Mercur! 1877. 7 Martie Mo 12 Un număr 25 b MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: n « N, TRBI-pECI ți șăSE ; și88 LUNI, 20 LEI (intfiifi Ianuarie și ântâifl Iulie) ANUNCIURILE: linia DE TREI-DECI LITERE. TRBI-DBCI bani (inserarea Il-a și mal departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, pfinJ la cincl-ijeci linii, cinei lei; iră mal mare de cinel-tjeci linii, dace lei direcțiuntea : strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mal departe, 30 bani linia Ânunciunle se primesc și cu anul SUMAR PARTEA OFICIALA. — tlinisterul de inter- ne. — Decrete.—Prescurtări de decrete. PARTEA NEOFICIALA. — Depeși telegra fice.— Buletin esterior.— Sumarul ședinței A- dunărei deputaților de la 21 Februarie.— Con- tinuarea ședinței Adunărei deputaților de la 17 Februarie. Anunciurl ministeriale. PARTEA OFICIALĂ Bucuresci, 22 Februarie 1811. MINISTERUL DE INTERNE. CAROL I, Prin grația Iul Dumnezeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănetate¹, Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No. 2,933 ; Vedend jurnalul consiliului miniș- trilor, cu No. 12; Pe temeiul art. 1 din legea maxi mulul taxelor comunale, Am decretat și decretăm. Art. I. Comuna urbană Focșani, din județul Putna , este autorisată a percepe următorele taxe : Lai B. — 10 de la vedra spirt și rachiu de ori ee fel pentru fie care grad, după aleoolmetrul Iul Vaguer, la tem- peratura de 14 giade, desființân- du-se vechia taxă de 1 leu, 85 b. 5 de la vâdra spirt sau rachifi de prune, tescovină, drojdie, ase- menea de fie grad, la temperatura de 14 grade, desființându-se ve- chia taxă de 1 leu, 11 bani. 50 de la ocaua rhum și cognac adus în ori ce fel de vase, desființau du-se vechia taxă de 18 bani la oca. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 17 Februarie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătiann. No. 300. CAROL I Prin grația lui Dumoedeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 2,935 ; Vedend jurnalele consiliului miniș- trilor cu No. 10 și 11 ; Pe temeiul art. 1 din legea maxi- mului taxelor comunale , Am decretat și decretăm : Art. I. Comunele rurale Mărmureni și Bosieni, din județul Roman, sunt autorisate a percepe următorele taxe: Comuna ^Lărmu^eni. Lei P. 16 do la un estract după un act de căsătorie, peste taxa esistentă de un leu și 84 bani, âră în total 2 lei. 16 de la un bilet de identitate, peste taxa esistentă de 84 bani âră în total 1 leu. Aceste taxe se vor percepe numai când se vor cere asemenea acte. 32 de la un bilet pentru vendârea u- nel vite, peste taxa esistentă de 18 bani âră în total 50 bani. Comuna Bosieni. Lei R. — 50 de la vadra gaz. — 52 de la un estract după un act de că- sătorie, peste taxa esistentă de 1 leu și 48 bani, eră în total 2 lei. — 16 pentru un bilet de identitate, pes- te taxa esistontă de 84 bani, âră în total 1 leu. Aceste două taxe se vor percepe numai când se vor cere aseme- nea acte. — 32 de la un bilet pentru venirea u- nel vite, peste taxa esistentă de 18 bani, âră în total 50 bani. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat Ia departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 17 Februarie 1877 CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I- C. Brătianu. No. 302. CARUL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănetate-, Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 2,934 ; Vedend jurnalul consiliului miniș- trilor, cu No. 13; Pe temeiul art. 1 din legea maxi- mului taxelor comunale, Am decretat și decretăm : Art. I. Comuna urbană Găesci, din județul Dâmbovița, este autorisată a percepe următorele taxe: Lei B — 50 de la vadra gaz, peste taxa esis- tentă de 50 bani, â^ăîn total 1 lefi. 1386 MUN1TUKLJL OE1UML AL KUxMANlKl 23 Febru;uie(7 Martie) 187? Lei — 3 de la ocaua de ori ce pescărie us- cată, afumată și în saramură, pes- te taxa esistentă de 2 bani, eră în total 5 bani. 5 pentru tăiatul unei oi safl capre, peste taxa esistentă de 10 bani, eră îa total 15 bani. 16 de la un estract după un act de nascere, peste taxa esistentă de 84 bani eră în total 1 lefl. * Acâstă taxă se va percepe numai când se va cere asemenea acte. 'J — de la un livret de servitori, peste taxa esistentă de 1 leu , âră în total 3 lei. 10 de la un bilet pentru vencjârea u- nel vite mici. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci, la 17 Februarie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 299. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința na țională, Domn al Românilor, La toți de facia și viitori, sănetate.; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No. 3.020; In virtutea art. 27, 28 și 31 din legea consiliurilor județene, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul județului Tutova este convocat în sesiune estraordinară pen- tru dioa de 11 Martie viitor, spre a se ocupa cu objectele următore a) . Să se pronunce asupra primirel pro- visorie a podurilor după căile jud- țene Bârlad, Bacăfl și Bârlad-Galați. 6) Să decidă decă restul de lemue ră- mase de la construirea podului vecinal punctul Jorăyâț se pot da comunei Bălăbă- nesc!, spre a’l întrebuința în facerea unul pod comunal. c) . Să se pronunce asupra plăților ră- mase neachitate din esercițiul anului 1875. <7). Să chibsuescă mijlâcele din cari să se plătAseă doul stânjeni lemne de foc în sumă de lei 100, ce s’a predat de către antreprenorul Pavel Cambureanu, sub-pre- fecturel plășei Gorodu, în iarna anului 1872-1873. e). Să autorise facerea necesarelor viri- mente de fonduri în budgetul județului pe anul trecut 1876 și cel curent 1877. ). Să se pronunce asupra cerere! făcută nere de a desarma cu coudițiune ca tacta- tul de Paris să fie abrogat. Constantinopoli, 5 Martie. Delega- ții Montenegrenl au presentat astă-^I Iul de funcționarii județului ale căror posturi s’a suprimat cu ocasia aprobărel budgetu- lui județân pe anul curent, de aii se plăti salariile ce lise cuvin pe 13 dile din luna Ianuarie. g) . Să se pronunce asupra gestiune! pri- vitâre la chiria în plus, ce urmâsă să plă- tâscă atât comitetul permanent cât și co- muna Bârlad pentru localul ocupat de ca- sarma dorobanților de la reședința jude- țului. h) Să chibsuâscă mijlâcele din care să se plătescă transportul membrilor comisi- unelor pentru facerea recensementului ti- nerilor ce urmâsă a trage sorți pentru con tigentul anului curent. i) . Să confirme pe funcționarii județului numiți provisorifl de către comitetul per manent. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 17 Februarie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 304. Prin decrete cu data de 21 Februa- rie 1877 , după propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, sunt numiți și permutați: D Ion Furdiiescu , actual prefect de la județul Muscel, in asemenea ca- litate la județul Olt. D. R. Fărcășanu, actual prefect de la județul Vâlcea, în asemenea calita- te la județul Muscel, în locul D-lui I. Furdiiescu, transferat. PARTEA NEOFICIALĂ Bucuresci, 22 Februarie 1877. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al JfOMiioruDR) Berlin, 5 Martie.—Generalul Ignatieff a sosit aci și a avut uă întrevedere cu prin- țul Bismark. Acâstă întrevedere a durat uă oră. Generalul a prândit la cancelarul im- periului german. El va pleca poi-mâine pentru Paris. Paris, 5 Martie. Se pare acum sigur că în nota ce va adresa puterilor, Pârta va cere desarmarea Rusiei. Londra, 5 Martie. — Times pretinde a aci că generalul Ignatieff va face propu- Savfet-pașa condițiunile lor. EI aii cerut uă modificare a fruntariei, un port de mare, dreptul de navigațiune pe Boyaua și rein- patriarea Herzegovinenilor. Savfet-pașa a răspuns că va esamina ce- rerile lor. Belgrad , 6 Martie. — Diarul Oficial publică uă proclamatiuue în care Princi- pele anunță că pacea s’a încheiat cu Pâr- ta și că Turcii vor evacua teritoriul Sărbiel la 12 ale lunel curente. (Stivai) • BULETIN ESTERIOR. Dzarul german din St. Petersbury, din 26 Februarie, asigură că în sera de 24 , a sosit guvernului rus nisce răspunsuri din partea puterilor, a că- ror coprindere pdte fi considerată ca ast-fel de satisfăcetore în cât ne putem ascepta la uă soluțiune a chestiune! Orientului fără nici uă complicațiune militară. Deca trebue să credem unor infor- mațiuni din Viena , dice Indendența .Belgică, idea care ar domina acum la St. Petersburg este că trebue a se lă- sa Turciei șese luni sau un an pentru a esecuta reformele cerute de puteri. Deca însă aceste reforme uu se vor efectua în acest spațiu de timp, pute- rile vor trebui a se înțelege pentru a adresa Porței un ultimatum; Rusia ar putea deră desarma și ascepta împre- ună cu cele-alte puteri cursul eveni- mentelor. In privința acestei sciri, Times fa- ce observațiunea următore: „Ar li in- concepfibil ca guvernul nostru să pu- tă da aprobarea sa unui asemenea proiect Gazeta de Neapoli, din 26 Februa- rie, se dice autorisată a declara apo- cryphă scrisdrea ce Midhat-pașa ar fi adresat Sultanului în predica revocă- rei sele, pe care am publicat-o într’u- nul din numerile ndstre precedente. Daily Wews publică traducțiunea a doue petițiunl bulgare, una adresa- tă celor șese puteri, și cea-altă pleni- potențiarilor membri ai Conferențel In aceste doue documente, petiționari. g3 Februarie (7 Martie) 1877 MOWi lOKtiL > Fi i / kl tiOiiANlEl 1^87 declară că nu au cea mai mică încre este simțimântul cart imină în restul Francaise de la 28 Februarie, a pri- dere în noua Constituțiune turcescă, Europei, unde se teme de menținerea mit de la ambasada otomană din Paris și dicu că autoritățile silescu pe Bul- păcel, deră unde nu se desesperă de următorea comunicațiune: gări a semna adrese aprobând Con- tituțiunea. AȘTEPTAREA. conservarea sa. piarul Le Siecle publică sub acest titlu articolul următor: ,. Circulara prințului Gorciakoff era destinată, mult mai pucin de a ne lu- mina asupra planurilor politicei ru- sesc! . de cât de a face pe cele-alte cinci puteri garante să arate propriele lor vederi asupra celui mai bun mod de a sfârși cu complicațiunile chestiu- nei Orientului. După Conferință , fie- care putere, reluându-ș! întega sa li- bertate de acțiune, putea să practice politica cum o înțelegea. Deră nici u- nul din cabinetele europene n’a arătat penă acum uă mare grabă pentru a respunde chestiunel pusă de cancela- rul rusesc. „Singur, guvernul german, se di- ce, ar fi trămis deja răspunsul său la St. Petersburg. După un sgomot ce ne vine din Viena , ar fi abondat în sensul rusesc declarând că va adopta, în cas de resbel, uă neutralitate bine- voitore; cu tote acestea, acest sgomot cere confirmare. „Continuăm a fi în incertitudine a- supra resoluțiunilor ce vor lua cele- alte puteri, și calmul care domnesce acum nu este altul de cât acela al aș- teptărei. Acest calm altrăminterea n’a- re nimic de asigurător, și din tote păr- țile se întrebă, nu fără grave preocu- pări, cum se va sferși. „După Englitera, Austria și Italia par asemenea hotărîte a adopta uă po- litică spectatore. „Deră atunci ce va face Rusia ? Urma-va ea ore esemplul celor-alte puteri, sau va trage sabia din tecă ? După ce n’a isbutit în încercarea sa de a trage după sine Europa într’uă acțiune comună, se va hotărî ea ore a intra singură în acțiune ? „La Berlin, de unde de ordinar ne informăm în mod convenabil despre tot ce se petrece la St. Petersburg, se crede în resbel. mai ales în cercurile militare. Cu tote acestea nu acesta I ..Diplomația lucreză cu activitate a împedica explosiunea resbelului. Ea se silesce a descoperi un expedient care ar procura Rusiei un pretext con- venabil de desarmare. Reuși-va ea ore ? Ne este permis de a ne înduoi când considerăm tote