NoJ 46 Uu număr 25 b Duminică. ^b7rI? 1877 11 Martie MONITORUL OFICIAI AL ROMÂNIEI / f ABONAMENTUL: ¹ n TBEi-paci ți șAsk; șisu lunl 20 jai (CntfiiQ Ianuarie și ântfiifi Iulie) ANUNCIURILE: LINIA DE TREI DECI LITERE. TBEI-DECI ANI (inserarea Il-a și mal departe, 20 b,) Prețul unei publicații judiciare, pfinS la cincî-Șeel linii, cinei lei; Ară mal mare de eincl-Șeet linii, dece lei DIRECȚIUNE a : strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate șfc refusă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mal departe, 30 bani linia. Anuneiu' ile se primesc și cu anul SUMA R PARTEA OFICIALA. —Ministerul de inter- ne : Decret — Prescurtări de decrete. Ministerul de resbel: Circulara D-lui minis- tru de resbel către D-nl prefecți de județe. PARTEA NEOFICIALA — Resultatul ale- gerilor de senatori și deputațl la colegiale va- cante. — Comunicat. — DepeșI telegrafice Buletin esterior.— -Sumarul .ședinței Senatului de la 24 Februarie. — Sumarul ședinței Adu- nărei deputaților de la 25 Februarie. — Conti- nuarea ședinței Adunărei deputaților de Ia 2 Februarie. Anunciurl ministeriale. PARTEA OFICIALĂ Bucuresci, 26 Februarie 1877. MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți defaciă și viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No. 3,285; In conformitate cu art. 27, 28 și 31 din legea organică a consiliurilor județene, Am decretat și decretăm Art. I. Consiliul județului Tecuci este convocat în sesiune estraordinară pen- tru dioa de 17 Martie viitor, spre a lua cunoscință și a’șl da părerea asu- pra reducerilor făcute cu ocasiunea aprobărei budgetului județului pe a nul curent. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 23 Februarie 1877 CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul ds interne, I. C. Brătianu. No. 339. CAROL I. Prin grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Domn al Românilor , La toți de faciă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 3,407, Am decretat și decretăm Art. I. Colegiul I electoral pentru consilierii generali de la județul Ro- manați este convocat în dioa de 23 Martie viitor, a se întruni, la orele 10 de dimineță, în localul comunei de re- ședință, spre a împlini prin nouă ale- ge vacanța declarată în consiliu, în urma încetărei din viață a D-lui lăn- cii Vârvorenu. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci, la 23 Februarie 1877. CAROL. P Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 340. CAROL I Prin grația Iul Dumnezeii și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți defaciă și viitori, sănătate, Asupra raportului ministrului Nos-| tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 3 469 , In virtutea art. 69 din legea orga- nică a consiliilor județene, Am decretat și decretăm : Art. I. Budgetul veniturilor și chel- tuelilor județului Teleorman, împre- ună cu acela al drumurilor, pentru e sercițiul anului curent 1877, este a- probat de Noi, cu reducțiunele, supri- mările și adăogirele următâre: Budgetul județului. Cheltuell. Lei B. 3 600 Se reduce din suma de lei 10 800 ț revădută la apt. 30, § 1, cap V, salariul a trei profesori la șcdla normală, remâind lei 7 200 ca în anul trecut. 16,800 Se înscrie ex-oficio, la un art. sub No. 57, § 1, cap VII pentru 4 me- dici de plășY, spre a se da fiecă- ruia mensual câte lei 250 salariu și lei 100 diurnă. 600 Se reduce din suma de lei 3 600 prevădută la art. 61, § 1, lit. a, salariul unui medic la spitalul județian din Turnu. 240 Idem din suma de 2,400 prevă- vădută la art. 62, acelaș § și lit., salariul medicului secundar Budgetul drumurilor. 2,160 Se reduce din suma de lei 7,800 prevădută la art. 1, § 1, cap I, rămâind lei 5,640 spre a se da ca salariu mensual lei 370 și lei 100 diurnă unul inginer ordinar clasa III 7,560 Idem din suma de Iei 16.800 pre văzută la art. 2, acelaș § și cap. rămâind lei 9,240 spre se da ca salariu 220 lei mensual la un conductor clasa II, câte lei 185 1504 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE! 27 Februarie (11 Martie) 1877 Le! B iul uiașulut Turnu-Măgurele și Dimi-i la doui conductori clasa III și trie Ionescu, șeful de biurou din can-1 3 600 diurne câte lei 60 pe lună la câ- ceiaria prefecturel județului Teleor- te șl trei conductorii. man, SU₁^ destituit! din funcțiunile Se reduc, ta sume de 1.1 9,600. M ș| p p Nₑₛₜₒᵣ prevădută la art. 3, acelaș § și cap , rămâind lei 6,000, salariul mit polițai al orașuluiTurnu-Măgurele. a cinci picher!. Idem din suma de lei 240 prevă- Prin înaltul decret cu No. 341, din 120 100 dută la art. 4, § 2, cap. I, chel- tuela cancelariei inginerului șef. Se reduce din suma de lei 200 prevăzută la art. 5 acelaș § și cap., pentru imprimarea rolurilor de prestațiuni. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, Ia 24 Februarie 1877 Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătianu. CAROL. No. 359. Prin decrete cu data de 25 Febru- arie 1877, după propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de interne, sunt numiți și permutați: D. Constantin Crețenu, prefect al județului Ilfov, spre împlinirea vacan- ței ce esistă. D. George Chirițescu, fost funcțio- nar administrativ și judecătoresc și membru în consiliul de disciplină al baroului de advocațl din Bucuresci, prefect la județul Teleorman, în locul D-lul Gr. Ciculescu, care rămâne a se chema in altă funcțiune. D. Emanoil Filipescu, actualmente deputat, prefect al județului Nemții, spre împlinirea vacanței ce esistă. D. Constantin G. Codrescu , sub- prefect la plasa Meletinu, din județul Botoșani, în locul D-luî Al. Caimacam D tefan Dimitrescu, actualul sub- prefect de la plasa Topologu, din ju- dețul Argeș, in asemenea calitate la plașa Argeșul, acelaș județ, în locul D-lul Duculescu, destituit D. Constantin Vrăbiescu, sub-pre- fect la plasa Topologu, județul Argeș, în locul D-lui St Dimitrescu. permutat Prin decret cu No. 358, după pro- punerea făcută prin raport de acelaș D. ministru, D-niiM. Florescu, polița- 23 Februarie 1877, după propunerea făcută prin raport de același D mi nistru, D doctor Ulvineanu este nu- mit în funcțiunea de medic clasa III, la penitenciarul Telega, în locul D-lul doctor Ciobanov. demisionat. MINISTERUL DE RESBEL. Circulară D-lui ministru de resbel către D-niJ prefeți de județe. Domnule prefect, Cundscețî că Statul întreține mal mulțî armă sari de rasă arabă, în scopul de contri- bui la îmbunătățirea rasei cailor din țâră. Epoca întrebuințărel lor fiind precisată prin regulamentul de administrație și în- trebuințărel depositelor de armăsari, de la 1 Martie până Ia 1 lunifi, în fie-care an, am onorul a vă face cunoscut, că în con- formitate cu cele prescrise de acest regu- lament și avend în vedere înlesnirea ce ar resultă pentru propriejaril de epe din di- ferite centrurl, dâcă armăsarii ar fi trans- portați în acele centrurl; considerând ânsă pe de altă parte că acești armăsari nu pot fi conduși fără mari inconveniente de cât în o- rașele cele mari, aflate jn parcursul linielor ferate, și acesta din causa restrânsulul nu- măr ce posedă Statul, am luat disposițiunl ca doul din acești armăsari să se afle în orașele și la epocele indicate în tabloul No. 1, aci apexat, instalați fiind în graj dul escadronulul de călărași local. Confșrm regulamentului mal sus citat și care se află publicat în Monitorul ofr cialSo. 40 din 1875,cererile de înscriere se vor adresa comandantului escadronulul de călărași din orașul unde vor staționa armăsarii, cu dece dile mal nainte de adu- cerea unei epe la escadron. Comandantul escadronulul îndată ce primesce cererea vre unul proprietar, o va înregistra în re- gistru da intrare al escadronulul și co- munică în scris proprietarului atât numărul de înregistrare al cerere! sele, cât și dioa când el urmâsă să aducă epa, rândul fie- căruia trebue a fi scrupulos menținut după ordinea datei înscriere! cererilor Taxa ce se va percepe, este fixată prin tabloul No. 2, aci anexat, de primirea a- celel taxe se va libera de către oficerulșef al detașamentului de armăsari uă chitanță .imprimată dintr'nn registru cu matcă. Cele-alte scrințe, privitdre la întrebu- ințarea armăsarilor Statului, sunt precisate prin regulamentul citat mal sus, ele se pot lua și de la comandantul escadronulul de călărași local Acestea având onorul a vi le face cu- noscut. vă rog, D-le prefect, ca la rândul D-v6stră, prin mijldcele de care dispuneți, să le aduceți la cunoscința D-lor proprie- tari de epe, că aceia cari ar voi să profite de acâstă ocasiune, să fie preveniț! la timp. Primiți. D-le prefect, încredințarea con siderațiunel mele. Ministru, Slănicănu No. 1,804. 1877, Februarie 25. Tablou No. 1 de numele armăsarilor Statului ce urmesă a fi conduși prin diferite orașe de la 10 Martie la 1 Iunie 1877. Armăsarii Saclavi și Ciafar se vor afla De la 10 Martie la 10 Aprilie laPitescI; De la 10 Aprilie la 1 Maifi la Slatina; De la 1 Maifi la 1 luuifi la Craiova. Armăsarii Vesir și Derviș se. vor afla De la 10 Martie Ia 15 Aprihe la Bucu- resci ; De la 15 Aprilie la 5 Maifi la Ploescl ; De la 5 Maiu la 1 lunifi la Busăiî. Armăsarii Nurmdhal și Don Juan se vor afla: De la 10 Martie la 1 Aprilie la Brăila, De la 1 Aprilie la 1 Maifi la Galați, De la 1 Maifi la 1 lunifi la Tecueifi. Armăsarii Sabin și Bulațel se vor afla : De la 10 Martie la 1 Aprilie la Bacău, De la 1 Aprilie la 25 Aprilie la Roman; De la 25 Aprilie la 1 Iunie la Iași. Tabloti No. 2 de taxele ee trebue să se percâpă pentru întrebuințarea armăsarilor Statului. Pentru armăsarul Saclavi . lei 15 n Ciafar. w 13 r> r Vezir . a 19 36 r Derviș. . n 19.36 n Nurmahal y 13,62 n Don Juan n 19,36 Sahin . . n 22,70 Bulațel n 16 PARTEA NEOFICIALA Bucuresci, 26 Februarie 1877. Colegiurile I electoral pentru senatori de la județele Brăila, Gor, și VasțuiC, ce afi fost convocate în esimistu. D-lor, să ne punem in posițiunea unul bolnav, fiind că uă societate când suferă, ori din cause politice, ori din cause finan- ciare, sepâte^ice că este bulnavă. El bine, să admitem că unul bolnav doctorul i pro- hibe ori vinul, ori tutunul. Dâca doctorul i va prohibi acestea de nă-dată, va pune pe bolnav în disperare. EI bine, tot ase- menea și nul să nu ne închipuim că vom putea să tăiem de uă-dată aceste mari de- ficite, pentru că este cu neputință. Dâcă însă ne vom ocupa de cestiunea economică, care, precum sciți, este strâns legată cu financele țârei, precum am avut onore a o spune deja cu ocasiunea des- voltărel interpelațiunel mele.... Onor. D. Vernescu ’ml șoptesce la ure- che că fac un cuvânt de ministru. Dâră a- cest limbagiu l’am ținut în tot-d’a-una. La 1866, a doua <)i după votarea Consli- tuțiunel, în Camera Constituantă eu m’am suit la tribună și, făcând istoricul finan- cielor nâstre și am comparat epoca regu- lamentară cu vâcul de aur, pe cea conven- țională cu vâcul de argint, și anii din ur- mă ’l-am comparat cu vâcul de aramă. Dar sciți ce mi s’a răspuns atunci la acâsta ? Mi s’a dis că sunt omul trecutului, că sunt retograd, că sunt în contra progresului etc. (Ilaritate.) Cu tâte acestea timpul a venit să probese adevărul diselor mele. Acum însă, fiind-că/Sul esistă, și fiind- că ’l vedem cu toții, trebue să ne întrebăm ce avem de facnt ? Negreșit trebue să pu- nem mâna cu toții și să căutăm a ’l vin- deca. D-lor, vS aduceți aminte ce era în Fran- cia în timpul directoratului; sciți în ce stare nenorocită se găsea fînanciele Fran- ciel atunci. EI bine, aă venit cinci bărbați voinici, și s’afl pus în capul afacerilor, s’afl pus pe Incru și afl adus țâra lor acolo îa cât afl înălțat’o și în privința comercială, și în cea industrială, și în cea militară și în cea financiară, și chiar îu privința sciințifică. acolo unde o vedem astă-()I. Apoi dâcă eii aș avea ideia ca acest ar- ticol ar ataca câtuși de pucin principi ele conținute în Constituțiunea nâstră, dâcă aș vedea că printr’ânsul se sdruncină câ- tuși de pucin echilibrul politic care tre- bue să esiste neatins între Corpurile Sta- tului, efl aș fi cel d’ântâifl care aș combate acest articol din tâte puterile mele Dâră efl nu vâd cea mal mică umbră de bănuâlă că acest echilibru ar fi întru ceva atins. Am audit fârte des vorbindu-se în a- câstă Adunare de bogățiele naturale ale țârei, ceea ce pe mine nu prea mg amă- gesce, căci eii scitt ca tâte aceste bogății ale țârei, pentru ca să devină uă realitate, trebue să fie esploatate cu mare osteneli, cu multă muncă și cu enorme cheltuieli, și fiind-că noi nn am făcut nimic în pri- vința acâsta, nu am avut. în vedere partea economică, și ne-am ocupat esclusiv de legi politice, am făcut legi comunale, ju- dețene, de presă, ne-am ocupat cu legi pentru jurați, și în fine am avut tot-d’a-una între noi numai lupte de pardite, lăsând cu totul la uă parte Gestiunile economice, de aceea <)ic că efl nu ’ml prea fac ilusiunl de bogățiele naturale ale țârei, și caut să am înaintea mea ceva mal positiv, și ceea ce am, să fie bine garantat. '^De aceea dâră ett voitt vota acâstă lege, fiind-că în ea găsesc garanții reale pentru uă bună administrare a financelor nâstre, și cu acest vot aduc un omagiu de recu- no^cință ministrului care ne-a propus a câstă lege, și a cărui retragere trebue să o regretăm cu toții. Singura adăogire ce aș propune efl, este ca la finele legel să (Jicem că acest articol 1 se va pune în lu- crare de la anul viitor 1878. Voci. Da, da. D. președinte. D. colonel Leca are cu- vântul spre a propune un amendament. D. D. Leca. Efl retrag amendamentul, reservându’ml ca la finele acestei legi să propun un articol ca ea să se pună în a- plicare de la anul 1878. D. Dimitrie I. Ghica. D-lor deputațl, onor. D. Manolachi Costachi, sub cuvânt de inoportunitate introduce un amenda- ment ca cea din urmă frasă din aliniatul II de sub art. 1, să se aplice numai de la anul viitor, admițând totuși că principiul enunciat prin scăderea a 3 la sută din În- casările celor din urmă ani, ca basă pen- tru evaluarea veniturilor țârei, este un prin- cipia salutar. Eu, D-lor, înlătur cu totul argumentul de inoportunitate, centru că am de prin- 27 Februarie (11 Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1509 cipiti că nu e nici uă-datăinoportun casă primim un principiu salutar și că cu cât ’l vom primi maî curând cu atât va fi mal bine. De aceea sunt pentru votarea acestui articol fără amendamente. Principiul con- ținut în acest aliniat 11 și susținut și de D. Manolachi Costachi ca salutar și nece- sar este atât de recunoscut în lumea eco- nomică în cât m’am mirat mult când l’am vădut chiar atacat de onor. D. loan lones- cu și de onor. D. Pană Buesc i care este în contra întregului articol. M’am mirat când am vădut pe D. loan lonescu susținând că precum regimul tre- cut înșela țâra umflând veniturile, tot așa și D. Dimitrie Sturdza vine astă-dl și ca- de în erârea contrarie făcându-ne să cre- dem că avem mat pucin de cât avem. EI bine, D-lor, efi unul prefer erârea D-lul Sturdza—decă erâre este—fiind-că prefer să cred că dispune de mal pucin de cât dispune în realitate, și să cheltuiesc mal pucin, rSmâindu’ml un escedent, de cât să cred că am mal mult de cât în realitate și să cheltuiesc mal mult de cât am, râmâin- du'ml un deficit pe urmă. Să nn credem că un deficit pe hârtie este mal mult un deficit real, de cât un escedent pe hârtie este un escedent real.