar pretinde vre un drept de proprieta-
te, usi ‘ ct, servit-‘e ck;’;e, privilegiu ,

sus disa stradă și în fund drumul de pe dâl
corespunzător în calei Craiovei.
   In urma esaminărel făcută registrelo-
popriride către D.suplininte și grefier lo-
cali, imobilele urmărite se g’ ic afectate
la următârele împrejurări :
   In anul 1864 sequestrat de către D.
Simescu.
   In 1865 pus garanție pentru Tița Vas'
lâsca, tutricea casei defunctului Vasile
Nencovicl.
   In 1874 ipotecă către D. P. 1. Dane ■
vid.
   No. 3,301.      1877, Februarie 16

Tribunalul de Busâii.

   La 7 Mal fiitor, anul curent, oi a 10 de
diminâțl, s’a destinat a se vinde prin lici-
tație, îa pretoriul acestui tribunal. însem-
nata mal jos avere imobilă a D-lul Vasile
Clocânu , domiciliat în comnn:. Pî lele,
plasa Pârscovu, acest district, de profesiu-
ne muncitor, spre despăgubirea D-lul lone
Drăgănescu, domiciliat în comuna Josen:,
acel plaiu, de profesiune proprietar, de
bani ce are a lua cu cartea dejud ată
No. 122 din 1876, pronunciată de D. jude
de pace al plaiului Pârscovu, remasă de-
finitivă și investită cu formula esecuto-
rie, însă:
   11 Stânjeni moșie din hotarul Joseni,
comuna Pîclele, ce se posedă în devălmă-
șie cu Moșneni Joseni, se învecinesce la
răsărit cu moșia Pîclele a Statului , la a-
pus cu D. Grigorie Monteor, la mâdă-di
tot cu moșia Pîclele și la mâdă-nâpte cu
moșiea D-lul lân Marghiloman.
   După încredințarea dată de D. grefie ,
s’a găsit că în registrul de transcripțiud
pe anul 1876, numitul Vasile Clocânu, a
vândut către D. Gr. Monteor 11 stânjeni
moșie din hotarul Joseni, comuna Pîclele.
   Sunt somați dâr, toți aceea care ar i -e-
tinde veri unul drept de proprietate, usu-
fruc, servitute, chirie, privilegiu, ipote-
că, sau orl-ce alt drept asupra imobilului
pus în vândâre, ca naintea termenului de
adjudecațiune să se presinte înaintea a-
cestul tribunal a ’șl esprima pretențiunile
ce vor fi având, la din contra sub pedâs
de a nu li se mal ține în sâmă.
   Doritori der se vor presența la însemna-
ta mal sus dis în pretoriul acestui tribu-
nal spre concurare și adjudecare.
   No. 59.            1877, Ianuarie 5

!     „ J6 Mai 1877 s’a destinat a se

   MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI
_ .. —— - - - — ■' -......... ■—

  esprima pretențiunile lor, ce vor fi având,
la din contră, sub pedepsă de a nu li se
mal ține îa sâmă.
    Doritorii dar se vor presența la însem-
nata mai sus di, ora 10 de diminâță, în
pretoriul acestui tfib ’nal, spre concurare
și adjudecare.
    No. 2,175.      1876, Februarie 21.

Corpul portăreilor tribunalului Ilfov.

   ijn basa adresei onor. trib. Ilfov, secția III,
cu No. 1,377, s’a urmărit venitul prăvă-
liei și caselor, din comuna Dudesci, satul
Cățel, acest district, avere a D-lul Valeu
Ivan,pentru despăgubirea D-net Manda
Mihăeasca și, prin adresa Țisulul tribunal
cu No. 2,397, s’a fixat Țioa de 9 Martie
1877, a se închiria cu licitație în preto-
iul acelui onor, tribunal, a fiselor caso,
prăvălii și închirieri de locuri, în comp-
tul D-nei Mihărscu ; se publică dâră spre
cunoscința amatorilor.
    No. 3,249.      1877, Februarie 28.

    — Pentru Țioa de 10 Martie viitor, s’a
fixat do onor, jude de pace al ocolului II,
a se vinde cu licitație pe piața tribuna-
lelor , averea mobilă a unei trăsuri de
piaciă, cu No. 256, a D-luî Bandașilosef,
pentru despăgubirea D-lul Lazăr Bonda-
riu, se publică dâră spre cunoscința tu-
tulor amatorilor, cu adăogire că, dâcă nu
se va putea termina în acea Ți, se va con-
tinua cu vândârea și în filele următâre
    No. 2.928.      1877, Februarie 23.

    Pentru Țioa de 10 Martie corent, s’a fi-
xat de onor, judecătorie de pace a ocolului
al Ill-lea, a se vinde cu licitație în facia
locului, strada Belvedere, lângă biserica
Gorganil, averea mobilă a D-lul C. Spi-
rescu, pentru despăgubirea D-lul T. Papa-
dopolu, se publică dâră spre cunoscința
tutulor amatorilor, cu adăogire că dâcă
nu se va putea termina în acea Ți, se va
continua cu vândârea și în (filele urmă-
târe.
   No. 3,411.          1877, Martie 2.

   — Pentru dioa de 10 Martie 1877, s’a
fixat de onor, jude de pace al ocolului 111,
ase vinde cu licitație pe piața 24 Ianua-
rie, averea mobilă a D-lnIC. I. Stefănescu,
pentru despăgubirea D-lul Calciu Petro-
vicI, se publică dâră spre cunoscința tu-
tulor amatorilor, cu adăogire că, dâca nu
se va putea termina în acea Ți, se va con-
tinua cu vemlârea și în Țilele următâre.
   No. 3,256.      1877, Februarie 28.

   — Pentru Țioa de 10 Martie 1877 , fi-
xâudu-sede onor, jude de pace al ocolului
II, a se vinde «u licitație pe piața tribu-
nalelor, averea mobilă a D-lul colonel Em.
Culoglu, pentru despăgubirea D-luî 1. An-
gelescu, se publică Țâră spre cunoscința


   vinde prin licitație în pretoriul acestui
tribunal, însemnata mal jos ararea imo-
bilă hipotecă a D-lul Rădueanu G. Pribe-
gânu, domiciliat în comuna Slobosia, dis-
trictul Ialomița, spre despăgubirea D-lui
George Cadreanu, cu suma de galbeni
1,350, din cari se va scădea cu suma de
200 lire otomane ce are a răspunde, plus
procentele prevăzute în actul de ipotecă
legalisat de acest tribunal la No. 23,872,
învestită cu formula esecutorie, care act
s’a cesionat de D.Codrânu adevărat credi-
tor pe persână D-lul Hristopi Zerlente
prin procurator general și plenipotente
D. P. I. Dimancea, domiciliat în Bucu-
resci, strada Dionisie, No. 1, însă:
    Proprietatea numită valea Iul Dragomir
din plasa Parscovn, acest district, pendinte
decătuuul Gura văi comuna Policiori, com-
pusă din locuri arabile cu pădure și înbu-
nătățirile, se îuvecinesce cu moșia Gura-
văi, proprietatea D-lul Costache Deșliu cu
moșia Scorțâsa D-ltt Scarlat Ferechide,
cu moșia Păcurele a D luf lorgu Campu-
geanu și cu moșia Valea Vergii sati Nego-
șino a moșnenilor Negoșeni.
    Numele do R. Pribegeanu s’a mal găsit
afectat și la următorele sarcine :
   I.   Rădueanu Pribegeanu a înființat sec-
festru pe uă pădure a D-lul lordacho Ru-
sescu, 1859, Februarifl 12, No. 41 al con-
dicel.
   II.   Rădueanu Pribegeanu a înființat sec-
festru lui Nae Aur, pe venitul moșiei Gu-
ra-Văel, anul 1861, Noembre 14, Țiarul
No. 2,514;
   III.   R. G. Pribegeanu ipotecat în întreg
trup al moșiei lui Dragomir pentru a asi-
gura suma de galbeni 135, a da D-nel
Cleopa'ra Codrescu pentru suma de galbeni
1 350 către casa minorilor G. N. Cadreanu
suma actu legalisat la No. 24 din 1872, Ți-
aru No. 1,307 din 1872;
    Idem prin care se obligă a plăti D-lul
lordache Codreanu suina de galbeni 1,350
și cu ipoteca moșia Valea lui Dragomir,
legalisată la No. 23 din Țiarul No. 1,308
din 1872;
    Rădueanu Pribegenu dator către casa
repausatulul G Ziatalicu , vedl adresa di-
arul la No. 2,480, dosarul Nq. 218, din
1867;
    R. G. Prebegenu garant cu moșia Va-
lea-luI-Dragomir, pentru sechestru știut
cu D-na Soresca, vedl diarul No. 1,287,
din 1869, dosarul No. 312, diu 18b9.
    R. G. Pribegenu ipotecă moșia sa Va-
lea-lul Dragomir, din plasa Pârscovu.
pentru împrumutarea de lei noul 48,000,
ce face către D-na Cleopatra Codrenu, No.
77 al condicel de inscripțiile anul 1874.
   Sunt somați dar toți acea cari ar pretinde
vi a un drept de proprietate, usufruet, ser-
vitute, chirie, privelegiu, hipotecă safi
veri ce alt drept asupra bunul i pus în
vâmlere ca, înaintea termenului de adjude-
cație, să se presinte la tribunal, spre a ’șl

6(18) Martie 187

tutulor amatorilor, cu adăogire că, dâcă
nu se va putea termina în acea Ți, se va
continua cu vândârea și în dilele următâre.
No. 3,304.           1877, Martie 1.

  — Pentru Țrua de 10 Martie 1877, s’a
fixat de onor, jude de pace al ocolului UI,
a se vinde cu licitație pe piața 24 Ianua-
rie, averea mobilă a D-lul I. Petrescu, pen-
tru despăgubirea D-lul N. lânide et com-
panie, se publică deră spre cunoscința tu-
tulor amatorilor , cu adăogire că, dâcă nu
se va putea termina în acea Ți, se va con-
tinua cu vendereași în dilele următâre.
No. 3,311.           1877, Martie 1



CITAȚIUNI.

Curtea de apel diu Bucuresci, secția I.

  Moscenitorii pri tcipelul ObrenovicI,
prin Monitorul oficial, se vestesce prin a-
câsta ca, la 11 Iunie 1877, la ora 10 dimi-
neța, să vie a se înfăcișa îu procesul ce
are cu Dimache Sariaeheiopolu, pentru
pretenții, pregătit cu tâte actele necesare;
cunoscând că, la cas de nevenire, procesul
se va resolva în lipsă-le, conform art. 148
diu procedura codului civil.
  No. 1,886.      1877, Februarie 26.

Tribunalul Ilfov, secția II corecțională.

  D. Ștefan loniță, din comuna Bolintinu-
din-Vale, acum cu domiciliul necunoscut,
este chemat la acest tribunal, în <Jioa de
13 Aprilie 1877, horele 11 de dimineță,
spre a se cerceta ca prevenit în procesul
pentru contrabandă, și a susține apelul; a-
vând în vedere, că, de un va fi următor, se
va judeca procesul în lipsă.
  No. 6,270.      1877, Februarie 22.

  — D. George Stăuescu, fost domiciliat
în colârea Verde, sub-com. V, acum cu
domiciliul necunoscut, este chemat la a-
cest tribunal, în Țioa de 9 Aprilie 1877,
la orele 11 de dimineță, spre a se cerceta
ca prevenit în procesul pentru eontraven-
ție; având în vedele că, de nu va ti urmă-
tor, se va judeca în lipsă.
  No. 5,274.      1877, Februarie 16.

  — D. Dumitru Nâgu Băsaru, cu do-
miciliul necunoscut, este chemat la acest
tribunal, în (fina de 25 Aprilie 1877, la
orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca
prevenit. în procesul pentru bătae; a-
vend în vedere că, de nu va ti următor, ce
va judeca în lipsă.
  No. 7,670.          1877, Martie 2.

  — 1). Ghiță lonescu, logofăt, cu do-
miciliul necunoscut, este chemat la a
cest tribunal, îu Țioa de 27 Aprilie 1877,
orele 11 de diminâță, spre a se cerceta

6 (18) Martie 1877

ONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

1721

ca ; r. v nit în procesul pentru bătae ;
avend în vedere e . nefiind urmîtor, se va
ju leca în lipsă.
   No 7,727.           1877, Martie 2.

   — D-na Ținea, fost servitâre la State
Constantinescu, acum cu domiciliul ne-
cunoscut, este chemată la acest tribunal,
în dioa de 28 Aprilie viitor, la orele 11 de
diminâță, spre a se cerceta ca prevenită în
procesul pentru bătae; avend în vedere că
de nu va fi următbre, se va judeca în lipsă.
   No. 7,741.          1877, Marti 2

   — I). C mstantin Niculescu, fiul Ini
Costache Voieu. eu domiciliul necunos-
cut. este ch 'mat la acest tribunal , în dioa
de 29 Aprilie viitor, la orele 11 de dimi-
nâță, prea se cerceta ca prevenit în pro-
cesul pent-u bătae; având în vedere că,
de nu va fi următor, se va judeca procesul
în lipsă.
   No. 7,759.          1877, Martie 2,

Tribnnalnl de Vlașca.

   In diua de 12 Martie, anul curent 1877,
la ora 10 dimirâța, sunt convoeațl toți cre-
ditorii falitului Dimitrie A. Mărgineanu,
din Giurgiu, să se presante în pretoriul
a, estul tribunal, înaintea D-lul jude-so-
rnisar al numitului falit, pentru a delibera
asupra facere! concordatului sau actului
le unire, conform art. 248, din codul co-
mercial.
   No. 5,489.      1877 Februarie 28.

   — D. Paraschiva, cu domiciliul îa ți-
uitul Turciei, moscenitorul decedatului
Cociu Nicolau, se citâsă prin acosta una
și singură chemare ca, în dioa do 30 Mal,
viitor, la ora 10 da diminâță, să vie la a-
est tribunal, spre a se înfățișa în proce-
sul ce are cu Stelian Gheorghiu, pentru
bani; cunoscând că, la cas de nevenire,
procesul se va resolva în lipsă, conform
irt. 151 din proceiura codului civil.
   No. 5,485.      1877, Februarie 28.

   — D. Simion, cu domiciliul necunos-
cut, moscenitorul decedatului Cociu Nico-
lau, se citâsă prin acâstă singură chema-
re, ca, în diua de 30 ale lunel Mai viitor,
la ora 10 dimineța', să vie la acest tribu-
nal, sp e se înfățișa în proer; ul ce are cu
Stelian Gheorghiu, pentru bani; cunos-
când că la cas de nevenire, procesul se va
resolva în lipsă, conform art. 151 din pro-
cedura codului civil.
   No. 5,484.      1877 Februarie 28.

   — D-na Elenca, cu domiciliul în ținu-
tul Turciei, m iscaniti'rea deca Fitului Co-
jii Nicolau, se itâsă prin acâstă singură
chemare ca, în dina de .30 Mal viitor, la
ra 10 diminâța, să vie la acest tribunal
spre a se înfățișa în procesul ce are cu


Stelian Gheorghiu, pentru bani: cunos-
¹ câni că la cas de nevenire, procesul se va
| resolva în lipsă, conform art. 151 din pro-
cedura codului civil.
No. 5,486.     1877, Februarie 28.

      D-na Leauea, cu domiciliul în ținu-
tul Turciei, moscenitârea decedatului Co-
ciu Nieol iu, se citâsă pin acâstă singură
chemare ca, în rjiua de 30 ale lunel Mai
viitor, la ora 10 diminâța, să vie la acest
tribunal, spre a se înfățișa în procesul ce
are cu Stelian Gheorghiu, pentru bani;
cunoscând că la cas de nevenire, procesul
se va resolva în lipsă, conform art. 151
din procedura codului civil.
   No. 5,487.      1877, Februarie 28.

Tribunalul de Dâmbovița.

