i. 50 Unnumgr25b iner 177. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI I ¹ ABONAMENTUL: n TMI-PBOI ți Și8B; LUNI, ÎO UM (IntMti Ianuarie și ăntiifl Iulie) ANUNCIURILE UNU DE TEEI-țECI LITERE, TREI-I?EOl BANI (inserarea Il-a și mal departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, pini la oinol-^ecl linii, einol lei; eră mai mare de cincl-^ecl linii, dece lei SUMAR PARTEA OFICIALA. — Ministerul de in- terne : Decret.—Rectificare. Ministerul de resbel: Prescurtări de decrete. Ministerul de finance: Circulara D-lul minis- tru de finance adresată D-lor prefect! de județe. PARTEA NEOFICIALA. — Cronică. — De peșl telegrafice⁻—Buletin esterior.—Sumarul șe- dinței Adunărel deputaților de la 2 Martie. — Continuarea ședinței Senatului de la 31 Ianua- rie. Continuarea Ședinței Adunărel deputaților de la 25 Februarie și ședința de la 26 Februarie. Anunciurl ministeriale. PARTEA OFICIALĂ Bucuresci, 3 Martie 1877. MINISTERUL DE INTERNE, CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți defaciă și viitori, sănetate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 3,912 , pe lângă care Ne supune spre sancțiune pro- jectul de lege, votat de Corpurile Le- giuitore, prin care se modifică legea organică pentru reorganisarea servi- ciului general de statistică din Româ- nia, din anul 1871; In virtutea art. 93 din Constituțiune, Am sancționat și sancționăm: LEGE modificătore a legel organice din anul 1871, pen- tru reorganisarea serviciului general de sta tistică din România. Art. I. Postul de ajutor verificator prevSdut prin art. 3, lit. c din lege , se desființesă. ' tribuțiunile ajutorului .-rificator DIBBCȚIUNE a. : strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă se vor îndeplini de către secretar-re- ferent. Art. II. Dreptul membrilor comisiu- nel centrale de statistică, dat prin art. 5 din lege, de a se bucura de uă diur- nă de 10 lei pentru dilele de presență, se desființeză, Art. III. Retribuțiunile lunare pre- vedute prin art. 25 din lege , se re- duc pentru capul oficiului la suma de lei 450 , pentru archivar la lei 185, pentru copist la lei 110. Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința din 27 Ianuarie 1877, și s’a adoptat cu majoritate de 64 voturi, contra a 5 Președinte, C A. Rosetti. (L. S. A. D.) Secretar, M. G. Burilenu. Acestă lege s’a votat de Senat, în ședința sa de la 17 Februare 1877 , și s’a adoptat cu majoritate de 27 vo- turi contra a 5. Vice-președinte, M. Cogălnicănu (L. S. S.) Secretar, M. Germani. Promulgăm acestă lege și ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dată în Bucuresci, la 1 Martie 1877. CAROL. (L. S. St.) Ministru secretar de Stat Ministru secretar de la departamentul de Stat la departamentul interne de justiție, I. C. Brătianu. I. Cămpinănn. No. 416. Rectificare. — Prin Monitorul. No. 44 din 25 Februarie , s’a omis din erore la Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mal departe, 30 bani linia. Anunciurile se primesc și cu anul publicația numire! D-lul Ciolac de prefect al județului Botoșani , în locul D-lul Al. Miclescu , a se adăoga și cuventul de de- misionat. Se rectifică deră că D. Ciolac a fost numit prefect în urma demisiune! da- tă de D. Al. Miclescu. MINISTERUL DE RESBEL. Prin înaltul decret cu No. 378, din 26 Februarie 1877, după propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, prin rapor- tul cu No. 1,791, s’a primit demisiu- nea D-lui Grigore Lahovari, membru al înaltei curți de casațiune. diu func- țiunea de președinte și membru al ca- sei de dotație a osteî, și tot prin acelaș decret D. George Bacaloglu, actualul membru al înaltei curți de casație, s’a numit în funcțiunea de membru al casei de dotație a ostei, în locul D-lui Grigore Lahovari. Prin înaltul decret cu No. 379, din 26 Februarie 1877 și după propune- rea făcută de acelaș D. ministru prin raportul cu No. 1,792, s a numit în funcțiunea de grefier al consiliului permanent de resbel din a 4-a divi- sie teritorială militară D. Barbu Petre, uncțiune remasă vacantă prin demi- sionarea D-lui Mihail Andreevicî. MINISTERUL FINANCELOR. Circulara D-luî ministru de finance adresatii D-lor prefecți de județe. Domnule prefect, Corpurile Legiuitbre, preocupate de re ' 136 MOTORUL OFICIAL AL huLAMSi (16) Martie 1877 gularitatea și ordina ce trebue să dom nescă în administrarea banilor publici, au votat legea promulgată prin Monitorul o- ficial No. 21 anul curent, a căriî coprin- dere este . Art. I. La începutul a fie-care patru ani, se va numi, de către Corpurile Legiu- itâre uă comisiune de șepte membrii, care va avea de misiune a face, cel pucin de două ori pe an, uă revisuire caselor pu- blice și aședtimintelorde utilitate publică din capitală Acestă comisiune va fi compusă de pa- tru deputațl și trei senatori. „Art. II. Comisiunele de revisuire ale caselor publice și ale aședemintelor de u- tilitate publică din județe, se vor compune de prefectul local și de deputății și sena- *oril județului, cu reședința acolo. „Art. III. Procesele-verbale de revisui- ea caselor, se vor publica prin Monitor. „Art. IV. La deschiderea sesiunel ur- mătâre', membrii săi sunt datori a referi fie-care corpului săti respectiv, starea în care a găsit casele în cursul anului, și ob- servațiunele ce ar putea face asupra nere- gularităților ce ar fi constatat. .Art. V. Comisiunea acesta e obligată a propune Corpurilor Legiuitâre, îmbună- tățirile ce ar crede utile și necesarii a se tace în comptabilitatea generală/ Spre îndeplinirea disposițiilor art. 11 din acestă lege, vă rog, D-le prefect, săvti înțelegeți cu D-nil senatori și D-nil depu- tațl cu reședința acolo și să determinați în comun acord epocele în care să faceți cel pucin de douti ori pe an inspecțiunea ca- selor publice și aședtimintelor de utilitate publică din acel district. Procesul-verbal uentru constatările fă- ite la fie-care inspecțiune, se vor dresa în el esemplare, din cari unul se va lăsa serviciului la care s’a făcut inspecțiunea, unul se va lua de către D-nil senatori și D-nil deputațl cari au luat parte la costa- tare, spre a refera fie-care corpului s6îl respectiv despre resultatul Inspecțiunei, A-a cel de al treilea, să bine-voițl a’I îna- lta acestui minister, spre a se publica prin Monitorul oficial, conform art. III din lege. Sunt sigur, D-le prefect, că nisce ase- menea inspecțiunl, făcute la timp și cu tâtă scrupulositatea cuvenită, vor avea de resultat introducerea treptată a îmbunătă- țirilor reclamate în administrarea finauce- lor țBrel. Primiți ve rog, D-le prefect, asigurarea distinsei mele considerațiunl. Ministru , 1 C Brătianu. No. 4 890 1877. Februarie 28 PARTEA NEOFICIALĂ Bucuresci, 3 Martie 1877. Astă-dl, la orele 1 ll/₂ dimineță, D. Cavaler I. Zwiedinek de Sudenhorst a fost primit, împreună cu personalul onor, agenții diplomatice și consulat general al Austro-Ungariei, la Palatul din Capitală , cu ceremonialul obici- nuit, în audiență oficială. D. Zwiedinek de Sudenhorst a avut ondrea de a depune în mânele I. S. Domnitorului, încongiurat de Casa Sa civilă și militară, în presență D-lul mi- nistru secretar de Stat la departamen- tul afacerilor străine, scrisorile de creanță ce’l acredită în calitate de a- gent diplomatic și consul general al Austro-Ungariei pe lengă persona Mă- riei Sele. După audiența oficială, D. Zwiedi- nek de Sudenhorst a fost primit de I. S. Domna și, după acesta , recondus la ospelul seu, cu ceremonialul care a presidat la sosire. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului') Londra, 14 Martie. — Limbagiul dia- relor englese făcu să se prevedă că Engli- tera va primi propunerile Rusiei, pâte cu ceva reserve, dâră cari nu vor împedica pe Rusia de a desarma. Times constată că cele alte puteri con- sideră ca moderați termenii în cari sunt concepute propunerile Rusiei. Londra, 14 Martie, sera. Consiliul miniștrilor a adoptat în principii! idea u- nul protocol de semnat de către cele șese mari puteri. Cornițele Derby, secretar de Stat la de- partamentul afacerilor străine și cornițele Sehuvaloff, ambassadorul Rusiei, discuiti redacțiunea. Constantinopoli, 14 Martie, 8 ore se- ra. — Ministrul poliției a fost destituit. Consiliul de miniștri s’a ocupat și a^I de chestiunile privitâre la negociațiunile cu Muntenegrenii. Deră înțelegerea între Pârtă și delegații Muntenegrulul este încă nesigură. Pestha, 14 Martie, săra. — Camera de- putaților Un deputat sârb a interpelat gu- vernul asupra demonstrațiunelor turcofile cari au avut loc în Ungaria. D. Tisza președintele consiliului, res- pumjlând acestei interpelări, s’a silit a de- monstra că ministrul afacerilor străine al monarchi “ fustro Ungare n’a froasatsen- timentele supușilor slavi. Guvernul ungar este de acord cu cornițele Andrassy asu- pra principielor cart aii dirigeat pânti a- cum conduita sa în timpul crisei ridicate de chestiunea Orientului. Consideră ca uă sarcină a sa ca să lu creze de a manține pacea, a îmbunătăți sârta chreștinilor din Turcia , a apăra in- teresele monarchiei în orl-ce împrejurare și contra ori cărui ar fi. Camera a acoperit cu aplause acest dis- curs și a aprobat prin votul săti politica Cabinetului. Constantinopoli, 14 Martie. — Câte- va softale aii fost arestate pentru a fi lipit placarde în cari declarati exilul lui Midhat pașa ilegal, protestau contra păceî înche- iată cu Sârbia și somati pe Pârtă de a res- pinge cererile Muntenegrulul și de a face mai bine resbel de cât a ceda uă porțiune âre-care din imperiu. [Havas) BULETIN ESTRIOR. In ședința din 8 Martie a Camerei Comunelor a Engliterei, sub-secreta- rul de Stat al Foreing-Oficiului a fă cut duoă declarațiunl interesante: pri- ma esplică pentru ce Englitera n a rdspuns încă notei prințului Gorcia- koff. Răspunsul , dice Independența Belgică, trebuia să fie expediat săp- temâna trecută , deră a întârdiat din causa unei înștiințări pentru uă none comunicațiune a Cabinetului din St Petersburg. A duoa declarațiune este privitore la representațiunea diplomatică a En gliterei la Constantinopoli prin inter- mediarul unul simplu însărcinat de a- facerf. Din acestă declarațiune reiese că Cabinetul MareLBrifanii nu are in- tențiune de a prelungi starea de lu- cruri actuală și că ambasa din Con stantinopoli va fi restabilită îndată ce situațiunea va permite. Agenția Havas a primit din Berlin, la 8 Martie, uă telegramă în care se spune