—Deficitul semnalat de D. Dimancea dâră prin scăderea a a- cestor 3 la sută nu este real, din contra tinde a produce un escedent real. Dâră să v6 spun acum, D-lor, pentru ce eti nu consider ca uă erâre sistemul D-lul Sturdza de a se scădea acești 3 la sută. Acești 3 la sută ne represintă un trist a- devtir—scăderea regulată din an în an a veniturilor nâstre din causa grelei taxări de producțiune și din causa relei admi- nistrări a financelor. M’am mirat âră aurind pe D. Buescu susțiind că trebue să calculăm venitul anu- lui după incasările numai a unul an pre- cedent. Nu sciti pe ce principifl de statis- tică se întemeiasă D-sa. ’Ml pare mie mult mal rațional când fa- cem evaluări budgetare să luăm de normă uă mijlocie de câți-va ani și cu cât vom lua mijlocia a mal multor ani cu atât mal pucin vom fi în primejdie de a ne înșela cu mai mult. Putem avea un an favorabil urmat cu un an desastros, ce facem atunci după sistemul D-lul Buescu ? Pentru aceste considerante, vâ rog, să primiți articolul întreg cum e propus de D. Sturdza. Ar fi și un act de deferință că- tre un ministru care ’șl-a dat uă mare os- tenâlă, care ne-a adus aci uă lege salutară și resultatul unor calcule sincere și con- sciinciâse. Un ministru pe care ’l regre- tăm toți și care este singurul om care ar putea să ne scâtă din grelele dificultăți fi- nanciare în care ne aflăm și din care acum nu sciti cum vom eși. D. președinte. D. Fleva propune urmă- torul amendament la acest articol: Propun ca în urma cuvintelor Adună- rei deputaților să se adaoge cuvintele: ca- re rămâne a se discuta și fixa de densa.” N. Fleva. D. P. Ghica. D-lor, eu am să v6 rog să nu votați amendamentul D-lnl Fleva, pen- tru două motive : ânteiti, pentru că amen- damentul D-lul Fleva este un blam ce se aruncă asupra unul om care ’șl-a dat tâte silințele ca să scâtă țâra din nămolul în care se găsesce.,.. D. N. Dimancea. Nu e nici un blam. D. P. Ghica. Să ’ml dea voe D. Diman- cea să cred că am și eu dreptul să ridic vocea în acâstă Adunare, când este vorba de a apăra pe un om care ’șl-a făcut da- toria. D-lor, am rugat pe onor. Adunare să nu primâscă amendamentul D-lul Fleva, ân- tâifl pentru că el este un blam aruncat a- supra uaul om care tot-d’a-una ’șl-a făcut datoria sa către țâră când a venit la mi- nister, și venind și acum la minister a cre- (jtut ct face bine aducând un project de le- ge cu care să pâtă opri risipele și relele fapte ale miniștrilor cari vorsuceda aces- tui minister; al douilea, pentru că amen- damentul D-lul Fleva nu are absolut ni- mic care să fie coprins în projectul pre- sentat de D. ministru de finance D. Sturd- za, sati care să fie cel pucin uă completare, căci nu se complectesă prin el nimic. Nu v?d în amendamentul D-lul Fleva nici mă car ideia acâsta de a aduce uă esplicațiu- ne acelui project de lege, căci amendamen- tnl nu e nimic mal esplicit de cât pro- jectul. Idea fixă de alaltăeri aD-luI Fleva când a luat cuvântul în discuțiunea generală este acâsta : că prin acest project de lege D. Sturdza ar fi violat Constituțiunea , ar fi comis un atentat la prerogativele acestei Adunări, la suveranitatea acestei Adunări, și că ar fi voit să o pună, ca să 4.1c așa, sub turela Senatului; și scițl că în discu- țiunea asupra luărel în considerațiune D. Fleva ne-a adns esemple din Englitera la cari D. Sturdza a răspuns fârte cu drept cuvânt, eă ar trebui mal bine să imităm acele esemple practice de cât să ne ținem nu nai pe tărâmul teorielor.... D. președinte. Mi se pare că deschi- deți din noă discuțiunea generală. D. P. Ghica. Am voit să arăt că preo- cuparea D-lul Fleva când a propus acest amendament, a fost că acest articol ar ti inconstituțional, și aș voi să văd în ce este inconstituțional? In ce el aduce uă călcare prerogativelor Camerei, în cât D-sa să se îngrijâscă ca să vină a garanta prerogati- vele acestui Corp ? Și până când D-nu Fleva nu ne va do- vedi într’un mod clar că din acest articol ar esulta uă atingere a prerogativelor A- dunărel, eti și toți acel cari suntem amici personali al D-lul Sturdza, trebue să vă declarăm priimirea amendamentului D-lul Fleva ca un vot de blam retrospectiv, a runcat asupra unul care a sciut să’șl facă datoria, și acest blam trebuia să aveți cu- ragiul să i ’l dați atunci când el era la mi- nister, âră nu adi. D. G. Vernescu. D-lor, eti nu voi 11 ^ice multe cuvinte asupra acestui amendament de cât fac uă întrebare : modificatu-s’a 0- piniunea D-lui Fleva de alaltă-ierî până adi ? D-sa a cerut neluarea în considera- țiune a projectulul, fiind-că violâdă art. 33 din Constituțiune, adică acest project tre- buia ântâiti să trâeă prin Cameră și apoî prin Senat. Ce transformare este acâsta ? Pâte că D. Fleva are motive grave pentru cari a venit să spună că ’șl-a schimbat 0- piniunea ce avea, căci în adevăr votul Ca- merei nu însemnâdă nimic asupra luărel în considerațiune, când cine-va este con- vins că prin acâstă legiuire se calcă Con- stituținnea țârei. Este dator atunci să nu pună mâna la acâstă legiuire, despre care ne-a spus pe tâte tonurile că este în con- tra Constituțiunel. Așa dâră nu înțeleg acâstă procedură. Cu tâte aceste, cum <^ice D. deputat ce mă întrerupe, este liber cine-va să’șl schimbe opiniunea când, după esplicațiunea cole- gilor săi a dobândit uă eonvincțiune con- trarie de ceea ce el avea mal ’nainte. iâDâră să vedem ce 6d cine va fi în veci epitropul mefi; pentru că, D-lor, nu perdețî din vedere că noi facem acestă lege în prevederea unor guverne cari aii să fie în viitor, și D-vâstră vedeți cât este de mare susceptibilitatea persâuelor cari stafi în facia nâstră pe acea bancă, în cât, la fie-care moment, ne amenință cu demi- siunea, ne amenință că se duc. El bine, în asemenea situațiune nu am dreptul să iafi precauțiunile mele contra acelora cari ar putea veni în locul miniștrilor actuali, și carî ar avea tendințe opuse tendințelor nâstre? Negreșit că am acest drept. Rog, dâră, pe onor. Cameră să primâseă acest amendament, cu atât maî mult cu cât ministrul de finance, când a făcut a- cestă lega, a avut în vedere a desbrăca Camera de âre-carî prerogative ale el. Voițî D-vâstră să vă desbrăcațl de drep- tul, de prerogativa ce aveți ? 0 puteți face. Efi, însă, nu m6 voifi desbrăca, pentru că nu voifi ca mâne, poimâne să cârjă acâstă prerogativă, la care am renunța noi acum, pe cine scie ce mâni rele. însuși D. mi- nistru președinte al consiliului, ad-inte- rim la finance, ne-a spus chiar acum că acest articol presintă âre-care obscuritate care ar lăsa să se înțelâgă eă Adunarea deputaților e limitată în dreptul ce are de a fixa veniturile. Apoi, când însuși acel cari afi luat parte la facerea acestei legi, vină și ne arată uă îndoială, de ce nu vine onor. D. Vernescu care ne vorbesce adesea orî de ânimă și cap, ca cum capetele nâs- tre n’ar fi la înălțimea capului D-sale, de ce nu vine D-sa să ne ajute cu luminele, cu capul D sale, ca să facem mal clar ceea ce însuși primul ministru rjice eă e întu- necos? Pâte, D-lor, că eu să fiii limitat în ve- derile mele asupra acestui project de lege; dâră atunci să vină D-sa a face lumină. Efi Am au$it pe onor. D. Manolache Cos- tachi propunând ca acest articol să nu se aplice de cât de la anul viitor, și atunci D. colonel Leca a ()is că are să propue la finele legel un amendament, ca legea să nu se aplice de cât la anul 1878. Dâră sunt în acâstă lege disposițiunl absolut nece- sarii, cari trebuesc aplicate îndată pentru a pune de pe acum uă stavilă, pe cât eu putință va fi la ori-ce tendință de a spori cheltuelile. Acum, vă rog să se citâscă amendamen- tul care s’a propns. D. M. Costachi. După cuvintele 3 % să se adaoge: „acâstă lege va avea lucra- rea cu începerea anului 1878.“ Acesta e amendamentul meă. D. 1. C. Brătianu, președintele con- siliului de miniștri și ministru de in- terue. In adevăr, am avut onârea să spun D-lui Fleva că amendamentul D-sale nu esplică destul de lămurit acest articol, că adică aprecierile ce face guvernul pentru venituri, îu budgetul pe care ’l propune, nu sunt obligatorie pentru Cameră, pentru că nici acâstă lege nu contestă Camerei dreptul de a discuta budgetul ce ’i se pro- pune, dâră (jlice că cheltuelile ce se vor vota să nu trecă peste venituri, și ar tre- bui un amendament ca să precisele mai bine cestiunea, să nu aibă aerul de a fi un pleonasm, ci să se pună uă ideă care să esplice, în mod mai clar, drepturile Ca- merei. D. N. Fleva. D-lor deputațl, în adevăr, acusațiunea care mi s’a făcut este nemeri- tată. Onor. D. Vernescu ’ml impută că ce transformare s’a făcut în persâna mea, că de unde alaltăerî susținâm că legea este venită pe uă cale neconstituțională, astăzi vifi să cer modificări ? Eî, D-lor, dâca Adunarea nu a voit să primâscă modul meu de vedere și a luat projectul în con- siderațiune, eă mă supun, căci ’ml place tot-d’auna să mă supun majoritățel. Etă pentru ce nu maî pot atinge acestă cesti- une; dâra acum ce ’mi rămâne de făcut miej din minoritate ? ’MI rămâne să fac ca acest project să fie cât mal pucin rău, și pentru acâsta nu am de cât a propune cât s’ar putea maî multe amendamente spre a modifica projectul; căci altminteri ar fi să triumfe idea D-lui Vernescu. de a trece articolele tocmai așa cum sunt, și acâsta mi se pare mie că ar putea să atingă pre- rogativele Camerei. Acâsta ca răspuns D-lui Vernescu că fac amendamente după ce am combătut legea ca venită pe uă cale neconstituțională. Dâră mal dice D-sa că amendamentul meii este neînsemnat. Apoi, D-lor, eu sin- gur v’am spus că, dâca ar fi să luăm lu- crurile așa cum ar trebui să fie, pâte că amendamentul meu nu va avea loc, dâră când, cu tâte protestările D-lul Pantazi Ghica, este un ce incontestabil că acest project a avut de scop să atingă âre-carî 27 Februarie (11 Martie ) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1511 mi-am dat tâte silințele, am studiat mult acest project, și am găsit în el multe rele, m uit întuneric, multe lacune. De aceea, rog pe D. Vernescu să vie să’l complec- te se, să înlăture, printr’un amendament, îndoiala ce este că Adunarea deputaților ar fi cu mânele legate de acest project în evaluarea veniturilor. Insă, pe câtă vreme D-sa nu vine să luminede, se vede pentru că voesce să se supună la epitropie, eu rog pe onor. Cameră să admită amenda- mentul mefl ast-fel cum ’l-am complectat acum. D. M. Costachi. Acâsta se coprinde în Constituțiune. D. N. Fleva. Onor. D. Epurânu dice. că acesta se coprinde și în Constituțiune. Apoi, tocmai pentru că se dice în Consti- tuțiune, cer să se dică și în acestă lege, pentru că mă tem ca nu mâne, poimâne, când ne vom lua la cârtă, să ni se dică : apoi, eă nu mă mulțumesc cu ceea ce a ijis D. Epurânu: că esistă în Constituț.i- une, cum n’ațl voit să dațl credcmânt di- selor D-lul Strat, cu ocasiunea discuțiu- neî articolului din Constituțiune, pe care vi ’l-am cetit mal alaltăerl în discuțiunea generală a projectulul de faciă. D G. Vernescu. D-lor, eu credâm că onor. D. Fleva nu va mal răspunde la prima parte a cuvintelor mele; căci, în adevăr, nu’ putea D-sa să convingă nici pe Adunare, nici pe mine, că, dacă majo- ritatea are alte principie de cât ale mele, mal cu sâmă în privința principielor con- stituționale, apoi eă trebue îndată să pri- mesc principiele acelei majorități, și să merg cu densa. Acâsta o fac âmenil cari nu au adevărate principie. Eă pot să mă supun unei legi votate de Corpurile Le- giuitore, pentru că este legea țărel, dară să modific eă principiile mele după cum uă majoritate va vota, acâsta nu va să dică a face us de mintea mea, ci va să dică a abdica la mintea mea. Prin urmare eă cred că D-sa a făcut acâstă discuțiune nu ca să mă convingă, dar ca să scape dintr’un impas. D-lor, este adevărat că acâstă lege se complică mal mult din momentul când în- suși președintele consiliului ne spune că prin acest articol, D-sa înțelege că se lâgă mânile Camerei în privința veniturilor. Eu nu ’ml aș fi putut închipui acâsta nici uă-dată, nici pentru acuma, nici pentru viitor, mal cu sâmă când Constituțiunea spune clar cine votâijă veniturile și chel- tuelile. Numai când are vre uă restricțiune în Constituțiune, numai atuncea s’ar fi putut nasce acâstă ideă în capul unul gu- vern. Cu tâte acestea eă cred și susțin că nu pâte esistă acâstă ideă, și că onor, pre- ședinte al consiliului, când a vorbit de art. 1 s’a raportat mai mult la disposițiu- nile art. 2, la care D-sa ar fi voit să pună uă esplicațiune, articol pe care încă de pe acum, eă ’l declar că ar putea da loc unui om bănuitor la âre-cari presupuneri, că ar putea să împedice mersul regulat al lucrului, libertatea Adunărel în privința budgetului. Dar încă uă-dată repet că a- câsta nu pâte fi de cât la art. 2, âră asu- pra art. 1 nu se pâte nasce nici uă bănu- ială și nici nu e trebuință de cea mai mică esplicațiune. In adevăr, D-lor, cedice art. 1 ? El dice: „Projectul de budget presentat de guvern Adunărel deputaților coprinde : a) Evaluarea fie-cărul venit în parte, ba- sată pe termenul de mijloc al Încasărilor efectuate în cursul a trei ani precedențl, mal pucin 3 la sută. b) Evaluarea cheltuelilor socotită pe tre- buința maximală a serviciului respectiv^. Ce va să dică acâsta ? că de adî înainte guvernul va face budgetul după modul cutare. Dâră prin acâsta se prejudică în- tr’un mod sau altul dreptul Adunărel de a modifica acest project de budget și a ’l vota alt-fel de cum se dice în Constituțiu- ne ? Credeți D-vâstră că cu acâstă lege s’ar putea schimba Constituțiunea ? s’ar putea presupune un moment că Adunarea ar putea fi împedicată de a discuta bud- getul în tâtă libertatea ? Acâsta ar fi peste putință a se înțelege, și eti nu cred că a intrat îo gândul guvernului de a lovi în- tr’un mod indirect Constituțiunea țârei, acâsta nu cred că a fost nici în mintea D-lul Brătianu, nici a D-lui Sturdza. încă uă-dată, D-lor, art. 1 nu coprinde de cât restricțiunl puse guvernului cum să pre- sinte projectul de budget, remănând de- plină facultate Adunărel, conform Consti- tuțiunel, de a modifica acel budget sau a ’l respinge. Prin urmare, vâ rog, să nu puneți în a- cest articol lucruri cari ar putea face pe cine-va să bănuiască buna credință a gu- vernului, că a voit prin acest project de lege să dărâme Constituțiunea țârei. A- câsta nu numai că ar fi inutil, dâră ar da să se înțeiâgă lucruri pe care nici guver- nul, nici noi nu le putem admite. Când vom veni la ait. 2, atunci vom discuta. Aci în- să acest amendament nu are nici un sens, căci nu tjice de cât ceea-ce este și în Con- stituțiune. Ceea-ce e pus îu Constituțiune obligă mal mult și pe Cameră, și pe Senat, și pe guvern, și pe țâra întrâgă, de cât ar- ticolul ce voiți a pune în lege. Așa dar sunt contra acestui amendament, fiind-că Adunarea are tâtă plenitudinea drepturilor sale, și nici Adunare, nici gu- vern, nici Senat nu pâte modifica pe acestă cale Constituțiunea țârei. D. I. C. Brătianu, președintele con- silinlul de miniștri. D-lor, când am luat cuventul la art. 1, eu nu am spus unde are să se pue amendamentul, la art. 1 sau la art. 2, ci am esplicat care a fost iatențiu- nea