No. 47 Un numSr 25 b. i, 1 (13) Martie 187 MOMTORUL OFICIAL j ABONAMENTUL: n *N, TBKI-PBCI țl șfiSE; șăSB LUNI, 20 LSI (Antdia Ianuarie țl Antâift Iulie) AL ROMÂNIEI ANUNCIU KILE: LINIA DE TBRI-PECI LITERE, TBEI-PEOI BANI (inserarea Il-a ți ma! departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, pfin8 la cinol-cjecl linii, cinei lei; eră mal mare de cincl-tjeel linii, deee le! DIRECȚIUNEA : strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mal departe, 30 bani linia. Anunciurile se primesc și cu anul SUMAR PARTEA OFICIALA.— Ministerul de finan- țe. — Decret. Ministerul de interne : Decret. — Prescurtări de decrete. Ministerul de justiție. Prescurtări de decrete. Ministerul cultelor și instrucțiunea publice. De- eisiune. PARTEA NEOFICIALA. — Resultatul ale- gerilor de senatori și deputațl la eolegiele II va- cante — DepeșI telegrafice.— Buletin esterior. Sumarele ședințelor Adunărei deputatelor de la 26 și 27 Februarie. — Ședința Adunărei depu- tațijor de la 22 Februarie. Anunciurl ministeriale. PARTEA OFICIALĂ Bucuresci, 28 Februarie 1811. MINISTERUL FINANCELOR. CAROL I , Prin gracia lui Dumnedeă și voința na- ționale, Domn al Românilor , La toți de faciă și viitori, sănetate-, Adunarea deputaților a votat și Noi sancționăm ce urmesă : LEGE Pentru fixarea veniturilor și cheltuelelor Sta- tului pe anul 1877. TITLUL I. Budgetul general §. 1 Cheltuell autorisate. Art. 1. Se deschide miniștrilor credite pentru cheltuell ordinare și estra-ordinare pe anul 1877, conform tabloului general al budgetelor aci anexate. Aceste credite se aplică la datoria pu- blică, lista civilă, dotațiunea Corpurilor Legiuitâre, curtea de compturi și servici- ile generale ale ministeriilor, ast-fel pre- cum resultă din budgetele speciale, con- stituind uă sarcină pentru Stat de lei 87,266,905, ban- 34. Cheltuell.......... 87,666,905 34 Venituri .......... 81,004,284 00 Deficit............ 6,662,621 34 Art. 2. Creditele suplimentare și estraor- dinare, ce guvernul va fi nevoit a ’șl deschi- de în cursul esercițiulul anului 1877, vor fi mărginite în cifra de lei 400,000 și anume ; Pentru credite suplimentarii lei 200,000 „ „ estraordinare . 200,000 400,000 Art. 3. Reducerile votate de Cameră la diferite budgete ale ministeriilor pe anul 1877, în serviciile regulate prin legi spe- ciale, nu vor fi efectuate de cât după pro- mulgarea acelor legi modificătâre; eră până atunci serviciile reduse, vor continua a fi soldate după budgetul esercițiulul anului 1876. 2. Imposite și venituri autorisate. Art. 4. Contribuțiunile directe și in* directe, aremjile, chiriile, embaticurile, taxele poștale, telegrafice și ale căilor fe- rate, veniturile diverse și estraordinare a- nume trecute în budgetul veniturilor, se vor împlini după legile speciale. Preciul sărei genune, destinată consuma- țiuuei interiâre , se fixâsă la 8 lei suta de chilograme. Pentru esport, guvernul este, autorisat a face asupra acestui preciiî reducțiunile cuvenite, conform disposițiunilor legii spe- ciale a salinelor. Preciul i sărel de mare se fixesă la 4 lei suta de chilograme, ori-carearfi destinați- unea ei. Art. 5. Midlâcele pentru exercițiul a- nulul 1877, se evaludsă la suma de lei 81,004,284, ast-fel cum s’a trecut în ta- bloul veniturilor. §. 3. Evaluația mi^llâcelor budgetului. Art. 6. După creditele și resursele a- cordate prin legea de faciă, resultatul ge- neral al budgetului pe anul 1877, se re- sumă precum urmâsă Art. 7. Acest deficit se va acoperi cu reducerile propuse la cheltuell prin anu- me legi și prin intercalarea la venituri a nouilor resurse după legile speciale ce se vor adopta de Corpurile Legiuitâre. Art. 8. Ministrul financelor este auto- risat a emite bonuri de tesaur în limitele creditelor deschise pentru plata de pro- cente și conform legei. TITLUL II. Venituri și cheltuell pentru servicii speciale. Art. 9. Veniturile și cheltuelile comi- tetului de liquidare, ale casei de depuneri și consemnațil, și ale comitetului pensii- lor, se vor efectua conform budgetelor lor speciale. TITLUL III. Serviciul special al județelor Art. 10. Pentru serviciul special al ju- dețelor, se autorisă perceperea decimelor votate de consiliele județene,asupra princi- palului contribuțiuuilor directe, conform budgetelor lor, aprobate de ministeriul de interne și asemănat legei care regulâsă decimele județene. TITLUL IV. Serviciul camerilor de comercid. Art. 11. Pentru serviciul camerilor de comerciu se autorisă, conform legei spe- ciale, perceperea unei decimi asupra prin- cipalului taxelor de patente clasa I și II, sau acelor fixe sau proporționale. TITLUL V. Serviciul comunelor. Art. 12. Pentru serviciul comunelor, ;se autorisă perceperea decimelor votate și prevădute în budgetele lor, asupra prin- cipalului contribuțiunîlor directe, conform legei comunale și legilor speciale de con- tribuțiuni și taxe comunale. 1540 MONITORUL OHCiAL Ah ROMÂNIE' 1 (13) Martie 1877 TITLUL Vil Disposițibhl generale. Art. 13. Orl-ce contnbuțiuni directe, ori- ce taxe și venituri, altele de cât cele trecute în budgetul veniturilor și aut ri; ,t- prin legea de faciă, sub orl-ce titlu și sub ori ce numiri s’ar implica , sunt oprite for- m°l, sub pedepsă pentru autoritatea care le-ar ordona, pentru funcționarii cari ar în* tocmi rolurile și tarifele și pentru aceia cari ar face .împlinirea, de a fi urmăriți conform legilor în vigdre. TABLOU GENERAL AL a. BUDG-ETTJJLUI PE ESEKOLTi t-TJ-u L 7-7’7 |---__LȚP - ■ VENITURI LEI B. 0 H E L T U E C ■ ț L E I B. 1 1 1 Contribuțiunl directe. . . 24,210,000 --- Datoria publică 44 926,144 40 ContribuțiunI indirecte. . 28,127.000 --- Consiliul miniștrilor...... 28,208 --- : Venituri domeniale........ 17,013.208 --- Ministerul de interne. ..... 6,732,422 - ' P știa, telegraf și căi ferate. . . . 7,452,147 --- n „ esterne......i 656,368 90 j Produsuri diverse.......... 2 411,929--- „ „justiție ... . j 3,345.472 ---| Produse din vendări de bonuri ale Statului. 1,790,000 - „ „ uite........ 8,001,13135 ■ _ „ „ resbel...... 13,571,344 85 „ lucrări publice..... 3,723,884 65 „ finance......... 6,281 929 19 Pentru deschiderea de credite su- Pliffi9ntare.......... 200,000 40() 00() _ 81,004,284,--- ---1 extra-ordinare . . . 200,000 87 666 905 34 BALANȚA Venituri ........... 81 004,284 - Cheitueli . . ......... 87,666,905 34 Deficit..... 6.662,621 34 Acestă lege, împreună cu tabloul general al veniturilor și cheltuelilor Statului, pe esercițiul 1877, s’a votat de Adunarea deputaților,jîn ședința din 28 Februarie 1877, și s’a adoptat cu majoritate de 61'voturi, contra 3 Președinte, 0. A. Rosetti. (L. S. A. D.) Secretar, ldn națeseu. Promulgăm acestă lege și ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statuftii și publicată prin Monitorul oficial. Dată în Bucurescl, la 28 Februariel877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de justiție, I. Câmpin6nu. (L S. St.) No. 401. Ministru secretar de S at la departamentul financelor, ad-interim, I. C. Brătianu. 1 (13) Martie 187 MONITORUL OFf.C MINISTERUL DE (NTER8E CAROL 1 Prin grația lui i/umnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de fadă și viitori sanetate; Asupra raportului ministrului Nos- liu secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 3,279 ; Vădend jurnalul consiliului miniș- trilor, cu No. 6, de la 17 Februarie 1877 ; Pe temeiul art. 1 din legea maxi- mului taxelor comunale, Am decretat și decretăm : Art. 1 Comuna urbană Leușeni,din județul Cahul, este autorisâtă a percepe irmătdrele taxe- Lei B. 32 de la vedra vin nou sau vecniu c.e se va consuma numai la cârcimile și stabilimentele de comerciu, peste taxa esistentă de 18 bani, eră în total 50 bani. 10 de la vedra spirt și rachiu de ori ce natură pentru fie-care grad dupe alcoolmetrul lui Vagner, la emperatura de 14 grade, desfi- înțându-se vechea taxă. — 16 de la un estract după un act de nascere , peste taxa esistentă de 84 bani, âră în total 1 leu. Acestă taxă se va percepe numai când se vor cere asemenea acte. 13 de la un bilet pentru vândârea u- nel vite, peste taxa esistentă de 37 bani, Ară în total 50 bani. Art. 11. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci, la 23 Februarie 1877 CAROL. .Ministru sseretar de Stat la departamental de interne, I. C. Brătianu. No. 354. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu șl voința na- țională. Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sanetate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No. 3,281 ; Vedend jurnalul consiliului miniș- trilor No. 7, din 17 Februarie 1877; Pe temeiul art. 1 din legea maxi- mului taxelor comunale, Am decretat si decretăm : Art. I. Comuna urbană Ocna . din județul Bacău, este autorisată a perce- pe 10 bani de la trăsurile încărcate cu ori ce povară ce vor intra în co- mună , eră deșerte nici de cum, des- ființându-se vechea taxă. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este în ărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, 1 23 Februarie 1877. CAROL: Ministru fₜctrefar de Stat la departamentul de interne, L C. Brătianu, No. 352 CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți defaciă și viitori, sănftaie; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 3,637; Avend în vedere domnesca Nostră ordonanță cu No. 225, de la 7 Fe- bruarie curent; In virtutea art. 31 din legea consi- liurilor județene, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul județului Olt este autorisat ca, în sesiunea sa estra-ordi- nară de la 2 Martie viitor, să se pro- nunțe și asupra propunerilor D-lul Au- gust Picq, antreprenorul predărel lem- nelor necesarii la construirea poduri- lor și podelilor după șoselele județene, pentru stingerea procesului ce are cu comitetul permanent. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 26 Februarie 1877 CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C Brătianu. No 373. Prin înaltul decret cu No. 353, dm 23 Februarie 1877, după propunerea făcută prin raport de D. ministru se- cretar de Stat la departamentul de in- terne, și pe basa art. 82 din legea co- munală , D. Păun Popescu s a numit în funcțiunea de primar al comunei Tergu-Jiul, din județul Gorjiu, în lo- cul D-lui Francisc Milescu, demisio- nat. Prin înaltul decret cu No 386, de la 26 Februarie curent, după propu- nerea făcută de același D. ministru, D. G. Alexandrescu, actualul sub-pre- fect de la plasa Cricovu, din județul Prahova, este transferat în asemenea calitate la plasa Călniștea, județul Vlașca, înlocui D-lul Nicolae Donescu. MINISTERUL JL JUSTIȚIE Prin înaltul decret domnesc cu No 333, de la 22 Februarie 1877, după propunerea făcută prin rapor' de D ministru secretar de Stat la aparta- mentul justiției, sunt numifși per- mutați : D. Panait Stoica, licențiat drept de la facultatea din Iași, actvil jude- cător de instrucțiune la tribqalul de acolo, întrunind condițiunile ft. 1 3, 7 și 11 din legea de admislilitate , președinte la acelaș tribunal/n locul D-lul M. Grigoriu, înaintat I). G. Cernea, doctor în die de la facultatea din Neapole, actual m . bru la tribunalul Iași, judecătude instrucțiune la același tribunal. îri*to-" cui D-lui P Stoica, înaintat. D. V. Irimescu, doctor în drept actual procuror la tribunalul Iași, în- trunind condițiunile art. 1, 3 și 7 din legea de admisibilitate, membru la a- celașl tribunal, în locul D-lul G. Cer- nea. D. Eduard Ulea, doctor în drept de la facultatea din Bruxelles , întrunind condițiunile articolelor citate , [procu- ror la tribunalul Iași, în locul D-lul V. Irimescu. D. Dimitrie Jurascu, doctor îndrept de la facultatea din Bruxelles, fost ju- decător de instrucțiune, întrunind con- dițiunile art. 1, 3 și 7 din citata lege, judecător de instrucțiune la tribunalul Bacău, în locul D-lui D. Talianu. D. G. lamandi, fost substitut de pro- curor la tribunal, întrunind condițiu- nile art 1 și 7 din citata lege, supleant la tribunalul Bacău. în locul D-lul I. Gheorghiu D. M. Beștelel, actual Ă ocuror la tribunalul Râmnicu-Sărat, în aceiași calitate la tribunalul Buseu , în locul vacant. .1542 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1 (13) Martie 1877 D Juliu Marțian, fost judecător de ocol, întrunind condițiunile articolului citat, judecător la ocolul al II din Plo- escl, in locul D-lui I. Sterian. D. Al. Codrescu, fost judecător de plasă, întrunind condițiunile citatului articol, judecător de ocol în orașul Te- cuci, în locul D-lui V. Calotă, trecut în alt post. D. Teodor St. Poenaru, actual aju- tor la arhiva secțiune! comptabilitățel și a personalului din cancelaria a- cestul minister, țiitor de registre la a- cea secțiune, în locul vacant. D. George Buzescu, actual ajutor de grefă la secțiunea a II a tribunalu- lui Iași, întrunind condițiunile art. 1 și 7 din legea de admisibilitate, grefier la secțiunea a III a acelui tribunal, în lo- cul D-lui I. Caracicovschi, demisionat. D. N. Pogonat, fost copist la tribu- nal, întrunind condițiunile. art. 1 și 5 din citata lege, ajutor de grefă la sec- ția a II a tribunalului Iași, în locul D-lul G. Buzescu, înaintat D. G. T. Alexandrescu, fost ajutor de grefa la curte, actual intendent la curtea de apel din Focșani, întrunind condițiunile citatelor articole , ajutor de grefă clasa II la secția I a acei curți, în locul D-lui Al. Trandaf, de- misionat. D. Vasile Porian, actual ajutor al judelui din orașul Ismail, întrunind condițiunile citatelor articole, ajutor de grefă la tribunalul Ismail, în locul D-lui Ion Artiuo, demisionat. D. Anton B. Pariau, actual copist la tribunalul Ismail, ajutor al judelui din orașul Ismail, în locul D-lui V. Porian, trecut în alt post. D. Gr. Ștefănescu, fost ajutor la ju- dele de ocol, întrunind condițiunileart. 10 din legea de organisare judecăto- D G. Ionescu, licențiat în drept de i la facultatea din Bucuresci, actual su- pleant la tribunalul Râmnicu-Sărat, întrunind condițiunile art. 1, 3 și 7 din citata lege, procuror la acel tribunal, în locul D-lui M. Beștelei. D Anghel Sulacolu, licențiat în drept de la facultatea din Paris, întru- nind condițiunile citatelor articole, su- pleant la tribunalul Râmnicu-Sărat, în locul D-lui G Ionescu trecut în alt pos D. 1. N Strâmbenu , licențiat în drept de la facultatea din Paris, actual supleant la tribunalul Mehedinți, pi o- curor la același tribunal, în locul D- lui G. lârnovenu, care lipscsce de la post de mal mult timp. DCI Fontânenu, licențiat în drept de la facultatea din Paris , întrunind condiții nile art 1, 3 și 7 din legea de admisibi litate , supleant la tribunalul Mehedinți, în locul D-lul Strâmbenu D. C.' Ropală, doctor în drept de la facilita/' a din Gând, actual procuror la tribjiinalul Dorohol, în aceiași cali- tate Li tribunalul Fălciu, în locul D- :ul Gavril Brădescu. u Belcicu, licențiat în drept de a facultatea din Iași, întrunind con- dițiunile art 1, 3 și 7 din legea de admisibilitate procuror la tribunalul Dorohol în locul D-lul C. Ropală. D. Ion Cocea , actual procuror la tribunalul Roman, în aceiași calitate la tribunalul Suceva , în locul D-lul G. Ciudin «are trece în postul ocupat de D Cocea. D. Dim. Murguleț, întrunind con- dițiunile art. 1 și 7 din citata lege , substitut la tribunalul Cahul, în locul D-lulC. Stroescu, care a părăsit postul. Prin înaltul decret domnesc cu No- 334 din 22 Februarie 1877 , după propunerea făcută prin raport de ace- lași D. ministru, sunt numiți: D G Săvescu , actual ajutor de grefă la tribunalul Ilfov, întrunind con- dițiunile art. 10 din legea de organi- sare judecătorâscă, judecător la ocolul II din Bucuresci, în locul D-lui P. C. Benescu care trece în postul de aju- tor de grefă la acel tribunal, în locul D-lul C. Filipin, și acesta în postul o- cupat de D. Săvescu. | reșcă, judecător de ocol în orașul Râm-: nicu-Vâlcea, în locul D-lui N. Em. I Bonciu. D. Stavri Ghisdenu, fost judecător i de tribunal, întrunind condițiunile ci-| latului articol , judecător la ocolul Ii! din orașul Brăila , în locul D-lui D i , > Mangirov Prin înaltul decret domnesc cu No. dₒᵣ ]ₐ Pₐᵣᵢₛ - • 335 , din 22 Februarie 1877 , după) Coustantiuopoli, 10 Martie, sera.— propunerea făcută prin raport de ace- D. ChristicI, delegatul sârb, va pleca lași D ministru D Constantin Mo- drescu, fost portărel de tribunal, este numit portărel la tribunalul Gorjiu , în locul D-lui P Paisescu MINISTERUL CULTELOR Șl INSTRUC ȚIUNEI PUBLICE. Decisiune. Având în vedere resultatul Concursului ținut la direcțiunea liceului St. Sava din Bucuresci, în cursul lunei espirate, pentru ocuparea catedrelor vacante de învfiță- ment secundar, curs inferior, din circum- scripțiunea Bucuresci; ministerul, luând și avisul consiliului permanent de instruc- țiune, a admis și recomandat: 1. Prefecturel de Dâmbovița, pe D. G M. Garbiniu, spre a’l numi profesor cu titlu provisorifi, conform art. 365 din legea instrucțiunel, la catedra de limbele Latină, Română și Francesă, de la gimnasiul între- ținut de județ în Tergu-Vestei; 2. Primăriei de Giurgiu, pe D. Floru Stamatescu, spre a’l numi asemenea la ca- tedra de istorie și geografie de la gimna- siul din acea urbe, întreținut de primă- rie; și 3. Primăriei de Busfiiî, idem pe D. Mi- hail Dobrescu, la catedra de limba Latino- Română și sciințele naturale de la gimna- siul din acea urbe, întreținut de către pri,- mărie și județ. PARTEA NEOFICIALĂ Bucuresci, 28 Februarie 1877. Colegiul 11 electoral, pentru senatori de la județul Bolgrad, a ales pe D-nu Pera Opran, cu unanimitate de 15 voturi. Colegiul II electoral, pentru deputațl, de la județul Vaslui, a ales pe D-nu Ne- ron Lupașcu, cu unanimitate de 26 voturi. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului) Constautinopoli 9 Martie, 8 ore, 20 minute dimineța. — Delegații muntene- greni menținu pretențiunile lor pe cari Pdrta le respinge. Viitorea conferință va avea loc Luni. Khalil Cherif pașa va fi numit ambasa- 1 (13) Ma-tic 1877 MONi'l'uLliL UFlLlAL AL ULMÂlLEl 1343 Marți. Pertew-efendi a plecat ieri; el duce la Belgrad noul firman. Athena. 10 Martie.— D. Deligeorge se ocupă a forma ministerul cu sprijinul lui Zaimis. Paris, 10 Martie.— Cornițele Schu- valoff, ambasadorul Rusiei la Londra, care venise la Paris pentru a se întâlni eu ge- neralul Ignatieff, a plecat adî dimineță la postul sfii. El va face cunoscut guvernu- lui Marel-Britanii cele din urmă disposi- țiunl ale Rusiei. D. Dupuy de Lâme, bonapartist, a fost al's a44 .ObBYOKUL OI'iUUL ALHOMANiEl 1 (13) Martie 1877 țiunc constitue cel mal mare pericol caie amenință Imperiul otoman. Le Courrier d’Orient în numărul seu de la 7 Martiu, vorbind despre adusurile și arhitrariul ce se comite în provinciile turcescî, enumera între altele și esilarea la lanina, a bâtră- nuluî profesor? român Apostol Măr- gărit, din Vlaco-Klisura. Intre altele dice D Apostol Mărgărit, directorele șcdlei române din Vlaco-Klisura, a fost, smuls din senul familiei, din mijlocul elevilor sei, fără ca vre-o acusațiune în regulă să se fi făcut contra sa, și fără a fi fost condamnat de vr’un tri- bunal. Legea e violată în mod fla- granti Reclamați unele exilatului, arti- colile Curierului de Orient, demersu- rile agenției princiare a României,— căci D. Mărgărit e supus român, — au remas fără efect. D. Apostol Mărgărit e un om fdrte onorabil, prea iubit în Clisura unde locuesce de mai bine de două-deci ani, și devotat îndestul guvernului imperial, după cum a probat’o în îm- prejurări ce am putea aminti. Dar are un defect, acela d’a displace episco- pului grec, pentru că e profesor de limba română într’o comună locuită numai de Români, pe când Eminenția Sa nu pdtesuferi de cât limba grecă. Acesta n a ascuns’o nici chiar Husni- pașa, valiul de lanina D-lulMărgărit. validitatea actului internațional sub- )is la Paris. Nu va veni negreșit în: leea nimenui d’a face a se crede că Itima Conferință ar fi putut pune în: ubiu principiul obligațiunilor impuse de tratatul de Paris Porței. Nu e mai pucin afară din dubiu că Porta, prin resistența sa către puteri, nu a re- nunțat prin fapt la protecțiunea pute- rilor. Ast-fel că se pdte dice că nu e- a trebuință nici de vorbele genera- lului Ignatieff, nici de ale marchisu- lui de Salisbury spre a stabili acest fapt netăgăduit, că Turcia a sfarămat cu chiar mâna sa actul, care o pro- tegia.“ Cele ce preced ne permită deră d’a reduce cestiunea Orientului la a- cestă simplă dilemă:! ori Turcia se va. pleca la cererile puterilor, și atunci tratatul de Paris va primi uă nouă consfințire; sau Europa va constrânge pe Portă a face uă primire convena- bilă representațiunilor sale. Nu se mai presintă alte eșiri. Decă puterile occi- dentale ținu la tratatul de Paris , ele trebue s’o arate prin acte eră nu prin simple frase. Menținerea acestui tra- tat aterna de îmbunătățirea sortei chres- tinilor, de reformele serios garan- tate de Turcia. Decă puterile nu vor astă-di să useze de putere cu Porta, ar fi ca cum ar pronunța condemna- iunea acesteia și a desființa tratatul care o protege. Cât despre ceea ce privesce pe Ru- sia, acest tratat nu mai e pentru ea de-cât un act istoric care a însemnat ora renascerei sale, punctul de ple- care al desvoltărei sale sociale. E mult timp de când politica esternă a Rusiei, în ceea ce privesqe pe Pontă ’și a tras ca linie de conduită d’a o-; crotipcchrescini .4 Din acestă linie ea nu va eși. Din altă parte , Ru- sia n’are nici intențiunea nici trebuin- ță d’a ataca integritatea Imperiului o- toman. Prin urmare tratatul de Paris nu însemnă nimic pentru densa. In a-j fără de densul și înainte de esistența I lui, Rusia a putut veghia asupra si- curanței cherscinilor din Orient. Mo-. mentul a venit acum pentru puteri d’a se pronuncia definitiv asupra situa- țiunel ce s’a făcut chrescimlor din|Bal- cani si d’a recunâsce că acestă situa-' tițiunea D-lul lân Cesar Petrbsdu și aceea a D-lul Vasile Vartaculo. Se trămite la comisiunea specială pen tru studiarea cestiunel arendașilor trei petițiunl ale arendașilor Statului din di- ferite localități ale țărel Se trămite la comitetul delegaților pe- tițiunea D-lul M. Toncola. Se trămite la comisiunea de verificare protestul D-lul I. Topaloff din Bolgrad. Se comunică Adunărei adresa D-lui mi- nistru de finance. prin care cere a’I se îna- poia projectul de lege și budgetul casei pensiilor pe anul 1877, spre a li se intro- duce âre-carî modificări. Adunarea decide a se înapoia. Se înscrie la ordinea dilel raportul co- misiune! de indigenat privior la împămân- tenirea D-lul Alexandru Chibicf. D. deputat Pantazi Ghica anunciă două interpelațiuni una D-lul ministru de culte și instrucțiune publică privitârela ancheta ce urma a se numi spre constatarea nere- gularităților comise cu ocasiunea repara- țiuneî thetrulul și alte abusurl ale comi- tetului theatral; și alta D-lui ministr. de interne asupra stărel deplorabile a admi- nistrațiunel districtului Teleouman. Se citesce apoi raportul comisiunel bud- getare asupra projectulul de lege pentru ficsarea veniturilor și cheltuelilor pe eser- cițiul anului 1877. După discuțiunea urmată se pune la vot luarea în considerațiune. D. președinte declară că votul neîntru- nind numărul regulamentar este nul și remâne a se face un al doilea. După decisiunea luată de Adunare, ședința se suspendă de la orele 5 după amiadl pene la orele 9 și jumătate când, făcânduse un nouă apel nominal, se cons- tată că Adunarea nu este în număr și șe- dința să rădică anunciânduse cea viitâre pe Duminică. 