că generalul Ignatieff a avut întrevorbin cu principalii omeni de Stat din Berlin și că Rusia nu are în vedere uă politică isolată în chestiu- nea Orientului. Rusia, dice Indepen dența Belgică , doresce numai a an- gagea puterile cari au adoptat cu ea resoluțiunile Conferențel ca să facă ast-fel de declarațiunl în cât esecuta- rea programului Conferențel să se nu» 4 (16) Martie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1637 pună Turciei ca uă datorie resultând din drepturile acordate prin tractat acestui Stat. Porta, continuă foia menționată, va trebui să împfinescă obligațiunile șefe punend în practică instituțiunile în chestiune și recunoscendil-le în prin- cipiu. In cas contrariu, ori-ce putere contractantă va fi liberă de a lucra pentru îndeplinirea unei datorii a că- rei esistență este recunoscută de lu- mea întregă. Prin cunoscința cu totul specială a stărei de lucruri și prin si- tuați unea înaltă în care s’a afirmat că esercită uă acțiune forte accentuată și forte favorabilă resbelului, genera- lul Ignatieff este mai mult, de cât ori- ce alt personagiu, în stare de a pro- ba că guvernul rus restrînge politica sa chestiunilor puse în discuțiune de către tote puterile. Citim în diarul L* Italie următorul articol relativ misiune! generalului Ig- natieff : „Presa europenă urmăresce cu cel mal viu interes peregrinațiunile diplo- matice ale generalului Ignatieff. înal- ta posițiune ce fostul ministru al Cza- rulul la Constantinopoli ocupă în lu- mea oficială rusă și rolul preponde- rent ce a jucat în conferință dau că- lătorie! sale uă importanță pe care es- te lesne de a o aprecia. Conjecturele ’șl urmezu drumul. „Se pare, cu tote acestea, forte sta- bilit că misiunea generalului Ignatieff tinde mai cu semă a provoca un res- puns categoric din partea marilor pu- teri la circulara prințului Gorciakoff. In adevăr , Rusia voiesce în cât-va a pune pe marile puteri înaintea aces- tei dilenie sau ele declară tractatul din Paris de la 1856 tot în vigore, și, în acest cas, trebuescu a aplica con- secințele, punendu-se de acord pentru a cere Turciei ca să primescă în to- tul decisiunile decretate în Conferența din Constantinopoli; seu, la din con- tra, persistu în inacțiunea lor, și a- tuncl Rusia se declară desfăcută de ori-ce legătură și consideră drepturile acordate Porței prin acest tractat ca anulate cu desăvârșire. Naturalmen- te, Rusia câștigă, în acestă din urmă hipotesă, totă libertatea sa de acțiu- ne, si va lucra în consciință. „Tocmai pentru a esercită mal bi- ne libertatea sa de acțiune Rusia ur- mâză armările sale pe uă scară mare; voiesce a fi gata , când va sosi mo- mentul, pentru a esecuta programul seu. „Este sigur că în dioa în care Ru- sia, prin un act diplomatic solemn, va declara că consideră tractatul din Paris ca cu totul nul și neavenit, ma- rile puteri vor fi silite a eși din iner- ția în care au stat penă aci și că vor trebui a face cunoscut resoluțiunile lor. „Tractatul din Paris represintă to- te cbnchistele resbelului din Crimea ; Francia și Englitera, în înțelegere cu cele-alte mari puteri semnătore, au considerat ca un resultat capital ad- miterea Turciei în concertul Interna- țional liberal. Au voit cu modul aces- ta a o sustrage presiune! directe și i- mediate a Rusiei, înlocuind prin pro- tectoratul Europei protectoratul eser- citat de Ruși asupra miniștrilor im- periului turcesc. Rusia și Turcia, pu- se din nou faciă în faciă una cu alta, este perspectiva permanentă a resbe- lulul, este desmembrarea Turciei la cea d’ânteiîî ocasiune favorabilă. „Este, prin urmare, de interesul Europei a găsi uă soluțiune de natu- ră a da Rusiei uă satisfacțiune sufi- cientă pentru ca să potă desarma fă- ră a avea să se temă de uă diminu- țiune a prestigiului seu. „Idea unei înțelegeri directe între Rusia și Turcia este inaplicabilă; sci- rea, care a fost răspândită , este ofi- cial desmințită din St. Petersburg. „Projectul de a da Turciei un res- timp pentru esecutarea reformelor, are defectul de a nu fi practic : mal ân- teiu, pentru că Rusia va consimți a- nevoe a sta cu arma la mână penă la expirarea termenului; în urmă, fiind- că nu se pote vorbi de uă intimare de felul acesta fără a o însoți de o sanc- țiune eficace în cas de neesecutare din partea Porței. „Uă a treia soluțiune, mult mal ra- țională, ar fi de a cere Turciei garan- ții seriose și solide, primite de către tote puterile pentru îmbunătățirele ce 'este dispusă a acorda supușilor chreș- tinl. Inutil de a spune că Constituția nu pote fi luată în serios și că nu Irebue, prin urmare, a fi pusă în numărul ga- ranțielor de dat. „In așteptare, projectele ’șl urmezu drumul, deră resultatele sunt tot vag! și tot nesigure. „Continuarea crisel este mal funes- tă de cât tot-d’a-una : Europa întregă suferă consecințele. Este învedera că nu se pote prelungi indefinit fără a grămădi noui desastre. „Deca misiunea generalului Igna- tieff pdte aduce un resultat practic și a realisa uă soluțiune de natură a e- vita resbelul, dând tot de uă dată Ru sici satisfacțiunea ce o reclamă, fără a compromite echilibrul european, - minentul om de Stat rus va curona în mod glorios cariera sa diplomati- că, și va face țărel sâle și Europei cel mal mare serviciu , ce s’ar fi putut dori, în circumstanțele actuale. “ ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ESTRA-0RD1NARĂ Sumarul ședinței de la 2 Martie 1817. Preșidenția D-lul președinte C A. Ro setti. Ședința se deschide la orele 2 după am^I- Presenți 77 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediu domnilor deputațl Sturza 16n, Cosliu Lascar și Gheorghiu A- lexandru. Se trămite Ia comisiunea de petițiunl, petițiunea unul numSr de 1,218 cârcimarl din capitală. Se înscrie la ordinea dilei raportul co- misiunel de petițiunl privitor la un număr de 8 petițiunl. Se trămite la secțiuni spre a se cerceta de urgență projectul de lege pentru modi- ficarea legel timbrului și înregistrărel din ¹/₁₃ Iulie 1874 , și projectul de lege prin care se cere un contingent de 14,Oi>0 ti- neri pentru formarea clasei anului 1877. Se înscrie la ordinea ră vorbâm într’uă cameră de alături unde se afla Prin- țul Dim. Ghica, care a 4-is, amjind vocea m»a, că aude uă voce simpatică... D. Dim. Ghica. Mărturisesc că așa este. D ministru al lucrărilor publice. Do- can- De aceea ca simpatic ce vi sunt dic în ceea ce mă privesce pe mine personal, că primesc cele dise de prințul Dim. Ghi- ca ca răspunsul să se amâe pe mâine sau poimâne. D. M. Cogâlniceauu. Adinâora mâ tra- tați de vizir și acum vă adresați ia gene- rositatea mea! D. ministru lucrărilor publice, Do cau. Vorbesc ca Docan nu ca ministru și 1642 MONITORUL OF1O1AL AL ROMÂNIEI 4 (16) Martie 1877 fac apel la memoria D-lul Cogălniceanu că nici uă dată n’am venit la aman, sunt bă- trân cu părul alb și n’am ajuns la aman. D M. Cogălniceanu. Art 70 din regu- lament ’mi dă dreptul interpelării; cons- tat eă pentru dreptnl de a avea un respuns nu m’am adresat la D. ministru de esterne ci ântâifi. m’am adresat la D. ministru de lu- crări publice carele a dis că este însărci- nat să dea lămuriri, cerând că dâca nu va putea să dea lămuriri să se amâne inter- pelațiunile. D. vice-președinte, I. Ghica. D-leCo- gâlnicene sunt alții care sunt înscriși. D. M. Cogălniceanu. Renunț și voi vor- bi pe urmă. D. I. Deșliu. Rândul meii s'a perdutde mult! D. vice-președinte, I. Ghica. Voiți să vorbiți în potriva biurouluî ?... D. I. Deșliu. Declar că de câte ori veți preșida, nu voiă lua cuvântul ca să men- țin regulamentul. D. vice-președinte, I. Ghica. Să scil să nu dau la nimeni cuvântul care n’are dreptul. D. Al. Or^scn. Onor. D-nl senatori, este netăgăduit că regulamentul este precis; 3 dile după anunciarea interpelărel ministrul este dâtor să răspundă. Interpelarea s’a a- nunciat, după cum m’am informat la biu- rou. la 25 trei dile s’a împlinit la 28 di când nu s’a ținut ședință, adi era în regu- lă ca D. ministru să răspundă, deră s’a i- vit un cas de bâlă; nu este cum s’a dîis că este absent, nu este absent D. ministru de culte, este^în adevăr bolnav, constat acâsta că nu e absent, căci dâcă ar fi fost absent, atunci neapărat ar fi fost dre care vorbă. D. m.nistru de culte e bolnav, dâră acâstă bâlă nu ’I a venit de cât eri sau alaltăerl, căci răcelele sunt ușor de căpătat, și ast- fel n’a avut timpui material săînsărcineze pe unul din colegii D-sale spre a răspun- de la interpelare și cel mai competent este onor. D. lonescu. D-sa însă nu voesce să răspundă ne având autorisațiune. Este și D-sa deră în regulă. Ce este de făcut ? ’MI aduc aminte onor. D-nl senatori, că s’a făcut uă interpelațiune tot unul ministru de instrucțiune publică și s’a amânat nu pe cuvântul că este bolnav, dâră că avea trâ- bă la Cameră, și a trecut 20 de dile până când l’am somat și am dis, că nu ne vom mișca din Senat până nu va veni D. mi- nistru de culte. Vedeți că atunci s’a făcut uă concesiune de 15—20 de <)ile. Astădi nu este același cas, este uă infirmitate fisică din partea D-lul ministru de culte și D. ministru de esterne nu este autorisat să răspundă. Rog dâră pe onor. D. Cogâlni- ceanu să amâne penă mâne, căci mâne, sau D. ministru de culte va veni saii va auto- risa pe alt D. ministru să răspundă în lo- cul. D. M. Cogălniceanu. D. ministru de esterne a socotit prin uă mare erâre că eă cerâm numai de cât să’i fac pe D-sa să răs- pundă. Eă m’am adresat la banca ministe- rială și când am vă^ut că pe lângă onor, ministru al lucrărilor publice vine și D. lonescu, profesorale Universități de lași, s’a bucurat inima mea că voi avea un om mal competinte ca să răspundă la interpe- lațiune. Am voit, D-lor, să fac interpelațiunea mea chiar astăzi și tocmai astăzi pentru că ’ml plac datele istorice. La finele lui Ianuarie 1876, un ministru de culte a pri- mit aci un vot de blam pentru că a călcat legea. Ei bine, vă voiă spune de mai na- inte că voiam să vă dovedesc, nu că Sena- tul nu a făcut bine eă a dat acel vot de blam contra unul ministru acusat că a căl- cat legea, dâră voiam ârășl în luna Ianua- rie să vă dovedesc ce efect a avut acel vot în privința instrucțiunii publice. Vo- tul acela a avut, D-lor, de consecință că as- tădi ministrul numai cutâză să esplice ri- gorile legii și așa legea instrucțiunel pu- blice rămâne neaplicată. Dâră când voifi desvolta interpelațiunea mea văjvoiti arăta mai pe larg opiniunea mea în privința vo- tului Senatului dat acum, este un an 1 Mi s’a imputat că sunt vizir. Ați audit pe D. Cămărășescu și pe D. Leca, aseme- nea și banca ministerială tratându-mă de vizir. EI bine, D-lor, astăzi acest nume mi se cuvine mal pucin de cât ori când; căci de când liberii și independenții afi venit la putere ei afi întrecut pe toții, vizirii din lume!....