guvernului. Onor. D. Vernescu <|ice că nu pâte să admită că s’a găsit un guvern care să fi putut să aibă acea inteuțiune. EI bine, âtă că se dă acea satisfacțiune D-lui Vernescu spuind că s’a găsit un guvern care să aibă uă asemenea intențiune. D. Vernescu. ’MI pare rău D. președinte al consiliului. Acum este cestiunea să vedem dacă este contra- rie Constituțiunel. EI bine, ce articol din Constituțiune găsiți D-vâstră că s’a vio- lat ? Dacă Adunarea și Senatul împreună, fiind-că aci este uă lege care este făcută de amândouă Corpurile, vin prin propria lor voință și ’și pun uă margine, și dice: nu vom lua ca venituri reale de cât mijlo- cia încasărilor a trei ani consecutivi mal pucin trei la sută, nu vâd unde este ceva anti-eonstituțional, nu văd unde Camera să desbracă de prerogativele sale. Uă voce. Nu pâte să facă acâsta în pri- vința budgetului. D. președinte al consiliului. Acâsta este inteațiunea guvernului și iafi solida- ritatea împreună cu D. Sturdza. Dacă D-sa a făcut uă enormitate care sperie pe unii din D-râstră, apoi pâte să fie așa și v'am spus de ce pâte să fie așa: căci noi eram speriațl de foști miniștri cari arătati Ca- merei venituri prea îmflate și le afirmau înaintea Camerei în cât Camera ’șl făcea uă convicțiune că în adevâr aceste veni- turi sunt reale. Iată dece D. Sturdza a . P. Ghica. Cum? Onor. D. Manolachi Costachi nu a făcut obiecțiunea acâsta?... ''întreruperi, sgomot). In sfârșit D-lor, eu eonchitjend, vă rog, să primiți redacțiunea făcută deD. minis- tru de finance. D. N. Blaremberg. D-lor, este bine să înlăturăm echivocurile; căci decă ele ah mari neajunsuri îu ori ce lucru și în ori ce împrejurare, introdusă în legi, ele sunt adevărate calimitățl. (aprobări). D-lor, de la început de când s’a luat în discuțiune acest project, două idei ah fost în presență. Una care a dat nascere aces- tui project, ideia de a se reglementa prin- cipiul conținut în aliniatul final al art. 33 din Constituțiune și care tinde ca ori ce resurse noul, ca ori ce creațiunî care im- plică nă nouă cheltuială să mârgă la am- bele Corpuri Legiuitâre; într’alte cuvinte, ideia că dâcă Camera este suverană în ceea ce privesce dările și cheltuielele ce se găsesc deja stabilite prin legi, pe care le pâte reînoi în infinit, fără a consulta și Senatul pentru acâsta; că pe de altă parte ea nu putea vota cheltuieli peste limitele resurselor esistente, fără a avea nev, ie și de concursul celei alte Camere. Cea altă ideiă era că Camera putea crea cheltuieli chiar în lipsa de resurse și că acele chel- tuieli erau obligatorii și în aceste condi- țiuni; într’alte cuvinte, că Camera e suve- rană chiar spre a crea deficituri și că a ’I contesta acest drept este a aduce uă atin- gere principieior înscrise în Constituțiu- ne și prerogativelor esclusive ale Camerei (intreruperl). Apoi, D-lor, prin aceste întreruperi vâ puneți înșivă în imposibilitate de a refuta argumentele mele, fiind că nu le veți audi. Ei bine, convicțiunea de contrariu a fă- cut pe majoritatea Camerei să votede lu- area îu considerațiune a projectulul în con- tra silințelor energice a acelora cari l’afl combătut ca neconstituțional, și care cu acea ocasiune au pus înainte tâ'.e temerile, si obiecțiunile ce vin a reîn >i astădl. Ast- fel în cât cu drept cuvent se pâte afirma că n’a esistat suprindere pentru nimeni ; căci atențiunea fie-căruia afost deșteptată asupra tutulor argumentelor și obiecțiu- nelor pro și contra. Departe dâră de a susține cu alții că D. Fleva s’a convertit, și de a vedea do- vada acei conversiuni sau măcar a unei re- semnări în amendamentele ce voesce a In- troduce, eu ’l erei din contră consecințe cu sine însuși și cu atitudinea luată diu capul locului faciă eu acest project. Ad- versar declarat al acestui project, D-sa neputând să ’l facă să cadă la luarea în considerațiune, vine acum prin diferite a- mendamente să ’l denaturese și să ’l dis- trugă bucățică cu bucățică. D. Fleva, o repet este consecințe cu sine însuși, consecințe sunt și eii când voiii veni și astădl să apăr acest project contra amendamentelor D-sale care tind a ’l nimici. }Nu dâră că ași crede că acest project ca un fel de Syllabus nu pâte fi a- tins nici chiar în vre una din disposițiu- nile sale de detail; dâră fiind că tendința D-lul Fleva faciă cu acest project nu este un mister pentru nimeul și fiind că sco- pul nostru trebue să fie de a da țârei uă lege utilă; eră nu da a mări numai arse- nalul nostru de legi, cu câte-va articole mal mult, destinate esclusiv a mări hao- sul nostru legislativ. t>e vedem dâră, D- lor, decă dreptul acela esclusive al Came- rei de a vota budgetul, acei lege anuală și numai anuală, că acesta este caracterul budgetului, prin oposițiune cu legile cari țintesc creațiunî noul, fiind că el nu se votedă de cât pe un esercițiu și esercițiul nu este de cât de un an, se vedem dâcă a- cel drept pâte să mergă penă a autorisa cheltuieli, cu preciul de deficitari ce rui- nedă țâra. Ei bine, acele cheltuieli, acele deficituri, ori ce ați face și ori ce ați dice, ele trebuesc să mârgă înaintea Senatului. Și se vâ spun cum și sub ce formă. Ade- vărata teorie constituțională iat’o: Camera pâte fără concursul Senatului se reînoias- că la începutul fie cărui an cheltuielele și impositele esistente. îndată însă ce este vorba de o creațiune nouă ca cheltuială safl ca dare, care trece peste previsiunele budgetului în vigâre, Camera nu se mai pâte lipsi de consimțimentul Senatului ; căci vă desfid să distrugeți următorul syl- logism. Ori ce cheltuială no lă, decă ea nu este luată asupra economiilor budgetare, cere o resursă nouă; și ori ce resursă nouă cere uă lege, cere concursul celor trei factori legislativi. De unde ponsecința că nu pâte esisfa nici cheltuială peste cheltuia- la deja prevâdiită în budgetele precedente, fără participaduuea și consimțimentul Se- natului. Acestea suut, nu principiale legei ce , vi se presintă, ci însuși principiele Cons- tituțiunei. De aceea, cât pentru mine unul, legea de faciă nu mă preocupă mult; căci din doue lucruri unul: ori dreptul ce ea ’l recunâsce Senatului este în Constituțiune, și atunci ori cât l’ațt denega D-v. și ori care ar fi votul ce ați emite, el va rămânea în piciâre; sau acest drept nu este în Constituțiune, și atunci ori câtă ostenelă ne am da spre a’I consacra printr’un text de lege, el nu se va impune nimenui. Nu este deră, o repet, projectul de lege pro- priii dis care mă preecupă și pasionâdă , este mai mult tendința manifestată de cei ce l’afl combătut, este cugetarea trădată de a suprima în fapt Senatul, cel pucin în materie de financie. Credeți D-v. că dâcă ați votat uă cheltuială care nu intră în previsiunile budgetului esistent, și e- fectuat’o? Credeți că veți putea găsi re- sursele trebuinciâse, cum se găsea altă dată mana cerâscă? Negreșit că nu. Va trebui dâră se creăm acele resurse suple- mentarii, și spre ale crea vom fi dâră si- liți a ne adresa și Senatului. Iată dâră di- rect safl indirect însuși cheltuiala su pusă sancțiune! sale. Voci. De acord D. N. Blaremaerg. De acord dicețl. Dâră unde începe divergența, este când venim la aplicațiune. Văd ârășîuă curiâsă contradicțiune în faptul conversiune! as- tădl a comisiunel. înțeleg conversiunea u- nei comisiunl, când este vorba de a s e su- pune voinței majorități Camerei; nu înțe- leg însă uă conversiune în sensul ideilor minorităței, căcî atunci acea conversiune fiind voluntară cere esplicațiual. Constat dâră uă evoluțiune în sensul opiniunelor acelor ce combătâfl projectul și mă opun la acest amendament al comisiunel îu nu- mele celor ce susținute încă ieri de comi- siune, ea însăși în numele majoritățel care a votat luarea în considerațiune a projec- tulul D. M. Ferichide. S’a spart acâstă majo- ritate. D. N. Blaremberg. Pentru onorra aces- tei Camere ’ml place a crede că acea ma- joritate a fost uă majoritate de principii și că ast-fel ea nu s’a putut evapora dintr’uă di la alta, și numai fîiud că un ministru a dispărut de pe banca sa. Comisiunea face ceva mal grav de cât de a amenda singura redacțiune ce adop tase; ea merge mal departe și suprimă a- liniatul care dice WOMTORDL OFICIAL AL KoMANIRl 27 Februarie (ii Martie) 187^ „Budgetul nu se va putea decreta nici pune în esecutare fără afi echilibrat prin noue resurse de va fi trebuință". Scițl ce implică acâstă supresiune? Dreptul pentru Cameră de a permite unul cabinet de a trăi și guverna țâra cu deficite; și să nu ni se ică că acest drept nu aduce nici uă atin- gere prerogativelor Senatului, de dre-ce într’uă di acel deficit va trebui acoperit printr'uă resursă și de dre ce acea resursă va merge și la Senat. Votarea uuel resur- se, când deficitul este deja creat, nu mal este facultativă și rolul Senatului îa ase- menea condițiunl este acela al unul biu- rofi de înregistrare. Acesta este dre ceea ce voițl ? Voci. Nu, nu. D. N. Blaremberg. Apoi atunci de ce nu mențineți ^câstă disposițiune? Decă o mențineți suntem de acord și putem trece la vot, căci numai esistă nici uă diver- gință seriâsă între noî. Să nu credeți ârășl că cu sistemul D-v. veți reuși a e- lude Constituțiunea și a permite unul gu- vern de a nu ține sâmă de Senat. In realitate nu veți putea dobândi nimic alt de cât a prelungi dre cum răspunde rea și agonia unul guvern; D-v. plecați de la acestă ideiă că, într’un moment dat s’ar putea ca guvernul să aibă concursul Ca- merei și să nu aibă pe acela al Senatului, și ați voi, faciă cu acestă eventualitate, să ’i dațl mijlocul de a merge mai înainte , și credeți că de dre ce legea anuală, numi- tă, budget, este esclusiv de atribuțiunile Camerei, ea pdte să umfle chiar pe acesta, să creeze chiar deficite, remănâudca ace- ste deficite să se acopere mal târziu prin legi speciale, atunci când se vor înfunda lucrurile, atunci când acestă necesitate fa- tală nu se va mal putea evita? Apoi pâne unde avețt să mergeți cu acâstă strata- gemă ? Vă asigur că nu veți merge departe, și că în realitate veți face numai situațiu- nea acelui guvern mal rea, coudamnându-1 de a viola Constituțiunea, spre a prelungi cu câte-va luni esistența sa efemeră. Nu starea de antagonism și de anarchie între diferitele Corpuri ale Statului, este starea normală a unei societăți! Nu uitați ârășl că deca Camera singură acordă sau refusă budgetul îu limitele lui normale, dreptul însă de blam și de pune e în acusațiune, ’l are și Senatul, întocmai ca și Camera. El bine, cine are un asemenea drept, n’are nevoe de drepturi noul spre a impune vo- ința sa unul guvern. Nu prin desfiduri, nu prin lupte fratricide între diferitele Puteri ale Statului se guverneijă uă țară sub un regim constituțional ca al nostru. Aseme- nea idei să le înlăturăm cu desăvârșire ca amintind nenorociri publice, nu să le eri- gem în maxime de drept. Sub asemenea auspicii nu se guvernâdă uă țară într’un regim liber. Prin urmare, deca mențineți acest ali- niat care dă satisfacțiune principielor, în contra cărora în dadar ați încerca să vă resculațl; căci ele sunt înscrise în ânsușî pactul fundamental, în ânsușî texte posi- live de lege. Nu sacrificați lotul unei du- rate efemere la putere. S’a pretins că acâstă lege ar implica uă abdicațiune pentru Cameră. Dâca acâsta ar fi adevărat, nu eu aș apâra-o. Am dove- dit cu Constituțiunea în mână că nu este așa. Și apoi a supune esercițiul unor drep- turi la formalități mal complicate și la o mal mare solemnitate, n’a fost de când e lumea a abdica la dânsele, ci din contra a le consolida și mai mult, a mări garanțiele pentru dânsele. Mal trebue să adăogăm că Puterea care ’și înterdice d’a crea defici- turl, în realitate abdică întocmai ca omul care ’șl-ar interdice dreptul de a pune foc casei sale, sau de a se sinucide! Pentru aceste considerațiuni, verog, să bine-voiți a vota amendamentul comisinueî unde se suprimă cuvintele de „reducțiune a clieltuelelor,“ căci în adevăr, pentru re- ducțiunl ce nu ating legi organice nu e loc ia lutervențiunea Senatului, d’impreu- nă cu amendamentul D-lui Manolachi Co- stachi care adaogă prin acâstă reducere nu se pâte atinge legii esistente organice, dar să mențineți aliniatul final fără de care tâtă legea se surpă. D președinte al consiliului. îngriji- rea care preocupă pe D. Blaremberg , nu ne privesce pe noi, fiind-că și noi avem a- ceeași dorință și suntem deciși a pune uă stavilă la promulgarea budgetelor neechi- librate, a budgetelor cu deficite. Acesta este cuvântul de a fi al D-vâstră în acâstă Cameră și mai cu sâmă al nostru miniștri- lor pe acâstă bancă. Prin urmare, eă pri- mesc a se pune acel aliniat. Sât pentru observați unea ce se face în privința legilor organice, apoi întreb ce facem noi aci pe tâtă qlioa ? îndată ce ve- dem că un articol din budget atinge întru ceva uă lege organică, votăm modificarea acelei legi în Cameră, și apoi o presentăm Senatului, ca să se votede și de ce l-alt Corp Legiuitor. Așa credem că trebue să facă un guvern care voesce a se ține în le- galitate și așa facem și noi. Prin urmare, nici în acestă privință nu încape a se ivi cea mal mică îngrijire. D. N. Fleva. D-lor deputațl, nu sun- ,em aci ca să facem proces de intențiune nimenui. Cu tâte acestea, când intențiu- nele sunt manifeste, când ele se afirmă pe față, fie-care din noi are dreptul să se pre- ocupe, să le analisese cu de amănuntul, și când le găsesce contrarii Constituțiunil și convingerii sale să le critice și chiar să le condamne. Vi s’a spus do onor, președinte al con- siliului, că guvernul a avut uă preocupa- țiune legitimă, aceea de a căta să pue uă barieră sistemului de risipă ce a domnit pânâ acum în finanțele publice. Acestă preocupațiuue este fârte legitimă, o avem cu toții. Der să me erte onor, președinte al consiliului a’l spune că grija acâsta, a- junsă în stare de idee fixă, la cei ce au fă- cut acâstă lege, ’I-a făcut să lase la o "arte ori-ce altă preocupațiune, și cea mal mare de cât tâte pentru națiune, aceea de a nu se atinge întru nimic prerogativele ce s’a acordat prin Constituțiune, nu nu- mai mandatarilor săi din Adunarea depu- taților, dâr și puterii esecutive, Domnito- rului, care este a treia Putere legislativă în Stal. C.icl Constituțiunea nâstră nu pre- vede, D-lor, numai cele douâ Corpuri Le- giuitâre; ea prevede și Puterei Domnâscă, care are anume drepturi, și mal cu sâmă acela dea se pronunța în numele națiunii între ambele Corpuri Legiuitâre. Acâsta trebue să fie, D-lor, preocuparea nâstră. Când vedem noi unele intențiunl mani- feste, când vedem că într’uă Cameră Le- giuitâre, la Senat, onor. D. fost ministru de finanțe a 4is că în privința Senatului acâstă lege are o mare însemnătate pentru că printr’ânsa se acordă Senatului o ade- vărată prerogativă, aceea de a cerceta tâte creditele estraordinare și a le trece prin controlul sân; când noi audim susținându- se legea în Senat cu asemenea cuvinte din partea onor, ministru de finanțe, pe care ați bine-voit a’l asculta de ună dă, nu ca ministru, ci ca senator, âre nu trebue ca noi, Adunarea deputaților, să vedem cel puțin dâca putem sau nu să renunțăm la prerogativele nâstre? Eu cred, D-lor, că nimeni din noi nu are acest drept. Noi, mandatarii națiunii, nu putem acorda ni- menuî nici una din prerogativele cu cari națiunea ne-a învestit. Și nimeni, nu pâte s’o facă acesta, de cât numai Constitu- țiunea. Dâr să admitem. D-lor, că am putea-o face. Să vedem, trebue să o facem? Onor, președinte al consiliului ne-a ijis că D. ministru de finanțe și guvernul nu s’a preocupat de cât de a găsi mijlâcele cele mal nemerite pentru a se asigura pe viitor finanțele țârei. Apoi mijlocul cel mai nemerit pentru a regula situațiunea nâslră financiară este âre acela ca noi, A- dunarea deputaților României, să ne des- brăcăm pentru tot-d’a-una de uă preroga- tivă, de un drept al nostru? Dâr, D-lor, dâca am face-o, am avea măcar mângăerea de a fi ajuns scopul ce se urmăresce ? Eii me tem că am comite numai uă nesoco- tință, și mâine, poimâne, pâte că ne vom căi amar pentru a fi comis uă greșâlă mare, care ne-a făcut să mergem direct în contra scopului ce ni l’am propus. Și aci nu vorbesc, D-lor, în vederea persânelor, și scițl pentru ce ? Pentru că, precum v’a spus mal adineaori onor, pre- ședinte el consiliului de miniștri, în con- tra âmenilor de rea credință, este fârte cu greu de a găsi garanții. Nu v? uitați, D-lor, cine sunt astădl la guvern pențri ca să votați uă lege; căci mâine pâte, 1516 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEI ajungă, ferâscă Dumnedefl! pe acele bănci șâpte âmenî fără consciință, șâpte Pasatori cari vor ruina națiunea, abusând de ne- prevederea și greșâla nâstră (aplause). Iată pentru ce trebue, D-lor, ca noi să nu abdicăm nici în fața Senatului, nici în fața fostului D. ministru de finanțe, nici în fața guvernului întreg, nici a nimenul de vre-unul din drepturile ce ne-a dat Constituțiunea. D. G. Vernescn. Care drepturi? D. N. Fleva. Apoi, ascultați, D-le Ver- nescu, cuvintele onoi ministru de finanțe în Senat : „Acâstă lege, D-lor, are în privința Se- natului uă însemnătate fârte mare, căci ’I acordă în adevăr Senatului uă preroga- tivă, aceea de a cerceta creditele estraor- dinare și a le trece prin controlul sâu.