r No. n । iiumei 2d ti v toer' M O N1T 0RU L O F1C 1 AI AL ROMÂNIEI ♦ ABONAMENTUL: FB ’N TREI-țECI șl ȘESE; șâSE LUNL 20 ÎJ8I (inWiti Ianuarie și ântîiă Iulie) NUNQIURILE: LINIA DE TREI-DECI LITERE, TREI DEOI BANI (inserarea Il-a și mai departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, p8n® la eincl-ijeei linii, cinei lei; eră mai mare de cinel-decî linii, deee leî TWRKCTirnsrEA: strada Germană, cuitea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mal departe, 30 bani linia Anunciurilese primesc și cu anul S U M A R PARTEA OFICIALA. — Ministerul de inter- ne : Decrete.—Prescurtări de decrete.— Rectifi- caie. Ministerul de justiție: Prescurtări de decrete Ministerul de resbel: Prescurtări de decrete. PARTEA NEOFICIALA. — Comunicare — DepeșI telegrafice.— Buletin esterior. — Suma- rele ședințelor Senatului de la 19 și 22 Februa- rie. Sumarul ședinței Adunăreî deputaților de la 23 Februarie. — Ședința Senatului de la 27 Ianuarie. — Ședința Adunăreî deputaților de la 19 Februarie. Anunciurl ministeriale. — • «c PARTEA OFICIALĂ Bucuresci, 24 Februarie 1811 • țiimSTEÎWL 0E INTEBNE. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănetate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul >de interne, sub No. 3,276; Vedend jurnalul consiliului miniș- trilor No. 6, din 14 Februarie 1877. Am decretat și decretăm: Art. I. Brutarii și femeile brutăre- se. din comuna Ismail. se scutesc de plata taxei de 50 bani pe di, înființată asupra comercianților ambulanți în dilele de terg , bâlpju sau iarmaroc, rSmâind a se aplica numai pentru cei alți ambulanți fără distincțiune. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 19 Februarie 1877. CAROL Mini ,tru secretar de Stat ladepartamentul de in terne, 1. C. Brătianu. No. 320. CAROL I, Prin grația lui Dumuedeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănetate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No. 3,275; Vedend jurnalul consiliului miniș- trilor No. 9, din 14 Februarie 1877 ; Pe temeiul art. 1 din legea maxi- mului taxelor comunale, Am decretat și decretăm: Art. I. Comuna urbană Botoșani este autorisată a percepe următorele laxe : Lei B. — UO de la ocsaa surogată de lot felul — 4 de la ocaua icre roșii. — 5 de la ocaua măsline. — 50 de la ocaua parafină. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 19 Februarie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat ladepartamen’ul de interne, l C. Brătianu. No. 321 CARUL I, Prin grația lui DumueijeO și voința na- țională, Domn al Romanilor, La toți defaciă și viitori, sănetate-, Asupra raportului ministrului Nos tru secretar de Stat la departamentu de interne, sub No. 3,273 ; Vedend jurnalul consiliului miniș- trilor, cu No. 7, de la 14 Februarie 1877 ; Pe temeiul ari 1 din legea maxi- mului taxelor comunale, Am decretat și decretăm : Art. 1 Comuna urbană Hârlău din județul Botoșani, este autorisată a per- cepe următorele taxe: Leî R 10 de la vedra spirt sau rachiu de ori ce natură pentru fie care grad , după alcoolmetrul lui Vagner, la temperatura de 14 grade, îu care intră și taxa esistentă. — 17 de la vadra vin nou. pe lângă ta- xa esistentă de 33 bani , âră în total 50 bani. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci, la 1877. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătianu. 19 Februarie CAROL No. 317. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința na- țională, Domn al Românilor, * La toți defaciă și viitori, sănetate; Asupra raportului ministrului Nos- ■ tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No. 3,272; VSdend jurnalul consiliului minis itrilor No. 8, din 14 Februarie 1877 Pe temeiul art. 1 din legea inaxi- ¹ mulul taxelor comunale 1452 Am decretat și decretăm : \rt I. Comuna urbana Cahul este utorisntă a percepe taxele aretate în alăturata listă, visată de consiliul mi- ni tnlor. Art. II Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este îi. '• r< inat cu esecutarea acestui decret. Dat in Bucuresci, la 19 Februarie 1877. CAROL, Mini tru e reta de SLit la departamentul de interne j. C. Brătianu No. 319. Li-tă de taxele propuse de comuna urbană Ca- hul dupe pre ederile legel maximului taxe- lor comunale. l .el B — 50 de D vâdia vin noii. 1 — „ vechiu, desnințân- du-se taxele esistenie. 15 — pe ii de la theatruși ori ce repre- senlanțiî. — 30 pentru marcatul unei măsuri de capacitate, greutate și lungime, destiințându-se taxa esistentă. — 16 de la un bilet da identitate, pes- te taxa esistentă de 84 bani, âră în total 1 leu. 1 — de la tăiatul unei vite mari, des- ființându-se taxa esistentă. — 15 de îa tăiatul unei ol sau capre. 1 — de ocaua liqueururi aduse în bu- t6e sau butitil. 0 de la vâdra păcură, desființându- se taxa esistentă. — 5 de ocaua unt-de-lemn, peste taxa esistentă de 10 bani, eră în total 15 bani. 1 de ocaua orez, peste taxa de 1 ban, âră în total 2 bani. 3 de ocaua piper, peste taxa esis- tentă de 2 bani, eră îa total 5 bani. — 3 de la ocaua de ori ce pescărie us- cată, afumată și în saramură, pes- le taxa esistentă de 2 bani, eră în total 5 bani- — 3 de ocaua măsline, peste taxa esis- tentă de 2 bani, eră în total 5 bani. 1 de fundul de lumânări stearină, peste taxa esistentă de 4 bani, âră în total 5 bani. 2 de ocaua scrobâlă albă, peste taxa esist ntă de 8 bani, âră în total 10 bani. Prin secrete «u data Uc 21 si 23 Februarie 1877 , după propunerea făcută prin aport de D. ministru se- cretar d' St t l i departamentul de in- •rne, unt numiți și permutați: D Ion Roseti , prefect al județului MONHuriUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Dorohoiu , în locul D-lui D Mnruzi . demisionat. D L. Ciolaeu actualmente depu- tat , prefect al județului Botoșani, in locul D-luiAl. Miclescu. D. Dimitrie Manariu, actualul sub prefect de la plasa Stemnicu , din ju- dețul Vasluiu, în asemenea calitate la plasa Fundurile , același județ, în lo- cul D-lui locotenent Lascar Sion de- misionat. D. Alexandru Sandu Miclescu, sub- prefect la plasa Stemnicu, din județul Vasluiu, în locul D-lui Dim. Manariu, permutat. Prin decret cu No. 361 , din 24 Februarie 1877, după propunerea fă- cută prin raport de acelaș D. minis- tru , D. I. Procopiu s’a numit în va- cantul post de director al penitencia- rului Pangarați, din județul Nemțu , cu gradul de clasa III. Prin Monitorul cu No. 41, pagina 2-a, rubrica 3-a, s a publicat, din erdre, că per- sdna numită director la prefectura județu- lui Buzău, este D. Dimitrie Crețeanii. Se rectifică dâră aedstă erdre de dre-ce este numit director la prefee’ura de Bu- său D. Dimitrie Creteanu, eră nu Dimi- trie Crețeanu. MINISTrⁿ,IL DE JUSTIȚIE Prin înaltul decret cu No. 342, din 23 Februarie 1877, Măria Sa Dom- nul a bine-voit a gracia pe Teodor Cernovodenu de restul încliisorei ce are a suferi, în locul amender la care a fost condamnat de curtea de apel din Focșani, prin decisiunea No. 244, din 1876, și pe care, din causa insolva- bilităței, n’a putut’o achita. Prin înaltul decret domnesc cu No. 310, de la 18 Februarie 1877, după propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departa- mentul justiției, D. N. Velenu , fost grefier de tribunal, întrunind condițiu- nile art 10 din legea de organisare iudecătorescă, este numit judecător la j5 Februarie (9 Martiej lo< / ocolul III din Bucurescl. în locul D-lul 'C Caragiali, decedat MINISTERUL DE RESBEL. Prin înaltul decret cu No. 323, din 1'» Februarie 1877, după propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, prin ra- portul No. 1,560, locotenentul-colonel milițian Poenaru Grigore s’a numit în funcțiunea de comandant al guar- dei orășănesci din Giurgiu, la vacan- ța ce este. Prin înalta decisiune domnescă cu No 1,561, de la 19 Februarie 1877, după propunerea făcută de acelaș D. ministru, s’a dat înalta autorisare sub- hirurgului reservist Grancea Nicolae, pentru a purta Crucea de Takov ce i s’a oferit de Alteța Sa Principele Mi- lan Obrenovici IV, pentru serviciile aduse răniților armatei serbe Timm - Morava. PARTEA NEOFICIALĂ Bucuresci, 24 Februarie 1877. Din causa marel zepedl cădută dilele acestea, încărcarea mărfurilor predate Ia transport în stațiunile liniei ferate Roman- Sucâva, operându-se cu multă greutate, ministerul previne pe presentatorl că în timp de 10 le privilegieri; n i înțe- leg dâră să creăm altele 1 Suntem manda- tari ai națiune! numai aci, și numai aci p m • >rbi în numele nițiunei, afară de aci nu suntem de cât simpli cetățeni, pe care cel după urmă jandarm, când nu ne facem dator'a pdte să ne ducă înaintea au- toritățel. Voiii ruga pe D. Leca să spună în ce am atacat atributele Camerei ? Pdte că am relevat cuvintele că noi suntem pânea re- c* ? El! ii am atacat eu Camera, ci un mi- nistru ’șl-a permis să arunce insulte îu fa ia Senatului, acel Senat care a schim- bat starea lucrurilor împreună cu D. Leca. (Aplause.) Acest ministru acutesat să()i- că că nu sunteți de cât pânea rece, că na- țiunea are mai multă căldură pentru uă Jtă Cameră pânea caldă. In facia acestei necuviințe putea Senatul să ia uăhotărîre fdrte energică, si eu avem datoria împreu- na eu D. Leca să 1 chemăm la ordine. Departe de acesta, de 3 luni ne silim, ha ne silim cu toții de a evita un conflict! ET, D-lor, in ce un atacat Camera? Pentru că am nat să bine-voâscă să primâscă demisiunea mea irevocabilă (murmure) Nu mal sunt de astădl vice-președinte al Senatului; de- misiunea D-lul Leca trebuia să rămână în suspensă pânâ se vor vedea în Monitor cuvintele mele.... D. Grăjdănescu. Apoi, în suspensă a râmas penă se va publica în Monitor. Uă voce. Ba nu. D. Grăjdănescn. Ba în suspensă ași am înțeles. D. Cămărășescu. Noi am înțeles că s’. respins. D. Cogălniceanu. Fac apel la imp irți- alitatea D-lui președinte. . D. vice-președinte Asemenea cred și eu, D-lor senatori, că nici nu se pdte pune în discuțiune demisiunea D-lul Co- gălniceanu (afirmări generale în Senat).... Pun dâră la vot, cei cari susțin d’a nu se lua în discuțiune demisiunea D-lui Cogăl- niceanu să rădice mâna.—Unanimitate. Prin urmare, demisia nu se discu' .. D. președinte al consiliului de mi- niștri, Brăt’anu. D-lor, să’mi ermiteț să depnu nisce mesaga, îucepend cu '-ele care sunt mal vechi; unul este pentru or- ganisația administrației domenielor, și cel d’al douilea prntru organisația ministeru- lui de interne; îa acestea se fac modificări în vederea budgetului. D. vice-președinte. Se vor tipări și împărți 1 i secțiuni. 1) prim-ministru Brătianu, dă cetire mes’gitilui prin care îu; unosciințesă Senatul eă, în urma retragere! din minis- ter a D-lul Veruescu iu fost numiți: 1455 MOHTOiiLL OFICIAL AL LUâ ALA¹' 25 Februarie (9 Martie) 1877 li. Docan, ministru lucrărilor publice. D. Sturdza, idem de finance. D. Câmpineanu, idem de justiție. D. I. Brătianu, ’idem de interne și pre- edinte al consiliului. [). vice-președiv.te. Se ia act. — Acum recem la ordinea dilei. La ordinea dilei avem ântâiu interpelarea D-lul Aposto- leanu , relativă la nepublicarea listelor electorale de consiliul comunal din Foc- șani. D. ministru de interne, Brătianu Rog pe onor. D. Apostoleanu să aștepte, fiind că n’am nici uă cunoscință despre ceea ce s’a petrecut, abia acum am intrat la acest minister de interne, voiă lua in- formații. Deca crede că nu este trebuință de detalie Ja care trebue sărespund, ’l-așl ruga deră să mal amâne interpelația; âră deca este numai uă interpelare de care neapărat orl-ce ministru trebue să aibă cunoscință, atunci se pâte trata. D Apostoleanu. Consimt la amânare, le și ași fi avut dreptul să nu consimt, pentru că era anunciată de mai mult timp, dâră trebue să iau în considerațiune crisa ministerială care a fost, și D. Brătianu, care vine acum la interne, de sigur nu este în stare să dea lămuriri detaliate, și ași dori ca discuțiunea să urmese pe un fapt positiv, și faptul este următorul, că multe dile mal târziu de timpul legal, nu aă fost afișate listele pentru alegâtoril de Cameră și Senat, și s’a constatat acest fapt, după cum mă anunță alegătorii prin- tr’uă depeșă, de însuși procurorul, și ce- ■end uă copie de la D. procuror după a- eel proces-verbal a refusat de a da! Nici eă nu ași voi să discut chiar astădl acâstă cestiune, numai pentru ca D. ministru să se convingă despre adevăr. Dâcă voesce chiar mâne putem să discutăm, fiind că este uă simplă întrebare, decă esistă pro- ces-verbal încheiat de parchet, constatator că listele nu au fost publicate în diua în care se dice în listele publicate în urmă. Pentru aceea amân pe mâne interj elarea mea. D. N. Lahovari. Voiti să adaog și aii ceva la interpelarea D-luî Apostoleanu, ca tot într’uă vreme să se ocupe D. ministru și despre listele de Ia Vâlcea. D. viee-președiute. Aveți cuvântul să anunțați osebită interpelațiune. D. N. Lahovari D-lor, și la județul Vâlcea nu s’aîi publicat listele întocmai cum dice legea electorală în orașul de re- ședință, ci la fie-care comună în parte; ast-fel, primarul ne-a dis ca să ne ducem în tdte comunele ca să le vedem că acolo sunt afișate, și acolo să protestăm! Nu sciu dâiă, după lege, consiliele comunale rurale pot da hotărâri în contestațiuni de isemenea natură. V ași ruga, D-lor, ea, uă dată când vel ețl oul au cedat. Așa înțeleg efi regimele consti- tuționale. Acum, în ceea ce privesce pe onor. D. I Sturdza, D-sa, venind în urma acelei in- terpeiațiunl, cred că nu putea să vie sub aceeași firmă, chiar dâca ar fi fost ruga: de orl-rine, pentru că aduce guvernului actual uă atingere; și pentru ce acâsta ’ Pentru că venind nu pâte să se înțelâgă de cât că: am venit a îndrepta greșeaiele D-vâstră, D-lor miniștri, și îu special pe ale celui de la finance! Și miniștrii gre- șiți nu pot să mai slea acolo! (arată banca ministerială). Acâsiă interpelare a mea uu este de cât uă întrebare simplă, căci în Francia, En- glitera și Belgia, acele state pe care le urmărim, nu se vede asemenea procedări în compunerea cabinetelor. Acâsta este în detrimentul prestigiului guvernului țârei, și nu voifi ca să se perpetue asemenea procedări. D. Sturdza, nnnistru de finance. In- tru cât se atinge, D-lor senatori, de dem- nitatea mea personală, nu voiu respunde onor. D-lul Deșliu; sunt cunoscut că nu umblu după portofoliu, căci cunosc gre- utatea ce are cine-va când șâde pe aceste bănci. Rog asemenea pe D. Deșliu să fie con- vins că, acel ce am fost mai deună-di la tribuna acestui Corp ca senator, voifi fi și aci ca ministru. Nu a fost între mine și D. Brătianu nici uă vrășmășie. Interpela- țiunea care a u făeut’o deună-dl a avut de scop a face atent pe acest parlament des- pre greutatea ce apasă asupra țereî, și dâcă astăijl am luat îndrăsnâla pentru ca să pun și efi mâna spre a îndrepta aceste greutăți în sensul interpelațiunel mele. 25 Februarie (!) Martie) 1877 MoNliORUL OFICIAL Al RuMÂNIE I 4 cred că acesta nu putea fi chiar de la idența admisă deSenat încasai când un, ficlreî operațiunilor electorale, num • pen- ■) • • Y 1 I * J „ „ 4 1-1 - ________.1 - l .J 4.. 