iNo. 49 Un număr 25 b M 3 (15) Martie 1877 MONITORCL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: P» 'N, TBEI-I?BOI țl șiSE; Ș<8B LUNI, 20 LEI . intAiă Ianuarie ți ânttiQ Iulie ) ANUNCIURILE: LINIA r TRK1-DEC1 LITERE TREI-P BANI (inserarea Il-a și mal departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, pAn* la oinol-ijecl linii, cinci lei; cri mal mare de cincl-dec! linii, dece lei DIRECȚIUNEA : strada Germană, curtea Șerb an-Vodă Scrisorile nefrancate se refiisă Inserții și reclame, 60 b. linia inserarea Il-a și mai departe, 30 bani linia. Anunciunle se primesc și cu anul S U M A R PARTEA DF ICI A L A. — Ministerul cultelor și instrucțiunei publice : Decret și raport. Ministerul de interne : Decrete și raporte— Prescurtări de decrete. Ministerul de finance: Prescurtări de decrete.— Decisiuni. PARTEA NEOFICIALA. Resultatul alege- rilor de deputațl făcute în filele de 28 și 29 Februarie trecut. — Depeși telegrafice⁻—Buletin esterior.—Sumarul ședinței Senatului de la 28 Feb'uarie. Sumarele ședințelor Adunărel depu- taților de la 28 Februarie și 1 Martie.—Ședința Senatului de la 31 Ianuarie.—Continuarea Șe- dinței Adunărel deputaților de la 24 Februarie și ședința de la 25 Februarie. AnunciurI ministeriale. PARTEA OFICIALĂ । națională din palatul Universitățe! de Bucuresci, să porte titlul de Donațiu- nea G. Costa-Foru, titlu care se va înscrie pe uă placă murală de mar- moră. Art. III și ultimul. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul cul- telor și instrucțiune! publice este în- • sărcinat cu esecutarea acestui decret. ¹ Dat în Bucuresci, la 24 Februarie • 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul cultelor și iustrucțiunel publice, G. Chițu. No. 360. Raportul D-lul i nistru al cultelor și instruc- țiune! publice către Măria Sa Domnitorul. Prea Înălțate Dâmne, George Costa-Foru , care a ilustrat îu curgere de mai mulțl ani cu cursurile sele | facultatea da drept din Bucurescl, a voit ca în dioa când uă mârte prematură ’l va răpi catedrei sele, să lase L'niversitățel ce a iubit și ’l-a iubit, pe lengă memoria ta- lentului și erudițiunel sele și uă memorie materială demnă de el Profesorul G. G sta- Foru, om al cărței, datorind studiului ca- riera sea în patrie, doneză prin testamen- tul său Universități i de Bucurescl, frumâsa sea bibliotecă juridică constând din 1331 de volume diverse. Spre îndeplinirea acestei ultime voinți a regretatului profesor, de a pune la dis- posițiunea junimel acestă importantă bi- bliotecă proprie a’l facilita studiile și tot- d’uă-dată destinată a întreține recunoscin- ță în inima el pentru fericitul donator , sub-semnatul s’a grăbit a cere consiliului de miniștri aprobarea cuvenită pentru pri- mirea legatului în cestiune și acum vin prin acest raport a supune respectuos în- cuviințărel înalte a Măriei Tele acceptarea (lisei donațiunl, conform art. 811 din co- dul civil, și aședarea bibliotecel donate în Bucuresci, 2 lAartie 1811 MINISTERUL CULTELOR Șl INSTRUC- ȚIUNE! PUBLICE CAROL I, Prin gracia lui Dumnezeii și voința na- ționale, Domn al Românilor , La toți de fadă și viitori, sănetate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul cultelor si instrucțiune! publice , sub No. 1,507; Vedend și aprobând jurnalul consi- liului Nostru de miniștri No. 1 , din 14 Februarie curent, Am decretat și decretăm : Art. I Se primesce legatul făcut rin testament de repausatul profesor G. Costa-Foru , bibliotecel naționale din Bucuresci, care constă din biblio- teca sea, compusă din 1,331 volume diverse uvrage. Art. II. Se încuviințeză ca acestă bibliotecă , aședendu-se în biblioteca ’ f sălile bibliotecel naționale din palatul U- ■ niversităței, înscriindu-se numele neui- tat al donatorului pe uă placă murală de marmoră. Sunt, cu cel mal profund respect Prea înălțate Dâmne, Al Măriei Vâstre . Prea plecat și supus servitor. Ministru secretar de Staț- ia departamentul cultelor și iustrucțiunel publice, No. ' “07. G. Chițu. MINISTERUL DE INTERNE. CAROL I. Prin gracia lui Dumnezeii și voința n țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănetate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 2,738; In basa art. 71 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Se disolvă consiliul comunei Herța , din județul Dorohoiu , pentru motivele arătate în sus citatul rapor Art. II. Ministru Nostru secretar d Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestii! de- cret. Dat în Bucuresci, la 15 Februarie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 269. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Domnitorul Prea înălțate Domne. D. prefect al județului Dorohoifi, prin raportul No. 920 , ’ml comunică că con M (TORUL OFICIAL AL ROMANII 3 (15/ Martie 1877 siliul comunei Herța se află îatr uă sta- re deplorabilă , căci girarea afacerilor fi- ind încredințată membrului G. Vasiliu locul primarului care este suspendat, prin pucinul interes ce pune înînneplini- rea datoriilor sele, dă loc la diferite abu- surl, și paza de di și ndpte cu totul ne- glijată îo cât se comit furturi, și făcătorii de rele nu numai că nu sunt prinși, deră ucă dosiți și lăsațl în libertate de către autoritatea comunală. Consiliul acestei comune , contra legel ii fără aprobarea comitetului permanent, a scădet cu 3,000 lei pe antreprenorul acci- ulul în paguba casei comunale, și tot ast- 1 a liberat fostului primar Vasile Erinor, Jariul pentru timpul cât a fost suspendat. Pe lângă acestea, contra decisiunei con- liulul de igienă, a încercat a menține în rviciu de medic orașului pe D. Stroband, re nu întruuesce condițiunile cerute. In- un cuvent, autoritatea numitei comune ui voesce a respecta nici legea nici erar- hia autorităților superidre , căci tdte le- galile măsuri luate pentru ca acest consi- 10 să respecte legile și să ’șl îndeplinăs- ă datoriile au rămas infructudse. In facia celor espuse , ne mal putendu- ,e tolera funcționarea acestui consiliu, mă rrăbesc a solicita respectuos de la Măria Vdstră, pe basa art 71 din legea comunală lin 1874, disolvarea lui, rugându-Vă, Prea înălțate Ddmne , să bine-voițl a semna a- nexatul project de decret. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Ddmne, Al Măriei Vdstre, Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 2 73^. -877, Februarie 12. CAROL I, Prin grația lui Dumneijleti și voința na- țională, Domn al Romanilor, La toți de faciă ei viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul ie interne, sub No. 3,646; Pe basa art. 7 1 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei Balaciu, uin județul Ialomița, pentru motivele irătatate în sus citatul raport, se di- solvă. Art. II Ministru Nostru secretar ie Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esc itarca acestui decret Dat în Bucuresci, la 26 Februarie 1877. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I C Brătianu. No. 38 Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci la 26 Februarie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 383. CAROL I Prin grația lui Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, gănetate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No. 3,643 ; Vedend jurnalul consiliului miniș- trilor No. 3, din 23 Februarie 1877, Pe temeiul art. 1 din legea maxi- mului și 77 din legea comunale, Am decretat și decretăm : Art. I. Taxa esistentă în comuna Galați, din județul Covurluiu, asupra căruțașilor și glieocerilor se desființd- să, resiliând și contractul acestui venit. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este autorisat eu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 26 Februarie 1877 CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C Brătianu. No. 384. CARUL 1, Prin grația lui Dumneijefi și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănetate; Asupra raportului ministrului Nos tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 3,720; Avend în vedere domnesca Ndstră ordonanță cu No. 70, de la 12 lanu arie 1877 ; In virtutea art. 9 și 10 din legea consilierilor județene Am decretaț și decretăm Art I. Colegiul al IlI-ea electoral pentru consilierii generali de la jude- țul Covurluiu este convocat din nou în dioa de trel-deci Martiu 1877, a se întruni la orele 10 dimineța, în loca- lul comunei de reședință, pentru a a- lege un membru spre împlinirea va- canței ce esistă în consiliu Art II Ministru Nostru secretar de Raportul D-lu! ministru de interne către M. S. Domnitorul. Prea Înălțate Dâmne, Prefectul județului Ialomița, prin rapor- tul No. 1418 solicită a se disolvă consi- liul comunei Balaciu, pentru că primarul acei comune cu ocasia unul secuestru s’a făcut instrument al resbunărel unui aren- daș, în cât de conivență cu portărelul care venise în urmărire, a transformat casa un- de găsduia acel portărel în primărie, lu- crând acolo actele și procesul-verbal, și pe lângă acâsta, acel primar nu se găse- sce nicl-uă-dată la cancelaria comunei. Unul din consilieri a fost condamnat la înshisdre, altul este dat judecățel, și altul este învățător salariat de guvern, ceia ce’l împedică de a’sl îndeplini și sarcina de consilier. Sub-semnatul, pentru aceste motive și pe basa art. 71 din legea comunală, râgă res- pectuos pe înălțimea Vdstră să bine-vo- iască a încuviința disolvarea consiliului numitei comune și a semna anexatul pro- ject de decret. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Ddmne, Al Măriei Vdstre, Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, L C. Brătianu. No. 3,646 1877, Februarie 25. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeft și voința na- țională Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat a departamentul de interne, sub No. 3,644; Vedend jurnalul consiliului miniș- trilor, cu No. 4, de la 23 Februarie; Pe temeiul art. 77 din legea comu- nală și 1 din legea maximului, Am decretat și decretăm : Art. I. Taxa de un leu ce percepe actualmente comuna Tecuciu, din ju- dețul Tecuciu, de la vedra gaz se re- duce la 18 bani de vedră. Taxa ce are încuviințată din anul 1865, asupra carelor în dnol bol cu cherestele, lemnării și tot soiul de objecte, se va per- cepe numai de la carele cu cherestele și alte lemnării lucrate și nelucrate. Taxele asupra metrilor liniari, de la fa- ciadele proprietăților , de la neguțătorii ambulanți, pentru marcatul masurilor și greutăților, de la ocaoa de ori-ce pescărie uscată , afumată și în saramură se desfi- ințesă. Art. II. Ministru Nostru secretar de 3 (15) Martie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNifel 1605 Art. II. Decisiunea de faciă se va pu blica în Monitorul oficial. Art. 111. D. director general al vămilor și contribuțiunilor indirecte este însărci- nat cu esecutarea decisiunei de faciă. Făcută în Bucuresci la 17 Februariă 1877. P. ministru financelor, B. Brătiann. No. 3.890. Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 28 Februarie 1877 CAROL. Ministru secretar de Stat la departamen tul de interne, I. C. Brătianu No. 398. CAROL 1, Prin grația' Iul Dumtiedeă și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de fadă și viitori, sănetate , Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No. 3,719; Avend în vedere domnesca Nosrtă ordonanță cu No. 339, de la 23 Fe- bruarie 1877 ; In virtutea art. 31 din legea consi- liurilor județene, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Tecuciu este autorisat ca, în sesiunea saestra- ordinară de la 17 Martie 1877, să se ocupe și cu destinarea sumelor din carî să se închirieze localurile și fa- cerea mobilierului necesar compani- ilor de dorobanți, din nou înființate la lășile Berheciu și Bârlad. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinatcu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 28 Februarie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătiann. No. 397. Prin înaltul decret cu No. 389, din 28 Februarie 1877, după propunerea făcută prin raport de D. ministru se- cretar de Stat la departamentul de in- terne, sunt numiți și permutați: D. Ștefan Z. Protopopescu, ac- tual sub-prefect de la plasa Balta, din județul Romanați, este permutat în a- semenea calitate la plasa Ocolu, ace- laș județ, în locul D-lui Dim. Mihăi- lenu, care se trece la plasa Oltu-de- Sus, în locul D-luî Dim. Ștefănescu. D. Ion Vasilescu, fost sub-prefect, sub-prefect la plasa Balta, județul Ro- manațî, în locul D-luî Ștefan Z. Pro- topopescu, permutat. Prin decret cu No. 408 , de la 28 Februarie 1877. după recomandația făcută prin raport de acelaș D. minis- tru, D. Constantin Odobescu, fost pre- fect, s’a numit director general al ser- viciului penitenciar, pentru împlinirea vacanței ce esistă. MINISTERUL FINANCELOR. Prin înaltul decret cu No. 381, din 26 Februarie 1877, după recomanda- la făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul financelor, prin raportul cu No. 4,527, D. Dimitrie Zissy s’a numit în postul de verifica- tor la casieria generală a județului Suceva, în locul D-luî G. Petrescu, demisionat. Decisiuni. Ministru secretar de Stat la departa- mentul financelor. Având în vedere raportui șefului per- ceptor al biuroulul de vamă Galați, No. 201 ; Avend în vedere art. 43 al legel gene- rale a vămilor, Decide : Art. I. D. C. N. Filoti, actual magasi- ner clasa I, la biuroul de vamă Galați, este permutat în asemenea calitate la vama Brăila, în locul D-lul Muntenesen Dimi- trie, careva trece magasiner clasa I. la va- ma Galați, în locul D-lul Filoti. Art. II. Decisiunea de faciă se va pu- blica prin Monitorul oficial. Art. III. D. director general al vămilor și contribuțiunilor indirecte este Însăr- cinat cu esecutarea decisiunei de faciă. Făcută în Bucuresci, la 25 Februarie 1877. Ministru financelor, I. C. Brătianu. No. 4,642. Ministru secretar de Stat la departa- mentul financelor, Având în vedere cererea D-lor N. Gr. Constantinescu și L. P. LazarovicI, taxa- tori : cel ântâiu la biuroul vamal Galați și cel-alt la Brăila, d’a fi transferați unul în locul celul-alt; Având îu vedere art. 43 al legel gene- rale a vămilor, Decide : Art. I. D. N. Gr. Constantinescu, actu- almente verificator-taxator clasa I, la biu- roul de vamă Galați, este transferat în a- semenea calitate la biuroul de vamă Bră- ila în locul D-lul L. P. LazarovicI, care va trece la Galați, în locul D-lul Constanti- nescu. PARTEA NEOFICIALĂ Bucuresci. 2 Martie 1877. Colegiurile electorale pentru deputațl de la județele Argeș și Baeăfi , ce au fost convocate în cailele de 27 și 28 Februarie 1877, aii ales deputațl pe: D. Gheorg-he Daniilânu, la județul jAr- geș, și D. lorgu Livedânu, la județul Bacăfi. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului) Paris, 13 Martie.