MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: n AN, TBEI-ȘECI «1 ȘESE; șâSB LUNI, 20 LEI (ăntâiu Ianuarie ți ânt?il Iulie) Prețul unei publicații judiciare, pAnS la eincl-cjecl linii, cinei lei; eră mal mare de cinel- PARTEA NEOFICIALĂ Bucuresci, 21 Februarie 187 7. D E P E Ș I TELEGRAFICE. (Serviciul prirat al Monitorul»’) Londra, 3 Martie. — Locuitorii nota- t iii din Bulgaria afl adresat parlamentului LuMiunt»l vElCLiL AL RuMaN] englez uă petițiune pentru a se plânge că nici uă schimbare nu s’a făcut în admini- strația otomană și pentru a cere Angliei de a face pe Pârtă ca să primăscă propu- ne-ile formulate de Conferință- Morning-Post dice că guvernul turcesc prepară un manifest pentru a cere ca Ru- sia să desarmeze. Coustautinopoli, 3 Martie, sâra. — Marele-Vizir a primit de la Prințul Sărbiei uă telegramă d’adesiune la basele păcel. Delegații muntenegreni afl făcut visită lui Edhem și Savfat-Pașa. Negocierile vor înce pe Luni. Berlin, 3 Martie. — Curtea disciplinară a confirmat judecata și destituirea pronun- ciate contra Comitelui d’Arnim, fost am- basador al Germaniei la Paris. Roma, 3 Martie.— Guvernul a presen- tat Camerei documentele diplomatice rela- tive la chestiunea Orientului. Petersburg, 4 Martie. — Generalul Ig- natieff a plecat ieri. El va trece prin Ber- lin, Londra și Paris. Este așteptat la 12 Martie în acest din urmă oraș. Paris, 4 Martie. — Puterile nu vor răs- punde circularei Prințului GorciakolT de cât după misiunea generalului Ignatieff. Speranțele pacifice continuă de a domina aci. (Havas) ■ — «A - v . ............. I ■ ■ - piarele străine 'nesosind nici astădi, numerul acesta nu va conține buletin esterior. SENATUL SESIUNEA ESTRA-ORDINARĂ Sumarul ședinței din 18 Februarie, 1877. Președenția D-lui vice-președinte Ion Ghica, asistat de D-nii secretari German Menelas și Rășcan Demetriu. Ședința se deschide la orele 2 după amedl. Presenți 42 D-nl senatori. Nu răspund Ia apelul nominal 28 D-nl senatori, și anume: Bolnavi: Prea S. Sa mitropolitul primat, D-nii Casimir P., Catargiu Lascar. Gridov N., Mătăsaru T., Orăscu Al., Pâclănu N., Ple- șoianu Șt., Roseti Tețcanu. in congediu Prea S. S. episcopul de Râmnic , D-nii Dimitriu G., Hermeziu I„ Isvo’°nu Mano- lache, Moscu T. Nemotivați: Prea S. Sa episcopul de Huși, D-nii Bo- boicânu I., Brătianu I.. Cobălcesc i Gr. Deșbu I, Euescu G , Golescu Al., Grecenu Al. Dr., Gudgiu V., Isvoranu M., Lnpescu G., Sturdza D., Teohan Ahil și Belu St Sumarul procesului verbal al ședinței precedente se adoptă. Se supune la cunoscința Senatului ur- mătârele comunicări: Adresa D-lui senator Mihail Isvoranu care cere un congediu de 20 dile pentru neapărde interese. — Se acordă congediul. Adresa D-lor senatori Rășcan Demetriu și Negrnți Alexandru care cere un conge- diu de dile 25 pentru neapărate interese. Se pune la vot mai ântâifl ccugediul D-lul Rășcan și se respinge. Se pune la vot congediul D-luî Negruji și se aprobă. D. senator Apostolem dresesă D-lci ministru al afacerilor străine urmă țârele interpelări : 1. Din ce causă nu s’a comunicat resul- tatul misiunilor D-lui lân Ghica, C. A. Roseti și D. Brătianu și care este acel re sultat ? 2. Cum se face că nu s’ comunicat re- sultatul memorandului de la luniu dresat Sublimii PorțI și a protestului relativ la Constituțiunea Otomană. 3. Pentru ce penă acum nu s’a publicat arangiamentele cumerciale săvârșite cu Englitera, Francia și Italia? 4. Deca în ceea ce privesce neutralita- tea țărel pâte să se dea ver-uă inf.rmați- une de resultatul negociă iilor, fără a com- promite triumful causel ? Senatul decide a se comunica guve nulul. D. senator Leca anunciă și desvoltesă uă interpelare adresată D-lui ministru al lucrărilor publice în privința relei s ari în care se găsesce instituția de agronomi ă de h Herăstrăfl și cere îndreptare. D. ministru al lucrărilor publice con- venind că acele arătate de D. senator Leca sunt adevărate după informările ce are, promite că va lua cât mal urgente dispo- sițiuni întru acesta. D-nii senatori Ghica Demetriu, Bozian și doctorul Severin arătă că scâla se afi 1 în prea bună stare și este fârte bine c dusă de directorele săfl D Aurelian. Participă la discuțiune I). Oogălniecm: care recunâsce meritele directorului aces- tui institut, totu-’și dice că acestă scâlă lasă mult de dorit și cere ca D. ministru să ia măsuri de îndreptare, precum și D lorgu Radu care face observațiunl prac- tice asupra acestei scoli ferme-mod^ Incidentul se închide în urm t adoptării moțiunel D-lul Leca în cuprindere : „Senatul mulțumit cu esplicările date de D. ministru al agrict iturel, trece 1a or- dinea D. Lungenu dă citim părțel din rapor- tul general al secțiuni verificiVâre de h i3-,6 MONHUROL OFICIAL AL ROMAblE) !2Februane (6 Martie) 1877 Aprilie cu ocasiunea alegerilor senatoriale și relativ la alegerea colegiului al 2-lea de Iași în persAna D-lul Antoniadis. (Urmâsă raportul.) Conclusiunile raportului sunt pentru suspenderea alegerel și numirea unei an- chete parlamentare. D vice-președinte declară deschisădis- cuțiunea generale, Combate validarea acestei alegeri D-nii senatori Cămărășescu și Cogălnicânu și uă susțin D-nil Lungenu și Droso. După închiderea discuțiunel se pune la vot validarea alegerel și se respinge cu majoritatea de 29 voturi contra 7; după care D. vice-președinte declară vacant co- legiul II de' Iași. D. ministru al justiției dă citire dom- uesculu! mesagiu în alăturare cu votul o- norabilei Adunări a deputaților relativ la indigenarea D-lul llie Zografos. Se va tipări și împărți la secțiuni. D. senator Orlenu desvoltâsă interpela- . ea D-sele relativă la liniile ferate Mără- șesci, Focșani, Busău. D. Orlenu amintesce că consiliul jude- țian de'jPutna a prevSdut în veniturile sâle uă sumă de bani care împreună și cu aju- torul guvernului să’-serve la construirea liniei ferate care să uneseă Focșeani cu linia principală la Mărășesci și societatea care se angagesă cu’acestă lucrare a pro- pus să ducă linia pâne la Busâii, însă ces- tiunea a rămas în suspensiune; D. Orlânu rdgă ca să se resolve aedstă cestiune și să se esecute lucrarea D. ministru recuuoscend cât de folosi- tdre ar fi acestă linie, totu’șl aretă impo- sibilitatea esecutăril faciă cu greutatea fi- nanciară în care se găsesce țâra. D. Cogălnicdnu demonstrând importanța acestei linii mal cu semă din punctul de vedere strategic, este de opiniune a se pune în lucrare esecutarea el. In urma declarațiune! D-lui ministru al lucrărilor publice că va face tot posibilul pentru acesta însă în limitele budgetare, p. Orldnu depune următdrea moțiune: „Mulțumit pe declarațiunile D-lul mi- nistru de lucrări publice de a lua măsurile cele mal grabnici pentru înfăcișarea con- cesiune! relativă la construcția liniei fe- rate Mărășesci, Focșani, Busăîî, Senatul trece la ordinea dilei." Se pune la vot moțiunea și se primesce. Cele - alie projecte înscrise la ordinea (jilel privind pe D-nii ministru de finance și interne cari nu simt presențl, D. vice- președinte ridică ședința și anunciă pe cea riitdre pentru a doua di, 19 curent. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA E STRA-ORDINARĂ Sumarul ședinței de la 19 Februarie, 1877. Președenția D-lui vice-președinte Te- riachiu Alexandru. Ședința se deschide la 1 oră-după amedi. Presențl 100 D-nii deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediu D-lui deputat An- ghel Dimitrie. Se trămite la comisia de petițiuni peti- țiunea D-lui Toma Vartic, a D-lui Constan- tin A. Barcau, a mal multor locuitor însu- răței din comuna Ferbinți, județul Ilfov, precum și telegrama elevilor scâleî tec- nice din Iași, asupra cărei Adunarea adoptă urgența. Se trămite la comisiunea financiară ă- dresa D-lui ministru de finance, privitâre la legitimarea creditelor suplimentare și estraordinare deschise de guvern în cur- sul anului 1876, conform art. 29 din legea comptabilităței. Se trămite la secțiuni projectul de lege relativ la transacțiunea încheiată între mi- nisterul cultelor și iustrucțiunel publice și între D. librar Socec. Se procede la alegerea unui membru în comisiunea pentru revisuirea caselor pu- blice în locul D-lui Brătianu Dimitrie, de- misionat. Votanțl.....................73 Bilete albe..................5 Voturi esprimate............68 Majoritate absolută . . . . 35 S’a ales D. Vernescu Georgecu 59 voturi. Se citesce raportul comisiunel de indi- genat privitor la împământenirea D-lui Al. I. Popescu. După discuțiunea urmată, se pune la vot conclusiunea care este pentru acorda- rea calitățel de cetățen român D-lui Al. I. Popescu. Votanțl..................77 Majoritatea absolută ... 39 Bile albe pentru .... 57 Bile negre contra .... 20 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se continuă apoi discuțiunea pe articole asupra projectulul de lege pentru inter- pretarea legel electorală. La art. 14 se adaogă următorul aliniat: „înscrierile făcute în listele electorale de către consiliul comunal și cari nu sunt publicate în listele provisoril să fie pu- blicate, și în termen de 10 â aș ruga să bine-voâscă să aibă puțină pa- cieniă fiind că nu eu sunt acel membru al O b iotului căruia ’I incumbă dâtoria ca să spue Senatului că s’a terminat crisa, și în ce mod s’a reconstituit ministerul, pânâ acum ministerul uetiind complect de dre-ce doue din fotoliurile ministeriale sunt va- cante. Crisă ministerială este în sensul acesfa că trebue ministerul să se recon- stitue fiind cele două locuri vacante; și aș dori ca acâstă complectare să fie îu satis- facerea tutulor intereselor legitime și pen- iru satisfacerea Impacienței asceptărilor legitime al D-lui Deșliu. D N. Cărnărășescu, Cu cât s’a pus gra- ba ca să nu se ție colegiul de Roman va- cant cu atât comisiunea de verificare nu se ocupă de dânsa. Vă atrag atențiunea ca en nă singură adresă s’a trămis două do- sare de alegeri la comisiune, și comisiunea de veiificare s’a ocupat numai de una. As ruga ca onor, biurofi să invite comisiunea de verificare să bine-voiască a se ocupa si de verificarea colegiului I de Roman în persână D-lui Voinov. D. Al. Or&ca. Este adevărat că ambele dosare au venit cu uă adresă; ne-am o- cupat acum 3 (Jile de uă alegere, aceea a D-lui colonel Angelescu, și am intrat în- dată în ședință publică; și prin urmare am fost siliți să suspendăm puein lucra- rea ; s’a luat în cercetare și cel alt dosar și în curând are să se citâseă raportul. D. vice-președinte, I. Ghica. La ordi- nea dilel avem desvoltarea propunere! D- lui Grăjdănescu, relativă la cedarea a două case ale Statului din orașul Giurgiu în proprietatea județului. D. Grăjdănescu are cuvântul. D. Apostol Grăjdănescu. D-lor sena- tori, consiliul județului Vlașca ține co- respondențe de mai mulți ani cu guvernul, cerând și în esprimarea dorințelor județe- ne anuale cedarea acestor două locuri, pen- tru care facem presenta propunere: 1. Casa care însuși ministerul de resbel a consimțit în anul 1873 a se ceda județu- lui pe 5 ani fără veri-uă plată fiind că nu era o anume lege, acâstă casă încă din domnia Alexandru Ghica era cumpărată pentru prefectura județului, dâră în urmă sa pus spitalul ostășesc căci pe '.tunel se ținea mal multă oștire de linie în Giurgiu fiind carantini etc. 2. Cel de al 2-lea articol conține ceda- rea unei mici case unde de mal mulțl ani stă cancelaria subprefeuturei de Marginea, care este pe un loc viran ca de 4—5 sute stânjeni pătrați neîmprejmuit și nimic mal mult într’o fundătură de mahala. Nu e Ges- tiunea de a plăti județul Statului chirie pe an 150 lei, dâră cestiunea este că dâcă ju- dețul face mari sacrificii pentru menține- rea obligațiunilor Statului, cu plata d.rec- torulul prelecturei cu 300 lei pe lună fără să facă veri-un serviciu județului, cu ține- rea pichetelor liniei Dunărei de la gura Vecji de lângă Zimnicea și penă aprâpede Olteniță. Dâcă județul Vlașca prin capita- la sa Giurgiu, este primul punct saă fort vis-a-vis de strategicu Rusciug fortăreța și capitala Bulgariei. Giurgiu ține piept la ori ce invazie pen- tru apărarea capitalei României precum încă din timpurile vitejilor domnii Mir- cea-Vodă, Mihai-Bravul și alții, care n’a fost cea mai mică mișcare de arme chiar îo timpurile din urmă și Giurgiu să nu fie în joc de luptă. Istoria Română arată bă- tăliile cu turcii de la Stănești, Putinei cu tătari, Padina-Șărpăteștilor, Călugăreai Turbatu, Bălănâia, Storcești etc. în fine vedeți, D-lor senatori, că Giurgiu nu este numai orașul safl opera antică a județului Vlașca, ci este a însuși României întregi. Capitala României are natural de prim fort pe orașul Giurgiu, deră âmeniî de sub ar- me frumos ar fi să’l ție în arșița sârelul? In ploi sub acoperișo cerului, ne având un- de să se adăpostâscă apărătorii cu sânge- le viața loc cu părăsirea familiilor și a in- tereselor lor, cari dâcă nici de o locuință nu s’ar bucura, atunci drept ar fi ? Județul voește a face casarmă din micul sâfi venit zecimi județene, pentru interesul județului și al apărătorilor săi armați. D-lor senatori, județul a făcut picheta de petră la Gura-Verigi vis-a-vis de gara Rusciug. ține în bună stare tâte pichetele pre cât putința stă de lângă hotarul jude- țului Teleorman pânâ aprâpe de Oltenița din județul Ilfov, contribuo la susține- rea gimnasiulul din Giurgiu, a construit un spital al cărui cost se rădică peste 180,000 lei noui, plus cele-altenecesități pus în condițiile spitalelor din capitală în căutarea bolnavilor, și cu micul sâă venit ca de 130 000 lei noul, ține tâte cele-alte sarcini județene. Să nu uite onor. Senat că prin Giurgiu este calea cea mare la Cons- tantinopoli și că casarme cât s’ar putea a se clădi în Giurgiu ar fi fala și necesita- tea țârei. Acum nu’mi rămâne onor. D-nl senatori de cât d a vâ ruga ca să votați a se ceda de veci județului Vlașca, (precum s’a c dat orașelor lași, Botoșani Focșani. Câm pu-Lung, Ruinele-Palatulul din Târgu- Vestel. județului Dâmbovița. cn Chindia re parată în dilele Domnului Bibescu, capi- talei Bucuresci mal multe locuri etc.) lb-v curile propuse spre îmbunătățiri județ ne pentru ținerea armatei teritoriale căi rașl etc. D. Harlton Racotă. D-lor, nu este de ceva importanță ca Statul săcedese aceste două locuri; este un lucru nrea mic, și mai cu sâmă că Giurgiu se vede că din causa drumului de fer a și cădut. Am cerut ceste două locuri anume numai pentru ca- sarme; pentru că județul Vlașca, pe lângă cele-alte cheltuell, nu este în stare să chel- tuâscă și pentru cumpărătârea locului. A- ceste locuri sunt cedate deja, dâră plătim chirie. Acum, D-lor. pe lângă că voim să clădim casarmă, și prin urmare este în in- teresul țârei, pe lâugă greutățile ce le are județul, apoi mal este în budgetul său și o alocație d’o cifră pentru primirea de per- sâne distinse, cheltuâlă care puține județe o aii. Vâ rugăm dâră să faceți cum ați fă- cut și pentru județul Muscel, și să votați cedarea acestor locuri județului. 