silințele infruc- tose ce a făcut de 18 luni pentru a înlătura dificultățile orientale. „Silințele diplomației vor tinde mal cu semă spre a împedica pe Austro- Ungaria de a se arăta favorabilă pla- nurilor Rusiei. Acesta nu pare a fi di- ficil, deca vom judeca după depeșele lordului Salisbury. „Ele represintă pe Cornițele An- drassy ca forte depărtat de a voi să coopereze cu Rusia și Germania. Es- te însă în Austria un partit, pucin nu- meros, este adevărat, deră care se bu- cură de mare influență la Curte; este partitul militar, care nu încetesă de a se agita în favorea unei cooperațiuni armate, care viseză mărire! teritoriale în detrimentul Turciei. Nimeni nu va putea predice în ce parte va a- târna balanța, deca Francisc-Iosef se va pronuncia în fine pentru supușii să! unguri sau pentru supușii se! slavi. Deca Austria rămâne credinciosă poli- ticei sele tradiționale, resultatul nu va putea fi îndoicios, și Cornițele Andrassy va triumfa. Ne pare pucin probabil ca să fie alt-fel. „Altraminterea acestă situațiunenu este nouă: antagonismul partitului un- gar și al partitului militar dateză de la prima di a tulburărilor din Herze- govina; nu este surprindetor ca acest antagonism să revină acum la sferșit, fiind că n’a încetat de a se învârti în acelaș cerc. „Penă acum , guvernul austro-un- gar a sciut să se strecore printre a- mândouăpartitele; derăora decisiunei a sosit, și va trebui să se pronuncie într’un sens sau într altul. Este meritul circulărei prințului Gorciakoff de a fi grăbit un desnodământ care va pune un capăt penibilei așteptări a tutulor " Agenția Havas, dice la Itepublique Ministerul afacerilor străine către misi- unea otomană din Paris. Constantinopoli, 26 Februarie, sera In numărul seu de la 16 Februarie, diarul Debats, vorbind despre căușele care au adus căderea lui Midhat-pașa, invocă ca probă a apreciărilor sale uă aserțiune a Corespondență Poli- tice din Viena, după care disgrația lui Midhat-pașa ar trebui să se atri- bue refusului său d’a pune la dispo- sițiunea Sultanului uă sumă de cinci sute mii livre din fondurile Statului și insistenței sale pentru numirea a trei guvernatori generali chreștini. Spusele diarului din Viena, de la care Debats a împrumutat aceste in- formațium, sunt cu totul neesacte. E cu totul neadevărat că Sultanul ar fi cerut vre uă dată să’și apropriese fără drept cinci sute mii livre din fondul tesaurului, și că Midhat-pașa ar fi cătat să se opună la un asemenea proiect. Este asemenea inesact că Maiesta- tea Sa s ar fi aflat vre uă dată în po sițiunea d’a resiste la numirea celor trei guvernatori generali chreștini ce i s’ar fi propus de Midhat-pașa. Diver- gința de opiniune, sau mai bine con- flictul care a determinat căderea lui Midhat-pașa, nu ’și-a luat isvorul de cât din maniera cu totul diferență cu care Sultanul și Midhat-pașa înțele- geau atribuțiunile proprii ale primu- lui ministru. Acest conflict a sfârșit prin a se accentua într’un chip ast-fel, încât presența lui Midhat-pașa laCon- stantinopoli ar fi presintat grave in- conveniente și chiar pericole pentru ordinea publică, De acolo vine depăr- tarea sa. Ecă adevărul și numai adevărul. Pu- blicul europen trebue să fie adi încre- dințat asupra acestui punct, și e des tul, credem, a desminți cele avansate de Politische-Corespondenz, pentru a demonstra că aprecierile diaruhu De- bats fundate pe date inesacte, lipsite cu totul de basă. MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEÎ 23 Februarie (7 Martie) 1877 ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ESTRA ORDINARĂ Sumarul ședinței de la 21 Februarie, 1811. Președenția D-lui președinte 0. A.Roseti. ' edința se deschide la amâdl. Presemi 99 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se trămite la comisiunea de petițiunl, otițiunea D-nei Marghiâla lonescu. Se declară vacant colegiul III de Bol- ad, representat de D. Lățescu Teodor ■ Boldur, care a primit funcțiunea salariată de prefect. Se înscrie la ordinea dilel raportul co- misiune! comunale, privitor la 13 petiți- unl pentru alipiri, deslipiri și formări de nour comune. Se procede apoi la discuțiunea pe arti- cole a projectulul de lege, pentru desvol- tarea disposițiunilor legei asupra compta- bilitățel generale a Statului îu ceea ce privesce aședarea și esecutarea budgetelor le cheltuell anuale. Art 1 din projectul presentat se adoptă ¹ cu suprimarea frasel finale de la aliniatul ,t „mal puțin trei la sută.“ Aliniatul I de sub art. 2 din projectul resentat, se modifică precum urmesă: „îndată ce la votarea budgetului anual de către Adunarea deputaților, se prsduce un deficit, guvernul propune Adunărei re- ducerile ce ar mat fi posibile în cheltuelile deja votate. In cas când nici cu aceste re- duceri echilibrarea budgetului nu se va putea face, guvernul va propune imediat projecte de legi pentru creare de resurse nou!; aceste resurse, pentru cheltuelile 1 dgetului ordinar nu vor putea proveni nici din împrumuturi provisoril sau con- solidate, nici din vendâr! de bunuri ale Statului. „Projectele de reuucerl ce ating legi or- g„nice se vor presenta ambelor Corpuri Legiuitâre." Aliniatul 2 din projectul presentat, de- le aliniat 3 și se adoptă nemodificat, eră aliniatul 3 se suprimă. Art. 3 se modifică ast-fel: „Art. 3. Budgetele rectificative sunt cu desăvârșire interclise, afară de cașul pre- vâjtut la art. 6 al legel comptabilitățel, re- lativ la venituri." Art 4, 5 și 6 din projectul presentat se adoptă succesiv fără modificare. Asupra art. 7, discuțiunea prelungin- duse penă la orele 5³/₄ «Lupă amâdl, șe- dința se rădică anunțându-sea cea viitâre pe Marți 22 Februarie 1877. Ședința de Ia 17 Februan 1877 Preșidenția D-lul vice- președinte A. To riachiu asistat de D-nil secretari I. Lă- țescu, F. Aluneanu, G. Tăcuși A. Vizanti. (Urmare) D. D. Sturdza, ministru de fiuance. D-lor deputațl, projectul de lege ce se pre- > sentă deliberărel arj! D-v., face parte din mâsurele cc am să vă propun pentru re- gularea situațiune! financiare a țârei. A- câsta este începutul mâsurelor pe cari le cred necesarii pentru a pune un capăt rău- lui care ne bentue. Situațiunea nâstră e grea și plină de pericole, de aceea și remediele trebue să fie energice și luate cu iuțâlă, pentru că alt-fel reul nu se pâte vindeca. S tuațiunea e grea din mai multe cause. Antâia causă, este marea datorie flo- tantă care îngreuie posițiunea tesaurulul. Acâstă datorie flotantă, îo tâtă întregimea ei represintă cifra aprâpe de 100,000,000 lei efectiv, și se compune: din datoria flo- tantă budgetară care e de 40 miliâne, din datoria ce vom avea a plăti pentru calea ferată Ploesei-Predeal, 3l miliâne; și de- ficitul casei domeniale și rurale pe care ’l comptes aprâpe la 30 miliâne. Vedeți dâr că situațiunea este destul de importantă pentru ca să ne preocupe într’un mod de- săvârșit, căci 100 miliâne efectiv e mal mult de cât a 6-a parte a datoriei întregi a Statului român. A doua causă, sunt anuitățile cele grele care apasă mânuirea budgetului general al Statului. Aceste anuități întrec adi ju- mătate suma cheltuelelor budgetare. Chel- tuelele budgetare ast-fel precum s’a pro- pus de onor. Adunare a deputaților sunt de 89 și jumătate miliâne lei, din cari 45 miliâne sunt destinate pentru plata anui- tăților datoriei, fie acâsta datorie pentru căile ferate, sau datorie pentru echilibra- rea budgetului, adică datorie pentru plata deficitului, sau mal bine 89 mal mult de cât aveam, pentru că făceam budgete în care veniturile erau umflate. Nu este nici un budget în care venitu- rile să nn fi fost evaluate mat sus de 13 la sută și sunt budgete în care evaluarea este făcută pânâ la 15 la sută mal mult de cât realitatea. Apoi, acâstă exagerațiune se sfârșia la finele anului cu deficite, fiind cu neputință alt-f 1 căci nimic nu este mal implacabile de car cifrele, de cât socotelele. Astăzi trebue ca să se pună un capăt a- cesteî stări de lucruri, adică trebue să cheltuim atât pe cât avem, și dâcă avem pucin trebue să ne restrângem cheltuelele nâstre după pucinul care ’l avem. Am dis, D-lor, că am făcut cheltuell e- xagerate și că multe din aceste cheltuell erau închipuite. Cheltuelele nâstre că împart îndouS: cheltuell care le am făcut pentru căile fe- rate, și cheltuell pentru administrațiunea generălă a Statului. Cheltuelele pentru căile ferate cel pu- cin în parte a produs ceva. Rețeaua cea mareacăel ferate care mer- ge de la Ițcanl la Vârciorova, s’a creat pâte prea iute, dâr ea era uă necesitate e- conomică când tâtă Europa este acoperită cu căi ferate, când aiurea se fac căi ferate de uă importanță secundară și chiar ter- țiară, când țările învecinate vin cu căile ferate până la fruntariele nâstre, când chiar la noi în țâră începusem a construi calea ferată de la Bucuresci la Giurgiu, nu era cu putință să stăm pe loc, trebuia dâr să avem uă rețea de drum de fer. De și ar fi fost de dorit ca să mergem mal încet, însă lucrările s’a făcut și nu sunt ne producă- târe. Căile ferate aduc un venit, și mal presus de tâte att activat esportațiunea și au făcut ca părți maî pucin cultivate ale țărel nâstre să fie mal mult cultivate, pre- cum esemplu, Dorohoiii și Botoșani A- ceste două județe din cele mai mănâse, sunt astădl cu mult mai îmflorite da cât cum eratt înainte. Când ne am închipui că nu am avea căi ferate și ar fi să revenim la transportul cu carele, gândesc că am fi în imposibilitate de a putea cultiva ceva. In privința acâsta pâte că căile ferate pro- duc atâta, în cât compensâdă anuitatea ce plătim. Exagerarea, însă, a fost când afară de acestă rețea principală, am mai credit că aveam nevoie și de alte rețele ; când de e- semplu ne-am închipuit că avem nevoie ie calea ferată de la Mărășesci-Buzătt, de ia PIoescI-Predeal, și chiar aceea de la Ad- jud-Ocna. Când s’a pus înainte construcțiunea căi ferate lași-Ungheel, s’a arătat fârte mari speranțe. S’a dis că acestă rețea va uni căile nâstre ferate cu cele rusescl, că Iași vor deveni un antreposit mare de mărfuri, și în fine că va aduce uă înflorire fârte mare a Moldaviei de sus cel pucin. Calea acesta ferată ne-a costat patru miliâne, și plătim anuitate uă jumătate de milion în timp de mal mulțl ani Eii vă voitt cita îa privința acâsta un pasagiu dintr’un memo- ritt al societățel rusesc! de navigațiune pe Marea-Nâgră, și caro are și căile ferate, din Basarabia rusâscă. In acest memoritt se stabilesce—că nu- mai mărfurile de mare valâre destinate pentru interiorul țărel Românesc!, vor pu- tea lua direcțiunea lași-Unghenî—că es- portațiunea în direcțiunea Odesel nu va coprinde de cât materii bru'e (cereale, sa- re etc.)