lol 18/7 8 Martie No 43 Un numei 2j b MONITO OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: PB scer< compro- mis pentru uă nouă recoltă. Propagațiunea lui nu se face cum s’a rednt pâne astădl numai prin introdu- orea viței străine: radieele arborilor’! servă de vehicul pentru a trece dintr’uă ț ră într’alta, ventul, florile chiar îi vin în ajutor. Deca este evident, D-le prefect, eă nu utem combate ultimul mod de propagare, iu este puțin adevărat însă, că în contra relor doue moduri ce am citat mai sus, vom putere de a resista. De aceea este nevoe, D le prefect, ca eu toții să fim atențl și să luăm măsurile cele i sul de către partitul legitimist diu Mar- mai energice, ca acel distructor de vil săi silia a dis că șl v.făcea datoria când ora - oprit la fruntariile ndstre. va fi propice și că uu desesperă de a scăpa Vă rog deră, să bine-voiți a impune a- Francia. genților administrativi și vamali, a ti cu cea mal mare priveghere pentru a nu per-I mit- sub nici nn motiv introducerea de viță străină sau arbori străini și a distruge p: in ardere orl-ce plante din site țâri, fie de specia viilor, fie de ori-ce altă specie ce s’a: încerca a se Introduce. Iccredeudu-mă în activitatea D-vdstre, sunt convins, D-le prefect, eă vom ajunge a pă/.i ca penă acum țâra ndstră de acel flagel. Primiți, D-le prefect, asigurarea consi- derației mele. p. Ministru, U, Oîănescu. No. 1 567. 1877, Februarie 22. PARTEA NEOFICIALA Bucuresci, 23 Februarie 1877. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat ai Monitorului) Belgrad, 6. Martie. — Diarul oficial, oe lengă proci mația Prințului Milan, pu- blică un decret care prorogă penâ la 1 Iu- nie termenul pentru scadența polițelor. Paris, 6 Martie. — Generalul Ignatieff este așteptat astă-seră aci. Washington, 5 Martie. — Un mesagiu al D-lul Hayes felicită p» D. Grant fiind-¹ tat, trebue a ascepta, înainte de a lua că a recurs la tribunalul arbitrai căruia din doui aparține majoritatea. D. ILyes speră că acest esemplu va fi urmat și de cele alte națiuni. Constantinopoli, 6 Martie , sera. — Pdrta pare - îi contrarie câtor-va puncte conținute în cererile formulate de delega- ții muntenegreni. Mâine, consiliul de mi- niștri se va întruni pentru a se ocupa de acestă cestiune. Berlin, 6 Martie, sera.— Național Zei- tunp află din soiginte autentică că gene- ralul Ignatieff a dis. „Opiniunea care pre- valeză la Petersburg este că Pdrta nu va avea recurs la arme și că va acorda con- cesiunile caii ’I sunt cerute: căci marqui- sul de Salisbury a distrus tdte speranțele ce Pdrta avea de a găsi uă aliată în Marea- Britanie. „Cu tdte acestea evenimentele ce se pot;ₙₙ₍ îₙcă d,ₙ ₜₑₐ ₜ ᵤ ₛᵢ ₐ Ț„ᵣ. ocede la i onstantinonoli sunt de natura . . . ‘ J .. _ procede la Constantinopoli sunt de natură a dejuca ori ce fel nd caEnglitera să menție tractatul de 1: 1856. (Hava*) BULETIN ESTERIOR. Scirile optimiste și pesimiste, li e Independența Belpică, relative la in- tențiunile Rusiei și la relațiunile !<■ cu cele alte puteri continuă a fi con- tradictorii, fără a se. putea distinge faptele esacte de simple suposițiuni Amendoue scirile acreditate, pe cari le am publicat ieri, una de Diarul perina din St. Petersburp, si cea-altă d< 77- mes, favorabile păceî, aii fost desmi i- țite. Nu este esact că Rusia a primit de la cele-alte puteri răspunsuri cari i permit ași pune armata pe pi im de pace; nu este asemenea esact că uă resoluțiune în acest sens s’a luat de către un consiliu sub presidenția Cz arului. Guvernul rus, continuă organul ci- veri uă decisiune, răspunsul puterilor, cărora le a cerut a face cunoscu! in- tențiunile lor asupra politicei viitore în Orient. După Corespondența po- litică din Viena. răspunsul cel mai im- portant, acela al Engliterei, ar fi as- ceptat pentru Sâmbătă la St. Peter- sburgi Terenul astfel curățit de scirile falșe sau prea timpurii, adaogă Indepen- dența Belpică, fondul situaținnei se pote resuma în pucine cuvinte. Ru- sia neputend nici a face resbel în a- cest moment fiind-că nu’i permite tim- pul și starea morală a Europei, nici a licenția forțele sale, fiind că n’a. obți- cier sâtisfacțiunea indicată de Czar în discursul șeii de laMosciia, guvernul seu trebue forțamente a păstra uă a- titudine tot-d’uă-dată amenințători- și pacifică. Ea stă armată, continuă de a apesa asupra Europei pentru ca să adaoge uă sancțiune materială la în- țdegerea phton’eă ce s’a stabilit Iu 24 Februarie (8 Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 14 19 Constantinopoli. A găsi acestă. sanc- țiune este dificil; diplomația sesilesce, și pac a va atârna, de uă parte, de a- bilitatea sa de a o formula, eră de altă parte, de maî multă sau maî pucină grabă ce se va areta la St. Petersburg a o primi și la Constantinopoli de a o face nefolositore. Afară de acesta tot nu este de cât suposițiunî. Journal des Debals, vorbind des- pre noua stare politică a Europei, o găsesce maî buuă de cât cea vecină. De cât-va timp, dice acestă fâie, partea diplomatică a guvernului rus păstra uă tăcere și uă imobilitate de care Europa se-îngrijea cu atât maî mult cu cât administrația resbelului profita pentru a grăbi și pentru a în- tinde armările sale. Cuvântul și acți- unea erau maî exclusiv militarilor. Cum nu s’ar fi temut cine-va că, după ce a întrunit pe Pruth uă armată așa de considerabilă, Rusia să nu potă '•esistă tentațiuneî de a face us de densa? Astfel prin faptul însuși al inerției, al neiesoluțiunei pote dmenilor politici, resbelul devenia dinții în di mal inevi- tabil. Ce tăcea cu tote acestea diplo- mația Rusă? Ascepta respunsul pute- terilor la circulara prințului Gorcia- koff. Ea asceptă încă cu impaciență; ’l reclamă cu insistență; deră se preo- cupă deja de atitudinea ce va trebui să ia după ce ’l va primi, și nu este peste putință că acestă atitudine să fie forte pacifică. In ceea ce privesce respunsul, desbaterile cart aii avut loc în Englitera nu lasă nici uă îndoială asupra spiritului în care va fi conce- put. Discursurile lordului Beaconsfi- eld, al lordului Derby și al D-lui Gat- horue-Hardy au arătat clar intențiu- nile guvernului englez. Cele-alte gu- verne ale Europei asceptă ca Engli- tera să vorbescă pentru a lua, Iu rân- dul lor, cuvântul. Respunsul puteri- lor va fi deră ceea ce trebue să lie în interesul păceî, și Rusia, care o scie bine, se întrebă dinainte ce va trebui să facă . Pârlitul păceî intră îu scenă la St. Petersburg; sperăm că va triumfa. Guvernul rusn’a declarat tot-d a-unacă nu se va lăsa atrage într uă acțiune iso- lată și că voiescea merge cu Europa ? In momentul de a lua uă decisiune defi- nitivă, Czatul Alexandru se va gândi, în sufletul seu religios, la responsabi- litatea teribilă ce’I incumbă, va recu- nâsce că ondrea nu l obligă a face resbel, și că interesul și umanitatea ’l consiliă de a’I evita. Deja scirî pa- cifice ne sosesc de la St. Petersburg; este adevărat că ele sunt contradise de scirî maî pucin satisfăcetore; deră ce însemneză aceste alternative favo- rabile și defavorabile, deca nu că chestiunea păceî sau a resbeluluî, este pusă în mod decisiv și că va fi în cu- rând resolvată? Fie-care din aceste duoe părți face cea din urină silință. jFie ca Rusia să se oprescă în calea imprudentă în care generoși ta tea sa o angagease! Euro- pa a urmat-o âutâiu; Europa aluat parte la Conferința de la Constantino- poli, și deca resistcnțele Porțeî sunt în adevâr un act vătemător, nu este Rusia singură, este Europa întregă care a trebuit să simță lovitura. Pen- tru ce deră Rusia ar areta uă suscep- tibilitate pe care cele-alte puteri n’au încercat-o? Europa a fost la Confe- rință; ea nu se crede obligată pentru acesta atrage sabia. Rusia, maî vine și maî promtă, aprope ’șl-a tras-o; să o pună în tecă și să nu întrerupă unirea pacifică a Continentului! ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA E8TRA-0RIHNAHĂ Sumarul ședinței de la 22 Februarie, 1811. PreședențiaD-lul președinte 0. A.Roseit. Ședința se deschide la ora 1 după a mecII. Presenți 86 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediu D-lor deputațl, Oe- lobidache Aristarh, Crăciunescu Dimitrie, Vizanti Andrei și Iurascu lordache. Se primesce demisiunea D-lul deputat Negulescu Mihail, și să declară vacant colegiul IV de Argeș, representat de că- tre D-sa. Se trămite la comisiunea de petițiunl, petițiunea mal multor locuitori însurațl, din comuna Comana, județul Vlașca. S) înscrie la ordinea dilel următârele raporturi; 1). Raportul comisiunel fiinanciare, asu- pra projectulul de lege prin care se cere au- torisațiunea de a regula prin compturile esercițiului 1876, suma plătită de guvern concesionarului căel ferate Ploescl-Predâl. 2). Raportul comitetului delegaților a- supra projectulul de lege pentru șcâlele naționale de bele-arte. 3). Raportul comisiunel de petițiunî a- supra petițiunel epitropiel spitalului fi- lantropic din Folticenf. Se continuă discuțiunea pe articole asu- pra projectulul de lege pentru desvoltarea disposițiunilor legel asupra comptabili tățel generale a Statului în cea ce pn vesce aședarea și esecutarea budgetelor de cheltuell anuale. Art. 7 se suprimă. Art. 8 se adoptă după projectul co- misiune! financiare cu suprimarea frasel „precum și acele prevăzute la art. 7 Art. 9 se adoptă fără modificare, după projectul coraisiunei financiare eră art 10 și 11 să adoptă după projectul presentat. Se pune la vot projectul în total. Votanțl....................69. Majoritate reglementară. . 