o. 4> Un numer 25 Sâmbătă M O N1T O R U L O F i CIA L AL ROMÂNIEI *■ ABONAMENTUL FB •.«, TBEI-pBCI și șiSE; șiSB LUNI, 20 LBI (AntâiU Ianuarie și ântâift Iulie) ANUNCIURILE: LINIA DE TRF.I-PKCI LITERE, TREI-țECl BANI (inserarea Il-a și mai departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, pfinft la einol-cjool linii, cinei lei; eră mal mare de cincl-deei linii, deee lei DIRECȚIUNEA: strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefraneate se refusă Inserții și reclame, 6o b, linia, inserarea Il-a și mal departe, 30 bani linia. Anuneiurile se primesc și cu anul SUMAR PARTEA OFICIALA — Ministerul de inter- :ie: “Decret Ministerul de justiție-. Prescurtare de decret. Ministerul de resbel: Decisiune. Ministerul de finance: Rectificare. PARTEA NEOFICIALA. — DepeșI telegra- fice.— Buletin esterior. — Sumarul ședinței Se- natului de Ia 23 Februarie. — Sumarul ședin- ței Adunărei deputaților de la 21 Februarie. — Ședințele Adunărei deputaților de Ia 20 și 21 Februarie. Anunciurl ministeriale. PARTEA OFICIALĂ" Bucurescl, 25 Februarie 1871. MINISTERUL DE INTERNE. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor. La toți de faciă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 3,274 ; Vedend jurnalul consiliului miniș- trilor din ședința de la 14 Februarie; Pe temeiul art. 1 din legea maxi- mului și art. 77 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Comuna urbană Caracăl, din județul Romanați, este autorisată a percepe taxele coprinse în anexata listă visată de consiliul miniștrilor , desființându-se cele vechi notate în a-¹ ceiași listă Art. II Ministru Nostru secretar de¹ Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucurescl, la 19 Februarie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. . Listă de taxele propuse de consiliul comunei ur- bane Caracal, din județul Romanați, dupe'e- gea maximului, spre a. înlocui pe cele esistente asupra acelor objeete. TaxceZe cerute de comună a se înființa. Lei B. — 20 de la vedra de vin nou. — 30 de la vedra vin vechiu. 2 —de la vinurile sub diferite denumiri aduse în butelii, de fie-care vedră dupe conținutul butiliilor. 1 — de ocaoa licheorurî aduse în bu- t6a saii butilil. 1 — de vedra bere adusă sau fabri- cată în comună, berea ce se scdte din comuna în care s’a fabricat, va plăti acestă taxă numai la in- trarea în comuna unde este des- tinată a se consuma. 5 de la vedra spirt sau raehiă de ori cefei pentru fie-care grad după alcoolometrul lui Vagner, la tem- peratura de 14 grade. — 3 de la vedra spirt sau rachiu de prune, tescovină, drojdie, ase- menea de fie grad, la temperatura de 14 grade. — 40 de la vadra gaz. — 50 de la vâdra păcură. — 30 de la ocaua rhum și cognac adus în ori ce fel de vase. Taxele vechi cari se desființesă. — 18 de la vedra vin indigen. — 38 de la rachiul țuică de prune de vedră. — 84 de la spirtul de prune do vedră. 54 de la rachiul țuică de bucate de vedră. 1 11 de la spirtul de bucate de vedră. 1 84 de la vedra rhum, anason și rachiu grecesc în butde saă damigene. 84 de la vinurile sau licheorurile în sticle (butelii) de sticlă sau bu- . teici. i — 84 de vedra bere. Lei B. 37 de la vâdra gaz, apărându-se ga- zul ce se va aduce pentru eclera- jul orașului. 74 de vedra păcură. MINISTERUL DE JUSTIȚIE. Prin înaltul decret domnesc cu No, 264, de la 12 Februarie 1877, după propunerea făcută prin raport de D ministru secretar de Stat la departa- mentul justiției, sunt numiți: D. Engeniu Anghelescu, licențiat în drept de la facultatea din Bucuresci, actual procuror pe lângă curtea de a- pel din capitală, întrunind condițiuni- le art. 1, 3. 7 și 13 din legea de ad- misibilitate, membru la curtea de apel din Craiova, în Jocul remas vacant prin demisionarea D-lui C. Chinezii. D. I. Procop Demetrescu, licențiat in drept de la facultatea din Paris, fost prim-procnroi pe lângă tribunalul Il- fov, și actual prefect al poliției capi- talei, întrunind condițiunile art. 1, 3. 7 și 15 din citata lege, procuror la curtea de apel din Bucuresci, în locul D-lui Eugeniu Anghelescu, înaintat. D. G. Hagiescu, licențiat în drept de la facultatea din Paris, actual pre- ședinte al tribunalului Muscel, întru- nind condițiunile an. 1, 3, 7și 13 din legea de admisibilitate, supleant la curtea de apel din Craiova, în locul D-lui I Rălcenu, demisionat MvM’iOKUL uFlClaL AL IWfeÂNlKi 1476 MINISTERUL DE RESBEL. Jecisie ministerială relativă la modul depu nerei garanțiilor cerute la licitație. Având în vedete disposițiunile legei comptabilitățeî generale, asupra modului cum se fac licitațiile; Considerând procedura urmată pâne a- cum cu depunerea garanțielor de către concurența; Avend în vedere disposițiunile art. 1 și 2 din legea organică a casei de depuneri și consemnațiunl; Am decis 1. Nimeni nu pdte li primit la licitație, decă nu va presinta uă dată cu oferta, re- cepisa prin care să justifice depunerea ga- ranției cerută prin caetul de sarcină. 2. Depunerea se face în Bucurescl la casa de depuneri și consemnațiunl, eră în districte la casieriile generale. 3. In recepisa de depunere, se va men- ționa de rigdre că, „depunerea se face de D-nn.................în scopul de a con- cura pentru furnitură sau lucrările din caetul de sarcină, publicat prin' 'Monitorul oficial No. . . din anul . . . “ 4. Se înapoiasă pe dată recepisele de depuneri a garanțielor care nu sunt îu con- dițiunile prev^ute îa caetul de sarcină. Asemenea se înapoiasă recepisele de ga- ranții a concurenților, cari după termi- narea licitației, n’a rămas asupra lor fur- nitura pusă în licitație. Aceste recepise se visesă de către pre- ședintele comisiunel sau șeful serviciului unde s’a făcut licitația. Iu visa ce se face se menționâsă motivul înapoereî recepi- selor. 5. Când licitația remâne definitivă a- supra unuia saă mal mulțl concurențl, a- tuncl autoritatea însărcinată cu facere licitației, reține recepisele de garanție și comunică casei de depuneri saă casierului general unda s’a făcut depunerea spre sci- ință, că acele recepise nu se vor achita do cât după ce se va esecuta contractul și numai după notificarea acelei autorități, unde s’a făcut licitația, eră cel-alțl concu- rențl ’șl primesc recepisele, spre a lua su- mele depuse provisoriii. 6. După aprobarea licitațiilor, recepi- sele se trămite uă dată cu contractul mi- nisterului (la adresa direcției administra- tivă) spre a se transmite direcției compta- bilitățel, care este însărcinată cu păstrarea lor, penă la definitiva eseoutare a contrac- tului, când se înapoiasă autoritățel saii serviciului de la care s’a primit, pentru a se restitui antreprenorului conform pa- ragrafului precedent. Pentru licitațiile fă cuie chiar la minister recepisele se trămit direct direcției comptabilitățeî, 7. Corpunle cari aii comptabill, când fac licitații, sunt scutite de a trămite reee- pisele ministerului, ele se păstresă în casa corpului. PARTEA NEOFICIALĂ Bucuresci. 