—că e imposibil a afirma astăzi că aceste producte vor merge pe la Odesasatt a se stabili importanța transporturilor pe acâstă cale—că nu pâte cine-va în acâstă privire să se ferâscă în destul de calcule optimiste, căci Rusia meridională posedă aceleași producte ca și Romania în abon- dență, căci importațiunea românâscă ar strimtori numai uă parte limitată aregiu- nel producătâre a Rusiei meridionale și a- câsta numai atunci când producțiunele ro- mânescl să fie mal eftine de cât produc lele locale rusescl. In acest memoritt se prevede că transportarea cerealelor Mol- dovei se va împărți în un mod egal cel mult între puncturile: Galați, Ungheni și ItzcanI. Cât despre antreposit, sciți cum stă ; el este fârte departe de a fi realisat, Fără îndoială că calea ferată de la lașî- Unghenl care ne ține uă jumătate milion anuitate ar fi putut să fie făcută și mal tăr^itt. Era necesar ca să unim drumurile de fer ale nâstre cu cele rusescl, însă pre- cipitarea cu care s’a făcut a fost un rătt, căci a agravat posițiunea nâstră financiară. Pentru liniile de la Predeal și Ocna, ne am închipuit că se fac ca să producă un venit țărel nâstre, dâr lucrul a fost din contra, căci linia Predeal este uă conse- cință a dorințelor companiei ungare, ale drumurilor de fer Stats-Bahn, de a putea uni liniile el cu ale nâstre. Linia Staats- Bahn nu putea să stea înfundată îuBaziaș, ci trebuia să fie condusă până în Bucu- resci și mai departe spre Marea-Nâgră; a- câstă dorință era fârte de demult espri- mată de societat', și numai guvernul Un- gar nu voia să aibă linia Predeal de la guvernul Român. Amânduol au fost atâta de abili în cât dorința lor att disimulat-o. Cine nu o crede nu are de cât să citescă raportul din 1874 al consiliului de supra- veghere din Berlin al căilor ferate române și se va convinge. Dâcă noi am fi fost tot atât de abili ca și Unguri și ca societatea Staats-Bahn, am fi avut joncțiunea de la Vârciorova, fără ca să dăm pe aceea de la Predeal. Acâsta ne-a făcut uă datorie de i 42 și jumătate miliâne într’un timp în care noi toți putem să vedem că nu mai avem de unde să cheltuim uă sumă atât de în- semnată. pic 42‘/₂ miliâne pentru că nu ne-am mulțumit să dăm drumul de fer de la Pre- deal, ci a trebuit să adaogăm și pe acela de la Ocna, fără să calculăm deca un drum de fer, cum am cerut pentru Ocna, nu era pentru noi chiar un lux pe care ’l plătâm scump; pentru că ar fi trebuit să facem socotâlă câtă sare exportăm, ca să vedem ce venit avem. La drumurile de fer, exa- gerațiunile sunt căile lași-Unghenî, Adjud- Ocna, Ploesci-Predeal. Dâca era nevoe de drum de fer în țâră se făcuse un resott mare de la Ițcanl la Vârciorova. Ar fi trebuit pentru câțl-va ani să stăm aci, să ne resuflăm; să lăsăm restul mal târziii. Nu ne-am mulțumit însă numai cu acâsta; am mers mai departe, și am împovărat tesaurul și țâra cu grele da- torii, si în special, cu uă situațiune rea și dificilă. A venit apoi partea a doua, administra țiunea. Cel puțin să ne fi oprit aci; dâr nu : am crezut că și aci se cădea să mer- gem după esemplul Statelor mari : Engli tera, Francia, Germania, Italia; că trebue să fim fârte generoși în cheltuelele nâstre. Generositatea în materie financiară, se nu mesce risipă (aplause). Esemplu am să-l datt întru acâsta cu ar- mată. Nu numai ett, dâr mai mulțl att dis c cheltuim pentru armată prea mult; chel- tuim peste puterile nâstre — și ’ml-a eșit, mie special, un nume rătt în privința acâ- sta, ca și cum eu aș fi un inamic ne împă- cat al armatei — ceea ce nu este adevărat. Insă âtă adevărul care este : noi ne în- căpățîuăm să avem uă armată permanentă, ceea ce nu este după talia nâstră, și prin urmare, cheltuim mult, cheltuim peste pu- terile nâstre și vom ajunge la un punct, dâca n’am și ajuns chiar, în care nu o să mal putem face față la nici uă cheltuâlă, chiar când acea cheltuâlă ar fi de ne apă- rată trebuință. Și din acâstă încăpățînare de a avea uă armată permanentă, a resul- tat că am cheltuit ceea ce nu avem și că în realitate nu avem uă armată. Armatele permanente, D-lor, să-mi per miteți să me întind ceva asupra acestui punct, sunt chiar pentru Statele mari uă nenorocire; căci ele cheltuesc bogăția lor, economia lor pentru dânsele; însă elle cel puțin att de unde cheltui. Deca Fran- cia a putut susține un resbel mare, att în- cercat perderl de opt miliarde; au cheltuit în urma resbelului multe miliâne ca să se repună în stare de apărare, acâsta provino de acolo că Francia e uă țâră în care bo- găția cea mal mare este respândită în tâte clasele națiunel, de la cel mal bogat ban- cher, proprietar satt fabricant, până la cel mai din urmă țăran; pentru că acolo , îl popor, este introdus un sistem de econo- mie care începe de la trepta cea mal de jos și se sfârșesce la trâpta cea mai de sus. Nici un frances nu cheltuesce tot ce are : economia ce râmâne în punga fie-că- ruia, se sporesce în proportiunl atât de 1396 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 23 Februarie (7 Martie) 1877 enorme, în cât Fr^ncesiî aii putut susține tâte greutățile acestor din urmă ani, uă glorie neperitâre pentru Fraucia, pe care o admiră chiar Germania Germania, care a câștigat resbelele cele mari contra Fran- ciei, este într’uă stare fârte rea în privin- ța economică, și nici finanțele nu-I merg prea bine, pentru că Germania cheltuesce cu armata permanentă prea mult, Dâca pentru Statele mari, armata per- manentă este uă nenorocire, pentru acele mici ea este un adevărat desastru; căci ele merg de-a dreptul la sărăcie și la miserie (aplause) Domnilor, toți âmenil politici, toți eco- nomiștii sunt în privința acesta unanimi, într’un singur glas. Nu este nici uă dife- rință în privința acâsta; toți sunt de acord și ’ml veți permite să vâ cited câte-va au- torități incontestabile. Iată ce dice unul din cel mai renumiți economiști germani Max-Wirk, fostul di- rector al statisticei din Svițera : „Armatele permanente mănâacă esce- .dentele budgetelor, silesc pe State să „facă datorii chiar în timp de pace, și „sfârșesc ast-fel, că atunci când se ivesce „pericolul pentru care ele sunt create, Sta- „tul în loc să fie pregătit, e stors și slă- „bit, chiar înainte de a’șî fi desvoltai pu- „teri le sâle, „Armatele permanente nimicesc buna „stare a popârelor și finanțele Statului. „In principiu, numai acel sistem militar e cel mal practic, care pâte desvolta în „timp de resboiu cea mal mare putere. „Dâca puterile financiara se sâcă în timp „de pace atunci nu se pot găsi mijlâee „îndestulătâre în cas de resboifi pentru a’l „conduce cu succes. Acâsta s’a întâmplat „in secolul nostru la tâte națiunile cu ar- „mate permanente. Trebue încă la cheltuell, uă sumă cel puțin egală cu „cheltuâlă budgetară, în perderea muneel „cetățenilor cari stau sub arme și în sub- vențiunile acordate tinerilor din partea „familiilor lor. „Sistemul milițiilor nu dă în adevăr „puterea esplosivă necesară pentru resbe- „lul agresiv, însă acest sistem dă în ape- ,,rare puterea cea mal mareputiinciâsă. In „acâstă privire, milițiile fac cu putință : „numărul cel mai maro de trupe organi- „sate, că resbelul devine uă luptă a en- „suși poporului. Cu sistemul milițiilor „armata și poporul sunt unul și acelaș in- .,divid. Soldatul milițian stă cu mult mai „aprâpe de al săi și de vatra sa, și simte „cu mal mare pătrundere și durere, pentru „ce el ’șl espune viâța, de cât soldatul ar- „ matei permanente, deșiipit de legămin- „tele de familie. D. Pacher, un economist distins din Austria, dice asemenea . ,Un Stat cu sistem de politică defen- „sivă, trebue să’șl îndeplinâscă misiunea . „lui, nu numai în apărare ci mal ales în . socotită l Feld-mareșalul „cultivarea națiunii. Mijlocul pentru apă- „rare, armata, nu trebue să trâeă peste a- „cea măsură asemnată în ordinea intere- „selor publice. întreținerea armatei nu „trebue să devină nici scopul principal „al viețel unul Stat, nici causa stârcerei, „sdruncinării și picăril acelui popor, pen- „tru a căreia apărare ea este creată." Unul dintre cel mai renumiți scriitori germani asupra afacerilor militare, Rii- stow, dice aceleași lucruri în alt mod : „Din punctul de privire al eeonomistu- „lul, efectivul armatei în timn de pace „trebue să fie cât de mic. Acâsta este a- „vantajos chiar în privire către putința, „de a bate resboiu cu succes; căci cu cât „este bună starea unul Stat mal mare, cu „atât sunt și mijiâcele lui de resbel mai „durabile și mal reale, fără să esiste pe- „ricolul că aceste mijlâee vor seca cu de- „săverșire. „Staturile, care prin posițiunea lor, prin „puterea, prin bogăția lor ah drept la uă „influiuță mare îu afacerile lumel, sunt „silite, cum stau astădl lucrurile , să în- „treție uă armată permanentă. Staturile „cele mici, care nu pot juca rolul Puteri- lor celor mari, cari trebue numai să aibă „putința de a se apăra în contra agresiu- „nii altora, nu pot avea armate permanen- „te fără a se ruina îa finance și a se face „incapabil de nisce silințe estra-ordinare „în finance când nevoia o cere, când esi- „stența și onârea le sunt îa joc. Pentru a- „ceste State problema este, a opune agre- „sorulul cea mal mare mulțime de bărbați „esercitațl în arme. Acest sistem ține și „Statele cele mici depărtate de dorința de „a juca un rol de Putere mare, ceea ce nu „le pâte face de cât de rîsul lumel." Voiu mai citauă altă autoritate mare, pe Radetzky. Acest bărbat, unul din cei mal vestiți generali ai timpu- rilor moderne, âtă ce <)ic8 în acâstă pri- vință : „Constituțiunile singure nu pot să sa- „tisfacă popârele. Ele vor căuta să dobîn- „dâscă pe calea constituțională împuțina- „rea cheltuelelor și stingerea complectă „a datoriilor Statului, resultând din res- „bele grele și îndelungat*’. Acest scop se „va putea atinge numai cu economii și cu „uă gospodărie strimptă. Economia cea „mai mare o vor căuta în micșorarea ar- „matelor permanente. Puterea cea mal si- „gură a unui Stat constă în miliții. Acâ- „stă organisare e cea mal naturală și prin „urmare cea mai bună. Ea dă Statului în „comparațiune cu populațiunea sa numă- „rnl cel mal m ire de luptători : ea man- „ține în popor vie consciința, că el se a- „pără pe sine ensușl, întreține prin acâ- „sia chiar uu spirit resboinic care nu va „dispărea ușor, pentru acei cari sunt ani- „mațl de densul, nu încetâsă nici odată „de a fi cetățeni. Uu asemenea spirit însă „într’un popor, face pe acel popor nein- ..vincibil. Nici odată un asemenea popor „nu va putea fi subjugat, mai puțin încă „desființat." Iată opiniunea Mareșalului Radetzky, care fără îndoâlă este una din autoritățile cele mal mari în acâstă privință. Insă, D-lor, nu mimai străinii au vădut lucrul ast-fel, dâr acest lucru a fost pri- vit ast-fel și de către scriitorii români. Sunt români cari au cugetat asupra acestei afaceri și nu de adi. Toți acel lomâni sunt în acelaș gând. Iată ce dice nemuritorul N. Bălcescu : „Mărirea oștirel permanente nu numai „că r.u ne-ar folosi nimic, ci încă ar fi uă „nenorocire pentru Stat. Oștirile perma- „nente afi îndoitul defect d’a fi prea co- „stisitâre și d’a răpi fără folos atâtea „brațe agriculturei și industriei. Pe lângă „acâsta, mijlâcele nâstre nu ne-ar erta a „ține în piciâre uă oștire atât de numerâsă „pe cât am avea trebuință." Iată ce dice generelul Adrian, alt scrii- tor român : „Eu voiu ti tot-d’a una în contra minia- „turelor de acâstă natură, miniaturi cari „nu vor servi la alt ceva, de cât a inghiți „vre-uă 30 și mai bine de miliâne și a nu „putea răspunde la acea necesitate mare, „la înfruntarea năvălirilor din afară." Un alt scriitor, a căruia cărticică aș voi să fie în mânele fie-căruia dintre noi pentru a fi meditată, un alt scriitor, care a credut de nevoe a ține anonimul, iată ce dice : „Bunătatea unei armate permanente de- „pinde încă de la organisarea și admini- „strarea ei. Uă armată căreia lipsesce cât „de puțin din cele trebuinciâse, nu este „bună de nimic. Din contra, ea devine uă „sarcină pentru Statul care o hrănesce. „Spre a corespunde scopului pentru care „este creată, armata trebue să fie gata tot „d'a-una de resboiu. Personalul și mate- „rialul sâu cată să fie necontenit la înăl- „țimea progresului ce se face pe fie-care c)i- „Dâca nu avem uă armată, este pentru „că nu s’a studiat nici odată un sistem „complect de apârare a țârei, și că îatre- „ținem armată permanentă. Cualtecuvin- „te : n’avem binl și nu seim carte. D. B. Gherghel. Cine nn subscrie, nn scie ce scrie. D. D. Sturdza, ministru de finance. Scie ce scrie acest scriitor, și voiă mal cita și alte esemple din acest autor La rândul D-vâstră veți vorbi despre armata permanentă. Eli sunt aci ca să vâ arăt greșialele ce am făcut cu cheltuieli exagerate. Una din acele cheltuieli este și armata. Vă rog să bine-voițl a mâ asculta. La noi, D-lor, armata permanentă are încă un alt răii, acela că ea este uă inova- țiune în moravurile nâstre; este uă inova- țiune nepotrivită cu istoria nâstră, cu obi- ceiurile strămosescl, și în privința acâsta ârăși ’ml veți da voe să vâ cites câțl-va dintre autorii noștri. 