38. Bile albe pentru. . . .51 Bile negre contra . . .18. D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se comunică Adunare! mesagiul Dom- nesc, prin care ’I se încunosciințesă că D-nu Ion C. Brătianu, președintele con ■ siliulul și ministru de interne, este însăr- cinat cu interimul ministerului financelor în locul D-lul Dimitrie Sturdza acărul de- miși tine este primită. Se conținu : apoi discuțiunea pe articole esupra projectulul de lege pentru inter- pretarea legel electorate. Și discuțiuuea asupra art art. 20 pre- lungindu-se până la orele 4 ' după a- să constată că Adunarea nu mal este în numărul cerut de regulament, și ședința se ridică anunțâmlu-se cea viitâre pe Mercnrl 23, Februarie 1877. Ședința de la 1/ Februarie, 1877. Preșidenția D-lul vice-președinte A. Te- riachiu asistat de D-nil secretari I. Lă- țescu, F. Aluneanu, G.Tacu și A. Vizanti (Lrmare) D. N. Fleva. D-lor deputațl, ve rog să scusațl emoțiunea care îusoțesce cuvintele mele. Ea este legitimă, fiind că este pro- vocată de un sentiment de îndoită îngriji- re, sentiment pe care cu toții 1 împărtă- șim ; și acest sentiment trebue cu a âtmal mult să me anime pe mine în parte c i cât ca represintant al națiunel îu acestă onor. Adunare sunt trămisul coi. IV, a unei clase des.uoscenite în cea-altă ramură a rapre- sentațiunel naționale. (Aplnise.) îngrijirea care mă preocupă îu întâiul ăâONirOKUL OFj LU. AlAvMIîLFI 24 Februarie (8 Martie) 187? 1420 rând, D-lor, este d’asupra ori-cărel con- siderațiuni de persâne de stimă sau de iu- bire ce am avea pentru densele, pentru că este provocată de atașamentul ce trebue să avem cu toții pentru pactul fundamen- tal al țârei; de gelosia nbstră pentru pre- rogativele cu care națiunea ne-a învestit. Numai ast-fel se va putea menține Consti- tuțiunea și asigura mersul regulat al lu- crurilor în societatea română. Mal am pe lângă acestăîngrijire, D-lor, care de și vine în,al douilea rând, este cu tâte acestea fârte mare; acâsta este de a vedea discutându-se acâstă lege, care se dice uă simplă lege relativă la financele Statului, sub impresiunea penibilă de a nu i se face nici un fel de amendare, nici un fel de observațlune ori cât de justă, care să fie primită fără a provoca uă per- dere în persână D-lui 0. Sturdza, pe care noi cu toți ’l iubim și ’l respectăm, și care este în realitate ministrul de finance cerut de împrejurări. D-sa represintă pâae la ultimul grad pe ministru econom, pe mi- nistrul sgârcit, putem dice, și numai un asemenea ministru va putea restabili fi- nancele în acâstă nenorocită țâră.(Aplause) D-lor, în lintea mea onor. D. Maniu v’a comunicat uă observațiune pa care și eii vin a o supună la apreciarea D-vâstră, ob- servațiunea, dâcă faptul că acestă lege a trecut mal în’âiu prin cel-alt Corp Legiui- tor al Statului, șt a venit îu urmă îo deli- berațiunea nâstră nu este âre uă atingere în drepturile și prerogativele acestei Adu- nări, și în punctul acesta ve mărturisesc, D-lor, că eu împărtășesc preocuparea D-lui Maniu, și că chiar esplicațiunile ce ne-ar da D. ministru că D-sa în acâstă procedare nu a avut cea mat mică inten- țiune refl voitâre, și cred că nu a avut uă asemenea intențiune, aceste drepturi însă nu ar fi atinse mai pucin. Pentru că și le- siunea dreptului nu se face, D-lor, tot- d’a-una prin intențiune, și lipsa de precu- getarc nu împedică mai pucia ca acea le- siune să esiste, după cum se întâmplă ca să se comită un omucid, safl uă altă faptă fără voință din scăpare din vedere, și pen- tru acâsta răul tot să esiste. cu tâte că a- gintele nu este culpabil D. G. Cantisi. Omorul fără voe este un delict. D. N. Fleva. Nu am luat, D-le Oantili, cestiunea îu partea ei subiectivii, ci în partea sa obiectivă, fiind-că nici un depu- tat nu va fi în acâstă Adunare care va veni să pună îu dubiu iuțeațiuoile D-lui Sturd- za pe care ’l stimăm cu toții...... D. P Ghica. Ciudată stimă când ’l acu- sațl ast-fel. D. N. Fleva. O clic, D-lor, cu atât mal mult cuvânt cu cât cestiunea după cum se pretinde este uă cestiune de interpreiare, și când este ast-fel nu putem, nici trebue să vorbim de cât în vederea principielor, eră nici cum a persanelor. Onor. D. Blaremberg a dis că D-sa nu ia în cousidorațiune împrejuraiea că legea a fost ântâiu votată de Senat și apoi a ve- nit la Adunare, căci în acest mod de pro- cedere D-sa nn vede nici uă atingere în prerogativele nâstre, și spre a demonstra acâsta, se basâsă pe art. 33 din Constitu- țiune, ijicend că după acest articol, Adu- narea nu ar fi în drept să reclame ca acâs- tă lege să fio discutată și votată mal ân- tâiu de dânsa și în urmă de Senat. (între- ruperi.) Suntem, D-lor, într’uă Cameră liberală. Apoi dâcă sunteți în adevăr liberali nu fiți așa tirani. Chiar când D-vâstră cu toții ați spune că este într’un fel, dați-’ml voe și mie, singur de aș fi, să vă spun că este în- ti’altfel, și permiteți-’mi cel pucin să ar- gumentes înaintea D-vâstră. Vâ mărturisesc însă, D-lor, mai dinainte că chiar de o fi vorba de un lucru întune- cos, de uă cestiune de interpretare, ca membru al acestei onor. Adunări am uă justă prevențiune. In cestiuni îndoiâse re- lative la prerogativele Adunărei deputați- lor, me cred în drept a interpreta tot-d’a- una Constituțiunea în favârea Adunărei și îa contra Senatului, și acesta s’ar putea 4ice pâte pentru cuvântul simplu că fac parte din Adunare, după cum un onor, se- nator ar interpreta-o în favârea Senatului, fiind-că face parte din Senat. Dâră osebit de acesta, motivul legal al acestui punct de vedere, este pentru că și D-vâstră toți, împreună cu Constituțiunea țârei, recu- nâscețl că Adunarea deputaților represin- tă într’un mod mal complect tâte clasele societăței române. Intru cât dâră ea este cea mai complectă espresi nae a tuturor in- tereselor națiune!, îatrn cât ne vom ra- porta și la trecutul acestei țâii, la esita- țiunea, pot ilice, cu care s’a primit insti- tuțiunea Senatului la 1866, instituțiune care la noi a fost uă adevărată inovațiune, veți recunâsce, D-lor, că un asemenea mod de interpretare este legitim și nici unul din D-vâstră cred că nu ar face alt-fel, fără a atinge în fundamentul lor dt4ptu- rile și prerogativele acestei Adunări¹ (A- plausa.)^ Am dis acâsta, D-lor, negreșit afară de cașul câud ar esista un text positiv, și un asemenea text în contra nâstră nu esistă. Să 'mi permiteți acum a trata cestiunea. La 1866 când s’a făcut Constituțiunea nâstră, compilatorii acestei Constituțiuni, între cari, dâcă nu mâ înșel, a fost și D. Blaremberg, care făcea parte din Consti- tuantă, aii copiat acâstă Constituțiune îa mare parte după aceea a Belgiei. Cu tâte acestea legiuitorii Constituțiunel nâstre, având în vedere, atât starea diferită de lu- cruri de aceea din Belgia ce voia să creeze la noi, precum și tradițiunile acestei na- țiuni, căria ’I se dedea uă instituțiune nouă, dâcă nu îa totul cel pucin în mare ; arte, nu au admis la noi în privința Se-, natului tâte principiale din Constituțiunea Belgiană. In Belgia, D-lor, Camera și Senatul se aleg de aceiași alegători, și prin urmare amândoue Corpurile Statulul.sunt complec- ta representațiune a tutulor intereselor societăței, cu singura deosebire că de și aleși de aceiași alegători, sunt însă în âre- caricondițiuni de maturitate, deesperiență mai deosebită, ca să pâtă tempera âre-cum ardârea juvenială din Camera deputaților, care prin temperamentul ei ar representa idei prea înaintate. EI bice, noi n’am co- piat aceste disposițiunî, fiind-că am ad- mis uă altă categorie de alegetori pentru Senat de cât acei cari sunt pentru Cameră, și acesta nu o pot esplica alt-fel de cât din causa temere! ce inspira la noi unora curentul democratic caro este în natura poporului Român. Legiuitorul a voit să creede la noi uă instituțiune, nu aristocra- tică, deră ceva mai mult de cât conservă- târe, credând că cu aceste mijlâee s’ar pu- tea paralisa, sau dâcă nu a se paralisa cel pucin a se pune un frâu temperamentului democratic al Românilor. (Aplause.) Ast-fel legiuitorul nostru a creat uă altă sorginte de alegeri pentru Senat, mai res- trânsă și prin urmare trebuia să ’I dea și atrihuțiuni mai restrânse de cât acelea pe cari Ie da Adunărei deputaților. După Constituțiunea de la 1866 atribu țiunile nâstre sunt de doue natuil: Sunt unele atribuțiuni cari sunt acordate esclu- siv Adunărei deputaților, și caii nici uă- dată nu și le pâte atribui Senatul, fără a se călca pactul fundamental al țgrei>Sunt atribuțiuni, cari sunt numai de esclusiva inițiativă a Camerei deputaților și acestea relativ la unele cestiuni pe cari Senatul nu pâte să le eercetede pânâ ce nu se vor fi propus și discutat mal ântâiu de Adunare. Cari sunt acum acele drepturi cari după Constituțiune sunt de esclusiva atribuțiune a Camerei? Am audit, D-lor, ijicându-se că noi nu avem altă prerogativă de cât numai votarea budgetului. Dâră mai ântâiu să vedem ce este budgetul ? Și acest cuvânt nenorocit de budget, nenorocit pentru că nu toți cunosc valârea lui sciințifică, au condus pe unii la distincțiuni condamnate de adevăratele principii pe care le procla- mă și Constituțiunea nâstră și sciința eco- nomică. Budgetul este viața Statului, pen- tru că este complexul veniturilor și chel- tuielelor ce el ocasionâsă, și care consti- tue în întregul lor ceea ce se chemă finan- cele publice. Și fac uă erâre gravă acel cari cred că budget se chemă numai legea ce se votedă la începutul esercițiului anu- lui financiar. Budget însemnedă nu numai legea de cheltuieli și venituri ce se votâdă la începutul anului, da și legea generală, legea definitivă a compturilor. a încheie- re! esercițiului, pentru că budgetul co- prinde tâte veniturile ce se incasedă și 24 Februarie (8 Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1421 tdte cheltuielele ce se fac în cursul u- cum pretinde onor D. Blaremberg, pentru nu! an Să ’ml permiteți, D-lor, a vâ citi în pri- Constituțiune! englese, pentru că în urma vința acâsta câte-va