27 Februar 1877. ADUNAREA DEPUTAȚILO? SESIUNEA ESTRA-ORDINARĂ Sumarul ședinței de la 26 Febr uarie, 1811. Proședenția D-lui vice-președinte Sihlănu Alexandru. Ședința se deschide la 1 oră după a- miacță. Presenți 81 D-nl depuiațl. Sumarul ședinței precedente s aprobă. Se acordă congediu D-lor deputațl Mor- țun George, Castroianu Dimitrie și Coza- dini Dimitrie. Se trămite la comisia de petițiunl pe- tițiunea D-lul Alecu Andronic din Iași. Se trămite la comisiunea de indigenat Sumarul ședinței de la 21 Februarie, 1877. Președenția D-lul vice^preșe-hnte Al Sihlenu. ,a orele 3 după am&ji, făcând < se apel nominal, nu respunde de cât 63 D-nl de- putațl. Gj D. prețedinte declară că Adunarea ne- fiind în numărul reglementar, ședință nu se pâte ține, și anunciă pe cea viitâre pen- tru Luni 2 ⁸ februarie 1877 nta de la 22 Februarie, l»77. Presideuția D-lnl președinte C. A. Bo~ setti, asistat de D-nii secretari A. Vizanti I. Lățescu și G. Tăcu. Ședința se deschide la 1 oră după a- miadl. Presenți 86 D-nl deputațl. 1 (13) Martie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 104& saă dâcă o face să ’ml pâtă răspunde în- tr’un mod mai victorios. în tot cașul ’I sunt recunoscător. D-lor eii voesc a susține cu tâtă tăria convincțiuneî mele manținerea intactă a art. 7 din lege, pe care D. Fleva l’a ata- cat ca lovitor prerogativelor Camerei. Dâră să vedem ce dice art. 7 și decă impută- rile făcute de D. Fleva sunt întemeiate : „In cașuri estra-ordinare și urgente, i- vite în cursul unul an, cari ar necesita cheltuiele covârșitâre alocărilor budgetu- lui anual, și cari nu ar mal putea fi amâ- nate penă la presentarea budgetului anului viitor, se vor convoca Corpurile Legiui- târe și se va supune deliberărei lor cere- rea acestor credite estra-budgetare. „împreună cu projectul de lege prin care ministerul respectiv va cere aseme- nea credite estra-budgetare, ministerul de finance e dator să presinte Corpurilor Le- giuitâre nouele resurse destinate pentru acoperirea acestor cheltuiele/ De aci a conclus D. Fleva că, de vreme ce prin Constituțiune se remnâsce drep- tul Camerei de a vota budgetele ; fiind-că creditele estra-ordinare nu sunt de cât uă parte alipită lângă budget; fiind-că Ca- mera, și numai Camera, ține punga țârei, ergo, prin acest articol s’ar răpi preroga- vele Camerei. D. Fleva a mers atât de departe cu in- sinuarea și cu bănuiala ce a aruncat’o a- supra fastului ministru de finance, îu cât cu părere de râu am vâdut eă D-sa ’șl-a terminat discursul din urmă dicend : pi- sica blândă sgârie rău. D-sa a de cât cheliueli budget» , fiind, făcute în . cursul anului budgetar. Acesta este atât de adevărat, și aci respuud la observați u- nile onor. D-luî Epurenu, cu uă autoritate , pe care cred că nu o va contesta. D-sa dice; bine 1 CheltuițT; dâră cine plătește,? L Unde este punga. Decă credeți că egalitatea condițiunilor este așa de perfectă pânâ în atât în cât să nu putem nici hotărî uă cheltuială pentru motivul că cel-alt Corp nu ue-ar da pa- rale, gtunci v’ași înțelege, când ași cere . să se schpmbe Constituțiunea țârei, când . ași susține ceea ce susținea 1 Bjarem- berg în Constituantă că veniturile și chel- țuelile. cu un cuvânt tot budgetul să mor- gă și prin Senat. Deră budgetul este al , Adunăreî deputaților, și nu numM budge- tul de la începutul anului, cum a prelins D. Ep.uțenu, ci și budgetul de sfârșitul anuluî, adică tdte cheltuelile de peste an. Și pentru a convinge pe onor. D- Epurânu, i voiu cita autoritatea incontestabilă a D-luî Perșgrino Rossi, publicist din tim- pul lui Ludovic Filip, autoiilate cd atât mal mare, cu cât D. liossi a fost profesor de drept conslițional la facultatea de drept din Paris. El bine, scițl D-vâstră cum D. îl’eiegrino Rosd numesce budgetul? La t loide l'impot, legea imposituluî. Și atât este de adevărată acâstă denominațiune,An cât chiar îa Constituțiunea de la 1831 din timpul lui Ludovic Filip, în care bădge^ tele se impunâu și Camerei și Senatului, ele nu se numesc budgete, ci loi de l’impot. Apoi, ce drepturi decurg din acela du a vota budgetele, adică legea imposituluî ? i Din acest drept decurge negreșit acela de disposițiune pe lângă altek, precum ve- ideți păcătuesce și de bun sim in adevăr, articolul 7 din project, vor- uind de aceste cheltuell urgente ivite ln cursul anului,, adaogă cuvintele : „și cari n’ar putea ti amânate până la present vrea budgetului anului viitor/ Apoi, vâ întreb pe D-v. carî susțineți articolul, dâca ehel- tuela cerută s’ar putea amâna la finele a- uuluî, cine ar fi fost în drept să o votede ? Vâ rog Ș^ml răspundeți. Repet, decă asemenea cheltuell pepre- văZute în budget^ s’ar putea amân* ; mă la presentarea budgetului anului viit or cine ar fi în drept să le voteZe? Presupuneți, că avem un milion ‘n .mi- lele budgetului estraordinar, și aces’ mi- lion s’a epuisat. și este trebuință de uă cheltuâlă .le 100,000 leî, dâca Adunarea convocată re.pundereu nu ere! acâs'ă cheltuâlă urgentă și ea pdte aștepta . ’nă la facerea budgetului, atunci la fa rea budgetului cine d hotărasce?.. , Va g să-mî răspundeți. Voci. Dialogurile nu it permise. 1>. N. Fleva. Vrea să dică ânsușî I -v. plimentare pot absorbi tâtă suma de 300 a votatâte cheltuelile ordinare și estra- ।împreună cu projecțulzreeunâscețî imili- miî franci prevăduțî prin budget ca chel- ordinare, atât la început, cât și in cursul citamenle că dâca acestă cheltuel sa tuell estraordinare. anuluî D-vâstră însă, cari ne contraziceți, putea amâna până la ț resenta/a bu Igetu- anului D-vâstră. însă., carinecouiradieeți, putea amâna până la [ resentareâ budgetu- EI bine, dâră, dâcă ne bâlnăvim în cur- ce pretindețl Pretiadețî că suntem stă sul anului, și, Dâmneferesce, se întâmplă pâuî a vota tâte cheltuelile la începutul să ne bolnăvim mai greu de cât o prevâ-1 anului, dâră că nu maî suntem stăpâni¹ a Zusem; dâră dâcă este necesitate să se vota uă cheltuială, deca ea s ar ivi îu cur- facă cheltuell urgente estraordinare ce nu sul anului. Atunci ne Uămitețî la alt stâ- s’a putut prevedea și cari se ivesc în eur-.j pan cu care să ne înțelegem, și de la care sul anului? și noi, eu alte cuvinte, să cerem voe. Voiți D. D. Bereudei. Sunt cheltuell estra- ¹ să vS dovedesc acâsta? Apoi ¹ sta pretențiune condamnată de logică ș budgetare. art. 7 din acest project: de bunul simț? Acum vă rog, să !aț I . N. Fleva. 1 Berendei Zice «A sunt „Iu cașuri estraordinare și urgente, puțin și pe 1>. Pellegrino Rossi, care vor cheltuelî estra-budgetare. La acâsta’I res- ivite în cursul unul an, cari ar necesita besce t mii de cr. lit* le estraordiu ire șx pund că ar trebui să desființăm însemn :-, cheltuell covârșitâre alo. ărilof budgetului suplimentare, ca să vedem de unde d-c ir- rea cuvântului budget, ea să putem dice anu*1, ș: cari uu ar m î putea fi amânate e aceste credita " ’ cheltuell estra-budgetare, fiindcă budget, pân li presentarea budgetului anul I «ii- îu adevâratul sens după cum am arâtat lor, se va convoca Corpuri! - Legiuit ''' Iul anului viitor, noi am fi în drept o vo- tăm , adică Adunarea deputaților. Apoi cum ceea ce ași putea face singur mâne să nu o pot face astădl: Pentru ce tminal tiind-că nevoia s’a întâmplat să se ! ■ ■ ă în cursul anullil, cheltuâlă acâsta să ireeă pentru acâstă și prin Senat ’lu est-- â- ăcl dâca vom căuta pâuul care sursa lor, vom găsi și pe . ' eiue să le h 'târască. I (13) Martie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Iată ce dice acest autor . „Camera are dreptul de a vota imposi- tul (adică budgetul), și din acest drept re- sultă dreptul de a vota legea socotelilor cre- ditele estraordinare și suplimeutare etc “ Apoi cine voiâijă la noi legea socoteli- lor și bi igetul ? Adunarea deputaților, nu Senafjik Și în privința creditelor e- straordb/are ivite în cursul anului, dâca ar fi să Sie întrebăm și bunul simț, o re- ¹ C^-ret ■ b'ar el s’ar revolta la theoria care susține contrariul. Căci în adevăr, D-lorj dâca eă sunt stăpânul care hotărăsc chel- tuelile la începutul anului, și tot eu sunt stăpânul când e vorba să iau servitorilor socotelile la sfârșitul anului, cum nu mal sunt stăpân pe cheltuelele ce ar trebui să 'ică servitorul meu în cursul anului, și hiar pe acelea ce eă nu am putut preve dea la început? Așa a și fost pân' acum domnilor. Întreb pe onor. D. Manolachi Costachi, când era ministru de finanțe, cine ’l-a în- cheiat socotelile, cine ’l-a spălat, și cu drept cuvânt, căci ele nu eraă pătate ? A- dii narea deputaților. Și acum, cerate se 1 oa de Adunarea deputaților, conform Constituțiunel, cereți^ să nu se mal facă umal de dânsa, ci și de Senat ? Din citațiunea D-lul Pellegrino Rossi, ați vâdut, D-lor, că dreptul de a vota și antorisa creditele estraordinare de orl-ce natură, decurge din dreptul de a vota bud- getele și a încheia socotelile. Va să dică dreptul de a vota cheltuelele estraordinare de orl-ce natură ar fi, depinde de la drep- tul de a vota budgetul; pentru că dâca a- ceste cheltueli s’ar fi putut prevedea de h început, ar fi fost coprinse în budget. A- cest drept, D-lor, este unul din cele mal mari prerogative ce s’a dat de Coustitu- ț’une Adunării deputaților. Cu el Aduna- rea are uă acțiune puternică asupra guver- nului, pentru că arma aceea de a’l refusă legea impositelor saă budgetul, nu este tocmai arma cea mal nșâră și tot-d’a-una prudent de întrebuințat. Refusul budgetu- lui este în adevăr uă armă; dâr este uă armă de care nu trebue să se servâscă, de cât fârte rar. D. G. Vernesch. N’are di%pt. D. N. Fleva. M8 ertațl, D-le Vernescu, cărțile nu dic așa; ele dic că Adunarea are dreptul de a refusă guvernului budgetul; dâr de acest drept trebue să usese cu mul- tă prudență și forte rar, numaUfituncî ne- greșit când representațiunea n^țibnală s’ar convinge că guvernul ar periclita intere- sele națiunii. Ca să edific pe D. Vernescu in privința acesta, să-mi permiteți a-I citi câte-va rânduri din D. Pellegrino Rossi. Din ele D-sa va vedea că refusul budgetelor este uă armă legală contra unul guvern ce n’ar corespunde dorințelor țărel. Iată, D-lor, ce , 4ic® D. P. Rossi . „Nu vreau cu tote acestea să esagered nici uă idee. Ați am)it negreșit (Jicându-se adesea, că unul din mijlâcele cwle mal si- gure de resistență din partea Oameril ar ti refusul budgetului. — Dâr aici un mare publicist a observat că nu trebue să se e- sagerede nici un mijloc. — Negreșit refu- sul unei alocațiunl, refusul unei quotitățl de imposit se pâte concepe ca un mijloc care n’ar avea trebuință de nici uăcircon- stanță