4 1 1 n ni-a iniTnatil ou A CAMA — prima cji a venire! mele un object de ațin-; gete pentru D. Deșliu. D-lor senatori, tind că D. Deșliu a voit să interpelese guvernul, cată să vâ spun de ce am venit aci. Am venit aci pentru ■ă este, precum spunâm de ună-i}!, uă da- one flotantă imensă care apasă tesaurul public, pentru că cred că trebue să punem un capi t desordinel nâstre financiare, și pentru eă D. Brătianu, împreună cu toți ■tl-alțl colegi, au făcut apel la mine, am rredut că nu pot să refus concursul meti. vocii Prea bine! Prea bine. D. ministru de fiuauee. Să nu credeți că am pretențiunea că acâstă situațiuue se pâte îndrepta numai de un singur om, ici se cere concursul tuturor âmenilor de bine, a) Corpurilor Legiuitâre, și mai cu s i.i al Corpului Senatului din care am onâre a face parte (aplause). Moțiunea care am făcut’o Senatului în lilele trecute, aceea este programul meu ca ministru de finance, la care operă cred că vom concura cu toții spre a o Vedea cât mal curând pusă în lucrare; și D-vâs- iră când veți crede că ett nu mal merg în acord cu dorințele, cu principiale D-vâs- tră nu veți avea de cât a’ml ijice un mic cuvânt, și eu voitt lăsa cu plăcere aceste bănci și mă voiu duce a meocupa liniștit, contribuind și pe urmă la curmarea rele- lor |,e cari astădl cu toții le vedem. Acesta este respunsul meu (aplaus»¹)- D. I. Brătianu, președintele consi- liului. Eu credem că onor. 1). Deșliu, toc- mai pentru că avea acea credință eăa fest uă vrăjmășie între D. Sturdza și mine, fiind-c.î eii am dis că D. Sturdza preae- sagerâdă, are să vie să ne felicite adl, pentru că ne am unit ca buni Români și a buni amici. Mâ asceptam ca tocmai de acâsta are să se bucure și D. Deșliu. D-sa care este gelos de a se pune uă-dată or- dine în finance, și a reuși cu toții în a- cestă operă națională. — Se pune la vot închiderea incidm- tulni, și se primesce de Senat. D vice-președinte. Acum intrăm în ordinea dilel. Avem raportul comisiunel le verificare în privința alegerel D-lul Vo- inov. D. Lraportore, suindu-se la ribună, citesce raportul următor: Domnilor senatori, Comisiunea D-vâstră însărcinată cu •ercetarea titlurilor noilor aleși îutrunin- (u-se îu dioa de 25 Ianuarie 1877 în ma- joritate de 4 membri și anume: D. Colo- ntd Ilaralambie, Păucescu, Hermeziu și subscrisul, și supuindu-se în cercetare dosierul relativ la alegerea efectuată în olegiul II de Roman în persâpa D-lui N. oinov; Comisiunea având îu vedere jurispru-j ales are și mandatul de deputat, și alesul tru că este învestit cu calitatea de sena- tor ? In nici nn test de lege nu esistă a- colegiului al II de Roman fiind deputat, n’a putut intra în verificarea titlurilor D-lui N. Voinov mal înainte de a presenta demi- siunea din mandatul de deputat. (Semnat) Raportor, P. Casimir. H, vice președinte Discuțiunea deschisă. eslo D. G. Apostoleann. D ior senatori, am cerut cuvântul ca să vorbesc în contra conclusiunilor raportului. In adever, ra- portul se basâdă pe un precedent creat în acest onor. Senat cu ocasiunea unor alegeri și aiiuifie pa părerea, mi se pare, a D-lul Rosetti și Blaremberg, atunci senatorii, care a pus înainte acâstă teorie. D-lor, re- cunosc respectul ce se datoresee unor pre- cedente a Corpurilor Legiuitâre, și nu eă voiu fi acela care le voitt trata cu ușurin- ță, dar să mârgă âre respectul pene acolo penă a ue împedica de a raționa dacă s’a făcut bine ceea-ce s’a făcut, chiar când s’a făcut sub autoritatea unei persâne destul de capabile ? Eu nu împărtășesc acâstă părere și am luat libartateasă discut îna- intea D-vâstră și să vâ arât că mi se pare nefundată acea teorie și că nu este bine a o urma și sper că vâ veți convinge și D-v. că ace) precedent este greșit și că nu este bine să luăm acel precedent de normă. Cred că și D. președinte al consiliului va vedea că profit de consiliile date de D-sa cu altă oeasiune, apropo de cașul alegerii D-lul Colonel Anghelescu. Când punâm în vederea Senatului argument ațiunele care le am adus atunci, mise spunea cât de perieulâse pot fi într’uă situaț’une dată nisce asemenea argumentări. Dar în acel cas era cel pucin uă lege care mă îndem- na să argumenles cum am argumentat, și nu mergâm nici uă-dată din acel punct de vedere că ceea-ce se face afară din preve- derile legel era ceva cu totul necuviincios, lucru care se pdte întâmpla dar care nu credem să ’l ridic în teorie absolută. Gasul Colonelului Anghelescu nu este acela al D-lui Voinov de caro ne vorbesce raportul de a<]I D-lor, unde esistă vă lege în care să se dică că deputatii nu pot să fie în urmă aleși și senatori. Și de va fi un cetățân în- vestit cu încrederea cetățenilor sSI șt pri- mind mandatul de senator, dacă în urmă se găsesce un alt colegiu—fie cât de de- părtat de domiciliul sâu—a ’I oferi un alt mandat, el să nu pâtă fi supus verificărel ci și când s’ar fi creat prin aceea uă in- capacitate ? Nicăeri legile nâstre nu pre- văd uă asemenea incapacitate, sau, spre a întrebuința un cuvânt mai blând, uă ase- menea incompatibilitate, că, venind un D. senator și puindu’șl candidatura în un co- legitt electorale și alegându-se deputat, să fie lipsit de capacitatea, nu de eligibil ci chiar a examinărel titlului sâtt, a veri- ' câsta, uă rațiune măcar nici nu pâte să fie dedusă cu nimic din nici uă împrejurare, in adevâr, D-lor, pentru că un deputat s a ales senator, să aibă âre el mal puțin drept ■ca să se verifice operațiunile electorale, de cât chiar un .simplu muritor. Unde este rațiuneaea să se pue acâstă barieră? Fiind daf că lege nu esistă, fiind-că în rațiune nu este fondata uă asemenea prohibițiune, și fiind-că mi se pare că un asemenea pre- cedent nu este temeinic, aș ruga pe onor. Senat, ori câtă autoritate ar avea înaintea nâstră persânele care att emis aceste teo- rii, permiteți a le califica de stranii, de fârte unilaterale— aș ruga, 4*c> P⁰ OQOr- Senat să nu împărtășâscă aceste vederi să lase ea acest precedent să sere la i - toria parlamentară ca un act cu iotul iso- lat căruia viitorul să caute a’I espli a motivele, dacă noi nu voim să le espli- eăm, și să intrăm în spiritul legel fără îiitârdiere. Pentru că nu este uă vătămare a prestigiului Senatului când revenim a- supra unul asemenea precedent, când in uă discuțiune calmă și liniscită ne con vingem că n’a fost un precedent bun, că n’a fost întemeiat pe nici uă bună rațiune, să lăsăm onâre ■ acelui precedent autori- lor lui. Pentru aceste cuvinte aș ruga umil pe onor. Senat să bine-voiască a nu pri mi conclusiunile raportului, și să rugăm pe onorabila nâstră comisiune să bine voiască a verifica mandatul D-lul Voinov D. N. Cămlrâșescu. D-lor senatori, ce- rusem cuvântul ca nă .orbesc în contra precedentului, voind să arăt că n’a fost a- semenea precedent. D. Apostoleann, care a vorbit înaintea mea, a.'.râtat argumenta- rea ce a avut loc la Aprilie irccut ca uă opiniuue isolată numai a doue persâne Ett am făcut parte în secțiunea aceea .undi s’a verificat titlul de senator al D-l> i L S- car Catargiu care era și deputat, și nu numai că D. Catargiu n’a fost înlăturat de la verificare, dară s’a și verificat alegerea D-sale și s’a amânat proclamarea D-lul pânâ când ar voi D-lui să renunțe la man datul de deputat. Așa dar, onor. Senat să aibă în vedere că precedent nu esistă, din contră avem un precedent că, dacă s’a ales un deputat, senator, ’I s’a verificat alegerea și a remas numai ca alesul senator să ptede între un mandat satt altul, ’ml pare dar că ar fi mal drept să urmăm tot așa de cât să pretin- dem a crede la un precedent ce n’a e istat și prin urmare, sunt de părerea D-lul A- postoleanu ca onor. Senat să întârcă co- rn siuuel de verificare dosierul și să o in- vite să bine-voiască să verifice alegerea D-lui Voinov, remâind ca D-lul, dacă va voi, să optede pentru mandatul de senatoi satt să remână deputat. D. I Deșliu. D-lor senatori, vă măr tu i4t)C MQMTUliCL OFICIAL AL UUluANlEl 5 Februarie (9 Martie) 1877 risesc eă nu sunt pentru precedente. Se natul acesta însă a luat ca de normă că trebue maî întâiă să demisionede din Ca- meră uu deputat ca să pâtă fi verificat în Senat. Așa s’a făcut cu D. L. Catargiu. D. Cămărășescn. Nu. D. vice-președinte. Nu întrerupeți, D-le Cămărășescu. D. I. Deșliu. Senatul disolvatcași tâta cele-alte Senaturl nu făcea așa, avea alte reguli. Se alegea un deputat senator sau un senator deputat, remânea la dânsul fa- cultatea să optede pentru Senat safi pen- tru Cameră, și comisiunea verificătâre era ținută să se ocupe de verificarea lui. D. Voinov este deputat, este și funcțio- nar public, a dimisionat bre conform cn legea electorale ea să pâtă veni aci în Ss- nat ? Iată de ce trebuia să se ocupe comi- siunea, âră nici cum de alt-ceva. Prin urmare, eii sunt de părere ca să intrăm în discuțiune asupra acestui punct și să punem la vot dacă Senatul voesce ca alesul să intre în Bănui nostru, sati să re- măe tot la Cameră. D. M Cogălniceanu. D-lor, sunt în contra considerațiunilor pe care s’a înte- meiat onor. D. Apostoleanu, însă în mod escepțional voitt fi pentru conclusiunile D-sale, și prin urmare îu contra conclu- siunilor comisiunel de verificare. Voiu să mă esplic. Onor. D-nl senatori, precedentele unnl Corp nu pot să fie un precedent pentru alt Corp. Precedentele Senatului trecut care era suveran în materie de verificări, nu pot să fie precedente pentru Senatul ac- tual carele este și el suveran în acâstă materie, dar precedentele Senatului actual trebue să fie precedente, pentru densul mal ales când acele precedente sunt fă- cute prin âmenil aceia cari avâă majorita- tea în Senat și cari și astă-r^I o aO. Efi cât pentru mine D-lor, vă mărturi- sesc că de câte ori m’am găsit în fața u- nul deputat care să alegea senator, sau a unul senator care să alegea deputat, eu tot d’auna am condamnat aceste alegeri. In a- devăr D-lor, când eram în Cameră să fă- use un curent, că din Senat, în fie care se- siune vedeam câte doi, trei cari venea în Cameră și tot d’auna când veneau în Ca- meră eu respingem asemenea alegeri. Nu cunosc o singură țâră unde un representaut al națiune! în timpul esercițiului mandatu- lui sâu vineși cere de la alegătorii săi să ’l mal numâscă încă uă dată representaut al națiunel în alt Corp și pe urmă D-lul să fie pus în posițiune ea să opteije. Acesta să pâte face D-lor într’un singur cas: când bună oră alegerile ar ti generale și în Se- nat și în Cameră. Eligibilii sunt atunci simpli muritori, și să pâte întâmpla ea a- ceeași persână să fie alesăși senatorși de- putat cum s’a și întâmplat. In tote cele alte cașuri am combătut a legerile analâge cu cea de fața. Așa în Camera deputaților am combătut alegerea D-lul Cănănău care fiind senator, s’a ales deputat, și am avut fericirea ca în acea Cameră, unde nu eram din majoritate să am aprobațiunea majorități, și alegerea a fost respinsă. Tot astfel mi se pare s’a întâmplat și cu D. Veisa; prin urmare, în cestiunea a- câsta, am convingerile mele, și sunt feri- cit că convingerile mele sunt aceleași, — contra cărora s’a rostit onor. D. Cămără- șecu, eu cele ale onor, vice-președinte al Camerei, D. C. A. Rosetti; și sunt fericit că ele sunt conforme și cu opiniunea a doi dintre miniștri actuali, D. lonescu și D. Chițujși fiind că tot d’auna am răul obicei d’a veni cu probe la ceea ce arăt, dați ’ml voe să vâ citesc un articol original auto- g af al D-lul N. lonescu. D-sa era rapor- tore la uă comisiune de verificare; era în cercetare alegerea D-lui Lasear Catargiu. Eată ce dicea D-sa în contra celor susți- nute de D. Cămărășescu: „D-nil C. A. Ro- „setti și N. Blaremberg aii susținut că u- „nul deputat care este în cașul D-lui Las- „car Catargitt ales senator și încă nedemi- „sionat diu Cameră nu i se pâte verifica „mandatul, nici valida sau invalida ale- „gerea, până ce mal ântâi nu va fi declarat „că a demisionat din Cameră." Eată ce susținea onor. D. C. A. Rosetti. Eată acum în privința alegerel de la Te- leorman a D-lul general Florescu ce sus- ținea D. Chițu; am aci actele : „La colegiul II alegerea este făcută îo „persână D-lul general Florescu, care a „întrunit majoritatea de 63 voturi din 88 „votanțî și acâsta găsindu-se în regulă „esta de părere a se valida D. Florescu se- „nator al acestui colegiu, de âre ce D-sa „a declarat înaintea secțiunel, până a nu se „procede la verificare că a demisionat din „Cameră. “ Acesta este textul positiv și nu încape afirmări pentru sau contra în fața lui. Așa dâră s’a prin.it și de partitul care venea liber ales, s’a primit tesa fârte morală, că înaintea alegătorilor nu se cuvine să se presinte un candidat de mandatar al nați- uni, când el deja are un mandat, pentru că în alte condițiunf mă presint eu înaintea alegătorilor ca simplu Cogâlniceanu, și alta este când mă presint ca senator și ca vice-președinte al Senatului. Acâsta ar fi de s’ar adopta ceva monstru care nu s’a vă<)ut nicăerl. Cn tâte acestea fiind că este un । recedent și fiind că sunt și opiniuni contrarie, și fiind că interpretațiunele pu- rurea trebuesc să se facă în favârea ; âră nu în defavârea persânelîn joc; și eu dic, în mod escepțional, ea, în conformitate eu cele 4-ise de onor. D. Apostoleanu, să se proeâda la verificare. Insă eă ’ml păstres dreptul să propun onorabililor mei colegi ca în regulamentul Senatului și pentru dem- nitatea Senatului și în interesul constilu ționalismulul si se copriudă, si se regu- lese și acest cas să se hotărască ca uă da- tă să se scie cum are să se urmese în fața acelor deputațl care vin în Corpul nostru rămâind deputațl, discutând și votând. Și apoi D-lor, nu scăpațl din ve.lere că de multe ori s’a vă<|ut că, într’uă Cameră un project d.e lege nu devine lege printr’un singur vot de majoritate. Sunt mai multe legi care s’afi votat îu