25 Februarie 1877 DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului) Constantinopoli, 8 Martie, sera. — In conferința de astă-^I delegații muntene- greni ati motivat cererile lor. Savfet-pașa le a combătut și s’a opus la cedarea fortă- rețel NiksicI și a unul port de mare. Athena, 8 Martie.— Ministerul, căruia Camera ’I imputa de a fi acordat uă pensi- une în mod ilegal, a fost pm în minoritate cu 70 voturi contra 61. El ’șl a dat demi- siunea. Londra, 8 Martie.—Camera comunelor. D. Burke, sub-secretar de Stat la departa- mentul afacerilor străine, ce că guvernul MareLBritanil n’a trămis nici un răspuns la circulara Prințului Gorciakoff, și că, după cererea Rusiei, acest răspuns a fost amânat penă după primirea unei comuni- cațiunl adiționale care n’a sosit încă. Londra, 8 Martie. — D. Burke, respun- (Jend unuia diu membri Camerei Comune- lor, recundsce inconvenientele cari resultă din absența de la Constantinopoli a amba- sadorului englez. Adaogă, cu tdte acestea, că guvernul are intențiune de a prelungi situațiunea actuală. (Havan) BULETIN ESTERIOR. (harul italian Perseveranza se o- cupă, în primul său articol, de ches- tiunea Orientului Este ore adevărat, dice acestă fdie, ca Englitera să li pro- pus a ascepta un an pentru a sci de- că Turcia ’și va ține promisiunile sa- le? Deră, într’un an, Rusia trebuind 8. Te viitor caetele de sarcină și publi- cațiile pentru licitații, vor prevedea obli- gația impusă concurenților prin acâstă decisie pentru depunerea garanțielor. Ministru Slănicânn No. 3 1877, Februarie 21. MINISTERUL DE FINANCE. Rectificare.—In estractul de decisiune No. 2,714, emanat de la onor, minister al financelor și inserat în Monitorul oficial No. 32. din a. c., se va ceti: ^Mhal Petru Vatămănelu și George Stroian, în loc de: Mihalț Petru Nătășelu și George Stoian, numiți debitanți de tutunuri în districtul Roman. Se rectifică spre sciință. 26 Februarie(10 Martie) 1877 să stea sub arme , ar fi cu totui rui- nată. Perseveranza crede că nu este de cât un singur midloc de a resolva cestiunea fără violență: trebue ca imperiul otoman să primescă conclu- siunile conferinței și să se oblige ale esecuta. Cu acestă condițiune, Rusia pote desarma. Deră se pdte spera că Pdrta va pri- mi acest consiliu ? Eată cestiunea. Se scrie din Berlin diarului Times că puterile sunt pucin dispuse a res- punde circulăre! prințului Gorciakoff alt-fel de cât punendu’I, însăși Rusiei, cestiunile ce le adresesă. Partitul resbelulul îu Rusia se si- lesce a profita de acest incident pen- tru a ajunge la scopul seu, deră mem- bri principali ai guvernului se opun încă la nisce ostilități imediate. Cu tdte că demobilisareaeste pucin probabilă, afară numai decă Turcia nu va face vre-uă concesiune, resbelul va fi amânat de sigur penă în momen- tul în care decadența Turciei, din pun- tul de vedere financiar ca și din pun- tul de vedere militar, va fi com- plectă. Se pdte cu tdte acestea ca Turcia să ceră Rusiei de a demobdisa. Limbagiul ținut de Edhem-pașa pa- re a indica nisce intențiunî de felul a- cesta. Se telegrafieză asemenea din Berlin către Gazeta de Colonia: Se crede că Turcia nu se va mul- țumi de a anuncia puterilor încheiarea păcel cu Serbia, ci va face a se ob- serva, cu acea ocasiune, că a început să esecute reformele ce se cer de la densa și va adăoga că aceste reforme nu vor putea fi curonate de succes de cât când pacea va fi asigurată la frun- tarii. Ea va declara asemenea că regu- lamentul datoriei turcesc! și ceea ce se atinge de densul nu va putea avea loc în curând și conform dorinței Por- ței de cât deca se va îndeplini acestă condițiune. Foia Lumea rusă, ca tdte organe- le presei rusesc!, trage din discursul imperial german conclusiunea că au- toritatea politică și morală a Germa- niei se va da fără îndouelă în partea Rusiei, când afacerea va sosi la pu- 16 Februarie (10 Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANICI 1477 nerea în practică efectivă a mare! mi- siuni de liberarea chrestinilor de sub jugul turcesc. Diarul Italian II Diritto, de la 6 curent, spune între altele că Porta va adresa uă nouă circulară puterilor ce- rendu-le a reînoi relațiunile lor diplo- matice cu densa. După uă altă comunicare trasă du- pă presa din Viena, s’a comunicat din Belgrad, cu data 28 Februarie, că în- tre altii se află arestați și avocatul Spassojevicl și D. Niketicl, redactorele ' arului socialist Radnicî, ca agitatori. Skupcina, tot după informațiunele acestui diar. va fi convocată în sesiune ordinară după doue luni. SENATUL SESIUNEA ESTRA-ORDINARÂ Sumarul ședinței de la23 Februarie, 1877. Preșidenția D-lul vice-președinte I. Ghi- ca , asistat de D-niî secretari, D-niT Al. Negruți și Rășcan Dimitrie. Ședința se deschide la 1 % oră după ameițl. PresențI 48 D-nl senatori. Nu răspund la apelul nominal 22 D-nl senatori și anume: (urmâză numele sena- torilor absenți). Sumarul procesului verbal al ședinței precedente se adoptă cu modificările pro- puse de D. ministru al lucrărilor publice și de D. Deșliu. Se supune la cunoscința Senatului ur- mătdrele comunicări: Adresa D-lul senator lamandi caro cere un congediu de 15 dile pentru neapărate interese de familie. Se acordă congediul. Adresa D-luf ministru din întru tn ală- turare cu un dosar privitor la ancheta ad- ministrativă făcută cu ocasiunea reclamă- rel unui număr de isdraelițl din Vasluiu. Se va trămite la comisiunea de petițiunl după a sa cerere. D. vice-președinte comunică ordinea dile). D. senator Leca cere a se da precădere raportului comisiunel verificătttre relativ la alegerea colegiului al II de Roman. Senatul încuviințând, D. raportator, Pa- nait Casimir, dă citire raportului comi- sium-I. (Urmeză raportul). Majoritatea comisiunel propune invali- darea alegerel pentru trei motive : 1) Că alesul nu ar fi român. 2) Că ar fi funcționar al Statului , ocu- pând funcțiunea de advocat public. 