(aplause) Cu tâte acestea astăzi fiind mare vizir, dâră vizir,” în puterea re- gulamentului, consimt să fac uă graciosi- tate vizirială, și prin urmare primesc ca interpelațiunea mea să o desvoltez mâne; cu condițiune însă casăseîncunoștiințeze de către biurofi consiliul de miniștri pen- tru că și președintele consiliului, dâca D. ministru cultelor va fi tot bolnav, să însăr- cineze pe unul din colegii săi ori care va vrea, să răspundă în locul D-lul Chițu; voifi avea încăjuă mare mulțumire sufletescă să văd pe D. ministru de esterne primind acâstă încărcinare, căci de mal nainte a- nunț că interpelarea mea are să fie fârte resbelnică! Prin urmare declar încă uă da- tă că consimt la amânare pentru mâine. D. ministru de esterne, lonescu. Fiind că a fost vorba despre date istorice, și mie ’ml plac fprte mult datele istorice, și ’mi aduc aminte de 24 Ianuarie, uă dată care a fost ilustrată în analele nâstre prin unirea principatelor, și ’ml aduc aminte că un ministru autoritar a fost congediat chiar în acea di; despre faptul acesta istoria o să vorbâscă dâr vorbesc de date, ’ml plac fârte mult datele istorice , si ’ml vine în minte acea dată de 24 Ianuarie 1865 când s’a congediat acel ministru, și o țin în me- morie, fiind că pe viziri așa ’i concediază câteuă dată Sultanii.... D. vice-președinte. Vedeți cum dege- nerâză discțiunea ? D. ministru do esterne. D-le președin- te, așa este, dâră observ că, când ați văijut pe D. Cogălniceanu că face grațiosități vi- ziriale, nu ați ^is nimic, el bine, aș dori ca să fifi plătit cu aceeași grație. EI bine, de voiu avea onârea să am delegațiunea să răspund la acâstă interpelațiune,, am s’o îndeplinesc. Dâră acum voitt ca țâra să ju- dece între mine și D. Cogălniceanu și noi toți. Dâca nu este ministrul cultelor faciă, adaste cel pucin până când capul cabine- tului va fi faciă, și atunci ne vom supune grațiositățel onor. D. Cogălniceanu ; mie ’mi place situația limpede.. D. Cogălniceanu. Tocmai acesta vreatt și ett să vă limpezesc posiția. D. ministru de esterne. Răspund D-lul Cogălniceanu că D-lul este astădl, într’un rol pe care ’l am jucat și efi, uită însă un lucru, că acel care se ;ânl este vorba de principiu. Aduceți argumente de principiu, când combateți principiul, âr nu vă opriți la accesoriele lor. S’a vorbit de fisionomil. Vă pot spune că idea mea ar fi să adoptăm orl-ce mijloc, dâcă nu ne am sfii de prea mulie chel- tuell, pentru a avea chiar fotografiile (în- treruperi). Fotografia ar fi cel mal bun mijloc de a materialisa un drept . . . Cu câi s’ar găsi mijlâce mal perfecte cu atât mal bine ; ânsă, fiind-că să pâte ca mijlâcele perfecte să fiă dificile în prac- tică, de aceea sunt silit să le îucuugiur. Din acest punct de vedere 4¹C ⁿu s$ pâte adopta fotografia, dâr aceste ar fi 4 (16; Mar^e 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIF* 549 mijlocul cel mal înlesmtor pentru a con- stata identitatea alegătorilor, și dâcă ar fi și mal pucin costisitori, ar fi și cel mal bun, și mal în raport cu inteligența și cu gradul de cultură al popoiuluî nostru. Prin urmare garanția și controlul pentru identitatea alegătorilor, este uă măsură ce nu să pdte combate cu succes de ni- meni din D-vdstră. încă câte-va cuvinte, și voiu termina. Onor. D-nu Buescu dicea adinea-orl: nu vă încredețl în uă asemene reformă, căci am practicat’o noi la 1868, și am pățit’o. La acâsta onor. D-nn Blaramberg a res- puns cu destul succes, căci a dis D-lul Buescu: nu sistemul cartelor e reti, ci modul cum D-vdstre atunci ați aplicat a- cest sistem a fost ren : 1-iti că acest sis- tem nu era legiferat; al 2-lea pentru că modul cum s’ati confecționat cărțile, și cum s’ati dat alegătorilor a fost eronat. Nu este, dâr, un cuvânt că dâcă ați a- plicat D-vdstre ren acest sistem, sistemul e reti în sine; din contra argumentul se- rios ce pleddsă în favdrea cărților de i- dentitate, între altele, e și acesta că, pe când cu modul cel-alt de a să face numai apel nominal, și de a respunde un alegă- tor: eti sunt Stan cutare; și fiind că ni- menia nu’I cundsce personal, biuroul a lăsat să votese, ast-fel să se consume de- licte, pe care nimenia nu le pdte desco- peri, cu sistemul cărțelor de identitate am mijlocul de a pune mâna imediat pe corpul delictului, ca să dic așa, pe deli- cuent. Uă voce. Ai listele electorale. D ministru de culte și instrucțiune publică. Nu este așa; listele remân la primărie și carta este cartă; și când cine- va să va căpui, cu carta altuia iscălită de altul . . . Uă voce. Nu sciti toți să iscălâscă. D. Ministru de culte și instrucțiune publică. Nu vorbiți de escepțiunl când e vorba de principii. Cu cartele dicâm că am un mijloc juridic de a prinde, de a pune mâna pe acel care minte, pentru că este carta care’l dă de gol; tocmai aci, D-lor, s’ar putea aplica proverbul: verba volant scripta manent, vorba sbdră, scri- sul remâne. Acum vom vedea cum trebue să fie re- dactate cărțile de identitite; ce condi- țiunl, ce garanții trebuesc prevăzute prin ele. Destul este, D-lor, că de uă-cam-dată cu sistemul acesta avem mijlocul de a pune mâna pe delicuent, și când avem a- cesta, de mal înainte vă pot spune că am înlăturat voința unora de a comite aseme- ne fapte. Acum în privința escepțiunilor, pentru acel cari nu sciti carte; el bine, și pentru aceștia se va găsi un mijloc de a dovedi identitatea lor; și nu este un argument acela că omenii ’șl pot schimba fisiono- mia tăindu’șl barba, sau lăsându’șl barbă, tea se, numele săti, să va încredința în modul acesta că în adevăr este alegător ficsându’și acâstă ideie va eși din starea de negligență, de indiferență în care sunt astă-(|I în privința acestui drept. Băgați de sâmă, D-lor, ce impulsiune se dă ale- gătorilor dânduli-se la mână acâstă car- tă ; pe când astă-<|î un alegător ’și vede numele înscris numai îa listele ce sunt a- fișate pe ijidurl, și care după 5, 6 dile să spală de ploi, și să rup de vânturi; atunci când li să va da carta la mână, el va con- stata îatr’un mod material acest drept al seu, va sci în tot momentul că este ale- gător, că e dator să’șl esercitese acest drept; într’un cuvânt va întipări în me- moria lui dreptul ce are vâ^endu’l mate- rialisat, ca să dăc așa, în mâna lui prin acea diplomă ce i s’a dat; carta este pen- tru el uă revelațiune, uă oglindă pe care uă vede în tot d’a-una, și scie că el e ale- gătorul care are să’șl esercite dreptul seu. Numai atunci cetățânul ajunge a’șl susți- ne drepturile sale de libertate, și tâte drepturile cari decurg pentru el din orga- nisațiunea Statului, când scie să’șl indi- vidualisede aceste drepturi. De acea ve- deți că în Anglia, America, Germania, dreptul e mal mult respectat de cât la popârele latine, fiind că acolo alegătorii sunt mai individualisațl de cât în alte părți. Pe cât timp cetățânul ’șl chiamă în consciința sea drepturile sâle și ’și le lămuresce mal mult, pe atât el ține mai mult la dânsele și ’și le esercită cu mal multă căldură. Pâte, D-lor, ca acest argument să nu fie mult gustat de D-v. . . Voci. Din contra, așa este. D. ministru instrucțiune! publice. Ansă eti cred că cu argumente, cum am dis, psicologice, cu argumente cari in- tră în domeniul ideielor, am putut face lucrul mal evident; și rămâne la studiul serios al D-v. să vedeți dâcă și din acest punct de vedere nu ar fi mal bine să adop- tați cărțile de alegători, cu condițiunile acelea, neapărat, pecari le veți găsi de cu- viință pentru a evita ori-ce inconveniente ar decurge diutr’un sistem așa de bun. Voci. Numai suntem în nnmâr. D. M. Costachi. Vâ rog să’ml permi- teți să respund D-lul ministru acum, căci eu plec disâră. Voci. Nu mai suntem îu număr. D. M. Costachi. Vâ rog, D-le preșe- dinte, a consulta Camera deca ’mi acordă cuvântul. D. vice-președinte. Nu pot consulta Camera, fiind-că D-nil cestorl mi-ati de- clarat că nu sunt de cât 48 D-ni deputațl presențl. Ședința să rădică la 5 și V₂ ore, anun- țându-se cea următâre pe a doua-tji, 26 Februariti. răcjând mustățele etc. Nu putem admite acesta, căci atuncea ar trebui să condam- năm biletele de identitate care astă-dl e- sistă mal în tdte țările pentru luare de di- plome, pentru călători. Signalementele ca mijloc de control nu sunt condamnate nicăirl..,. (întreruperi). Decă ’șl vor schimba alegătorii domi- ciliul, să va prevedea prin carte ce se va face atuncea; ânsă, D-lor, nu perdețl din vedere că aceste cărți nu sunt perpetue, ele să dati la fie-care formare de liste, și apoi nu au să coste de cât 5 sati 10 cen- time, nu e dâr un mare preț. Aceste cărți ati să prevadă numele și pronumele ale- gătorului, numărul casei și al stradel, co- legiul în care e înscris, ba chiar pdte și secțiunea în care are să votese; pentru că eti am fost mal la tdte alegerile și am vă- dut pe bieții dmenl, mal cu sâmă pe acel din colegiul al 3-lea, cari nu se prea in- teresedă așa mult, și nu vin la alegeri de cât numai rugați de noi, ’I am vărjut, (jlic, venind și căscând gura pe la colțurile stradelor, a primăriei, la listele electora- le, și rugându-se de unul și de altul să’I spună; este și el, Stan cutare, pe acea listă, și în ce secțiune votâsă ? Și caută secțiunea și nu uă găsea; să ducea la al- tă secțiune, căuta și acolo dâcă este în- scris, nu se găsea trecut; și așa mal în- colo, penă când bieții dmenl obosiți și desgustațî lăsau și alegere și tot. și să duceau acasă, fără să votese, EI bine, când fie-care alegător va avea cărticica lui, va vedea anume colegiul, secțiunea și chiar locul unde să face alegerea, și se va duce d’a dreptul să votese. Un cuvent mai mult pentru a adopta a- cest sistem al cărților de identitate este și acesta. Cu toții recundseem că cea mal mare parte din alegătorii noștri, no pun mare interes întru esereitarea acestui drept sacru . . . Uă voce. Vorbiți ca ministru sati ca deputat ? D. ministru de culte și instrucțiune publică. Vorbesc ca ministru. Ast-fel, D-lor, că trebue mult patrio- tism, multă stăruință din partea acelora cari ’șl pun candidatura, — afară de