cuvinte relative la a- atâtor sdruncinărî și suferinᵥe, poporul câstă cestiune, scrise de G. Garnier în tractatul sâfi despre finance, autor a căruî competință cred că nimeni nu o va putea contesta. Etăce dice D. Garnier în acestă privință: „Budgetul este statul eheltuielelor și veniturilor. El este ordinariamente anual, este uă-dată bienal și trienal, și periodul de timp ce el coprinde constitue eserci- țiul, care începe ordinariamente la 1 la- nuariu. El indică cheltuielele proiectate și veniturile prevădute, safi cheltuielele și veniturile efectuate. Io primul cas este un budget provisorifi, în cel d’al douilea un budget efectiv safi definitiv/ Acesta o dice D. Garnier îu tratatul său de finance, pag. 418, ediția din 1872. Acum, D-lor, că Adunarea deputaților are dreptul esclusiv de a vota budgetele și încheia socotelile, înțelegeți că acest drept trebue să fie nu numai în privința aceea ce D. Garnier chemă cu drept cu- veni budget provizoriu, și care se votâfjă la începutul anuluî, deră și în ceea ce este budgetul definitiv, adică acela de la finele anuluî; pentru că un asemenea drept ar fi fost cu totul ilusorifi deca ar fi venit Con- stituțiunea și ar fi dis Camerei: Tu săvo- tedî budgetul provisorifi, adică acela care se face la 1 lanuariii; și pe urmă în ceea ce privesce cheltuielele de peste au, în ceea ce privesce perceperea, în ceea ce privesce regularea, îu ceea ce privesce modul stabil rel acestor venituri și chel- tuieli, nu numai că aceste atribuțiunl nu mai sunt de competința ta absolută, nu uumaî că ai să le împărți cu cea-altă Ca- astădl cel pucin, eî nu afi la noî eredita- meră, deră încă ceva mal mult, ele ’țî pot tea și dreptul feudal al majoratelor. veni chiar prin inițiativa acelei Camere, adică a Senatului. Atunci ce maî însemnâ- plat in Englitera, acolo Camera comune- i)ă budgetul, și la ce s’ar reduce în reali- tate acest drept ? Pentru a ne convinge rnalbine, să vedem. D-lor, ce se petrece în Englitera,acea țâră practică,ale căriî instituțiunî ni separnoă, cari nu lecunâscem în tâte amenuntele lor, și .pentru aceea ni se par la prima vedere că presentă âre-carî anomalii, cu ele însă Englitera a ajuns la progresul, la puterea și la prosperitatea la care se g tăiji, numai fiind că, de și în senul tî con- servă încă âre-carî instituțiunî și privile- gii condamnate, deră în același timp, în realitate, d’asupra tutulor a domnit drep- turile poporului. Etă pentru ce în realitate Englitera a făcut atâtea progrese. In Englitera, D-lor, budgetele merge după Constituțiune și la Camera lordilor, și ori-ce bil care creasă un venit, trece maî ântâiu prin Camera comunelor. Noi, când n’am primit disposițiunea Constitu- țiuneî belgiane, dâca am fi avut în vedere numai inițiativa legilor de imposit așa ce n’am imitat acâstă parte, disposițiunea Român, chiămit să ’șT facă uă Cmstitu- țiune, a avut negreșit înaintea lui Consti- tuțiunea statelor celor mai înaintate în li- bertăți și civilisațiune. Noî ne-am uitat negreșit la densele întocmai ca un bolnav care vede pe omul sănătos, și dice: da ce i nu sunt și eu ca acela; așa am dis și noî la 1866 în facia Constituțiunilor țărilor (civilisate la care ne-am uita ca într’uă imagină viue de imitat. Eî bîne. D-lor, când n’am imitat noi legea belgiană în punctul acesta din causa care am avut onâre a o spune, pentru ce n’am luat ■ legea englesă și să fi e a- ceste bănci si care atunci era președinte al Constituantei — projectul primitiv al guvernului conținea uă singură Adunare și în el se dicea că puterea legiuitdre se esercitddă de nă Adunare d’impreună cu Domnul. Acest project a fost dat de Con- stituantă în cercetarea comitetului delega- ților. In sânul acestui comitet minoritatea între cari D. Sihleanu și N. lonescu, a fost pentru uă singură Cameră, majoritatea însă a fost pentru două Camere. Luptătorii și de uă-parte și de alta au continuat a ’șl susține opiniiinile, și în sânul Constitu- antei, dar fiind-că trebuia a se da cu uă oră înainte uă Constituțiune țârei, fiind- că pentru acesta urma a se face concesiuni reciproce spre a nu se periclita însăși e- sistența Statului Român, opiniunea majori- tății v’a admis de Constituantă cu majori- tatea de 75 contra a 24, și ast-fel s’a pre- vâqlut îu Constituțiunea ndstră două Cor- puri Legiuitdre. Acesta era opera comitetului delegaților a cărui raportor era onor. D. Aristid Pas- cal. Comitetul delegaților care lucrase pro- jectul Constituțiune!, nu în vederile gu- vernului care propunea uă singură Came- ră, ci în vederile majoritățel comitetului care propunea douâ Corpuri Legiuitdre, aii și modiiicat tdte articolele din projec- tul guvernului în raport cu aedstă modifi- care ce introducea. Vâmai adaog încă ceva: In spiritul comitetului delegaților era i- deea unei perfecte egalități de drepturi | între Adunarea deputaților și Senat, și a- cdstă idee au tradus’o în tdte a’ticolele de lege din project cu uă singură deosebire, aceea că legile financiare să vină înteifi la Cameră și în urmă la Senat. Budgetele însă comitetul le daîn desbaterea ambelor Camere. Ast-fel art. 33 din projectul gu- vernului ’I a schimbat în sensul următor: „Inițiativa legilor este dată fie-căruia din cele trei ramure ale puterel legislative. „Totuși orl-ce lege relativă la venitu- rile și cheltuelile Statului saă la contin- gentul armatei, trebue să fie votată maî întâiu la Adunarea deputaților“. Cum vedeți, D-lor, se stabilea de comi- tet nă perfectă egalitate între ambele A- dunâii, afară de prioritatea acordată Adu- nărel în privința legilor financiare și a contingentului armatei. . . D. G. Cantili. Ce se înțelege prin chel- tueli și venituri, esplică acesta. D., N. Fleva. L'ă să ’ml fie cam cu greu să fie înaintea D-v., D-le Cantili, un curs de economia politică; dâră ca să satisfac curiositatea D-lui Cantili, voiu veni cu discursul D-lul Blaremberg si voiu vedea ce a înțeles constituanta prin venituri și cheltueli; a înțeles îu termen generie tdte legile financiare și chiar budgetul. uai 8 M Ast-fel a trecut instituțiunea Senatului, desbaterih sau petrecut s ;r> președinția ! inteligenta și pătrundatâren D lui M. Co- ■ stachi . . • D. 11. Costachi Nu este semn bun daca mă Iau dl (ilaritate). D. V. Fleva Voiă răspunde la ac stă intrerupțiune că nu este ban decă astădl D. M. Costachi se găsesce alături cu 1). Dimitrie Ghica în apărarea acestei legi • nu este semn pentru democrația Ro'mână și consolidarea libertăților acest-'' \d nări (aplause). Deră să venim la cestiune. In ’i! țiunea Senatului a făcut, a trecut și a dul 33 fără nici nă discuțiune. ■ Venind la art. 113; aci era vorba de pun- ga țârei. Cine să uă strângă ' ine s ■ uă păstreze, cine să cheltuiască. Articolul comitetul delegaților, acorda u l absolut i egalitate de atribuțiuni arabelor Corpuri Legiuitdre. Fiind că este vorba de prero- gativele Camerei deputaților, să ml per- miteți fiind-că e vorba de discuțiunele de atunci, a vâ face câteva citațiunl. Art. 33 se votase tale quale, fără nici un amenda- ment. La art. 113, care, precum am spus, era redactat de comitet în sensul un I per- fec’e egalități, s’a propus un amendam nt care astădi este actualul art. 113 din C n- stituțiune. El s’a propus de regretatul nos- trn coleg, repausatul dr. latrepol, pe are cu toții ’l plângem că numai esteînt-enoi. Eaiă, D-lor, amendamentul propus de . . latropolu și subscris de mal mulțl D- ii deputațl. „Propun ca la acest articol să se dică în loc de arabele Adunării, Adunarea de- putaților." E“ bine, decă acest amendament s ar ti votat fără nici uă esplicațiune fără nici o protestare, aș dice: hai, se dăm curs liber discuțiunel; să interpretăm fie care cum voim ce s’a înțeles prin acest articol! Dar în privința acesta a esistat iiă discuțiune, D-lor, și uă discuțiune fdrre semnificativă și fiind că suntem astăzi la interpretare sciți că interpretarea istorică este unul din mijldcele cele mai palpabile pentrn a sefisa cugetul legiuitorului. Amendamentul propus a fost esplicat și de cel care 1 făcuse și de cel cari se opu- neau la votarea lui. Propuitori acestui a- mendament al căutat să ’l esplice așa cum a fost îu cugetul și intențiunea lor. Eaiă ce a dis D. Petre- Cernătescu, unul din o- nor. deputațl de atunci care a luat cuv n- tui ca să ’l esplice. „La acest articol propun ca în loc e „ambele Adun ir! să se dică Adunarea e- „putaților.'