Camera deputaților cu un singur vot. Acea lege vine apoi la Senat și trece ear cu un singur vot de ma- joritate. Și fiind că votul este secret de ce în asemenea cas n’aș putea susține că a- cestă lege s’a votat cu majoritatea acelui senator care după ce a votat în Cameră a votat și îu Senat Apoi D-lor chiar în tri- bunalele nâstre judecătorescl nu scițl că este regulă ordinară că un judecător care uă dată s’a rostit într’un proces la uă ins- tanță de jos, dâca a fost înaintat la curte, numai pâte să se rosteseă în același pro- ces și la curte, și când se întâmplă un a- semenea cas vine chiar judecătorul acela și se remisă dicând: „nu sunt competent", fiind eă deja m’am rostit la acest proces la instanța de jos. Așa dâră etă la ce sus- țin în teoria generală că un mandatar al națiune! într’un Corp nu pâte fi ales în cel alt Corp, în acelaș timp, susțiu că acesta nu se vede nicăerl de cât la noi! Insă în cașul de față și pentru motive pe care la timp le voiu desvolta, rog pe comisiune să primâscă propunerea onor. D. Aposto- leanu, și să intre în verificare. D. Al. Geani. D-lor, s’a susținut con- clusiunile raportului care sunt făcute în acest înțeles, de a nu sa verifica alegerea D-lul Voinov până ce mai ântâiu D. Voi- nov nn ’șl va da demisiunea ca deputat. Mi se pare că aceste conclusiuni ale raportu- lui nu sunt conforme nici cu precedentele acestui onor. Senat, nici cu textul și spiritul legei, și âtă pentru ce. Mai ântâiti, nu este conform nici cu precedentele acestui onor. Senat, pentru că toți onor, senatori au in- vocat opiniunea unei minorități a comisi- unilor verificătâre cu ocasiunea alegerilor generale de senatori, și majoritatea comi- siunel a conchis într’un sens cu totul con- tra opiniunei acestei minorități și condu - siunel raportului acesta. D-lor, dați ml voe să vă citesc raportul făcut de comisi- unea verificătâre asupra alegerel chiar a D-lul Catargiti : „însă D 0. A Rosestti și „Nicolae Blaremberg au susținut că unul „deputat care este în cașul D-lu* Catargiu „ales senator și încă nedemisionat din Ca- ; „mară, nu’i se pote verifica mandatul, nici „valida sau invalida alegerea până ce mal , „ântâiu nu va fi declarat că a demisionat „din Cameră." Acâsta era opiniunea mino- rități compusă în adevăr de persâne fârte respectabile și pe care sunt obișnuit a le j asculta, der în cașul de față nu pot să mă j unesc cu opiniunea lor. Insă ce rjice ma- joritatea ? Majoritatea comisiunl de atunci a menținut opiniunea sa de a ae verificași 25 Februarie (9 Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1461 tul de opțiune, căci nu pdte esercită două mandate de odată. Putem, după părerea nea, să’l declarăm senatore, rămânând ca D-sa, să nu pdtă in- tra pe aceste banei, să nu votese de câta- tuncl, când ’șl va fi dat demisiunea din deputat. D. Al. Ortiscn. Din cele (tise de onor, preopinent, văd că voesce a se părăsi pro- cedura acestui onor. Senat, și’ml pare bine că s’a recunoscut adl greșită acea proce- dură trecută, fiind-că a cere ca un onor, deputat, care s’a ales și senatore, s$ op- tese înainte de verificarea titlului nu este logic, nu este bine. Procedura Senatului acum dace ani când s’a înființat pentru prima dră, s’a hotărît atunci, chiar eu ocasiunea alegerel D-lul Idn Ghica de senatore, unde trei din comi- siunea verificătdre susț nea să se casese alegerea și alți trei susținea ea să se va- lidese și să se proclame. Eu într’un mo- ment de scrupul am dis în adevăr că nu putem proclama pe cine-va senatore când este și deputat, pentru că nu pdte fi cine- va în acelaș timp și senatore și deputat, dâr m’am reîntors asupra acelui scrupul și am dis că este bună alegerea, că trebue să se proclame, și după proclamare se pdte aplica art. 41 din Constituțiune, care dice că nimeni nu pdte fi membru al uneîâ și celei alte Adunări. Va să dică el trebue să optese; apoi cum pdte să optese ddcă n’are Dualitățile de a opta? Trebue să fie și deputat și senatore, ca să pdtă opta. Acâsta a fost opiniunea mea acum 10 ani la 23 Ianuarie 1867, și tot acâsta este și acum. Nu sunt asemenea nici de părerea care dice să se verifice și să nu se proclame. Sunt și rămân tot de opiniunea de atunci ca să se proclame senatorul dâca este bine ales, rămânând dreptul proclamatului de a opta. D. O. Leca. Eu cred că o nor. Senat este luminat, căci de și este cestiunea că ar fi un precedent ca Senatul să nu pdtă să ve- rifica uă alegere înainte de a opta persdnă care este și deputat, însă acâsta nu era de cât opiniunea minoritățel comisiunel, de atunci și a venit majoritatea Senatului și a hotărît să se verifice titlul, să se pro- clame, și pe urmă să optese. De acea cred să închidem discuțiunea¹ și onor, comisi- une să bine-voiască a procede la verifica- rea alegerel. Voci. închiderea discuțiunei. D. P. Casimir (contra închidere! dis- cuțiunei). D-lor senatori, vă rog să’ml dațl cuvântul ca raportor spre a arăta scusele comisiunel, peutru ce a emis opiniunea ce am avut ondre a vă espune. Vă rog să fiți jușu mal cu semă într’uă discuțiune de felul acesta prin care se a- runcă bănuell asupra opiniunel comisiu- proclama alesul, și aceste conclusiunl s’ati și adoptat. Va să dică și atunci s’a validat alege- rea, și urma numai a se face acea formali- tate de p-oclamare de senatore, și pentru ea să se acă acâsta, trebuia să esiste de- misiunea D-lul Lascar Catargiu de depu- tat. Prin urmare vedeți eă precedentul nu este în favârea conclusiunilor actualei co- misiunl de verificare. D-lor, am (Jis că’tex- tul și spiritul legel este contrariu prece- dentului care a mijlocit în acest onor. Se- nat, și cu atât mal contrarii! acestui raport. In adevăr, D-lor, etă fee dice art. 41 din Constituțiune: ,Nimenea nu pdte fi tot de uă dată mem- „bru al unei și al celei alte Adunări.“ Apoi D-lor din Constituție resultă clar că cineva nu pdte să esercite în același timp și mandatul de deputat și mandatul de senator, ci trebue să optese între aces- tea Apoi ca să pdtă opta trebue mal ântâiti să se facă verificarea titlului sâfl, pentru a se găsi că are calitățile de a fi senator, și numai atunci are dreptul de opțiune între mandatul de senatore și acela de deputat; căci când se dice că uă persdnă are dreptul de opțiune, tre- bue mal ântâiti să esiste întrunite în acea persdnă și calitatea de senatore și aceea de deputat. Vedeți dâră D-lor, că textul le- gel ne 4ice curat, că D. Voinov nu pdte să demisionede din deputat de cât când vom dice că D-lul are și calitatea de se- natore; numai atunci D-sa pdte face opțiu- ne între uă calitate și cea altă. ț)iceam, D-lor, că nici cu spiritul legel du este conform precedentul ce s’a invocat; și în acâsta diverged cu multă părere de rău de onor. D. Cogâlniceanu. Cedice spi- ritul legel? pice că esistă incomptabili- tate între calitate de senator și deputat. El bine D-lor, dâca esistă incompatibilitate î.itre aceste două calități, trebue ca persd- na aceea care e deputat să fie recunoscută și ca senator; ea nu pdte să esercite tot de uă dată ambele aceste calități, nu pdte să fie pe banca de deputat și în acelaș timp și pe banca de senatore; acestadice legea. Deca am merge cu teoria emisă de onor. D Cogălnicenu, atunci nici un funcționar nu ar mal putea fi înaintată, căci s’ar dice, că acela care este judecător la tribunal, nu pdte fi numit judecător la curtea de apel. Din momentul însă ce este numit la curte, el încetâsă de a mal ti la tribunal. Din momentul ce uă persdnă a voit să fie ales senatore, a voit cu alte cuvinte să nu mal fie deputat, și de aceea optesă îndată pentru unul din aceste două mandate, în- dată ce le-a întrunit. Pentru aceste considerante D-lor, bine- voiți a respinge conclusiunele raportului, pentru ca onor, comisiune de verificare să ia cercetarea validărel alegerel D-lul Voi- nov, după care apoi D. Voinov, are drep- nel, trebue ca și raportorele să se pdtă a- păra. Vă rog dâr să nu închideți discuțiunea și să ’ml acordați duventul măcar pentru trei patru minute. D. vice-președinte. S’a cerut închide- rea discuțiunei. A vorbit în contra D. P Casimir, este cine-va care să vorbâscă pentru ? D. Apostoleanu (pentru închidere). Pentru ce asupra unei cestiunl în privința resnltatulul practic, unde nu este nici uă diferență de opiniunl trebue ne contenit să prelungim discuțiunea? Pentru ca să nu ne arătăm consecințl în acestă materie ? D-lor, ce țintim în Corpurile Legiui- tdre, de cât tot-d’a-una un resultat prac- tic, adică votul. EI bine, din momentul că nimeni nu s’a ridicat ca să susțină să vo- tăm pentru conclusiunele raportu ii, așa în cât să ne atragă pe acâstă paulă, eti cred că este bine să închidem discuțiunea rămânând ca la votarea regulamentului să prevedem acâstă nouă procedare cerută de unii. Voci. închiderea discuțiunei. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nei și se primesce. — Se dă citire din noti conclusiunelor raportului, care puindu-se la vot se res- pinge de Senat. D vice-președinte. S a respins con- clusiunele raportului și rămâne ca onor, comisiune să se ocupe de verificarea ale- gerel D-lul Voinov. Ne mal fiind nimic la ordinea Jilel se ridică ședința ,1a 3 și jumătate ore după amâ^ă-^i anunțându-se cea viitâre pentru Luni 31 ianuarie. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ESTRA-ORDINARĂ Ședința de la 19 Februarie, 1877. Presidenția D-lul vice-președinte A. Teriaihiu, asistat de D-nil secretari G Tăcu, A. Vizanti, F. Aluneanu și I. Lățescu. Ședința se deschide ia 1 oră după a- miaiJI PresențI 100 D-nl deputațl. Nu r&spundu la apelul nominal 49 și a- nume : Bolnavi: D-nil C. T. Grigorescu, Gr. Serurie In congediu: D-nil A. Agioglu, D. Anghel, Bo beica, A. Gr. Bonachi N. 1. .Bujoreanu, Sc. Călinescu, C. Catargi, P. Constantin, G. N. Gamulea, G. Mârzescu. D. Miclescu G. Miclescu, I. Nicolau, N. Nicoreseu G Pruncu, N. Rosetti, G. Rosnovanu C. 1462 rec, SI Vladimirescu, P. Zamfirescu, R. grăvescu, M. Burilânu, D. Frunză Fără, arătare de motive: D-niî G. Dimitrescu, A. Oandiano-Po- pescu, D. C'astreianu, N. Catargi, L. Cos- tin, D. Cozadini Gr Cozadini, G. Exarhu, A. Gheorghiu, P. Ghica, N. Guran, C. Grădiștânu, G. Magheru, G. Mantu, G. Morțun, M Negulescu, N. H. Nicola, R. Pătărlăgeanu, C. G. Pesiacov, E..Stăteseu, C. Climescu , M. Ghelmegeanu, A. Sto- lojan. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediu D-lul «deputat D. Angliei. Se trămile la comisiunea de petițiuuT petițiunea D-lul T. Vartic, a D-lul C A. Barca, a mal multor locuitori însurățel din comuna Ferbințl, județul Ilfov, precum și telegrama elevilor scâleî technice din lași, asupra căreia Adunarea adoptă urgența. Se trămite la comisiunea financiară a- dresa D-luî ministru de fiinance privitâre la legitimarea creditelor suplimentare și estraordinare deschise de guvern în cur- sul anului 1876, conform art. 29 din legea de comptabilitate. Se trămite la secțiuni projectul de lege relativ la transacțiunea încheiată între mi- nisterul cultelor și instrucțiunel publice și între D. librar Socec. D. vice-președinte. Acum, D-lor. la or- dinea (jileî avem continuarea discuțiunel pe articole a projectulul de lege relativ la modificarea lege! comptabilitățel. Voci. Nu este aci I). ministru de finance. D. viec-președinte. Atunci, până va ve- ni D. ministru, să bine-voiți a procede la alegerea unul membru în comisiunea în- sărcinată c i revisuirea caselor publice în locul D-lul Brătianu demisionat. D. N. Fleva. D-le președinte, prin de- misiunea D-lul Voinov, s’a făcut uă va- canță în comitetul de acusare, așa că comi- tetul nu pote delibera; prin urmare, cred că ar ti bine să puneți la ordinea dilel și alegerea unui membru în comitetul de a- cusare. Se procede la alegerea uuul membru în comisiunea pentru revisuirea caselor pu- blice, și se alege D. G. Vernescu cu 59 voturi din 68 votanțî. D. vice-președinte. D-lor deputațl, D. ministru de finance încă n’a venit; aseme- nea și D. ministru al justiției este absent; prin urmare trebue să suspendăm ședința pentru câte-va minute, pene la venirea D- lui ministru de finance, ca să putem con- tinua desbaterea începută în ședința de ieri asupra projectulul care este la ordi- nea dilel. D. I. Poenaru-Bordea. D-le președin- te, noî am moscenit și noi uă archivă de lucrări pe care nu le-a resolvat fostele Ca- mere, și avem să ajungem și noi tot acolo dâcă nu ne vom ocupa cu petițiunile care MONT™- OF'™AL AL ROMÂNI sunt . imise în cercetarea comisiunel i Sunt mai multe petițiunl forte urger cari trebuesc resolvate, cum sunt petițiu- nile locuitorilor care reclam a că nu li se învoiesce a cultiva tutunuri... Voci. Asemenea sunt uă mulțime «le ce- reri de indigenat. D. 1. Poenaru-Bordea. Vă rog dâră, D-le președint¹', să bine-voiți a regula să începem a ne ocupa cu resolvarea petițiu- nilor și a cererilor de indigenat, mai eu sâmă că D. ministru de culte este aici. D. vice-președinte. Dior, scițl că la ordinea dilel, în înțelegere cu D. ministru de finance s’a pus projsctul de lege, pentru desvoltarea unor articole din legea comp«- tabilitățeî. Discuțiunea este încă pendin- te, prin urmare nu putem să intervertim ordinea dilel fără uă înțelegere prealabilă între Cameră și D-niî miniștri. Fiind că D. ministru de finance nu este presinte, pentru a putea continua desbaterea projec- tulul de lege ce avem ia ordinea «lilel, vâ rog dâră să ’mî permiteți a suspenda șe- dința... Voci. D. ministru de culte este pre- sinte. D. G. Polizu. D-le președinte, este de- pus pe biuroul onor. Adunări un project de lege, prin care se cere a se la D-lul Dr. Georgescu 10 pogâne de pământ, pen- tru clădirea unor stabilimente de băi la Balta-Albă. .. D. președinte. Projectul acesta este trămis la secțiuni, și încă nu este cercetat. D. C. A. Rosetti. D-le președinte vă rog să ne spuneți dâcă v’a făcut cunoscut D-luî ministru de finance că vine? Părerea mea este să ’I trămitețl uă telegramă să ’l întrebați dâcă vine, și penă atunci să luăm uă petițiune saiî un indigenat âre- care, căci acestea sunt lucrări care se cur- mă la moment când ar veni D. ministru. D. vice președinte. Am invitat deja pe D. ministru să vie; până atunci vom pro- cede la alte mici lucrări. D. Arbore Polichrouie. D-le președin- te, s’a numit un comitet de onor. Adunare pentru a aduce un raport asupra cerere! arendașilor de a fi păsuițî pentru plata căștorilor. Acâsta este uă cestiune fârte importau- tă, mal cu semă îa starea de penurie în care suntem, fiind că dâcă am procede la esecuțiune măcar în parte, tot am căpăta ceva; din 12 sau 14 miliâne tot am prin- de 6 sau 7 miliâne, dâcă nu și mal bine. V’aș ruga să bine-voiți a comunica D-lor deputațl din comitet să grăbescă a veni cu acel raport, căcî cu cât vom lăsa să trâcă timp cu atât nesiguranța va fi mal mare. D. vice-președinte. Vom ruga pe co- mitet să grăbâscă lucrarea. Acum consult Camera dâcă voiesce să încâpă cu indigenatele, saiî cu petițiunile’ Voci. Cu indigenatele. 