3) Că listele electorale ar fi contestate. Minoritatea găsesce alegerea de validă și propune a se proclama senator alesul. D. vice-președinte declară deschisă dis- cuțiunea generală. Ia cuvântul D. colonel Haralambie și combătând conclusiunele majorităței cere a se valida alegerea. D. senator Deșliu susține că D. Voinov este român; însă combate validarea alege- rel de dre-ce mandatul de senator ar fi ne- compatibil cu funcțiunea de advocat al Statului ce ocupă D. Voinov. Combate conclusiunele raportului D-nu Bosiann și propune a se valida alegerea. Cerându-se închiderea discuțiunei și punându-se la vot se respinge cu majori- tatea de 30 bile, contra 18. Ia cuventul D. senator Cogălnicânu ca- re combate raportol în cea-ce privesce na- ționalitatea alesului, care după opiniunea D-sale este român; însă combate alegerea sub cele-alte două puncte de vedere adică al necompatibilitățel cu funcțiunea ce o- cupă și a listelor electorale pe cari le con- testă. Intru ceea-ce se atinge de naționalitate, D-sa propune un amendament în coprin- dere: „Cer a se șterge din conclusiunele ra- portului contestarea naționalităței româno a D-lui Voinov, care are posesiunea Sta- tului de cetățen român." D. Bosianu răspunzând D-lui Cogălni- cenu, combate argumentele D-sale aduse contra alegerel pe care o susține din nou, și cere a se proclama alesul. D-nii membri ai comisiunel verificătdre consultându-se asupra amendamentului de- clară că ’l primesce în unanimitate. Se pune la vot închiderea discuțiunei și se primesce. Se pune la vot conclusiunea minorită- ței care este pentru a se valida alegerea și resultatul votului este: VotanțI....................48 Majoritate absolută ... 25 Bile albe pentru . . . .20 Bile negre contra .... 28 D. vice-președinte proclamă că Senatul a respins conclusiunile de validare, după care declară vacant colegiul II de Roman D. vice-președinte aduce aminte că la finele ședinței precedente D. Deșliu voind a propune un amendament la projectul de lege pentru urmăriri, ca disposițiune tran- sitorie , D-nil senatori nu mal era în nu- măr și s’a rădicat ședința, D-sea invită pe D. Deșliu a’șl depune amendamentul, pen- tru ca să se pdtă termina cu acest project. D. Deșliu dă citire următorului amen- dament : Dispoziții tranzitorii. „Rămășițele datorite către Stat, județe și comune din contribuțiunile personale , de șosele și patente, până la finele anului 1870, rămân prescrise. „Nu este aplicabilă disposițiunea de faciă , pentru acele contribuțiunl pentru cari contribuabilii vor fi având învoell cu proprietarii satt arend<șil,“ Combate acest amendament D. Deme- triu Sturdza și D. ministru de finance. Comitetul delegaților , consultându-se declară prin D. raportor că ’l respinge. Se pune la vot amendamentul și se res- pinge. D. ministru de finance declară că ’șl a- propriadă tdte moiifhările ce s’ati intro- dus în project și rdgă a se păși la votarea în total. D. senator Bâscovânu amintesce dispo- sițiunile art. 73 din regulamentîn privin- ța projectelor modificate și rdgă a se ur- ma ast-fel. Senatul încuviințând a vota imediat a- cest project de lege, se pune la vot și re- sultatul este: VotanțI.............. .35 Majoritate absolută...... 19 Bile albe pentru .... 24 „ negre contra . . 11 D. vice-președinte proclamă că Senatul a adoptat projectul de lege. Ședința este rădicată la 5 ore după mâ^I. D. vice-președinte anunciă viitttrea șe dință pentru a duoa di, 24 curent. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ESTRA-ORDINARÂ Sumarul ședinței de la 24 Februarie, 187 Președenția D-lul vice-proședinta Sih lâna Alexandru. Ședința se deschide la 1 oră după a miadă. PresențI 84 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedenta se aprobă Se acorde congeditt D-lor deputațl Te- riachitt Alexandru și Roseti Scarlat. Se primesce demisiunea de membru în comisiunea socotelelor Statului a D-luf I Codrescu și să înscrie la ordinea dilel fa- cerea unei alte alegeri în locul sătt. Se trămite la comisiunea de petițiunl, petițiunea locuitorilor comunei Gema^ia, județul Gorj și aceia D-lul Mateitt Opoiu. Se trămite la comisia de indigenat pe- tițiunea D-lul I. Valiano. După desvoltarea interpelațiunel D-ltu Leonida Sterie relativă la majorul Laho- vary care primesce duoă lefi, una ca pro- fesor și alta ca major în activitate ■ după răspunsul D-lul ministru de resbel și dis- 147b MONITORUL OFICIA!> ALROMANIEi cuțiunea urmată, Adunarea adoptă urmă- târea propunere : |,După esplicațiunile date de D. minis- tru, Camera recunoscând că art. 7 din le- gea asupra posițiuuel oficerilor, nu face nici uă distincțiune între diferite funcți- uni cvile, invită pe D. ministru a aplica acea disposițiune în ceea ce privesce pe toți militarii ce ocupă funcțiuni civile, fie și profesori și trece la ordinea dilei." Se continuă apoi discuțiunea pr artico- asupra projectul ur de lege pentru in- terpretarea legei electorale. Art. 20 se înlocuesce prin cel următor: Art. 35 din legea electorală se modifi- că precum urmesă : „Pentru alegerea deputaților și senato- rilor, biuroul care deschide colegiul și care presedă la alegerea biuroului defini- tiv se compune în mod următor : „In momentul deschidere! colegiului primarele va trage la sorți pe unul din consilierii comunali și pe unul din consi- lierii județeni în funcțiune, care sub pre ședenția unuia din consilierii curțel de a- pel acolo unde esistă uă asemenea curte, sau a unui judecător de tribunal, unde nu esistă de cât tribunal, tras și acesta la sorți în presența alegfitorilor, care dimpre- ună cu doul din alegătorii trași la sorți de către președinte ca scrutători, vor înde- plini tâte atribuțiunile încredințate de le- gea biuroului provisoriu. Tdte incidente- le ce se vor isca în cursul votărei precum și măsurile pentru menținerea ordine! în colegiu, se vor lua cu majoritate de voturi. „In cas când consiliul comunal sau ju- dețian ar fi disolvat, membrii traș! la sorți se vor lua din consiliile disolvate. „Uă dată ce biuroul defiinitiv s’a for- mat, tdte persdnele străine colegiului care a făcut parte din biuroul provisoriu se vor retrage." Adunarea ne mai fiind în numărul cerut de regulament, ședința se rădică la 4-’/s ore după amedl, anunțându-se cea viitdre pe Vineri, 25 Februarie 1877 Ședința da la 20 Februarie, 1877. Preșidenția D lui președinte C. A. Ro- setti, asistat de D-ni! secretari A. Vizanti, I. Lățescu, F. Aluneanu și G. Tăcu. Ședința se deschide la 1 oră după a- miadl. Presenț! 83 D-nl deputațl. Nu răspund la apelul nominal 66, și a- nume : Bolnavi: D-nil I. Diamandescu, 0. T. Grigorescu G. Hasnaș, Fr. Milescu, Sc. Kosetti, Gr’ Serurie. In congediu: D-nil A Agioglu, D. Anghel, C. Bobeica, A. Gr. Bonachi, N. 1. Bujoreanti, I. Căli- nescu, C. Catargi, N. Catargi, P. Constan- tin G- Gamulea, G. Mârzescu, D. Micles- cu, G. Miclescu. I. Nicolau, N. Nicorescu, G. Pruncu, N. Kosetti, G. Rosnovanu. C. Șdrec, M. Vladimirescu, P. Zamfirescu, H. Zugrăvescu, M. Burileanu, D. Frunză. Fără arătare de motive : D-nil T. Bagdat, St. Bechianu, G. Di- mitrescu, A. Candiano-Popescu, D. Cas- troian, L. Costin, 1). Cozadini, Gr. Coza- dini, G. Exarhu, M. Ferechide, Sc. Fere- chide, P. Ghica, N. Guran. 