23 Februarie (TMartie) 1877 MONITORUL OF1IAL AL ROMÂNIEI 1391 Voiu cita în primul rang ârășl pe D. Bălcescu: „Instituțiunile ostăsesci sunt cele mal „minunate ce aii avut părinții noștri, căci „ele au făcut mărimea și puterea țărel în „vreme de 4 vâcuri, și sunt convins că „țâra Românilor, de și va lua vre uă-dată „rangul ce i se cuvine între popârele Eu- „ropel, acâsta o li datâre maî mult rege- „nerațiunel v chilor el instituțiuni ostă- „sesci.“ D. B. Boerescu, într’un discurs al D-sale pronunciat în anul 1874, decă nu mă în- șel, dice : „Istoricii noștri cel mal competințl. D. colonel Leca. Când s’a votat jonc- țiunile ? D. D. Sturdza , ministru de fluance. Este tot una. Când dice cine-va un lucru bun. să ’l luăm ori unde ’l găsim : „Istoricii noștri cel mal competenți au ,dovedit, că milițiile esistau la noi de la „Mircea-cel-Bătrân, adică de la anul 1838. „El atunci a împărțit țâra în ocâle de că- „pitănil, centurii, ș. c. 1., și fie-care din „divisiunl corespundea cu uă divisiune „militară. Pitărel, roșiori, verdișorl, erați „corpuri de miliție. Mircea cu geniul său „cel mare a făcut din tot românul un os- „tașitt. Cum acei Domni vechi al noștri afi „putut realisa atâtea fapte gloriâse deca „nu prin sistemul milițielor.“ Și autorul acela care nu ’I place D-lui deputat Ghergheli.... D. colonel Ghergheli. ’Ml place! D. D. Sturdza, ministru de fiuance. Etă ce dice acel autor : „Ne am învârtit într’un cere vițios și „n’am făcut nimic. Câte-va creațiunl fără „nici un scop, un adaos neinsemnător ar- ,matei permanente, uă mulțime deschim- ,bări în uniformă, uă amestecătură de re- „gulamente, âtă tot ce am dobândit; deră „uă organisare sistematică nu avem. „In țera nâstră populațiunea nu este în „raport cu întinderea teritoriului. Avem un „pământ prea întins și brațe pucine. De „am distrage de la muncă în fie-care an „contingentul de 80,000 âmenl (80.000X „1,000—80,000,000; necesari ca să pu- „tem face faciă la un pericol din afară, a- „gricultura, singura nâstră avuție până „astă-di, ar fi omorîtă, căci nici mașinele, „nici banii, nici ori-ce altă îmbunătățire nu pâte ține loc omului și muncei lui. “ Mai am să mai cites în privința acesta opiniunea D-lui loan Leca, care etă ce a dis în acâstă Adunare : Să revenim la datinele strămosescl.¹' Decă aceste citațiunl atât de clare, atât de minunate ale bărbaților străini și ro- mâni în privința armatelor permanente, nu ar fi de ajuns, ’mi veți permite să mal ci- tes un esemplu, ca să vedeți că cheltuie- ile armatei nâstre sunt cu totul în dispro- orțiune cu cheltuielele nâstre budgetare. Voiu compara în privința acâsta Bava- „bate, uă țâră nici uă-dată. Organisați-ne „pentri resboiul de esterminare este sin- „gura pavăsă, unica apărare a națiunilor „mici, ce străinul voesce a cuceri. El vă- „dându-ne lucrând ast-fel, vor striga bar- barie, noi s’o numim patriotism. Să nu „dorim nici uă-dată ceea ce vrea străinul. Dâcă, D-lor, acâstă lucrare nu o veți face-o, atunci tâte greșelile cart s’att fă- cut în trecut, veți fi siliți să le faceți și D-vâstră. Atunci nu veți mal putea veni să mai acusați pe alții, și veți trebui și D-v. să ve învăluițl în acusările cari le-ați fă- cut adversarilor D-vâstră. Ori și ce s’ar dice, D-lor, înacâstă pri- vire, când sunt nevoi mari âmenil sunt chemați a deslega problemele ce se pun, a deslega acele nevoi. Când vine astă-rill cine-va să dică : nu se pdte deslega pro- blema. ett nu este așa, ci este cu pu- tință de a o deslega. De aceea ne-a trămis țâra, de aceea suntem aci, de aceea țâra are ochii țintiți asupra nâstră, pentru ca nevoile acelea, suferințele țârei, să le ve- dem și să facem să dispară cu încetul. Dâcă vom spune : nu putem, trebue să fa- cem căi ferete și trebue să urmăm cu sis- temul vicios al armatelor permanente, a- tuncl se înțelege că remeditt nu este—a- tuncl remediul este numai ciocanul care ne va sdrobi asverlindu-se asupra nâstră cu uă putere iresistibilă. Ciocanul înusi- nele cele mari turiesce ferul, fasonâsă ce- va util; numai ciocanul nevoilor financiare pe noi ne va sdrobi și ne va nimici. Iu privirea cheltuielelor exagerate, ele sunt un mare pericol pentru țâră. împru- muturile sunt invențiuneacea mai uriciâsă a timpurilor moderne, când sunt întrebuin- țate cum le-am întrebuințat noi. ’Mi veți permite să cites vre o câte-va pasage din- tr’un economist german Pacher, care vor- bind de Austria ijice. următârele cuvinte «Blestem asupra împrumuturilor Aus- triei, asupra acestor bani cămătărescl, cari datt țârei putința a se asvârli tot mal afund în mi serie. «Impositele ce trebue să punem asupra poporului pentru a plăti datoriele nostre sunt semnul vederat, că ceea ce vedem în jurul nostru, nu ne mal aparține, că am devenit tributari străinilor și că ne vom face, pa acâstă cale tot mal tributari lor. La capăt e sărăcia și miseria „înainta mâsura putinței statelor sărace în capitaluri era aceea ce servea pentru desvoltarea militară a tuturor. Acum pu- tinți statelor celor bogate se ia drept mă- sură de statele cele sărace. «înmormântarea bunei stări a poporului merge mână în mână cu risipa financiară și apăsarea dărilor. Ceea ce produce un an mânos peste nevoile nutrimentare ale po- porului se înghite de dobândile datorite în străinătate ; și când vine un an reu. po- porului i rămâne fâmetea, perderea averel strânsă într’un an mai bun, sau intrarea a- ria cu România. Bavaria este un stat atât de mare în întinderea sa ca și Româaia, și cu uă populațiune aprâpe tot aceiași. Ba- varezii trăesc într’uă stare modestă în pri- vința militară, însă înflorită în privința sciințel, în privința agriculturel, în pri- vința industriei. Etă proporțiunea între budgetul uostru și al Bavariel. latt pro- porțiunea budgetului pecareD-vâstrăl’ațl votat, sau care sunteți pe cale a ’l vota pentru anul 1877. In acest budget faceți resbelului partea 33,1%; cultelor 18,9%; internelor 15,1%; financelor 14,8%; lucrărilor publice 8,8%; justiției 7 5% și esternelor 1,5%. Bavaria face alt-fel, și dă financelor 46,07%. Și aci vă rog să nu credeți că vin să vă vorbesc ca Cicero, pro domo sua. Resbelului i dă 19,76%; internelor 11,00%; lucrărilor publice 9,49%; in- strucțiunel publice 6,77%; justiției 6,66%; esternelor 0,85%. Vedeți ce diferință este, și puteți pipăi că în adevăr esistă uă diferență enormă, care trebue numai de cât înlăturată. D-lor, m’am întins ceva mal mult asu- pra acestei cestiuni, pentru că nu pot în- destul să vă arăt convincțiunea mea. Ași dori ca aă pătrundă în animale D-vâstră a rutulor că, cu sistemul acesta numai merge, că este ruina, dărâmarea țărel a- cestia. (Aplause.) Și că trebue D-vâstră să aveți curagiul civic pentru ca să pu- neți mâna să reveniți, cum a <)is D. Leca, la datinele strămosescl. (Aplause.) Să pu- neți mâna ca să nu cheltuițl ceea ce nu a- vețl, să nu voițl a face ceva care este peste puterile țărel. De veți face alt-fel veți făp- tui îu contra datoriilor D-vâstre. (Aplause) Antâia cerință dâră care se face nouă de către țâră, și căreia trebue să nu ne opu- nem, este să încetăm cu aceste cheltuieli exagerate ; ântâia cerință este că nu tre- buo să mal facem cheltuieli peste venitu- rile nâstre. Să nu vă pară curios că vin cu acâstă idee, căci eri în Senat a făcut un coleg al meii, senator, uă interpelare colegului meu de la lucrările publice, întrebându-’l: Ce gândesc© cu calea ferată de la Buzăfi-Mă- răseaci ? Când am audit acâstă interpolare m’a apucat fiori, m’am speriat. Cum, am dis , după atâtea căii ferate nu ne-am mai săturat? Eti, D-lor, am indigestiune de căi fe- rate, după cum am indigestiune și de ar- mata permanentă, d’aceea nu voesc să mal aud că se mal fac căi ferate, să ne mulțu- mim cu acele carele avem, să le menținem pe acele și să le îmbunătățim. Să nu fa- cem însă căi ferate noue. In privirea armatei ve voitt spuneau un scriitor român: „LepădațI armata permanentă. Ne va „ruina și uu ne va servi la nimic. Man- „tuirea țârei nâstre nu se pâte obține de „cât prin țâră chiar Uă armată se pâte 1392 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 23 Februarie (7 Martie) 1877 cestel averi în manele cămătarilor. Atunci se ivesce lipsa de bani la ministere, la ar- mată, — plângeri și nemulțumiri în tdte clasele populațiunel,—lipsă de idei fruc- tifere la toți, — esperimente financiare de a face din petre pâne, — strigăte de re- formări politice, — încercări de a întinde libertățile pentru a se amăgi asupra ade- văratei bdle. Armata permanentă rămâne în picidre. Ea este ghilotina politică care dă țâra în mânele vecinului celui puternic. Averea națională scade, împrumuturile sporesc. Un popor care sărăcește, are uă morală slabă; și unde moralitatea scade în popor, peirea lui e la ușă.“ Cuvintele act stea pe mine m’aii înfiorat când le-am cetit, pentru că par-că citeam uă pagină a istoriei ndstre recente. De aceea, venind la minister, m’am gân- dit: care este ținta imediată care trebue să o pun d’inaintaa ochilor mei? Ținta aceea este ca să punem uă stavilă puter- nică acestor rele pe cari am avut ondre a vi le descrie. D’ântâiiî trebue să facem so- cotâla trecutului și să o plătim. Pe urmă trebue să regulăm viirorul, âră plătind. Căci așa sunt lucrurile, când cine-va este nesocotit; în afacerile unei țări, în condu- cerea afacerilor publice, nesocotința și ră- sipa se plătesce scump. Pe urmă, D-lor, să luăm uă decisiune fermă, energică, de a tăia cu tdte aceste obiceiuri ale trecu- tului, de a nu mal naviga îu acele ape ne- gre și urâte, și de a deveni uă națiune practică care se întinde după puterea eî numai. Acesta e sensul legel ce se presintă as- tăle un an care a fost reii in producțiune, al duoilea un an mal me- diocru in producțiune. și ăl treilea an bun, și să luăm cifra de mijloc ce aii pro- dus acești ani, ca uă garanție contra da- toriei flotante. Eă cred că ddcă afi fost ani rel in producțiune, este că nu s’aii făcut încasările regulate, este intr’un cuvânt, din causa relei administrațiuni; dâră eii sper că, administrațiunea de astăzi fiind mai bună, încasările vor fi mal sigure, [a- sigurându-se in același timp drepturile fie-cărul contribuabil. Ast-fel cred eu că Statul va putea să încaseze in anul viitor mal mult de cât in anul trecut, când pro- ducțiunea a fost rea din causă că adminis- trațiunea a fost rea. Și dovadă că adminis- trațiunea a fost rea, este că, 12 miniștri aii fost dațl in judecată pentru faptele lor. Reaoa administrațiune dâră din trecut a trebuit D. ministru să o aibă in vedere ca causă pentru care nu s au putut incasa ve- niturile Statului; astăzi insă, administra- țiunea fiind mal corectă, mal bună, spori- rea încasărilor este garantată, și prin ur- mare putea D-sa să rea încasările din anul trecut și să le trâcă in budgetul pe anul acesta. D-sa insă nu a făcut așa, a luat anii cei mal rel, și apoi a luat cifra de mijloc produsă de acești ani. Prea bine; admit și acâsta, nsă ia să vedem la ce ne va con- duce? Ne va conduce negreșit la un ce bun, adică, vom acoperi deficitul budgetar fă- când față tutulor cheltuielelor, și vom in- tra in anul viitor cu un escedent. Vedeți dâră că acâstă lege are ințentiunea ca de uă-dată să eșim cu budgetul echilibrat și de uă-dată la anul viitor să eșim cu un es- cedent. Apoi vă întreb, D-lor, putem noi in starea acâsta de lipsă generală să as- tupăm atâtea goluri și incă să mal eșim la anul și cu un escedent? Nu trebue âre să ne gândim eă bieții contribuabili au dat cel din urmă ban al lor? Apoi mal <|i- ce D. ministru : Avem să punem contribu- țiunl de timbru, avem să restabilim legea licențelor; și aci ne diicea D-sa deună-^i: nu v’ațl gândit bine când ați redus licen- țele, ați voit să faceți uă cestiune de po- pularitate, și ați distrus acâstă sorgintea țârei. D-lor, noi n’am distrus uă sorginte de avuție a țârei, dâră am votat uă lege prin care am mal ușurat uă parte din sarcina contribuabililor. A mal dlis D. ministru: să mal sporim taxele drumului de fer, să mal sporim im- positul fonciar cu unul la sută ... D M. Costachi. Acestea se dic in jur- nalul Timpul. D. N. Dimancea. Dați-ml voiă, D-le 1400 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 23 Februarie (7 Martie) 1877 lepureanu. Acestea le-a spus D. ministru de finance când susținea aedstă lege, și pentru acesta ieafi de martor pe iutrega Adunare. Ei bine, acum este a inșela na- țiunea când ni se dice să ne legăm mane- le și să venim cu noul contribuțiunl. . (sgomot.) D. E. Vergati. De ce al votat budgetul așa de umflat ? D. N Dimancea. Mă iertați, D-lor, ați visorie lei 50. 