! Cuvântul este că după Iezea elei t rală precum onor, ministru de finance ne a dis, cele patru colegi! electorale repres.n'ă vo- tul universal. MIsepare că este fdrte drept ca Adunarea' deputaților care concentrai;! în sine suveranitatea naționali să aibă 34 Februarie Martie) 1877 MONITORUL GF1CUL ROMÂNIEI 1427 dreptul să desbată și votese impositele, eăcl nu este budget fără imposit, nu pdte să fie budget representând cheltuelile u- nel părți și venitul altei părți și nu pdte esistă venit fără imposit. Și acesta D-lor nu era nimic alt de cât dreptul ce ’l are un popor de a se impune singur drept pe care ’l reclamă represen- atiunea națională, prin D. P. Cernătescu, în numele tuturor claselor representate în Adunarea deputaților. Acest drept este proclamat în Constitu- țiunea Suededă și recunoscut ca un drept imemorial al poporului Svedez de a se im- pune, drept pe care nici uă lege și nimeni nu ’l pdte ataca. Și dacă Români au primit instituțiunea nouă a Senatului a fost nu- mai cu condițiunea ca să se lase dreptul Adunăreî, adică poporului de a se impu- ne singur. Sciți pentru ce ? Pentru că’l pdre în realitate inima, nu pre acela care este impus într’uă parte, ci pe acela care este impus în tdte părțile. Unde este în a- ievâr poporul impus în tdte părțile? Este negreșit în Adunare pe când dincolo nați- unea este impusă numai într’uă parte (a- plause). MI se pare continuă D. Cernătescu că este fârte drept ca Adunarea deputați- lor care concentrară în sine suveranitatea națională să aibă dreptul să desbată și să voteze impositele, eră nu și cea altă Ca- meră senatorială (întreruperi). Acestea sunt cuvintele textuale ale propuitorilor amen- damentul. Apoi cu ce alt să ’l esplic mal bine, de cât însuși cu aceste cuvinte, care denotăjidea acelor ce l’att propus? Nu cum- va vre unul din D-nil cari mă întrerup, ar vrea să ’l esplic cu idea ce uă are D-lui ? Negreșit că nu esplicațiunea cea mai na- turală este dar făcută de D. Cernătescu. care în 1866 a propus acest amendament și cate l’a esplicat îu sensul cum avuse! onâre a vă arăta. D. I. Sturdza. Citiți întregul discurs. D. N. Fleva. D-le Sturdza, eu sunt care v’am împrumutat acest voluminos dosar în care sunt trecute aceste discursuri; prin urmare, vedeți că întreruperile D-v. sunt nemeritate și chiar pucin generdse. Vedeți deră, că unii deputațl au cerut sa Adunarea singură să votese impositele ear nu și Camera senatorială, | care are di- ceafl uă lege separată și represintă o por- țiune separată a națiune!. De aceea, termi- nă D. Cernătescu, mi se pare că ar fi un ce fârte nedrept, un ce contra chiar a scopu- lui instituire! Senatului, ca ambele Adu- nări să votedo impositele și budgetele. Eată esplicațiunea dată de D. Cernătescu. Deră dre uumaî atâta este D-lor ? Nu ! Era în constituantă între alțl deputațl care dorea în sinceritate instituțiune» Senatu- lui, ca uă instituțiune de salvare, nu de salvarea pretinselor interese conservătâre cum ’l voiau unii, ci un fel de instanță de ape), uă instituțiune ponderatorie, cum se vede în diferitele State constituționale ale Europei. Acest deputat era D. N. Blarem- berg. SA vedem acum ce a dis D. Blaremberg atunci când s’a propus acest amendament și care s'a esplicat de proprietarii Iul în sensul ce am avut ondre: a vS arăta. Eată cuvintele D-luî Blarembnrg • „D-lor, ml se pare că tdtă acestă dis- „cuțiune nu provine din nimic alt de cât „că nu ne dăm bine sâma de Corpul eeam „instituit." Căcî cu < âteva articole mal nainie se votase instituțiunea Senatului. Apoi D. Blaremberg continuă : „Decă ar li bine înțeles că am creeat 2 Camere, âră nu uu Senat conservator, so- cot eă nimenea nu ar mal ridica asemenea cestiunl. D-lor noî n’am creeat un Senat însărcinat de a vota legile din punctul de vedere Constituțional, ei am creat doă Ca- mere, pe care le am pus pe un picior de egalitate. Acesta în ce^privesce principiul. D. Blaremberg cum vedeți avea convin- cțiunea că nu se creeasă un Senat conser- vator, cum D. lepureanu și alții aă credut că interesele conservatore sunt refugiate în Senat. D. Blaremberg credea că se creeasă un al doilea Corp cu acelâșî drepturi și ten- dințe ca și Camera deputaților. D-sa dieea mal la vale: „Acum în ceea ceprivescecestiuneabud- getară în parte am două, observațiuni de făcut. Mal ânteifl cestiunea este prejude- cată și D-v. numai puteți reveni asupra u- nul vot al Camerei; și al doilea nu trebue ca lucrurile să se petrecă ast fel. „ In ceea ce privesce ântâiu 1 argument că cestiunea est-a prejudecată, el este înteme- iat pe art. 29. Eată coprinderea : (Aci D. Blaremberg citesce art. 29 care este art. 33 de adî). Vedeți dâră dice D-sa. că aci e numai uă cestiune de prioritate de ini- țiativă. Acest articol s’a votat, și în facia unul asemenea vot acâstă discuțiune este anevoiâsăfcăcLbudgetul nu e nimic alt de cât uă lege financiară, și ca orî ce lege, trebue să trecă prin filiera ordinară. Acum cred că s’a lămurit D. Cantili ce a înțeles logiuitorul constituantei în art. 33 prin cuvintele : ori ce legi de venituil și cheltuell. Prin acel articol a înțeles tâte legile relative la financele Statului D. Bla- remberg esplică fârte bine când cerea cl budgetul, ca orî ce lege financiară, era coprins în art. 33 care înțelegea tâte legi- le financiare. D. G. Cantili. Budgetul este uă lege financiară de venituri și cheltuell ? D. N. Fieva. Am amjit dicându-se nu sciu de cine că cel mai nenorociți sunt a- cel care pot să audă și nu voesc să audă. Apoi deca nici acum nu am norocirea să fiu înțeles de D. Cantili, numai am ce face rămâne la D-v..,. Art. 33 Jice: „ort ce lege relativă la ve- „niturile și cheltuelele Statului, sati la „contigentul armatei trebue să fie mal âu „tâiă votată de Adunarea deputaților." Prin urmare, prin art. 33 din Constitu- tiune, să înțelegea că orî ce lege financia- ră trebue să trâcă mal ântâiu prin Cameră și prin urmare și acâsta ca uă lege finan- ciară. (intreruperi). D-le D. Ghica, eu m’am săturat de cuvinte și am început să caut lucrurile; am îmbătrânit hrănindumă până acum cu ilusiuni si cu pușcărie, (iu- * trerupțiunî, sgomot). Uă voce. Aveți încă pânâ să imbătră- niți. D. N. Fie va. Când te vel sătura și D-ta cum am început să mă satur și eti de cu- vinte, vel face și D-ta ca mine, a ă ta mal bine în fundul lucrurilor. Apoî acesta este, D-lor, uă legede comptabilitate, cum era legea de recrutare a D-luî general Flo- reseu după cum prin ea s’a ridicat drep- tul constituțional ce ’l aveau militarî ca să /otese, tot ast-fel uă cestiune de princip constituțional se atinge cu acest project ce se dice că e uă simplă lege de eomp- tabilitate. Trebue să vedem dâră decă a- câstă lege este uă simplă lege financiară și pentru acâsta fiind că vâ impacientați și denegațî mereu, am adus și cărțî ca să vă conving. Acum în ceea ce privesce cesti- unea în sine D. Blaremberg continuă : „Acum în ce privesce ceatiunea în sine ml se pare că avem maî mult argument pu- ternic pentru a susține ca budgetele să mârgă înaintea amânduor Camerilor. „Dâca am recunoscut că fie care din ele represintă un interes deosebit, care ar fi dreptatea și cuvântul pentru a recusa pe una din ele în materie budgetară ? „Senatul represintă maî vîrtos proprie- tatea cea mare. Dacă ’l despoiațî de acest drept cine maî garantesă că nu se vor în- ființa imposite de acelea ce ar apăra nu- mai pe proprietate?" Eată cuvintele semnificative cu cari D Blaremberg combătea amendamentul, și cari cuvinte vâ denotă că propuitorr lui ’l combăteau, înțelegeai! că cu el să reser- vă Adunăreî dreptul esclusiv de a vota și chiar impositele; eată ce înțelegea D. Bla- remberg prin budget; un ca cu tot alt ceva de ceea ce înțelege D. Furculescu astăzi, căci D. Furculescu înțelege prin budget un ce efemer și provisor, adică budgetul votat la începutul anuluî, pe cât timp bud- get în adevăratul sens al cuvântului, bud- get efectiv este complexul veniturilor și cheltuelilor efectuate în tot cursul anuluî. Pentru aceste rațiuni, consequent cu ceea ce susținuse D. Blaremberg de la început cerea egalitatea de condițiunl între Adu- nare și Senat. D-sa a fost combătut nn de D. Cernătescu, nici de vre un alt amic po- litic al D-luî Cernătescu, ci de D. I6n Strat, care ca om de finance ținea prea mult ca să ’șl îndeplinâscă angajamentul ce luase acela de a da în schimb Adunăreî cu uă mână jumătate din ceea ce ’i se lua-, 1428 MONITORUL OF1CIALAL ROMÂNIEI 24 Februarie (8 Martie) 1877 vintele adversarilor săi este uă resemua- țiune naturală care nrmâră să impună tă- cere chiar celor mal iritați. Tot D. Strat, pe lângă cestiunea de principia constituțional, a pus înainte in- convenientul cel mare ce ar fi când bud- getele ar depinde de două Camere. Pasiu- nele s’ar ridica ddcea D-sa, între partide și prin urmare între cele două Camere, (ast- fel D-sa singur scie ce sămânță pune în pământ) și țera ar rămânea tot-d’a-una fără budget. D. P. Grădișteanu. Der în Francia, cum merge? 1). N. Fleva. Onor. D. P. Grădișteanu dice: că francesil cum ’l au, și merg înainte ? Aci voitt respunde cu dicătârea româ- nului: tot câinele ese din ârnă. der numai pelea lui scie. (Ilaritate, aplause). Da, D-lor, întrebați pe francesl cum merg ei cu acâstă sisttmă? Mal curând putea să întrebe D. Grădișteanu; cum merge îa Bel- gia ? Și atuncea aș fi râspuns: că dâca în Belgia merge bine este pentru că senato- rii sunt aleși de aceași alegători ca și de- putății, pentru că Senatul represintă tote clasele și interesele poporului belgian ca și Adunarea deputaților. Dâr, D-lui, nu l venea la socotâlă să’mi facă acâstă din urmă întrebare. In urma acestui cuvânt al D-lui Stra*, discuțiunea se închide, și puia fu-snlavot amendamentul cu esplicațiunele date de D-nil Cernăteșcu și Strat, și cu combate- rile D-lui Blaremberg, ce am reprodus, se admite cu 53 voturi contra a 35. Acestea s’a petrecut în ședința de la 28 Iunie, sub președenția D-lul lepureanu. El bine, D-lor, credeți D-v., că onor, președinte de atuncea D. Manolache Cos- tachi, a căruea fineță de cugetare nimenaa nu o pdte contesta, dâcă n’ar fi sciut că ceea ce se cerea prin art. 113, era promis prin transacțiunea între partite, și dâcă ar fi credut că pretențiunea era mai mare de eât făgăduința, n’ar fi luat cuvântul, să sus- țină ideea că impositele trebue să mârgă și în cea-laltă Cameră, credeți D-v. d’c, că ar fi tăcut? Nu, D-lor, eu nu cred a- câsta, pentru că D. M. Costachi nu e din acel care vorbesce tot-d’a-una. Dâr, D-sa, nu tace nici odată când crede că trebue să vorbescă. D-sa, cu tâ.e acestea a tăcut ceea ce dovedesce că a consimțit, căci așa era legătura ce ca âmenl de ondre’șl luase, și amendamentul s’a votat. Etă dâr, D-lor, rațiunea istorică a aces- tei disposițiunl din art. 113. Aud murmu- rându-se; vrea să dică impositele nu tre- bue să mârgă la Senat ? Apoi, D-lor, Constituțiunea dice că dâcă este uă lege care a creat un imposit, acea lege negreșit că trebue să trâcă prin ambile Corpuri; însă când e vorba de uă lege care are de scop de a echilibra bud- getul, acea lege este de