— Generalul Ignatieff a declarat că dorea pacea atât de tare în cât, chiar în cașul când Englitera ar primi programul rusesc numai în parte, el n’ar rupe negociările și s’ar sili să dobândescă noul concesiuni. Londra, 13 Martie. — Camera Lor i lor. Lordul Derby, secretar de Stat la de- partamentul afacerilor străine, a dis că esist negociațil între puteri, dâcă de uă- cam-dată ar fi imposibil a face verl-uă comunicare în privința acâsta. Camera comunelor. Sir-Northcote mi- nistru de finance, a (Jis că guvernul esa- mina cu seriositate propunerile Rusiei Constantinopoli, 13 Martie. — Insăr- cinațil cu afaceri al puterilor, se silesc a aduce uă înțelegere între P6rtă și delega- ții muntenegreni. Dâră înțelegerea e defi- cilă asupra cestiune! de concesiune de te- ritorii noul. Athena, 13 Martie. — Ministerul Deli- georgis e de părere de a continua prepara- tivele militare. Petersbnrg, 14 Martie —Petersbvrger Herald, apărut astă diminâță,. dice, vor- bind de călătoria generalului Ignetieff, că se studie în ce. curile politice seriâse, daca nu s’ar putea retroceda Rusiei partea Basarabiei ce i s’a luat în 1856, și de a da României, ca coi.ipensațiune insulele Dunării situate în fața Giurgiului. Berlin, 14 Martie. D. de Stosch, șeful Amiralității, ’șl a dat demisiunea. Se crede că D. de Stosch a luat acâstă hotărâre în urma neînțelegerii ce s’a ardicat âutre el ±306 P'MiuKi r.JFlUÂ., AL .,UMÂN1. ■ i(i; iar im 1b// și prințul de Bismark. Imperatorele n’a primii demisiunea D-lul de Stosch; se asceptă decisiunea ce va lua în privința acesta (Havan) BULETIN ESTRIOR Soirile răspândite în presă și în în- trunirile politice că Rusia caută a în- cheia un arangeament particular cu Porta și că ar fi dispusă a da un a- jutor Turciei sunt declarate ca lipsite de ori ce temei de uă depeșă din St.- Petersburg cu data de 6 Martie. Rusia dice La Republique Fran- caise, nu se gânclesce nici de cum a incheiă un arangeament particular cu Turcia. Ea a arătat Conferinței că con- sideră ca forte important de a înlătura on de situațiune isolată și de a anga- gea Europa întregă ca să lucreze, ast- fel în cât să obțină garanții în ceea ce privesce îmbunătățirea sorteîchreș- tinilor. Rusia menține acest punct de vedere și va păstra uă atitudine cu totul expectativă pene când puterile cari au luat parte la conferință vor exprima părerea lor Acestă părere, puterile n’au expri- primat’o formal, deră nu vor întârdia de a o face, după cum anunciă uă de- peșă din Viena către diarul Times. Formula ce se căuta pentru a res- punde circulărei rusescl ar fi găsită. Etă, după depeșa în chestiune, care va fi coprinsul acestui respuns⁻ Europa va aproba într’un mod pu- ternic silințele și sacrificiele făcute de Rusia pentru chreștinii din Turcia. Va face să se observe că, cu tot in- succesul conferinței, silințele ce a fă- cut n’au fost cu totul infructuose. Pa- cea s’a încheiat cu Serbia și se speră că va ii semnată și cu Muntenegru. Porta recunoscu necesitatea reforme- lor recomandate de puteri. Partea principală a acestor resultate fericite trebue a fi atribuită Rusiei: ast-fel că Rusia va putea să se servescă de acestă recunoscere solemnă a succe- selor sale emanând din partea Euro-, pei întregi pentru a lucra din nou con- tra presiunei populațiunilor sale. Misiunea generalului Ignatiell este comentată în diferite moduri de către ■resa străina ¹'orespondentul berii-1 nes al diarului Standard povestesce uă intervedere ce a avut cu secreta- rul generalului Igmitieff Acesta a de- clarat că Rusia nu va desarma si nu 'va primi pacea de cât când Porta ar acorda reformele cerute sub garanți- ele necesari. De și agitațiunea po- pulară s’a potolit, guvernul a adăo- gat el, și țera considera ca un fapt evident că trebue să se dea uă com- pensațiune ore-care Rusiei pentru ma- rele sale sacrificii pecuniare. Rușii recunosc forte bine avanta- giul ce Rusia trage din întreita ali- anță. Relațiunele între Berlin, Viena și St. Petersburg sunt pe cel maî bun picior. De altă parte, Baersenzeitung, din Berlin, publică darea de seină a unei int revorbirl ce cu unul din redactorii sel a avut cu principele Czeretleff, secre- tarul generalului Ignatiell'. După acestă dare de semă, prin- țul Czeretleff a declarat că decă ar fi permis a se atribui un scop diploma- tic căletorieî generalului Ignatieff, a- cesta nu pdte fi în ceea ce privesce Berlinul, considerând mai cu semă re- lațiunile amicale ce esistă între ge- neralul german și cel rusesc, ci nu- mai în ceea ce privesce. Parisul și Viena, unde pdte în adever fi ches- tiune de a stabili nisce relațiuni și mai solide. Prințul Czeretleff ar fi adăogat că generalul Ignatiell'nu se hotărîse de a merge la Londra, deră că va merge cu tdte acestea decă împrejurările vor cere. Respundend apoi într’un mod eva- siv chestiunilor făcute în privința sco- pului călătoriei diplomatului rus, prin- țul Czeretleff a declarat categoric că Rusia nu consimte a se acorda un res- tinip Turciei pentru ași împlini pro- misiunile Secretarul generalului Ignatieff a exprimat, între altele, părerea că Con- stituția turcescă nu este de cât uă o- peră vană și ilusorie și că situațiu- nea chreștinilor este încă precariă. El a adăogat că în cas când s’ar produce un conflict armat, Rusia nu arc intcnțiune de a transporta thea- trul resboiulul în Asia. Prințul Czeretleff a dis asemenea că Rusia nu favoreză nici de acum formarea de state slavo independmte si că Slavii din Turcia nu cer o reor- gamsare politică, ci uă situațiune in care drepturile, familiele și averile lor să fie în siguranță. Daly-News afirmă că misiunea generalului Ignatieff are și un scop financiar; trebue să prepare negoci- erea unul nou împrumut rusesc. SENATUL SESIUNEA ESTRA-ORDISARa Sumarul ședinței de la 28 Februariti, 1'7".. P^esidenția D-lul vice-președinte Mi- hail Cogdlnicenu, asistat de D-nil secretari Menelas Ghormani și Ștefan Belu. Ședința se deschide la 2 */₂ ore după a meijl. Presenți 36 D-nl senatori. Nu rgspuml la apelul nominal 32 D-? senatori, și anume : Bolnavi; Prea S. S. mitropolitul primat, D-nilCasi mir P., MătăsaruT, Pâkean» N., Pleșo- ianu St., Roseti Tețcanu. In congediu; Prea S. Sea episcopul de Râmnic, . rea S. Sea episcopul de Huși, D-mi Băboi- ceanu I., Ctargiu Lascar, Golescu Al. Gre- cenu Al. D-r., Hermeziu lorgu. Isvoranu Mihail, Negrea Sandu, Negruți Al., llășca- nu D. Nemotivați: PreaS. Sa episcopul de Argeș, D-nii A- postoleauu G., Brătianu L, Cantacuzin G., Cobâlcescu Gr., Dimilriu G., lamandi I., Lupescu G., Orldnu G., Paladi I., Racută Ilariton, Rosetti N. Bălănescu, Șaicaru V Vlaicu N., Manoleseu Nicolae. Sumarul procesului verbal al ședinței precedente se adoptă. Se supune la cunoscința Senatului ur- mătdrele comunicări: Telegrama D-lui Apostoleuu prin care anunță că se află întroenit la stația lanca din care causă nu pdte veni la Senat. — Se ia act. Telegrama D-lul C ibâlcescu prin care cere un congediu de 5 Șile. — Se acordă congediul. D. ministru justițieI înaintdsă opt m sage domnescl în alăturare cu projectele de legi pentru indigenatele D-lor Vasilie Petcu Sasu, AposulTeodorenu, Alexandru liber, Idn Ungurdnu Gn zescu, Ghiță Lu- pan, Trajan Drăgoescu, Victor Jehl Cas- tano și Si moța Simeon. Martie 1677 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI IM) 7 Se vor tipări și împărți la se juni. D. vice-președinte face cunoscut că la . Jinea dilel este desbaterea pe articole a projectulul de lege prin care se modifică unele articole din legea organică a curței de casațiune. Senatul s’a oprit cu discuți- unea la art. 7. D. senator Drosu propune următorul a- mendament ^Propunem suprimarea unuia diu gre- fieri. „Art. 7 va coprinde: „Grefa curții de casațiune se compune doui grefieri de secțiuni, din care unul va avea și atribuțiile primului grefier. „Doui capi de biuroă, 9 copiști, un re- gistrator și doui arhivari de secțiuni.“ Comitetul delegaților consultându-se, declară prin D. raportore că n’a admis a- cest amendament. Se pune la vot amendamentul și se pri- mesce. Se pune la vot art. 7 cum este în pro- jectul guvernului și se primesce. Art. 9 se primesce asemenea D. vice-președinte I6n Ghica ocupă fo- toliul președențial. Se dă citire art. 10. D Bâțeovânu combate articolul și sus- ține a se lăsa tot trei procurori cum erau mai ’nainte. D. Deșliu combate asemenea articolul și propune următorul amendament. „Art. 10 din legea constitutivă a curții de casațiune, rămâne în vigâre.“ Se consultă comitetul delegaților, și D. raportor declară că majoritatea a respins amendamentul, âră minoritatea l’a primit. D. ministru jus ițiel combate amenda- mentul și argumentele D-lor Bâțeovânu și Deșliu. D. Bellu combate articolul din project, și’l susține D. Cogâlnicânu. După închiderea dis-uțiunel,se pune la voi cu bile amendamentul și se respinge eu 24 voturi contra 9. Art. 10 din project se primesce nemo- di ficat. Se dă citire art. 11. D. Deșliu propune următorul amenda- ment „In cas de lipsă de procurori, primul președiute, sau acela ce ’l înlocuesce va trage la sorți pe unul din membrii curții, spre a lua conclusiunl în ședință.“ D. Drosu propune amendamentul ur- mător: „Propun la aliniatul al 3-lea al art. 11 înlocuirea cuvintelor: va delega pe unul din membrii curții¹¹ prin cuvintele: „va chema pe unul din procurorii curții de a- pel.u D. ministru justiției combate ambele a- mendamente. Se pune la vot mal ânteiu amendamen- tul D-lul Drosu și se respinge. Se pune la vot prin bile amendamentul D-lul Deșliu și se respinr cu 21 bile ' coutra 10. Art. 11 se primesce ca în project. Asemenea se votâsă nemodificate și art. 14 și 15 fina) Legea în total se adoptă cu majoritate de 23 voturi, contra 7. Orele fiind înaintate, se amână desbate- rea discuțiunei pentru a doua-di, 1 Martie 1877. ținerea mensual;, le 5 din salariile im- piegaților telegrafo-pistall. 5) . Projectul de lege pentru momdifica- rea art. 22, din legea de la 21 luliu 1871, pentru organisarea corpului telegrafo-pos- tai în ceea ce privesce oficianțil superiori. 6) . Projectul de lege provenit diu ini- țiativa Senatului, pentru cedarea unor bu- nuri în definitiv proprietate a județului Vlașca. Se procede din noii la votarea luărel în considerațiune a projectulul de lege pen- tru fixarea veniturilor și cheltuelilor Sta- tului pe esercițiul 1877. VotanțI ... .66. Majoritate reglementară. . 37. Bile albe pentru. . . .66 D. președinte proclamă că Audunarea a luat în considerațiune eu unanimitate. După adoptarea reducțiunilor propuse de comisiunea budgetară, cari pentru mi- nisterul de resbel însumând cifra de lei 1,200,000, pentru ministerul lucrărilor publice lei 200,016, bani 33 și pentru ministerul cultelor și instrucțiunel bub- ¹ lice lei 440,183, precum și votarea spo- । rurilor la venituri provenit din vândârea de pălurl în sumă de lei 187,025, și la escedentul căilor ferate Roman-Vârciorova, în sumă de lei 416,087. Se procede la votarea fie căruia articol în parte și se adoptă succesiv după pro- jectul comisiune! budgetare. Se pune apoi la vot legea în totai. VotanțI . . 64 Majoritate reglementară . 37 Bile albe pentru 61 Bile negre contra . 3 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. La orele 3 după amâdl, Adunarea trece îo secțiuni, spre a se ocupa cu esaminarea projectelor de legi recomandate de ur- gență și cu raport lareducțiunl budgetare. La orele 4 după amâiR, redeschiȚându- se ședința, să ia în discuțiune projectul de lege pentru modificarea unor articole din legea organică a ministerului afacerilor străine (votat și amendat de Senat). După adoptarea luăru îu considerați- une și votarea amendamentelor introduse de Senat, se pune la vot projectul în total. VotanțI.................. 68 Majoritate reglementară . 37 , Bile albe pentru . 67 Bile negre contra l D. președinte proclamă eă Audunarea a adoptat. Se citesce raportul comitetului delega- ților de secțiuni asupra projectulul de lege, relativ la modificarea mar multor ar- ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ESTRA-ORDINARĂ Sumarul ședinței de la 28 Februarie 18TJ Preșidenția D-lul președinte C A. Ko- setti. Ședința se deschide la ora 1 Va după Presenți 73 D-nl deputațl. Sumarele ședințelor din 26 și 27 curent se aprobă. Se respinge congediul cerut de D-nu deputat lorgu Scarlat Miclescu. Se trămite la comisiunea de petițiunl, petițiunea D-lor Gheorghe și Alexandru Oprișanu, acea a D-lul I. Constantinescu, învățător îu comuna Urzicuța, și aceea a mai multor locuitori din comuna Malovițu, județul Mehedinți. Se trămite la comisiunea de indigenat petițiunea D-lul legota Bogdanovici. Se trămite la comisiune pentru studi- area chestiunel arendașilor moșiilor Sta- tului, trei petițiunl ale acelor arendași pro- venite din diferite localități ale țârei. Se înscrie la ordinea (Jilel 4 raporturi ale comisiunel de indigenat, privitâre la î npămenienirea D-lor Gheorghe Gaudi, Grigorie Stroie, Frideric Scheller și loan Pruncu. Se declară vacante colegiul I de Boto- șani, representat de D-nu Ciolacu Ilie și colegiul III de Neamțn, representat de D-nu Filipescu Emanoil, cari amâudoul au primit funcțiuni salariate de prefecți. Se trămite la secțiuni spre a se cerceta de urgență următârele projecte de legi. 1) . Projectul dc lege relativ la modifi- carea maî multor articole din legea de la 29 Martie 1873, asupra organisărei ser- viciului de inspecțiune (votat de Senat.) 2) . Piojectul de bge pentru perceperea în profitul Sfatului a unul drept propor- ional de 15 la sută asupra biletelor de persdne pentru liniile ferate. 3) Projectul delege pentru modificarea unor articole din legea organică a minis- terului afacerilor străine (votat și amen- dat de Senat). 4) . Projectul de lege relativ la abroga- rea legei din 16 Martie 1874 pentru re- 1608 MONITORUL OFICIAL ALROMAN1E1 3 (15) Martie 1877 tieole din legea de la 27 Martie 1873 a i supra organisărei serviciului de inspec- țiune votat de Senat. După adoptarea luărel în considerațiu- ne și votarea fie cărui art. în parte, se pun- la vot projectul în total; Votanți.....................65 Majoritate regi. .... 37 Bile albe pentru ... 64 Bile negre contra............1 D. Președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se trimite la secțiuni spre a se cerceta de urgență projectul de lege comunală, care să înlocuâscă legea comunală din 1874 și projectul de lege pentru modifi- carea contribuții personale și de șosele. Se trămite la comisiunea financiară, projectul de lege relativ la unificarea posturilor de director al Monitorului ofi- cial și al Imprimeriei Statului, votat de Senat. Se citesce raportul comitetului delega- ților de secțiuni asupra projectulul de lege pentru perceperea în profitul Statului a unul drept proporțional de 15 % asupra biletelor de persâne pentru liniile ferate După adoptarea luărel în considerațiune și votarea fie-căruî articol în parte, se pune la vot projectul în total: Votanți....................63 Abținuți................... 