estraordinară pentru a fi întrebuin- țat. Dâr refusul budgetului va să dică, ca forța publică să nu fie plătită, ca datoria publică să nu fie plătită, ca mașina gu- vernului în fine să se oprâscă de tot. Ori înțelegeți cum s’a putut întâmpla ca nisce Camere, chiar când s’au găsit în fața unei puteri esecutive care să nu le inspire în- credere nu a ajuns de odată la refusul budgetului. Nu este mai puțin adevârat însă că Camera are dreptul de a refusă impositul (adică budgetul), cum are drep- tul de a respinge o'rî-ce project de lege. ‘ Acestea sunt D-lor, disele D-lul Rossi în opera sa de'drepfconstituție’jal, Vbi; IV pag. 167 Mai este der de contestat, că creditele estraordinare și suplimentare fac parte din budgetul țărel, și pe ce se basâsa theoria D-lul lepurânu, dâca nu pe un principiu greșit; pentru că D-sa, pentru a respunde necesităților logicei, ca să stabile.scă teo- ria D-sâle, a plecat de la un principiu care este nu numai contestat, der chiar greșit și contrariu textului Constituțiunil. D-sa a dis : Camera n’are dreptul să votede bud- getele de cât numai la începutul anului. Apoi tocmai aci este erorea D-lul lepurânu. Camera, D-lor, are dreptul să votede bud- getul, nu numai budgetele la începutul a- nulul, dâr și acela de la finele anului, și prin urmare și tâte creditele suplimentare și estraordinare necesitate în cursul a- nulul. Se numesce. dice D. Mautice Block în dicționarul său politic „într’un sens mal restrîns budget brut acela care coprinde tâte veniturile și cheltuelele realmente o- perate în cursul anului. „In Englitera, adaogă D Block, priso- sul peste ceea ce este necesar servicielor publice hotărîte prin legi, figuresă singur în budgetul provisoriu sau legea anuală de finanțe, pe când legea socotelelor/ sau budgetul definitiv , coprinde totalul și a- mănuntele tutulor veniturilor și cheltuele- lor efectuate." Vrea să dică reguimea detihitivi a bud- getelor estedmdgetul definitiv, care se su- oune Adunării la finele anului când se în- chee socotelele: ei bihe, întreb pe D. le- purânu : creditele estraordinare nu suni, trecute în aceste socoteli ? Apoi când am dreptul să voted. cheltueli, și se iati soco- teli la finele anului, nu am prin acâsta și dreptul de a autorisa uă cheltuâlă estraor- dinară ce s’au făcut în cursul anului ? Ne- greșit că d >. Acum să vedem acest drept e*’? noscut numai prin Constituțiune? Să luăm și legea comptabilitătii. și să vedem ce dice ? Iată ce <|ice art. 27 : „Aceste ordonanțe se întrunesc tâte în un singur project de lege și se supun A- dunăril de către ministrul de finance la cea d’ântâiii sesiune și înaintea presintă- ril budgetului." Vrea să dică ordonanțele domnesc! care aii des ‘his credite estraordinare în cursul anului, se vor supunb Camerei; de ce nu dice și Senatului ? Nu s’a pentru că s’a temut cin^Va ae Senat? Nu D-lor, nu s’a temut nimeni de Senat, și dovadă este, că guvernul D-lul Catargiu a administrat țâra 5 ani cu Camefîă și cu Senat, a -des- chis credite peste credite estraordinare, și nimenea n’a dis nimica. Nu dâr de târna Senatului nu s’a dis în lege că acele cre- dite se vor supune și Senatului, dâr pen- tru că era în contra Constituțiunil. Aceste ordonanțe prirfcare s’au deschis credite estraordinare, întrunesc lâte în tr’un project de lege, și se supun Camerei, la finele anului. Așa difee legea . După legea de astădl, așa trebuea să se facă, și dâcă în realitate s’a întâmplat alt- fel, răii s’a făcut pentru că s’a călcat Con- stituțiunea. Art. 29 din legea actuală dice : „Credite estraordinare se p .: crea nu- mai la trebuihțe cari nu s’a putut preve- dea la votarea budgetului, nici s’ar putea amâna până la întrunirea Adunării. Domnul pâte deschide miniștrilor res- pectivi credite entraordinaril în margiuele prevădute prin un articol special din le- gea budgetului. La cașuri estraordinare, cari ati necesi- tate de deschidere de credite mal mari și covârșitâre acestui fond se or convoca Adunările. I>. M, Costachi. Oitcsce mai departe. Ascultați, D-lor, aci este important, Aci se dice . Adunările/ I). N. Fleva. Dați-mi voe, citesc mai departe; așa ește. aveți dreptate, der .-uiți de ee se <)ice că s&^vor convoca ambele : Corpuri Legiditâre? Pentru că după Con- stiluțiune nu se pâte convoca uă Cameră fărăcearaltă; dâră spuneți ’mi unde se di- ce că se va cere și autorisarea Senatului pentru aceste credite ? Și câcă s’ar îuțele- ge ast-fel' pentru ce ați schimb .t prin pro- ject textele legii și pentru ce puneți acâ- sta espres în articolul’ ce susțineți ? D. Al. Teriaehin. N’o punem, a ptno guvernul. D. N. Fleva. D. Teriacniu dice: n am pus’o noi, ci guvernul. Apoi ori cine ar fi pus’o sciți pentru ce a pus’o? Pentru ca să acorde Senatului acestă înaltă prerogaiiiâ! (aplause) Acesta a spus’o Senatului chiar D. D. Sturdza fostul ministru de finance. Uă voce. O spune tot ministerul. D> N. Fleva. Chiar dâcă o spune în-. MONITORUL OFICIAL AL KOMÂNIBî pe D. lepureanu noi cari după Constituți- une ținem punga țârei, și ajungem îu așa stare de miserie, în cât să nu putem acor- da nici un credit de 5 000 lei fără voia Se- natului, și fiind că Adunarea a fost alâtde liberală pânâ acum îu cât a lăsat pe însuși miniștri acusațl să funcționede în Senat, n’ar fi fost âre posițiunea nâstră nu numai miseră, dâră și ridiculă ca să cerem auto- ri sarea acelui credit tocmai de la acel mi- niștri pe cari Adunarea a dat în judecată? (Aplause) Apoi âtă la ce se reduce acâstă teorie stranie; acâsta va să dică să închi- năm suveranitatea și drepturile Adună’? la uă altă putere și să ne declarăm inca- pabili de a putea esereita singuri acest drept pe care ni ’l deferă Constituția. D. M. C. lepureanu. Acestea nu sunt argumente de sciință. D. N. Fleva. Apoi D-v. nu recunâsceți nimic în privința sciințel; nu recunâsceți nici pe D. Maurice Block nici pe D. D. Audiffet Pasquier, unde puteți citi la cu- ventul budget ce însemnâdă în realitate nn budget; nici pe D, Fellogrino Roisi, nici pe D. Garnier, nici în fine pe toți econo- miști și publiciști îu care puteți vedea ce însemnâdă budgetele, și ce drepturi are A- dunarea care singură într’un Stat ar avea ca la noi prerogativa budgetului și a soco- telilor. Va să dică dâră D-lor teoria care se susține este basată pe ideaa că Aduna- rea deputaților după Constituțiune nu are dreptul de cât să votede cheltuelide la în- cepntul anului, âră nu se autorise și pe acele din cursul anului, el bine acâstă teo- rie este basată pe uu princip eronat, pen- tru că Constituțiunea ne acordă nu numai dreptul de a vota budgetul la începutul a- nulul, deră și acela de a încheia socoteli, de a acorda credite estraordinare de a ține în fine punga țârei pânâ la sfârșitul anului fiind pentru acâsta responsabili numai îna- intea alegătorilor noștri. Ei bine, deca D-v. veți adopta uă ase- menea disposițiune, eu declar că veți face uă atingere drepturilor nâstre; acâsta ar fi să ne declarăm incapabili de a conserva prerogativele date de Constituțiune și pe care trebue să le conservăm cu tot delulși tâtă rîvna ce se cuvine să aibă nisce ade- verațl representanțl ai națiuni, (aplause) Am aci D-lor legea comptabilitățl bel- giano în care se dice că ori ce legi anuale de cheltuell sunt acelea care se fac la în- ceputul anului și că ori ce credit în cur- sul anului trebue să arate și mijlâcele din care are să se plătâscă. Deră în Belgia D-lor și Senatul votâsă budgete, prin ur- mare, în realitate lucrul nu se reduce din partea celor ce susțin articolul la alt ceva de cât încercarea de a căpăta indirect ni- sce lucruri pe care națiunea nu a voit să le acorde în 1866 cu ocasiunea Constituți- unil (aplause). Pentru aceste motive vâ rog să respin- geți articolul și să prim ți amendamentul 1548 _________ „cierul; dâcă s’a pus în lege uă a- semeuea disposițiune. D-v. trebue să o aprobați? Aprobați, decă voițl; dâră eu u- nul care represint pe cel săraci pe aceea cari plătesc imposite grele, nu voi apro- ba, fiind că mâ tem că departe de a lua vre uă garanție mâne, poimâne voiii vedea că în realitate s’ail compromis interesele co- lective ce represintăm. Dârăjașa a fost pânâ acum? D. lepureanu a spus că așa a fost. La acâsta răspund cu următorele cuvinte ale D-lul Sturdza din Senat, dise cu oca- sia discuțiunil generale: „Penă acum, se făceau ântâi cheltuelele cari se credeau ne- cesare, și guvernul cerea în urmă bani de la Camera. Cheltuiala fiind făcută urma negreșit să se acorde creditul. După legea acâsta nu va mal fi așa. Guvernul va cere ântăiii Camerilor aprobarea cheltuialel, și pe urmă se va face.“ D M. Costachi. M’am încredințat că cuvintele D-lul Sturdza aii fost răii repro- duse, D. Sturdza nu a «Jis că să crâdă pre- rogative noul, dâră că penă acum s’ail vio- lat prerogativele. D. M Ferichide. Românul nu e text o- ficial. D. N. Fleva. D-lor, am vrut să ve aduc Monitorul dâră abia e reprodusă ședința Senatului de la 25 Ianuarie. Totuși D. D. Sturdza nu a contestat acâstă reproducțiu- ne a cuvintelor sale făcute în tâte diarele. Apoi, D-lor penă acum, se făceau cheltu- elile și se cereau credite de la Cameră. Fârte rău. Să întârcem sistemul de acum înainte să se ceră d’ântâiă creditul și pe urmă să se facă cheltuială. Fârte bine. Dâră de ce, întorcenduse sistemul, să se câră aceste credite și de la Cameră și de la Senat ? Uă voce. Resursele. D. N. Fleva. Resurse noue, și eu am fă- cut un amendament prin care propun ca projectul de lege ce ar crea resurse sămer- gă și la Senat, și când Senatul va refusa resursa, se face Senatul responsabil de a cest refus. Dâră în cât privesce cheltuiala nu cred că are drept să se amestece în ni- mic Senatul. Apoî, scițl, D-lor, la ce ne reducem noi ? Ne reducem la acâsta că dâ- că noi am votat la începutul anului uă sumă âre care de cheltuell estraordinare pe cari le am putut prevedea, nu le putem da mi- niștrilor dreptul să facă și pe acele urgen- te din cursul anului și a căror refus pot compromite pâte esistența Statului, sau li- niștea publică, precum am vptat alte articole erî a cărora coprindere nu tre- bue s’o uităm. Eată ce dice art. 4 pe care l’am votat erî; „Creditele suplimentare și estraordina- re nu vor putea, în nici un cas, păși în cursul anului peste articolele speciale cari pârtă în legea budgetară denumirea de ar- ticol al creditelor suplimentare și ar ticol al creditelor estraordinare. Aceste două articole vor forma un ca- pitol special al budgetului de cheltuell ale ministerului de finance. D-lor, noi, conform legii comptabilități, am votat în budget un paragraf pentru chel- tuell suplimentare, fiind că se pâte întâm- pla ca prevederile speciale pentru uă lu- crare să nu ajungă în cursul anului. Ast- fel, de esemplu, închipuiți-vâ că uă clă- dire pentru care s’a alocat uă sumă de 10.000 lei so dărâmă pe când era cons- truită jumătate, ast-fel în cât pentru a se termina, numai pâte fi de ajuns prevederea de 10,000 lei. El bine, pentru asemenea cheltuell este prevăzut paragraful supli- mentar. Apoî legea de faciă credeți D-v. că a voit să trimâță înaintea Corpurilor Legiuitâre acest fel de credite ? Nu ; pentru că acâsta ar fi fost uă eresie. uegea se preocupă de creditele estraordi- nare și prin urmare imputarea ce face D. Fleva D-lul ministru de finance că ar fi voit să dea uă prerogativă nouă Senatului nu este