1). Deșlin. Vâ mărturisesc că sunt unul dintre subscriitoril propunerel, și să vâ spun pentru ce. Eă găsesc că este uă dato- rie atât a mea cât și a tutulor D-vâstră ca și a D-lul Grăjdănescu și Racotă, ca cestiunele locale ale județelor să fie a- părate de către noi, tot ca și interesele ge- 22 Februarie (6 Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANICI 1359 nerale; și mS credeți eă am dat și voitt da ot concursul mett fie cărui D. senator care va veni să facă ceva în interesul județului. E uă datorie să vină să câră verl-uă ame- liorare, și acum când este vorba de uă îm- bunătățire în Vlașca, și ne spun onor. D. Grăjdănescu și Racotă eă Vlașca, că Giur- giu are nevoe d’a face casarmă, ceea ce, după legea județiană este o datorie să facă tot, pentru întreținerea armatei teritoriale, apoi cine pdte fi contra unei propuneri de acâstă natură? Ați fost contra, D-vâstră, când s’a votat projectul pentru cedarea u- nui loc de bâlcitt județului Muscel, pe care tam onâre să’l represint. Ați fost contra D-vâstră, când am cerut să se votese fa- cerea șoselei pe la Mateiaș, ați fost contra când s’a votat de Senatul trecut aducerea consiliului județian de la districtul Is- mail, care era deslipit de districtul Bol- grad? Nu. EI bine, D-lor, deca Senatul tot d’auna a dat când s’a cerut ceva pentru îmbunătățirea județelor, nu mă îndoesc că va adera și la acâstă cerere. Dâră ca se cere ac ? Un loc pentru ca județul Vlașca să Iacă casărml spre a adăposti copil D- vdstră. Să ne spună D. ministru de finanțe ce folos are de la aceste locuri cari sunt sterile, și dâca nu este mal bine a se ceda pentru construcțiuni de casarml Prin urmare, D-lor, să numim uă comi- siune din care onor, propuitore face de drept parte, să formese un project de lege spre a se putea îmbunătăți și acest dis- trict Vlașca, ca tâte districtele după mar- ginea Dunării pe unde trec toți streinii; acel project să ’l votăm chiar în acâstă se- siune. D. G. Orleanu. D-lor, văd în propune- re mal multe considerațiunl ca să se pâtă ceda mal multe asemeni locuri; ett cred că era destul pentru Senat motivul că aceste locuri nu aii să serve de cât pentru casărml și de parte de a fi contra acestui project, mă cred fericit să mulțumesc acestui ju- deț că a luat asemenea inițiativă și ar fi bine să ’l urmese și cele-alte județe, pen- tru că nu servă județul ci țâra întrâgă ; și încă ar trebui ca Statul să înlesnâscă uă sumă âre-care de bani pentru facerea ca- sărmelor care interesâsă așa de mult țâra; așa în cât și cele-alte districte să imitese inițiativa luată de giurgiuvenl, și să câră cedarea de locuri cari se găsesce în tâte județele. Ett unul întorcându-mă în Focșani am să stârnesc să se facă și acolo asemenea îmbunătățiri. D. M. Cogălnicânu. D-lor senatori, vă este cunoscut că prin legea consilielor ju- dețene s’a impus județelor uă mulțime de sarcini cari mal nainte incumbau Statului; și mal tâte guvernele îu facia strâmtorării mitjlâcelor Statului, când voia să se mal adaoge vr’un servicii!, venia cu cuvintele: județul să plătâscă. Deca vom lua Moni- țârele și legile vom găsi uă mulțime de a- semenea propuneri și asemenea cereri: ju- dețul să plătâscă. EI bine, fără a consimți ca Statul să vie să se lepede de domenele sale , dâră este incontestat că Statul are o mulțime de mici proprietăți care în mânele sale nu aduc nici un folos și care sunt neproductive, âră fiind în mânele județelor le ar putea pune în posiție să îudeplinescă acele sar- cini de multe ori sdrobitâre pe care deo- sebite legi le a impus. Mal cu sâmă este legea organisăril puterii armatei care im- pune județelor fârte mari îndatoriri, de a face casărml pentru armata teritorială, fi- ind-eă fie-care județ are un număr de â- menl fârte mare; și este de interesul Sta- tului , cum (Jice D. G. Radu, că de vreme ce noi am hotărât serviciul militar obli- gator, și de vreme ce bisăm puterea ar- mată pe armata teritoriale, este de intere- sul Statului, (jic, că, când chemăm pe acel soldați la slujbă, să aibă unde locui; și astă-dl să întâmplă, când sunt chemați 6- menii sub arme, să fie su.tușl la uă morta- litate, cum nu se întâmplă nicăerl, și a- cesta din causă că nu sunt casărml! Ett mă asocies deci, nu numai cu acâstă propunere, dâră chiar rog pe onor, minis- tru de resbel care e de faciă și în deosebi pe D. ministru de finance , ca să vadă și să cercetese ce proprietăți mici și locuri înfundate se găsesc prin orașe cari nu a- duc mal nici un venit, și să facă uă listă, să vie cu un project general ca să se dea acele părți de pământ la deosibitele jude- țe, ca apoi Statul îo virtutea acestor ce- siuni să aibă dreptul să reclame cu mal multă energie efectuarea legii puterii ar- mate , adică coostrucțiunele casarmelor cari sunt atât de trebuinciâse igieniT os- tașilor noștri. D. colonel N. Haralambie. Nu sunt contra cedării acestor locuri pentru ca- sărml, de cât aș voi mal ânteitt ca minis- trul de resbel, prin statul-major să vadă la fața locului dâca acele locuri însușesc tâte calitățile pentru a se putea construi uă casarmă, adică dâca are apă în apro- piere și chiar dâca posițiunea este favora- bilă fiind-că pâte să fie alte locuri în ora- șul Giurgiu care să fie mal bune pentru casărml. D. Apost. Grăjdănescu. Voiti să răs- pund la cuvintele ce a (}is onor. D. Hara- lambie, că pe aceste locuri pentru cari noi facem propuneri, sunt chiar astă-dl ca- sărmi. încă de la 1863 ministerul de res- bel le-a conceda’ județului fără vre’uă pla- tă de chirie; și nu văd prin urmare nici uă necesitate ca să mal mârgă uă comisi- une pe câtă vreme noi âmenil locad cu- nâscem fârte bine interesele județului, și cred că trebue să aveți și âre-care credin- ță în noi. . . Chiar astă-dl în acâstă casă . este ca- sarma escadronulul de călărași; este uă casă din vremea Turcilor, și care s’a repa- rat cu spesele județului; termenul de cinci ani espirând , vom fi siliți a ne pune în noul corespondințe, pentru a putea obține un alt termen. D-lor , uă asemenea casă este trebuin- ciâsă, căci în anul trecut am v&jut corpul milițienilor pns sub rogojini pentru ca să fie apărat de arșița sârelul. Aceste case întrunesc tâte condițiunile; și sunt în centrul orașului. I). Alexandru Orăscu. Onor. D. col. Haralambie , a crezut că noi dând un vot pentru admiterea propunerel, acel vot are să se și esecute îi.dată. Dând acest vot, are să se numâscă conform reglementului uă comisiune ad-hoc care să elaboreze un project de lege , care project va veni în desbaterea Senatului, și atunci se pâte face esplicațiunile ce se vor găsi necesarii. Astă-ijl, D-lor, după regulament, nu a- vem alt de făcut de cât să numim acea co- misiune , și care negreșit va avea în ve- dere justele observațiunl ale onor. D. col. Haralambie. Voci. închiderea discuțiunei. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nei și se primesce. — Se pune la vot luarea în considera- tiune a propuuerel și se primesce. D. vice-președinte. Acum, D-lor, con- form art. 91 din regulament se va forma uă comisiune de 5 membri; prin nrmare se va numi numai patru, căci D. propuitor Grăjdănescu este de drept în acâstă co- misiune. — Se procede la numirea comisiunel. — Resultatul votului: D. col. Haralambie a întrunit voturi. 39 — Racotă Bariton „ „37 — Orâscu Al. „ „ 34 — Lahovari N. „ a 32 — D. ' ice-președinte ’I proclamă mem- brii al comisinnel ad-hoe. D. vice-președinte. Nu mal este nimic la ordinea dilel. D. I. Deșliu. Mal avem nn raport de ve- rificare. D. vice-președinte. Nu se află depus pe biurott nici un raport. D. I. Deșlin. VS rog, D-le președinte, să stăruițl la alegerea unnl membru din partea Senatului la casa pensiunelor de âre-ce ett am demisionat, și nu este bine a se lăsa acâstă casă fără nici nn membru din partea Senatului. D. vice-președinte. D-le Deșliu, D-v. ați dat demisiunea, însă Senatul nu s’a pronunciat întru nimic asupra acestei de- misiuni. D I. Deșliu. Să ne ocupăm acuma de acâsta. D. vice-președinte. Prea bine, numai Senatul să fie în numer căci v0d că aci în sală sunt prea pucini D-nl senatori. — D. vice-președinte invită pe D-nil senatori a lua locurile domniei lor , apoi adaogă • 1360 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 22 Februarie (6 Martie) 1877 D-lor senatori, D-nu Deșliu persistă în demisiunea ee a dat mai de unăqti din de- legat al Senatului la casa pensiunilor, și asupra cărei demisiune Senatul nu a luat nici uă decisiune. D Al. Crescu. D. Deșliu nu are cu- vent să eâră a se face uă nouă alegere a unui membru al casei pensiunilor, nu are cuvânt pentru că nu s’a primit de Senat demisiunea D-sâle. In adevăr, singura D- sâle demisiune care a fost primită e aceia ca membru la casa de lichidare; cea de a duoa însă nu s’a primit, și prin urmare suntem în momentul de a discuta și aces- tă demisiune. Eh sunt de părere ca onor. D. Deșliu să rămână la locul D-sale, și rog pe onor. Senat să nu primâscă demisiunea D-sâle. D. Colonel Haralambie. Și eu mă a- socies cu onor. D. Orăscu , și mai adaog că rog chiar pe onor. D. Deșliu, să bine- voiască a’șl retrage demisiunea; este fâr- te bine D-sa acolo, nu putem să numim un altul care să’l înlocuiască mal bine. Nu cred ca onor. D. Deșliu să ne refuse rugă- ciunea ce’I facem. D. vice-președinte Pun la vot închi- derea discuțiunel; s’a primit. Pun la vot demisiunea D-lui Deșliu, cel ce sunt pentru primirea el, să bine-voias- că a rădica mâna. — S’a respins demisiunea D-lul Deș- liu. D-lor, me mai fiind nimic la ordinea idi- lei rădic ședința. Ședință publică pe poi- mâne. Ședința se rădică la 3 jumătate ere du- pe amiază ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA-ORDINARĂ Ședința de Ia 16 Februarie, 1877 Preșidenția D-lul președinte C. A. 5o- sxeti, asistat de D-nil secretari F. Alunea- nu, 1. Lățescu, A. Vizanti și G. Tăcu. (Urmare) D. președinte D lor deputațl, să’ml dațl voia să vă fac uă comunicare : s’a ur- mat desbaterea, s’a presintat un amenda- ment, s’a desbătut amendamentul, ați cerut închiderea discuțiuniî și pnindu-se la vot, iți închis discuțiunea; s’a retras comisiu- nea spre a delibera asupra amendamentu- lui, și acum la redeschiderea ședinței, D. raportore al comisiunel ’ml presintâ un alt amendament. După părerea mea nu pot să pun nici în discuțiune, nn î la vot acest a- mendament. Comisiunea nu putea delibera de cât a supra amendamentului pe care l’a desbătut Adunarea; însă acel amendament s’a retras Cameră să aibă în vedere observațiunile făcute de D. Vernescu, care vS aretă im- portanța acestui amendament. E vorba de a stabili maî bine caracterul iucompatibi- lităților, și de a vedea dâcă acâstă lege pâte să admită maî multe sâu maî puține incompatibilități. Apoî sub acest punct de vedere n’așl dori ca cu ocasiunea acestui amendament să se desființase jurisprudința admisă de onor. Cameră în alte ocasiunî. E euno cut că fie-care deputat are drep- tul de a propune amendamente, care în de- finitiv merg la comisiunea respectivă spre a se pronunța asupra lor. Și nu pentru prima âră s’a vâdnt exemplul că comisiu- nea , în loc să ’l respingă sâfi să ’l pri- mâscă întocmai, ’l modifică, și atunci Ca- mera e chemată din nuofi să se pronunțe asupra acelui amendament așa cum l’a mo- dificat comisiunea, și se pâte întâmpla că chiar persânele cari afi propus amenda- mentul să consimță la modificarea făcută de comisiune. Acum D. președinte ne observă că acel cari au