25 Februarie ț9 Martie) 1877 D. B. Maniu, în lipsa D-luî raportor , dă citire următorului raport : Domnilor deputați, D. Alexandru I. Popescu, prin peâțiu- nea înregistrată la No. 826 din 30 luniu 1876, a solicitat de la onor. Adunare a i se recunâsce calitatea de cetățân Român. Comisiunea D-v., luând în cercetare a- câstă cerere, precum și actele alăturate, și fiind conform cu art. 9 din Constituțiune vă râgă prin organul subsemnatului să bine-voiți a vota aci alăturata com lusiune. Raportor; T. B. Lățescu. C0NCLUS1UNE. In virtutea art. 9 din Constituțiune să acordă dreptul de cetățân Român D-luî A. Popescu. Voci. Dați-ne esplicațiunl. D. B. Maniu Raportor în acâstă „jstiu ne este D. T. Lățescu, care acumlipsesce, și numai D-sa care eunâsce actele și îm- prejurările ar putea să dea deslușiri. Uă voce. Dațî citire tutulor actelor. D. B. Manin. V6 rog, D-lor, să mg dis- pensați de acâstă sarcină, pentru că aceste acte sunt numerâse și lungi. Trebue să a- vețî încredere în comisiunea D-v., care ’șî a îndeplinit datoria cu sânțenie mal ’nain- te de a veni ’naintea Camerei cu acest ra- port. . Voci. Cer cuvântul. D. B. Maniu. Acum dați'mî voie să a- trag atențiunea Camerei asupra uneî îm- prejurări. Uă petițiunea venit la comisiu- nea de indigenat după ce ea s a pronun- ciat asupra indigenatului D-luî Popescu. Decă credeți de trebuință, pot se dau ci- tire acestei petițiunl, dâră este camlungă... Voci. Spuuețî numai sensul. D. B. Maniu. Sensul este acesta : mal mulți locuitori din Râmnicul-Sărat recla- mă contra împământenire! D-luî Popescu, qlicend că nu e Român. Eu fiind că am ci tit prin jurnale și am audit «Jicendu-se că ar fi Ebreu, am avut scrupulul să ’l cu- nosc, mi la presintat D. Fleva , și ’mî a fost destul să schimb două, treî cuvinte cu acest domn ca să ’l cunosc că e Român. (Ilaritate). D. M. Costachi. Aduceține fotografia să ’l vedem și noî. (Ilaritate). D. B. Maniu. Fotografia vie? Prea mă supuneți la cheltuieli dadarnice. D. T. Bagdat. D-lor, în orî ce familie când se introduce un membru să caută și se cercetâză ca el să aibă purtări bune ; deră mai cu sâmă, îu familia cea mare a națiuneî, când voiesce cine-va să se intro- ducă, trebue să aibă mal eu osebire uă bună conduită. El bine, D-lor, pe cine voiesce onor, comisiune să introducă în senul națiuneî? Și, asupra acestui individ, nu voiti vorbi nnmaî de mine, pentru ca să nu se dică că aș avea pasiuni în contră’!; ci voiiî ruga pe 2 > Vetuuarie (9 Marii») Id7 MuNlTUKUL OHC1AL AL Ko NIEI Cameră să ’ml dea pucină atențiune, pen- tru ca să ve citesc biografia acestui om . după uă scrisâre a alegătorilor mei de la Râmnieul-Sărat, prin care sunt autorisat a ruga pe D-nii deputațl să nu facă aces- ta crimă, de a da indigenatul unui om care nu merită să ’l aibă... Uă voce. E Român. D. T. Bagdat. Pdte să fie Român ; nu >eg: âră ceea ce e r6ti este că acest indi- vid să găsesce de 19 ani în țâră cu nume- le schimbat, fiind că adevăratul său nume e 1 icob Israil. Pe lângă acestea, s’a mai alăturat chiar de către mine la dosarul a- cestel împământeniri, un certificat al pri- măriei locale, din care se constată că a- ci st individ e și atheu.., (Ilaritate). D-lor, un om care nu crede în nimic , pdte comite ori ce crimă... Uă voce. Noi nu ne ocupăm de athel..,. (Sgomot). D. T. Bagdat. Prin urmare, eu ’mi voiă face datoria către alegătorii mei , și vă voiu da citire petițiunel lor, din care vă veți putea lumina mai positiv despre per- sdna pe care aveți să o împământeniți. Acestă petițiune este subscrisă de 53 de alegători onorabili din orașul Râmnicul- Sărat, și ea ar fi fost acoperite cu sute de semnături decă uu s’ar fi grăbit să o tră- miță onor. Camere mai nainte de a se lua în desbatere cererea de împământenire. Afară de acestea, un alt onor, cetățân, D. Câță Niculescu, eare a fost în multe rânduri deputat, făcându’mi uă adresă te- legrafică prin care menționedă acestă pe- tițiune, a fost insultat de’către acel Ale- xandru Popescu, îu modul cel mai cuteză- tor și cel mai neauzit. Din tdte acestea , D-lor, '-red că pdte resulta pentru D-v. convicțiunea că acest om nu are purtări destul de bune pentru a putea să fie ono- rat cu împământenirea română. D. B. Mania. D-lor, voiesc să dau dre care deslușiri în privința moralităței și religiuni petiționarului. Cât pentru mora- litate să ’mi permiteți a vă dafi citire unui act tot al cetățenilor din Râmnieul-Sărat, prin care iată ce se Zice: (citesce). Acum, despre ortodoxia acestui domn, să ’mi dațl voie să v6 citesc estractul de botez. Onor. D. Bagdat se scandalisedă de numele Is- railă, și crede că acest nume denotă uă o- rigină judaică. Ei bine, uu lucru cred că veți admite, adică că un individ de reii- giunea judaică nu pdte fi preot ortodox (ilaritate). Apoi D-lor, numele preotului botezător este lacob Israil, și numele pă- rinților pruncului este Ieremia Israil Po- pescu. Apoi tdtă religiunea ndstră este ji- dovâscă și m’aș face forte se vă dovedesc că ea este amestecată cu milhologia fru- mdsă română (rîsete) Așa deră creZ că a- cest nume nu pdte se aducă cea mai mică îndoială asupra ortodoxiei D-lul Popescu. Respect ideile și credințele D-lui Bagdat, și decă onor. Cameră crede că în facia ac- telor presinte și în facia cercetărilor scru- puldse ale comisiunel pdte fi loc la îndo- ială, nu are de cât să se pronunțe în sen- sul D-lui Bagdat. D. Mauolachi Costachi. D-lor, aș ruga ca în cestiunea acâsta să înlăturăm ori ce preocupări care sunt cu totul străine de materie. Nu este aci cestiunea de a se sci eare pot ti credințele religidse ale unui om; trăim sub regimul libertățel consciin- ței, și nu ne este permis a face iuvestiga- țiuni închisitoriale în privința nici unul cetățân. Așa dâră cu părere de rău aș ve- dea pe D. Bagdat venind să dovedâscă cu petițiunea a celor 53 de locuitori că acel domn ar avea slăbiciuni în credințele sale religidse. Acâsta nu este trâbă Camerei : ceea ce intrâ în atribuțiunile Camerei este de a sci dâcă petiționarul îndeplinesce cele alte condițiunl pentru a fi împămân- tenit, și între acele condițiuni se cere în realitate si conduită buuă. Apoi, ce se a- duce aci, pentru a dovedi reaua purtare a reclamantului? Se aduce uă petițiune a 53 locuitori din Râmnieul-Sărat. Apoi dre nu s’ar fi putut aduce uă contră suplică tot din Râmnieul-Sărat și tot cu atâtea iscă- lituri?... D. Bagdat. A adus una numai cu 25 de iscălituri (rîsete). D. Manolache Costachi. Eu eare sunt ju- decător imparțial, înaintea acelor 25 și 53 de martori, dic că nu mă creZ în drept ca să apreciefi valârea întrenseeă a acelor martori, fiind că se pdte ca cel 25 să nu ti fost preocupați de spiritul de pasiune și se aibă uă imparțialitate mal mare de cât cei 53. Așa dâră, D-lor, denunciările a- cestea nu pot fi nici uă pedică pentru Ca- meră. Venim acum, la cele alte condițiunl adi- ca (dâcă numele pâte să fie uă pedică la împământenirea ce cere. InchipuițivS eă că s’ar găsi uu creștin care ar da numele de Judas copilului sSu. EI bine, pentru că a împrumutat un nume din biblie urmâZă din acâsta ca să ’șl pârdă calitatea de Ro- mân ? Așa dâră, D-lor, pe câtă vreme D. ra- portator are documente în mâuă prin care dovedesce că acel cetățân Popescu, și sunt fericit cu nu este rudă cu fostul prefect Popescu, este de n iționalitate Român, eu v’aș ruga să lăsăm de nă parte petițiunea celor 53 și să primim pe petiționar în se ul familiei Române. —Se pune la vot închiderea discuțiunel și se piimesce —Se pune la vot conclusiunile raportului, și resultatul scrutinului este cel următor: Votanți.....................77 Majo:itate reglementară . .38 Bile albe pentru. . . .57 Bila negre contra .... 20 D. vice-președinte. Adunarea a primit conclusiunile raportului. 146? D. î. Docan, ministru lucrărilor pu- blice. D-lor deputațl, D. ministru de fi- nance chemat de noi și de biurou a veni să ia parte la discuțiunea legii de ieri, râgă atât biuroul cât și Adunarea să bine voâscă a amâna discuțiunea acâsta peni' luni, fiind astădl fârte ocupat. D. vice-președinte. 0 asemenea comu- nicare s’a adresat de D. Sturdza și D-lul președinte Rosetti. D. Sturdza se râgă să se amâne până Luni discuțiunea pe arti- cole a acestui project de lege.. D. C. A. Rosetti. De âre-ce D. mi- nistru. în dreptul domniel-sâle, amână projectul până Luni și fiind-că dileie sunt puține care ne rămân pentru e h' i rea budgetului, echilibrare pe care noî nu o putem face fără concursul ministerului ași fi de părere să urmăm astăZl discuțiu- noa începută asupra projectulul pentru in terpretarea legii comunale, și tot de-odată sâ ținem ședință mâne Duminecă, ca sa d - vedim în tâte modurile și nou? și tutulor că suntem necontenit la postul nostru și că dorim necurmat să facem mult și bine (aplause). D. N. Dimancea. Să fie constatai că nu suntem noi de vină dâca nu se echilibrele budgetul. D. G. Ghițu, ministru de culte și in- strucțiune publică. Socotesc că D de- putat Dimancea nare dreptul să facă ase- meni protestări că nu sunt deputății de vină de nu se echilibrâZă budgetul. Tre bue să facem acâstă dreptate domnului Sturdza, că nu este român mal ardent de cât D-sa care să dorâscă echilibrarea bud- getului. Prin urmare, protestațiunea D-hil Dimancea nu este la locul el. Voci. închiderea discuțiunel. D N. Dimancea. Respect și declar că sunt amicul domnilor miniștri; der pe mine mfi conving faptele, iar nu vorbele. D. mi- nistru de finance a pronunțat aci vorba care tind a ne face suspecți că noi nu voim să echilibrăm budgetul. Cum D-sa vine acum și ne lasă în nelucrare până Luni ? Eu doresc să se constate diferența ce este între noi și D-sa, care astăZl vine și ne propune amânare. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nel. și se primesce. — Se pune la vot propunerea D-lui . A. Rosetti, de a se ține sed'nță mâne Du minică, și se primesce. D vice-președinte D. P. Grădiștânu are cuvântul asupra ordinel dilei. D. P. Grădiștdnn. Projectul relativ la modificarea legii electorale ar cere pre- sența D-lul ministru de interne. . . Voci. Nu; este D. ministru de culte care ’l susține.’ D. P. Grădiștânn. Prea bine dor ar ti mai uement să fie presinte D. ministru de interne. Eu v aș ruga să priimițî a se lua în dis- 14b< MONITORUL OFICIAL AL ROMANiBi 2b Februarie (9 Martie) 1877 cuțiuua legea organisărel teatrelor, care este la ordinea dilel. D. G. Chițu, ministru de culte și in- strucțiune publică. Am avut onârea de a asista la desbaterile onor. Camere asupra projectulul do lege pentru interpretarea legii electorale. Prin urmare , și astăzi voiti fi la disposițiunea Camerei pe cât ’ml vor permite mijlâcele. După termina- rea acestei legi, sunt și efi de părerea D-lul Grădiștânu a se tua în discuțiune legea organisărei teatrelor Voci. Ordinea Zilei- D. L. Eraclide. D-lor, am votat art. 14. Intre art. 14 și 15, D-nu Campinift, pre- cum și D. Pastia au anunțat că afi câte un amendament. Ași ruga pe D. Campinifi să presinte amendamentul D-sâle mal ’nainle de a trece la art. 15, la care s’au presen- tat alte amendamente. D. R. Campiniu D-lor, încă din șe- dința trecilfă anunțasem eă am un amen- dament relativ la formarea secțiunilor pe culori, Declar, că retrag acest amenda- ment, spre a-1 presența la art. 47. D. vice-președinte, D. Leca, ocupă fo- toliul presidențiel. D. N. Constantinescu. La acest articol am propus un amendament. Iată care este objectul sfii : După art. 38 din legea electorală, sciți că fiă-care alegător are dreptul să facă a- pel la tribunal în contra hotărîel consi- liului comunal în privința înscrierilor. In projectul de lege de față, prin care se interpretă acest articol, comitetul de- legaților s’a preocupat numai de ideea, ca să accelereze hotărîrile tribunalelor asu- pra apelurilor. Dâr eu cred că mal este alt-ceva care ar trebui să fiă lămurit în privința acestui articol, și acel ceva este ca să luăm âre-care garanții în privința neregularităților, ca să nu dic a fraudelor, cari se petrec cu ocasiunea îucheeril li- stelor definitive de către consiliul co- munal. Iată cum se presintă lucrul. Consiliele comunale au dreptul să prii- mescă contestațiunl până la ora 6 din cea din urmă Zi a termenului acordat consi- liului comunal ca să judece contestațiunl le. El bine, se pdte întâmpla și se întâmplă fârte des ca la cea din urmă oră se pre- sintă cereil de înscrieri în urma unei înțe- legeri prealabile a consiliului comunal, și când acel consilifi în majoritatea sa ar favorisa pe ore-cari alegători, priimesce cereri de înscriere în cea din urmă oră și ’I înscrie în listele definitive; așa în cât, cu chipul acesta, nici un alegător nu pâte controla aceste înscrieri. După interpre- tarea dată art. 38, cine-va nu pâte merge cu apel la tribunal de cât în contra unei hotărîrl a consiliului comunal. Gu alte cu- vinte, art. 38 se interpretă îa acest sens că numai după ce s’a sesisat ânteia in- stanță, care este consiliul comunal, numai în contra acestei sentințe se pâte face apel la tribunal. Atunci înțelegeți prea bine că în contra înscrierilor ce s’ar fi făcut eco- nomic la ora 6 a celei din urmă di, un a- legător nu mal pâte face contestări. Eu cred că nu ar presența nici un incon- venient și nu ar deroga de la principiile generali în materiă de procedură de drept, decă s’ar acorda alegătorului dreptul că în contra înscrierilor făcute de către consi- liul comunal, de și nu au fost contestate la ântâia instanță, înaintea consiliului co- munal, totuși alegătorul să aibă dreptul să le atace la acest tribunal. Pentru aceste cuvinte, iată cum am redactat amendamen- tul mefi : „Să se adaoge la art. 14 aliniatul ur- mător : „înscrierile făcute în listele electorale de către consiliul comunal și care nu sunt publicate în listele provisorie, să fie pu- blicate, și în termen de 10 Zii⁰ de la pu- blicarea lor să aibă drept alegătorii a le contesta. Se înțelege că în acest termen nu se va mal putea cere și face noul în- scrieri.