întemeiată; acâsta n’a trecut prin min- tea nimenul. Articolul n’a dis mal mult de cât că atunci când sunt cheltuell nouă de făcut trebue să se votede de ambele Cor- puri Legiuitâre. Deră D. Fleva a fost an gagiat din ședința d’ânteiu în contra aces- tei legi și a voit să fie consecințe; însă a- cum aceste objecțiuni numai sunt oportune și apoi, corectivul pe care ’l propune D-sa este un ce care mi se pare fârte confus, căci D-sa dice că numai atunci aceste cre- dite să mârgă și înaintea Senatului când ele ar atinge legi organice. Apoi aș voi să sciu în ce mod s’ar putea atinge uă lege organică prin votare de cheltuell nouâ în cursul anului? Este dâră învederat că aci D. Fleva face uă confusiune. Deră âre credeți, D-lor, că disposițiu- nea din acest articol este ceva nou ? Nici de cum. Ceea ce spunea D. Fleva că în le- gea cea vechiă disposițiunea acâsta nu e- sistă, este neesact, căci esistă, dâră nu așa de clară, nu era pusă acolo într’un mod 1553 nu putem înțelege care a fost’seopul ce ’șl a propus a atinge autorul acestui project prin acest articol. Care a fost principala causă pentru care țâra a reclamat cu drept cuvânt contra ile- galităților elestorale ce s’au făcut sub re- gimul trecut ? A fost mal cu sâmă forma- rea biuroulul provisoriiî. Dâca fie-care din noi ne vom aduce aminte cele ce s’aii pe- trecut în țâră în privința formărel biurou- luî provisoriti, ar trebui cu toții împreună să convenim că nu mai putem lăsa starea de lucruri care a fos până astă-dl. D-lor 25 de alegători pot forma biuroul la ora 9. Dâr s’au dat interpretări diferite după diferitele colegie și diferitele loca- lități, în cât s’a silit a căuta prin orl-ce mijloc ca să pâtă pune mâna pe biuroul provisoriiî, și de aci aii început bătăile și tâte calamitățile care s’au văijut tot-d’a- una la înființarea biuroulul. Apoi căutarea celui mal îu vârstă este lucrul cel mai greu care a putut legea electorală să prevadă, căci nu se pâte constata nici uă-dată într’- un mod sigur care pâte să fie cel mal bă- trân, și care a venit mal de diminâță și care are dreptul de a forma biuroul provi- soriu. Onor. D. Buescu, prin art. 20 ne spune numai că Constituțiunea prevede că tâte colegiele să fie representate în Corpurile Legiuitâre. Apoi acâsta nu a tăgăduit-o ni- meni și nici că a trecut prin mintea cui- va acest , eă nu trebue tâte colegiele să fie representate în Cameră. Prin urmare ved -ți că prin coprinderea art. 20 nu se face uă interpretare îu favâ- rea legel spre a nu se mal face abusurile și ilegalitățile care s’au comis penă acum nu se aduce un remediu pentru ca să s- înlălure de aci înainte acele scandaluri ce se făceau până acum cu deschiderea biu- roulul de către 25 de alegători, și cu ale- gerea de președinte a celui mal îo vârstă din cel presenți. Apoi prin acest articol se elice ceva. și mal mult, căci spune că și mal pucini de cât 25 alegători pot ¹ i- chide biuroul. Noi, majoritatea comisiunii, am difeht cu totul de projectul D-lul Buescu, ih par- tea acâsta, și am 1 cru, mal ales când aci e uă ideă ■■ to . recunoscută ea bună. 1». M. ( stadii. Ca să arăt onor Ca- „ier« c . materia nu e discutată și epuisată mă voifi servi de pucine cuvinte. D. Co- drescu propune că uă licitațiune care ar - _e peste 5,000 leî s£ Ce aprobată de consiliul de miniștri. Lucrul vă pare sim- plu : deră, închipuiți ® metrice 2 0 S tal I Lei 24 25 La 2 pereți despre Vest și Nord, a pri- vățeî în 2 etaje și la cea cu un etaj la diferitele locuri, metri pătrațl 5 00 gros. 0 14 Suma Reparațiune de tencuială cu mortier de var, îm- preună cu văruitu. Trei părți esterne a privatei cu 2 etaje 0,70 5,46 4 m. patr. 5 10 11-15 16-18 26 2b 29 30 3i 33 34 35 .30 37 la etajul de sus Uă parte despre Vest 1. n. 1. n. Patru părți la etajul de sus, împreună cu privata de un etaj . 96 2,63 6,55 1,60 31,45 10,48 6 19-21 7 22-24 . . 1. 19 50 n. 4,93 Suma . 96,13 138,06 8 25—27 Lucru tinichegiului. înveliș nou de tinichea albă Este egal cu suma volumurilor prevădute de la art 19 pdnă inclusiv art. 21.................. Uluci de acoperement. La 5 păți de jur împrejur Suma . . Suma Țeve de scursură. fat’U țeve de la acoperementul privatei cu etaje total.................. 2 b.) La palat. In. elitura din noă de tinichea. l ua raclă întrâgă la partea despre No d La acoperementul luminei de sus despre Nord. D asupra antretului principal despre Ost Suma VIulI de acoperement. La lumina de sus despre Nord . La bufetul despre Sud duoe părți Suma Țeve de scursură. La partea despre Nord și la lumina de sus. . Suma. . . II. De vis estimativ. Numftru s a 5 Ui 1 1-5 6—9 9 28 59,44 59,44 m. cur. 29.30 29 30 32,00 m. patr. 20,70 26,24 8,80 55,74 iu. cur. 12,00 5,60 17.60 12 50 12,50 10 11 12 13 14 15 16 17 18 29 30 a ) La privată. Costul to- tal Lei B 19 3.66 m. cub. lemn de brad curat cioplit îu patru muchi, construit și așezai la loc pentru acoperemânt, a 55.40. 1 81 iu. cub. lemn de brad cioplit în pa- tru muchi, geluit și aședat la loc, a m. ' p. lei 112.35 . .... 202 76 20 31-33 I²¹ ;03 35|I 0.19 m. cu lemu de ’ ' - , curat cio- plit, îngropat în păment de 1,50 m. a- dânc; a m. c. lei 75.42 . 48.46 m. p. căptușală, la uă parte gelu- ită, parte pe caplama aședată, și parte cu privasuri bătute, a m. p. 3 27 46.00 m. p. căptușală de tavane la am bele părți geluite și bătută cu priva- I suri, a m. p. lei 5 30 . 59.44 m. p. căptușală negeluită de ta- ine sub tinichea, a m. p. lei 1.70. 5.46 m. cub. zid netencuit de cărămida de prima calitate, lucrat cu mortier de var, cărămidile ruinate a se scdte din zid, a m. c. lei 26 55 138.06 > p. reparațiune de tencuelă cu mortier de var împreună cu văruit de duoă ori, a m. p. lei 0,39. 59.44 m. p. înveliș nou de tinichea albă, numită „Dervent.“ Rafturile se vor fa- ce din tinichea esistentă, pentru fie-Care șăru câte patru , bătute cu cue destul de lungi, a m. p. lei 5.69 . 29 30 m. cur. uluci de acoperement, mo- del de mijloc, lucrați din tinichea albă Dervent de ânteia calitate boite cu co- lor de uleiti, cu cârlig! esistente, 3,20. 32.00 m cur. țeve de scursură , de mo- del de mijloc, din aceiași tinichea u cârlig! din noii, boite cu culor de u- leiu, a m. c. 3.30. . • ț)ece sobe de fer pentru știhuri laacope meni bucata le! 0,35 Șâse ocale de pirdne de fer, miel și mari între care și scbbe de întărit .'emnăria pereților de scânduri, a lei 1,00. Una ferestră cu duoă gemuri de sticlă împreună cu ușor, din lemn de stejar boită cu coli r de uleiu pentru privata de sus. . Reparațiunea unui scaun în una din des- părțituri ................ La șâpte uși reparațiunea ferărieî și a lemnăriei............................. Reparațiune la treptele scărei suitore din dos despre Sud................... Reparațiunea unei ferestre simplă la ca- pătul coridorului despre Nord împre- ună cu patru gemui) de sticlă. . . . Pentru desfacerea acoperământului ve- chiă , a păreți lor de lemn . transporta- rea materialului vechili la un loc în co- prinsul curțel . La casa de capiteni-. 55.74 m. p. înveliș din nou eu tinichea albă , numită _Dervent“ de bună cali- tate la fie-care șăru câte pentru haf turl din tinichea esistentă, a lei 5,69 17 60 m. cur. ulm I din nou după modul celor mal sus arătate, a lei 3,30. 158' 243|i 101 < 144 96 53 I ‘ 338 21 W6 105 60 3 50 6,00 5 'M 5 80 14100 8’80 io 317U 56.32 1658 lUMTURUL OFICIAL AL ROMANIEi 1877 Numărul c S * d 22 36-37 23 24 12.50 m. cur. țeve de scursură împreună cu cârligele lor cu șarniera, a 3 30............ . ................... 70 gâmurl de sticlă a se pune din noii în locul celor stricate prețul mediii, bucata a lei 0,90 Pentru mici reparațiunl la partea despre Nord a acoperămân- tului esistent, adică: întărirea înveliturel esistente pe la u- nele locuri pe unde s’ati rădicat pucin din causa fortunei prin cue spoite cu cositor sail pe unde găsindu-se acâsta deslipită a lipi cu cositor...................... . Suma totală................... 4025 6300 18 00 2,234 li Adică suma totală două mii duoă sute trei me! și patru lei, 11 bani. Eră materialul cel vechi fi rămâne în fo- losul casei și se va păstra la un loc ce se MINISTERUL DE FINANCE. Casieria generală de Mehedinți. Din causa lipsei de concurențl neputân- duse ține licitație la 15 Februarie curent, pentru vândârea productelor D-lor arendași al moșiilor Statului notate mal jos, pentru neachitare de eâsciurl, s’a amânat la 15 Martie viitor. Se publică dâră acâsta spre cunoscința generală, ca, doritorii d’a cumpăra aseme- nea producte, să se presinte în localul ca- sieriei, în arătata di, cu bani gata, conform legei de urmăriri, spre a putea concura. 350 chile grâti și 500 chile porumb, ale D-lnl Constantin Scafeș. arendașul moșiei Cușmiru-Gonța și Punghina, în periodul 1871-1876. 100 chile porumb, ale D-lul Dimitrie Genescu, idem Ploștina, idem. 90 chile grâfi, ale D-lul Radu Popescu, idem, idem 550 chile grafi, 10 chile ord, ale D-lul V. Papadopolu. idem Burila-Deveselu și Batoțu, idem. 50 chile grâfi și 20 chile porumb, ale D-lul Gh. Petrescu, idem Bresnița-Jido- știța, idem. 200 chile grâfi, 92 chile orz și 150 chile porumb, ale D-lul lân Burilânu, arendașul Șanalulul Dunărei, distanța I si II, pe pe- riodul 1873-1878. 5 chile grâu, ale D-lui Petre Aurel, idem Apa-Nâgră, idem. 45 chile porumb, ale D-lul N. Gheor- ghiu, idem SlătinicmBlidaru, idem. 82 chile grâfi și 80 chile porumb, ale D-lul Ștefan BarbovicI, idem CernețiI, Și- mianu-Malovătu, idem. 100 chile grâu și 60 chile porumb, ale D-lul C. Tamara, idem, AlbulescI, idem. 20 chile porumb, ale D-lul Ion Chris- Costul to- tal Lei |B va destina în coprinsul curțel, și din ti- nichâoa cea veche se vor face numai haf- turile necesare, prin care se prind șărurile cele noul de căptușâla de scânduri. *escu, arendașul moșiei Piria-Ciorani, pe periodul 1873—1878. 270 chile grâfi, 50 chile ord și 650 chile porumb, ale D-lul G. Muntânu, idem Pris- tâlele, pe periodul 1876—1879. 80 chile porumb, ale D-lul M. Isvoranu, idem Hotărani-de-sus, idem. 50 chile porumb, ale D-lui G. Tiulânu, idem Piria, hotarul jumătate, idem. 215 chile grâu și 800 chile porumb, ale D-lul Radu Popescu, idem Burila-Deve- selu, pe periodul 1876—1886. 400 chile grâu, ale D-lul Const. Scafeș, idem Cușmiru-Gonța și Pungina, idem. 8 chile grâfi, al D-lul Ion lonescu, idem Miluța, idem. 30 chile grâu, ale D-luîT Hârgot, idem Ploștina, idem. 50 chile porumb, ale D-lul V. Papado- polu, idem Batoțu, idem. 300 chile grâu și 200 chile porumb, ale D-lul Gr. Argetoianu, idem Orevița, idem. 50 chile porumb, ale D-lul C. Marine- scu, idem Pâtra-Albă, idem. 250 chile grâfi, ale D-lul Const. Scafeș și Ion lonescu, idem Strehaia, idem. No. 1.294- MINISTERUL DE RESBEL. Fiind că în diua de 16 Februariii cu- rent 1877, fixat a se ține licitație pentru aprovisionarea a: 1,950 Metri postav ser pentru fondul efectelor; 350 metri postav castaniii, idem ; 250 metri postav garans idem, și 700 metri postav roșu ecarlat pentru paspâle, conform publicației No. 11,657 din 14 Decembre 1876 și caietul de în- sărcinări inserate în „Monitorul Oficial" No. 283 din 1876, uu s’a presentat nici un doritor, ministerul publică spre cunos- cința tutulor, că în de 23 Martie vii- tor, ora 1 după amiadlj, se va ține uă a doua licitație în localul ministerului de resbel, pentru aprovisionarea sus rjisulul material de postavuri, care licitație se va efectua tot în condițiile caetului de însăr- cinări de la publicația No. 11,657, inse- rat în „Monitorul Oficial" menționat mal sus. Garanția cerută de lei patru mii, dori toril vor pune la casa de depuneri și consemnațiunl, precum se pâte vedea prin caietul de însărcinări menționat, presen- tâud ministerului recepisa în regulă. No. 1,340. 