0. Grădișteanu, P. Grădișteanu, T. loan, T. B. Lățescu, G. Magheru, G. Mantu, G. Morțun, M. Negu- lescu, N. H. Nicola, K. Pătărlăgeanu, C. Peșiacov, E. Predescu, G. RadovicI, M. Schina, R. Stefănescu, A. Stirbeiu, B. U- rechiă, G. Vernescu, I. Vilacrose, I. Cara- batescu, C. Climescu, M. Ghelmegeanu, și E. Protopopescu-Pake. Sumarul ședinței precedinte se aprobă. Se acordă congediu D-lor deputațl F. Aluneanu, N. Catargi și G. Macri. Se trămite la comisiunea de petițiunl petițiunea locuitorilor comunei Incâsa, districtul Mehedinți. Se trămite la comisiunea comunală pe- tițiunea locuitorilor din cătunele Brati- voesci și Ludul, județul Mehedinți. Se trămite la comisiunea pentru stu- diarea cestiune! arendașilor, telegrama D-lul lamandi, arendașul moșiei Bucecea, din județul Botoșani. Se comunică Adunărei adresa comisiu- ne! pentru esaminarea cestiune! arendași- lor prin care încunosciințesă că a ales de președinte al seu pe D. G. Vernescu, și de secretar pe D. L. Eraclide. Se dă citire următâre! telegrame din partea D-lor deputațl D. Miclescu și C. Bobeica: Do mnule președinte, într’un proces electoral al meu Bobeica, fiind alăturea cu advocatul Miclescu, care apără drepturile mele, partea oponentă în aprinderea desvoltărel sale , insultând co- legiul III din Botoșani și colegiele tâte I din țâră că sunt fructul falșificațiunel, am protestat atunci că se insultă Adunarea. D. Goilav, care ocupa fotoliul de preșe- dinte, a ordonat aprodului și înaintea unul public numeros de ne-a scos afară pentru aceste simple cuvinte ale nâstre de pro- test. Vedend u-u i nu personal insultați, deră Adunarea țârei, în numele colegiilor noștri protestăm. Faptul este întocmai. Am ară- tat acesta și ministerului respectiv. Noi nu ne mal putem întârce în senul onor. Adu- nai i fără uă reparațiune. Deputațl: D Miclescu, C Bobeica. Voci. La dosar. președinte. Eii cred ca este bine să 26 Februarie (10 Martie) 1877 recomandăm acestă telegramă la minister. D. B. Ghergheli. D-lor, mi pare rSu că văd pe unii din noi că trateclă cu ușu- rință acestă cestiune, diceud ca să se pu- nă la dosar. Noi nu putem sci cum s’au petrecut lucrurile, și orl-cum ar fi. este varba de doul representanțl al națiunei, este vorba de demnitatea acestei Camere .. (Sgomot.) Eu sunt de opiniune ca acestă telegra- mă să se recomande D-lul ministru res- pectiv, ca să cerceteze faptul. D. E. Stătescn. D-lor, nu e bine, cel pucin ca prudent, să admitețl ca Aduna- rea Legiuitâre să ia solidaritatea unor a- semenea împrejurări isolate. fiind că se pote întâmpla adesea ori asemenea împre- jurări, fie înaintea vre-uneî autorități jude- cătoresci sau administrative, fie în viața publică sau privată, și nu putem să seim dâcă vor fi avend dreptate aceia cari re- clamă preva!ându-se de calitatea de depu- tat sau acela care are după lege dreptul să facă poliția ședințelor în tribunal. D-lor, nu voiu insista mal mult; acesta este de ajuns ca să facă pe Adunare săîn- țelegă la ce inconveniente s’ar da loc prin crearea unul asemenea precedent. Cine voesce să ’șl dea demisiunea pen tru asemenea conflicte este liber pe voința sa să o facă. D. C. Fleva. Voiam să dic tocmai ceea ce a țâra întrâgă. D-lor, am făcut parte din comisiunea budgetară și sciiî cum s’a petrecut lucru- rile era de neapărată trebuință a se adu- ce un echilibru în budget, și de aceea co- misiunea a căutat să fie fârte scrupulâsă îu evaluarea veniturilor; °a a redus cifra veniturilor la 80 miliâne de la 101 miliâ- ne cât era fixat în budgetul anterior, și a- ces:a luând de basă nisce elemente certe și positive, adică încasările. Să nu vină dâr, D. I. lonescu, să ne (jică că nu trebuea să ne întemeiăm pe scriptele perceptorilor, fiind-că am onâre a’I spune D-sâle că uă bună parte din veniturile Sta- tului sunt numai fictive, și ca cifră reală nu putem considera de cât numai ceea ce vedem că s’a putut percepe, eă s’a putut încasa. Prin urmare ideea de a se face uă scă- dere la suma veniturilor stabilite în bud- getul precedent a fost uă idee bună, pen- tru că aceste venituri nu sunt de cât eva- luări. Aceste venituri împlinâscă-se ele după legea în vigâre de percepțiune care este pe 5 ani, totuși va resultă uă dife- rința la finele anului. De aceea este bine să se mai reducă din totalul evaluărilor cifra de 3 la sută, pentru orl-ce cas even- tual. Uit voce. Cu ce acoperi deficitul ce creezi ast-fel? D. E. Vergati. Cu acea prudentă cum- pSuire ce trebue să punem în votarea cheltuelelor. Nu trebue să dați cu mână plină pentru servicie care se pot îndestula adese ori cu jumătate diu ceea ce li ne a- locă în budget. Trebue să facem și în ma- terie de budget ceea ce facem îo viata nâs- tră privată: noi ca particulari, când voim eă facem uă cheltuelă, ne uităm mal ântâitt în pungă să vedem decă avem cu ce să o facem, și dâca vedem că nu avem bani, re- nunțăm la acea cheltuâlă, satt o facem pe atât pe cât mijlâcele nâstre ne permit. Asemenea, decă ’ml vine poftă să mă- nânc la Hugues, bag mâna în posunar și dâca am parale mănânc acolo; dâcă nu, mă duc în altă parte... Uă voce. La idee. D. E. Vergati. Da, mă duc la idee Ast- fel, eâed înființăm uă instituțiune, trebue să ne gândim dâca avem mijlâce să o sus- ținem. Dâcă nu avem mijlâce, să facem cum putem, cum ne va lumina D-(|eu. D-lor, din acest punct de vedere, care pâte să fie condamnat de unii din D-v., eu, pentru că cred că măsura de 3 la sută este salutarie, tocmai pentru motivele de a nu mal avea ocasiunea a ne face prea prodigi în cheltuell, găsesc că e mal bine ca acești 3 la sută, să rămână în casa Sta- tului ca să dispunem de ei la finele anului, când vom vedea în ce să’l cheltuim. Sciți cât suferim din prâsta recoltă care o am avut în anii aceștia din urmă și sciți ase- menea cât suferim de lipsă de credit din causa resbelului din și creditul lipsindu- 261 vbruv.de <10 Martie) 187. ne, este peirea țărel, cum fârte bine dis ministrul de finance onor. D. Sturdza. D-lor, s’a mai combătut aliniatul al doi- lea de sub acest articol și din punctul de vedere că cuvântul de maximal ar fi uă ab- surditate. Dâr eii găsesc fârte bine între- buințat acest cuvent și fârte nemerită idea ce a avut autorul acestui articol când a pus aci cuvântul acesta. Etă ce dice aliniatul al douilea: „Evaluarea cheltuelelor socotite pe tre- buința maximală a serviciului respectiv." Cu alte cuvinte legiuitorul ’țl dă voiă ca în confecționarea unu: budget se usesl de cea mal mare necesitate ce al, de ma- ximul necesităței ce al, însă bine înțeles că acest maxim de cheltuell să nu trâcă peste resursele de 80 miliâne de care dis- pun, âră nu să treci cheltuelele în strictul necesar și în urmă să nu ai cu ce să aco pari cele alte necesități ce s’ar mai ivi peste acele cheltuell pe care le al preve- dut prea reduse. Acâsta revine, precum am (jis’o mal sus la ceea ce un particular face cu propria lui avere, când nu voesce să se înece în datorii; el și calculâsă maximul lui de trebuință și face ast-fel în cât chel- tuelele lui maximale, adică cel mei mult ce pâte