atributul esclusiv se cu cea altă prin votarea Senatului. Vrea să dică vedeți un lucru lămurit: unii de- putațl cer ca numai Adunarea să voteze impositele și veniturile, un alt deputat cere ca acest drept să se esercite de a- mândouâ Camerile. Uă voce. Budgetul. D. N. Fleva Apoi budgetul îesemnâcjă legea financiară, budgetul însemnâjă ve- nituri și cheltuell. (întreruperi) Lupta era francă ca să dic așa, și într’un mod franc numai încăpea in’erpretare. Iată ce a ()is D.S'rat. susținând și D-sa amendamentul propus de Dr. latropoli: „D-lor, scițl că originea sistemului con- stituțional o găsim pa de uă parte în par- ticiparea ce a voit să aibă diferitele clase ale societățel la facerea legilor, budgete- lor, în fine la controlul asupra guvernului. „Acâsta este originea sis emulul consti- tuțional și acest sistem s’a desvoltat cu timpul prin acest control esecutat de cla- sele ce aveați acest drept." Vedeți că D. Strat s’a ridicat până la sursa regimului constituțional în Europa, și a căutat să deducă într’un mod rațional și logic dreptul esclusiv al Adunărei de a vota budgete și imposite. D-sa continua; „El bine, D-lor, tdte aceste clase care aveau dreptul să ()ică guvernului vorba lor asupra imposiîelor, și esercitaii controlul prin o singură Cameră, un le eraii tdte re- presentate și burgesii și prelațiî și no- bilii." Ascultați, D-lor, eă D. Strat singur, ca om de economie și de finance, indentifica cestiunea de budget eu cestiunea imposi- telor; căci Statul nu are alte venituri da eât punga cetățenilor ea să acopere chel- tuelele; și de aceea dice D. Strat, că A- dunarea singură trebue să dică vorba el în materie de imposite : „Mal târziu, dice D. Strat, sa creat Ca- mera de a doua; deca veți căuta a vă da socotelă de acestă instituțiune, veți vedea eă ea a fost creată ca să serve <*e para- vânt între popor și guvern. Ast-fel la idea de libertate răspunde Camera de jos și la idea de paravâat răspunde Camera de sus." Acesta, rjice D-sa, este motivul că bud- getele nu trebuise votate de cât de Came- ra de jng. Mal este nn mo’iv, dice D. Strat. V’am spus, D-lor, eă cuvintele îaființăreî Sena- tului nu a fost cuvinte financiare ci poli-1 tice și prin urmare să înțelege că sorgin- tea Iul nu a fost tot sorgintea din care ese Camera de jos. In regulă generală der să pdte dice că poporul este mal mult repre- sentat în Camera de jos, eră îu Camera de sus sunt alte clase ale societățel, nobili proprietari mari, dernicicum popor (sgo- mot, întreruperi). Deca aș fi dis eu aceste cuvinte aș fi ridicat din partea unora din D-v., cine scie ce furtuni în contra mea ; decă nn se vede însă mare rescâlă, este că, realitate când clne-va se servă cu cu- al Camerei, și nu trebue să mârgă la Se- nat. Voci. Așa! Faceține grație de aceste teorii cons'ituți'.male. D. N. Fleva. țlicețî: faceține grație de aceste teorii constituționale, ba am fost chiar amenințat că voiu fidesmințitîn pri- vința celor ce diceam relativ la istoria constituțională a Engliterel. EI bine, per- miteți’ml să vâ spun că D-v. cari mă în- trerumpețl luati cuvintele fără să le apro- fundațl, și fără si vâ dați socotâlă despre însemnătatea lor economică, ca apoi să ve- nițl să’mi faceți observațiunî. V’am spus D-lor, că în Anglia, budge- tul care coprinde veniturile și cheltuelele Statului să votâsă și de Camera de jos și de Camera lordilor, și cu tdte acestea în Anglia, fiind-că se scie că budgetul co- prinde imposite pe care nu pdte să le mo- difice Camera lordilor, tradițiunea și prac- tica constituțională a făcut ca să se recu- ndscă dreptul de taxe ca uă prerogativă inconlestabilă a Camerei comunelor. Fiind-că am fost amerințat de desmin- țire dațimi voie să ve citesc câte-va cu- vinte ale lordului Chitham. Etă D-lor, acele cuvinte: „Stabilirea taxelor, dicelordul Chatham, nu face deloc părte din puterea guvernantă, nici din pu- terea legislativi. Taxele (imposibile) sunt un dar al libe- ralitățeî voluntară numai a comunelor. In materie de legislațiune, cele trei pu- teri ale regatului, sunt egalminte intere- sate: dâr concursul pairilor și al cordnei pentru stabilirea unei taxe, nu este nece- sarie de cât pentru al da formă de lege Darul și liberalitatea sunt faptul numai al comunelor." După aceste principii adaogă D. Ers- kyne May, comunele a declarat că ori-ce lege de finance este la adăpostul orl-cărul amendament. Ele n’a suferit nici uă inge- rință în dorința și liberalitățile lor. Dâr un așa principiu nu se stabilesce fără mari contrjverse. El n’a fost nici o- dată espresamente admis de către lordl, der fiind-că el s’a găsit îo neputință de a sgudui energica Întărire a comunelor, ei s’a supus tacitameate. In timp de 150 ani d’abia s’a ivit uă dispută asupra acestui privilegii:." Prin urmare îa Englitera chiar, princi- piul fundamental că poporul are singur drept să impună, a făcut să se dea la uă parte chiar textul positiv al legei (intre- rumperl) îu D. May. (Histoire constitu- tionelle de l’Anglettere). Vedeți că abia într’un secol și jumătate s’a provocat nă discuțiune asupra acestei cestiunl; pe când la noi d’abia au trecut 10 ani de la votarea Constituțiune! și se caută a se atribui privilegii acolo unde ele nu esistă. Noi trebue să fim ingrijațl de asemenea tendințe. Acum, D lor, după ce am făcut acâstă 1429 24 Februarie (8 Martie) 1877 scurtă espunere, să’ml permiteți ca să e- samines cestiunea și să vedem dâcă în re- alitate acestă lege atinge în fond preroga- tivele nâstre parlamentare acordate de Cos- tituțiune. . D. G. Cantili. Aci e aci!.. D. N. Fleva. Audeam pe D. Cantili (,li- cend: să ’mi spuneți D-v., decă acâstă le- ge e uă lege financiară, este numai uă lege de comptabilitate. Ei bine, voi răspunde D-lul Cantili, că uă lege de comptabi- litate e uă lege financiară, și că compta- bilitatea publică e ridicată în tâte statele civilisate la uă așa importanță, este așa de considerată, în cât face parte integrantă din sciința financiară. Acolo unde comp- tabilitatea publică nu e bine organisată, financele publice sunt ca un castel așodat pe nisip. Nu aveți de cât să vâ uitați la noi pentru a vă convinge despre acest a- devfir. Apoi, credeți D-lor, că acestă lege ca simplă lege de comptabilitate nu ede ini- țiativa Adunărei? Apoi, Adunarea, care singură are dreptul să cheltuâscă, trebue âre să fie străină mal cu sâmă de ceea ce trebue să o preocupe, adică de modul cum are să se facă cheltuâla? De regularitatea cheltuelelor? Apoi cum legea care ar re- gula tâte acestea nu ar fi uă lege finan- ciară? V6 mal îndoiți despre acesta ? D-lor, am aci opera D-lul Garnier, edi- e „Despre finance^ din .1872. Acest au- tor în cap. 19 tratâsă despre budgete. des- pre administrațiunea financiară în Fran- cia, despre comptabilitatea publică. Șire- cunâsceți că îmbunătățirea comptabilită- țel este uă garanție pentru finance. Apoi, pentru ce uă așa lege importantă de finance, să nu pornescă mal ’nteiii din ini- țiativa sau cercetarea Adunărei? Și cre- deți âre D-lor, că inițiativa nu însemnesă nimic ? Nu pâte fi âre un moment dat în care pâte că împregiurările politice sunt așa de grave în cât să ajungă cuțitul la gât și constrânși de diferite cause să fa- cem, ceea ce nn am fi făcut dâcă projectul venea mal ’nteiii în cercetarea nâstră, să primim ceea ce este făcut din inițiativa altora? Putem noi der fără a ti atinși, să primim uă asemenea procedură ? Faceți acesta D-lor, dâca o voițl; eii însă nu o vel face nici odată, pentru respectul pre- rogativelor acestui parlament (aplause). După D. Garnier și după toți financia- rii, și comptabilitatea și cestiunea perce- perii impositelor este uă cestiune relati- vă la venituri și cheltuieli pentru eă este relativă la financele Statului, prin urmare de prioritatea Adunării. D. Cantili. Legea domeniilor a trecut mal ânteifi prin Senat. D. Fleva. VA rog să nu invocați nici un precedent care să fie in contra drep- tului. Numai in materie civile jonor. D. Can- MONIÎORDL OFICIAL AL KOMĂMfcl tili, se pâte paragraphisi nn drept; in materie politică unde sunt țin joc dreptu- rile națiunii uu esistă paragrafie (aplause). V'am aretat, D-lor, ce dice D. Garnier in acâstă privință. Deră, ar fi destul să vă sitesc numai art. 3 din așa disă lege a comptabilității ce vi se presintă și care vorbesce despre veniturile Statului , despre cheltuielele Statului, pentru ca să nu mai remână nici uă induoială că ea este uă lege financiară; și când voifi veni in fond vâ voiu dovedi că ea nu este numai uă lege de comptabi- litate pură ci este și lege de prerogative, și sper de la sinceritatea și patriotismul D-lui ministru de finance că se va convin- ge despre acâsta. D. P. Grădișteaun. Va să dică dâcă nu s’o convinge nu este patriot (ilaritate). D. N. Fleva. Nu dic acâsta, deră atunci voiti fi eti nefericit că nu am putut con- vinge, și voiu fi silit să votes in contra legii dâcă se va face dintr’însa uă cestiu- ne de amor propriu, dupe mine râu Înțe- les. D-lor, etă ce găsesc intr’uă scriere: De la comptabilitâ publique en France (Monsieur de Monteloun Paris 1840). La compatabilile dans son aplication aux fi- nanees de l’etat, exerce une grande influ- ence sur la prospârite publique. — Ce n’est pas toujours â diminuer le chifre de l’impot qu’il faut s’attacher dans un pays riche, ce qui importe le plus c’est d’assurer le bon emploi des revenus.' Va să . Sturdza, ministru de linance. Cheltuielele estraordinare și astăzi trec prin Senat. Creditul de 500,000 fr. vo- tat pentru poștă a trecut prin Senat. D. N. Fleva. La imreruperea D-lul Sturdza voiii respunde că nu sciu dâcă a- cest credit a trecut prin Senat și dâcă a trecut acâsta a fost contra legii legilor, contra Constituțiunil. Și ca să vâ dovedesc că acâsta nu a