“ D. G. Chițu, ministrul cultelor și In- strucțiuuel publice. D-lor deputațl, în modificările propuse de comitetul delega- ților, ideea care se pune înaintea D-v. este acâsta, dâcă asupra termenului de urgență impus tribunalului, care judecă în a doua instanță și Curții do casațiune trebue să interpretați D-v. spre a face uă realitate din espresiunea de urgență, să interpre- tați acâsta în un sens ast-fel ca să puneți chiar un termen fix îu câte Zii⁰ să se în- țelegă acâstă urgență. Onor, comitet ne propune termenul de 15 adică atât tribunalul cât și Curtea de casațiune să fiă datore a resolve contestațiunile alegă- torilor în 15 dile de la data reclamării. Iată ideea care se pune în discuțiunea D-vâstră. Acum, pe lângă acesta, onor. D. Con- stantinescu vine cu un amendament și a- lătură o altă idee, aceea ca contestațiunile în contra înscrierilor safi ștergerilor cari se fac în ultima oră, și care mal adeseori sunt de rea credință, ca acele contestațiunl să nu fie ținuți alegătorii a le face neapă- rat înaintea primăriei ca prima instanță... Uă voce. Nu Zice așa domnu Constan- tinescu. D. ministru cultelor și in.4trncțiuiiel publice. Ci să fie admise acele contesta- țiunl chiar d’a-dreptul la tribunale și să nu pâtă Zi°e tribunalul : rSfi vil cu con- testațiunea d’a-dreptul la mine, când tre- buia să te adreseZi mal ântâiu la prima instanță, adică la primărie, și fiind-că nu ai făcut acâsta, eu ’țl resping cererea, fără a intra în cercetarea el, căci efi nu sunt competinte săopriimesc, de ore-ce efi sunt instanță de apel. D-lor, în contra acestei idei, eu mă ri- dic cu tâtă puterea, căc.l eu creZ că este uă eresie fatală în acâstă materie a recu- nâsee în principiei dreptul primăriei de a cerceta contestațiunile în primă instanță supuind acele contestațiunl apelului la tri- bunal, și recursului la casațiune, și pe urmă, cu un amendament, a Zice : cu tâte acestea aceia care n’au făcut contestațiunl la prima instanță , pot merge în apel la tribunal. Dâr apel în contra cui ? Uă voce. Contra consiliului care a făcut uă înscriere nedreptă în liste. D. ministru cultelor și iustrucțiunel publice. Apoi, D-lor, trebse să avem cel puțin noțiunea elementară a semnificărel vorbelor; când Zici unul cetățân a face a- pel, se înțelege că este vorba de un apel la uă instanță mal înaltă, nemulțumindu-se pe hotărîrea dată de uă instanță mal mică la cererea lui. Dâca Z'cețI cetățânulul să se plângă la a doua instanță, adică la tri- bunal, că primăria l’a nedreptățit, neîncu- viințând cererea lui, când el nici nu a fă- cut uă asemenea cerere nu vedeți că ce- rerea lui în apel este cea mal nesutera- bile ? Nu vedeți că cu acâsta de fapt des- ființați cu totul judecata de la prima in- stanță a primăriei? Căci cine se mal duce acolo când scie că pâte să se ducă d a dreptul la tribunal? Atunci acâstă dispo- sițiune, cum vedeți scrisă în lege, ar fi numai nisce litere negre pe chârtie albă, nu ar mal avea nici uă importanță practică. Așa dar creZ că onor. Adunare nu va ad- mite un asemenea amendament, care ar constitui uă adevărată eresie în materiă. D. Se. Pastia. Propuneți D-vâstră altul. D. ministru cultelor și al instrucți- unel publice. Apoi credeți D-vâstră D-le Pastia, că este de trebuință să propunem neapărat ceva chiar când nu este nevoie de propus? A face amendamente numai peutru plăcerea de a Zice că am propus ceva, fie sau nu fie de ver-uă trebuință, a- eâsta mi se pare că este a perde timpul numai pentru uă vană satisfacțiune per- sonală. Efi aș ruga pe onor. Adunare să adopte idea comitetului de a defini urgența, fiind că am v^Z^t îu adevăr în practică că ur- gența acâsta s’a înțeles într’un mod fârte defavorabil pentru drepturile cetățenilor; s’a văZQt urgență de șese luni și de un an, și chiar după ce s’aîî făcut alegerile s’a pus Zioa de judecată, în cât când eăpătafi cetățenii uă hotărîre, ea nu mal avea nici un efect. Dâră 15 Zii® mi se pare că este prea scurt, căci trebue citațiuni făcute și mal multe alte împregiurărl cari pâ‘e să nu fie posibil a se săvârși până la Zioa a cinci-pre Zecea. Eu creZ să se pue uă lună safi trei săptămâni. D. ’G. Radescu. D-le președinte, amenda- mentul propus de onor. D. Constantinescu este tot acela îu principifi pe care l-a a- nunțat onor. D. Pastia și pe care ’l susțin și eu. Dâră după cum ’l-a desvoltat D. Constantinescu, sau mal bine Zis, după 25 Februarie (9 Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1465 cum ’l-a înțeles onor. D. ministru de culte, mi se pare că ar da loc la uă confesiune Iată ce a înțeles D. Constantinescu După art. 37 și 38 din legea electorală orl-ce alegător este în drept, în termenul celor trei septămâne, să facă contestațiunl a contra ■rî-. ăret înscrieri în listele elec- torale, sati se câră înscrierea alegătorilor cari vor fi fost emișl. D-lor esperiența a dovedit că nu s’ati petrecut lucrurile așa, suntmulți alegători cari stati la pândă, ca să dic așa, și în tot timpul celor trei săptămâni nu fac nici uă contestațiune, ast-fel că listele publi- cate de primărie rămâne complecte. Ne ducem la consiliul comunal să vedemțdaca în cursul celor trei săptămâni s’au înscris ctl în drept sati s’a făcut ver-uă contesla- țiune, și nu vedem nici una; deră în cea de pe urmă di a espirărei termenului și la ora cea din urmă chiar ce se întâplă ? Se întâmplă că âmeni care sunt agreați consiliului comunal, sau cel puțin majori- tățel consiliului comunal sunt de uă dată înscriși în liste ast-fel că de unde până aci sciiam că sunt 20 sau 25 de alegători într’un colegiti, ne pomenim că numărul lor se urcă la 40 sati 50, din cari cel mal mulțl nici nu au dreptul de a alege depu- t'jțl sati senatori cari să votese imposite pe spatele celor cari prin munca lor ’și-au f laut âre-care avere, și cum voițl D-vostră ' a atunci să se mal pâtă face contestări? Jum ar putea D. Vernescu, fiind că D-sa mă întrerupe, care șede în Bucuresci și care ar vota la Târgoviște să vie la ora cea dupti urmă să observe listele acelui colegiu ? Ce am i^is deră noi în amendamentul nostru? Am dis c ■ în asemenea cașuri — și aci nu mti unesc cu amendamentul D-lul Constantinescu —nu dicem să se facă a- pel d’adreptul la tribunal, ci dicem să a> vem dreptul a contesta persânele înscrise în cele trei dile îu care consiliul comunal este chemat să se pronunțe asupra contes- lațiunilor ivite, și în care dupâ legea ac- tuale. se dice că au se pdte primi nici uă contestațiune asupra înscrișilor. Iată ce <)ice art. 37 din legea electorală: „Reclamațiunile ce ar nasce asupra în- scrierilor sati omisiunilor ce s’ar comite în liste, se vor adresa consiliului comunal în cele d’ântâiti trei săptămâni de la data afișărel, pânâ la 6 ore sera a celei din ur- mă (Ji. „Dnpâ ce consiliul comunal va fi otărît asupra tuturor reclamațiunilor ivite, el încheie listele definitive și le publică, ne- greșit trei lta un moment a declara că sunt în contra lui, și âtă de ce a se pune în lege uă obligați- une tribunalelor și curțel de casațiune, de a se pronunța într’un termen hotărît, ar fi uă disposițiune care n’ar conduce la nici un resultat practic, pentru că ar fi uă dis- posițiune legală imposibilă a se îndeplini. Și în adevăr. D-lor, presupuneți că tribu- nalele, cu tâtă buna voință ce ar avea de a se conforma cu acest ordin ce li se dă prin acâstă lege, n’ar putea resolva tdte contestațiunile în termen de 15 dile. EI bine, în asemenea cas ce sar face cu uă hotărîre a tribunalului dată peste termenul de 15 (Jile? Ar fi aplicabilă sati nu ? Iată uă dificultate ce se rădică.—Asemenea ce se face cu hotărârile date în lipsă ? Căci au dreptul de oposițiune, și prin urmare termenul se prelungesce. Vedeți dâr că va fi imposibil a se da hot ,rârea în termen de 15 dile, și prin urmare ați înscris în lege un termen care n’are nici-uă însem- nătate ; căci dâcă nu se va pronunța tribu- bunalul sati curtea de casațiune în terme- nul acesta, ce veți face ? Veți da dreptul ministrului de justiție ca să distitue pe membrii tribunalului, sau pe al curțel de casațiune cari sunt inamovibili, pentru că nu s’ati conformat legel. D. Cantili. Se vor pedepsi pentru de- negare de justiție. D. P. Grădișteanu. Se vor pedepsi pentru denegare de dreptate ? La acâsta vâ respund că este și legea monopolului tu- tunurilor, care prevede uă asemenea dis- p isițiune, și care a fost cu neputință să se aplice. Voițl D-v. ca puind acâstă dis- posițiune în lege, în virtutea afirmațiunel D-lul Cantili, regia monopolului tutunuri- lor să profite penru a trage în judecată pe tâte tribunalele din țâră pentru denegare de dreptate? Eti cred dâr că puind acest termen, veți face un ce imposibil. Prin urmare, să lăsăm așa cum e în lege, căci alt-fel adjungem la un resultat nefericit. Și eu cred că este un reti, dâră tot de uă-dată cred că remediul propus nu vâ va conduce la un resultat mal bun. Sciti că esistă reul, și mal sciu și alt-ceva, că s’a abusat de acâstă disposițiune intr’atâta in cât s’au lăsat contestațiunl neresolvate penă dupe terminarea alegerilor Sciu fâr- te bine că cu modul acesta adesea ori s’a întâmplat ca tribunalele să abusede ; dâră iară ve intreb: remediul pe, care ’l pro- puneți D-vâstră va curma el reul ? D-lor, articolul acesta așa cum e redau- 14o6 ^ONl'l'ORt'L OFK'IAL AL ROMANII 1 °Ș Februarie (9 Martie) 1877 loc de a face ceva bun am aduce uă per- turbațiune... Voci. Nu este bine redactat amendamen- tul. I). G. Verueseu. D-lor, amendamentul este bine redactat, insă dâcă voițl să ’l faceți și mai clar, efi sunt de părere ca in loc de a se dice: înscrierile făcute in cea din urmă fi, să se 4ică: înscrierile fă- cute peste lista publ.cată. Voci. Așa, așa. D. G. Cautili. Efi ași voi să verbesc in privința urgenței ce trebuie să pună tri- bunalele in judecarea contestațiunilor. D-lor, pentru ca acâstă urgență să fie eficace, sunt de părere să prelungim ter- menul de la 15 dile la uă lună ; insă fiind că ori ce articol de lege trebuie să aibă uă aplicațiune reală, sunt in același timp de părere ca in acest articol 15 să punem disposițiunile din art. 152 din codicele penale relative la denegare de dreptate, ca sancțiune. Iată ce dice art. 152 din co- dicele penale : Orl-ce judecător safi autoritate judecă- torescă, ori-ue administrator saii autori- tate administrativă, care, sub pretext de tăcere sau de nedeslușire a legii, vadene- ga dreptatea ce este dator părților ce ’I vor fi cerut-o, și care va fi stăruit in de- negarea sa chiar in urmă de prevestirile sau ordinile ce va fi priimit de la supe- riorii săi competințî, se va putea minări și pedepsi cu amendă de la uă sulă până la uă mie lei, și se va declara incapabil d’a ocupa funcțiuni publice de la nn an penă la trei anl.“ Efi cjic că acostă pedâpsă să o punem in art. 15, cu die-care restricțiune, adică să sedtem afară nrmătdrea frasă: „și care va fi stăruit in denegarea sa chiar in ur- mă de prevestirile safi ordinele ce va fi priimit de la superiorii seî competințî." fiind bine ințeles că asimiles faptul aces- ta eu aceia ce este crie legea electorală în întru! cărui tribu- nalele și curtea de casațiune să fie datâre a cita neapărat. In acâsta înțeleg urgența și, ca uă c msecință a urgenței, tribunale- le să fie obligate ca în acea (Ji defiptă să judece acâstă afacere cu precădere, chiar când în acea di ar fi alte afaceri cu un ca- racter urgent. Care a fost abusul cel mal mare ce s’a făcut cu acestă disposițiune ? Nu că procedura nu a fost îndeplinită, căci procedura se îndeplinește prin deligința părților interesate cari afl un interes mo- ral, și afl interes să stăruiască pentru în- deplinirea el; procedura a fost mal tot d’a- una îndeplinită. Abusul cel mare este că tribunalele și curtea de casațiune, cu tâtă urgența declarată de lege, dideafl termine fârte depărta e peste două și patru luni, și în timpul acesta sau expira termenul, safl se făceau deja alegerile. Si apoi s’afl făcut abusurl mal strigătâre de cât aces- tea, s’au vC4u^ âmenî înscriși în mod ile- gal în ajunul alegerii, fiind înscriși după cererea administrațiunei și tribunalul a pus formula executorie pe sentință, cu tâ- te că acele înscrieri au fost contestate, și fac apel pentru acesta la D. Ferechidi; âră contestări făcute de âmenil sterșl pe nedrept le-a sorocit dupe trei luni; ast- fel s’a întâmplat la Râmnic, la Muscel pe uă scară întinsă, precum și în tâtă țara. Nu trebue dar să se mal lase tribunalelor uă asemenea facultate , care, sub presi- , unea unei administrațiun! abusive, pâte să degenerede într’un scandal. Trebue prin lege să se impună tribunalelor și cur- ți! de casațiune un termen în întrul căruia să fie datâre să citese contestațiunile. Să fiă datâre tribunalele ca în dată ce pri- meșc contestări electorale, să le citese cel pucin înjermen de 15 (J.ile până la uă lună fără să pâtă trece peste uă lună. Eu aș 1467 primi cele 15 dile. este trâba părților să îode-linescă procedura; însă nu pot face din acâsta uă obligațiune ca și în acest termen să dea h Ararea, căci pâte să nu fie posibil acesta dintr uă circumstanță independinte de voința tribunalului. Pâte că procedura în termenul de 15 dile să nu fie îndeplinită; cum dâră se pâte pretin le ca să judece tribunalul fără ca procedura să fie îndeplinită? A judeca ast-fel este a comite uă ilegalitate și nimeni nu pâte fi silit să corniță uă ilegalitate, d tribunalul mal pucin de cât ori care. Dic dâră că amendamentul trebue să fiă formulat așa: să fie datâre tribunalele să citese în materie electorale în termen de 15 4>le de la primirea apelului safl a con- testațiunel. Curtea de casațiune să citese în termen de 30 dile de la primirea recur- sului. Eară dâcă (jiua în care trebue să facă alegerile ar fi maî apropiată de cât termenul de 15 (țile , să fie datâre să ju- dece cu uă (p safl două înainte do alegeri. Și privesce în urmă pe partea contestată pe toți alegătorii din colegiti cari sunt in- teresați ca colegiul acela să fie compus numaî de cel în drept, ca să facă proce- dura. Oposițiune nu admit. Când proce- dura s’a îndeplinit, când cel contestat a luat cunoseinț. - e termen și nu vine, a- câsta o face numai din spirit de șicană ; el bine, sentința să se pronunțe fără irept de oposițiune. D. P. Grădiștânu. Deră decă va fi fost bolnav ’ D. Eng. Stătescu. u are de cât să dea un mandat altul alegător de aceiași cr dință ca să mârgă să’l represinte înaintea justiției. Așa dâră mâ resum. Cred că îmbunătă- țirea se pâte aduce și în modul acesta. Să «jicern : tribunalele vor fi datâre să citese tâte contestațiunile în termen de 15 dile de la primirea lor, eră casațiunea în ter- men de 30 dile, și judecarea în acea di să fle cu precădere peste tâte afacerile. Cn acest mod vom evita inconvenientele de până acum. D. B. Manin. Care este sancțiunea? D. Eng. Stătescu. Sancțiunea este.acea care esistă pentru toți judecătorii care vio- lâsă legea. Câni legea prescrie un termen de 15 (iile și judecătorul dă un termen de 20 de pile, acâsta este uă violare de lege, și este în drept cel interesat să câră mi- nistrului, ca să aplice pedepsa discipli- nară care merge penă la destituire, cum scițl. Etă care este sancțiunea acestei leg' Și dâcă ministrul uu dă uă satisfaețiune, el ânsușl rămâne răspunzător către Cor- purile instituite și către țâră. Nu cred,.că se pâte pune t Ită san.t țiune de câ* acâsta. D. vice-președinte. D-lor, la biurou s’a maî depus următârele amendamente: 1. Contestațiunile la tribunal se vor ju- MONITORI OFICIAL AL ROMÂNIEI !5 Februarie Martie) 18/7 deca în opt rjile de la data introducere! sale; asemenea în termen de 15 <|ile de la data intrărel recursului se va judeca recursul fără ca în ambele cașuri să se mal citese părțile sati să se acorde drept de oposiție. Termenele de mal sus se vor împărți în douti: cele d’ânlâiu ijile vor sluji inclu- siv la introducerea contestațiunilor, âră cele-alte la judecata lor. „îndată după espirarea termenelor de introducere, autoritatea respectivă va afișa ră listă cu data primirel și termenul soro- cit, care nu va putea trece peste cel fixat nai sus.