67 Voreni, pendinte de Stavropoleo»,. arendată eu lei 1,550. garanția provisorie leî 400. 68. Vărbila cu trupurile și dependin- țele eî, pendinte de Mărgineni, arenda:ă cn kî 13,000, garanția provisorie 1. 3200 69. Valea-Cucului , pendinte de Cotr— cenl, arendată cu lei 4,425, garanția pr visorie kî 1,100. 70 Slonu , pendinte de Isiârele , area dată cu lei 122. garanția provisorie 1. 100. 71. Muntele Fruntea-luî-Văseî, muntele Bratocea și Stevie, pendinte de Znagov și mitropolie, arendată cu leî 4,100, garan- ția provisorie lei 1,000. 72. Ceptura , pendinte de Radu-Vodă arendată cu lei 505 , garanția provisorie leî 1^5 ude l Huseu. ’3. Oucufehi PorscOven’ ce’i Țb ș Balta-Pleopuluî, pendinte de episcopia BasPîî, arendată cu lei 19.050 garanția provisorieȚ i 5,000. 74. Negoșina , pendinte de Episcopia Busăă , arendată cu leî 11,400, ga ■ provisorie kî 2.900. 75 Tihulesci, Cosiem, vetra sehitull t Cosieni , pendinte de episcopia Busăti, a rendată cu lei 3 900 garanția provisorie lei 1,000. 76. Sărulesci și Cărătnău , râtra sch tulul Vintilă-Vodă, pendinte de episcopia Busâu , arendată cu lei 12,550 , garanția provisorie lei 3,200 77. Vintilâoca , pendinte de episcopia Busftl, arendată cu leî 16,000, garanți 1 provisorie kî 4,000. 78. Cotorca-Mică , pendinte de Slobo- dia, arendată cu leî 12,000, garanția pro- visorie lei 3 000 79. Mărunțișu numit și Valea-Sâeă, pen- dinte de episcopia Busău, arendată cu leî 1.500, garanția provisorie kî 400. 80. Rîioși, despărțită de Vintilenc.^i sfâra din Miroșî, cu care se arendaă maî ’nainte , pendinte de episcopia Busău a- rendată cn leî 2,400, garanția provisorie lei 600. ^dbjuaiio (7 Mame) loi7 1UKLL ubh iEAL AL KuMaMEI x4O7 Județul Ialomița. 81. Persica safl Burdujelele cu piscul Carapanului, pendinte de Radu-Vodă și VăcărescI, arendată cu lei 23,600 garan- ție provisorie 6000. dețul Bomanați. 2. Potopinu, pendinte de Bistrița, ri- dată cu lei 3400, garanție provisorie 1000. 83. Rădișâra, pendinte de Brâncoveni, irendată cu lei 13 400, garanție proviso- rie 3400. 84. Vărtifia Romană și Baldovinesci, pendinte de Caluiu, arendată cu lei 19 100 garanție provisorie 5000. 85. Gropșani. pendinte de episcopia Râmnicu , arendată cu lei 550 garanție provisorie 150 Județul Dolj. 86. Lumașu, pendinte de Sadova, aren- dată cu lei 9350, garanție provisorie 2400. 87. Săcuiu, pendinte de Bucovâțu , a- endată cu lei 49,100, garanție provisorie 2,300. 88. Segărcea cu trupurile: Lipovu, Dal- ga, Panaghia și Radulea, pendinte de Slă- taril a episcopiei Râmnicu , arendată cu lei 162,400, garanție provisorie 42,000. 89. Bistrețu cu balta întrâgă, pendinte de Tismana, arendată cu lei 80,000, ga- ranție provisorie 20,000. 90. Sâca de pădure, pendinte de Schi- tu-d’un-Lemn, arendată cu lei 40,000, ga- ranție provisorie 10,000. 91. Columbo, pendinte de Mitropoli' - rendată cu lei 5000 , garanție provisorie I 1250. 92. Cornetu , pendinte de pensionatul de fete , arendată cu lei 2400 . garanție provisorie 600. 93. BratovoescI cu puțurile, pendinte de Horezu, arendată cu lei 68,600, garan- ție provisorie 17,200. 94. Fântâna Banului, pendinte de Mo- tru, arendată cu lei 70,200, garanție pro- visorie 17,600. ■95. Țânțărenil și Arpadia, pendinte de St. George-Nou, arendată cu lei 12,100, garante provisorie 3000. Județul Mehedinți. 96. Bresnita și Zădăstrița, pendinte de Tismana, arendată cu lei 44,100, garanție provisorie 11,050. 97. Rogova, în devălmășie cu Nicolae Mihai], cu condițiune specială că arenda- șul va avea drept a pune vite în pădure , dâcă tribunalul, înaintea căruia s’a dat a- cest cas, va stabili că nu se aduce preju- diciu în devălmășie, la cas contrariu , se interdice acest drept, pendinte de Tisma- na, arendată cu lei 59,800 garanție pro- visorie 15,000 Județul Gorjiii. 98. Porcenil cu plaiu și munții, în de- vălmășie cu Măldărescu și alții, pendinte de schitu Lainici, arendată cu lei 1935 , garanție provisorie 500 99. Muntele Curmătura Citețului pen- dinte de schitul Polovragi, arendată cu lei 1110, garanție provisorie 300. 100. Muntele Huluzu și Turcinu , pen- dinte de schitul Polovragi, arendată cu lei 855, garanție provisorie 250. 101. Muntele Negovanu , pendinte de schitu Polovragi, arendat cu lei 700, ga- ranție provisorie 200. 102. Muntele Pleșa, pendinte de schitu Polovragi, arendat cu lei 290 , garanție provisorie 100. Județul Vâlcea. 103. Muntele Govora, pendinte de Go- vora, arendat cu lei 1150, garanție provi- sorie 300. 104. Vatra schitului Zghiabu, pendinte de Zghiabu, arendată cu lei 182, garanție provisorie 100. 105. Vatra schitului Arhanghe . pen- dinte de SlătarI, arendată cu lei 1850, ga- garție provisorie 500. 106. Drăgășani cu trupurile , afară de hanul cu locul său din comuna urbană Dră- gășani , pentru instalarea scâlei de fete, pendinte de episcopia Râmnicu, arendată cu lei «39.550, garanție provisorie 10,000. 107. Delnițadiu delul Maicelor de la Târ- gul-Ucnel, pendinte de schitul d’un lemn, arendată cu lei 150 . garanție provisorie 100. 108. Delnița, Valea-Goi safi Gura-Oc- nel, pendinte de Horezu, arendată cu lei 170, garanție provisorie 100. 109. Cațetu, fosta lui Vasile Giulescu, pendinte de Horezu , garanție provisorie 500 Județul Iași. 110. Valea Câ&mei, pendinte de Cetă- țuia, arendată eu lei 145, garanție provi- sorie 100. 111. Buciumeni, pendinte de Dahcu, a- rendată cu lei 7765 , garanție provisorie 2000. 112. Inconjurătoria Zagavia, pendinte de Zagavia, arendată cu lei 5700, garan- ție previsoaie 1500. Județul Suceva. 113. Gulia, pendinte de Prdbota, arenda- tă cn lei 6300, garanție provisorie 1600. Județul Tutova. 114. Schitul ParvescI, pendinte de Par- vesci, arendată cu lei 2302, garanție pro- visorie 600. Județul Pulna- llo. Varnița, pendinte de Nemțu, aren- dată cu lei 386, garanție provisorie 100. Județul CovurluiH 116-Comănesci, pendinte de Scâlele, arendată cu lei 2201 gar nție provisorie 600. 117, HlisaPrecista, pendinte de Precis- ta din Galați, arendată cu lei 852, garan- ție provisorie 300. 2 'elul ■ iul. 18. Zărnesci, fără Hănășenil-Nou) pendinte de St. Sava, arendată cu lei 3510 garanție provisorie 1000. Județul Bacău. 119. Plopul, pendinte de Taslău, arer dată cu lei 5500 , garanție provis >rie lei 1375. —Fiind că cumpărătorii bunurilor notate în tabloul publicat îu Monitorul No. 10 din 15 Ianuarie 1877, vândute în virtutea legei din 31 Martie 1868, n’a achitat până în present ratele de 1 Iulie 1876, (și urni chiar mal multe rate), administrația îu te meiul art. 21 din lege și 90 din regula- ment luând și avisul comitetului, publică revinderea acestor bunuri pe comptul D-lor în dioa da 10 Aprile 1877, la 12 ore di )i, în localul prefectiirelyudețulul Iași, și invită pe D-nil amatori a se presenta pre gătiți de garanții în regulă spre a putee concura, cunoscând că condițiunile cu caru se vând aceste bunuri sunt cele prevăzute de art. 49, lit. a, b, c, d și e din regula- jnentul legel de la 31 Martie 1868. • No. 34,751. 1876. Decembre 22. — Find că cumpărătorii bunurilor no- tate în tablou] publicat în Monitorul No. 10 din 15 Ianuarie 1877, vândute în vir- tutea legel diu 6 Martifi 1875, pânâ în present n’afi achitat rata de 1 lulifi 1876 vși unii și pe cea de 1 lanuariu 1876, ad ■ ministrațiunei, în temeiul art. 21 din le- gea de la 31 Martifi 1868 și 90 din re- gulamentul ei, luănd și avisul corn teta lui. publică revii derea acestor bunuri pe com- ptul D-lor, îi. dioa de 10 Aprilifi 1877, în centrul lași, localul prefecturel județului și invită pe D-nil amatori a se presenta pregătiți de garanții în regulă spre a pu- tea concura, cunoscând că condițiunile cu cari se vând aceste bunuri, sunt cele pre vâdute de ai t. 49, lit. a, b, c, d și e din regulamentul legei de la 31 Martifi 1868. No. 34,755. 1876, Decembre 22. —Fiind că la diferitele licitațiuni ținute pentru rearendarea perceperel taxelor de trecâtâre de la podurile dupe apa Busău și Câlnău, din acel district, nu s’a presen- tat conctorențl, administrațiunea publică spre generala cunoscință că, în <)ioa de 25 Februarifi 1877, se va ține din nofi licita- ție în localul prefecturel de Busfiu, pentru rearendarea perceperel taxelor de trecâtd- re de la podurile Busâfi și Câlnău, pe ter- men de la data notificărei confirmărei ad- judecațiunei și pânâ la 12 August 1878 , 1408 MONITUKLL OFICIAL Ab HOMaSIEI 23 Februarie (7 Martie) 1877 cu condițiunile publicate în Monitorul ofi- cial sub No. 136, din 1873. No. 35,522. 2 1876, Decembre 3V — Fiind că cumpărătorii bunurilor no- tate în tabloul publicat în Monitorul No. 3 din anul curent, vândute în virtutea legei din 31 Martie 1868, n’au achitat până a- cum ratele de la 1 Iulie 1876, (și unii chiar mal multe rate), administrațiunea, îu temeiul art. 21 din lege și 90 din re- gulament, luând șiavisul comitetului, pu- blică revinderea acestor bunuri pe comp- tul D-lor în dioa de 10 Martie 1877, la ora 12, în centrul Bucuresci, localul ad- ministrațiunel, calea Mogoșâel, și invită pe D-nil amtaorl a se presina, pregătiți de garanții în regulă, cuuoscând că, con- dițiunile cu cari se revând aceste bunuri sunt cale prevădute de art. 49 lit. a, b, c, d și e din regulamentul legei din 31 Mar- tie 1868. No. 34,747. 1876, Decembre 22. Comitetul, în ședința de la 14 De- cembre 1876, încuvințând a se vinde, conform legei, din 22 Februarie 1873, bu- nurile coprinse în tabloul publicat în Mo- nitorul No. 18, din anul curent, admini- strațiunea publică spre generala cunoștin- ță, că licitațiunea se va ține în dioa de 28 Aprilie 1877, la orele 12 din di, în cen- trul Crajova, localul prefectureî Doljiu și pe la prefecturile respective, când D-nit amatori, urmâsă a se presența pregătiți de garanții în regulă. 34,757. 1875, Decembre 22. — Fiind că cumpărătorii bunurilor no- tate în tabloul publicat în Monitorul No. 18, din anul curent, vândute în virtutea legei din 31 Martie 1868, până în present n’aiî achitat rata de 1 Iulie 1876, (și unii chiar mal multe rate). Administrațiunea, în temeiul art. 21 din lege și 90 din re- gulament, luănd și avisul comitetului, pu- blică revinderea acestor bunuri pe comptul D-lor, în cjioa de 28 Aprilie 1877, la ora 12 din <)i, centrul Crajova, localul pre- fecturei, și invită pe D-nil amatori a se presinta prepătiți de garanții în regulă spre a putea concura, cuuoscând că, con- dițiunile cu cari se vând aceste bunuri sunt cele prevăzute la art. 49, lit. a, b, c, d și e din regulamentul legei de la 31 Martie 1868. No. 34,759. 