1877, Februariti 19 — Fiind că îu diua de 16 Februariti curent, fixat a se ține licitație, conform publicației No. 11,657 din 14 Decembre 1876 și cSietul de însărcinări inserat în Monitorul Oficial No. 283 din 1876, pen tru aprovisionarea a:J 16.500 metri pânză cenușie pentru căp- tușelă, și 7,600 metri pânză pentru biuse, uu s a presentat nici un doritor, ministerul pub- lică spre cunoscința doritorilor că, în diua de 24 Martie viitor ora 1 după a miaij, se vi» ține uă a doua licitație în lo- calul ministerului de resbel, pentru apro- visionarea sus disei cartitățl de pănză, care licitație se va efectua tot în condiți- ile caietului de însărcinări de la publica- ția No. 11,657, inserată în „Monitorul O- ficial" menționat mal sus. Garanția cerută de lei 3,800 doritorii o vor depune la casa de depuneri și consem- națiunl , precum se prevede prin caietul de însărcinări menționat, presentâud mi- nisterului recepisa în regulă. (3—3) No. 1,341. 1877, Februariti 19. — Fiind că la licitația ținută în diua de 16 Februariti 1877, conform publica- ției No. 11,657, și caietului de însărci - nări inserate în „Monitorul Oficial" No. 283 din 1876 pentru aprovisionarea a . 70,922 nasturi galbeni mari rotundl pentru diferite arme. 3,040 nasturi albi mari rotunji, și 2579 nasturi galbeni mici, rotunji, nu a resultat prețuri satisfăcătâre din causa lipsei îndestul concurențl, ministerul pu- blică spre cunoscința doritorilor ca în diua de 24 Martie viitor, ora 1 după a- miad, se va ține o din noii licitație în lo- calul ministerului de resbel pentru apro- visionarea sus dișilor nasturi, care licita- ție se va efectua tot în condițiunile caie- tului de însărcinări de la publicația men- ționată mal sus. Garanția cerută de lei 500 , doritorii o va depune la casa de depuneri și consem- națiunl precum se prevede prin caietul de însărcinări menționat, presentând minis- terului recepisă în regulă. No. 1,342. 1877, Februariti 19 29 Februarie (13) Martie 18/7 MnNtTOKl. L umiki. AL RiojAMui .559 - La 25 Aprilie viitor 1877, la ora 1 după amâdă, se va ține licitație în localul ministerului de resbel, calea Mogoșâel, p-mtru aprovisionarea a 10,000 perechi cisme de infanterie eu potcâve, necesarii la încălțămintea dorobanților pe anul cu- rent 1877. Acâstă licitație se va efectua în confor- mitatea legel de comptabilitate generală a Statului, art. 40—57 esclusiv și în con- dițiunile caetulul de însărcinări, care se pdte vedea de doritori în tdte dileie de lu- cru la direcția II administrativă, de la ora 11 de dimineță penă la 4 după amâdă, împreună cu modelele țipe. Doritorii spre a putea fi admiși la lici- tație, sunt datori ca uă dată cu oferta să presintese un certificat liberat de grefierul tribunalului de comerciu, arătând că dori- torul nu este în stare de falit ș: în lipsă asemenea certificat să presentese un act care să conție aeelâșl declarațiunl, dresat prin autoritatea municipală respectivă, du- nă declarațiunea a 3 comerciant! patentați după tdte formele; asemenea sunt datori să presinte și recipisa casei de depuneri prin care să asigure că a depus cauțiune mi- nisterului de resbel suma de lei 20,000. Natura acestei cauțiuni va putea fi nu- mai : In numerariu; In bonuri rurale; In bonuri domeniale; In scrisuri fonciare rurale; In scrisuri fonciare urbane, și In obligațiuni ale casei pensiunilor. Concurențiî sunt obligați a cere de la direcția casei de depuneri și consemnați- unl să trâcă în recipisă că cauțiunea ce depune este a sa proprie, eră nici de cum a se arăta a doua persdnă că garantâsă pentru densul. Predarea acestor cisme se va efectua în total de antreprenor la depositele centrale le îmbrăcăminte din Bucuresci, Craiova, Galați și lași, câte 2,500 în termen da 3 luni, socotit din dioa licitației. Predarea parțială urmând a începe după două luni lin dioa licitației. Calitatea, forma, confecția șidimensiile recum și tdte cele alte condițiunl relati- ve la aprovisionarea acestor cisme, sunt cele cuprinse îa eaetul de însărcinări men- ționat și dupe modelele țipe No. 1 354. 1877, Februarie 19. (3-3 la 5 d.) —Pentru aprovisiooarea a 630,000 chilo- șrame fân și 380,000 chilograme pae, ne- cesarii în anul curent cailor de trupă din garnisona Bucurescl, se publică spre cu- noscința doritorilor d a se însărcina cu furnisarea acestor cantități de furaje, că în dioa de 4 Martie 1877, se va ține adju- decaț'e publică, în localul ministerului de resbel, casa Lonsch, (Bucurescl) la ora 1 după amâdl. Adjndecația va avea ioc prin oferte si- gilate, scrise deslușit pe hârtie având tim- bru de 25 bani și redactate după modelul anexat acestei publicațiuni. Concurențiî spre a fi admiși la adjude- cație, sunt ținuți ca uădată cu presintarea ofertei să depună și garanție suma de lei 12,000 care va putea fi : In numerariu. In efecte ale Statului. In efecte ale societăților, garantare ori, autori sate de Stat. In cașul că, prețurile oferite n’ar con- veni administrației resbelului, se va pro- cede chiar atunci în aceiași ședință la uă licitație orală, dâră numai între acel dori- tori care aii'ofertat înscris. Ministerul ’șl reservă dreptul d’a aproba saă refusa resultatul adjudecațiel , după cum prețul eșit va fi în folosul fiscului sau nu. Când prețul cel mal avantagios pentru furnisarea fânului și paolor puse în lici- tație, va fi aprobat, gar mția depusă de concurentul care va fi oferit, acel preț, ră- mâne definitivă, până la predarea totalI a furniturel, obiectai licitației, și se procede de îndată la încheerea contractului în dublu, după următorul caet de însărcinări Caet de însărcinări. Calitatea furniturel. 1. Fânul și paele de predat vor împlini în privința cualitățel condițiile următâre : a) Fânul cosit nici crud, nici prea copt, presintând uă coldre verde și un miros plăcut, să fie din cea din urmă recoltă și de cea mai bună cualitate, necoprindând: scaeți, erburl știrâse sau lemnâse, precum nici șovar, păiși, trestie, urzică, ofigă și îltele, care înmulțind ogrinji de lepădat, mpuținez rația calului; să nu fie ploat mai 'nainte d’a fi strâns după câmp. b) Paele să fie de bună cualitate, din cea din urmă recoltă și să nn coprindă plante de felul celor citate mal sus, a nu se afla în fân. Predarea furniturel. 2. Cantitățile de fân și pae fixate în pu- blicație la care se anexă acele condițiunl se vor preda începând imediat după înche- erea contractului și continuând în fie-care di a se preda minimum cuantitățile 10,000 chilograme fân și 7,000 chilograme pae; eră în 30 dile de la data contractului să termine predarea întregel cuantitățl con- tractată. Predarea se va face la depositul de fu- ragiu, stabilit Ia casarma Malmaison, strada Belvedere, Bucuresci. Admiterea pentru îumagasinare a cantităților de fân și pae predate, se va face de către uă comisiune numită atunci, și compusă din oficer! al trupelor călări și medici veterinari ai ar- matei. 3. In cașul ca antreprenorul să nu de- pună treptat și în termenul pre\âdut, fu- ragele contractate ministerul de resbel va cumpăra acele furage âră’șl treptat de ori unde și cu ori ce preț pe comptul garan- ției depusă de antreprenor; fără ca acesta să aibă drept de recurs la vre uă autorita- te, fie administrativă, fie judiciară, în con- tra cumpâ’ătorilor făcute 4. Dacă până în (jioa fixată pentru ter- minarea predărei,antreprenorele n'ar fi in- trat nici chiar în esecutarea contractului și ministerul a cumpărat în comptul săă întrâga cantitate de fân și pae angajate, garanția ori restul din garanție, acoperind deficitul de s’ar fi produs cu plata mal scump a acestei furnituri, rămâne în fo- losul fiscului, sersânduse la tesaurul pu- blic fără altă formalitate de cât hotărârea ministerului de resbel și în contra căria antreprenorul n’are nici un drepte recurs la verl-uă autoritate a țărel sau străină țărei. Plata furniturei. 5 Plata fânului și paelor furnisaL se va face prin mandat conform regulii r sta- bilite prin legea comptabilităței generale a Statului, după predarea îutregel canti- tăți contractată și după primirea la minis- ter a compturilor sale scrise și cetificate 'de șeful depositulnl furajelor, că fenul și paele primindu-se s’a înmagasionat cu a- probarea ministerului dată în urma con- statărilor calității acestor furnituri. 6. Cheltuelile pentru timbre și taxa de înregistrări, după valârea contractului sunt îo sarcina antreprenorului. In cașul când după 24 ore trecute, comptate din dioa și ora licitației, adju- decatorul nu s’ar presența cu hârtia tim- brată necesară pentru încheerea contrac- tului în dublu, se va considera că a renun- ciat la angajament și va fi supus penali- tăței prevădută la art. 4 din acest caet de saraine. Condițiunl fina le 7. După terminarea predărei furniturel angajate saii după trecerea dilei celei din urmă, fixată pentru acâstă predare, în ca- șul când s’ar aplica antreprenorului art. 3 și 4 din acest caet de sarcine, acest con- tract rămâne desființat. No. 1,237. 1877 Februarie 16. Ofertă. Sub-semnatul domiciliat îu. . culâna strada . . No. . . având deplină cunoscință despre condițiile stipulate în eaetul de însărcinări al ministerului de resbel, relativ la aprovisionarea fânului și paelor, mă oblig a le preda în aceste con dițiunl și cu prețurile următâre: 15G0 IGmI fVKVL VfriGiAL i 13) Martie 187 Cuantitatea j Prețul Prețul l Numirea furniturel parțial. total __i Lei. b. Lei. I b. 630000 Kilograme fân. 000 00 000 00 380000 Kilograme pae. 000 00 000 00 Total.. . 000 00 000 00 Adică ht.......................... Semnătura furnisorulul (1) Prețul pe unitate și prețul în total, se vor pune în litere și cifre. (4- 4). —Fiind că în i)ioa de 4 Februar¹ e curent, destinată a se ține licitație , conform pu- blicației No. 11,333, și caetulul de însăr- cinări, inserate în Monitorul ofi'ial cu No. 273 . din 1876 , pentru aprov.sionarea a șese mii tunici pentru călărași, nu s’a pre- sentat nici un concurent, a inisterul pu- blică spre cunoscința doritorilor, că în dioa de 9 Aprilie 1877, ora 1 după amedi, se va ține uă nouă licitație în localul mi nisterulul de resbel, pentru aprovisiona- rea acestor tunici, care licitație se va efec- tua tot în condițiunile caetulul de însăr, cinări de la publicația N ». 11,333, men- ționată mai sus. No. 957. 1877, Februarie 5. (3-3). intendența divisie! 111 militară ' teritoriale. Conform ordinului D-lui ministru de resbel, No. 974, urmând a se vinde prin cicitație 87 rănițe di vițel, afară din ser- viciu aflate în depositul divisionar Galați, se face cunoscut plin acesta doritorilor ea în diua de^lO Martie a. c., ora 12 din (Ji se va ține licitație în curtea depoului ca- sarma Bădălan, în presența delegaților miuisterilor de resbel și finance. Doritori pot vedea aceste ranițe în tdte dilele înainte de licitație Ia deposit de la ora 12 penă la 4 dupe amecjl. (10' darti*) Regimentul 1 de linie. ilegimentul I de linie, avend necesitate a înființa 2,000 cămăși, 1,500 perechi is- icene, 1,500 părechi obele, 500 ștergare. 