“ D. Giani. Ori-ce contestație electorală se va âuroci de tribunale cel mult în termen de 15 4ile; âră de curtea de casație cel mult în termen de 30 de clile de la primirea contestațiunel, și în tot cașul înain'e 1®, ada- og în amendamentul meu, să se pună 30 de (jil⁰ de la data apelului sati icursulu în casațiune. In ceea ce privesce denegarea de drep- tate cu care asimiles faptul prevăzut în art. 15 , acâsta mi se pare ce-va care să supere justiția ndstră, pentru cuvântul că acâsta este prevăzut în art. 152 din codi- cele penal; nu e dâră nimic care să supe- re justiția, căci aci se apl că uă pedâpsă care este preve^ută în legea comună. Vi iu face însă uă observațiune asupra celui do al duoilea aliniat ce se prevede în art. 15 și care dice așa: „Cetificarea listei de că- tre consiliul comunal, conform art. 39, se înțelege că trebue să se facă după sentin- ța ultimei instanțe prevăzute la art. 38 dâcă a fost reclamațiune contra acelei de- cisiunl/ Se nasce cestiunea care este sentința ul- timei instanțe? Aceia a tribunalului de prima instanță de județ sati aceia a onor, curți de casațiune? Mie mi se pare că tre- bue să decidă acâstă onor. Cameră să ad- mită că sentința ultimei instanțe să fie a- ceea a tribunalului; căci, decă ar fi aceia a curțel de casațiune , nu mal. pâte să fie nici un fel de discuțiune, atunci nu se maț 25 Februarie (9 Martie} 1877 MoNFfORUL OFICIAL AL RuMANIm 1469 yute dice că se pztă esecuta într nu mod provisorifi (Sgomot, întreruperi). D președinte. Când vom discuta acel articol, atunci puteți face acâstă Inerva ■ țiuoe. D. G. Cantili. Tocmai acesl iste arti- colul la care să refere observațiunea mea.. D. A. Terirtchiu. Aș ruga pe onorabi- lul nostru președinte , să bine voiască a limita discuțiunea nu nai asupra unul a- mendament; căci noi discutăm d uă-dată 10 amendamente - el bine, vă întreb: dâcă avem să urmăm ast-fel cu discuțiunea cum avem să votăm ? De aceia rog pe biurofi să mărginâscă discuțiunea numai asupra unul amendament și apoi să’I votăm ; pe urmă să trecem la alt amendament, și așa mal încolo ; alt-fel, discuț.unea va fi in- terminabilă, căci răsar d’uă-dată nisce i- deî noul, care nici nu s’a propus, nici nu s’a discutat. 1). președinte. Regulamentul nu limi- :âsă presentarea amendamentelor, ori cât de multe ar fi. Ceia ce am însă de făcut este să con- sult Camera dâcă aceste amendamente sunt susținute. X oel. Amendamentul D-luî P Grădiș- tânu s’a retras ? D. președinte. Amendamentele cele- alte sunt tâte susținute. Se pune la vot amendamentul D-luî Constantinescu și se primesce. D. L. Eraclide, D-lor, în cât privesce amendamentul D-luî Stătescu și al D-lul Giani, am onâre a vă spune că a fost pa- ritate de voturî în comisiune: treî din membri afi primit amendamentul D-lul Stătescu cu sancțiunea propusă de D-nu Cantili; eră cel laițl trei afi admis amen- damentul D-luî Giani tot cu sancțiunea D-lul Cantili. D. G. Vernescu D-lor, aș dori să se pue la vot amendamentul D-lul Stătescu pur și simplu și apoi să se pună la vot sancțiunea propusă de D-nu Cantili; căci se pâte un amendament să fie primit și partea dea laltă să fie respinsă. D. D. Giani. Cer să se pue la vot mal ântâifi amendamentul meii fiind cel mal depărtat, acâsta conform regulamentului. Voci. Deră nici nu mal suntem în număr. Se procede la facerea apelului nominal, și eonstatându-se că Adunarea nu maî este în număr, ședința se rădică la 4 ore și 3 carte, și cea următâre se anunță pe a doua di Duminică. 20 Februarie. scie, pueril înscriși în tabloul de recensi- mânt pentru recrutația eontigentuluT anu lui curent, și anume : Atanasie Udrescu, din comuna Godine- ₍ sci. semnele lui sunt: statura de mijloc, facia smâdă, părul, sprâncenile castanii, ochii căpril, mustața ivită, barba rade, are semne de vărsat pe obras, și lân Cernaia- nu, tot din acea comună Godinesci, statura naltă, facia orzână, ochii căpril, părul, sprineenile castanii, mustățile răsărite, barba rade. Sunt invitate autoritățile administrative și comunale să măsurile cuvenite, pentru dovedirea acestor tineri, invitândn-se a se presența înaintea consiliului de revisie când începe lucrările sâle. No 3.376. 1877, Februarie 21. Direcția generală a telegrafelor și poștelor. Prin jurnalul consiliului de miniștri, No. 3, din 17 Februarie 1877, în basa re- feratului D-luî ministru de interne, No. 2,388, se fixâsă prețul abonamentului la Buletinul Telegrafo-postal, publicațiune oficială a direcțiunel generale a telegrafe- lor și poștelor la 10 lei pe an, și banii ce se vor aduna din aceste abonamente să se verse în tesaurnl public Pentru serviciul poștelor rurale cin țâ- ră, fiind vacante mal multe posturi de es- peditori rurali, cu salarifi de 100 lei men- sual, și anume în județele și plășile mal jos notate, direcțiunea publică spre cunos- cința doritorilor d’a ocupa asemenea pos- turi, și ’I invită a se presența cu cerere la direcțiune safi la oficiurile respective. Condițiunile de admisibilitate sunt: a fi român safi împământenit, a presența acte de bună conduită și a depune uă garanție în numerar safi efecte publice garantate de Stat, în valâre de 1,200 leî. Județul Argeș , plășile Cotmâna, Găle- șesel, Lovisce, Oltu și Topologu. Județul Bolgrad , plășile Cahulo-Prutu și Domeniile. Județul Botoșani, plășile Jijia, Mileti- nu și Stefănesci. Județul Cahul, plasa Costangalia. „ Fălcifi „ Mijlocu, „ Gorjifi, plășile Amaradia, Gilor- tu, Jiti, Novaci și Vulcanu. Județul Nâmțu, plășile Mijlocu și Mun- tele. ANUNCIUR1 MINISTERIALE Județul Putna, plășile BiliescI, Gârle și Vrancea. Județul Roman, plășile Fundu și Sire- tu-de-Sus. Județul RomanațI, plasa Oltu-de-Jos. Județul Sucâva, plășile Moldova și Mun- tele. Județul Tutova plășile Coroda și Si- mela. Județul Vâlcea, plășile Cozia și Ocolii. MINISTERUL DE INTERNE. D. prefect de Gorj însciințâsă, prin ra- porturile No. 2,573 și 2,575, că se află plecați de la domiciliurile lor, unde nn se Județul V_Juî, plășile Crama, Fu rile. Mijlocu, Racova și Stemnicn. Județul Vlașca, plasa Nâjlovu No. 2,48? p 1877, Februar .4 Pentrn despăgubirea unui gr p spolia) de ex-oficiantul superior Pann Ion, s’a dis- posat punerea ’îa vândâre prin licitație a garanției numitului. Acâstă garanție se compune din treî o- bligațiunT domeniale cu câte 30 cupâne seria 1,202, No. 12,015, 12,016, 12,017 șâse scrisuri funciare rurale de câte 100 lei cu câte 21 cupâne No. 50,689, 50,690 34.132, 34,876, 61,707, 55,358. Licitațiunea se va ține lajacâstă direc țiune în (țioa de 26 Februarie curent, ș. va fi cu oferte sigilate cari se vor deschide la ora 4 p. m. precis. Uă dată cu ofertele, concurențiî vor de- pune și prețul efectelor cari se vor libera celui asupra căruia se va adjudeca îndată ce se va obține aprobare; supra ofertări nu se mal primesc. Pe lengă acâsta concurențiî vor avea în vedere art.40—57din legea asupra comp- tabilitățil generale a Statului. No. 2,275. 1877, Februarie 10. —La 1 Martie"vitor, de la orele 2—4 p. m., se va ține licitație în pretoriul prefec turei de Prahova, pentru darea în antre prisă a transportului espedițieî Statului de la oficiul postai Ploescl la gară și vice- versa cu condițiunile următâre : 1. Transportul se va face cu caii, ha- murile și accesorile antreprenorului și cu cariola direcțiunel. 2. Antreprenoruljțvafîntreține cariola cu ehieltuiala sa în tot timpul duratei con- tractului, fiind obligat a o preda la espi rarea luî|în]starea înecare a primit'o. 3. Antreprenorul este dator a face trans portul ori de.câte ori va fi necesitate li orele ce se va pune în vedere de către di- rigintele respectiv. 4. Trăsura cu cal va fi trămisă la ofici ■ și gară, cel pucin cu nă jumătate oră în- ainte de ora fixată pentru pornirea espe- dițiel. 5. In cas de a nu fi următor la articolul precedent, dirigintele va angaja cu orl-ce preț cal și trăsură, spre a se face trans- portul în comptul antreprenorului, care va mal fi amendat pentru asemenea contrave- nirl și cu subvenția pe uă <)i- 6. Trei abateri de la condițiunile con- trăitului dafi dreptul direcțiunel la resili- are lui și concedarea acestei antreprise al- tei persâne prin licitație sau bună învo- ială în comptul garanției antreprenorului. 7. Durata acestui contract va fi de trei ani cu începere de la 5 (17) Aprilie 1877, reservăndu’șl direcțiunea dreptul, afară de cașul prevădut la articolul precedent, a ’l j resilia ori când va crede necesar după ce însă va anuncia cu uă lună înainte pe an- 1470 lăONITOEuL UF1O1AL ax kuMANIEi 25 Februarie ’ Martie) lb77 treprenor fără drept de judecată saă vre nă pretenție din partea acestuia. 8. Subvenția ee va resulta la licitație se va plăti antreprenorului la finele fiă-că- rel luni prin mandat ?.supra tesaurulul public. 9. Pentru figurarea Statului că acest transport Se va efectua conform contrac- tului, antreprenorul va depune în termen de 15 4ile da la data aprobărel uă cauți- une î' tumerar sau efecte equal cu sub- venții. pe trei luni. Pe lengă acâsta se va considera ca cauțiune caii, hamurile și accesoriile de orl-ce natură pe care antre- prenorul nu le ga putea înștreina, spre a putea direcția usa de' densele în cașurile prevâ^ute la art. 6 de malsus. Spre a fi admis la licitație concurențil vor depune uă cauțiune provisorie în numerar saă efecte de a le Statului de 150 lei. Acestă cauțiune va râmâne iu p.ofitul Statului,¹ j. cașul când antreprenorul nu se va presența sp?e â încheia contract Și ~u va depnne garanție definitivă în ter^î ui prescăis la art. 9 de mâl sus. Pe lân: vâsta concurențil vor avea în- tveder^ b’ 42—57 din.legea comptabili tăței gen ralc a Statului și art. 32 din le- gea timbrului, dupărcare chieltuelile de xna ticolarilor¹ nisce obiecte vechi și a nume: 3 scaune, 2 rafturi fără mese, 2 perechi călimări, 1 pereche fârfecl și 1 scară de lemn, se pu- blică spre cunoscința D-lor amatori, ca în tjlioa de 2 Martie st. v., orele 12 2 p. m., chirierea casei diu strada Italiană, No. 7> arătată în publicația No. 127, înserată în Monitorul No 11, din 1877, se face cu- noscut că se va ține o nouă licitație la e- forie, Bucurescl, strada Colțel, No. 38, în se va ține licitație în pretoriul sub-pre- de 12 Martie viitor, la 10 ore dimi feeturel Mizil, pentru vânijârea acelor o- nâța. pentru închirierea acel case. Condițiunile se pot vedea la eforie în biecte. La licitațiunea țiuută pentru vândârea a 6 scaune și 3 scări de lemn de la oficiul | telegrafo-postal Vaslui, nepresentându-se' concurențl. se publică spre cunoscința D- lor amatori, că în dioa de 25 Februarie cu- rent, orele 12—2 p. m., se va ține altă li- j citațiune orală în pretoriul prefecturel Vas-। lui, pentru vândârea acelor objecte. No. 2,319. 3 1877, Februarie 10. j No. 1875. 181 . ■a ie ?! tâte dilele și orele de lucru. No. 1.147. 1877, Februari 1. MINISTERUL DE FINANȚE. Casieria generală de Teleormat. In (jioa de 2 Martie viitor, urmând a se ¹ vinde prin licitație publică în localul ace- Direeția generală a serviciului sanitar.' stei casierii și prin paza formelor legale, La județul Roman, fiind vacant două pos- turi de medici de plasă, unul cu reședința în Tergul-BacescI și cel-alt în Târgu-Bâ- ra, retribuite din casa județului cu câte lei 400 pe lună, direcțiunea publică vacanța acestor posturi ca, D-nil doctori în medi- j xut umw mau cină cari vor dori să le ocupe, să se pre-, la moșia Păulesa. următârele câtimi de producte secnestrate prin legea urmărirel pentru datorii din a- rendl de la arendașii moșiilor Statului no- tate mal jos, însă: 214 chile mari porumb, recoltă 1876 de la moșia Frumâsa. sinte 1. .omitetul permanent al județului । 164 chile mari porumb, recoltă 1876 de 280 chile mari porumb, recoltă 187C t Roman, cel mjilt până la 10 Februarie la moșia Spătăreil. victor j Se publică despre acâsta spre cuno. No. 156. 1877 Tonnariil 97 pinfa a malnriInr tn (yenom 1877, lanuariii 27. cința amatorilor în genere. - Lieitățiuuea anunțată pentru ub Nu. 15,760, din Monitorul oficial No. 231, din, 1876, și cu nodificațiunea că pentru timpul¹ de ârnă cursele PitescI-Râmnicu Vâ)ce>₍ să se facă în dece orfⁱ- Licitațiunea va fi cu ofer ■ ■ taie. c^- re se vor primi penâ la ora 4 poSt-men- — La^județul Muscel ,. pind vacant un post de medic de arondisment retribuit cu No. 1,327. 