fost ast-fel, vâ voiu citi iarăși alte cuvinte ale D-lul ministru de finance, 4'ee in Senat tot cu acea ocasiune : „Pânâ acum se fă- ceau ântâiti cheltuieli care se credeau ne- cesarii și guvernul venea pe urmă să ceră bani de la Cameră. Dupe legea acâsta, nu va mai fi așa. Ministrul va trebui mai âu- tâiu să câră Camerelor aprobarea cheltuie- lel și resursele necesari inaintea de a o face. Cu alte cuvinte, s’a dus drepturile Ca- merei; și ceea ce ni se acordă ca budget nu sunt tâte cheltuielele anulnl, ci numai acele prevedute in budgetul provisorifl. Ei bine, nici uă dată nu voiii primi a- câstă posițiune decisorie ce mi se crează de D. ministru de fiuance. A se da altuia dreptul de a autorisa in locul nostru cre- ditele extraordinare și suplimentare, acâs- ta este a se reduce la zero prerogativele ce. ne acordă Constituțiunea. Ceva mai mult: Aceste cuvinte ale D- lul ministru Sturdza <)ise iu Senat scițl uu ce ocasiune s’ail votat? Cu ocasiunea pre- sentărel unul amendament de către D-nu Deșliu la art. 4, care amendament tindea nici mai mult, nici mai pucin de a supune la votul Senatului iote creditele suplimen- tare și estraordinare chiar și acela din milionul coprins in budgetul provisorifl, și să nu vâ mirați D-lor! Lucrul s’a in- tâmplat; a’a pus la vot chiar acâstă pre- rogativă a nâstră necontestabilă, in cont-a imul text positiv al Constiluțiunei și al legei de comptabilitate, și 12 onor, sena- tori in contra a 26 au votat in contra el. D. Deșliu când a propus acest amen- dament făcea alusiune la creditul de 5,000 lei acordat de Adunare pentru tipări- rea actului de acusațiune contra foști- lor miniștri. Ca să vedeți la ce se re- duce cu acâstă lege dreptul nostru, pre- supuneți că milionul din budgetul pro- visorifl ar fi cheltuit, și că trebue să se votese nu credit extraordinar de 5,000 lei peste acel milion pentru acâstă tipăritură. Dupâ teoria susținătorilor acestui pro- ject un asemenea credit trebue să mârgă și la Senat. Cu alte cuvinte Adunarea depu- taților care are în mână punga țârei, dupâ acâstă lege n’ar avea la disposițiunea el 5,000 lei pentru ca să tipărâscă actul de acusare și să pună în vederea națiunel 'faptele acelor ce aii sugrumat’o în timp de cinci ani. lată acum D lor, ce Fiind că era natural, să fie în Adu- nare mal mult zel pentru puuga țărel, fi- ind că, cum am dis, în Adunare sunt tâte clasele de contribuabili. Decă dâră Adunarea este stăpână pe punga țerel, faceți v6 rog uă ipotesă, ipo- tesă pe care ’ml a suggerat’o, vS mărturi- sesc uă broșură ce am v6<)ut’o publicată și care a făcut sgomot în lumea politică, broșu ă intitulată: Uă cugetare politică, scrisă de uă persână necunoscută, dâr a cărei pană maestră face admirațiunea cititorului. EI bine, ați cetit toți acâstă broșură ; într’ens । autorul an mim, tra ând despre posițiunea României, față cu eve- nimentele p ditice din Orient, emite uă ideie care o cred utilă României, și cerută de interesul conservare! nâstre naționale. Ei dice că atunci când inemicul, orl-care ar fi, ar ataca frontariele nâstre, noi să nu ue opunem, ci să protestăm si să fugim la munți cu oștire cu tot, avem uă atitudine pasivă, dâca nu rușiaâsă. Uă voce. Ca are a face una cu alta. D N. Fleva. Aveți răbdare, trebue să V.< sl <)ică ingur D Ion Ghica esplică și arată că acostă lege dă prerogativa Se- natului de a regula cestiunea deficitelor, 4 ' a amorisa credite, autorisărl cari nu sunt de cât prerogativele Aduuărel depu- tatilor. C I lucrurile s’au petrecut ast- fel n onor. Senat, credeți ore că ar fi pru- dent îu cas când uu ’ar admite modificări ca I n ealitato să satisfacă susceptibili- tățile și drepturile nâstre legitime , cre- deți i ca ar fi prudent din partea nâstră st tăm uA esemenea lege. Eu unu nu așiu face-o, cu tâtă mâhni- rea, vâdând pe D. ministru de finance că •ace din modificările nâstr t cestiune ministerială. Să’ ii permiteți D-lor, acum să vă ci- te : și textul acestei legi care are titlul : „Lege pentru dezvoltarea disposițiunelor legel asupra comptabilităței generală a Sta: lui in eea ce privesce aședarea bud- gete: r de cheltuieli anuale ale S atului¹*. A t, 1 din acâstă lege dice că evalua- re > veniturilor se va face după termenul mijloc a încasărilor făcute în trei ani .ecede .ți, minus 3 la sută. El bite, acest articol Iove disposiți- nuea cousti'uțională, aceea că fixarea ve- niturilor , că evaluarea acestor venituri :e de !■ ,ortul esclusiv al Adunărei de- putaților. Și chiar când s’ar putea face uă lege care să lege în acestă privință Adunarea, t tuși r-bue ca acea lege să fie votată mal ânteiG de dânsa. Art. 2 dice: îndată ce la votareă bud- getului anual de către Adunarea deputați- îor se produce un deficit budgetar, guver- nul propune Corpurilor Legiuitore scăderi de cheltuieli, etc.' Va să dică scăderile de cheltuieli, vor merge și la Senat, acesta în contra Con- tituțiunel. Mergând der acolo, Senatul va lăsa pâte cheltuielile poliției și va reduce pe acelea ale invâțăn fătului publicj(aplan- se) și noi cari suntem zeloși a,vedea popo- rul instruit pentru ca să se pâtă guverna singur: Cum am putea noi primi uă aseme- nea lege? Am audit D-lor chiar pe D. Stur- dza, unul din contra-dieetoii mei, singur D- a ; reocupat de acestă disposițiune, l’am au<)it dicend că ar trebui să se specifice în ■cest articol cel puțin sensul lui pentru ca să nu fie nici uă înduoială că se calcă Constituțiunea. Der merg mai ddparte. Art. 7 dice : „Iu cașuri urgente și estra- iinare, ivite în cursul unui an, cari ar necesitacheltuell coverșitâre alocărel bud- getului anual, și cari nu ar mal purea fi .mânat penă la presentarea budgetului a- nuluî viitor, se vor convoca Corpurile Le- giuitâre si se va supune deliberăreî lor cererea acestor credite estpa-budgetare. După icest articol vedeți că cea ce era pem v nm prerogativa numai a Adunărei despicăm lucrurile din tote părțile pentru că numai așa putem vedea fundul lor. Sunt însă D-lor, mulți cari nu împărtă- șesc părerea emisă prin broșura în ces'i- une. Aceștia eii cred că sunt totalitatea Românilor, decă ar fi să judecăm, negreșit după presa el. Eu cred că majoritatea Ro- mânilor sunt de ideiă că, dâcă un inemic ar ataca teritoriul nostru, oștirea română, pentru care am cheltuit atât și cari sun- tem siguri că va merge cu curagiu să ’șl facă datoria, trebue să mârgă la fruntarie să se bată, pentru a dovedi Europei că țâra acâsta ’șl merită sârta ce ’i s’a dat și scie să’șl apeie drepturile ce ’i s’au recu născut prin convențiunea de la 1856. (a planșe). Acesta este uă altă cugetare po- litică contrarie acelei manifestațiuni din broșura de care am vorbit. ./Presupuneți acum că, ferâscă Dumne- deii, pericolul s’a realisat, că ipemicul a atacat fruntariile nâstre, și guvernul, care ar împărtăși vederile majoritățel națiuaei arcere bani pentru apărarea țărel Eu D-lor care țiu pu ga, când voiu vedea țâra mea în pericol, o v6rs Iotă ca să scap națiunea, pentru că numai ast-fel pot umplea punga la loc și conserva drepturile și căminul nostru (aplause). Adunarea votâsă dâr creditul cerut pen- tru a se apăra drepturile țârei. Acest credit după acâstă lege se duce la Senat. Presupuneți însă că acolo ar pre- domina vederile Cugelărei politice. Ce s’ar întâmpla atunci D-lor ? Creditul s’ar re- fusa și Cmera, guvern și armată ar trebui să fugă la munți lăsând națiunea și pă- mântul nostru în prada inamicului! (a- plause). Ar fi destul acest pericol pentru ca să cer de la prudența și de la patriotismul D-v, să respingeți acest project de lege (aplause sgomotose). D. M. Costachi Epnreanu. D-lor de- putațl, când eri am cerut cuvântul ca să respund la câte-va argumente ce s’au adus contra legel supuse deliberațiunei D-v., vâ mărturisesc că am avut naivitatea de ■ crede că me găsesc pur și simplu înain- tea unei legi de comptabilitate, care nu tinde de cât a complecta âre-cari lacune în legislatura nâstră financiară, lege de comp- labilitate care adese ori s’a revisuit, tot- d’fc-una mal spre bine. Dâr vâ mărturisesc că nici uă-dată nu am putut crede că dis- cuțiunea unei disposițiunl atât de simplă, atât de bine făcStâre pentru mersul regu- lat al financelor nostră, a creditului nos- tru, degenere într’uă discuțiune constitu • țională, și încă mai mult, să vedem că se trage la bara acestei Adunări, preci.m s’a făcut eri si adl, instituțiunea Senatului. D-lor, la ce se reduce fondul argnmen- tațiuuei D-lul Fleva ? D-sa lice : prin le- gea actuală ni se răpesc, noue cari repre- siutăm poporul, națiunea, ni se răpesc drepturile suverane care ue sunț acordate 14 ' MOSiTUBUL OFICIAL AL tiu uAdiKi 24 Februarie (8 Martie) 1877 de Constituțiune, ni se răpesc aceste drep- turi în favârea Senatului, a aristrocaților, a claselor priviligiate cari șed îu Senat. D-lor, atâta de adevă-at este eă acesta a fost ideia fundamentală a discursului D-lul Fleva, în cât necontenit D-sa a dis : eti, D-lor, aparțin acelei clase de alegători care e desmoștenită prin legea electorală a Senatului, în cât, vedeți D lor, că D-nu Fleva a voit să surexcitese îa D-v. amorul propriu, să vă inspire uă mefieuță esce- sivăcătre eel-alt Corp Legiuitor, și lasfîr- șitul sfîrșitulul, nu numai eă s’a pus în discuțiune Constituțiunei, nu numai că s’a pus în discuțiune atribuțiunile Sena- tului. ast-fel precum s’au exercitat de a- cest înalt Corp da la votarea Constituțiu- neî șl penă acjl, der încă ui se denunță, sub art. 7 din legea D-lul D. Sturdza, și cestiunea orientului. D-lor, am rămas uimit, vă mărturisesc, cum într’uă lege de comptabilitate s’a gă- sit mijlocul de a se escamota cestiunea Orientului, rolul și atitudinea ndstră îo fața eventualităților viitdre ale acestei ces- tiunl. Eu găsesc că, a trata ast-fel