propus amendamentul l’afi retras, presentând un altul, care are acelâșî prin- cipie, dârănnmaî redacțiunea e schimbată, El bine, noî nu pretindem să facem discu- țiune din nuou: voim însă să ne pronun- ciăm asupra acelor idei, asupra cărora nu s’a închis discuțiunea. D. președinte. Este un articol special în regulament care mâ opresce de a lăsa să se retragă un amendament asupra cărui a urmat discuțiune. Iată ce dice regula- mentul . „Propunerile și amendamentele prove- nite din inițiativa deputaților, asupra că- ror se va fi urmat discuțiune, nu se pot re- trage de cât cu învoirea Adunării." Acest amendament s'a retras, și acum se aduce din nuou modificat. D. N. Fleva. Dâcă ’l a redus, bine a făcut, și noî nu cerem alta de cât să ne pronunțăm asupra modificării introduse.... D. președinte. Eu voiesc să sciti : se maî urmâsă discuțiune publică, sâu nu? D. N. Fleva. Nu se maî urmâdă. D. B. Ghergheli. Acâsta e uă discu- țiune de regulament. D-le președinte ? D. președinte. Este cestiune de regu- lament, pentru că regulamentul în acâstă privință nu e bine deslușit; și dâcă ar fi bine deslușit n’așl permite discuțiunea, preferind maî bine a mâ seoborî de la biurou. D. N. Furculescu. Încep. D-lor, prin a vti ruga să bine-voiți a ’mî acorda aten- țiunea D -vâstră. maî cu sâmă acum că sunt cam bolnav. Cestiunea e fârte seriâsă, și vâd cu re- gret că Adunarea nu o consideră cum tre- bue să o facă sub punctul de vedere logic. (Întreruperi). Permiteți-mf, D-lor , și veți vedea eă inteligința mea, care de și nu e la înălțimea aceleia a D-vâstră, vâ va arăta mica el logică. de acel cart 1 aii propus , și pnn urmare acum nu mal există nici un amendament, și nu pot pune nimic la vot.... Voci. Ne însușim noi acel amendament. D. președinte. D-nil deputațl cari dic că ’și însușesc amendamentul, să nu uite câ nu pot permite nici însușire nici des- batere, de cât, dâcă Camera va anula votul pe care l’a dat, și va hotărî să încâpă din nuou desbaterea. D. P. Ghica. D-lor deputațl, eu nu gă- sesc că violăm întru nimic nici ordinea discuțiuniî nici regulamentul dâcă vom procede la votarea acestui amendament. Ce s’aîntâmplat, D-lor? S’a făcut un a- mendament, s’a discutat asupra lui. dâră ce s’a discutat? redacțiunea sâu principiale din acel amendament ? Neapărat că prin- cipiele acelea care sunt stabilite prin a- mendamentul ce s’a presintat. In nrmă însă, propuitorii amendamentului aă schimbat redacțiunea, păstrând aceleași principie. Din । omeutuî dâră ce nu se schimbă prin- cipiele asupra cărora în adevăr discuțiunea s’a închis, ’ml pare că nu s’ar viola întru nimic regulamentul dâcă am procede la vot asupra acestui amendament în care nu- mai redacțiunea e schimbată, âră nici de cum principiile. Rog dâră pe onor. Cameră și pe onor, biurou să permită a se citi acest amenda- ment, și dâcă Camera va voi să deschidă discuțiunea asupra redacțiunii, va putea să o deschidă, fiind că nici un articol din regulament nu se opune la acesta; iară dâcă nu va voi, va trece la vot. încă uă- dată vă spun că nu e altă schimbare de cât în redacțiune, principiele sunt acelâșî. Am făcut însă mai multe aliniate , și am pus mal multe clase de incompatibilități; acâsta pentru ușurința votuluî, pentru că se pâte ca pe unele să le priimâscă Ca- mera, iară pe altele să le respingă. D. ministru de culte și instrucțiune publică. Observările făcute de onor. D-nu președinte, mi se par drepte. In discuțiune era paragraful ce comisiunea propunea a se interpreta asupra cuvântului de func- ționari administrativi. In urma închiderii discuțiunel, s’ati ivit și alte idei asupra altor incompatibilități, precum în privința arendașilor, a advoeaților publici, conce- sionarilor, etc. Prin urmare, D. președinte are dreptate să considere acest amendament ca un a- mendament nuou, și cu totul deosebit de paragraful în discuțiune. Efi cred că s’ar observa acest inconvenient, dâcă v’ațî pro- nunța mai ântâifi asupra interpretațiunei cuvântului de funcționari administrativi, și apoi imediat să discutați acest amenda- ment nuofi, care, pâte forma obiectul unul aliniat adițional la acest articol. Ast-fel cred eu că s’ar putea împăca regulamentul cu punerea în discuțiune a acestui amen- dament. D. N. Fleva. D-lor , ași ruga pe onor. 22 Februarie (6 Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Mal ânteiii voiti 4ice c$ într’un punct sunt în desacord cu D. ministru. Se face confusiune între două lucruri bine distinse de paragraful 4 din legea electorală în pri- vința incompatibilităților; confusiune în- tre aceste două lucruri; între iudependința ce trebue să aibă un adevărat representant al națiuneî ca să ’șl pâtă exercita dreptul de control.... Uă voce. Acesta e cestiune de regula- ment? D. N. Furculescu. Da; înainte de a dis- cuta în fond, voesc a pune premisele rațio- namentului meti. Așa dâră, nu trebue să ne depărtăm de ideia că acest amendament, ast-fel cum e formulat, vine terditi, vine să ’l punem la modificarea art. 29, aliniatul, al duoilea, care prevede uă ideiă cu totul deosebită, și atunci ar fi un ce ilogic, căci la art. 26 care a tratat despre asemenea lucruri nu s’a gândit nimenea să propună acesta. Ar fi ilogic, cum a dis D. ministru, să punem un aliniat la art. 29, uă ideiă care nu pâte fi coprinsă de cât îu art. 26. De aceea am voit să explic acâsta, căci dâcă am vota a- cest amendament, pentru care, de alt min- trelea, sunt și eu, s’ar face un lucru care nu trebue să ’l facem; nu trebue să ames- tecăm două idei deosebite. Acum, cât pentru regulament, cred că D. președinte a avut dreptate când a dis că nu mal pdte veni nici un amendament nuoti. D. G. Vernescu. Eti ași fi vorbit în ce- stiune de regulament, dâră din momentul când D. președinte a recunoscut Camerei dreptul de a vota amendamentul, din acel minut nu mal am nimic de dis în cestiune de regulament. D. președinte. Eii nu am recunoscut a- câsta, ci am spus că regulamentul e încur- cat. Eti cred că nu mai puteți discuta, pentru că ast-fel, nici uă-dată nu se mai închide discuțiunea, de âre ce eu ași putea cudece amici, după închiderea discuțiuniî, să refac amendamentul meti și să ’l aduc din nou în discuțiune, așa în cât dece inși să țină Camera în loc. Prin urmare, regulamentul ne find clar asupra acestui punct, mă supun aprecierel D-tâle, și te rog să mă luminezi ce să fac. D. G. Vernescu. Mi se pare că nu a fost de loc divergință între noi, în cât privesce închiderea discuțiunel. Discuțiunea e în- chisă, și divergință nu pâte avea loc în a- câstă privință. Divergință era de a se sci dâcă uă-dată un amendament retras și în- locuit prin altul în comitetul delegaților, pe când comitetul era în deliberare, mai pâte fi pus la vot. D. președinte dicea că amendamentul retras nu se mal pune la vot, și în urmă D. președinte a găsit acel ar- ticol norocit în care se cjice că amenda- mentul uă-dată pus în discuțiune nu se mal pâte retrage. De aceea (jiceam eti că nu mal încape discuțiune în cestiune de regulament.... D. președinte. Dâră mal avem un amen- dament care nu s’a discutat. D. G. Vernescu. Pe acela să ’l punem la vot fără discuțiune. D. președinte. Sunt cu D-ta. Prin ur- mare, bine-voiți, D-le raportore, a da ci- tire amendamentelor. D. L. Eraclide. Amendamentul cel vechiti s’a prefăcut de autorii lui în modul următor: „Intreprindătoril de lucrări publice, so- ciații, funcționarii și îmj iegații tutor so- cietăților de căi ferate și altele, care ar a- târna de Stat.“ D-lor, cât pentru art. 1, comisiunea nu pâte primi acâstă redaețiune, fiind că com- plică în el mal multe idei, și prin urmare, '1 a redactat în modul următor: Sunt neeligibili representanții și toți funcționarii marelor companii de între- prinderi și monopoluri concedate de Sta- tul român prin legi speciale. Sunt asemenea neeligibili advocațil, in- ginerii, arhitecții și medicii în serviciul Statului. D. N. Fleva. Pentru ce i asimilați cu funcțioril administrativi ? D. P. Ghica. D-lor, voesc să vă atrag atențiunea asupra faptului acesta care este cu totul în contra regulamentului: onor, comitet, în loc să se pronunțe asupra a- mendamentului dâcă ’l admite sau dâcă ’l respinge, vine și modifică amendamentul, ceea ce nu este permis de regulamente.... D. președinte. Comitetul a modificat amendamentul comisiunel, âră nu pe al D-lor deputațl. D. ministru al căitelor. D-lor depu- tațl, bine voițl a da atenția D-v. asupra punere! votului ca să nu se urmeze uă pro- cedură greșită. Vedeți, D-lor, ce a fost în discuțiune : a fost art. 12, alin. 2, care se oeupră de interpretarea ce trebue să se dea cuvântului de funcționari administra- tivi, fiind că în legea electorală se dice : funcționarii administrativi nu pot fi eligi- bili, și comisiunea esplică că prin acâsta înțelege funcționarii propriii diși adminis- trativi, fiscali, și chiar și pe cei judecăto- rescl și județeni și comunali. Va să dică, acesta a fost mal ânteifl în discuțiune și discuțiunea s’a închis asupra acestei ces- tiunl ; prin nrmare acum trebue să punem la vot mal ântâiu acest punct. După acesta, venim la a doua parte, care se ocupă cu incapacitățile altor âmeî carî nu sunt funcționari administrativi. Prin urmare, bine voițl a vă pronunța asupra art. 12 așa după cum s’a divis prin discu- țiune. D. președinte. D-lor, vom pune la vot art. 12, apoi vom vota unul câte unul arti- colele amendamentului. Se citesce art. 12 și punendu-se la vot se primesce. Se citesce amendamentul D-lui Pastia. și redacțiunea comisiunel. D. ministru al lucrărilor publice Voiu spune câte-va cuvinte asupra pune- rel votului. D-v. țineți că toți impiegațil să fie escluși. Eii cred că acei cari fac parte din administrațiunea superiâră a dru- mului de fer sunt esceptațl, căci, de și nu ’I apăr, însă ca ministru al lucrărilor pu- blice, sunt dator să vă aduc aminte că consiliul de administrare a drumurilor de fer este compus de români și nici nu pâte fi compus alt-fel. Se pune la vot amendamentul D-lul Pas- tia. și se respinge Se citesce amendamentul comisiunel și punendu-se la vot se primesce. Se citesce alin. 2 și punendu-se la vot, se respinge. Se pune la vot art. 3 al amendamentu- lui și se primesce (aplause). D. B. Ghergheli. Am si eti un sub-a- mendament, care dLice : asemenea sunt ne- eligibill primarii comunelor urbane și ru- rale în activitate de serviciti, cari nu vor fi demisionat cu 15 $ile înainte de opera- țiunele electorale. “ D. președinte. S’a votat art. 12 și tâte amendamentele, prin urmare acest subt-a- mendament nu mal are loc. Voci. Da, da (sgomot). Se citesce art. 13. D. G. Rădescu. Am cerut cuvântul ca să rog pe onor. Adunare să primâscă un noti articol după art. 12, care va ține loc de art. 13. Prin art. 11 și 12, ne am ocu- pat de interpretarea art. 29 din legea elec- torală. Atât în secțiuni, cât și în sânul delegaților unde am făcut parte, am pro- pus un amendament pentru interpretarea articolului 30 din legea electorală. Acest amendament nu scifl din ce întâmplare nu se vede trecut aci. Iată ce are de obiect a- mendamentul meti. D-vâstră scițl, D-lor, că după art. 36 din legea electorală, un alegător pâte a’șl exercita dreptul de alegător ori în ce ju- deț va avea principalul săii așezământ sati porprietate, sati va plăti contribuțiune că- tre Stat. Esperiența a dovedit că adesea pe proprietarii carî aii mal multe proprie- tăți, primarul respectiv, la dresarea liste- lor, ’i trece pe fie-care la proprietățile ce are după rolul contribuțiunilor, adecă în colegiul respectiv, ast-fel că ne pomenim tot-d’a-una cu liste electorale pline cu pro- prietari carî nan esercitat nici uă-dată dreptul de alegător la acel județ. Vedem mulți din acești proprietari carî nu’șl ati declarat domiciliul politic, că într’un cas dat, atunci când interesele de partit ’I po- vățuiesc, vinti și ’și esercită dreptul poli- tic acolo unde nu ati votat nici uă-dată; și notați bine că nimeni nu are dreptul să le conteste dreptul de a vota ; scițl pentru 1362 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 22 Februarie (6 Martie) 1877 ce ? Pentru că listele electorale sunt în- chise, pentru că uă-dată aceste liste ră- mase definitive nu se mai pot ataca. Eu am făcut uă-dată objeețiunl unora din a- cestl domni proprietari și ’mi aii răspuns: anul acesta votez aci, la anu voitt vota la Prahova. Ett cred, D-lor, că este bine să pri- mâscă onor. Cameră următorul amenda- ment, care are de obiect a pune capăt unei asemeni anomalii electorale : „Prin art. 30 din legea electorală se în- țelege că, de și un cetățân care are pro- prietăți safi așezăminte în mai multe lo- curi este liber a’șl alege domiciliul sătt politic în ori-care din acele locuri ar vid, totuși el nu pâte figura pe listele electo- rale de cât numai într’un singur județ, un- de, conform acelui art. 30, el îșî are do- miciliul, safi va fi făcut declarațiunea for- mală de alegerea domiciliului." Uă voce. N’are nici uă sancțiune. D. G. Rădescu. Ba are, și etă peniru ce primarul nu va mai înscrie în listele electorale pe acel proprietari cari nu’șl aii declarat domiciliu politic la primărie. D L. Eradidi. Iată, D-lor, art. 33 din legea electorală ce Zic® = „In fie-care