1876, Decembre 22. — Fiind că arendașii moșiilor notate în ta- bloul înserat în Monitorul No. 36, din a- nul curent, n’a fost următori a achita până în (Jica de 31 lanuariii trecut, anul curent, câștiurile arendei ce datora după contract. Administrațiunea aduce la cunoscința tutulor, ca pe basa art. 4, 5 și 6 din con- dițiunile de arendare, a decis a se pune a- ceste moșii în licitațiune spre rearenda- re pe compta actualilor arendași și a ga- ranțiilor lor, pentru (Jioa de 28 Februarie curent, și invită pe doritori de a le lua pe restul periodului pe care sunt arendate, și cu condițiunile publicate prin Monitârele oficiale No. 139. 181 și 188, din 1872 , pentru moșiile dupe periodul 1873 — 1878, și No. 106, 123 și 167, din 1874, pentru acelea dupe periodul 1875 -1880, să se presinte la arătata di, ora 1 după amâdî, cu garanțiile provisoril prevădute de re- gulamentul de licitație, publicat prin men- ționatele Monitâre , în localul acestei ad- ministrațiuni . âră pentru cele de dincolo de Milcov și la prefectura de Iași, unde este a se ține licitație, spre a concura. Tot-uă-dată se avisâză și actualii aren- dași după periodul 1875—1880, ca dâcă până la dioa defiptă pentru licitație nu ’șl vor achita tâte datoriile , safi dâca licita- țiunile nu ar da nici un resultat fie din lipsă de concurențî fie pentru că prețurile ce se va obține la licitație pentru rearen- dare nu vor fi satisfăcătâre, administrația va usa de disposițiile art. 4 din condiții, și ’I va deposeda de moșiile ce țin cu a- rendă. No 3,948. 1877, Februarie 11. — Fiind că arendașii moșiilor notate în tabloul publicat în Monitorul No. 36, din anul curent, după periodul 1876—1878 și 1876 până la 1879, n’au fost următori de a’șl achita regulat câștiurile arendei și a- supră-le figurâză rămășițe. Administrațiunea aduce la cunoscința tutulor, că a decis a se pune în licitație spre rearendare aceste moșit pe compta actualilor arendași și a garanțiilor lor pen- tru (Jioa de 1 Martie anul curent. boritoril de ale lua pe restul periodului pe care sunt arendate, și cu condițiunile publicate prin Monitorul oficial Ho. 171, din 1870, pentru cele după periodul 1876 până la 1878 și No. 106, 123 și 167, din 1874, pentru cele după periodul 1876 până la 1879, sunt invitați a se presența cu ga- ranții în regulă în localul acestei admi- nistrații la arătata <)i, ora 1 dupe amâtjl, No. 3,950. 1876 Februarie 11. — Fiind-că arendașii moșiilor Statului notate în tabloul publicat în Monitorul No. 36, din anul curent, după periodul 1876 penă lu 1886, n’ail fost următori a achita până în -- PUBLICAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIURÎ JUDICIARE Spiridon, din urbea Ruși-de-Vede, de su- LICiTAȚlUNI. Tribunalul Teleorman. După cererea făcută de D. G. F. lones- cu, din suburbia Turnu-Măgurelele, con- servatorele numit cu îngrijirea și strânge- rea veniturilor morel cu abur din urbea Turnu-Măgurele, avere a D-lul Anton Buhlea, din comuna Piatra, care i s’a ur- mărit spre vândâre pentru despăgubirea D-lul Simion Dimcea, comercial,te din Bucurescl, suburbia Caimata, strada Săge- țel No. 7, de suma banilor prevăcjuțî în actul de ipotecă legalisat de acest tribu- nal la No. 1 din anul 1872, iuvesțit cu titlu esecutoriu. Tribunalul, prin jurnalul ce adresat sub No. 218, a încuviințat a i se închiria cu mod de licitațiune, în sala ședințelor acestui tribunal, în $iua de 6 Aprilift fii- tor, o'a 10 antemeridiane, espusamâră cu abur împreună cu dependințele și objec- tele el, ast- fel cum este urmărită averea ma banilor prevă^uțî în cărțile de jude- cată, pronunciate de D. jude de pace al plășel Târgului, No. 297, din 1874 și 78 din 1876, învestite cu formula esecutorie. Prin jurnalul dresat de complect, sub No. 7,506, s’a pus din noii în vândâre cu licitație în (Jioa de 21 Aprilie viitor, ora 10 de diminâță, în socotâlă D-lul D. C. Burcă, primul adjudecator cel ce nu a fost consecințe a depune prețul de lei noul 1,300, cu care s’a adjudecat, asuprăl ur- mătârea avere imobilă, adică : Uă casă veche, cu doue odăi, din care una fărâmată, clădite în paente, și un bal- con mic, învelite cu șiță. Un bordel cu 2 odăi, cu zid pe d’ală- turl și uă pivniță, tâte sub un acoperiș, a- ceste din urmă învelite tot cu șiță, tâte imobilele de mal sus se află situate pe un ₍loc din urbea Ruși-de-Vede, cade40stâu- jinl lățimea și ca do 120 stânjiui lungi- ' mea, cu aproximație, împrejmuit cu ulucă și șanț, mal avend pe acest loc ca un po- gon vio dată pe rod și livede de pruni; ' caro se învecinesce spre răsărit cu Vasile j Vlăduțu, spre apus conr«spnnde în șosâoa numitului Anton Buhlea, ce o are situată județiană ce conrespunde spre PitescI, în Turnu-Măgurelele, pe termen de un an 'strada Pitesci, spre med.ă-(,li eu Nicolae debile, înce, ut de Ja 23 Aprilie fiitor Trăsnitu și spre mâijă-nâpte cu Scarlat lo- 1877 și sub condițiunile ca chiriașul să ¹ ---- J j:-i--- depue prețul închirierel pe un an la casa ' deconsemnațiunl și săîngrijescă de imobil a’l preda tot îu stare bună la eșirea sa nescu; și care avere, după încredințarea dată de grefă, nu s’a găsit supusă la nici uă împrejurare popritâre. din închiriere, însă mora de abur se com- pune de patru pietre cu locul ei pe care se află situată, edificiul de zid, învelit cu In consecința căruia, tribunalul publică prin acesta spre generala cunoscință și somesă pe toți aceia cari ar pretinde ver- un drept de proprietate , usufruct, servi- fier, având despărțiturile unde se află pie- tute, chirie, privilegiu, ipotecă sau ori-ce trile, alta unde se află mălaiul și făiua alt drept asupra imobilelor puse din noii măcinate și un hambar de făină, uă altă în vândâre ca, mal ’nainte de termenul in- despărțitură unde se află vaporu, alta un- dicat mai sus, să se presinte la acest tri- de se află cazanu și focu, alte patru odăi-*bunal, spre a face pretențiunile ce vor țe podul despărțit în două, adică uă des- j crede că ad, căci în urmă nu li se vor mal părțitură servesce de magasie de tărîțe și considera nici un fel de asemenea preten- . . . n 1 I i r i X z1 ZI A I A ZV, l îu cea-l-altă sunt mașinării de ale morel ' și uă iadă pentru conservat grîul, tâte a.- cestea sub un acoperiș. In consecința căruia tribunalul publică prin acesta spre generala cunoscință a a- matorilor ce vor fi de a lua cu chirie es- pnsa mâră de abur, ;a în diua de 6 Apri- lie și ora indicată mal sus, să se presinte la acest tribunal, spre a concura când este a se termina licitațiunea închirieiel con- țiunY. No. 32,404. 1876, Decembre 20. Tribunalul de Argeș., f irm legel. No. 3,286. Pe basa (Rarului dresat de onor, consi- liu de miniștri cu No. 8, din 1875 lanua- । rie 31, și după îndeplinirea disposițiuni- lor cerute de procedura civilă, prin jurna- lul dresat de tribunal sub No. 129 din 1877, s’a hotărât ca, în $ioa de 12 Martie, anul curent, la orele 10 ante-meridiane, să [ se vemjă cu licitațiune în pretoriul aces- Pentru despăgubirea D-lul Velea tul tribunal, imobilele jos notate, avere a 1877, Februarie 8. D-lul lân Mareș de profesiune agricultor, domiciliat în comuna Merișaui, plasa Pi- tesci, județul Argeș, spre despăgubirea fiscului, de sumele ce are a primi după a- rătatul mal sus oliar. Acâstă vândâre se publică spre gene- cunoscință, ca toți aceia ce vor avea asu- pra acestor imobile veri un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privi- legii!, ipotecă satt orl-ce alte drepturi, să se arate la tribunal mal naintea termenu- lui de adjudecațiune, căci în urmă nu li se va mal admite nici uă pretențiune. Eră aceia ce vor voi să cumpere aceste imo- bile să se presinte la tribunal la dioa și ora indicată mal sus, spre a con ura Descrierea imobilelor ce se viude, con- dițiunele vândtârel și diferitele sarcini și împrejurări ale imobilelor pânS acum cu- noscute : Una casă de bârne lipită cu pământ, cu galerie pe d’inainte compusă,din două ca- mere învelite cu șiță. Un pătul de gard pe șese furci învelit cu coceni, clădit pe un pogon loc împrej- muit cu gard (cu aproximație) avend pe dânsul și grădină cu pruni roditori, aces- ta dat debitorelul dupe legea rurală, și se învecinesce la răsărit cu Niță Radu și Ja apus cu Tudor Onel, la medă (Ji cu drumul comunei și la nțâRă nâpte cu islasul co- munei. Tâte aceste imobile avere a numitului debitore lân Mareș, situate în comuna Me- rișani, plasa Pitesci, județul Argeș, sa- chuestrate dupe legea de urmărire pentru despăgubirea casei fiscului debanlee’I de- bitâsă din contribuțiunl. In urma esaminărel făcută registrelor de popriri de către D. suplininte și gre- fier locali, imobilele urmărite nu s’a găsit afectate la nici un cas popritor. No. 2 594. 1877, Februare 7. — Pe basa farului dresat de onor, con- siliu de miniștri cu No. 8, din 1875, Ia- nuarie 31, și după îndeplinirea disposiți- unilor cerute de procedura civilă, prin jur- nalul dresat de acest tribunal sub No. i29. din 1877 , s’a hotărât ca, în (Roa de 12 Martie 1877, ora 10 a. m., să se venrjă cu licitațiune în pretoriul acestui tribunal i- mobilele jos notate , avere a D-lul Radu Martin , de profesiune agricol. domiciliat în comuna Merișani, cătunul Vărzari, pla- sa Pitesci, județul Argeș, spre despăgubi- rea fiscului de sumele ce are a primi după arătatul mal sus diar. 1410 MONITORtJL OFICIAL AL ROMĂNIEI Februarie (7 Martid) 1877 Acâstă vândâre se publică spre gene- rală eunoscință, ea toți aceia ce vor avea asupra acestor imobile veri un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegii!, ipotecă saă ori-ce alte drep- turi să se arate la tribunal mal ’naintea termenului de adjudecațiune, căci, în urmă, nu li se va mal admite nici uă pretențiune. Eră aceia co vor voi să cumpere aceste i- mobile să se presinte la tribunal, la diua și ora indicată mal sus, spre a concura. Descrierea imobililor ce se vinde, con- dițiunile vemjârel, și diferitele sarcini și împrejurări ale imobilelor până acume cu noscute : Uă casă de gard mică, lipită cu pământ, compusă din duoâ camere, învelită cu șiță; un slon pe patru furci, închis cu gard și învelit cu șiță veche, care se găses ie clă- dită pe un pogon loc, adică cel care i s’a seefestrat, pe care are și grădină cu pruni roditori și alțl pomi și loc pentru arătură, care i s’a dat debitorului după legea ru- rală , situată în cătunul Vărzari, comuna Merișani, plasa PitescI, județul Argeș, și se învecinesce la apus cu șoseoa județână ce duce la Argeș și cu Dumitru Martin, la răsărit cu Niță Obagiu, la medă t din cătunu Brrlesei, comuna Merișani, plasa PitescI, județul Argeș, cuvenit tot după legea rurală, care se îuvecinesce des- pre mâijă-iji ca Andrei Marin, despre mâ- dă-nbpte cu locul repausatulul Dumitru Tudor, la apus cu șosâoa județână ce duce la Argeș și la răsărit cu apa Argeșului. Acestă avere a numitului debitor sec- festrate după legea de urmărire, pentru despăgubirea casei fiscului de banii ce ’i debitâsă din contribuțiunl. In urma esaminăriî registrelor de po- priri de către D. suplininte și grefier lo- cali, imobilele urmărite nu s’a găsit afec- tate la nici un cas popritor. No 2.554. 1877, Februarie 7. CITAȚIUN1. înalta curte de compturi. in urma adresei parchetului curțel, No. 1,111, din 1876, și în basa art. 17 din le- ge, este chemat prin acâstă citație, a se presenta la bara acestei curți D. lân lovo- rschy, în <)ioa de 9 Aprilie 1877, la ora 11 diminâța, spre a justifica motivul ne- depunereî comptuluî D-salede gestiune ca șef-perceptor al biuroulul vamal Dorna, pe timpul cât a funcționat în anul espirat 1876; cunoseâ :d că, dâcă nu va fi urmă- tor, va fi judecat în lipsă. No. 762. 