“ Sunteți satisfăcuți cu acâstă citire? Uă voee. Citiți după Monitorul oficial? D. N. Fleva. Fiind-că acest discurs nu s a reprodus încă în Monitorul oficial, și fiind-că 'onor, fost ministru de finance nu a protestat când ’l-am citit efi aceste cu- vinte, nu înțeleg cum cel ce mă întrerum- pe este în drept ca să le conteste ? Dâră este ceva și mal mult, D-lor, este ceea ce s’a dis în Senat cu ocasiunea ar- ticolului 4 din acest project; și fiind-că Românul are, D-lor, uă vorbă vechie care dice de bănuâlă și de frică nu e doctorie; prin urmare, maî bine este să facem astăzi așa în cât să nu rămâie nimeni din noi, și de o parte și de alta, cu frică; să risipim dâca se pâte tâte căușele care o inspiră. Dâr pote mă veți întreba ; cum s’a fă- cut să se ridice între noi acâstă bănuelă 1 Nu cercetet), D-lor, acâsta; efl văd numai că esistă, și esistă de amândouă părțile. Vedeți că ea s’a manifestat de partea cea altă, prin persână D-lui Epurânu, De a- ceea, singurul mijloc pentru mine a o ri- sipi este să spunem tâte lucrurile la lu- mină. Iată, D ior, pentru care motive voiam ca articolul acesta să fie luminat, atât în fața acelor cari susțin ideea contrarie, cât și î' fața nâstră, pentru ca să vedem deca ne pdtem înțelege. Eu, D-lor, făcusem un amendament în care se risipea cu totul bă- nuela D-lul lepurenu, pentru că observa- țiunea D-sele era fondată. D-lor, redacțiunea articolului așa cum este făcută de onor, comisiune, inspiră uă bănnâlă unora în privința cheltuelelor pre- âcjute prin legi organice, uă bănuâlă că după acest articol, reducerea acestor chel- tuell ar putea să o facă numai Camera, fără consimțimentul Senatului De si acâ- stă bănuâlă nu este fondată în fața textu- lui propus, dâr din momentul ce esistă, efl vin și propun risipirea el prin un amen- dament pe care ’l voifl propune la mijlocul articolului comisiunil. Cu acest amendament se obligă oare cum guvernul ântâiu a propune modifica- rea legilor organice, ca pe urmă să facem Budgetul pe basa modificărilorîntrodu-se, âră nu cum s’a făcut pânâ astăzi să votăm ântâifi budgetele și pe urmă să venim cu projectele de lege modificătâre, inconve- nient pe care ’l-am avut chiar anul acesta unde am fost nevoițl să întârziem numai din acâstă causă votarea budgetului cu 2 luni. Acum, D-lor, cu redacțiunea projectu- lul de lege cum s’a presentat prin project esistă o altă bănuială tot atât de legitimă, însă de o altă natură; ea este fondată, dâcă nu pe intențiunea aceluia care a făcut le- gea, cel pucin pe forma ce ’I s’a dat, de âre-ce cu acest articol echilibrul budge- tului și reducerea cheltuelelor trebue să se facă și cu participarea Senatului. Aci efl mâ cred dator a susține prerogativa Adu- uărel că numai ea pâte să facă cheltuelile, să le reducă și să restabilâscă echilibrul fiind acâsta cestiune de budget. Voci. Așa este. D. N. Fleva. Va să cjică cu articolul dupâ cum efl ’l am redactat cred că selim- pedesce bine prerogativele fie-cărui Corp în acâstă privință. Să’ml permiteți acum a vorbi de ultimul aliniat al acestui articol. Dâcă D. Blaram- berg, ar fi asistat la tâtă discuțiunea fă- cută asupra acestui project de lege, numi ar fi făcut imputarea nedrâptă ca ’ml a a- dresat că eu am cerut ca Adunarea să ho- tărască că numai ea are dreptul esclusiv de a stabili impositele. Am 4'8. așa tre- bue, trebuea să fie; der acâsta nu este în cestiune. Efl am susținut acâstă ideă ca un argu- ment afortiori, basându-mâ pe acele ce s’a petrecut în Constituantă și servindu- mâ chiar cu cuvintele dise atunci de D. Blaremberg, cu ocasiunea votărel art. 113 din Constituțiune. Revenind la cestiune, am audit pe D. prim ministru dicend că D-sa pâte primi acest ultim aliniat. Efl cred că D-sa nu a meditat mult asupra lui, pentru a se pă- trunde bine de ceea ce el conține. El bine, din tâte puterile convicțiunel mele mâ ri- dic în contra acestui aliniat. In realitate el lovesce și hi prerogativele constituțio- nale ale Adunărei și prerogativele Dom- nului. D-lor, Constituțiunea nâstră prin art. 113 dice că budgetele odată votate de A- dunare și sancționate de Domn sunt defi- nitive, adică se pot pune în aplicațiune. Acâsta este prerogativa Adunărei de a da ea și numai ea singură budgetul. EI bine, aliniatul ce se propune, desființesă Constituțiunea; de âre-ce dupâ votarea budgetelor, mai pune și alto condițiunl pentru sancționarea și aplicarea lui. Dâ ă acest aliniat vrea să forțese chiar natura lucrurilor, și să vă câră ca să de- cretați prin lege un ce, care se pâte să fie imposibil. 27 Februarie (il Martie) 1877 In adevăr a cere în mod absolut ca un budget să nn pâtă fie pus nici odată în lu- crare când conține un deficit, este a pre- tinde imposibilul. Mfi pun, D-lor, chiar în situațiunea îo care ne găsim astădl. Suntem în urma unei risipe nesocotită de mal mulțl ani, și din causa datorielor consolidate și flotante, budgetul nostru cu tâte reducerile ce am operat într’ânsul să încheie cu un deficit de 15 miliâne. EI bine, a pretinde echilibrarea lui ime- diat în situațiunea în care ne găsim, finan- ciarmente, ar fi pâte imposibil. însuși D, ministru și D. lepureanu, ne-afl spus as- tădl, că nisce finance sdruncinate nu se pot restabili într’uă singură di. Italia, D-lor, de 19 ani soldâsă budgetele sâle cu deficite cari s’afl urcat până la 500 mi- liâne, și tâtă munca âmenilor el de Stat, cari s’a succedat în acest interval, în care cu multe sacrificii s’a consolidat unirea patriei lor, tâtă munca acelor âmenî de Stat, s’a concentrat nu în a decreta safl în- cerca echilibrarea budgetului într’un sin- gur an, ci de a face ca deficitul să scadă din an în an pânâ să ajungă ladisparițiu- nea lui. El bine. D-lor, dâcă Italienii ar fi avut în legile lor aliniatul ce ni se pro- pune, scițl ce s’ar fi întâmplat ? EI n’ar fi pus în aplicațiune negreșit nici un budget echilibrat, pentru că n’ar fi ajuns unde se găsesce astădl, nu și’ar firoalisat nici una din ideele lor naționale, n’ar fi fost astădl la Roma (aplause). Venind acum, la noi, D-lor, țâra nâstră din nenorocire s’a lăsat adesea ori pe mâi- ni risipitâre și pentru acâsta ’șl merită sârta penă la âre-care punct. Contribuabilii, alegătorii urmâsă acum să plățâscă, ca să se învețe minte, chel- tuelele și risipele făcute din causa negli- jenței lor Avem deficit anual de 15 miliâ- ne, și uă stare de miserie în țâră de spăi mânt* t. Apoi, într’uă asemenea s'tuațiuue. ce ar trebui să facem ca să echilibrăm budgetul wstru? N’avem de cât să ne adresăm uă întrebare sinceră la fie-care din noi. Noi ca particolarl ce am face când financele a unuea din noi s’ar ruina în mal mulțl ani, negreșit și am fi copleșiți cu datorii și deficite? Am putea âre restabili echili- brul într’uă singură di, decretând ca să nu mal cheltuim adică să nu mal trăim dâcă budgetul nostru nu va fi echilibrat ? Ar trebui să fie cine-va copil ca să crâdă a- câsta cu putință si cu tâte acestea âtă ce ni se cere să ridicăm imperios în pre- cept de lege ’ Budgetul anului acestuia, are, cum am ^is, un deficit de 15 miliâne, cum am pu- tea să ’l echilibrăm ? Prin imposite noul ? EI bine, aveți D-v., curagiul să aruncați în spinarea poporului imposite noul de 15 miliâue ca să acoperim deficitul, când sci în ce stare de lipsă și de miserie se gă- sesce astădl nenorocitii contribuabili? MONlTuRtJL OFICIAL AL ROMÂNIEI 27 Februarie (11 Martie) 1877 D. P. Ghica. ScădețI din cheltueli. D N. Fleva. D. P Ghica, recunâsce singur aedsta imposibil, și dice să aco- perim deficitul scădând din cheltueli. Prea bine; să încercăm și acest mijioe să scădem; ddr îndată ce-am începe mă tem că ele ar cresce, saii cel pucin n’ar scădea de loc, de dre-ce pare că aud pe D. Pantazi Ghica, cerând sosele la Teleorman, pe altul șcâle, etc. L șl ruga pe D-sa să ’ml răspundă: primesce desființări de șcâle, de lucrări publice? (Intrerupeii) Etă, D-lor, ce perspectivi ne presintă acoperirea imensului deficit de 15 milid- ne, cu reduceri de cheltueli. Apoi, să vor- bim drept; când tdte cheltuelele Statului Român sunt de 40 milidne, de dre-ce res- tul merge în anuități ce nu le putem redu- ce, este cu putință ca din aceste 40 milid- ne să reducem pe fie-care au 15 ? Ddr mal aveți uă sursă simțitdie de re- duceri, o sciu, și D-v, sper că ați înțe- les-o. Sciți cu ce prețam putea căpăta noi echilibrarea budgetului, reducând-iheltue- lele ? Cu prețul propus prin broșura ce ați citit, acela de a desființa cu totul armata Română. ț>ic a desființa cu totul, pentru eă ddcă este vorba să fugim la munți, mai bine să fugim fără armată, de cât să ducă și ea cu noi aedstă rușine. (Aplause). Der chiar desființând tdtă armata, tot nu am a junge la resultat. In adevăr, după budgetul ce am votat, cheltuelele armatei se urcă la 14 milidne, pe când deficitul este de 15 milidne, va sa Zică chiar de am desființa cu totul armata, tot nu am ajunge la un echilibru budgetar fiind-că am avea încă un deficit de un mi- lion. Vă întreb însă, este cu putință să desființăm cu totul armata română? Și să nu avem nici un om cu armă să apere Sta tul când ar fi în pericol ? Apoi, ddcă în tdte modurile dovedim că ceea ce cereți în mod absolut pdte fi și imposibil, cum să decretăm aedsta prin lege ? Ddr ce vor Zice cele alte State civilisate din Europa, vătjend un asemenea lucru ⁹ Negreșit vor Zice, citind legile ndstre: etăniscedmeni cari nu sciti ce fel de legi fac; căci pro- pun un ce care în momente date pdte fi im- posibil. Aedsta nu a fost decretat nicăieri, pen- tru că nici un Stat, nu a avut fericirea de a fi în tot-d’a-una echilibrat în budgetele sâle. Ori unde vâ veți duce, în Englitera, Italia, Francia, Belgia, America, veți găsi uă lege de comptabilitate, der nicăieri nu veți găsi un articol care să dică că în nici un cas, nici un budget nu se va putea de- creta și pune în lucrare fără să fie mal ân teift echilibrat. Der decă am aven, ferescă Dumne^eti , mâine uu resbel? Ddcă în Francia, în aju- nul resbelelor scie și acum îu urmă la 1870, dâca America în ajunul resbelulul necesar pentru desființarea robiei s’ar fi găsit în facia unei asemenea legi ce s’ar fi întâmplat ? Francia ar fi perit, și în Ame- rica ați vedea și astădl pe om domnind a- supra omului, ați vedea în picidre institu- țiunea inumană și odidsă a sclavagiuluî. (Aplause). Etă în natura lucrurilor ce vi se cere prin aliniatul ultim al art. 2 din acest pro- ject de lege. Să vedem acum, D-lor. dâcă el nu lo- vesee și în prerogativele ndstre. Ori cum s’ar face budgetul, Adunarea deputaților singură are dreptul să’l facă și prin ur- mare singură să’l dea în mâna guvernului. Budgetul, odată votat de densa cu sau fără deficit, este definitiv și respunderea este a el în facia națiunel. Odată dâr ce Adunarea singură votase budgetul, ea ’l pdte da în mâna guvernu- lui și se pdte aplica sub reserva sancțiu- ne! Domnitorului. Articolul din Constituțiune âtăcetjice: Budgetul se va presența tot-d’a-una cu un an înainte de aplicațiunea lui Adunărel deputaților, și nu va fi definitiv de cât după ce se va vota de dânsa și sancționa de Domn/ Va să t|icA uă dată budgetul votat și sancționat de Domnitor, este definitiv și se pune in aplicare. Ce venițl acum D-v să Ziceți cu acest aliniat ? Nu, nu ajunge votarea bugetului și sauc ționarea lui pentru a se pune in aplicare; mal trebue ceva afară de sancțiunea Dom nitorulul, mal trebue un cusur de nimic, un șiurup mic, ale cărui efecte insă le voiti da pe faciă indată înaintea Adunării și care nu sunt altele de cât de a impudi- ca sancțiunea și punerea lu' in aplicare. Ce mal trebue? Pentru deficitele consta- tate prin buget să se pue negreșit impo- site de va fi trebuință, și până ce nu se va restabili echilibrul, cu acest imposit, bu- getul să nu se pâtă aplica. Se cere mai ântâifl echilibrarea cu orl-ce preț. Prea bine ; să esaminăm lucrurile in fondul lor. Presupun că in momentul de miserie in care ne găsim, Adunarea fiind silită să facă un imposit pentru un deficit atât de mare, îșl va Zice in fața contribuabilului sărăcit, să’l cer prin imposite numai 10 sati 12 milidne, și pentru rest să’l mal lă- săm pânâ la anul. Să presupun că Aduna- rea tace cu contribuabilul ce făcem noi, D-lor, când datorim și nu avem să plătim to‘ul uă-dată, Zicem, mal bine să plătesc uă dobândă pe 6 luni sau pe un an, și res- tul 1 voiti căpătui la anul. Presupuneți, D-lor, că Adunarea va face ast-fel când va căuta să facă echilibrarea budgetulnT și că din 15 miliâne deficitul cu reduceri iu cheltueli și imposite, re- mâne numai nn deficit de trei miliâne. Bugetele ast-fel votate in limitele posibi- lului remâne să se aplice dupe votarea im- positulul la Senat. Dupe acest aliniat nu se pâte promulga și aplica bugetul pentru că are deficit. Al duoilea dâcă Senatul res- 1517 pinge aceste resurse și prin urmare face imposibilă echilibrarea ⁹ D. Blaremberg Nu se va face acea cheltuială. D. N. Fleva. Nu esie vorba de ceea ce se va face, e vorba de ceea ce s’a făcut. Ați votat bugetele cu un deficit de 15 mi- liâne creat de alți, nu de D-vâstră; sun- teți chiămați insă să le echilibrați. D. N. Blaremberg. II al, și poți să’l reinoescl cât vel voi D. N. Fleva. îl al cu numele; dupe a- cest aliniat, D-vâstră cereți să echilibrați bugetul; acâsta este