acel cari se lasă pe protecțiunea guvernului, sau pe a bâtelor; trebue, mult Pa~ triotism, multă activitate din partea ace- lora care ’și pun candidatura, pentru a merge pe la concetățenii lor să’I rdge să vie la alegere ; în vreme ce, decă fie-care alegător va avea cartea sa, diploma sa electorale, ca să jic așa, atuncea, psicolo- gicesce vorbind, âtă ce să va întâmpla: pe când acum cu sistemul confecționărel listelor să vede pe uă cdlă de chârtie mal multe sute de alegători, și pe când ale- gătorii ’și citesc numele scrise în aceste liste și afișate pe la colțurile stradelor, atuncea când vor avea cărțile de identita- te, fie-care alegător va avea scris în car- 1650 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEÎ 4 (16) Martie 1877 Ședința de Ia 26 Februarie, 1877. Președenția D-lul vice-președinte A. Sihlenu, asistat de D-nul secretar I. Lă- țescu Ședința se deschide la uă oră dupe a- miadă Presenți 81 D-nil deputațl. Nu răspundă la apelul nominal 66, și anume Bolnavi : D-nil N. Dimancea, P. Georgiade, C. T. Grigorescu, Gr. Serurie, R. Stefănescu, H. Zngrăvescu, A Holban In congediu: D-niî A. Agioglu, D. Anghel, T. Boiu, A. Gr. Bonachi, . Bujorânu, C. Catargi, N. Catargi A. Cilibidache, N. Cișman, P. Constantin, D. Crăciunescu, D. Donici, G. Gamulea. G. Macri, G. Mârzescu, D. Mi- clescu, G. Miclescu, D. Cozadini, Fr. Mi- lescu, G. Morțun, I. Nicolau, N. Nicore- scu, G. Pruncu, M. Roseti. N. Roseti. G. Rosnovanu, C. Șârec, M. Vladimirescu F. Alunânu, C Climescu, G. Tăcu, A. Vizanti, D. Leca. Fără arătare de motive D-nil P. Arbore, N. Athanasiu, C. Bo- beica, C. A. Borănescu, Sc. Călinescu, G. Dimitrescu, E. Ciolacu, L. Costin, Gr. Cozadini, G. Exarcu, C. Fleva, A. Gheor- ghiu, G. Gîță, N. Guran, T. I6n, G. Ma- gheru, C. Peșiacov, G. Rado viei, A. Știr- bei, A. Vamali, N. Viișorânu, M. Buri- lianu, I. Carabatescu, M. Ghelmegianu, A. Stolojan. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediu D-lor deputațl G. Morțun, D. Castroian și D. Cozadini. Se trămite la comisiunea de petițiunl petițiunea D-lul A. Andronic din Iași. Se trămite la comisiunea de indigenat petițiunea D-lul 1. C. Petrescu și a D-lul V. Vartaculo. Se trămite la comisiunea specială pen- tru studiarea cestiune! arendașilor trei pe- tițiunl ale arendașilor Statului din diferite localități ale țărei. Se trămite la comitetul delegaților pe- tițiunea D-lul M. Toncota. Se trămite la comisiunea de verificare protestul D-lul I. Topaloff din Bolgrad. Se comunică Adunărei adresa D-lul mi- nistru de finance prin care cere a i se îna- poia projectul de lege și budgetul casei pensiunilor pe anul 1877 spre a li se in- troduce âre-care modificări. Adunarea decide a se înapoia. Se înscrie la ordinea dilel raportul co- misiunel de indigenat privitor la împă- mântenirea D-lul A. Chibicl. D. P. Ghica. D-lor am ondre a adresa D-lul ministru de culte următdrea inter- pelare : ! I încă din sesiunea estraordinară a a- ' nulul 1876, D-sa interpelat în Camera Le- giuitdre a anunțat că uă anchetă minuți- dsă a constatat toate neregularitățile și malversațiunile urmate cu ocasiunea în- I trebuințărel fondurilor votate de Cameră pentru reparațiunea teatrului Statului, și că va publica acea anchetă precum și mă- surile ce D-sa va fi luat pentru urmărirea culpabililor și desdaunarea Statului de fondurile rău întrebuințate. întreb pe onor. D. ministru de ce nu a publicat încă acea anchetă și ce disposi- țiunl a luat D-sa în acâstă privință? 2. Mai întreb pe D. ministru deca D-sa scie eă în stagiunea teatrală când s’a ți- nut direcțiunea operei francese de către comitetul teatrelor, artiștii și artistele au remas în cele din urmă neplătiți, și mu- sicanții din orchestră nu’șl au primit încă nici penă astăzi remunerariele lor? 3. In sfârșit întreb pe D. ministru ce disposițiunl a luat și ce legitimă satis- facțiune a dat publicului cu drept cuvânt indignat de scandalul recent petrecut la teatrul Statului cu stingerea luminelor și arestarea ilegală a artistului Milo când a voit să represinte canțoneta sa anunțată și afișată „Haine Vechi.'' Și pentru a desvolta aceste interpelări rog pe D. ministru de culte și instruc- țiune publică să bine-voâscă a pune la disposițiunea mea spre a le studiatdteac- tele și dosarele privitdre la cestiunile sus menționate, precum și raporturile de an- chete în aceste privințe. A doua a mea interpelare ași fi voit să o anunț D-lui ministru de interne; dar fiind că nu a aci, o amân pe luni. Voci. E aici. D. P. Ghica Nu’l văd pe bancă. D. I. Codrescu. D-lor, comisiunea bud- getară are ondre a depune raportul pentru echilibrarea budgetului de venituri și chel- tuell pe anul 1877. Tot de uă dată rog pe onor. Adunare să bine-voâscă a di cide ca să se ia cât mal curând în desbatere pen- tru a se putea pune în lucrare chiar de la 1 Martie. — Adunarea consultată decide ase pune la ordinea D. ministru justiției. D-lor, am ruga onor. Adunare, eă pentru a se putea da voturile pe care țara le aștâptă cu nerăb- dare, să bine-voiți a decide ca tn o di sau două să fie ședință și sâra. Voci. Da, da; diseră și mane. Adunarea decide a se ține ședință astă-sâră și mâne Duminecă dioa. D. ministru justiției. Am să fac Adu- nărei uă comunicare care ’șl găsesce lo- cul în desbaterea ce are să se urmede îna- intea D vdstră. D-lor, cu ocasiunea lucrărel budgetului cum mi s’a presintat de biurourile Came- rei, am vădut că este uă diferință între a- locațiunea budgetară acolo prevâdută pena tru cheltuelile de material și între esigin- tele stricte ale justiției în cifră de 31,720 lei; dacă insist pentru acâstă cifră, este că ea e afectată pentru mersul justiției criminale, și creditul anului trecut care deja era mai mare de cât cel ce ni se pre- sintă a fost insuficient. Risipă nu pdte să fie aci, pentru că tdte cheltuelile de acâstă natură sunt fixate prin tarife fixe, prin re- gulamente de administrațiune publică și chiar sunt reduse la cea mal simplă es- presiune. Acum, onor. Cameră cu ocasiunea votu- lui definitiv pentru echilibrarea budgetu- lui remâne ca, sau să se introducă la mate- rial acel spor de 31,720 lei, saă spre anuse mal bulversa lucrarea comisiunel budgetare să scie de acum că am să viu în cursul a- nulul cu credite pentru acâstă sumă. Am trebuință a face chiar de acum acâstă de- clarațiune, care bine înțeles implică chiar de acum asentimentul moral al D-vdstră. D. I. Codrescu. Budgetul ministerului de justiție s’a votat. La material s’a admis cifra propusă de comiaiunea budgetară prin projectul sâu. D. ministru acum crede că sumele ce i s’a dat nu sunt suficiente. D-lor, lucrarea comisiunel budgetare, după cum v’am arătat, este deja terminată și a fost din cele mai laboridse. A veni astătjl să începem d’acapo acâstă lucrtre, ar fi uă întârdiere mal mult care s’ar aduce îu votarea budgetului. D-lor, paragraful creditelor suplimen- tare este mai sporit de cât prevederile co- misiunel, și fiind că chiar îa anul trecut suma alocată n’a ajuns, ș’a avut recurs la credite estraordinare. Ași ruga ca și în a- nul acesta să păstrați ordinea ce v8 pro- pune comisiunea budgetară, remânănd ca D. ministru justiției, după trebuințele ce se vor ivi, căci noi astăzi nu am putea prevedea tdte aceste trebuințe, să presinte Camerei un project de credite ca să i se acorde din paragraful de 400,000 lei alo- cat de cernișiune. D. I. Câmpinânu, ministru justițel. Nu voitt să ostenesc Camera mal mult. Mulțumesc D-lul Codrescu raportorul co- misiei budgetare de soluțiunea ce propune; dar ținâm să ridic cestiunea înaintea Dv. chiar de acum ca să numi se impute mal târdiu neprevederl. D. G. Chițu, ministru cultelor și ins- trucțiunel puolice. In privința interpe- lare! anunțate de D. Pantazi Ghica, res pund că uă asemenea interpelare a fost a- nunțată și de D. Fleva și a remas să’l res- pund după votarea și echilibrarea budge- tului; acâsta mal cu sâmă fiind că are să fie trebuința de a se acorda un credit or- dinar pentru plata unor datorii remase din administrațiunea și direcțiunea trecută a teatrelor. Daca D. Ghica primesce amâ- narea penă după echilibrarea budgetelor, eu voitt respunde atunci atât D-sâle cât și D-lul Fleva. Daca nu, cer dilele regula- - ITuKUL hFIFIA' Al. ROM ’AL. I 65 I < IK ■ Martie 187/ menta re, și pânâ at ocl v iti pune la dis- posițiunea D-sâle tâte dosarele decareare trebuință. D. P. Ghica Primesc să se amâne des- oltarea interpelărel mele pene după echi- ibrarea budgetelor; însă țin să fie cons- istat că interpelarea mea și a D-lul Fleva mnt două interpelări cu totul distinse; și ișl dori să mi se pună la disposițiune țâțe dosarele relative la cestiune. Acum fiind că D. ministru de interne ’l văd pe bancă, cred că’mî va da voe să’l anunț rmă’ârea interpelare asupra stărei deplorabile a administrețiunil districtului Teleorman; 1. Daca D-sa este informat că în mare parte din comunele rurale. în tâte plășile art. 10, 13 și 71, al. 7 și 8 din legea co- munală nu sunt aplicate și că mal în tâte acele comune remunerările funcționarilor otaunali umple întregul budget, iar pen- tru biserică, asistență publică, securita- tea publică nu este alocată nicî uă sumă? 2 Daca ’I este cunoscut că în comune octiitoril încă la Decembre nu erau diș- muițl și așteptau buna plăcere a arenda- șului saă a îngrijitorului moșiilor, Statu- lui, ast-fel în cât bucatele lor espuse la 161? întâmplările, putredâfl pe câmp. 3. Daca a luat sciință că ’n unele co- mune rurale legea cimitirelor nu este încă puși în lucrare ast-fel că sănătatea pu- blică este vătămată, ear în altele cimitirele int în starea cea mai prâstă, ne îngrădite, ■'xpuse profanațiunelorși în nă necurățenie complectă. •. IV. Dacă D-sa scie că sunt unele comu- ne în care până acum actele stării civile nu sunt în nici uă regulă, ba încă în unele locuri condicele stati albe și nu s’ati în- scris în ele nici nascerl, nici căsătorii, licl morțl ? V. Dacă D-sa scie că sub-prefecțil co- mit escese de putere, abusurl și arbitra- iurl impunând comunelor primari și no- ;ari, destituindu-I și înlocuindu-I în un mod reprobat de legile în vigâre. Mă cred dator, D-lor, către județul meti, a face acâstă interpelare, și tot de odată leclar că din acâsta fac uă cestiune per- sonală relativ la mine. Rog pe D. minis- tru în ceea ce privesce punctele enunțiate in interpelarea mea să bine voâscă a’ml pune la disposițiune tâte actele privitâre