1877, Februarie 18. Curtea de ape! din BucureacI, secția III. D. Mihail lân, fost arendaș al moșiei Ordorânca, din districtul Teleorman și Ko- msnați, fiind cu d micilinl necunoscut, se vestesce prin acâsta ca, la 27 Mai 1877, la orele 10 de diminâță, să vină a se înfă- cișa îu procesul ce are cu epitropia bise- ricei Slobisia pentru violarea unor condi- țiuni dintr’un contract de arendare aldisel moșii, pregătit cu'tâte actele necesare; cu- noscând că, la cas de nevenire , procesul se va resolva în lipsă’I, conform art. 148 din procedura codului civil. No. 1,130. 1877, Februarie 16. Tribunalul Ilfov, secția II civilă. D. Costautin Isvoranu, al cărui domici- liu este la Paris, după cum se constată din certificatul poliției capitalei, cu No. 3,947, din 1877, este citat, ca, în dioa de 1 Iunie 1877, orele 11 de diminâță, să se presinte la acest tribunal, spre înfăcișare cn D. Barbu Ganescu , pentru pretențiuni, căci, la cas contrar, se va resolva aface- rea în lipsă, conform art. 148 dia proce- dura civilă. No. 1,594. 1877, Februarie 18. Tribunalul Ilfov, secția II corecțională. D. George Marin Matei și Petre Nenciu, cu domiciliurile necunoscute, sunt chemați la acest tribunal, în dioa de 26 Februarie 1877, orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca prevenițl în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu vor fi următori, se va judeca procesul în lipsă. No. 5,769. 1877, Februarie 18. — D. Ivan Bardoi, cu domiciliul necu- noscut , este chemat la acest tribunal, în 4ioa de 26 Februarie 1877, la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă- No. 4,862. 1877, Februarie 14fₑ Tribunalul de Teleorman. D. D. Zorilă, revisorul școlar al jude- țului Teleorman, fost cu domiciliul în Turnu-Măgurele, âră acum cu domiciliul necunoscut, vâdând coprinder a alătura- tului esamplar de petițiune. cu care D. I. Șapâra a intentat proces eontrăl pentru datorie de bani, se citâsă prin acâsta ca, în dioa de 12 Martie viitor, orele 10 de diminâță. să se presinte la acest tribunal, spre a se înfăcișa cu numitul reclamant, preparat fiind cu tâte probele necesare în acâstă privință; căci, nefiind consecințe, se va resolva procesul în lipsă’I, conform art. 148 din procedura civilă. No 2,226. 1877. Ianuarie 29. Petiținnea D-hii f. Șapira, adresată președinte al tribunalului Teleorman. Domnule pr Ședințe. încă de la 6 Decembre 1876, am îm- prumutat D-lnî 1). Zorilă suma de 721 leî noul, sub promisiunea că, la primirea maniatelor pentru plata salariului sfii și și a diurnei sale pe lunele Noembre și Decembre, să’ml remită mandatele, ca cu densele să ’ml primes; banii de la D. ca- sier general de aici, care a și visat chi- tanța ce’ml s’a dat de D. Zirilă pentru scomptarea mandatelor. Acum, precum m’am informat de la D. ministru al instrucțiune! publice, numitul D. Zorilă a primit mandatele pe lunile Noembre și Decembre, și It-a achitat la l uă altă casierie în paguba mea. De aceea dâră, chem în judecată pe nu- mitul D. D. Zorilă, di profesie revisor- scolar al județului Teleorman, fost cu do- miciliul în Turnu-Măgurele și acum ne- cunoscut, și cer să fie condamnat la plata banilor de 721 lei noui, cu procentul le¹- gal și la despăgubirea cheltuelelor de ju- decată în sumă de 150 lei noul. Citațiunea D-lul Zorilă se va face una în Turnu-Măgurele, la fostul său domici- lift, în localul prefecturei, etagiul de sur și altul se va publica prin Monitorul o- ficial. Alătur și două esemplare după petițiu- nea mea, una spre publicare și alta spre a i se lăsa la fostul domicilia. D. Zorilă. din Turnu-Măgurele, comerciant. Tribunalul de Dâmbovița D. Ghiță lonescuj cu domiciliul necu- noscut, este citat prin acâsta una și sin- gură chemare ca, în -y» —~ —~ - ■ ■ — ** ’ • - D. Niță Dumitru, din comuna Giur- giu, âră acum deținut în penitenciarul Reni, se citâsă ca, la 27 Aprilie 1877, la 10 ore diminâță , să vie la acest tribunal, spre a se înfăcișa ca inculpat în procesul pentru furt de curcani; cunoscând că, de nu va fi următor acestei citați uni, se va a- pliea anicolu din procedură. No. 1,591. 1877, Ianuarie 22. D. Nicolae Păun, din comuna Giur- giu, âră acum deținut în penitenciarul Reni, se citâsă ca, la 27 Aprilie 1877, la ora 10 dimineța, să vie la acest tribunal, spre a se înfăcișa ca inculpăt în procesul pentru furt de curcani; cunoscând că, de nu va fi următor acestei ciiațiunl, se va aplica articolul din procedură. No. 1,593. 1877, Ianuarie 22. — D. Vintilă lân Militaru, din comuna Vida Cartojânu, este citat, ca, în dioa de 4 Aprilie 1877, la orele 10 de diminâță, să se presinte la acest tribunal, ca inculpat în procesul pentru lovire ; cunoscând că, de nu va fi următor, se’ va condamna în lipsă, conform legel. No. 1,902. 1877, lanuaarie 22 — D. lân Nicolae, servitor la Ruset Fi- liesu, din comuna Giurgiu, se citâsă ca, la 25 Aprilie, la 10 ore de diminâță, să vie la acest tribunal, spre a se înfăcișa ca inculpat în procesul pentru lovire; cunos- când că, de nu va fi următor acestei cita- țiunl, se va aplica art. din procedură. No. 1,092 1877, Ianuarie 18. Parchetul tribunalului Prahova secția I. — Noi prim-președinte pe lângă acest tribunal, cităm înaintea acestui tribunal, prin acâstă singură citațiune , pe Maria Dimitrescu, cu domiciliul necunoscut, ca, în dioa de 17 Martie 1877, să se presinte la acest tribunal, la orele 10 ante-meri- diane, spre a ti întrebat în calitate de in- culpat asupra punctelor ce se va întreba ; avisânduse că, nefiind consecințe , se va pronunța sentința îo lipsa sa, conform le- gei de procedură criminală. No. 6,222. 1877, Febuarrie 15 Tribunalul de Buseu. D. Ghiță Radu Berendescu, cu domici- liul necunoscut, în urma procesului-verbal cu No. 377, se citâsă printr’acesta una și singură citațiune, conform art. 71 din pr. codului civil , ca, la 14 Aprilie viitor, la 10 ore de diminâță , să se presiute la a- eest tribunal spre înfățișare în procesul ce are cu D-nallinca, socia sa, pentru di- voiț; cunoscând că, nefiind următor cita- țiunel, se va înfățișa și judeca causa în lipsă după art. 148 din pr. cod. civil. No. 1,729. 1877, Februariu 14. — D. Tudorache Nicolessu , cu domi- ciliul necunoscut, în urma procesului- verbal cu No. 496, se citâsă printr’acâsta una și singură citațiune, conform art. 71 din pr. codului civil, ca la 28 Februarie curent, la 10 ore de dimineță , să se pre- sinte la acest tribunal spre înfățișare în procesul ce are cu socia sa Elisaveta, pen- tru divorț; cunoscând că, nefiind următor citațiunel, se va înfățișa și judeca causa în lipsă, conform art. 148 din pr. codului civil. No. 1,556. 1877, Februarie 11. Tribunalul de Neamțu. In conformitatea sentinței tribunalului comercial de la acest județ, sub No. 8 din 28 Ianuarie 1877 , se face cunoscut tutu- ror creditorilor faliților Isdrail Zvibel și Cha m M SvarțI, ca în cea ântâifi di du- pă împlinirea termenului de 15 dile de la data foii, să se presinte în sala ședințelor tribunalului, spre a ’șl da părerile asupra alcătuirel listei creditorilor și asupra a- legerii sindicilor definitivi. No. 3,732. 1877, Februarie 14. Judecătoria plășel Cămpu, județul Doi jiii. D. Alexie Stoianovici , fost cu domici- liul în Calafat și acum necunoscut, este citat aveni înaintea ndstră, îu dioa de 4 Martie viitor, spre înfățișare cu D-lul C. Cocoși, în procesul ce a intentat contrăl pentru datorie de bani; cunoscând că, în cas de nevenire, se va hotărî în lipsă. No. 43. 1877, Februarie 4. MANDATE DE ÎNFĂȚIȘARE Ș Consiliul do resbel din n II divisie militară In numele legel și al M. S. Domnului; Noi sub-locotenent M. Castriși, substi- tut de raportore de pe lângă consiliul de resbel din a 2 divisie teritorială, mandăm și ordonăm printr'acâsta tutulor portărei- lor s’au agenților puterel publice, mili- tare și civile, d’a cita să compare înaintea nâstră, D-nu Dumitru loniță, fost soldat în divisionul de pompieri, domiciliat în Bucuresci, colârea galbenă, acum cu do- miciliul necun 'scut, prevenit pentru de- lictul de deșertare, în tjiua de 23 Februa- rie 1877, la orele 11 dimineța, spre a fi interogat și ascultat asupra faptelor ce i se impută, declarându’I că, neurmând a se înfățișa, se va decerne contra sa, mandat de aducere. Dat la 8 Februarie 1877. No. 811 MANDATE DE ADUCERE. Judele de instrucțiune al tribunalului Ilfov. In numele legel și al M. S. Domnului Noi C. Bucșânu, judecător de instrucțiu- ne al acestui tribunal, în virtutea facultății ce ne dă legea de procedură criminală, mandăm și ordonăm ca, lorgu Dumitru, lipsă de la domiciliul său, suburbia Pre- cupeți, strada Polonă, să fie adus la cabi- netul nostru, la 2 Martie viitor, spre a i se lua interogatorul pentru furt. Cu esecutarea acestui mandat se însăr- cineasă agentul puterel publice, care se va conforma cu art. 99, 101 110 și urmă- torii din disa procedură. Dat la 19 Februarie 1877- _ _____ No. 1,473. MANDATE DE ADUCERE. Președintele tribunalului Prahova, secțiunea I. Fiind-că Ion și Nicolae , foști calfe la D. Petrache lonescu, cu domiciliul în su- burbea Sf. împărați și acum cu domiciliul necunoscut, nu a fost următori a veni în dioa de 10 Septembre 1876, pentru depu- nerea sciințelor ce va fi având ca martir î i procesul în care se inculpă Petrache lorescu, pentru lovire, în consecința jur- nalului dresat d complect, sub No 4462 și conform art. 155 din pr cod. penal, or- donă ca numitul să fie adus la tribunal, în dioa de 10 Martie viitor, prin agenții for- ței publice No. 3,065. 1877, Ianuarie 24 ESTRACTE DE DECISIUNI. Tribunalul Prahova secția I. Prin sentința acestui tribunal cu No- 18, pronunciată în audiența de la 15 Ia* n'iariîi 1877, în procesul intentat de D-na Steliana loniță, F. Jilescu, contra sociului său loniță F. Jilescu, pentru separațiunea patrimonilor sale dotale. Tribunalul, în virtutea legei, a hotărît: A admis oposițiunea formată de D-na Steliana loniță, F. Jilescu, în contra sentin- ței cu No. 308, din 1876. A schimbat în totul espusa sentință, și prin consecință, a ordonat separațiunea patrimonilor dotale ale reclamantei Stelia- na, care se compune de lei noui 4,963, a câsta de averea soțului sâti loniță F. Ji- lescu. Sentința s’a pronuciată cu dreptul da se esecuta provisoriii, supusă fiindu apelului în termenul prescris de lege, și conform art. . . procedura civilă, sentința de faciă se va atige și publica în estract. 23 Februarie (7 Martie; 1877 monitorul oficial al românii; 1413 Se publică de acesta spre cunoscința generală. Judele ocolului 1 diu Bucuresci. Prin cartea de judecată cu No. 1176, din 21 Decembre 1876, în numele legel a condamnat pe Gheorghe Gabelman, a plă- ti reclamantului losef Lee, lei noi 100 cu procente legale de la 25 Noembre 1876, plus lei noi 60 spese de instanță în care intră taxa publicațiunel și traducții, ose- bit cele de urmărire. Acâstă carte de judecată este supusă o- posițil și apelului, conform art. 19 și 21 procedura civilă. 1877, Ianuarie 8. Judele de pace ui ocolului V din Bu- curesci. Prin cartea de judecată cu No. 817 din 17 August 1876. în numele legel, a con- damnat pe Al. T Mavromati, să plătescă reclamantei Maria;T. Theotilescu, socia re- pausatulul T. Theofilescu, 360 franci cu procente legale de la cerere, 17 Iunie 1876, și penă la achitare și 10 lei noul spese de judecată. A'âstă carte este supusă oposiție! aci și apelului la tribunal, îu termenul prevâ- dut de art. 29 și 21 din procedura codului civil. 1877, Ianuarie 12. 