dorința legitimă a tutulor. Prea bine, se echilibrăm; insă cum⁹ v’am spus veți reduce din 15 miliâne, 5 sau 7, ori 8 miliâne; el bine, va remănea ineă un deficit de câte-va miliâne. Nece sitatea vâ împinge să votați numai de cât resurse. Așa dâră, mergeți cu ele la Senat, și nu vorbesc de acest Senat, vorvesc de un Senat ore-eare. Ce împedică pe Senat casă respingă resursele ce ați propus ? Nu’l impedică nimic ' Uă voce. Este rațiunea alegătorilor cari nu’l vor mal alege. D. N. Eleva. Mă iertați, D-le Blarem berg, aveți răbdare; ați studiat asupra me chanismulul constituțional și vă rog să observați cum singuri mă duceți pe calea care are să vă osândâscă. D. N. Blaremberg. Ve ascult. D. N. Fleva. Vă rog să mă ascultați că aceea ce vă spun este un punct fârte important. Dâcă Senatul respinge resursele, ce se va face ? Uă voce. Se face intârdiere. D. N. Fleve. Se face întârziere mi se Zi- ce; va să Zică Senatul ne a respins resursele, și prin urmare ne-a refusat echilibrarea bugetului. Bugetul remâne deră neechili- brat din causa Senatului. Dâră dupe acâstă lege bugetul neechi- librat nu se pâte nici sancționa nici pune in aplicare! Va să Zică, cu un cuvânt sub țire, bugetul se iea din mâna Adunării de- putaților și se dă in mâna Senatului, și a- câsta contra Constituțiunel (aplause;. Vă iutreb, D-lor, putem noi priimi acesta ? A impiedica in asemenea cas pe Cameră să voteZe bugetele și să le dea guvernu Iul Zicând: âtă bugetul, și dâcă el este neechilibrat nu este din causa mea ci din cause streine, din causa Senatului, care m’a paralisai iu realisarea acestui scop ? D. N Blaremberg. Atunci se face apel la țâră. D. N. Fleva. Mă iertați, D-lor! Apoi vedeți, v’am spus că D. Blaremberg mer- ge singur cu întreruperile D-sale pe calea care are să’l osândâscă. îmi ZiceV dâră este un conflict cons- tituțional. Camera a votat bugetul echili- brat și resursele, și Senatul, care nu are vederile Camerei a respins acele resurse 1518 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI l’a împiedicat de a face echilibrul. Așa, este conflict constituțional. Deră in acest conflict ațT impedicat nu- mai pe Adunare de a da bugetul in mâna guvernului, drept care este numai al el, dupe Constituțiune? Dâră decă nu puteți da guvernului bugete echilibrate, din cau- sa Senatului, dicețl că trebue să se fică apel la țară. Aci e locul unde trebue să protestăm cu toții in contra disposițiunel acestei legi. Cine este arbitrul suveran in- tre Adunare și Senat? Este puterea Dom- nitorului! Cum dâră dieețl apel la țară ? când cereți ca Adunarea să nu pdtă da mgetul in mâna puterei esecutive ? D. N. Blaremberg. Bugetul anului. D. N. Fleva. Va să 4leâ dupe teoria D-vdstră in loc de 3 milidne deficit ce ar avea bugetul cel nuofl. Cereți ca guvernul să mârgă cu bugetul anului trecut care are un deficit de 16 milidne? Și n’ațl pus in aplicare un buget cu deficite⁹ Vă fdrte mulțumesc in numele contribuabililor de economie (aplause prelungite). D. N. Blaremberg. Deră a cui este respunderea ? D. N. Fleva. Respunderea este negreșit in asemenea cas nu a Adunărei, nici a Domnitorului, cu tdte acestea aliniatul ce propuneți ridică și Camerei dreptul da a da bugetul țârei in mâna guvernului, și in același timp ridică Domnitorului dreptul dea face apel la națiune,puindu-se ca arbi- tru suprem in partea aceia ce el crede că este cu națiunea. EI bine, nu primim a- cestă situațiune resturnătdre și subversi- vă. Noi nu suntem uă Cameră revoluțio- nară, nici de amatori de tron. Noi nu sun- tem diu aceia cari au aruncat cuca lor la picidrele tronului, saii caută anarchil și turburări ca să o ridice (aplause). f Aci sunt dmenl ce vor să păijâscă Con- atituțiunea și cari nu vor să se închine nici Adunarea deputaților, nici puterea Domnitorului de cât inaintea legii. Cu acestă disposițiune cereți închina- rea Adunărei deputaților și a puterei ese- cutive la picidrele Senatului (aplause). Iată pentru ce motive acest aliniat care in sine pare a avea un ce atât de inocent, dupe cum unii dmenl se arată blânzi, și cu tdte aceste ne aduc aminte proverbul român care 4lee. pisica blândă sgârie răii (aplause); iată pent'u ce motive acest aliniat vă rog să’l respingeți, pentru că el lovesce in Constituțiunea țărel, in prero- gativele Adunărei și ale Domnitorului (a- plause prelungite). Voci. Închiderea discuțiunil. D. G. Vernescn Eu înțeleg pe D-nu Fleva să facă discuțiunea care a făcut’o a<)I, să o facă chiar in contra ministeru- lui D-nu Fleva astădl! apără prerogativele Camerei și ale Domnitorului, pe când pri- mul ministru ne spune că acestă lege nu atinge intru nimic prerogativele Camerei, nici ale Domnitorului. D-vdstră vă entusiasmațî. . (intre ruperi'. G. Chițu, ministrul cultelor și in strucțiunei publice Nu s’a dis acesta de pe acestă bancă. S’a dis că guvernul primesce acest ali- niat, dâră lasă cestiunea la desbaterea și apreciarea Camerei. D. G. Vernescn. La acâstă intrerupțiu- ne nu voiu respunde; voiu lăsa pe D-nu Chițu să’șl potrivâscă mal bine cuvintele cu cugetările D-sale, și viu la cestiune. Ați audit, D-lor că D. Fleva susține că, dupe Constituțiune impositele nu trebue să trâcă prin Senat; dâră D-sa s’a încelat, căci tdte impositele țărel trebue să trâcă prin Senat. Voci N’a dis D. Fleva așa. D. G. Verneseu. D. Fleva și astădl a afirmat că, dupe opiniunea D-sale, budge- tul și legile de imposite nu trebue să trâ- că. pe la Senat, și acum, in privința aces- tui aliniat care cere ca legile pentru creare de resurse să fie votate și de Senat, D-nu Fleva dice că nu trebue să fie votate de Senat. Dâră să urmăm mal departe argumentațiu- neaD-lu! Fleva. D-sa neputend găsi un ar- gument Constituțional pe care să’l invdce, a găsit uă dificultate de fapt, ca să pdtă să stabilâscă presupusul D-sale principiu. D-sa a dis: apoi nu vedeți că pdte Camera să votede un buget cu un deficit și că pdte miuisterul să aducă un project de lege pentru acoperirea deficitului, project pe care Senatul să nu’l primâscă, și atunci cu modul acesta să nu se pdtă pune în lucrare budgetul ? La acâsta D. Blarem- berg a râspuns cu drept cuvent că guver- nul pdte să facă apel la țeră. Dâr D. Fleva dice că ce ne facem atunci ? Fiind că vom fi siliți să mergem cu budgetul anului pre- cedent care va avea atâtea milidne deficit. Acâsta e uă presupunere greșită, căci de unde o ia D-sa, că tdte budgetele făcute în viitor au să fie în deficit ? Uă voce. D. Fleva a luat ipotesa cea mal rea. D. G. Verneseu. Ipotesa cea mai rea neapărat, dâr efi cred eă acel caii fac parte din majoritate nu trebue să ia ipotesele cele mal rele, căci el sunt datori și în mâ- na lor stă să echilibreije în tot-d’a-una budgetele. Și apoi nu scie D-sa că bud- getul se votâdă cu un an înainte ? Prin ur- mare, aveți tot timpul, și guvernu și Ca- meră, și Senat, să vâ înțelegi asupra echi- lîbrărei budgetului. Camera, deca va fi deficit, va vota re- surse ; dâcă Senatul nu va Voi să voteije acele resurse, guvernul va avea tot timpul să facă apel la țâră pentru un nuou Senat, ca să Vadă dâcă Senatul a avut dreptate sau nu de a refusa acele resurse. Iar dâcă Senatul votându-le, ar amenda acele legi, guvernul atunci le va aduce din nuou la 27 Februarie (ii Martie) 1877 Cameră, sau va chibsui la alte mijlâce spre a acoperi deficitul Eti unul, vâ conjur, D-lor, nu numai în interesul contribuabililor, der chiar în propriul nostru interes, să nu mal primim de astă-dl înainte budgete neechilibrate, căci acâsta ne-a adus în starea de astă-dl, și ne va aduce la uă complectă ruină. Să nn vă luațl după esemplul ce vâ aduce D. Fleva cu Italia, căci la noi nu se potri- vesce acel esemplu. Italia a avut să facă întrunirea tutulor statelor Italiane într’un singur regat mare ; dâr âre tot acest cas a fost și la noi ? Înțeleg când ar fi vorba să întrunim și noi la un loc tâte pro vinciele române râsipite sub diferite gu- verne străine, să ni se câră sacrificiele es- traordinare pe care a avut să le facă Italia. Dâr nu în timpi normali să lăsăm în bud- getele nâstre nisce deficite care se a- cumulâijă din an în an. Echilibrați dâr budgetul, căci numai ast-fel veți scăpa din acea situațiune care duce fârte răpede la faliment, și numai ast-fel veți bine-merita de la țâră. Așa dâr să nu ne ascuudem argumentele la spatele Constituțiunel când e vorba de echilibrarea budgetelor. Unde vedeți D-v. uă călcare a Constituțiunel când se dice că înainte de a fi supus budgetul Domni- torului pentru promulgare, trebue să în- deplinâscă cutare sau cutare condițiuni a- sigurătâre pentru interesele țârei ? Nu voițl să începeți uă-dată a vâ mărgini cheltuielile în atâta în cât vâ permit veni- turile ? Dâcă veniturile nu ne permit să mai cheltuim cum am cheltuit penă acum, să modificăm legile organice, să modifi- căm budgetul, ca să cheltuim numai cât avem. Așa fac popârele înțelepte, și așa trebue să faceți și D-v. în înțelepciunea D-v. care vâ dicețl partit liberal național. Viu acum la cea-altă parte a cestiune!. unde asemenea m’am mirat fârte mult de argumentarea D-lul Fleva. D-sa dice că cheltuielile trebue să se voteze înainte de legile organice.... (sgomot). D. N. Fleva. Am d.is că votarea legilor organice să se facă înainte de votarea bud- getului de Adunare. D. G. Vernescn. Fie și așa: dâr nu e acâsta cestiunea care trebue să ne preo- cupe. Cestiunea este de a se sci dâca în privința cheltuielilor trebue să se pro- nunțe ambele Corpuri Legiuitâre. Acâsta e cestiunea și trebue pusă franc și pe față înaintea Camerei. Ce se dice în projectul guvernului ? Se dice : guvernul propune Corpurilor Legiuitâre, pentru acoperirea deficitului, dâcă a fi, scăderi de cheltuell și atunci ați strigat cu toții; cum, scăderi de choituell în general? Apoi sunt cheltu- ell cari nu sunt create prin legi organice, servicie care nu funeționeză în virtutea n- nel legi organice, pe acestea să nu pâtă Camera singură fără Senat să le reducă ⁹ Acâsta ar fi uă încălcare a drepturilor Ca- 27 Februarie (11 Martie) 1877 MONITORUL OF1IAL AL ROMÂNIE* 1515» merel. Aci aveți dreptate, și mg unesc cu ¹ Dv. ca sâ se modifice legea însă numai în punctul acesta, adică în cât prives- ce scăderile saii reducerile acelor ser- vicie cari nu funcționâză în virtutea u- nei legi organice, numai pe acestea pdte Camera singură să le voteze, er nu și scă- derile sau reducerile acelea ce sunt rela- tive la servicii cari esistă în virtutea unei legi organice, căci reducând asemenea ser- vicie, trebue să modificați legea organică care le a înfințat și legile organice tcebu- esc votate de ambele Corpuri Legiuitâre. Primiți der projectul guvernului îa acest punct care dice că tdte scăderile de chel- tuieli cari provin din legi organice ur- mâză să se voteze de ambele Corpuri Le- giuitdre... D Costinescu. S’a dis, s’a adăogat tocmai așa cum cereți D-v. D. G. Vernescu. Atunci acestă adăo- gire satisface cererea mea. Acum am să mai 5^0 fcUNITOBDL O> lOiAL AL KO&AN131 27 Februarie (11 Martie) 1877 cuțiune care dice tâte disposițiunile con- trarii legel de faciă rămân abrogate. D. M. Costachi. Va să dică ați annlat'o rău ați făcut! Iată să vS daft un exem- plu : Francia perde una din provinci- ile sâle; acâstă provincie era însă pre- v?dntă în budgetul Franciel; vS întreb : S’ar pntea guvernul Franciel să mâr- gă cu budgetul acela t< t exercițiul ? P/in urmare acest exemplu singur este, cred, de ajuns pentru ca s:i vb arate că răfi ați făcut deca ați suprimat articolul. Eă credâm că D-vâstră ați înțeles & supri- ma forma aceea vițtdsă eare să Introdusese de la uă vreme, că sub cuvânt de rectifi- care, să făcea un adaos uă crescere de cheitueli. Prin urmare sunt de părere că disposițiune» din legea de comptabilitate nu trebue să se desființeze ; ea este nece- sarii • mai cu sâmă în cașul când guver- nul, în cursul aplicării budgetului, cons- tată omisiuni de cheltuele indispensabile, dar neprevâdută la votarea budgetului. D. P. Bneseu. De și onor. D. Manola- che Costachi, în aperență, are dreptate, de cât, dâca D-sa ar fi citit legea s’ar fi convins că argumentele D-sâle nu pot să aibă loc în cașul de faciă. Prin acâstă le- ge se suprimă cu desăvârșire budgetele rectificați ve. Acest sistem nu s’a desco- perit de cât în anii din urmă ; anomalia acesta a budgetelor reetificative nu era cunoscută mai înainte ; este a inovațiuae care s’a făcut coutra spiritului și a literei legel de comptabilitate. Onor. D. Manolache Costachi ne întrebă : Ce se face în cașurile când s'ar ivi uă tre- buință neprevâdută, un cas extraordinar ? Apoi cașurile exrtr.iordiuire sunt prevâ- dute chiar în legea de co-uptabilitate; sunt prevâilute chiar și ia noul project presinîai de D. Sturdza când e vorbi de a se face uă chieltuială extraordinară, legea comptabilităței prevede cheltuiala.,.. D. M. Costachi. Dâră când va trebui să se scadă veniturile ? D. P. Buescu. Projectul în discuțiune vine și pune margine chel nulelor ex- tra-ordinare, creditelor extra ordinare, de cari în trecut s’a făcut fârte mare us și abus. Projectul ânsă are un arti- col prin care se prevede că fondul credi- telor extra-ordinare să fie trecut chiar în budget; și acâstă cestiune de a se trece fondul creditelor extra-ordinare în budget este uă cestiune de mare importanță, care s’a desbătut fârte mult nu numai la noi dâră și în Francia. Așa dâră noi nu putem să justificăm rațiunea de a ti a acestor cre- dite prin budgete reetificative, cari, înt ’uă bună diminâță, vin și surpă eu desăvâr- șire întreg budgetul. Luați budgetele ree- tificative ale anilor din urmă și vă veți convinge că aceste budgete att derâmat cu desăvârșire budgetul. Prin urmare, comi- siunea financiară fârte bine a făcut când i a suprimat budgetele reetificative. vedere a guvernului și chiar a Camerei; acâstă prevedere a fost la început însă maî pe urmă, guvernul să convinge că a- eel imposit nu va putea să atingă cifra de d miliâne. Apoi atunci D-vâstră care cn drept cuvânt voițl să vedeți în realitate budgetul uă-dată echilibrat când vS veți convinge că uu imposit ce ați votat nu corespunde ia prevederile I -vâstră și lasă un deficit în budget, ce veți face când prin legea comptabilității nu veți da dreptul guvernului ca să vină să vS câră rectifica- re» acelui venit? Pot să mai ieatt un al doilea esemplu : La votarea budgetului D-vâstră încuviințați un imposit imposi- bil de perceput sau un imposit care pro- vâeă o nemulțumire generală, și în ase- menea cas bi ie este să interziceți guver- nului dreptul de a ui să vă câră rectifi- carea acelui venit? lată, D-lor, că sunt motive seriâse pen- tru care D-vâstră nu puteți înKrdtce rec- tificarea budgetului în part'-a veniturilor. In partea însă a cheltuelelor esle alt- ceva; acolo puteți prea bine să înterdieeti ori ce rectificări. De acea dar eh sunt în contra art 3. din project, și nujmă pot u- ni nici cu opiniunea comisiune! care în- tenliee într’un mod .bsolut ori ?e rectifi- care budgetară. D. Manolache Costachi. D-lor, vid să râspu d la Imputările care s’au făcut fos- tului ministru de finance. D-vâstră să ve- de că ați făcut uă scăpare din vedere căci virimente de f ndurl să chiamă când un ministru, cu de la sine putere, ia uă sumă âre ca-e afectată la un capitol din budget și