   D. Vasile Stan, din comuna Ocnița, eră
acum cu domiciliul necunoscut, este citat
prin acâsta ca, în (jlioa de 7 Martie 1877,
la orele 10 de diminâță , să vie la acest
tribunal, spre înfățișare în oposițiunea ce
a făcut advocatul public contra sentinței
No. 1,382, din 1876; cunoscând că, la cas
contrar, se va judeca procesul în lipsă ,
conform legel.
   No. 22 729.     1876, Noembre 15.

Judecătoria de pace a ocolului ? din
               Bucuresci

   D. Constandin G. Balasoiu, cn domici-
liul necunoscut, este citat a se presenta la
acestă judecătorie, în diua'18Martie viitor,
ora 10 ante-meridiane, spre a se înfățișa
în procesul intentat de D-nu A. Bălăsoiu,
pentru dâtoria do bani : cunoscând că la
nevenire, se va resolva în lipsă.
   No. 331         1877, Februarie 3



MANDATE DE ÎNFĂCIȘARE.

Judele de instrucțiune al tribitnahiînl
                Ilfov.

   In numele legii și al M. S Domnului,
Noi A. Varia, judecător de instrucți-
une pe lângă acest tribunal, mambrn și
ordonăm tutulor portăreilor și agențl al
puterei publice, de a cita să compare îna-
intea nâstră, conf >rmăndu-se legei, în dioa
de 16 Martie 1877, orele 10 do diminâță,
pe RițaParaschiva, cu domiciliul necunos-
cut; spre a fi ascultată și interogată asupra
inculpărilor de furt prin efracție, „decla-
rându-i-se că, nefiind următor, se va emite
contra i mandat de aducere, conform art.
93, procedura codului penal.
   Da* as’ă-d! la 1 Martie 1877.
No. 957.


MANDATE DE ADUCERE.

Judele de ...Mr acțiune al tribunal uL;I
Prahova, serfhi L
  —In numele legel și al M. S. Domnului,
Noi C I. Cătunenu, jude instructor al a
cestui tribunal îa virtutea facultățel ce ne
dă legea de procedară criminală, mand *m
și ordonăm ca. Vasile Crăciunescu f st
cu domiciliul în comuna Albesci-Paleolo-
gu, âră acum cu domiciliul necunoscut, ;ă
lie adus la cabinetul nostru, de îndată,
ce se va prinde, spre a i se lua interoga-
torul ca inculpat.
  Cu esecutarea acestui mandat se însăr-
cinesă agentul puterei publice, care seva
conforma cu art. 99. 101, 110 și urmăl'
rele din disa procedară.
  Dat la 4 Martie 1877.
No 737.


SECFESTRE

  Corpul portăreilor din Bucuresci
  In basa adresei D-lui preșe linte »1 onor
tribunal Ilfov, secția III. cu No. 2.258 din
1877. s’a urmărit venitul fabricel de că-
rămidă și teracotă, representată de D-nu
Giumvald, pentru asigurarea primăriei
capitalei; se publică dâră conform ari.
481 procedura civilă.
  No. 3 434.         1877. Martie 2.

  — Conform adresei D-lui președinte al
onor, tribunal Ilfov, secția 111, eu No.
2.347, secfestrâudu-se venitul caselor din
strada Polonă, No. 25, avere a D-lul La-
zăr Paveleanu, pentru despăgubirea D-luî
Dimitrie lareti, se face cunoscut conform
art. 482 din procedura civilă.
  No 3,195.      1877, Februarie 26.



ESTRACTE DE DECIȘII NI.

tribunalul ilfov,secția 11 corecțională
  — D. Mihail lonescu , cu domicilii ne-
cunoscui, prin sentința, No. 29. din 1877.
i s’a respins con testa ți tine a făcută la ese-
cuțiunea sentinței acestui trib., No. 1693,
din 1875, ca tiosusținn ă.
  Sentința este supusă opislțiu .u și ape-
lului, conform legei. No. 3 940.

  — D. Constantin Borâță, Gălățâau Mi-
hal, Nicolae Militarii, Tudorache Badea și
Badea George. cu domiciliurile necunos-
cute, prevenițl pentru furt prin efracțiu
ne, prin sentința c: No. 3,691, din 1876,
sunt condamnați la câte cinci sui îa- hisâ-
re^fie-care și la câte cinci ani interdic-
țiune.
  Sentința o ne supusă oposițiunii și »-
pelului, conform lege! No. 3 942.

1722

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

O (18) Martie 18/

D. lănc i Meușei, cu domiciliul ne- iei noul despăgubire civil

cunoscut, prevenit pentru abus de încre-

dere, prin sentința, No. 3124, din 1876,
   a condamnat la 2 luni închisâre.
   Sentința este supusă oposițiunil și a-
elului, conform legei.
    No. 3,944.


      D. Henric Glukn cu domiciliul
necunoscut, prevenit pentru abus de în-
•■redere, prin sentința eu No. 3,125, din
876, s’a condamnat la trei luni închisâre
i la patru-sute lei, despăgubire vilă
âtre reclamante.
   Sentința este supusă oposițiunil și ipe-
luiul, conform legel.
   No. 3,852.


     Nicolae Naciu, cu domiciliul necu-
noscut, prevenit pentru furt de cal, prin
prin sentința No. 3649 din 1876, s’a con-
damnat la uă lună de ijile închisâre și la
0 lei noul despăgubiri civile.
   Sentința este supusă opo^'une. m «-
  tulul, conform legel.
   No. 3850.


   — George ludor, cer 4lce ȘÎ Tudora-
che Bucătiru, cu domiciliul necunoscut,
p in sentința No. 245 din 1877, ’i s’a a-
nulat oposiția făcută contra sentinței a-
cestui tribunal, No. 2623 din 1876, ca ne
sținut.
   Sentința este supusă apelului, conform
   ;ei.
   No. 4102.


    - D. lân Iiiescu și George Parisianu,
domiciliurile necunoscute, prevenițî
pentrusustrageie.de acte publice, prin
sentința No. 3,388 din 1876 , s’au con-
damnat la câte 5 ani închisâre coiecțio-
lă.
   Sentința s. ᵣ munciă cu drept de opo-
iție și apel, conform legei.


   — D. lancu Ițic, ______________ ______
auscut, prevenit pentru furt, prin sentința
\o. 3,387, din 1877, s’a condamnat la uâ
mă de dile închisâre corecțională.
   sentința se pronunță cu diepi de opa-
ițe și apel, conform legei.


   — D-na Carolina Gnemberschi, cu do-
miciliul necunoscut, prevenită pentru furt,
[ an sentința No. 3,391, din 1876, s’acon-

damnat la 3 luni închisâre și la 600
despăgubire civilă către reclamant.
   Sentința s’a pronunciat cu dreptul
posiție ș; '"ne!, conform legei.


lei

     O. Herș sin Leibu și Marin lân,

de

cu

  omiciliurile necunoscute,- prevenițî pen-
tru furt prin efracție, prin sentința cu No.
3,392, din 1876, s au condamnat cei d’ân-
:âju la 3 ani închisâre și cel d ai douilea
‘a an închisâre corecțională si la 300


                           îătre recla- nirf, pentru faptul de furt de lemne diu
                           pădurea Statului.
Sentința s’a pronunciat cu dreptul de ' I se comunică do acesta, și cu deslu-
’ S                                      șire că legea’i a acordat dreptul de opo-

manta Freida.

oposiție și apel, conform lege*


   — D. Florea Ghiță, cu domiciii' 1
cunoscut, prevenit pentru furt, prin sen-
tința No. 3,272, din 1876, s’a condamnat
la 15 <Jile închisâre corecțională.
   Sentința se pronunciă cu drept de opo-
siție și apel, conform legel.


   — D. Costache Vasilescu, cu domici-
liul necunoscut, prevenit pentru bătae,
prin sentința No. 2,396 , din 1876, s’a
condamnat la uă lună de dile închisâre
corecțională.
   Sentința este supusă oposiției și ape-
lului, conform legel.


   — D-nii Marin Nicolae și Nicolae Gre-
ca, cu domiciliurile necunoscute, preve-
niți pentru furt, prin sentința No. 3,261,
din 1876, s’aîi condamnat celd’ântâila 15
4ile închisâre și cel,d’al douilea la uă
lună de rjile închisâre.
   Sentința este supusă oposiției și ape-
lului, conform legei.


Tribunalul Prahova, secția I.


   D. Ghiță Dumitrescu, de ani 18, cu do-
miciliul necunoscut, prin sentința cu No.
131, pronunciată dn acest tribunal, în au-
diența de la 26 Ianuarie 1877 , este
condamnat, în basa art. 309 , aliniatul 3
codul penal , a suferi închisâre corecțio-
nală pe termen de 6 luni, pentru faptul de
furt.
   Se publică de acesta și eu deslușire că
legea ’i a acordat dreptul de oposiție și a-
pel contra acer sentinței, în termenile pre-
scrise de art. 183, 195—290 pr. penală.
   No. 3915.         2877, Februarie 4.


   — D. Anton Samoilescu, din Bucurescl.
strada Mămularilor, prin sentința cu No,
1341, pronunciată de acest tribunal, în
audiența de la 27 Octombre 1876, este
condamnat, în basa art. 204 din codul pe-
nal, a suferi închisâre corecțională, pe
termen de 2 ani de rjile, pentru faptul că
ați distrus un act care era public.
   I se comunică de acesta, și cu deslu-
șire că tribunalul ’I a acordat dreptul de
oposiție și apel contra acel sentințe , în
termenile prescrise de art. 183, 195-200
pr. penală.
   No. 27,800.       1876, Noembre 11.


   — D Petre Petrescu, din Brăil prin

sentința cu No. 1095, pronunciată de a-

cest tribunal, în audiența de la 3 Septem- de 2 luni, plătind și amendă în folosul
bre 1876, esie condamnat, în basa art. fiscului suma de lei noui 20, în virtuiea
309, al. II cod. penal, a suferi 3 luni în- art- 323 combinat cu art 322dine penal.

cbisArs corecțională . și 20 lei despăgu-

siție și apel contra acel sentințe, în ter-
menile prescrise de art. 183 , 195—20
pr. penală.
   No. 23,908.      1876, Septembre£2_3.


   D-nii Ghiță Ion Mocanu și Alecu Zida-
ru, ambii cu domiciliurile necunoscute
prin sentința No, 138, pronunciată de a
cest tribunal, în"audiența de la 26 Ianua-
rie 1877,'.’i'att condamnat, în basa art. 183
din codul penal, a suferi fie-care închisâ
re corecțională,pe termen de 15 dile, pen-
tru faptul că a comis faptul de ultragifi.
   Se publică de acesta , și cu deslușim
că legea ’i a acordat dreptul de oposiție
și apel contra acel sentințe, în termenile
prescrise de art. 183, 195—200 pr. pen.



1877, Februarie 4.

No. 3921.

Tribunalul Prahova secția u.


   Prin sentința acestui tribunal, No. 255
pronunciată de acest tribunal, secția II,
în audiența de la 8 Octombre 1876, în
procesul intentat deD-naMarița Gligman,
contra soțului sărt Abraham Gligman, pen-
tru divorț.
   Tribunalul, în virtuiea legei, a hotărât
a admis cererea reclamantei Marița Glig
man, și prin consecuență a declarat des-
ființată căsătoriă, dintre numita reclaman-
tă cu soțul său Abraham Gligman.
   Sentința s'a pronunciat în prima ins
tanță și se pdte ataca atât pe calea oposi-
țiuneî la acest tribunal, de judecatul în
lipsă cât și aceia a apelului la onorabila
curte respectivă din Bucuresci, conform
legei.
   Se publică de acesta spre cunoscința
generală.


   Prin sentința cor’ cțională, pronunciată
de acest tribunal, No. 89 din 1877 , s’a
condamnat individul Petrache Ivanovicu,
de ani 30, bulgar , la închisâre pe timp
de 3 luni, plătind și amendă în folosul fis-
cului, suma de lei 500 și despăgubire la
846 lei, bani 60, și cheltuell de judecată
lei 20 pentru faptul de sustragere de bani
publici, conform art. 323 combinat cu 322
codul penal.
   Tribunalul publică despre acâsta că le-
gea ’i acordă Adeptul de oposiție și apel,
confotm lege


      Prin sentința corecțională. prouuu-
ciată de acest tribunal, No. 97 din 1877,
s'a condamnat individul Dumitrache Lă-

zărescu, la închisâre corecțională pe timp

  Tribunalul publică despro «cestaeă le-

6 (18) Martie 1877

)NITORUL OFUA. LE AN}

gea ’i acordă dreptul de oposiție și apel,
conform legel.
Tribunalul de Dâmnovița
   Prin sentința corecțională cu No. 891
pronunciată de acest tribunal, în audiența
din 9 Iunie 1876, prin care respinge ca
nesusținut apelul interpetat de Ludovig
Curț, Ana Cnrț și Rudolf Curț, din Târgu-
Vestel, acum cu domicilirile necunoscute,
contra cărțel de judecată polițienâscă, No.
118 din 1874 , a judelui de pace urbei
Tergu-Vestel, prin care le respinpe oposi-
ția făcută contra cărțeî de judecată poli-
țienâscă, No. 56 din 1874, și prin care
sunt condamnați pentru faptul de bătae
ce a comis să stea la închisâre polițienâs-
că fie-care pe termen de câte 10 dile și la
amendă câte leî noui 25 fie-care în folosul
comunei Tergu-Vestel.
   Sentința a rămas definitivă prin neface-
re de oposiție și recurs.

   — Prin sentința corecțională No. 1103,
pronuciată de acest tribunal, în audiența
lin 3 Septembre 1876, prin care condam-
nă pe Andrasi Bologa, din Tergu-Vestel,
acum cu domiciliul necunoscut, pentru
faptul de lovire ce a comis, să stea la în-
chisâre corecțională pe timp de 2 luni.
   Sentința a rămas definitivă prin neface-
e de oposiție și apel.

   — Prin sentința corecțională No. 13/o,
pronunciată de acest tribunal, în audiența
din 13 Octombre 1876, prin care condam-
nă pe Radu Stancu, major, fost domiciliat
în comuna Cornățelu, âră actualmente cu
domiciliul necunoscut, pentru faptul de
lovire ce a comis, să stea la închisâre co-
recțională pe 7 luni.
   Asâstă sentință a rămas definitivă prin
nefacere de oposiție și apel.

   — Prin sentința corecțională No. 1051,
pronunciată de acest tribunal, în audien-
ța din 23 August 1876, prin care condam-
nă pe Constantin Ghinoiu , din comuna
Moreni, județul Prahova , actualmente cu
domiciliul necunoscut, pentru delictu co- I
mis, Ia închisâre corecțională pe un ter-
mende uu an, plătind și lei noul 50 amen-
dă, care , în cas de insolvabilitate se va
înlocui cu 10 dile de închisâre , conform
art. 28 c. penal.
   Sentința a rămas definitivă prin neface-
re de oposiție și apel.

   — Prin sentința corecțională, No. 1020,
i-jnunciată de acest tribunal, în audiența
din 18 August 1876, prin care condamnă
pe Radu Tescărău, cu domiciliul necunos-
cut, pentru furtul comis, să stea la închi-
sâre corecțională pe timp de 7 luni, plă-
tind și lei noul 100 amendă, care, în cas
de insolvabilitate, se va înlocui cu 20 di-
le închisâre, conform art. 28 cod. penai.


   Sentința a rămas definitivă prin neface-
re de opoziție și apel.

       Prin sentința corecțională. No. 129,
pronunciată de acest tribunal, în audien-
ța de la 24 Ianuarie 1877, s’a condamnat
IlieBanu. lânSimion, Vasile Ciufană, Ion
Păstoru, Nicolae Păsloru și Nicolae Păs-
toru, cu domiciliurile necunoscute, pen-
tru faptul de lovire și ultragiu ce a comis,
să sufere închisâre corecțională pe timp
de câte 3 luni fie-care.
   Sentința se pronunciă cu dreptul de o-
posiție și apel, conform art. 183, 196 pe-
nă la 199 pr. penală.

   — Prin sentința corecțională No. 79 ,
pronunciată de acest tribunal, în audiența
din 13 Ianuarie 1877, condamnânde-se, în
basa art. 141 cod, penal, Grigore Flores-
cu , major, cu domiciliul necunoscut, pen-
tru faptul de percepere ilegală ce a co-
mis , să stea la închisâre corecțională pe
timp de 2 ani, la interdicțiune pe acelaș
timp , perdend și dreptul de pensiune.
   Acâstă sentință este supusă oposițiel
și apelului, conform art. 183 , 196 —199
pr. codului penal.
Tribunalul de Vlașea
   Prin sentința acestui tribunal, No. Î00
din 1877, Lina Tănăsescu, majoră, de fel
din Turnu-Măgurele, fost domiciliată în
Giurgu, âră acum necunoscut, de profesi-
une liberă , pentru faptul de lovire . s’a
condamnat la închisâre corecțională de 15
dile.
   Sentința este supusă oposițiel și apelu-
lui, conform art. 183, 196—200 pr. pen.

   — Prin sentința acestui tribunal, No.
102 din 1877, Aneta Georgâsca, română,
de ani 23. de profesie servitâre, de fel din
Zaizon (Transilvania), fost domiciliată în
Bucuresci, âră acum cu domiciliul necu-
noscut, pentru faptul de omor prin împuș-
care, causat femeei Stana, s’a condamnat
să stea la închisâre corecțională pe timp
de 6 luni de dile , plătind și amendă lei
noul 50.
   Săntința este supusă oposiție! și apelu-
lui. conform art. 183, 196—200 pr. pen.

   — Prin sentința acestui tribunal, No.
1,377, din 1876. Dobra Anghel, majoră,
de profesiune liberă, fost domiciliată în
comuna Scurtu, âră acum necunoscut, pen-
tru faptul de lovire, s’a condamnat la în-
chisâre corecțională pe timp de 15 dLile.
   Sentința este supusă apelului și oposi-
țil, conform art. 182 196 și 200 din pro-
cedura penală
   Se publică acesta spre sciința.
Tribunalul de Covurlul.
   lordache Ionescu, domiciliat în Galați,
strada Trajan, quart. IV, prin sentința co-i


recțională No. 324, din 17 Mai 1876, i
judelui de pace, ocolul II, sub No. 22 di..
1875, este condamnat la amendă de 25 lei
noul, cu aplicațiun art. 28 din codul
penal și la închisâre corecțională pe timp
de 10 dile pentru delict de bătae.
   Se publică acâstă sentin ă remasă defi
nitivă.

Tribunalul de Teleorman

   Prin sentința acestui tribunal. No. 529,
din 19 Iunie 1875, numitul Lazăr Voinea,
în etate major, din comuna Ciolănesci, dis-
trictul Teleorman, de profesiune muncitor,
găsit culpabil pentru fapt de delict silvic
în pădurea Statului, s’a condamnat la în
chisore corecțională, pe timp de 3 luni de
<)ile, în virtutea art. 309, al. II din codul
penal, calculată acâstă pedâpsă de la în-
carcerare când, se va libera dâcă nu va f
deținut pentru alte cause.

Tribunalul d \rg<

   Prin sentința corecțională No. 122, dir
3 Februarie 1877, și pe basa art. 151 din
procedura penală, D-lor Conaschi Făna-
chischi și Cubini Revisoru, majori cu do-
miciliurile necunoscute, fiind dovediți cul-
pabili în faptul de violare de domiciliu,
sunt condamnați câie 15 (Jile închisâre fie
care, și câte 50 lei noul în folosul fiscului
   Sentința s’a pronunțat cu dreptul de a-
pel și oposiție, conform art. 195—199 si
183 din procedura penală.

„ibunalul de linșări.

   Prin sentința corecțională No. 122, pro-
nunțată de acest tribunal, în ședința de la
24 Ianuarie 1876, individii Nicolae Dinu
Croitoru, și lân Nicolae loniță, cu domi-
ciliurile necunoscute, sunt condamnați la
câte 15 dileînchisârecorecțională fie care
la 20 lei’ noul solidaricesce despăgubiri
civile și câte 5 lei noul pentru martorii
Petrea Miehal și Dobre Lemnaru, în basa
art. 238 din codul penal, pentru delictul
de lovire.
   Acâsta se publică spre cunoscința in
culpaților, de vor voi să usese de dispo-
sițiunile art. 183 și 195—199 din proce-
dura penală adică de dreptul de oposițin
și apel.
1877. Fearuarie 1.

Judecătoria ocolu' i din Bucuresci.

   D. losef Nasof. domiciliat în suburbea
Popescu, strada VăcărescI, No. 52, esteîn-
cunosciințat că, prin cartea de judecată cu
No. 1.079, din 1876 Decembre 29, s’a con-
damnat la amendă de lei noui 10 în folo
sul casei comunale și a face 3 dile închi-
sâre polițienâscă,
   Acâstă carte este supusă oposițiel și a-

¹ -+                          iUMiUKL'L UF1GIAL AL ROMÂNIEI

H18) Martie 1877

jelilul, conform art. 149 și 171 din pro.
codului jenai.

        ĂNUNC; ADMTNfS'HUTIVE


Prefectura de ilfov.

      In comuna Isvârele, din plasa Olte-
nița, venind de pripas un bou, la j ăr gal-
ben, statul mărunt și cu pișcătură la ure-
chia stâuuă de desubL
   Se publică spre cunoscința posesorului.
   No. 794.          1877, Ianuarie 15.

      Din curtea D-lul Ene Ilie de la ba-
riera lanculul din capitală, s’a furat un
cal al D-lul loniță Marin, roib închis,
câma îu stenga, inferat subcâmă, pete al-
be pe spinare de șea.
   Se publică pentru dovedirea acelui ca).
    <o. 999          1877, Ianuarie 20.

    -La comuna Crâugu-Fundulele. din
plasa Mostiștea acest județ, se află cădut
de pripas un bou, cu semnele următâie :
la păr vâuăt, urechia drâptă retesaiă la
verf și în furculiță, cornul drept în sus și
mc, cel stâng pleoștit și melcul sărit, a-
vend și doul diuțl lipsă.

  • Se publică pentru cunoscința posesoru-
lui iul.
   No. 2,345.      1877, Februarie 12.


   — La c mima Piâsna nouă, plasa Ne-
goesci, acest județ, în diua de 8 ale cu-
rentei, a venit de pripas cinci cal, cu sem-
nele următâre : unul la păr murg închis,
pete albe în grebăn și pete albe în nas,
la căpăstru câma în stânga; unul idem la
păr murg, deschis, îo grâbăn, păru albu,
câma în două părți der mal mult îu sfân-!
ga; unul idem la păr murg, deschis, pu-
ține pete albe pe spinare, cu steiu în frun-
te și câma în stânga; unul idem la păr
roib, închis, puțin alb în spinare, brâ^. în
frunte până la bot, cu câma pletâsă și u-
nul idem, la păr negru, deschis, la ure-
chea drâptă piș Atura din nainte, cu câ-
ma dreptă, toți potcoviți la câte patru pi-
ciârele. Se publică pentru cunoscința po-
sesorilor lor.
   Nr. 2,414.       1877, Febiuariu 14.

   — La comuna Mitreni, plasa oltenița,
acest județ, îu diua de cinei curent, afl
venit de pripas șept cai, cu semnele ur-
mătâre : una epă râibă, ambele urechi fur-j
culiță, cu steifl arc în frunte, un cârlan,
murg, închis, furculiță la ambele urechi,
uă ț ață albă în greb.m, armăsar; un cal
murg, închis, furculiță la ambele urechi,
beteg de chiu drept, câma în două părți
și pete alb' pe spinare ; una epă, la păr
nâgră, deschisă, furculiță la amândouă
urechile, uă pată albă în șâle, d’asupra,
câma în două părți; un cârlan, roib, bred
în frunte, furculiță, la ambele urechi, cu
pata albă, în grâbăn și câma în două părții
un cârlaf roib, brât}, în frunte furculiță,
la ambile urechi, și câma în stânga ; u

   — In uâptea de 23—24 Ianuarie espi-
at. s’a furat doul cai al comerciantului
I udor Constantin, din comuna Sohatul,
plasa NegoescI, acest județ cu semnele ur-
nătâre : unul la păr murg, armăsar, stea
o frunte, câma în drepta fără alte semne,
6ră cel-alt la păr negru, puțin steiu în
frunte, pete alb» je spinare, și coma îu
două părți.
   Se publică pentru dovedirea lor.
   No. 2.146. *    1877, Februarie 10.

   - La oborul public din comuna Valea-
Dr igulul, pla.ia NegoescI, acest județ, se
află de pripas uă bivoliță cu semnele ur-
mătâre : la păr uegră, cârnele potrivite și
c< m aduse p spate, tâda Ia vârf albă.
  Se publică pentru cunoscința posesoru-
L t el.
  No 2,144         1877, Februarie 9.

  In diua do 16 Februarie curent, la co-
una Bolintinu din DM, plasa S baru, a-
eșt județ, ati căijut de pripas uă bivoliță,
u semnele următâre: la păr negră, câr-
1< drepte în sus, urech' le tăiat», câda
a iată pucin la veri. Se publică pentru
cunoscința posesorului el.
  Nr. 2 946.       1877, Februarie 23

     In noptea de 14 spre 15 curent, din
o dina casei locuitorului Constandin Ma-
in, din comuna Stefănesci, plasa Dâm-


bovița, acest județ, s’au furat doul bol, cu
semnele următâre; 'un bou vânăt, cu cor-
nul stâng ciumpav, și puțin pleșuv; eei-
alt boii, la per galben, inferat, în sapa
șoldului din drăpta diu napoi, și <u câr-
nele retedatc. Se publică ; e; tru afla-
rea lor.
   Nr. 2.810.     1877, Febrruariu 21.

   — In diua de 16 curent, s’a perdut un
geamantan, în valâre de 48 galbeni, dife-
rite bagage și objecte, al D-lui ( stache
Cocota, pe când plecata a merge cu del -
jența de la Oltenița spre Călărași. Se pu-
blică pentru dovedirea lui.
   Nr. 2 740.      1877, Februariti 19.

   — De la pășune dupe teritorni comu-
nrl Greca, plasa Oltenița, acest județ, au
pe ir. locuitorului Vasile Caiița, doue epe
și uă mâmjâ cu semnele următâre: una
epă, la păr vânătă, cam blăgă la urechi,
și cu uă mântjă murgă, închisă ; una ăpă,
la păr murgă, închisă, eu uă ureche fur-
culiță și retedată. cu un semn de înpun-
sură în spata drepta unda nu cresce păi
cu pee albe pe spinare și puțin brâdă îu
frunte. Se publică pentru dovedirea lor.
   Nr. 2 713.      1817 Februariti 19.


cârlan, murg, închis, cu steifl în frunte și
furculiță, la ambele ureshi. Se publică
pentru cunoștința posesorilor lor.
   Nr. 2,532.       1877, Februarifl 15.

      In comuna Bolintinu diu Vale, pla
> sa Sabaru, s'a furat locuitorului Ghiță
Dumitru, două epe și uă mâmjă; uă ep •.
vânătă, câma în drepta, puține semne al-
ba pe spinare, alta negră, câma în stan,
și stric tă puțin le șea pc spinare, mâmb.
negră, coma în stânga. Se publică pen-
tru aflarea lor.
  Ir. 3 445.           1877, Mirtie 2.

   — La primăria comunei Budesci, din
plasa NegoescI, acest județ. îueă din anul
espirat 1876, c.u ocasia crescerel apei Ar-
geșului. prinde iduse două vase maiî de
pod. se publică spre cunoscința poseso-
rului, care în termen de șâse Inui să se
presinte la espusa localitate, cu acta în
regulă spre a și le primi, căci după espi-
rarea acestui termen, acele vase se vor
vinde prin licitațiune îu folosul comunei.
   No. 2 894.       1877, Februarie 22.

   — In sera de 15—16 curent, îu cătunul
CLitila. pendinte de comuna Bucoveni,
plasa Snagovu, acest județ s’a găsit de
pripas un bou cu semnele următârele la
per vânăt, brez în frunte, urechia stângă
retezată, pe spinare alb, pintenog la pi-
ewre, codalb și cu șoldurile d’înapoi văp-
site cu albastru.
   Se publică pentru cunoscința posiso-
rulul lui.
   No. 3,159.       1877, Februarie 26.

   — Lacomui AfumațiI, diu plasa Dâm
bovița, acest județ, venind de pripas ur
iapă, la păr murgă închisă, câma în diep-
ta, ambele urechi retesate cu steifl îu
frunte și pe bot.
   Se publică pentru cunoscința poseso-
rului.
   No. 3,324.          1877, Martie 1

Prefectura da Iași.

   Din compania 3 dorobanți, din Tergui-
Frumos, plasa Cârligătura, a deșertat sol -
datul Buzatu Gheorghe, 1 m. 680, brun,
ochii căpril, nasul lung, p^iul sprânce-
nele castanii.
   Se publică aflarea numitului.
   No. 1,850.       1877 Februarie 25.

In comuna Tomesci, pla sa Colr u, a pi
cat de pripas un al negru, câma din drăp-
ta, câda mare, chior de ocbf și copita pi
clorului drept d’inapol albă dedesubt.
   Se publică acesta spre aflare . păguba-
șului.
  No 370.           1877, Ianuarie 14.

      In comuna Zahorua, plasa Copou, a

6 (18) Martie 1877

^UMWKIL OFICIAL AL ROMÂNIEI

1725

picat de pripas uă bivoliță, inferată la
ambele cdrne cu literele G. S.
   Se publică aflarea păgubașului.
   No. 230.           1877, Ianuarie 11

    - In comuna Târgul-Frumos, acest ju-
deț, a picat de pripas nn mânzoc negru
ca de 2—3 ani, cu șea de lemn pe el, per-
nă mică și eu scările de fer.
   Se publică aflarea păgubașului.
   No. 191.           1877, Ianuarie 9.

   — In comuna Șipotele, plasa Bahluifi,
a picat de pripas uăiapă murgă deschisă,
pișcătură la urechiă drâptă ; și în comuna
Belcesci aceeași plasă, uă vacă porumbă,
cdrnele țapoșT.
   Se publică aflarea păgubașilor.
   No. 476.           1877, Ianuarie 18.

Prefectura de Doljiu.
   Individul Idn Dinu Jigăânu, de fel din
comuna SinescI, județul Vâlcea, la stat
nalt, ochii albaștri, părul, mustățile galbe-
ne, barba rade.. îmbrăcat cu ilie, cidrecl
albi, epingea nâgră, în cap cu căciulă nd-
gră și încălțat cu opinci, fiind inculpat
pentru furt de cal, afi deșertat din arestul
comisiei culorel Albastru, din orașul Cra-
iova.
   Elena, socia lui NaeEmanoil Cemătescu,
din comuna Cernătescl, a disertat de la
domiciliul său, luând cu densa un copil
și un palton de catifea nou, un câsornic
de aur eu lanț de damă, șâse inele de damă,
una broșe de aur, și una pereche tdrte de
aur, două rochi de taftă, una de stambă,
una plapumă, una saltea de lână, una căl-
dare, șâse șervete, șâsecesclși șâse pahare.
   Semnele el sunt: de ani 35, statul de
mijloc, sprâncenele galbene, ochii căprui
cu semne pe obraz, puține semne de văr-
sat, nasul, gura potrivite, și îmbrăcată
după sistemul nou.
   Semnele copilului de ani 12 statura,
îmbrăcat nemțesce.
   De la comuna Galiciuiea, a deșertat Di-
nu Ion al Firului, căruia preotul Florea
Ciocăltel, ’I încredințase marfa din prăvă-
lia ce o avea tot în acea comună, luând
mal multă marfă care se urca la suma de
40 napoleoni.
   Semnele lui sunt: de ani 20, statul de
mijloc, nasul, gura potrivite, fața smâdă,
îmbrăcat țărănesce.
   Se publică pentru dovedirea numiților.
individl.
   No. 3 030.           1877, Martie 1. I

   — Indivizii maî jos notați afi deșertat
de maî mult timp de la comuna Bechetu :
   Alexandru Tutovicî, ca de ani 38, la
stat de mijloc, ochii verdi, nasul, gura po-
trivite, mustățile galbene, pârul castaniu
   Andrei Molof, cade ani 30, statul de
mijloc, fața brunetă ochii căprui, nasul,
gura potrivite, pârul castaniu.

   Dumitru Atanasiu, ca de ani 32, statu-
ra de mijloc, părul castaniu, nasul, gura
potrivite, ochii albaștri.
   Dumitru Niță Voicu, cade ani 21, la
stat mărunt, fața brună, ochii ver^I, nasul
gura potrivite, pârul castaniii, barba nu
rade.
   Enache Grecu, ca de ani 43, la stat de
mijloc, pârul negru, nasul, gura potrivite,
barba mică, ochii căprui.
   Gheorghe lanopolu, ca de ani 56, la stat
de mijloc, pârul cărunt, ochii verdi.
   Georgescu Nae, ca de ani 32, pârul cas-
taniu, ochii albaștri, nasul, gura potrivite,
la stat 'nalt.
   Grigorie Slaneu Schiopu, ca de ani 27,
pârul negru, barba rade, ochii căprui, na-
sul, gura potrivite, la stat de mijloc, ciu-
pit de vârsat.
   Ion Stalcof, ca de ani 38, pârul negru,
fața âcheșe, ochii negri, la stat de mijloc,
bai ba nâgră.
   Milan DavidovicI, ca de ani 39, pârul
castaniu, cu favorite, ochii albaștri, nasul,
gura potrivite, la stat ’nalt.
   Panait Calangiu, ca de ani 47, la stat
’nalt, fața plăviță, ochii verdi, nasul, gura
potrivite, pârul cărunt.
   Radu Vlădescu, ca de ani 35, la stat
de mijloc, fața roșcovană, pârul negru,
ochii albaștri, barba rade, ciupit de vârsat.
   Spiru Carantino, ca de ani 50, la stat
nalt, gros, pârul cărunt, ochii albaștri,
nasul, gura potrivite.
   Nae Musetescu, ca de ani 58, la stat
’nalt, pârul, barba albe, nasul, gura potri-
vite.
   Se publică pentru dovedirea lor.
   No. 2,751.       1877, Februarie 34.

   — La comuna Afumați, se află de pri-
pas un mânzat, în pâr alb, urechiă drâptă
înfurcită și stânga despintecată.
   La comuna Cărua, una iapă îu pâr șo-
recie, cu cdma la stânga, fără alte semne.
   De la comuna Seliștea Cruci, s’aîi furat
douâ vaci, una în pâr vânătă și una gal-
benă, amândouă cu ambele urechi drepte
scdse, petec d’inapol și stânga d’inainte.
   La comuna Vărvoru, s’a sprijinit de pri-
pas un june, în pâr murg, cam ciumpav
de câdă, cu cdrnele mici cam iloee.
   La comuna Vărtopn, un cal îu pâr murg,
câmaînstânga, pintenog de piciorul stâng
d’inapol.
   La comuna Carpenu, un bou în pâr vâ-
nât cam alb, cornele potrivite, ca de doui
viței, fără alte semne.
   La comuna Sălcuța, uă vacă în pâr mur-
gă, cdrnele cam aduse, cu vițel în burtă,
fără alte semne.
   Una vacă, îu pâr cam galbenă, cdrnele j
cam mici, cu vițel în burtă, fără alte semne. ।
La oborul de gldbă al orașului Calafat,
se află de pripas, un cal în pâr murg, ca <
de ani 7—8, cdma la drâpta, pintenog de 1

    - piciorul stâng d’inapol, cu pete albe pe
i spinare și sub fdle.
  Un cal în păr murg de la 4 — 5 ani, cu
i coma împărțită, fără alte semne.
I La comuna Plenița, se află de pripas un
cal ca de opt ani, părul negru, coma îu
două părți, cu uă pată albă pe spinare.
। La comuna MoțățăI. una vacă în păr
vânătă, șută de cdrne, înferată în cornul
stâng cu literele 1. N.
  La comuna Dobridoru, una iapă în păr
murgă, ciumpavă de cddă, cdma la drâpta
cu uă pată albă la piciorul stâng d’ina-
inte la spată mușcată de lup la amândouă
armurile d’inapol și în etate ca d ni
cinci.
  De la comuna Calafat, s’a perdut una
vacă, în păr albă, împrejurul ochilor puțin
negru, cdrnele țepure și cornul drept p -
țin cam aplecat.
  Una vacă în păr vânătă, cu urechiă stân-
gă eșită d’asupra, cdrnele țepure.
  La comuna Velesci, se află de pripas un
cal, în păr murg, cdma în două părți ca
de ani dece.
  La oborul de gldbă al orașului Craiova,
se află de pripas un bou, în păr murg în
chis, cdrnele țepur' și cu cdda retesată.
  Un cal în păr murg, cu cdma în două
părți, cu pete alba pe spinare de șea, și
la piept puțin ros.
  La comuna Frotoșița, s’a pripășit un
copoi în păr galben.
  De la comuna Salcia, s’a furat un cal
armăsar, în păr vânăt deschis, cdma la
drâpta și la un picior d’inapol cu uă
dăugă de funie.
  La oborul de gldbă al orașului Craiova,
se află de pripas un cal, în păr roib și cu
cdma la drâpta.
  Se publică pentru dovedirea celor fu-
rate cât și pentru cunoscința posesorilor
celor pripășite.
No. 2,774.       1877, Februarie 24.

  — La comuna Rudari, s’a furat un cal,
în păr negru al locuitorului Dobre Sofei
și brâz în frunte.
Una iapă îu păr nâgră.
  Una cârlană murgă, și merge cam stâr-
cită de picidrele de dindărăt.
  Una iapă în păr vânătă, înfurcită în u-
rechia drâptă și cu semne la armuri de
ștrengari și ciumpavă de cddă.
  La comuna Galiciuiea, s’a pripășit una
iapă, în păr murgă, cdma la stâuga cu șol-
dul msl mic și cu cdda lungă
l'n vițel în păr alb fără alte semne.
  La comuna Maglavitu, una râmătdre în
păr albă, fără alte semne.
  La comuna Cetatea, un cal armăsar, îu
păr murg deschis, cu stea în frunte, pin-
tenog de amândouă picidrele de dinapoi,
puțin cam bălan sub burtă, cdma în drâpta.
  La comuna Moțățeî, una de la urechiă
drâptă pișcătură înainte și înapoi, si în
furciță îₙ amândouă urechile.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE

   11 2

   La comun ' < țâței, se află de pripas
na de cu pișcăiură înainte și înapoi la
rechia stângă
   Ua berbece, la urechia stângă înfurcită
i îngăurită.
   Una âe, urechia drâptă retesată in vârf
i la urechia drâptă înfurcită.
   La comuna CiupercenI, una mânzată în
păr vânătă. urechia drâptă despintecată
l’inainle și galbenă între cârne.
   La comuna Cetatea, un cal în păr negru,
u pată albă în spinare, cu câma la drâpta.
   La comuna Desa, una vacă în păr albă,
. ârnele țepure, urechia dreptă retesată și
tânga ciupită dindărăt
   Una mânzată în per murgă, cornele
j I, urechia drâptă ciupită dinapoi.
   Una iapă în păr negră, fără alte semne.
   Una mânzată în păr murgă, urechia
tângă ciupită dindărăt, fără alte semne.
   La comuna Moțățel, una vacă în păr ve-
■ tă, cârnele țepure, în per vânătă albu-
iu, pe la ochi negră, penă la trei vițel.
   Un june vânăt cam roșcav pe spinare și
n frunte, cârnele țepure în sus.
   La comuna Mălăesci, un copoi îu păr
oșu, piciârele albe, fără alte semne.
   De la comuna Poiana, s’a furat doul bol
I locuitorului Nicolae ManarovicI, din
are, unul în păr murg închis, unul gal-
en, cârnele la amendoul potrivite.
   Doni boi al locuitorului Florea Casieru,
nul la păr murg, cârnele cam grâse și
unul vânăt, cârnele înlături mari, și doul
ol al lui Mihal Stanea din care unul în
ăr galben, cârnele țepure, și unul în păr
vânăt, cârnele mari înlătur
   Se publică j entru dovedirea celor fu-
ate cât și pentru cunoscința posesorilor
elor pripășite.
   No. 1,887         1877, Februarie 8.

      La comuna Rastu, a cădnt de pripas
lă vacă, la păr vânătă, înfurcită la urechea
tângă, cu vițel micbălțatcu alb, după ea.
n cal la păr vânăt, orb de un ochiu.
   La comuna Catanele, un mânzat, la păr
enăt, urechea dreptă furcă și stânga ciu-
lită de jos.
   Uă epă la p*¹- vânătă, urechea diâptă
tespic a tă.
   Uă âpă la păr murgă închis, bredă în
runte și pe bot, de picioru' J-ept din dă-
răt pin.enâgă.
    . na la păr albă, urechea drâptă reteda-
a și stânga ciupită, d’asupra piciorului
tâng, dinapoi pintenâgă.
   Uă cârlană, la păr vânătă, brâjfă înfrun-
e, fără semne.
   I n cal, la păr murg închis, fără semne.
   La comuna Vedea, s’a pripășit uă vacă,
apăr murgă, urechele plăvite, dreptaciu-
ntă diu urmă și stâ"^n fur<*s, ciântă de
âdă fără alte semn
   La comuna Giohero, s’a pripășit uă bi-
        in pgᵣ ᵣₐ_x c₍țᵣₐₑțₑ spr*- cam

        ciumpavăjde câdă, și puțin codalbă fără alte
        semne la urechi.
   La comuna Afumați, idem uă vacă, la
păr albă, cu cornul drept frânt, urechea
dreptă ciupită de dejos de doue ori și stân-
ga despintecată.
   La comuna Seliștea Cruci, un cal, la păr
murg închis, câma la drâpta și cu pete al-
be de șea pe spintire fără alte semne.
   La comuna Bistrețu, un cal la păr negru,
câma la stânga, urechea drâptă ciupită
dinapoi și armăsar.
   De la comuna Bistrețu, s’a furat uă tur-
maeă de bivol, urechea stângă retezată,
urechea dreptă despicată, la păr rusă,
mal având două semne mici la urechea
dreptă.
De la comuna Lipovu, un cal la păr murg
la ureche uă pată albă, câda retezată pu-
cin din vârf, câma în două părți.
   La comuna Barca, a cădut de pripas uă
vițea la păr albă, pucin galbenă între câr-
ne, urechea drâptă despicată în vârf și
crăpată dinapoi stânga scos țanc din vârf,
Ieșitură dinainte și copită din dărăt.
   Se publică pentru dovedirea celor furate
cât și pentru cunoscința posesorilor celor
pripășite.
   No. 169.         1877, Februarie 4.

   D. sub prefect al plășei Balta, prin ra-
portul No. 391, ’ml face cunoscut că pri-
marul comunei Bistrețu, punând în esecuta-
re mandatul de aducere No. 7,358 al D-luî
prim președinte al tribunalului Doljiu, sec-
ția I pentru dioa de 12 curent, a trămispe
individa Mitra M. Brădeanu, sub escorta
unul vătășel. și aducând’o pâaă în Crajova
aci de la gazdă sau făcut nevădută.
   Semnele ei sunt: la stat de midloc, facia
smâdă, ochi negri, părul sprâncenele cas-
tanii.
   Marin lân Stănică, servitorul preotului
Pătru Dumitrescu, din comuna Cărna, în
nâptea de 2 — 3 curent, au furat un cal din
grajd al stăpânului său și alte objecte și
s’a făcut nevăzut; semnele lui sunt: de ani
25—26, statura de midloc, părul, sprânce-
nile castanii, îmbrăcat țărănește, cu cojoc
ne argăsit, căciula albă în cap și cisme pi-
cere.
   Femea Dina, socia lui Dinu Sandu, din
comuna Bistrețu, la stat naltă, părul gal-
ben, ochii albaș tri, facia plăviță îmbrăcată
țărănesce, împreună cu uă fiică a sa, în e-
tate de 12 ani, părul galben, ochi verdlau
dispărut de la domiciliul lor.
   Nicolae Aram, din comuna Cărua, la stat
de midloc, ca de ani 41, facia smâdă, sprân-
cenele galbene, ochi verdl, nasul gura po-
trivite barba rade părul cărunt, vorbesce
cam bărsănesce, infirm la bâșe (surpat),
îmbrăcat țărănesce, cu haiuăjși un cojoc,
încălțat cu opinci și cu căciulă negră în
cap, fiind prevenit pentru mal multe fur-
turi, nâp" de 3—I Ianuarie curent, a de-

18) Martie 1877

sertat mai nainte de ase cerceta de primi
rul respectiv.
   Prefectura publică pentru dovedirea lo
   No. 1,083.         1877 Ianuarie 24.

     - Un cal, la pm irg, s’a ipășit la
comuna Maglavițu, cu pete albe de șea ț
spinare, câda retedată 'una la drâpta și
potcovit.
   Uă âs de pripas, la comuna Budori, la
păr albă căruntă, ciupită de urechea drâf
tă dinainte și înfurcită la cea stângă.
   Un cal furat de la păsciune din comuna
Giubega, la păr murgă închis . câma 1
stânga, la piciorul dreptdinap^ ^"teno
și armăsar.
   Un cal de pripas la comuna Maglavit,
la păr murg, câma în două părți fără alte
semne.
   Uă vacă de pripas la comuna Rudari, la
păr roșie, cârnele îmbelciugate și în amân-
două cârnele inferată cu litera C. P.
   Două bivolițe de pripas la comuna C<
tatea, amândouă ciupite de urechile stân-
gi, cu câte uă stea în frunte și în vârful
câdele pucin albe.
   Un cal furat din comuna Desa, la păr
roib, urechea dreptă spintecată fără alte
semne.
   De la comuna Băilesci s’a furat un cal
la păr negru, pete albe pe spinare de șea,
la pept ros de ham, câma mare, la dreptă
pucin crâță.
   Lajcomuna Amărășit seaflă de pripas un
cal la păr vânătă, cârnele potrivite fără
alte semne.
   La comuna Giurgița, s’a pripășit un cal
la păr negru, câmaîn drepta urechea drep-
tă înfurcită.
   Un june la păr roșii, urechea dreptă de
două ori scos țanc și stânga uă dată.
   Uă Bivoliță ca de cinci ani bredă în
frunte, urechile retedate, codalbă, fără alte
semne.
   La comun _ istrețu, uă turmacă de bi-
vol ciântă de câdă, ârbă de ochiul drep:.
urechea stângă cădută pucin de ger.
   La comuna Cioroiașu, idem uă vacă la
păr vânătă, cârnele mari, urechile amân-
două ciupite din dărăt, în partea stângă
în spinare bătută.
   Uă vacă la păr albă, nul drept plecr
spre ochi și cel stâng drept.
   Un mândat la păr galben, luat la păr du-
pă spinare de amândouă părțile, urechea
drâptă ciupită din dărătșiînfurcită, câda
ciuntă.
   Uă epă la păr vânătă câma în jibel
părți în partea dreptă pucin pătată de șe
urechea drâptă înfurcită.
   La comuna Lipov, idem uă mânzată la
păr murgă, cârnele țepure, părul galben
pucin între cârne, fără alte semne.
   La comuna Selișsea Crucei, idem doue
vaci la păr cam galbene, urechile drepte
ciupite din dărăt și urechile stângi rete-
ite d’ vârf stricate dejug la câfă.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

1727

rate cât și pentru cunoscința posesriler
c«lor furate.

   —D. Ion Grasu, din comuna Valea Stan-
dului ’i s’a furat 2 bol, cu semnele aces-
tea : unul la păr roșu, cdrnele în lături și
glodite de funie și cel d’al doilea vânăt,
cdrnele țepure.
   La comuna Mierea Bernici, s’a _ pășit
un cal la păr murg, cdma roșie cdda lungă
și în spinare părul luat de șea.
   La comuna Merel s’a pripășit un cârlan
în etate de 2 ani, la păr negru , cdma la
drâptă.
   Locuitorului Mihal Dragu, din comuna
Lerea ’i s’a furat 7 râmătorl cel 1 un porc
sârbesc cu părul crețu, și al doilea uă serd-
fă la păr albă, cdma roșie, cu doui purcel
după ea, un porc vânăt alb și ciont de cd-
dă, și ultima uă scrdfă la păr albă, cu cd-
ma precurmată, asemenea uă scrdfă sârbâ-
scă la păr albă, fără alte semene.
   La comuna Garaula se află de pripas uă
vacă la păr vânătă, cdrnele șcaterdge, și
eu clopot la gât.
   Uă vacă la păr nâgră, cu cdrnele îmbel-
ciugate.
   Un vițel la păr negru, fără alte semne.
   Uă mânzată la păr albă ca de un vițel.
   La comuna cetatea uă râmătdre la păr
nâgră, breză în frunte.
   Una la păr nâgră.
   Vna la păr albă, de rasă sârbă.
   Doul râmătorl la păr negri.
   Una grăsană la păr albă.
   De la comuna Cetatea s’a furat un cal la
negru închis și cu cdda retezată.
   La comuna Poiana se află de pripas un
boii, la păr alb urechea stângă înfurcită și
ciupită d’asupra și cea drâptă retesată și
ciupită de desubt.
   Se publică pentru dovedirea celor fura-
te cât și pentru cunoscința posesorilor ce-
lor pripășite.
   N. 445.           1877, Ianuarie 13.

   — La comuna Garaula, s’a pripășit uă
vacă cu armu ciotorange și cu clopot
la gât.
   La comuna Garaula, s’a pripășit uă vacă
în păr negru, cu cdrnele balciugate.
   Un vițel de pripas în păr negru după
vacă.
   Una mandată de pripas, în păr albă, ca
de un vițel.
   La comuna Cetatea, s’a pripășit una ră-
mătdre în păr negră, brâdă în frunte , de
rasă romănâscă.
   Una râmătâre în păr negră, de rasă ro-
mănâscă.
   Una râmătdre în păr albă, de rasă serbă.
   Doui rămăton în păr negri, de iasă ro-
mănâscă.
   Un grăsun de rasă romănâscă , în păr
albă.
   Un cal furat de la păsciune, în păr murg
închis, cdda retesată în vîrf.

   6 (18) Martie 1877

   De la comuna Ur<)iceui , saft furat un
mânzat, in păr vânătă, pe la cap cam gal-
ben cornele țepure.
     e la comuna Ghidiciu, idem uă vac
la păr venătă galbenă, cârnele țepurl, sub-
țiri fără alte semne.
   De la comuna Măceșu de josu, idem un
cal la păr vânăt alburiii, cbma în două păr-
țr, urachea drăptă ciupită după urmă, stân-
ga furcă și armăsar
   De la comuna Oioroșiu, idem uă âpă la
păr roibă, cu pete albe pe spinare 6rbă de
ochiul drept, urechea drâptă înfurcită.
   Un cârlan la păr dereș, cdma în amân-
două părțile.
   Uă âpă la păr dereș, cu stea albă în
frunte urechea stângă înfurcită.
   Ur cârlană la păr roibă, cdma în amân-
două părțile, însă mal mult în partea stângă
   No. 1,040.          1877 Ianuarie 22.

   — La comuna Lipovu, s’a pripășit uă
vacă, la păr murgă, fără alte semne.
   La comuna Seliștei Cruci, un june, la
păr galben, urechile amândouă înfurcite
și ciupite din dărăt.
   La comuna Cioroiașu, un cal la păr vâ-
năt, cdma în drepta, cade retedată.
   Unu la păr negru, cu stea albă în frunte
uătut de șea în spinare , merge pucin în
buestru.
   La comuna Goicea Mare, un june la păr
galben, urechea dreptă furcă și ciupită de
desub.
   Uă vacă la păr venătă, urechea stângă
ciupită din dărăt și urechea drâptă furcă,
Una nâgră, urechea drâptă furcă.
   La comuna Afumați, un bou la păr vâ-
năt cam galben, urechea stângă retezată și
drâptă furcă.
   Uă vacă la păr murgă, înferată de amân-
două cdrnele cu litera. .. .
   La comuna Măceșu-de-Sus, uă bivoțiță
urechea drep'ă retezată și stânga despica-
ă și ciupită de desubt.
   Un turmac ca de un an fără semne.
   La comuna Măceșu-de-Sus s a pripășit
uu turmac ca de 3 ani, urechiă stângă re-
ezală, breză în frunte și codalbă.
   La comuna Șegarcea, un bivol de jug ca
ie trei ani, bik, urechea stângă despicată
fără alte semne.
   La comuna Ghindeni, s’a furat 4 vaci
mari, 2 gonitdre, un june ca de un vițel,
după vara anului 1876.
   De la comuna Ceratu asemenea s’a furat
un boft la păr galben, cdrnele țepure, în-
semnat la amândouă urechile.
   La comuna Gergița, s’a pripășit un cal,
la păr murg închis, pete albe pe spinare
de șea, cdma în două părți cu șoldul drept
dărâmat.
  Uă bivoliță ca de 6 ani, codalbă de cddă.
   Un bivol de 3 ani, urechile amândouă
retezate.
   Se publică pentru dovedirea celor fu-

   La comuna Pocana, să pripășit uu bou,
în păr alb, urechea stângă furcită și ciu-
pită d’asupra, și a drâptă, retesată și ciu
pită de desubt.
   Se publică pentru aflarea vitele furate
cât și pentru cunoscința posesorilor celor
pripășite.
   Nr. 4127.       187;, Ianuarie 13,

Prefectura de Gorj

   Individii Petre DrăghicI Giura, dic Co-
muna Turceni de sus. la stat de mijloc
părul capului galben, ochii căprui, nasu
gura potrivită, fața roșie, barba rade, și
Marin Dumitru Pârvulete, din comuna
Țiclenî, de ani 21, statura de mijloc, pă-
rul sprâncenile negre, ochii căprui, nasul
lung, gura potrivită și fața smâdă , după
cum resultă din raporturile D-lul sub-pre-
fect de Jiu, dânșii se află de mal mult
timp deșertați de la domiciliul lor, iar cel
din urmă se află înscris îu tabloul de re-
crutație pentru contiugentu anului curent
și urmâsă a fi presentat înaintea consiliu-
lui de rerisie.
   Prefectura publică despre acâsta pentru
dovedirea si înapoerea la urma lor.
   Nr. 2,774.      1877, Februarie 23.

      Individii Ieremia I. Mănescu , dii
comuna Turburea, fața bălană, fruntea,
nasul, gura, barba, potrivite; ochii căprui,
părul și sprâncenele castanii.
   Dumitru Ruin, fața brună, fruntea, na
sul, gura, barba, potrivite; ochii căprui
părul și sprâncenele negre; și Ion V. Sava
fața brună, nasul, gura, barba, potrivite,
ochii căprui, părul și sprâncenele casta-
nii, după cum resultă din raportul D-lul
sub-prefect de Gilort Nr. 1,152, fiind în
scrișl în tabloul de recrutație al contin-
gentului anului curent, aii deșertat de mal
mult timp de la domiciliul lor.
   Prefectura publică despre acâsta, pentru
dovedirea și înapoerea la urma lor.
   Nr. 2,989.      1877, Februariu 2”

Prefectura de Muscel
   D. sub-prefect al plaiului Dâmbovița,
prin raportul Nr. 987, comunică că, loan
Niță Moraru, din comuna PuchenI, căsă-
torit în tâmna anului trecut 1876, cu Ma-
ria, fiica lui Nicolae Podaru, la 27 lanua-
riu trecut, a dosit fără a poseda vre-un
bilet din partea primăriei, lăsând nevasta
muritâre de fâme, aflându-sa și înrolat ca
dorobanț, în contingentul acelui an, la
punctul Giuvala; signalementele lui sunt:
la stat de mijloc, părul tuns, fața smâdă,
ochii căprui, îmbrăcat cu zeghe, mintean,
pieptar, căciulă negră în cap, cidrecl, că-
mașa și încălțat cu opinci.
   Prefectura, publică pentru dovedirea,
prinderea și trimiterea numitului Ia ur-
ma sea.
1,643.          1877, Martie 2.

1728

MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEÎ

6 (18) Martie 1877

       D. sub-prefect al plaiului Nucșârel,
rin raportul Nr. 593, comunică că, de Ia
4 ale curentei, a dosit din serviciul pri-
marului comunei Berevoesci - Ungureni,
'•iobannl anume Niță loan, ce’I dice și Bă-
lescu, luând cu sine, atât objectele ce aii
avut asnpră’I, cât și 14 ol, dintre cele ce
avea sub pa dă, ȘÎ s’a făcut nevâdut, avend
ignalementele următbre : de ani 25, la
stat scurt, părul negru, ochii căprui, sprîn-
cenele negre, nasul, gura, potrivite cu pu-
;ine semne de vărsat pe obraz, barba rade,
mustățile miel, îmbrăcat ciobănesce, cu
sarică nouâ vânătă, căciulă albă și opinci.
   Prefectura publică prin acâsta, pentru
lovedirea, prinderea și înaintarea lui la
urmă’!.
   Nr. 1,442.       1877, Februarie 23.

Prefectura de Romanați.

   stă de vite’e perdute, furate și căijute de pri-
  pas, ia comunele plășilor jos notate din acest
  district, în cursul lunei Noembre espirat, a-
  nul 1876.
Plasa Balta.
   Uă vacă în păr albă, urechea drâptă re-
.esată, stânga, înfipt cuțitu d’asupra și de
de jos cu ochiu drept alb.
   Una junincă de vacă, în păr vânătă, u-
rechea drâptă despintecată și stânga ciu-
pită de de jos, cădute de pripas la oborul
de glâbă al cătunului Hotaru, pendinte de
comuna Grojdibodu.
   Un turmac ca de 3 ani, urechea dreptă
retesată și înfipt cuțitul după urmă stân-
ga. ciupită d’inainte și eodalb.
   Un cal murg, urechea dreptă ciupită de
pe urmă, câma în stânga.
   Uă iapă râibă, câma în drâptă neînsem-
nată.
   Un cal roib, pete albe pe spinare, cbma
în două părți și neînsemnat.
   Uă iapă murga, cbma in două părți, cu
A stea mică albă îu frunte, și neînsem-
nată, cădute de pripas la oborul de glbbă
al cătunului Studina, pendinte de comuna
Grădinile.
   Un cal la păr negru, ciumpav de ebdă,
cu două pe>e albe și puțin alb pe spinare,
cădut de pripas la oborul de glbbă al co-
munii Dobrotescl.
   Uă rămătbre îo păr nâgră, ca de un an,
cibntă de ebdă.
   Una idem ca de 4 luni nâgră.
   Una idem idem îa pâr albă.
   Un cal în pâr murg, cbma în doue părți.
Unu idem idem eu tere în ochiu drept.
Una (ârlană îu per rbibă, bredă pe bot
puțin, căijute de pripas la oborul de glbbă ’
al cătunului Marotinu de jos, pendinte de
comuna Celariu.
   Un cal la pâr murg închis, ciumpavă
ebda.
   Un bivol, urechea drâptă furcă, ciupită
d’inainte, stânga retesată, vârfu teșit și
înferat la un corn

   Un bivol, urechea drâptă furcă,
   Un bivol fără semne.
   Un bivol, urechea drâptă scos raboz,
după urmă stânga furcă d’inainte și în-
ferat în corn.
   Un turmac bivol, ciontac de ebdă, ure-
chile retesate.
   Una bivoliță, urechea dreptă retesată,
și la un corn fier.
   Una turmacă, urechile scos raboz după
urmă.
   Una turmacă, urechea stângă puțin ciu-
pită, cădute de pripas la oborul de glbbă
al comunii Dobrotescl.
   Una iapă, în păr nâgră, ca de 3 sâu 4
ani, puțin brâdă în frunte și urechea drâp-
tă despintecată, căzută de pripas la obo-
rul de glbbă al comunei Brastavățu.
   Una iapă, în păr nâgră, cbma în stânga
fără alte semne, cădută de pripas la obo-
rul comunei Celariu.
   Una junincă de vacă. în păr albă, ure-
chea drâptă pitrocită.
   Un june, în pâr murg, fără alte semne,
cădute de pripas la oborul comunei Ce-
lariu.
   Un cal, în pâr negru, armăsar, urechea
dreptă furcă, fără alte semne, cădut de
pripas la oborul de glbbă al comunei Do-
brotescl
   Una bivoliță, îu pâr rusă, urechea drâp-
tă pitrocită și stânga despintecată și ciu-
pită după urmă, cârnele de mijloc , câda
puținică, albă, fără alte somne.
   Una bivoliță. în păr nâgră, urechile a-
mândouâ retesate în vîrf puțin, și drâptă
ciupită după urmă, cârnele potrivite, câda
puținică albă, fără alte semne, cădute de
pripas la oborul de glâbă al comunei
Grojdibodu.
   Un bivol, ca de 4 ani, bic, urechea
drâptă teșită după urmă, stânga retesată
și eodalb , cădut de pripas la oborul de
glâbă al comunei Grădinile.
   Un cal, în păr murg, bătut de șea în
spinare și puține fire albe în câmă la stân
ga și pintenog.
   Unu idem, câma în drâptă bătut de șea,
în spinare, înferat îu sapa drâptă. cu li-
tera A 2—6, perduțl din păstrarea antre-
prenorului da glâbă al comunei Amărăsci
de jos.
   Una bivoliță, în pâr nâgră, cârnele pe
spate, urechea drâptă retesată și înfurcită
și râsă de căpăstru la bot, cădlută de pri-
pas la oborul de glâbă al comunei Dă-
bulenl.
   Una iapă, în pâr murgă, luminâsă, bu-
cle cam în drâptă.
   Un cal, în pâr murg închis, meri la o-
chiu stâng, câma în drâptă, cădute de pri-
pas la oborul de glâbă al comunei Amă-
răsci de jos.
   Una purcea, furată locuitorului din co-
muna Grojdibodu.
   Una iapă, în pâr nâgră, ciontacă de câ-
dă, fără alte semne.

   Una iapă, în pâr murgă, cu stea în frun-
te, fără alte semne, căzute de pripas la o-
borul de glâbă al comunei Zvorsca.

   Una bivoliță, în pâr nâgră, ca de 3 ani,
urechea drâptă furcă și ciupită după ur
mă , stânga furcă și ciupită d’inainte .
puțin codalbă.
   Una bivoliță, dem, și fără semne.
   Un turmac. ca de trei ani, bic, puțin
breas și eodalb.
   Un turmac, ca de 4 ani, puțin bread,
eodalb, urechea drâptă scos raboz după
urmă, și ciupită de ’nainte, cădute de pri-
pas la oborul de glâbă al comunei Văda-
stra.
   Un cal, murg închis, bătut de șea în
spinare, fără alte semne.
   Una iapă, murgă luminâsă, cu stea îi
frunte, cu ochiul drept alb, pintenâgă de
piciârele din dărăt, și bătut de șea fără
alte semne.
   Una cărlaniță , în pâr râibă, brâsă în
frunte și tunsă câma și câda , fără alte
semne, cădute de pripas la oborul de glâ-
bă al comunei Zvorsca.

Plata Olta-de-JaS.

   Un cal în pâr murg-închis, armăsar, ca
de 4 ani; uă âpă în pâr murgă, ca de ani
4; un june în pâr vânăt-închis, cârnele
ciumpave, ca de 2 ani, cădute de pripas
la cătunul Tia, pendinte de comuna Is-
bieenl.
   Un bivol în per negru, ca de ani 4, bic
și fără alte semne, cătjut de pripas la obo-
rul de glâbă al comunei Moldoveni.
   Uă âpă în pâr murgă-închisă, pucine
pete albe la urechia stângă, ciontacă pu-
cinel de câdă, câma nâgră, ca de ani 4 ;
un bivol în pâr rus, urechile amândouă
retesate și codalbă; uă bivoliță în pâr
rusă, urechia drâp'ă înfurcită, și a stângă
scos răboj după urmă, și codalbă, cădute
de pripas la oborul de glâbă al comunei
Isbicenl.
   Uă vițea de vacă, ca de 2 ani, în per
vânâtă, cârnele țepureși galbenă în frunte,
fără alte semne, căzută de pripas la obo-
rul de glâbă al comunei Kusănesci-de-Jos.
   Uă mânsată de vacă, ca de ani 2, ure-
chia drâptă despintecată, și ciupită de
dejos; un turmac de bivol, ca de ani 3, în
pâr negru, urechia drâptă retesată și co-
dalb, în vârful cârnelor albe pucin, fără
alte semne, căzute de pripas la oborul de
glâbă al comunei Celeiu.
   Un cal în pâr alb și orb de ochii amân-
douî și cu melic în spinare, a perit diu
îngrijirea antreprenorului com m-I Celeiu .
   Uă bivoliță în pâr nâgră, urechea drâptă
retesată, stâogă pitrocită, pucin codalbă,
scie la jug, cădmtă de pripas la obirul de
glâbă al cătunului Orlea.
   Uă bivoliță ea de ani 7, în pâr nâgră
cam ruso, urechia drâptă înfurcită și ciu-
pită d’inainte, stânga înfipt cuțitul pucin

J8j Martie _ 7 7

MONITORUL OFICIAL AL Ho MANIEI

  am piediș, cu rnânsat după ea, însemnat
ast-fel, urechiă dreptă înfurcită și ciupită
dinainte, stenga teșită pucin și codalb;
unu idem îo pâr negru, urechiă dreptă te-
șită după urmă, stânga ciumpăvită, adică
□u se cunâsce ca să fie însemnat, brâs și
codalb bic, cădute de pripas la oborul de
glâbă al comunei Celeiu.
   Uă bivoliță. în păr nâgră, urechiă sten-
gă teșită și ciupită după urmă, și dreptă
tesată și înfipt cuțitul do două ori după
urmă, brâsă și codalbă.
   Uu turmac < a de ani 2, în păr negru,
urechiă drâptă ciupită dinainte și după
mm",, și stânga ciupită după urmă și îu-
fiut.cuțitul dinainte.
   Uă bivoliță, îu pSr negră, urechea drep-
tă ciupită dinainte, și stânga ciupită du-
pă urmă, și înfipt cuțitul dinainte, și co-
dalbă, cădute de pripas la oborul de glâ-
bă al comunei Tia-Mare.

Plasa Ocolit.

   Uă vacă negră, înfipt cuțitul la urechea
uiâptă dinainte, și un mâncat vânăt, fără
alte semne, căzute de pripas la oborul de
glâbă al comunei Scărișâra.
   Uă bivoliță negră, brâsă în frunte, cu-
dalbă, cârnele ilace, fără alte semne, de
verstă aproximativ ca de un pui, cădută
de pripas la oborul de glâbă al comunei
Hotărau!.
   Un june, ca de ani patru, îu păr vânât,
cârnele cam țepure, urechea dreptă rete-
dată și ciupită după urmă.
   Un mandat de vacă, ca de un au, în pâr
galben, neînsemnat, cârnele mici, cădut
de pripas la oborul de glâbă al comunei
Studina.
   Uă epă cârlană, ca de doui ani, în pâr
venetă, (âma albă, și în stânga codalbă.
   Un mând do estimp, îu p?r vânât, bredl
botul tot, fără alte semne, cădut de pri-
pas la comuna Cesieni.
   Două oi, ciupite de vârfurile urechilor.
   Un berbec, însemnat tot așa.
   Un nâten, neînsemnat.
   Uă nâlină. neînsemnată, cădute de pri-
[ as la oborul de glâbă al comunei Zănoga.
   Uă bivoliță, în păr negră, cârnele bune,
rechea dreptă retesată, și teșită de am-
bele părți, și stânga retesată și teșită, și
d’asupra codalbă, unghiile la ambele pi-
ciâre după urmă albe, și la piciorul drept
pucin pintenâgă, căzută de pripas la obo-
rul de glâbă al comunei Redea.
   Un bivol, ca de trei ani, în pâr negru,
cârnele potrivite, urechea drâptă înfipt
cuțitul d’înainte, și după urmă, stânga re-
tesată, codalbă, cădut de pripas la oborul
de glâbă al comunei Studina.
   Uă bivoliță, în per negră, cârnele bune,
urechea dreptă retesată, codalbă, și cu
semn de arsură în spinare.
   Uă epă, murgă-închisă, câma în dreptă,
pată albă în spinare la giebenl, șâldă de

piciorul drept după urmă, cu uă mânză
după densa, în pâr murgă, câma în stân-
ga, cădute de pripas la oborul de glâbă
al comunei Redea.
   Un cal, în per negru, câma în dreptă,
pintenog de piciârele amândouă după ur-
mă, câda reiesată.
   Uă âpă, în păr murgă, câma în drâptă,
stricată de șea îu spinare.
   Una idem, în pâr albă, câma îu drâptă.
   Una idem, în păr șorecie, urechea drâp-
tă înfurcită, câma îo stânga, câda retesată.
   Un cal, îu per murg, câma în dreptă.
   Un cal, în păr negru, câma în două
părți, potcovit, stricat îu spinare de șea,
și cu pete albe, cădute de pripas la obo-
rul de glâbă al comunei Deveselu.
   Uă turmacă de bivol, ca de un an și ju-
mătate, în păr rusă, cârnele mici, brâsă
mult în frunte, urechea drâptă retesată și
stânga spintecată , pintenâgă de ambele
piciâre după urmă, pe sub burtă albă,
merlă de ochii amândoi și cod Ibă, cădută
de pripas la oborul de glâbă al comunei
Studina.
   Doul bivoli dejug. în pgr negri, cu u-
rechile retesate, unul ciont și altul codalb,
cădluțl de pripas la oborul comunei Slăvenl.
   Uă âpă, în p6r albă, ârbă de ochiul drept,
Lâma în amândouă părțile, cădută de pri-
: pas la oborul de glâbă al comunei Cesieni.
   Uă vacă, în pâr albă , urechea stângă
j pitrocită.
   Uă turmacă, de un an, neînsemnată,
brâsă, cădute de pripas la oborul de glâ-
bă al comunei Studina.
   Uă copâică, în păr negră, pe sub bot
galbenă, sub burtă la pept albă, pintenâ-
gă de câte patru piciârele, d’asupra la gât
în partea drâptă pată albă mică, urechea
dreptă înfurcită, perită locuitorului Nico-
lae Cergan, din orașul Caracal.
   Uu țap, în pâr vânăt, cu cârnele mari.
   Uă capră, îu pgr negră. fără cârne, că-
zute de pripas la oborul de glâbă al co-
munei Boșoteni.

            Plasa Oltu-de-Sus.

   Uă bivoliță, în păr nâgră, cârnele mari,
urechea dreptă spintecată.
   Un turmac, în păr negru, cârnele mici
și codalb la câdă, căzute de pripas la o-
borul de glâbă al comunei Osica-de-Sus.

Plasa Oltețu.

   Un porc ioșu, alb pucin peste gat.
   Un purcel mic, negru, și bălțat peste
midloc.
   Unul idem, asemenea.
   Un vier asemenea, căluți de pripas la
oborul de glâbă al comunei Morunglavu.

Comana Caracal.

   Un bou, în păr alb, cârnele mari cam pe

spate, râse de funie la rădăcină și cium-
pavă de câdă, cădut de pripas la oborul
de glâbă al mahalalei Tcrgu-de-Afară.
   Un cal, în pâr murg, câma în două păr-
ți, bătut de șea în spinare, pe sub burtă
cu pecingini, pucin cam îu buestru, fără
alte semne, furat locuitorului Micu loan
Speriata, din Caracal.
   Un bou, în păr galben închis, cu cor-
nele miei drepte, înferat îu cornul drept
cu ferul I, și M. eu urechea drâptă îufur-
cită și stâuga ciupită, âră altul în pâr gal-
ben deschis, tot cu aceleași semne, furați
D-nel Stăneuța Dulghereasca, din Caracal.
   Se publică spre dovedirea vitelor celor
furate, cât și pentru cunoscința posesori-
lor celor pripășite.

Prefectura de trgeș.

Listă de vitele furate, pripășite și perdute din
  eoprinsul aeestul județ, în cursul lunel De-
  cembre anul trecut.

   De la comuna HintăscI, plasa Pitesci,
s’a furat un cal, la păr murgcâma în drep-
ta, cu urechea drâptă ascuțită, și la cea
stângă înfurcit, și uă âpă vânătă cu câma
în dou5 părți.
   La comuna Cerbu-Albota se află depri
pas un rîmător vier, și un bou tot bălan,
îuferat la un corn.
   De la comuna Pădureții plasa Cotmeni
s’a furat un bou, la pâr vânăt, cu cârnele
potrivite, alți doul, la păr galbeni, cu co -
nele potrivite.
   La comuna HărsescI, se află de pripas
uă âie, la pâr nâgră, câma în doue părți,
pintenâgă la piciorul din urmă, și cu câda
pucin vânătă d’asupra.
   Da la comuna Șuiei, plaiul Loviști, s';
perdut un cal, la păr murg, câma în stân-
ga, cu urechea dreptă șuiată înainte, pete
albe de șea pe spinare, la pulpa stângă
după urmă cu uă mușcătură de lup, și câ-
da retesată.
   De la comuna Fedeleșoiu, plasa Topo-
logu, s’a furat uă vacă, la pâr galbenă în-
chisă, vârful câdel pucin retesat, uumal
părul, cârnele potrivite, și într’unul din
ele făcut uă cruce cu cuțitul.
   La comunele Băiculesci și Costesci din
plasa Argeș, se află de pripas uă rîmătâro,
la pâr bălană, cam sură, și la gât cu măr
gale, una idem, ca de ani doul, sivă, cu
vârful pucin retesat, patru grăsiunî, doul
ia pâr bălani, și doui sivi.
   De la comunele Albesc!, Valea Danului,
Bascovu și Bunesci, tot Plasa-de-Sus, s’a
perdut vitele următâre : un cal, la pâr ne-
g u. câma în douâ părți, la urechea stâu-
gă însemnat cu cârlig și furculiță, pinte-
nog la piciorul drept după urmă, un rî-
mător vier, ca de un an, la pâr alb , cam
țintat cu negru, uă scrâfă bălană, un rî-
mător siv și creț, uă scrâfă roșie, una 1-
dem breșă în frunte, patru grăsuni decât-

173

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

6* (18) Martie 1877

șese ani, dintre cari unul roșu și trei bă-
lani, uă rîmătâre, bălană, cu câma mare
curmată, urechile mari drepte, și mărgele
la gât.
   Se publică spre dovediioa vitelor celor
furate, cât și pentru cunoscința posesori-
lor celor pripășite.

Listă de actele perdute de preotul Dumitru lor-
   dăneseu, din comuna Stoiceni-Pleșoiu, plasa
   Oltului, în dioa de 25 lebruariu anul curent
   1877.

   Un act cu data din luna Maifi 1874, peu-
tru cumpărătârea a 16 stânjeni moșie de
la Dumitru loan Popescu, din comuna Cro-
menari-Moscem, situat acest imobil în
comuna Stoiceni-Pleșoiu, plasa Oltului, și
care fusese maî ’nainte un trup de moșie,
eu acela al D-lul Constantin Petrache.
   Un inventar al casei repsusatulul Ștefan
Constantin Petrache, al cărui epitrop este ।
numitul preot.
   Un ordin al tribunalului Argeș, eu data
oin 1873, prin care i se încredințase ave-
rea acestei care.
   Un proces-vcrbal al consiliului de fa-
milie al acestei case, prin care autorisă
pe <|isul preot, a ’I representa la ori-ce
instanță judiciară, și care avea data din
1876.
   Un certificat luat din partea primăriei
Cremenari-Mosceni, la anul 1876, prin ca-
re se constată că numitul preot fiind ca
membru în comisiunea comunală a recen-
sământului, n’a putut a se înfăcișa la ju-
dele de pace al plășei Oltul, unde făcuse
oposițiune contra cărțel de judecată cu No.
2, cum și la tribunalul local unde avea
proces.
   Se publică dâră despre acâsta cu des-
lușire că, ori-care persână va fi găsit ase-
menea acte, să le trămită acestei prefec-
turi spre a se înmâna celui în drept; âră
în cas contrariu, espusele acte, vor rămâ-
nea de nul și de nul efect, în urma acestei
publicațiunl, fără a se putea servi cu ele
verl-uă altă persână străină.

Prefectura do Bacău.

   iua ooorul comunei Valea-Mare, s’a pri-
pășit uă vacă porumbă, cârnele corobașe,
și vârful urechel stângi tăiat.
   Se publică aflarea proprietarului el,
conform art. 48 din legea poliției rurale.
   No. 15 641.       1876, Decembre 29.

   — In pădurea de pe teritoriul comunei
Liudi-Călugăra, s’au găsit doui bol, de
către locuitorii Mihal Țimpu Tincu și
Masfet Dascălu, la 31 Decembre 1876.
legați de uă tufă cu făn dinainte , la pă-
plăvanl, cârnele țcpoșe cam grebleșă, la
la unul cornul drept cam plecat în jos, ar
mendoul căniți între cârne cu roșu.
   Se publică aflarea proprietarului lor,
    r \ 48 din legea po’'7 ol rurale,


care să se presinte cufprobele necesare la
primăria comunei lîudi-Călugăra.
  No. 382.         1877, Ianuarie 13


i’rcfeciula Uc PutllR.

   In comuna Străâni-de-Jos, plasa Zabrăuț,
picat de pripas uă vacă porumbă, câr-
nele cercuril aduse pe spate.
   Se publică spre cunoscința proprieta-
rului, care, cu acte, să se presinte la co-
mună a o lua.
   No. 2,206.      1877, Februariti 24.

   — In despărțirea III din Focșani, a pi
cat de pripas un cal murg-închis, câma
în stânga, pe spinare douâ pete albe și
stricat de șea, âră la pept ros de ham.
   Se publică spre cunoscința proprieta-
rului care, cu acte, să se presinte la po-
liția locală a’l lua.
   No. 2,002       1877, Februariu 20.

Prefectura județului Râmnicu-Sărat.

Listă de vitele perite șt pirpășite în cuprinsul
  s cestui județ.
Vitele perite
   De la comuna Cotești, uămândată vană-
tă-porumbă, cârnele țapoșe, vârful câdei
retedată.
   De la comuna Bogija, un boii vânăt,
cârnele cercuril, ca de un vițel.
   De la comuna Faraânele, uă vacă po-
rumbă, cârnele cercuril, la ambii doui o-
chil are câte un peticjmic negru și înfera-
tă la unghia unul picior dinainte cu fer
necunoscut.
Nite pripășite.
   La comuna Grădiștea de sus, uă âpă
sură, câma în doâptă și cam cipavă de
eâdă.
   Lă comuna SIodosia-Galbenu, un goni-
tor plăvan, cârnele potrivite cam în sus,
fără alte semne.
   La comuna Vâlcelele, uă vacă murgă,
cârnele cercuril -i câda retedată, fără alte
semne,—și un mândat plăvan, cn furculiță
la urechea drâptă, ciuntat de stânga, câr-
nele țepoete și puțină albâță în ochiul
drept,
   Prefectura publică pentru dovedireace-
lor perite și aflarea posesorilor celor pri-
pășite,

Prefectura de Olt.

     D. sub prefect de Mijlocu prin ra-
portul No. 500 ’ml comunică că, Marin
Andrei Onescu , la stat de mijloc, pârul
negru, ochii negri, fața smâdă, mustățile
cam gălbui, ca de aul 35. îmbrăcat țâră-
nesce, fiii al lui Andrei Onescu, din co-
muna Prisâca , a dosit din comună pără-
sindu’șl socia și doui copii.
  Sunt invitate tâte autoritățile admi-.is-

trative și comunale să nine-voiască a lua
măsurile cuvenite de urmărire, și dove-
dindu-se . să fie obligat a se întârce la
urma sa.
   No. 941           18/7, Februarie 7

   La comuna Corbu-de Sus, plasa Vedea,
de la 5 Decembre espirat s’a sprijinit de
pripas 8 cal având semnele următâre :
   1    Eapă murgă deschisă ca de 5 ani, cu
pete albe pe spinare de șea, câma în drâptă.
   1    Idem murgă încnisă, ca de 4 ani. câ-
ma în drâptă.
   Idem nâgră ca de 4 ani câma la drâptă.
cu stea în frunte stremită în bot, și puțin
câma la stânga.
   2    Idem negri, cârnele în drâptă.
   1 Cal negru ca de 3 ani, câma în drâptă,

   1 Mânz brâd îu frunte, peste tot murg
închis.
   1 Mânz iarăși murg închis.
   Se publică pentru cunoscința păguba-
șilor cari în termenul și cu dovedite pres-
crise de legea poliției rurale, să se pre-
sinte la primăria menționatei comune, spre
a’șl primi acele vite.
   No. 19              1877, Ianuarie 3.

   — La comuna Văleni, în (Jioa de 15
Decembre trecut, a cădut de pripas uă ia-
pă în pâr murgă, câma în două părți, și
câda lungă.
   Se publică despre acâsta, spre a ajunge
la cunoscința păgubașului, care în termen
și cu dovezile pretinse de legea poliției
rurale, să se presinte la menționata comu-
nă, spre a i’-se libera acea iapă.
   No. 229,          1877, Ianuarie 13.

   — De la comuna Stoicănesci, plasa
Șerbănesci, în nâptea de 23—24 Decem-
brie anul trecut, după câmp de la pășune
s’a furat vitele următâre :
   1 Iapă mare în păr bălană, cu alună la
piciorul stâng după urmă, brâdă în bot și
pintenâgă, precum și cu mânz în păr roib,
brâd în bot și orb de ochiul drept.
   1 Cal vînăt, brâd îu bot și stricat în
spinare de șea.
   1 Iapă bînătă în doui peri, ciumprv^
de câdă.
   Un cârlan în păr murg, fără alte sem-
ne.
I Două epe, în păr murgi, și brâ()ă în
funte, cu un mând tot brâd în frunte.
   Un cal, în păr negru, de un șold mul
mic.
   Una iapă roibă, brâdă in bot și spin-
tecată la uă ureche, pintenâgă la un picon
   Un ca] în păr galben , câma în două
părți, cu dungă nâgră pe pinare și orb
de un ochiu, armăsar și câda retesată.
   Se publică dovedirea lor,
   No. 329           1877, Ianuarie 17.

   -La comuna Isvorele / aȘ înaștî,

>1 Martie 18

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

1731

s i prijinit de pripas, uă iâpă în pâr mur-
ă, câma în stângă, cn uă stea în frunte,
pete albe de șea pe spinare și uă gâlcă
sub burtă, în drepta fără alte semne.
   Se publică der acâsta spre a uă adjun-
ge la cunoscința păgubașului care, în ter-
menul și cu dovedile pretinse de legea
poliției rurale, să se presinte la mențio-
iata comună, spre a ’I se da acea âpă.
   No. 361.         1877. Ianuarie 18.

   —La Cviuuna ȘerbănescI-de-Sus, plasa
ȘerbănescI, se află sprijinit de pripas, un
bou în păr negru, codalb, la piciorul stâng
din napol, cu un mic semn de șdrilâlă.
   Se publică spre cunoscința păgubașu-
lui care in termenul și cu dovedile pre-
tinse de legea polița rurale, să se presinte
la menționata comună, spre a ’i se libera
acel birou.
   No. 550.         1877, Ianuarie 22.

   —La comuna VespescI, plasa Șerbăne-
scl, a picat de pripas uă bivoliță cu se-
mnele următâre:
   Urechile în vârf reteaste amândouă, la
păr rusă, câda ciumpavă puțin.
   Se publică pentru cunoscința păguba-
șului, care, în termenul și cu dovedile pre-
ti ise de legea poliții rurale,, să se presinl
te la menționata comună, spre aș prim-
acea bivoliță.
   No. 547.         1877, Ianuarie 22.

   La comuna Titulesei, plasa ȘerbănescI,
le la 9 ale curentei a picat de pripas nă
măgăriță, în păr vânătă, fără alte semne.
   Se publică pentru cunoscința pâguba-
’ulul, care în termenul și cu dovedile pre-
scrise de legea poliției rurală, să se pre-
sinte la primăria menționatei comune, spre
a ’șl-o primi.
   No. 9,688.       1876, Decembre 29

   — De la comuna Titulesei, plasa Șer-
bănesci, în nâptea de 28—29 Noembre
trecut, s’au furat din oboru casei locuito-
rului Stoica Bălșanu, doul cai cu semnele
următâre :
  1    Un cal în păr murg deschis, câma în
două părți, câda pucin ciumpavă, cu pete
de șea pe spinare, orb de ochiul stâng.
  2    . Un cal în păr murg închis, câma în
stenga, câda retesată și urechia drâptă
înfurcită.
   Se publică pᵥntru dovedirea lor.
   No. 9,717.       1876, Decembre 2!'

      La comuna Optași, de Ia 19 Decem-
bre espirat, a picat de pripas un cal în
păr roib, câma în drepta și cam alburie,
câda retesată și cam alburie, stea în frun-
te și pe bot, pintenog de piciârele amân-
două de d’inapol, șoldul drept de dinapoi
mal mie și cu pete de șea pe spinare, și
uă iacă în păr murgă, două stele înfrunte.

câma în drepta, puține pete . be de șea în
spinare.
   Se publică despre acesta, spre a adjun-
g la cunoscința păgubașului, caro, în ter-
menul și cu dovedile prescrise de legea
poliției rurale, să se presinte la primăria
sus-disel comune, spre a’șl primi acei cal.
   No. 173.           1877, Ianuarie 8

      La comuna Ciui răgescl, a cădut de
pripas patru porci, dintre care două scrâ-
fe, în păr roșii, și doul porci ca de opt
luni, în păr vineți.
   Se publică despre acâsta, spre a adjun-
ge la cunoscința păgubașului, care, în ter-
men și cu dovezile prescrise de legea po-
liției rurale, să se presinte la primăria
sus-citatel comune, spre a ’șl primi acel
porci.
   No. 170.           1877, Ianuarie 8.

   — La comuna Urluiasca, s’a furat uă
iapă în per bălană.
   Se publică despre acâsta, spre dovedi-
rea acelei iepe și prinderea furilor el.
   No. 166.           1877, Ianuarie 8.

   — La comuna Peretu, s’a sprijinit de
pripas doul bivoli cu câte un puiu, avend
semnele următâre : unul în păr negru cu
vârful câdei alb, cel de al douilea în păr
asemenea negru, ochii miorlii, brâz îu
frunte, câda albă, și pintenog puțin la pi-
ciârele dinapoi.
   Se publică despre acâsta. spre a adjun-
ge la cunoscința păgubașului, care, în ter-
men și cu dovedile prescrise de legea po-
liției rurale, să se presinte la menționata
comună, spre a ’șl primi acei bivoli.
   No. 163            1877, Ianuarie 8.

   — D. sub-prefect de Vedea, pun rapor-
tul No. 6,806, comunică că locuitoru-
lui Varlam Stoica, din comuna Optași, ’I
s’a furat trei cal având semnele următâre :
   Un cal în păr roib, brâz în frunte și pe
bot, câma în două părți și alburie, armă-
sar și cu pete albe de șea pe spinare.
   Una iapă în păr nâgră, cu stea în frun-
te, câma în două părți și urechia drâptă
înfurcită.
   Una cârlană în păr nâgră, cu stea în
frunte și câma drâptă în sus fiind mică.
   Se publică pentru dovedirea lor.
   No. 110.           1877, Ianuarie 5.

   — De la comuna Optași, plasa Vedea,
în nâptea de 5—6 curent, s’a furat un cal
în păr vânăt, armăsar, câma în două părți,
înfurcit la urechia drâptă, două pete de
șea în spinare, brâz în frunte și merge
îmbuestru.
   Se publică pentru dovedirea lui.
   No. 16.            1877, Ianuarie 3.

comuna Frunzaru.


plasa Șerbă-

nesci, s’a sprijinit de pripas un cal ’e
păr murg-închis, și slab.
   Se publică de acâsta spro a ajunge la
cunoscința păgubașului, care, în termenul
și cu dovedile pretinse de legea poliției
rurale, să se presinte la menționata co-
mună, spre a’șl primi acel cal.
   No. 826          1877, Februarie 4.

      La comuna Gura-Bouluî, din plasa
Oltu, s’a sprijinit de pripas uăjunincă, în
păr vănătă, cârnele țepure.
   Se publică de acâsta spre a ajunge la
cunoscința posesorului, care, în termenul
și dovedile prescrise de legea po lițiel ru-
rale, să se presinte la menționata comună,
spre a se libera acea junincă.
   No. 828.         1877, Februarie 4.

   — La comuna Frunzaru, plasa Șerbă-
nesci, s’a sprijinit de pripas uă vacă, în
păr vănătă, vârful câdei alb. prică pe sub
burtă, la piciârele de dindărăt și unul de
dinainte pintenâge la unghii, și cârnele
aduse spre ochi.
   Se publică de acâsta spre a ajunge ia
cunoscința păgubașului, care, în termenul
și cu dovedile pretinse de legea poliției
rurale, să se presinte la menționata co-
muuă, spre a’șl primi acea vacă.
   No. 823.         1877 Februarie 4

Prefectura de DorohoL

      După cum să ia informațiune dii.
raportul cu No. 24, ce s’a primit de la D.
sub-prefect al plasei Coșula, în comuna
Brăesci, s’a pripășit uă vacă plăvană,
cârnele țapoșe, fără alte semne.
   Se publică despre acâsta spre cunos-
cință păgubașului acelei vaci, care să sc
conforme legel poliției rurale.
   No. 130.           1877, Ianuarie 8.

   — In comuna Adăncata, plasa Berho
metile, s’a declarat de pripas doul cal
armăsari, unul murg-închis, cu pete albe
po spinare, fără alte semne, și altul murg-
surifi, cu pete albe pe spinare, pucină
stea în frunte și albâță pe ochiul drept,
fără alte semne, ce s’au găsit la indivi
dul George N. Grosu, din sus-citata co-
mună, și care se presupună a fi de furat.
   Se publică despre acâsta spre cunos-
cința proprietarului a acelor vite, care să
se presinte în termenul prescris de legea
poliției rurale, cu dovedi legale, la pri-
măria comunei Adăncata, spre a’șl primi
caii; la din contra, se vor vinde licitativ
în folosul acelei comune.
   No. 146.           1877, Ianuarie 8.


  — După intormațiunea ce se ia din ra-
portul No. 182, se s’a primit de la D
sub-prefect al plasei Prutu-de-Jos, în co-
muna Târgu-Dărăbani, din acest județ
s’au declarat de pripas 4 vite, cari s’ail

MONITORUL OH'IAL U ROMÂNIȘI

6 (1H) Martie 1877

   1732

găsit de furat la nisce individ!, și dintre
car! ' ite una mâncată, au și perit, sem-
nel lor sunt:
   l ă vacă plăvae, cu cârnele țap.lșe , in-
ferată la fatca dreptă.
   Uă genitâre galbenă, cârnele țepoșe și
inferată la falca dreptă.
   I'n gonitor plăvan, vârnele țepoșe, in-
ferat la șoldul drept de dinapoi.
   Uă mânzată porumbă, cârnele țepoșe,
inferată la falca drâptă, cari au perit.
   Se publică despre acâsta spre cunos-
eința păgubașilor acestor vite, cari să se
onforme legei poliției rurale.
   No. 779.          1877, Ianuarie 29.

   — In comuna Broscăuți, plasa Coșula,
„cest județ, pripășindu-se uăgonitâre po-
rumbă, cârnele țepoșe, între cârne pucin
galbenă și pa spinare, fără alto semne.
   Se publică termenul de 6 Inul, prescris
de legea poliției rurale, spre deșteptarea
proprietarului el, care , însocit de dove-
dite cuvenite, să so presinte în năuntrul
acelui termen la primăria respectivă, spre
a o primi; căci, la cas, se va vinde lici-'
tativ în profitul casei comunale, unde s’a
declarat de pripas.
   No. 726.          1877, Ianuarie 28.

Prefectura de Bnzcu.

   La comuna Luciu, din plasa Câmpu, s’a
pripășit uă vacă, la pâr vânătă galbenă,
cârne în sus țepoete mici. Se publică a-
câsta spre cunoscința posesorului acelei
vaci.

    - La comuna VeruescI, din plasa Să-
r ți, a picat de pripas uă mânzată, la pâr
vânătă, cârnele cercuri!, și Inferată la un
corn cu inițialele I. C.

   La oborul comunei L’udi-Călugara, a
picat de pripas un boC, la pâr plăvan,
bălțat pe sub pânt ee și pe sub gât, câr-
nele țăpoșe, înferat pe șoldul drept, și
codalb îu câdă.
   Sa publică aflarea proprietarului lui,
conform art 48 diu legea poliției rurale.
WNo. 3,103.        1877, Februariu 23.

    - La oborul comunei Letea s’a adus
idus de un servitor al D-lui colonel Leca;
louâ epe: una la pârnâgră-deschisă, câma
și câda idem, și una murgă-închisă, câma
și câda idem, la urechia drâptă vârful re-
tesat, și la urechia stângă furculiță, cam
șoldie, și cu uă pată albă pe spinare.
   Se publică aflarea proprietarului lor,
conform art. 48 din legea poliției rurale.
   No. 3 537.           1877, Martie 1.

Prefectura de BusĂu.

   In urbea BusSu, găsindu-se de furat la
individul Anghel lân, un cal, la per roib,


brâs în frunte până pe bot, pintenog la
unghia piciorului stâng de dinapoi, are
la urechia drâptă în curmeziș uă duugă
i alba, la ochiul drept albeță, la spata stân-
gă de dinapoi uă riisătură de ham , câma
în două părți, câda lungă și pucin um-
blător.
   e publică de acâsta spre cunoscința
posesorului acelui cal.
                           No. 13,790.

   - La comuna Dara, din plasa Sărăței,
a picat de pripas un cal, la păr murg câ-
da și câma negre, câma îu stânga, câda
rotunjită, chior de ochiul stâng și stricat
de șea în spinare.
   Se publică de acâsta spre cunoscința
posesorului acelui cal.
                           No. 13,706.

   — La comuna Mărunțișu, din plaiul
BusSu, a picat de pripas uă vacă, la pâr
vănâtă-deschisă, cârnele cercuri!, și cel
din stânga rupt, însemnată la amândouă
urechile.
   Se publică de acâsta spre cunoscința
posesorului acelei vaci.

   — La comuua Pogânole, din plasa Câm-
pului, ati picat de pripas doul bol, dintre
cari, unul la pâr galben, cârnele țepoete,
cărn de urechia stângă și tăetură la cea
drâptă după urmă și unul vănât-plăviț.
ciuntat de cornul stâng, pișcătură la ure-
chia stângă după urmă și crestată în vârf
și la drâpta furculiță.
   La comuna Meteleu, din pl. Câmpului,
asemenea a picat de pripas un june, taur,
la per murg , cârnele cercuril, fără alte
semne, și 3 oi și un berbec, însemnați la
urechi.
   La comuna Luciu, din pl. Câmpului, a-
semenea s’a pripășit un bou, la pâr plă-
viț, cârnele cercuri! și cu vârful urechilor
despicate.
   Se publică de acâsta spre cunoscința
posesorilor acelor vite.

   — La comuna Amaru, din plasa Tohani,
a picat de pripas uă âpă, la pâr murgă-
închisă, câma îu două părți, pete albe pe
spinare și îu frunte înspicată cu pâr alb,
și un nâten, la p?r murg, fără alte semne.
   Se publică de acâsta spre cunoscința
posesorilor acelor vite.

   — La comuna Largu, diu plasa Câmpu-
ul, s’a pripășit uă oae bucălae , cornută,
însemnată la ambele urechi furculiță ure-
chia drâptă preducită. pișcătură, dinainte,
cănită cu văpsea verde și cu un ochi scos.
   La comuna Glodânu-Cârligu, din plasa
Tohani, asemenea s’a pripășii uă vacă, la
păr galbenă, cârnele îmbelciugate îufe-
rată la un corn cu ferul V. S. P.
   Se publică de acesta spre cunoscința
posesorilor lor.


      La comuna Gura-Sărați. a picat de
pripas un cal, la pâr negru, câma îu am-
bele părți, la frunte pucin alb, și uă pată
albă pe spinare.
   Se publică acâsta spre cunoscința po-
sesorului lui.

      La comuna Stâlpu, din plasa Sără-
j ței, se află de pripas doul boi, la pâr cam
'galbeni, cârnele cercuri!, și la unul fur-
. euliță la urechia drâptă.
   Se publică spre cunoscința posesorului
acelor boi.
   — La comuna Amaru, din plasa Tohani,
s’a pripășit un mânz în etate ca de 6 luni,
la păr negru, câma îu ambele părți, și un
cal, la pâr castaniu, câma în ambele părți,
câda sură, și la eâsta drâptă uă pată albă.
   Se publică acâsta spre cunoscința po-
selorilor lor.

   — La comuna Meteleu, din plasa Câm-
pului, pripășindu-se uă âpă murgă-des-
chisă, cu stei în frunte, pucine pete albe
pe spinare de șea, și altă pată îu spata
drâptă de dinainte și cu albeță în amen-
doui ochii.
   Se publică de acâsta spre cunoscința
posesorului ei.

   — La oborul comunei Stălpu, din plasa
Sărăței, a picat de pripas un cal vănât,
pintenog de 3 piciâre, și uă âpă negră.
   Se publică dâră spre cunoscința. pose-
sorilor lor.

Prefectura de Muscel

   D. Moise Barbu, din comuna Bădesci,
plaiul Nucșâra, i s’a furat din curtea casei
sale, în nâptea de 9-—10 Decembre 1876,
uă vacă, la păr vânătă.
   La primăria comunei Valea-Popel, pla-
sa Rîurile, se află de pripas, de la 4 De-
cembre trecut, uă vacă vinâtă, cârnele po-
trivite și cu uă stea albă în frunte.
   Prefectura publică pentru dovedirea ce-
lor furate precum și pentru cunoscința ce-
lor pripășite.

«n r—'i Iilwr ct ««jrww»- ;-«.axjCKr».K4nx; «w.»
      SALA ATHENmJLUI
Marți, ⁸/₂₀ Martie 1877


ARTISTICA SI LITERARA
DATĂ DE D.
Viconte Alfred UE GASTOA

6 (18) Martie 1877

MOirtTcKUL OriUlAL AL ROMÂNIEI

CURSUL BUCURESCI

   PRIMA CASA DE SCHIMB
LA

    i            BURSA

       No. 68. Strada Lipscani. No. 68.

7„ Martie 1877.
|                       Cuinp. Vend.
  Obligațiuni rurale .  88 — 89 —
       ,     domeniale 78 — 79 —
       „     funciarerur. 74 — 75 —
       „        „ urb. 61 — 62 —
       „ 3001. casa pens. 120 — 130 —
  împrum. municipal .   74 — 75 —
    „ cu prime Bucuresci
       (bilete de 20 lei) . 21 — 22 —
  (500 1.) Sjcietat. Dacia 255 — 265
  (100 1.)   „ România 55 — 60
                      Isac M. Levy.






( LRSCL ¥ JENEI

Viena, 16 Martie (st. n.) 1877

Metalice......               63 60    
Renta hârtie . . .         . 68 10    
Naționale.....               74 35    
Lose ......               . 109 60    
Acțiunile LAncei . .        822 ---   
Creditori . .               150 80    
London . .....            . 123 20    
Obligațiuni rurale ungaro  . 74 25    
,       temeșvar . .       . 72 25    
,       transilvane .        71 25    
„        croate . . .           fehet  
Argint în mărfuri. .        112 ------
Ducatul......                 5 80    
Napoleonul.....               9 83    
Marc 100.....              . 60 50    

BIBLIOGRAFIE


 A esit de sub tipar:


            POESII


de
N. Scurtescu
  Ln volum în 8°, eoprindend mal mulie
ode, balade, elegii, fabule etc.
  Se află de vemjâre la librăriile D-lor
Socec Comp., SzOldsy și Graeve d;
Comp., cu prețul de doul leî noul esem-
plaru).



  A eșit de sub presă: Indice Bibliogra
■fice, al cărților publicate românesee, în
România sau de Români înaniî; 1874,
1875 și 1876.

। A eșit de sub presă Filosofic față cn
progresni scilnțelor positive, discurs
pronunciat cu ocasiunea solemnitățeî ani-
' versaliî universitățel de Iași, de D-nu Con-
I stantin Leonardescu, profesor de filosofîe
la universitatea de Iași.
   De vemjere în Iași la librăria Livandos-
chi și Daniel ; în Bucuresci la librăria
Socek.



   A eșit de sub presă romanul Vrăjitorea
roșiii saă Mortă și vină, de Xavier de
Mont^pin, traducțiune dejSt. P. Bureghelea,
3 volume marî în 8° de 54 c61e. Prețul a
tustrele volumele 9 franci.
   Se mal află de venire puține esemplare
din romanul Misterele Indiei, 3 volume
mari în 8°, de același autor, prețul 8 franci.
   A se adresa: în Galați la administra-
țiunea diarului Vocea Covurluiului ■, în
Bueureșcî, la librăria Socec & comp, frați
loanițiu & Comp, și Graeve & Comp : în
Iași, la librăria Dim. Daniel; în Craiova,
la librăriele frați Samitca și Aron Zvie-
bel; în Ploescl, la librăria G. Kârjean; în
Brăila, la librăria Unirea; în Bârlad, la
D. M. Barbu, comerciant; în Turnu-Măgu-
rele, la librăria Tomșa.



   A eșit de sub presă a 5-a edițiune:
GATECHISMUL
DREPTULUI ADMINISTRATIV ilOMÂN
op autorisat, conform noului program, de
onor, minister al instrucțiunel publice.
   Se află de vendâ'e la tâte librăriile și la
la tipografiia Curți, Pasaginl-Român, No.
12, C'¹ preciul de 55 bani.



âSiJgCHJKIPARTICOL&BB


        Paris. 22, boutevard Montmarlre

         pastille DIGESTIVE fabricate
       a Vichy cu Săruri estrase din sor-
       ginți. Afle au unu gustă plăcută și
       iroducă unu efectu si cură contre
       icrimeloră ș’agreleloră mistuiri
       SĂRURI DE VICHY PENTRU BAI.
       Ună sulă pentru uă baie, pentru
       cei cari nu potu merge la Vichy.
Spre a evita contrafacerile
se se ceră pe tote produsele marca

CONTROLULUI STATULUI FRANCESE

Produsele de mai susă se gaseset
   la DD. Gubler, Wartanowitz
   și Ciă.

DE 1NKIRIAT, d⁰ L Sf. Gheorghe viitor,
Casele din strada Dreptă Nr. 22. Dori-
torii se vor adresa în ele.


     cșia Conțesci, din districtul Teleor-
man. plasa Marginea, este de arendat
de la 23 Aprilie 1877, pe termen de 5
anî. Amatorii se vor adresa la proprietari
j M. Pancu, strada Batiștea, No. 12 și la
I Ștefan A. H. Pantelli, Hana-cu-Tei, comp-
t.uarul No. 10.                 (9-31)

| veuddre, ciseledin strada Mircea-
’ ’ Vodă Nr. 34, încăpătâre de 8 camere,
bucătărie, pivniță, grajd, curte pavată,
fântână și grădină cu porni roditori; a se
adresa la Gheorghe T. Stăteseu strada
Mântuleseî, No. 21.           (5-5 d)

pitropia spitalului Brâneuvene'C
   In d'ua de 11 Martie curent, la ora îl
diminâță, urmând a se deschide a doua
Ară licitațiune pentru a seda în întreprin-
dere aprovisionarea bisericeî Dorunița-
Băiașa, cu luminările de câiă necesare în
cursul unui an; se publică că concurențil
însoțiți fiind de garanțiile cuvenite, să se
presinte în cancelaria epitropie!, în diua
și ora mat sus însemnate, spre a lua parte
la licitațiune.
   Epitropî: D. Cariagdi, N. Bibescu.
  No. 114.            1877, Martie 1.


Tutela minori or Gardesti
   De închiriat de la Sf. Gheorghe viitor,
2 prăvălii, strada Știrbeî-Vodă, No. 21'
licitația se face îu diua de 20 Martie, la
tutore aceași stradă No. 17. (1-3 suc)


    oșia Voinesci, plasa Bolintinu, co-
muua Costesci. districtul Dâmbovița,
u D-nei Maria Cărpiuișanu sau Vansan
fiind hipotecaiă la subscrisul; amatorii
cari vor voi să cumpere pădurea, nu o vor
putea comp!ra de cât prin cunoscința mea.
Nicolae T. Opreanu.
  (1-24)          Suburbia Negustori.


Orocura generală prin care frate meu
*- Ion Lăcustânu se pretindea a fi fost în-
sărcicat a face tot pânâ a și transige în
numele mefi, este revocat; și declar că tdte
actele făcute de densul în urma acesteî re-
vocări le voiu considera ca nule și de nul
efect, reservândn’ml dreptul de a ataca pe
cele ce s’ar fi făcut înainte.
Manta Coressi.

Cub-semnatul anunciu că firma Fermo et
Cohen s’a desființat încă de la 1 Mar-
tie 1876, de <5re-ce după înțelegere ami
cală ne am despărțit, maî arăt că ori car •
pos dă vre’uă creanță sub firma Fermo e
Cohen, este rugat a se presenta de la data
de adî în termen de duoâ luni, căci, ne-
presentându-se. rămâne sub-semnatul fără
nici uă responsabilitate.
Gabriel Abr. Cohen

1734             40N1T0RUL OFICIAL ALKOMANIi 18) Martin 1877


    SERVICIUL DE IARNA

CALEA FERATA ÂSTATILU
MERSUL TRENURILOR pELI™ BUCURESCi-UURGI0 (SMARDA)


    VALABIL DE LA *%₂ OCTOMBRE 1876 PENE LA NOUI DISPOSIȚ’IUNI

                                                                                                                       
BUCUKEaCI-QlUHCxlU                                                          G-IURGILr-BUCTJB.ESCI                      
1 . . . _ ..                                                                                                           
ț ,                             ARETAREA                                                 ARETAREA                      
o                               TRENURILOR                                                              TRENURILOR '   
AM  02                                                      a                                                          
                                   TRENURI         TREN     “ « e                        TRENURI         TREN         
1* K!                               MIXTE       facultativ                                        MIXTE   facultativ  
OME                                             de mărfuri                                                de mărfuri  
de 1       STAȚIUNILE                                               STAȚIUNILE                                        
UR                                                          o _                                                       
s °                             Nr. 1     Nr. 3 Nr. 103     S                            Nr. 2     Nr. 4       Nr. 103
&                                                                                                                     
ca                              ORE WIN ORE KIN ORE MIN           ©                      oar »•' ORE MIM ORZ MIN      
                                Dimin.     Sera Ame$ă-di                                 Dimin.  D.-am                
           BUCURESCI restaurant 9 15    5 io    12 45               Smârda . . .                 4 37    12 io '      
8.200      Jilava ....          9 35    5 30    1 08          5.000 GIURGIU!Bufet ^osire         4 47       12 20 5   
12.600     Sintesci (halta)     9 43    5 38                                     Plecare 9 00        4S7    12 30 a   
17.400     Vidra.....           9 56    5 52    1 33        12.750  Frătesci .           9 14    5 ii      12 50 ii   
1 24.400   i Gradisce (halta).  10 09   6 05                26.200  Bănesa ....          9 48    5 45               1«
' 28.770'cOMANAjBufet ®^        10 17   6 13    1 59        43,500  COMANA’Bufet p0Sir.e 10 16   6 13           2 17 '
                                10 27   6 23    2 19                             Pornire 10 26   6 23    2 37         
1 45.800   Bănesa               -1 06   7 03    3 14        47.600  Gradisce (halta)     1 0 35  6 32                 
5» 250     Frătesci .           11 28   7 26    3 43        54.4001 Vidra.....           10 51   6 48          3 05 :.
           GIURGtu|BufetSX      11 40   7 38    4 oi        59,400  Sintesci (halta)     11 02   k- cn                
i 67.000                        11 50   Șira    4 ii        63.500  Jilava.....          11 12   O ÎO           3 30 i
' 7 2,000t Smărda               12 _            4 21        72.000  BUCURESCI restaurant 11 27   7 25           3 43 i
                                                Dupe-ami^           __________________   Dimin.  3ira ]D.           i  

Trenurile Nr. 103 și 104 vor circula obligator în filele de Mercurea și Sâmbăta luând și căletori de cl. și II
pene la încetarea circutațiunei vaporelor accelerate.

I.   E Gr A T U K I


    a. CU LINIA DE NORD.

Cursă directă între Viena-Constantinopole și vice-versa
                MERCUREA ȘI SAMBATA.
           1.  Cursa Viena-Constantinopole;
Sosire la gara Târgoviște In ora 8—30 a. m. cu trenul accelerat Nr. 2.
Sosire în « Filaret « « 9 — cu trenul local.
Plecarea din gara Filaret la ora 9—16 cu trenul Nr. 1.
           2.  Cursa Constantinopole-Viena:
oosire în Giurgiu (Smârda) la 4 or<. ■* vapor local din Rusciuk.
Sosire în Bucuresci, gara Filaret, eu trt ulNr. 4, la ora 7—25 m sera
Plecare din gara Filaret la ora 7 și 30 m. cu trenul loeal.
Sosire în gara Târgovisce la ora 7 și 45 minute.
Preearea din «            « 8 și 15 m. eu trenul ac: ler<t.
           3.  Trenul Nr. 2:
Cu trenul mixt Nr. 17 spre PitescI.
           4.  Trenul Nr, 104 și 4:
Ou trenul aecelerar Nr. 1, la ora 8 15 minute , la Brăila-GalațI,
  Roman, lașI-Suceva, Viena, Berlin, Paris Petersburg.
           5.  Trenul Nr. 1:
Cu trenul accelerat Nr 2, care sosesce din Viena, Lemberg. Bu-
Suoeva. Roman, Galați, Brăila, la oro 8 și 30 minute diminâța,

           6. Trenul Nr. 3.
Ou trenul Nr. 6, de călători care sosesce din Galați la Brăila ii
  ora 4 și 30 minute, dupe amedă-di.

    B. CU VAPOARE DANUBIENE LA GIURGIU.

1. Cu vapore accelerate,
1) . Sosind la Giurgiu din sns Mercurea și Sâmbăta, la orele 12 a. m
    trenul No. 104.
  . Plecând de la Giurgiu în sus Mercurea și Sâmbăta, la orele :
   sora, trenul Nr. 1 și 103.
2.  Cu vapore de posta la Giurgiu.
1  ). Sosind la Giurgiu din sus: a) Mersuri trenul Nr. 104 b) Sâm
    bâta trenul No. 2. c) Luni și Vineri trenul No. 4.
2  Plecând de la Giurgiu în sus : a) Marți și Vineri trenul Nr.

    C. CU CALEA FERATA OTOMANA.

MERCUREA ȘI SAMBATA.
Trenul No. 1
Ou trenul de postă care plecă la ora 1 și 40 minute p. m. , tiu
   Rusciuk la Varna.
Trenul Nr. 4.
Ou trenul de postă care sosesce în Ru-sciuk din Varna la o'<
   3 p m.
                    DIRECȚIA DE EXPLOATAT.