la acâstă cestiune. D. vice-președinte. D-lor, să fie bine constatat că, după încuviințarea Camerei, edința de astădl va dura până la 5 ore; la 5 o vom suspende și se va continua de- sâră. Iar mâne la 12 ore vom ține ședință publică. Voci. Așa, așa. D D I. Ghica. Am luat cuvântul ca se duc aminte onor. CameT că astădl este Sâmbătă, (ji otărâtă pentru discuți unea pe- tițiunilor și indigenatelor. Voci Budgetele. D D I. Chica Mi se pare că jula- mentul este clar și prin urmare nu mal în- cape aci nici chiar votul Camerei. D. vice-președinte In adevăr regula- mentul h tăreșce acâsta, dar tot regula- mentul dice că Adunarea pâte face alt-felifl. Prin urmare. Adunarea astădl a găsit de cuviință ca să iea în discnțiune projectul pentru equilibrarea budgetelor, care este petițiunea țărel întregi. D. M. C. Epur/mu. D-lor deputațl, în facia legitimelor preocupări ce fie-care din noi are pentru garantarea libertățel alege- rilor, ’ml permit a respunde la âre care a- legațiunl ce mi s’au adresat erî de la ban- ca ministerială din partea D-lul ministru Chițu, și acest respuns al meii ’l voiti su- pune adi bine-voilârel hotărâri a Camerei. Voiu face acâstă mărturisire, că nu a putut da nici un om uă mal mare probă de deferința pentru regimul constituțional de- cât mine. Eu care erî eram decis să plec am remas numai ca se am onâre a respunde D-lui Chițu la alegațiunile D-sale. Se nu credeți că timpul va fi tocmai per- dut, fiind că eti cred că Gestiunile pe care le a sulevat erî D. Chițu pot se deștepte în spiritulnostru cugetări de uă ordine mai înaltă asupra situaținnii generale a țărel, asupra remedielor la cari cu toții trebue se ne gândim a aduce la momentul opor- tun. Nu sciti dacă Adunarea ’ml permite acâsta. Voci. Da, da ; vorbiți. D. M C. Epurânu. D-lor deputațl, vă aduceți aminte cu câtă esitațiune mi-am permis eii erî a vă supune aprețierile mele în privința cartelor electorale, și dicem că, dacă este acea mefiență în privința autori- tăților chiemate de a presida alegerile, da- că este acea îngrijire despre buna lor cre- dință, atunci nu cred că ceea ce se propu- ne ar fi suficient, și că mal bine este se remâuem în starea actuale; pentru că am credut că ar fi un mal mare control pentru alegătorii slabi de a se găsi în locurile electorale cu toții întruniți, unde vor avea o mai mare autoritate, un mai mare curagiti politic de a’șl sprijini reclamările lor, de cât al pune faciă cu acele autorităll comu- nale pentru liberarea cartelor de identitate. Acâsta era opiniunea mea. Atunci D. ministru al cultelor a crezut că a găsit momentul oportun de a mă de- nunța țărel că vederile mele sunt reacțio- nare, antipopulare, oligarchice chiar. EI bine, țin mult de a vă face se mă conside- rați așa cum sunt, nici mal bun, nici mal refl de cât sunt în realitate. Cât pentru cestim.ea de popularitate, ’I voiu spune D-sale că un om de Stat, mal ântâiu. de tâte este dator a studia Gestiu- nile de aprâpe, a se inspira de trebuințele publice chiar cu prejudițiul momentan al popularității; căci a merge până acolo în căt a se anihila pe sine însuși și a se în- china, în contra convicțiunilor sale, la i- dolul popul; ‘ițit, aceasta, după părere mea, ar fi uă lașitate ce nu este permi - unul om politic. Am audit erî pe D ministru de cult spuind că eti aș fi făcut, în consiliul de miniștri, sati în convorbiri particulare confidențe care ’l-ar fi dac D-sale dreptul de a mă acusa de oligarchic, și numii D-sa represintă acel ideal politic al libertăților cetățenesc!. Cât am avut onâre a b coleg cu D Chițu, am fost în cele mal bune relațiunl, da nu ’ml aduc aminte se fi făcut vre uă c n fesiune confidențială cătră D-sa, sati să fi sulevat vre uă-dată în Consiliul de minis tri cestiuni constituționale, cestiuni de a cele cari s’ar fi referit la vre uă transfoi mare câtuși de minimă în mecanismul con stituțional al regimului sub care ne aflăm. Preocupaținnea esențială a alianței ce am făcut noi. nu a fost de a.resturna un regim, ci de a consolida regimul constitu- țional și a evita țărel nâstre pe viitor ace- le nenorocite fase prin care trecuse până atunci. Cât pentru idealul ce terbue sefurmă- râscă uă societate, voiu respunde D-lui Chițu că în politică nu încape ideal, și că însuși adevărul este tot-d’a-una relativ. Veți vedea că în ceea ce D-sa a dis în par- te în privința procedurti a mers prea de- parte, în adevăr are dreptate D. Chițu când dice că alegătorii nostril sunt indiferenți, și trebue să-I îndemnăm noi, adecă D-s i și eu și alții, ca să’șl exercite acest drept. Dar nu e destul numai a constata acestfapt, ci trebue să căutăm și a ni’l explica, pre- cum nu e destul a ijice și a constata vă țâra e în suferință, fără a căuta să ne dăm sâmă de causa reulul de care ne plângem Eu unul, de la un timp încâce, mi-am făcut din căutarea și examinarea acestor cause preocuparea mea cea mai constantă, ca se aflu cui trebue să atribuim, unde t e- bue să eăufăm sorgintea acestor suferințe care, de vre uă dol-spre-dece ani, pot dice de la proclamarea Constituțiunel nâstre, afl mers necontenit crescând. Scopul ce trebue se aibă în vedere uă societate în organisațiunea sa politică și sociale, nu este de a urmări uă teorie ab- stractă; scopul esențial nu este de a face uă întrecâtâre care de care se aibă mal mulți alegători, acâsta este uă cestiune cu totul secundară în privința culturei unei țerl; cernța ânsâ legitimă și cea mal im- penâsă a untl societăți constituite este de a i se garanta prosperitatea materiale și morală ce este în drept a aștepta de la . e- gulata funcționare a instituțiunilor ce si a dat. Acesta e scopul ori cărui hun gu- vern și ori cărei societăți bine organisate Nu se ocupă âmenil de Stat, âmcn i de sciință cu teorii abstracte de a urmări un ideal, căci în desvoltarea omeuirel nu pu- tem avea idealuri fixe și imutabile fiind că progresul este nedefinit; ceea ce a fo nu 1652 MON1TORUL OFICIAL AL ROMANE principiu bun acum uă sută de ani, nu mal este a41, și ceea ce este bun astădl pdte nu va mal fi mâne, progresul nu are limite, și prin urmare în materiă de politică po- pârele au cerințele lor, exigințele lor după fie-care epocă și după aceste necesități ’șl caută acea formă de guvern, acele institu- țiuni cari în un mod practic și real le pdte garanta fericirea materială și morală . . . D. Eug. Stătescu. Ca etape în progre- sul omenirel idealurile sunt necesarie. D. M. Costachi. D-lor, ’ml veți permite se vă spun în puține cuvinte care au fost cugetările mele asupra șituațiune! țărel a- tuncî când am format noi ca expresiune a el un comitet de resistență în Bucurescl, care a găsit ecou în tdtă țâra. Ore preocu- pările ndstre ati fost ca să ne acaparăm de guvern, ca se distrugem pe un individ ? Nu. A trebuit mal ântâiti să ne dăm bine sema care sunt căușele caro aii putut pro- voca efectele desastrdse pe care le ați vă- <}ut cu toții. Ei bine vă voiii ceti uă parte din un memoriu ce s’a redactat atunci, ca se vedeți ordinea de idei ce am urmărit din preună cu toții acel bărbați cari aii fă- cut parte din acel comitet, precum D-nii Cogâlnicenu, Brătenu, ᵣRoseti, I. Ghica, Vernes"'! eti ș’ alții. Etă D-lor, aceste idei: Ochire pra starei presente a liomăniei. ntr’un spațiii de mal bine de 30 de ani România a experimentat patru forme con- stitutive de guvernământ, și astăzi se svâr- colesce pe patul durerii, întrebându-se un- de pdte găsi limanul, nu a mântuirii, căci cangrena a pătruns prea adânc în organis- mul el politic și social, dar cel puțin per- spectiva unei stavile, în contra unei ade- vărate disoluțiunl sociale, și uă speranță de a nu vedea compromisă chiar existența ndstră de Stat. Și ne vedem amenințați de acest pericol Intr’un timp când în lăuntru luminele sunt mal respândite de cât în trecut, viața pu- blică mal întinsă, instituțiunile politice mal conforme ideilor civilisațiunil moder- ne, posiția din afară garantată de puterile cele mai mart și care ne a lăsat toată li- bertatea de acțiune în lăuntru. Ansă uă stare de lucruri care trebue să deștepte pe tot omul cugetător. Să nu ne facem ânsă ilusie. Din mo- mentul ce puterile garante, astăzi obser- vatori pasivi, vor perde credința în vitali- tatea ndstră, nimic nu le va opri de a ho- tărî de sdrta ndstră. Greul le va fi numai de a se înțelege când și cum. Vedeți, D-lor, preocupările seriâse ce ati inspirat pe toți membrii acelui comitet, și eti avend vederile nule în acestă cestiune, am fost însărcinat de a face un memonti upra situațiunei, și de a arata remediul, i istoria modernă a României în mână, am venit la conclusiunea următdre că au pdte se mal fie astăzi dubiu în spi- ritul nimănui, < ar putea să mal e- siste un singur om atât de tâmpit la minte, și atât de mărginit în experiența sa, în căt să dorâscă a se reîntdrce la tre- cutul pe care situațiunea actuală a țSrel, istoria el, faptele petrecute penâ astădl, nimic în fine nu le mal pdte resuscita. Dar am ajuns a constata prin manifestul nostru vițiurl constituționale, vițiurl de acele care nu dau țărel destule garanții de independență și legalitate. Și penă va veni momentul să respund D-lul ministru, să’ml permiteți să dau citire ancă unul pasagiti din acest manifest. Am făcut ne- greșit narațiunea istorică a instiluțiunilor ndstre, am constatat săritura ce am făcut de la legea convențiune! din Paris la vo- tul universal proclamat la 1864, când am trecut de la trei, patru mii de alegători, la opt sute de mii, și apoi iată ce între- bare fac în acel memoriu: Dar ce să mal (Jicem de grăimea impi - sitelor ? Acele indirecte, care apasă mal mult asupra claselor de jos, dnpă un stu- diu făcut aprofundat în Alegetorul liber, a sporit cu 67%. Dar milidnele de dări comunale risipite? Dar acele pretinse trei dile de șosea transformate în 20 și 30 ? Ce ati făcut în timp de 9 ani acei 800,000 de alegetorl ? Au plecat capul în jug ne- dând nici un semn de resistență sau de deșteptare. Vita lui, hrana familiei sale se vinde pe nimic, și el nu scie de cât a ge- me. Le mai însemnesă apoi acea teorie, că tot acela care contribue la întreținerea statului, are dreptul a’și esersa drepturile politice ? Ore evidența monstruâsă a re- sultatelor obținute nu demonstra îndestul deșertăciunea acestei teorii amăgitâre? Acesta e ordiuea de idei ce am urmărit, și am susținut că nu pot aștepta îndrepta- rea suferințelor țârei mele de la venirea cutării sau cutării individualități la pu- tere, sati al cutărul partid, că nu pot să aștept de la acâsta salvarea țârei mele; și mâ serv, D-lor, de cuvântul salvare, pen- tru că după mine uă catastrofă politică satifinanciară, va fi cousecuența neapărată a acestei stări de lucruri. Atunci am cău- tat să găsim uă îmbunătățire în institu- țiunile ndstre, și n’am putut fi atât de presumpțios pentru a impune opiniunile mele, ci m’am mărginit numai a esplica starea de lucruri. Eu, domnilor, nu tăgă- duesc că pe mine nu mâ împacă de loc legea electorală ce interpretăm astă-dl; voiți uă mărturisire mai francă de cât a- câsta ? Și de ce uu mâ împacă ? Pentru că văd că țera acâsta în curs de 12 ani de 4ile u’a fost îo stare să esurcitese un con- trol asupra necesităților, asupra afacerilor el. Toți âmemi politici din țera acâsta, tâte ilustrațiunile au trecut pe la guvern, și nicl-uă-dată țâra n’a fost mulțumită; cum vo.