2 Majoritate regi. . • . . 37' Bile albe pentru...........62 Bile negre contra. . • . 1 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Ședința să ridică la 5 ore după amedl; anunciânduse cea viitâe pe Marți, 1 Mar- tie anul 1877. Sumarul ședinței de la 1 Martiu 1811. Preșidenția D-luî președinte C. A Ro- setti. Ședința se deschide la 1 oră după amecji. Preș nțl 75 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se trimite la comisiunea pentru studi- erea chestiune! arendașilor petițiunea D- lui I. P. Teodor, delegatul c miletului a- rendașilor Statului. Se citesce raportul comitetului delega- ților de secțiuni asupra projectulul de lege pentrn perceperea venitului din ameutjî judecătoresc! și se pune la vot luarea în considerațiune a projectulul. Votanți. . ................61 Abținuți . ... 1 Majoritate reglementară . .37 Bile albe pentru. . . 55 Bile negre contra 10 D. președinte proclamă că Adunarea a luat îo considerațiune. Se procede la discuțiunea pe articole. Art. I. Se adoptă din preună cu adăogi- rea următorului aliniat. „Remisele se vor împărți pe din d uă între casier și împlinitori" Art. II. se adoptă fără modificare. — Se pune la vot projectul în total. Votanți. ...................66 Majoritate reglementară. . 37 Bilete albe pentru . . 50 Bile negre contra. ... 16 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se citesce raportul comisiunel financi- are asupra projectulul de lege relativ la întrunirea posturilor de redactor al Mo- nitorului oficial și acela de directore al Imprimeriei Statului, votat și amendat de Senat. După adoptarea luărel în eonsiderați- unn și votarea amendamentului întrodus de Senat, se pune la votprojectulîn total: Votanți....................61 Majoritate regi. . . . . 37 Bile albe pentru. . .61 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat’o cu unanimitate. După desvoltarea înterpelărel, D. Ver- gati Eliodor, relativă la causa revocărel circulărel publicată prin Monitorul ofici- cial, îu privința aplicărel legel de presta- țiune pentru anul curent 1877, după res- punsul guvernului, și discuțiunea urmată, Adunarea adoptă următârea propunere: „Camera satisfăcută cu declarația D-lul ministru de lucrări publice trece la ordi- nea dilei." Se trimite la comisiunea financiară pro- jectul de lege prin care să cere un credit estra-ordinar de două mii lei pentru chel- tuielele de îmormântare ale decedatului Costache Caragiali. Se trimite la comisiunea oudgetara, projectul de lege pentrn fixarea venituri- lor și cheltuielelor casei pensiilor pa anul 1877; discuțiunea asupra articolilor ce prevăd cărțile electorale din projectul de lege pentru interpretarea legel electorale conținâiduse penă la orele 4 și jumătate după amiadl, și Adunarea ne mal fiind în numărul cerut de regulamet, ședința să ri- dică, anunciânduse cea viitâre peMercurl 2 Martiu 1877. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ Ședința de Ia 31 lanuariu, 1877. Preșidenția D-lul vice-președinte loan Ghica, asistat de] D-nii secretari Ștefan Belu și Rășcanu Dimitrie. Ședința se deschide la 1 și jumătate oră după amiadl. Pr senii 53 D-nl senatori Nu răspândii la apelul nominal 17 D-nl senatori, și anume ; Bolnavi: D-niî Mătăsaru T., Paladi I, Păcleanu N., Pleșoianu St, Vlaicu N. Nemotivați: Prea S. Sea episcopul de Huși, D-nii Brătianu I., Catargi Lascar, Cobâlcescu Gr., Giani Al, Gridov N.. Lerescu Isaia Lupescu G., Moscu T., Rosetti Tețcanu, Sturdza D. — Se dă citire sumarului ședinței pre- cedente. D. vice-președinte, I Chica. Cere ci- neva cuvântul ? D. M. Cogălniceanu. Am cerut eii cu vântul. D. vice-președinte. Aveți cuvântul D. M. Cogălniceanu. D-le președinte, sumarul represintă incidentul care s a pe- trecut cu ocasiunea demisionăre! onor. D major Leca și a D-luî Cămărășescu din postul de secretar, cu totul altmintrelea de cum s’a petrecut. Declar eă onor. D. Leca nu a accentuat demisiunea sa cum se reproduce de su- mar. Interpelat de D. Bâscoveanu de ce D-sa ’șl dădemisiunea. D-saa<)is: „Fiind- că unul din vice-președințil biurouluî a atacat Camera." Atâta a qlis ! N’aii dis nu- mele meii, numele Cogălniceanu, deră to- tuși am înțeles că D-sa me înțelege pe mine. Asemenea n’a dis cuvântul de rechi- sitor. Efi, D-lor, două cuvinte numai am răs- puns. Am dis că nu confund Camera cu un deputat afară din Cameră, care nu este de cât un cetățân. Și că dovadă despre acâs- ta sunt notele stenografilor. D. Leca nu a dis că este mulțumit, ci a 09 mentul și m’ațl fi chemat la ordine, ceea dâca onor. D. Leca a citat numele meă ; ce nu ați făcut. Așa dâră cestiunea a râ- însă ’l am înțeles eă cuvintele D-sale mă mas ne resolvată; ea a rămas în supensiu- j privâti pe mine ; declar cum că astă-dl ne până când D-vâstră veți vedea notele D-sa 4ice ceea ce n’am 4is atunci; nu mă opun de loc să rămână redacțiunea suma- rului cum o susține D-sa, adică că ’ml stenografilor. Prin urmare. mâ rostesc în contra suma- rului și rog ca să se rectifice dicendu-se numai că eă ’-ml-am dat demisiunea și o mențin penă când se va constata în mod positiv că eă am atacat saă nu am atacat Camera. Dâcă am atacat’o, eă mențin de- misiunea mea ca uă penalitate cuvenită mie vice-președinte care mal mult de cât orl-cine altul sunt dator să respect tdte Corpurile Statului; dâca din contra nu am atacat Camera, atunci ârăși mențin demi- siunea mea penă când Senatul—al căruia dau demisiunea din postul de secretar pen- tru că D. Cogălniceanu a făcut requisi- torul Camerei; o primesc acâsta, și prin urmare nu mă opun de loc ca aceste cu- vinte să rămână în sumar, ca mal bine pentru mine, însă nu primesc să se dică cuventul că D. Leca a r^mas mulțumit, căci aceste cuvinte nu s’au dis ; D-sa s’a mărginit a 4iee că rămâne în suspens penă se vor publica notele. D. vice președinte. Așa este, așa este chiar în note. D. Cogălniceanu. Din aceste note re- sultă că eă am dis că nu este trebuință de a se aștepta acâstă publicație, căci pentru biurou, și pentru noi Senatul, sunt îndestulătâre notele care le putem vedea chiar acum. Așa fiind, rog ca lucrările să se hotărască după aceste motive; nu pu- tem aștepta până să âsă discuțiunea în Monitor, căci notele stenografice trebuesc să fie revădute de mine, precum sunt re- vădute de toți oratorii. La noi stenografia nu a ajuns la acea perfecțiune precum este în alte părți, ca să pdtă reproduce cu deplinătate cuvine tele unul orator, idei și stil; la noi acest- note trebuesc revădute. Au chiar în Fran- cia membrii Parlamentului n’aă dreptul să ia notele în revisiune și să îndreptese stilul ? Ei, dâcă aș primi propunerea D-lul Leca ce s’ar face ? Ar eși prin Monitor cu- vintele mele și D. Leca ar dice că D. Co- gălniceanu n a vorbit așa ! întreb dâră care este posițiunea D-lui Leca mal bună când ar eși prin Monitor cuvintele mele îndreptate, saă când n’aș fi pus mâna pe note și i le-aș da așa precum aă fost re- dactate de stenografi ? Acum întreb ce a declarat D. președinte de la înălțimea tri- bunei ? Că D-sa n’a găsit uimie în note insultător pentru Cameră, saă făcând eă requisitorul Camerei. Prin urmare, espri- mând recunoștința mea colegului meă, a- daog că nici nu mă așteptam la alt-ceva de cât la acâstă dreptate. Aedsta uă-dată constatat de la înălțimea tribunei, cum că n’am dis nimic în contra Camerei surori, nasce întrebarea pentru ce D. Leca care nu este în aedstă Cameră de cât ca sena- tor, și care găsind că a atacat ciue-va Ca- mera, curtea de casație, curtea de comp- turl saă orl-ce al Corp al Statului, are dreptul să câră cuventul ca să proteste ? De ce D-sa nu ’șl-a dat demisiunea de se- nator, ci numai aceea de secretar, și încă acesta după patru 4ile. adică tocmai la 27 lanuariu ? Mal vâd aci un ce curios : uă hotărîre, uă combinațiune concepută spre a’ml cău- ta cdrta onor. D. Leca; sunt dator să ’i sunt representant și însărcinat a păzi drepturile lui și libertatea discuțiunel— ’ml va da dreptate. Prin urmare, D-le vice-președinte, eă care v’am pus sub ochi notele stenografi- lor în starea lor virginală, fără cea mai mică îndreptare a fraselor și a stilului gramatical ’ml permit a vâ ruga să spuneți dâca diu acele note resubă că efi am ata- cat Camera ? Fac apel lanepărtinirea D-v. bine cunoscută. D. vice -președinte. D-lor senatori, a- vețl ceva de objectat în contra rectificărel cerută de D. Cogălniceanu ? D. M. Cogălniceanu. Am făcut apel la D-vdstră mal ântâiti.. D. vice-președinte, I. Ghica. D-lor senatori, mal ântâiu sunt dator să declar că am citit cuvintele D-lul Cogălniceanu în notele stenografilor ast-fel cum eraă, fără a ti corectate de nimeni, și eu, după mine, n’am găsit nici un cuvent care să fie lovitor considerațiunel saă respectului care se datorâsă de către un senator către Camera Legiuitdre. Am acâstă datorie să esplic Senatului despre acâsta, și aș ruga pe onor. D. Leca să arate cari sunt acele espresiunl cari ’l-ati făcut pe D-sa să de- misionese. D. Leca. D-lor. mal ântâiti vin să răs- pund la cele (jise de D. Cogălniceanu; D-sa a arătat că sumarul nu este adevărată re- producțiune a celor petrecute în Senat, și eă sunt dator să rectific cele ce a dis D-sa. Am spus că eă nu am dis că D-sa a făcut rechisitorul Camerei. Am 4is acâsta, și tot ast-fel s’a și reprodus în procesul-verbal. Nu m’am uitat în note, dâră cred că nu s'a putut să se reproducă alt-fel. In a doua parte D-sa a dis că trebue să așteptăm ca să vedem notele stenografice. Eă n’am dis așa; D-sa a dis ca să rectificăm acâsta; eă am se puse ală- turi cu mine la biurou; se deschide șe- dința, D-sa citesce procesul-verbal sub conducerea mea și în urmă după ce D-sa citise comunicările 4ice de uă dată că: „decă D. Leca ’și dă demisiunea, ’mi dafi și eti demisiunea⁴⁻ și râgă pe D. Leca să spună pentru ce ’șl dă demisiune?; ba chiar nu vă citesce demisiunea D-lul Leca dată înscris.. D. Cămărășescu. Am citit’o. Voci. Nu s’a citit. D. Leca. S’a citit în tâtăcoprinderea ei Voci. N’am au4it. (Sgomot.) D. Cogălniceanu. Eu presidam și D. Cămărășescu era lângă mine, și dâcă se citea acâstă demisiune trebuia să sciu, nu sunt nici surd nici orb; dâră primesc că s’a citit. ’Mi permit a întreba pe biurou și peD-vâstră, D-lor senatori, cine constată hotărîrile Senatului, cine subscrie resolu- țiunile Senatului ? Senatul hotârînd că nu primesce demisiunea D-luî Leca sau de- misiunea mea, cine constată icâsta ? Ne- greșit eă președintele. Cine a îndrituit pe D. Cămărășescu să pună resoluțiunl și să le subscrie D-sa carele chiar eraîncaasâ Etă încă ce a scris D-sa pe ^emisiunea D-lul Leca fără scirea biuroulul: „S’a citit în ședința din 27 lanuariti _ nul 1877 și s’a respins de către Senat, după ce a declarat D. senator Leca causa retragerel, după ce a dat esplicațiunl D. senator vice-președinte Cogălniceanu c nu a atacat Camera.⁴⁴ (Se ■ nat) Secretar : N. Cămărășescu. Apoi asa ați otărît D-v ? Apoi acâst este conform cu cele 4ise în sumar, adică că cestiuuea râmâne suspensă până la a doua votare. Apoi dâca este așa, trebuia să se constate acâsta de onor. D. Cămără- șescu care demisionase, și care, prin ur- mare, numai era la biurou. Ce ați fi 4iș D-vâstră, dâca eti râmâuâm la biuroti în urma demisiunel mele, și ași fi constatat hotărîrile mele? Ați fi 4’8, negreși’, că acâsta este un falș sati uă necuviința. Acum, D-lor senatori, mâ resum; D-vâs- tră, împreună cu D. președinte, aveți să hotărîțl conflictul între doui secretari și într - un vice-președinte. Eu, D-lor, să vâ spun, pe onor. D. Leca am onâre să’l cu- nosc de mal mulțl ani; m’am întâlnit ade- sea cu D-lul în luptele nâstre politice; de și nu avem aceeași vârstă, însă adesea am luptat împreună, căci afară de âre- ari 1610 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 3(15) Martie 1877 particularități, efl sunt amicul sâu politic. Pe D. Cămărășescu, însă, nu ’l-am întâl- nit nici uă dată în viața mea politică. Este sciut că, de la 1839, am fost unul din luptătorii politici din Moldova, carele mai ades am fost în contact cu âmenil po- litici din țâra Româneseă. Intr’acest lung sir de ani, nici uă dată n’am audit de nu- mele D-lui Cămărășescu, nici uădată n’am avut vre-uă relațiune cu D-sa, nici poli- tică, nici socială pânâ acum, când am a- vut fericirea rară de a mâ întâlni cu D-sa în anul trecut în acest Senat. Așa, dâră, nu înțeleg că eu să fi putut jicni în ceva pe D. Cămărășescu, fie în afaceri politice, ti« în relațiunl sociale. De ce, dâră, s’a supă- rat pe mine ⁹ D-lor, mie nu’ml plac situațiunele falșe. Etă âmenî cari se califică de liberali-in- d'jpendințî,'și cari merg cu terorismul lor penă acolo, în cât fac manifestațium pen- tru a opu pe in senator de a spune opi- niunile sale. Și cine mfi combate? Omeni din acel partit cari afl luptat pentru di- solvarea ministerului trecut, și pentru ce acâsta? (vorbesc de D-nil Leca și Cămărășescu). Pentru că am spus gu- vernului că face fausse route; pentru că ml-am permis a spuue că âmenil cari astădl sunt în capul afacerilor, se pâr- li în Moldova mal râu de cât derbe- leil turcești, de cât prefecții D-lul Catar- gifl ! Și pentru acesta D-nil Leca și Că- înărășescu voesc să’mi tae capul? Ore cât am fost pe fotoliul de vice-președinte sau de senator, am insultat eu pecine-va? Am incatenai eu libertatea cuvântului orl-că- ruia din D-vâstră, safl am dat ocasie de a se face vre-uu scandal parlamentar în a- cest matur Corp ? Pentru ce, dâră, acest terorism ? Dâră mâne se pâte întâmpla ca onor. D lân Ghica să se sue la tribună ca simplu senator, și să spue părerea sa în privința guvernului sau a unul grup, și pentru acâsta ar trebui âre ca D-nii Belu și Rășcan să’șl dea demisiunea?! Ar trebui ca D. Rășcan să se scâle și să dică: ’ml dau demisiunea pentru că s’a insultat safl Chedivul din Cairo, safl Parlamentul din Țarigrad, sau Dumnedeu scie ce! Apoi, uude o să mergem eu acesta pretențiunl în acest biuroti? Prin urmare, dâca este ca un vice-președinte să aibă mal pucină libertate de căt un senator, a- tuncl declar că prefer a nu mal avea onâ- rea de a presida Senatul. Din tâte acestea resultă că D-nil Că- mărășescu și Leca aii voit, de la sine safl suflațl la urechiă de undeva, a face în con- tra mea uă manifestațiune. El bine, mani- festațiune pentru manifestațiune! Așa, dâră, âtă că fac și eii uă msnifes- tațiune clară și positivă. Rog ca onor. Senat să optese între mine și între acești doul D-nî secretari cari, cu tâtă parada ce făcu de liberalismul D-sale, voescfl să facă presiune asupra libertățel cuvântului unul senator care, în acest Senat, are