1877, Februarie 19. lel 400 pe lună, și pentru ocuparea căruia MiNISTERUI^GjRICULTUREI, COMER- se cere a fi doctor în medicină, se publică CIUhjj șj LUCRĂRILOR P”B- acâsta spre sciință D-lor doctori în medi-. țină, care ar dori să oqupe asemenea post , de a se adresa la direcțiunea generală a, lucrărilor publice face cunosșu⁻ că îu serviciului sanitar, spre regulare. x .... No. 15 ' 187^Iany..iîu 27ᵣₜ • J . Ministerul agnculturel, comerciulul și — Lajgde i Mehedi ■ . fiind vacante No. 1*576 trei posturf,de medici de plasă retrjbuite fie care cu câte lei npul 300 lâfă și 50 diur- j urma preșentărel ^plomel de 11 sc a ei< trală din Paris, r^unâ.: lț- - leșdor Dragii, titlul de inginer în țâră X877,FₑbrR--oÎ2 dian■ și se va ține atât la direcțiunea ge- nerjlâ a telegrafelor și p^s⁽telo>. ?iât și lâ pre%etlir^lb d^ .j-_-es, Mușcf; V^c6a. Ofâftei/^up^melc dtât pentru tiercare cu'se ; arfe câl?Și oti.ru ambele ■ â । dat;?, Yesrivându’’i dii^cțjunea drepî . a ;diminâță, — ■ 'ace cunoscut că in 10& ;e . 4 nă pejună. șe;face cunoscut, desprp ațâs- Martie, se va țjne licitațiune atât ia acest ta ca, D-nil docțcu a medicină care vor minister cât ș£ ja p^ectura județului Iași, doțj să ocupe asemenea funcțiuni, să se a- pentru darea prjn întreprindere a^aprovisî- dresese la direcțiunea generală a servili, onărel materialelor ijegesafil Ițnil ferate iul sanitar, spre regulare. ’ ' ' ' ’ x No. 153.' ' 1877, lanu^rjij 27j Eforia spitalelor c^yi'^ lașMngenî, pe anul cureqt „ Valârea b tală este de lei !16? 92.0 . Deta|iurl pentru ac'sL. în aprindere o ' va vedea în publicația cu No. i ,.231, însa^ 'rată prin'Mpritorul No. 41 a. . o '¹ K pf sept.) ! Mirti^jk»?^ myreifrjLO țip^licitațieda eforje₎dBuf f ? Colțel, No. 38, pentru în- — Ua 21 Martie viitor g va ține Ijci- chirierea etajului d$ sus din casșle (Ata- . tație la ministerul agricui.urel, comerciu- i a sin) și a casei (Georgescu). de dig, do- jiul șt lucrărilor publice, pentru darea în dată , respi iGndu i direcțiunea drept . a ; dimineța, se va le conceda în total sati îif părfe iiipacuii. icurescl, strada va fi mal ^nntagjos S atului. ) CÎ' Fa fân -J icAstâ Sâtfcătențil vâr a vedereâh IC-■ 57 din^egea asupra e< j 1 spitalului Colțea, shada Scaunete^No.' întreprindere a întăririi malurilor rîulul tabilitățel g a -le a Statului și art. 32, Iii. fe^ea^tim^r ..ui, dupe care spesele ce -------ₒ - - • —ᵣ-----------ᵣ------- -J Condițiunile dejnchiriere șe vor vedga timt ’U și înregistrare cad în sarcina per-;la eforie în tâfa lalele și ore'e ■ । > și 8 proprietăți ale casei spitalelor. । Ciorogârla, în su^ul podului coJstruitdin -----— | Q₀q peste acel rîă la șanțurile Dâmbovițel. | Valdrea 7,314 ieL bani 38 DetaliurI petitrh acâstă lu r f s- pâte : v. dea în publicația ci k ’ în Monitorul Np, 41 Ne pi sentându-s'i concurențl lici ’ ția 1^ ^2 Februarie curent peni înserată - tie? 25 Februarie (9 Martie) 1877 MONITORUL eîÎQlAL ĂL RuMAMSI :471 La licitațiunea ținută în dină de 12 Fe- bruarie curent, pentru vândarea unor ob- '«cte remase din cele duse la Esposiția de Viena, în 1873. oferindu-se prețuri fârte nici pentru objectele notate în lista de mal la vale; se publică că, pentru vânda- rea lor, se va ține uă nouă licitațiune în 10a de 8 Martie viitor, tot în localul șcâ- el de poduri și șosele de pe calea Crajp- vel, din Bucuresci; licitația va începe de , la 10 ore diminâță. N: ' 877, Februarie 18. tnectele remase de le esposiț'a de la Vien^, 1873, și cari se vor vinde prin lici- tație, in dioa de 8 Martin 187?. 21 cercevele pentru tablour’. .ără gfe- jrl. 2 cercevele pentru tablouri fără; : -I mal mari. 1 piatră de râșuită 2 piese imitații de tapet pe mBșam.« 1 bucată grâsă lemn de nuc. 2 scaune de lemn (pentru grădină). 1 scârță de lână. 1 glob pe sticlă. 3 esamplare; „L’armâQ :maine“ D. Marsillae. de 11 esemplar® , ide . igeur ă Bucarest“ de acelaș. 22 bucăți de note pentru piano, cele ma! "Păite arii naționale. —3) —Se scâte diș noă îți licitație darea în ■ ntreprimlere a încărcării și descărcării mărfuYHor⁹di,n garele Filafe și G'îurgiu- Zmârdk.vânfor. j publicațiunei NAP 13,978 înserată prin oiiitdrhl oficia^sv > 287 din 1876. ■ r Llcitațiuneaᵢ se v» țiș; tâ^ L .^cest mi- nister cât ;i la prefectura județului Vlașca, u (țioa di Măftie, « vă¹ deschide la-orele 4 ᵣ. ttrVanumoa nl < Sâ'pbhe în vederea IM&^omJu ențV a licitațiunea orală feste adfiisă. }-------- -------------ᵣ---------, ᵣ--ₒ— NB. Sumele plătite de direcțiune eh ta • ; «le garai țili în regulă, cudosCefid c» con- cerea . re^ie a acesâll s^i icit^in adu! dițiunile ctfeart se revând hcesta bhnbil trecotjueste do tHSI 28,45/₀₀ pe tonă. No.'lc462. 1877 Pfebruark 1 (7 Mareei une lâ- ;dnisterili^gricultnrel, bmefâiu⁰ lut și 'lueră?i. ; ubliee ^și 1^ prfefeâthra udețulni Iași, peâtriPdaHa țirin tufrfeț>rru‘ dere a aprovisionărei sdâlel fabrice de ma- șine șr insteumente¹ a§¥icdle difl¹ Iașii, ei; 12,000 chilog? cărbuni de Ifemd 1*0,000 • La 1 Martie viitor, se va ține licitație PitescI, pendintferde monastirea Arnota, la ministeiul agriculturel, comercialul hi. vândută Wni Mih°’l ct le' lucrărilor pnbhcelși la prefectura județn- 45,000 1 O^Martih-Siitot sd Va țm^ licitați- Tabloă .de bîurtrila Statului ce seavo-uevlăde ] “ ’ pg comptul cum fermierilor penițu neachitarga pogân^dinconn' latelor* în zia-Ciobani ca de 1,404 vedea în publicația cu No. 801, înserată pogâne din comuna Slobozia-Ciobanilț pl. în Monitorul No 24, din anul curent. Cotmeni, pendinte de monastirea SuagoV, vândută D-lul Teodor Naum cu 143,000 1. (2 ori pe sSpt ) Adminisl ,ția generală a domeniil ir și pădurilor Statului, Se publică sprfe etfbostința genefală că, la 14 Martie viitor* se va țină lictațife în localurile prefeetunlbr de Iași și Ro- man, pentru Stârnirea spre «splâtare a Ză* vâelor după proprietățile: Călinescil, Scheulețulși Răchitenil, din județul Roman, după condițiunile, geriefale publicate în Mvnițorul 'bjidial No. 222, Octombre 6, din 1876, și cele speciale din i Monit^-de oficiale No. 222 și 2C", ace- jlaș an Doritorii de a cumpăra aceste zăvâe. ' vor presenta la licitațiune în dina mal su : arătată cu garanțiele pteVâdete în con gâm 22 prăjini, în comuna Gavana-Valea-Ree. plasa PitescI, pendinte de monastirea Vie- ■ roșu vândută D-lul Fotache Totneecu ci* lei 6,550, 7. Moșî'ă Butoianca ca de 48 One 20 prăjini din comuna loHesci, p 5sa Cot- meni, pendinte de monastirea Butoiu. vân- dută D-lor Nicolae Popa Vișan, Buetif Băilescu, Stan Ștefănescu Și preo T\ Mărgăriteacil ch lei 60,000. 8. Moșia Galei ca de 280Ț comuna Galeșu, plasa Argeș < endintiP’de episcopia Argeș, vândută D-lor lân Bu^ nescu și Dimitrie. loșpide cu lei 34,050. 9. Moșia Ăninâșa (două fășil s.parate) de rîul Vălșani sau Galeșa , a muuastirul Aninâsa.-pendinte de Mitropolie), din 80? muna Galeșu, jd^a Argeș pendinte Ie mohastirea Aninâsa, ca de 200 p £■ ne. vânduță D-lor 1. Bunescu și DimiM -!o - pidb ci?)el 24 010. 10* Muntele Sâara !(saft SCJrl M.' din ¹ ..omână’Fetești, plaiul’L^fștea, pendinte’ de schitul SriișGra, \ebdfil -^-iul 1 ico- lae Cincâu iei 1 ${3 Județul Buseu 11. Moșia Hârbâc.a, înfundați djp tdte părțile ît: proprie*- £ ir • for i 3 1 trie Vasileserfcu 11,11 el Județul CovurluiU. ..dinte l Dimi- 116 Moși>i Beiesci t-a 120 fă ;, i : VuOL ufiOlAL AL RbuAaixiĂ'd 25 Februarie (9 Martie) 1877 147$ nuna Beresci pendinte de monastirea Flo- resci. vândută I)-luI S. Sgrumala, cu Iei 26 000. 17. Moșia parte din Fontâna-Gerulul, ba de 431 fălci, în comuna Mânjâna, pen- ’dlpte de iij.onastirea Câtățula, vândută ini, N, G. Pișacov, cu lei 15,100. 18) Moșia Milesci, ca 274 și jumătate fălci, din comuna Spiulțu, pendinte de mo- pastirea^dam, vândută D-lor N. Băjan, I. A. Patriciii și alți tovarăși;,cu lei 84,iod. 19. Moșia Dăbeâci, ca 81 fălci, din co- muna Smulții, pendinte de schitul Scân- teia, vândută D-lor V, D. și I. A. Patriciii, cu lei 22,600. 20. Moșia Zimbru, ca de 73 fălci, din comuna Bursucani, fostă a schitului Zim- bru, vândută D-lul Hagi-Nicolae Chiriac, eu iei 18,4JQ. , . . 21. Mpșia Bugăâni, ca la 87 fălci, din comuna Zoresci, pendinte de monastirea Văratecu, vândută D-lul Hagi-Nicolae Chi- riac cu lei 22,150 22. Moșia Cuca, ca de 155 fălci și 30 prăjini, din comuna Cuca, pendinte de mo- nastirea Cetățuia. vândută minorilor dece- oatulul Miron S Vlasto, cu lei 41,400. Districtul Dâmbovița. 23. Moșia Băjesci, ca la 491 pogâne și îo prăjini, din comnna Văcăresci, plasa Dâlulul, pendinte de monastirea Dâlulul, vândută preotului N. Bojovănenu, cu lei 133,050. 24. Sfâra numită Nisipurile ualOO po- gâne și 36 prăjini, din comuna Ciolanu, pendinte de monastirea Mărcuța, vândută D-lul G. Rădescu, cu lei 29,600. 25. Moșia Ghergani, ca 288 pogâne, din comuna Ghergani, pendinte de monas- tirea Sf. Sava, vândută D-lul lân Ghica, cu lei 81,100. 26. Moșia Podul-Bărbierulul, ca 378 po- gâne, îa comuna Podul-Bărbierului, plasa Ialomița și Bolintinu, vândută D-lui lân Ghica. cu lei 143,010. 27. Moșia Socetu, ca 406 pogâne, din comuna Bilciuresci, plasa Ialomița, pen- dinte de monastirea Mihaî-Vodă, vândută D-lul Ștefan Greceanu cu lei lOD^ȘQ. 28^Moș;ila Câda-Isvorului și lugureni- Stavropoieos, ca 330 pogâne, din comuna Uliesct, phsa Cobiaf pendinte de Văcă- resci și Stavropoleos, vândută D-lor Toma și Christache Țigara, cu lei 168,050. Județul Ialomița. 29. Moșia Cotprca, ca 116 pogâne, din comuna Bozianca, plasa Câmpului, pen- dinte de monastirea Snagovu, vendută D- lul Panait Mihălescu. cu lei 14,600. 30. Moșia Ciuluița, ca 2,776 pogâne, în comuna Ciulnița-Livedea, plasa Ialo- mița, pendinte de monastirea Slobozia, vândută D-nel Zoe Brâncoveanu, cu lei 136.100. 31 Moșia Larga-Vado Pedel, ca 2,512 pogâne, uin comuna lonesui-Larga, pen- dinte de monastirea Vadu-Pedel, vândută D-lul lân Ghica, cu lei 88,000. 32. Moșia Nenișoru, ca 442 pogâne din comuna Armășesci-RădulescI, plasa Câm- pului, pendjrite de nîonastireă Cheia, vân- dută D-lul Dimitrie Steriadi,cu 1. 86,100. Județul Ilfov. 33. Meșia Călțuna, ca 570 pogâne, din comuna Domnesci-Călțana, plasa Sabaru, pendinte de Sf. Ecaterina, vânduță D-rel Elena Teoharide, cu lei 300,006. 34. Moșia Netedesci-Nncl. Ca 156 po- gCne. din comuna Meri-Petchi, pendinte de monastirea Sf. lân din Focșani, vându- tă D-lul C. Velara, cu lei 31,920. 35. Moșia Prisiceni-de-Jos, ca 400 pe gâpe, din comuna Buda-Prisieeni, plasa Sabaru, pendinte de monastirea Spirea- din-Deal, vândută D-nel Natalia Fănuță, cu lei 140d00. 36- Moșia Tărtășesci, ca 102 pogâne, din comuna Tărtășesci, plasa Snagovu, pendinte de episcopia BusSu, vândută D- lul Doctor Capșa, eu lei 100,050. 37. Moșia Tărtășesci-Cernichi sati Ha- nul-CălugăruluI ca 252 pogâne, din co- muna Tărtășesci, plasa Snagovu, pendinte de monastirea Cernica, vândută D-lul D-r. Capșa, cu lei 200,050. 38. Un lo? anume Tărtășesci, ca la 50 pogâne, din comnna Tărtășesci , plasa Snagovu, pendinte de episcopia Râmnicu, vândută D-lul Dr. Capșa, cu lei 53,720. 39. Moșia Mariuța, ca 1,227 pogâne; din comuna Mariuța-Crângurile, plasa Mostiștea, pendinte de monastirea Metro- polia, vândută D-lul G. Daniilopolu, eu lei 240.050. Județul Muscel 40. Moșia Stoenesci, ea 106 pogâne , din comuna Bădeui-Pământenî, plasa Dâm- bovița, pendinte de episcopia Argeș, vân- dută D-lul Sache Nicolau, eu lei 15,010. 41. Moșia Vițighești, ca la 138 pogâne din comuna Călinesci , plasa Podgoria , pendinte de monastirea Goz.ia, vândută D-lul N. Guși cu lei 25,100. 42. Moșia Pătrâia sau Valea-Popi, ca la 70 pogâne, din comuna Valea-Mare, plasa Podgoria, pendinte de Mitropolie, vândută D-lul G. Papadopuh cu lei 8,0^0. 43. Moșia Radu-Vodă . ca Ja 13(1 po- gâne din comuna Valea-Mare, plasa Pod- goria, pendinte de monasțirea Kadu-Vodă, vândută D-iuI George Papadopulo cu lei 26,750. 44. Moșia Ciocănesci, ca la 128 pogone din comuna Văleni-Ciocănesci, pendinte de monastirea Cozia, vândută D-lui G. Pa- padopulo cu lei 50,000. 45. Moșia Aninâsa sati Isvorani, ca la 187 pogâne, din comnna Stefănesci, pen- dinte de Mitropolie, vândută* D-lul lân Bunescu și Dimitrie Josepidecu lei 60000. Diatnctv l JUu. i6. Moșia Tâmpeni, ca la 219U pogâne, din comuna Tâmpeni-de-Sus, plasa Mid- locu, pendinte de monastirea Glavaciocu, vâ"dută D-lul N. Opran cu lei 270.300’. 17. Vtoșia Cioracală , 230 pogâne d i comuna Vatra, plasa Oltului, pendinte de monastirea Bascovil, vândută D-lor D. Pe’ trescu și Marin Gănțoiu cu lei 26,450. 48. Moșia Milcovu, ca la 197 pogâne din comuna Milcovu, plasa Mijlocu, pen- dinte de episcopia Râmnicului, vândută D-lul Dimitrie Polihronie cu lei 60,100. Județul ^rakvvai 19. Moșia Crucișârele, ea la 800 pog ne, din comuna Scurtesci, Sfetesci, plaiul Tql&enul, pendinte de episcopia Buzău, vânduță D-lul L Cireșânu cu lei 101,050. 50. Moșia Lupadina, ca la 309 pogâne. în comuna Popesci Valea-Dulce, plasa Podgoria, pendinte de monastireaComana, vândută D-lul Andrei Dertman cu lei 60.000. 51. Mn$ia Ciolănesoi, ca la 100 pogâne din comuna Mălăești, plasa Podgoria pen- dinto de Mitropolie, vândută D-lul C. Ci- reșânu cu lei 17,130. 52. Moșia numită Vânătă, ca la 27 po- gâne, în comuna Mălăești, plasa Podgoria pendinte de Mitropolie, vendută D -lui C. Cireșânu cu lei 5,100. Județul Putna. 53. Hlisa Balotești, din moș*a Grigo- rești, comuna Balotești, plasa Gârlele pendinte de monastirea Răchitâsa, vându tă D-lui G. Longinescu, cu lei 29,100. Județul Râmnicu-Sârat. 54. Moșia Plopi-Vechi, ca la 368 pogâ- ne în comuna Macrinul, plasa Râmnicu- de-Sus, pendinte de monastirea schitul Re- cea, vândută D-lul Alecu Iarea, cu lei 50,050. 55. Moșia Vâlcelei'’, ca la 200 pogâne, în comuna Câmpinânca, plasa Orașului. pendinte de monastirea Sf. lân din Foc- șani, vendută D-lul Ștefan Budescu cu lei 40,050. 56. - Moșia Golești, ca la 228 pogâne din comuna Golești, plasa orașului pendinte de monastirea Văcăresci, vândută D-lul Vasile Goliad, cu lei 40,100. 57. Moșia Bontești numită și Calieu, ca la 33 pogâne, din comuna Cotești, fostă a episcopiei Buzăti, vândută D-lul V. Go- liad cu lei 6,650. 58. Moșia Loziile ca de 190 pogâne din comuna Bogza, pendinte de monastirea Sf. lân din Focșani, vândută D-lul lordache Som, cu lei 42,410, Județul lecuciu. 59. Moșia parte din Rădăcineșll, ca la 156 falee, din comuna Corbița, plasa Ze- 25 Februarie (9 Marile) 187/ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ±173 letinu, pendinte de Sf. Mormânt, vâudută D-dpI Elena Plitos, cu lei 28,200. 60. Moșia Benești, ca la 350 falce, din comuna Crăești, pendinte de monastirea Răchitdsa, vândută D-lu! Petre Ciucă, cu eî 64,000 Districtul Teleorman 61. Moșia Ciupercenca, ca la 400 pogd- .0 din comuna Merișani, plasa T deoiman, jendinte de monastirea Văcăresc!, vându- tă D-lor Barbu Constantinescu i adu lân și M. Iliescu, cu lei 81.000. 