500 perechi mânuși lână, 500 perechi mâ- nuși bumbac, 500 saci de pesmețlși 1,000 perechi cisme, se publică pentru cunos- lința generala, ca în dioa de 2 Martie, se ca ține licitațiune în pretoriul cancelariei vegimentulul No 1 de infanterie, la orele 11 dimineța, în Bucuresci, casat ma Cuzea. Modelele care vor sirvi la în ființare pre- cum și condițiile contractului, se pot ve- dea în ori ce di penă la orele 12 din di, la magasia regimentului No. 1. Amatorii de a lua în antreprisă aceste efecte sunt invi- tate ca, în dioa de 2 Martie viitor, să se afle la ora indicată, având ofertele D-lor sigilate și posedând și garanțiile cerute de lege. Direcția pirotehnie:/ Fiind că la licitația ținută in 410a de 15 Februarie curent, nu s’a oferit prețuri avantagidse pentru cumpărarea a 1500 chilograme aramă și alamă ce se află la a- câstă direcțiune, provenită din scădămin- tele de la diferite fabricațiunî, se face cu- noscut că în i)ioa de 11 Martie, la ora 11 ante-meridiane, se va ține din noti licita- ție orală la casarma Pirotehnie!, situată la Cotrocenl. Modelele acestui metal se pot vedea în tdte dilele de la orele 7 de di- minâță pâuâ la orele 5 dupe amâijl, la ar- senalul armatei din Dâlul-Spirel. No. 138. 1877, Februarie. Regimentul 2 de artilerie. Soldați! ma! jos notați deșertând, sunt rugate tote autoritățile pentru a lua mesurl spre a’I dovedi și înainta la corp Marinescu Ion, din comuna Crângurile, plasa Cobia, județul Dâmbovița, luând cu dânsul uă manta, uă tunică, uă pereche pantaloni, uă capelă, uă cămașă , uă pe- reche ismene, uă cravată, uă pereche o- bi<‘le, uă pereche mănuși de lână și uă pereche cisme. Vasile Alecu, din comuna Bucuresci, județul Ilfov, ale cărui semnalimente suni: talia 1 metru 750 milimetre, facia smâdă, fruntea potrivită, ochii albaștri, nasul, gura, bărbia potrivite, părul și sprânee- nile galbene, semne particulare nare ; lu- ând cu densul 1 mania, 1 tunică, 1 pere- che pantaloni, 1 pereche cisme. 1 capelă, 1 cămașă, 1 pereche ismene. Constantin Mincă, din comuna Lehliu, plasa Câmpului, districtul Ialomița, ale cărui semnalimente sunt; talia 1 metru 700 milimetre, facia smedă, fruntea mică ochii căpril, nasul, gura, potrivite, băr- bia mică, părul și spiâncenih* negre, sem- ne particulare nu are; luând cu densul 1 manta, 1 tunică, 1 pereche pantaloni, 1 capelă, 1 pereche cisme, 1 cămașă, 1 pe- reche ismene. 1 crevată. Blujdea Mihai, din comuna Iblauelo plasa Dumbrava, districtul Mehedinți, ale cărui semnalimente sunt: talia 1 metru 650 milimetre, fruntea potrivită, ochii căprii, gura, barba, potrivite, părul și sprâncenile negre, semne particulare nu are; luând cu densul l manta, 1 tunică. 1 pereche pantaloni, 1 capelă, 1 pereche cisme, 1 crevată, 1 pereche obiele, 1 că- mașă și 1 pereche ismene. Zahiîi Ion , din comuna Trestia, plaaa Pârscovu, districtul Bnsefi, ale cărui șem- nalimente sunt: talia 1 metru 700 milime- tre. părul, sprâncenile castanii, ochii venii fruntea, nasul gura, barba potrivite, facia smâdă, semne particulare n’are; luând cu dânsul 1 manta, 1 tunică 1 pereche pan- taloni, 1 capelă. Țeeu Lazăr, din comuna Bailesci, jude- țul Dolj, ale cărui semnalimente sunt: ta- lia 1 metru 730 milimetre facia smedă, fruntea potrivită, oohil căpril, nasu lung, gura mică, bărbia lungă, pârul și sprân- cenile castanii, semne particulare nu are; luând cu densul 1 manta, 1 tunică, 1 pe- reche pantaloni, 1 capelă, 1 cămașă, 1 pe- reche ismene, 1 cravată, 1 pereche obie- le, 1 pereche cisme. Euache Dumitru, din comuna Craiova, plasa Orașu , districtul Dolj, ale cărui semnalimente sunt: talia 1 metru 710 mi- limetre, pârul, sprâncenile castanii, ochii căpril, fruntea, nasul, gura, barba potri- vite, facia smâdă, însemnat arsură la o- brazul stâng; luând cu dânsul 1 manta, 1 tunică , 1 pereche pantaloni, 1 sabie cu centiron și dragon, 1 chipiu garnitura II cu parapon. Regimentul No 6 de dorobanți. Cadiu Niță lancu, din comuna Bucure- sci, colârea Roșie ale 'cărui semnalimen- te sunt: facia smâdă, fruntea potrivită, o- chil căprui, nasul, gura, barba potrivite, pârul și sprâncenile castanii, îmbrăcat cu uă mania, uă pereche ițarl și uă ca- pelă. Deșertând, sunt rugate tdte autoritățile a lua mâsuri pentru a lui dovedire și îna- intare la corp. Divizionul de pompieri Soldați! mai jos notat! deșertând, sunt rugate tote autoritățile pentru a lua mesurl spre a’i dovedi și înainta la corp. Manăilă Vasile, din comuna Fiind* ni, plasa Slănicu, districtul Buzâu, ale cărui semnalimente sunt: talia de 1 metru 650 milimetre, facia dcheși, fruntea potrivită, ochii negri, nasul, gura și bărbia potrivi te, pârul si sprâncenile castanii, semne particulare: ciupit de versat; îmbrăcat cu uă manta, 1 tunică, 1 pereche pantaloni, 1 capelă și 1 ciugătd'e de incendiu. Dimancea Oonstan'in, din orașul Știr- beiu, plasa Borcea, districtul Ialomița, a le cărui semualimente sunt: talia 1 metru 670 milimetre, facia smâdă. fruntea mică, nasul și gura potrivite, bărbia ascuțită, pârul și sprâncenile castanii închise, îm- brăcat cu 1 manta, un cojoc, 1 pereche pantaloni și 1 capei. 1 (13) Martie 1877 uUNlTuKUL OFICIAL AL KoMANlKi - - . - - —■! iw mi • - ——— - —»— —— — « ««». .«u-r—— Mihal Marcu, din comuna Mlă)etu, pla- sa Piaiul-Buseu, districtul BusSu, ale că- rui semnalimenle sunt talia de 1 metru 630 milimetre, facia sinedă, fruntea potri- vită, ochit căpriî, nasul, gura și bărbia potrivite, părul și sprâncenile castanii, îmbrăcat cu 1 pereche pantalonii, 1 capei, 1 cojoc și 1 cingătâre de incendiu. loniță Toma, din comuna Mărăcinii, plasa Sărala, districtul Buzăfi, ale cărui semnalimente sunt talia 1 metru 650 mi- limelre, facia smedă, fruntea potrivită, o- chil căprui, nasul, gura și bărbia potri- vite, părul și sprâncenilecastanii, îmbră- cat cu 1 pereche pantaloni, 1 capei, 1 co- joc și 1 cingătâre de incendiu. MINISTERUL AGRICULTUREI, CoMER- C1ULUI Șl LUCRĂRILOR PUBLICE La licitațunea ținută în diua de 12 Fe- bruarie curent, pentru vândarea unor ob- ecte remase din cele duse la Esposiția de la Viena, în 1873, oferindu-se prețuri fârti mici pentru objectele notate , în lista de mal la vale; se publică că, pentru venera- rea lor, se va ține uă nouă licitațiune în ijiioa de 8 Martie viitor, tot în localul șef- iei de poduri și șosele de pe calea Craj >■ vel, din Bucuresci; licitația va începe de la 10 ore diminâță. No. 1 438. 1877 Februarie 18. tastă de obiectele iernase de le esposiția de la Viena, 1873, și cari se vor vinde prin li ;i- tație, in dioa de 8 Martiu 1877. 21 cercevele pentru tablouri, fără ge- muri. 2 cercevele pentru tablouri fără gemuri mal mari. 1 piatră de rășuită. 2 piese imitații de tapet pe mușama. 1 bucată grâsă lemu de nuc. 2 scaune de lemn (pentru grădină). 1 scârță de lână. 1 glob pe sticlă. 3 esamplare; „L’armâe roumaine“ de D. Marsillac 11 esemplare ; „Guide du voyageur â Bucarest“ de acelaș. 22 bucăți de note pentru piano, cele mal multe arii naționale. (3—3; — La 21 Martie viitor, se va ține lici- tație la ministerul agriculturei, comerciu- lui și lucrărilor publice, pentru darea în întreprindere a întăririi malurilor rîuliil Ciorogârla, în susul podului construit din nou peste acel rîu la șanțurile Dâmbovițe va judeca în lipsă. 6 505 1877, Februarie 23. Tribunalul de Olt. i). Costantin Isvoranu, moștenitorul de- edatulul Ionică Isvoranu, și care nu se a- ’lă îu interiorul țărel, în urmarea cerere! ăcută de D 1 Presicianu , ca să se des- hi îă dosarul No. 2,085 , din 1875 , for- uată în procesul pornit contră’! de D. Di- litrie JIavrodin , pentru bani, proveniți i . treerat cu mașina și consecințe jurna- lului dresat de complectul acestui tribu- nal sub No. 138, se sorocesce prin acesta i, în dioa de 4 Martie 1877, orele 10 di- uinâța, să vie la acest tribunal spre înfă- țișare; cunoscând că, nefiind următor ter- nenulul indicat, se v° face cele legale în lipsă. No 2,312. 1877, Februarie 10. — D. Trandafir Stoica, fost cu domici- lii în comuna Oporelu, eră acum necuno- scut, în urmarea jurnalului dresat de com- plectul acestui tribunal No. 478, se soro- cesce prin acesta ca, în dioa de 11 Martie 1877, orele 10 diminâță , să vină,la acest tribunal, spre înfăcișare în procesul por- nit contră’I de D-nu A. Marinescu, pentru ni; cunoscând că , nefiind următor ter- ii- valul indicat, se va face cele legale în lipsă. No. 3,011. 1877, Februarie 19. D-na Alexandrina Costantinescu, năs- cută Tetoianu , al cărui domiciliu, după cum arată reclamantul prin petiția regis- t-ată la No. 803, este necunoscut, conform jurnalului dresat de complectul acestui tri- bunal sub No. 477, se sorocesce prin ace- sta ca . în dioa de 15 Martie 1877 , orele 10 de dimineță. să vină la acest tribunal spre înfăcișare în procesul pornit contră’I de D. Mihalache Hina, pentru bani; cuno- scând că , nefiind următor termenului in- dicat, se va face cele legale în absență. No 2 991. 1877 Februarie 19. Tribunalul Prahova, secția I. D. Nicolae Rădnlescu, de profesiune li- ă, cu domiciliul necunoscut, e citesă prin acesta una și singură citațiune, con-1 torm art. 72, pr. cod. civil, ca, la 5 Mar- tie 1877, orele 10 diminâță. să se presin- te la acest tribunal, spre înfăcișare în pro- cesul cu consârta sa Elena pentru divoiț, cunosc'nd că, nefiin I urmilor citațiunel, se va înfăcișa și judeca causa în lipsă, după art. 9 și 148 pr. cod. civil. No. 6,798. 1877. Februarie 22. Tribnnalnl Prahova, secția II. Preotul Christache Constantinescu, fo.. domiciliat în Ploescl, âră acum cu domi- ciliul necunoscut, se eitâsă prin acesta una și singură citațiune, conform art. 72, pr. cod. civil, ca, la 18 Martie 1877, orele 10 dimineță, să se presinte la acest tribu- nal , spre înfăcișare în procesul cu D-nu Gheorghe Voiculescu , pentru pretenții • cunoscând eă , nefiind următor citațiunel se va înfăcișa și judeca causa în lipsă , după art. 9 și 148, pr. cod. civil. No. 5,289. 1877, Februarie 22. Tribunalul de Teleorman. Conform jurnalului dresat de complect No. 678, adjurnându-se în dioa de 6 Apri- lie 1877, orele 10 a. m., vândârea cu lici- tațiune la acest tribunal averea imobilă a D-lul Petrache Surlă, cu domiciliul necu- noscut, pentru despăgubirea Statului, tri- bunalul citesă prin acâsta ca , în arătata di și oră, să se presinte la acest tribunal, spre a asista la espusa vendâre, când este a se termina, conform legel. No. 4,444 1877, Februarie 22. A F I P T. Tribunalul Teleorman. Pentru despăgubirea Statului de suma banilor prevâduțl în jurnalul dresat de o- nor. consilia de miniștri, în ședința de la 18 Noembre 1875, sub No. 14, din 1875. Prin jurnalul dresat dc complect, sub No. 678, s a adjurnat vândârea cu licitație la acest tribunal, în ilioa de 6 Aprilie vii- tor, ora 10 diminâță, următârele imobile secuestrate cu legea de urmărire și anume: Uă casă de nuele în paente cu uă odae și tindă învelită cu pae, situată în cătunul DobrotescI, comuna Dâgele, din plasa Te- leorman, acest district, averea debitorului Radu Ciovică, agricultor din ijisul cătun, ce se învecinesce la răsărit cu Io i Călin, la mâd.