drep-, tul să vorbâscă tot atăt cât și D ior! De aceea, încă uă dată, D-le președinte, vS rog să puneți la vot demisiunea mea, ¹ și declar că primirea demisiunel mele... ! (întreruperi sgomotâse). Verog! Vâ rog D-lor, lăsați-mâ să vorbesc. Declar încă uă dată că primirea demisiunel mele este un vot desaprobativ pentru purtarea mea. Acâstă demisiune este la ordinea dilei; de veți primi-o, acesta va fi aprobarea pur- tărel D-lor Cimărășescn și Lesa; o mal repet, primirea demisiunel mele este de- saprobarea mea și aprobarea D-lor. Din contra, neprimirea demisiunel mele va fi aprobarea purtăreî biuroului, va fi apro- barea purtărel mele și desaprobarea D-lor. Căci D-vâstră, D-lor Lecași Cămărășescu, nu aveți dreptul a desaproba cuvintele mele; acâsta are dreptul să o facă numai Senatul! Să fie, dâră, bine înțeles: demisiunea mea primită, este desaprobarea mea și aprobarea D-lor; neprimirea demisiunel mele, este desaprobarea D-lorsa secretari. D. Orescu. (Cestiune de regulament). Discuțiunea a fost asupra sumanului ;vSd, însă, că discuțiunea a înaintat ast-fel îo cât vine un noii vot. Efl viii în ajntorul D-luî președinte, și’l rog să bine-voâscă a pune la vot-mai ântâiii sumariul, și apM se va urma discuțiunea și asupra celuî-alt vot Sumariul, însă, să se pună la vot eu îndreptările așa cum le-a primit D. Co- gălniceanu. D. vice-președinte, I. Ghica In ade- văr, așa ar fi trebuit să urmez, însă onor. D. Orâscu n’a bine-voit a observa că a îutrebit pe Senat dâcă primesce rectifică- rile propuse de o tor. D. Cogălnieeanu. In urma acestei întrebări, D. Leca a cerut cuveitul ca să dea esplicațiuul. Vedeți că pânâ acum n’am pus nimic la vot. Vom face dâră acea rectificare îu sumar, și după acea vom pune la vot demisiunea D-lui Cogălnieeanu. D. Leca are cuvântul. D. D. Leca. D-lor senatori, după cele din urmă cuvinte ale D-lul Cogălnieeanu, puteți vedea eă D-sa este acela care vrea să impue terorismul, nu noi. Efl în acea iii, dâcă nu mă aflam la biurofl, ași fi res- puns D-lui Cogălnice nu la acele ce a naintat, dâră eram la biurou. și după dis- cursul D-lui Cogălnieeanu s’a rădicat șe- dința; a doua-cli am fost bolnav, a treia-di nu s’a ținut ședință, prin urmare, nu am putut de cât a patra^i să’ml dau demi- siunea. D. M Cogălnieeanu. Fârte bine ați fă- cut, suuteț! îu regulă. D. Loca. Dâră acum ee vrea D-sa? Vine să impue Senatului, dieându’l: tre- bue să desaprobațl pe D. Leca, și numai așa ’ml dați satisfasțiune. El bine, D-lor, | demisiunea mea s’a pus uă dată la vot, Senatul s’a pronunțat asupra el; vreți acum : i se pue din nou la vot? D. P. i.ungeauu. A râmas în suspen- siune. D. vice-președinte. Nu este așa, D-le Lungene. D. D Loca. D. vice-președinte, care a presidat atunci Senatul, scie cum s’au pe- trecut lucrurile, desbaterile Senatului snnt de faciă, Senatul trebue să fie corect, și cred că va fi corect. Aci nu este cestiunea de mine, nici de D. Cogălnieeanu, dâră este cestiunea de dreptate. D-sa prea vo- esce să impue Senatului, deră cred eă a- cest onor. Senat, care ’șl-a făcut tot-d'auna datoria, ’șl-o va face și cu acestă ocasiune. Apoi, a D-sale să fie numai dreptatea ? D-sa este vice-președinte, dâră nu este de cât un simplu senator, și efl sunt secretar, sunt cu aceleași drepturi ca și D-sa; noi nu voim să fim ca la scâlă, precum îu di- lele trecute s’a purtat cu un mic amploiat de aici; sistemul autoritar nu’ml place mie, nu are să ne dea D-sa lecțiuni de scâlă. D-sa a avut aerul de a ne face pro- cesul mie și D-lui Cămărășescu, a pro nnnțat sentința și voesce ca Senatul să a- dopte sentința care a pronunțat’o D-sa. Efl cred că Senatul, îa dreptatea sa, va hotărî cum se cuvine. D. vice președinte. Cestiunea este asu- pra îndreptărel sumariulul; asupra inci- dentului, cestiunea este curmată; vă voifl ruga să votați corecțiunele care le-a pro- pus D. Cogălnieeanu. D. N. Cămărășescu. D-le președinte, vâ rog să’mi dați cuvântul, căci am fost atacat de neesact, că n’am cetit demisiu- nea; să’mi dați cuvântul înainte de închi- derea discuțiunel, căci pâte să se lumi- neze cestiunea. D. vice-președinte. D-le Cămărășescu, nu aveți cuvântul. D-vâstră dâcă veți voi, puteți cere cuvântul pentru cestiune per- sonală, care nu este acum în joc; aci este cestiunea a se sci dâcă sumarul trebue sau nu îndreptat, nu sunteți D-vâstră în drept să scițl cum s’a urmat discuția, ci Senatul. — Se pune la vot sumarul, cncoreețiu- nile cerute de D. Cogălnieeanu, și se pri- mesce de Senat. D. vice-președinte, 1. Gh;ca. Acum se urmâsă discuțiunea asupra demisiunel D-lul Cogălnieeanu. D. Cămărășescu are cu¹, entul D. N. Cămărășescu. D-lor senatori, D. Cogălnieeanu ascultând cetirea sumarului care nu s’a redigeat de mine, căci se face în cancelarie, fiind că nu s’a regulat ca re- digiarea sumarului să se facă de un secre- tar, asupra cărui ar cădeatâtă reeponsabi- litatea dâcă sumarul nu ar fi esact.... D. vice-președiute, I. Ghica. S’a ho- tărît cestiunea sumarului, nu pot să mal dafi cuvântul asupra sumarului. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1611 3 (15) Marne 1877 D. N. Cămărășescu. Voifi veni îndată ia cestiune. D Cogălniceanu a $is că D. Cămără- ;escu n’a cetit demisiunea D-luî Leca. Să 5 re ndntes; faptele cum s’afl petrecut: în momentul când mă urcam la tribună, așa cum adl ați v&Jut că D. senator Or- lenu ’ml-a dat uă chârtie, tot așa ’mi-a dat și D. Leca uă chârtie. D. vice-președinte, I. Ghica. D-le Că- mărășescu, âră vorbiți de sumar. D. N. Cămărășescu. Vorbesc de demi- siune decă am cetit’o safi nu. D. vice-președinte, I. Ghica. Vechem la cestiune D. N. Cămărășescu. Sunt în cestiune. D. vice-președinte, I Ghica. A fost cestiunea demiși unei. D. N. Cămărășescu. Fiți drepți, D-le președinte, de a lăsa pe fie-care să vor- bâscă la rândul seu, în apărarea sa. In minutul, dic, când mâ urcam la tri- bună, ’ml-a dat D. Leca uă chârtie— cum mi-a dat adl D. Orlânu — primind acea chârtie, am pus’o sub cele-alte, am cetit sumarul și comunicările, apoi aceea châr- tie îu tot întregul el. Când am avut onâre să fifi ales de onor. Senat la biurofi, am căutat să me ocup să vâd ce se face cu fie-care chârtie citită în ședințele Senatului și am găsit că se însemnâsă pe fie-care de către secretar: s’a cetit și s’a hotărît cutare și cutare. După cetirea demisiunel D-lul Leca în întregul ei, am dis: uă dată eă D. Leca ’șl dă demisiunea de la biurofi, apoi nici eu nu mat râmân, voind eu prin acâsta să aduc pe D. Leca înapoi la biu- nm, ast-fel că s’a votat și s’a respins de- m: si unea D-lul Leca, ceea ce am și însem- nat eu pe chârtia D-lul Leca subsemnă- tura mea. Acum D. Cogălniceanu dice că ași fi făcut refi acea constatare pa chârtie, că trebuia pusă uă res .luțiune a președinte- lul; apoi, permiteți’ml. D-lo Cogălnicane, să vâ spun că tdte chârtiile cari se citesc îu ședință, nici una n’are resoluțiunea pre- ședintelui; pe tdte chârtiile, pânâ și chiar pe mesagele domnescl, se însamnâsă de secretarul cititor cursul ce li se dă, afară de votul cu bilele, care numai acesta re- gulamentul cere să se subscrie de preșe- dinte și de secretari. Etă, D-lor senatori, dreptatea D-lul Cogălniceanu cu care, în lipsă de alt-ceva, a căutat să mâ lovâscă. Nu este esact ceea ce a înaintat, sunt do- sarele în cancelaria Senatului, să ne arăte D. Cogălniceanu uă singură chârtie unde să nu fie însemnat de secretarul cititor, subsemnătura sa, hotărîrua ce a luat Se- natul asupra el, apoi, ce am făcut și eu mal mult pe chârtia D-lul Leca, numâscă-o D. Cogălnicsanu resoluție, numâscă-o în- semnare cum se cuvine a se numi. Așa, deră, să fie bine constatat douâ lucruri: ânteiu, că D. Cogălniceanu a spus un ce neesact, că adică nu s’a cetit demisia D-lul Leca, și să scițl că, cel ce ar afirma că nu s’a citit, nu suntnecorecțl, fiind că n’a fost aci să o audă, căci, pre- cum adl la citirea sumarului uu erau de cât 7 ori 8 senatori, când am cerut să se invite să vie, tot ast-fel și erl n’afi fost la citire de cât fdrte pucini; și al douilea, că ubservațiunea D-lui Cogălniceanu, cum că chârtia D-lui Leca nu pdrtă pe densa uă resoluție a președintelui Senatului, este nedrâptă, regulamentul Senatului necerând acâstă formalitate, și usul fiin 1 așa pre- cum ve spu eiu de a se face îis;mnarea de către secretarul cititor Acum vine D-lui și dice: cum, D-lul de la biurofi? Dâră âre onor. D. Cogălniceanu nu trebue să țină socotâlă că când este cine-va la biurofi are și el acolo un vot ? Apoi când eram la biurofi și voiam să spui încetișicr ca să ’I fac vre uă amintire des- pre ceea ce congedifl a D-lui Orlânu pentru 10 care puindu-se la vot, se priimesce. 2 Telegrama D-lul L. Catargiu prin care arată că din causă de bâlă nu pdte veni la Senat și că va trămite act medical. D. vice-președinte D-lor, vom ascep- ta actul medical, iar până atunci absențile D-sâle, se vor considera ca ne motivate. Voci. Da, da, — Se pune la vot, și se priimesce acâ- stă deciși une. — D. Gr. Cobâlcescu ce e un congedifl de dece dile. — Se pune la vot, și se priimesce. — Se acordă asemenea și D-!uI Orlânu 10 (Jile congedifl. — Se comunică Senatului uă telegramă din partea a doul proprietari din distric- tul Dâmbovița, prin care arată că fiind căleați de hoți, D. sub-prefect local a des- fășurat tdtă energia și l-a prins , găsind și parte d;n objectele furate, pentrn care esprimă mulțumirile D-lor D-lul ministru de interne. D. vice-președinte. Ce să facem cu a- câstă mulțumire care se face acestui sub- prefect? Ett cred ca să o trămitem D-lul ministru de interne. D. M. Gherman. Să se trămită guver- nului, fiind-că Senatul nu administredă. D. vice-președinte. Cu învoirea D-v. dâr, s ■ va trămite guvernului. D. senator Gridov arată prin uă tele- gramă, că fiind b dnav nu pdte veni la Se- nat, dâr că îndată ce se va însănătoși va veni, și cere din nofl un cougeditt. D. vice președinte. D. Gridov cere un congediu pentru cas de bdlă, dâr nu tră- mile act medical. — Se pune la vot, și se aprobă conge- diul D-lul Gridov. — Adresa ministerului financelor prin care cere să se alâgă 3 D-nl senatori pen- tru comisia de revisuire a caselor publice. D. vice-președinte. Se va pune la or- dinea <)ileL — Se citesce raportul cesturel prin care înaintâcjă socotelele de la 4 Maiu pentt la finele lui Decembre 1876. — Se trămite la comisia de socoteli. D. ministru lucrărilor publice Docan dă citire mesagiului prin care se trămite îu desbaterea Senatului următdrele : 1. Projectul de lege pentru organisarea polițiilor de orașe. 2. Idem pentru mo lificarea unor articole din legea telegrafo-postale. 3. Idem pentru serviciul de statistică. 4 Idem ca redactorul Monitorului să fie și director al tipografiei Statului. 5. Idem pentru personalul și retribuția lui îo ministerul financelor. Se trămit aceste propete la secțiuni. D. Deșliu. D-lor senatori, am doutt ple- cate rugăciuni : ântâifl, am cerut să mi se aducă dosarul diplomatic relativ la peu- tralisarea ț6ril, ce guvernul ne-a declarat că ar fi cerut la conferință, și care până astădl nu s’att adus după două cereri fă- cute de biuroul Senatului. Să luațl dâr uă resoluțiune ca să sciu ce să fac, pentru că am deja anunțată uă interpelațiune în pri- vința acâsta. A doua rugăciune , este că ați dat un vot, ca ministrul de justiție să aducă pe dată unul din cele doutt projecte de legi relative la respunderea ministe- rială, și care penă astăzi încă nu s’att a - dus. Noi nu mal avem de cât 15 dile din sesiunea ordinară și nu seim dâcă vom mal fi prelungiți și dâca vom mal putea lucra. V6 rog să luațl și în acestă privință uă resoluțiune. D. ministru al lucrărilor publice. D-lor, la ordinea ^ilel, ni s’afl comunicat eă sunt doutt interpelări privitâre la li- stele electorale din Râmnicul-Vâlcil și Putna. D. președinte al consiliului și mi- nistru de interne este bolnav și m’a însăr- cinat pe mine pentru trebile curente în- tr’un mod oficios, alt-fel mi s’ar fi recuno- scut interimatul prin decret Domnesc. Prin urmare, deca D-nii interpelatori vor voi să amâne interpelațiunele D-lor, ’l-așl ruga să ascepte însănătoșarea D-lui Bră- tianu; iar dâcă vor voi să aibă chiar a- stădl respuusul, atunci nu pot face alt-fel de cât să le rttspund ett, pentru că este și respunsul ușor, adică că D-nii interpela- torl pântt la âre-care punct afl avut drep- tate mal cn sâmă în ceea ce privesce in- terpelarea D-lui Lahovari. . . . D. vicepreședinte. Lăsațl mai ântâiu să desvâlte D-lor interpelările. D. ministru de lucrări publice. Voiti să scitt dâcă D-lor stărue a avea astăzi un respnns, satt voesc a asc«pta pe domnu Brătianu. D vice-președinte. D. Apostolânu și Lahovari voesc să amâne desvoltarea in- terpelărilor ? D. Apostolânu. In ceea ce privesce in- terpelarea făcută de mine, voiti consimți la uă amânare, dâr scurtă , căci după ce se va isprăvi cu confecționarea listelor e- lectorale va fi tardivă. Și ași ruga ca ace- ste boli să se regulese într’un mod âre care. D. Deșliu. D. ministru vorbesce de in- terpelări. . . D. vice-președinte. Biuroul’șl-a făcut datoria în privința interpelării D-tale D-le Deșliu, a cerut dosarul; acum avom la or- dinea 4ilel alte lucrări, D. I. Deșliu. Acum, D-lor, am să fac uă interpelare; să vedeți care este con- duita omului politic, nu am putut să trec cu vede.ea peste acâsta, de âre-ce intere sâsă tâtă țâra; să mtt esplic interpeles pe D. președinte al consiliului și’l rog a MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNEI 3 (15) Martie 1877 1614 ’ml respunde, care este semnificarea și scopul D-lul preșelinte al consiliului, ca printr’uă circulară că're toți prefecții din țâră, fără ca chiar să fie ministru de in- terne D-sa, să comunice destituirea Iul Midhat-Pașa ! Sunt gata să desvolt acestă interpelire chiar astădl, dacă unul din D-nil miniștri voesce a răspunde I). ministru lucărilor publica. Voiti să dic câ'e-va cuvinte spre a da bre-care esplicațiuni. D. președinte. FsplicațiuuT? D. ministru lucrărilor publice. După care esplicațiunl cred că ’șl va retrage D. Deșliu interpelarea. D. președinte. Dar sunt alte interpe- lați uni la ordinea dilel: este interpelarea D-lul Cogălniceanu, pentru Universitatea din Iași; maî este interpelarea D-lor A- poitolenu și N. Lahovari, în privința lis- tei >r electorale din Putna și Vâlcea. D. Apostoleann. Eu consimț de a se amâna interpelarea mea. D. Nicolae Lahovari. D-lor, interpe- larea mja este fdrte scurtă, și maî ales că D. ministru a avut bunătatea de a declara de mal ’nainte, că uă găsesce drăpt-L D. președinte. Nu pot să vă dau cu- vi ntul mal ’nainte ca Senatul și guvernul să primâscă intervertirea ordinel dihi. D. M. Cogălniceanu. Eu am priorita- tea. Sunt în contra intervertireî ordine! di- lel, de și promisiunea făcută de onor. D. Lahovari, este că va fi scurt și coprindă- tor; acesta este trăba D-săh, dar pdte că prin cuventul D-sâle să se provdce uă dis- cuțiune furtundsă... — Se pune la vot intervertirea ordinel dilel propusă de D. N. Lahovari și se res- pinge de Senat. (Va urma) ADUNAREA DEPUTAȚILOR. SESIUNEA EXTRA-ORDINARĂ Ședința de la 24 Februarie, 1877. Președenția D-lui vice-președinte A. Sihleanu, asistat de D-niî secretari I. Lă- țescu. (Urmare) D. vice-președinte. Acum, D-lor, la or- dinea dilel avem legea interpretativă a le- gel electorale. . L. Eraclide. Este un project de lege Idrte unoft, are un singur articol, care s atinge de nisce taxe ale spitalului dinFol- ticenl. Acest project de lege trebu i să treeă și prin Senat. V’aș ruga, D-lor, să’l luațt astădl în desbatere, pentru că deja sunt trecute două luni din an, și a se în- târzia mal mult este a se produce un rău în administrațiunea aielul spital, ne pu- tând a’șl pune în aplicare budgetul. D. vice-președinte. D-uil miniștri con- simt la intervertirea ordine! dilel? D. ministru de culte Nu c mosc a- cest project de lege și prin urmare nu p r primi desbaterea lui acum D. vice-președinte. Atunci urmăm în- nainte cu ordinea dilel: iⁿterpretarea le- gel electorale. țe|D. L. Eraclide. In discuțiune avemart. 