țl dar ca ea să fie mulțumită pe viitor, dâcă se va continua aceia-șl stare de lucruri⁵ 4 (16; Martie 1877 Aci voiu spune că nu împărtășesc opi- niunea D-lul ministru de culte care ays, on peut repondre que la vie et la ibertâ sont choses aussi prâcieuses pour .’homme que sa propriâtâ; et cependant il n’est persoane qui declare que le corps ju- diciaire et le jury dans les affaires crimi- nelles devraient âtre choisis par le sufrage universel. Au contraire on prend le plus grand soia de placer sur les bancs de la magistrature des personnages dont le sa voir et l'experienee soni averes, et de for- mer la liste du jury dans une pârtie de la communautd civile dont la situation offre une certaine garanție d’intelligence, de sa- voii' et d'honnctete.^ Vedeți dar că se cer condițiuni pentru apărarea averel, onârel și libertățel în in- stituirea juriului și în compunerea tribu- MuNITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE 1653 4 (16) Martie 187( nalțlor, și tot ast-fel posițiunea unui ale- gător nu o considera de cât ca uă funcți- une care atârnă de la gradul de cultură a fie cărui popor de a prese ita mal multe saă mal puține garanții. Etă acum ce dice ilustrul Fox, oratorul cel mal eminent și apărătorul cel mal li- beral al constituțiunil englese din timpul revoluțiuniî francese : „Je crois que si Ies plus sages, Ies plus capables, Ies plus vertueux de tous Ies liommes qui ont servi â l’ornement et au progres de la civilisation se trouvaient reunis et assis autour d'une table pour donner â priori une constitution â uu Etat, je crois, — et c’est lâ ma persuatioa, que malgre toute leur vertu, ils ne reussi- aient pas â formuler un systeme pouvant atteindre ce but; ils devraient laisser aux nodifications de la pratique et â de norn- breuses dâviations le soin d’adapter l’ceu- vre primitive aux circonstances I Et cette opinion, ils avait coutume de la soutenir au moyen d’un exemple familier mais juste, comparant une constitution â une maison don! on a bjaa etudier meticuleusement le plan d’avance, et qui ne rassemble pas tous Ies avantages qu’on y voudrait avoir quand on y habite. II faisait remarquer que malgre toute la beaute qui paraît etre la sienne, quand on la voit dapres un plan regulierement dessine sur le papier, au- cune maism neuve n’est aussi habitable et aussi comode que celle dont on a bâti Ies diverses parties â difâ’entes âpoqaes, piere â piece et sans dessein regulier. Cest â de tels principes de reforme pra- tique si sagement exposâs par ce grand homme d’etat, que j’adhâre avec determi- nation. Să vin acum la discursul D-lul Chițu, și’l întreb pe D-sea : âre starea Franciel pănă la 1848, unde a fost un cens stabilit, pâte D-sea să uă taxese de un stat oligar- chic ? Pdte D-sea să susțină cu sciință în mână, căci despre esperiență nici nu mal încape vorbă, cum că acea stare de lucruri ar fi uă stare aristocratică, și contrarie principielor constituționale? Apoi vă mal spun uă dată că epoca cea mai briiiantă a parlamentarismului frances a fost penă la 1848, și sciți că de la 1848 în câce a fost votul universal cu bilanțul final al Franciel, care a fost perderea a două pro- vincii , resbehil intern și arderea unei părți din Paris. Acum, D-lor, pentru ca să vedeți că nu sunt idei retrograde, idei oligarchice cele ce susțin, vă aduc înainte ori câte consti- tuțiunl voițl. Voiți Constituțiunea Italiei? In Italia, pentru alegători se cer coudiți- nni mult mai aspre de cât la noi; se cere să plătescă cel puțin 3,000 franci impo- sit un alegător al Senatului în Italia. Pen-, tru Cameră, alegătorul trebue să plătâscă un cens de 40 lire. Ei bine, pâte să dică D. Chițu c 'talia ste mal înapoiată în cultură de cât noi ? Pdte să qică i). Chițu că Italia adi se guvernă ca nn stat oligar- chic ? Prin urmare, vedeți D-le Chițu, că ați făcut uă confusiune absolută în ideile ce ați semnalat. Ași putea, D-lor, să vă invoc Constituțiunea BalgieT și altele; dar fiind-că nu voesc a obosi Camera, v.nti dice D-lul Chițu : dâcă voiți a medita cu mal multă maturitate asupra situațiunel țărel, veți vedea că însoșl Dv. nu veți ti satisfăcut cu două, trei frase sonore asu- pra suveranității poporului. Trebue uă în- dreptare seridsă acestei țări, căci nu se mai pdte amăgi nimeni. Acesta am spus’o când ne-am adunat noi; am 4’s pâ țâra a- cesta trebue să capete din noii credință în noi și în instituțiunile el, căci, să nu ne facem ilusiunl : domnesce un scepticism din cele mal mari, pe lângă suferințele materiale. Apoi, Dv. adl aveți seninătatea de spirit și ne vorbiți de idealism, pe când mâne, poimâne suntem amenințați de un sindicat, care.,., nu voesc să merg cu pesimismul mai departe, fiind-că Dv. sciți suferințele materiale ale țărel. Apoi, D-lor, în cestiune de ilusiunl, voiii aduce aminte D-lui Chițu ceea ce s’a petrecut la 1873, când un om de stat a ascultat mal mult anima de cât mintea, atunci când era peridda cea mal briiiantă a guvernului Catargiu. Atunci se votaseră 20 de miliâne ca resurse nouă, afară din împrumutul do- menial, sub cuvânt de a se plăti nouila sarcine ce se impuneau țărel din anuitățile drumurilor de fer, și când a vădut Europa că noi creăm resurse nouă, negreșit că ne a ridicat creditul. Insă nici atunci nu ne am dat bine sâma de efectele se are să producă acest împrumut în întru. Negre- că un Stat, ca și un particolar ’și dă tdte silințele pentru ca să ’șl susțină creditul, și câte uă dată chiar cu riscul viețel sale. Ați vădut de ună-di un banchiar mare din Bucuresci, care pentru a’șl menține credi- tul, a plătit, și iar a plătit, penă când nu a mal putut, și atunci ’și a ridicat viața. Ei bine, când s’a făcut acel împrumut, noi ne am amăgit cu toții, căci am crezut că acele miliâne vor rămânea pe loc, și atunci s’a înființat banca de Bucuresci, societatea fiinanciară, creditul funciar, și altele. El D-lor, eii și atunci am fost nepopular, și din nenorocire esperiență a fost în favârea prevederilor mala. Prin urmare să nu ne amăgim și acum de a doua âră 4icdnd că sufe-ințele nâstre provin din crisa orien- tală, fiind că crisa orientală produce efec- tele sale și în Francia, și acolo se vedeuă stagnațiune în afaceri, însă capitalurile se duc și se depun la banca de Francia unde sunt depuse peste două miliarde cart staii neproductive. Deră la noi unde sunt bani? Așa deră, D-lor. în ordinea financiară, ca și în ordinea politică, nu trebue să ne luă n după teorii vage; trebue să fiim âmenl serioși și practici. Aci nu este Ges- tiunea di :iJivid saft d'i ”n partid; toții trebue să fim interesați a găsi un remedii! la starea aceasta de lucruri. Efl unul, în eonvincțiunea meu, 4*c tara nâstră cu greu să pâte guverna, fiind că cu greii va putea țara să esercite un control real sub regimul în care ne aflăm. Nu voesc să ata< nici de cum legea fundamentală a țărel, însă să ’ml fia permis a indica concetățe- nilor mei relele pecari le constat, fiind că alt fel ar fi să lipsesc de la cea mai prin cipală datorie ce am către concetățenii ine Vă cer scusele mele, D-lor, dacă v’am importunat, deră uredeți-mă că ne vom svârcoli mult timp âncă îu acesta perpiec sitățî grele; căci penă când nu vom resolva problema unul regim constituțional serios, sincer, penă atunci nici spiritele la noi nu se vor liniști, nici garanții financiire nu se vor putea stabili. Acâsta este credul meii politic. (Va urma) ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE. D. prefect de Bacău însciințesă, prin raportul No. 3,067, că se află duși prin țâră după muncă, unde nu se scie tinerii înscriși în tabloul de recensământ pentru recrutația contingentului anului e^ent, si anume: Negru Inrdache, din comuna PoduriN la stat de mijloc, părul, sprincenile și ochii negri, nasul lungăreț, gura potrivită barba ascuțită, facia smelă; Pribagu lordacl idem, la stat de mijloc, părul cas’aniu, sprincenile și ochii negri, nasul lungăreț, gura potrivită, barba ascuțită, facia roșco- vană ; și Florean Costache idem, la stat de mijloc, părul castaniu, sprincenilecastanii ochii ver4b nasul lungăreț gura potrivită, barba ascuțită, facia roșcovană. Sunt invitate, autoritățile administra- tive și comunale să ia măsurile cuvenite, pentru dovedirea acestor tineri, invitân- du’I a se presenta înaintea consiliului de revisie, când va începe lucrările sâle. Direcțiunea Monitorului oficial și in primeriel Statului Prețul resultat la licitațiunea ținută în 4ioa de 24 Februarie 1877, pentru ven- dârea a 3,000 ocale hârtie maculată și di ferite broșuri legi vechi, nefiind avantagios Statului, s’a decis a se ține uă altă licita- țiune orală, în 4'oa de 21 Martie 1877 la orele 2 după amâ4L în cancelaria aces tel direcțiuni din hotelul Șerbah-Vodă. Doritorii cari vor voi a concura, sunt invitați a veni în indicata 4i și oră, spre a lua parte la concurență, cunoscând că condițiunile cu cari ue vinde acest mate rial, sunt tot cele publicate în Monitorul oficial No. 26, din anul corent. I (3-3) MlOKVL OFh i AE AL iiUmANUsi (iu; .uarlre io< ₍ MINISTERUL DE FINANCE D-nil președinți al Corpurilor Legiui- t( comunică ace tul minister că spre îndeplinirea disposițiilor legei de la 24 Ianuarie precedent, promulgată prin Mo- nitorul oficial No. 21. relativă la numi- rea unei comisiuni pentru revisuirea ca- selor publice și așeijămintelor de utilitate publică din capitală. Senatul în ședința de la 8, si Adunarea deputaților în ședința de la 12 Februarie precedent, ati ales pe D-nil: D. Ștefan PetrovicI j Petre Lungenu > Senatori. — Vasile Gudgiu D. Dimitrie Brătianu — Petre Cernătescu — Vasile Maniu — Nicolae Fleva "ari au a compune disa comisiune. Ministerul aduce despre acesta la cu- noscința tuturor autorităților respective, șefilor de ser’icie financiare și mânuito- rilor de bani publici din capitală cu in- vitațiune ca ori de câte ori se vor presenta D-niî membri al comisiunel, spre a înde- plini mandatul ce li s’a dat de către Cor- purile Legiuitâre, să le presinte : numă- rul actele de valâre, registrele și ori-ce elemente necesare la controlul și verifica- rea caselor respective. No. 4,953. 