ă-di cu Stancu Șeplai, la apus și mâdă-nâpte cu locul slobod al comunei. Un pătul pe furci de-nuele, învelit cu pae, avere a debitorului Mitrache Gaură, aflat în curtea sa din cătunul DobrotescI, comuna Dâgele. Unu idem, idem, averea debitorului Cons- tanda Dumitru, din acel cătun și comună idem. Un hambar de blănl pe tălpi, avere a de- bitorului G. Vasilescu, aflat lângă casa sa din cătunul DobrotescI. Cn hambar d scânduri, vere a 1:1 Pe- rache Surlă, se află situat în curtea sa din cătunul D brotesc lâte imobilile de mai sus, avere a numiți! r lebitorl, și a- re avere, după încredințarea dată de grefă nu s’a găsit supuse la nici uă împrejurare popntâre. In consecința căruia tribunalul publică prin acâsta spre gener da cun scinț i a a- matorilor și somâsă pe t ți aceia cari vo pretinde vre un drept de proprietate, usu- fruct, servitute, chirie, privilegiu, ipote- că, sau ori-ce alt drept asupra eoprinsel averi pusă în vindere ca mal nainte de termenul indicat mai sus , să se presinte la acest tribunal, spre a ’șl face pre! nți> - ’nele ce vor crede că an , căci îo urmă n se vor mai ține în sâmă nici un fel de a- semenea pretenținni. No. 4,439. 1877, F bm. in 22. Judecătoria de pace a urbei Giurgiu din plasa Margine: D. Icnat Sivilio, cu domiciliul necunos- cut, se citesă pentru dioa de 2 Martie 1877, ora 10 de dimineță, a se presenta la acestă judecătorie, spre a se înfățișa ca inculpat pentru bătae; cunoscând că, în cas de nevenire, se va resolva procesul în lipsă, conform legei. No. 740. 1877, Februare 25 OBSERVAȚIUNI METEOⁿGICE Pe diua de li Martie st. n. Chilia.— Nor, 2 garde plus. Urlați.- Nor vânt zăpadă 4 gr. plus Găesn.— Nor, vânt zăpadă 1 gr. plus. Mihăilent.— Senin, 5 grade minus Dorohol.— Senin, 8 gr. minus. Buseii.— Vânt, nor 0 gr. minus Fălticeni.— Nor. 10 gr. minus. Piteșci. — Nor, 10 grade minus Leo 'a. Senin, 1 grad minus. Beirlad.— Nor, 12 gr. minus. Vasluiu. — Vânt, ninsâre, 3 gr minus Fălciii.- Viscol, 3 gr. minus ‘ Călărași.— Viscol. 1 gᵣ. minus T.-Vestei.— Viscol, îₙ continue. Focșani — Viscol, furios. Măgurele.— Vânt, zăpadă 3 gr. mii M. Ploescl.— Vânt, nor 2 gr minus Văleni. — Senin. 3 gr. minus. Iași.— Senin, 3 gr. plus. Potoșani.- Nor vânt 3 gᵣ. minus. Argeș.— Nor, plâie Roșiori — Viscol, 1 gᵣ. plᵤₛ R Ismail.— Furtună cu zăpadi Alexandria.- Viscol 1 gᵣ. ₚₗᵤₛ R Calați.— Nor. 3 gr. plug Câmpina. - Ninsâre ₃ gᵣ. ₘᵢₙᵤ₈ F-Frmos. — Vanbi! ] j Oltenița.— Zăpadă, 3 gr. plug Craiova. — Zăpadă, 3 gr. ₚ]ᵤₛ Seoennu.— Ninsâre, 2 gr. ₚlᵤₛ 1 (13; M artie 1877 IURSUL BUCURESCI ursșci. 25 Feb uarie (eL v ) Obligațiuni rurale . ol 8 w domeniah . 1877 Cninp. 83 75 (300 lei casei pens.) fonciare rurale fonciare urbane . 71 Imprnm. Oppenheim-Londra 3 a Stern-Londr.-i . municipal .... cm prime Bucuresci (bi lete de 20 lei) . . • Acțiunile căilor ferata române «9 Societăți fiuațisre 8 Ro- — mân i ei (5001. liberați 250) (n00 1.) Societăți Dacia 250 (500 1.) Societăți de gaz — Societăți România . . — 'd?m a II-a emisiune . — Paris 1» vedere . a pe 3 luni Londra la vedere , pe 3 luni . Berlin la vedere „ pe 3 luni Scomptui pe ms <;.u5 25.02¹/, 12% MONI TORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI I A eșit de sub presă : Fiiosotia față cu i progresul sclințelor positive, discurs pronunciat cu ocasiunea solemnitățel ani- versalil universitățelde Iași, de D-nu Con- stantin Leonardescu, profesor de filosofic [ la universitatea de laș). ( De văm)âre în laș) la librăria Livandos- chi și Daniel în Bucuresci la librăria I Socek. A eșit de sub presă a 5-a edițiune: CATECHISMUL DREPTULUI ADMINISTRATIV ROMAN op autorisat, conform noului program, de onor, minister al instrucțiunel publice. Se află de vendâre la tdte librăriile și la la tipografiia Curți, Pasagiu 1-Român, No. 12, c' preciul de 55 ban). CURSUL VIENEI Viena, 12 Martie (st. n.) 1877 A eșit de sub tipar volumul I din ro- manul Vrăjitorea roșiâ saă Mortă și vină, de Xavier de Montipin, traducțiune de Si. . Bureghelea, Opera întrâgă va, forma 3 volume mari în 8° de 54 câle Prețul a tustrele volumele 9 franc), âră pentru persânele ce la primirea primului volum vor plăti opera întrâgă numai 7 franc). A se adresa la administrațiunea diarulu) Vocea Covurluiulut, în Galați, și în Bucureșc) la librăria Socec. Se mal găseșce încă puține esemplare din romanul Misterele Indie). 3 volume, de acelaș) autor, cu prețul de 7l/, franci tustrele volumele. I'.ft |?u subsemnatul ca representat al casei R. Thiedemann & Comp, din New- castle on Tyne, declar prin acesta, că ac- cept D-lul Vasilie Fomin. din lași, de franci 707 datat din 17 (29) Decembre a. n , termen 2 luni de la dată la ordinii R. Thiedemann & Comp., fiind confiat din partea D-lul acceptant, D-lui Dimitrie Di- mitriadis din Brăila, spre a mi '1 trans- mite mie. și fiind de la acest domn eiî nu am primit disul accept, este considerat ca hârtie albă. BucuresescI, 24 Februarie. 1877 Nic. Genovitz. Representant al casei R. Thiedemann &Comp ^ubsemnatui ca chiriaș priveligeat cu drept de reânchierea prin contract le- galisat de tribunalul Ilfov, secția 111, a ca- selor compuse de trei apartamente situate în strada Șerban-Vodă, No. 150. proprie- tate a D-lor loan și Ecaterina Petrovicl. că veri cine va voi a lua cu chirie vre uă încăpere de mal sus, să se adresesa la mine, căci la din contra, de nu va avea di- rect de mine vr’ nn contract, ’I va fi con- siderat tdte afacere ca fără valâre, fiind că numai eu sunt în drept a închiria disele case. ?M. WainabHth. Strada lipscani. No. II. Metalice. . . . . . Renta hârtie . . . Naționale Renta în aur............... Lose . . . Acțiunile Vuce) . . . . Creditur)............... London ................. Obligațiuni rurale ungara . ₛ temeșvar . . , transilvane , croate . . Argint în mărfuri. Ducatul .... Napoleonul . Marc 100................... 63 05 68 74 65 — goldrente 109 830 149 123 74 72 71 50 75 50 50 fehet 112 5 9 60 90 85 88 75 BIBLIOGRAFIE sub tipar: N. Scurtescn Un volum în 8°. eoprindend mal ode, balade, elogii, fabule etc. P ețnl dmil lei noul esemplarul. mulie ANUNCIUR1 PARTICULARE v Paris, 22, lioulevard iontmarlre GRaNDE-GRILLE.- Afecțiuni limfa!ice, bhla câiloru mistuitore, umflarea ficatului ș’a splinei, op- astrucțiuni viscerale, calcule biliare, i HOPITAL. — Afecțiuni ale cău lloru mistuitore,greutate la stomacu, ■mistuire grea, nepoftă de mâncare, ,,gasti algie ,• dyspepsie. CELEsTINS. — Âfecțiunjle reni - jihiloru ale beșicei, nîsipu, pătră, Igută, diabetă. albuminăriă. HAUTEKIVE. - Afecțiunile rinichiloru, ale beșicei, nisîpu, pe- ^tra, gută, diabetă, albuminăriă. S’A SE CERE NUMELE ISVORUL t pe CAPSULA TOepositn la I)D .Oubler.Wartanowitz si C* Rina DOCTORU RUSSO specialist de 20 ani, pentru bdlele secrete și bâtele de femei, anunță că orele de consultație sunt diminâța de la 8 penă la 10 și de la 1 până la 3 după amâdă. Strada Stavropoleos, No. 3. (3-2d) (Piața Constantin-Vodă.) ^ubscrisul perdcnd actul original de * cumpărătârea imobilului din strada Ulieru, astăij) numită strada Dionisie No. 61, și legalisat de onor, tribunal Ilfov secția III, la No 291 din 1866, Iulie 13' subscris de D-na vendătâre Mari ța Nico- polu și sociul său loniță Nicopolu; public spre cunoscința generală că acel act va rămânea ca uă hârtie albă, de Are ce în locui am luat uă copie formală. M. Tonolla. 1877, Februarie 26. Epitropia casei reposateî Lucsandra Mavrodinbia Moșia Pupăza, (nelocuită), întindere de de 1,200 pogâne, eoprintjend arături, fâ- nețe, pășiun), în districtul llfo iste de dat cu arendă, de la Sf. Gheorg e viitor, pe curs de 5 ani; licitațiunea se va efec- tua în diua de 8 Martie viitor, în Bucu- resci, în casele din curtea bisericel Sf. Dimitrie, strada Carol I, condițiunile cu care se arendesă acestă moșie, se vor ve- dea în diua licitației, la 10 ore din di. Pentru episcopu de Râmnic. (1-2) Archimandrit; A. Baldovin. T iearendat moșia Proca, numită și Vâji- L⁷itâreadin dist. Ramnicu-Sărat, comuna Mărtinesc), 700 pogâne, (rămase pe sâma proprietățel.) i6te încrătore, sat mare; a se adresa la proprietar, D-nu Dim. V. Po- lisu Micșunescu 14 Bucuresci. strada Bați stea, No. <7) 00 IvNITOKUl OFICIAL aL ROMÂNIEI 1 (13) Marne 1877 SERVICIUL DE IARNA CALEA FERATA a statului MERSUL TRENURILOR PE LINIA BUCURESCI-GIURGIU ( 31WARDA) VALABIL DE LA X OCTOMBRE 1876 PENE LA NOUI DISPOSIȚIUNÎ --- ----- B U CU -tcGLI U~ GIUR O-ITT-B TI CUKESCI K1LOMBTRR ARETAREA ARETAREA de la TRENURILOR TRENURILOR bucuresci TRENURI j TREN TRENURI | TREN ______ • 1 STAȚIUNILE MIXTE | facultativ STAȚIUNILE [MIXTE i facultativ !de mărfuri KILOMETRE Ide mărfuri Nr. 1 Nr. 3 | Nr. 103 de Ia Nr. 2 Nr. 4 Nr. 103 ORE MIN ORE MIN ! ORE MIN GIURGIU ORE MIN ORE MIN ORK MIN 1 Dimin. Sera Amedă-di Dimin. D.-am 8.200 9 15 5 10 12 45 Smârda .... 9 00 4 37 12 10 12.600 BUCURESCI restaurant 9 35 5 30 1 08 5.000 giurgiu!Bufet ®osire 9 14 4 47 12 20 II 17.400 Jilava .... 9 43 5 38 1 33 12.750 | Plecare 9 48 4 57 12 30 | 24.400 Sintesci (halta) . 9 56 5 52 1 59 26.200 Frățesci .... 10 16 5 11 12 50 l 28.770 Vidra..... 10 09 6 05 2 io 43,500 Bănesa .... 10 26 5 45 1 42 1 - Gradisce (halta). 10 17 6 13 3 14 47.600 COMANa! Bufet n°S"e 10 35 6 13 2 17 | 45.800 COMANA^tel 10 27 6 23 3 43 54.400 I P ornire 10 51 623 2 37 î 59.250' Bănesa .... 11 06 7 03 4 01 59,400 Gradisce (halta) 11 02 6 32 3 05 | ! i Frătesă 11 28 7 26 4 ii 63.500 Vidra..... 11 12 6 48 3 30 • | 67.000 GIURGU)|Bufet p8»™ 11 40 7 38 4 21 72.000 Sintesci (halta) 1 1 27 6 59 3 48 j 7 2.000' Smârda . 11 50 Șira Dupt-ame^a Jilava..... Dimi*. 7 10 D. amifyty 1 12 _ ! BUCURESCI restaurant 7 25 Șira Trenurile Nv. 103 și 104 vor circula obligator în filele de. Mercurea și Sâmbăta luând și căletori de ci- și 11 pene la încetarea circutatiunei vapârelor accelerate. K E C4 A T U R 1 A. CU LINIA DE NORD. Cursa directă între Viena-Constantinopote și vice-ver^ MERCUREA ȘI SAMBATA. 1. Cursa Viena-Constantinopoie Sosire la gara Târgoviște In ora 8—30 a. m. cu trenul accelerat Nr. 2. ■Sosire în « Filaret < « 9 — cu trenul local. Plecarea din gara Filaret la ora 9—15 eu trenul Nr. 1. Cursa Constantinopole-Vieua: Sosire în Giurgiu (Smârda) la 4 ore cu vapor local din Ruseiuk. Sosire în Bucuresci, gara Filaret, cu trenul Nr. 4, la ora 7—25 m sera. Plecare din gara Filaret la ora 7 și 30 m. cu trenul local. Sosire în gara Târgovisce la ora 7 și 45 minute. Preearea din < « 8 și 15 m. eu trenul ac-. lei t. 3. Trenul Nr. 2: Cu trenul mixi Nr. 17 spre Pitesci. 4. Trenul Nr, 104 și 4 . Ou trenul accelerat Nr. 1, la ora 8 15 minute, la Brăila-Galal i. Roman, lași-Sueeva, Viena, Berlin, Paris Petersburg. 5. Trenul Nr. 1 Uu trenul accelerat Nr. 2, care sosesce din Viena, Lemberg. Su- iiuoeva, Roman, Galați, Brăila, la orn 8 și 30 minute diminâță, 6. Trenul Nr. 3 : Ou trenul Nr. 6, de călători care sosesce din Galați la Brăila la ora 4 și 30 minute, dupe amedă-di. B. CU VAPOARE DANUBIENE LA GIURGIU. 1. Cu vapore accelerate. 1) . Sosind la Giurgiu din sus Mercurea și Sâmbăta, la orele 12 a. m trenul No. 104. 2) . Plecând de la Giurgiu în sus Mercurea și Sâmbăta, la orele o sera, tienul Nr. 1 și 103. 2. Cu vapore de posta la Giurgiu. 1 ). Sosind la Giurgiu din sus: a) Mercur! trenul Nr. 104. b) Sâm- băta trenul No. 2. e) Luni și Vineri trenul No. 4 2 Plecând de la Giurgiu în sus : a Marți și Vineri trenul Nr. C CU CALEA FERATA OTOMANA. MERCUREA ȘI SAMBATA Trenul No. 1. Cu trenul de postă care plecă la ora 1 și 40 minute p. m. din Ruseiuk la Varna Trenul Nr. 4. Ou trenul de postă eare sosesce în Ruseiuk din Varna la -orele 3 p ra. DIRECȚIA DE EXPLOATARE.