cheltui într’un an să se echili- brase cu venitul, să nu trâcă peste veni- tul ce are. Negreșit că acâsta este mijlo- cul cel mal bun ca cine-va să ’șl păstrese intactă averea sa, și tot ast-fel trebue să recunâscețl și pentru Stat, că numai ast- fel să pâte face uă bună administrare a fi- nancelor sele. EI bine, ce credeți D-v., așa de mons- truos în acest project de lege, ca să ’l con- damnați încă de la nascerea lui ? Unde ve- de D. I. lonescu, acea eresie și acea sgâr- cenie escesivă de care ne a vorbit? Să ml permită D-sa să im împărtășesc de loc a- câstă apreciere a D-sâle, și să ’I spună că autorul acestui project merită lauda și re- cunoscința nâstră, âră nu blamul ce ’I se aduce. Eu cunosc personal fârte pucin pe onor. D. Dimitrie Sturdza, cu tâte acestea am pentru D-sa cea mai mare stimă și cea mai deplină încredere în modul cum scie a administra financele Statului. Pentru aceste cuvinte cred că trebue să admitem projectul de lege ast-fel cum este redactat, și eu voitt vota contra amenda- mentului ce se propune la acest articol. D. P. Buescu. D-lor, eu sunt în contra atât a amendamentului cât și a întregului articol. Este adeverat că onor. D. Sturdza a a- vut mare dreptate când s’a preocupat de mijlâcele de a se putea equilibra bndgetul. Este fârte adevărat că experiența de câți- va ani ne dovedesce că principala causă a tutulor acestor împrumuturi care apasă budgetul nostru așa de greii, sunt defici- tele anuale ale budgetului. Dâr să vedem dâcă în adevăr acele cause erau tot d’a una scusabile și legitime. 26 Feb.^.riețlO Martie) 187. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 146 în cifra anului 1867. Iar escedentul cifrei sporită la veniturile anului 1868 în sumă Me 14 608,686 leî nuol va servi la nuoile servicie ale deosebitelor ministere și maî cu osebire la serviciele ministerelor de resbel și lucrări publice. II Tot pentru îmbunătățirea servicielor ale ulimelor două ministere, vor servi și economiile ce vor resultă din cifrele de cheltuell coprinseîn budgetul anului 1867. III. Cifra de leî nuoî 3,138,566 banî 10 anuitatea și cheltuielile împrumutului 0- penheim , se va acoperi din vendarea do- menielor Statului. IV. Suma dâr totală a cheltuielilor ge- nerale se va mărgini în cifra veniturilor de lei nuoî 70,157,029 bani 79. V. Distribuirea cifrei de 14,608,686 lei nuoî, pe deosebitele ministere se va co- munica Camerei îndată după redeschide- rea eî, spre a se îndeplini cele rostite prin art. 6 din legea comptabilitățel generale. “ Prin urmare vedeți că budgetul era for- mat, era echilibrat, de cât adevărul este că budgetul acelui an, în raport cu budgetul anterior, era un budget maî mare. Apoi nu va să dică că un budget este în deficit când este maî mare de cât budgetul anului tre- cut. Este în natura lucrului ca veniturile Statului să se mărâscă, și la 1868 venitu- rile fiind maî mari, a fost și un prisos de 14 milidne. Prin urmare, am votat un bud- get echilibrat, âr nu cu deficit; der neno- rocire a fost că nu s’a putut pune îndată în lucrare, căcî s’a desolvat Senatul și a trebuit să p ecăm și noî pe a casă. Ce era de făcut ? Pentru ca să nu se înterdiede penă va veni noul Senat, a dis D. Cogăl- niceanu, și acesta era un fel de espedient, a dis ca veniturile carî sunt maî mart să se aloce la diferite ministere pentru ser- viciele ce ele au a îndestula. Prin urmare, Camera a fost în regulă, propuitoriî amendamentuluî au fost în re- gulă, și când s’a redeschis Camera, luațl Monitorul și vedeți că cel d’ântâiu care a amintit ministerului întrebuințarea acestei sume a fost onor. D. Grădișteanu care a întrebat pe miniștri decă s’au conformat acestui amendamnnt, decă s’a îndeplinit acest articol ? Și atunci am intrat pe calea regulată. Vedeți der D-lor, că n a fost acesta un mijloc bine nemerit pentru ca D. Epureanu să dică că Era deficitelor datâdă mai cu sâmă de la acel amendament din 1868. Apoi a mal <)is D-sa că D. Mehedințânu a fost președintele comisiunel financiare... D. M. Costachi. Ve înșelați, raportor am dis. D. P. Buescu. Raportor da» dâr preșe dinte era D. Dimitrie Ghica. Prin urmare, vedeți că n’ați avut nici un cuvânt de a veni de două ori, cum ați făcut’o, să pu- neți în cestiune acest amendament; nu v’a servit întru nimic argumentul acesta, ori- care a fost scopul D-vâstră. Deficitele . de multe ori sunt prove uite din cause cari nu se pot imputa ni-¹ mănul; sunt evenimente inevitabile carî aduc une-ori aceste deficite. Dâr la noi nu a fost acest cas. Deficitele la noî au fost un mijloc de a se face împrumuturi. Luațl tdte budgetele ndstre de la 1870 și pene astă-cjl, cercetațile, și vețî vedea că era uă sistemă de a se face budgete așa în cât ele să nu fiă nicl-uă-dată reale. Pentru ce ? Pentru că trebuințele aii fost urgente? Nu, fiiid că trebuințele carî afi fost urgente, carî au fost imperidse au fost mal cu sâmă trebuințele drurouluî de fer. Insă acele tre- buințe neapărate și altele maî nuol ce s’au impus, tdte aceste cheltuell s’au echili- brat cu desăvârșire, cu prisos încă prin impositele cele nuoi ce s’au creat, prin impositul timbrului, prin monopolul tutu- nului și prin licențe. Acestea au compen- sat cu prisos cheltuielile estra-ordinare ce s’au creat. Onor. D. Manolachi Costachi înse a voit ă facă dre cum istoricul cestiuntî defici- elor, și a voit să încâpă de la 1868. D. M. C. Epurânn. De la 1864. D. P. Buescu. Pe mine nu mă concerne de cât epoca de la 1868, unde m’aî atins pe mine. Ați dis că la 1868 am făcut un a- mendament care a avut de efect deficitul de 14 milidne. Kog pe D. Epureanu să crâdă că acest amendament nu a fost de loc ocasiunea acestui deficit; căci ’î voiu do- vedi că budgetul la 1868 era echilibrat, și mă mir de ce D-sa face acestă erdre di- când că eu sunt autorul acelui amenda- ment când nu eu ’l-am propus. Uă voce. L’al sub-scris. D. P. Buescu. Da, și ’l manțin. Acest amendament care mi se aruncă în spinare este făcut de D. Cogălniceanu, și D. Epu- reanu care a vorbit erl de doâ orî nu a voit să țină compt de acesta.... D. M. C. Epureauu. Nu vorbesc nici uă-dată nicî de cel absențî, nicî de ceî morțî. D. P. Buescu. D. Cogălniceanu care face parte din cel-alt Corp politic mi se pare că nu este absent. D-sa a făcut acest amendament și in urmă ’l-am subscris și eu, și l’a maî subscris și D. latropolu. Iată ce ijlicea acest amendament.. D. D. Bereudeiu. La cestiune; acesta nu ne interesâsă. D. F. Buescu. Fac istoria deficitului și prin urmare sunt în cestiune. Dâr dre D. Manolachi Costachi a fost în cestiune and a tratat cestiunea deficitelor ? D. E. Costiuescu. Atunci era discuți- unea generală. D. P Buescu D Epureanu, în acestă discuțiune a făcut istoricul deficitelor; prin urmare sunt și efi in cestiune când mă duc la isvo ul