o cheltueșie pentru plata unor servieie prevăzut⁰ ia un alt ‘capitol; dâră când un ministru vine și cere de la Adunare acâstă modificare, și câud Adunarea Legiuitâre admite o asemenea rectificare, atunci nu se mal chnmă virimente. ci uă transmi- tere de f >nduri. Viriment se chiamă uă arbitrară strămutare po care o face un mi- nistru. Să pâte îusă ca uă Cameră să aibă un budget fârte regulat, și cu tdte acestea să facă uă strămutare de fondnrl; dar pd- te mi se v i f ce întrebarea : âre acâsta nu este în contra legel de comptabilitate ’ A- pol acâsta este în lege și prin urmare le- gea râmâne no atinsă. Dâcă ’mi aduc bine aminte legea de comptabilitate dice că, dâca în cursul anului ministrul va vedea fu vre unul din venituri âre-care scădere, atunci el trebuo să eâră rectificarea lui. D. Emil. Costinescu. Iată să vă ci- tesc articolul din legea ci mptabilitățel, care însă este rel iv la venituri, iar nu la cheltuiele „Budgetul se va putea rectifica în cur- „sul anului în părțile ce nu s’ar putea a- „plica. D. M. Costachi. D vdstră. ați anulat a- câstă disposițiune a legii ? D. Emil. Costinescu. Este uă disposi- țiune finale a projectulul de lege în dis- Voci. închiderea discuțiunel. D. Emil Costinesca. Comisiunea finan- ciară, în urma obaervațiunilor făcute de D. Eraelide și de D. Manolache Costachi, a redactat art. 3 în modul următor: „Budgetele reetificative sunt cu desă- vârșire interzise, afară de cașul prevâdut la art. 6 al legel comptabilităței, relativ la venituri." Sa pune la vot închiderea discuțiunel și se primesce. —Se pune la vot art. 3 din project, așa cnm s’a modificat de comisiune, și se a- doptă. —Articolele 4, 5 și 6 se primesce fără nici uă modificare —Se citesce art. 7. D. P. Bneseu. Iată, D-lor, uu articol care pâte fi considerat, cu drept cuvânt, ca cel mal greii, voiu să dic ca cel mal grav, ca cel mal important diu acest pro- ject de lege. Mă mir cnm de n’a impresi- onat âncă pe nimeni. Pe mine tocmai acest articol este care m’a impresiona* într’un mod fârte simțitor. Acest articol 7 prevede nici mal mult nici mal puțin, că creditele extra-ordinare ni se pot vota numai de Cameră, ci trebue să mârgă și la Senat' apoi cine Zi«⁰ credit, înțelege cu desăvâr- șire uă lege budgetară; și legea de comp- tabilitate spune clar și precis cine are dreptul să votese budgetul; budget .1 nu este și el de cât uă lege de credit pen- tru guvern. Prin urmare definițiune cre- ditelor o găsim în legea de comptabilitate cit’nd’o înțelegem ce va să dică credit extra-ordinar. Gând Zicem noi eă creditele aces ea att să mârgă și la Senat, nu vedeți D-vâstră eă admitem nn principii! care constiîue uă călcare a Constituțiunel. Constituțiunea Zice că budgetul este nă prerogativă a Camerei; creditele fac parte din budget, și prin urmare creditele extra-ordinare uu pot să trâcă și prin Senat. Din acest punct da vedere fără a mâ. întinde mal departe sunt în contra acestui articol și cer suprimarea lui. D. Manolache Costachi lepurcanu. Voiu răspunde îu puține cuvinte onor. D. Buescu că D-sa confundă doue lucruri: confundă budgetul cu creditele extra-ordi- nare. Apoi, D-lor. alta este budgetul și alta este creditul extra-ordinar Bud - tul este uă lege care se votâsă numai î Sta- tele bine organisaie pentru durata unui au, Iată ce se chiamă lege budgetară. Se presintă ânsă în iața popâre r tre- buințe cari nu ati putut a se prevedea prin budget, și car! trebuințe nu se atin:m ■ dis D. Eraclide, care se nrcă în fie- care ân 4, 5 safi 6 milâne, pentru întreți- nerea șoselelor, reparațiunl etc, când aș ve ,a că Adunarea ar suprima acest capi- lol ș 1 ar trece la oștire, credeți că eu ca Senat aș lăsa a se face acesta? Negreșit eă nu aș interveni în discuțiunea budge- telor, deră având un ministru care com- promite producțiunea țgrel, ’l-aș da un vot URÎ MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE. Aentru confecționarea sigilielor ce vor • rebuitâre autorităților administrative ’. comunale, urmând a îochsia contract pe rermen le doui ani, cu începere de la 27 •prihe 1877. se publică spro sciința a- matorilor cari vor voi a lua acâstă între- j indere, că la 21 Martie 1877, se va ține licitație în pretoriul ministerului; âră condi'iun’mcu :arl se dă acâstă întreprin- dere se pot vedea în cancelaria ministeru- lui, în tâte dilele de lucru. - In Zioa de 15 Martie 1877, urmând ; se tine altă licitațiune îi ncelari ”- recțiunel generale a penitenciarelor (loca- lul ministerului de interne), pentru darea îu Antreprisă a pâinel și jimblei necesară ar»staților din penitenciarul Văcăresc!, pe timp de un an, se invită doritorii a se pre senta eu oferte sigilate și garanții în re- gulă, spre a concura în condițiunile con- tractului încheiat în anul trecut și care se pot vedea de doritori în tote Zilele de lucru în cancelaria menționatei direcțiuni. MINISTERUL DE FINANCE. Casieria generală de Doljiii La 10 Martie 1877, destinându-se ți- nerea licitației, în acest oraș, piața Elea, pentru vândârea productelor următâre: 25 chile porumb, avere a D-luî Gr. Ar- getoianu, arendașul moșiei Malaiea Slăti- ârele. 500 chile grâu și 700 chile porumb, a- vere a D-lul Costache A. Pișaeov, arenda- șul moșiei Rastu; 300 chile porumb, avere aD-lnl N. Ses- ciorânu, arendașul moșiei Plosca; 25 chile porumb, avere a D-lor I. Bar- zann și Padeami, arendașii moșieiSiliscea- Cruci; 115 chile orz, 110 chile grâu, 140 chile grăfi de primă-vâră, 160 chile orz și 400 chile porumb, avere a D-lul N. Costopol, arendașul moșiei Șegarcea cu trupurile; 1,110 chile po umb, avere a D-1gI An- drei S. Guran, arendașul moșiei Carna; 150 chile grâfi, 900 chile porumb și 200 chile grâti. avere a D-lul T. Isvo- ranu, arendașul moșiei Catanele; 286 chile porumb și 10 chile grafi, vere a D-lui M. Sesciorenu, arendașul mo- șiei Goicea; 400 chile porumb, avere a D-lul I. M- Gorunânu, arendașul moșiei Nedeia, care se află seefestrate pentru deiorii către Stat, din arendă și imposite. Casieria publică acâsta spre generala eunoscință, eră D-niî amatori, ce vor voi a le cumpăra, se vor presenta la licitație însoțiți de cauțiunea de 5% din crețul productelor. No. 2,585 1877, Februarie 21. Administrația generelă a domenielo și pădurilor Statului Comitetul, în ședința de la 14 Decem- bre 1876, încuviințând a se vinde conform legel din 22 Februarie 1873, bunurile co- prinse în tabloul publicat în Monitârele No. 290, din anul trecut, și No. 36, din anul curent; administrațiunea publică spre generala eunoscință, că, licitația se va țin în Ziua de 1 Martie 1877. la 12 ore din di, în localul săiî, calea Mogoșâel și pe la pre- fecturile respective, când domnii amatori urmâsă a se presenta pregătiți de garanții în regnlă. No. 31 487. 1876 Dece nbre 20. —fee publică spre cunoscința generală Că din păduiile Adamu și Pârvesci-Stejaru , de la județul Tutova. se va ține o nouă li- citație în Zi°a 14 Martie, atât la pre- fectura județului Iași, cât și la acea de Tu- tova, pentru vânZârea spre esploatare a câte 5 parchete pentru penodn’ socotit de la 1 Septembre 1876, penă la 1 Septembre 1881, cu condițiunilegenerale publicate în Monitorul oficial, No. 222, din 6 Oetom- b-e 1876 și cu cele speciale din Monito- rul oficial, No. 16. anul uren', pentru pă- durea Pârvescil-Stejarn ș? din Monitorul No. 222. anul trecut, pentrn Adamu In considerațiunea timpului înaintat se dă facultatea antrepren. rilor ca partea din pădure ce le-ar rămânea netăiată din par- chetul primului an penă la finele lunei Măr- ie, să o esploatese la 1 O -tombre viitor, din preună cu parchetul anului aldouilea. No. 5,304. 1877 Februarie 24. (3-3.) —Cumpărătorii moșielor Folești-de-Jos, l li'ioîu din județul Vâlcea. Cărei âia din Dolj, ColibașiI și Mirilița din RomanațI, achitând ratele d« 1 Iulie, se face cunos- cut că, acele moșii remân escluse din re- vândâre și tot de uă-dată se scâte din p blicațhînra No. 34.759 inserată în „Mo- nitorul" No. 18 din anul curent. No. 5,258. 1877, Februarie 24. — Cumpărătorul moșiei Inășești, din județul Vâlcea, achitând rata de 1 Iulie 1876, administrațiunea publică printr’a- cesta, că moșia remâne esclusă din revăn- Zâre, și tot de uă-dată se scâte din publi- «•aținnea No. 34 759, inserată. în „Moni- torul" No. 18 din anul curent. No. 5,251. 1877. Februarie 24. —Cumpărătorul moșiei Ortești, din ju- dețul Suceva , achitând rata de 1 Iuli> 1876, administrațiunea publică prinț’ a- câsta, că moșia remâne esclusă din re en- dâ;e, și tot de uă dată se scâte din public țiunea cu No. 34,751, inserată în „Moni- torul" No. 10 din anul curent. No. 5,255, 1877, Februerie 24. — Cumpărătorii moșiilor Lad irile din Argeș și Zimnicelile din Teleorman, achi- tând rata de 1 Iulie, administrațiunea face cunoscut eă aceste moșii, remân escluse din reveaZâre. și tot-uă-dată scote și din public țiunea eu No. 34,747, înserată în lonitârde No. 3 și 43 din anul curent. No. 5,256 1877, Februarie 24. — Cumpărătorul moșiei Zopo hea, dir județul Busău, achitând rata de 1 luli 1876, administrațiunea face cunoscut că 1522 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 27 Februarie (11 Martie) 187. acâstă moșie rămâne esclusă diu revGn^â- re, și tot-d’ufi-dată se seâte și din publi- cațiunea cu No. 34,747, înserate în Moni- idrelt No. 3 și 43 din anul curent. No. 5.253. 1877, Februarie 24 — Lumpărătorea moșiei Prisiceni, din județul Ilfov, achitând rata de 1 Iulie 1876, administrațiunea face cunoscut că acestă moșie rămâne esclusă din revâm|âre, și ott-d’uă-dată se seâte din publicația, No. 3.474, înserată în Monitârele No. 3 și 43 din annl curent. No. 5,249. 1877, Februarie 24. MINISTERUL DE FINANCE SERVICIUL TIMBRULUI, ÎNREGISTRARE! SI TAXELOR DIVERSE Urmând a se pune în circulațiune nouile timbre mobile pentru acte diverse de 5 bani, 10 bani, 15 bani, 20 bani și 25 bani, confecționate în țâră, ministerul aduce acesta la cu- noscința atât a autorităților chemate a concurge la aplica țiunea legei timbrelor și înregistrării, precum și a publi- cului, cu deslușire că, mai sus arătatele timbre sunt tot în forma celor ce sunt astă-dî în circulațiune, variind numai în cea ce privesce colorile cari sunt cele următâre: Cele de 5 bani de colâre verde, cele de 10 hani de colore galbenă deschis, cele de 15 bani de culore albastră deschis, cele de 20 bani de colâre argintie și cele de 25 bani de colâre ro- șie deschis. Tot-d’uă-datâ se aduce la cunoscința publică că, ori cine posedă timbre mobile din cele ce sunt astă-di în circula- tiune de categoria si valorile celor mai sus arătate, să ca- ute a le întrebuința pene la 15 Martie anul curent ; eră după espirarea acestui termen, acei din particulari cari ar maî poseda asemenea timbre, să se presinte cu densele pane în diua de 31 acel easi luni Martie, la casierul general al județului unde se află cu locuința și să câră preschimba- rea timbrelor vechi ce ar posede cu din cele noui. De la l Aprilie anul curent, asemenea cereri de pres- chimbare numai sunt primite și ori-ce timbre din cele ve* chi se vor găsi circulând în țâră de la acâstă dată se vor considera anulate si fără nici uă valâre. No. 540 1877, Ianuarie I. Imprimeria Statului Director: N. T. OrAșanÎT - fC uumiiiicn £ • PUBLICA ȚIU NI OFICIALI DIN RESORTUL CURȚII DE AruL DIN oUCURKSCI Uv, nCRjRI judiciare ți uni le ; căci, în cas contrar v-erl-ce cereri se vor ivi. nu se vor mal considera. No. 2,306. 1877, Februarie 22 — D. G. Minculescu, comerciant, domi- ciliat în suburbea St. Ionică, strada Șer- ban-Vodă, No. 1, în basa actului de ipo- tecă. legalisat de acest tribunal, la No. 247 și 279, din 1875, învestit cu formula esecutorie și acelui de subrogație, ce ’I s’a dat de preotul Teofilaetu Ieromonahu, a ce- rut punerea în vândâre cu licitație a case- lor cu locul lor, din comuna Bucurescl, suburbea Cișmâoa, șosâua Chiselef, averea D-lor Maria și colonel V. Gherghel, ren- tier, domiciliațl în suburbea St. Visarion, strada Romană, No. 58; aceste case suni de zid solid, învelite cu tinichea, compuse în total din 23 camere, în care intră și de- pendințele pentru servitori, un puț cu rdtă americană, graj și șopron, alte 2 șoprfine de scânduri, uă cămară și 2 pivnițe, în mijlocul curțel alte case tot de zid solid, în- velite cu tinichea, compuse din total din 16 camere, grădină cu pomi, curtea împrej- muită și în mărime ca la 10 pogdne, la casele din curte se mal află un puț și uă bae, se învecinesce cu fosta povarnă numită Vulpache, cu grădina D-lul Filipescu în stânga, parte cu locul fabricel de cărămi- dă și teracotă , eră parte cu locul vi- ran, tot proprietate a debitorului și în fa- ciă cu șosâua numită Nouă. Asupra acestui imobil se află următdrele împrejurări: preotul Teofilaetu Ieromonahu, care afi cesionat D-lul Minculescu, drep- turile sale, ceruse vândârea acestui imobil pentru lei noui 17,625; D. colonel V. Gher- ghel a garantat pe primăria capitalei pânâ la concurența sumei de lei noul 60,000 cu imobilul în cestiune, în acest imobil se află asigurată dota soției sâle îu sumă de galbeni 10,000; D. colonel V. Gherghel, a cedat chi- ria imobilului sâfi către frații Baly. pe ter- men de 4 ani, adică 8 câștiurl. prin actul au- tentificat la No. 1.269, din 1874 și trans- cris la No 475, din 1874 ; idem a închi- riat D-lui V. Ureche imobilul în cestiune și pe urmă a cedat acestă chirie pe termen de 4 ani D-lor frați Baly, prin actul îns- cris la No. 73, din 1876; idem a cedat chi- ria imobilului în cestiune, pe period de 4 , ani, către D. Solomon I. Bdy, prin actul de cesiune, transcris în registru la No. 134 din 1876- Se face dâră cunoscut în general că a- cestă licitație se va urma în pretoriul aces- tui ibunal, în dioa 27 pnlit 77 LIC1TAȚ1UNI. Tribunalul Ilfov, secția III D. G. Constantinescu, diu capitală, ne- r punând la casa de depuneri și consem- națiuni suma de lei uoui 212,000. preeiul cu care s'a ‘djudecatdefinitiv asupra D-sâle prin jurnalul No. 4 355, din 1876, partea i i moșia Lehliu, comuna Lehliu. plasa Câmpului. districtul Ialomița, averea D-lui Petre A. Ritoridi. rentier, domiciliat în burbea biserica Ene, strada Colțea, No ‘ ?, a cări i vândâre s’a cerut de D. Grigore P u eseu, advocat, domiciliat în strada Pita--Moșu. procuratoru D-nei S. Dixon, i: ea niinâreî Natalia larca, în basa for- mulei esecutorie pusă pe actul de ipotecă, legalisat de tribunalul Ialomița, No. 13, din 1874 i prin jurnalul încheiat de com- plect 1 acestui tribunal, sub No. 6,495, din 1876, s’a încuviințat reviuderea aceș- ti. imobil în comptul numitului adjudeca- ■ cest, moșie se compune cu aproxi- u n A. Retoridi. spre apus cu moșia Ste- tănesci a D-lui I. O. Papadopolu, spre me- ii 6pte cu moșia Săpunari și spre mâijă i cu moșia Codrenca, a Statului. Asupra acestui imobil s’a certificat de banalul respectiv următârele sarciul: prire în anul 1867, penă lasuma de gal- beni 7.650, dota sociei sâle Zoe Retoride; ipotecă în anul 1873, către D Evloghie । heo'ghief, pentru 48,000 lei noul; idem în anul 1874, către D. colonel Aristidi 1 irca, pentru lei noul 21,400; idem către D-n Maria larca, pentru asigurarea îm- prumutului de lei noul 180,000. Se face dâră cunoscut în general că a- stă licitație se va urma în pretoriul a- ce-tui tribunal,în dioade 11 Aprilie 1877, la 11 ore de diminâță avend în vedere că ’ ’I acel cari ar pretinde veri-un drept de oprietate, usufruct, servitute, chirie, ivilegiă, ipotecă safi veri ce alt drept upra imobilului în cestiune , să se a- rale la tribunal, înainte de dina fixată pentr licita'iune, spre a șl arfita preen- la orele 11 diminâță, având în vedere că toți acel cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă saflverl-ce alt drept a- supra imobilului în cestiune, să se pre- sinte la tribunal, mal înainte de dioa ad- judecațiunel, căci în urmă, veri ce cereri se vor ivi, nu li se vor mal considera. No. 2.370. 1877, Februarie 23. — D. Vasile Vanca, de profesie liberi domiciliat în suburbea Arhimindntu, stra da Apolodor, No. 15. în basa formulei ese- cutorie. pusă pe actul de ipotecă, leg iii iat de ace'st tribunal, sub No. 381, din 1875, a cerut punerea în vândâre cu licitație a caselor cu locul lor, din Bucuresci, subur- bea Armenâscă, strada Cormării, No 1 a- verea D-lul Cesar Ferentz, caretaș domi ciliat î i aceste case; aceste case sunt de zid, compuse din 4 camere și cuhnie, cu pivniță și sală, uă prăvălie pe ferărie, în- velite cu tinichea, un grajd și un șopron de zid, învelit cu tinichea, un puț curtea împrejmuită cu zid se învecinesce c i D Stăncescu, cu strada Rafail, cu propietatea unei armence numele necunoscut și în fa- ciă cu strada menționată. /supra acestui imobil, nu se mal află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în onide, cu domiciLu. ne- cunoscut, este chemat la acest tribunal, în dioa de 11 Aprilie 1877, l i 11 ore de di- minâță, spre a se cerceta ca prevenit pen- tru bătae; avend în vedere că de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 5,580. 1877, Februarie 18. — D. Constantin Marin și 1 n Marin, cu domiciliurile necunoscute, sunt chemați la acest tribunal, în 4ioa de ⁷ Aprilie 1877, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca prevenițl pentru furt; având în vedere că, de nu vor fi următori, se va judeca în lipsă. No. 5,539. 1877, Februarie 18. — D. Naum Dumitru Rachieru, < u do- miciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în diua de 18 Aprilie 1877 la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentiu tâlhărie; a- vend în vedere că, de nu va ti următor, se va judeca în lipsă. No. 5,796. 1877, Februarie 19. D. Sterie Mincu Chiristigiu șt Pârvu Mincu, cu domiciliurile necunoscute, sunt chemați la acest tribunal, în dioa de 16 Aprilie 1877, la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenițl pentru furt, avend în vedere că, de nu vor fi următoil, se va judeca în lipsă. No. 5,800. 1877, Februarie 19 ’ribunalul de Muscel. L. Mauole Ghețu, cu domiciliul necu- noscut, în basa jurnalului No. 328, din a- nul curent, este chemat ca, în <}ioa le 17 Mal 1877, ora 10 de diminâță, să vie la acest tribunal, spr. a se înfăcișa cu D-nu Alexandru A. Râmnicânu, tutorele casei defunctului Al. Râmnicenu, în procesul ce i s’a intentat pentru datorie de bani, cum se constată din anexata copie de petiție- cunoscând că nefiind următor, se va pr? nunța sentința în lipsă. No. 4,196. 877, Februarie 19. Petițiunea T)-lui Alexandru A. Râmnic adresată D-lui președinte al tribunalului Muscel Domnule președinte, ). Manole Ghețu, c funcționesă ca a- gent pe lângă agenția băuturilor spirtdse din urbea Craiova, s’a împrumutat în a- nul 1859, Martie 22, prin înscrisul s6u de 70 galbeni, de la părintele nostru decedat ■ Alexandru Râmn‘ ’ u, asigurând acâstă (jlioa de 4 Aprilie 1877, orele 11 dimi- | neța spre a se cerceta ca prevenit în pro- cesul pentru bătae; avend în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 4 776. 1877, Februarie 14. — D. Ion Porcoiti, cu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acest tribunal, în dioa de 4 Aprilie, la 11 ore de dimineța, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae; avend în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 4,757. ¹-77, Februariti 14. — D. Petrache Tomescu, cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în 4i°a de 14 Aprilie, la 11 ore de dimi- neța, spre a se cerceta ca prevenit în pro- cesul pentru bătae, avend în vedere că, de nu va ti următor, se va judeca în lipsă. No. 5,743. . 1877 Februariti 17. — D-nil Paul tpittel și Ion Georgian, cu domiciliurile necunoscute, sunt chemați la acest tribunal, în dioa do 14 Aprilie 1877, la 11 ore de dimineța, spre a se cer- ceta ca prevenițl în procesul pentru vio- lare de domicilii!; având în vedere că, de nu vor fi următori, se vor ju leca în lipsă. No, 5,720. 1877, Februarie 18. — D. Strul Labesmer, cu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acest tribunal, în dioa de 12 Aprilie 1877, orele 11 diminâ- ța, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae; având în vedere că. de nu va ti următor, se va judeca în lipsă. No. 5,634. 1877, Februarie 18. — lancu Nicolae, calfă de pantofar, cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în cjioa de 12 Aprilie 1877, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca pre- venit în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 5,623. 1877, Februarie 18. — D. Lixandru Tănase Andrei, cu do- miciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în diua da 12 Aprilie 1877, la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 5,604. 1877, Februarie 18. — D. Dinu Mihai, cu domiciliul necu- noscut, este chemat la acest tribunal, în oa de 4 Aprilie viitor, orele 10 de di- minâță, să vie la acest tribunal, spre a’și susține prosesul în care se inculpă pentru furt; cunoscând că, la cas contrarii!, se va judeca în lipsă. No. 23,325. 1876, Noembre 17. — D. Tache Stănescu, cu domiciliul necunoscut, este citat prin acâsta una și singură chemare ca,în 4i°a de 25 Aprilie viito’, orele 10 de diminâță. să se presin- te la acest tribunal ca inculpat pentru de- lict silvic; cunoscând că, nefiind următor acestei citațiuni, se va condamna în lipsă. No. 2,759. 1877, Februare 17. — D. Ilie Rudaru, domiciliat îo comu- na Pribani, âră acum cu domiciliul necu- noscut, este citat prin acâsta una și sin- gură chemare, ca, în di, a de 21 Aprilie viitor, orele 10 de diminâță, să se presin- te la acest tribunal ca inculpat; cunoscând că, nefiind u.mător acestei citațiuni, seva judeca caus^ în lipsă. No. 1,574. 1877, lanurie 31. Tribunalul Prahova, secțiaII - • D. Mitică, fost logofăt la D. Dumi- tru Negulescu din Urlați, eră acum cu do- miciliul necunoscut, se citesă ca, în dioa de 30 Aprilie 1877, la orele 10 de dimi- nâță, să vie la acest tribunal, spre a se cerceta ca inculpat pentru lovire; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 4,551. 1877, Februarie 12. - D-ua Drahua, socia lui lân Petrică. din comuna Podeni-Noul, se citâsă ca, in (jioa de 13 Aprilie 1877, la 10 ore de di- minâță, să vie la acest tribunal, spre a se cerceta ca inculpată; având în vedere că de nu va fi următâre, se va judeca în lipsă. No. 4,913. 1877, Februariti 1? —D. Petrache loniță Cădelniță, din com- pania uvrierilor, administrația Bucuresci, cu domiciliul necunoscut, este citafc , în (jioa de 18 Aprilie viitor, la 10 ore de di- minâță, să vie la acest tribunal, spre a se cerceta ca inculpatțarând îo vedere că, de nu va li următor, se va judeca în lipsă. No. 4,936. 1877, Februarie 12. D. Andrei Dinu, fost din comuna Plo- escl, âră acum necunoscut, este citat ca, în 4i°a de 21 Aprilie viitor, la ora 10 de diminâță, să vie la acest tribunal, spre a se cerceta ca inculpat pentru furt; nefiind următor, se va judeca în lipsă. No. 4.991. 1877, Februare 12. — D. Nicolae Ungurânu, din comuna Ploescl, mahalaoa Vasile, âră acum cu do- miciliul necunoscut, este citat ca, în (jlioa de 27 Aprilie viitor, la ora 10 de diminâ- ță, să vie la acest tribunal, spre a se cer- ceta ca inculpat; nefiind următor, se va ju- deca în lipsă. No. 4,975. 1877, Fehr'.’irie 12. Tribunalul de Vlașca. D. Anton lacovescu, din comunaTurnu- Măgurele, se citâsă ca, la 1 Martie 1877, la 10 ore diminâță, să vie la acest tribu- nal, spre a’șl susține apelul ce a făcut contra sentinței polițienescl, No. 139 din 1876; cunoscând că, de nu va fi următor acestei citațiuni, se va aplica art. din pro- cedură. No. 27,179. 1876, Decembre 16. ribuualnl de Busâtt. D. Vasile lân Cosconel, fost cudomii i- liul în comuna Largu, âră acum necunos- cut, se citesă ca, în 4i°a de 6 Martie, •. i- itorj oiele 10 de diminâță, să se presinte înainUa acestui tribunal, spre înfățișare în procesul în care se inculpă.pentru furt, cunoscând că, nefiind consecințe acestu; termen, se va pronunța sentința în lipsăl No. 779. 1877, Ianuarie 28. — D. Ghiță Audreiu, din comuna Ga geni, se citesă ca, în 4'oa de 5 Aprilie viitor, orele 10 de diminâță, se se presin- 27 Februarie (11 Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI — D. Mihalache Grigorescu, din co- muna Misilu, se citesă ca, la 3 Martie vii- tor, la 10 ore diminâță, să vie la acest tribunal, spre a se înfăcișa, ca inculpat îu procesul că a contravenit la legea mono- polului tutunurilor; cunoscând că, de nu va fi următor acestei citațiunl, se va pro- nuncia sentința în lipsă. No. 23,965. 1877, Noembre 25. — D. George Fronea, din comuna Pă- tărlagele, se eitâsă ca, la 6 Martie 1877, la 10 ore diminâță, să vie la acest tribu- na), spre a se înfăcișa ca inculpat în pro- cesul pentru furt; cunoscând că, de nu va fi următor acestei citațiuni, se va pronun- cia sentința în lipsă. No. 797. 1877, Ianuarie 28. Tribunalul de Teleorman. D. Marin Diulan, din comuna Braga- diru, județul Teleorman, se citesă ca, în ijiua de 18 Aprilie viitor, orele 10 de di- minâță, să se presinte înaintea acestui tri- bunal, spre înfățișare în procesul ca mar- tor, Qunoscând că nefiind următor, se va amenda, conform legel. No. 32,798. 1876, Decembre 23. — D. Ilie Mladinu, din comuna Braga- diru, județul Teleorman, se citesă ca, în ijioade 18 Aprilie viitor, la orele 10 de diminâță, să se presinte înaintea acestui tribunal, spre înfățișare în procesul ca martor, cunoscând, că nefiind următor, se va amenda conform legel. No. 32,797. 1876, Decembre 23. — D. Radu Paraschiveseu, din comuna Storăhăneasa, județul Teleorman, se eitâsă ca, în diua de 12 Aprilie viitor, orele 10 de diminâță, să se presinte înaintea aces- tui tribunal, spre înfățișare în procesul în eare se inculpă pentru resistență, cunos- când că, nefiind următor, se va pronunța sentința în lipsă, conform art. 182, pro- cedura penală. No. 31,326. 1876, Decembre. D. Mirea Bueătaru, din comuna Stara- băneasa, județul Teleorman, se eitâsă ca, în diua de 12 Aprilie viitor, orele 10 de diminâță, să se presinte înaintea acestui tribunal, spre înfățișare în procesul în care se inculpă pentru resistență, cunos- când eă, nefiind următor, se va pronunța sentința în lipsă, conform art. 182 proce- dura penală. No. 31,332. 1876, Decembre 9. — D. Petre Vaca din comuna Storă- băneasa, județul Teleorman, se citesă ca, în <)iua de 12 Aprilie viitor, orele 10 de dimineță, să se presinte înaintea acestui tribunal, spre înfățișare în procesul în are se inculpă pentru resistență, cunoscând că, te înaintea acestui tribunal, spre înfățișare n procesul în care se inculpă pentru ame- nințare cu pușca; cunoscând că nefiind con- secințe acestui termen, se va pronunța sen- tința tn lipsă. No. 23,971. 1877, Noembre 25. — D. Nâgn Luca Zidaru, fost cu domi" ciliul în comuna Misii, eră acum necunos- cut, se citesă ca, în ijioa de 4 Aprilie vi- itor, orele 10 de diminâță, să se presinte înaintea acestui tribunal, spre înfățișare în procesul în care se inculpă pentru bă- tae; cunoscând că, nefiindconsecințe aces- tui termen, se va pronunța sentința în lipsă. No. 1,303. 1877, Februare 8. — D. Vasile Luca, fost cu domiciliul în comuna Misii, eră acum necunoscut, se citâsă ca, în ^ioa de 4 Aprilie viitor, orele 10 de diminâță, să se presinte înain- tea acestui tribunal, spre înfățișare în pro- cesul în care se inculpă pentru bătae; cu- noscând că, nefiind consecințe acestui ter- men, ae va pronunța sentința în lipsă No. 1,304. 1877, Februare 8. D. Mihaiâ Alexandru, fost cu domi- ciliul în comuna Petrâsa, âră acum necu- noscut, se eitâsă ca, în <)ioa de 4 Aprilie viitor, orele 10 de diminâță, să se presin- te înaintea acestui tribunal, spre înfățișare în procesul în care se inculpă pentru furt; cunoscând că, nefiind consecințe acestui termen, se va pronunța sentința îo lipsă. No. 1,316. 1877, Februare 8. — D. Nicolae Istrățoiu. fost cu domici- liul tn comuna Șarăuga, eră acum necu- noscut, se cjtâsă, ca, în Domnule judecător, D. Dimitrie Brătianu, fost prefer, io a- cest district Muscel, âră acum cu domi- ciliul necunoscut, ’mi datoreșă eu chitan- ță în regulă, cu data de 30 Augu t 1S76 lei noul 300, și fiind eă termenul achiuî- rei a espirat la 30 Octombre 1876, v rog a’l cita în judecată prin organul Monfto rului oficial, și prin sentință, să’I oblicați la plata banilor cu procent legal, spesed ■ instanța, timbru și portărel. Anexes și uă copie după acesta. lacob Delenu. din Câmpu-Lu . . 1877 Februarie 8. Judele de pace al orașului Tergn-Mă- gurele. D-lor losef Leimon și Lazăr Câsorr- caru, cu domiciliurile necunoscute, s . .. citați prin acesta ca, în dioa de 11 .1 i 1877. la orele 10 de diminâță să se p - sinte la acâstă judecătorie , spre a se N făcișa în procesul civil ce le-a intentat D George Canari, din orașul Turnu-M c rele, pentru următârelo cause, adică c . dânșii, în dioa de 14 Ianuarie 1877 v - nind ca pasager în otelul sâu numit Ro- mânia, le-aii dat la disposiție uă me cu 2 paturi, și îa mal mult» dile cât stat, au făcut cheltuâlă de 4 franci, o e bit de. prețul camerei, care cost', pe ca*e di câte 2 franci; și că înciudând ca- mera cu cheia la dânșii s’att făcut ne\ă- <}uți, causându'I un prejudicii! de lei n iul 60 pene la 14 Februarie, data intentării acțiune!; cunoscând că, nefiind u i/torl numiți!, se va judeca procesul înlipsă-le conform lege!. No. 488. 1877, Februarie 18 Judele de pace al plasei Negoe ci, din județul Ilfov D. Dumitrașeu Constantin, eu d m liul necunoscut, este chemat a se prese la acestă judecătorie, în Jioi de 11 M-r- tie, spre a se cerceta ca prevenit în pro- cesul pentru amenințare: cunoscând că, nefiind următor, se emite contrăl chiar mandat de aducere, conform legel. No. 188 1877, I uarie 20 — I). Nao Ma iiescu cu domiciliul necunoscut, este citat a se presanta I. i- câstă judecătorie, în „ 12 n 35 n 1 n 40 7 114 Despr । anuități Anuitățile de primit de la societari pentru cel d'al II-lea Sc mestru al anului 1875 și pentru tot anul 1876, sunt: Interese............... 235,971 Ln. 53 bani. mortisare........... 40,195 „ 55 „ Cheltuell de adminis. . 16,891 „ 75 „ Totat. . . ................... L... 293,058 83 Asupra acestor anuități se primise penă în sera de 31 Decembre 1876, lei............. 232,842 15 Rămăsese dâră de primit, lei........... 60,216 68 Din listele făcute, în conformitate cu art. 45, lit. f, din sta- tute, se pot vedea, într’una, societari ce se găseați cu anuitățile achitate la 31 Decembre 1876, și în alta, aceea care la aceeași dată se găseau în întârziere. Sumele aferente amortisare!, erau penă la 31 Decembre 1876, le 40,195 Ln. 55 bani. Pentru suma de 40,100 s’a făcut tragere la sorți de scrisuri, în Jioa de ’/₁₅ Octombre 1876. Restul de 95 Ln. și 55 bani, se va tdăoga la capitalul de amortisare aferent anului 1877 , de re-ce, cu acestă sumă nu se putea plăti un scris de 100 Ln. are este cea mal mică categorie a valorilor emise de societat Tot ca] italul social compus din cei 2%, reținuți asupra îm- prumuturilor realisate până în sera din 31 Decembre 1876, pste de 93,400 Ln. în scrisuri și 892 Ln. în numerar. Capitalul de reservă compus din reținerile de Vi °/₀ îQ ⁿu* merar asupra împrumuturilor realisate penă în sera de 31 De- cembre 1876, este de 11,827 Ln. 75 bani. Acest capital, în lipsă de un fond de subvențiune, în confor- mitate cu art. 14 din lege și art. 10 din statute, s’a întrebuin- țat în cheltuell de administrațiune , rămânând a se pune la loc îndată ce mijlâcele vor permite. Despre scrisuri. sumărul sensurilor emise în cursul anului 1876, a fost de 3,171 pentru uă sumă de 1,915.200 Ln. care împreună eu 4,965 emise în anul 1875, pentru uă sumă de 2,815,900 Ln., formâsă totalul emisiune! penă la 31 Decembre 1876, în număr de 8,136 pentru uă sumă de Lb..............................4,731,100 26din aceste scrisuri a eșit din circulație prînplatăcu anticipație în sumă de Ln. 16,500 6 au eșit din circulație din cele căzute la sorți, și presentate spre plata cu os- compt în valâre de Ln....................7,100 32 Total, lei.......................... Total general. . . . 4,707,500 Ast-fel, în sera de 31 Decembre 1876 , erati în circulație 8.104 scrisuri pentru suma de le! 4,707,500. Din scrisurile căzute la sorți înZiuade³/ₜ₅ Octombre 1876, penă îu sâra de 31 Decembre, s’a plătit cu escompt 6 scrisuri pen- tru uă valâre de 7,100 Ln.; eră restul do 45 scrisuri, plătibile la 1 Ianuarie trecut, rămâne a se achita în anul 1877 valârea jr de 33.000 Ln Este de observat că numai capitalul împrumuturilor reali- sate între 1 Iulie 1875 și 1 Ianuarie 1876, în sumă de 3,882,300 Ln. a produs un fond de amortisare de 40,195 Ln. Acest resultat, care este de natură a înmulți clientela scri- surilor societăței, când se va cunâsce mal bine de publicul ca- pitalist, derivă din pucinul număr ai anilor pentru care consi- liul a acordat împrumuturi, căci, cu cât termenul de amor sare al împrumuturilor este mal scurt, cu atât suma aferentă la amortisare este mal forte. Despre cnpone. Suma cupânelor esigibile în anul 1876. fost ’ । lao,495 lei 50 bani. Cupânele ce s’au plătit în cursul acelui an, sunt în sumă de lei 193,637 și 50, însă în acâstă sumă intră și plățile făcute cu escomp asupra cupânelor cu scadență la 1 Ianuarie 1877, în sumă de lei 67,711; prin urmare din suma de lei 153,495 și 50 bani a rămas neachitați lei 27,569 din causa nepresen- tărei la plată. Despre casă. Efectivul în numerar aflat în casă în sera de 31 Decembr- 1876, era de 81,920 lei noul, 23 bani. Despre venituri Venitarile societ^ței pentru serviciul cheltuelelor de admi- nistrație, de și au fost prevăZute-prin budgetul votat de adu- narea generală, de la Martie 1876, în sumă de 44,614 lei noul, dâră, din causa crisel generale din țâră, nu s’a putut realisa de cât 25,574 lei noul, 56 bani. Despre cheltuell. Asupra sumelor alocate de adunarea generală, pentru chel- tuelile de administrație, pe anul 1876, și spesele de instala- rea societăței în sumă de 83,804 lei noul și 87 bani, consiliul a realisat economii în sumă de 14.365 lei noul, 45 bani, din care 12,860, provenite din sacrificiile făcute de funcționarii creditului, prin reducerea retribuțiunilor lor; âră restul din chiria localului și alte cheltuell mănunte. Mărci de presență. Personalul consiliului d’administrație după statute are drept la mărci de presență de câte 20 lei nou', pentru fie-care mem- bru și de fie-care ședință, precum și la participarea unul divi- dent de 10 la sută din prisosul veniturilor ce s’ar încasa peste trebuințele cheltuelilor d’administrațiune. De nici unul din iceste două drepturi, consilierii actuali n’aii usat penă acuma, de âre-ce resursele acordate de lege pen- tru cheltuell d’administrație, n’a ajuns penă la gradul d’a lăsa un escedent, acoperind d’uă cam-dată numai în parte trebuin- țele strict necesare ale serviciului, îndeplinind u-se neajungerea prin sacrificiile funcționarilor direcției și prin âre-care avan suri făcute de uni din membri co isiliulul. In consecință, membrii consiliului, spre a »eui, j e cât po- sibil, în adjutorul întreținere! acestei utile instituțiunf, s’a re- servat a preleva cantumul mărcilor de presență la care au drept, atunci când resursele creditului vor acoperi trebuințele ordi- nare ale serviciului. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIUNE. reședințe, DIMITRIE CARIAGDI. Vice-președinte, Nicolae Racoviță. emb i: Lambru Vasilescu, lân ulogluₜ Alexndru Lu pașcu. Alexandru G;. Băicoianu. Director, . I. G. Băici a. u. 1536 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 27 Febr-mrin (11 Martie) I877_ SOCIETATEA CREDITULUI FUNCIAR URBAN BILANȚ GENERAL PE OPERAȚIUNILE ANULUI 1876. N Nomenclatura Efecte Numerar ACTIV 1 Creanțe ipotecare pentru împru- mut realisate, saldo compt . . . . 4,707,500 --- Pregătite pentru împrum. îu curs de relisare . . iou.ooo [Prelevate pentru capitalul Scrisuri * social de la împrum. re 2 fonciare aii sate....... 93,400 urbane (Reținute pentru purgi i- potecare...... 539,600 Depuse pentru avansuri de numerar...... 23,000 3 Casa ---numerariu la finele anului. 81,920 23 Anuitate'Amortisment..... 8,030 36 4 de Inierese..... 47,496 72 încasat ^Resurse administ. . ■ 4,689 50 5 Spese de urmărire, saldo comp- tulul......... ■ • 544 49 6 Avansuri pe deposite. deto . 9,500 --- 7 Mobilier și imprim, deto . . . 11,000 --- 8 Saldo capitalului de reveriment 43,864 85 Total le! noul . . 761,000 4,914,546 15 . -«■■ir---Mi i Director, A. G. Baicoianu. Ni Nomenclatura Efecte Numerar PASIV 1 DetentorI, scrisurile aflate în cir- culațiune......... 4,707 500 2 Societari contractanțl, scrisuri pregătite pentru împrumuturi în curs de realisare......... 105,000 3 Creditorii împrumutați! or, seri suri reținute pentru purgi ipotecare anteriâre........... 539,600 21,128 l» 4 DeponențI, scrisuri depuse pentru avansuri în numerar...... 23 000 5 Capital social, reținerea de 2 % ■lin împrumuturi........ 93,400 892 --- 6 Capital de reservă, deto ’/4o/o dete 11,827 75 7 Amortisment, valârea scris, eșit< la sorți și nepresentate încă la plată, 33.029 55 8 Interese, valârea cupânelor rema- se de plată .......... 125,394 50 9 Diurna esperților, saldo comp,- UlhJ: * . . 1.425 77 10 Diferiți creditori, deto .... 13,348 40 Total leî noul . . 761,000 4 914 546 15 _ Comptabil, Elie Boșianu DARE CAPITAL DE REVIRIMENT AVERE 4 Saldul anului 1875 ■ • Ln. 32 395 92 Valârea mobil, imprimatelor și stampil. pel875 ...........„ 10,209 50 Cheltuell generale administrative Belribuțiunt..............Ln. 34.320 — Imprimate....................„ 5,596 25 Ștampile........................ 320 — Cheltuell diverse............- 6,323 24 Mobilier. Reducțiune asupra salduluî de 6 693 bani 50 . . „ 693 50 Interese. Valârea cupân. din sem. I și II din 1876 ............................ Amortisment................deto . T i lei noul . 22,186 47,252 301,41650 40,052 45 2 3 410,908 36 Resurse administrative: a). Rețin, de'A °/? . . . Ln. 14,762 44 b). Procentele capit. social. „ 2,646 — c). C mision de 1 °/₀ . . „ 150 — d) . Prod. plasări numeraru- lui cap. social.............„ 1,455 — e) . Din scomptul cupânelor „ 341 41 f) . Deto scris, funciare . „ 79 58 g) . Deto escedentul avans. pe deposite ... . . „ 64 — h) . Agio monezilor . . . „ 11195 i) . Procentele anuit. întâr- ziate......................„ 1,364 68 20 885 06 Interese, de la împrumuturile realisate îu 67 545 97 1876................ Anuit. împr. anteripre, semes 1 și 11 1876. Interese . . . 233.870 53 Amortișm 40,052 45 Resurs dminls 4,689 50 278,612 48 Saldo debitor ..... 43 864 85 Total Jel noul . . 410,908 36 Director, A. G. Baicoianu. C mptabil, Elie Bosianu. 27 Februarie (11 Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1537 CURSUL VLENEI Viena, 9 Martie (st. n.) 1877 Metalice................. 62 80 Renta hârtie............. 67 75 Naționale................ 74 55 Renta în aur............goldrente Lose........ 108 75 Acțiunile l-Ancei . . . .825 — CrediturI............... 148 50 London.................. 123 90 Obligațiuni rurale ungare . 74 50 , temeșvar . . . 72 25 , transilvane . . 71 50 , croate .... fehet Argint în mărfuri. . . . 113 — Ducatul................... 5 90 Napoleonul................ 9 90¹', Mare 100 60 80 BIBLIOGRAFIE A esit de sub tipar: POESII de N. Scurtescn Un volum în 8°, coprindend mal mulie (►4 •, balade, elegii, fabule etc. Prețul doui lei noul esemplarul. A eșit de sub presă : Filosofla față cn progresul științelor positive, discurs pronunciat cu ocasiunea solemnitățel ani- versalil universitățelde Iași, de D-nu Con- stantin Leonardescu, profesor de filosofie la universitatea de Iași. De vănc)6re în Iași la librăria Livandos- chi și Daniel ; în Bucuresci la librăria Soeek. A eșit de sub presă a 5-a edițiune: CATECHISMUL DREPTULUI ADMINISTRATIV ROMAN op autorisat, conform noului program, de onor, minister al instrucțiunel publice. Se află de vâmjere la tdte librăriile și la la tipografiia Curți, Pasagiul-Român, No. 12, c i preciul de 55 bani. ______________________________ ANUIL^ Subsemnatul August Ziegler, în diua de 23 Febru rie, aflându-mă în sala poș- til, am perdut un portofel în care se afla un act de hipotecă legalisat de onor, tri- bunal Ilfov, secția III, la No. 457 din 21 Octombre, anul 1874, subscris de D-na Paraschiva Petrâsea; două polițl subscrise de D-na Luisa Milker, visate de tribuna- lul Ilfov comercial, și mal multe hârtii | semple scrise. Fac dâră cunoscut acâsta, rugând pe on ce persdnă care le va fi gă- sit să le aducă la domiciliul meii din strada Cătunu, alături de piața Amdi, No. 16, care va pri.mi drept recompensă un cado bun; în cas contrar, declar că nu se va putea servi nimeni cu espusele acte fiind numai drApta mea proprietate. August Ziegler. Subto turmă limpede și plâcuiâ, acestu Siropu reunește Quinquina, ce este toniculfi prin excellențâ, ș Ferulă, unulă din principalele elemente ale sângelui. Elfi este adopjatu de către medici cei mai distinși din Paris, pentru vindicarea coloriloru palide, înlesnirea devlopmenlului feteloru tinere, și a reda corpului principurile sâle alterate saă perdule. Elu face ca se dispare pe dată aceste dureri de stomachă canaste prin anaem.ie safi leucorrhee la care damele sumă așa de desfi sujete, elfi regulariseaiȘâ ți tnlesnețca menstruațiunea și este ardonată cu succesă copiiloră paliul, lymphaticl safi «crafuloșl. In fine elfi dâ poftă de mâncare, favoriseaijâ digestiunea ți convine la toate persoanele cere au perdutfi sângele prin lucrare, maladii, convalescențe, etc. Bunele resultaturl se vădii pe datâ. VIN DE QUINQUINA FERRUGINOSU malaga Vinulu ce intri in acâstă preparațiune este cumpărată directă de la Malaga prin Cassa ndstră, care nu Inirebuințeadâ de câtă vinuri avăndă ijece annil de recoltâ. Este vinulu Tonică, Digettif, Stomaehicu și Reconstituitoru prin excelență. Elu este foarte plâcută și posscdâ amărăciunea particulară ce se gâseșce In Quinquina galbenă regal#. Noi angagemă de a lepăda tdte preparațiunile de Quinquina ce afi puți» saă de locu amărăciune. — Depășită in principalele pharmacii. ELIXIR Extras complect din cele 3 p RECONSTITUANT, TONIC SI TONIC ȘI FEBRIFUGE A se cere semnătura Laroehe. Recompensă națională de 16,600 fr. Marea medalie de AUR lui 7. faroche Medalie la espozițiunea clin Paris 1 85 Raport elogios al Academiei de Medicină A se cere semnătura Laroehe. j Quina-Laroche este un elixir foarte i agreabil care conține totalitatea princi- pielor celor trei feluri de quinquina (gal- ben, roșiu și cenușiu). Superioritatea sa asupra preparațiunilor de acelaș gen a fost constatată in spitaluri, in contra lipsei de puteri și de energie, afecțiunilor stomacului, vârstei critice, convalescenților lente și contra frigurilor vechi A cere aci alăturata semnătură. La București pentru văndiâre in mare la I. Ovesa , Risdorfer . Eitel, Zurner, Brusso 11 Iași la doctorul Konya, A. Racovitză; la Galați la Marinachi, Courtewich; la Ploeșcl; la Schnller; la Craiova la J. Pohl și la toate farmaciele. ȚAe închiriat, de laSf. Gheorghe viitor 1877, uă pereche case vis-a-vi de fosta tipografie a mitropoliei, strada Prin- cipa.tele-Unite, No. 35, compuse de 6 ca mere și uă cuhnie, două magasil, pivniță, pod de rufe, curtea pavaiă, cu puț în curte și grădină cu diferiți pomi; a se adresa la proprietarul lor puțin mal înainte, strada Muselor, No. 10, V. Tătaranu. A.ₑₗₐ? F E H U GIN 0 S Ferul și quinquina unite constituescu cea mai complectă din preparațiuni ca tratament reparator. Daca quiquina dă via ă organelor slă- bite, ferul procură sângelui colorațiunea și forța cari fac avuția sa Foarte efi’^aciu in contra, slăbiciunei, sărăciei sângelui clorosei, urmelor lău- ziei etc. Paris, 22, rue Drouot și in farmacii. ; iNi'IUl.bL xl' laij MAMEI 27 Febru...^ Mart 1877 SOCIETATEA CREDITULUI FUNCIAR URBAN ii,^unirea adunărel generale ordi.^re cerută de articolu 52 din sa fiA«t pentru dina cb 6 (18) Martie 1877 lo ¹2 nre amedă. Membri societăți pentru a putea lua parte la vot f ror conform 49 și 51 din statute. Localul întrunire! este sala consiliului din marele liotei Dacia, strada Carol No. 12. Ordinea de di pentru acestă adunare este: 1. Darea de semă de către consiliul de administrație, a operațiunelor anului 1876 2. Pronunțarea asupra compturilor anului 1876. 3. Votarea budgetelor pe anul 1877. 4 Alegerea a doui membri pentru consiliul de administrație care au săfuncționesecu începere dela Ianuarie 18< o tn aceiași di și în acelaș local urmend, conform art, 64 din statute, a se in- runi și deferitori de scrisuri funciare urbane, li se pune in vedere că, pentru a putea participa la adunarea, D-br trebue să îndeplinescă prescripțiunile art. 65 din statute. Direcțiune DE ÎNCHIRIAT, cu puciuri .noderato, apartamente, pr» vălie și ocalul ce ’l ocupă „Banca de Bucuresci" în pa- latul „Dacia", precum și un apartament în fosta casă Resch din fata teatrului național, Informați uni la direcțiunea societăți „Dacia" •5 9 5 DE PU RATI F| ■In SAVG >__2-_21 Curățirea Sângelui Curarisind, Dartne, iGoji. Bubele veneriere, cu siropul depuratif al doctorului CHABLE din Paris. Băile sale minerale, Hapurile depurative, Pomada anti-dartroasa (Ve^i notița). TRÎNȘI (Hemorroides) Pomadă curari- sind in trei qlile. In Paris, la D. Chable, rue Vivienne, 36. PLUS DC COPAHU Fără Copahu. Siropul cu citrate de _______________er al Dr. CHABLE, vin- dică pe dată, scuiamentul, slăbește vina canalului, precum Damelor POALĂ ALBA (ies pertes blanches.) Injecțiuni pentru femei. In Paris, la D. Chable, rue Vivienne, 36, Depositlafarmaciele D-lor Zurner. Ris- dorfer rghe vii- tor, camerile 1, 2. 5 7, 8 și 10, diu curtea bisericel Sf .Nicolae-din-Prunt. । termen de 3 ani Licitațiunea se va face de la 15 Martie, în casa Cernovidianu rtrada Craiovel No. 16. In aceașl 4i, se arendâsă și partea din moșia Curta, ce este fn stăpânirea bi sericei. (4-î .