1877, Martie 2. Deputați. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUC- Ț1UNE1 PUBLICE. La localul direcțiune! generale a arhi- veh r Statului de la Mihal-Vodă , din Bu- uresel, fiind trebuință a se efectua nisee reparațiunl pentru restaurarea unul apar- t.mentdin (Jisul local, ministerul publică licitațiune pentru darea în antreprisă a a- ■estor lucrări pe dioa de 4 Aprilie viitor. Licitațiunea se va ținea în pretoriul mi- nisterului după devisul dresat de arhitec- tul ministerului, care se pâte vedea de a- iu rtorl în ori-ce di de lucru în cancelaria divisil șcâlelor, prin oferte sigilate, con- form legei comptabilitățel, între concu- rențil c« vor depune uă cauțiune proviso- ie ie 3”>0 lei. No. 1,912. 1877, Martie 3. (3—3, 5 (Jile/ MINISTERUL DE RESBEL. S'atul-major de geniu. j virtutea ordinului ministeriulul de! resbel cu No. 982, și în vedere că, la ul- tima licitație, ce s’a ținut pentru darea în nt-eprisă a curățitului latrinelor tutulor stabilimentelor irilihre din Galați n’a j resultat prețuri avantagiâse, se publică din noii spre cunoscința amatorilor, că la 23 Martie 1877, se va ține licitație în preto- riul intendenței a 3-a militară teritorială, garnisona Galați, strada Speranța și Ne- groponte, sub No. 2. Caetnl de însărcinări relativ la acâstă lucrare, se pâte vedea în tâte dilele, de la ora 10 de diminâță, până la 4 p. m. Concurențil, uă dată cu presentarea ofer- telor, vor depună uă cauțiune de 10 la sută din suma oferită pentru acâstă lucrare, cauțiune care va -''-lânea și ca garanție definitivă. Art. 40—57 inclusiv, din legea comp- tabilitățel generale a Statului, sunt apli- cabile acestei întreprinderi. (3—3). 1877, Februarie 24. Administrația generală a domenielor și pădurilor Statului. Pământurile de prisos din Basarabia, cu sau fără stuhăril dintre hotarele consta- tate ale comunelor Chilia, Parapara, Gi- brian, Velcov și Dunărea, ce sunt parte în districtul Bolgrad și parte în districtul Ismail, proprietate a Statului, precum și acele cari încep de la Chișlitia pe lângă viile Chișlitenilor penă la Hagi-Curda și ârășl din Chișlitia pe malul Dunărei penă la Chilia și Movila, hotarul despărțitor stuhăriilor arendate, se arendâsă pe ter- men de 5 ani, începători de la 23 Aprilie 1877, pânfi la aceiași dată 1882, cu con- dițiunile de mal jos. și cu regulamentul stabilit pentru arendarea moșiilor Statului pe periodul 1876—1886, inserat în Moni- tor ul oficial, No. 130 din 1875. Licitațiunea se va ține simultanei!, atât îa localul administrațiunel, casele Ștefă- nescu, calea Mogoșâel în Bucuresci, cât și la prefectura județului Ismail, în (jlioa de 6 Aprilie 1877, la orele 2 post-meridiane. garanția provisorie ce urmâsă a se depune de adjudecator, va fi de 25 la sută conform art. 10 din regulament, și cea definitivă în valârea prețului arendel unui an, con- form art. 36 din condițiuni. Administrațiunea, publică acâsta spre cunoscința persânelor ce ar dori a lua în arendă espusele pământuri, pentru a se presenta la concurență în localurile și la ^ioa defiptă, însoțiți fiind de garanțiile provisoril cerute de regulament, esplicân- du-se tot d’uă dată că arenda actuală a a- cestor pământul! este de lei 22,150. No. 5,922. 1877, Februarie 28. (3-3). Condițiuni generale pentru arendarea pămân- turilor eu sau fără stuhăril pe periodul 1877 până la 1882. Art. 1. Pământurile cu sau fără stuhări proprietate ajSlatului,₍dintre hotarele cons- tatate ale comunelor Chilia. Parapara, Gi- brianu. Vâ și Dunărea, ce sunt parte în districtul Bolgrad și parte în districtul Ismail, precum și acelea cari îucep de la Chișlița pe lângă viile Chislitinulul până la Hagi-Curda, și ârășl din Chișlița pe malul Dunărei pânâ la Chilia și Movila, hotarul despărțitor stuhăriilor arendate, se arendâsă . ... ... pe termen de cinci ani, cu începere de la 23 Aprilie 1872. Nu intră în arendare păiu.ile sau p. țile de pădure ce s’ar afla pe aceste pă- mânturi. Art. 2. A dașul primesce pământurile în starea în care se va afla’ la punerea sa în posesiune, fără nici uă responsabilitate sau obligațiune din partea administrațiu- n 6» Martie id71 ulONlTuiWL 'v\ AL KUM vor înainta unul advocatului public res- pectiv, și cal-alt administrației. Ari. 45. Pentru ori-ee lipsă, stricăciuni săli neîndeplimre a veri unei obligațiuni prevăZute prin condițiunile de față, se va face imediat estimația de către delegatul administrației și primarul local, împreu- nă cu ambii arendași, âră valârea se va urmări din garanția sau averea vechiului arendaș sechfestrându-se de îndată orl-ce avere ar avea încă pe moșie. Keservându-i-se dreptul de a recurge la justiție la cas de neînvoire asupra esti- mațiunel. Dâca noul arendaș va declara că ia asu- prășl esecutarea tutulor obligațiunilor ne- îndeplinite de vechiul arendaș, și că res- punde densul de valârea daunelor saii pre- judicielor suferite de Stat, vechiul aren- daș va fi considerat ca liberat către admi- nistrație de ori-ce respundere în acâstă vnvință. Art. 46. Când pentru neîndeplinirea la timp a garanției definitive , sau în cursul contractului pentru neplată la termenile fixate a câștiurilor arendei și a celor alte dări stipulate, sau pentru neîndeplinirea obligațiunilor prevăZute în condițiunile de faciă, administrația va găsi de cuviin- ță a resilia contractul, ea are dreptul să pue imediat pământurile în rearendare pe comptul arendașului, și acesta fără jude- cată, somațiune prealabilă sau altă pune- re în întârdiere de cât simpla publicare prin Monitorul oficial, a licitației petru rearendare. Art. 47. Rearendarea se va face pentru restul periodului, întocmai după condițiu- nile de faciă și cu obligația pentru adju- decator de a plăti prețul arendei cu înce- pere din dioa confirmărei. Art. 48. Administrația’șireservă în'r’un mod absolut facultatea de a adjudeca pă- mânturile pe prețul resultat saii de a în- cerca uă nouă licitație, fără a putea aren- dașul rădica veri uă pretențiune în privin- ța resultatulul, nici chiar în cașul când uă nouă li vitație ar da un preț inferior. La cas de un spor la prețul rearendăreî peste arenda veche, diferența în plus va fi în folosul Statului. Art. 49. Adjudecându-se pământurile a- supra altui arendaș, vechiul arendaș va fi deposedat fără judecată sau somațiune prealabilă și pământurile se va da în po- sesiunea arendașului adjudecator, obser- vândusa formalitățile prescrise prin art.... Arendașul deposedat nu va avea drept la nici un fel de despăgubire pentru se- mănăturile saii productele încă neculese ce s’ar afla pe aceste pământuri saii pen- tru îmbunătățirile ce va fi făcut deja, care tâte rămân în folosul noului arendaș. Art. 50. Arendașul deposedat este res- pumjător de deficitul resultat din «aren- dare, calculat pe toți anii până la finele contractului, cu începere din confir- \rt. 58. Arendașul ia asuprăși tote ca- șurile de forță majoră și fortuite, ordina- re sau estra-ordinare, prevăZute safi ne- prevăzute, afară de cașul de devastațiune prin resbel și afară de alte stipulațiunl contrarii espres determinate. Art. 59. In cas de încetare din viață a arendașului, moștenitorii săi sunt răspun- Zătorl în mod indivisibil, adică fie-care pentru totalitatea sarcinelor și obligațiu- nilor contractului. De asemenea sunt solidari între dânșii în tâte cașurile de arendare, și fără a ii trebuință de veri uă declarațiune espresă, toți aceia ce aă luat împreună aceste pă- mânturi. Art. 60. Arendașul nu este liber a sub- arenda, fie într’un mod direct, fie într’un mod indirect fără consimțimântul admi- nistrațiunel, care esfe facultativ pentru dânsa. In cas când se va constata de adminis- trațiune veri uă cesiune neautorisată, fie parțială, fie totală a pământurilor, ea ’șl reservă facultatea de a putea imediat de- părta pe arendaș în modul și condițiunile prevăZute prin art. . . și următârele. i In cas când adm nistrațiunea va fi dis- pusă a admite cesiunea, arendașul este obligat, mai n’ainte de a se face transmi- siunea: ^a.) A justifica că a plătit tâte stimele datorite, conform disposițiunilor contrau tulul până în momentul cesiunel; b.) A presența uă declarațiune formală din partea persâne! căreia se transmite contractul cum că ia asupră’i tâte obliga- țiunile neîndeplinite Încă de arendaș, pre cum și răspunderea în general pentru ori- ce prejudiciu s’ar fi causat proprietățel d< către cedante safi altă persână, de care este după lege responsabil^; c.) A produce declarațiune autentică a garantului, că consimte a lăsa garanția sa pentru cesionarul său; în lipsă de aseme- nea declarațiune a înlocui garanția. Art. 61. Domiciliul legal al arendașu- lui, pentru tot ceea ce se va atinge direct Sau indirect de obligațiunile prevăZute prin condițiunile de faciă , va fi chiar la pământurile arendate. Art. 62. Arendașul aparținând veri unei din protecțiunile străine nu pâte nici uă- dată invoca calitatea sa de străin în ceea ce privesce obligațiunile ce ’șl-a luat prin contractul de arendare. Pentru îndeplinirea acestora precum și pentru ori-ce alt diferent relativ la aces- tea , este supus legilor țărel și jurisdicți unei esclusive a tribunalelor pământene. Art. 63. Arendașul are voe a înființa cârciml pe pământurile arendate , în con- dițiile legei asupra băuturilor spirtâse conformându-se legilor și măsurilor poli- țienescl , și fiind obligat a lăsa clădirile îp bună stare la împlinirea contractului (3-3) mațiunei rearendă. , de când va curge și dobânda la suma totală penă la achitare Acestă sumă totală imediat esigibilă se va împlini de la arendaș, împreună cu dobendile în acelaș mod și prin aceleași midlâ e ca și prețul arendei. Art. 51. Deca prima licitațiune nu va fi dat un resultat satisfăcător, fie din lipsă de concurențî, fie ca administrația