acestor deficite. El bine, âtă ce dice acel amendament: „I. Cheltuielile generale ale Statuluî pe inul 1868 la deosebitele ministere vor fi Vin acum la art. I din projectul pe care ’l avem în discuțiune. Sunt în contra a- cestui articol, pentru cuvântul că el cere că evaluarea veniturilor să se facă pe ter- menul de mijloc al încasărilor efectuate în cursul a 3 ani precedențî, mai puțin de 3 lasută. După părerea mea, nu este acâsta norma cea mal regulată când se face un budget. Ori-eine a făcut un budget scie că budgetele afi uă normă în elaborarea lor. Ca să fim siguri cari sunt evaluările veniturilor cele maî positive, uu avem de cât un singur mijloc, de a lua de normă încasările anuluî trecut, și să ne servim cu densele pentru a face evaluarea anului curent. Dâcă veți lua un termen mai maro vețî face uă erâre, pentru că e lesne să se facă variațiunî de la maî mulțl ani; dâră de la an la an nu este tot așa, de la an la an variațiunile sunt cât se pâte maî aprâpe de adever, pentru că dâcă anul care ur- mâză nu este tot așa de înflorit ca acela care a trecut, însă nu este așa de mul: sleit ca să nu pâtă să se apropie de cel trecut. Așa dâr variațiunile de la an la an sunt mici, de âre ce de la 5 la 5 anî sunt mari. Afară de acâsta, D. fost ministru de fi- nance dice că nu suntem siguri nici pe a- ceste evaluări și că trebue să mal scădem trei la sută că să fim siguil. D-lor, nicî într’uă partea lumei nam vădut să se alerge la asemenea mijlâce, a- decă pentru nisce deficite închipuite să maî adăogăm noî 3 la sută pe spinarea contribuabililor. Apoî scițî D-v. cât face aceste 3 la sută asupra sumei uudgetare de 90,000,000? Face 2,700,000 lei. Dâră când noî nu găsim mijlâce de a echilibra budgetul în marginile sale, bine este să maî creăm nuoî sarcine pe nisce deficite închipuite ? Un budget este tot-d’a-una bine echilibrat când este așezat pe evalu- ațiunele făcute după anul espirat, pentru Că sunt multe mijlâce carî vin să acopere golurile anuale carî s’ar face ; dâcă din e- valuațiunile de Încasări ale anuluî acesta, uă parte din ele vor fi mal pucine, eî bine, este sigur, într’un mod evident, că sunt uă mulțime de alte capitole care lasă esce- dente ; nu tâte capitolele unul budget lasă deficit; sunt unele capitole care nu lasă deficit, și altele care lasă chiar escedent, și acâsta o puteți vedea la vistierie cu re- gistrele în mână, vețî vedea că cele mal multe din capitole hsă escedent. în câ tot-d’a-una deficitul anual se acopere cu prisos de escedentele anuale. Dâr mal este și altă compensațiune pentru deficitul ce lasă un budget, de și nu tot așa de sigură dâr este ; nicî-uă-dată într’un budget nu veți găsi că se întrebuințâdă tâte sumele prevăzute în întregimea lor; remân în multe părți economii; prin urmare și a- câsta este uă sursă de a acoperi ori-ce de- ficit care s’ar întâmpla. Acâsta o veți ve- dea er din practică la vistierie. 14&8 WMiuKUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 26 Februarie (10 Martie) 187? lată D-lor, mijldce de a acoperi defiei- citele anuale prin escedente anuale și prin dre-care economii. Așa ddr nu este aci r&ul; răul sciți unde a fost? Rdul a fost că veneau pe d’asupra creditele suplimen- tare și estra-ordinare. Apoi se înțelege că ddca luațl și cheltuițl tdte resursele care provin din acele capitole care lasă esce- dent și acelea care nu se întrebuințedă în întregimea lor și mal acordați și credite estra-ordinare și suplimentare, cum voiți să nu se facă deficit ? Așa ddr aci este causa neechilibrărel budgetului. Alt-min- terT, echilibrarea budgetului e un lucru positiv, care nu are trebuință de multă discuțiune, căci, o mai repet, din micele remășițe anuale se echilibredă diferitele paragrafe care ar lăsa deficite. Budgetele până acum nu erau făcute în acest sens, adecă nu se făceau evaluările veniturilor după basa încasărilor anului trecut; ci după apreciare ; așa de esemplu, ddcă impositul personal era 7 milioane , se trecea în budget 10 milioane și la fi- nele anului lăsa deficit. Aedsta e jcau- sa tutulor deficitelor produse de șdpte ani înedee. Noi însă, nu propunem așa, noi propunem ca mijloc pentru echilibra- rea budgetelor de a se lua de normă înca- sările anului trecut și ast-fel nu mai este trebuință să se scadă încă trei la sută din aceste venituri. Ddcă pdnă acum au fost deficite, causa este că s’a umflat cifra ve- niturilor cu scop de a se crea nouă chel- tuieli ce nu se impuneaii țerel în mod im- perios. Ast-fel nouă funcțiuni, și multe alte cheltuieli de care țera se putea trece fdrte bine, și pe care de sigur nu ’l-ar fi votat, ddcă ar fi sciut că le plătesce cu deficite. Mă resum der, și file că sunt contra și a articolului și a amendamentului pentru cuvintele ce am spus onor. Camere. D. I. Codrescu. D-lor, comisiunea fi- nanciară a admis acest articol ast-fel cum este in project. Iată cel pnein punctul mail de vedere din care am admis acest project in comisiunea financiară. Mai ânteiă despre ce e vorb> aci ? E vorba despre budgetele care le votdsă Ca- mera? Nu; e vorba despre projectele de budget, cum are să le presinte ministrul Camerei. Prin urmare tdte cele ce se dic in articolul 1, nu sunt de cât atâtea reguli cu care ministrul are să se conformese pen- tru proiectarea budgetului ce are să pre- sinte Camerei. Aedsta fiice art- ântâiu. „Projectul de budget presentat de guvern Adunărel deputaților coprinde ■ a) . Evaluarea fie-cărui venit in parte, basată pe termenul de mijloc al încasărilor efectuate iu cursul a trei ani preeedenți, | mal pucin trei la sută; b) . Evaluarea cheltuielelor socotită pe trebuința maximală a serviciului respectiv. In ceea ce privesce lucrarea ce are să facă C«mera asupra budgetului venituri- lor, economiile ce va crede de cuviință că pdte să substitue unor cheltueli din pro- jectul guvernului, in acestă privință nu se pune nici uă legătură Camerei, pentru că nu se pdte pune nici un fel de îngrădire suveranității Camerei iu votarea budgetu- lui, de a’l reduce sau spori, dupe cura va găsi de cuviință. Este insă ceva jignitor pentru financele Stalului când ministrului i se va pune uă limită in proiectarea cheltuielelor și eva- luarea veniturilor? Eu cred că aedstă li- mitare ce se pune ministrului, departe de a fi un desavantagiu, va fi un mare avan- tagiu, pentru că ea are să fie isvorul unei echilibrări regulate a financelor Statului, Pdnd acum lupta era insă intre guvern și Cameră mai cu sdmă iu privința evaluării veniturilor; căci de multe ori Camera ve- nea in contradicere cu ministrul finance- lor asupra modulul de evaluare a venitu- rilor. Camera găsea veniturile prea urcate, și ministrul se sforța se probese că cutare venit are să dea mal mult, pentru cutare și cutare motiv, și când nu găsea in scrip- te destule esemple ca să fundese estima- țiunile sale, mergea cu argumentațiunea penă la prevederi climaterice, fiicea : se sperăm, D-lor, că anul viitor va fi un an mal bun, un an mal fericit; că recolta va fi mal bună, că se va vinde cu preț mal bun, prin urmare să ne asceptăm la un câscig mai mare, etc. — Vedeți deră că era uă luptă intre guvern și Cameră. Art. I din aedstă lege vine și pune uu capăt acestor lupte dintre Cameră și gu- vern in ceia ce privesce evaluarea venitu- rilor, și dice că guvernul, presentând pro- jectul de budget, va evalua cifra venitu- rilor dupe mijlocia încasărilor celor din urmă trei ani, și încă și din aedstă sumă va scădea 3 la sută, ceea ce va să dică, că cheltuielele vor fi mal puci ne de cât mij- locia încasărilor celor trei ani din urmă. Vedeți, D-lor, că scăfieadu-se acești 3 la sută se Iasă uă latitudine Adunărel de a putea crea dre care cheltuieli afară din cele prevddute in budget, căci are uă re- servă în cele trei la sută care s’au redus din venituri. Eă cred că aedstă disposițiune este fdrte salutariă, căci nu pdte să aibă nici uă influență asupra budgetului veniturilor ce ați votat și nici n’ar fi drept ca acestă disposițiune să aibă uă influență asupra budgetului anului acestuia, pentru că el este un fapt indephnit asupra căruia nu mal puteți reveni. Ar mal fi nedrept pen- tru că evaluările eniturilor din auul acesta s’au făcut de D-vd itră luândĂde basă mijlocia încasărilor celor 5 aul din urmă, ceea ce este mai jos de cât mijlocia celor 3 ani. Așa bună-dră, la darea perso- nală, mijlocia încasărilor celor trei ani este mal mică de cât cifra ce a pus eomi- siunea pentru aedstă ramură de venit, dupe mijlocia încasărilor a cinci ani din urmă, și tot ast-fel este și pentru șosele, și pentru mal multe alte venituri. Acum, asupra modulul de a se evalua veniturile, dupe încasări și dupe consta- tări, aedsta am avut ondre, din partea co- misiunel budgetare, a o espune pe larg in raportul ce v’am presentat. Ddră se obiec- tdsă că ddcă noi evaluăm veniturile dupe incasărl, prejudeeăm dreptul Statului asu- pra contribuabililor. D-lor, aedsta nu este așa, drepturile Statului sunt tot-dduna păs- trate, căei ele sunt basate pe legi votate de Corpurile Legiuitdre; nimeni nu pdte să le atingă. Ceea ce face Adunarea, când votdsă budgetul, este a evalua, adică cât socotesce că va incasa cu siguranță din cutare venit; de și are dreptul a cere a- tâta, insă ea socotesce că prin Împreju- rări, nu va putea incasa de cât mal pucin ; și evaluările in budget nu servesc de cât la facerea cheltuielelor cu aproximațiune. Nici uă dată nu strică când evaluările sunt mal jos, fiind-cit atunci nu se cheltesce de cât dupe ddnsele, și tot ce e de prisos re- mâne in casă; ceea ce strică este ddcă e- valuările sunt mai sus făcute, căci chel- tuielele fiind făcute dupe ele, ceea ce se incasdsă nu e de adjuns, pe când plățile trebuesc făcute. De aceea vedeți in fie-care budget trei rubrice, una, evaluările budgetare dupe cum ss fac de către Adunare; alta, consta- tările, cari arată cât are drept să iea Sta- tul, și a treia, este tot-dduna rubrica În- casărilor, adică cât anume s’a incasat de la cutare saii cutare venit. Ddcă nu s’a in- casat dupe evaluări, se face uă a patra ru- brică, aceia a remășițelor, caii se Împli- nesc in esercițiul următor. De aceia eă cred că art. 1 pâte fi adop- tat așa cum este, căci el nu privesce bud- getul cum va fi votat de Adunare, ci este mal mult uă Îndatorire pentru ministru cum să presinte Adunării budgetul; și eu cred că in stare de project, cu cât va fi mai pucin evaluarea, cu atâta va fi mal bine, căci va remâne uă economie. De aceea, se prevede că ministrul să nu presinte Adunării prevederi de cheltuieli mal mari de cât cu 3 la sută mal jos de cât mijlocia celor trei ani, și aedsta cred că este bine. (Va urma). ANUNCIUKI MINISTERIALE. MINISTERUL CULTELOR ȘI 1NSTRUC- ȚIUNEI PUBLICE. Prin noul budget al acestui minis- ter pe anul curent, urmând caesterna- tele secondare de fete din Bucurescl și Iași, să se transforme în scole pro- fesionale, și ast-fel fiind trebuință la 2b Februarie țlO Martie) 187/ MOMli uKUL uEwiaL al RUMAN1E1 1489 ratul ce va reuși a fi numit, va face pe lângă matematice și științele naturale în clasa II și III și limba elenă. No. 1.477. 1877, Februarie 22 Pentru ocuparea în mod provisor, con-: form legel, a catedrei de dreptul civil anul I, de la facultatea juridică a universitățel din Bucuresci,- devenită vacantă prin înce- tarea din viață a titularului el G. Costa- Foru, ministerul, aurind pe consiliul per manent al instrucțiunel , publică concurs pe dioa de 20 Iunie 1877. Concursul se va ține, conform prescrip- țiunilor legel instrucțiunel, dinaintea ju- riului esaminator ce se va institui la timp, la universitatea din Iași. No. 12,226. 1876 Decembre 23. fie-care din aceste doue scote de câte uă maestră pentru croitorie de dame, una idem pentru rufărie și uă a treia ca modistă-floristă, plătite fie care cu onorar de câte 200 Iei noul pe lună, ministerul publică acesta spre gene- rala cunoscință a acelor persone cari ar voi să se ofere pentru ocuparea a- cestor posturi, invitându-le a se pre- senta în persdnă sau înscris la minis- ter pene în dioa de 27 ale curentei, presentând tot uă dată orl-ce acte vor poseda, justificând cunoscințele D-lor în profesiunile arătate mal sus, ară- tând tot uă dată la care din aceste dou£ scdle voesc a se angaja. No. 1 281 1876, Februarie 17. (3-3) Pentru efectuarea reparațiunilor ne- cesare la atenanțile despre Vest, ale Uni- versitățel din Iași, ministerul publică licitațiune pe i inisterul pu- blică spre cunoscința doritorilor, că în dioa de 9 Aprilie 1877, ora 1 după amâdî, se va ține uă nouă licitație în localul mi- nisterului de resbel, pentru aprovisiona- rea acestor tunici, care licitație se va efec- tua tot în condițiunile caetului de însăr, cinărl de la publicația No. 11,333, men- ționată mal sus. No. 957. 1877, Februarie 5. (3-3). Intendența divisiel III militară teritoriale. Conform ordinului D-lul ministrn de resbel, No. 974, urmând a se vinde prin se va ține licitație în curtea depoului ca- sarma Bădălan, în presența delegaților ministerilor de resbel și finance. Doritori pot vedea aceste ranițe în tdte Regimentul 1 de linie. Regimentul I de linie, având necesitate a înființa 2,000 cămăși, 1.500 perechi is- mene, 1,500 părechl obele, 500 ștergare, 500 perechi mânuși lână, 500 perechi mâ- nuși bumbac, 500 saci de pesmețlși 1,000 perechi cisme, se publică pentru cunos- lința generala, ca în dioa de 2 Martie, se ca ține licitațiune în pretoriul cancelariei vegimentnlui No 1 de infanterie, la orele 11 dimineța, în Bucuresci, casai ma Cuzea. Modelele care vor s ir vi la în ființare pre- cum și condițiile contractului, se pot ve- dea în ori ce di până la orele 12 din di, la magasia regimentului No. 1. Amatorii de a lua în antreprisă aceste efecte sunt invi- tate ca, în dioa de 2 Martie viitor, să se afle la ora indicată, având ofertele D-lor sigilate și posedând și garanțiile cerute de lege. (3—3 ) MINISTERUL AGRICULTUREI, COMER- C1ULUI Șl LUCRĂRILOR PUBLICE. La licitațunea ținută în diua de 12 Fe bruarie curent, pentru vândarea unor ob- ecte remase din cele duse la Esposiția d la Viena, în 1873. oferindu-se prețuri fârt i mici pentru objeetele notate . în lista de mal la vale; se publică că, pentru vândă - rea lor, se va ține uă nouă licitațiune in dioa de 8 Martie viitor, tot în localul șc - lei de poduri și șosele de pe calea Craj >- vel, din Bucuresci; licitația va începe de la 10 ore diminâță. No. 1,438. 1877, Februarie 18. Listă de obiectele remase de le esposiția de U Viena, 1873, și cari se vor vinde prin li n- tație, în dioa de 8 Martiu 1877. 21 cercevele pentru tablouri, fără ge- muri. 2 cercevele pentru tablouri fără gâm rl mal mari. 1 piatră de rășuită. 2 piese imitații de tapet pe mușama. 1 bucată grâsă lemn de nuc. 2 scaune de lemn (pentru grădină). 1 scârță de lână. 1 glob pe sticlă. 3 esamplare; „L’armee roumaine^ de D. Marsillac. 11 esemplare : „Guide du voyageu â Bucarest" de acelaș. 22 bucăți de note pentru piano. c de mal multe arii naționale. (3—3) — La 21 Martie viitor, se va ține lici- tație la ministerul agriculturei, comercm- lul și lucrărilor publice, pentru darea îu întreprindere a întăririi malurilor rîul il Ciorogârla, în susul podului construit din noii peste acel rîti la șanțurile Dâmboviț i. Valârea 7,314 lei, bani 38, DetaliurI pentru acâstă lucrare se pâ’e vedea în publicația cu No, 1,465, înserată în Monitorul. Ni). 41, (?1 Martie.) aoi< 26 Febri-ufie (fO Martie) toi7 Idiniiiistrația goiierelA a domeniilor 4. (> tranțieie । io.] riT ut ra 2 din di, îu Buc re .cl, la idministr, ( ma ;>ne dă i domeniei ir, c selecte iâimscu, • dea V .'O 6ei, pen ru mo iile l te îi. p .rte Komâ ii I de dinco e dilcov, i la prefectura județului lași j n ii moșiele lin parte ide -iincolode Mile v. 3 ¹ ondițiumlegener de c .rose ren- și । . , es te> te mo, ii sunt ele in erate n do- rendă miorul of tai N ■ 204 din 187 ■, âni re- Nc. — Fiind că arendașii moșiilor notate în t bloul înserat în Monitorul No. 36, din . nul curent, n’a fost următori a achita p.‘n- în dica de 31 lanuariu trecut anul cure ii câștiurile aren .lei ce datora după contra l. Administrațiunea aduce la < un seini tutulor, ca pe basa art. 4, 5 și 6 din c ii- dițiunile de arendare, a decis a ue pope ;N ceste moșii în licitațiune spre rea enda- ro pe c inpta actualilor arendași și a g rauțiilor lor, pentru dioa de 28 Februarie curent, și invită pe doritori de a le lua' pe restul periodului pe care sunt arendate; și cu condițiunile publicate prin Monitorelt oficiale No. 13'.). 181 și 188, diu 1872 . peutru moșiiledupeperiodul 1873 — 1878 și No. 106, 123 și 167, diu 1871, pentru acelea dupe periodul 1875—1,880, săse presinte la arătata râne, grădină, avend tdtă comoditatea. (1-24) in luna Decembre espirat, anul 1876, ml s’a sustras din ladă următdrele. acte: Un act eu No. 338 din 1876, legalisat de tribunalul Ilfov secția 111, prin care am vândut D-lul Enache Stoica via mea după monăstirea Radu-Vodă, în dublu esam- plare; un act eu No. 407. leg ilisat de tribunalul comercial, subscris Andrei Ma- nole Tabacu; nn act al ministerului de finance cu No. 1551, din anul 1870, pen- tru răscumpărarea de embatic. Aceste acte cine le va avea este invitat a le aduce la subscrisul în strada Tăbă- cari. suburbia Apostol, No.., în termen de 20 dile âră în cas contrar, aceste acte rămân ca uă hârtie albă. Costache Paraschiv. ț t e arendat moșia Proca, numită și Vâji- * ⁷itdrea din dist. Râmnicu-Sărat, comuna MărtinescI, 700 pogâne, (rămase pe sâma proprietățel,) tâte lucrătore, sat mare; a se adresa la proprietar, D-nu Dim. V. Po- lisu Micșuuescu , strada Batiștea, No. 14 Bucuresci. (9) CAPSULE GOALE LE HUBY | Invelope medicamentose brevetate de S. G D. G. preparate de LEPERDRIEL,! Paris, strada Milton, 9. --------------₈-----———_ Capsulele Le Hnby, sunt nișce mici tuburi închise la un căpătâiu, și prea mode spre a înfășură medicamentele cu gust sau miros neplăcut, licuide sau prafuri j E de ajuns a pune substanța într’uniil din tuburi și de a acoperi cu cel alt. (Dorvault officine, p 184). Se vinde la farmaciile, îu Bucureșcl la D-nu Zurner, în Iași la D-nu Racovița, în Cernăuți la D-nu Golichowski. DURERI de CĂPU. NEVRALGII Vindicare pe dată prin be iî J5A r S.'i' et M*-V - Ava > v t . 11 40 7 38 4 21 Sintesci (halta) ,11 02 11 50 Sera Dupe-ame^â Jilava.....T 1 12 12 _ BUCURESCI restaurantJll 27 Ami^ă^i Trenurile 2Vr. 103 și 104 vor circula obligator în filele de Mercurea și Sâmbăta luând și căletorî de cl. și 11 pene la încetarea circutațiunti vaporelor accelerate. r E G A T 17 K I A. UU LINIA UE NORD. Cursă directă între Viena-Constantinopok și vice-versa MERCUREA ȘI SAMBATA. 1. Cursa Viena-Constaniinopoie: Sosire la gara Tergoviște In ora 8—30 a. m. eu trenul accelerat Nr. 2. Sosire tn « Filaret « < 9 — cu trenul local. Plecarea difi gara Filaret la ora 9—15 cu trenul Nr. 1. 2. Cursa Constantinopole-Viena: Sosire in Giurgiu (Smârda) la 4 ore cu vapor local din Ruseiuk. Sosire în Bucuresci, gara Filaret, cu trenul Nr. 4, la ora 7—25 m sera, Plecare din gara Filaret la ora 7 și 30 m. eu trenul loeal. Sosire în gara Tergovisee la ora 7 și 45 minute. Precarea din < « 8 și 15 m. eu trenul ac ev < 3. Trenul Nr. 2: Cu trenul nixt Nr. 17 spre Pitesci. 4. Trenul Nr, 104 și 4. Ou trenul aeeelerar Nr. 1 la ora 8 15 minute , la Brăila Galați, Roman, lașI-Suceva, Viena, Berlin, Paris Pelersburg. 5. Trenul Nr. 1 : Ou trenul accelerat Nr 2, care sosesce din Viena, Lemberg. Su- Suo'va, Roman, Galați, Brăila, la orn 8 și 30 minite diminâță, 6. Trenai Nr. : Cu treuui Nr. 6, de călâtorl care sosesce din ala i la Brăila la ora 4 și 30 minute, dupe amedă-<)i. B. CU VAPOARE DANUBIENE LA UW-RGIU I. Cu vapore accelerata 1) . Sosind la Giurgiu din sus Mercurea și Sâmbăta, la orele 12 a. r treuui No. 104. 2) . Plecând de la Giurgiu în sus Mercurea și Sâmbăta, la orele » sâra. trenul Nr. 1 și 103. 2. Cu vapor* de posta la Giurgiu. 1) . Sosind la Giurgiu din sus: a) MercurI trenul Nr. 104. b) Sâm- băta trenul No. 2. c) Luni și Vineri trenul No. 4. 2. Plecând de la Giurgiu în sus : a) Marți și Vineri trenul Nr. C. CU CALEA FERATA OTOMANA. MERCUREA. SI SAMBATA. Trenul No. 1. Ou trenul de postă care pleeă la ora 1 și 40 minute p. m. i Ruseiuk 1» Varna Treuui Nr. 4. Ou trenul de postă care sosesce în Ruseiuk din Varna la orele 3 p. m DIRECȚIA de exploatare.