cesiiu- unea, este a ne depărta cu totul de la in- tențiunea redactorilor acestui project de lege, și de aceea, mal ’nainte de a intra în discuțiunea cestiuuei constituțională care s’a sulevat cu acâstă ocasiune, doresc a înlătura din spiritele D-v. impresiunea ce a putut să vă lase cuvintele care formesă fondul argumentați unei D-lul Fleva. Pen- tru ca să ajung la acest resultat, cred că mijlocul cel mal nimerit ar ti ea din par- te’ml să aduc tot calmul, tot sângele rece și acel raționament linișdt ce se reclamă în desbaterea unei sestiunl de acâstă na- tură. unei cestiunl curat financiare, care trebue a fi eu totul degagiată de acele con- siderațiunl politice, de acele preocupări democratice saă aristocratice, sub care am văfiut că ea a fost tratată în ședința de erl ca și în cea de adî. De aceea ’ml voiii permite a spune D-lul Fleva că nu este bine ca noi să ne decla- răm aci deputațl al cutărel saii cutărel clase din societate, care ar fi mal mult safi mal puțin desmoștenită, sau, ca să cites tex- tual cuvintele D-sale, să ne numim unii din noi deputațl al desmoșteniților din Senat, fiind că noi, când intrăm în acâstă Cameră saii în Senat, nu mal suntem deputațl sâu senatori al clasei sâfi colegiului în care am fost aleși, ci, în virtutea Constituțiu- nel, suntem representanțl al întregel țări. Prin urmare onor. D. Fleva ’mi va permi- te a ’I spune ca D-sa a comis uă eresie constituțională fiicând acele cuvinte. S’a mal 8 Martie/ 187 T A B ■ 9 U 1 Locul de dogăr din cur biseri- cei Răsvan, calea Moșilor, culârea Roșie, în mărime facia spre calea Moșilor de 9,70 și lungimea de 22,50, eră fundul de 7 metri, pendinte de biserica Răsvan, a- rendată cu lei 150. 2. Locul virati din strada Bosel, înveci- natcuFritz Ecledr, în mărime de 19 stân- jeni, pendinte-de episcopia Râmnic. 3. Două prăvălii, calea Moșilor No. 231, suburbia Silivestru, pendinte de monasti- rea CăldărușanI, închiriate cu lei 235. 4. Casele cu trei camere, din suburbia Jignița, strada Spaniolă No. 14, pendinte de monastirea Cernica, închiriate cu Iei 335. 5. Prăvălia N ». 2 din hanu Șerban-Vodă, pendinte de monastirea Cotrocenî, închi- riată cu lei 430. 6. Idem, No. 6, idem idem închinată cu lei 7,660. 7. Idem, No. 7, idem idem 8. Idem, No. 8, idem idem. 9. Idem. No. 9, idem idem. 10. Idem, No. 10, idem iden 11. Idem, No. 11, idem idem. 12. Idem, No. 12, idem iden 1. 1,320. 13. Idem, No. 13, idem idem cu 1. 1,540. 14. Idem, No. 14, idem idem cu 1. 1,230. 15.. Idem No. 15, idem idem cu lei 950. 16. Prăvălia No. 18, din hanu Șerban- Vodă, cu uă pivniță, închiriată cu 1. 1,820. 17. Idem No. 19 și 20, din hanu Șerban- Vodă, închiriate cu let 2,110. 18. Idem No. 21 și 22, idem iei 2,300. 19. Idem No. 23 și 24, idem lei 1,900. 20 Idem Nc 25 si 26, idem lei 1,200. idem idem, idem, cu cu cu 21. Idem No. 28, idem idem, cu 1. 610. 22. Prăvălia de sub gang, între cele cu 15 și 16, idem cu lei 400. 23 Magasia No. 1, din uliciâră de lângă prăvălia No. 28, închiriată cu lei 240. 24. Idem No 2, idem idem, cu lei 400. 25. Două magasii de sub localul Impri- meriei Siatulul. în rând cu localul expe- diției yionitorulul oficial, ocupate actual- mente una cu butde cu cernelă. și alta cu cărbuni 26 Prăvălia No. 1 din hanu-Greci, pen- Iinie de monastirea Hanu-Greci, împreună u in beciu, închiriate cu lei 1,870. 27. Prăvălia No, 2 idem cu un becirt, nchinată cu lei 2,560. 28. Prăvelia No 3, idem idem, c" lei 1,820. 29. Idem No. 5, idem idem, cui. 1,880 ochiuri de pivniță, închiriată cu lei 2,600. i tari . pendinte de monastirea Slătari in- 34 Ghereta de lângă prăvălia N lOjehiriate cu lei 2,31'0. hanu Greci, închiriată cu leî 500 53. Prăvălia No. 17 din nanu Slătari 35. Locul viran de sub Mitropolie in-; pendinte de monastirea Slătari, închiriată vecinat cu D. I. U lățânu și G. Protopo- cu lei 1,010. puseu, pendinte de'Mitropolie, închiriat " “ * ' ¹ cu lei 40. 54. Prăvălia No. 18 din hanu Slătari, 36. Locul viran‘din suburbia Sf lîlef- tene, din sus de mâra Vlădichi, partea dreptă a Dâmbovițel,'în mărime de"!74 și jumătate stânjeni', pendinte de Mitro- polie. 37- Ufl pogon viii ᵣaragină din I dîî Filaret, pendinte de Mitropolie. ;8. Locul viran situat în fața stradel Fundătura-?.' ziilil, p...li.- . Mihaî- Vodă. pendinte de monastirea Slătari închiriată cu lei 1,700. 55. Prăvălia No. 19 din hanu Slătari pendinte-de monastirea Slătari închiriat cu lei 1,425. 56. Una magasie în gârliciu pivii? ¹ din hanu Slătari, închiriată cu lei 25. 57. Lo.cul viran-din suburbia Sf. \. neri, împrejmuit, strada Sf. Mina , No 7 pendinte demonastirea K■ lă, închi- riat cu lei 70. 58. Grădina de 18 stj.‘ ..ița, 42⁶ , iungu și 35% fundul din suburbii bir - rica Albă , mouastir " r:-a- nesci. 59. Un loc remas de la Pascal G. Șei ru, situat în strada Speranței, suburb' Caimata. culdrea Galbenă, învecinat în f ța stradel cu I. Constantinescu, la nor 1. Predescu, la răsărit cu D Predescc i la apus cu St. Georgescu, pendinte da Stat. 60. Locul viran cu uă magherniță { dânsul din suburbea Deleâ-Veche, strana 39. Locul virau în lungime p ie 100 stânjeni și 50 lățime, situat între propri- etățile D-lor C. Disescu, C. Bornas, Zinca Jupildsa, 0. Câsornicaru și dosul temni- ței, în, fundul stradel Fundătura Rinoce- rului, suburbia Mihaî-Vodă, pendinte dg Mihaî-Vodă. 40. Grajdiu, șiopronu, orzărie, 3 came- re, două ochiuri pivniță în curtea monas- irel Radu-Vodă, închiriate cu lei 610. 41. Prăvălia cu una cameră cu alte 4 camere pe strada Blănari No. 8 suburbia Sf Gheorghe nou, pendinte de monastirea Radu-Vodă, închiriate cu lei 810. .x..„ . , ᵣ . „ 1. Cesormcaru, învecinat cu U Dincă Bir- 42. Locul viran pe care a tost uă ca-1 M c. . • c,„ . . . ¹ aru N. Sarbu și Stan Dulgleru. qi matraciA din hanii Zamfir nan» ’ . . C . ~ Labirint, alături cu No. 103, rămas de la meră și magasie din hanul Zamfir, pen- dinte de monastirea Sărindaru 61. Via de 10 pogone lucrătura ' do 43. Grajdiu , sul grădinel Eliad, comuna Colintina, su- șopronu și uă grădină, pusă la nlată de embatic , _______ pendinte de monastirea Sărindaru, închi- p₀ ₑₐ, cramă, șopron și grajd, învelite tâ , avend uă casă riate cu lei 240. te cu scânduri, megieșită cu Petre Tudor, 44. Baia turcesca cu tâte încăperile ei Tudorița Cojocăresa, ,LUDU ₇ din suburbia Sf, Ionică, podu Beiliculul, țQ fₐ« cu drumn Eliad, arendată cu le No. 83, pendinte de Sf. Ecaterina, închi- 235. riată cu lei 520. Armânu Bedr su și 45. Prăvălia de simi e, împreună cu alte trei prăvălii, tdte sub un acoperemânt. Districtul ilfov , .. 1. Via fără obrație de 4 pogâni 8 podu Beiliculul No. 81, pendinte de Sf. prăjini din delu Greca, pendinte de monas Ecatetina, închiriate cu lei 4,700. tirea Negoesci, arendatăcu’lel 310,împre- 46. Casele compuse din două etaje, sus ună cu cea de la No. 2 de mal jos 2 camere și jos uă prăvălie cu cuhnie, din 2. Via de la Grâca de 6 pogâne și 4 suburbia Sf. Nicolae. strada Lipscani, prăjini, pendinte de monastirea Plătăresc pendinte de Sf. Sava, No. 39, închiriată I a cărei arendă intră în suma de 310 le cu lei 2,110. arătată la via de mal sus No. 1 47. Prăvălia Nu. 9 din hanu oiâian, I 3. Locul arabil de 4 pogâne 16 prăjin pendinte de monestireă Slătari închiriată | și 46 stânjeni pătrațl de la Gn'ca , al că cu lei 1,685. rul termen de arendă espiră la 1 Octom- 48. Prăvălia No. iu din hanu Siatan, I bre 1877, pendinte de monastirea Pasărea pendinte de monastirea Slătari închiriata I arendat cu lei 82. cu lei 1 365. ! 4 CincI-decI pogâne loc arabil și fe- 49. Prăvălia No. 11 .lin hanu Slătari, nâță da la desființatul spital de Pestife- pendinte ae monastirea Slătari, închiriată I rațl le la Dudescî , pendinte de spitalu cu lei 1,400 0. Prăvălia No. 12 din hanu Slătari, Pestiferaților, arendat cu lei 800. 5. Un loc din comuna Oltenița pe care 30. Idem No. 9, idem idem, cui. 1,400. pendinte de monastirea Slătari mehiriată se află clădit un loeal compus din mal 31 Idem No. 10idem, cu un beciu, în- cu lei 1,100. multe încăperi, închiriate cu lei 40 iriată cu lei 1,410 cu lei 1,100. m lt« încăperi, închiriate cu lei 40 51. Prăvălia No. 13 din hanu Slătari : lem N ■ idem, eu un ocină de 1 pendinte de m naști rea Slătari, închiriată pivniță închiriată cu lei 2 235. 'cu e 1230 3:. Idem N 12, idem, împreună cu 2 ¹ 52 Prăvălia No 15 și 16dinhanuSlă- Imprimeria Statului Director ; N i Orâsanu. țr , , 2i Februarie No. 43. JuI, gAUᵣₜₜₒ ■ 187 < SUPLIMENT IA MONITORUL OFICIAL --------ttl»—------■ PUBLICAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIURÎ JUDICIARE LICITAȚIUNI Tribunalul de Argeș. Pe basa (Rarului dresat de ono.. consi- litt de miniștri cu No. 14 , din 1875, Fe- bruariu 7 și după îndeplinirea disposiți- unilor cerute de procedura civilă, prin jurnalul dresat de tribunal, sub No. 644. din anul curent, s'a hotărât ca, în diua de 20 Maiti, anul curent, la orele 10 de di- minâță, să vândă cu licitație în pretoriul acestui tribunal, imobi Iile jos notate, avere a D-lul Pavlache Marcu, de profesiune co- merciant , domiciliat în comuna urbană Pitesci, județul Argeș, spre despăgubirea fiscului de sumele ce are a primi după a- rătatul mal sus diar. Acâstă vândâre se publică spre generala cunoscință. că toți aceea ce vor avea asu- pra acestor imobile, ver un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privi- legia, ipotecă, sau ori ce alte drepturi, să se arâte la tribunal, mal înaintea termenu- lui de adjudecațiune, căci, în urmă nu li se va mal admite nici uă pretențiune, âră aceea ce vor voi să cumpere aceste imobile să se presinte la tribunal, la Rua și ora indicată mal sus, spre a concura. Descrierea imobilelor ce se vinde, con- dițiunile vândărel și diferite sarcini și îm- prejurări ale imobilului penă