20 relativ la formarea biurourilor provi- soril și definitive. Asupra acestui articol s’a presentat mal multe amendamente, pe care trebui să vi le ci [esc și care sunt cele următbre: 1. „Pentru alegerea deputaților și se- natorilor, biuroul care deschide colegiul și preșidă la alegerea biuroulul definitiv se va compune în modul următor: «In momentul deschidere! colegiului, primarul va trage la sorți pe unul din con- silierii comunali și pe unul din consilie- rii județeni în funcțiune, care sub preșe- dința unuia din consilieri! curțel de apel, acolo unde esistă uă asemenea curte, sau a unui judecător de tribunal unde nu esistă de cât tribunal, ârășl tras la sorț! în pre- sența alegătorilo". Acesta d’impreună cu doui din alegătorii trași la s rțî de către președinte ca scrutători, vor îndeplini tâte atribuțiunele încredințate le lege biurou- lul provisoriiî, tâte incid ntele ce se vor isca în cursul votărei, prscum și măsuri le pentru menținerea ordine! în colegiu se vor lua cu majoritate de voturi. In cas câud consiliul comunal saii ju- dețean ar fi disolvat, membrii trași la sorți se vor lua din comițiile disolvaie. Odată ce biuroul definitiv s’a format tote persbnele străine colegiului, cari a fă- cut parte diu biuroul provisoriu se vor retrage. N. Blaremberg, P. 1. Cernăteșcu, Dr. Polizu. M Ferechide, P. Ghica, D. Eco- nomu, N. Fceva, G. Verneseu. 2. Biuroul provisoriu se va alege prin sorți dintre ce! presenți, în număr de trei, din care cel mal în vârstă dintre cei aleși va fi președintele. Tragerea la sorți se va face de primar ia deschiderea colegiului electoral. P. Buescu, B. Maniu, 1. Sturdza, C. Fusea, N. Furculescu. 3. Biuroul provisoriiî se va compune din doui membri al consiliului comunal și doui din consiliul județean presenți și trași la sorți în facia alegătorilor, sub pre- ședenția primarului. Ia cas de a fi disol- vate aceste corpuii, atunci sevortragedia cei treeuțl. Primarul va fi obligat a pu- blica acesta operațiune cu rjece viile înainte de alegere. Biuroul definitiv se va alege sub auspiciile biuroulul de mai sus con form art. 56 din legea electorală. B. Giani. 4. Propun a se înlocui art. 55 din lege a electorală cu următorul mentinendu-se a Uniatul din urmă relativ la procedura pen- tru formarea biuroulul definitiv : „La ora fixată primarul saă ajutorul său d-legat, anunță alegătorilor presenți, cari vor ti în număr de 25 cel pucin, deschi- derea colegiului, face îndată apelul nomi nai și înscriind 'pe uă listă ținută ad hoc numele celor cari a răspuns la apel dupe uă oră cel mult de la deschidere, pune în- tr’uă urnă numele acestor alegători scrise pe câte un buletin șl trage la sorț! cinci persbnă car! vor forma biuroul provisorie compus de un președin e, care va fi cel mai bătrân din ce! eșițt la sorți, duol se- cretari din cel mai tineri și duo! scrută- tori. Iu cas când vr’unul din cei eșiți la sorț spre a compune biuroul provisoriu s’ar în tâmpla să nu scie carte, imediat se va tra- ge un al șeseleașiașa mal departe până ce va eși uă persbnă cu sciință de carte. Atât lista numelir trase la sorți, cât și procesul-verbal constatator resultatulul o- perațiunM sorților, se vor subscri de pri- mar sau delegatul său și de alegătorii pre senii care vor voi a subscri R S. Campiniu. 0. înainte de deschiderea colegiului primarul va avea preparate două liste tra- se din listele electorale ale fie-cărnia co- legiu, diu care cea d’ântâiu va coprinde numele și pronumele alegătorilor cu sci ință de carte celor în vârstă, adică de la 50 de aul în sus și cea de a doua de cel mal tineri, adică de la etatea de 30 ani în jos. Cu uă jumătate oră înaintea deschide- re! fie-căruia biurou, primarul va toga la sorț! pe unul din membrii consiliului co- munal. care va avea numai atribuțiunele urmăibre : Va citi în facia alegătorilor aceste doue liste, și numele celor presenți ’l va așter- ne pe câte un bilet mic și le va depune în două urne, din care pe cei mal în verstă într’uă urnă și pe ce! mal tineri în altă nr nă. După aceea va amesteca biletele și a pol va trage la sorț! mai ’nteiu din urna celor mai în vârstă un singur bilet și acel ce va eși va fi proclamat de președinte al biuroulul. Acest președinte va trage și el la sorț din urna alegătorilor celor mai tineri două bilete și numele acelora va fi proclamate ca secretari. Apoi va mal trage încă câte un bilet din fie-care urnă, adică din urna alegăto- rilor celor mai în vârstă unul și din urna celor mal tineri altul și acestea vor fi pro- clamate ca scrutători. Tbte aceste operațiuni se vor efectua în presența alegătorilor. Primarul și consilierul care nu ar urma adliteram prescripțiunele acestor articole, sati car! s’ar încerca să le interpretese, sau VlOMlUÎWL UMC1AL AL KUMĂNIE pot esprimiașa, este omul întâmplării, nu este tot-d’a-um persână aceea în care cole- giul ar avea încredere, un colegiu de esem- plu compus de 400 saii 1000 de alegă torT. A admite pe cel mal bătrân ca să pre- șide biuroul provisoriii acâsta este un fel de sorți. Prin urmare, acâstă persână nu inspiră d;stulă garanție, și acâsta este tot-d’a-una uă causă de perturbsțiual de neînțelegeri în alegeri. Pentru înlăturarea acestui râu, și fiindcă biuroul definitiv trebue mmținut cu ori- ce preț eti cred că alegerea biuroulul pro- visoriti trebue înlăturată, căci alegerea a- cestul biuroti în tot-d’a-una a dat nascere la atâtea inconveniente, și de aceea suut de părere, și în acest sens am redigiat un amendament, ca biuroul provisoriii să fie întreg tras la sorți și să fie compus de un președinte, de duol secretari, și de duol scrutători. Cu acest mod cred că tâte par- titele ar avea maî mult saii mai puțin ga- ranțiile lor îa acest biuroti ast-fel ales, pentru că este peste putință ca între acele cinci persâie, să nu lăsă și una, două care să fie favorabilă partitei opuse, în vreme ce, după sistema urmată penâ acum, se scie că nu pâte fi repraseutat în biuroti partitul care e în minoritate și prin ur- mare nu pâte să asceptede cât uă acțiune părtinitâro, uă acțiune pâte de multe ori violentă, pentru că acel partit care a reu- șit a pune mâna pe biuroul provisoriu, este sigur de mal înainte de succes. Dâră prin tragerea la sorți a cinci persâne este peste putință ca sorții să nu dea și celel- alte părți uă persână care să fie uă garan- ție pentru dânșii, îu formarea biuroulul definitiv. In acest sens am depus un amendament care ere I că ar fi cel mal namerit în ces- tiunea de față. D. N. Dimancea. D-lor, am luatcuvân- tul casădesvolt amendamentul ce am pro- pus, și ca să rog pe onor. Cameră ca asu- pra acestui punct să ’și pue lâtă seridsa sa atențiune, pentru că uă esperiență de aprâpe 11 ani ne a dovedit că de la for- marea biurourilor atârnă deputății care se aleg; aci s’ati întâmplat tot-d’auna bătăile, de aci s’au dat nascere plastografii! repre- sentațiunei naționale, prin urmire aci tre- bue să ne fie tâtă atențiunea, mal mult de cât asupra ori căror altor cestiunl, căci a- câsta este cea mal importantă din tâte, esperiență a probat acâsta într’un mod in- contestabil. D-lor, s’ati propus mal multe opiniuni, s’a propus opiniunea D-lul Blaremberg, ca Ia biuri ti să ia parte și judecătorii. Voiu fi în contra acestei opiniuni, și voiti spu- ne numai douâ cuvinte, pe care cred că Ie va aprecia chiar D. Blaremberg. Din momentul ce am vâ^ut că prin biu- rou guvernul a căutat tot-d’auna să plas- tografieije representațiunea națională, și i prin acest mijloc’șl a pus tâte silințele i t H 3 3(15) Martie 1877 cari n’ar forma esact listele de toți acel ce ati vă vârstă mal mare de 50 ani inclusiv sati maî mică de 30 ani inclusiv, se va pe depsi cu închisâre de la uă lună pânâ la nn an si cu amendă de la 100 penă la 1000 lei. Odata acestă operațiune terminată, biu- roul să instalâsă, primarul și consilierul să retrag și alegătorii proced la alegerea deputatului. xV. Dimancea, Sc. Pastia, 1. Lățescu, Misail, P. Arbore, N. Locusteanu D. R. Gampiniu. Cestiunea care ne pre- ocupă este desființarea biuroulul p oviso- riu, dup-unii, saumanținerealui, dupe al- ții, și în fine stabilirea unui alt m id pen- tru compunerea acestui biuroti. Sunt mulțl care susținând formarea unul alt biuroti de cât a el provisoriu, care să fie compus de președintele tribunalului sau al curțel și de duo! membri din'partea comunei și doi din partea județului, cred că modul acesta, sistema acâsta ar putea asigura mal bine independențașilibertatea alegerilor. După pă erea mea însă nici acestă sistemă nu presintă destule garanții și este și imprac- tică. Nu presintă destule garanții, pentru cuvântul că adese ori consiliele comunale fiind alese sub influența guvernelor de rea credință, acel membri și mal cu sâmă pri- mirii, cari sunt nisce agențl ai puterd centrale, nu pot avea altă voință de cât a- ceea a guvernului central. Membrii consilielor comunale, ca și membrii consilielor județene, sciți D-v.. că în mare parte sunt aleși tot sub influ- ența guvernului, datorâsă posițiunea lor ingerinței administrative și prin urmare acești âmenl nu se pot bucura de uă in- dependență absolută, ca să garantese li- bertatea și nepărtinirea ce se cere de la a- cele persâne cari au a dirige lucrările e- lectorale. In privința membrilor de tribunal, a j reședintelul curțel sati a președintelui tribunalului, nu voi dice ceea ce s’a dis că acești magistrațl nu ar însuși cualită- țile morale pentru a întruni tâte condițiu- nele cerute de uă independență âre-care ; însă acești funcționari cred că ar fi bine să nu-i amestecăm în politică, căci el chiar dâcă ar fi consciincioșlîn însărcinarea lor, tot-d a-uaa vor fi combătuți de guvernele rele, fiind-că este destul ca un guvern care și propune să facă nesce alegeri de Ca- meră .saii de Senat, după placul lui, să schimbe pe acești magivtrațl și să facă imposibilă orl-ce garanție în pres’.darea biuroulul electoral Acâstă sistemă după mine, departe de a îndrepta relele pe cari voim să le evităm la modificarea biuroulul provisoriii, din contra, nu face de cât a cresce acest răii Nu se pdte însă manține nici presidarea biuroulul provisoriii de 'inul din cel mal bătrâni, pentru că acâsță persână, da o mâ să ajungă la acest scop, tot ceea-ce trebue să facem noi, norma nâstră care ni se dă de esperiență trecutului, este să căutăm a înlătura cât se pâte pe guvern de la for- marea biuroulul electoral. Dacă admitem pe judecători, care sunt funcționari al gu- vernului, nu sciti pentru ce să nu admitem și pe polițai la biurou. Dar mi se va dice că magistratura este mal înaltă între func- țiunile Statului, este mal demnă, și prin urmare avem garanție într’ânsa. EI bine, D-lor, ticmal pentru manținerea acestei magistraturi la înălțimea el, la demnitatea ei, tocmii pentru aceea nu sunt de opini- unea D-lui Blaremberg, de a amesteca pe magistrațl în asemenea lucruri, pentru că daci am da noi prin lege magistraților dreptul siîi îndatorirea de a fi la biurou- rile electorale, atunci el nu se vor mal a- lege cum se aleg astă-dd, âmenlcu titluri, âmenl independințl și onești,ci se vor că- uta numai de acel âmenl care pot să se facă creature ale guvernului, ca să plasto- grafiede alegerile, tribunalele vor ti com- plectate numai de persâue de acelea care să facă alegeri după placul guvernului, și ast-fel, pe 1’ ogă inconvenientul că vom a- vea biurourile presidate de agenții guver- nului, vom avea și inconvenientul de a strica tâte tribunalele din țâră, căci mi- nistrul va căuta săcomplectese tribunalul cu âmenl de rea credință și atunci nu vom mal găsi nici cel pucin garanția justiției, pn care o găsim astă-dl. De aceea mi se pare că este a degrada pe ju licătoril noș- tri, justiția nâstră, cu acâstă măsură și noi trebue să le dăm prestigiul ce merită, trebue să căutăm ca tribunalele să se com- plecteije cu âmenil cel mal onești, cel mal capabili, iar nu să dăm mijlocul de a se înlătura aceștia și a se înlocui cu âmenl de rea credință, incapabili și imorali. Mal este cel-alt sistem, ca să se ia din membrii consiliului comunal și din mem- b ii consiliului județian. D-lor, și acest sistem are un inconvenient și ’l vo>u spu- ne în douâ vorbe. Pentru ca să presidase biuroul provi- soriti persâne străine de acel colegiu ? Mie mi se pare drept ca numai membrii acelui colegiu să presidese biuroul cole- giului care este acolo pentru a ’șl esprima dorința sa. Dacă acest pricipiti este ad- mis, dacă se recunâsee cu totul că nici uă altă persână străină de colegiu să nu fie în colegiu, cu atât mal mult trebue să re- cunâscem că asemenea persâne străine nu ati dreptul să fi» îu capul alegerii, să pre- sidese colegiul. Așa dar, D-lor, trebue ca biuroul să se compue din membrii ai acelui colegiti, a- câsta este logic, este natural. In acest sens am făcut amendamentul meu și vâd că și D. Campiniu a făcut amendamentul D-sale mal tot în același sens ca și mine. Dâcă am pus în amendamentul meii că presidenția biuroulul să fie dată celui mal 161-3 ăOhiTOii'- L OHU&L ÂLBOKASBEî 3 (15) Martie 187? Acestea sunt inconvenientele cele mat mari care se întâmplă cu ocasiunea alege- rel biuroulul definitiv. Pentru a evi a dar aceste inconveniente sunt de părere să înlăturăm alegerea a două biurourl, să punem un singur biurofi și cu acâsta efi cred că vom da alegerilor uă garanție de a se putea efectua în lega- litate. D. N. Blaremberg. D-lor, aș minți dacă v’aș spune că amendamentul mefi este chiar în ochii mei la adăpost de