n’ar fi aprobat prețurile oferite, și deca prin în- târzierea unei noul licitații, drepturile Statului ar fi puse în pericol din causa crescerei datoriei sau a micșorărel asigu- rărilor, administrația este în drept, apre- ciând singură riscul să deposedese ime- diat pe arendaș și să ia pământurile pe sema sa. Art. 52. In asemenea cas deficitul care cade în sarcina arendașului este fixat lauă sumă hotărâtă de 30 la sută și să împli- nesce după regulile mai sus stabilite. Pământurile vor fi din noii puse în rea- rendare și deca uă altă licitație ar da un preț mai favorabil, deficitul se va reduce în proporțiune și diferența socotită din dioa confirmărei adjudecației, se va resti- tui fostului arendaș. Art. 53. Arendașul deposedat are drep- tul a cere confirmarea prețului dobândit la ori-care din licitațiile pentru rearendare, deca va achita deficitul, sau va asigura plata regulată a diferenței prețului arendei. Arendașul va putea obține reintegrarea sa cu drepturile contractului , achitând până în ajunul licitației tâte sumele dato- rite precum și cheltuelile făcute de admi- nistrație cu căutarea în regie. Art. 54. Administrația generală are dreptul d’a inspecta prin agenții sau de- legații săi pământurile arendate și de a se încredința de aplicarea și esecutarea con- dițiunilor de faciă, fără ca trămișii săi să pâtă interveni în nici într’un chip în afa- cerile arendașului. Art. 55. Arendașul pentru neîndeplini- rea ori căria din obligațiunile prevădute în condițiunile de faciă, este de o potrivă respunZător, ca și pentru plata câștiuri- lor arendei sau dărilor accesorii, cu în- trega sa avere, și acâsta supusă, fără ose- bire, legei de urmărire. Art. 56. Tâte obligațiunile, coprinse în aceste condițiuni, sunt esecutorii imediat fără judecată, comandament sau somație prealabilă, considerându-se arendașul pus în întârZiere prin simplul fapt al espiră- rei termenilor fixate sau al neîndeplinirei obligațiunilor contractate. Art. 57. Nu va putea arendașul, nici în- tr’un cas, să intente proces administrației pentru verl-ce cause decurgând din con- tractul său, până ce nu va plăti maî ântâiu tâte sumele ce ar datori Statului, în vir- tutea condițiunilor de faciă. Câștigând arendașul, Statul va înapoia banii răspunși pe nedrept, conform dispo- sitivului sentinței definitive. 165S M NITi’RUL OFb 1\L ALROM ' N1EI 4 116) Marti*» 1877 Doritorii de a lua în antreprindere es- ploatarea acestor parchete, se vor presen- ta la licitațiune cu garanție provisoriă în valdre de lei 1,287, și de natura celor pre- vădute prin condițiuni. No. 4 484. 1877. Febn r e 15 Se publică spre cunoscința generală, că Ia 7 Martie 1877, se va ține uă nouă lici- tație la prefectura de Iași, pentru vendă- th a cinci parchete din pădurea Truse- sciT, situată în județul Botoșani, cu con- dițiunile general! și speciali, publicate în Men torii oficial No. 222 , din 6 Octom- [ bre 1876, și cu articolul adițional din a- : nunciul publicat în Monitorul No. 13, din 19 Ianuarie anul curent Licitațiunea se va începe la ora 1 post- meridiane MINISTERUL DE FINÂNCE SERVICIUL timbrului, inregistrarei si taxelor diverse Urmând a se pune în circuiauuiie nouile timbre mobile pentru acte diverse de 5 bani, 10 bani, 15 bani, 20 bani și 25 bani, confecționate în țâră, ministerul aduce acesta la cu- noscința atât a autorităților chemate a concurge la aplica- tiunea legei timbrelor și înregistrării, precum și a publi- cului, cu deslușire că, mai sus arătatele timbre sunt tot îu forma celor ce sunt astă-di în circulaținne, variind numai în cea ce privesce colorile cari sunt cele următdre: Cele de 5 bani de coldre verde, cele de 10 bani de coldre galbenă deschis, cele de 15 bani de cui ove albastră deschis, cele de 20 bani de coldre argintie și cele de 25 bani de coldre ro- șie deschis. Tot-d’uă-dată se aduce la cunoscința publica ca, un cine posedă timbre mobile din cele ce sunt astă-di în circula- țiune de categoria și valorile celor mai sus aretate, să ca- ute a le întrebuința pene la 15 Martie anul curent; eră după espirarea acestui termen, acei din particulari cari ar mai poseda asemenea timbre, să se presinte cu denselepâne în diua de 31 aceleași luni Martie, la casierul general al județului unde se află cu locuința și să ceră preschimba- rea timbrelor vechi ce ar posede cu din cele noui. De la 1 Aprilie anul curent, asemenea cereri de pres- chimbare numai sunt primite și ori-ce timbre din cele ve- chi se vor găsi circulând în țeră de la acestă dată se voi considera anulate si tară nici uă valdre. No. 540 1877, Ianuarie 1. Imprimeria Statului Director : N. T. Orâșanu No, 5C. Vineri, 4 (16) Martie 1877 SUPLIMENT LA MONITORUL OFICIAL ----------------------------------- PUBLiUAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL uIN BUCURESCI aNUNCIURÎ JUDICIARE LICITAȚIUNI Tribunalul Prahova, secția I La 19 Martie 1877, orele 10 dimineța, s’a decis a se vinde cu licitație la acest tribunal, averea im ibilă a D-lui N. G. Mi- hăilânu, proprietar, domiciliat în Ploescl, adjudecată definitiv asupra D-neî Aneta Muscelânu, menajeră, cu domiciliul la D. advocat N. Garoflide , din Ploesci și care nu s’a conformat art. 551 pr. civilă, cu depunerea preciului, punendu-se din noii în vândâre în comptul sSu , care avere a fost urmărită tot după cererea D sâle pen- tru despăgubirea banilor prevScjLuțt în ac- tul de ipotecă legalisat lă No. 1141 din 1873, de acest tribunal și învestit cu for- mula esecutorie și care se compune din : 50 stânjeni moșie, din comuna Șoimari, ce’i are cumpărați de la D. Locotenent N. Poenaru și D-na Anica Slănicenu, din co- muna Soimari, plasa Telejenu, acest județ, al cărui vecinătăți sunt: spre răsărit cu plasa Trumlul, spre apus cu moșneni Ma- ticenil, spre mâ^ă-di cu moșneni Soni- rari și spre mâd.ă nâpte cu Joița N. G. Mi- hăilânu. Descrisul imobil, afară de cașul pentru care se urmăresce, s’a mai găsit afectat la următârea împrejurare: N. G. Mihăilânu, tutela defunctului lan- cu G. Mihăilânu garanție cu tâtă averea sa imobilă pentru asigurarea tutelei nu- mite ui defunct, opisu secția II, pe 1873, No. 9, jurnal No. 3756 din 30 Maiu 1873. Se publică de acâsta și se somâsă toți aceia cart ar pretinde veri-un drept de proprietate , usufruct, servitute , chirie , privilegiu, ipotecă saă ori-ce alt drept a- supra acestor bunuri urmărite, ca, înaintea dilel de'adjudecațiune, să se presinte la tri- bunal, spre a’șl arăta pretențiunile ce va fi avend , contrar, sub pedâpsă de a nu li se mal ține în sâmă, conform alin. III de sub art. 506, procedura civilă. No. 6,435. 1877, Februarie 16. Tribunalul de Argeș. Pe basa sentințelor acestui tribunal, cu No. 366, din 1874, și 84, din 1875, învesti- te cu formula esecutorie No. 142, din 1875, și după îndeplinirea disposițiunilor cerute de procedura civilă, prin jurnalul dresat de tribunal sub No, 816, din 1877. s’a hotă- nainte și alături uu grajd de cal, cons- truite de zid și învelite cu șiță, și sub în- veliș cu grajd, iar alături un șopron de lemn pe furci, învelit cu șiță. Tâte aces- tea se află situate pe un loc care se înve- cinesce : La medă-nâpte cu proprietatea D-nei Efrosina Constantinâsca, la mâdă-di cu strada Sf. Vineri, pescării sau imob i- lele însemnate mal jos, date cu embatic de frații Jieni, în fund la răsărit cu locul D-lul Dimitrie Viespescu, iar în față la apus cu strada Scâlelor, fiind tot acest loc împrejmuit cu palanu și uluci de scânduri, avend casele uă curte spațiâsă, situate fi ind aceste imobile în colârea Galbenă strada Scâlelor No. 149, orașul Pitesci, județul Argeșiu, mai vâd.endu-se încă uă dată urmărite de către acest tribunal a- ceste imobile pentru datorie către D. Tă- nase lacov din Bucuresci, dosar No. 1663 din 1875. 2. Uă prăvălie și cu uă pivniță alături, eră d’asupra el alte douâ odăi, învelite cu șiță și construite de zid, cu locul el și pu- țină curte în fund , care dă tot în locul D-lor Jieni, urmărit mal sus (spre mâua de 11 Aprilie, 1877, căci în cas contrariu se va judeca în lipsă. No. 9,158 1877, Februarie 25. Tribunalul Ilfov, secția II corecțională. Ti Petrache Niculiu ₍ fost risitiu U 4 (16) Martie 1877 MONWUKUL uFICmd Ab n'jjlALiit 1661 ■Jae Chirițescu, acum cu domiciliul nec - noscut. este chemat la acest tribunal, în diua de 26 Aprilie 1877, la 11 ore de dimineță. spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru tantati vă de furt, avAnd în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca I în lipsă. No, 7072. 1877, Februarie 26. —D. Gheorghe Stan Tarabagiu, cu do- niciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în (Jiua de 25 Aprilie . 877 , la 11 ore de dimineță, spre a se cerceta ca, prevenit în procesul pentru abus de în- cedere, avAnd în vedere că, de nu fi ur- mător, se va judeca îu lipsă. No. 7050. 1877, Februarie 26. —D. Vasile Geor'escu, servitor la D. Mișu Schina, acum cu domiciliul necunos- cut, este chemat la acest tribuna], în diua de 25 Aprilie 1877 , la 11 ore de di- minâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul de bătae și a susține oposiția, avAnd în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă, No. 7041. 1877, Februarie 26. -D. Max Galts Chelner, cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în tjiua de 22 Aprilie 1877, la 11 ore de diminAță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae, avend în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 6992. 1877, Februarie 26. —D. Elena Sofiea, cu domiciliul necu- noscut, este chemat la acest tribunal, în diua de 11 Aprilie 1877, la 11 ore de di- minAță, spre a se cerceta ca prevenită în procesul pentru ultragiu, avend în vedere că, de nu va fi următdre, se va judeca în lipsă. No. 7136 1877, Februarie 28 — D. Ștefan Vasile, cu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acest tribunal, în cjhua de 28 Aprilie 1877, la 11 ore de diminAță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae, avend în vedere că, de nu va fi ur: ător, se va judeca îu lipsă. No. 7261. 877, Februarie 28. —D Ștefan Nicolae, cu domiciliul ne- noscut. este chemat la acest tribunal, in diua de 27 Aprilie 1877, la 11 ore do dimineță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae, avAnd în vedere că, de nu va ti următor, se va judeca în lipsă. No 7196. 1877, Februarie 28. —D. Ion D. Mocanu, cu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acest tribunal, în