3. Pavarea pieței St. Mihail, a vând trotuarele cudale petră vol- canică supra-facia del 1,350 m.p. 150,000 4. Strada Bucuresci începând din piața Sri Mihail până la ba- riera nouă, pe uă lungime de 1,191 m. 40. Se specifică că : a) . Din piacia St. Mihail pânâ la strada Romană, cu piacia Bu- curesci, pe uă lungime de 586m., pavarea va fi cu petră ordinară, cu 4 rânduri de pâtrăgranit pen- tru brăurile din mijloc și trotua- rele cu pâtră volcanică. b) . Din strada Romană pânâ în piacia Popolului, pe uă lun- gime de 256 m. 40, pavarea va fi cu petră ordinară, trotuarele cu macadam, bordureli cu bolovani și șanțurile cu pâtră ordinară. c'. Din piacia Popolului pânâ la bariera nouă, pe uă lungime de 349 m., pavarea va fi cu ma- cadam. șanțurile cu pâtră ordi- nară, bordurile de bolovani și trotuarele de macadam. d’. Piacia Bucuresci pavată cu pâtră ordinară, trotuarele de ciment, cu bordure de granit. e) Piacia Popolului, pavată cu pâtră ordinară, trotuarele de macadam, bordurele de bolovani și șanțurile cu pâtră ordinară, în valâre tâte acestea de lei .... 515,000 5'. Strada Portului începând din piacia St. Mihail pânâ la vale pe uă lungime de 444 m. 55, pa- vată cu pâtrăordinară, trotuarele de ciment și bordurele de granit, în valâre de lei.................. 73,000 884,000 Minimum prețul materialului consistând în năsipul și petra de de pe stradele denumite, cari du- pă proiect, urmâsă a se primi de D. antreprenor, îi valâre .... 140,000 "744JO00 D-nil amatori ce ar dori să se însărci- nese cu acâstă lucrare vor bine-voi ca la <}ioa și ora indicată, să se presinte la pri- mărie a concura la licitație, însocițl și de garanțiile prevădute prin condițiunile re- lative. Se esplică tot uă-dată art. 67 din con- dițiuni remâne neaplicabil, pe cât timp, după deslușirile din încheerea consiliului comunal, cu No. 206, s’a stabilit cu plată să se facă anualmente. ₜ Asemenea se mai esplică că, esecutarea proiectului totalei pavărl a urbei și a ee- lor-alte construcțiunî relative, și cari se urcă la suma de lei 3,850.000, se va a- plica treptat pe fie-care an și cu resursele reale de cari va dispune comuna, pentru care D. antreprenor va avea a depune ga- ANUNC. ADMINISTRATIVE Primăria urbei Brăila. Pentru motivele coprinse în procesul- verbal, încheiat în (jiua d® 5 ale curentei, neputâudu-se ține în acea di licitațiunea publicată prin afiptul No. 82, înserat în Monitorul oficial cu No...... relativ la da- rea în întreprindere apavarel acestei urbe, în condițiunile respective, și cari remă- sese, în urma ofertei, asupra i -lui Anton Borgheti, cu un scătjlâmânt de 10⁵/ioo^a°/o sub devis, deră care nu s’au aprobat de către I). ministru de interne, după cum a comunicat prin ordinul No. 24,786, a- nul trecut. Primăria în basa precitatulul prescript verbal, publică din noii amânarea licita- țiunel pentru 7 Martie viitor, când se va deschide în sala primăriei la 2 ore după amâcll, ținerea altul licitații orale, care va dura peuâ la 4 ore, pentru darea în între- prindere a pavăil, și care pentru a- nul 1877, se va compune îu următârele lucrări: 1. Canalul începând din strada Bucu- rești până la Dunăre, construit cu beton de ciment pe uă lungime de 909. 40 m., în valâre de 1.1.................114,000 2. CiucI poduri la barierile ur- bei, construite cu zidărie de pe- tră ............................. 32,000 ranție în proporțiune cu valârea lucrări- lor ce ’I se vor defige, după aprobarea fie- cărui budget anual. No. 585. 1877, Februarie 8. Primăria comunei Botoșani. Primăria aduce la cunoscința publică că, conform votului consiliului comunal, din ședința de la 1 Martie 1876, aprobat de D. ministru de interne, prin oficia No. 2,516, din 9 a curentei, se dă în între- prindere prin licitație construcția a 20 chilometri pavagiă, în orașul Botoșani, în (Jioa de 20 Aprilie viitor, stil vechi. Acea construcție va fi împietruirea cu macadam, canivele cu petră brută și tro- tuare de asfalt. Costul lucrărilor după acest sistem s’a evaluat la 70 lei, 60 bani metru liniar (îu lungimea stradel), pe lărgime de 9m30, din care 2m30 trotuare cu bordure pe am- bele latini ,<âte 1 metru trotuarși 15cen- timetre birdure pe fie-care parte), 2 me- tri pavagiă cu pâtră brută pe ambele la- turi (câte 1 metru pe fie-care parte) și mijlocul de 5 metri cu macadam; afară de terasemente care nu intră îu acest preț ți care fac obiectul unaI luerărI separate. Timpul în care urmâsă a se săvârși lu- ciarea acelor 20 chilometri, este după pre- țurile devisului, de 6 ani, împărțit în 6 campanii; acel te men b să , pentru a se putea fixa positiv, se vor aștepta prețurile ce vor eși la licitația definitivă. Costul lucrărilor esecutate se va res- punde antreprenorului la finele fie-căreia Inul după situațiile făcute de inginerul comunei, ast-fel ca, după cantitatea lucră- rilor esecutate se va respunde și plata în numerătâre. Garanția provisorie va fi de 5 la sută din prețul lucrărilor de esecutat, după de- vis în campania unul au- Licitația se va ține la primărie în e temeiul autorisațiunilor ce am de la , * onorabilul departament din năuntru, cu No. 1852, din 15 Aprilie 1846, și No. 2856, din 28 Mat 1847, publicate în Bu- letinele oficiale No. 24 din 18 Aprilie 1846, și No. 39 din 2 Iunie 1847, de a deschide 3 bâlciuri pe moșia mea Tecuce- lul, din județul Teleorman, și anume în filele de: Patru-tJecI-de-MucenicI, la 9 Martie; Duminica-Tomel; Sf. Pautelimon. la 27 Iulie. Publică aceste târguri vor urma regulat ca și în trecut, anunțând D-lor co- mercianțl că aii dreptul de a vinde; sub- semnatul publicând acesta fac cunoscut în general. Lazăr Oalenderoglu (1-3) I le arendat, moșia Proca, numită și Vâji- * ^itârea din dist. Râmnicu-Sărat, comuna Mărtinesci, 700 pogâne, (rămase pe sâma proprietățel,) tâte lucrătore. sat mare; a se adresa la proprietar, D-nu Dim. V. Po- lisu Micșunescu , strada Batiștea, No. l4iBucuresc.T. (H) De închiriat, dela Sf. Gheorgh; casele D-nel Elena Al. Lăzărescu, suburbia Batiște, strada Dionisie, No. 34, compuse din 10 camere, dependințe, grajduri și șo- prâne, grădină, avend tdtă comoditatea. M)_ \ f <>șia Poeni ce i ijice și Bolaci, din “ districtul Vlașca, este de arendat; a se adresa la proprietarul strada Biserica- Eui, No. 5, sdti la comptuaru D-lor N. Ghcrmani și fii, strada Germană No. 23. _______________________ _ (1-34) S’a perdut un act de hipotecă subscris Ariclia Văleanu, valâre 30,000 lei noul, creditore A. S. Petrescu, purtând No. 9 din 1870, al transcrierii de la tribuna- lul Mehedirțt.; cine 1 va găsi este rugat să ’l aducă la D-nu Eugenie Stătescu, calea Mogoșâei No. 93 , promițendu-se nducâtorulnl uă bună recompensă. (3-5) X f oșia mea Dărmănosci, diu districtul 1’* Muscel, plasa Râurilor, eu 200 po- gâne arătură, livedl de pruni, pivă și po- vi! nă, este de arendat de Sf George vii- t> r. Doritorii s* pot adresa la pr >prietar, ?tr da Polonă, No. 70. & Harta generală a României, geografică, politică, istorică, strategică, și marc pate din Bulgaria, prețul 5 lei noui. Harta DunăTeI, cu pichetele, fruntariu- luî strategice și comerciale, cu parte din Bulgaria, prețul 5 lei noul. Ilartele a fieși căruia district în parte, pe scara mare, îu limitele plășilor și nu- mărul locuitorilor arătat la fieși care co- mună, eră pa marginea hartelor saă arătat statistica fieși cărui district în parte, pre- țul unul esemplar este de 10 lei noul. Aceste tdte se găsesc la subsemnatul calea VăcărescI, No. 151. eră în districte se vor trămite fără plită de transport. Se află și broșura Ghidu sati Călăusa pe râul Dunărei, cu descrierea ambelor părți, în românesce și franțusesce, prețul 2 lei noul. Pentru cancelariile urbane, comunale și pretorii judiciareșia dministrative, s’atilu- crat portretele Inâlțimei Lor, Domnitorul și Dâmna, eu perfecta asemănare, și cu pre- țul numai de 5 lei noul ameudouă, priu districte se vor trămite fără plată de tran- sport, eră la 100 de esamplare se -.a da 20 gratuite. Locot-col. Papasoglu. K eșit de sub presă: Indice Bibliogra- fice, al cărților publicate românesce, în România sati de Români tn anii; 1874, j 1875 și 1876. GUTUNARU, ÎNĂDUȘII. A , TISE PALPiTâȚIUNl și toate afecțiunile orga- nelor respiratoare suni liniștite Ia moment chiar și vindicate prin TUBURILE LE- VASSEUR cutia 3 fr. Depositul general la l^VASSEUR furmacist-himist de l-a clasă, 23 ne de Io Mannaie — Deposit la farmacia D lui ^iirner in Bucur GRIMAULT ET Pepsi na este principulu care, in slomachă possedâ proprietaiea de a face de a misiuil alimeiucls, pussă subt formă de Elixir plâctHu la gustă și fortificanlu, elu lucrează fără a osteni sloinachulă pi inies linele. Subt influența sea, digestiunile cu anevoie, revenirea mâncării prin gătu, inflamaliunile stomachU fi de intestine încetează mai pe dată. Gastralgiile și Nevralgiile celle mai rebelle suinii modi- ficate repede, și migrenele și durerile de capu provenite din rea digestiune dispară. Aceasta delicid i licăre intrebuințânduse, se evită adessea vărsăturile ce acompand^â îngreunat ea; bătrânii precum con- valescenții gâsescfi In dtasa unii dementă reparatoră și conservatori atu sânâtApî. Depositu in principalele pharmacii. Inefficacitatea așa de frequentâ a hapuriloru de iodurus feru provine din causâ că nu conține manganesâ, ce s« Hapuri de Mur fagaoesâ i 22 1 VF ‘ ,CrU Pruvlⁿc UU¹ Udusa ua nu uviițiuc inaugcuiesd. ce 5« S⁴se?ce ,ⁿ totu d’auna In sânge însoțita de feru, dupe. Wmim nroheadâ cântările chimisciloruâcelloră mai dianmi cum probează cântările chimișcilot uâ celloră mai distinși Hapurile de iodur de fer fi de manganesâ de Burin du Buisson Împlinește teiste condiționa și este aci ceia ce explică efficacitatea loru minuyaiâ, sigură !u loto,d’auna In affecliunil lim^hatice, scrofulosse, rachitice și lubercttlăsserâgușcalâ, galei, uen ;ula- ritatea In menstruațiune, in accidentele syphilitice constituționelle, și mai aiesă in intâiiie periode ak df BrfnetpaJțlț phwr-UCii, APPHOUVEBS PA.R l’aGA.d6m!E DB MEDBCINE, MIGRENE, STRICĂRI DE STOMAH și toate boalele nervoase se vindecă imediat cu hapurile anti-nevralgice a doctorului ORUb IER cutia 3 fr. o u 1416 MONITORUL FîClAL AL ROAUNIfii 23 Februarie (7 Martie; 1877 f MALADII ALB GAlWi ALB VOCK SI ALB G {JOI i "D A CI’TITT "HT Sunt cel mai bun remediu contra Durerilor de gât, Guturaiului, Extensiunilor voci ' 41 «X | | | | p; § | Pi Anghinelor, Astuparei gatului la copii, inflamațiunilor și a Bubotiriloi gurei, a iritațiu- nei causate prin Tutun, și a efectelor pernicioase produse prin Întrebuințarea Mercu- rului. Ele sunt in special necesare D-lor Predicatori, Magistrați, Profesori și Cântă- reți, pentru că faciliteasă emisiunea vocei, și astămpără oboseala gâtlejului i lui I DETHAN Paris, Dethan farmacist, Fauburg Saint-Denis, No. 90, și in fE»M '3»^ DE IHCHIKIAT, cu preciuri moderata, apartamente, pră- vălie și localul ce ’l ocupă „Banca de Bucuresci" în pa- latul „Dacia", precum și un apartament în fosta casă Resch din fata teatrului național, Informați uni la direcțiunea societăți „Dacia" 1 î î ⁷⁷ MEDALIE MEDALIE MERIT MJSRIT AL LUI GUILLAUME MAAGEK IN VIENNA de morun în flaeone triangulare și încercă a ’l ) Maî multe firme de curând umple uă calitate inferioră de unt de ficat debita drept untului de ficat de morun al Iui G. Maager. (HUILE DE FOIE DE MORUE PURIFIEE) W 1 Pentru a evita uă asemenea lesiune. se rogă a considera numai acele flaeone umplute cu adetâratul unt de ficat de morun purifiat, pe ale căror păi efi eticheta și receta de întrebuințare se găseșce imprimat numele MAAGliR. Agenti generali si depositari pentru liomânia D-nu AP PEL Comp- Esaminat de la primele-autorități medicale și din causa ușorei liă digestibilități maî ales ordonai pentru copii ca cel maî curat, cel maî bun*) natural și recunoscut ca cel maî folositor remediu contra maladielor de pept și al plămânilor, contra ser of idelor, pecingenor, ulcerelor, maladielor glan- dulare, și slăbiciuneî. Se găseșce iii România la tote farmadele și drogueriele. '®SV*