ori-ce critică, că cu dânsul am atins perfecțiu- nea. Departe de mine acâstă presumpțiu- ne. Dar dacă ceva a fost de natură a pune în relief meritele sale și să mă facă să persist în ideea mea, sunt tocmai cele-alte soluțiunl ce s’afi propus de alții și care tdte sunt și mal rele. Prin urmare, ceea-ce ’ml propun este mal pu\in de a face să încetele ori-ce cri- tice, de cât de a vă dovedi că biuroul ce preconisez are avantagie reale asupra tutu- lor acelora ce ni s’afi făcut cunoscut penă aci. D-lor, idâlul unul biurofi ar trebui să fie biuroul, ca să a?a> ueutru care, străin la luptă, desbrăcat de ori-ce pasiu- ne ar ține cumpăna drept, ast-fel în cât ca să nu încline nici într’uă parte nici în cea-altă cel pucin până în momentul unde numărul sufragielor, ar face-o să se aple- ce de sine și a ’I decide de victorie (în- treruperi). picâm, D-lor, că idâlul unul biurou ar trebui să fie un biurofi neutru, dar unde să găsim pe acesta? Negreșit că nu l’am putea găsi de cât în lumea visurilor, căci uă im- parțialitate absolută presupune virtuți pe cari dmenii nu le afi. Vrând nevrând dar tre- bue să comptăm și cu slăbiciunile și cu pa- siunile persdnelor la care ne vom adresa. Prin urmare, îndată ce veți compune biuro- ul îatr’un mod esclusiv, sunteți siliți să re- cundscețî că scopul nu e adjuns, că biuroul D-v. va fi fatalminte interesat să asigure chiar și când triumful culă reia safi cută- raia opiniuni, cutăruia sau cutăruia inte- res, cutăreia sifi cutăreia partit. Și în ve- derea acestui resultat egoist, principiela de justiție ar fi cu totul perdute din vedere. Ml s’a părut că puțini din acel cari afi dis- cutat acâstă ces iune afi uă idee iămurită de ceea ce trebue să fie un biurofi, de mi- siunea desinteresată și îualtă a acestuia. Biuroul unul colegiu, pentru mine, este ceea ce sunt martorii îatr’un duel sau un juriu în materie de recompense. Nu are dreptul a favorisa pe nici una din părți, ci veghai^ă numai ca lupta să fie egală și sin- ceră, și proclamă sau cor mâdi pa învin- gător. In scurt, a presida la u t alegere este a esercita uă adevărată magistratură, și când cine-va ș’a dat bună sâmă de acesta, înțelege îndată că aci e vorba mal puțin de un drept electoral propriu dis, de cât de atribuțiunl judecătorescl, în tâtă accepțiu- îq vârstă și secretarii să fie dintre cel mal tineri, este că acest principiu e deja înscris chiar în legea electorală, este dis- cutat și admis de toți legiuitorii și este și logic ea presidenția biurourilor electorale să fie încredințată la âmenl mal în etate, alt-fel s’ar putea întâmpla ca tinerii de 21 de ani să presidede biurourile electorale, acele biurourl care trebue să dea tdte ga- ranțiile, care dispun de tdtă legalitatea în diua alegerel, care suut suverane în acea C⁰: Polițaiul. Apoi în alte State pâte să fie cel mal brav din capii partitei, în alte țâri pâte să fie ace- la care are mai multe revolvere, ba chiar o (15y Martie 1677 la tribună se vorbesce cu revolverul. Dâră tocmai de acâsta suntem noi chiămațl aci ca să vedem care midloc este mai compa- tibil cu obiceiurile ndstre, cu tempera- mentul uostru, cu gradul nostru de cultu- ră Eii vti mărturisesc că din câte amen- damente am vâ(|ut, acela al D-lul Blaren- berg, prin redacțiunea ce ’i a dat, șl sub coudițiunea de a pune în lege un articol prin care să se fixese ârele în care are să se deschidă colegiul, și de a pune pedep- se ca sancțiuni contra abaterilor, mi se pare că «sie mai raționabil. Argumentul cel d’ânteifi invocat de D sa în susținerea acestui amendament, este a- cesta: avem un personal electiv, avem un personal magistral, fie amovibil — — și în privința inamovibilităței ma- gistraților la noi, să ’ml fie permis a spu- ne, că în curând sper că țâra va vedea in- trodusă inamovibilitatea cel pucin pentru magistrațil de la curți. . Voci. Nu se scie. D. ministru de culte și instrucțiune publică. Eu sper acesta, avend mai cu sâmă îu vedere dorința majoritățel țărel în acâstă privință... (întreruperi). Cred că mai îndreptățit sunt eiî ca mem- bru al guvernului să concep acâstă spe- ranță, de cât D-vâstră cari aveți idei iso- late. Acum se pâte întâmpla diu contra, ca viitorul să dea dreptate D-lui Furculescu și D-lui Mauiu, dâră nu mi se pdte con- testa că penă astă-^i majoritatea țârei s’a pronunțat în sensul acesta, că voiesce ina- movibilitatea, cel pucin la curți. Deră independent de acâstă inamovibi- litate a magistraților, cred că nu trebue să dăm consimțimentul nostru la acele acu- sațiuni ce li se aduc, și e destul să vâ a- mintese un fapt ca să vedeți că uu trebue să vâ revoltați la ideea inamovibilităței magistraților la noi. Scițl, D-lor, că cea d’ântâiu lovitură de mdrte ce s a dat regi- mului trecut pentru abusurile lui în admi- nistrațiuuea țărel a fost venită de la ma- gistrațil noștri. In adevăr, opiniunea pu- blică s’a laminat prin presă, și prin alte midlâce leale și legale de luptă, însă lo- vitura cea țâpănă care s’a dat acestui gu- vern a fost demisiunea magistraților cari ’șl au sfărâmat cariera lor numai pentru ea să lovescă abusurile. Priu urmare, să nu fim fără coniiență în magistrațil noștri, cu atât mal mult că îu modul cum propune D-nu Blaremberg a- mendamentul, magistratul sâti cousiliarul care va voi să facă falșificări, care va voi să facă desordine, ar trebui să comită fap te da pușcăriaș, și nu ne putem noi închi- pui acâsta ca să ’l bănuim de acuma. In sistemul legel electorale actuale, să pd'e că magistratul care presidesă să ca- $ă mal lesne în pericolul de a dice că Stan e mal bătrân. Iu sistemul propus de D-nu Blaremberg. acel magistrat trebue să fie în MONi'luKUL UFIUIAL AL EuMANlEl adevăr un om lipsit de cele mal elementa- re cunoscințe ale datoriei salo, pentru că nu mal e posibil de a face desordine de a- celea care să sară îu ochii ori cui. pol independent de acâstă împrejurare, un ma- gistrat nu pâte să ca<|ăîntr’un delict? EI bina, atunci magistratul de la Olt de e- semplu, va fi judecat de tribunalul de la Romanați. Vedeți dâră, că aceste nu sunt argumente de adus contra acestui amenda- ment. Va să dică din acest punct de vedere magistratul, ne având inaintea lui înlesniri- le de până acum pentru a provoca desordine, dacă ar căuta să le provâce și acum, ar trebui să fie un miserabil, care numai de cât trebue supus la pedepsele cele mai as- pre. Nu pot admite eu că cu înlesnire se pot găsi asemenea magistrați, chiar înstă- rea actuală a magistraturel nâstre. Acum, îu privința membrilor consiheior județene și comunale, nu vedeți că noi trebue să avem înaintea nâstră perspectiva frumâsă ca încetul cu încetul să adjungem acolo ca libertatea alegerilor să fie asigu- rată ? Apoi, decă acesta o admitețl nu nu- mai ca uă ipotesâ care ar surîde magis- traturel nâstre, ci ca uă probabilitate, apoi cu alâl mal mult, trebue să credem că vi- itâreie alegeri comunale și județene au să se facă în mai bună ordina; șl prin ur- mare, membrii acelor consilii afi să pre- sinte mal multe garanții de impareialitale. !J. I B. Lățescu. Consilii cari se pot disolvă de guvern. O. ministru de instrucțiune. Apoi trebue să puneți îu legea comunală și ju- dețână articole ca să nu lăsațl disolvarea la disposițiuoea guvernului. Vedeți, D-le Lățescu, că chiar priu intrerupțiunea D-v. v’ațl răspuns. Pe lângă acestea mal sunt cel duol ale- gâtoil trași la sorți; și din cel alti trei e destul ca unul să se unescă cu cel duol, și să facă majoritate; căci ori ce incident, ort ce contestațiune s’ar ivi, care ar trebui decisă prin majoritate, nu vedeți că din trei alegSto î cel pucin unul dâcă să unos- ce cu cel alți duol trași la sorți, face ma joritate ? Eu, D-lor, vâ mărturisesc că în amen- damentul D-luL Blaremberg găsesc mal multe garanții pentru asigurarea libertății alegerilor. Cu acesta însă nu am dis cuvântul meu cel diu urmă, se pâte ca D-vâstră, îu per- specacitatea D-vâstră să găsiți alt mijloc mal bun; dâră dintre amendamentele pro- puse peuâ acum acesta e cel mal nemerit. Cele-alte amendamente cari ar tinde să re- introducă legea în vigâre cu defectele el, nu le pot admite; căci, când se dlice că se va lua după lista cutare cel mal în vîrstă, și altele, tâte acestea, sunt cam tot ceea ce esistă în legea actuală, și tâte acestea nu ar face de cât să readucă râul. Dâcă D-v. veți găsi un amendament mal bun de cât al D-iuI Blaremberg, eu mâ voiti felicita împreună cu D-vâstră ; dâră peuâ acum vâ declar că eu înclin către amendamentul D-lul Blaremberg. Vod închiderea discuțiunei. D. N. Furculescu. Etă pentru ce sunt în contra închiderii discuțiunei, pentru că aș voi să dic ?> ⁰li duoâ vorbe :i acâstă discuțiune, mal cusâniă că am fost chiar pus în causă de către D. ministru al ins- trucțiunel publice. Mi se pare că D. mi nistru a arătat lucrul nu sub adevărata lui faciă, de care trebne ca noi să ne intere- săm; l’a arătat numai sub uă singură fa- ciă și de aceea, vâ rog să ’ml permiteți și mie să vâ arât faptele cum s’ati petrecut... D. G. Chițu, miustru instrucțiunel publice. Ș. eu am făcut alegeri; sciu și eu cari sunt faptele. D. Furculescu. D-vâstră ați fost în- complect, fiind-că ați aretat numai partea ântâiti, pe când despre partea a duoa, care este relativă la ingerințe, n’ațl arâtat nimic. De aceeaș rog pe onor. Cameră să mâ lase să <|ic câte va cuvinte în privința acâsta, fiind-că sunt destul de esperimeatal din timpul alegerilor Catargiesci. D. P. Ghica. D-lor, discutăm acest ar- ticol de duoâ 4ile, și s’au emis tâte teori- ile și tâte opiniuaile depuuând fiă-care câte un amendament. Așa deră eu cred că ar fi oțios d a prelungi uă discuțiune îu care s’a cjlis tot cât se putea <|iee, și nu mai avem nevoe să au^im pe D. Furcu- lescu desfășurând drapelul care l a purtat în luptele electorale, (rîsete) Do aceea vâ rog să închideți discuțiunea. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nei și se primesce. — Se pune la vot amendamentul D-lul Blaremberg și se primesce. D. 1. Lățescu. ’Ml pare râu uă nu s a vo- tat prin apelul nominal pentru ca să vadă țera cine sunt reacționarii, (sgomot) D B. Mania. D-le președinte, contestai,! acest vot, fiind-că nu suntem în numărul regulamentar. D I. Lățescu. Si eu eonteste<| tot pentru acelaș motiv, (sgomot) Voci. Este cam târdiu acest protest, fi- ind că s’a proclamat votul. 1). 1. Lățescu. Și îu vremea lui Catar- giu se făcea tot așa (sgomot). Priu urmare constat că D. președinte a eșit din regulament și cer să se trâcă a- cesta în procesul verbal. D. vice-președinte. Votul este procla- mat (sgomot). O. B. Mauiu. Să se facă apel nominal spre a se vedea decă suntem în nnmâr. Eti declar nul acest vot. Ce ? voițl să ne sur- prindeți aci ? (sgomot) 0 vice-președin.e. Decă nn se face li nisce, atunci voiu fi nevoit să suspend șe dința peuâ mâne. Voci. Se continuăm adl. D. vice-președinte. Atunci D. raportor să biue boâscă a da citire art 21. 3^15) Marti e 1877 JîOartOKGL OFIUlAÎ IH21 D. N. Blaremberg. D-lor, dtă un sub amendament pe care ’l propunem ca alini- at al duoilea la acest articol: „Consilierii județeni și comunali vor fi obligați a fi presențl la ora și qLua deschi- derii colegiului respectiv pentru alegerea de deputat sau senator sub osândă de a și perde mandatul și de a plăti uă amendă de la 500 penă la 1000 lei, afară de cașul de forță majoră. „Asemenea si membrii tribunalului sau curții vor fi datori a se ține la discrețiu- nea colegiului penă la formarea biuroulul definitiv. Primarul ori locuitorul sfiii sau biuroul ast-fel compus, care va nimici sau împe- dica deschiderea colegiului la ora legiu- ită, sau care va falsifica tragerea la sorți, care se va face în public și în presența ambelor consiliuri adunate, se va pedepsi cu perderea funcțiunel sale și eu închi- sdre de la duofi luni la un an.“ D. ministru de cnlte și instrucțiune publică. D-lor, fiind-că mS grăbesc să mă duc la Senat și fiind-că văd că adunarea pare a nu mai fi îu număr, vă rog să lăsațl pe mâne urmarea aestei discuțiunî. Ședința se rădică la 4 ore, anunțându- se cea următdre pe a duoa-dl 25 Fe- bruar i îi. Ședința de Ia 25 Februarie, 1877 Președenția D-lui vice-președinte A. Teriachiu asistat de D-nul secretari I. Lă- țescu Ședința se deschide la uă oră dupe amiadă. Presențl 79 D-nii deputațl. Nu răspundă la apelul nominal 68 și, anume : Bolnavi : D-nil N. Dimancea, C. T-Grigorescu, R Patsrlăgeanu, Gr Serurie. In congediu : D-nil A. Agioglu. D. Aughel, T. Boiu, A. Gr. Bonaehi, N. Bujorenu, C. Catargi, N. Catargi A. Cilibidache, N. Cișman, P. Constantin, D. Crăciuuescu. D. Donici, G. Gamulea, G Mauri, G. Mantu, G. Mârzes- cu, D. Miclescu, G. Miclescu, I. Nicolau, N. Nicorescu. G Pruncu, M. Roseti. N. Roseti. G. Rosnovanu, C. Șdrec, M. Via li- mirescu F. Alunenu. C Climeseu, G. Tăcu, A. Vizanti D. Leca. fără arătare de motive D-nii P. Arbore, N. Athanasin,T. Bag- dad, C Bobeica, C. A. Borănescu. Sc. Că- linescu, G. Dimitrescu. E Ciolaen, L. Costin. D. Cozadini Gr. Cozadini, G. E- xarcu, C. Fleva, A. Gheorghiu, G. Gîță, N. Guran, P. Grădișteanu. T. Idn, G. Ma- ghern G. Morțun, C. Peșiacov, G. Rado- vici, E. Stătescu, A. Vamali, N. Viisorâ-i uu, Gr. Vulturescu, H. Zugrăvescu, M. Bu- rileanu, I. Carabatescu, M. Ghelmegianu, A. Stolojan. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediă D-lul deputat G. Mantu. Se trămite la comisiunea de indigenat petițiunea D-luT Carol Reizag și a D-lui M. Grecescu. Se trimite la comisiunea de verificare protestul alegătorului loan Topalotf con- tra alegerii de deputat a D-lui Parușief. ;£Se înscrie la ordinea dilel raportul co- mitetului delegaților asupra propunerii pentru a se introduce în legea instrucțiu- nei publice uă disposițiune care se pre- vadă că, odată cu punerea la concurs a li- nei catedre, să se pună la concurs și su- plinirea profesorului titular. Se trămite la secțiuni de urgență pro- jectul de lege relativ la urmăriri în mate- rie de contribuțiuni. Se trămite la comisiunea comunală pro- jectul de lege relativ la deșii pi rl și alipiri de comune în mai multe județe. D. N. Furculescu. D-lor deputațl, sub regimul constituțional corectivul cel mai bun în contra arbitrarubi puterii, pentru care s’a și inventat acest regim, este în tdte țerele prerogativa, dreptul ce are de- putatul de a interpela pe miniștri. Când acest drept, prin diferite mijldce se caută a se eluda, atunci el devine ilusoriu, de- vine și zero, și sistemul Constituțional, îu loc se aducă fructele cele bune pentrn care poporul a luptat și ’șl a vărsat sân- gele în atâtea rânduri, aduce corupțiune și imoralitate de sus și până jos. Sunt mal multe septămâni de când am formulat mal multe interpelări și în una din filele trecute, când am cerut să mi se comunice nisce dosare, am adaos că dacă finan-.ele ndstre sunt în staie deplorabilă, este pentru că țâra a fost refl administrată și corupțiunea de sus s’a întins pretutin- deni. Prin urmare, remediul la un asemi- nea reu este că atunci când deputatul a ș făcut interpelare se nn fie impedecat de a și-o desvolta. M’am adresat atât în parti- cular, cât și în public biuroulul, ’i am ce- rut în trei rânduri nisce dosare, și cu tdte acestea dosarul de la Teleorman nu ’ml a venit încă. Așa dar, în virtutea dreptului ce ’ml dă Constituțiunea, cer și astăzi se mi se dea acele dosare cât mal curând. Efi ți fi a da soeotela țărel și județului care m’a trimis aM despre ce am făcut în nouă luni, dacă am vindecat relele contra cărora am luptat sati dacă din contra aceste rele lăsate moș- tenire de Catargiu noi căutăm a le acoperi. De aceea cer se mi se aducă negreșit do- sarul; cer ca locustele care ati stat pe țâră cinci ani de 4ile se fie stârpite,- cer să se aplice legile care ati fost călcate cer atât de la l). Brătianu ministru cât și de la biuroti se mi se pună acele dosare la dis- posițiune. D. vice-președinte. Să ’ml permită D. F irculescu al da uă lămurire în privința acâsta: D-sa a cerut mal multe dosare; biuroul a comunicat cererea D-lul Furcu- lescu guvernului; câte-va dosare s’ati și primit; acestea sunt lidisposiținnea D-lui Furculescu, D-sa ânsă trebue se țină so- cotâlă eă comunicațiunea a fost întreruptă. Biuroul n’are nici un interes a nu pune la disposițiunea D-lul Furculescu actele ee a cerut. D. E. Vergati. D-lor deputațl, a avut mare dreptate D. Furculescu când a dis că dreptul de interpelare dat unul manda- tar al natiunei, fie deputat, fie senator, nu e lucru de glumă, nu e lucru mic, este un ce fdrte importante. Eti susțin că nu este bine să se facă interpelări pe tdtă diua, căci ne ar lua timp prea mult; ânsă din șese în șâse luni cred că ’mî va fi permis și mie se fac doue interpelări, una D-lnî ministru de lucrări publica și alta D lui ministru de finance. I. Care este cansa că prin telegrame s’ati revocat circulara No. . . publicată și în Monitorul Oficial, privitdre la esecu- tarea legii de prestațiunî pent-u sosele pe anul 1877 ⁹ Nu cum va s’a luat de guvern decisiunea de a se suspende disa lege mal nainte de a fi consultate corpurile Legiui- tdre. safi este vre un alt motiv si care a- nume ? II. Prin legea din anul 1874 liquidarea averilor de orfani, ce penă la 1^65 s’ati administrat de fdsta obștescă epitropie, s’a decis a se face de administrația dome- nielor Statului, unde D. ministru finanțe- lor are plinul drept de control al tutulor actelor sale. Cundsce D-sa prin urmare cum s a ope- rat și sa operdză acestă liquidare, care nu se va sfârși în veci, și ast-fel minorii de- :veniți deja majori de peste 4ece ani ⁿu se pot bucura de averile lor ? Apoi în atare icas crede D. ministru că trebue se fie in- diferinte la tufișuri e e giee, fundate pe justiție și equitate ? D. I lonescu. D-lor, se apropiă tim- pul când fiă-care trebue se mergem la ca- sele ndstre. Acolo vom fi întrebați ce legi am votat ? Eu care sunt în relațiuni de a prdpe cn sătenii voiii fi întrebat cu ce bu curte le viu ce mângăere le a adus Came- ra ? Și mal cu semă în privința însură- țeilor ? Așa dar. rog pe D. ministru de finanțe se bine-voescă a ne spune în ce stă astăzi cestiunea împroprietărire!însurățeilor din anul 1864 ? Câți însurăței sunt în fie-care județ si pe ce moșii aă să fie improprie tăriți ? Improprietănndu se însurățeii, ce scădfimânt se aduce în veniturile actuale ale domenielor, și ce spor de venit aduc el? In anul agricol ce se începe, avea-vor însură eil pămentul lor ⁹ 622 MUMlURtL UFiClAL AL KUMÂNlEl (ife) Martie 187? D. vice-președinte. J,a ordinea dilei este continuarea discuțiuniî asupra pro- iectului de lege pentru interpretarea legii electorale. D. Blaremberg a depus erî următorul sub amendament • „Consilierii județeni și comunali vor fi obligați a fi presențl la ora și diua deschi- derii colegiului respectiv pentru alegerea de deputat sau senator, sub osânda de a’șl perde mandatul și de a plăti uă amendă de la 500 penă la 1000 lei, afară de cașul de forță majoră. Aseminea și membrii tribunalului sati curții vor ti datori a se ține la disposițiu- nea colegiului până la formarea biuroului definitiv Tribunalele și Curțile nu vor funcționa în lilele operațiunelor electorale. Primarele ori locoțiitorul seu sau biu- roul ast-fel compus, care va nimici sau impedica deschiderea colegiului la ora le- giuită, sau care va falsifica tragerea la sorți, care se va face în public și în pre- sența ambelor consiliurl adunate, se va pedepsi cu perderea funcțiunel sale și cu închisâre de la 2 luni la un an. N. Blaremberg. P. Ghica. D. L. Eraclide. Comisiunea a primit in unanimitate acest amendament, afară de aliniatul al 3-le, unde se dice: că Curțile și tribunalele în timpul alegerilor, se aibă vacanță. Majoritatea a suprimat acest pa- ragraf, ear minoritatea, compusă din D-nii Cariagdi și Rădescu, au susținut că ar fi bine să se dea un drept de oposițiune ace- lor alegători cari ar fi fost împedecațl din causa unui proces de a’șl exercita dreptul electoral. D. P. Cernătescu. D-lor, sunt cu totul pentru acest ammdament, ansă v’aș ruga să faceți o mică modificare. Se vorbesce aci despre consilierii județeni, asupra că- rora se pune penalități dâcă nu vor fi pre- sențl. D-vâstră scițl că sunt consilieri ju- dețeni cari nu locuesc în j idețul unde sunt aleși. Cu acâstă măsură veți face să de- misionese pe mulțl dintre aceștia. Prin u mare, vă rog să faceți uă excep- țiune îu favârea celor care nu șed chiar în hidețul unde sunt aleși. D. L. Eraclide. D-lor, ceea ce onor. D. Cernătescu cere este c’am tărdiu venit, mal ales câ amendamentul de eiî pe care l’ați prim’t. era sub-scris și de D-sa. Ați ad- mis principiul că toți consilierii județeni și comunali să se tragă la sorți; ați admis principiul ca toți să fie presențl b forma- rea biuroului. Priu urmare, dacă acum Dv. exceptați pe aceea cari șed în alte județe, înțelegeți bine că reveniți asupra unul vot dat erî Cu acesta nimiciți tot ce ați făcut erî. Dacă exceptați pe cel cari șed afară din județ, vor remâne numai membrii co- mitetului perm ment Eti nu înțeleg cnm se pâte alege într’un consilii! județân un om care locnesco în altă parte; nu înțeleg cum ev care stai! în Bucuresci să fifl ales la Prahova în consiliul județan sau comu- nale. Acesta pentru mine este uă ano- malie. . . Uă voce. Dar dacă are un proces ? D. L. Eraclide Pâte să aibă și procese; dară îndată ce ați admis principiul că la deschiderea biuroului, membrii consiliului județan și comunal, precum și membrii tri- bunalului cari aii să fie trași la sorți, trebue să se afle acolo, apoi, revenind adi, cred că ați nimici cu totul garanțiele unei bune alegeri. De aceea vă rog să primiți amendamen- tul ast-fel cum s’a propus de D-nul Bla- remberg. D. D. Giani. D-lor, în privința căușe- lor legale de amânare, mi se pare că ele vor încuragia fârte mult pe alegători ca se nu vină la vot. Dacă voițl ca alegătorii să’șl esercite dreptul în tâtă întregimea lui, trebue să le dați și mijlâcele posibile ca absența lor de la judecată în diua ale- gerii, să fie uă causă legală de amânare. Acâstă ideă nu mi se pare rea pentru a se pane în amandamentul D-lul Blaremberg. Uă voce. Dar advocațil ? D. D. Giani. Tot una e. Advocațil sunt însărcinații părților, și scițl că părțile pot să lipsâscă peste fruntarii chiar, și în lo- cul lor remăn advocațil. Prin urmare, ei! găsesc că s’ar putea fârte bine să se adaugă în amendament a- câstă ideă, pe care o cred bună. L. Eraclide. Comitetul delegaților râ- gă pe onor. D. Giani să’șl retragă amen- damentul, pentru că nu este bine ca cu o- casiunea interpretării legii electorale să venim se modificăm âre-care disposițiunî din procedura civilă; căci dacă vom recu- nâsce că acesta este un drept de amânare legal, atunci s’ar da Ioc la uă mulțime de abusurl și străgănirl; ast-fel în căt un a- legător, fiind în proces cu un altul care n’ar fi alegător, acel care nu este alegător va trebui să stea în tâte dilele la ușa tri- bunalului se aștepte pe când alegătorul va veni sati nu, după cum ’I va conveni. In ori ce cas este mal bine să nu a- tingem această cestiune ; străgănirile vor fi numai în Bucuresci, Iași, Craiova și Focșani. Cât privesce cele alte orașe unde nu sunt curți, are să lipsâscă de la șe- dință în acea di de alegere numai câte un membru de la tribunal. Uă voce. Dar unde sunt patru secțiuni? D. L. Eraclide. Nu sunt în tâte orașele câte patru secțiuni. LăsațI dar tribunalele să Încrede acolo unde vor putea, și ne- greșit este natural că unde nu vor fi ocu- pate se vor amâna de la sine procesele, căci nu vor putea s Încrede; și chiar as- tădl când sunt mai multe procese la un tri- bunal, și nu se pot judeca tâte în aceiași cji, seamănă de la sine cercetarea pe altă dli. Comisiunea vă râgă dar, ca în legea elec- torală să nu puneți amendamente care pri- vesc la alte materii străine de acâstă lege. D. 1’. Protopopescu. D-lor, sunt In con- tra ideel emise de onor. D. Giani, pentru că practica lucrurilor ne-a demonstrat că nu procesele au împedicat pe alegători a șl esercită drepturile lor de alegători, căci fie-care ’șl aranjară interesele sâle cum pâte în asemenea împrejurări; și afară de acâsta, trebue să'ținem sâma că în țâră la noi procesele cele mal însemnate nu se pledâijă de chiar părțile interesate, ci prin advocațl. Uă voce. Daca se convocă colegiele? D. P. Protopopescu. Colegiele se con- vâcă cu câte-va dile mal înainte, și fie- care advocat aranjadă lucrurile cum să nu facă vătămare clientului săi! sati râgă pe un coleg al săti să’l pledede în locul lui, și ast-fel vedeți că nu se aduce nici un fel de pedică. Prin urmare nu este nevoie să mal in- tercalăm în lege un asemenea articol. De aceea ei! sunt de opiniune să se suprime partea finală a amendamentului. Vocl. închiderea discuțiunel. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nel și se primesce. — Se pune la vot amendamentul D-lul Blaremberg cu modificarea făcută de co- misiune și se primesce. — Se citesce amendamentul D-lul Cer- nătescu în coprindere : „Pentru alegerea delegaților în comu- nele rurale, va fi un singur biuroti, care va ține loc de biurou provisoriti și de biuroti definitiv. Acest biuroti se va com- pune de un consilier comunal tras la sorți de primar în presența ale gătorilor, de pre- otul și institutorul comunei, de duol ale- găt ori desemnați tot de sorți. Acest biu- roti va fi preșeijut de preotul, iar acolo unde nu va fi preot, de consilierul comu- nal. In comunele unde nu vor fi nici preot nici învățător, se vor trage la sorți patru alegători în loc de duol, preferindu-se cel ca.i sciu carte; ast-fel în cât biuroul i fie tot-d’auna compus de cinci membrii. Tot ce s’a prevădut la art.... privitor la procedura ca trebue să observe biurourile ce deschid colegiurile electorale cari aleg pe depuțațl și senatori, se aplică și labiu- rourile ce președ la alegerea delegaților. Consilierul, preotu 1 sau institutorul care prin negligență sati în alt mod ar nimici acestă operațiune, se va pedepsi cu uă a- mendă de la 50 până la 100 lei nuol, și în cas de fraudă sau rea credință vădită, pe- depsa se va adăogi și cu închisâre de la 20 dile penă la 6 luni și cu perderea func- țiune! sâle. In orașe biurourile pentru ale- gerea delegaților se vor compune de un profesor de la gimnasiti sati de scâlă pri- mară, unde n’ar fi liceti sau gimnasiti, de un preot, de duol alegători, toți trași la sorți, și președut de unul dintre judecă- torii tribunalului și advocațil trași la sorți. MuNiiOKUL OFICIAL AL R0MĂNIE1 1623 3 (15; Marhe 1877 Unde nu se va ajunge numărul acestora, se va presida de unul din consilierii cornu* nall saiî județianl luațl după ordinea alfa- betică al pronumelui, ast-fel ca biuroul No, 1 se corespundă cu numele de la litera a. și la biuroul No. 2 cu litera b, și așa mal departe. Acest biuroă va lua decisiu- nile sale și va procede întocmai la biuroul prevăzut pentru alegerea deputaților și seDatvri'or. Sancțiunile prevăzute mal sus vor fi aplicabile și membrilor acestui biurofi. P. I. Cernătescu, &. Rădescu. D. P. Cernătescu. Acest amendament privesce operațiunile electorale în cole ■ gini IV, atât pentru alegerea delegaților, cât și pentru alegerea deputatului, și l’am făcut mal pe larg ca să fie mal esplicit, ca să numai dea loc la bănuelile care au fost în trecut asupra acestui colegiu, și să fie uă realitate; căci D-vdstră scițl câte s’afi dis contra acestui colegiu, și nu mal cites autoritatea D-luî Epureanu care di- cea că este uă minciună. Așa dar, D-lor, fiindcă disposițiunile din acest amenda- ment sunt salutarie pentru colegiul al IV, vă rog să’I admitețl. D. P. Ghica. D-lor, amendamentul D-lul Cernătescu coprinde âre-care disposițiunl care ar putea să fie salutarie pentru ale- gerea delegaților; însă eii am âre-care cu- vinte în contra acestui amendament, fiind că cred că prin el se dă un rol activ preo- ților, și efi ve declar că nu pot merge cu credința religiâsă penă acolo în cât în se- colul în care trăim să facem a se începe în societatea ndstră uă luptă politică între puterea clericală și puterea laică; fiind că D-vdstră scițl, li-lor, că la noi preotulare un rol mare în satul lui, mal ales acum când preoții eșind din seminare aii mu!t mal multe cunoscința de cât sătenii. Preotul esercită uă influență mare în satul său, fiind că scie carte. Dar afară de acestă influență legitimă, mal este și influența sacerdotului s6u, care vine să’I dea uă putere morală maî mare, și D-v. trebue să sciți că daca veți admite amen- damentul D-lul Cernătescu, veți face ca influența clerului să fie maî mare de cât influența guvernului, și va ajnnge să eser- cite mal multă presiune în alegeri de cât am putut vedea până acum, Prin urmare, v’așî ruga să nu primiri acest amendament. Tot asemenea și în privința profesori- lor. Eu cred că nu este bine să se acorde privilegie nici unei clase, fie pentru cul- tură sau pentru moralitate, safi pentru ori ce alt motiv. Privilegiele sunt interzise. Să lăsăm pe dineul sub propria influență a consciinților. Acum, în ceea ce privesce distinețiunea ce a făcut D. Cernătescu între colegiul IV și cele alte colegie, eii nn admit asemenea distincțiune; admit că regulele în colegie să fie generale. VS rog dar să respingeți i®al sus însemnate, însoțiți și de garanțiile legiuite spre concurare No. 1,636. 