județ, consiliul comunal al orașului de reședință, prin înțelegere cu cele-alte consilii comunale din județ, va face pe fie-care an, de la 1 — 15 lanuariu, revisuirea listelor cetățenilor cari întru- nesc condițiunile cerute spre a fi alegători Împărțindu-I după categorii. Un exemplar al rolurilor de contribuți- uni, certificat conform cu originalul de că- tre împlinitori și adeverit de casierul dis- trictului, va fi trămis pentru acest sfîrșit, înainte de 1 lanuariu, consiliului comunal respectiv. lată și art. 13 din projectul comitetului la care se raportă art. 33 : Art. 13. Prin art. 33 se înțelege că con- eiliele comunale rurale și urbana din județ sunt obligate a trămite penă la 8 lanua- riti listele electorale la consiliul comu- nal de reședință. Acesta revisuindu-le și avend în vedere rolurile generale ale ju- dețului. va compune lista generală, o va publica conform art. 34, pentru ca contes- tațiunile să se pâtă face numai la acest consilitt comunal de reședință în termenul prescris de lege. Pentrn ce s’a dat acestă interpretare ? D-vâstră vă aduceți aminte câte reclama- țiunl afi fost sub regimul trecut asupra listelor care veneai! din comunele rurale la comunele de reședință. Chiar D. Vernescu, când a făcut interpelare D-lul Catargiu, a cerut să scie cel de la târg dâcă sunt sati nu și el înscriși, căci nu se putea sci în acel timp dâcă eraii înscriși, fiind că a- tuncî când venea la primarul de oraș, a- cesta dicea : n’am primit încă listele de la comunele rurale, și când mal târditi se a- dresafi la primarul rural, acesta ’I trămitea voesce să’șl schimbe domiciliul politic, legea ’I arâtă drumul cum se pâte face a- câsta. Așa dâră nu pâte să voteze dupe plăce- rea sa, pentru deputat intr’un județ, și pen- tru senator în altul. Acâsta este uă călcare de lege care se pedepsesce. D. G. Rădescu. D-lor, in urma inter- pretărel dată de D. Vernescu. cred că nu- mai este nevoie de acest amendament și să’I retrag. D. G. Vernescu. Am terminat cn par- tea ânteia a discuțiunel. D. vice-președinte. Nu mai are loc discuțiunea, de âre-ce amendamentul D-lul Budescu este inlăturat. D. G. Vernescu. Nu am vorbit de a- mendament, ci articolul care s’a pus in desbatere. D-lor, vorbesc asupra art. 33, adică de art. 13 din projectul comitetului. Mi se pare că acâstă modificare a art- 33 din lege este nefericită, și nu duce la scopul ce ’șl-afi propus autorii ei. In ade- văr ce se Zice in acest articol? Se înțele- ge că consiliele comunale rurali și cele urbane sunt obligate a trămite pene la 8 Ianuarie listele electorali la comuna de reședință. Penă aci este bine. Apoi con- tinuă și Zice : acâsta revisuind și având in vedere rolurile de contriduțiune va com- pune lista generală. Așa dâră, inchipuiți-vă că vine lista de la comunale rurali și vine și pentrn cole- giul al 4-lea chiar; D-vâstră Ziceți că re- visuirea acestor liste se nu se facă de o- menil competinți al localității, de prima- rul de acolo, ci de primarul comunei de re- ședință, care nu cunâsce nimic din tâte a- cestea, și necunoscend va face uă revisui- re orbâscfi. Iată ce voițl D-vâstră. Onor. D. Eraclide mal Zice că eu sub regimul trecut am făcut uă interpelare D- lul Catargiu. Da am făcut, dâră am făcut’o in privința publicărei listelor, ca ele să se publice in orașul da reședință, pentru că părțile se iea cunosciniă, și luând să facă contestațiuni. Iată ce am Zi³- Apoi de la aceea până la ce puneți D-vâstră ca consiliul comunal de reședință, care nu este eompetinte, care nu cunâsce pe â- meni, să facă revisuirea, ’ml pare că deo- sebirea este prea mare. D. L. Eraclide. Este uă greșâlă de ti- par; in loc de dresându-se s’a Zis revisu- indu-se. D. G. Vernescu. Ce fel să le dreseZe ? Ambele cuvinte, și dresarea și revisuirea, sunt greșite. Dâră să mergem mal departe Va compune lista generală, o va publi- ca conform art. 34, pentru ca coutestațiu- nile să se pâtă face numai la acest con- siliti comunal de reședință, in termenul prescris de lege. Cum, D-lor’ Voițl D-vâstră că țărani¹ la comuna urbană; ast-fel că nici uă-dată, după art. 33, nu puteai pune mâna pe re- alitate, nu puteai sci dâcă escl safi nu în- scris. De aceea pentru evitarea acestor incon- veniente pe viitor, noi am preeisat ast-fel redacțiunea nâstră. Pentru că, D-lor, ce se întâmpla ? Mer- gea cineva să facă contestațiune, conform art. 33, la orașul de reședirță ; o lăcea a- supra lui A sati B, vedea lista definitivă și mergea să voteze ; dâr când mergea să voteze, sărea primarul și’I dicea : pe D-ta D-le, te-a contestat la comuna rurală.— Cine ? Un alegător, ’I respundea pri- marul. Na voia să înțelâgă primarul că contes- tațiunile trebuiau făcute namal la orașul de reședință, pentru că înțelegeți bine că este imposibil să mârgă un alegător îu comuna rurală sa facă contestațiuni. Este mal ușor, și așa cred că și legea a înțeles, ca contestațiunile să nu se facă de cât la orașul de reședință. D. G. Rădescu. M’am ocupat de art. 30 am cerut intercalarea unul articol noii în- tre art. 12 și 13. D. L Eradidi. Dâcă faceți uă nouă propunere atunci este altă vorbă. D. G. Vernescu. D-le raportator. ați ce- rut cuvântul pentru art. 33, pe când noi am cerut cuvântul pentru art. 30 fsgo- mot). D. L. Eradidi. D. Rădescu dă uă nouă propunere la art. 30 din legea electorală. Acum negreșit dâcă D-sa nu are nici uă observațiune de făcut asupra art. 13 care se reportă la art. 33, nu am nici eti nimic de dis. D. G. Vernescu, D-lor, cestiunea pusă de D. Rădescu nu are nici un interes prac- tic. Acâstă cestiune este resolutivă fârte clar de art. 30 din legea electorală. A fi- gura cine-va ca uă onâre pe listele electo- rale din tâtă țara decă are proprietăți, a- câsta nu însemnâză absolut nimic în sen- sul politic. Legea determină unde este do- miciliul politic, dicend că numai acolo are dreptul să’șl dea votul săti. Iată ce dice legea. Se mal adaogă un lucru, eă dâcă alegă- torul voesce să ’șl schimbe domiciliul po- litie care este determinat de lege, nu are de eât să facă declarațiune, conform legel, cu trei luni înainte. Unde dâr este perico- lul de care a vorbit D Rădescu? Decă cine-va este înscris în 10 liste și dâcă are un domicilia politic determinat, el nu se pâte plimba din județ în județ ca să vo- teze fără să nu fie supus la penalitatea prescrisă de legea electorală. Așa dâră articolul acesta, pe eare voesce să’I introducă D-nu Rădescu in lege, este inutil. Fie cine-va inseris in Zece liste, incă nă dată repet, are, conform cu art. 30, să votese numai acolo unde legea ’I determină domiciliul șefi politie, și dâcă 22 Februarie (6 (e Marii 1877 MONITUK’JL OFICIAL AL KliMĂtLM 1333 din colegiul IV-lea se conteste listele for- mate de consiliul comunal de reședință, se vină să conteste la acestă comună? Voiți D-vâstră se vină ț?rănii 2, 3 și 4 poște, ca să facă contestnțiunl ,1a reșe- dința județului ? S’a mal văijut acesta? A- pol deca voițl să faceți tot ast-fel de in- terpretări, atunci mal bine să lăsăm legea așa cum este. Așa dâră rog pe D-nil deputațl, să șter- gă acest articol, și dâca voesc să pună ce- va in privința publicitățel n’am nimica de dis. D. L. Eraclide. Este aliniatul de la ur- ină, pe care nu l’ațl vfldut. D- G. Vernescu. Acela este al D-luî Buescu, nu al D-vâstră. D. N. Constantinescu. D-lor, mai ân- teiti v6 anunț un amendament, prin care efl schimb redacțiunea, și dâca ași ț utea, să zic așa, chiar sistemul propus de majori- tatea comitetului delegaților. Dâră in a- celașl timp găses; că teoria pe care a fă- cut’o onor. D. Vernescu este in parte ne- esactă, și ar trebui să vă preocupe pe D- vâstră intr’uu modu fârte serios acâstă cestiune, pentru că este vorba de garan- țiele cele mal puternice ale drepturilor e- lectorale, este vorba de facerea listelor și de controlul acestor liste. D-lor, dâcă am ințeles bine pe onor. D. Vernescu, D-sa e de opiniune ca listele e- lectorale să se facă in primul grad da că- tre fie-care comună in parte și că consiliul comunal de reședință să nu aibă permisiu- nea nici să cugete măcar asupra acestor liste, fiind dator numai să le publice tale quale dupe cum afl fost formate de consi- liele comunale urbane și rurale ale jude- țului. D-lor, vâ mărturisesc că, de și nu am avut nici competința, nici espsriența onor. D. Vernescu in privința acâsta, dâră, cu mica mea esperiență, cu micele mele mij- loce de a raționa asupra acestui lucru, mi sa pare că onor. D Vernescu face uă in- erpretare periculâsă, și care nu este in armonie nici chiar cu teoriele pe care D. Vernescu le-a profesat de la acâstă tribu- nă, protestând in contra acelei idei care o precooisa D. Catargiu. Mal ântâifl cu sistemul D-lui Vernescu se anihilâdă, ca să dic așa, un principifl consacrat in dis- posițiunile art. 32 și 33 din legea electo- rală, principiul permanenței listelor elec- torale.... Uă voce. Ce are a face acâsta ? D. N. Constiiutinoscu. Are a face; pen- tru că dâcă D-vâstră credeți că fie-care co- mună in parte intr’uu mod esclusiv face listele electorale, și comuna urbană de re- ședință nu face de cât a le publica, este că acest consiliu de reședință pâte face și reface, pâte seâte din liste pe acei cari fi- gurafl in liste mal ’nainte și care nu pot să fie șterșl de cât numai perdând una din calitățile in puterea cărora figuraft in a- nerale de contribuțiunî, pe care sunt da- tori casierii a le trimite; consiliul comunal de reședință revisuesce listele că dată fă- cute, și accentues'acest cuvânt listele uă- dată făcute, pentru că aceste liste, după lege, aii un caracter de permanență, de continuitate și pe fie-care an ele nu se fac, ci se refac, adică se revisuesc, și nu tre- bue de cât să se ștârgă din ele aceia care afl perdut dreptul, aceia care au perdut una din calitățile ce aveați când s’ati în- scris pe acea listă. D-lor, dâcă vS veți înțelege asupra a- cestel teorii generale, veți recunâsce și necesitatea modificării acestui articol, și priu urmare complectarea acestei lacune care se referă la listele colegiului al 4-lea In acâstă privință nu snni in acord cu ma- joritatea comitetului delegaților, a cărei lucrare nu este complectă, și nu ne pre- s intă destule garanții. Prin deslușirile ce vara dat am voit să aduc uă soluțiune complexă asupra aces- tor doue articole, și acum să’mi permiteți a da cetire următorului amendament : -Prin art. 32 din lege se înțelege că listele electorale sunt permanente, nu nu- maî pentru anul in care sunt încheiate, dâră ati un caracter de continuitate și pen- tru viitor, in condițiunile prevfldute de art. 33 din lege, care regulâză revisuirea lor anuală de către consiliul comunal de reședință. Spre acest sfârșit conform art. 33 din lege, consiliele comunale urbane și rurale din județ sunt obligate a trămite penâ la 1 Ianuarie listele lor electorale la consiliul comunal de reședință, care ajutat de aces- te liste și de rolurile generale de contribu- țiunl, ce după același articol urmâsă a i se trămite tot penă la 1 lanuariii. de către casierul general, va recompune listele ge- nerale ale colegielor I, II și III și le va pu- blica conform art. 34 din lege. „Se înțelege însă că listele trămisa de la consiliele comunale din județ, nu obli- gă pa consiliul de reședință în ceea ce a- cele liste ar conține ștergeri sati adăogiri nejustificate legalmente, sau cari nu s’ar acorda cu rolurile de contribuțiunî. „Listele colegiului IV se fac și se pu- blică în fie-care localitate numai de con- siliul respectiv al comunei, fără trămitere la consiliul de reședință, care nu se ocupă relativ la acest colegiti, de cât de lista a- legâtorilor din circumscripțiunea comu- nei sale.