acum cunos- cute : Uă pe.eehe case cu tot locul lor, care sunt situate în orașul Pitesci, districtul Argeș , colârea Albastră , strada numită Târgu-d’Afară, No. 484 și se învecinesce la drâpta despre mâ$ă-R cu proprietatea D-lul Ivancea Hagi Dumitriu, la stânga despre mâdă-nâpte cu a fraților Tache și Ștefan Marcu, în faciă despre apus cu sus numita stradă , âră în fund despre răsărit cu proprietatea D-lui Avram Velicu Pes- caru, construcțiunea caselor este de zid, învelite cu olane și se compune din două camere și un salon îa facia uliței, alte trei Camere în dos despărțite cu sală prin mijloc , alte 3 camere în lungul curții li- pite de acestea de sus și alte 3 de desub- tul lor, precum și pivniță sub casele cele mari; âră în fundul curții grajd, șopron și magasie. construite asemenea de zid, pre- cum și împrejmuirea curții. Tâte aceste imobile avere a numitului debitore secuestrate după legea de urmă- rire, pentru despăgubirea casei fiscului de suma de lei 1141, bani 79, ce ’I debi- lâsă din câștiul III al anului 1874, din arenda pădurilor Argeș și rîul Dâmnei. In urma esaminăril făcută registrelor de popriri de către D. suplininte și gre- fieri locali, imobilile urmărite s’a găsit afectate de D. Pavlache Marcu , în anul 1873, ca garanție pentru G. Patraulea, a- supra căruia s’a licitat antreprisa camei. No. 2813 1877, Februarifi 8. — Pe basa diarulul dresat de onor, con- siliti de miniștri, cu No. 8, din 1875, la- nuarifi 31 și după îndeplinirea disposiți- unilor cerute de procedura civilă, prin jurnalul dresat de tribunal, sub No. 129, din 1877 , s’a hotărât ca, îa Roa de 12 Martiti viitor, anul curent, la orele 10 de diminâță, să se vânijLă cu licitație în pre- toriul acestui tribunal, imobilile jos notate avere a D-luî Niță Luca, de profesie agri- cultor, domiciliat în comuna Merișani, că- tunul Vărzari, plasa Pitesci, județul Argeș, spre despăgubirea fiscului, de sumele ce are a primi după arâtatul mai sus diar. Acâstă vemjâre se publică spre gene- rala cunoscință , că toți aceea ce vor avea asupra acestor imobile ver - un drept de proprietate, usufruct, servitute , chirie, privilegiu , ipotecă sati ori ce alte drep- turi, să se arâte la tribunal, mal înaintea termenului de adjudecațiune, căci, în urmă nu li se mal admite nici uă pretențiune, eră aceea ce vor voi să cumpere aceste imobile, să se presinte la tribunal, la Rua și ora indicatăjnal sus, spre a concura. Descrierea imobililor ce se vinde, con- dițiunile vendârel și diferite sarcini și îm- prejurări ale imobilului penti acum cunos- cute : Uă casă de gard, lipită cu pămeot, cu prispa pe d’inainte, compusă din 2 camere învelite cu șiță și un pătul de nuele pe 6 furci, învelit cu șiță. se află clădite pe un loc de 10 prăjini, dat după legea rurală tatălui creditorului Luca Grigore, situat în comuna Merișani, cătunul Vărzari, pla-, sa Pitesci județul Argeș, și se învecinesce de la deal spre apus cu Dumitru Maria, Ia răsărit cu Constantin Toma, la mâRă dj, cu Marin Burici și spre mâdă nâpte gp Iq-j cui lui Luca Grigore. Tâte acestea averea debitorului, Niță Luca, ce ’i s’a seefestrat dupe legea de uj> pre mâR; ■ o Aleșarp mărire pentru despăgubirea casei fispulul răsărit c. ias^ morel ș’ de banii ce debitâsă din eputribuțiun io T Bfătianu, , In urma esamiuării făcută reglstrelpr de popriri de către D. suplininte și grefier local, imobilile urmărite nu s’a găsit a- fectate la nici un cas popri tor. No. 2602. 1877, Februarie 7. Pe basa diarulul dresat de onor, consi liti de miniștri cu No. 8, din 1875 Ianua- rie 31, și după îndeplinirea disposițiuni- lor cerute de procedura civilă, prin jurna- lul dresat de tribunal sub No. 129 din 1877, s’a hotărât ca, în dioa de 12 Martie, anul curent, la orele 10 ante-meridiane. să se vâmță cu licitațiune în pretoriul aces tul tribunal, imobilele jos notate, avere a D-lul Apostol Andrei, de profesiune agn cultor, domiciliat în comuna Merișani, că tunul Vărzari, plasa Pitesci, județul Ar- geș, spre despăgubirea fiscului, de sumele ce are a primi după arătatul mal sus Rar. Acâstă vândâre se publică spre gene cunoscință, ca toți aceia ce vor avea asu- pra acestor imobile veri un drept de pro prietate, usufruct, servitute, chirie, privi- legiu, ipotecă sati orl-ce alte drepturi, să se arate la tribunal mal naintea termenu- lui de adjudecațiune, căci în urmă nu li se va mal admite nici uă pretențiune. Eră aceia ce vor voi să cumpere aceste imo- bile să se presinte la tribunal la Roa și ora indicată mai sus, spre a concura Descrierea imobilelor ce se vinde, c ■ - dițiunele vânRrei și diferitele sarcin și împrejurări ale imobilelor până acum cu- noscute : O casă de bârne lipită cu pănț^it, eoni pusă din două camere, învelită cu șyă. R Un pătul de nuele pe șâse fur^ înyblit¹ cu șiță, se află clădit pe u : °c a ¹ u ptU gon cu aproximație, c.u • șy grădiL casei ce’I este dat dRuțt r lupeȚegS rurală, situat în cătjinuj Vărzari omii/a Merișani, plașp Pitesci,, județul Arg§ș ș se învecinesga la mâr I camere L|eirttAdebrlo fr 1 rurală. Ruj fa ta: în uaiMerișanUearatiul » v iA¹ '.dică: , ln IqcA ’a dâjⁱtrel-^ebl “pră- ji i ■ pr ^imijie,' îțfUncăU i# îd^eei- nesce 1 m- ; > di cp Neăcșn aRind: des» -----la* a,.’CriîsteaF 18 ș’ ’ qir. c D nR- ajt loc 1 t de u î^ \-că ea dr 1442 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 24 Februarie (8 Martie)J1877 opt prăjini cu aproximație, se învecinesce lajmâdă nâpte cu Alexandru Cristea, la mâ- dă $i cn locul repausatnlul lân Ilie, la ră- sărit cu D. maior T. Brătianu și la apus cu iasul morel. Un alt loc tot arătură în luncă peste apa Argeșului ca de nouă prăjini cu apro- xima.ie, se învecinesce despre mâdă t după legea rurală, secfes- tra:e după legea de urmărire pentru des-j păgnbirea casei fiscului de bașil ce debj-1 tesă din contribuțiunl. ' In urma esaminăril registrelor de po- priri de către D. suplininte și grefier lo- cali, imobilele urmărite nu s’a găsit afec- tate la nici un cas popritor. No 2,538 1877 Februarie 7. Tribunalul Prahova, secția I. La 12 Martie 1877 , orele 10 diminâță, s’a decis a se vinde cu licitațiune la acest tribunal, averea imobilă a D-lul Constan- tin Popescu, ce’I dice și Dima, de profe- siune fost comerciant, adl fără profesie, din causa infîrmitățel, spre despăgubirea fis- cului de suma banilor prevăcjuți în jurna- lul onor, consiliti de miniștri No. 25, din 1875, care avere se compune din uă casă cu uă prăvălie la drum cu trei odăi, piv- niță dedesub cu podinăși tavan, pe jos cu pământ, construcție în paântă și gard, în- velite cu șindrilă , în aceâși curte grajd, d’asupra pod , construcție de scânduri de brad, cu tot locul lor, împrejmuit, sub No. 361, situate în acest oraș Ploescl, subur- bia Sf- lân, strada Oilor și Dimitrie Gea- lepu, în care are duoă faciade și învecinat cu proprietățile D-lor Nicolae Pencoviei și Simion Dobre. Descrisele imobile, după atestarea gre- fei, nu s’a găsit afectate la nici uă împre- jurare. Se publică de acâsta și se somâsă toți aceia cari ar pretinde vre un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privi- legia, ipotecă sau orl-ce alt drept asupra acestor bunuri urmărite, ca, înaintea după representație, va preda sala și mobilierul în bună stare. 5. Amatorul va plăti ușeruluî ateneului 3 leî pentru fie-care sâră, âră intendentul va avea intrarea liberă pentru aputeapri- veghia. Se publică dâră aceste condițiunl, pen tru cunoscința amatorilor, de a avea sala Ateneului. No. 2,498. 1877, Februarie 15. (3-2) Prefectura județului Prahova. In urma ordinului D-lui ministru de resbel, cu No. 1,169, fixându-se rc 11 50 Seru 4 11 63.500 Jilava..... 11 12 7 10 3 30 72.000 Smârda 12 _ 4 21 72.000 BUCURESCI restaurant 11 27 7 26 3 49 Dupe-amijA Dimin. Șira D. * - Trenurile Nv. 103 și 104 vor circula obligator în falele de Mercurea și Sâmbăta luând și căletori de cl. și 11 pene la încetarea circutațiunA vaporelor accelerate. I. E Gr A T U R I A. CU LINIA DE NORD. Cursă directă între Viena-Constantinopole și vice-versa MERCUREA ȘI SAMBATA. 1. Cursa Yiena-Constantinopole: Sosire la gara Târgoviște In ora 8—30 a. m. eu trenul accelerat Nr. 2 Sosire în « Filaret < «9 — cu trenul local. Pleearea din gara Filaret la ora 9—15 cu trenul Nr. 1. 2. Cnrsa Constantinopole-Yicna: Sosire în Giurgiu (Smârda) la 4 ore cn vapor local din Rusciuk. Sosire în Bucurescl, gara Filaret, eu trenul Nr. 4, la ora 7—25 m sera Plecare din gara Filaret la ora 7 și 30 m. cu trenul local. Sosire în gara Târgovisce la ora 7 și 45 minute. Precarea din • « 8 și 15 m. eu trenul ac* lent. 3. Trenul Nr. 2: Ou trenul mixt Nr. 17 spre Pitesci. 4. Trenul Nr, 104 și 4: Ou trenul aecelerar Nr. 1, la ora 8 15 minute , la Brăila-GalațI, Roman, lașI-Sueeva, Viena Berlin, Paris Petersburg. 5. Trenul Nr. 1 : Ou trenul accelerat Nr. 2, care sosesee din Viena, Lemberg. Su- Sueeva, Roman, Galați, Brăila, la orn 8 și 30 minute diminâță, 6. Trenul Nr. 3 : Cu trenul Nr. 6 , de călători care sosesee din Galați la Brăila la ora 4 și 30 minute, dupe ambdă-di. B. CU VAPOARE DANUBIENE LA GIURGIU. 1. Cu vapore accelerate. 1) . Sosind la Giurgiu din sus Mercurea și Sâmbăta, la orele 12 a. m trenul No. 104. 2) . PlecnuJ de la Giurgiu în sus Mereurșa și Sâmbăta, la orele 0 sera, trenul Nr. 1 și 103. 2. Cu vapore de posta la Giurgiu. 1) . Sosind la Giurgiu din sus: a) MercurI trenul Nr. 104 b) Sâm băta trenul No. 2. o) Luni și Vineri trenul No. 4 2. Plecând de la Giurgiu în sus : a) Marți și Vineri trenul Nr. C. CU CALEA FERATA OTOMANA. MERCUREA ȘI SAMBATA. Trenul No. 1. Ou trenul de postă care plecă Ia ora 1 și 40 minute p. m. diu Rusciuk la Varna Trenul Nr. 4. Ou trenul de postă eare sosesee în Rusciuk din Varna la orele 3 p m. DIRECȚIA DE EXPLOATARE.