1877, Februarie 26. Dtvis estimativ pentru lucrările necesarii a se efeetua la monastirea S obosia, din județ.U[ Ialomița. Descrierea. Curentul apel Ialomița, printr’uă direc- țiune oblică, *a atacat malul desprejmo- nastire, dărâmând un colț din zidăria fas- telor încăperi ale acestei monastirl. Spre ase evita pe viitor orl-ce inconvenient,! este necesarii! a se înființa pe marginea lalomițel despre monastire patru abatatâre de apă (capre) catl să fie așezate la di 3- tanța de 20,00 m. una de alta, începând maturătârea din colțul dărâmat al zidăriei în susul apei, ast-fel ca al patrulea abata- tor de apă să fie așezat la distanță de 80 00 m. Aceste capre vor fi compuse din piloțl de diferite lungimi, adică: fie care pilot să fie bătut îu terenul din matca lalomițel în adâncime de d >ul metri, eră doui metri se remâe afară din supra-facia apel la înăl- țime medie , ast-fel ca la cea mal mică crestare să nu trâcă supra-facia apel peste capetele caprelor. PiloțiI vor fi susținuți prin legături orisontale aședate pe ambele părți, cioplite pe uă faciă ca să se lipâscă de piloțl și întărite la fie care capră cu 3 bulâne petrecute prin piloțl. Toți pil iții unei capre vor’fi bătuți ală- turi unul de altul fără intervale și vor fi sprijiniți la spate cu câte două proptele oblice susținute cu un cap îu piloțl și le- gătUrf, eră cu cel alt'cap întărite cu prrâ- ne pe un eăpătâiti de lemn așesat orison- ₍ tal și îngropat îo teren. Capn-le vor fi aședate în matca lalumi- țel în sens oblig cu uă deschidătură spre curentai apel de 45 grade din linia malu- lui. Lungimea fiă cărei capre va fi de 4 metri. încăperile monastirei din colț cu eta- giul d’asupra care se ocupă de cancelaria sub-prefecturef, biuroul telegrafic și locu- ința superiorului monastiM fiind primi- tore de reparațiuni vor rămânea nedesfîin- țate, cele-alte ruine se vor dărâma, lăsân- du-se zidul vechili împrejur în înălțime de trei metri, spre a servi ca împrejmuire a curțel bisericel. In părțile laterale ale clopotniței, zidul din faciă va rSmauea la înălțimea actuală pe distanța de un metru, âră de aci se va dărâma cu uă inclinațiune de 45 grade de ambele părți spre a nu se causa vre-uă slă bira zidăriei clopotniței. Tâte gropile din curte se vor aplana cu molos , âră cel-alt material ce va resulta din dărâmarea ruinilor, va rămânea în be neficiul antreprenorului ce sa va însărcina cu espusa lucrare. PREȚUIRE A rătarea lucrărilor Lei B. Lei । B Costul a parte Sun... Patru abătătâre de apă (Capre). Peloțl de tufan (lungimea medie 5,00m. groși îu diametru de 0,18m ) a se bate cu tescu la adâncime de 2,00 m. în marginea lalomițel ... .......................... Legături orisontale de tufan (lungi 4,00m. grâse îu dia- metru de 0,14m. cioplite pe uă faciă și culante cu câte trei bulâne cu tarsule lor la fie-care capră, petrecute prin piloțl calculat material, lucru și ferărie....................... Proptele de tufan (lungime me(Jie3,50m. grâse de 0,16m.) așezate oblic pentru sprijinirea piloților, idem . . . Căpătau de tufan (lungi de 2,00m. grâăe de 0,18m ) în- gropate cu tâscu și îutărite cu pirâne solide îu capul prop- telelor ...................... ........................... Dărâmatul ruinelor fostelor încăperi ale monastirei și a- planatul gropilor din curte cu molos................... Total . . Se scade profitul ce pdte’resulta din materialul vechii! . Total lei șâpte Sute trel-deel . 88 12 50 1 056 - 72 48 18 - 386 - 1 580 - 850 - 730 - \ INISTERUL DE RESBEL. Corpul flotjlel. Având în vedere că, în (jlioa de 25 Fe- bruarie, pentru vinderea prin licitație a șâse bărci cu carenă vechi, și a nouâ luntre de pichete asemenea vechi; nu s’a presen- ta nici un amator, corpul flotilei publică din noii a doua licitație pentru $ioa de 10 Martie 1877, licitația se va ține conform art 40 penă la 57 esclusiv, din legea comp- tabilitățel generală a Statului. Se publică spre cunoscința generală că, la 11 Martie 1877, se va ține licitație în cancelaria corpului Flotilei în Galați la ora 12 din d>, pentru furnitura a 200 tone cărbuni cardiff ânteia calitate, nece- sari corpului. 6 8 4 4 Licitațiunea se va ține confărm art. 40 penă la 57 esclusiv, din legea comptabi- litățel generală a Statului. Condițiunile contractărel se pot vedea în fie-care di de la ora 11 a.m. peng la ora 4 p. m MINISTERUL DE FINANCE Casieria generelă de Dolj In dioa de 10 Martie viitor, se va ține licitație îu orașul Craiova. de către percep torul local, pentru vinderea următdrelor: 1. 300 chile porumb în drugi, aflat în- tr’uă magasie, la fontâna de la mâră, pe moșia Sălcuța. 2. 14 chile grâu, aflat într’uă magasie la conacul moșiei Sălcuța. 1626 tfoNu OFICIAL ĂL koMAi JM. 3 ti5) Martie 187/ 3. 50 chile porumb iu drugi, dijmă de la locuitori și din pogânele moșiei. 4. 20,000 cărămidă arsă, aflată la podul de la Râpa Roșie, pe Sălcuța. Averea D-lul lancu P. Teodor, care s’a urmărit pentru jsuma de lei 4,713 bani 8, ¹ Se publică spre generala cunoscință ca ce numitul datordsă, fond de l/₂ °/₀ al por- amatorii să se presinte la locul licitați- tulul Petrescil pe 1868, 1872 și 1873, unei, spre a concura. împreună cu procentele legale penă la a- No. 2,486. 1877,. Februariti 25. chitare. |--------------■—c-je.n worani —ibqi t — - ■ - MINISTERUL DE FINANCE SERVICIUL TIMBRULUI, INR E GISTR AR El SI TAXELOR DIVERSE Urmând a se pune în circulațiune nouile timbre mobile pentru acte diverse de 5 bani, IO bani, 15 bani, 20 bani ș’ 25 bani, confecționate în țâră, ministerul aduce acesta la cu- noscința atât a autorităților chemate a concurge la aplica- tiunea legei timbrelor și înregistrării, precum și a publi- cului, cu deslușire că, mai sus arătatele timbre sunt tot în forma celor ce sunt astă-di în circulațiune, variind numai în cea ce privesce colorile cari sunt cele următâre: Cele de 5 bani de colore verde, cele de IO bani de colore galbenă deschis, cele de 15 baill de culore albastră deschis, cele de 20 bani de colore argintie și cele de 25 bani de colore ro- șie deschis. Tot-d’uă-dată se aduce la cunoscința publică că, ori cine posedă timbre mobile din cele ce sunt astă-di în circula- țiune de categoria și valorile celor mai sus aretate, să ca- ute a le întrebuința pene la 15 Martie anul curent; era după espirarea acestui termen, acei din particulari cari ar mai poseda asemenea ti mbre, să se presinte cu densele pâne în diua de 31 aceleași luni Martie, la casierul general al județului unde se află cu locuința și să câră preschimba- rea timbrelor vechi ce ar posede cu din cele noui. De la 1 Aprilie anul curent, asemenea cereri de pres- chimbare numai sunt primite și ori-ce timbre din cele ve- chi se vor găsi circulând în țeră de la acestă dată se vor considera anulate și fără nici uă valore. No. 540 1877, Ianuarie 1. Imprimeria Statului Director : N, T. Orâșanu No. 49 Joi, 3 (15) Martie 1877 SUPLIMENT TA MONITORUL OFICIAL -------- PUBLICAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIURI JUDICIARE LICITAȚIUNI Tribunalul Ilfov, secția III — D. perceptor al colore! Verde, cu a- dresa No 90, din 1876, în basa jurnalu- lui consiliului de miniștri cu No. 17, a cerut punerea în vânrjldre cu licitație a ca- selor cu locul lor din comuna Bucuresci, suburbia sântul Ștefan , strada Belvederi, No. 177, averea D-lul Nicolae Ștefan, de profesie liberă, domiciliat în aceste case. Aceste case sunt de zid în paântă, com- puse din două camere , învelite cu șiță, curtea împrejmuită , se învecinesce cu D. Ghiță Chiriță, cu Ghiță Nedelcu și în faciă cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face cunoscut în general că acestă licitație se va urma în pretoriul aces- tui tribunal, în (țioa de 8 luniu 1877, la 11 ore dimineță , având în vedere că toți aceia cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruet, servituti, chirie, privilegiu, ipotecă sau verl-ce alt drept asupra imobilului îa chestiune, să se ara- te la tribunal înainte de dioa fixată pentru licitațiune, spre a șl arăta pretențiunile , căci, în cas contrariu, verl-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 3,494. 1877, Februarie 25. —D. perceptor al colorel de Negru, prin adresa cu No. 954'din 1875, în basa jur- nalului onor, consiliu de miniștri cu No. 18, a cerut punerea în vândâre cu licitație a caselor cu locul lor din comuna Bucu- resci, suburbea Popa-Nan, strada Dudeli. No. 1, avere a D-lul lân Petre, de profesie liberă, domiciliat în aceste case. Aceste case sunt de sunt de zid, în pa- ântă cu două camere și magasie, se înve- einesce cu lân Constantin , cu lancu și cu strada menționată. Asupra acestor imobil nu se mai află alță împrejurare. Se face dâră cunoscut în general câ a- câstă licitație se va urma în pretoriul acestui tribunaF, în dioa de opt Iunie 1877, la 11 ore diminâță, având în vedere âsttoțî acel cari ar pretinde vre un drept proprietate, usufruet, servitute, chirie, privilegii! , ipotecă sau verl-ce alt drept asupra imobilului în cestiune , să se pre- sinte la tribunal înainte de opo- sițiea ce a făcut contra sentinței, No. 878, din 1876; cunoscând că , de nu va fi ur- mător acestei citațiuni, se va aplica art. din procedură. No. 1 035 1877, Ianuarie 17. Tibunalul de Covurluiu. D Oscar Schvab, domiciliat în orașul Dresten (Saesonia) din Germania , este chemat a se înfățișa în persână saă prin procurator cu probele ce va fi având înain- tea acestei secțiuni la 20 Aprilie viitor, la ora 10 ante-meridiane, când urmâsă a se cerceta oposițiunea făcută de D. August Schvab, proeuratorele D-nei Hedvig Cici- lie Schvab, contra văn^ărel unul imobil al D-sâle urmărit în pretențiunea D-lul Ne- eulai Luca, pentru îndestularea sa cu osu- să de bani; căci, la neurmare tribunalul se va pronunța conform legel. No. 435. 1877 Februare 21. Tribunalul de Bttsârt. D. Moise Marin, cu domiciliul necunos- cut, se citesă ca, în în cancelaria pri- măriei, să se presinte la <)iua fixată, la o- rele 11 de diminâță, în sala ședințelor consiliul comunal din localul primăriei, însoțiți de cuvenitele garanții provisoril cerute de condițiuni, spre a concura. No. 956. 1877, Februarie 22. Primăria urbei Giurgiu. Fiind că n’a resultat prețuri favorabile la vândârea efectelor depuse ca garanție deD. M. E. Gohen ex antreprenorul acsi- selorîn 4iua <1® 20 Februariti curent, spre a putea acoperi suma de lei noul 20,000, cât datoresă comunei din arenda acestui venit pe anul 1876, precum și dobânda împreună cu alte cheltuieli. Primăria, în basa jurnalului încheiat sub Nr. 71, a fixat din nou uă altă licita- ție a se face la 13 Martie viitor pentru ventjerea acestor efecte care se compun din 130 obligațiuni ale casei pensiilor, 30 acțiuni ale societăței generale de asigurare „România/ și 68 acțiuni ale primei soci- etăți române pentru fabrica de cărămidă și teracotă. Se publică deră de acesta ca doritorii ce vor fi să se presinte la indicata în în pretoriul primăriei, ora 12 din în- soțițl cu garanțiile cuvenite, spre a con- cura. No... 1877 Februariu... Prefectura deRomauațl. In dioa de 21 Martie viitor, regulâudu- se comitetul permanent a se ține licitație în pretoriul săfl pentru întreprinderea în- ființărel instrumentelor de ferărie și tem- plărie, necesare șcdlel de meserii ce este a se înființa în acest oraș Caracal, și cari sunt cele următâre Material pentru ferărie. 1 fâle mari, pentru două focuri, 2 nico- valne, unelte pentru două focuri, 10 min- ghinele. 1 mașină de găurit, diverse mă- suri pentru tăiat șurupurl. diverse unelte precum : pile, dălți și altele, 1 strung pentru ferărie. Material pentru templărie. 10 teșghele, unelte pentru 10 teșghele uă tocilă cu sghiabul s?ă, 3 burghie, lin- guri pentru râie, unelte diverse, 1 strung de lemn cu accesoriile lui. Prefectura publică despre acâsta spre cunoscința amatorilor ca, în arătata (jli, să se presinte la comitet, spre concurare. No. 2 019. 1877, Februarie 22. Prefectura do Ilfov. Conform decisiunel onor, consiliu ge- neral al acestui județ, prin care sala Ate- neului din localul județian , a remas a se închiria d’a dreptul de comitetul perma- nent, acesta prin încheerea No. 590, a for- mat condițiunile următâre : 1. Orî-cine ar voi să ia sala ateneului pentru conserte saă serate musicale, să se adresese la comitetul permanent, în loca- lul județian, strada Mihaî-Vodă, No. 3. 2. Costul pentru uă sâră este de lei 60 fie-care amator ’I va respunde la casieria județului și va presenta comitetului reci- pisa, spre a se da autorisațiune pentru des- chiderea salei. 3. Ecleragiul, aranjamentul și curățitul privesce pe amator. 4. A dona di, după representație, va preda sala și mobilierul îu bună stare. 5. Amatorul va plăti nșerulul ateneului 3 lei pentru fie-care seră, âră intendentul va avea intrarea liberă pentru a putea pri- veghia Se publică dâră aceste condițiuni, pen- tru cunoscința amatorilor, de a avea sala Ateneului. No. 2,498. 1877, Februarie 15. (3-1) In pădurea Otopeni-de-Jos, din plasa Dâmbovița, s’a găsit uă copâică, pe spi- nare cu pâr negru, sub burtă cam roșie, la piciorul drept două pintene, la stânga unu, Ia nas tăetură de cuțit , brâsă la bot și pe găt uă dungă albă. Se publică pentru cunoscința poseso- rului el. No. 703. 1877, huuarie 14. — In nâptea de 17 spre 18 ale curen- tei , s’a furat din coșarul Iul Niță Mihal, locuitor în cătunul Mâra-Săracă, pendinte de comuna Căciulați, plasa Snagovu, acest județ, doui bol cu semnele următbre : Unul la pâr bălan-galben, la stat mă- runt, cârnele belciugate, spintecat la ure- che, cu uă gâleă la piciorul drept de di- nainte și câda retesată. Eră cel-alt la pâr vănât-alburiii, cârnele cercuril, urechile retesate și pișcătură, câda retesată. Se publică pentru aflarea lor. No. 1.439. 1877, Ianuarie 28. Prefectura de Doljul Din causă că nu s a arătat concurenți, s’a amânat pentru (jioade 17 Martie 1877, la amâdă, arendarea locului cumpărat de la D. George Cnițu Prefectura publică acâsta spre cunos- cința amatorilor, de a lua în arendă pentru o X m ănot No. 2,616. 1877, Februarie 22. Prefectura de Tecuci. După decisiunea luată de comitetul per- manent, urmând a se ține licitație în ca- mera sa pentru facerea reparațiunelor ne- cesa-e la localul ocupat de cancelaria sub- prefecturel plășel Zeletinu, și care, după devisul format, se urcă la suma de lei 250. Termenul va fi la 26 Martie 1877. Se publică spre cunoscința amatorilor ce se vor angaja cu facerea acestor repa- rațiunl, cari, însocițl de garanțiile legale, sunt invitati a se presenta în camera co- mitetului, în dioa indicată, când u^măsă a se ține licitația, conform legel de comp- tabilitate publică. No. 2,346. 1877, Februarie 22. CITAȚIUNE DE HOTĂRNICIE. Prin ordonanța onor, tribunal Dâmbo- vița, No. 1.168, anul curent, sunt autori- sat a hotărnici moșia Măcrișâia, din co- muna Broșteni, plasa Cobia, proprietatea D-lul Vilhelm Hiieflich Oppler, din Bucu- resci, precum și terenul cedat foștilor sel chir ași pe moșia Broșteni tot de acolo, pentru care operație am defipt