62. Moșia Poeni-StrâmbenI, a ■ 845 pogdne, din comutia Strâmbeni, plasa Te- leorman, pendinte de monastirea Glava- ciocu, vândută D-lor Ghinea Sandu. Preo- tul Zamfir, Preotul Anghel și Preotul Oos- tantin cu lei 200,000. 63. Moșia Bleoturile, ca la 965 pogdne din comuna Pârul-Rotund, pendinte de mi- tropolie, vândută D-lu! Costache Radcod, cu lei 250,000. 64. Moșia Râ a l£ 4b' jogdne ’’ n comuna Bucovu-AdunațT, plasa TelddYman, pendinte de monastirea Pasărea, vândută D-luî Pârvu Kădulescu, cu lei 83,500. 65. Moșii Gdla, ca la 650 pogâne, din comuna MerigoIenT, plasa Târgului, pen- dinte de monastirea Sf. Apostoli, vândută D-lul G. Antonescu, cil lei 173,100. 66. Moșia Pârul Rotund, ca la 220 po- gdne, din comuna Pârul Rotund, plasa Târgului, pendinte de schitul D’un-Lemn, vândută D-lul Christache Kădoiu, cu lei 2 000. 67. Moșia Pârlita , ca la 840 pogdne , din comuna Căceni, pendinte de monasti rea Văcăresc!, vândută D-lul Constantin Furculescu, cu leî 209,000. 68. Moșia Zimnicelile, ca la 1,090 po- gdne, din comuna Zimnicea , pendinte de monastirea CotrocenI, vândută D-lnl prin- cipe Ipsilante, cu lei 225,000. 69. Moșia Ciochina, ca la 600 pogdne, din comuna AiârnațiI, pendintp de sântul Gheorghe-Nou, vândută D-lor frați Racotă cu lei 180'050. 70 Moșia Foiasca, ca la 1,559 pogdne, din comuna Atârnați!, pendinte de monaă- tirea Văcăresc!, vândută D-lul Gheorghe Scărlătescu, cu M 248,000. 71. Moșia Bădesci sati Mozăceni, ca la 400 pogdne din comuna Mozăceni, plasa Teleorman , pendinte de mitropolie, vân- dută O-iuI Eraclie Dumba, cu le! 130,090 Districtul Vlașca. 12. Moșia Luzănesca , ea la 1,375 po- gdne, din comuna Trestenicn-de-Sus, plasa Marginea, pendinte de mitropolie, vândută D-lu! Ștefan Christopolu , cu lei 180,300. 73. Moșia Trestenicu și Răzmiresci, ca i 1,132 pogdne, din comuna Trestenicn- Popesci, plasa Marginea, pendinte de mi- tropolie, vândută D-lul Inmia Corpescu , ou lei 184,100. I 74. Moșia Poenaril, ea la 1052 pogdne, din comuna Groșii, plasa Marginea, pen- dinte de episcopia Argeșului, vândntă D-luî Ștefan Christopolu, cu le! 185,650. 75. Moșia Costieni, ca la 1384 pogdne, din comuna Răsuceni-de-Jos , plasa Mar- ginea, pendinte de monastirea episcopie! Argeșului, vândută D-lul Ștefan Christo- polu, cu lei 303 100. 76. Moșia Buciumul, ca la 706 pogdne din comuna Cucuruzu, plasa Marginea, pendinte de monastirea CotrocenI, vândută D-lul Ștefan Christopolu, cu lei 161,010. 77. Moșia Butesci, ca la 1,135 pogdne, din comuna Purani, pendinte deSf. Gheor- ghe-Nou, vândută D-luî Ștefan Christo- polu. cu lei 360,010. 78. Moșia Băbăița, ce’î <|ice și.Călugă- rița, ■ ’a 1221 pogdne , din comuna Bă băița, pendinte de schitul Nămăeseii vân dotă D-lul Nicolae Cenaca, cu lei 204,700. 79. Mo^ia Albeni, ca la 536 pogd e, din comuna Cătunu , pendinte de monastirea Sărindaru , vândută D-lor frați Alecu și lorgu Mărășescu, cu lei 106,550. 80. Moșia Petrișu, cala 1,592 pogdne din comuna Petrișu ce aparține de Gau- janî, pendinte de monastirea Comaua. veri dută D-luI Sterie M. Galița, cu 1. 226,000. 81. Moșia Stăncdsca, cala 320 pogâne, din comuna Tămășesci, pendinte de Sf, Gheorghe-Nofl, vândută D-lul Petre Rădu- lescu, cu lei 84,850. 82. Trupul Rotăresci, din Gălătenî, ca la 640 pogdne, din comuna Gălăteni-Moș- tenî, pendinte de mitropolie, vândută D- lul Idn Culoglu, cu lei 89,390. 83. Moșia trupului Clinu, din Gălătenî, ca la 100 pogdne , din comuna Gălăteni- Moscenî. pendinte de mitropolie, vândută D-luî Mihail Bâscovenu, cu lei 13,968. 84. Moșia trupului Gălăteni, ca la 621 pogdne, din comuna Gălăteni-Moscenî, pendinte de mitropolie, vândută D-loI Mi- hail Bâscovenu, cu lei 86,742. 85. Moșia Popesci, ca la 380 pogdne , din comuna Popesc!, plasa Câlnisbea^ pen- dinte de monastirea Pasărea, vândută D-lul Dimitrie C. Râmniceanu, cu le! 175,550. 86, Moșia Brăniștari, ca la 390 pogdne, din comuna Brăniștari, plasa Câlniscea, pendinte de mitropoliei, vândută D 1! C. Goga, culei 170,150. No. 34,747, 1876, Decembre 22. Fiind că, la licitațiunea ținută îu cjlioa de 18 Ianuarie 1877, conform anunciulu! din Monitorul oficial No 291 din 1876, nu s a presentat concurențî pentru moșiile consemnate în tabloul de mal jos, ce ati fost scdse în rearendare pe restul perio ' dulu! 1875—1880, pentru motiv că aren- dașii lor n’a fost următori a complecta safl depune garanțiele definitive îa termenul prevăzut de art 22* din regulamentul de licitațiunî. Administrațiunea scdte din noii în rea- rendare acele moșii, și face în general cu ’noscut că licitațiunea reârenlăret unor a- semenea moșii pe comptul actualilor aren- dași, s’a fixat pentru ijioa de 8 ale viitdrel ; luni Martie, care se va ține la ora 12amedl 1 atât în localul acestei administrațiunl, ca sele Stefănescu, calea Mogoșdel în Bucu- JrescY, pentru tdte moșiele notate în meu- j ționatul tablofi, precum și la prefecturile județelor, în care cad fie-care moșie, tot cu condițiunile și regulamentul inserate în Monitârele oficiale No. 106 și 123 din 1874, și cu modificarea art. 19 din acele icondițiun! arătate în Monitorul No. 167 Idin 1874 I D-niî amatori, cari doresc a iua în rea- rendare asemenea moșii, sunt invitați a se I presența în arătata di și oră la localurile indicate mal sus, însoțiți de garanțiele provisoril cerute do regulament, spr« a putea fi^admișl la concurență No .70’.. 1877, Februarie 18. ^3) I Tablou de moșiele care se rearendesă pe restul periodului 1875- 1880, pentru ■''ocomplectars de garanții. Județul Bmsci. i, Vleanci, pendinte de scnitul Nifon, arendată cu le! 70. garanția provisorie lei 35. 2. Bărbuncescil, din corconscripția co- munei Grăjdana, pendinte de episcopia Busăfl. arendată cu lei 120, garanția pro- vizorie lei 60. Județul Tutov 3. Bodescil, pendinte de Scdlele, aren- dată cu lei 60, garanția provisorie lei 30. Se publică spre cunoucința generală, că la 7 Martie 1877, se va ține uă-nouă lici- tație la prefectura de Iași, pentru vântjâ- rra a cinci parchete din pădurea Truse- sciî. situată în județul Botoșâr.l, cu con- dițiunile generali și speciali, publicate în Monitorul oficial No. 222, din 6 Octom- bre 1876, și cu articolul adițional din a- nunciul publicat în Monitorul No. 13 din 19 Ianuarie anul curent. Licitațiunea se va începe 15 ora 1 post- meridiane. Doritorii de a lua în antreprindere es- ploatarea acestor parchete, se vor presen- ta la licitațiune cu garanția provisoriă în Vhldre de lei 1,287, și de natura celor pre- v^4ute prin eondițiunî. No. 4,484. 1877, Februarie 15. — Se publică spre cunoscința generală că. la 1 Martie viitor, se va licita din noG pă- durile Braniștea și Slobozia, de pe dome- niul Giurgiu , din județul Vlașca , plasa Marginea, cu condițiunile general! publi- cate în Monitorul oficial No. 222; diu a- 147 MnsrYG'KOt Wb ROMÂNIEI 25 Feuruarie, f9 Martie) 187'/ Udl trecut, și vale ^p-eiaH din Monitorul No. 271, de Ia 4 Decembre acelaș an. Licitaițiunoa se va ține.îp Bucuresci, la ..dminjslrațiunea domeniilor și pădurilor Statului, în localul săli de pe calea Mogo- șâe, • a» -i Ștefănescu ᵥ după, regulamentul de |ic). ■ publicat în Monitorul No. 222, din anul trecut, și va încep > la ora 1 post- meridiaue. Doritorii de a lua în antreprinoere es- ploatarea parchetelor de la ace),e păduri, sș vor prssentq Ia licitațiun^, în dioa sus fixată , cu garanții provisorie îu valorile arătate prin condițiunile speciale și de na- tura celor prevădute prin regulamentul de licitațiune. N-\ 3,9< - 1877 Ecbț . ' • ii. - :Fiind-căcumpățătoriImoșielor notate in tabloul de mal jos t vândute în temeiu legel din 6 Marjiîi 1875 , până in present n’au'achitat treimea din precinl. lor. Administrația, în basa art. 90 din regu- lament și a decisiunei comitetului publică revinderea acestor moșii pe comptul D-lor la 10 Martie 1877 , la ora 12 din di, îu centrul Bucuresci, localul administrațiunl și invită pe D-nil amatori a se presenta în acestă di preparați de garanții în regulă, cunoscând că condițiunile cu care se re- vând aceste moșii sun cele prevedute la art. 49, lit. a, b, c. d și el din regulamen- tul leg»/ di: Marti- '868. Tablou de bunurile Statului ce se revând pe comptul cumpărătorilor pentru nă’ăchi- tarea treimel, în dioa de IO Marti® 1877 în centrul Bucuresci, localul adminis- rațiunel domenielor, calea Mogoșâi. Județul Dâmbovița. ". Moșia Tomșani, ca la 250 pogdae d: s comuna Costesci, plasa Boliutinu, pendinte de mouastirea Mitropolia vândută lui Tomescu. cu 78,00 ■■ T _ , Județul OV. *1 r- .. Moșia Mllcovu , ^.-ᵣ ' e Drăg nesc’ cu Trupurile Dr^goș^Corl jl,, Băr bâșa și Băltesa^ cu (țara se arăhdes^ă, în întindere ca jde. 12 ț pogâne , pegdinte de monastirea ■ .rindaru. vândută-D-lul Ște- fan Teodor, cu 25 OqO. l,el No. 34,753 ’ Decembre - Având în vedere.că antreprenorii p - durilor gptate îp tabelul de mal jos nu s'a copformat .cqpd țiunilor vândă?Mde a răs- punde prețul; primului parchet în țerme oile prevăzute prin condițiur^adminis- trata pe jjasa) acqlop condițiunl scâte în vândâre pe comptul numiților parchetele ce l^j-aă țost vândute cu condițiunile ge- neral^ publicate în Monitorul Nov 222, din 6 Octombre 1876v șî cele preciall pu- blicate pjin Monitârele indicate îq colâna respș-.tivă, cu cari sun} vândv/j- acele par- chete actualilor întreprenorl. 3e publică dâra tpre generala cunos cință, că licitația pentru vândârea acelor parchete, se va ține în d,f'a de 5 Martie 1877, lacentrurilede licitațiune fixate prin regulamen’ul de licitațe, publicat în, Mo- nitorul No. 22? din. . Octombre 1876, sps indicat. Licitațiile se v ■ începe la ora 1 după amâdă; doritorii de a lua.în întreprindere esploatarea acelor păduri ,se vor presenta la licitație cu garanțiile provisoril ce se arătă îu tabel în dreptul fie-cărel păduri și de natura c»' - prevădute prin coudițjl. No. 4 Ș24ț 1877 Februarie 15. (3—3) -Peni, aotiv că upn \, așulul moșiei Hârtiesci, a monastirel Vieroșu, din județul Muscel, pe periodul 1876—1886, figurâgd detorie mal multe eâsciurî din a- rendă, și conform condițiunilor generale de arendare stabilite pe citatul period pu- blicat în Monitorul No. 130 și 163, din piu) D-lor, în dioa de 10 Apriliîi 1877, in I centrul Iași, localul prefecturel județului, । și invită pe D-nil amatori a se presenta pregătiți de garanții în regulă spre a pu- tea concura, cunoscând că condițiunile cu cari se vând aceste bunuri, sunt cele pre- i vădute de ai t. 49, lit. a, b, c, d și e din regulamentul lesrel de la 31 Martiă 1868. | No. 34,755. 1876, Decembre 22. —Fiind că cumpărătorii bonurilor notate în tabloul publicat îu Monitorul N» . 10 / n 15 Ianuarie 1877, vândute în virtutea legel din 31 Martie 1868, n’a achitat până în present ratele de 1 Iulie 1876, (șj unii chiar mai multe rate), administrația îu te- meiul art. 21 din lege și 90 dic regula- ment luând și avisul comitetului^ publică revinderea acestor bunuri pe comptpl D-lor în- dioa de 10 Aprile 1877, la 12 ore di . di, în localul prefecturel județului Iași, și invită pe D-nil amatori a se presanta pre- gătiți de garanții în regulă spre a ₍pptee concura, cunoscând că condițiunile cu cars 1875; administrația pe de uă parte a luat se vând aceste bunuri sunt cele prevădute disposițiunl pentru deposedarea areadașu- de ar.t. 49, lit. a, b, c, d și din rșgula- wi mentul legel dg.la 3) ^Martie 1368. lui citatei moșii, eră pe de alta publică spre cunoscința generală,'că, la 26 Febru- arie curent, la 12 ore din di, se va ține li- oitație atât îu localul administrației, casele No. 34,751., 1876, pecembre 22. oitație atât îu localul administrației, casele — Comitetul, in ședința de la lt pe- Stefănescu, calea aiogoșâi, în Bucuresd, cembre 1876, îneuvințând a se vinde conform legel, din 22 Februarie 1873, b precum și la prefectura județului Muscel, pentru rearendarea moșiei mal sug citată, nurile coprinse în lab'oul publicat îu Mo pe reștul indicatului period cu condițiu- nitorul No. 18. din anul curent, admin nile și regulamentul .îtțșețate în menționa- strațiunea publică spre generala cunoștin- tele două Monitâre, D-nil amatori dâră, caut invitați a se ță, că licitațiunea se va ține în dioa de 28 presenta spre concurare la dioa defiptă și n. localurile notate. însocițl fiind da ga- .. . , . O A r . ' . . U n V - . >< l.s-n a.-J l Aprilie 1877, la orele 12 din d>> îQ ceⁿ trul Crajova, localul prefecturel Doljiti și pe la prefecturile respective, când D-niî .ranțijle provisoril cerute de regulamentul amatori, urmâsă,a se presenta pr"’',ițl de JipitațiunI. de garanții în regulă. de Jipitați uni. 2, l ‘ . 877. ■'abr.u'” 5. mitețui. iu șe^i ,. . la44DeiAm bre 1876, îucuyijdrțâud a se vinde confirm legel din “2 Februarie 1873, bunurile cu- prinse 'c tabloul publicatcîn MțniWreZe No. 290, lin anul trecut, și Nof 36, din aqjilcurent; administrațiunea public^ spre generala eunoscință, că, licitația se va ține în diua de 1 Martie 1877, la 12 ore'din di, în localul său, cajea Mogoșbel și pe {a pre- fecturile respective, când domnii amatori urmâsă. a se pres^n^.. pregătiți de garanții, în regulă. No 34.487. 1876, Decn nbre 2b.. . 4,757. 1875, Decembre 22. Find că cumpărătorii bunurilor no- jște îu tablou; publicat în Monitorul No; 10 din 15 Ianuarie 1877, vândute în vir- tutea legeț di i 6 Martiă 1Ș75, penă îu present n’aîî achitat rata de 1 Jeliți 18 7%, (și unii și pe cea de 1 Ianuariu’1876 ad- ministrațiunea, îu temeiul art. 21 din le- gea de la 31 Martin 1868 și 90 din re gulamentul ei, luând șiavisul comitetului, publică .revinderea acestor bunuri pe com- - Fiind că < apărătorii bunurilor n tate în tabloul publicat în Monitorul No 18, din anul curent, vândute în virtutea Ișgel din 31 Martie 1868, penă în present n’att achitat rata de 1 Iulie 1876, (și unii ițhiar mal multe rate). Administrațiunea, îu temeiul art. 21 din lege și 90 din re gulament, luănd și avisul comitetului, pu blică revinderea acestor bunuri pe comptul D-lor, în dioa de 28 Aprilie 1877, la ora l^.din di, în centrul Crajova, localul pre- fgețureî, și invită pe D-nil amatori a se p/esinta prepătițl de garanții în regulă spre a putea concura, cunoscând eă, con- dițiunile cu Tari se vând aceste bunuri sunt^celej prevădute la art. 49, lit. a, b, c, d și e din regulamentul legel de la 31 Martie 1868. / . 34,75". 137 Decerni . Impf imeria Statului Director ■ N T. OrAșanu,