“ Prin acest amendament efl cred că pro- pun uă soluțiune în privința listelor co- legiului IV, despre care s’aocupat D. Ver- nescu. In privința colegiului I, II și III, după ce eti deslușesc sensul literal și spiritual al art. 32 și 33, presint prin acest amen- dament uă garanție mal mult, aceea că con- siliile comunale de reședință nu sunt ținu- te să ’șl întocmâscă listele locale după cele liste. Dâră tot acest lucru se pâte face pe calea de contestațiune, și nu se pâte face din oficiu de consiliul comunal, cel puțin in privința acelor alegători pentru care consiliul comunal local n’ar fi in sta- re să apreciese faptele. Efl ași lua chiar pe onor. D. Vernescu ca esemplu : D-nu Ver- nescu figurâsă pe listele electorale din ju- dețul Buzefl, pentru că este mare proprie- tar intr’uă comună rurală; consiliul comu- nal de acolo nu este in contact cu onor. D Vernescu care locuescein Bucuresci și con- siliul comunal de acolo nu va sci dâca onor. D. Vernescu pâte să mal figurese pe lista comunei unde are D-sa uă altă pro- prietate, căci nu este pus legalmente in posițiune să scie acâsta, de âre-ce D-sa nu locuesce acolo iu comună și consiliul comunal nu este ținut să mârgă cu sciin- ța dincolo de circumscripțiunea comunei sâle, și l’ar șterge in acâstă nesciință. EI bine, vedeți in asemenea cas că ar fi drept să dațl onor. D. Vernescu uă garanție dâca acel consilia comunal ’l va fi sters, pe când onor. D. Vernescn fusese deja inscris in acâată listă.... Uă voce. Să reclame. D. N. Constantinescu. Apoi așa dicea și D. Catargiu; ba incă dicea să ne ducem la consiliele comunale să cerem Înscrie- rea. Pâte să fie dâră proprietarul la Paris și intr’uu mod surprindător să se pome- nâscă că nu mai este inscris in listă; eij bine, acâstă procedare este in contra spi- ritului art. 32 din legea electorală. Dâră am clis că numai in parte teoria D-lul Vernescu este periculâsă, dâră are și uă parte forte drâptă, dupe opiniunea mea, și acâsta este in eeeaco privesce dre- sarea listelor colegiului al 4-lea. In ade- văr in ceea ce privesce acest colegiu, nici din spiritul, nici din litera legii nu resul- tă că este vre-uă utilitate ca listele să fie trimise consiliului comunal de reședință. Din tâte acestea resultă, D-lor, că art. 32 și 33 au uă lacună pe care trebue ca D-vâstră să o complectați. Trebuedâră să faceți uă modificare, dâră nu in aceea ce privesce colegiul 1 2 și 3-lea ci numai in ceea ce privesce colegiul al 4-lei și iată in ce sens erei), efl : D-vâstră recunâscețl in principifl că nu- mai consiliele comunale de reședință re- fac pe fie-care an listele electorala șt că trimeterea de liste parțiale de la fie-care comună din județ, Împreună cu rolurile generala, nu sunt de cât elemente pentru ca consiliul c ununai de reședință să facă listele. Dâcă înțelegeți a priori că numai consiliele comunale de reședință fac și re- fac listele electorale pe fie-care an, atunci trebue să desvollațl bine acâstă ideiă prin- cipală, și să recunâscețl că cele-alte con- silii comunale nu fac de cât a trimite in- tr’un timp fix listele respective la consi- liul comunal de reședință, împreună cu rolurile safl scriptele de pe registrele ge-i 1364 MOHITOBUL OFICIAL AL BOmaNIEI 22 Fehmriâ (6 Martie) 1877 listele ce li se trămit de la cele-alte co- mune, cari nu le servesc decât ca elemen- te pentru a le controla cu rolurile gene- rale și a vedea decă acelaș, proprietar mai figuresă în roluri cu proprietatea cu care e înscris ca alegător. D. Sc. Pastia. In art. 33 al legel elec- torale se (jice : ,,In fie-care județ consiliul comunal al orașului de reședință, prin înțelegere cu cele-alte consilii comunale din județ, va face pe fie-care an de la 1—15 lanuariu, revisuirea listelor cetățenilor cari întru- nesc condițiunile cerute spre a fi alegători, împărțindu-’I după categorii. „Un esemplar al rolurilor de contribuțiu- nl, certificat conform cu originalul de că- tre împlinitori și adeverit de consiliul dis- trictulul, va fi trămis pentru acest sfârșit înainte de 1 lanuarifl consiliului comunal respectiv." Pe când s’a făcut legea electorală, ro- lurile se păstrai! de casierul județului; la 1871 însă, prefăcându-se legea de percep- țiune, s’a dis că rolurile se trămit numai în estract la casierul de județ, adică numai suma totală, fără să fie ținut de a scidecă cutare este înscris în rol. Acum când comuna ar veni să câră de la casier rolurile adeverite de el, pentru ca să revisuescă listele, casierul se refu- să de a le da, dicând că nu mal sunt în păstrarea lui. Acesta produce uă mare di- ficultate pentru consiliul comunal La Iași acum cu ocasiunea revisuirel listelor elec- torale, a fost uă mare discuțiuneîn consi- liul comunal asupra acestui articol, fiind- că rolurile nu erati adeverite de casier, pentru că nu casierul le mal păstredă. Prin urmare, pentru a nu se mal da loc la asemenea dificultăți, vă rog să ștergeți din art. 33 cuvintele : adeverite de casie- rul județului. Acâstă observațiune o fac și D-luICon- tantinescu, care dice prin amendamentul D-sale că rolurile să se trămită adeverite de casier. Acesta nu se mal pdte astă-di, pentru că rolurile generale nu se mai păs- trâ()ă de casierul județului. D. L. Eraelide. D-lor, avem înaintea nâstră două redaeținni: una a D-lul Bues- cu și cea-altă a majorităței comitetului delegaților, și mal avem încă și amenda- mentul D-lul Constantinescu. Mie mi se pare că onor. D. Vernescu a făcut uă mică confusiune în privința inter- pretărel ce a voit să dea comitetul delega- ților, și a avut dreptate să facă acâstă con- fusiune, pentru că corn tetul, din scăpare de vedere, a trecut cuvântul de : revisuire; îndată însă ce vom citi acest articol fără acest cuvânt, veți vedea că este tocmai in- terpretarea ce voițl D-vâstră să ’l se dea. Etă ce dice articolul: „Prin art. 33 se înțelege că consiliele comunale rurale și urbane din județ sunt obligate a trămite până la 8 lanuariu lis- tele electorale la consiliul comunal de re- ședință. Acesta, având în vedere rolurile generale ale județului, va compune lista generală, o va publica conform art. 34, pentru ca contestațiunile să se pâtă face la acest consiliu comunal de reședință în termenul prescris de lege.“ Cestiunea este că nu puteți D-vâstră fără a vă isbi de inconvenientele cari aii fost până astă-iji, a adopta propunerea D-lul Constantinescu care vorbesce, nu numai de art. 33, deră implică și alte ar- ticole, fiind-că vorbesce de continuitatea listelor electorale, ceea ce este uă ideie nuoă, pe care Camera n’a discutat’o încă. Acum care e motivul pentru care s’a dat acestă interpretare ? Antâiu, este re- fusul de a se trămite la timp—la comuna de reședință—listele electorale din cele- alte comune ; și al douilea, imposibilita- tea în care era un alegător, de a merge prin tâte comunele rurale când voia să fa- că uă contestațtune. Acum, în cât privesce publicarea con- form art. 34, vedeți că s’a observat numai în privința protestațiunilor făcute la reșe- dința comunei de oraș. D-lor, mi se pare că decă voițl D-vâstră să evitați tâte ile- galitățile cari s’ati comis până adl, numai Srimind articolul ast-fel cum s’a redactat e comisiune, veți putea evita tâte acele ilegalități. Nu mai vorbesc în ceea ce privesce pe colegiul IV, căci aliniatul II din projectul D-lui Buescu se menține. Acum dați-’mi voe să vă citesc articolul : „Prin art. 33 se înțelege că consiliele comunale, rurale și urbane din județe sunt obligate a trămite până la 8 lanuariu lis- ta alegătorilor la consiliul comunal de re- ședință. Acesta, având în vedere rolurile generale ale județului, va încheia lista ge- nerală, o va publica conform art. 34, pen- tru ca contestațiunile să se pâtă face la a- cest consiliu comunal de reședință, în ter- menul prescris de lege. „Consiliele comunale rurale vor avea a revisui numai lista alegătorilor indirecți al colegiului IV, unde se vor face contes- tațiunile privitâre la acest colegiu." D. P. Ghica. Vă rog, D-lor, să nu vo- tați art. 33 precum este redactat, pentru că ecte uă complectă derogare la art. 33 dm legea electorală pe care D-vâstră ați dis numai că o interpretați. D. ministru de culte. Camera s’a de- clarat competinte a interpreta legea elec- torală. Voci. Camera este competinte chiar a modifica legea electorală. D. P. Ghica. Așteptam ca onor, depu- tațl impacienți și nervoși să mă întrerupă în esplicările ce voiu să le dau, dâră nu mă așteptam ca onor. D. ministru de culte să facă uă asemenea întrerupere și âtă pen- tru ce : Onor. D. ministru de culte alaltă- erl, de acord cu D. prim-ministru, a de- clarat că nu primesc reforme la Constitu țiune și la legea electorală. D ministru de culte Vă nșelațl, nu mal în ceea ce privesce Constituțiunea. D. P. Ghica. Dâcă onor. D. prim-mi- nistru ’și-a schimbat opiniunea de atunci... D. ministru de culta. Protested. D. P. Ghica. Onor. D ministru de culte și D. prim-ministru au declarat că nu pri- mesc nici uă derogare de la Constituțiune și legea electorală. I). ministru de culte. Mă ertați, acâsta s’a întru cât privesce Constituțiunea. D. P. Ghica. Și pentru legea electorală. D. președinte. Legea electorală a de- clarat D-nii miniștrii că o pâte reforma Camera. D. ministru de culte. 'Mi faci uă im- putare nedrâptă. D. președinte. Numai articolele cari sunt și în Constituțiune și cari se găsesc și în legea electorală a dis D-nii miniștri că nu primesc a se interpreta și a se mo- difica. D. P. Ghica. Dâcă voițl să faceți uă reformă la legea electorală, atunci decla- rați curat că voițl să faceți acea reformă; înlocuiți-o cu altă redacțiune, dâră făceți’o clară și lămurită, și prevedeți tâte acele condițiuni cari se prevăd în legea electo- rală actuală în art, 33; eră nu redactați, cum faceți, într’un mod obscur, neînțeles, așa în cât inconvenientele ce vor resultă din aplicarea nouei legi să fie mal mari și mal grave de cât acelea ce au resultat din aplicarea legel actuale...(Sgomot, între- ruperi.) D-lor, vă voiu întreba chiar pe D-vâstră cei cari mă întrerupeți, să ’mi spuneți dâca credeți că puteți să aplicați într’un mod practic și imparțial disposi- țiunile ce coprinde art. 13 așa cum este redactat de onor, comisiune ? Art. 33 din legea electorală era clar, în el se dicea ast-fel : „In fie-care județ consiliul comunal al orașului de reședință, prin înțelegere cu cele-alte consilie comunale din județ, va face pe fie-care an de la 1—15 lanuariu revisuirea listelor cetățenilor cari întru- nesc condițiunile cerute spre a fi alegători împărțindu-I după categorii." EI bine, etă ce dice acum legea nouă „Art. 13. Prin art. 33 se înțelege că consiliele comunale, rurale și urbane din județ sunt obligate a trămite până la 8 la- nuariu listele electorale la consiliul co- munal de reședință Acesta revisui ndu-Ie, și având în vedere rolurile generale ale ju- dețului, va compune lista generală, o va publica conform art. 34, pentru ca contes- tațiunile să se pâtă face numai la acest consilifi comunal de reședință în termenul prescris de lege." Etă dâră că mal îtnâiu faceți uă pres- chimbare de termene, care era prescrise în mod fatal în legea veche. Apoi nu vedeți D-vâstră că prin acâstă redacțiune se dă 22 Februarie (6 Martie) 1877 MbWOKUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 136b lă interpretare ast-fel că, de unde art. 33 din lege era clar și categoric, acum faceți un articol întunecos ale cărui elemente nu ra sci primarii să le combine și să le a- plice, și voițl D-vdstră să votați art. 13 așa cum este redactat ? Eu, D-lor, în interesul bunel aplicări a legel, vă rog să îndatorați pe comisiuue a face uă altă redacțiune, și deca nu vrem, să facem noui amendamente ca să votăm ceva înțeles și precis. Voci. închiderea discuțiuuei. D. N. Constantinescu. D-lor, ne ocu- păm de legea interpretativă a legei elec- torale făcută de comitetul delegaților. Ei bine, eă cred că a interpreta uă lege este a o face să fie și mal bună și mai în- țelesă, și a lua și mal multe garanții. Decă D-vdstră sunteți hotărîțl să faceți uă in- terpretare la legea electorală și acesta du- pă uă lungă și durerdsă esperiență, apoi vă conjur să puneți tdtă atențiunea ca să faceți în adevăr uă lege de interpretare bu- nă, eră nu rea sau care să nu aducă uă complectă interpretare tuturor disposițiu- nilor suscep*ibile de interpretațiune; căci atunci ve conjur mai bine să nu mai faceți uă interpretare, de dre-ce veți produce și mai mari dificultăți. D-lor, disposițiunile art. 32 și 33 din legea electorală sunt disposițiunile cele mai principale și cele mai importante din acea lege, și ele sunt susceptibile de cea mal radicală esplicațiune. EI bine, eii care am meditat mult în acestă privință, voiu ruga pe onor. Cameră să numdrgă repede și să mdrgă mal încet. D. președinte. Prea încet merge. D. ministru de culte. Mal avem și alte projecte. D. N. Constantinescu Atunci bine- voiți a vota în bloc legea cum este făcută de comitetul delegaților. Eu nu înțeleg că prin dialoguri între D. raportor și D. ministru de culte să se facă redacțiunea unui project de lege, și pen- tru acesta am făcut amendamente prin care să se facă acestă lege mal clară și mai în- țelesă. Acum D-vdstră sunteți suverani, puteți să faceți ce voițl. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nei și se primesce. D. L. Eraclide. Comisiunea a respins amendamentul D-lul Constantinescu. — Se pune la vot amendamentul D-lul Constantinescu și se respinge. — Se citesce următorul amendament al D-lul Pastia, care puindu-se la vot res- pinge : „De la art. 33 să se ștdrgă cuvintele ; și adeverit de casierul județului.¹' — Se pune la vot redacțiunea comisi- neî, și se primesce. D. N. Constantinescn. In comitetul delegaților am discutat, am amendat, am primit un articol sau l-am respins, și ast-fel s’a făcut un project al comisiunel. Acum se citesce de D. Eraclide acest ar- ticol, și văd că este modificat de cum era făcut de comitet, fără ca să fiă și eu con- sultat (sgomot). D- Eraclide. S’a făcut în plină Ca- meră. D. președinte. Trecem la articolul ur- mător. D. I. Poenaru. Am luat cuvdntul îna- inte de a se ceti articolul următor, căci ași dori să propun un amendament. D-lor, Camera se găsesce, mai înainte de a trece la art. 36, în facia art. 34 din legea electorală, acela care este relativ la formarea listelor. S’a văijiut de mal multe oii neînțelegeri între alegători asupra cailelor când listele electorale devin definitive. Eu chiar am întrebat pe un ministru când listele vor fi definitive, și respunsul a fost: citesce le- gea și fă socotelă. Acâstă nedomirire a făcut că consiliile comunale, după legea din 1874, determina diua din care lista va rămânea definitivă- De aceea, eu cred că ar trebui Camera să determine acea di, peutru a se sci de când acele liste pot să fie luate în vedere când se fac alegerile. Ca să vă arăt inconvenientul ce v’am semnalat, etă eă chiar legea din 1874 co- munală a prevădut cașul la art. 29: „Listele uă dată redigiate, după înde- plinirea formalităților de mai sus, devin definitive la 1 Martie, și pentru tot cursul anului pene la următorul 1 Martie.“ Prin urmare, acâstă disposițiune o cred fdrte oportună, și sunt de părere ca să se intercalese ca un aliniat la art. 34. D L. Eraclide. Comisiunea, consul- tându-se, respinge amendamentul D-lul Poenaru, pentru cuventul că cea d anteiil Duminecă din luna lui Ianuarie e uă di mobilă, și ast-fel nu se pdte admite uu termen fix. D. Sc. Pastia. A se fixa un termen, este de neapărată nevoe, pentru că alt-fel s’ar aduce uă mare confusiune. Unu-spre-ijlece ani au probat inconvenientul ce nasce din nefixarea termenului; însă acest termen nu se pdte lua de la 1 Martie, și deca veți pune 5 Martie, trebue atunci să schimbați termenul de cinci săptămâni la tribunal și să’l fixați la uă di care să fie corespun- 46tdre cu termenul de la tribunal. D. N. Blaremberg. La acest articol eii propun a se adăoga următorul aliniat: „Originalul listelor electorale, care sunt permanente, va fi de aci înainte așternut într’un registru destinat anume, numerotat, șnuruit și sigilat. „Ori-ce falș intenționat în aceste liste, se va considera ca un falș în scriere pu- blică și se va pedepsi ca ast-fel." D. L. Eraclide. Comisiunea în unani- mitate primesce acest amendament. — Se pune la vot articolul cu amenda- mentul propus de D. Blaremberg, și se primesce. D. Coiislantiuescn. Am și eu un amen- dament în coprinderea următdre. „Termenul de trei săptămâni în care listele electorale urmesă a sta afișate, și contestațiunile primite se va număra pe dile libere. „In cele trei dile ce urmâsă, conform aliniatului ultim, de sub art. 37, după în- chiderea termenului de contestațiuni, con- siliul comunal judecă tdte contestațiunile primite în termenul legal și cari ar fi ră- mas neresolvate. „In materie de contestațiuni consiliile comunale lucrâsă ca primă instanță jude- cătorâscă, conformându-se, în ceea ce pri- vesce procedura chiămărel și ținerea șe- dințelor, legel de procedură civilă." D. L. Eraclide. Comisiunea, cn părere de rău, se vede silită a menține art. 37 din lege, fiind mult mal esplicit de cât cu acest amendament. — Se pune la vot amendamentul D-lul Constantinescu, și se respinge. D. R. Campiniu. Propun un aliniat la art. 14, ca formarea secțiunilor, saii îm- părțirea colegielor pe secțiuni, să se facă pe colori în oraș; căci etă ce se întâmplă, și acesta o sciu din esperiență: Mulți primari, cari sunt însărcinați cu dresarea listelor, nu formâsă secțiunile pe colori, și acesta în scop de a paralisa acțiunea inteligenței oraăulul. Sunt alegători vecini, și cu tdte acestea ei sunt trămișl î i deosebite colori. De esemplu, A este vecin cu B, și B în loc să votese în aceeași coldre cu A, este tră- mis în cea-altă estremitate a orașului. Ce dic ei? Că oposițiunii să’l dăm uă secțiune, fie ea acolo ori cât de numerdsă, trâcă peste 500, nouă ne trebue două, trei secțiuni compuse de dmenl cari nu ati cu- noscința legilor, cari n'i scifl să facă con- trolul operațiunilor, si în mijlocul acestora trămitem agenții noștri să facă operațiu- nile de publicațiune, votesă și morțil și viuil, nu este nimeni în stare să facă con ■ trol, să facă protestațiunl, și prin urmare, suma ndstră de votanțl este asigurată, și mal avem și aparența legalității, că ale- gerile se fac în mod legal și nu sunt bă- nuite. De aceea, D-lor, spre a înlătura acest inconvenient, al cărui resultat este falsi- ficarea voinței alegătorilor, nu găsesc un alt mijloc de cât acela ca primarul, uă dată cn publicațiunea listelor electorale, uă dată cu afișarea lor Ia începutul lui lanuariti, se împartă tot atunci acâstă listă pe colori, să o împartă în secțiuni, și să arate anume în ce secțiune fac parte alegătorii din cutare coldre; căci penă acum, repet, că nu se făcea așa, ci tocmai în prediua alegerel, sati în cele 15 dile d inaintea alegerel, se împărțeau listele pe colori, și adesea-orl se făceati confu- siunî, în cât alegătorii cei mal mulți nu 1366 sciau din care secțiune fac parte ca să votese. De aceea, D-lor, ași dori să se facă un aliniat, cum că nu ar fi considerată ca le- gală lucrarea unei secțiuni, decă uă dată cu publicarea listelor, ce trebue să se facă la lanuariO, nn s’ar precisa ca secțiunile să se f'irmese după colori. Voci. Faceți amenda uent. D. K. Campinin. In sensul acesta voiii formula amendamentul mefi. Voci. Sunt 5 ore și numai suntem în număr. D. președinte. Discuțiunea asupra a- mendamentulul D-lul Campiniu remâne pe mâine — Ședința se rădică la 5 ore, anunțân du-se cea viitdre pe a doua-qli, 17 Fe- bruarie. Ședința de la 17 Februarie, 1877. Preșidentia D lui vice-președinte A. Teriachiu asistat deD-nil secretari I. Lă- țescu, F. Alluneanu, G.Tacu și A. Vizanti. Ședința se deschide la amia^I. Presențl 95 D-nl deputațl. Nu răspund la apelul nominal 56, și a- nume Bolnavi: D-nil A. Celebidache, 0. T. Grigorescu, P. Gheorghiade, Gr. Serurie. In congediu : D-nil A. Agioglu, C. Bobeica, A. Gr. Bonaehi, N. I. Bujoreanu, Sc. Călinescu, C. Catargi, P. Constantin, G Gamulea, D. Giani. G. Mârzescu, D- Miclescu, G. Mi- clescu, S. Nicolau, N. Nicorescu, N. Ro- setti, G. Rosnovanu, C. Ș6rec, M. Vladi- mirescu, P. Zamfirescu, H. Zugrăvescu, M. Burileanu, D. Frunză. Fără arătare de motive ' D-nii D. Anghel, G. Dimitrescu. A. Can- diano-Popescu, Gr. Cantacuzin, D. Cas- troian. N. Catargi, L. Costin, D. Coza- dini Gr Cozadini G. Exarhu, N. Guran, P. Grădișteanu, G. Magheru, G. Mantu, G. Morțnp, M. Negulescu, N. H. Nicola, R. PăUrlăgeanu, C. Peșiacov, D. Pruncu, G. Pruncu, M. Sehina, E. Stăiescu, V. A. Urechiă, G. Vernescu, I. Carabatescu, C. îlimescu , M. Ghelmegeanu, A. Stolojan și E. Protopopescu-Pache. Sumarul ședinței precedinte se aprobă. Se acordă congediu D-lul deputat I. Mârza. Se trămite la comisiunea de petițiuni petițiunea D-lul I6n Teodor și a epitro- piei spitalului filantropiei din Fălticeni, asupra căreia Adunarea adoptă urgența. Se comunică Adunărel adresa comisiu- nel financiare, împreună cu un proces- verbal încheiat de acea comisiune cu oca- MOfilToKUL FlOiAL AL ROMaNIZi siunea cărțeî mari a esercițiulul anului 1875. Adunarea ia act de acesta. Se trămite la secț'uni projectul de lege relativ la vândarea unei porțiuni de 10 pogdne teren din proprietatea Statului Gradiscea, la Balta-Albă, D-lui doctor N. Georgescu, pentru înființarea unul stabi- liment de b li sistematice. Se trămite la comisiunea budgetară projectul de lege pentru fixarea veniturilor și cheltuielelor casei pensiunilor pe anul 1877, împreună cu budgetul acelei casse. D. vico-preșeflinte. La ordinea dilel a- vem continuarea discuțiunel asupra pro- jectulul de lege pentru interpretarea legel electorale. D. D. Sturdza, ministru de finance. Efi credeam ca onor. Adunare se va ocupa astă-cjR de urgență cu projectul de lege privitor la esplicarea legel comptabilită- țel generale a Statului și aș dori se sciu ddcă aedsta este în intențiunea acestei onor. Adunări. Voci Da, da. D. vice-președinte. Acum vom conti- nua cu legea electorală, și după aceea vom lua projectul cerut de D. ministru de fi- nance. Voci. Nu; legea de comptabilitate. D. vice-președinte. După regulament, nu pot întrerupe uă discuțiune deja înce- pută; prin armare la ordinea (lilel pentru ședința de astă-dl avem continuarea dis- cuțiunel asupra prejectului pentru inter- pretarea legel electorale. Voci. Nu; consultați Adunarea, fogo- mot). D. Fanfazi Ghica. D-lor, efi sciu că după regulamentul nostru ordinea dilel se reguldsă de biurofi în unire cu guvernul, scifi că atunci când vine nn project de lege care din natura sea este urginte, mal cu semă că legea aceea s’a votat d>ja de Senat, nu mai pdte încăpea nici uă objec- țiune, ci imediat trebue a se discuta legea I cerută de ministru. Și fiind că acestă lege este indispensabil să o avem cu un mo- ment înainte, de dre-ce ea este menită a reforma sistemul comptabilităței ndstre , mai cu semă în ceea ce privesce punerea în lucrare a budgetelor, pentru aceste con- siderațiunf, eu aș fi de părere să se pri- mdseă propunerea D-lul ministru de fi- nance. D. D- Mărgăritescu. D. Candiano-Po- pescu, colegul nostru a demisionat... Voci. Nu e acestă cestiunea. D. D. Mărgăritescu. Dați-mi voie, D- lor, am să puifi uă cestiune. D. vice-președinte. Bine-' uțl, D-lor, a face linisce; alt-fel nu sunt îu stare să conduc desbaterile... Voci. Să vorbâscă D. Mărgăritescu ’ (Sgomot). D. vice-președinte. Am apucat de am anunțat continuarea discuțiunel asupra in- 22 Februarie (6 Martie) terpretărel legei electorale; prin urmare nu putem începe altă discuțiune; nu pot da cuventul în altă cestiune. In ceea ce se atinge de cele dise de D. Pantazi Ghica, am ondre a da D-sâle ur- mătdreaesplicațiune; efi, dupăregulament, nu pot face alt-fel de cât să pun în discu- țiune interpretarea legel electorale ; căci ordinea dilel, precum ați vfi<)ut. s'a regu- lat de Cameră împreună cu ministerul și s’a hotărît să se pună la ordinea dile! con- tinuarea discuțiunel asupra proj ctulul de lege pentru interpretarea legei electorale. Prin urmare, efi nu pot face alt-fel, ddcă însă Camera, împreună cu D. ministru vo- iesce să suspende discuțiunea aedsta și să intrăm în altă discuțiune , atunci md voifi conforma dorinței D-v.; alt-fel nu pot face, căci așa ’ml dictdsă regulamentul. D. D. Sturdza, ministru de finance. Sciți, D-lor, că alaltăieri s’a suspendat discuțiunea acestei legi pentru ca să se tipărdscă și pentru ca să ia fie care din D-v. cunoscințe de aprdpe de disposițiu- nile ei. Efi așa cred că Adunarea dispuse- se de alaltăieri, că discuțiunea se suspen- dă până după tipărire și că îndată după aedsta se va lua în cercetare de urgență . căci acestă lege este deja înaintată în des baterea D-v. de câte-va rele ce se va pune în vedere de către di- igintele respectiv. 4. Trăsura cu cal va fi trămisă la oficii! și gară, cel pucin cu uă jumătate oră în- ainte de ora fixată pentru pornirea espe- dițieî. 5 ln cas de a uu fi următor la articolul precedent, dirigintele va angaja cu ori-ce preț cal șt trăsură, spre a se face trans- portul îu comptul antreprenorului, care va mal fi amendat pentru asemenea contrave- nirl și cu subvenția pe uă i)i. 6. Trei abateri de la condițiunile con- trariului dati dreptul direcțiunel la resili- are lui și concedarea acestei antreprise al- tei persâne prin licitație sati bună învo- ială în comptul garanției antreprenorului. 7. Durata acestui contract va fi de trei ani cu începere de la 5 (17) Aprilie 1877, reservăndu’șl direcțiunea dreptul, afară de cașul prevâdut la articolul precedent, a ’l resiiia ori când va crede necesar după ce însă va anuncia cu uă lună înainte pe an- treprenor fără drept de judecată sati vre uă pretenție din partea acestuia. 8. Subvenția ce va resultă la licitație se va plăti antreprenorului la finele fiă-că- rel luni prin mandat asupra tesaurulul public. 9. Pentru asigurarea Statului că acest transport se va efectua conform contrac- tului, antreprenorul va depune în termen de 15 05c/mX0 003 m/m 3 00 18 00 10 Bucăți scânduri brad 40 m/m și 7 m. lun- gime. 4 5 45 00 Total. . . 3000 00 b). Materiale pentru atelier, mangal ins- trumente entru vâodârea a 2,539 arbori de pe locurile de fânețe de pe moșia Stalului Tarpescî, din județul Neamțu, plasa de Sus, comuna Boistea, cu condițiunile maî jos înserate. No 3,244. 3 1877, Februarie 4. Condițiuni cu cari Statul vinde spre tăerc ar- borii după locurile de ftneță după moșia Ter- pești din județul Nemțu. Art. 1. Se vinde un număr de 2 539 ar- bori după locurile de fânâță de pe moșia Statului Terpești, județul Nâmțu, plasa De-Sus, comuna Boiștea. Art, 2. Acești arbori se află la uă depăr- tare ca 1 chilom. de satul Târpești și ca de 7 chil, de Târgu-Nâmțulul, toți sunt marcațî cu ciocanul silvic, sunt de diferi- te esențe, vârstî și dimensiuni și se află în diferite locuri și anume: 1. In fânațiul dintre pîrîul Rușca și pî- rîul Tătăruș se află 520 stejari, 290 teifi, 238 paltini, 660 carpinî și 100 fagi. 2. In fânațiul Mohorâta 663 stejari. 3. In fenațiul Lunga 19 stejari. 4. In fenațiul Mătasa 6 stejari. 5. In fenațiul Câsta-Odăi 23 stejari și 8 tel. 6. In fânațiul Câsla-Lingurarulul 6 ste- jari, 4 tel și 2 răchițî. Art. 3. Concurenții nu vor fi admiși la licitație ’nainie de a depune uă garanție provisorie în numerarin, bonuri rurali și domeniulî sau în alte efecte publice în va- lâre de 550 lei, 92 bani; bonurile ruralî și domeniale se vor primi cu valârea lor no- minală, eră cele alte efecte publice după cursul dilel. Art. 4. Tăerea arborilor se va face din facia pământului și se vor transporta pe drumul Terpeștilor ce trece d’alungul fâ- națielor și alături cu pîrîul Terpeștilor. Art. 5. Tăerea și transportarea se va fa- ce în termin de trei luni, începând de la data încunosciințărel despre aprobarea ad- judicațiuneî; nu se vor putea efectua aceste operațiuni în timpul cât vor fi fenațieleo- prite, adică de la 1 Maiu și până la 1 Sep- tembre, când barba cresce și se cosește, *3,75 afară numai când arendașul respectiv va tolera a se efectua și îu timpul acesta. începerea tăereî nu se va autorisa, de cât după ce cumpărătorul va justifica că a plătit în total prețul lemnelor după adju- decațiune. Art; 6. Ori ce material va rămânea ne- tăiat sau tăiat și netransportat în timpul [.revădut mal sus, va rămâne de drept pro- prietatea Statului. Art. 7. Decă cumpărătorul ar tăia și transporta din materialul rămas peste ter- minal acordat, va fi obligat a plăti Stătu lui fără somațiune sau judecată valârea a- celor lemne, după estimațiunea prealabilă ce s’ar face de agentul silvic respectiv. Art. 8. Nu va putea să taie veri un ar- bor care nu ar avea marca ciocanului sil- vic, în cas contrariu se va procede precum s’a arătat la art. 7. (3—3). — Pentru motiv că asupra arendașului moșiei Hârtiesci, a monastirei Vieroșu, din județul Muscel, pe periodul 1876—1886, figurâsă detorie mal multe câsciurî din a- rendă, și conform condițiunilor generale de arendare stabilite pe citatul period pu blicat îu Monitorul No. 130 și 163, din 1875; administrația pe de uă parte a luat disposițiunl pentru deposedarea arendașu- lui citatei moșii, âră pe de alta publică spre cunoscința generală, că, la 26 Febru- arie curent, la 12 ore din <)i, se va ține li- oitație atâtîu localul administrației, casele Ștefănescu, calea Mogoșâi, în București, precum și la prefectura județului Muscel, pentru rearendarea moșiei maî sus citată, pe restul indicatului period cu condițiu- nile și regulamentul înserate în menționa- tele donâ Monitâre. D-niî amatori dâră, sunt invitați a se presenta spre concurare la dioa defiptă și n localurile notate, însocițl fiind da ga ranțiile provisoril cerute de regulamentul de licitațiunî. No. 3,577. 3 1877, Februarie 8. — Fiind că prețul ce s’a obținut la licita- țiunea efectuată îu de 18 Ianuarie es- pirat, conform anunciulnî înserat în Moni- torul No. 291, din 1876, pentru moșia Fa- raonele, afată dc trupul Golesci și Malca- giâia vândută de veci, din județul Râmnicu Sărat, scâsă in rearendare pe restul peri- odului 1875 — 1880, pentru neplata de câsciurî, fiind arendașul deposedat, s’au constatat nesatifăcător în raport cu arenda actuală. Administrația publică din noă licitație pentru rearendarea espuseî moșiî pe rt-stul indicatului period, cu condițiunile și re- gulamentul din Monitorele No. 106, 123 și 167, din 1874, care se vaținesimultaueă în <)îoa de 26 Februarie curent la 2 ore post meridiane, atât în localul administrației, casa Ștefănescu, calea Mogoșâi, în Bucu- rescî, cât și la prefectura Șișului județ. 1376 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2 Februarie <6 Martie) 1877 D-niî amatori dâră, suntinvitațî a se pre- senta la concnrență în localurile mal sus citate, la (lioa și ora defiptă , însocițî de garanțiile provisoriî în valâre de leî 500, jumătate adică din arenda actuală, conform regulamentului de licitațiî. No. 3.582. 1877, Februarie 8. —Comitetul, în ședința de la 14 Decem- bre 1876, încuviințând a se vinde conform legeî din 22 Februarie 1873, bunurile cu- prinse în tabloul publicat în MonMrele No. 290, din anul trecut, și No. 36, din anul curent; administrațiunea publică spre generala cunoscință, că, licitația se va ține în (Jiua de 1 Martie 1877, la 12 ore din G Martie No. 41 SUPLIMENT IA MONITORUI. OFICIAi. -------- PUBLICAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIURl JUDICIARE LICITAȚIUNE Tribnnalnl Ilfov secția III. D. Mina Botineli, de profesiune liberă, domiciliat calea Mogoșdel, No. 12, în bisa formulei esecutoril pusă pe actul de ipo- tecă legalisat de acest tribunal la No. 308, din 1860 , a cerut punerea în vâpdârq cu licitație a caselor cu locul lor din comuna Bucuresci, suburbia Arhimandritu, strada Casărmel, No. 12, avere a D-nel Marghid- la Prodănescu , de profesie liberă , domi- ciliată în aceste case. Aceste case sunt de zid , compuse din cinci camere , trei cuhnii, patru magasil, învelite cu fer roșu , curtea împrejmuită , se îuvecinesce cu Tudora Mihale Simi- gdica, cu D. Fotea , cu uă proprietate ne- cunoscută și în faciă cu strada menționată. Asupra acestui imobil se află următd- rele împrejurări: D-na Marghiâla Prodănescu s’a împru- mutat cu lei 1,600 de la societatea credi- tului fonciar urban din Bucuresci cu ipo- tecă acest imobil; idem s’a împrumutat cu lei noul 400 de la D. Petre Gheorghia- di, cu ipotecă tot acest imobil. Se face dâră cunoscut în general că ace- stă licitație se va urma în pretoriul acestui tribunal, în dioa de 1 Iunie 1877. la 11 ore de diminâță, având în vedere că toți a_ ceia cart ar pretinde vre un drept de pro- prietate , usufruct, servitute, chirie, pri- vilegiti, ipotecă, satt veri-ce alt drept de asupra imobilului în chestiune, să se arâte la tribunal, înainte de dioa fixată pentru licitațiune, spre a’șî arăta pretențiunile, căci, în cas contrariti, veri ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 2,129. 1877, Februarie 17. D. Demetru P. Economu, rentier, do- miciliat strada Mircea-Vodă, No. 9, prin petiția dată acestui tribunal, registrată la No. 18,033, diu 1876, a cerut punerea în vândâre cu licitație voluntară a imobilelor din comuna Bucuresci, suburbia Ddmna- Bălașa , No. 8 bis și a celui din suburbia Sf. Ecaterina , strada Bibescu-Vodă , No. 18, avere a decedatului Vasile Avrămescu. I Otelul Avram din strada Bibescu-Vo- dă, No. 8, se află de zid solid, în duoe e- taje . avend sus ca la 22 camere , jos trei prăvălii, duo? camere și pivniță, învelite cu tinichea, grajd mare cu duo8 uși și șo- pron, tot de zid, învelit cu tinichea¹, odae pentru servitori, curtea pavată și împrej- muită, și tot mobilierul lut necesar, se în- vecinesce cu proprietatea D-lul C. Fălco- ianu, cu uă altă proprietate tot a deceda- tului, în fund cu un loc viran al primăriei capitalei, și în faciă cu strada menționată. II. Casele de alături de otel, aceâșl su- burbie și stradă, tot de zid, în duoă etaje, învelite cu tinichea , având sus cinci ca- mere și duoă cuhnii , jos patru camere și uă pivniță, grajd și șopron, tot de zid, în- velit cu tinichea , având în facia stradel duo? prăvălii, învelite , lipite cu otelul, având loc în facia stradel cât ține casele cu prăvăliile și în fund lățimea , se înve- cinesce cu D. Parianos , cu otelul de mal sus, cu locul viran al primăriei capitalei, și în faciă cu strada menționată. II. Casele din aceâșl stradă, No. 18, sunt de zid, în paântă, ruinate, învelite cu ti- nichea și șindrilă , se învecinesce cu La- zăr Naumescu, în duoă părți cu proprie- tatea bisericel Sf. Ecaterina și în faciă cu strada menționată. Se face deră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestuî tribunal, în dioa de 6 Aprilie 1877, la 11 ore diminâța, având în vedere cătoțl acel cari ar pretinde vre-un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privi- legiu, hipotecă sau orl-ce alt drept asu- pra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal înainte de dioa fixată pentru lici- tațiune, spre a’șl arăta pretențiunile: căci, îu cas contrarie, orl-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 2,160. 1877, Februarie 17. Tribnnalnl Teleorman. Pentru despăgubirea Statului de lei noui 1065, bani 66, prevăduț' în jurnalul onor, consiliul de miniștri No 10 din 1873 Prin jurnalul cu No. 529 , adjurnându- se vândârea cu licitație la acest tribunal, în ijioa de 27 Aprilie viitor, orele 10 di- minâța, imobilelor următbre Uă casă bună cu 2 ferestre, învelite cu papură și coceni, împrejmuită cu gard de parmacl în număr de 480, dintre cari 40 pari infipți printre parmaci în pământ, piv- niță în pământ, învelită cu pământ. Un pătnl pe 8 furci lemne și învelit cu coceni, un pătul mic pentru producte și un coșar pentru vite, tâte aceste imobile se află situate în comuna Merișanil, avere a repausatulul Mama Petrescu , fost per -ceptor al comunei Merișanil, care avere după încredințarea dată de grefă, nu s’a găsit supusă la nici uă împrejurare po- pritâre. In consecința căruia tribunalul publică prin acâsta spre generala cunoscință a a- matorilor și somâsă pe toți aceia cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usu fruct, servitute, chirie, privilegiu, ipote- că satt veri-ce alt drept asupra espuselor imobile puse în vândere , ca, mal înainte de dioa indicată mal sus , să se presinte la tribunal ,spra a ’șl arăta pretențiunile . căci, în cas contrariu, veri-ce cereri sa vor ivi, nu se vor mal considera. No. 3,795. 1877, Februarie 15. Tribnnalnl de Muscel. Pe basa sentinței acestui tribunal. No. 94, din 1875, învestită cu titlul esee.uto- riu No. 106 din 1875, și după îndeplini- rea disposițiunilor cerute de procedura ci- vilă, prin jurnalul dresat la 22 Ianuarie anul curent, s’a hotărât ca, în dioa de 19 Martie, anul curent, la orele 10 ante-me-i diaue, să se vândă cu licitațiune în preto- riul acestui tribunal, imobilele jos notate, avere a moșnenilor Nămăesci, de profe- siune agricultori, domiciliați în comuna Nămăesci, spre despăgubirea D-lul Scar- lat Angheleanu, de profesiune proprietar, din comuna urbană Câmpu-Lung, de su- mele ce are a primi după aretata mal sus sentință. Acâstă vândâre se publică spre gene- cunoscință, ca toți aceia ce vor avea asu- pra acestor imobile veri un drept de pro- prietate, usufruct, servitute chirie, privi- legiu, ipotecă saîi orl-ce alte drepturi, să se arate la tribunal mal naintea termenu- lui de adjudecațiune, căci în urmă nu li se va mal admite nici uă pretențiune. Eră aceia ce vor voi să cumpere acestor imo- bile să se presinte la tribunal la dioa și ora indicată mal sus, spre a concura. Descrierea imobilelor ce se vinde, con- dițiunele vân^ărei și diferitele sarcini și împrejurări ale imobilelor pânâ acum cu- noscute : 1. Muntele Găinațu-Mare, din hotarul comunei Nămăesci, plaiul Dâmbovița, ju- dețul Muscel, care se compune din pădu- re de fag și bi ad cu suhat de pășiunat vite pe dânsul. 2. Muntele Găinațu-Mic, situat tot în hotarul comunei Nămăesci, același plaiu și 37Î MONITORUL OFICIALUL ROMÂNIEI 22 Februarie (6 Martie)}!877 tribunal, în dina de 22 Aprilie 1877; căci în cas contrarii!, se va judeca în lipsă. No. 7,578. 1877, Februarie 16i Tribunalul Ilfov, secția II corecțională. D. Andrei Zugravu, cu domiciliul necu- noscut , este chemat la acest tribunal, în •Jioa de 5 Aprilie 1877, la 11 ore de dimi- neță, spre a se cerceta ca prevenit pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi ur- mător, se va judeca în lipsă. No. 5,010. 1877, Februarie 15. — D. Alexandru I. Ralet, cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în dioa 6 Aprilie 1877, la orele 11 de di- minâță , spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae; având în vedere că , de nu va fi următor , se va judeca în lipsă. No. 5,033. 1877, Februarie 15. — Sevastița Dincă, cusătoresa și Mi- halache Voicu, bucătar, cu domiciliurile necunoscute , sunt chemați la acest tribu- nal, în dioa de 6 Aprile 1877, orele 11 di- minâță, spre a se cerceta pa prevenițl în procesul pentru adulterin; având în vedere că, de nu vor fi următori, se va judeca în lipsă. No. 5,048. 1877, Februarie 15. — D. Andrei loze și Nicolae Andrei, cu domiciliurile necunoscute, sunt chemați la acest tribunal, în «jioa de 6 Aprilie 1877 , la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenițl în procesul pentru bătae; a- vând în vedere că, de nu va fi următori, se va judeca în lipsă. No. 5,065. 1877, Februarie 15. — D. Hristu Popescu Logofetu, cn do- miciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, pentru 4ioa de 7 Aprilie viitor, la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru atentat la pudâre; având în vedere că, de nu va fi ur- mător, se va judeca procesul în lipsă. No. 5,097. 1877, Februarie 15. — D. Carol Dogler, șef de tren, cu do- miciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în^ioa de 7 Aprilie viitor, orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca pre- venit în procesul pentru furt prin efracție; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 5,106. 1877, Februarie 15. D. Grigore lân, epistat, cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în «Jioa de 7 Aprilie viitor, la orele 11 de diminâță , spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru rupere de sigiliu ; având în vedere că , de nu va fi următor se va ₍ judeca în lipsă No. 5,121. 1877, Februarie 15. , județ compus din suhaturl de vite și pu- țină pădure. 3. Muntele numit Pleșile tot din hotarul comunei Nămăesci plaiul Dâmbovița ju- dețul Muscel, compusă din pădure mărun- tă de fag și brad și suhaturl pentru pășiu- nat vite 4. Muntele numit Plăișârele situat tot în comuna Nămăesci, plaiul Dâmbovița, județul Muscel, compus din pădure de fag și suhaturl de vite. No. 3,418. ’877, Februare 12. CITAȚIUNI. Curtea de apel diu Bucurescl, secția I. D. Vasile Nedelcu, cu domiciliul necu- noscu. se vestesce prin acâsta una și sin- gură citație ca, la 13 Aprilie 1877, la ora 10 dimineța, să vie a se înfăcișa în pro- cesul în care este prevenit pentru furt, pregătit cu tdte actele necesare; cunoscând să, la cas de nevenire, procesul se va re- solva în lipsă’I, conform art. 182 din pro- cedura codului penal. No. 1,384. 1877, Februarie 16. -------------dm jumu- ua Cornurile acum cu domiciliul necunos- cut, se vestesce prin acâsta una și singnră citație ca, la 13 Aprilie 1877, la ora 10 dimineța, să vie a se înfăcișa în procesul în care este prevenit pentru contravenție la legea monopolului tutunurilor, pregătit cu tâte actele necesare ; cunoscând că, la cas de nevenire, procesul se va resolva în lipsă’I, conform art. 182 din procedura codului penal. No. 1,341. 1 77, Februarie 15. — D. S. Bulucea, din comuna Crevedia, plasa Margini, se vestesce prin acâsta una și singură citație ca, la 13 Aprilie 1877, la ora 10 diminâță, să vie a se înfăcișa în procesul în care este prevenit pentru furt, regătit cu tdte actele necesare ; cunos- când că, la cas de nevenire, procesul se va resolva în lipsă I, conform art. 182 din procedura codului penal. No. 1,329. 1877, Februarie 15. Tribunalul Ilfov, secția 1 corecțională. Păun Radu, cu domiciliul necunoscut, »ste chemat la acest tribunal, în dioa de 15 Martie 1877, la ora 11 de diminâță, spre se cerceta ca prevenit pentru abus de în- redere ; cunoscând că de nu va fi următor, e va judeca în lipsă. No. 7,394 1877, Februarie 14. — D. V. Chubler, cu domiciliul necu- loscut, este citat ca prevenit pentru ban- crută frauduldsă, ase presența la acest D. Simeon Christea Cojocaru, cu -2 - miciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în dioa de 11 Aprilie 1877, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca pre- venit în procesul pentru abus de încrede- re; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 5,186 1877 Februarie 15. — D. Grigore Guță Ciobanu, cu domi- ciliul necunoscut, este chemat la acest tri- bunal, în (jioa de 11 Aprilie 1877, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca pre- venit în procesul pentru furt; având în ve- dere că, de nu va ti următor, se va judeca în ’ipsă. No. 5,194. 1877, Februarie 15. — D. C. N. Stefănescu , cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în dioa de 6 Aprilie 1877, la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru abus de încredere; având în vedere că, de nu va fi următor, se va ju- deca în lipsă. No. 5488. 1876, Februarie 17. — D-nil lân Pometeu, Dincă Radu Uja, cu domiciliurile necunoscute , sunt che- mați la acest tribunal, în dioa de 6 Apri- lie viitor, la 11 ore de dimineță, spre a se cerceta ca prevenițl în procesul pentru furt; având în vedere că, de nu vor fi ur- mători. se va judeca în lipsă. No. 5,477. 1877, Februarie 17. - D-na Anicalonâsca, cu domiciliul ne- cunoscut, este chemată la acest tribunal în (jioa de 5 Aprilie viitor, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca reclamant în procesul pentru adulterii! și a susține oposiția ; având în vedere că, de nu va fi următâre, se va judeca în lipsă. No. 5,475. 1877, Februarie 17. — George Grigore Birjaru, cu dornici liul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în <)ioa de 4 Martie viitor, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca pre- venit în procesul pentru rupere de sigi- liu ; având în vedere că, de nu va fi urmă- tor, se va judeca în lipsă. No. 5,438. 1877, Februarie 17. D. G. Niculaide, fost primar din co- muna Fundeni și domiciliat în strada Ber 2 Feuiuane (6 Manie) 1877 va fi următor acestei eitațiunî, se va apli- ca articolul din procedură. No 2,029. 1877, Ianuarie 24 D. lorgu Nițescu, cu domiciliul ne- cunoscut, se citâscă, ca, la 21 Aprilie 1877, la 10 ore diminâță, să vie la acest tribu- nal, spre a se înfăcișa ca inculpat în pro- cesul pentru insultă; cunoscând că, de nu va fi următor acestei citațiuni, se va apli- ca articolu din procedură. No. 2,030. 1877, Ianuarie 24. — D. Toma Cercel Rudaru, cu domi- ciliul necunoscut, este citat ca, în dioa de 25 Aprilie 1877, ora 10 diminâță, să se presinte la acest tribunal ca inculpat pen- tru lovire; cunoscând că, în cas contrar se va condamna conform legii. No. 2,036. 1877, Ianuarie 24 Tribunalul de Teleorman. D Ștefan Ciupagea, din comuna Olo- gi, eră acum cu domiciliul necunoscut, se citâsă prin acâsta, ca, în di a de 31 Mal 1877, la 10 ore de diminâță, să se presiu- te la acest tribunal, ca inculpat pentru ru- pere de sigilii; cunoscând că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă, conform legei. No 1,945. 1877, Ianuarie 25. Tribunalul de Dâmbovița. D. Nicolae loniță, cu domiciliul necu- noscut, este citat prin acesta una și sin- gură chemare ca, în dioa de 25 Aprilie viitor, orele 10 de diminâță, să se pre- sinte la acest tribunal, ca inculpat pentru furt; cunoscând eă, nefiind următor aces- tei citațiuni, se va condamna în lipsă, con- form legei. No 2,333 1877, Februarie 11. — D. lân Costea sati Cărstea fost do- miciliat în comuna Titu, acum cu domi- ciliul necunoscut, este citat prin acâsta una și singură chemare ca, în dioa de 29 Aprilie viitor, orele 10 de diminâță, să se presinte la acest tribunal, spre ași sus- ține oposiția făcută contra sentinței co- recționale No. 1.064, din 1875; cunos- când că, nefiind următor acestei ( itațiunl, se va judeca procesul în lipsă. No. 2,426. 1877, Februarie 11. Judele n’ășel și urbei Oltenița. D Gheorghe Vasilescu, îngrijitorul moșiei Prundu-Belu, se citâsă printr’acâs- ta a se înfățișa înaintea nâstră, în ^iua de 7 Martie 1877, la orele 10 dimineță, spre a fi ascultat și interogat ca martor în pro- cesul pentru insultă și amenințare, eun >s- eâud că. do nu va fi următor, se va aduce eu mandat, conform lege’ No 325. 1877, Februariu 12 - D-na FlâreaPumitrache, din comuna unbană Oltenița, este citată a se înfățișa înaintea nâstră, în diua de 7 Martie 1877, la orele 10 diminâță, spre a se judeca ca inculpată în procesul pentru bătae și al- tele; cunoscând că, de nu va fi următor , procesul se va resolva în lipsă , conform legei. No. 331 1877, Februariu 12. — D. Vanghele Caliga, din comuna ur- bană Oltenița, este citat a se înfățișa în- aintea nâstră, în diua de 7 Martie 1877, la orele 10 diminâță, spre a se judeca ca re- clamant în procesul pentru bătaie si alte- le; cunoscând că de nu va fi următor, pro- cesul se va judeca în lipsă, conform legei. No. 330. 1877, Februariu 12. —D. Dumitrache Stavri, din comuna urba- nă Oltenița, este citat a se înfățișa înaintea nâstră, în . Cmanațiunile de bradă maritim suntu suverane ln fcY&i DE SEVE T)E MARITIME ' .Afecțiunile de peptă; și de aceia medicii recomandă locuirea pre lingă pădurile de bradu maritim. Siro- 8 » WKW g*»**¹/- tfSSI puii și Pasta de sucu de bradu maritim de ‘ I.ugasse conținu toate principurile balsamice și '“jV’PHARMACIEN a BORDE A ij reșindse alebradului maritim, ceia ce face pectoralulă ăidl < e>ii mai clfiricaciu contra nui/adii/oru d.’ peptă, Râgușealâ, Catarrhe, Bronchite, Anghine, Tusse, Dureri de gdtu, Asthmu, Grippâ, Tusse mâgârdscâ ți afecțiuni ale câiiloru urinare. — Deposită in principalele pharmacii. CIGARETTES 1NDI» Tdte mediurile cunoscute până astâ-41 contra as- thmului, nu au fostă de câtă palliative subt tdte formele, avându de basâ belladonie, stramonium, tutunulu sau opiulă. Atdstă nouă medicațiune este recomandată de către cea mai mare parte din medicii din Francia și din Streinâtate pentru combattcrea affectiunilori ale | cânloru respiratoare. — Este de ajunsă de a fuma Cigarettele cu Cannabis indica pentru a face ca se dispară excessele celie mai violente ale Mlhmulut, tussea nervoasă, răgușcala, nevralgiile /aciaic, insomnia și a combatte phlhisia laryngitd. Depositu in principalele pharmacii, AU CANNABIS INDICA Pharmaciens a Paris. J'ie închiriat, dela Sf. Gheorghs casei® ’ ⁷ D-nel Elena Al. Lăzărescu, suburbia Batiște, strada Dionisie. No. 34, compus® din 10 camere, dependințe, grajduri și șo- prâne, grădină, avend tâtă comoditatea. (3-24) ȚoșiaPoeni ce’I (Jiee și Bolaci. din districtul Vlașca, este de arendat; se adresa la proprietarul strada Biserica- Eni. No. 5, seu la comptuaru D-lor N. Ghermani și fii, strada Germană No. 23. (2-34) ’a perdut un act de hipotecă subscris Ariclia Văleanu. valâre 30 000 lei noul, creditore A. S. Petrescu, purtând No. 9 din 1870. al transcrierii de la tribuna- lul MehedirțI.; cine ’l va găsi este rugat să ’l aducă la D-nu Eugenie Ștătescu, calea Mogoșâeî No. 93 , promițendu-se aducătorului uă bună recompensă. (4J>) ’l Foșia mea Dărmănesci, din districtul -J* Muscel, plasa Râurilor, cu 200 po- gâne arătură, livedl de pruni, pivă și po- varnă, este de arendat de Sf. George vii- ti r. Doritorii sa pot adresa la proprietar, strada Polonă, No. 70. ASTHMU —CIGARETTEINDIANNE 22 Februarie (6 Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1383 3 Aceste Capsule poseda proprietățile tonice a Gudronului adăogate pe lângă ac- E R liunea antiblenoragică de Copahu. Ele nu obosescu stomahul și nu provocă nici r diaree nici greță ; constituescu medicamentul prin escelență in tratarea botelor y 3 contagiose a ambelor secse, scurgeri vechi seu recente, catare a beșicei și curze- $ 1 rea fără voie aurinului. Pe la finele tratamentului, și când ori-ce durere a dispărut, usul | INJECȚIUNU RICORD | S tonice și astringente, este micjilocul infailibil de a consolida vindecarea și de a H 1 evita intercerea. ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE ADEVERAT SIROP DEPURATIV FA FROT § Acest sirop este neăpart pentru a vin deca cu deseverșire maladiele pelei și pen- 3 tru a sfirși de a curați sângele după un tratamentu anti-sifilitic El feresce de tote g <5 accidentele ce pot resulta din sifilis constituțională. § Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere periculosă tote medicamentele p H RICORD, care nu vorîi purta sigliulu C. FAVROT 1 DEPOSITO GENERAL. — F² Favrot, 102, strada Richelieu, in Paris ; In S lassy, Racovits, Konia; Bucuresci, Rissdorfer, Zurner, Theil; Galatz, Tatu- seschi, Marino Kurtovich; Braila, Petsalis, Kau/mes; Crajova, F. Polii; Plojestl, Schuller; Barlad, Bretlner, și in loto farmaciile. Epitropia casei reposatel Lucsaudra Mavrodinoia Moșia Pupăza, (nelocuită), întindere de de 1,200 pogâne, coprindend arături, fâ- nâțe, pășiunl, în districtul Ilfov, esta de dat cu arendă, de la Sf. Gheorghe viitor, pe curs de 5 ani; licitațiunea se va efec- tua în diua de 8 Martie viitor, în Bucu- resci, în casele din curtea bisericel Sf Dimitrie, strada Carol I, condițiunile cu care se arendesă acâstă moșie, se vor ve- dea în 4iua licitației, la 10 ore din di. Pentru episcopu de Râmnic. (2-2) Archimandrit: A. Baldovin. DOCTORU RUSSO specialist de 20 ani, pentru bâlele secrete și bâlele de femei, anunță că orele de consultație sunt diminâța de la 8 pend la 10 și de la 1 pânâ la 3 după amâdă. Strada Stavropoleos, No. 3. (5-2d) (Piața Constantin-Vodă.) ș ț s PERLE limousin IN PARIS, RUE BLANCHE 2 HYDRAT DE CHLORAL IN CAPSULE Remediu util a adormi cineva chiar atunci cănd opiumul nu produce efect. Se pdte administra copiilor, fără pericol. El liniștește escitațiunile și sufe- rințele nervâse și nu împiedică buna digestiune. Sub acâstă formă nu este nici uă construcțiune a gâtlejului, nici un gust rău. Fie care conține 25 centigrame de Chloral. Sirop de Chloral Limousin 1 gr. de Hydrat de Chloral în lingură. Flaconul conține 250 grame. Deposit la Bucureșcl la pharmacia D-lul F W. Zurner en gros. In Iași la pharmacia D-lul A. Racoviță. I jo arendat, moșia Micșunesci-de sus, * ' numită și Micșunesci-mâra, situată în plasa Mostișcea, districtul Ilfov, pro- pietate a D-lul Dim V. Polisu-Micșunes- ci, la distanță de 3 ore de Bucuresci, în- tindere este de 1,500 pogâne, (râmase pe sâmapropietăței) din cari 1,000 lucrătore: locuri noui defrișate în anul trecut, și în anul acesta, 80 pogâne, sat mare, case ma- gasil noui, construite în anul acesta, han etc. semănăturile de tâmnă făcute cu de- săvârșire. Se mal arendâsă, împreună cu moșia sâă separat, și mâra după disa moșie pe râul Ialomița, reconstruită din nou, sis- tem perfecționat, 4 pietre francese mari (La ferte, 50 țoii în diametru;) a seadresa la proprietar, strada Batiștea, No. 14, hi Bucuresci. (3-2d) COMPANIA CĂEI FERATE LEMBERG-CERNÂUȚI-IAȘ. Liniile române Lungime 225 kilometri Tablou provisoriu despre veniturile de esploatare de Ia 1 Ianuarie penS la 1 Februarie 1877 TRAFIC DE PERSANE TRAFIC DE MĂRFURI In acelaș pe- 1877 Numărul Venit Venit Venit total riod din anul Diferența persanelor Tone 1876 Lei noii Lei noul Lei noui Lei noul Lei noul De la 1 Ianuarie până la 15 Fe- 25,328 146,868,88 37,100 237,314,14 384,183,02 222,245,60 -j-161,937,42 1384 &OWOLUL iJMCiÂL lLik)jL12U$l 22FebruirÎ9 ('6 Martie) 1877 SERVICIUL DE IARNA CALEA FERATA A STATULUI MERSUL TRENURILOR ™ BUCURESCI- GIURGIU (s^m VALABIL DE LA X OCTOMBRE 1876 PENE LA NOUI DISPOSIȚIUNI BVCUHiiaCI-G-IURG-IU G-IUHU-LU-.-SUC U j KILOMETRIC ARETAREA ARETAREA de la TRENURILOR j T R E N U R I L O R ! BUCURESCI TRENURI TREN TRENURI ' TREN STAȚIUNILE MIXTE facultativ STAȚIUNILE MIXTE facultativ de mărfuri 1 d* mărfuri ; Nr. 1 Nr. 3 Nr. 103 । KILOMETRE Nr. 2 îNr * Nr de la 1 OUE MIX OBE MTN ORE MIN GIURGIU XK MUP Oue n-u OF, MIH Dimin. Sera Amâ