No 46 Un num^r 25 b Duminică, ²',ⁱ'7 4 Marne MONITORUL OFICIA! AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: FB VN, TRE1-DBCI ți șăSB; șăSK LUNI, 20 LEI (Întâii Ianuarie și ântâii Iulie) ANUNCIUKILE: LINIA DE TREI-DEC1 LITERE TBBI-DEOI BARi (inserarea Il-a nai departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, pânS la eincl-tjeci linii, cinci lei; âră mai mare de cincl-deci linii, dece lei DIRECȚIUNEA: strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refiisă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și maî departe, 30 bani linia. Anunciurile se primesc și cu anul S U M A R PARTEA OFICIALA.— Ministerul de inter- ne.— Decrete.— Prescurtări de decrete. Ministerul de justiție.— Prescurtări de decrete. PARTEA NEOFICIALA. — Cronică.— De- peșl telegrafice.— Buletin esterior.—Sumarele ședinței Senatului de la 16 și 17 Februarie. — Sumarul ședinței Adunărei deputaților de la 18 Februarie.—Continuarea ședinței Senatului de la 24 Ianuarie. — Continuarea ședinței Adunărei deputaților de la 15 Februarie și ședința de la 16 Februarie. Anunciurl ministeriale. PARTEA OFICIALĂ Bucuresci, 19 Februarie 1811. MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnedefi și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănetate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 2,744; In virtutea art. 27 , 28 și 31 din legea consiliurilor județene, . Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul județului Argeș este convocat în sesiune extra-ordina- ră, pentru dioa de 9 Martiîi viitor, spre a se ocupa cu objectele următore: a) . Să chibsuescă mijlâcele din care să :e plătâscă transportul membrilor comi- siunelor pentru facerea recensemântulul tinerilor ce urmâsă a trage sorți pentru contigentul anului curent ț b) . Să aviseze asupra cestiunel privitâ- re la găsirea mijlâcelor din care să se plă- tâscă chiria localului ce urmâsă a se ocu- pa de cancelaria regimentului al 4-a de dorobanți, înființat din noii la reședința ju- dețului : c) Să ia cunoscință de reducerile din budgetul județului pe anul curent, făcute cu ocasia aprobărel lut și să ’și dea soco- tință asupra lor. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 15 Februarie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat ia departamentul de interne, I. C. Brătianu. Ho. 270 CAROL I, Prin grația iul Dumnedefi și voința na- țională, Domn al Românilor , La toți de faciă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No. 2,748 ; In virtutea art. 27, 28 și 31 din legea organică a consiliurilor județene, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Bacău este convocat în sesiune estraordinară pentru dioa de 9 Martie viitor, spre a se ocupa cu objectele următore: a) . Să votese regulamentul interior al comitetului permanent și al consiliului județian ; 6) . Să revisuiască și iomplectese re- gulamentul pentru înființarea scâleî de me- serii a județului; c) . Să facă repartiția asupra comunelor din județ, de sumele ce trebuesc a da pen- tru întreținerea scâlel de meserii; d) . Să revisuiască și să complectase re- gulamentul de admisibilitate în funcțiunile dependințe'de județ; e) . Să avisese asupra cererel făcută de primăria orașului Iași, de a’l se plăti bursa cuvenită scâlel de meserii d’acolo, pentru bursierii județului întreținuți în acea scâlă în anul 1875; f) . Să chibsuâscă asupra prelungire! termenului construcțiunel podului de peste rîul Șiretul, dată în întreprindere D-lul I. Sturdza; g) . Să se pronunciă asup..» cererel locu itorilor din cătunul Pustiana, de a forma uă comună separată ; h) . Să se pronunciă asupra cerere! co- munei Lunca, de a fi anexată ârășl la ju- dețul Tecucifi, unde a_fost mai ’nainte; i) . Să avisese asupra cerere! comune! Letea, de a se înființa dileie de terg în a- cea comună; j) . Să se pronuncie asupra propunerel ca tâte cheltuelile, ce prin repartiții sunt în sarcina comunelor, să se verse ca fond județian și județul apoi să facă acele chel- tuell pe sâma sa; k) . Să regulese din ce anume resurse să plătâscă salariele mâșelor de plăși o mise a se trece prin budgetul județului pentru anul curent; l) . Să decidă asupra preschimbărel man- datului comitetului permanent emis pe suma de 20 lei, în anul 1875, al cărui eser- cițiti s’a închis; m) . Să autorise facerea necesarelor vin mente de fonduri în budgetul județului pentru anul trecut 1876 și cel curent 1877; n). Să ia cuvenita decisiune asupra pro- punere! privitâre la permutarea reședințe! sub-prefecture! plășel Bistrița-de Jos în cătunul Petrișul, proprietate a județului; o) . Să se pronunciă asupra raportului inspectorului financiar, sub No. 825, în- dreptat ministerului de interne, p) . Să aviseze asupra măsurilor ce a urma să se ia în privința localului ocupa de arestul județian, care este ruinat și im- propriu acestui servicifi • (f). Să chibsuescă mijlâcele pe i re pararea caselor în care se află prefectura proprietate a județului r). Să se pronuncie asupra cl estiune' privitâre la antreprisa dată D-lul Enea Macri, pentru construirea unor poduri pe șoselele județiane; n) Să întocmâică și să votese regula- mentul casei de pensiuni pentru funcțio- narii județului; a). ‘ Să’șl dea socotința asupra cererel cătunului Albele, de a se deșii pi de co- muna Berzunțiu, și a se lipi la comuna Barsănesci; t) . Să alegă un supleant în comitetul permanent; (). Să verifice titlurile unul membru a- les îu consiliu; u) . Să aviseze asupra modulul și mijlb- celor pentru a se aduna și coordona tabe- lele lit. a și b ale foștilor clăcașl; d). Să se pronuncie asupra transacțiu- ntl încheiată de comitetul permanent cu D. Ștefan Matus, pentru banii ce are a lua de la județ, dupe hotărârea tribunalului rămasă definitivă. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat îu Bucuresci, la 15 Februarie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat iadepartamen ui de interne, I. C. Brătianu. No. 2,840. CAROL 1, Prin grația lui Dumnejeft și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă fi viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 3,023 ; Avend în vedere domndsca Ndstră ordonanță cu No. 2,374, de la 30 De cembre, anul curent; In virtutea art. 9 și 10 din legea consiliurilor județene, Am decretat și decretăm: Art. I. Colegiul I electoral pentru consilierii generali de la județul Râm- nicu-Sărat este convocat în (Jioa de 18 Martie viitor, ase întruni, la orele 10 dimineța, în localul comunei de re- ședință, pentru a alege un membru, spre împlinirea vacanței ce esistă în în consilifi. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 17 Februarie 1877 CAROL Ministru secretar de Stat Ia departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 303. Monitorul oficial al românie! Prin înalte decrete cu data de 18 Februarie curent, după propunerile fă- cute de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, sunt nu- miți în funcțiune de prefecți: D. Isaia Lerescu, la județul Dâm- bovița, spre împlinirea vacanței ce esistă, și D. Teodor Boldur Lățescu, Ia jude- țul Bolgrad, în locul D-lul Constantin Caramanlâu, demisionat Prin înaltul decret cu No. 293, de la 17 Februarie 1877, după propu- nerea făcută prin raport de acelaș I). ministru și pe basa art. 82 din legea comunală, D. lordache Ganea s’a nu- mit în funcțiunea de primar comunei urbane Bârlad, din județul Tutova, în locul D-lul Costăchescu. demisionat. Prin decret domnesc, sub No. 150, din 25 Ianuarie 1877, după propu- nerea făcută prin raport de acelaș domn ministru, s’a aprobat D-lui Ni- colae Marino uă pensiune de lei 100 pe lună, după dreptul recunoscut de epitropia casei St. Spiridon din Iași, în conformitate cu legea respectivă pentru timpul servit la acea casă, și care pensiune se va plăti din casa a- celel epitropil. MINISTERUL DE JUSTIȚIE. Prin decret cu No. 285, Măria Sa Domnitorul a bine-voit a gracia pe in- dividil George Oltenu și Florea Ion, de restul închisorel ce au a mal suferi penă la espirarea termenului osândei la care sunt condamnați prin decisiu- nea curțel juraților din Dâmbovița, de la 15 Ianuarie 1874. Prin decretul cu No. 309, din 18 Februarie curent, înălțimea Sa Dom- nitorul a bine-voit a gracia de restul închisorei ce afi a mal suferi pe indi- dil Petre Leovenu, condamnat prin sentința tribunalul Dolj, No. 1,940, din 1876, și Panaite Christea, con-’ damnat prin decisiunea curțel dc apel din Focșani, secția II, No. 605, din 1876. Prin înaltul decret domnesc cu No. 20 Februarie (4 Martie) 1877 284, de la 16 Februarie 1877, după propunerea făcută prin raport de D ministru secretar de Stat la departa- mentul justiției, D Grigore Gr. Mor- țun, fost judecător, întrunind condiți- unile art. 10 din legea de organisare judecătorâscă, judecător de ocol în o- rașul Bacău, în locul D-lul Idn Giosan, demisionat. PARTEA NEOFICIALĂ Rucurescl, 19 Februarie 1877. M. S. Domnitorul a bine voit a primi Joi, 17 ale curentei, în audiență pe D-nil oficiări cari compun comisiunea dirigentă a diaruln! Revista Armatei și care venise a’L ruga să bine voescă a lua sub înaltul Măriei Sâle patro- nagifi acestă revistă. D. inspector general al serviciului sanitar al armatei, în cualitatea sa de președinte al acestei comisiuni, înmâ- nând Inălțimel Sele primul număr al farului a rostit următdrele cuvinte : Prea înălțate Domne, Oficiăril cari compun comitetul de re- dacțiune al Revistei Armatei vin a Vă ruga să bine voițl a lua sub înaltul patronagiu ai Măriei Vdstre acestă publicațiune. Organisațiunea actuală a armatei este opera Măriei Tele și armata care este fala țăreî, fiind în timp de pace, după cuvintele Inălțimel Vdstre , uă scâlă pentru popor, va sci a susține cu credință și devotament principiile de stabilitate fără de care ori- ce progres este nimicit; eră în timpuri grele, sub comanda Măriei Tele, ea va sci să ’șl îndeplindscă cu abnegațiune și vite- iă înalta sa misiune de a apăra moșia stră- moșescă. Măria Sa a bine voit a răspunde că vede cu uă deosebită plăcere reali- sându-se dorința ce o avea de mult pentru înființarea unul diar curat mi- litar, care va fi de sigur de un mare folos pentru armata ndstră și întocmi- rea comisiunel din oficer! din tdte ar- mele este uă dovedă că acestă publi- cațiune va fi redactată într’un spirit 20 Februarie 14 Martie) 1877 MONITORUL OFCIAL AL ROMĂNIEÎ 1327 adeverat ostășesc Având acostă în- credere, Măria Sa primesce cu multă plăcere patronagiul acestei opere. In urmă. I. S. Domnitorul a bine- voit a adresa fie cărui oficer în parte câte-va cuvinte asupra specialiiățit ce represintă și are să tratese în Revistă, atrăgându-le atențiunea asupra Gesti- unilor ce merită uă deosebită luare aminte acestă publicațiune. D E P E Ș I TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului) Washington, 2 Martie, diminua.—Se- natul și Camera representanților, reunite în congres, afl proclamat, a^I diminâță la patru ore, președinte pe D. Hayes, candi- datul republicanilor, cu majoritate de 185 voturi. Constantinopoli, 1 Martie, 5 ore, 45 min. sera. — Instrumentele de pace a’afl semnat și schimbat astă-^t între delegații șerbi și ministru afacerilor străine. Delegații muntenegreni sosesefl astă- sâră. Tâtă flota englesă a Mediteranel a primit ordin de a merge să staționese în apele insulei Malta. Constantinopoli, 2 Martie, 7 ore 35 min. sâra. — Negocierile între Pdrtă și Muntenegru vor începe mâine. Delegații muntenegreni păru a dori pacea. El insist asupra necesitățef pentru țara lor de a ob- ține un port pe Adriat ca. Disposițiunile lor sunt paclnice. Viena. 2 Martie, sâra.—Se telegrafiâsă de la Caiharo, cu data de 2 Martie, Cores- pondenței Politice, următdrele: Tribul întreg al Miridiților s’a revoltat; a împ esurat fortăreța turcâscă delaPuka, situată pe drumul care duce la Prissen. Derviș-Pașa a trimis trupe din Seutari pen- tru a debloca Puka. Trupe turcescl au ple- cat asemenea din Prissen cu scop de a înă- buși revolta Mindițtlor. Londra. 2 Martie. — Camera Comune- lor. Un membru a anunțat că la 23 Martie va atrage atențiunea guvernului asupra tra- tatului din Paris și câ va propune o mo- țiune timjend a degagea pe Englitera de obligațiunea de a meniine integritatea și independența Turciti din causa cruzimilor regimului otoman. Oposiținnea a aplaudat. Sir Northcote, ministru de finance, rSs- pundend unei chestiuni, Zice că recundsce că comisiunea de anchetă a achitat pe Fes- som bey și pe câțl-va alțl funcționari im- plicați în măcelurile din Bulgaria. „Consulul englez, D Baring, continuă sir Northcote, a constatat că decisiunea comisiunel era în contraZicere cu mărturi- sirile culese. El a protestat declarând că nu va mal asista de aci înainte la ședințele comisiunel." Sir Norticote adaogă eă atitudinea D- lul Baring a primit aprobarea guvernului. (Hava») Londra, arăt că în acele centruri po- litice s’a înțeles discursul tronuluiim- peratorelul Vilhelm în sens pacific. „In acestă ordină de idei, lumea a fost âre cum surprinsă vâdând că dis- cursul esprimă și ore care șanse fa- vorabile negocierilor de pace între Turcia și statele vasale. Mai mulțlafi fost tot-d’auna de părere că acestă pa- ce separată era cu consimțimântul Ru- siei, spre a degagia pe Austria și spre a lua o armă din mâna oposițiuneî partitulul maghiar din Viena, maî a- les că Serbia se găsesce în sfera de acțiune a Austriei. Se conchidea d’aici că pacea turco-serbă n’ar putea influ- ința mult soluțiunea marel cestium pendinte între Pârtă și Rusia. Presa rusă, afară de acesta, a recunoscut, d’atuncl încâcl, justeța acestei apre- țuirl. „Totuși, limbagiul reservat al dis- cursului tronului nu e de natură a con- firma aserțiunea unor corespondințe a dresate din Berlin Ziarelor ruse, și du- pe care se dice că Germania e care a insistat la Viena asupra unei atitudini mal energice și mal active ce trebuia să ia alianța celor trei curți de la nord. Se atribue ast-fel guvernului german o politică care fu desaproba tă, e acum cât-va timp, cu âre care energie, când unele diare francesecu- lesese cu ușurință nisce sgomote ana loge. Cât pentru cestiunele de resbel, în- cepe âră a se dice acum că Rusia ar voi să stremute teatrul resbelulul în Asia, ca să pâtă neutralisa, la înce- put cel puțin, îndoelile Austriei, și a lăsa partidului slav, la Viena, timpul d’a pregăti mai bine terenul pentru o cooperațiune cu Rusia, în țârile danu- biene. „Numai, menagind pe Austria, Ru- sia ar putea prea bine să se isbâscă de Anglia. Se scrie din Londra că un atac în Asia ar ave t de consecință in- failibilă a modifica simțimintele opo- sițiunel liberale și a escita tâtă țâra contra projectelor de concistă ale Ru siel, care n’ar putea să se ascundă prin o formulă de protectâre a crești nilor. „De la Viena merg penfi a telegra- fia Gazetei d’Av'»sburg, că Anglia BULETIN ESTERIOR. L’Italie, făcând revista diarelorita- liane dice că L’ Opinione consacră ar- ticolul săă de la 25 Februarie „ difi- cultăților austro-ungare." Considera- țiunile diarulul Opinione merită de a atrage atențiunea âmenilor politici,fiind că ating situațiunea tutulor puterilor europene. Trebue ca Austria și Unga- ria, dice Opinione, să remână unite, mal cu sâmă în facia pericolului imi- nent al unul resbel formidabil între Rusia și Turcia. Elementul german nu pâte dori a tot puternicia Rusiei: Ma- ghiarii se temu de densa. înțelegerea între cele douâ mari familii austriacă și ungară, guvernate de același Suve- ran, interesâsă fârte mult Europa în- trâgă. Movimento, vorbind despre posiți- unea chrestinilor din Turcia , susține că după atâtea promisiuni ce a făcut Turcii, guvernul din Constantinopoli continuă politica sa de ură contra ne- norocitelor populațiuni chestine cari sunt încă sub jugul șefi. Dealtminte- rea, nu trebue cineva a se mira. Ade- sea Turcia, continuă Movimento , a fost obligată a se pleca înaintea Eu- ropei și de a cere grație și în aceste momente critice Pârta a făcut cele mal frumose promisiuni, dâră guvernul turcesc care scie că nu se pâte pune în fie-care di pe tapet chestiunea Ori- entului, nu se mal crede obligat a ’șl ține promisiunile , îndată ce vede că furtuna a trecut Deră s’ar putea prea bine întâmpla, adaogă disa foe , ca Europa, obosită de atâtea minciuni, să sfârșâscă prin a tranșa cu uă lovi- tură de sabie un nod mai complicat de cât faimosul nod al lui Alexandru. In fine, ori ce s’ar întâmpla, Turcia nu va avea a imputa de cât el însăși. Găsim în Indipendința Belgică de ia 27 Februarifi, următârea corespon- dință din Berlin, pe care o inserăm aici: „Telegramele de adi din Paris și i 1328 ,.^E; 20 Februarie f4 Martie) 18/7 chiar de pe acum, ar fi reclamat con- tra projectulul Rusiei d’a lua ca obi- ectiv al resbelului fruntaria asiatică a Turciei. Noutatea sub acestă formă e negreșit esagerată, și nu pote fi cre- dută fără a se confirma. Ea însă re- flectă preocupațiunelece acestă schim- bare de front ar provoca în Anglia și dilema în care s’ar afla Rusia. „Unele persone, e adevărat, presu- pun că, dupe calculele Rusiei, daca cornițele de Beaconsfield ar încerca o demarșă care ar scote pe Anglia din linia sa de neutralitate, ministerul en- gles s’ar disloca, și D. Disraeli s’ar retrage, lucru pentru care el caută de cât-va timp ocasiune onorabilă. Remâ- ne a se sci daca acest calcul, bașat pe abținerea cu ori ce preț a Angliei, n’ar cădea si daca corespondințele din Londra/ce citărăm, nu judec mai bine disposițiunele publicului engles. SENATUL IES1UNEA ESTRA-ORDINARĂ Sumarul ședinței de la 1Q Februarie, 1817. Președenția D-lul vice-președinte Mi- hailCogâlnicenu, asistatde D-nii secretari Negrutzi Alexandru și Belu Ștefan. Ședința se deschide la 2 ore după amiadl. Presențl 42 D-nl senatori. Nu răspund la apelul nominal 28 D-nT senatori, și a nume : Bolnavi: Prea S. S. mitropolitul primat, D-nii Catarg! Lascar, Dimitrin G. , Gridov N., Alătăsaru T„ Orăscu AL, Pâclânu N., Ple- șoiann St., RosetLTețcanu. In congediu: Prea S. S. episcopul de Râmnic, D-nii Isvoranu Manolache, Moscu Tache. Nemotivați : D-nii Apostolânu G., Boboicânu L, Can- tancusin G., Cobălcescu Gr Enescu G , Golescu AL, Greeânu Al (Dr), Ilermesiu I , Isvoranu AL, Lerescu Isaia, Lupescu G„ Păucescu I. (colonel), Racotă Ilariton, Sturza D., Teohari Ahil, Gherman Me- nelas. Sumarul procesului verbal al ședinței precedente se adoptă. Se supune la cunoscința Senatului adre- sa D-lui președinte al consiliului de mi- niștri însocită de un f?hlou al D-lui mi- cualitate fdrte prdstă amestecat cu un soia rogos. D-sa dă citire în estenso acelei scrisoii ai cărei termeni sunt relevați de D. vice-președinte care invită pe D- in- terpelator a nu se da citire în Senat unor acte care coprind cuvinte neparlamentare la adresa unei autorități. D. ministru de finance declarând că uu pdte răspund¹ la uă asemenea interpelare și Senatul cerând închiderea discuțiunel se pune la vot și se primesce. D. senator N. Manolescu, raportor al comitetului de delegați, dă citire raportu- lui și projectulul de lege pentru urmăriri în materie de contribuțiuni. (Urmâsă raportul și projecul de lege.) D. vice-președinte declară deschisă dis- cuțiunea generală. Combat luarea în considerațiune D-nii Băscovânu și Lungânu și o susține D-nu Dimitrie Ghica; D. Casimir se declară a- semenea pentru luarea în considerațiune a projectulul însă cere a se amenda fiind părțn prea rigurdse. Orele fiind înaintate, D. vice-președinte rădică ședința și anunciă pe cea viitd’e pentru a duoa di, 17 curent. Sumarul ședinței din 17 februarie, 1877. Președenția D-lul vice-președinte Ali- hail Cogălniceanu, asistat fie D-nii secre- tari hășcanu Demetriu și Belu Ștefan. Ședința se deschide la orele 2 după amâdl. Presențl 42 D-ni senatori. Nu răspund la apelul nominal 28 D-nl senatori, și anume : Bolnavi Prea S. Sa mitropolitul primat, D-nil Catargiu Lascar. Gridov N., Alătăsaru T., Orăscu Al,, PâclânuN., Pleșoianu Șt., Ro seti Tețeanu. In congediu: Prea S. S. episcopul de Râmnic , D-mî Dimitriu G., Isvoranu Manole, Moscu T. Nemotivați: Prea S. Sa episcopul de Roman , Prea S. Sa episcopul deHușI, Prea S. Sa epis- copul Dunărei-de-Jos, D-nil Boboicânu I., Cobălcescu Gr., Enescu G., Golescu AL, Grecânu AL Dr., Gudgiu V., Hermeziu I., Isvoranu AL, Lupescu G., Teohari Ahil. Sumarul procesului verbal al ședinței precedente se adoptă. Se supune la cunoscința Senatului ur măiârele: Telegrama D-lul senator Hermeziu, care cere un congediu de 10 dile pentru neapărate afaceri. Se acordă congediul. Adresa D- lui Deșliu, prin care se plânge că s’ar fi călcat reglementul de D. vico- nistru de resbel de sumele cheltuite cu o- casiunea concentrărilor pe anul 1876, ce- rut de D. senator Deșliu. Senatul decide rț se pune la disposițiu- D-lor senatori. D. președinte ai consiliului de miniștri depune Domnescul mesagiu în alăturare cu conclusiunea Adunărel deputaților prin care se recundsce D-lui Constantin Raco- viță redobândirea cualităței de cetățân român. Se va tipări și împărți la secțiuni. Se procede la votarea projectulul rela- tiv la cedarea în proprietatea județului Vlașca a duoă Ipcuri din urbea Giurgiu și resultatul este : Votanțl .... .39. Majoritate absolută . .20 Bile albe pentru. ... 33 Bile negre contra . . . 6. D. vice-președinte proclamă că Senatul a adoptat projectul de lege. D. senator Drosu desvoltâsă interpela- rea D-sâle relativă la necomplectarea con- siliului județian de Iași prin neconvocarea la timp a colegiului I. D. ministru președinte răspunde că s’a luat disposițiunl ca să se convâce cât mai neîntârdiat colegiul, că prefectul nu a fost corect, âră în privința greșitei interpre- tări a art. privitor la numărul de 25 ale- gători, că acest mijloc nu se mai invocat D. in'.erpelator declarându-se satisfăcu. cu acest ifispuns, se pune la vot închide- rea incidentului și se primesce. D. Droso , raportor al comitetului de delegați, dă citire raportului și projectu- lul de lege pentru organisarea polițiilor de orașe. (Urmâsă raportul și projectul de lege). D. vice-președintedeclară deschisă dis- cuțiuuea generală. Susține luarea în considerațiune a le- gei D. ministru diu întru, și D-nii sena- tori Deșliu, Bosianu și Leca. D-nii senatori Lahovari și Haralambie combat luarea în considerațiune. D. vice-președinte lou Ghica, ocupă fo- toliul președential. D-nil senatori Cogâluicânu și Lungânu propune amânarea projectulul penă la adu- cerea în desbaterea Senatului a legei co- munale. Se pune la vot prin bile propunerea de amânare și se primesce cu majoritatea de 25 voturi, coutra 19 din 44 votanțl. 1). senator Orlânu adresâsă D-lui minis- tru al lucrărilor publice uă interpelare în privința liniei ferate MărăsescI, Focșani Buzău. Senatul decide a se comunica guvernului. D senator Drșliu anunciă și desvoltâsă uă interpelare la adresa D-lui ministru de finance în privința unei scrisori a mai multor persâne din Iași , care ’i denunciă că pe acolo se debitâsă un tutun de uă! 20 Februarie (4 Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI președinte lân Ghiea, în privința D-sale cu ocasiunea interpelărei ce a adresat D-lul ministru de finance, pentru reua calitate de tutun, ce se vinde dincolo de Milcov. După mal multe discuțiunl, Senatul a- probând procedarea biuroulul trece la or- dinea (Jilei. D. vice-președinte amintesce că în șe- dința precedentă s’a cerut biuroulul a da deslușiri asupra colegiului II de Iași, care se ține fără representant de la Aprilie tre- cut; D-sa cercetând actele a găsit ca prin raportul comisiunel verificătâre a alege- rilor generale s’a propus numirea unei an- chete parlamentare pentru motiv de inge- rințe, ancheta nu a avut loc deâre-ce doul din D-niî comisari aii fost numiți prefecți, âră cel d’al treilea a fost bolnav. D. senator Droso, propune a se da ci- tire raportului de verificare și a se lua uă resoluțiune căci altmintrelea acestă ces- tiune s’ar amâna indefinit. Susțină propunerea acâsta D-nil sena- tori Lungenu și Casimir. D-nil senatori Bălănescu și Cămără- șescu, ceru a se numi uă altă comisiune parlamentară de âre-ce este dat un vot al Senatului în acâstă privință și trebue a fi esecutat. D. vice-președinte, după închiderea dis- cuțiunel, pune la vot propunerea D-lor Bă- lănescu și Gămărășescu, și es plică tot d’uă- dată că respingerea acestei propuneri în- semnesă că Senatul voesce a intra imediat în desbaterea raportului, relativ la alege- rea colegiului II de lași. Se procede la votare și resultatul este : Votanțl......................39 Majoritate absolută..........20 Bile albe pentru propunere . . 19 „ negre contra.............20 D. vice-președinte proclamă că Senatul uu a încuviințat propunerea D-lui Bălă- nescu. Ședința este suspendată pentru 10 mi- nute. La redeschidere, D. vice-prșeainte de- lară că se va înscrie la ordinea dîleî a edinței următâre raportul relativ la ale- gerea colegiului II de Iași. D. I. Deșliu desvoltâsă interpelarea D-sale, adresată D-lul ministru din întru în privința cumulărel de către aceeași per- sână a funcțiunilor de director la eforia spitalelor civile și director al ministeru- lui din întru. După răspunsul D-lul ministru , care declară că nu este uă călcare de lege cu aceste numiri, întâmpină D. interpelator care, terminând, depune următârea mo- țiune •• „Ascultând pe D. ministru de interne, Senatul ’l invită a observa spiritul legei și regulamentului privitor la eforia spi- talelor civile și t ece la ordinea (Jilei. “ Ja cuvântul D senator Demetriu Ghica, >care, în calitate de efor, cunoscând mal de aprâpe lucrurile, dă mai multe deslușiri în privința numirel directorului actual, combate tot d’uă-dată argumentele D-lul interpelant precum și moțiunea D-sale. D. colonel Haralambie convenind îm- preună cu D. ministru de interne și D. se- nator Ghica că nu este călcare de lege ; totuși dice că ocuparea de către aceeași persână a acestor două funcțiuni a făcut uă rea impresiune. După răspunsul din nou al D-lul mi- nistru, se pune la vot moțiunea și se res- pinge, după care declară incidentul închis. D. Deșliu declară că retrage tâte inter- pelările, propunerile și proiectele de legi ce a f cut. Senatul decide a le scâte de la ordinea ijilei. D Grăjdănescu raportor al comitetu- lui do delegați dă citire raportului și pro- iectului de lege relativ la âre-cari reduc- ții de funcțiuni și de salarie ale împiega- ților serviciului general de statistică. (Urmâză raportul și proiectul de lege). D. vice-președinte declară deschisă dis- cuțiunea generală. Ia cuvântul D. senator lân Ghica și pro- pune a nu se desființa postul de adjutor- verificator, de âre-ce acest erviciti atâta de important este deja în lipsă de func- ționari. Susținu suprimarea D-nil senatori Leca și Demetriu Ghica precum și D. minis- tru din întru. După închiderea discuțiunel se pune la vot luarea în considerație și se primesce. Se dă citire art. 1. Susține diu nou D. lân Ghica a nu se primi suprimarea pos- tului propus prin acest articol. Susținu aceeași idee D-nii Lungeau și Lahovari și o combate D. mini- tru din întru. Se pune la vot art, I și se primesce *•- tocmai. Art. 2 și 3 se j rimescu succesiv. Proiectul în total se adoptă cu maiori- latea de 27 voturi, contra 5. Orele fiind înaintate, D. vice-președinte conform dorinței Senatului, ridică ședința și anunciă pe cea viitâre pentru a doua di, 18 curent. ADUNAREA DEPUTATILOR SESIUNEA ESTRA-ORDINARĂ Suma ul ședinței de la 18 Februarie, 1877. Președenția D-lui vice-președinte Te- riachiu Alexandru. Ședința se deschide la amedi Presenți 99 D-nii deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congedifi D-lor deputațl Leca Dimitrie, Boin Trifan șiPruncu Gheorghe. Ss trămi.o la comisiunea de indigenat petițiunea D-nel lulia Theil Se comunică Adunăreî adresa D-lul mi- nistru de interne pe leagă care se înain- tesă un stat sumar da tâte adjudecațiunile contractele și cumpărăturile făcute în cur- sul anului anului 187U. Adunarea decide a se imprima acest stai și a se distribui D-lor deputațl. Se ia în discuțiune projectul de lege pentru cedarea gratis a unei părți din lo- cul bisericei Udricani diu Bucuresci, Eco- nomului Teodor, protoereului județului Ilfov. După adoptarea luării în considerațiune se procede la discuțiunea pe articole. Art. 1 se adoptă fără modificare. Art. 2 se adoptă d’impreună cu adăogi- reala finele său a următârelor cuvinte „sut controlul administrațiunel comunale “ Alt. 3 se adoptă fără modificare și se adaogă și art 4 în coprinderea următâre : „Se dă un termen de maximum trei ani de la promulgarea acestei legi pentru con- stmcțiunea acestei clădiri și dâcă penS la espirarea acestui termen clădirea nu va fi făcută , locul va reveni de drept Statului fără nici uă despăgubire d’impreună cu •clădirile ce se vor ridica pe dânsul, penă atunci." Se pune apoi la vot projectul în total. Votanțl....................75 Majoritate absolută . . 38 Bile albe pentru . . 75 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat în unanimitate. D. deputat Cișman Nico.ae interpelesă pe D. ministru de finance îu privința scu- tirei de foncieră ce trebuia să se acorde locuitorilor din orașul Huși pentru locu- ințele ca le au ars în anul 1873. După răspunsul dat de D. ministru de tinaoce, Adunarea trece la ordinea dilel. După desvo'tarea interpolațiunel D-lui Petre Cernătescu privitâre ia lipsa vogâ- nelor pentru transportul rîmătorilor în Austria și după respunsul D-lul ministru al lucrărilor publice. Adunarea asemenea trece la ordinea dilei. Se continuă apoi discuțiunea generală asupra projectului de lege pentru desvol- tarea disposițiunilor legel asupra compta- bilităței generale a Statului în ceea ce pri- vesce aședarea și esecutarea budgetelor de cheltuell anuale. Se pune la vot luar:a lui în considera- țiiine. Votanți.................. .87 Abținuți................... 1 Majoritatea absolută . 44 Bile albe pentru ... 50 „ negre contra . • 37 D. președinte proclamă că Aduna; luat în cons’de’ațiunș. 1330 MONITORUL'OFICIAL AL ROMĂNIEÎ 20 Februarie (4 Martie) 1877 Ședința se ridică la orele 5 și jumătate vorbit de acâsta dâcă principele Dimitrie după amâZI anunciându-se cea viitâre pe Sâmbătă 19 Februarie 1877. Ghica n’ar fi făcut mențiune de libertatea absolută de care s’a bucurat presa în mi- nisterul D-sâle din care am avut onâre a face și tti parte. Am fost coleg cu D-sea într’un minister care n’a făcut nici un pro- ces de presă, și cu tâte acestea presa nu- mai bună nu era pentru mine. Unul din or- ganele principale ale oposițiunel de atunci publica în tâte Zilele că la 11 lunifi 1869, era să fie un mare eveniment, era asasina- rea mea , și cn tâte acestea noi nu am in- tentat piocese de presă. (Aplause). Vă mărturisesc D-nil mei, nici uă dată ca ministru n’am dormit mal bine de cât sub regimul libertățel absolute de presă, și nici uă dată n’am dormit mal răii de cât atunci când era în putere regimul avertis- mentelor pentru că eram răspunZător pen- tru tot ce se Zicea în presă. întorcând u’ml ochii spre timpuri și mal depărtate, vă voifi spune , ca vechifi Zia- rist, ca redactor al Stelei Dunărei, că eti am convins pe repausatul Domn al Moldo- vei, Grigore Ghica, și pe ultimul săti cen- sor carele era însuși fiiul săti, ministru de esterne, repausatul Beizadea Costache Ghi- ca , că cu censură presa era mal tare , și l’am silit, eti redactorul Stelei Dunărei să promulge legea presei și desființarea cen- surel. Vedeți dâră, D-lor, cum că de mult sunt pentru libertatea presei. Dâră mi se va Zice : cum atunci la 1864 al introdus sistemul avertismentelor ? D-lor, nu este locul aci să vorbesc de 2 Maiti, mă voiti mărgini a spune că precum sunt compro- mise în resturnărl de guverne, tot așa și atunci a fost un compromis în guvern. Prin acâsta nu mă desbrac de solidaritatea ac- telor ce s’ati săvârșit atunci. D-lor, v’am spus că am să vorbesc ca membru al partitulul liberal național; voi Zice și mal mult, am să vorbasc și ea de- mocrat, nu demagogu (aplause), și am dreptul să Zi° că sunt cel mal democrat dintre toți âmenil cari aZi să îmbrac cu acest nume. Am fost și sunt democrat ne- uitându-mă la mine; am introdus în acestă țâră legi democratice plătind cu pelea mea. Când am călcat jurământul meti ca să dati acestei țări legea rurală și sufra- giul universal, sciam că am să fiti sfărâ- mat, dar sciam că țâra va rămânea cu a- ceste instituțiunl democratice. D. ministru al justiției a vorbit de în- trunirile și de alianțele deosebitelor gru- pe, ades opuse prin principii, dând și mâna spre a resturna, și a doua Zi combă- lându-se când este de a consolida ceva.— Acâsta este marea nenorocire a acestei țări, acâsta este păcatul âmenilor noștri d stat, — pâte că este și păcatul meii în parte,—căci aceste alianțe, esperiența ne a dovedit, că nu sunt nici uă dată în pro- fitul nici a principielor nici chiar acelora cari le fac, — cl de dânsele profită tocmai acel cari îu timpul luptei ati șeZut pitu- SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ Ședința de la 24 Ianuarie, 1877. Președenția D-lul vice-președinte Ion Ghica, asistat de D-nil secretari N. Cămă- rășescu și Rășcanu D. (Urmare) D Mihail Cogălniceanu. D-lor sena- tori, de mal 'nainte am onârea a v8 declara, că sunt în contra proceselor de presă; voiti spune mal târZiti pentru ce. Acum pe?mi- teți’ml să vă spun , D-lor senatori, în ce calitate vorbesc; pentru că am a spune lu- cruri , care ’ml e târnă că nu vor plăcea nici D-lor conservatori, nici D-lor de pe banca ministerială ; pentru acâsta vă fac de mal 'nainte scusele mele Vorbesc aci ca membru al partitulnl liberal-național , care a adus căderea ministeriulul trecut; vorbesc ca membru din comitetul central de oposițiune de la Mazar-pașa. (Aplause) Nu aplaudați. Vorbesc ca coredactor al Alegătorului Liber , coleg al stimatului mefi amic D-nu Eugeniu Stătescu, colegul meii în partidul liberal-național, colegul mefi în comitetul de la Mazar-pașa, cole- gul mefi îa comitetul de redaețiunc al Ale- gătorului Liber. Și nu mă sfiesc de loc e- numărându-ve aceste calități și denomina- țiunil care la mulți sunt răii văzute- ’Ml pare fdrte bine, D-lor senatori de discu- țiunea urmată și sunt în deosebi recunos- cător onor. D. Bâscovânu, că a provocat uă discuțiune în Senat asupra articolului din Telegraf. Este bine că s’a pus Sena- tul în posițiune să se rostâscă și el asu- pra teoriilor coprinse în acel Ziar redac- tat de nn membru al maiori tățil din cea- altt Cameră care susține pe guvernul ac- tual cum el este astă-()I format. (Aplause). D-lor, nu eii, ci un mare om de Stat,— Gladstone, răspunzând unei acusațiunî cum că în viața lui și ar fi schimbat ideile de mal multe ori, a Zis aceste cuvinte: „acela care în viața sa n’a învățat nimic și care priu urmare, susține că nu s’a rătăcit nici uă dată în ideiile și în faptele sele să ia petra și să arunce iu mine⁴*. D-lor, în materie de presă sunt în stare mai mult de cât ori care altul dintre D-v., să vorbesc în cunoscință de causă. Sunt Sian pățitul. Am fost Ziarist, am fost și ministru de interne de care releva presa, am scris în presă și apoi am administrat presa. Ca minis ru am administrat cu le- gea de presă, c sistemul avertismentelor și eu libertatea absolută a presei. N’aș fi lați și muți, și după triumfă tocmai acești muți și tnpilațil devenoati mal insolenți și mal mari naționali al țărel, (Aplause) D-lor, de ce se atinge aci ? Se atinge de un articol scris — nu vorbescti de Zi- arul Telegraphul, ca organ politic, căci Telegraphul este uă Întreprindere comer- cială—adaog, se atinge de un articol scris de un membru al majoritățel și care Z'ce că dâcă Domnitorul ar schimua ministe- rul actual, s’ar face revoluținne ! El D-lor! Dați-ml voie să vă Zic: liniștiți-vă că re- voluție nu să face și nu se va face ; acel cari în viața lor ati făcut revolnținnl, cred că ati adjuns a avea destulă esperiență spre a se fi convinși că revoluțiunele nu le ati folosit lor; și apoi pentru ce revolu- țiunl ? RevoluțiunI pentru că Domnitorul și ar schimba ministerul? Apoi nu vin cașuri, chiar prevăZute de Constituție, când Domnitorul, în facia unul minister care numai esistă de cât cu nu- mele, este dâtor, este silit să numâscă alți miniștri ? N’avem de esemplu cele întâm- plate în 1871 ? Ministerul D-lul lân Ghica ’șl dedese demisiunea; Domnitorul ceru Camerei un minister; Camera se împrăștie fără a lua uă hotărâre constituțională, a- tuncl Domnitorul a chemat un om, pe D. Lascar Catargiu, carele într’uă nâpte a for- mat un minister! Și, D-lor, nu de astăZI, dâră încă în timpul pe când eram în opo siție, în contra acelui minister, alături cu memorii guvernului > ctual, Zicâm eă âme- nil aceia cari ati primit ministerul în nâp- tea 11 Martie, ati făcut un act patriotic, căci țâra trebuia să aibă un guvern. Insă pe urmă s’ati schiu bat lucrurile. Președintele consiliului a început să facă greșeli una dupe alta; s’a pus ca Saturn să ’șl mănânce colegii, unul dnpe altul, ast- fel că după 5 ani de guvernare nu mal râ- mase din âmenil cari fusese la început co- legii sâl în minister de cât D. general Fiorescu,— greșâlă, care fie Zis, se repetă și de D. ministru actual, numai cu o mal mare repeziciune! (Ilaritate.) Altă greșâlă a ministerului trecut, a partitulul conservator, este eă s’a pus să persecute într’un mod nelegal, în mod vi- olent, nu numai în interesele materiale dâră și în drepturile constituționale, pe toți acel ce nu ’I plăcea, și nu numai pe adversarii de principiti dâră chiar și pe amicii politici, întru cât aceștia aveau ne- norocirea să nu Z’că amin la tot ce făcea D. Lascar Catargiu! Consecința a fost ca toți cel persecutați ati început să se uite unii la alții, să ’șl strâmră rândurile, și așa unii dupe alții am fost siliți să facem coalițiunl cu acel ce se numesc partitul radical. Da , D-lor, ne-am coalisat ca să scăpăm de persecu- țiunl motivate adesea numai pentru că cu- tare sub-prefect nu iubea ochii D-lul Ma- nolache Costache, pentru că alt prefect ru iubea ochii mei sati ochii D-lul Verneseu 20 Fenruane (4 Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEI 1331 D-lor, când am vădut acest ordin circu- lar, pe care ’l am și a^I în original și ’l păstred ca uă particularitate a regimului, am devenit dușmanul neîmpăcat al D-lul Lascar Catargiu și 5 ani l’am combătut cu uă energie de di și de nâpte până la că- derea sa. N'am fost din acel pitulați cari adl sunt mal patrioțl de cât mine. Reven- dic dâră onârea de a fi unul din resturnă- toril ministerului D-lul Lascar Catargiu. Voifl vorbi dâră în numele acelu* număr de senatori cari în acest Senat împreună cu mine, afl lucrat pentru resturnarea mi- nisterului Catargiu. Să vedem mal ântâifi cum și de cine s’a resturnat ministerul Catargiu ? L’a restur- nat colegiul al patrulea ? Nu. L’a resturnat colegiul al treilea? Nu. L’a resturnat D-lor, colegiul al douilea și colegiul ântâifi al Senatului, l’a resturnat Senatul, l’a restur- nat clasele posidențl, clasele inteligente caii afl interese positive în acâstă țâră, care afi dreptul să ’șl dea un cuvânt în a- câstă țâră și prin averea lor și prin edu- cațiunea lor politică (aplause). Și cum l’afi resturnat? Unindu-se în tâte județele toți âmenil cari aveați un trecut politic, cari afi luat parte la renascerea României, cam tocmai acel partit liberal-național ce în mare parte a făcut tâte actele mari ale istoriei nâstre contimporane, începând cu Unirea. Acești âmenl întruniți, afl trămis majoritatea în Senat și acâstă majoritare a făcut ministerul din anul trecut, ministe- rul care represintă icona acelui mare partit ce s’a luptat în alegeri, compus de clasele posidente, de clasele inteligente. Așa dâră, Senatul a schimbat sârta țâ- rei, căci clasele inteligente, clasele posi- dente, afl biruit în alegerile senatoriale (aplause sgomotâse). La formarea minis- terului din anul acesta, era între noi D-lor, un steeple chasse de patriotism și de ab- negațiune. Scițl că Domnitorul usând de dreptul sâfi constituțional a fost chemat mal ântâifi pe onor. D. Vernescu și l’a fost însărcinat eu formarea ministerului. D- Vernescu este unul din luptătorii liberali care a apărat multe cestiuni mari în Ca- meră. și a dat dovedi de mult patriotism, de multă energiă, însă D-sa era unul din cel mai juni între noi, nu avea gâtlegiul rănit de nevoi, de lupte vechi, de ani de servicifi ca mulți din colegii săi. Noi nu ne am uitat la acâsta, și tM foști preșe- dinți de consilifi am primit să servim sub președinția D-lul Vernescu. Pentru ce? Pentru meritul onor. D-lul Vernescu? Pentru esperiența sa ? Pentru marea sa capacitate? Nu. Cu tâte talentele D-sale, avem nemodestia să susținem că și noi, a- cei foști de trei ori în capul guvernului nu ne simțim mal jos de D-sa. Eram însă predominați de ideea colectivitățel; ne dădusem cuvântul, că ori pe care Măria Sa Domnitorul ’l va onora cu îucredarea sa, noi să ’l primim în capul nostru, noi să și ast-fel ajunsesem unii dupe alții a ne vedea sdrobinsu-se chiar individua- litățile. D-lor esistă în inima omului un ce care în ori ce condițiuni s’ar afla el, ’l pune în drept dupe prelungite servicii să se aș- tepte la uă considerațiune mal deosebită, la uă respectare mai mare a individuali- tăței sâle. Acâsta o vedem chiar în sânul familielor nâstre, sunt servitorii asupra credinței că- rora putem compta mai multu; cari ah ședut mal mult în casa nâstră, slugile cari afl îm- bătrânit în serviciul nostru. Cari suntapol servitorii cari afi dreptul de acere uă cruța- re, uă căutare mal mare din partea stăpâni- lor? Negreșitacel cari afi dat mal multe do- vedi de servicifi și credință. In Viena, în toți anii, municipalitățile dafi medalii și pre- mii acelor slugi cari dovedesc că afi servit 15—20 safi 30 ani în uă singură casă. în uă singură familie. Aceste distribuțiuni să fac cu mare solemnitate, și în acea <)i stăpânii află de mulțămire de a pune chiar la masa lor pe aceste slugi îmbătrânite în casa lor, și la rândul lor de ale fi servitor în acea di. De ce să nu fie tot așa, în marea familie, în națiune? Trebue ca într’un Stat, âmenil cari afi îmbătrânit servind și apărând in- teresele țgrei, la finele carierei lor să fie respectați, să fie considerați, să fie chiar cruțați, cel pucin, când trebue să fie cru- țați. EI bine! Onor. D. Lascar Catargiu n’a făcut așa, pentru contimporanii săi, pen- tru acel cari afi luptat spre a aduce națiu- nea nâstră unde ea se află acum. Dâră n’a cruțat măcar individualitatea nâstră. Nu, âmenil acel generațiuni care afi consacrat uă viâță spre a întemeia egalitatea înain- tea legel, ne-am vâ<}ut puși egali înaintea capriciului D-sâle și a rudelor D-sâle; și D-sa pretindea că dinaintea D-sâle, din- aintea arbitrariulul sâfi să nu fie slugă îm- bătrânită, să nu fie servitor al țârei res- pectat de țâră, respectat de D-sa. Toți tre- buia să fim sclavi ordinelor D-sâle, și așa ajunserăm să fim tratați ca vagabonțl! Efl ministru, Prim-ministru, de trei ori în țâra mea, prin circulare către prefecți și de la prefecți la sub-prefecțl și de la aceștia la primari, urbani și rurali, am fost pus la indexul lor, fiind că am fost pârât de un sub-prefect pe care nici l’am văijut, că m’aș fi lăudat, — de și n’am făcut’o,— că am să me fac din nofl minis rn. D. Lascar Catargiu a ordonat să fifl prins și dat pe mâna procurorului. EI bine, D-lor, care di n D-vâstră în țâra acâsta n’are drept dupe legi să devie ministru? Așa fiind, de ce n’ar spune’o dâră că are să devină mini- stru? Acâsta pâte fi uă deșertăciune, dâră nu uă crimă. Presupun dâră că și eii să mă fi lăudat că vream a mâ face ministru; acâsta dâră de aș fi (jis’o, putea să mă ducă dincolo de Milcov, la Golia, și aici, la Mărcuța, âră nu la procurore1 luăm sub dânsul orl-ce post de încredere ne va da. Efi eram pe atunci în Moldova. D. Vernescu m’a chemat la telegraf și m’a întrebat de voesc să primesc a fi ministru de esterne? Am întrebat cine sunt cel-alți miniștri? Toți amici, mi s’a răspuns, și am primit. N’a reușit combinațiunea Ver- nescu. Mal târdifi, după demisionam mi- nisterului Floreseu, D. Manolache Costaki a fost chemat a forma ministerul. D. Ma- nolache Epureanu sunt dator să’I dafl în public uă dreptate, să’I recunosc un ade- văr; este unu din miniștrii cel mal con- stituționali ce am avut în România; când D-sa este particolar să ’ml permiteți a o spune, este puțin frondeur, face pe reac- ționarul, propune chiar modificarea Con- stituțiunel; ministru, D-sa este omul cel mal scrupulos, este apărătorul Constitu- țiunel cel mal credincios, pe care am cu- noscut în viața mea; ba de multe ori D-sa este de uă susceptibilitate neertată unul om de Stat; pentru un capricifi, pentru uă fantesie, pentru un mic neajuns D-sa se mânie, lasă puterea și astfel sacrifică uă situațiune, nu numai a sa dâră și a parti- tulul sâfi ! Chemat de a forma noul minister, D. Manolache Epurânu s’a adresat către mem- brii partitulul liberal național, către mem- brii comitetului de oposițiune de la Ma- zar-Pașa, către colegii săi de lupte; se a- tingea de a împărți portofoliile între noi. Toți noi foști miniștri, foști capi de gu- vern, ținâm a da țârei uă garanție în favâ- rea libertății alegătorilor în tâtă puterea cuvântului. Și onor. D. Manolache Epu- rânu și onor. D. I. Brătianu și efi, fost mi- nistru de interne, am convenit a încredința ministerul de interne feciorelnicului D. Vernescu, ca un gaj dat țârei, o mal repet, că alegerile vor fi libere. Punerea D-lul Manolache Epurânu în capul Guvernului avea uă semnificațiuna; voiam să arâtăm țârei că unirea nâstră, nu era ca în trecut uă coalițiune, ci era res- taurarea partitulul liberal național pe te- meiul programului nostru de la Mazar- Pașa, program la care a aderat toți libe- ralii din țâră, de tâte nuanțele fără ose- bire. Am primit pe D. Epurânu pentru că D-lul mal avea și prestigiul că fusese pre- ședintele Constituantei, și acest titlu re- presenta în facia tutulor, și a însuși par- titulul liberal, representa, dic, scopul în- trunirel nâstre: respectaraa drepturilor Constituționale, restatornicirea Constitu- țiunel în tex.ul și spiritul el. Camera de- deputaților disolvându-se, s’a făcut noile alegeri—cum ele s'a făcut, nu este trâbă mea de acum a desvolta acâstă întrebare — sunt însă dator să declar că guvernul în întregimea sa a lăsat, a raspectat în tâtă întregimea sa libertatea alegerilor; dâcă afl înrâurit subalternii și pentru ce.. D. Apostolânn. Acesta este cașul; aci , este cestiunea. MUMiOKUL uFlOlAL AL KOMĂNIE1 D. Cogâ nicânu. Acâata o las pentru l-dată. Acum nu voiu rădica perdeaua >-lor, a venit noua Cameră. Cum se pre- sen’ă ministerul îa f-cia Adunăreî? Mi- nisterul era compus de representanțiî gru- pelor principale ale partitului liberali; junimea er i representată prin D. Ferichidi; liberalii moderați era representațî prin D. E urânu, și prin D. Vernescu; âră, să ’mî permiteți să dic restul, liberalii moldo- veni erafi representațî prin D. Cogâlni- cânu; era D- Brătianu care representa ve- chiul partit liberal din România de din- eâce; în fine erafi tdte elementele vitale ale partitului nostru representate în gu- vern. Dintre aceștia, cei cari nu aii putut intra în minister afi fost aleși președinți la Cameră și Senat, cari și aceștia, după tipicul constituțional se socotesc a face parte din guvern. Astfel și în asemeni condijiuni partita național liberala luat cârma țăreî in mânele partitului conser- vator. Veniud la minister, am venit cu un a nume program; el coprindea însuși pro- gramul partitului național în timpul lup- tei. Acest program făgăduia, și făgăduia ce? Făgăduia îndreptarea relelor, secarea abusurilor și satisfacerea intereselor mo- rale și materi de, ridicarea clauselor să- race și persecutate, pentru că din nenoro- cire sub ministerul trecut, administrația nu făcea administrație, ci de sus până jos făcea politică, până și sub-prefecțil, până și primarii făceau politică. Când în con- siliu am discutat acea programă, efi spu- neam, și ’mî pars rtfi că D. Brătianu nu este aci, deră este D. ministru de resbel, spunem des: âre realisa-vom tâte cele pro- mise prin acâstă programă, căcî ceî căduțî de la putere ne <|ieea că ne-am unit la res- turnare. dâră că nu vom rămânea uniți și la organisare!? picâm eu: dâră âre putea- vom merge mult timp împreună? Putea- vom realisa programa împreună? Și âră o I ne dicâm: vom potea-o, de vom rămâ- nea uuițî între noî; căcî nu maî sunt ces- tiunî de principiu cari să ne despartă, cel puțin principiile de un ordin superior. Cestiunile mari sunt resolvate, cestiunea socială este deslegată încă de la 1864; în privința politicei esteriâre linia nâstră de purtare este trasă; avem a fi neutri sinee- ramente; n’avem a face cu nicî uă putere alianțe eselusive; avem să stăm limseițî, apărâudu-ne căminele părintesc! și drep- turile naturale câud vor fi puse în joc. A- cesta era programul nostru al tutulor, fără deosebire; și maî presus de cât program credeam în sinceritatea unora către alți! Cum s’a întâmplat că acel minister eșit din majoritatea Senatului, care și el re- presenta acel partit întrunit din tâte gru- purile liberale, afi adus schimbarea sis- temului, că acel minister dic. a început de a doua di a se slăbi prin ânsușî el, că mi- niștrii săi întocmai ca sub ministerul Ca- targi, afi început a se schimba la faciă unul după altul. A eșit D. Epurânu; a eșit apoi D. Ferichidi; a eșit D. Cugălnicânu (ilaritate); apoi a eșit D. Sturdza; mai pe urmă vedem și pe D. Vernescu că numaî ocupă banca ministerială, și așa țâra a venit a se întreba: âre calificarea, de Sa- turn care’șî mănâncă copii, calificare ce s’a dat regimului fundat în Martie 1871, nu se cuvine și regimului fundat în A- prilie 1876? Și așa am ajuns ânsușî noî a ne face întrebarea: âre ținut-am uoî către noi mai ântâifi și apoi către țâră promisi- unea dată că cu toții vom fi uniți la lucru, precum am fost uniți la resturnare? Aci faptele răspund. Cum se întâmplă că acele clase posidente, acele clase inteligente, care in Martie și Aprilie 1876 să lăudafi, se rădicau așa de sus, astădl după ânsășl aceste bănci ministeriale în facia țăreî se califică de pânerece? (aplause), uitându-se că pânea rece nu strică stomacul (râsete și aplause). Cum se întâmplă ca în loc ca noi cu toții să stăruim să lucrăm spre a dovedi acestei țări că și partitul național-liberal pâte să guveruese și să administrese a- câstă țâră, că și ideile liberale și demo- cratice pot da acestei țări un guvern înțe- lept, prudent, fără pasiuni și prin urmare capabil și puternic; noi din contra, de a doua di după triumf, ne-am pas pe certe și așa am dat adversarilor noștri dreptul ue a ne imputa că suntem buni pentru sfă- râmat dâră nu și pentru creat. Noi am văijut în Francia — fiind că lot Francia o luăm de esemplu, și în multe dățî nu e rău — pa Gambetta, republicanul cel mal furibund, în timpul imperiului, acesta uă dată răsturnat, silinlu-se din tâte puterile ca să moderase pe republi- cani, ca să dovedâscă lumeî că și repu- blica pâte să dea Francieî un guvern, nu ca la 1793, ci un guvern de pace, de or- dine, de dreptate pentru toți. Am vădut și vedem merefi republicani, afară de repu- blicanii de pușcărie (aplause), silindu-se să dovedâscă că și republica pâte daFran- cieî uu guvern tare în năuntru, respectat în de afară. Acâsta se dovedesee în tâte dilele; nicî uă dată amiciția Francieî nu s’a căutat mal mult de cât sub regimul republican al luî Mac-Mahon. Acâsta era și dorința tutulor acelora cari au lucrat spre constituirea partitului național-libe- rel; ambițiunea, autoritatea nâstră era țin- tită spre a dovedi partitului conservator că și noi putem da țârei un guvern capabil, inteliginte, nepărtinitor, fără pasiuni, ca- rele să satisfacă tâte interesele morale, tâte interesele materiale ale acestei țâri. Onor. D. ministru de justiție, amicul meu, să’mî permită tot să’I dau acest nume, este un june de viitor, pe care ’l stimes în deosebi, fiind că nu ’l-am vâijut nicî ui dată pasionat pentru măsuri es- treme, și de aceea ’l cred destinat a fi stâl- 20 Februarie (4 Martie) 1877 pul partituluinațional-liberal. Noi bătrânii câți am mal rămas, nu mai avem uă lungă viâță; de aceia’mî pare bine când văd tineri cari afi primit a purti și a conduce maî bine pâte de cât noî drapelul partidu- lui nostru liberal-națloaal. Eî bine, ’ml permit a esplica amicului meii, D. ministru de justiție votul ca l’a dat maî deună<|i Senatul, adică trecerea la ordinea cailei a' supra raportului onor. D. Ionescu, nu ca ministru, de și scris când D-sa ora deja ministru, raport privitor la lucrarea co- misiunel de anchetă în privința alegeriL r senatoriale de la Roman și Bacău. In ade- văr la ântâia părere, acel vot pur și simplu de trecere la ordinea dilel, a părut, pentru acele persâne carî nu sciu mersul lucruri- lor, a părut dic, uă monstruositate. Cum? Senatul găsesce vinovațî pe prefecții de Râmnicul-Sărat, Busâfi, Putna și Muscel și’i trămite înaintea justiției, și iot acelaș Senat, asupra raporturilor comisiunel de anchetă de la Bacău și de la Roman, care constată acelâși abusurl, trece la ordinea ililel? Și ce este maî curios eă unul din chiar membrii aeeleî comisiuni, carele a făcut ancheta, carele propunea darea în judecată, nu numaî a prefecților, dâră și a miniștrilor, onor, mefi, nu sciu cum să’I dic, amic sau fost amic, D. lorgu Radu ânsușî. s’a abținut de la vot?! Mal curios; juriul la rândul sâfi vine și disculpă și pe prefectul de la Câmpu-Lung și pe acel de la BusSfi, și pe acel de la Kâmmcu-Sîrat, picând că nu, nu sunt vinovațî! Eu, dacă aș fi fost efi jurat, vă spun din suflet, că condamnam cel puțin pre douî din trei. Ei, instituțiuuea este vinovată, vor dice pâte astădl unii din liberali precum altă dată 4ieeau conservatorii, < ând de la ân- sășî aceste bănci combăteau juriul ca uă instituțiune nepotrivită pentru noî! Și unii și alț î greșeați; și uniî și alții uitau că jurații achită, de multe ori chiămând dinaintea lor vinovațî, pentru că eî nu sunt chemați a judeca după textul legeî punând paragraf lângă paragraf și dedu- când sentințe. Veridietul juraților repre- sintă fluetuațiunile opiniune! publice, ve- ridictul juraților este semnul timpului. Da; jurații când afi achitat pre agenții ad- ministrațiunel trecute, n’a dis că aceștia erau nevinovațt, dâră făcând comparațiune și vânând că starea lucrurilor nu s’a schim- bat, că populatiunile suferă aceleași rele, că negustorii, că proprietari!, că arendașii, că moșnenii nu s’a resimțit în nimic în bine prin schimbarea âmenilor, juriul ’șî-a 4is: tot ca una fata mea, și de ce să tră- mitem pa unii la pușcărie când cei ce le afi urmat nu fac mal bine! (rîsete). D-lor senator!, s’a vorbit și se vorbesce mult de pasiunile politice, de prigonirile înverșunate ale partidului național libe- ral; se dă de esemplu darea în judecată a miniștrilor trecuțl. Dâcă pasiunele și pri- gonirile s’ar opri aci, vS declar, D-lor, că 20 Februarie (4 Martie) 1877 jsvNli -jliUL O^iOiAL AL X 'MAr>IEI 1233 de nu pentru toți, dâră cel pucin pentru acel cari aii condus mașina, am fost și sunt și efl pentru darea în judecată, era bine ci âmenil de la putere, cari aii cârmuit cinci ani, săcunâscă amărăciunele căderel, pre- cum le am cunoscut și eu! Deră de la da- rea în judecată și de la asigurarea unei drepte justiții și pâaâ la sistemul care pe urmă s’a introdus, îutindându-se persecu- țiunele de la miniștri pânâ la subalternii de jos; deră până a adjunge la acel acusa- torl publici, din cari unii altă dată săru- tați mâna miniștrilor căduți (bravo, aplau- se), âmenî cari astăzi pretind a concentra singuri patriotismul și liberalismul, înju- rând pe cei ce aii îmbătrânit în acâAă țâ- ră luptând pentru națiune și libertate; de ce era drept și datorie să se facă și de ce se face astăzi, ce deosebire ! Și aci începe persecuțiunea. Am aci un act care trebue să figurese ea uă ilustrare alăturea cu actele marcante ale adminis- trațiunel D-lul Lascăr Catargiu , carele m’a dat pe mâna tutnlor procurorilor din tâtă țâra, fiind-că fusesem acusat că mă lăudasem . nu sciti unde , că o să mă fac iar ministru. Ei! D-lor, âtă că cu tâte ordinele D-lul Catargiu m’am făcut ministru, și pâte că de voiii mal trăi, mă voiti face încă minis- tru,în pisma procurorilor vechi și noul! Etă actul acesta. Mal ’nainte două cu- vinte de introducțiune. Camera îu suvera- nitatea sa, a numit un comitet de acusa- ținne învestit cu drepturile de judecător de instrucțiune. Acest comitet a hotărât a se face uă perchisițiune la toți foștii prefecți ai D-lui Catargiu; pe lângă pro- curori și judecători de instrucțiune, mi se pare, acest comitet a însărcinat și câte un deputat ca să mârgă să asiste la acele per- chisițiunl în calitate de martori. D-lor! Eti nu am nimic de dis în contra măsuri- lor luate de Camera deputaților; am spus de mai nainte și o spun și acum că Came- ra este suverană ca și Senatul, însă nu ui- tați că acel deputațl aveafi să asiste la perchisițiuni numai ca martori. El bine, unii din acești martori, s’a prefăcut în frumoși și întregi procurori, în energici acusatorl publici, au mers penă a da se- crete de familie pe faciă, a citit și chiar chârtiele âmenilor, de uă natură privată, lucru despre care s’a dis cu drept cuvânt că era mostruos, că era hidos ! Ast-fel am vădut cu toții, deputat fă- când perchisițiunl la alt deputat. Acâsta s’a petrecut la Piatra , s’a petrecut la Ga- lați. La Vasluifl , lucrul a fost încă mal frumos. Veți înțelege acesta din citirea însuși a articolului de care v’am vorbit. 6tă ce se $ice în acest articol, păcat că nu este litografiat! 1876 August 27- România Deputatul colegiului III al Județului Vasluitt No. 3. Domnule procuror, „Cu ocasiunea perchisițiunel ce am a- vut însărcinarea de la comitetul de pune- re în acusare a foștilor miniștri, dațl în judecată, a face chârtielor fostului prefect al acestui județ, Dimitrie D o nici atât la domiciliul seu cât și aiurea, ni s’a denun- ciat și chiar am descoperit asupra admi- nistrațiunel sale mal multe abusurl și ile- galități pedepsite de legl.“ — „Și apoi onor, profesor-deputat în- trebuințând espresiunea de Noi, intră în desvoltarea acestor abusurl și apoi în- cheiă „Acestea și alte multe abusurl și detur- nări unele constatate de Noi și altele de- nunciate de persâne onorabile, constitu- ând un tot care trădâză(?) uă administra- țiune din cele mal corupte și mai abusive am credut de datoria mea a vile comunica cu tot dinadinsul . rugându-vă , D-le pro- । curor, a lua de îndată măsurile necesarii pentru ca culpabilii să fie trași la răspun- dere, conform legei. “ Primiți, D-le procuror încredințarea etc. Deputat, A. Vizanti. Acest act, D-lor senatori, n’are nevoe de comentarii. EI bine , D-lor, vă fac între- barea : acâsta am voit noi, cel cari am res- turnat pe D. Catargi ? Dâră ’ml veți dice că este un act isolat. Nu este așa. In Mole da via acest act represintă uă situați un- generală, persecuțiune sistematică a tot ce nu este fracțiune. Membrii acestui grup, nu fac alt-fel de ceea ce a făcut D. Visan- ti; carele aducând și subscriind uă acu- sațiune cu titlul de deputat a uitat prin- cipiul elementar; acest D. care a cjis aci, deputatul colegiului III, a uitat că afară din Cameră, nu esistă nici deputațl, nici senatori; că afară din Cameră noi nu sun- tem de cât nisce simpli particulari și că prin urmare nu avem calitatea dea ne pre- vala de acâstă calitate în adresele nâstre, căci atunci ne am afla alături cu acel no- bili scăpătați cari iafl armele țârei și ie pun pe cărțile lor de visită ! „Și nu uitați, D-lor, că deputatul cole- giului III de la Vasluifl este un profesor al Uni verși tățel de lași; că acest D. n’are locoțiitor; că acest D de luni a lăsat ca- rnal pe larg de acâstă cestiune, atunci când voiii desvolta acâstă cestiune, atunci când voiii desvolta interpelațiunea despre care deja am vorbit aci în Senat, adică în pri- vința Universitățel de Iași. Acum revin la cestiune , D-lor , etă ce se petrec sub ochii noștri;’ml voiii per- mite de a o califica de semnul timpului ? Semnul timpului este că din nenorocire partitul național-liberal, din care fac par- te, nu ’și a ținut promisiunele date țârei, eă de aci nemulțumiri, și ca consecuență slăbirea puterel nâstre. In Moldova, acel cari în special au luptat mal mult în farâ- rea programului nostru, astădl se văd mal persecutați de cât în vremea ministerului trecuțl; și de cine ? De un grup, uă dată aliatul nostru. Am vădlut cu toții pe D-nu ministru de esterne , scăpând ocasinne- le diplomatice cele mal favorabile și lă- sând să trâeă timpurile cele mal bune fără ca să ’șl dea ostenâla de a profita de ele în favârea țărel. Causa era că D-sea ’șl îndrepta activitatea sea cu totul aiurea! Eram în Viena, citeam fiarele din țâră; în ele vedeam că D. ministru de esterne uă- dată pe săptămână mergea în Iași; și âre ca să tratese vre-uă cestiune de resortul ministerului săti? Ferâscă Dumnezeii; ci ca să schimbe pe cutare prefect sati cu- tare judecător; ca să spună prefectului am dovedi—ca să nu se alâgă cutare mem- bru din comitetul liberal național din Iași, pentru că astă-dl ochii acelui domn nu ’I mal plăcea ; altuia adaogă: că este bine să nu se alâgă în Senat președintele clu- bului liberal din Botoșani, ci să se prefe- rese . .. cine? D. Grigorie Holban, fostul prefect de la Dorohoiu , căruia D. Lascar Catargi ’I dedese ordin să mă arestese pe mine ! Acesta a fost candidatul susținut de li- berali și de fracționiș:I, în contra căruia a avut a lupta colegul nostru onor. D-nu Hermeziu, carele în timpul luptei a sacri- ficat bani și energie spre a face a triumfa partitul nostru. EI bine , D-lor, când în- suși ministru dă semnul sfâșiere! pârlitu- lui nostru, cum voițl ea acest partit să nu se slăbâscă , să nu se nimicni^âscă și că ministerul actual să mal pâtă pretinde că represintă partitul național liberal? Tâte elementele moderate s’afl retras de la el, și retrăgeadu-se consecința este, o mal re- pet, că partitul liberal național în guver- nul actual nu mai este representat cum el era la Aprilie 1876; consecința este că gu- vernul actual din di în di este împins că- tre acele grupun radicale, că se depărtâsă în loc să atragă; și consecința naturală tedra văduvă! A lăsat’o ârna ea să fie de- este că, precum sun guvernul Catargi, din putat în Cameră ; a lăsat’o vara ca să fie causa greșelelor lui, conservatorii ’l pără- acusator public la Vasluifl și Dumnedeil seafl cu grămada și treceai! în rândurile scie unde ! Și apoi ne plângem ca scâlile liberalilor, asemenea și acum — mal ales nu merg bine, și mai pretindem că noi în- în Moldova,— v’o declar acâsta, D-lor mi- niștri cari sun'ețl din România de dincoa grijim de generaținnea viitâre ⁹ ! Voiti mal avea onârea a vă întreținea v’o declar ca s’o scițl că este un curent im MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 20 Februarie (4 Martie) 1877 eare duce astă-dl chiar dmenil liberali în irea listelor electorale, el se luptă dâră cu _............................. — i mijldce constituționale rândurile partitulul conservator' Am vâdut pe D. Catargi venind în Iași, acolo unde ’nainte , chiar ca ministru nu prea cutesa să se arâte , ’l-am vâdut pri- mit, pot dice, cu flori, nu numai din par- tea amicilo- sâl, dâră chiar din partea mul- tor cari aii lucrat la căderea sea și ne-aă ajutat să venim aci' Acâsta ce însemnâsă ? lusemnesă dato- ria ce avem de a da strigătul de alarmă , de a descepta pe guvern să bine-voâscă a lua în băgare de sâmă cele ce se petrec în țâră; să bine-voâscă a se opri în calea râ tăcită în care s’a aruncat. De nu o va face, de va pune însăși el drapelul partitulul nostru în pericol, atunci ’l prevenim că, osândiți a ne rosti între dmeni și între principii, vom fi nevoit! a combate pe d- meni ca să salvăm principiele. Așa dâră , dâcă ar ajunge la putere , și mal ales prin greșelele partitulul nostru ar isbuti a dobândi peutru sine opiniunea publică, ar ajunge a avea însuși majoritate în Corpurile-Legiuitdre EI bine, ee avem să facem noi liberalii ? Să facem revolu- țiunî ? S ’u să facem loviri db Stat ? Nu ; căci acâsta cu tdtă părerea de râîi n’ar fi de cât joeul natural al instituțiunilor con- stituționale ale țârei, ar fi triumful unul pârlit în contra altui partit care n’a sciut să’și țină posițiunea , și care ajuns la pu- tere a făcut și face acelâșl greșeli ca par- titul cădut; și tocmai pentru că nu doresc ca partitul conservator sf vină la putere prin greșelele ministerului adus în capul țârei prin partitul național liberal insti- tuit din tdte grupele, tocmai de aceea când este încă timp , ’ml permit a da miniștri- lor un avertisment, un strigăt de deștep- tare, și le ijic: că manținerea lor la pu- tere se pdte asigura prin uă bună admi- nistrare , âră nu prin amenințări de revo- Situațiunea acâsta nu mal este un mis- ] ter pentru nimeni, afară dâră pentru mi- ; nister. Insă acâsta nu o erei), căci văd pe unii chiar din sprijinitorii guvernului ac- tual picând că ministerul acesta se clati- nă, că el pdte să cadă. In asemenea cas Domnitorul, judecătorul suprem care după Constituțiune are dreptul să numâscă pe miniștri, Domnitorul pdte la rândul sâti să’și dică: guvernul actual nu mal este ro- presentantul majoritățel, el în lăuntru nu mal este representantul acelor ee s’ati lup- tat în alegerile senatoriale; partitul cel mare, partitul național liberal, nu mal sus- ține astă-dl ceea ce a susținut la Martie și la Aprilie trecut. In asemenea cas, Dom- nitorul pdte să cheme alt minister, pdte să cheme chiar pe partitul conservator' Rămâne în urmă ca Corpurile-Legiuitdre să «Jicâ, ârășl după Constituțiune: nu pri- mim pe acest minister, nu ne convine! Insă veți recundsce cu toții că Domnitorul are dreptul de a ’șl schimba miniștri pre- cum și are dreptul de a’l numi. El bine, articolul din Telegraful contestă Domni- torului tocmai acest drept și aci este par- tea gravă a cestiunel. piarul merge mal departe, el dice Domnitorului să nu cum- va să te atingi de ministerul actual că e foc, căci facem revoluțiune! RevoluțiunI? Sunt fericit de interpelarea D-lul Bâsco- venu , nu pentru ca să venim la moțiunea care i s’a atribuit și care n’a făcut’o, adi- că la darea în judecată a ijiaristulul, dâră ca să dic alături cu D. ministru că insti- tuțiunile ndstre constituționale sunt pu- ternice , că națiunea care și le-a dat le pretuesce , că aceste instituțiuni sunt ga- ranțiile temeinice pentru tdte partitele și mal ales și pentru Domnitor; prin urmare întru cât ele se pădeso , revoluțiunl nu luțiune ! EI, D-lor! Nu se mal fac revoluțiunl îu aedstă țâră; pentru că uă tristă esperien- ță ne-a dovedit că revoluțiunele nu profită acelora cari le fac. Așa s’a întâmplat la 1866 și aș putea dice și mal încoce; s'a vâdut că clasele posidenre și inteligente n’aii profitat nici uă-dată, nici de revoln- țiuni, nici chiar de coalisațiune. Pdte să pdte fi. Astă-dl partitul conservator se luptă spre a ajunge la putere pe puterea acestor instituțiuni, el se luptă în Adună- rile Legiuitdre , el se luptă prin presă , prin adunări; el ia parte activă la revisu- pentru că el se presintaiî înaintea justi țiel cetățenesc! ca victime, ca închiși în pușcărie pentru uă idee. Când nu va mal fi arestul preventiv când inculpatul se va presența înaintea ju- raților liberi și numai cu dovada escesuluî comis, credeți D-1jt, în bunul simț al ju- raților. Credeți, D-lor, că și jurații vor o- sândi apelul la pasiuni, apelul la resiur- nare ’ Dâr astăzi nu suntem în acest cas ; de aceea efi rog pe D. ministru să nn vadă în discuțiunea de faciă, provocată de in- terpelarea onor. D-lul Bâscoveanu, de cât ceea ce este în realitate: un avis aux lec- teurs. Bine-voiască onor, minister să se gândâscă că și acâstă țâră are clase posi- dente, are clase de dmeni cu educațiune politică, are clase inteligente cari deja se împart în partidurl bine determinate ; că așa fiind cea dîntâifi necesitate pentru partidul național liberal este să dovedâscă că și el pdte să dea țărel ndstre un guvern inteligente, capabil, desbrăcat de pasiuni, care să țină sâmă de trebuințele tutulor claselor societățel, care să dea îndestulare intereselor sâle morale și materiale, fără osebire de opiniune și de partit, și care prin nrmare mal pre sus de tdte trebue să se țină departe de prigoniri. In cât pentru mine, membru din parti- dul național liberal din Moldova, declar, cum am avut ondre a o declara amicului meu, D-lul Brătianu, primul ministru, că daca va lâsa ca în județele de peste Mil- cov să se perpetuele sistemul de dușmă- nie și esclusivism. de prigonire, care ca- ractericjă pe un dre-care grup, care prin mica valdre, prin micul sâfi număr, este grupul cel mal neînsemnat din tdte gru- purile liberale, noi toți liberalii moderați din Moldova, vom fi siliți să intrăm în resbel, cu guvernul actual carele nu ne dă nimic din cele ce am promis țărel (aplause). Voci. închiderea discuțiunel. — Se pune la vot închiderea discuțiu- și se primesce. — Orafiindînaintată, D. vice-președinte rădică ședința la 5 ore sera, anunțând pe cea viitdre pentru a doua di 25 curent. se scrie în jurnale: Revoluțiune , nimeni nu o va face. ’I am vâdut pa cel ce striga revoluțiune sub regimul D-lul Catargi, ’I am vâdut tupilațl când a venit timpul lup- tei; clasele posidente , clasele inteligente s’ati luptat, nu s’afi luptat D-lor ’. Avem, D-lor, un popor blând , ușor de ocârmuit; acesta nu cere de cât uă părin- tdseă îngrijire , și mal pe sus de tdte dreptate. : Poporul acesta, după multe decepțiunl nu mal asceptă binele de la schimbări; a- acest popor a devenit cam incrudul; el credea în promisiunile acelora cari, ca să vînede voturile alegătorilor colegiului IV. le făgăduiau paradisul pe pământ; astă-dl tdte aceste promisiuni afi remas ce erafi din început: minciunii Astădl acest po- por nu se va mai lua dupe vorbe dadarniee; devenit incredul, el respunde cu vechia sa vorbă alai de caracteristică : „O fi D-le!“ Așa poporul va respunde și acelora cari vor vocifera revoluțiune! „O fi D-le.“ Să nu ne temem dar D-lor de revolu- țiune, și nu văd nimic care să facă pe Se- nat să se depărtede din acea liniă de pur- tare moderată și liberală, care l’a făcut să ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA-ORDINARĂ voteze mai deunăzi desființarea arestului preventiv în materie de presă. Să nu credeți eă prin acesta am asigu- j Ședința de la 15 Februarie, 1877 •* Preșidenția D-lul vice-președinte A. Sihleanu, asistat de D-nil secretari F. Aluneanu, I. Lățescu, G. Tăcu și A. Vi- zanti. (Uurmare) Să nu credeți eă prin acâsta am asigu- j D. N. lonescu, ministru de externe- rat impunitatea exceselor de presă, căci Dâca D. Eraclide voesce se’șl mal desvol dâca pânâ deunădl aceia cari se trămiteati te interpelarea ași putea respunde chiar înaintea juraților erati achitați, acâsta era . acum. 20 Februarie (4 Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMaNILI 1335 D. L. Eraelide. Este numai uă între- bare, iar nu uă interpelare. D N. lonescu, ministru de externe. Onor, meii amic D. Leon Eraelide, îmi face nisce simple întrebări care cred că sunt ecboul unor asemenea întrebări fă- cute in cel-alt Corp al representațiunel naționale; prin urmare nu am nici o greu- tate de a respunde la aceste întrebări. Dâ- eă insă D-vâstră nu veți fi mulțumiți cu respunsul meti, atunci D. Eraelide va pu- tea desvolta mal bine interpelarea sa, și eti vă voiti cere trei âlle pentru a respunde. Așa dâră, D-lor, dâca am coprins bine cuvintele D-!uI Eraelide, Întrebarea cea d’ântâifl este relativă la protestul adresat Sublimei PorțI in privința expresiunilor coprinse in Constituțiunea otomană. Sciți D-lor, cu cât entusiasm a dat Camera spri- jinul seti guvernului Măriei Sale, pentru a face acel protest; protestul s’a făcut, și am primit un respuns in 24 de ore, lucru fără precedent in analele nâstre diploma- tice; acâsta insă nu este numai meritul nostru, și guvernul nu caută se se mân- drâscă câtuși de pucin înaintea onor, re- presentațiune a României. Pârta era atunci față cu delegații puteri- lor celor mari ale Europei întruniți in Con- ferință, și cari tratau despre pace, și des- pre garanțielede reforme, cerute in favârea populațiunilor creștine din Turcia... și noi am venit atunci, in momentul oportunisim, pentru a face reclamările nâstre legitime, și am obținut un respuns la reclamarea nâstră. Jurnalele europene, prin indiscrețiunile ce sciți că se făceati in acele împrejurări, ati publicat atât Protestul nostru, cât și res- punsul Porței, precum și respunsul nos- tru la acel respuns. In respunsul nostru am declarat că nu suntem pe deplin satis- făcuți, și am pus tâtă insistența nâstră, nu de a avea uă nouă notă respun^ătâre, ci uă declarațiune formală mai esplicită și categorică. Insă a survenit închiderea conferinței, și nu am mal am avut vre-un sițiunea României. De aceea cred eă veți clarațiunîle autorisate prin legea din luliti rocnnno * nrmorA nnofinnon nota naîi- nvwnno nnndinfn nAnfwX nrnnnntX ni mn trnnnt respuns! Prin urmare cestiunea este pen- dinte, adică asceptăm de la Pârtă uă Decla- rațiune categorică și satisfăcătâre. Atît mai pot spune, că, Excelența Sa Savfet Pașia, a promis, dupe cum ni s’a anunciat de agen- tul nostru din Constantinopole, că va da și acea declarațiune ce voim noi; insă de la promisiune și penă la fapt este departe. De aceea cred ca onor. Cameră nu ne va cere se publicăm acum intrâga corespon- dența, încuviințând ca se asceptăm tim- pul oportum, pentru a o publica și atunci, sper că ne veți spune, in deplina cunos- cință a impregiurărilor, că am meritat În- crederea D-vâstră. In privința celei a doua întrebări, rela- tivă la stăruințele nâstre pentru garanția efectivă a neutralității, sciți că îu docu- mentele publicate deja in Octombre, v’am pus in vedere âre-cari acte. să ne asemănăm cu De atunci am făcut neîncetate insisten-1 să’l luăm de model tie, și mal vârtos la Constantinopole, in timpul Conferinței, am stăruit pentru a- cest lucru insemnat, cum și pentru retro- cesiunea deltei Dunărei in vărtutea trata- tului dn Paris din 1856. Așa, am căutat, mal ăntâiu de tâte, ca se dobândim uă garanție specială pentru neutralitatea nâstră absolută, de âre ce, prin tractatul de Paris, ni s ati recunoscut âre-șl cum numai uă neutralitate relativă. Dorința nâstră a tutulor este se avem uă neutralitate efectivă și garantată intr’un mod positiv de tâte puterile garante. EI bine, acâstă cestiune negreșit nu se putea resolva la Constantinopole, ci noi trebuia s’o tratăm cu sprijinul tuturor ma- rilor puteri ale Europei . Cu ocasiunea Conferinței care s’a întrunit acolo pentru facerea păcii, noi am trămis un băr- bat cu esperiență și luminat in care gu- vernul Măriei Sâle a avut deplină în- credere, și trămisul nostru a avut intre- vorbirl cu plenipotențiarii puterilor ga- rante, și de la marquisul de Salisbury in privința acâsta ati primit înscris un res- puns că Conferența nu putea să facă nimic in cestiunea neutralității teritoriului nos- tru, cerută de noi, pentru că cestiunea acâs- ta nneste coprinsăintre basele conferinței, și plenipotențiarii Puterilor nu au compe- tința de a o trata neavând instrucțiuni pentru acâsta! Vedeți dâră, D-lof deputațl, in ce posi- ținne se găsesce guvernul țârei nâstre in privința acestei cestiuni neutralitatea Ro- mâniei este incă departe de a fi tratată prin concertul Puterilor, ne cum se fie resolvată, și prin urmare este incă pen- dinte. Asia fiind lucrnl credem că nu putem să publicăm incă nimica din corespondența acâstel afaceri până când nu vom avea din partea guvernelor Puterilor Garante un res- puns favorabil, care să ne spună că ele sunt hotărîte acum a asigura definitiv po- aproba conduita nâstră prudentă și mo- trecut. destă. Până când dar nu vom fi noi in posi- s’a urmat, penă atunci nu veți avea ocasiu- ne să vedeți dâca purtarea nâstră merită să fie aprobată și de către D-vâstră. A treia întrebare este mi se pare rela- tivă la incheerea de convențiunl comer- ciale cu puterile cele-alte ale Europei cu care ne aflăm sub un regim provisorifl duanierifl in privința relațiunilor de co- mercifl. D-lor, in privința acâsta este acum uă septemână de când s’a făcut uă asemenea intrebare in parlamentul britanic Lordului Derby, negreșit nu pot să am speranța de a vă respunde și efl cum afl a respuns a- bilul și prea înțeleptul ministru al Majes- tățel Sale Reginei Angliei; fără a cutesa 1 să ne asemănăm cu nobilul Lord, caută și ne silim a’I imita țiune de a putea publica corespondența ce nile care putem a vi le da, și in principii! pe cât putem. De și n’am crezut de cu- viință a publica corespondența nâstră ur- mată cu diversele guverne cu care avem încheiate arangiamente provisorie. cu tâte acestea vâ voiu putea da âre-cari lămuriri in ceea ce privesce acâstă cestiune. D-lor, vâ aduceți aminte că onor. Cameră Legiui- târe a votat uă lege in vara trecută, prin care a autorisat guvernul ca să incheiă declarațiunl provisoril, cu tâte acele pu- teri care vor esprima dorința de a intra cu noi in legături convenționale de comerciti. Noi, in urmarea legii din luliti am primit Declarațiunl din partea mal tutulor pate- rilor care fac comerciti cu noi, că voesc să incheiă tratate de comerciti. Dâca credeți că trebue să publicăm tâte aceste declarațiunl convenite cu puterile care fac comerciul cu țâra nâstră, pentru ca să se vâ^ă ce am făcut noi pânâ acum in privința acâsta, eti nu vă^ nici uă difi- cultate de a se da cea mal întinsă publi- citate. Mal tâte aceste declarațiunl sunt pres- chimbate cu puterile cu care nu avem În- cheiate convențiunl și am fost fericiți de a vedea ca Francia să fie cea d'ântâiti cu care am tratat și încheiat declarațiunea, ș’apol după dînsa a urmat și cele-alte puteri, pic dâră, dâca voițl ca să publi- căm tâte aceste declarațiunl preschimbate pânâ aci, eti nu mâ voiti impotrivi, căci sper că veți putea să vedeți demarșele făcute de noi și atunci veți judeca și mă- surile care le-am luat in privința regimu- lui provisorifl. De pre acum vă pot spune că am degajat cu totul cestiunea duanieră și am încheiat declarațiunl pur și simplu duaniere care sunt conforme cu legea. Aceste declarațiunl comerciale provisoril sunt încheiate cu Francia, cu Euglitera, cu Italia, cu Olanda și Svițera. Ele sunt in deplina vigâre de la aplicarea tarifului autonom. Cu cele-alte state, precum Bel- gia și Grecia, incă n’am preschimbat de- Acestea sunt pentru moment esplicațiu- cred că aprobarea D-vostră nu’ml va lipsi. încă un cuvânt și voifl termina Tâte a- ceste aranjamente provisoril vor espiră la finele lunel Aprilie. Deca unele din Puteri nu vor voi să incheiă cu noi conven- țiunl comerciale, atunci le vom aplica t?- riful autonom. Dâră cred că tâte vor pre- feri prelungirea regimului duanier provi- soritt, deca acestă prelungire se va Încu- viința și de Corpurile Legîuitâre. Cores- pondența, repet, o vom publica in timpul o- portum când D-vâstră veți fi pnșl in posi- țiune de a face discuțiunea asupra conven- tiunilor comerciale care ati să fie supuse la ratificarea representațiunel naționale. D. A Holban. Onor. D. Eraelide a ri- dicat uă cestiune care ne interesâijă pe toții. Efl cred că e bine ca noi să arătăm 1336 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEÎ 2( Februar! (4 Marte) 1877 într’un uiod evident că nu suntem nepăsă- tori in privința unei chestiuni pe care D. ministru ne-a desvoltat’o intr’un mod so- marifi și chiar ne-a asicurat că nu’f per- mit acum impregiurările politice ca unele documente relative la acestă cestiune să le publice. Prin trecerea la ordinea ZiM care se propune voim să arătăm că avem incre- dere in minister și că i dăm tot d:uă-dată un fel de stimulent. Din acest punct de vedere eiî cred că moțiunea D-lul Dimancea se pdte prea bine vota și apoi este și uă cestiune de defe- rentă către D-nu ministru de esterne. D. P. Grădișteanu. Nu ințeleg moțiu- nea ce se face. Regulamentul dice că se pdte pune uă moțiune pentru trecere la or- dinea 4'lei in urma unei interpelări. Apoi însuși onor. D. Eraclide a declarat că nu face uă interpelare, ci uă simplă intrebare și chiar D. ministru a declarat eă consi- deră acâsta cauă simplă intrebare. Deose- birea aci este mare. Dâca se făcea sub for- ma unei interpelă’!, și deca D-nu ministru nu voia să beneficiede de acele trei 7 VI VII n curen- lui de delegați al secțiunilor, dă citire ur- mătorului raport și project de lege : Domnilor deputațl, Comitetul delegaților D-vdstră, compus din D-nii : Lățescu-Boldour loan, la secțiunea I; Nicolau Lache „ Subsemnatul, „ Becheanu Stancu „ Morțun Gheorghe, „ Serurie Grigorie, „ Gheorghiade Panait, „ Intrunindu-se în d.ioa de 10 tei, sub preșideoția D lui Becheanu Stan- cu și în absența D-lul Serurie Grigorie, ă luat în cercetare projectul de lege, pre- sentat din anul 1872, pentru scutirea de taxele vamale a materialelor ce se importă cu destinațiune la construcțiunea căei fe- rate lași-Unghenl, și, după discuțiunea uniată, majoritatea comitetului D-vdstră: l’a respins pentru următdrele două motive, Că acâstă scutire nu s’a prevăZut î ■ contract, din care ar resulta uă pagubă pentru tesaurul public, și mai cu sâmă pentru că s’ar crea un precedent funest. Subscrisul dâră. în calitate de raportor, are ondre a supune acâsta la apreciarea D-vdstră. Raportor. P. I. Cernăteșcu. PROJECT DE LEGE. Art. unic. Se autorisă apărarea de laxe- le vamale a materialelor ce se import cu destinațiune a se întrebuința la construc- ția calei ferate lași-Unghenl. (Semnat) Ministru lucrărilor publice ; N. Crețulescu. D. N. Farcalescu. D-lor, vedeți că se cere în acest moment prin acest project de lege noue cheltuieli, se creadă, cu alte cuvinte noue mici deficite, și când ? Când toți suntem, ca să dic așa, desperați că nu găsim mijldce să echilibrăm budgetele. Ni se cere, după cât sunt informat, încă cheltuieli peste 190,000 franci. Aș voi să sciti în virtutea cărui drept acel domn pretinde de la nul să acordăm acâstă sumă ; dâcă acâsta este un drept, sau este numai uă gratificațiune, căci voiu arăta că banii ce ni se cer prin acest pro- ject nu sunt de cât uă gratificațiune ! In adevăr, după legile ndstre, nu ar fi putut să motivese uă asemenea cerere. Seim prea bine ce se întâmplă când se daîi în anire- prisă lucrări de utilitate publică. Aseme- nea lucrări nu se dafi în antreprisă, de cât în virtutea unul contract, contractînchsiat în urma unei oferte și acel contract se dis- cută articol cu articol și se aprobă de Ca- meră. întreprinzătorul scie de mai’nainte calculâdă aproximativ ce pagube și ce câștiguri pdte să aibă din acea antreprisă. Acâsta se întâmplă cu tdte contractele de întreprinderi de lucrări publice în țeră la noi. Tot asemenea se petrec lucrurile în tdte țările civilisate și constituționala. Tot în acestă situațiune se găsesce și D- Gr. Eliad cu construirea liniei ferate lași-Un- gheni. EI bine, în acel contract, trecut prin tdte formele prevăZute de legile ndstie, nu pre- vede câtuși de pucin că și la cel-alțl dis- pensa de a plăti vamă pentru tot materia ■ Iul trebuincios la aceaconstrucțiune. Ast- fel dâră un întreprinzător care ’și cunds- ce bine meseria sa, scie mai de ’nainte la ce păgubi și câștiguri se espune; a avut în vedere acâstă lipsă de articol care să ’l dispense de vamă, și prin urmare când a concurat la licitațiune a fost în cunos- cință de causă și adl nu pdte susține că nu a sciut ce face. Dâcă cel-alți întreprindători aii primit întreprinderea cu preciul ce a eșit la lici- tațiune, este că a avut îu vedere și acestă clausă că vor fi dispensați și pdte că au dat un preciu mai mic. Și decă s’ar Zice, cum s’a întâmplat să aud în secțiuni, că cel- alți constructori străini ar fi esecutat lu- crările răii, acesta nu este un argument serios căci se pdte respunde lesne : este vina ministrului care nu a cerut să se res- pecte contractul spre a apăra drepturile țărei făcând pe întreprinZător să esecute contractul întocmai. Decă D. Eliad ’și-a îndeplinit cu sfin- țenie datoriele sale în cât se atinge de a- cea construcțiune, ondre D-sale 1 ’I fac o- magele mele, căci ca întreprinzător român a sciut să fie la înălțimea datoriei sale, însă nu înțeleg a mi se cere 190,000 fr. când legea nu permite. Pentru că D-sa a esecutat mai bine de cât străinii lucrările, nu avem de cât a ’l mulțumi și dâcă voes- ce i putem esprimă uă mulțumire publi- că ; însă să ne ierte de 190,000 franci, ce ni se cere cu titlul de gratificațiune de- ghisată. Când noi ne găsim într’uă penu- rie absolută, și când chiar în ședința de eri secretă D. ministru de finance ne-a arătat situațiunea sub formele cele mai triste, nu ne este permis asemenea grati- ficațiuni. Sunt dâră în contra acestui project de lege care na tinde la alt nimic de cât a face cheltuieli Zadarnice, și cari nu ’și-au rațiunea lor de a fi, căci după dreptul nos- tru administrativ și după legile ndstre, nu se permite uă asemenea cheltuială în modul cum ni se presintă Camera nici că pdte avea dreptul să dea asemenea sumă îu circumstanțele presente, nici chiar cu titlul de gratificațiune. Nu suntem adi în posițiune ca să re- compensăm pe acei cari ’șl-afi îndeplinit datoria către patrie, căci D-sa ca Român, patriotismul său l’a determinat să ’și în- deplinescă angajamentele luate prin con- tract. Nu suntem în stare aZî să facem alt de cât uă simplă mulțumire D-lui Eliad. 20 Februarie (4 Martie) 1877 MUtUiubU. 4L 133 Decă voițt putem să ’I acordăm un bene- merenti, care iasă nu ne va costa 190,000 franci. D. I. Docau, ministru lucrărilor pu- blice. D-lor, sunt cu totul străin de im prejurările acestei întreprinderi, și n’am avut ondre de a cunâsce pe acest domu de cât în săptămâna trecută Vedeți, dâră, că nu pot vorbi de cât înlăturând atât cunos- cințele personali cât și chiar cunoscința faptului, în ceea ce privesce diferitele fa- se prin care a trecut acâstă concesiune de la început. Cunosc însă, D-le Furculescu, lucrările esecutate între Iași și Ungheni. ’MI ați luat cuvântul mai ’nainte când ați Zis că aceste lucrări sunt bune. Vin să vă afirm și efi ca om din partea locului, spre onâ- rea întreprinzătorului Rimân, că lucrările sunt cele mal bune, nu numai din Româ- nia, ei și d’a lungul frantarielor până la Lemberg și Cernăuți. In ceea ce privesce cifra, onor. D, Fur- culescu nu a avut timpul să deauă ochire dosarului pe care ’l-am adus aci, și ’l-am depus la disposițiunea fie-căruia din D-nii deputațl. Pentru a profita de acestă ocasiune, re- pet ceea ce am Zis și voifi dice în ori-ce împrejurare, eă nu înțeleg eu ca ministru, de a face tăinuiri deputaților și senatori- lor ; sunt și pretind a fi, și când nu voifi fi rog să mă chemați la datoria mea, sunt la disposițiunea, sunt la ordinile Corpu- rilor Legiuitâre ale țârei, și de aceea, îna- inte de a veni să susțin projectul înaintea Camerei, am adus dosarul și l’am pus la disposițiunea fie-eărul domn deputat. Deră se vede că D. Furculescu nu aluat cunos- cință de coprinsul acestui dosar, și de a- ceea D-sa a înfiat cifra, a dis că se cere 190,000 franci, pe când în realitate abia este 72,000 franci, adică mai pucin deju- mâtate din ceea ce a avansat D-sa. Cu tdte acestea, nn Zic că acestă cifră nu este e- normă în starea financiară în care ne aflăm astă-iji; deră, D-le Furculescu, chiar co- legul meii D. ministru de finance, a fost de acestă părere, și D-vdstră cundscețl pe D. ministru de finance cât este de scrupu- pulos în cheltuieli. Efi ca ministru mă laud și sunt fericit a fi alături cu D-sa, dâră ca Român care am trebi cu fiscul nu me laud, căci D-sa nu plătesce de cât cu mari scrupule, și încă peste Milcov/1 taxâZă chiar de sgârcit. Ei bine, cu tdte acestea D. ministru de finance, în consiliul de mi- niștri, ’mi a <)is mie cum că aș comite uă nedreptate când n’aș lăsa efi ca ministru al lucrărilor publice 'acel 72,000 franci D-luî Eliade. D-lor, și eu am fost de părerea D-lul Furculescu până când nu cum scdm bine cestiunea. îndată însă ce ’mi s’a p r. D. Fureu- lescu, cât și de onor, mefi coleg de la lu- crările publice, să ’mi permiteți să vă spun câte-va cuvinte asupra acestei cesti- uni. Tdte contractele de întreprindere de drum de fer și alte contracte de asemenea natură pe care Statul le a încheiat cu ase- menea întreprinzători, de esemplu pentru construcțiunea podurilor de fer, a fost ca materialul de construcțiune să fie scutit de vamă în tot timpul construcțiuuel. Mai mult încă : chiar pentru drumurile de fer cedate companiei lașMțcanl, precum și acționarilor drumurilor de fer Române, materialul este scutit pe tot timpul con- strucțiunei de taxele vamale. Este învede- rat că în privința concesionarului drumu- lui de fer de la lași-Ungheui este uă scă- pare de vedere, că nu s’a prevăZut acâstă scutire. In cât privesce contractul D-lui Eliad, D-sa nu este în drept se reclame a- câstă scutire; deră tocmai pentru acâsta a venit acest project de lege înaintea deliba- rațiunei D-v. și acâsta este atât de drept. îa cât chiar D. ministru acela care a în- cheiat contractul, dâcă nu me încel, a ve- nit el singur cu acestă rectificare înaintea Camerei, căci afacerea acâsta este pendin- te de Ia 1873. Suma nu este atât de în- semnată, și dâcă am spus onor, meu co- leg că ar fi uă nedreptate decă nu s’ar scă- dea întreprinzătorul lucrărel de la lași- Ungheni cu acestă sumă, este că am avut și altă considerațiune în vedere, conside- rațiunea că, atunci când s’a încheiat acest contract cu guvernul, tona de fer era 183 de franci, și îndată după contractare s’a urcat la 360 de franci, în cât a fost nevoit să plătâscă îndoit acel fer de cât era câud a încheiat contractul. Firesce că a purtat în sarcina lui acâstă pagubă, dâră cred că justiția cere că precum pe concesion arii străini de drum de fer I am scutit de taxa vamală pentru materialul de construcțiune al unor asemenea lucrări, să scutim și pe întreprinzătorul român care ’șl a dat oste- nâla a construi drumul de fer în condițiu- nile în care vi le-a spus onor, meu coleg. Da aceea mă asocieZ cu opiniunea colegu- lui mefi de a acorda acâstă scutire, cu tâte că sunt taxat de prea scrupulos, ca să fa- cem acest act de dreptate. D. N. Blaremberg. D-lor, asemenea discuțiuni n’ar avea loc în sânul Adunări- lor nâstre, dâcă am avea mal bine cunos- cința sânțenii contractelor. D-lor, precum uă persână care a sub- scris un contract cu Statul din eare ar re- sulta pentru densa beneficie chiar fantas- tice, fără ca pentru acâsta Statul să fie în drept, uă dată acele beneficie realisate . sub pretest că ele sunt ceva estraordinar, că sunt resultatul unei suprinlerl , sub pretest că acele beneficie esorbitante n’au intrat în prevederile sale, să câră a avea partea sa dintr’ensele, tot așa nu cred le- gitim că uă persână ce a contractat cu Sta- tul să vie să câră ceva de la Stat, sub pre- test că a suferit perderl, fie acestea cât de mari. Ce însemnâZă ârăși argum ntul eare consistă a Zice că cutare contract, care s’a încheiat cu cutare persână relativ la lu- crări analoge, prevede acâstă clausă. pre- vede scutirea de vamă, D-v. sunteți dâră datori să o admiteți, și acolo unde ea n’a fost prev^Zută și acesta îu mod retrospec- tiv. In adevăr, D-lor, nu perdețl din vedere că acel drum de fer este deja construit ; prin urmare materialul deja importat, și prin urmare taxele sunt și au trebuit să fie plătite, și acuma este vorba deuă restitu- țiune cu titlu negreșit de dar, deâre-ceîn acâstă privință n’am contractat nici un an- gajament. D. ministru de lucrări publice. Nu sunt plătite taxele. D. N. Blaremberg. Care afi fost sin- gurul argument ce s’a adus în favârea a- cestul sacrificiu și acestei legi apărate de doul D-nii miniștrii? A fost bunătatea construcțiunel liniei lașI-Ungheni, ca și când ar ti fost stipulat uă construcțiune rea și vi s’a dat una bună, ca cum ar fi vor- ba astăZI de a decerne uă recompensă âre-care, și ca și cum recompensele nu s’ar putea da de cât în bani. Dâră să lăsăm la uă parte tot ce e de insolid într’uă asemenea argumenta țiune caie ne silesce să facem personalități în contra voinței nâstre, și să vedem dâcă e măcar locul aci la uă resplată? Dâcă ar trebui să tratăm cestiunea din acest punct de vedere, și dâcă singurul D-v. argument ar fi construcțiunea cea bună a liniei Un- gheni-lașl, bine-voițl a nu perde din ve- dere că tot persdna, care a construit bine acea linie, a compromis construcțiunea 131 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 20 Februarie (4 Martie) 1877 prea potrivesc (lisele D-lul ministru de a- stă-dl, cu cele de erl. Voci. închiderea discuțiunel. D. președinte. Nu pot se închid dis- cuțiuuea fiind că D. ministru ’șl a reser- vat dreptul se vorbâscă, D. Furculescu are cuvântul. D. N. Furculescu. Două cuvinte voiesc să mal dic îu acâstă cestiune. Mal âutâiti voiesc se răspund la acusațiuneace ’ml s’a adus că n’am studiat dosarul. Acâsta nu este vina mea D-le ministru, fiind că în- suși D-v. ați spus că numai astă-()I ați a- dus dosarul, și dovadă de acâsta este, că nici raportorul comitetului delegaților n’a avut când să studiese dosarul, căci la în- trebarea ce ’I am făcut n’a putut să ’ml spue cifra esactă, ci a răspuns în un mod vag. D. P. Cernătescu. V’am răspuns: câte- va deciml de mii de franci. D. N. Furculescu. Și tocmai acâsta este defectul nostru cel mare D-lor, că facem legi fără să avem ocasiune a le studia, le votăm cu se <)ice: a la vapeur. In secțiuni mal nu se discută legile, se numesc nu- mai delegații cari apoi tae șispândură. A- pol D-lor, adevăratul travaliti legislativ se face îu secțiuni, numai acolo se pot dis- cuta în detaliti, numai acolo pâte vorbi fie care deputat, âră în Cameră nu pdte vorbi de cât djuî, trei. Prin urmare dâcă nu cu- nosc dosarul, este pentru că n’am fost în posițiune să ’l studies, și pentru că acâstă lege, nici nu sciu dâcă s’a discutat în sec- țiunea din care fac parte; dâră chiar dâcă ar fi acâstă erâre din partea mea , care e scusabilă pentru motivele ce v’am spus , tot rămâne 72,000 franci, ce ni se cer, plus dobânda de 10 la sută de când tre- buia să se plătâscă acești bani 1i vamă, și nu s’a plătit, ceea ce se rădică la cifra de peste 100,000 franci. Prin urmare din punctul de vedere al dreptului, chiar D-v. recunâscețl, că D. Eliade n’are nici un drept Ia plata acestei sume. Și cum a ob- servat fârte bineD. Blaremberg, antrepre- norul n’are îu favârea sa nici măcar uă sentință judecătorâscă pentru a reclama a- cesti bani. Dâcă însă, ni se cere ca uă gratificațiune, v’am spus că n’o putem s’o facem în starea în care se află financele nâstre. Acum dâcă D Eliad a perdut, acâsta nu pâte fi vina nâstră, așaesârtacomerciulul. Unii perd, alț’I câscigă, și câscigul de- pinde mult și de dibăcia antreprenorului, de modul cum ’șl face comerciul. Sunt an- treprenori care ’șl fac comerciul într’un mod hasardat ca cum ar judeca la bursă. Mal sunt și alțl ani.repreno.1 cari ’sl ati fă- cui socoteli greșite și dic ati perdut; însă de aci nu urmâcjă ca Statul să le plătâscă greșalele lor. Ast-fel sunt și arendașii Sta- tului precum dic e fârte bine D. Vergati, cari ati perdut; apoi trebue ca Statul se le întârcă perderile? Nu cred D-lor, că trebue se fa- cheiului Brăilei (aplause). Ar fi dâră cel mal pucin locul la uă compensațiune. Și dâcă credeai că e aci negreșit locul la uă resplatâ, la uă gratificațiune, ceea ce eu u- nul nu admit, bine-voiți cel pucin a desti- na acea sumă Brăilei, ca uă drâptă și sla- bă reparațiune pentru pagubele ce suferă după urma acestui antreprenor. Credeți-mă, D-lor, că nu vorbesc în cestiunea acâsta de cât silit cu cuțitul la gât, pentru că urăsc personalitățile, mal ales cu âmenii ce nu pot să ’ml răspundă. Dâră când am vtidut că doul miniștrii, cari ati stima mea, intervin în acâstă des- batere și fac silințe spre a obține de la Cameră acâstă sumă, m’am îugrijat și mi-am ^ia: nu pot pentru scrupulurl personale să lipsesc la datoria ce am ca deputat în genere, și ca represintant al Brăilei în parte, când e vorba de uă risi- pă de ba I publici, și de uă gratificațiune de acordat constructorelul liniei ferate lașI-Ungheni, dâră în celaș timp și cons- tructorelul, saiî mal bine destructorelul cheiului Brăilei. Mal este, D-lor, și uă altă considerați- une care m’a făcut nă es din reserva mea. Cum? Vine unul din D-nil miniștrii, și tocmai acela care ieri încă nepreconisa e- conomia și economia impinsă penă la ul- timele el limite, economii cari afi de re- sultat se arunce pe drumuri uă mulțime de funcționari onești, îmbătrâniți în ser- viciul Statului, și tot D-sa, fără nici uă silă, neputând invoca nici un test de lege, nici un angajament scris safi vre uă sen- tință judecătorâscă și ne cere 72,000 fran- ci ! Eu unul, D-lor, mărtusisesc că nu în- țeleg acâstă procedare. Am luat dâră cuvântul pe de uă parte spre a protesta, âră pe de alta spre a cere ca votul ce vom da în acâstă cestiune să se facă prin apel nominal, fiind că, după mine, aci este în joc și uă cestiune de în- naltă moralitate. D. I. Docan, ministru de lucrări pu- blice. Aș ruga să vorbâscă toți D-nil ora- tori care ati luat cuvântul contra , pentru că în urmă se viu se răspund. D. G. Vernescu. Am să fac uă întreba- re: D. ministru de finance a declarat mai ântâiti că în contract nu esistă aeâstă scu- tire, și a mal <)is apoi că de la epoca când s’a dat contractul și penă la facerea cons- trucțiunel, prețul ferului a crescut într’un mod enorm, că prin urmare e uă cestiune de dreptate de a se da acești bani cons- tructorului, fiind că el nu a putut avea în vedere când a luat concesiunea că are să plătâscă așa de mult pentru fer. El bine , iată ce voiam să întreb: acești 72,000 fran- ci, sunt diferința în plus a prețului feru- lui sau costul în total al vămel ? D. ministru de finance. Costul total al vămel. D. G. Vernescu. Apoi atuncea nu se cem asemenea acte de liberalism financiar, mal cu sâmă acuma când D. ministru de finance va veni cu un project de lege asu- pra comptabilitățel generale a Statului care are să fie pentru ildunare un cerc de fer, și pentru guvern un cerc de oțel care să nu mal permită nici unuia să facă chel- tuell esagerate, și Adunăreî să le încuvi- ințese. Insă, după cât văd, acest cerc are să fie de teiti dâca pe viitor se va prevede tot ast-fel. Unde este, dâră, consecuența în disele D-lul ministru de erl cu cele de astădl? Pentru aceste motive, D-lor, eti voiti fi contra acestui project delege, și mă unesc cu D. Blaremberg pentru a cere votul cu apel nominal ca să scie țâra cine are du- rere de banii publici, și cine nu. Voci. închiderea discuțiunel. D. Gr. Berendei. E destul timp , D-lor, de când suntem împreună, și ne cunâscem destul de bine pentru ca să nu fiu bănuit de complesență nemărginită către guvern; însă, când văd că ati drep- tate, nu pot să nu fiti alături cu D-nil mi- niștri. Cestiunea ce se tratâsă înaintea nâstră e relativă la cererea ce face D. Eliade de a se scuti de plata vămel pentru materia- lul drumului de fer lașI-Ungheni. D. Bla- remberg a (jis că D. Eliade cere a’l se res- titui acâstă sumă, ca cum banii ar fi plă- tiți ; însă nu este așa. D. ministru a dis că se cere uă dispensă; dâră, D-lor, nimic nu pâte fi mal drept în sânul unei Adu- nări române de cât acâstă dispensă. Este un concesionar Român care, pentru prima âră a făcut asemenea întreprinderi. D-sa vine și concură alături cu alțl concurențl străini, și obține a face câte-va chilometre de drum de fer cu un preț minim; însă, ca om care în viața sa nu se amestecase în lucrări de drum de fer, de și a mal fă- cut și alte î itreprinderl seriâse, precum canalisarea Dâmboviț I, D-sa uită să pre- cisede în contractul săti că materialul de drum de fer să fie scutit de vamă, ceea ce s’a prevădut pentru toți concesionarii stră- ini. El bine, ce se întâmplă? Se întâmplă calamitatea că se rădica prețul ferului sati din causa concurenței, sati din alte cause. Acum, D. Vernescu dlice: are drept nu- mai la prisos... D. G. Vernescn. Nu am st înaintea curțel de apel nude usina de g care a- dusese nisce ferăril necesare industriei gazului, cerea să fie scutită de taxa va- 1340 prindătorl Români era fi și acolo, tot com- pania română. Uă voce. Acesta era afacere comunală, nu a Statului. D. P. Grădișteanu. Pucin importă dâca contractul era cu Statul saă cu comuna, întreprinderea avea de obiect tot îndestu- larea unui serviciă public. Ei bine, ce cre- deți că s’a petrecut în procesul intentat de companiă, ca să fie apărată de plata va- mală? Justiția, până la ultima instanță, a decis că legea invocată de companiă nu permite scutire de taxe de cât pentru in- strumentele agricole. Acâsta este inter- pretarea dată legei în privința pretențiu- nelor ridicate de compania usinei de gas. Dâcă, D-v., astă-^I voiți să dațl legei alte interpretare, pentru D. Heliade, puteți să uă faceți; însă trebue să sciți atunci că prin acâstă procedere veți recundsee și între- prinzătorului usinei de gaz dreptul ca să vină mâne să câră de la acestă Adunare a ’I se restitui banii ce a dat la vamă. Acâsta este consecința la care v’ațl es- pune. D. R. Campiniu. Am cerut cuventul ca să fac uă întimpinare la un argument mo- ral de care s’a servit onor. D. Blarembert, în discuțiunea generală, susținând coclu- siunile raportului. Apoi ’nainte da a vorbi asupra acestui punct, ’ml permit să arăt și eti vederile mele asupra acestui cas, mai cu sâmă că D. Blaremberg, a atins uă ces- tiune care ne privesce și pe noi deputății Brăilei cestiunea Cheiului. Acâstă afacere sepresintă sub două fase, aceea a legalităței și aceea a ehităței. Din punctul de vedere al legalităței, nimeni nu pâte susține că sânțenia contractului nu trebue pădită, că guvernul are dreptul să acorde D-lul Heliade, acâstă dispensă. Insă D. prim ministru a venit și a sus- ținut eă în legea vamală s’ar fi prevăzut scutirea materielelor care se aduc pentru lucrările publice în țâră. D. Grădișteanu, susține contrariul, că acea lege este pos- teriâră contractului. Deca în adevăr acâstă lege este posteridră contractului să uă in- vocăm în favdrea D-lul Heliade. Din punctul însă de vedere al echitățel cestiunea să schimbă. Un întreprinzător Român esecută cu cea mal bună credință uă lucrare pe care alții ar fi fost de dorit să uă esecute tot ast-fel; der sciți cum am fost esploatațî de aceia. Tot ceea ce se objectâZă în contra aces- tui project de lege este numai simplul fapt al neprevădereî din partea acestui conce- sionar de a înscrie uă clausă în contract ca să fia scutit de taxa vamală; scutirea de care toți concesionarii străini au pro- fitat și pe care acum voim să o refusăm unul concesionar Român, care cu cea mal mare bună credință a esecutat lucrarea. Efi cred că sub acest punct, judecând cu sânge rece, nu putem ajunge decâtlacon- MUNllUKUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ciusiunea aceea că trebue să îneuragiăm pe un concesionar Român. Onor. D. Blaremberg a întrebuințat un 1 argument moral spre a’șl întări mal mult, opiniunea D-sâie, a Zis, că dâcă concesio- narul Heliade s’a purtat cu bună credință în alte lucrări, nu tot așa a urmat cu în- treprinderea cheiului Brăila. Eu voiu să restabilesc un fapt, că afa- , cerea cheiului uu este terminată și nici nu se pdte susține că D. Heliade este liberat de obligațiunele ce are către comună. A- facerea acâsta a trecut prin mai multe fase. Și dâca acest cheiu nu s’a terminat încă, este de datoria guvernului să stăruâscăca aedstă afacere să ajungă la un capăt. Prin urmare argumentul moral de care s’a servit D. Blaremberg, îu susținerea conclusiunelor raportului, nu pdte fi invo- cat în aedstă împrejurare, de dre ce aface- rea cheiului este pendintă, și fiind pen- dinte nu pdte a se lua de temeiu spre a servi ca argument în cestiunea de care ne ocupăm acum Așa der sunt de părere să se aprobe projectul guvernului din două puncte de vedere Recunosc și eu că starea financielor ndstre nu ne permite să facem după es- presiunea D-lul Furculescu, acestă grati- ficare, ddr cred că ceea ce trebue să ne con- ducă în deslegarea acestei cestiunl în un mod consciincios, este a pune în cumpănă pe de uă parte interesul financelor ndstre, eră pe de altă parte un alt interes pe care ’l cred tot așa de mare, interesul de a face un act de dreptate, act de echitate, intere- sul de a încuragia pe întreprinzătorii ro- mâni faciă cu străinii, căci cred că cuvin- tele ce se aduc în sprijinul acestui project de lege sunt mult mai temeinice de cât a- celea ce se puneau înainte când s’a făcut atâtea favorl escepționale concesionarilor străini ale căror concesiuni ne-aucostat a- tât de mult. Voci. închiderea discuțiunel. D. N. Dimancea. Aș ruga pe onor. Ca- meră, de dr -ce s’a creZut detdre a lua în considerațiune acest project, și acâsta mai mult ca uă deferență din partea majorită- țel către minister, să nu închidă discuțiu- nea, căci cred că onor, majoritate, de și a votat luarea în considerațiune, însă vă- Zend și alte argumente contra acestui pro- ject de lege pdte că ’l va respinge. Eu, cu tdtă amicia ce am pentru D. He- liade, voiu vorbi contra, și argumentele mele sper că vor face pe Cameră să res ■ pingă acest project de lege. De aceea vâ rog să nu închideți discu- țiunea. D. A. Visanti. Eu cred, D-lor, eă tdte argumentele care s’a putut produce pro sau contra asupra acestui project s’a des bătut îndestul. A se mal prelungi discuțiunea este a perde un timp prețios. In urma discuțiu- 20 Februarie (4 Martie) 187"? nef care a avut loc, suntem cu toții edifi- cați în privința acestei cestiunl. Așa dâr sunt de părere săînchidemdis- cuțiunea și să trecem la votarea articolu- lui unic. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nel și să primesce. Se citesce articolul unic, și puindu-se la vot resultatul scrutinului este cel ur- mător : Votanțl .................81 Major, reglementară 41 Bile albe . . . . 39 Bile negre...............42 D. vice-președinte. Articolul este res- pins. Acum la ordinea Zilei avem continuarea discuțiunel asupra interprelărel legei e lectorale. D. N. Constantinescu. înainte de a în- cepe discuțiunea articolului care este să’l citâscă D. raportor, cer cuvântul ca să presint un amendament ce aș voi să se in- tercaleZe după art. 7, ca să formese un ar- ■ ticol nou spre a interpreta art. 12 din le- gea electorale. j In projectul D lui Buescu, ca și în pro- jectul comitetului delegaților, prin art. 7 se interpretâsă art. 3 și 4 din legea elec- torală, apoi urmâsă art. 8 care interpre- tâsă art. 24 din lege, și între aceste două articole propun amendamentul meti ca ar- ticol nuoii. Etă care este ideea care m’a preocupat pentru ca să presint acest a- mendament pe care ’l supun apreciărel D-v. Art. 12 din legea electorală se ocupă de formarea listei colegiului al douilea de Senat; sciți, D-lor, că după art. 10 și 11 din legea electorală, în orașele unde nu este un număr de 100 alegători cerut de rigdro de lege pentru ca să compună co- I legiul al douilea de Senat, acest număr se coinplectesă cu din proprietarii colegiu- lui 1 și II, de deputațl, care plătesc un im- posit mal urcat dâr care nu intră în cole- giul al douilea de Senat, căci sciți că în acel colegii! intră numai proprietarii de imobile urbane. D-lor, în practica lucrului, și pentru a- câsta mă refer la esperiența D-v., căci în lege nu se precisâsă uă procedură care se presinte dre-care garanții în ceea ce pri- vesce complectarea acestui număr de ale - gătorl, în practica lucrului. Zic, consiliile । comunale—de și legea Zice în ședință pu- blică, dâr lucrul se petrece în familie— ieafi și complectă acest număr cu cine le vine la socotâlă, în cât când se afișesă lis- tele, nici alegătorii, nici nimenea nu mai pdte să controlese aceste liste suplemen- !a; p. I Ași dori mal ântâifi să lămurim uă ces tiune, pentru că mă tem ca nu de pe ban- ca ministerială să se obiectese cum s’a 20 Februarie (4 Martie) 1877 MUMiUKuL UFICÎAL AL ROMÂNlEt 134i obiectat și mai deunăzi, că s’ar atinge un articol din Constituțiune. Art. 12 din legea electorală Zice: „Dâca între cei mai greu impuși ar fi mai mulțl cu același venit, și dâcă prin numărul lor ei ar covârși pe cel cerut pen- tru complectarea colegiului, eliminarea prisosului se va face priu tragere la sorți “ Acesta este textul al. 1 din art. 12 din legea electorală care e indentic cu artico- lul corespundător din Constituțiune. Le- gea electorală însă prevede un al douileă aliniat care rugulamentâsă, ca să Zic așa, tragerea la sorți și dice : „Tragerea la sorți se face în public de către consiliul comunal, cu ocasiunea în- cheierei definitive a listelor." Acâstă disposițiune regulamentară este un adaos în legea electorală, adică n’are un text corespunzător în Constituțiune! Prin urmare cred că în acâstă privință te- oria emisă de D. ministru al instrucțiune, publice, cu ocasiunea interpretare! art. 5, din legea electorală, când ne dicea că se interpretâsă numai un aliniat din legea e- lectorală, âră nu un articol din Constitu- țiune, că acea teorie se pdte admite și aci. Așa dâr voitt dice și ett că no! nu inter- pretăm de cât un aliniat introdus în legea electorală, și care nu face parte din textul Constituțiune!. Etă, D-lor. ide ea care m’a preocupat pentru a propune acest amendament. Mai ântâitt este dorința de a regula- menta prin uă disposițiune legislativă mo- dul cum urmâsă să se facă acâstă tragere la sorț!, și al douilea, pentru ca să luăm uă garanție în privința acestor liste su- plementare. Am credut, că nu putem fi împedicaț! de nici un motiv serios pen- tru a pune acâstă garanție la disposițiu- nea alegătorilor, adică de a le da dreptul se conteste la tribunal, îndată ce lista va fi publicată în termenul prevădut de lege. Pdte se va dice că este uă inovațiune ce voim să introducem în lege; dâră chiar de ar fi așa. tot cred că nimic nu pdte împe- deca pe acâstă Cameră, că cu ocasiunea unei leg! interpretative a legel electorale, se introducă în acâstă lege modificațiunl care să presinte mal multe garanții pentru facerea listelor. Cred dâră că introducând dreptul de con- trol, și dând alegătorilor mijlocul eficace de a’I esersa, adică dândule dreptul de a face contra listelor suplimentare contesta- țiunl la tribunal, acâsta n’ar vătăma întru nimic spiritul general al acestei legi. Acum âtă amendamentul ce am ondre a propune în acest sens : „Tragerea la sorți între aceea cari ar a- vea același venit, conform art. 12, se va face în public la ora 12 în dioa a treia di pă închidarea periodului contestațiune- lor de resortul consiliului comunal. „Lista alegătorilor suplimentari se va pu- blica de uă dată cu listele generale, înse- a lua în ajutorul D-v. memoria și espeneu- ța pe care ați făeut’o în alegeri. Se înțelege, fârte adesea ori, că cu tâte că legea cere chiar într’un mod imperativ ca censuljsatt venitul să 1 fi posedat-pe anul precedent întreg și pe anul acela în care se face alegerea, dâră în interesul causel candidatului mal cu sâmă când e pe aprâpe de a se face alegeri, sunt de acel compe- țitorl cari ’șl recrutâZăuă clientelă de pro- prietari mici cari figurâdă în colegiul al II-lea—eatt acâsta ca esemplu, și nu citeZ nume Aproprie — să duce la perceptorul comunei și declară că cu tâte că pânâ aci 'venitul moșiârel ori prăvăliei sale era a- bia de 100 galbeni, dâră că în cel din ur- mă trimestru ’i a crescut venitul pânâ la 300 galbeni, și dâca persână este agreată de consiliul comunal, uă înscrie în lista a- legâtorilor, âră dâcă nu, ’i spune că legea cere să fi avut acest venit și în anul pre- cedent Vedeți dâră că consiliele comunale interpretă legea după cum le place. De a ceea am creZut de cuviință să formeZ a cast amendament prin care cer să se inter- prete art. 18 din legea electorală în modul următor: „Art. . . .Conform art. 18 din lege cen- sul se cere de rigâre a se fi posedat pe în- treg anul precedent și pe anul curgător pentiu care se fac listele. Posesiunea censului nu dispensă de pro- bațiunea titlului de proprietate abase! im- puse. a dreptului de folosință satt benefi- cie acordate prin art. 15 din lege. Aquisițiunile dobândite prin cumpără țâre, donațiune, moștenire satt dotă, în cur- sul anului precedent, datt drept cetățânu- lui a cere înscrierea în liste în virtutea ve- nitului acelor imobile, deca însușesce cele alte condițiuni prevâZute de lege. De acest drept se bucură și aceea ce ar fi dobândit majoratul în cursul aceluiași an." D-lor, eu chiai am combătut, fie m siliul comunal ca membru fie ca advocat înaintea tribunalelor, cașuri analoge, și dâca propun acest amendament, ’l propun pentru că am simțit încă de mult necesi- tatea de a fi interpretat art. 18 din legea electorală; fiind că veneafi âmeni care ce- reau să fie înscriși în liste în cutare co- legiu pe basa venitului unei proprietăți a- supra căria nu avea nici măcar dreptul de folosință și de aceea este de mare impor- tanță ca, din chiar textul articolului să re- easă idea cum trebue să se constate ade- văratul cens. Ett m’am interesat de acâstă cestiune și chiar am citit comentariile u- nul autor Belgian făcute asupru legii elec- torale, și am văZut ca acest autor care co- mentâZă legea electorală a acelei țâri foste liberale Zice că, îo privința censului, a nu constat și fondul, este a avea un regim constituțional care se basâZă pe miniciu- nă. Pentru aceste cuvinte vâ rog să bine ! voițl a primi amendamentul meu. mnându-se în dreptul fie-căruia, în coldna de observațiuni, modul cu care s’a înscris adică după cens sau după sorți „ln contra acestor înscrieri, ori-ce alegă- tor făcând parte din acel colegitt are drep- tul de apel la tribunal și de recurs la ca- sațiune. conform art. 38 din lege." D. L Eraelide. D-lor, ați admis D-v. în ședințele precedente că la Constituțiune și la cele lalte articole din legea electorală prevădute în Constituțiune, Camera să nu pdtă face nici uă interpretațiune. Ast-fel a înțeles cestiunea și D. ministru al instruc- țiunii publice cu ocasiunea votării art. 5. D-lor, âtă ce dice Constituțiunea în art.¹ 70 și 71 „Art. 70. In orașele unde nu s’ar găsi un număr de 100 alegători, pentru a forma cel de al douilea colegiu, acest număr se va complecta cu proprietarii județului, po- sedând un venit fonciar între 300 și 100 galbeni, preferindu-se pururea cei mai greu impuși și orășanil ₃asupra proprietarilor de moșii. Art. 71. Dâcă între cei mal grett impuși ar fi mai mulțl cu același venit, și dâca prin numărul lor el ar covârși pe cel cerut pentru complectarea colegiului, eliminarea prisosului se vafacepnn tragere la sorți." Prin urmare, când vedeți D-v. că acest articol este prevădut în Constituțiune, și când ațf luat deja de normă ca noi să nu ne atingem de acele articole cari sunt pre- văzute în Constituțiune, ett cred că nu ar fi bine să primim acest amendament, pe care comisiunea delegaților ’l respinge. —Se cere închiderea discuțiuniî, și pu- nându-se la vot se primesce. — Se pune la vot amendamentul D-lui Constantinescu și se respinge. D. N. Constantinescu. D-lor, înțelegeți fârte bine că respingând amendamentul ce avusel onâre a vă propune acâsta euădes- curagiare pentru mine; eu tâte acestea, ’ml veți da voe să nu mă deseuragieZ, du- pă cum mă consiliâZă și D. ministru al in- strucțiune! publice, și să ’ml fac datoria până în cele din urmă. D ior, voitt îndrăsni, și negreșit euă în- drăsnâlă pentru mine, căci în adevăr, va- lârea ideilor cari se produc în acâstă onor. Cameră se prețuesce mal mult după valâ- rea deputatului care le presentă; ast-fel că ett fiind uă individualitate fârte modestă, înțeleg că nu am acest avantagiu în favâ- rea mea; dâfă, încă uă dată declar că aces- ta nu mă pâte opri de a’ml face datoria, ' Voiu îndrăsni dâră să present un alt amen- dament, și acesta pentru interpretarea art. 18 din legea electorală, Etă despre ce e vorba în art. 18: „Censul nu se pâte dovedi de cât prin rolurile de contribuțiune. chitanțele satt a- vertismentele din partea împlinitorilor de dări pe anul încetat și pe anul curent." Iu practica lucrurilor, âtăcum seîntâm- i plă, și acâsta uă sciți toți, dâcă bine voiti ¹ T ' OF 11/AL ROMÂNIEI 20 Februarie (4 Martie) 1877 134 I). L Eraclide. ’Ml pare r?u că sunt si- lit a ti și de astă dată în contra amenda- mentului D-lul Constantinescu, și a aduce aminte onor.(Cameră că erl a dat un vot în materia acâsta.... D. Cantili. Așa este. D. L. Eraclide. Afară de acestea, ve- deți, D-lor, ce dice art. 64 din Coostitu- iune: „Censul nu se pdte dovedi de cât prin roiul de contribuțiune, chitanțele satt a- vertismentele din partea împlinitorilor de dări pe anul încetat și pe anul curent. “ Apoi cum voesce acum D. Constantine- seu să interprete Constituțiunea care dice ' se ea de base numai rolurile ? D. 1. Poenaru Bordea. D-lor, ceea ce olum să adaog eu, este tocmai ceea ce a <)is D. raportor antii pâud asupra cuvinte- lor mele. Eu voiam să atrag atențiunea onor Ca- mere din cuvintele că censul nu se pâte dovedi de cât prin roluri, numai putem să introducem ca mijloc de publicațiune al censului alt ceva de cât aceea ce (jice Con- '“’tuțiunea; căci din momentul când vom i terpreta acest articol în sensul în care se propune, ett cred că deviăm de la chiar textul Constituțiunel. Pentru aceste moti- ve voiam să dic că este imposibil de a se admite acestă interpretare. In ceea ce pri- vesce observațiunea că așa este și în legea Belgică, să ’ml dea voe D. Constantinescu să nu cred penS nu ’ml va arăta acâsta, și p nS atunci să ’ml dea voe să ’i spui că, dâca un comentator s’a întâmplat a tideo- piniunea D-sale, acâsta nu pâteforma pen- ru noi uă probă convingătâre. D. ministru de culte și instrucțiune publică. Tâtă lumea pâte comenta legile; dâră comentariele nu au autoritate de lege. — Se pune la vot amendamentul D-lui Constantinescu și se respinge. D. N. Constantinescu. D le președinte aș ruga pe D. ministru de culte să ine a- ■ sculte și pe mine cum ’iascult ett peD-sa lot d’auna. Eu nu am citat legea Belgiei, pentru că acâsta nu uă puteam face fiind că ett nu ’ml permit asemenea suficiență de a 4ioe că cunosc legile tutulor țârelor, ci am dis că un comentator este de acâstă o- piniune. Acum, D-lor, voiu avea uuuie sa presint in alt amendament pe care Fam propus și n comitetul delegaților...(întreruperi) D’lor, ve rog să nu vă mirați căci v’am prevenit de la început că am uă serie de amendamente. Acest amendament a fostad-, mis de comitetul delegaților, și fiind că ett lipseam din capitală când s’a făcut ra- portul, s’a uitat de D. raportor a se Intro- duce în textul legel, și în acesta cel puțin nu vet! mal avea nici acel scrupul, după mine fârte esagerat, că am interpreta ceva din Constituțiune. Aci este art. 19 al. 3 din legea electorală, unde se dice: „servitorii Mmbrie.“ I EI bine prin acâsta voiu să declar că nu se înțelege și intendențil, impiegațil de prin magasinurl. D. Dimancea. Este netăgăduit. D. Constantinescu. Este netăgăduitdâ- ca D-ta inspiri în sensul acesta pe consi- liul comunal din PitescI; însă ett sciu că nu tot așa se petrec lucrurile și prin alte consilie comunale; căci în unele locuri cu- nosc fârte bine că intendențil, impiegațil de prin stabilimente de industrie și comer- ciu sunt considerați deconsiliele comuna- le între aceia pe care legea ’I lovesce cu nedemnitatea prevăzut în al. 3 din art. 19 și de aceea am propus urm torul amenda- ment : „Art. ... In categoria de servitori pre- ¹ vâduți la al. 3 de sub art. 19 diu lege, nu se înțeleg intendențl (îngrijitorii de mo- șii) calfele, secretarii, (grămăticii) și în genere toți amploiațl caselor de comerț și stabilimentele industriale.“ D. L. Eraclide. D-lor, comitetul de și convins că nici uă-dată nu pâte ca acâstă clasă de âmenl despre care se vorbesce în acest amendament să fie depărtați de a vo- ta, dar fiind-că s’aii urmat îa acâstă pri- vință mal multe necuviințe și oeregulari- tățl, în cât s’aii vădut grămătici, logofeți și chiar administratori de moșii, cari pri- mesc mal multe sute de galbeni ca salarifi pe an, că sil fost depărtați de la vot sub cuvânt că primesc salarii!; pmtru aceste considerațiunl, și pentru ca pe viitor să nu se mal facă nisco asemenea neorându- elf, comitetul a primit amendamentul oro- pus de D. Constantinescu. Voci. închiderea discuțiunei. — Se pune la vot amendamentul D-lul Constantinescu, și se primesce. — Se citesce art. 8. D. L. Eraclide. D-lor, comitetul dele- gaților având în vedere art. 75, litera d, din Constituțiune, unde se prevede pur și simplu vechimea de 3 ani a unui Colonel, calculată de la înaintarea la acest grad, și în vederea că D-vâstră ați decis că orl-ce se prevede prin Constituțiune să nu pâtă fi atins, de aceea comitetul vâ propune supresiunea art. 8. — Se pune la vot supresiunea art. 8, și se primesce. — Se citesce art. 9. D. L. Eraclide. D-lor, comitetul dele- gaților, precum ați putut vedea, difere în- tru eeva de projectul D-lul Buescu, căci am adăogit cuvintele prin Monitorul ofi- cial, pentru că acâsta ar fi uă mai bună garanție pentru acești funcționari despre care se ocupă art. 26, articol care nu este în nici uă legătură cu Constituțiunea. D. G. Sefendache D-lor, ett cred eă ar fi mal bine ca D-vâstră să admitețl arti- colul așa cum era propus de D. Buescu, și âtă pentru ce mi se pare mie că nu ar ti bine să admitețl articolul așa precum el s’a redactat do comitet, comitetul dice că numai prin Monitorul oficial să se facă ; publicațiunea. Dâră vă rog să vă gândiți puțin și veți vedea lesne etea-ce se pâte întâmpla, se pâte ca un funcționar să ’șl dea demisiunea și să fie un ministru care să nu ’I o primâscă, satt chiar dacă ’I o va primi să întârdiecje publicarea el prin Monitorul oficial. Apoi, într’un așa cas, care va fi posițiunea acelui funcționar îu facia acestui articol ? Vedeți, D-lor, pentru ce ett sunt de opiniune ca D-vâstră să ad mitețl ca publicațiunea demisiuael să se pâtă face în orl-ce mod, și mai cu sâmă în comuna aceea unde acel funcționar voesce să ’șl propună candid&tura sa. Negreșit trebue să fie publicată și priu Monitorul oficial, dar dacă veți admite absolut să fie publicată numai prin Monitor, apoi pe lângă că ministrul pâte să întâ^ie^e cu publicarea acelei demisiunl, se pâte încă întâmpla ca cei mai mulți din alegători să nu citâacă Monitorul și ast-fel acâstă dis- posițiune să tu fie luată în serios. De a- ceea ett sunt de opiniune să se pâtă pu- blica și prin Monitor, dar tot-d’uă-dată să se publice prin orl-ce mod posibil, chiar în localitatea aceea unde acel funcționar ’șl va pune candidatura sa. D. Sc. Pastia. D-lor, la acest art. 26 din legea electorală care corespunde cu articolul propus de onor, comitet, am să propun un amendament. Acest articol din legea electorală vor- besce de funcționarii cari nu pot fi aleși este însă fârte obscur, și fiind-că pe de altă parte acest articol nu este uă emana- țiune a Constituțiunel, ci Constituțiunea spune anume ca modul de alegere să se prevadă prin legea electorale, apoi amen- damentul meu nu lovesce întru nimica Constituțiunea, și fiind-că precum am spus, legea electorală este obscură, de aceea eu am luat libertate să propun un amenda- ment prin care cer să se esplice mal bine posițiunea acelor funcționai! cari nu pot fi admiși ca alegători. Iată coprinsul amen- damentului meii : „A se adaoge la art. 12 după cuvin- tele : fiscali, polițienescl. „Advocațil, inginerii și arhitecțil Sta- tului, întreprimlâtoril de lucrări publice, asociații, funcționarii și impiegațil tutu- lor societăților de căi ferate și altele, care ar atârna de Stat“. Uă voce. Vine la art. 19 cestiunea a- cestul amendament. D. Sc. Pastia. Ett cred că aci este lo- cul Iui, peutru că aci se vorbesce de in- compatibilitatea funcționarilor. Eu am propus acest amendament pentru a pune capăt deosebitelor perturbări și coufusiuni care se fac în acâstă cestiune. D. C. Fusea. Eu am luat cuvântul ca să susțin articolul comitetului delegaților, pentru că este mai bine redactat. In ade- văr, când este vorba de interpretarea unor asemene» disposițiunl, cred eă e bine a (ÎMTUKUL OhiuiAL AL KOMÂNIEi 1343 20 Februarie (4 Martie) 1877 se precisa lucrul. Articolul comitetului delegaților lice clar și precis că demi- siunile să fie publicate în Monitor. In cel- alt articol se cjiee să fie publicate prin veri-ce mijloc. Ce sens ar avea uă aseme- nea frasă într’un project de lege interpre- tativ ? Eu cred, D-lor, că este mult maî bine să primim redacțiunea care determină publicarea demisiunilor prin Monitor. D I. Poenaru-Bordea. Eu sunt de pă- rere să se mențină articolul 9 din projec- tul primitiv, pentru că sunt cașuri unde trebue să presupunem că, de și un func- ționar a demisionat, dar fiind departe de Bucuresci, la Mehedinți saiî la Dorohoiă, nu vine în persână aici, ci trămite cu pos- ta demisiunea sa. EI bine, se pdte întem- pla ca să se pârdă chârtia, saă cel maî probabil, să întârzie Monitorul publicarea, într’un asemenea cas perde omul dreptul său ? De aceea, când este vorba să inter- pretăm uă disposițiune âre-care, să o fa- cem în mod clar și positiv, — și articolul din projectul primitiv ne dă destule ga- ranții în privința acesta, pe când redac- țiunea propusă de comitetul delegaților pdte să dea loc la complicați uni. Sunt dar de părere să remână cuvintele : „prin ori- ce mijloc de publicitate D. G. Chițu, ministru cultelor și in- strucțiune! publice. Sunt de părere, D-lor deputațl, să nu admitețî redacțiunea pro- pusă de comitetul delegaților, pentru că ea pdte da loc la mal multe pedice și in- conv^niente. Mi se pare că s’ati vSdut la noi destule cașuri unde, cu istoria publi- cărel demisiunel funcționarilor adminis- trativi, s’au comis dre-ean abusurl contra legel electorale. Se rc-e H ie . bun«dră, de un ministru, că < ii.re funcționar ad- ministrativ, ales deputat ori senator, ’șl dedese demisiunea în termenul prevădut de lege, și când întreba cine-va de ce nu se publică, respunsul era tot-d’auna ces- tiune de primire, s’a primit târdiu,—de și ministrul o avea în mână’! cu uă săp- tămână înaintea termenului cerut de lege. Prin urmare cred că a limita publicarea dr-misiunei funcționarilor administrativi numai la Monitor, este a nu da satisfac- țiune unei interpretări equitabile ce Adu- narea voesce să dea cașului acesta. Dâră erășl, a se (jica: prin ori-ce mijloc, ia să vedem cum se înțelege acâsta, cu toba ? cu ...rabana ? după cum se (lice, cu pristav ? cu telal ? Fel de fel de mijldee pdte să ’șl închipuiască cine-va, când D-vdstră ați admite espresiunea „prin ori-ce mijlâce". Prin ori-ce organ de presă“ tot mai mer- ge, pentru că asemenea demisiuni ar pu- tea fi publicate prin foile locali, avem astă-dl câte nn jurnălaș mal în tdte ora- șele. . . Uă voce. Care ese la septâmână uă-dată. D. G. Chițu ministru de calfe și iu-. strncținue publică. Dacă s’ar dice că a- ceste demisiuni să fie publicate prin Mo-¹ nitor saft alte organe de presă, ar fi lucrul mal complect și mai practic. voce. Dir unde nu sunt organe de publicitate ? D. G Chițu ministru de culte și in- strucțiune publică. Funcționarii cari n’au la îndemână presa, vor putea să ’șl pu- blice demisiunile într’un jurnal cârd ese în vecinătate, destul ca alegătorii să fie puși în posițiune de a cundsce demisiunea. Sunt dar de păreri a se întrebuința Moni- torul ori alte organe de publicitate, re- mâind dreptul de apreciare al Camerei cu ocasiunea verifîcărel alegerel, când Moni- torul va întârdia publicarea unei 'emi- siuni. D. G. Cantili. Numai uă mică observa- țiune voiam să fac asupra modifîcărel co- mitetului delegaților relativ la cașul de faciă. De multe ori, D-lor, se trămite ceva spre publicare unul jurnal și publicarea nu se face îu termenul când trebuia făcu- tă, și acest lucru se pdte tare bine întâm- pla chiar cu Monitorul. De esemplu, m’am dus la Monitor cu trei patru dtIe înaintea termenului, cu chârtia mea ea să ’mi-o pu- blice, și Monitorul o publică, nu a doua di, nici a treia di, ci tocmai a patra di, adică, cu patru clile în urmă. Atunci nasce întrebarea: publicațiunea mea, este ea fă- cută îu termen ? Unii vor dice da.—pen- tru că s’a dat în termen, alții vor dice nu, pentru că n’a apărut în termen. Așa dar, a limita uumai la Monitor publicațiunile despre cari se vorbesce aci, este a aduce canfusiunl, cari vor face inaplicabili sau cu multe dificultăți aplicabil disposițiu- nila acestea din art. 9. ’MI pare dar nime- rit a se admite, pe lângă Monitor, și alte organe de publicitate, adică nu în mod cumulativ și în Monitor și în alte diare, ci saă în un chip sau îu altul. Cât pentru ideea de a se publica acâstă dimisiune într’un organ din localitatea unde ’și va propune candidatura acel func- ționar, fie el magistrat sau agent al admi- nistrațiunel, eu găsesc că nu trebue să se pună acâstă condițiune căci s’ar putea în- tâmpla în multe localități, unde funcțio- narul ’șl ar pune candidatura ca apli- cațiunea acelei idei să fie dificilă și chiar imposibilă. Așa dar să dicem curat și simplice : prin Monitorul oficial sau prin ori-ce alt organ de publicitate. D. G. Vernescu. Dâr decă publicațiu- nea se face la Severin și alegerea la Do- rohoiu ? D. G. Cantili. Acel funcționar va tre- bui să facă așa, în cât publicațiunea să parvină la alegătorii săi din DorohoiQ; san aă se grăbâscă să publice demisiunea sa prin Monitorul oficial, care este respândit în tâtă țâra. Dâcă s’ar admite să se facă acâstă publicațiune în localitate. mS lovesc de inconvenientul c"l-dt, că se pdte în-j tâmpla să nu se găsescă organe de publi- citate în localitate. Ce fae eu atunci ? MS | duc la Monitorul oficial sati la un alt or- gan de publicitate Cât pentru Monitorul oficial, neapărat că este dator să facă pu- blicațiunea. Acâsta se înțelege de sine. Voci închiderea discuțiunel. D L Eraciido. Comisiunea a priim acâstă redacțiune. D. G. Vernescu. înțeleg că ori- e pn- blicațiune a Monitorului oficial tdtă țâra să fiă ținută a o cundsce. Monitorul stră- bate tdtă țâra. Ați mal dis : sau prin ori- ce alt organ de publicitate; cu acâsta însă nu ați dis nimic, căci de veți avea un Tgan de publicitate la Severin, de esemplu, unde candidatul ’șl publică demisiunea sa și candidatura lui e la DorohoiQ , la cea altă estreinitate a țârei, publicațiunea ne- apărat pdte să nu ajungă acolo. Acum, dâcă veți dice ceea ce spuse D. Cantili, ca candidatul să aibă grijă a distribui or- ganul, prin care s’a publicat demisiunea, alegătorilor săi din Dorohoiu, atunci ar trebui să puneți în lege acâsta, negreșit în termenul cuviincios de două săptămâni. Iată ce ar trebui să puneți anume în lege. Atunci când ese prin Monitor publicațiu- nea, se presupune că o cundsce tdtă țâra; iar când se publică printr’un jurnal din localitatea unde-șl pune candidatura, a- tuncl demisionarul fă facă a se publica în termenul prescris de acâstă lege. D. G. Cantili. Acâstao va face negreșit. D. L. Eraciido. D-lor, care este inte- resul real aci pentru ca să se facă publi- cațiunea? Mie mi se pare că interesul este al persdnelor cari vor să-și pună candi- datura, fie la Senat, fie la Cameră. Prin urmare, care este târna de s’a luat măsura ca să se publice demisiunea prin organe de publicitate? Acesta este ca nu cum după observațiunile juste ale D-lul Sefen- dache, să se găsâscă un ministru care să refuse a priimi demisiunea. Negreșit că îu acest cas când nu i s’ar priimi demi- siunea, acel viitor candidat da deputat va merge și va publica demisiunea sa în un jurnal, și dâca publicațiunea se va face la Severin, și candidatura va fi pusă la Do- rohiiu. și fiind interesat ca să scie toți a- legătoril cum că candidatul lor de depu- tat a demisionat, atunci nu are de cât a lua jurnalul în cate a apărut publicațiunea și a-1 duce de la Severin la Dorohoiu. D-lor, singura preociipațiune a D-v. e- ste numai cașul când uu ministru refusă da a priimi demisiunea unul funcționar caro are vei să-și pună candidatura. Și a- câsta se întâmplă de multe ori, că mini- strul fiind de bună credință, nu primesce demisiunea unul asemenea funcționar, as* fel că acesta se vede silit a o repeți de maî multe ori. In asemenea cas se dă dr :p- tul funcționarului demisionat de a-șî pu- blica demisiunea prin alte jurnale Mi se pare dâr că art. 9, ast-fel redactat, este fârte osplicit și nu dă loc la nici un in- convenient. 134- MONITORUL OFlCbALAL ROMÂNIEI 20 Februarie (4 Martie) 1877 D. G. Cantili. D-lor, mi se pare că o- ₍ biecțiunea făcută de D. Vernescu nu este . D-lor, în contra cui vă plângeți D-vâ- la locul el. Publicațiunea se .face pentru stră? Iu contra administrațiunil care nn ca să se obtemperede dorinței legii elec- va lăsa să publice prin Monitor demișiu- torale, ca un funcționar să nn fiă ales de deputat. Deca eu voifi face publicațiunea să plătesce publicațiunea. la Dnrnhnifl si mS vnirt dnno la Savorin, . US V0C6. Cu tâtă plata, deca OU V06SC6 la Dorohoifi și mS voiu duce la Severin, spre a fi ales, acâsta puțin importă, destul • să o publice, ce-I faci? este să nu fifi funcționar când pun candi- D. G. Vernescu. Atunci fă uă fâie vo- datura mea. ‘ lantă și rtispândesce-o în localitate. Voci. Se scie alegătorii. D. G. Cantili. Dâr cine fSte mal inte- resat să facă acâsta cunoscut, dâca nu în- suși funcționarul? Voci. El este interesat să ascundă a- câsta. D. G. Cantili. Eu nu văd că interesul funcționarului ar fi a ascunde demisiunea sa, ci din contra , mi se pare că funcțio- narul este interesat să arăte alegătorilor sSI cum că nu mal este funcționar, și că prin urmare pdte fi ales. Acum, dâcă alegem ca mijloc de publi- cați une a demisiunil, afară de Monitorul oficial, și orl-ce alte organe de publici- tate, acâsta nu o facem de cât pentru a obtempera dorinței esprimate prin art. 9, și mal mult de cât atâta, nu putem face. D. Vernescu dice, ca să se facă publi-! ⁿu. I- Lățescu, A. \ izanti și G. Tăcu, cațiunea în localitate; dâr cu ce mod, dâcă Ședința se deschide la 1 nră dună nu am în localitate organe de publicitate? naiadl. Ar trebui atunci să obligăm pe funcționa- rul demisionat, să vină la direcțiunea Mo- nitorulul oficial. Dâcă are interes să publice demisiunea sa, va face așa, în cât, publicațiunea să | producă efecte practice. Eu nu văd alt mijloc, cum un funcționar ’și-ar publica demisiunea, dâcă nu vom pune și acest mijloc. D. G. Vernescu. D-lor, dâca legea e- lectorală a admis că nu pâte un funcț onar care a demisionat să-și pună candidatura pentrn a fi ales deputat sati senator, de cât deca va fi publicat, cu 15 dile înainte de alegeri, demisiunea sa, causa este ca să nu influințese funcțiunea lui asupra a- legtitorilor. Onor, domnu Cantili se înșâlă când <)ice că termenul și publicațiunea demisiuneî este creată în favârea acelui care se duca spre a’șl pune candidatura. Nu avea trebuință să se ocupe legiuitorul de interesul aceluia care se alege, ci de interesai alegătorilor. Așa dâr, ceea ce 4ice D. Gantili nu este esact, și nu este esact pentru că procede de la un lucru care el singur nu este esact; și când pre- misele nu sunt esacte, tâte consecințele ce se trag din ele sunt neesacte. Dâr ce pâte să facă acel funcționar de- misionat? Deca se va întâmpla ca și în localitate să fie uu jurnal, să se pâtă face publicațiunea și în localitate, în jurnalul Se trămite la comisiunea de petițiunl, local, acâsta o înțeleg ca uă facilitate pen- pe ițiunea D-ei Maria Ruso și aceea a lo- tru acel funcționar demisionat. . . . UA voce. Der deca uu este jurual la lo- calitate ’ D. G. Vernescu. Atunci este Monitorul. | arendașilor Statului din districtul Roman. nea ? Dâr mal ântâifi scițî că la Monitor D. G. Cantili. Așa dic și eu. D. G. Vernescu. D-v. clicețl: ori care organ de publicitate. Bine-voițl a pune orl-ce mod de publicitate, iar nu orl-ce organ de publicitate. D. L. Eraclide. Priimim modificarea și redactăm în modul acesta : „sau orl-ce mod de publicitate“. — Se pune la vot, articolul ast-fel mo- dificat, și se priimesce. Ședința se rădică la 6 ore, anunțându-se cea următâre pe a doua di, 16 Februarifi. Ședința de Ia 16 Februarie, 1877. Presidenția D-lul președinte C. A. Ro- setti, asistat de D-nii secretari F. Alunea- Ședința se deschide la 1 oră după Presențl 94 D-nl deputațl. Nu răspundă la apelul nominal 55 și nume; a- a- Bolnavi: D-nii D. Economii, C. T. Grigorescu, Gr. Serurie, G. Goga In congediu: D-mi A. Agioglu, C. Bobeica, A. Gr. Bonachi, N. I. Bujoreanu, Se. Călinescu, C. Catargi, P. Constantin, D. Cozadini, G. Gamulea, D. Giani, G. Magheru, G. Măr- zescu. D. Miclescu. G. Miclescu, G. Ros- novanu. C. Șârec, M. Vladimirescu, P. Zamfirescu, H. Zugrăvescu, M. Burilânu, D. Frunză. Fără aretare de motive; D. D. Anghel, G. Dimitrescu, A. Can- diano-Popescu, N. Catargi, M. Costachi, L. Costin, Gr. Cozadini, G. Exarhu, N. Goran, P. Grădiștânu, G. Mantu, G. ivior- țun, M. Negulescu, N. H. Nicola, N. Ni- corescu, 0. G. Peșiacov, G. Polisu, G. Pruncu, M. Schina, E. Stătescu, R. Stefă- nescu, A. Știrbei, 1. Sturdza, B. A. Ure- chiă, Gr. Vulturescu, I. Carabateseu, C. Climescu, M. Ghelmegeanu, A. Stolojan. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediu D-lor deputațl D. Sofrouie și M. Vladimirescu Se trămite la comisiunea de petițiunl. cuitorilor comunei Ghiadaânil, Se trămite la comisiunea însărcinată cu studiarea cestiuni! arendașilor, petițiunea Se inscrie la ordinea (Jilei, raportul co- misiunil de indigenat, privitor la împă- mântenirea D-lul I. G. Mânu. D. P. Ghica. D le președinte, am cerut cuvântul să atrag atențiunea onor, biurofi în privința unei erori care s’a strecurat în procesul verbal al ședinței din 10 Febru- arie. Din uă erâre, gândesc, a Monitorului căci nu cred să fie a D-lor stenografi, ’ml se atribue mie cuvintele 4ise de D. Dimi- trie lân Ghica. Acele cuvinte nu au nimic de desapro- bat, și uu dic că nu ’ml ar face onâre dâcă așiu fi pronunțat eu acel discurs; der fiind că discursul acela este meri- tul Domnului Ghica, nu ’ml este per- mis mie să mi’l atribuifi , și așifi ruga pe onor, biurofi să bine-voiască a ordona a- câstă rectificare, adecă de a se arâta că a- cel disenrs a fost pronunțat de D Dimitrie lân Ghica, âră nu de mine. D, președinte. Se va face rectificarea cerută. Și cât despre noi, biuroul, rugăm pe D-nii deputațl ca ori de câte ori vor vedea uă erâre ori a Monitorului, ori a nâstră, să ne-o facă cunoscut, căci numai așa greșelile se pot îndrepta. Se comunică Adunărei demisiunea D-lul Dimitrie Brătianu din comisiunea pentru revisuirea caselor publice. D. P, Ghica. Eu cred eă atunci când am pus pe D. Dimitrie Brătianu, precu u și pe toți cel-alțl domni deputațl, în acea co- misiune, l’am pus neapărat ca uă garanție de bună credință, de exactitudine și de scrupulâsă rigâre, cu care acele case tre- buesc revisuite. Eu unul, care am fârte mare dorință ca acele case să fie revisuite cu îngrijire, așifi ruga pe D. Brătianu să bine-voiască a primi să ia parte la acâstă lucrare cu care l’a însărcinat representați- unea națională. D. D. Brătiauu. D-lor mulțămesc D-lul, P. Ghica pentru cuvintele măgulitâre pe care le-a pronunțat în favârea mea ; însă declar că persist în demisiunea ce am dat pentru că îndată ce se va închide Camera, sunt silit să es din Bucuresci mal tâtă vara, și ast-fel nu pot face parte din acâstă comisiuue. D. președinte. D. Brătianu a declarat și verbal, înainte de a fi ales, că nu pâte face parte din acea comisiune, și rămâne să alegem un alt domn deputat în locul D-sâle. D. D. Cariagdi. D-lor este protoiereul economul Teodor, care voesce să clădâscă un ospiciu pentru persânele invalide, și se obligă să clădâscă cu spesele sâle a- cest ospiciti; însă a cerut să I se cedeze gratis uă parte din locul bisericel l’dricani din Bucuresci. în mărime de 339 st. pa- trațî, și s’a depus un project de lege pentru acâsta de fostul ministru Domuu Carp. Decă actualul D-nu ministru de culte susține acest project, așiu ruga să MONITORUL OFlUiAL AL KUMANlEl 20 Februarie (4 Martie) 1877 se pue la ordinea dilei, căci este uă ces- tiune fârte folositâre. mal cu semă că a- cest econom Teodor este bătrân și pâte să trâeă de pe lumea acâsta la cea-altă. Pentru acâsta are deja și lucrări angajate, însă nu pâte să le puie în lucrare din ca- usă că nu ’I s’a dat locul ce cere. Așiu ruga dâr pe onor, biurett să puie la ordi- nea dilei acest project de lege. D. G. Chițu, ministru cultelor și in- strucțiunel publice. Declar că susțiu a- cest project de lege, am cunoscință de densul, și rog pe Cameră să’l pună la or- dinea cât de curând. D. președinte. Sa va trămite la secți- uni cu rugăminte ca să numescă delegați chiar mâne până a nu se deschide ședința publică. D. D. Mărgăritescu. D-lor deputațl, noi am lucrat aci uă vară întrâgă, uă tâm- nă și uă iarnă, și acum la sfârșitul iernel ’mi-am adus aminte de cuvintele reposatu- lul Heliade Rădulescu care dicea ; „A trecut uă iarnă, a trecut uă vară, Va mal trece uă iarnă și ’n a primăvară, Va vedea românul, Cine ’I e stăpânul." Iată ce voiesc, D-lor să dic : cuvântul mea are de scop să adreseze uă rugăminte onor. Camere și biuroulul ca să provâce un vot ca să nu ne despărțim de aci până nu vom vota legile de discentralisare, a- dică legea comunală și legea consilielor județene, precum și legea responsabilită- țel miniștrilor. De aceea rog pe Cameră să formuleze un vot în acest sens, căci decă ne vom des- părți fără să votăm aceste legi, mâne, poi- mâne, când se ve fini sesiunea prelungită eii vă mărturisesc că n’așiu avea euragiul să mâ mal întorc între alegători fără a le fi dat aceste legi. U. N. Dimancea. D-lor, pentru ea să putem vota aceste leg), eh vâ rog să con- tinuăm discuțiunea legei pentru interpre- tarea legei electorală, pe care o avem la ordinea 4ileb Voci. Ordinea dilei. D. președinte. La ordinea dilei avem continuarea discuțiunel pe articole a legei care interpretă legea electorală. Erî ne-am oprit la art. 10, asupra că- ruia D. Pastia are cuvântul, ca să propună și să desvolte un amendament. D. Sc. Pastia. D-lor deputațl. în urma votăiel art. 9 vine rândul să votăm astădl art. 10, dâr între aceste doue articole figu- râză art. 27 al legei electorală care co- prinde cele următâre : mandatul de depu- tat nu este incompatibil cu calitatea de militar în neactivitate și în retragere." Eu cred că este uă greșală de a da aces- tor militari dreptul de a fi deputațl., căci acești militari nu sunt cu totul degajați de sarcina de militar, în cât el ori când pot fi chiămațl în activitate. Un militar pus în disponibilatate sau aflat în neactivitate pâte fi ales astădl de- putat și mâne să fie chiămat, inactivitate, de ministru. Cum vedeți, el nu este că un particolar pe care ministru l’ar chiăma în- tr’uă funcțiune și el ar putea să refuze ca să remâie deputat. De aceea eu cred că este uă greșală articolul 27 și ar trebui suprimat, ca să nu punem la disposițiu- nea guvernului pe un asemenea deputat ca să’l pâtă chiăma ori când va voi el și ast- fel să’l ia mandatul. Prin urmare propuifl supresiunea art. 27 din legea electorală.... (sgomot), D-lor, acâsta nu are a face întru nimic cu Constituțiunea, acesta este uă disposițiune a legei electorale. D vâstră scițl că funcționarii salariațl din budgetul Stalului nu pot să fie depu- tațl ; oficierul în neactivitate primesce ju- mâtate solda, este prin urmare salariat din budgetul Statului și ca atare nu pâte fi deputat, căci primesce jumâtate solda, prin urmare este îu incompatibilitate com plectă cu mandatul de deputat. Modificare, cum am dis, nu se face în Constituțiune, căci acâsta este uă dispo- sițiune din legea electorală, a cărei pro- cedură, chiar după Constituțiune este lă- sată Camerei de a o putea face și modifica cum va voi. Prin urmare, efl cred că este trebuință de a se suprima art. 27 din actuala lege electorelă. D. L. Eraclide. D-lor, după decisiunea ce ați luat Dv. de a nu atinge articolele cari sunt prevăzute în Constituțiune, Co- siune, D-v. având în vedere art. 74 din Constituțiune care I cari afl fost miniștri sau agențl diplomatici; f) Cel cari vor fi ocupat îu timp de un an funcțiunile de președinte de curte, de pro- curor general, de consilier la curtea de casațiune. g) Cel cu diplomă de doctorat safl de licențiat de ori-ce specialitate, care în timp de 6 ani vor fi esercitat profesiunea lor. Pentru aceste cuvinte, comisiunea, vâ- nând că în Constituțiune se prevede chiar dispensă de cens pentru mlitarl, nu pâte primi amendamentul D-lui Pastia. D. N. D muncea. Onorată Cameră, Con- stituanta când a h itărât incompatibilități în legea electorală, a lăsat cât se pâte de extensiv dreptul ca cine-va să pâtă veni deputat în Cameră. Nu pâte dâr acâstă Ca- meră să facă legi mai restrictive de cât a voit Constituanta, nu pâte fi ea mai retro- grandă de cât Constituanta; din contra, progresul ce am făcut do 11 ani, ne în- dâmnă a fi mal estensivl în disposițiunile ce luăm prin acâstă lege electorală. Apoi e natural D lor, ca militarii în neactivi- tate safl în disponibilitate să fie aleși de- putațl pentru că ei în asemnnea situațiune nu sunt de cât cetățeni, Dâr ’mi se aduce ca argument contrarifl că militarul în ne- activitate astă-dl ar putea fi ales deputat, și mâne s’ar putea întâmpla ca ministrul să’l cheme în activitate, prin urmare ce ar face el cu mandatul de deputat ? Apoi acâsta se pâte întâmpla orî-cărui eetățian civil ca- re ar fi depuiat; se pâte fârte bine ca un de- putat săfie chiămatîn funcțiune și atunci re- mâne ca să optese între mandatuljde depu- tat safl între funcțiunea ce i se ofere. Ve- deți dar că posițiuuea militarului în neae- tivitate este aceeași ca și a unui civil, este cetățean ca ori cine. O mal repet dar că militarul în neactivitate, fiind ales depu- tat, și apoi fiind rechemat în serviciul mi- litar, dacă va voi se va duce la armată, dacă nu va voi, va rămâne deputat. Trebue dar, să lăsăm fie-cărui colegiu facultatea de a alege de ropresintant al săfl pe cine va voi, și fie-eărul deputat libertatea de a opta sau pentru mandatul de deputat safl pentru serviciul ce i se ofere. Să lăsăm dar fiă-căruia liberul sâfl arbi- tru, și să ne ferim de a crea incapacități acolo unde nu este cuvânt de a fi, mal cu sâmă eă primind acest amendament, am avea aerul a crea o restricțiune, și acâstă Cameră trebue să fiă mal extensivă, eră nu mal retrogradată de cât Constituanta. Rog dar pe onorabilele autor al amen- damentului, să ’l retragă, și să lăsăm legea așa cum este. D. N. Blaremberg. Eu aș insista să se menție ne atinsă acâstă disposițiune din legea electorală așa cum s’a votat de Con- stituantă ; și acâsta mal cu sâmă pentru cuvântul că un militar care ’șl dă demi- siunea nu mai pâte reintra în armată. Ast- fel este legea actuală a armatei. Vedeți, domnilor, în ce posițiune s’ar pune militarii daca noi am primi acest a- mendament: Un militar care ar fi onorat cu încrederea unui colegifl, safl care ar avea cel pucin șansa de a fi ales deputat, el nu ar putea să primâscă mandatul acelui colegiu și să 1346 MONITORUL OFICIAL aL "ROMÂNIEI 20 Februarie (4 Martie) 1877 V facă datoria de cetățean de cât strivin- dn’și cariera sa de militar, dându’șl demi- siuuea. Este bine dar, este drept să lăsațl ne atins articolul din legea electorală care permite și unul militar în neactivitate saii în disponibilitate de a veni să șădă pe a- ceste bănci. Pe lengă acesta mal este un alt argument mal puternic care vine în favdrea acestei idei, este că, dupe cum sciți astă-dl tâte societățile, tind a face ca calitatea de mi- litar să devie sinonimă cu aceea de cetă- țean. Și în adevăr nu sciu pentru ce în țara ndstră nu ne-am putea considera toți ca soldați. Vedeți dar, D-lor, că din mal multe puncturi de vedere e bine să înlătu- răm din legea electorală aceste incompa- tibilități care lovesc cu incapacitate pe militari. D. Președinte. Amendamentul D-lui Pastia nefiind susținut de 5 deputațl, se înlătură. — Se pune la vot supresiunea art. 10 și se primesce. Se citesce art. 11. F. Milescu. Eti cred că n’ar trebui să r<-strîngem dreptul acelor judecători ad- miși de legea electorală. Art. 29 din legea electorală dice : „Nici un funcționar judecătoresc nu pd- te ti ales delegat sati membru al vre unei Adunări în districtele limitrofe. „Funcționarii administrativi nu pot fi aleși delegați. „Primarii nu sunt coprinși în categoria funcționarilor prevăijuțl prin articolul de faciă." Cu alte cuvinte, pentru judecătorii de Curte se dice că un membru de la curte nu pdte fi ales în circomscripțiunea curțel din care el face parte ; se pdte ansă alege în- tf un district limitrof. El bine, de ce pe judecătorii cei-lalți să’l punem într’o posițiune mai desavan- tagidsă, dicend că nu pot fi aleși și în ju- dețele limitrofe? Acesta ar fi o nedreptate, și prin urmare cer a se menține disposi- țiunile art. 29 așa cum este redactat. D. P. Bnescu. D-lor , voesc să dati uă esplicare, pentru ca să vadă onor. Cameră spiritul articolului din legea electorală, și spiritul articolului interpretativ. In legea electorală se rjice: „Nici nn funcționar judecătoresc nu pdte fi ales delegat sau membru al verl-unei Adunări in districtele limitrofe." Prin urmare, este uă neînțelegere ce se face în privința membrilor de la Curte. Ceia ce este un judecător în districtul seti este și un membru de curte în jurisdicțiu- nea sa. Dară îh jurisdicțiunea unei Curți fiind mai multe județe , când legea dice: că un judecător nu pdte fi ales în județele limitrofe, se înțelege că judecătorul de la Curte nu pdte fi ales de cât în județele de alături cu cele limitrofe. D. P. Ghica, D-lor, eti văd că în art. 11 onor, comisiune a delegaților e fdrte es- plicită, și nu cred că s’ar putea primi pro- punerea D-lui Milescu de a se suprima acest articol, căci ar fi a se lăsa legea ob- scură. Ftă ce (Jice art. 11: „Prin art. 29 sa înțelege că judecătorul de curte , nu pdte să fie ales delegat sati membru al verl-unei Adunări, în județele unde se esersă jurisdicțiunea Curțel din care face parte; eră judecătorul de tribunal nu pdte fi ales nici în județele limitrote." D-lor, decă legea electorală n’ar fi lăsat judecătorului de Curte dreptul de a se a- lege în județele limitrofe , a’șl fi admis a- câstă restricțiune, căci justiția este una și indivisibilă, pentru că judecătorul pdte să ’șl esercite influența sa în tdtă țara . din causă că judecătorii Curților de apel sunt judecători de cause de retrimitere. Când Curtea de Casațiune strămută uă causă de la un tribunal la altul, trămițând’o la un județ limitrof, atunci vedeți că judecătorul are autoritate și în județul limitrof. De a- ceea, propunerea D-lui Milescu ’mi se pare că nu e tocmai justă , fiind că trebue să g-> rantăm alegerile de ori ce fel de influență. Pentru aceste motive , vă rog să menți- neți art. 11, căci ’și are rațiunea sa. Voci. închiderea discuțiunel. D. Fr. Milescu. Am să vă dati, D-lor, uă mică esplicare relativă la inconvenien- tul pe care l’am semnalat, și să vă arăt că acest art. 11 e contra Constituțiunel; de aceea vă rog să nu închideți discuțiunea. —Se pune la vot închiderea discuțiunel și se încuviințăză. —Se pune la vot art. 11 și se primesce. —Se citesce art. 12. D. N. Fleva. D-lor deputațl, v’ași ruga să vă gândiți că nu faceți acâstă lege in raport cu starea trecută, ci cu starea ce sperăm a crea pentru viitor în acâstă țară. Când voim să facem descentralisarea ad- ministrativă, când voim să dăm fie-cărel localități dreptul de a se guverna pe sine, când voim să asigurăm cetățenilor liber- tatea și independența votului, cred că ar fi uă inconsecuență a priva pe alegătril consilielor comunale și județene de dreptul ce ati avut penă astădl. D-lor, art. 12 dice: Art. 12. La aliniatul II, art. 29, prin cu- vintele de „funcționarii administrativi" se înțelege în genere toți funcționarii și a- gențil administrativi, judecătoresc!, fiscali polițienesc], precum și acei a! consilielor județene și comunale esceptându-se, con- form art.........aliniatul IU de la același articol, primarii, adjutorele lor și membrii consiliului comunal si județian. In ceea ce privesce pe agenții direeț* ai guvernului, vă mărturisesc că sunt fâr e scrupulos. și dacă a’ți voi să ereaț" inca- pacități penă a’i suprima pe toți, a și fi cu D-vâstră; însă; în ceea ce privesce pe a- genții consilielor județene și comunale, ei nu sunt de loc agențl administrativi al gu- vernului, și ’mi se pare că ar fi uă imehi- tate de a’l supune și pe dânșii la aceleași restricțiunl ca și pe funcționarii adminis- trativi. De aceea v’ași ruga să nu admiteți acest articol. D. E. Vergati. D-lor, la acest arlic. 12 am făcut și noi un amendament tocmai în sensul ideel D-lul Fleva, că adică în ceea ce privesce agenții direcțl al putere” cen- trale să fim cât se pdte mai riguroși. In adevăr, nu vă puteti închipui D-stră cât de rău s’ar face țărei prin a lăsa des- chisă ușa parlamentului pentru asemenea agențl direcți al puterel centrale; căci, D-lor, ori cât de luminați ar fi acel ingi- neri, advocațl, architeeți; ori cât de onora- bili ar fi el, este peste putință ca el să nu fie condescendințl către ministrul lor, și nu vor putea să aibă destulă independență în fața putere! centrale de către care sunt sa- lariațl, și pe care apoi ar fi chiămațl să o controleze. Cum credeți D-vâstră că dife- rițil agențl ai diferitelor administ ațiunl, precum sunt șefii superiori de la mono- polul tutunului, de la administrațiunea drumului de fer , vor fi el atât de impar- țiali în cât să nu tragă jarul pe turta lor. mal ales când acești âmeni, dupe cum s’a văijut, sunt prodigi în cuvinte. Așa dară, D-lor, eti cred că am face uă adevărată interpretare io sensul cum v’ațl pronunțat D-vâstră dacă a’țl admite acest amenda- ment, mal cu seină eă și onor. D. Pantazi Ghica cjicea adineorl, că întru cât privesce pe acel funcționari cari nu pot fi supuși la nici uă influență , cum erau militari!, să nu fim riguroși a’l esclude; însă pe aceștia cari pot să fie supuși la tâte influențele, cred că ar fi bine să’l escludem , și de a- ceea vă rog să primiți acest amendament. D. P. Ghica. D-lor, pe lengă cele dise de onor. D. Verghati, ’ml rămâne să adaog fârte puține considerațiuni. Nu mă preo- cup să seiti dacă advocațil Statului, sati întreprindătorii de lucrări publice . cari sunt în Cameră sunt cel mal aprigi, ce! mal călduroșl apărători ai inteieselor par- ticulare îu contra intereselor publice; eu mă preocup de considerațiunea acâsta, că așa va fi necontenit pe câtă vreme vom a- vea în representațiunea națională persâne cari vor avea interese particulare de apărat în oposiținne cn interesele Statului. Pericolul, D-lor, nu este în advocațil Statului, pentru că ei sunt siliți să susțină interesele publice, ci pericolul este în îm- piegații întreprinderilor cari copiind in- terese private, precum sunt drumurile de fer, monopolurile și altele, unde sunt func- ționari români superiori cari sunt nevoiț! prin mandatul ce. ati de la acele institu- țiuni, să susțină interesele lor. De aceea eti cred că amenda nentul D-lor Vergati și Pas ia remediază la acest inconvenient, și prin urmare cred că am fi cu desăvârșire 20 Febrnane (4 Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ■ 147 în spiritul lege! și al Constituțiunel dacă de a sa ocupa catedrele gimnasiulul din a- im primi acest amendament cea urbe, întreținut de deasa îu mod pro- D. P. Btiesci). D-lor, spiritul art. 29 în visoriă, conform legei instrucțiunel, mi- ceea ce privesce alinia ul al duoilea, este nisterul aurind pe consiliul permanent al relativ la funcționarii administrativi, și instrucțiunel, publică concurs pe dioa de noi un putem acum să facem un articol nou căci atunci ar fi trebuință ca acest articol, conf rm regulamentului , să trâcă prin secțiuni. Noi avem as’ă-df a ne mărgini numai întru a interpreta cuvinte- le : funcționari administrativi. Așa dâr, dâca este vorba de funcționarii adminis- trativl, nu cred că este vorba aci nici de architecțl, nici de advocațl; căci noi nu trebuie de cât se interpretăm acel cuvânt și se clasificăm pe acei funcționari. Ei bine, cari sunt acei funcționari adminis- tra iii ? Se înțelege că sunt prefecții și sub-prefecții, agenții polițienesc! și chiar agenții primăriilor, mai cu sâmă cel de pe afară, cari sunt cei mai administrativi, precum și perceptorii și toți aceia cari j ot avea uă inlluență mare asupra alegă- torilor. Prin urmare,nu mă unesc cu a- meadamentul D-lui Pastia, care creadă un nou articol. D. C. Fnsea. Eu sunt în contra acestui amendament, pentru că creadă incapaci- t'țl neprevăzute n n r> n limba latină, geografia, istoria. sciințe matematice. limba francesă. limba elenă. desemn și caligrafie. Concursul pentru cele d’ântâiu șâpte ca- tedre, se va ține la direcțiunea liceului St. Sava din Bucuresci, âră pentru cea din urmă de desemn și caligrafie, la direcția scâlei de bele-irte din Bucuresci No. 1.280. 1877, Februarie 17. (3-3, 5 dile). — Pentru ocuparea în mod provisor a vacanțelor clasa I și 11 de la sedla I pri mară de fete din Pitesc!, se publică con- curc pe dioa de 1 Septembre viitor, con- curs care se va ține conform prescripțiu- nilor lege! instrucțiunel în presența juri- ului ce se va institui la timp în Bucuresci. No. 1 231. 1877 Februarie 15. MINISTERUL DE INTERNE Direcția generalira telegrafelor și poștelor. Se publică spre cunoscința D-lor ama- tori că, în dioa de 7 Martie stil veeehiă la orele 12 —2 p. m., se va ține licitați- une orală în pretoriul oficiului postai cen- tral, pentru repararea a 51 saci de piele, 15 saci de piele cu lanț, 17 gâmantane cu lacăte și 30 saci pânză seria I. Concurenții, spre a putea fi admiși la li- citație, vor depune uă cauțiune provisoriă de 50 lei, care va rămânea definitivă după adjudecare. No. 2,655. I876, Februarie 17. (3-3). Administrația generală a domeniilor și pădurilor Statului. Arendașii moșiilor consemnate în tabe- lul de mal jos, arendate pe periodul 1876 — 1886, neconformându-se nici până în present disposițiunilor art. 22 din regu- lamentul de licitațiunl, spre a complecta garanțiile definitive. Administrația, pentru acest motiv șiîu virtutea art. 23 din citatul regulament, scâte în rearendare espusele moșii, pe res- tul indicatului period, pe comptul actua- iilor arendași, și cu condițiunile și regu- lamentul înserate în Monitorul oficial No 130 din 17 luniu 1875 și cu modifi- cările introduse acelor condițiuni, a nume arătate îu Monitorul No. 163 din același an 1875. Licitația se va efectua în diua de 4 ale viitâre! luni Martie , la ora 2 din di, atât în localul administrației, casMe Stefăues- cu, calea Mogoșâel, în Bucuresci, pentru moșiile situate în partea României de diu- câce de Milcov, cât și la prefectura jude- țului Iași numai pentru cele din partea de dincolo de Milcov. Tot de uă dată se esplică, că arendașii moșiilor RuseuiI, din județul Iași, Tălăru șu. din Suceva, și Balamuci Balta Nâgră din Ilfov, fiind deposedați persânele asii pra cărora se va adjudeca și confirma a- cele moșii, vor fi datâre a respecta învoe- lile ce se vor fi făcut de delegatul admi- nistrațiunel pentru esploatarea lor pe a- nul curent. Se publică dâră acâsta spre cunoscința persânelor ce ar dori a lua în rearendare citatele moșii pentru a se presenta spre concurare în localurile arătate și la dina defiptă, însoțiți fiind de garanțiile provi- soril în-, valârea și < fectele prevădute la art 10"și 11 din menționatul regulament No. 4 587. 1877, Februariu 17. (3-3) Județul Argeș 1. Stăncâsca , pendinte de Cozia , arin dată cu lei 3,000 , garanția provisorie lei 750. 2. Fețeni,fără podul de peste Olt, pen- dinte de episcopia Râmnicu, arendată cn lei 550, garanția provisorie lei 140. Județul Buseu. 2. Glodânu-Cârligu/pendinte de Vecă rescl, arendată cu lei 37,150. garanția pro- visorie lei 9,290. Județul Dorohoiii 4. Suhareul, pendinte de Teodoreni, a rendată cu lei 50 000, garanția provisorie lei 12,500. Județul Doljiu. 5. Dosul-Sandel, pendinte de schitul O- bedenu, arendată cu lei 400, garanția pro- visorie lei 100. 6. Murgașu , pendinte de Sadova, aren- dată cu lei 8,200, garanția provisorie lei 2,050 Județul ~Fălciu. 7. Zberâia, pendinte de St. Sava, aren- dată cu lei 12,020, garanția provisorie le¹ 3.000. 8 Tâlhăresci, pendinte de Dobroveț, a- rendată cu lei 8,010 , garanția provisorie lei 2,000. 9. Elanul, pendinte de Floresci, arenda- 1348 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 20 Februarie (4 Martie) 1»77 28. Burila-Crivina. cu Deveselu-Mileni și Deveselu-Ceru , împreună cu Batoți, pendinte de episcopia Râmnicu și Tisma- na, arendată cu lei 70,000, garanția pro- visorie lei 17,500. 29. Sforile de la Țigănașu și Buriluța, pendinte de Tismana, arendată cu 1- 4000, garanția provisorie lei 1,000. 30. Cușmiru și G6nța cu Punghina, pen- dinte de Cozia și Sf. Dimitrie din Crajova, arendată cu lei 120,100, garanția proviso- rie lei 30,025 31. Vatra monastirei Strihaia, pendinte de Strihaia, arendată cu lei 54,700, ga- ranția provisorie lei 13,675. Județul Nemțu. 32. Vânătorii cu cătunele , pendinte de BisericanI, arendată cu leî 43,000, garan- ția provisorie lei 10,750. Județul Olt. 33. Râjlețu, pendinte de Govora, aren- dată cu lei 6 600, garanția provisorie lei 1,650. 34. Cioroiașu, pendinte do Brâncoveni, arendată cu lei 4,250, garanția provisorie lei 1,062. 35. Vulpeni, pendinte de Surpatele, a- rendată cu lei 20,000, garanția provisorie lei 5,000. 36. Câmpu-Părulul, pendinte de Bistri- ța, arendată cu lei 9,000, garanția provi- sorie lei 2,250. Județul R.-Sărat 37. Peleticul la Munte, pendinte de Râmnicu , arendată cu lei 250 , garanția provisorie lei 62. Județul Roman 38. Poeuari, pendinte de episcopia Ro- man, arendată cu lei 2,110, garanția pro- visorie leî 530. -Județul Suceva. 39. Crivesci-Badiliția, pendinte de Pro- bota, arendată cu leî 11,100, garanția pro- visorie lei 2,780. 40. Tătărușu , pendinte de Probota , a- rendată cu lei 29,910 , garanția proviso- rie lei 7,477. Județul 'Vutova. 41. Fătăciuni, pendinte de Răchitâsa , arendată cu leî 8,010, garanția provisorie lei 2,000. