'No. 51 Un numSr 25 b. Sâmbătă, 5 (17) Martie 1877 MONITO R L L O FIC1A I 4L ROMANIEI ABONAMENTUL: % ANUNCIURILE: P> *N, TRBI-pBCI ți ȘBSB; ȘBSB LUNI, 20 TJH “V LINIA DK TREIZECI LITERE TREI-DEOI BANI (*nt?ift Ianuarie și Antâiti Iulie) (inserarea Il-a și mal departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, pAnă la oinol-^ecl linii, cinci lei; Arâ mal mare de eincl-decl linii, dece lei MRECȚIU'.'EA : strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mal departe, 30 bani linia Anunciunle se primesc și eu anul S U MAR PARTEA OFICIALA. — Ministerul de res- bel; Decret.—Raport.—Jurnal.—Prescurtare de decret. Ministerul de interne: Decret — Prescurtare de decret. Ministerul afacerilor străine : Prescurtare de decret. Ministerul agriculturel, comercialul și lucră- tor publice ; Prescurtare de decret. PARTEA NEOFICIALA. — DepeșI telegra- fice'—Buletin esterior.—Sumarul ședinței Sena- ulul de la 1 Martie.—Rectificare.—Sumarul șe- dinței Adunărei deputaților de la 4 Martie. — Continuarea Ședinței Adunărei deputaților de Ia 26 Februarie și ședința de la 28 Februarie.—Ra- porturile D-lor V. A. Urecbiă, D. Petrescu ș¹ Gr. Ștefănescu , însărcinați a inspecta liceele și gimnasiele din capitală, către D. mi nistru al cultelor și instrucțiunel publice. Anunciurl ministeriale. PARTEA OFICIALĂ Bucuresci, 4 Martie 1811. MINISTERUL DE RESBEL. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub No. 480; Vedend jurnalul consiliului de mi- niștri sub No. 10, încheiat în ședința din 23 Februarie 1877, Am decretat si decretăm . Art. I. Cu începere de la 1 Februa- rie, solda oficiărilor fără trupă aretațl la art. 142 din regulamentul soldei, să se plătescă prin mandate indivi- duale. Art TI și cel din urmă. Miniștrii Nostru secretari de Stat la departa- mentele de resbel și finance sunt însăr- cinați cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 28 Februarie 1877. Ministru secretar de Stat la departamentul financelor, ad-interim, I. C. Brătianu. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, Colonel Slănicenui No. 410. Rapo. . D-lul ministru de icTuel câne M. S. Domnitorul. Prea Înălțate D6mne, Am onâre a supune aprobărel Inălțimel Vâstre , jurnalul consiliului de miniștri sub No. 10, relativ la plata soldei oficiă- rilor fără trupă, arătați la art. 142 din re- gulamentul soldei, prin mandate individu- ale, cu începere de la 1 Februarie anul cu- rent, rugând pe Măria Vâstră a sub-sem- na aci anexatul project de decret. cunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Dâmne, Al Măriei Vâstre, Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, Colonel Slănicenu. no. 480 1877, Februarie 24. CONSILIUL .uLNiSTRILOR. nrnal. Consiliul de miniștri, îu ședința sa de astă-dl, 23 Februarie anul 1877 , delibe- rând asupra referatului D-lui ministru de resbel sub No. 377, relativ la plata soldei oficiărilor fără trupă; Considerând că art. 120 din regulamen- tul serviciului soldei impune șefilor de clasă din care facă parte oficiăril fără tru- pă, sarcina de a primi de la thesaur sol- da și a o distribui celor în drept; Considerând că prin acestă măsură șefii de clasă devin comptabill, sar ină care este incompatibilă cu funcțiunea eeucu| mal cu osebire șefii de intendențe cari " ordonatori nu pot fi în același timp și comptabill, după art. 13 din legea compta- bilitățel generale. Consiliul, în basa considerantelor ară- tate mai sus, aprobă ca pe viitor oficiării fără trupă arătațl la art. 142 din regula- mentul de soldă, să se plătâscă prin man- date individuale, cu începere de la 1 Fe- bruarie curent Disposițiile acestui jurnal se vor aduce la îndeplinire, după ce se va obține ap barea înălțime! Sâle Domnitorului. Miniștrii: I. C. Brătianu Slănicâm I Docan, I. Câmpinânu, N lonescu G. Chițu. No. 10. MINISTERUL 0c INTERNE IA ROL 1, Prin grația lui Dumnedeti și voința na țională, Domn al Românilor , La toți de facia și viitori, sănMaie ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No. 4,004; Avend în vedere domnesca Nostră ordonanță cu No. 275, de la 15 Fe- bruarie 1877 In virtutea a? 31 din legea consi burilor județene, Am decretat și decretăm Art I. Consiliul județului Mehedir este autorisat ca, în sesiunea sa estra- ordinară de la 9 Martie 1877. să s< ocupe si cu cestiunea necesităței reîn ființărei postului de intendent al can celariei comitetului permanent, prev dend sumele necesare în budget, la cas de trebuință 1668 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 5 (17) Martie 1877 Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 3 Martie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 435. Prin decrete cu data din 3 Martie curent, după propunerea făcută prin raport de D ministru secretar de Stat la departamentul de interne, sunt nu- miți și permutați: D Vasile Șoimaru, fost polițaiu și actualmente portărel de tribunal, po- lițaiu al orașului Piatra , din județul Nemțu, în locul D-lul Ion Stroescu. D. Ion N. lonescu, comisar poliție- nesc la culorea de Albastru, din ora- șul Ploescl, în locul D-lul Petre Ște- fănescu, demisionat. D. Dimitrie Ion, actualul sub-pre- fect de la plasa Jiu-de-Sus, din jude- țul Doljiu , în asemenea cualitate la plasa Câmpu, acelașjudeț, înlocui D- lul N. Zâne, demisionat. D. Dimitrie Tănăsescu, actualul sub-prefect de la plasa Ocolu, județul Doljiu, în asemenea cualitate la pla- sa Jiu-de-Sus, același județ, în locul D-lul Dimitrie Ion, permutat. D. Alexandru Lăcustenu, actualul polițaiu al orașului Crajova, sub-pre- fect la plasa Ocolu , din județul Dol- jiu, în locul D-lul Dimitrie Tănăsescu, permutat. D. Alecu Economu , fost procuror și președinte de tribunal, polițaiu al orașului Crajova , în locul D-lul Al. Locustenu, trecut în altă funcțiune. MIN'STERUL AFACERILOR STRĂINE Măria Sa Domnitorul, în urma ra- portului D-lul ministru al afacerilor străine, No. 2,472, abine-voit a numi, prin înaltul decret cu No. 412, pe D. C I. Mitilineu, actual atașat la agen- ția României la Roma, în postul va- cant de secretar la divisiunea politică din disul minister. I im Hi¹ I ■ •* MINISTERUL AGRICULTUREI, COMER- CIULUI Șl LUCRĂRILOR PUBLICE. Prin înaltul decret cu No. 393, din 28 Februarie 1877, după propunerea făcută prin raport de D. ministru se- cretar de Stat la departamentul agri- culturel, comerciului și lucrărilor pu- blice, sunt numiți pe dioa de 15 Fe- bruarie anul curent, D. Dimitrie Ro- bescu, actual șef al stației Vidra, de pe linia ferată Bucurescl-Giurgiu, în postul de șef al magasiel din gara Giurgiu-Smârda, în locul D-lui D. Ni- colescu, demisionat, și D. A. Catopo- lu, actual șef al stației Jilava, în pos- tul de șef al stației Vidra, în locul D- lul D. Robescu, înaintat. PARTEA NEOFICIALĂ Bucuresci, 4 Afartie 1877. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului) Berlin, 15 Martie. — Tagblatt, apărut astă diminâță, Șice căseie dinisvor sigur că Italia s’a declarat gata a adera la un an- gagiament diplomatic, care ar da Rusiei satisfacțiunea ce voesce să obție și care, asigurând tot de uă dată integritatea im- periului otoman, ar afirma dreptul pentru marile puteri, de a veghea la esecutarea reformelor propuse de conferință. Paris, 15 Martie. — In urma unei co- municăiî a cabinetului engles, generalul Ignatieff s’a decis a se duce la Londra El va pleca astă sâră sau mâne diminâță. Se crede voiagiul s6u în Anglia, ca un indi- ciu al păcii. (Havan) BULETIN ESTERIOR. Călătoria generalului Ignatieff în Occident, dice Republica Francesă, are un scop care nu pbte scăpa din vedere nimenul. Abilul diplomatic rus trece, ca și marchisul de Salisbury înainte de Conferință, pe la marile can celaril ale Europei și sondesă dispo- sițiunile guvernelor semnătbre tracta- tului din Paris. Din observațiunile ce va face in cursul misiune! sele , din conversațiunile ce va avea cu miniș- trii afacerilor străine în capitalele ce ’șl propune a visita vor eși resoluțiu- nile Cabinetului din Petersburg. Etă că deja s’a întâlnit la Berlin cu prin- țul Bismark : nici uă înduoelă că în- tre acești duol omeni de Stat marea cestiune a momentului, cestiunea 0- rientulul, n a fost agitată în fond; de- ră fie-care făcut-a cunoscut în acestă întrevedere cugetarea întregă a gu- vernului seu, acesta ar fi prea dificil de a sci, acesta ar fi imprudent de a voi să devinăm. Trebue cu tdte aces- tea să înregistrăm un sgomot care ne este adus de telegraf, și după care generalul Ignatieff ar fi dis că guver- nul seu s’ar areta dispus a desarma în cas când, din parte-le , cele-alte mari puteri vor consimți la abrogarea definitivă și întregă a tractatului din 1856. Ca generalul Ignatieff să fi manifestat dorința guvernului Czaru- lui de a voi să încetese uă situațiune penibilă, de a pune capet armărilor onerose pentru dânsul, o înțelegem lesne, deră ca să fi pus ca condițiune denunciarea complectă a tractatului din Paris, acesta ne pare pucin veri- simil. Când în 1870—71 , prințul Gor- ciakoff ridică costiunea acestui trac- tat, Europa era adânc turburată și divisată: Francia lupta contra Ger maniei victoriosă, Englitera aparținea dmenilor scdlel din Manchester, Aus- tria era în plină reorganisare, și cu td- te acestea consilierul Czarului nu ceru de cât revisuirea câtor-va articole Astă-dl că Europa este liniștită , că uă înțelegere perfectă s’a stabilit între puteri și că, la rândul seu, Ru- sia abia a început reforma sa militară și că dificultățile sale financiare nu sunt un secret pentru nimeni, ar veni ea să reclame distrugerea complectă a operei congresului din Paris, ne este anevoie de a crede. Deră când faptul ar fi esact, generalul Ignatieff n’ar întâlni cel pucin pretutindeni două ob- jecțiuni fdrte tari. In primul rând, nu trebue să uităm că Turcia a fost sem- natara tractatului din 1856 și că nu va primi nici uă dată abrogarea lui: prin urmare, decă Rusia este armată, Turcia este asemenea și gata a res- pinge energic ori ce agresiune pre- cum și de a apera drepturile sale și posiția sa faciă cu Europa. In fine, MONITORI L ' FlClAL'AL RO NIE. 5 (17) Martie 1877 decă acesta este scopul Cabinetului din Pctersburg, este constant că doue mari puteri nu vor adera nici de cum la acestă propunere: guvernul austriac s’a esplicat: forte neted și în mai mul- te rânduri asupra necesităței menține- re! statidui-qud în Orient; Englitera, lin partea sa, nu pote lipsi de a res- pinge negocierile începute în acest sens; respundend argumentațiunei o- ratorilor oposițiune! cari pretindeau¹ că, prin refusul seu de a primi pro- gramul Confereuței, Porta rupsese vir- tualmente tractatele cari o lega cu Europa, miniștrii Reginei Victoria au respins în mai multe rânduri acestă teorie și au declarat forte sus că trac- tatul din 1856, între altele, avea încă în ochii lor tdtă valorea și totă forța sa; se scie, afară de acesta, că un membru al Camerei comunelor va ce- re peste câte va dile guvernului en- gles de a lua mesuri eficace pentru ca acest tractat să subsiste cu tote con- secințele sale și pentru ca integritatea imperiului otoman să remână la adă- postul ori cărei atingeri. Pentru aces- ta înclinăm a crede că generalul Ig- natieff n’a putut propune abrogarea tractatului din 1856 și că n’a început visita sa în Europa cu un plan așa de neted decretat și cu un succes așa de dubios ca acela care i se atribue. SENATUL a^SlUNEA ORDINARĂ PRELUNGITĂ. Sumarul ședinței de la 1 Martie, 1877. Președenția D-lul vice-președinte lân Ghica , asistat de D-nul secretar Menelas Gherman. Ședința se deschide la orele 2 după amâdî. Presenți 37 D-nl senatori. Nu răspund la apelul nominal 31 D-nl senatori, și anume Bolnavi t Prea S. Sea Mitropolitul primat, D-nii Casmir P. . Catargi Lascar , Mătăsaiu T., °âclânu N., Pleșoianu St. Roseti Tețcanu. In congediu: Prea 8. S. episcopul de Râmnic , prea . S. episcopul de Huși, D-nil Cobâlces- ₍ nea prin care se hotărasce a se fixa perso- cu Gr., Golescu Al., Grecenu Al., Isvora-1 naiul telegrafo-postal, prin budgetul fie că- nu Mihail, Negrea Sandu Negruți Ah, Rășcan Demetriu. Nemotivați: D-nil Apostolânu G., Brătianu I , Că- mărâșescu N., Canticuzin G., Dimitriu G., Ilermeziu 1., lamandi I . Isvoranu Ma- nolache, Lupescu G-, Orleuu Gr., Paladi I., Racotă Hariton, Roseti N. Bălănescu Vlaicu N., Bello Ștefan. Sumarul procesulul-verbal al ședinței precedinte se adoptă. Se supune la cunoscința Senatului două adrese ale D-lul ministru din întru cu ca- re înaintâsă dosierile relative la alegerile făcute de colegiurile ânteiu de Brăila și Gorjiu în persânele domnilor C. Cornescu și N. Bibescu. Se înaintâsă la comisiunea verificătâre. D. senator Leca observă întârdierea ce se pune în publicarea proceselor verbale ale Senatului și întreba care este causa a- cestel întârzieri. D. vice-președinte răspunde că va cer- ceta și va activa acâstă lucrare, spre a nu se mal da loc la nemulțumiri. D. senator Ion Deșliu amintesce din nou de projectul de lege de răspunderea mi- nisterială ce se află de atâta timp în des- baterea secțiunilor, arată importanța unei asemenea lege și râgă a se lua uă hotărî- re. AceașI cerere o face și pentru legea comunală și județeni, pentru care propu- ne a se ține ședințe și sera. D. senator Dimitrie Ghica arată că în momentele de faciă tâtă preocuparea este ameliorarea budgetului și de aceia râgă ca Senatul să se ocupe de preferință de legile financiare. j D. vice-președinte comunică că s’a de- i pus pe biurou raportul relativ la cedarea unui loc din curtea bisericel Udricanl pen- tru facerea unul asii de săraci, și doue ra- porturi relative la verificarea titlurilor noi- lor aleși senatori în co'egiurile l-iii de | Brăila și Gorjiu. Senatul autorisă po biurou a le înscrie la ordinea dilei. D. vice-președinte comunică ordinea dilei. D. senator Haralambiu cere ase da pre- cădere raporturilor de verificare. După âre-care deslușiri relative la or- dinea dilei date de D. Demetriu Ghica, Senatul decide a se ocupa de verificări după votarea projectelor de lege. D. senator Grăjdănescu, raportor al co- mitetului de delegați, dă citire raportului și projectulul de lege amendat de comitet pentru modificarea articolelor 2 și 14 din legea organisărel telegrafo-postal. (Urmesă raportul și projectul de lege). D. vice-președinte declară deschisă dis- idf>y ruia an, fiind-că printr’acesta s’ar călca legea organică. D. senator Cogălni Anu făcend istori- cul legei telegrafo-postal, declară că pro- jectul în diseuțiune trebue a se amenda ast-fel în cât legea să se facă maî bunăș de aceea declamă că va depune un amenda ment la art. 2 Se suspendă ședința pentru un < ' de oră. La redeschiderea ședinței D. Cogălni- ce depune următorul amendament; Art. Unic. Articolul 2 din legea orga- nisărei corpului telegrafo-postal din luli" 1871. se modifică în următorul chip : Personalul telegrafo-postal se compune în modul următor: Administrația centrală : Un director general; Un inspector general; Duoi șefi de secțiune ; Patru șefi de biu~ rî; Opt copiști ; Trei instructori de clasa I; Duol verificatori clasa 111; Un registrator: Un adjutor; Un arhivar; Un magaziner. Serviciul acuțiunelor. Duol inspectori; Șese oficianțî superiori clasa I; Duoi perceptori clasa I; Oficianțî superiori clasa II; Perceptori poștali clasa II; Oficiauți superiori clasa 111; Perceptori poștali clasa III; Oficianțî clasa I; Oficianțî clasa II ; Oficianțî clasa III; Elevi clasa 1 ; Elevi clasa II; Numărul șefilor de biurou și a celor-alțl funcționari subalterni al administrațiuneî centrale, precum și numărul perceptorilor și a oficianților de tâte clasele, asemenea și numărul celor alțî funcționari subalterni din serviciul stațiunilor se vor putea adă- oga saii micșora prin budgetul anual după cerințele serviciului. Numărul conductorilor, șefilor de can- tonieri, cantonierilor și curierilor, precum și ori-ce alt personal se va determina pe fie-care an în budgetul general al Statului. D. ministru de finance declarând că ’șl apropriază aceste modificări, și comitetul delegaților primindu-le, se pune la vot a- mendamentul și se primesce Se dă citire art. 14 în coprindere: Art. 14 din aceiașî lege se modifică numai în ceea ce privesce pe elevii clasa l-iu și clasa Il-a, în modul următor: „Onorariul elevilor clasa I se fxeză la 110 lei mensual, și al elevilor clase ¹¹ la 100 lei mensual. cuțiunea generală. D. senator Deșliu combate disposițiu- 70 SuMWtUJL OFICIAL ’L tiGMAb1L< 5 (17) .Martie id7 i ’' UNAREA DEPUTAȚILOR NEA ORDINARĂ PRELUNGITĂ Sumarul ședinței de la 3 Martie 1871. Preșidenția D-lul vice-președinte Al. Sih- lenu. Ședința se deschide la una oră după amâȚi. Presențl 79 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediu domnilor deputațl G. Dimitrescu Câmărașu, și G. Cozadini. Se trimite la comisiunea de petițiuni, petițiunea D-lui Costache Budac, a D-nei Ecaterioa C. Ciure și aceia a D-lul lân Popovicl Homocenu. Se trămite la comisiunea de indigenat petițiunea D-lul T. Dova și aceia a D-luî N. Alesiu. Se trămite la corniteti l delegaților pe- tițiunea locuitorilor dincomuna Grădiștea, județul Râmnicu-Sărat. Se trămite la comisiunea de verificare telegrama mai multor alegători din județul Bacăă îu privința alegerii D-lul Livedănu. Se înscrie la ordinea dilel următârele raporturi : Raportul comitetului delegaților asupra projectulul de lege pentru modificarea art. 22 din legea organisărel corpului telegra- fo-postal. Idem asupra projectulul de ’ege prin care se adoptă legea din 6 Martie 1874 pentru reținerea de 5 la sută din salariele impiegaților telegrafo-postali. Raportul comisiunel financiare asupra projectulul de lege pentru deschiderea li- nul credit de lei 37,415, bani 59, pentru acoperirea cheltuelilor personalului și materialului grădinelor publice diu Ca- pitală. Idem asupra projectulul de budget al casei de depunere și consemnațiunl pen- tru auul curent 1877. D. deputat Bobeică Constantin anunciă duoă interpelațiunl una D-lul ministru de culte și instrucțiune publică in privința numire! D-lul Sarinescu ca director al li- ceului diu Botoșani și cea-altă D-lui mi- nistru de justiție asupra anchetei trămisă la tribunalul Botoșani pentru constatarea abusului de putere comis de acel tribunal. Se citesce raportul comitetului delega- ților de secțiuni asupra projectulul de le- ge pentru urmăriri (votat și amendat de Senat). După adoptarea luărel în considerațiu- ne și votarea în parte a fie-cărul amenda- ment introdus de Senat, se pune la vot projectul în total Votanțl...................66 Majoritate reglementară . .37 Bile albe pentru..........60 Bile negre contra . . . 6 Se pune la vot și se primesce. Se pun • la vot legea în total și se adop ă cu unanimitatea de 28 voturi. D doctor Severin d i citire raportului i projectulul de lege pent u cedarea unei , ărți de loc din curtea bisericel FducanI cucerniciei sele Ironomulul Teodor p?n- tru a clădi case spre adăpostul săracilor. <1 rmcză raportul și proiectul de lege.) l’-nu vici-președin e declară deschisă discuțiunea generală Ne luând nimeni cuventul contra, se pu- ne la vot luarea în considerațiune a pro- jectulul și se p’imesce. Se dă' citire succesiv art. 1, 2, 3 și 4, și p:inendu-se la vot se adoptă întocmai. Projectul u total se adoptă eu unanimi- .atea de 27 voturi. D. secretar al biuroulul Menelas Ght r- nani, pentru D-nu raportor colonel Hara- .ambie, care este absinte, dă citire rapor- tului corni iunel verificătâre relativ la a- legerea colegiului I -<’e Brăila în persână D-luî C. Cornescu. (Crmeză raportul.) D-nu vice-președinte declară deschisă liscuțiunea asupra raportului. După deslușirile date de D. raportor că alegerea s’a făcut după listele electorale ale anului 1872 , și din dosier consta tân- du-se că alegerea s’a făcut în tâtă regula, I). ice-președinte proclamă senator pe D. C. Cornescu. D senator Ghermani dă asemenea ci- tire raportului relativ la alegerea colegiu- lui I de Gorjiu. (Vrmeză raportul.) Ale cărui conclusiunl sunt pentru vali- Jar a legerel ea făcută în tâtă regula. D-nu vice-președinte declară deschisă discuțiunea generală. După mal molie discuțiunî la cari păr- ți Apă D-nil Deșliu , Cogălnicenn și Bâs- covânu , cari combat alegerea fiind făcută cu listele anului trecut și după desluși- rile D-lul Orăscu ca membru al comisiu- ml verificătâre, JD. Cogălnicânu depune urm târea propunere: „C«r înapoierea dosarului alegerii de sen tor de !a Gorjiu , spre a se cerceta '.upi care liste s a făcut alegerea.® Se pune la vot propunerea și se ri- mesce. Orele fiind înaintate. D. vice-președinte । rădică ședința și anunciă pe ce ditâre pen^" a duoa di. 2 Martin Rectificare. — In resumatul ședinței Senatului de la 28 Februarie anul curent, j publicat îu Monitorul No. 49, strecurâu- du-se uă erâr*, sa rectifică: La pagina 1607 colâna I, rândul 21, unde se dice „se pune la vot amendrl și de acel din alegători presenți care ar cere’o și carta contestatului se va opri și visa, spre a se înainta Camerei sau Sena- t'ilui. Cân i din ver-uă împrejurare de forță- maj ră un alegător ! ’ar mai ti în posesiu- nea cartei sale electorale și cu tâte acestea ir figura pe listă, el pâte decă cererea sa est' susțin tă de alțl <)ece alegători, ce au stabilit ide ititatea lor, să solicite înscris de la biurou a se invita primarul sau ad- jutorul său a ’i libera sau carta pierdută sau carta primitivă remasă b. comună. „într’un asemenea cas primarul i pâte r :asa carta de cât dâcă persâna nu tigu- resă pe listă sau e alta de cât aceea care se ""'sini;’' "’ire a cere Dâcă lucru- rile ar fi ast-fel, primarul este dator de uă dat' cu refusul săh să înaintese afacerea parchetului." După acâsta se adoptă succesiv artico- lele 23, 24, 26 și 27 fără aliniatul ultim din projectul comitetului delegaților la care va succede art. 70 din același pro- ject. Adunarea adoptă apoi un articol nou în coprinderea următâre decidând tot uă dată a se intercala la partea legei la care pri- vesee și a i seda numerotați unea ceva urma. „Art.. . „La art. 78 din legea electorală se ada- ogă următorul aliniat. „Ori cine pri i manopere fraudulâse, se va ii trecut în roluri de contribuțiunl fă- cândurse cu un venit care nn ’l are, pen- tru a putea fi înscris în listele electorale într’un colegiu pentru care n’ar avea cen- sul real, sau pentru a putea fi eligibil pen- tru Senat, se va pedepsi cu închisâre de la 3 la 6 luni, și cu interdicția dreptului de vot și eligibilitate în timp de 5 arii. „Tot cu aceiași pedâpsă se vor pedepsi și aceia cari vor fi ajutat la falsificarea censului după cum se arată îa aliniatul precedent." Se puue apoi la vot projectul în total. Votanțî....................69 Abținuți................... 1 Majoritate reglementar 37 Bile albe pentru .... 40 „ negre contra. ... 29 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se citesce raportul comitetului delega- ților de secțiuni asupra projectulul de lege pentru organisarea și administrarea thea- treloi. După adoptarealuărel în considerațiune se procede la discuțiunea pe articole. Art. 1 și până la 5 se adoptă succesiv și fără modificare după project. Al. I de la art. 6 se modifică precum ur- mâză: „Art. 6. Direcția generală este în drept să autoriseza ori-ce spectacol sau să ’l re- fuse când nu va fi conform legilor estetice. „Nemulțumiți! în contra măsurel luate de direcțiunea generală pot apela la curtea de apel locală în termen de 15 dile de la notificarea încheerei dată asupra mî-surel luate, nefiind dator a alătura pe lângă ce- rerea de apel copia după acestă încheere și putând a face apel și chiar înaintea no- tificațiunel îacheerM. ’lermenul de apel precum și apelul formal nu suspende ese- cuțiunea". Cele-alte aliniate ale acestui articol se adoptă după project. Art. 7 până la 10 inclusiv se adoptă succesiv și fără modificare după project. Al. 1 de la art. 11 se modifică ast-fel: „ Art. 11 Directorele general priimesce pentru câstă sarcină u diurnă plătită de Stat. Al 2 al acestui articol se adoptă după project. Articolele 12 și până la 22 inclusiv s > adoptă succesiv și fără modificare d-pî projectul presentat Art. 23 se adoptă d’impreună cu adăo- girea următâre la litera c): precum și de a fi citat în justiție și chiar' când va fi luat parte la darea vre unei încheerî din cele prevădute la art. fi". Art. 24, 25, și 26 se adoptă după piu jectul presentat. Art. 27 se adoptă după projectul comi- tetului delegaților. Asupra art. 27 din projectul preș ntat devenit ari. 28, discuțiunea prelungindu- se pânâ la orele 5 și jumătate dup i amiadl, ședința se ridică anunciându-se cei viitâ- re pe Vineri, 4 Martie 1877. Ședința de la 26 Februarie, .377. Președenția D-lul vie.-președinte A. Sihlenu, asistat de D-niî secretar 1 La- țescu. (Urmare) D. G. Chițu, ministru de culte ș: i strncțiuue publică. D-lor, este adevărat că ieri, cu ocasiunea desbat ril asupra cartelor electorale, am deviat, o mărturi- sesc, întru cât-va de la desbaterea propriu disă asupra acestui object, lăsându-mâ a intra mal mult sau mal puțin în âre-care disertațiune asupra principielor politic și constituționale ale onor. D. Manolache Cos»ache, care combătea sistemul cărților electorale. Insă D-sa, ca om just și impar- țial, trebue să ’ml recunâscă că am fost atras pe tărâmul acesta de argumentele D-sale pe care lo întrebuința în combate- rea cărților de identitate. In adevăr, D-sa termina cu aceste cuvinte : ort ce veți fa- ce, D-lor deputațl, în silința D-v. sinceră și căldurâsă de a remedia la râul proce durei legii electorale, va fi cu desăvârșire zadarnic, pentru că răul stă în basa legii electorale, răul stă în întinderea prea mare a drepturilor electorale. D. Manolache Costache. In deL m- sitatea instituțiunilor nâstre. D. ministru cultelor și instrucțiunel publice. Eu nu am credut că aș putea su- păra întru ceva pe D. lepureanu, decă aș arăta cari sunt principiale D-sale politice, constituționale, într’uă materie -a acâst., principie pe care D-sa nu s’. sfiit nici ul dată a le arăto, și pentru acesta ’I recu- nosc un merit din cele mal mari ca bărbat politic, că nu’și renegă nici ’șl ascunde principiele sâle; ba din contra ’I dic că este consecințe și că gândesc - bine când vorbesce, căci cee< < e spune este avL- 5 (17) Martie 1877 -mnea D-sale intimă și sinceră Acesta este un merit al D-sâle pe care nu i-’l pot contesta ; dâră să bine-voiască D-sa a rede că și eu voifl rămâne a con ecinte în acâstă materie. D. lepnreanu astă-di a credut de cuvi- nță a face uă cestiune personală și a’mi Jntârce, ca să dic așa, represalie; dâră eii vă mărturisesc că n’am avut în intențiunea mea de a atinge întru ce-va pe D. Mano- lache Costache; am crezut numai de cuvi- ință să arăt onor. Camere că argumentele D sale fiind isvorîte din credința ce are ■ă basa legii electorale este greșită, să nu puneți mult temeifl pe asemenea argu- mente, care păcătuiesc chiar din origina lor, și să vă gândiți mai bine cum se pâte remedia la procedura vițiâsă a acestei legi, âră nu la principiele ei, pe care eu le a- precies în alt-fel de cât D-sa. Văd însă că D- Manolache Costache a credut că efl prin acâsta am avut intențiunea de a face uă cestine de popularitate. Cestiune de popularitate pentru mine ? Apoi, vă rog să nu credeți acesta. D-le Manolache Cos- tache, căci nu este nici momentul, nici locul a face acâsta, și cred că onor. Ca- meră este convinsă că n’a putut să fie în intențiunei mea uă asemenea veleitate. Fost’a pâte tendința mea să fac uă cestiu- ne de impopularitate pentru D. Mauolehe Costache ? Apoi, D-sa este destul de cu- noscut pentru ca să maî fie trebuință să mă aibă pe mine de ad . ersar în acâstă : rivință. Și apoi, condamnat’am efl întru ce-va principiele D-sale constituționale safl ț olitice ? Nict-de-cum; eu nu am fă- cut alt ce-va de cât a le resuma și a de- clara că sunt în contra lor, âră nicl-de- cum a le defăi ua. Se pâte ca eu să fifl greșit; se pâte ca D-sa, cu mai multă es- periență, să lie în posițiune de a cugeta mal bine de cât mine, și să aibă mai mul- tă dreptate, dar acâsta nu se pâte decide astă-di: timpul o va dovedi. Acum să’mî fie permis a spune și eu D-lul Manolache Costache că ceea ce a susținut D-sa în privința principielor de organisare politică a unul stat nu o pot primi ca dogmă infailibilă, fără a o cer- ceta mai de aprâpe, căci, precum D-sa m’a mânat pe mine a citi uuii autori, tot așa iau și efl curaginl a’î dice să medi- tese mai mult acâstă cestiune, și din cărți, și din critica, și din analisa, din esperi- ența deosebitelor națiuni, va vedea că o- mul care nu are un ideal în organisarea unul stat, nu este omul care ar putea fi menit să conducă uă societate, uă națiune pe calea progresului, pe calea fericire!. Tocmai vorba ideal dovedesce că este un ce la care țintește omenirea. Precum în fi- losofie se vorbesce de justiția absolută, de binele absolut, de virtutea absolută, tot asemenea se vorbesce și în politică despre un ideal la care trebue să țintâseă, de care trebu? să se apropie organisațiu- nea unei societăți. D-lor, eu n’am avut cea mai mică Inten- țiuue să fac imputări D-luî M. Costache când enumerăm diferitele sisteme de orga- nisațiune a statului. începând de la siste- mul teocratic, oligarchic, aristocratic și al ele, efl diceam că astă-di basa statului este dreptul, âră nicl-de-cum religiunea, nascerea, casta sau bogăția, și trăgeam conclusiunea inevitabile și logică că idea- lul care presidă la destinele unul stat nu pâte fi altul de cât realisarea dreptului fie- cărui cetățean, fie-căruî membru al Statu- lui. Eii nu făceam nici uă imputare D-lul Manolache Costache că este oligarchic safl aristocratic, ci am arătat numai valâ- rea diferitelor sisteme de guvernământ, și diceam că trebue să ne silim a ajunge la realisarea aspirațiunilor ce fie-care om are pentru dreptul său. Apoi, D. Manolache Costache mă mână pentru acâsta la Fox și la Russel. Dar ce autoritate sunt aceștia în materie de orga- nisare a statului ? Se pâte ca el să fie po- litici mari, dar acâsta nu’ml dovedesce de cât că el afl posedat arta de a guverna, âră nu de a pune basele organisațiunil u- nul Stat. Dâcă D. Manolache Costache in- vâcă sciința, apoi am curagiul a’l spune că sciința este unanimă astă-dî în a recu- nâsce că numai dreptul este basa Statului modern. D. N. Blaramberg. Chiar scâla doctri- nară din Francia. D. ministru al cultelor. Apoi când D-sa voesce să mesâre dreptul cetățeni- lor, orî pe cultură, ori pe bogăție, ori pe profesiune, atunci ’I voiu respunde atât D-sale cât și D-luî lâu Sturza care’l apro- ba, că dâcă s’ar găsi cine-va care să rai se pare că este cu desă- vârșire neregulat, și socotesc că țera, în loc de a ne fi recunosctitâre, va putea să ne acuze. Pentru aceste motive, efi ne pu- tând lua acâstă răspundere, și declarându- mâ ca infimă minoritate, v’așl ruga să bine voițl a amâna acest budget, pentru ca să se publice cel puțin raportul, care de și este destul de clar, totuși trebue să fie stu- diat cu maturitate, fiind-că atât onor, co- misiune budgetară cât și guvernul nu sunt infailibili; nici papa nu este infailibil. Așa dâr vâ rog, să ne lăsațl timpul nece- sar pentru a studia cestiunea, fiind-că nu este cu putință a face uă organisare în 24 de ore. D. loan Ionescu. ’MI pare râti că sunt nevoit să combat pe amicul mefi D. P. Ghica, fiind-că a pus cestiunea pe un tă- râm cu totul alunecos. D-lor, budgetele nu sunt făcute de mi- niștri, ele sunt făcute de comisiunea bud- getară care e alesă din sînul Camerei, și prin urmare D. Ghica nu are nici un cu- vânt să facă observațiuni guvernului D. Ghica, care dice că este infimă mi- noritate, cere amânarea discuțiuniî acestui project; el bine, și efi care sunt tot uă in- fimă minoritate, cer să se voteze aceste budgete, fiind-că a venit primăvara, omă- tul se desghiață și trebue să mergem la munca câmpului. Noi seim că de la 106 miliâne care se cheltuiafi penă acum pe an. am redus cheltuelele la 87 miliâne. Dâca cu acâsta s’au redus potcâvele sâfi cuiele, totul este că am făcut economie, și dâca caii nu vor putea merge fără potcâve, mai bine să stea la imaș ca să se îngrașe (ilaritate). D. vice-președinte. Rog pe D. Ionescu să se mărginâseă asupra discuțiuniî de a- mânare. D. I. Ionescu. Apoi tocmai în contra amânării vorbesc. D-lor. trebue să facem reducțiunl și economii, fiind-că contribua- bilii nu mai pot plăti. Scițl D-v. cât plă- tesce un sătân atât la Stat, cât și la co- mună, și la județ? Plătesce fârte mult. La 1859, când era D. Manolache Costachi mi- nistru de finance, sătânul plătea 16% din venitul lui, și de atunci penă acum s’a mal suit încă cu 16% (întreruperi) Vă rog să nu mă întrerupețl. Eu atât pot să spun că Ion al Tudoril, care are 90 de lei pe an (rîsete) plătesce 46; ceea ce va să dică 50%. Eu dâr dic, ca impositele să fie aplicate pe uă trâptă mal equitabilă , și sper că actualul ministru de finance, care ’șî-a dat tâtă viața sea pentru dreptate, va merge tot așa până în sfârșit, și va face ca să plătim fie-care după puterile nâstre; iar uu eu proprietar să plătesc numai 6%, căci ’ml este rușine de Ion al Tudoril (mare ilaritate) fiind-că el plătesce 50% (rîsete). D. vice-președinte. Vă rog, D-le lone- scu, să vă țineți în cestiune. D. I. Ionescu. Apoi dâca D-v. voițl să ’ml măsor vorbele cu cotul, efi n’oiti mal putea vorbi..........’MI-am perdut șirul. Sunt dâr pentru a se vota budgetul, și să- nătate! (rîsete). D. N. Furculescu. D-lor, eu nu voifi dice cum a dis D. Ionescu, eă D. Pantazi Ghica ar fi avut intențiunea a arăta neîn- crederea sea în minister. Eti am susținut tot-d’a-una acest guvern acolo unde mi s’a părut eă trebue susținut (ilaritate). In ce- stiunea de față nu putem să facem echili- brarea budgetului de cât ori desființând din cheltuelî ori augmentând impositele ; însă legile cari s’au votat de noi nu sciu dâca vor putea să trâeă la Senat, și atunci vom vedea eă n’am făcut nimie. Ast-fel dâr, într’uă cestiune importantă ca acâsta nu este bine să se surprindă deputății și să voteze ea nisce jiruete...... Voci. A! a! Retrageți-vă acest cuvânt. D. N. Furculescu. Nu retrag nimic, pentru eă nu am ofensat pe nimeni. Con- stat numai faptul și dic eă suntem che- mați a vota în neeunoseință de causă, a fi numai nisce jiruete. D-v. vă recriați când un deputat vorbesce cum nu vă place. Eti (Jie că aci nu e cestiune de minoritate sâu majoritate, ei de a ne împlini eu sfințenie dâtoria nâstră. Ași ruga pe D. Ionescu, care este versat în sciința economică să’șl facă bine socotâla, și va vedea eă proprie- tarii nu plătesc numai 6 la sută, cum dice D-sa, ei 60 la sută. Ast-fel dâr, cestiunea fiind fârte impor- tantă și presentându-se cum s’a presintat, prin surprindere, eti nu voiti fi în stare să votez în eunoscință de eausă. D-vâstră puneți cestiunea pe tărâmul ca prin cere- rea de amânare esprimăm ne încredere în comisiunea budgetară, care ne represntă pe noi. Apoi dâcă este ast-fel, atunci mal bine lăsațl comisiunea să lucreze singură, și eu chipul acesta ajungeți la absurd, desființați prin acâsta sistemul constitu- țion d, în care fie-care deputat trebue să’șl dea părerea sea asupra cestiunilor ce are a vota. De aceea ca să’ml pot îndeplini eti da- toria mal cu sfințenie, cer să se tipărâscă acel travaliu de echilibrare, ca să avem și noi eunoscință de dânsul, și să ne putem insufla de acele idei salvatâre ale comi- siunel ; pentru că nu din o simplă citire se pâte cineva convinge de uă lucrare care privesce sute de miliâne, ci numai după un studiti serios. De aceea sunt pen- tru amânare; să se tipărâscă la nâpte acel travaliti, să ni se împartă, căci în con- sciință vă declar că nu pot vota ast-fel cum ni se cere acum. D- președinte al consiliului. D-lor, budgetele s’ati votat în Cameră, s’au dis- cutat un timp fârte îndelungat; budgetele nu sunt elaborate numai de comisiune ci după ce a lucrat comisiunea budgetară, ati venit în Cameră, și Camera le-a studiat și le-a votat. Cum dicețl dâr că aeâita este uă materie necunoscută D-vâstră ? D. P. Gh'ca. Echilibrarea. D. președinte al consiliului. Scițl încă de luni întregi care este deficitul, și mijlâcele de echilibrare ce ați discutat în- tre D-v., mal cu deosebire cât a fost mi- nistru D. Sturdza; și nu puteți d^⁰⁰ eă nu v’ați putut gândi la aceste mijlâce. . . . D. P. Ghica. Nu am avut când. D. președinte al consiliului. Tocmai D-v. trebuia să scițl mal bine lucrările fă- cute pentru echilibrare, căci sunt făcute tocmai de acela în care dicețl eă avâțl tâtă încrederea, și mă mir cum ați putut fi strein de acele lucrări. Cum de astăzi și până mâne voiti să studiațl economiele ce se propun ? într’uă nâpte voițl să vă gân- diți la natura impositelor ce ati să se creeze ? Nu cred acâsta; căci v’ați gândit destul până acum , ați făcut acest studiti. Vi se propune âre acum să atingeți vre-uă instituțiune, sâti să desorganisațl vre-un serviciti ? D. P. Ghica dice că se atinge justiția. Apoi D-ta scil mai bine de cât mine, căci ești în curentul celor ce se pe- trec în justiție, că s’a făcut uă lucrare în- tre toți câți a fost miniștri de justiție și alțl âmenl de legi, ea să se scie dâca se pâte face âre-care economii injustiție. D P. Ghica Nu le-am văijut. D. președinte al consiliului. Tâte a- cele studii nu vă pot fi străine, și s’a dis- cutat când s’a pus cestiunea destiințărel judecătorilor de pace, uă cestiune care e- ste la ordinea dilel, nu de astădl, ci mal de când s’ati înființat. Prin urmare, domnu Ghica, ca om de legi, mal mult de cât mine, trebue să fie în stare a eunâsce acâ- stă cestiune; și cât despre cheltuell și ve- nitul I, s’a discutat de uă mulțime de ori pe tote fețele, mal cu sâmă pentru că am avut fericirea a avea un ministru de finance care ’șî-a consacrat tot timpul, ce numai că nu ajunge veniturile și că trebue să se adaogă imposite. Sciți Dv. ce pe- riculos lucru este a se pune noul imposite când materia imposabilă nu le mal pâte suferi ? Trebue să se găndâscă cine-va când adaoge imposite, dâcă materia imposabilă mal pâte suporta acele imposite noul. Ast-fel trebue să cugete omul de fi- jancie, când propune imposit". Apoi, fiind-că cestiunea este așa de uelicată, să’mi permită D-nu raportator ca de uă- caia-data să’mi fac reservele mele asupra el. ’Ml reserv dreptul de a discuta ces- tiunea impositelor celor noul atunci, când D-nu raportator va veni cu ele înaintea Camerei, și de uă-cam-dată, nu mă simt angagiat întru nimic dâcă vote^ budgetul ast-fel cum e propus. Așa dâr, D-lor, ce resultă din tâte ace- stea ? Dâcă pentru cheltuelile ce au să se reducă, legile respective încă nu s’afl a- dus, și nu seim dâcă le vom priimi; dâcă reducțiunile făcute de noi nu sunt încă priimite și de Senat, și nu seim decă Se- natul le va priimi; dâcă resursele cu cari voim să acoperim deficitul nu sunt încă venite în Cameră, și nu seim dâcă vor fi priimite; de aci resultă un singur lucru: budgetul să votâsă ne echilibrat și acum ca și altă dată. Cât pentru viitor să ne ajute Dumnezeu a echilibra budgetul cel pucin de aci ’nainte. Etă, D-lor, ce aveam de dlis asupra bud- getului ce ni s’a presentat. D. I. Codrescu. D-lor deputațl, bud- getul să presență așa dupe cum D-v. l’ațl votat, ne avend alte resurse mal mult de cât acelea pe cari toți le ctnâscețl. între- barea era ; trebue să urmăm înainte cu budgetul pe 1876, sau să punem în lucra- re budgetul redus pentru 1877, cu tâte că resursele care le am votat pentru 1877 nu acopere cheltuelile votate ? In facia aces- tei alternative nu putea să remână um- bră de îndoială că ar fi fost fârte bine să se pună în lucrare acest budget încă de la 1 Februarie. Situațiunea însâ nu era tocmai cum este astă-cjl, căci la 1 Fe- bruarie legile modificate nu erafl încă vo- tate tâte de Adunare și cele mal multe nu erafl încă nici esaminale de Senat. As- tăzi, D-lor, legile de reduceri pe care le am votat sunt în cea mal mare parte vo- tate și de Senat. Vedeți dâr că în ceea-ce privesce reducerile, comisiunea nu vine înaintea D-v. cu probabilități; vine cu certitudini. In ceea ce privesce reducerile de la mi- nisterul cultelor, nici unul din voturile Adunării nu să atinge ; nici uă desorga- nisare nu să face ; singurul lucru ce să face esle că se socotesce oportun ca acele îmbunătățiri ce s’ati făcut în budgetul ministerului cultelor să nu să pună în lucrare de acum, ci de la 1 Septembre, a- dică de la începutul anului școlar, ceea- ce realisâ<)ă uă economie. In cât pentru reducerile de la ministe- rul de resbel, ștatul este aci și' puteți ve- dea că acele reduceri s’au făcut dupe uă scrupulâsă cercetare a însuși D-lui mini- stru de resbel, mal cu sâmă de la acele articole care prin spiritul de economie de care trebue să se inspire guvernul, astă-(lil să presupun că vor da economii, adică din licențiarea mal cu sâmă a unei părți din trupe. In ceea-ce privesce reducerile de la mi- nisterul lucrărilor publice, comisiunea le propune în cifră de 200,000 lei, reser vând ca ele să fie aprobate de Adunar. dupe un tabel special care să lucrâ<4ă a- cum de D-nu ministru și care vi se va presenta. D-lor, comisiunea budgetară nu vine să vti spună mal mult de cât ceea-ce este, însăși legea budgetară vă spune că bud- getul să votec) astă-41 cu un deficit. Sin- gurul lucru ce vă aduce comisiunea îna- inte este prevederile și resursele cu care să se acopere acele deficite. Prin acâsta nu să prejudecă întru nimic voința Camerei nu să prejudecă întru ni- mic voturile el; în legea budgetară nu să indică care vor fi acele resurse. EI, D-br, dâca s’ar găsi unde-va un is- vor de bogăție așa în cât să putem lua resurse îndestulătâre fără a atinge nimic, crede âre D. Vernescu ca cine-va s’ar da în lături de a pune mâna pe acea bogăție și de a înlătura tâte cele-lalte dări ? Nu D-lor; însă, comisiunea budgetară, în lip- să de un asemenea isvor, a trebuit să a- rate alte mijlâce de unde să se acopere a- cel deficit. D-v. votând astăzi budgetul nu anga- giațl întru nimic votul D-v. pentru viitâ- rele legi. Ceea-ce era de datoria comisiu- nil budgetare să facă, a făcut, căci a in- dicat și resursele. Tot de uă-dată ânsă, comisiunea budgetară, d’inpreună cu gu- vernul, s’a preocupat să nu atingă nici uă ramură de producțiune, și ast-fel a căutat să vă propună uă unificare a dării perso- nale ca șoselele, ast-fel că din acâsta va resultă pentru tesaur uă sporire evaluată la 600,000 lei și care nu aduce nici uă împovărare contribuabililor. Afară de a- cestea, să mai pune încă un imposit de 5% care se va percepe sub formă de pa- tentă de la Salariul ce ia, nu numai func- ționarii Statului, dâr orl-cine primescș uă lâfă, fiind că s’a părut nedrept că nu mal aceia cari ati un imobil să plătescă din venitul săti, pe când cel cari sunt aalariațl să nu plătâscă nimic, când și salariul este un venit. Acest imposit ân»6 nu se va aplica la salariele mal mici de 100 lei. D-lor, la greutățile situațiunel trebue să particip» tâtă țâra, și de aceea comi- siunea bu4getară este de părere de a se preleva nisce 4eciml adiționale penă când să va putea plăti deficitul anilor trecuțl. Dâr acestea sunt simple opiniunl; ele pot să fie greșite. înțeleg ca D-nu Ver- nescu să le condamne, der Adunarea nu trebue să fie împedecată de aceste consi- derațiunl; cestiunea rămâne întrâgă îna- intea sa, și de aceea cre4 că trebue să pă ș.m, cu uă oră mal nainte, la votarea bud- getului pe anul 1877 chiar cu un deficit dovedit, fiind-că tot resultă uă economi lunară de 700,000 lei. D. M. Costachi. D-lor, aș ruga ca onor. Cameră să-și dea bine sâma de ceea ce 5(17) Martie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE^ 1681 votâsă, și să vedem penă la ce grad im- putările ce să aduc de uă-parte și de alta ar putea să fie legitimate. D-lor, să ne dăm sâma de posițiunea în care ne aflăm; situațiunea este anor- male; ne găsim în faciă cu eheltuelile din trecut de 100 miliâne și cu cheltue- lele pe anul curent de 80 miliâne; ne gă- sim faciă cu un proiect întitulat echili- brare de budget. Eu nu sunt tocmai de acord cu numirea ce să dă. însă sunt de opiniune a să vota reducerile propuse. Astă-dl suntem la sfârșitul lunel lui Februariu; dâca s’ar fi avut uă prevedere mal mare, eu cred că greutățile de care ne lovim astă-dl le-am fi putut preîntâm- pina mal dinainte, fiind-că echilibrarea nu să pâte face de cât saă prin reduceri de chieltuiele, sau prin sporiri de impo- site. Sunt reduceri cari să pot vota nu mai de Cameră; sunt însă altele cari tre- bue a să vota dinpreună cu Senatul, și eu v’am mal spus’o și cu altă ocasiune că, după părerea mea, ar fi trebuit încă din anul trecut ca comisiunea budgetară să fie mixtă, adică compusă și de deputațl și de senatori, căci ast-fel ar fi putut să fie uă comună înțelegere în privința re- ducerilor acelora cari atrag dupe ele mo- dificări de legi; căci cum voițl D-vâstre să lucrați un project de budget basat pe reduceri cari ating legile organice fără a fi mal ântâiu siguri despre cooperare a celul-lalt Corp ? Deca din vâra trecută, comisiunea ar fi fost mixtă, și dâca acea comisiune ar fi esprimat idea majorității Senatului, precum esprima și idea majorității Oame- ni, încă din luna Noembre sau Decembre legile aeelea s’ar fi putut modifica, și ne am fi găsit în facia unei stări de lucruri mal normale, am fi ajuns la Februariu cu nis- ce cheltuell așa cum le voițl și cu bud- getul echilibrat. D-lor, ’ml veți permite ca prin uă hy- poihesă; ori că va fi uă perfectă înțele- gere între guvernul și cel-alt Corp Legiui- tor, atât în privința modificărilor ce sunt a să face legilor organice, cât și în pri- vința nouelor imposite, și atunci acele legi ar veni să complectele prevederile budgetului și ast-fel ne-am găsi în ade- văr în facia unei posițiunl normale și re- gulate. Der să ne punem în hypotesă contrariă, să admitem că reducerile adop- tate de Cameră precum și unele din nuoe- le imposite nu să vor vota și de Senat. Atunci guvernul va fi în imposibilitate de a merge ’nainte. Ore în cașul acesta guvernul va veni cu un budget rectifica- tiv ? Nu pâte, pentru că D-vâstre l’ațl su- primat a-laltă-erl. Cum deră qLicețl că ceea ce ni să propune a vota acum, ar pu- tea avea numele de buget ? In realitate a- câstă propunere nu este de cât numai uă autorisațiune de a să efectua uă sumă de reduceri, și pe cât timp nici Camera nu s’a înțeles cu guvernul, nici guvernul nu s’a înțeles cu Senatul, numai budget nu pâte să fie ceea ce votăm noi acum. Cu tâte acestea, D-lor, să fie bine con - statat că eu nu sunt de loc în contra re- ducerilor făcnte de acâstă Cameră, pe ca- re nu am de cât să uă felicit pentru acâs- ta, și vă mărturisesc că tâte acele criti- ce ce s’aă adus acestei Camere pentru că a făcut aceste reduceri care trebuia să se fi făcut încă acum trei ani, tâte acele cri- tice vor cădea asupra acelora cari nu au voit să facă mal din vreme economii în budgetul Statului. Prin urmare ați făcut bine că ați votat acele reduceri; însă efl nu cred că prin acesta noi am putea dice că am făcut uă adevărată lege budgetară, căci numai dupe ce vom vedea ce a făcut Senatul cu legile ce ’i s’au presentat, nu mal atunci vom putea sci unde ne aflăm, numai atunci vom cunâsce adevărata si- tuațiune, adevăratul deficit. D. președinte al consiliului. Sunt fârte recunoscător D-lul M. Costachi pen- tru cele (jise de D-sa, în adevăr vina nu este a nimenul și a tutulor. EI D-lor, alta a fost vederea D-sale și a mea în acâstă situațiune, dâr alta s’a făcut. D. M. Costachi. Eu v’am făcut refe- rat la consiliu. D. președinte al consiliului. Nu s’a putut. Pentru că sciu că îndată are să mi să 4ică că acuș Camera, Senatul sau pe alții, de aceea spun că nu este vina ni- mănui, și este a tutulor; de aceea noi am venit în lanuariu și am cerut să mergem cu budgetul din 1876, sperând că în la- nuariu vom avea un budget definitiv în tâtă regula ; în lanuariu nu s’a realisat, și în Februariu asemine nu am putut avea uu budget în tâte condițiunile unei legi perfecte, și am cerut și pentru Februariă să urmăm tot cu budgetul din anul trecut. In adevăr cu acâsta mal aruncăm un milion în vânt; dâr ne am tjLis că cel pu- cin să punem în lucrare ori cât mal multe s’ar putea din reducerile ce s’aă votat pentru 1877. Etă împrejurările in care ne aflam atât eii cât și D. Sturdza. Am mers două luni cu budgetul din 1876, dâr să mal mergem și în Martin, și încă și cu reduceri- le făcute pentru 1877 ? Va să (Jică avem două gestiuni, și apoi votându-se definitiv budgetul, avem trei gestiuni; a- câsta va fi uă dificultate fârte mare. El bine ne am consultat cu âmeni competințl, și am ajuns la acâstă deeisiune ; să votăm bundgetul anului 1877 cu reducerile fă- cute în mod legale, adică acele care sunt de resortul Camerei numai cu legile vo- tate de Cameră, și cele care aii trebuință să trâeă și prin Senat, după ce se vor vota și de Senat, adică să mergem treptat, ast- fel că, dâcă se votâsă uă lege în mijlocul anului prin care se desființâsă un servi- ciă, se face uă economie, acestă economie sa trece la comptabilitate ca economie. Se creasă un venit noă, Camera vine și (|ice : acest venit să se trâeă în comptul deficitului budgetaral anului curent. Apoi, mal alal-tăeri ați votat uă lege financiară unde ați decis și D-vâstră și Senatul că sumele resultând din vândarea micilor bu- nuri a le Statului să se trâeă în comptul dificilului anului 1876. Tot așa facem și anul acesta, numai că în anul acesta redu- cerile au să fie mal multe și mal de multe feluri. Nu putem face alt-fel, căci dâcă ar fi să mergem cu trei budgete, ne am afla în facia uneijgreutățl fârte mari de eomp- tabilitate. Noi votăm acum budgetul, dâră să înțelege că ’l votăm cu un deficit, și deficitul acesta are să se scadă când se vor vota treptat reducțiunile precum și veni- turile. S’a observat că în fapt budgetul votat este tot un budget ne echilibrat. Din contra, aș putea să dic că în formă bud- getul votat este cu deficit, deră în fapt este echilibrat. D. Vernescu dice : de unde scil că A- dunarea saii Senatul va vota legea cu- tare? Noi seim un lucru, câ nici Camera nici Senatul nu se vor despărți până când nu vor acorda reducerile și resursele des- tinate pentru a echilibra budgetul. Fără acâsta nu ’șl vor face datoria nici înaintea consciințel, nici înaintea țărel. Am uă des- tul de bună opiniune și de patriotismul și de datoria acestor înalte Corpuri. Dâră, dâcă Camera și Senatul nu vor voi să ne dea aceste mijlâee, dâcă vorii persiste în sistema trecutului, atunci nu va fi nici vina mea nici a D-lul Vernescu. Eu însă nu cred că vom ajunge acolo : simțimin- lele de conservațiune nu ne vor lăsa să ne despărțim pânâ când nn vom echilibra budgetele. Prin urmare să ne punem să discutăm să votăm budgetele, și treptat are să se aplice reducerile și resursele după modul votărel legilor. De ce venim noi și propunem înainte acesta ?. . Ca să vadă și țera și străină- tatea că avem încă resurse. Este un prin- cipiu economic care te opresce de a im- pune uă materie prea mult; căci al risca prin acâsta de a ’I seca isvorul. Dâră încă sunt alte resurse ne atinse. Trebue să scie lumea că dispunem de noul resurse. Voci. închiderea discuțiunel. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nel și se încuviințâsă. — Se pune la vot luarea în considerați- une a projectulul de lege și scrutinul se de- clară fără resultat, nefiind numărul de votanțî cerut de regulament. Ședința se suspendă la 5 ore penă Ia 8 și jumătate ore sâra. T682 MONITORUL OFICIAL Al ROMÂNIȘI 5 (17) Manie 1877 Ședința de la 28 Febrnane, 1877 Președenția D-lui președinte C. A. Rosetti, asistat de D-nul secretar I. Lă- țescu. Ședința se deschide la 1 și jumătat după amia lă. Presențl 73 D-nii deputațl. Nu răspundă la apelul nominal 72, și anume Bolnavi : D-nii C. Fusea, Gr. Serurie, D. Sofro- uie A. Teriachiu. In congediu: D-nii A. Agioglu, D. Anghel, T. Boiu, A. Gr. Bonachi, N. Bujorânu, D. Castro- ian, C. Catargi, A. Cilibidache, N. Ciș- man, P. Constantin, D. Crăciunescu, D. Donici, G. Macri, G. Mantu, I. Mărza, G. Mârzescu G. Miclescu, G. Morțun, I. Ni- colau, N. Nicorescu, G. Pruncu, M. Ro- seti, N. Roseti. Sc. Roseti, F. Alunânu, C. Climescu, G. Tăcu, A. Vizanti, D. Leca. AUra arătare de motive: D-nii P. Arbore, N. Athanasiu, C. Bo- beica, C. A. Borănescu, Sc. Călinescu, G. Dimitrescu, A. Candiano-Popescu, M. Cos- tachi, L. Costin, Gr. Cozadini, G. Exarcu, C. Fleva, N. Furculescu, G. Gamulea, A. Georgiu, P. Ghica, G. Gîță, N. Guran, P. Grădișteanu, T. Idn, G. Magheru, D. Mi- clescu, Chr. Moșescu, G. Pilat, I. Poenaru Bordea, G. Radovici, M. Schina, C. Șoa- rec, A. Știrbei, A. Vamali, M. Vladimi- recu, H. Zugrăvescu, M. Burilianu, I. Ca- rabatescu, M. Ghelmegianu, A. Stolojan, E. Protopopescu Pache. D. președinte. D-lor, deputați, mai în- ainte de a trece la citirea sumarului ședin- țelor precedente, să ’mi dațl voe să declar vacante duoă colegii: ântâiu, colegiul I de Botoșani pi in numirea de prefect a D-lui deputat Ciolacu llie la acel județ, după cum se constată din Monitorul ofi- cial No. 44, și al duoilea, colegiul III de Nâmț, prin numirea de prefect a D-lui Fi- lipescu Emanoil, precum se vede trecut în Monitorul No. 46. Voci. Da, da. D. președinte. Așa dâră declar vacante colegiul I de Botoșani și colegiul III de Neamț. Acum, D-lor, să ’mi dațl voe a vă con- sulta asupra aplicărei regulamentului în privința D-lor deputațl Cămărașu Dimi- trie al colegiului III de Covurlui. D. E- sarchu Georgiu, al colegiului II de Ba- cău; D. Guran Nicolae din colegiul III de Romanațî, și D. Carabatescu din colegiul III de Gorj, fiind-că toți acești D-nl depu- tațl au lipsit de la lucrările Camerel'peste cele dece <)ile ce le acordă regulamentul, cu tdte că biuroul ’i a incunoscințat să vină. Voci. Să se declare colegiele vacante. Voci. Nu, să ’I mal asceptăm. D. G. Berendeiu. D-lor, în adevăr ve- dem că lipsa unor D-nl deputațl să re- simte în Adunare, însă greșâla este a nds- tră fiind-că am acordat congedie la vr’o 40 D-nl deputațl. Acum, dâcă se întâmplă se lipsâscă trei, patru deputați fără con- gedie nu cred că ar fi bine să fim așa de riguroși, mal cu sâmă că nu cred să lip- sâscă nici unul fără ca ise bine cuvântate. D. Hagi Nieola. D-lor, eu v’aș ruga să fiți și cu acești D-nl deputațl tot atât de indulgențl cum ați fost cu alții, fiind-că, după cum vedeți zăpada a că<}ut în cătă- țimi fdrte mari și pdte că D-lor să fie pe drum, fără ca să pdtă veni în Bucurescl. D. Leonida Sterea. D-lor, am avut duoă ședințe în care nu ne am putut com- plecta, și acesta mi aduc aminte nisce cu- vinte ale unul alegător rostita într’uă în- trunire elactorale. Etă ce (jicea acel cetă- țân, <}icea: dâcă credeți, D-lor, că manda- tul de deputat este uă sarcină, atunci vâ rog să nu mă alegeți pe mine, fiind-că mijldcele mele nu ’mi permit ca să su- port acâstă sarcină ; decă credeți însă că este un chilipir, atunci mă recomand can- didat de deputat, (murmure) Așa 4icea, D-lor, un cetățân la uă în- trunire electorală, și mi se pare că avea dreptate, cu tdtă simplitatea lui; fiind-că D-vdstră vedeți că Adunarea nu pdte să funcționese din causă că unii deputațl primesc funcțiuni publice, ceea ce mi se pare că egalâsă cu idea vulgară a acelui cetățân. Apoi, D-lor, pânS când biuroul și Ca- mera nu se vor conforma cu regulamentul ca să facă un esemplu cu acei deputați cari lipsesc și să le declare colegiile va- cante, pânâ atunci vom avea de numărat multe ședințe necomplecte. De aceea dâră, și ca deferință către țâră, și ca datorie către instituțiunile ndstre constituționale, eu cred că fără nici uă discuțiune biuroul este dator să declare vacante acele colegiurl conform regula- mentului. D. președinte. Etă, D-lor, ce rjice art. 105 din regulament: Dâcă în termn de 10 dile de la |notifi- care nu va trămite justificarea, atunci sca- unul se va declara vacant. Voci. Aplicați regulamentul. D. Cantili. Camera pâte, dâcă voesce, să modifice regulamentul. Adunarea, consultată, nu încuviințâsă a se declara vacante aceste colegie. — Se dă citire sumarului din 26 Fe- bruariu și punându-se la vot se primesce. — Se citesce sumarul ședinței din 27 Februariu. I . D. 1. Ghica. D-lor deputațl, am luat cuvântul pentrn a vă ruga să rectificați uă nedreptate care mi se face relativ la șe- dința de erl. Intre deputății cari au fost absenți sunt trecut și eu. Cred că acâsta este uă erdre și uă injustiție, căci eu am venit erl la ora 12 aci și am asceptat până la ora duoă V’aș ruga dâră să rectificați acâstă nedrep- tate, fiind-că trebue să sciți că eu nu sunt din aceea cărora le place să lipsâscă de la datoriele lor; nu ’mi] permite consciința mea că ne fiind nici în congediu nici bol- nav să lipsesc tocmai atunci când este vorba de a se vota budgetul echilibrat. D. A. D. Sichleanu. D-lor, nu a fost nici erdre nici injustiție din partea biuro- uluî, dâcă onor. D. Dimitrie I. Ghica, a fost trecut absinte în apelul nominal al ședinței de erl. Nu a fost erdre, pentru că s’a făcut a pelul nominal în presența tutulor D-lor deputațl și onor. D. Dimitrie I. Ghica îm- preună cu alțl D-nl deputațl, nu a răspuns și prin urmare iau trecut ca absenți în aoel apel nominal. Acum de și atât D. Ghica cât și alțl D ni deputați mărturi- sesc că D-sa ar fi fost aici până la 2 și jumătate ore și că apoi aplecat, apoi, dâcă D-sa însuși mărturisescecăs’a dus înainte de a se face apelul, nu a putut prin urma- re să răspundă la apelul nominal, și nu este nici uă erdre comisă din partea bi uroului dâcă l’a trecut ca absinte. Voci. Dâră nu este drept. D A. Sichleanu. Nu s’a comis nici uă nedreptate, și nici că este de trebuință a se rectifica ceva, pentru că acel apel no- minal nu se va publica de dre ce nu a fost ședință. D. D. I. Ghica. Ori cum ar fi, eu însă cer să se constate că nu am fost absinte. D. E. Vergati. D-lor, cu tdte că ape- lul nominal al ședinței de erl nu se va pu- blica, pentru că nu s’a putut ține ședință, cu tdte acestea eu mă cred dator să vă spun în ceea ce privesce pe onor, biurou că a trebuit să consulte Adunarea și să fa- că a se lua uă decisiune în privința ace- lor domni deputațl cari fiind în Bucuresci și nu vin regulat să iea parte la «lucrările ndstre. Ieri, precum sciți, numai din causa a șâpte domni deputați cari lipsâh, de și toți erau în Bucuresci, Camera nu a putut ține ședință. Iată ceea ce am credut că trebuie să spniu, și deca în cestiunea D-lul Ghica bi- uroul nu a fost vinovat, totuși el este vi- novat fiind că face prea multe concesiuni la alții. Se pune la vot sumarul ședinței prece- cedente și se aprobă. Congediul cerut de D. deputat G. Mi- clescu se respinge. Se trămite la comisiunea de petițiuni, petițiunea D-lor G. și A. Oprișanu, a^D-lui I. Constantinescu învățător în comuna Ur- giența și a mai multor locuitori din comu- na Malovița, jndeciul Mehedinți. Se trămite la comisiunea de indigenat petițiunea D-lul Segota Bogdanovicl. 5 (17) Martie 1877 MONITORUL OF1IAL AL ROMÂNIE) Se trămite la comisiunea pentru studi- irea cestiunel arendașilor moșiilor Statu- lui, trel| petițiunl ale acelor arendași pro- venite din diferite localități ale țăreî. Se înscrie la ordinea idilei patru rapor- turi ale comisiunel de indigenat privitâre la împământenirea D-lor George Gândi, Gri. Stroia, Fr. Schele și loan Pruncu. Se trămite la secțiuni de urgență urmă- târele projecte de lege : Projectul de lege relativ la modificarea mai multor articole din legea de le 29 Martie 1873 asupra organisărei serviciu- lui de inspecțiune.(votat de Senat). Projectul de lege pentru perceperea în profitul Statului a unui drept proporțional de 15 la °/₀ asupra biletelor de persâne pentru liniele ferate. Projectul de lege pentru modificarea u- nor articole din legea organică a ministe- rului afacerilor străine, (votat și amendat de Senat), Projectul de lege relativ la abrogarea legei din 16 Martie 1874 pentru reținerea mensuală de 5 la °/₀ din salariele impie- gaților telegrafo-postale. Projectul de lege pentru modificarea art. 22 din legea de la 21 luliă 1871, pen- tru organisarea corpului telegrafo-postal în ceea ce privesce oficianții superiori. Projectul de lege provenit din iniția- tiva Senatului pentru cedarea unor bunuri în definitiva proprietate a judeciului Vlaș- ca. Adunarea procede la votarea luărei în considerațiune a projectulul de lege pen- tru fixarea veniturilor și cheltuelelor, și resultatul scrutinului este cel următor. Votanțî....................66 Majoritate reglemen. ... 38 Bile albe..................66 prevede numai 1,312,000 franci. Prin ur- mare să rectifică acestă cifră. Voci. Să se rectifice. — Se pune la vot acâstă rectificare, și se aprobă. D. I. Codrescu. Laescedentul venituri- lor drumului de fer, în budgetul ce s’a a- probat de minister, conform concesiunel, s’a prevăzut că acel escedent va fi după reducerile făcute înștatul drumului defer, de 3,416,000 ; în budgetul ce s’a votat s’a prevăzut trei miliâne. Atunci era discuțiune și comisiunea a trecut numai acestă cifră, căci nu se cu- nâsce reducerile ce se vor face. Adi_fiind cunoscute, comisiunea vă propune rectifi- carea de 416,087 lei. Adunarea încuvii- țâijlă rectificarea propusă de comisiune. D. I. Codrescu. Acum, D-lor, vin redu- cerile făcute în diversele budgete, după legile ce s’au votat. Ast-fel, de la budge- tul ministerului cultelor, la art. 25 lit. a privitor la burse, resultă uă economie de 15, 333 lei, pentru că aceste burse aă să se dea de,la 1 Septembrie viitor. — Se pune la vot cifra de 15,333 lei și se adoptă. D. I. Codrescu. De la ar . 28 pentru publicarea documentelor rămâne uă econo- mie de 15,000 lei, pentru că s’a socotit a sa amâna pentru acest an lucrarea acâsti, remâind pentru anul viitor. Se pune la vot și acâstă economie și se ado ptă. D. 1. Codrescu. De la art. 51, sporul retribuțiunei a 600 învățători clasa I și a 100 clasa a II, urmând a se acorda de la 1 Septembre , resultă uă economie de 304,000. —Se pune la vot cifra de 304,000 lei și se aprobă. D. I. Codrescu. Art. 52, retribuțiunea a 60 catedre de înființat pentru a se separa clasa l-iu de a Il-a la scâlele primare ur- bane de la 16 August. Aci este uă economie de 95,000 lei. — Se pune la vot acâstă rectificare și se primesce. D. 1. Codrescu. De la licee 25,000 lei. — Se pune la vot și se adoptă. D. I. Codrescu. Acum ca uă consecință a acestor economii sunt și ceva adăogiri. Pentru complectarea plății diurnelor revisorilor școlari pe Ianuarie și Februarie 4,000 lei. — Se pune la vot cifra de 4,000 lei și să primesce. 3. președinte. Adunarea a primit lua- rea în considerațiune cu unanimitate. D. I. Codrescu. D-lor, comisiunea fi- nanciară prin raportul său vă propune câ- te-va modificări la venituri ast-fel cum le ațî votat. D. P. Bnescn. D-lor, aș fi de ideiă să începem discuțiunea cu cheltuelile în loc de venituri, că avându-se în vedere cheltu- elile, să putem avisa la crearea de veni- turi, mal cu sâmă că îu ceea ce se atinge de âre cari cifre în cestiune de chetuiele, sunt, după părerea mea, âre cari erori. De aceea trebue să vedem mai întâiu ce se cheltuește, și pe urmă să creăm venituri. D. I. Codrescu. Nu este vorba de crea- țiune de venituri, ci de rectificarea a două D.I. Codrescu. Pentru întreținerea sol- venților pe Ianuarie și Februarie 4, 150 lei. — Se pune la vot cifra de 4,150 lei și se adoptă. D. I. Codrescu. Adaos la paragraful .. extraordinar 2,000 lei. ij — Se pune la vot cifra de 2,000 lei ? și se primesce. articole la veniturile generali, cari s’au votat. Ast-fel, cel d’întâiu articol este pri- vitor la suma resultândă din veudarea pă- durilor. După tabelul primit de la admi- nistrațiunea domenielor, suma care resultă din pădurile deja vândute, să urcă la 1,500, 000 lei. In budgetul ce s’a votat se D. I. Codrescu In total remâne ua e- conomie de 440,183, de la ministerul cultelor. D. G. Chițu, ministru cultelo și in- strucțiunii publice. Aci, D-lor, mi se pare că trebue să fie uă greșâlă la cifra totală, In consiliul de miniștri, alaltă ieri, eu hotărîsem ca cifra de 15,000 lei pentru publicarea documentelor istorice să uă manținem. și să vede că la tran- scriere s’a greșit. Adunarea ânsă văd că a suprimat acâstă cifră, der, mi să pare că’ remâne uă economie mai mare. D. I. Codrescu. Acâstă cifră să co- prinde în cea votată de Cameră. Uă voce. De va fi uă erâre ]a transcri- ere se va rectifica. Voci. Da! da;! să rectifice la transcris. D. I. C. Codrescu. Trecem acum la budgetul ministerului de resbel. Adunarea încnviințeză, fărădiscuțiune. tâte rectificările făcute la deosibitele ca- pitole și articole din budgetul ministe- rului de resbel, în sumă totală de lei 1,200,000. D. I. C. Brătianu, președintele con- siliului și ministru de interne. Pâte că unii din D-nil deputațl vădâud că s’au suprimat cifrele de la încălzit și de la fu- rajiu vor crede că mal pe urmă are să vie D. ministru de resbel cu un credit suple mentar, și voiu să vă asigur că cu acesta s’a făcut uă adevărată economie și aceste economii nu le datorim atâta D-lui mi- nistru de resbel cât administrațiunel do- menielor Statului, căci prin mijlocul ace- lei administrațiunl vom ajunge a da încăl- ditul și furagiul pentru osțire mult mai eftin de cât costa prin contracte parti- culare. D- C. Grădis» 1. Cred că cu modul acesta se pâte face mai eftin der nu șciu decă în realitate va fi uă economie, pen- tru că pe da uă parte să vor scădea su- mele ce să plătesc la contraccii, dâr pe de altă parte să vor împreuna și veniturile de la domenie fîindu-că, deca s’ar da îu arende mâne aceste moșii, nu sciu dâca se va lua arenda ast-fel cum s’ar fi luat dâca nu ar fi fost să se facă furnitura pentru armată de pe acele moșii; și cn modul acesta să nu fie aceste economii numai ilusoriT, adică să sa ia dintr’un ve- nit și să întâmpine uă cheltuială, care are să sca<)ă acel venit, și ast-fel să nu fie uă economie adevărată : Acesta este un sis- tem pe care nu ’l putem admite, căci el să basâză pe starea anormale da astă-dl a reareadării moșiilor Statului, și când ele s’ar arenda acest sistem ar cădea de la sine. D. I. C. Brătianu, președintele con- siliului și ministru de interne. ’MI pa- re rău că onor. D. Grădiscânu ne a credut așa de inepți în cât ’șl a închipuit că noi I ameomptat pe suma întrâgă a lemnelor, și ’ că ast-fel ceea ce am scădut de la a 1684 c< cheltuială vom perde de la veni- turi. Lucrul însă nu este așa. Stânjenul de lemne ’l avea ministerul de resbel de la contraccil cu 100 de' franci, pe când idministrațiunea domenielor ’l procură cu 60 de franci, va să dică 40 la sută mal jos, și ast-fel vinde Statul pădurea cu cel pu- țin îndoit preț de cum uă vindea la parti- culari, și sporesce cu acesta și venitul Statului, făcând tot de uă dată și econo- mii la cheltuell. Asemenea și pentru furagifi; să dea Dum- necjetî ca pentru anul viitor să putea aren- da tdte moșiile, dâră este un fapt consta- tat că cel puțin pentru anul acesta sunt mulțime de moșii rămase nearendate, și trebue să căutăm a profita de a face âre- care economii luând furagiul de la acele moșii pentru anul acesta. Apoi scițl că budgetul se face pa tot a- nul; decă la anul viitor se arendâsă tdte moșiile, și atunci vom fi în posițiune a a- vea midldce să dăm ministerului de resbel vre uă câte-va milidne mal mult. 1). C. Grădișteanu. Adevărul este că la noi sâfi dat lemnele oștirii în întreprinde- re cu prețuri fabuldse. Efi cred că, cu uă administrațiune rigurdsă, cum este cea de astă-dl, s’ar putea d’a cu prețuri mal con- venabile, și nu admit ca Statul să dea lem- ne din pădurile sale, pentru că acâsta ar da loc la alte abusuri, care ne ar costa mal mult de cât economiile ce s’ar face. Eu sunt proprietar și n’am avut «iragiul să esploates uă pădure pe socotâla mea. Ceea ce nu pot să fac efi ca proprietar, pentru uă pădure a mea, cu atât mal grefi va fi să uă facă administrațiunea domenielor pen- tru sute de păduri din tdtă țâra. Principe- le Știrbei, care era fdrte bun administra- tor. a revenit asupra unei asemenea măsu- re ce luase, ca pentru facerea unul cheifi la Brăila să se ea lemne din pădurile mo- nastirescî, fiind că a vărlut că mal se stin- geai! pădurile din județul Râmnicu-Sărat, căci se făceau fdrte mari abusuri. Cât pentru furagifi, fiind că din nenoro- cire ati remas nearendate mal multe moșii sunt și eu de părere ca să se ea furagiul după acele moșii, mal biue de cât să se venrjă și apoi oștirea să ’l cumpere de la contraccil; dâră să nu facem uu sistem din icâsta, căci, cum am dis, acele moșii au iă se arendese uă dată. Pentru lemne însă epet că ar trebui să renunțăm la acest iistem, căci el va da loc la mari jafuri în pădurile Statului. Voci. închiderea incidentului. Se dă citire reducțiunelor din budgetul ministerialul de lucrări publice de la ca- pitolul 2 art. 1 și se adoptă. Asemenea se adoptă fără discuțiune re- ducerile de la capitolul II art. 4, de la ca- pitolul III articolele 1, 3, 4 și 7, și de la capitolul IV articolele 1 și 2. Se citesce articolul relativ la labur o- rul de chimie. iUWllUivLL OFICIAL AL huMANiEi D. Codrescu. D-lor, acest articol a figurat în tdte budgetele de până acum la cifra de 500 lei pe an, și comisiunea a constatat că mal tot-d’auna nu se cheltuia acâstă cifră; și fiind că anul acesta se pre- văzuse în budget 1000 lei, comisiunea a redus cifra de 500 lei ca și penă acum, a- vând în vedere că nici¹ aceștia nu s’a chel- tuit penă acum. D. P. Buescu. D-lor, aci trebue să fie uă erâre, nu este 1000 de lei numai pen- tru laboratorul de chimie, ci și pentru co- lecțiunl. Apoi, decă D-vdstră veți supri- ma 500 lei de la laboratoriu, atunci mal bine suprimați și cursul de chimie, pentru că nu se va putea face curs fără experimen- tațiune, cele-alte 500 sunt pentru colec- țiunl. D. I. lonescu. D-lor, chimia jdca un rol însemnat în sciința agriculturel; ca e- semplu vă pot aduce scdla de agricultură din Paris care, dirijâiă de un bărbat expe- rimentat, a adus Franciel prin adjutorul. chimiei un beneficiu de două milidne- Pentru acest motiv susții! cursul de chi- mie, și ddcă se reduce cifra de la 1000 la 500 lei, atunci e drept să se reducă și ad- jutorul profesorului de chimie, fiind-că nu e trebuință de adjutor, putând profesorele să facă singur cursul de chimie (ilari- tate). D. președinte al consiliului. E bine înțeles că nu se reduce 500 lei de la labo- ratorul de chimie, ci de la colecțiunl. Voci. Așa, așa. Se pune la vot suprimarea cifrei de 500 lei perrtru colecțiunl la scdla do agricul- tură, și se primesce. Cele-alte reducțiunl se adoptă fără dis- cuțiune. D. președinte. Acum să trecem la dis- cuțiunea projectulul de lege pentru fixarea veniturilor și cheltuelelor Statului. D. 1. Codrescu, dă citire art. 1. Acest articol, precum și cele următdre, penă la art. 6 inclusiv, se adoptă fără dis- cuțiune. — Se citesce art. 7. D. G. Vernescn. D-lor deputațl, acset articol nu se pdte vota, fiind că nu însem- nâsă nimic votarea acestor prevederi ddcă legile respective nu se vor vota, ceea ce se pâte întâmpla 1). I. lonescu. D-lor, ce va sădică bud- get? Budget so numesee uă socotâlă pe care uă face nn gospodar la începutul a- nulul, și în care se trec veniturile suposa- te, și cheltuelele reale. Eu, spre pildă, la gospodăria mea ’ml fac budgetul la înce- putul anului, și trec în el: cât am să plă- tesc pe sapă, cât pe prașilă, cât pentru cal și cele-alte. Rog pe D. Verneseu să bine-voiască a mâ asculta cu băgare de sâmă, cu tdte că o uă cestiune de agrono- mie, care însă la noi e singura care ne dă pânea din tdte dilele. Făcându-șl budgetul la începutul anu- 5 dame i uî, un gospodar ’șl înehipuesce de un< pdte să aibă venituri, și Zice; de colo să iafi atât; de dincolo atât, și așa mal depar- te. Acestea sunt prevederi. Prin urmare, am prevâ^ut și noi 87,000,000 cheltuell și 81,000,000 venituri; ne mai trebue dâră șâse milidne. EI bine, să le prevedem noi și pe acestea, și să le prevedem așa în cât să putem întâmpina cheltuelele ndstre. D-lor, un filosof din vechime anume Se neca — D. Verneseu trebue să ’l scie - (ilaritate) fiind că ’ml a Zis alaităerl că efi mă pricep la multe, și voifi să ’I arât că pe lângă ocupațiunile mele agricole mâ o- cum și de alte cunoscințe; acel filosof a Zis că încă este gospodar bun la casa lui, acela pdte să fie și carmuitor bun în tre- bile publice. Noi ne am făcut socotâla de câte venituri avem; am fixat cheltuelele și vedem că ne mal trebue încă 6,662,000 lei. Acesta este un deficit și luăm agaja- mentul să ’l acoperim, fie că vom lua două milidne de la timbre, duoă din altă parte, altele de la licențe, în fine le vom acoperi, și acâsta trebue să uă facem, ca să mer- gem să ne vedem și de interesele ndstre, fiind că nu trebue să ne perdem vremea în Bucuresci, fiind că noi nu mergem pe la curtea de Casațiune ca să apărăm procese de milidne în contra Statului (aplause). Voci. închiderea discuțiunei. D. președinte al consiliului. D-lor, este drept și frumos să nu închideți dis- cuțiunea până ce uu va Zice și guvernul cuvântul sâfi. A vorbit D. Verneseu și D. I. lonescu. Ar trebui să lăsațl acum pe D. Verneseu să răspunZă D-lul lonescu fiind că D. lonescu a vorbit în favârea ministe- rului, și este bine să dați cuvântul și opo- sițiunel, ca să nu se Zică că votând acest budget am făcut — să ’ml ertațl espre- siunea — uă scamatorie, căci, după cum a pus D. Verneseu cestiunea, acâsta ar pă- rea că resultă din cuvintele D-sale. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nei și se respinge. D. G. Verneseu. D-lor, nu este vorba nici de oposițiune, cum a Zis D. preșe dinte al consiliului... D. președinte al consiliului. Oposi- țiune numai la acâstă idee (ilaritate). 1). G. Vernescn. Nu este vorba de nici uă scamatorie; ci este vorba să vedem dâ- că putem face ceea ce ne propunem să fa- cem. In adevăr, ce dice D. lonescu? pice că un bun gospodar prevede veniturile și a- șâZă cheltuelele în cercul acelor venituri. Efi voifi dice, D-lor, că nici uă dată nu es- te un bun gospodar acela care prevede ve- nituri incerte, fiind că veniturile pâte să fie supuse la âre-care fluctuațiunl, pe când cheltuelile tot-d’auna sunt reale, mal ales îu serviciul Statului, unde sunt obligato- rie. Așa dâră, gospodarul acela despre care vorbesce D. lonescu, este cel puțin imprudente, si când cheltuelele sale vor fi (17) Martie 1877 mal mari de eât veniturile, atât mal reu i pentru el și pentru casa lui, căci va cădea în desordine, în discredite și în faliment. Dâră, D-lor, particularul lucrâsă în comp- tul săti și nu dă sâmă nimănui, pe când noi care avem în mânile nâstre destinate- le țârei trebue să fim mai circumspecțl și prudenți. D. lonescu n’a luat tipul unui bun gospodar; a luat tipul unui speculant hazardos, și ett nu voesc de tip un aseme- nea gospod r ¹ ând este vorba de afacerile Statului. Dâră să vedem D- .or, despre ce este /orba. Este vorba despre echilibrarea bud- getului prin nisce prevederi la venituri și prin nisce reduceri la cheltuell cari trebue fixate prin deosebite legi. Aceste legi, une- le nu sunt votate de loc și altele sunt vo- tate numai de Cameră. Acum, în ceea ce privesce legile acelea de reduețiunl care sunt numai de resortul Camerei, nu am de u un deficit neacoperit, atunci să châmă că acea companie este în liquidare. Pânâ a- cum să obicinuea ea deficitele budgetare să se acopere cu împrumuturi. Noi astăjl nu mal voim acest expedient; noi credem că îu resursele ordinare putem găsi încă midlâce de equilibrarea budgetului. Apoi, D-lor, pe lângă acest deficit, noi avem și âre-care economii, și D-vâstră sciți, că și Senatul, și Camera, și guve nul, și țâra întrâgă, a luat uă hotărîre, ho- tărîre pornită dintr uu sentiment de onâre- ca să nu ne despărțim pânâ ce nu vom e- quilibra budgetul, Dâră ’ml veți dice cu- tare lege nu este bună. El bine, vom fa alta, căci și Camera și Senatul au iniția- tiva și să nu credeți, D-lor, că numai cutare resursă indicată de noi, trebue neapărat să o admitețl și că nu să pot priimi și alte propuneri. Eu suut încredințat că pentru ceea ce va mai fi de trebuință pânâ la întrâgă acoperire a deficitului, și Se- natul și D-vâstră sunteți hotărîți să creați venituri, pentru ca să nu mal avem re- curs la nuol împrumuturi. Apoi credl D-ta, D. Vernescu, că Sa- natul și-a perdut simțimânlul de conser- vațiune, ca acâstă Cameră și-a perdut sim- țimentul de conservațiune penă acolo în cât n’ar putea decide să plece fără ca mal întâii! să voteije tâte acele resurse ? In adevăr legea acâsta presintă un defi- cit, dâră un deficit pe care voim să’l aco- perim, și în privința acâsta châr astă-rte din materie, ș: acâsta din causă că nu urmesă programa, dând lucruri ce nu pot înțelege copii, și în tot cașul ce nu le sunt tr°buin<-iâse, în cărcându-le ast-fel memoria cu cifre peste cifre despre mărimea corpilor, distanțele lor etc., lucruri, cari sunt reservaie clase- lor super) âre. La 9 Ianuarie.— Am asistat la esame- nul limbei române, profesor D. Tănăses- cu, și am constatat că are bun metod îu predarea lecțiunelor sale; copii înțeleg re gulele și le explică bine. Am asistat asemenea la esamenul clasa gratuită și D. director nu a raportat mi- nisterului la timp. Am asistat la cursul de uiosofie în clasa VII, profesore D. Laurian (August. D.) și am fost mulțumit de cum și esplică lecți- unele. In ceea ce privesce lipsirile și neesac- titățile D-lor profesori în luna Decembre, când am visitat acest liceii, am constatat că la 3 Decembre a lipsit D. Tănăsescu și că D. Ananescu, care avea curs cu clasa V și VII în orele de la 2—4 a venit numai la ora 3 și cu tâte acestea D-lul a iscălit în condică că a venit de la 2—4, pe când nu făcuse curs cu clasa V de la 2—3. Am observat acestă neregularitate D-lul direc- tor, care era faciă și m’a încredințat că nu s’a mai făcut altă dată. Cu tâte acestea D. Racovicenu a lipsit asemenea de la clasa III în dioa de Luni 20 Decembre și totuși a iscălit în condică, negreșit în dioa ur- mătâre. Judecați deră D-le ministru, dâcă cu asemenea sistem mat este posibil âre un control? La 22 Decembre, a lipsit D. Florescu și D. Borănescu, care nu venise nici la 21. încă uă observațiune: vacanțele în loc să se facă, conform art. 129 alin. 2 al re- gulamentului liceelor și gimnasielor și art. 1 al legei modificătâre din 1865, din ajunul Crăciunului, s’a făcut cu nă di mai naiute, de la 22, ceea ce nu s’a făcut nici la liceul Matei-Basarab, nici la gimnasiul Mihai-Bravul, la care vacanțele au început la 23 inclusiv. Tot în dioa de 22 Decembre, am visitat și gimnasiul Mihai-Bravul, am asistat la cursul de geografie clasa II, profesor D. Maroscu, și am constatat că’și face bine lecțiunile, Localul acestui gimnasiti ensă este fârte slrîmt în cât 20—30 c pil din > clasa I stau în piciâre în timpul clasei și pe Ia jumătate se schimbă cu alții, cari trec în piciâre și ei intră în bancă ca să seodihnescă; numai puțin îndesați sunt și cel din clasa II și III. Acestă stare de lucruri nu mai pâte fi tolerată și trebue remediată cu uă oră mal curând. La esamtMle primului semestru. La acestă epocă, având ocasiune a cons- tata tot ce s’a făcut de fie-care profesor, am căuht să nu lipses la nici unul din cursu- rile* ce ’mi propusesem să inspectes, și ast-fel ’mi am putut face uă idee cât se pâte de justă decât și cum și au făcut cursurile D-nil profesori. Ca și în prima periodă voiu fi raportor fidel al observa- țiunilor ce am făcut. Liceul Sântu-Sava. La 3 Ianuarie. Am asistat la esamenul de fisică clasa IV, profesor D. Racovicenu; la acestă materie am constatat, după cum am spus și mai sus, că profesorele încarcă prea mult pe elevi cu lucruri nefolositâre ; lor, în cât ajung a nu mal înțelege nimic i o92 iUiiLL uh AL AU :i 5 (17) Martie 1877 HI, elemente de Chimie, Mineralogie ți Geo- logie, profesor D. Racovicenu și am cons- tatat din nenorocire aceași lipsă de metod, aceași neînțelegere și neurmare a progra- mei și aceași încărcare a inteliginței co- piilor cu lucruri nefolositâre, și care nu sint de forța lor; așa îi pune să învețe pe din afară e -hivalenți corpilor și în ce greu- tate se combin unii cu alții; le dă legile combinațiunilor chimice, care sunt expres oprite prin program, și că nu a l'ăcut în tot timpul, de când s’a pus programa în lucrare de cât până la corpi ternari, pe când la tdte cele-alte școli, profesori aii terminat noțiunele de chimie și cea mai mare parte din elementele de mineralogie. La 10 Ianuarie. — Am asistat la esa- menul limbeî române clasa III, profesor L>. Aug. Laurian și am constatat că ur- mesă un bun metod, că dă composițiuni elevilor, să conformâsă programei; deră în general școlarii sunt slabi la analisă; pâte că aii venit prea slabi din clasa II. La clasa 111 nu s’a făcut esamen de geo- grafie; profesorul D. Florescu a mărturi- sit singur că a făcut prea puțină materie, •a să pdtă face esamen asupra ei. In privința disciplinei, îu clasa este destul de bine observată, deră afară din lasă, sati în clasă după eșirea sau lipsi- rea vre unui D. profesor, este cea mai ma- re neorânduială: țipete, sgomot, bătăi, ni- mic nu lipsește în cât în clasele vecine nu se mai aude nimic, ca când n’ar exista nici un pedagog în acest liceu. Liceul Mateiu Basarab. La 9 Ianuarie.— Am asistat la esame- nul de fisică clasa IV, profesor D. Șanțu și am constatat că are bun metod; copii în- țeleg ce spun, ceea ce probâsă că profeso- rul le explică bine. Materie, trecut în des- tul, deră la unele părți intră în prea multe calcule matematice, care trebuesc lăsate pentru clasele mal superiâre. Am asistat apoi la esamenul limbeî ro- mâne clasa I, profesor D. Strejan și am constatat că are bun metod, în ceea ce pri- vesce explicarea materii, dâră lasă mult de dorit în ceea ce privesce atențiunea, ce trebue să pue la micele compuneri, ce dă școlarilor, D. profesor nu ia să corâgă a- eeste composițiuni și numai decă școlarul este scos la o lună sau două atunci corege •omposițiunea din 4i°a acea, și ast-fel am vgdut prin caetele școlarilor, în micele composițiuni ce li s’au dat nume proprii cu litere mici, subiecte la singular și ver- be la plural și vice-versa; acesta este uu mare răfi, ce trebue să încetese. Am dorit să asist și la istorie clasa II, profesor D. Șiaicariu, deră nu am putut căci D-lui a venit la clasă la 10 ore fără un quart, a examinat numai 5 elevi și apoi le a dat composițiune în scris, fără să mai "xaminese oral pe cei alți; pe când regula- mentul cere ca toți școlari să se examine- se oral și apoi să li se dea composițiuni în scris. La 11 Ianuarie.—Am asistat la exame- nul de chimie clasa VII profesor D. 0. Ro- bescu, am constatat din răspunsurile șco- larilor că profesorul ’șl face destul de bi- ne cursul, pe cât se pdte faie fără aparate și reactivi. La clasa 1 Geograf ia, profesor D. Zam- firol, am constatat bun metod, și se va ob- ține bune resultate, când profesorul va dispune de tdte aparatele necesarii. La clasa II. Am asistat la esamenul de zoologie, profesor D. Șonțu, și am consta- tat cu plăcere că D-lul a înțeles spiritul și litera nuoel programe și a urmat-o cu esactitate în predarea cursului său; mate- rie a făcut în destulă, a terminat chestiu- nele preliminare și descrierea mal tutor a- nimalelor, prevădute în program, rămâin- du’I pentru semestrul II botanica. La 13 Ianuarie.— Am fost la orele du- pă amâdl ca să asist la esamenul clasei I, întroducțiune în sciințele naturale; deră de și avea două dile de esaminat, profeso- rele terminase încă din orele de diminâță ale celei d’ântâifl dile, de și avea peste 80 de școlari de examinat. Tot asemenea s’a întâmplat și cu esa- menul de geografie clasa III. profesor D. Lăzărescu; D-lul a terminat în orele de di- mineță, pentru că nici nu a esaminat oral nici un elev, cum ’l prescria regulamentul, ci le a dat numai composițiune în scris. In acest licefi disciplina este bine îngri- jită și în clasă și afară din clasă. Am ob- servat ânsă uă neregularitate în respecta- rea legel și a regulamentului, cari cea d’ântâî la art. 1 și cel de al douilea la art. 81, ordonă ca esamenele primului semes- tru să se ție de la 2—12 lanuariu, pe când la acest Liceti, s’a prelungit până la 16 lanuariu, fără nici uă necisitate, ceea ce nu s’a făcut la nici un alt licefi sati Gim- nasiti. Gimnasiul Lazăr La 3 lanuariu. — Am fost ca să asist la esamenele de zoologie, profesor D. Mi- hăilescu, și li limba francesă, profesor D. Filibiliu; deră de și ambii aveaii esamene în orele de la 8—11, nu veniseră la șcâlă; D. Mihăilescu a venit mal tărditt, dâră D. Filibiliu nici de cum de diminâță, ci nu- mai în orele de după amiadi, de la 2—l. Școlarii se plângeați, și cu drept cuvânt că ’șl perd timpul de gâba, așteptând pe D. profesor să ’l esaminese și D-lul nici nu venea, nici nu trimetea răspuns că nu pâte veni, ca să plece școlari acasă să mal repetese alte materii, eră nu să pârdă tim* pul de prisos. Am asistat apoi la esamenele de limba română, în clasa III, profesor D. Adam, și nu am fost de loc mulțumit; elevii sunt fârte slabi, nu scifl nici să despartă pro- posițiunile dintr’uă frasă. D. profesor di- cea că eî au venit fârte slabi din clasa II Am constatat însă cu părere de râti că de și programa prescrie facere de composiți- uni, nu s’a dat școlarilor să facă nici uă composițiune, după ânsășl mărturisirea D-lul profesor. La 4 lanuariu.— Am asistat la esame- nele de noțiuni de chimie, de mineralogie । și geografie, în clasa III, profesor D. Mi- hăilescn, și am fost fârte mulțumit, D-lul are metod bun, a înțeles și a urmat pres- cripțiunile nonei programe; a făcut îndes- tulă materie, terminând noțiunile de chi- mie, și mai tâtă mineralogia prescrisă prin programă, dând numai acele noțiuni și prescripțiunl, ce sunt necesare pentru aceste clase și potrivitecu vârsta copiilor. Am asistat apoi la esamenul de limba română clasa I, profesor D. Popescu, și am constatat cu părere de râu. că elevii sunt fârte slabi, și acesta nu este de mi- rat, fiind că nu esistă nici uă disciplină în clasă; pe când profesorul ascultă și esplică școlarilor de la tablă, cel de prin bănci nu puneau nici uă atențiune, vorbeați, ₛe jucau, și treceati chiar dintr’uă bancă ț ntr’alta. La 8 Februariti.— Am asistat la esa- menul de Fisică, clasa IV, profesor D. Mi- hăilescu, și ca și lacele-alte clase ale D- sale, am fost mulțumit; D-luî are un bun metod și a percurs în destulă materie; un mic neajuns încă care ’l am observat și la cele-alte școli, este darea de prea multe calcule Ia unele părți ale cursulul-jde fisică în acâstă clasă, calcule cari nu fac de cât a încărca mintea școlarilor fără nici un fo- los pentru dânșii. In acest gimnasiu, cu părere de râti am constat geografia în întregul semestru I. în nici una din clasele I, II și III prevâdu- te de noul program. Gimnasiul Mihai Bravul La 5 lanuariu.— Am asistat la esame- nul de zoologie, clasa II. profesor D. Do- brescu, și nu am fost mulțumit; I Pentru că D. profesor intră în prea multe amărunte anatomice, ce nu se cer nici de programă, nici de natura cursului din acâstă clasă, care este mai multuă des- criere de animale; noțiunile anotomice și fisiologice se dafl numai ca copii să nu fie cn totul streini de marile funcțiuni ale a- nimalelor, și ILFiind-că uu esplică termenii pe car ’I dă să învețe copiilor, așeaun școlar vor bea de regimul alimentar al animalelor fără să scie ce însemnâsă cuvântul de re- gim; am întrebat întrâgă clasă, unul după altul și nici un școlar n’a sciut să ’mî spue ce însemnâsă acel cuvânt, dovadă că nici un le a fost esplicat ver-uă dată de D. profesor. La 9 lanuariu.— Am asistat la esame uul limbeî române clasa 1 profesor D. 5 (17; Martie 1877 MONITORUL OFICIAL AL RoMaMBÎ Stoicescu, și am constatat că are bun me- tod și că elevii fac progres. La esamenul de noțiuni de chimie, mi- neralogie și geologie clasa III, profesor D. Dobrescu, nu am fost nici de cum mul- țumit: I fiind că D-lul nu a urmat ordinea materiilor după program, care le-a aședat într’uă ordine nu arbitrane, ci cerută de corelațiunea materiilor, ehiar neavând nici un sistem în predarea cursurilor, căci a început cu chimie și apoi a părăsito pen- tru a face geologia, lăsând la urmă mine- ralogia care trebue să precedă și II fiind că a predat geologia într’un ast-fel de mod că școlarii nu înțeleg nimic din ce învață, și din răspunsurile elevilor și a unor figuri de stratificațiune din caetele școlarilor și făcute chiar pe tablă de șco- lari, cu aprobarea D-lul profesor, să pro- bâsă eă însuși D-lul nu prea pricepe aces- tă sciință. La 11 lanuariu.—Am asistat la clasa I, îunoducere în sciințele naturale, profesor tot D. Dobrescu și am constatat că a făcut prea puțină materie, încărcând și aci min- tea copiilor, cu prea multe amărunte ale sistemului solar, și cu tâte cifrele relative la distanțele corpilor cerești, lucruri, ce trebue reservate pentru cursul de .cosmo- grafie din clasele superiâre. llomnu j ministru, Ar fi să lungesc peste măsură acest ra- port, decă aș sta să trag tâte consecințele prejudiciabile instrucțiunel copiilor din neregularitățile ce am găsit în inspecțiile mele la objectele ce ’ml am reservat; co- Ișgiî mei vă vor raporta în ceea ce ’i pri- vesce pe dânșii, cu fidel angajamentul ce am luat la început, mă abțin de la orl-ce comentar; faptele sunt espuse aci în tâtă - diciunea lor, fără spirit de simpatie sau de antipatie; nu am cruțat nici pe acei din D-nii profesori ce ’mi sunt amici per- sonali, nici pe cel-alțl, n’am avut înaintea mea de cât interesul instrucțiunel, D-v. veți trage conclusiunile și veți lua măsu- rile ce veți crede mal nemerite pentru re- mediarea răului. Totuși nu pot termina fără a vă atrage ateuțiunea asupra unui fapt care este de cea mal mare importanță, este vorba de ortografia limbel române diu scâle. Scifi biue că ortografia nâstră nu este îucă fixa- tă definitiv dâră , D-le ministru , am fost penibil afectat, când am vădut că în dife- ritele scâle se dau copiilor diferite regule de scris, diferite ortografii , și ce dic în diferite scâle? Deră ehiar îa aceașî scâlă, dintr’uă clasă într’alra, de la un profesor la altul, regulele de a scrie limba română se schimbă. Acâsta este un răă, căruia tre- buia să i se pună capăt cât mal curând, înțeleg că în societate și îa republica li- terilor să se lase fie-căruia libertatea să scrie cum crede că este mal bine, penă se va fixa ă-dată ' niti sestă nenorocită ortografie , deră în scâlele primare și se- cundare trebue să fie uniformitate, trebue să se adopteze uă scriere; liberi fiind ti- nerii ca, când vor intra în societate să a- doptese ortografia, ce esperiență și cunos- cințele mal întinse, ce vor fi dobândit, vor crede mai bună; dâră penă atunci, încă uă-dată o repet, trebue să fie uă uniformi- tate, în scâlă cel pucin. Primiți, D-le ministru, espresiunea prea distinsei mele stime și considerațiuni. Gr. Ștefane seu. ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE. Eforia spitalelor civile; La 31 Martie , se va ține licitațiune la eforie pentru objectele de rufărie trebuin- ciâse bolnavilor din spitalul Ploescl. Doritorii d’a se angaja cu acestă antre- prisă, sunt invitați ea, în arătata di, orele 10 dimineța, să presinte ofertele D-lor Lista objectelor de rufărio , precum și modelele și condițiunile generale, se pot vedea la cancelaria eforiei, în ori ce di și oră de lucru. No. 1,397. 1877, Martie 2. MINISTERUL CULTELOR ȘI 1NSTRUC- ȚIUNEI PUBLICE. Casâuduse concursul, ce s’a ținut în cursul lunel espirate . pentru ocuparea în mod provisorifi, conform legel instrucțiu- nel, a catedrelor de: 1. Religiune de la gimnasiul Mihal-cel- Mare din Bucurescl, și 2. Religiune și canto de la gimnasiul din Târgu-Vestel, întreținut de județ, mi- nisterul, audind pe consiliul permanent al instrucțiunel, publică un nou concurs pentru ocuparea acestor catedre pe (Jioa de 1 Septembre viitor. Concursul se va ține în Bucuresci dina- i iuțea juriului esaminător, ce se va institui la timp. No. 1,668. 1877, Februarie 26, — Pentru ocuparea în mod provisorifi conform legel instrucțiunel, a catedrelor: 1. De limba română; 2. De sciințe ma- tematice; 3. De musica vocală, de la ins- titutul normal Vasile-Lupu din Iași; mi- nisterul aurind pe consiliul permanent al instrucțiunel, publică concurs pe cjlioa de 1 Septembre viitor. Concursul se va ținea pentru cele dân- teid două catedre la direcțiunea liceului din Iași, âră pentru cea din urmă la direc- țiunea conservatorului de musieă din Iași. No. 1,745. 1877, Martie 1. 169’3 MINISTERUL DE RESBEL. Regimentul No. 6 de călărași. Se face cunrscut la toți de obște că, pen tru confecționarea efectelor de micul echi- pement și anume : 78 cămăși, 52 perechi ismene, 26 cra- vate, 26 perechi botforl,52 parecl căpută- turl, 52 perechi obiele. 26 ștergare. 26 perechi mânuși de lână, 26 perechi mânuși de bumbac, 15 saci de micul echipament. 26 saci de pesmeți, 17 țesale, 17 perii, 26 fringhii de fen, 17 traiste de oro. 51. Sâmbătă, 5(17) Martie 1 - < ■ SUPLIMENT LA MONITORUTj OFICIAL PUBLigaȚIUNI oficiale din resortul curții de apel din bucuresci ANUNCIURI JUDICIARE na, plasa Neajlovu , districtul Vlașea căruia vândâre s’a cerut de D. Nicolae N. Manolescu , rentier , domiciliat în^strada Dionisie, No. 3, în basa formulei esecu- torie, pusă pe actul da ipotecă legalisat de tribunalul Vlașea, la No. 90, și prin jurnalul încheat de acâstă secția, la No. 994 din 1877, s’a încuviințat vândârea a- cestul imobil în comptul numitului adju- decător. Acâstă moșie are vecinătățile următâre: se învecinesce de uă parte cu moșia Vi- șina, a casei decedatului doctor Răsti, de alta cu moșia tot Vișina a moșnenilor An- gheloi , la un cap cu moșia Glavaciocu a Statului, și la cea altă cu moșia Broșteni, din județul Dâmbovița, a D-lul lân Opler. Asupra acestui imobil se mai află ur- mătârea împrejurare: ipotecă acâstă moșie către D na Anica Carabulea. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație 'se va urma în pretoriul a- eestul tribunal, în dioa de 18 Aprilie 1877, la 11 ore diminâță, având în vedere că toți acel cari ar pretinde vre-un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, pri- vilegiu, hipotecă safi ori-ce alt drept asu- pra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de dioa fixată pentru li- citațiune, sprea’șl arâta pretențiunile; căci în cas contrăriu, veri ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 3,588. 1877, Martie 1. — T. Niculeseu, din capitală nedspu- nând la casa de depunere și consemnațiuni suma de lei noul 1321, prețul cu care s’a adjudecat definitiv asupra D-sâle prin jur- nalul No. 9195 , din 1876 , imobilul din urbea Oltenița, strada Monumentului, No. 149, averea decedatului Constantin Evan- ghelia , al cărora moștenitori sunt D-lor. Alexandrâsca Oprea Țarcă și Oprea Țarcă, de profesiune liberă, domiciliat în comuna Dobreni, plasa Sabaru, districtul Ilfov, și D-na Dobra Evanghelia , al cărora profe- siuni și domiciliu este necunoscut, a că- ria vândâre s’a cerut de D-na Elena Po- pescu, prin procurator D. Orbescu, do- miciliat în suburbsa Popa - Sâre , strada Zefirului, No. 2, în basa formulei esecuto- rie pusă pe decisiunea curții de apel din Bucuresci, secția III, cu No. 334 din 18/5, și prin jurnalul cu No. 166, din 1877, s’a! încuviințat revinderea acestui im ibil în comptul numitului adjudecător. Acest imobil este un loc viran fără nici uă clădire pe densul; se învecinesce cu LIC1TAȚIUNI Tribunalul Ilfov, secția III. D. T. Nicolescu, din capitală, nedepuind a casa de depuneri consemnațiuni, suma de lei noul 1.321, prețul cu care s’a adju- decat definitiv asupra D-sale prin jurnalul No. 9,195 din 1876, imobilul din urbea Oltenița, strada Monumentului No. 149, averea decedatului Constantin Evangheliu al căruia moscenitori sunt D-lor Alecsan- drina Oprea Târcă și Oprea Țarcă, de pro- fesie liberă, dornici liațl în comuna Dobreni, plasa Sabaru, districtul Ilfov, și D-na Do- bra Evangheliu, a căreia profesiune și do- miciliu este necunoscut, a căruia vânate s’a cerut de D-na Elena Popescu, prin pro- curator D. Orbescu, domiciliat în suburbea Popa-Sâre, strada Zefirului, No. 2. In basa formule esecutorie, pusă pe de decisiunea curțel de apel din Bucuresci, secția Iii cu No. 334 din 1875 și prin jurnalul cu No. 166 din 1877, s’a încuviințat revinderea acestui imobil în comptul numitului adju- decator. Acest imobil este un loc viran fără nicî uă clădire pe densul, se învecinesce cu proprietatea D-lul Stoicu sin Stoicu, No. 148, cu O. Constantinovici, eu Vasile Popu și cu strada Monumentu. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face deră cunoscut îu general, eă a- câsră licitație se va urma în pretoriul ace- stui tribunal, în dioa de 11 Aprilie 1877, la 10 ore diminâță , având îu vedere că, toți acel cari ar pretinde verl-un drept de proprietate , usufruct, servitute, chirie, privilegia, ipotecă saă verl-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribuna], înainte de dioa fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arăta pretențiunile, căci în cas contrariu, verl-ce cereri se vor ivi. nu se vor mal considera. No. 3,576. 1877, Martie 1. — D-na Anica Car^bnlea, din capitală, ne depuind la casa de depuneri și consem- națiunl suma de Iei noul 32,500, prețul cu care s’a adju leeat definitiv asupra D-sâle prin jurnalul No. 10,472, din 1S76, moșia Vișina, din comuna Vișina, plasa Neajlovu, districtul Vlașea, averea D-lul lân Mincu- lescu rentier, domiciliat în comuna Viși- proprietatea D-lul Stoicu sin Stoicu, No. 148, cu G. Constantinovici, cu Vasile Pop și cu strada monumeutu. Asupra acestui imobil nu se mal află al- t e împrejurări. Acâsta se publică sprecunoscința D-neî Dobra Evangheliu, al căruia domiciliO este necunoscut, spre a se presenta la a- cest tribunal în dioa și ora prescrisă mal jos pentru a fi presinte la vândârea imobi- lului decedatului Constantin Evangheliu, a căruia moștenitâre este D-el. Se face dar cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, îndioa de 11 Aprilie 1877, la 11 ore de diminâță, având în vedere că toți acel cari ar pretinde vre un drept de propietate, usufruct, servitute, chirie, pri- vilegiu, hipotecă sau verl-ce alt drept a- supra imobilului îu cestiune, să se arate la tribunal, înainte de dioa fixată pentru licitațiune, spre a’șl arata pretențiunele, căci în cas contrariu veri ce cereri se 'vor ivi nu se vor mal considera. No. 3,582. 1877 Martie 1. Tribunalul Ilfov, secția III. Rectifica " In publicațiunea acestui tribunal wj No. 1995 din 14 Februar, anul corent, s’a o- mis erâre, adică : îu loc să se dică că, pentru qlioa de 8 lunifi anul corent, se vin- de imobilul D-lul Răducanu Costache, s’a că se vinde imobilul D-lul Răducanu Costoscu. Ast-fel dâră se rectifică prin a- câsta spre cunoscința generală ca să se ci- tâscă, Răducanu Costache ârănu Răducanu Costescu, după cum s’a publicat prin Mo- nitorul oficial No. 39 din 19 Februar 1877. No. 3,600. 1877, Martifi 1. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov. —Pentru dd⁰¹ ^e 8 Martie 1877, s’a fixat de onor, tribunal Ilfov secția III, a se vinde cu licitație pe piața Constantin- Vodă, averea mobilă a D-luî Emil Cubin pentru despăgubirea D-lul M. Feicher; se publică dâră spre cunoscința tutulor ama- torilor, cu adăogire că, dâca nu se va pu- tea termina în acea di, se va continua cu vândârea și în dilele următâre. No. 3,404, ' 1877, Martie 2. MiUKL l vFICIAL AL ROMANII (] 71 Martie 1877 C1TAȚIUNI. Tribnuaî «4 Ilfov secția comercialii. D. P t e P. Mavrogheni, al căruia domi- iliii este peste frontieră ca se retar la a- gențta rom nă , din Belgrad , vâdând co prinderea anecsatel aci copii după petiția D-nei Catinca Gheorghiu , dată contra D-sâle pentru poprirea pe a treia parte din \6fse citâsă printr’acâsta una și singură cit iție ca, în i^ioa de 7 Martie 1877, la o- rele ¹⁰¹/₂ de diminâță, să se presinte în pre- tori ulacestul tribunal în persdnă sau prin procurato¹⁻ în regulă , spre a respunde la ace tă poprire; căci, în cas contrariu, se va resolva acestă afacere în absență’!, con- form art. 33 din procedura comercială. Se publică dâră acesta, spre a D-sâle cunoscință. No. 2113. 1877 Februarie 28. Petițiunea D-nei Catinca ’Georgiu adresată . lui președinte al tribunalului Ilfov, secția co- mer iată. iJomnide președinte, D. Petre P. Mavrogeni, secretar la a- genția română din Belgrad, prin sentința No. 051 din 1876 a acestui onor, tribunal este condamnat a’ml plăti suma de una sut "incî-decl napoleoni, cu procentele legali de la 5 Maiu 1876 penă la achitare, pios lei noui una sută cheltuell de jude- cată; și prin sentința No. 1047 din 1876, es' con lamnat a’ml plăti suma de trei sute napoleoni, cu procente de patru la sută pe lună de la 26 Iunie 1876 pene la i hitare, plus lei noul cincl-decl, cheltu- eli de instanță. Pe basa titlurilor esecutorii, puse pe sus menționatele sentințe., și c-nform art. 455 și următorii din procedura civilă, vâ rog, domnule președinte, să bine-voițl a face să se poprâscă și urmărâscă în mâ- nele onor, minister de esterne a treia parte din salariul D-lui Petre P. Mavrogeni, po- tri.it cu sumele prev&jlute în sus citatele sentințe. Anexes și sentințele cu titlul esecutor. D. P. Mavrogeni să se citese prin Mo- v torul oficial. Primiți, domnule președinte, încredin- țarea considerației mele. Catinca Gheorghiu. prin proeuiattT. Al. Constandinescu. Tribunalul Ilfov, I secția civilă. . Alexandru I. Ohrisenghi, domici- liat în strada Dionisie No. 92, âră acum dus în străinătate, este citat prin acâsta ca, în dioa de 6 Maiu viitor, la ora 11 din sfedont la 31 De cembre 1864. 38,500 Ocal sare ce s a ată le I). i i tiștânu ca predată în dar m nastirilor și, 15,867 Ocale sare ca dată în dar muu '- terilor salinarl fără a anexa a- 5 (17) Marti 877 MQNITOnULoFlCIAL j ROMAnIEI bani 65 aleși tot asupra numitului după compturile sale date ministerului de res- bel se va urma conform hotărârel cu No. 585 din 1876, ce s’a pronunțat asupra D-lul Carali. Pentru lei 3,970 bauî 99, arătați atât de direcțiunea drumului cât și de către D Graff, prin procesul verbal de desfa- cere. că sunt trămișî direcțiuneldrumului, se obligă D. Gustav Graff să presinte în termen de trei luni mandatele ministeru- lui lucrărilor publice safl ale direcțiunel că s’a regulat aceste sumi la cheltuieli. Eră la din contră să verse acâstă sumă la tesaur împreună cu procentele cuvenite pe timpul de 14 Decembre 1871 și până la versare. Deficitul de lei 5,912 bani 60 aleși a- supra D-lul Gustav Graff, se obligă nu- mitul a.’l vârsa la tesaur în termen de trei luni, împreună cu procentele cuvenite pe timpul de la 14 Decembre 1871 și pânâ la versare. Acâstă hotărâre s’a pronunțat cu bene- ficiul art. 19 și 22 din legea curții. No. 584. Tribunalul Ilfov, secția II eoreețională. Dumitru Radu, cu domiciliul necunos- cut. prevenit pentru furt, prin sentința cu No. 3.586 din 1876, s’a condamnat la 15 lei amendă, cu aplicațiunea art. 28 din co- dul penal. Sentința se pronunță cu dreptul de opo- siție și apel, conform legei. — Roșa Tone, cu domiciliul necunos- cut, prevenită pentru atentat la bunele mo- ravuri, prin sentința cu No. 3,643, din 1876 s’a condamnat la 6 luni închisâre. Sentința se pronunță cu drept de opo- siție și apel, conform legel. — D. Stancu Nedelcu , cu domiciliul necunoscut, prevenit pentru bătae, prin sentința eu No. 2,849. din 1876, s’a con- damnat la uă lună de ijile închisâre corec- țională. Sentința este supusă oposițiunii și ape- lului, conform legei. No. 3,914. — D. Pisa Adam , cu domiciliul necu- noscut, prevenit pentru furt, prin sentin- ța cu No. 3.368, din 1876, s’a condamnat la 15 dile închisâre eoreețională. Sentința este supusă oposițiunii și ape- lului, conform legel. No. 3,916. — D. Tănase Apostolii, cu domiciliul necunoscut, prevenit pentru furt, prin sen- tința cu No. 3,196, diu 1876, s’a condam- nat la 3 ani închisâre eoreețională. Sentința este supusă oposițiunii și ape- lului, conform legei. No. 3,918. 1696 te justificative pentru aceste dom' (1 n urmă st ml. 1 । 4 73 l Ucale sare tot*! 1. Se obligă D. Piîiștânu a ustifics în ermen de una lună, primirea de cel îu drept a celor d,>uâ sumi mal sus arătate (38,5004-15,867~54 367), âră la din comra o va plăti la tesaur în trei luni pe prețul de lei 20 suta de oca, cu dobânda egiui'ă de la l Ianuarie 1865 pânâ la a chitare, conform art. 113 din legea eomp- ta ilicitei și 18 din b-gea curții; 2 In privința materia ului r<"mas în cheUne în sâra de 31 Decembre 1861, în valâre de lei vechi 87,001 par. 2 , se re- poră acestă sumă în cnmptul D-lul ad- ministrator Pitișiânu pa 1865. 3. In privința sărel vândută în anul 1864 în consumație și esport. Avend în vedere că acea sare, după compturile Domnuluî^Pitiștânu, însnmâsă ocale ..................... 11 658,51.5 Din care 5 862 770 în consumație internă. 5 795 745 în esport. Pgal 11 6f>8,5.5 Avend îi dere că a' ea sare dnp.i pre- V de 20 Iei suta din acel an, însumâsă lei ........................ 2 331,703 4 că din compturile D-lul ca- sier al acelei saline, resultă a se fi încasat numai lei . 1,092,814 Care deducendu-se din suma de maî sus, dă uă râmășiță de lei.................... 1.238,889 Se obligă D. Pitiștânu ca în termen de una lună să justifice modul plă ei acestei cătățiml de sare, și daca mal sunt rămă- șițe de împlinit, ce măsuri s’afl luat pen- tru împlinirea acelor rămășițe. Acâstă hotărâre se pronunță cn benefi- ciul art. 19 și 22 din legea organică a curț i. Drept care se publică sprescimța D-lul Pitiștânu. al cărui domiciliu este necu- noscut. No. 256 — Curtea , având îa vedere borderourile dilnice de comptabilitate ale D-lul Gustar Graff fost șef al garelor căel ferate Giur- giu-Smârda , pe timpul de la 1 Ianuarie pânâ la 14 Decembre 1871. prin sentința No. 584 de la 22 Decembre 1876, a pro- nunțat următorea hotărâre : Saldul de la 31 Decembre 1870 arătat curțel de direcțiunea drumului prin adre- sele No. 1,657 și 1,853 din anul 1876, în cifra de le! 26,540 bani 7, se admite pro- visorifl pentru 1 Ianuarie 1871, pânâcând curtea va cerceta compturile garelor Giur- giu-Smârda pe anul 1870. Cât pentru lei 36 bani 73, aleși la 14 Decembre 1871, asupra fostului șef lân Carali din timpul gestiune! sale pe anii 1869 și 1870, precum și pentru Iei 84 D-na Lina Dumitrescu cu domici- liul necunoscut, prevenită pentru furt, prin sentința cu No. 3,199 din 1876, sa con- damnat la 15 închisâre. Sentința este supusă oposițiunii și a- peluluf, conform legel. No. 3,920. — D. Biigiu Tânaso, cu domiciliul ne- cunoscut, prevenit pentru abus de eonfien- ță, prin sentința cu No. 3,198, din 1876 s’a condamnat la 2 luni de dile închisâre eoreețională. Sentința este supusă oposițiunii și a- pelului, conform legei. No. 3 922. — D. Marin Tudor , cu domiciliul ne- cunoscut, prevenit pentru furt prin efrac- țiune, piin sentința, No. 3,175, din 1876, s’a condamnat la un an de dile închisâre eoreețională. Sentința este supusă oposiții și apelu- lui, conform legei. No. 3 175. —D. Gheorghe Ion Văcaru și Constantin Dragne, <*u domiciliurile necunoscute, pre- venițt pmtru furt, prin sentința No. 3133, din 1876, a’a condamnat la câte 15 dile închisâre fie-care. Sentința este supusă oposițiunii și a- pelului, conform legel. No. 3,926. — D. Ghiță Zamfir, cu domiciliul ne- cunoscut, prevenit pentru bătae, prin sen- tința cu No. 3,271, din 1876, s’a condam- nat la 25 lei amendă cu aplicarea art. 28 din codul pena). Sentința este supusă oposițiunii și ape- lului, conform legel. No. 3,928. — D-nii Ion Ciâcă Constantin, Tudor Bogati, Pavel Folgași, Florea DrăghicI și Gheorghe Voicila, cu domiciliurile necu- noscute, prevenițl pentru lovire, prin sen- tința cu No. 3,216 , din 1876 , sunt con- damnați la câte un an de i)ile închisâre fie-care. Sentința este supusă oposițiunii și a- pelulul, conform legel. No. 3,930. — D. Șerban Ion, cu domiciliul necu- noscut, prevenit pentru rănire , prin sen- tința cu No. 3,219, din 1876, s’a condam- nat la 50 lei noi amendă, cu aplicarea art. 28 din codul penal. Sent’nța este supusă oposițiunii și a- pelulul, conform legel. No 3,932. D. Stan Ghițulescu , cu domiciliul necunoscut, prevenit pentru bătae, prin sentința eu No. 3 283 din 1876. s’a con 1699 5 (17) Martie 1877 damnat la 25 lei amendă eu aplicarea art. 28 din codul penal. Sentința este supusă oposițiunil și a- pelulul. conform legel. No. 3 934. — D. Nicolae Manta, cu domiciliul ne- cunoscut prevenit pentru abus de confien- ță, prin sentința cu No. 3,215, din 1876, s’a condamnat la 2 luni închisâre corec- țională. Sentința este supi să oposițiunil și a- pelulul, conform legel. No. 3,936. — D-nii Alecu Duca , Nae Gheorghes- u și Gheorghe Dinu, cu domiciliurile ne- cunoscute , prevenițî pentru bătae, prin sentința cu No. 3,398, din 1876, s’a con- damnat la câte uă lună de dile închisâre fie-care Sentința este supusă oposițiunil și a- pelulul, conform legel. No. 3,938. Tribunalul comercial Tuto.a. Tribunalul comercial al acestui județ, prin sentința pronunțată astă-di 4 Febru- arie, a declarat în stare de falit pe comer- ciantele Vasile Constantinescu din acest oraș. Despositivul acestei sentințe este : 1. Declară pe Vasile Constantinescu că- (jut în stare de falit; 2. In basa art. 202 codul comercial, or- donă arestarea falitului la domiciliul săă unde va fi pădit de un slujbaș al poliției spr a nu dosi; 3. In basa art. 189, 190, 191 și 198 se numesce judecător comisar pe D. membru suplininte care asistat de sindici va pune pecețile pe magasie, comptuare, zapise, catastișe, hârtii, mobile și pe tâte lucru- ri'e falitului, conform art. 201, 203 și 213 codnl comercial. 4. Numesce sindici provisorii pe D-nii Ștefan loniniu din creditori și pe D. Di- mitrie M. Ion; 5. Decide că dioa încetării plăților se va fixa îa urmă, conform art. 189 codul comercial; ^,6. Se va comunica ministerului justiției prescurtare dupe acestă sentință în soroc de 24 ore, conform art. 204, publicându- se acestă hotărâre în prescurtare și prin „Monitorul Oficial “ stând trei luni alipi- tă la ușa tribunalului comercial; 7. Fixând dioa de 22 Februarie a. c. pentru adunarea creditorilor, spre a alege' sindici definitivi, conform art. 206 codul' comercial; 8. Ordonă esecutarea provisorie acestei hotărâri, conform art 188 cod. cemercial; 9. Acâstă hotărâre este supusă apelu- lui în termen de uă lună de la data comu nicărel, conform art. 321 cod. comercial I MOxMTORUL OFICIAL al nuMANIEi _ precum și u termen de oposiție prevădut ide art. 319 cod. comercial. Tribunalul de Dâmbovița D-lul Stemate StoianovicI, comerciant din Târgn-Vestel, prin petiția de la 9 Oc- torabre 1876, registrată la No. 10,390, a intentat acțiune contra D-lul Ion Mânu, fost funcționar la regie, în acest județ, iar a- cum cu domiciliul necunoscut, spre a ti ' obligai la plata sumei de lei noi 582 ⁶a/₀₀ : cei debitesă, plus dobândă și spese. ! Astădl termenul înfățișărei, la apelul nominal s’au presentat reclamantul asistat de D. advocat C. Grigorescu, lipsind de- fendorele, despre care procedură s’a vCdut complectă. S’a dat lectură petițiune! de secțiune, D. Grigorescu referinduse la cerererea din petiție în constatare au presentat. Act semnat de Ion Mânu, prin care de- clară eă datorâsă D-lui StoianovicI lei cin- ci sute opt-decl și doui bani șei-decl, mai cerând D. Grigorescu, ca sentința să se pronunțe esecutoriu provisoriu, inteme- indu’șt acâstă cerere pe art. 129. al. 4 procedura civilă D. Procuror a conclus pentru admiterea 'cereri principale și respingerea cereri de eseențiune provisorie. Tribunalul, deliberând asupra acțiunel civile intentată de Stemate StoianovicI. contra D-lui Ion Mânu. Avend în vedere că acestă acțiune are de object pretențiunea D-lui StoianovicI, d’a se obliga Ion Mânu, la plata sumi de lei 582 bani 60/ₒₒ, plus dobândă și spese de instanță, iar sentința să se pronunțe esecutorie provisorie; Avend în vedere că reclamantul în cons- tatarea pretențiune! sale, a presentat un act semnat de defendore, prin care declară că datorâsă suma pretinsă; Considerând că ast-fel fiind cererea re- clamantului este fondată conform art, 1584 și 1586, codul civil; Avend în vedere că în ce privesce ce- rerea de esecuțiune provisorie, acestă ce- rere reclamantele și uă fondesă pe dispo- sițiele art. 129 al. 4, procedura civilă de âre ce îu asigurarea ccesteî creanțe, a în- ființai seefestru asigurător pe averea de- bitorului. Considerând că acest articol tratesă des- pre secfestrăr! și pada lucrurilor ceia ce în specie nu există, cererea de esecuțiune provisorie, nu pâte fi admisibilă, pentru aceste motive în unire cu D. procuror. In virtutea legel, hotărasce, admite în parte, cererea D-lui Stemate StoianovicI. Obligă pe Ion Mânu să plătâscă suma de lei noi 582 bani 60 cu procente le- gale calculate de la 9 ectombre 1876, și penă la achitare, plus lei no! 150 chel- tuieli de instanță. Respinge cererea de acusațiune provi- sorie, acâstă sentință este supusă oposi- țiune! și apelulu, conform art 154 și 318 procedura civilă. Dată și citită în ședință publică, astădl 21 Ianuarie 1877. Judele ocolului din Bucurescl. Prin cartea de judecată No. 280, din 1877, s’a condamnat D. O. Zăgănescu, se plălâscă D-luî G. Șfant suma de lei noui 110, cu dobendă de doul lei noul la na- poleon pe lună, de la intentări a procesu- lui 18 Septtmbre 1876 și penă la achitare, plus 40 franci cheltuell de judecată. Acâstă carte este supusă oposiție! și a- pelulu! la tribunal, conform art. 29 și 21 din procedura civilă. Dală și citită în ședință publică as- tă-dl, la 15 Februarie 1877. Judele de pace al urbei Giurgiu și pla- sei Marginea Prin cartea de judecată cu No. 161, din 15 Februarie 1877, pronuuciată de acâstă judecătorie, s’a hotărât ca, Constantin N. Tonânu, se plătâscă reclamantului losef Vilinger, suma de 80 lei noul, cu dobânda lor de câte un leO nou pe fie-care --- cn 3 | Plecare 11 50 Sera 4 ii 63.500 Jilava..... 11 12 O eO O 30 4 72.000 Smărda . 12 _ 4 21 72.000 BUCURESCI restaurant 1 1 27 7 25 3 48 ij L j Am/țâți Dupe-ami^ă Dimin. Șira D ami^Ați j Trenurile Vr. 103 și 104 nor circula obligator în filele de ddcrcurea și Sâmbăta luând și călători de cl. și 11 pene la încetarea circutațiuneă vaporelor accelerate. I> E G A A. CU LINIA DE NORD. Cursă directa între Viena-Constantinopole și vice-ver⁵^ MERCUREA Șl SAMBATA. 1. Cursa Viena-Constantinopole. Sosire la gara Târgoviște In ora 8—30 a. m. cu trenul accelerat Nr. 2. Sosire în « Filaret t « 9 — cu trenul local. Plecarea din gara Filaret la ora 9—15 cu trenul Nr. 1. 2. Cursa Consfantinopole-Viena: Sosire tn Giurgiu (Smârda) la 4 or<. vapor local din Rusciuk Sosire în Bucuresci, gara Filaret, cu tre ulNr. 4, la ora 7—25 m sâra. Plecare din gara Filaret la ora 7 și 30 m. cu trenul loeal. Sosire tn gara Târgovisce la ora 7 și 45 minute. Precarea din « <8 și 15 m. cu trenul ac lei't. 3. Trenul Nr. 2: Ou trenul mixt Nr. 17 spre PitescI. 4. Trenu! Nr, 104 și 4 : Ou trenul accelerar Nr. 1, la ora 8 15 minute , la Brăila-GalațJ, Roman, lașI-Suceva, Viena, Berlin, Paris Petersburg. 5. Trenul Nr. 1: Cu trenul accelerat Nr. 2, care sosesce din Viena, Lemberg. Su- Sucâva, Roman, Galați, Brăila, la orn 8 și 30 minute diminâța, r u r i 6. Trenul Nr. 3 ; Ou trenul Nr. 6, de călători care sosesce din Galați la Brăila la ora 4 și 30 minute, dupe ame<)ă-di. B. CU VAPOARE DANUBIENE LA GIURGIU. !. Cn vapore accelerate. 1) . Sosind la Giurgiu din sus Mercurea și Sâmbăta, la orele 12 a. m trenul No. 104. 2) . Plecând de la Giurgiu în sus Mercurea și Sâmbăta, la orele 6 sora, trenul Nr. 1 și 103. 2. Cu vapore de posta la Giurgiu. 1) . Sosind la Giurgiu din sus: a) Mercurl trenul Nr. 104. b) Sâm- băta trenul No. 2. c) Luni și Vineri trenul No. 4. 2. Plecând de la Giurgiu în sus : a) Marți și Vineri trenul Nr. C. CU CALEA FERATA OTOMANA. MERCUREA ȘI SAMBATA. Trenul No. 1. Ou trenul de postă care plecă la ora 1 și 40 minute p. m. , din Rusciuk la Varna. Trenul Nr. 4. Cu trenul de postă care sosesce în Rusciuk din Varna la orele 3 p. m DIRECȚIA DE EXPLOATARE.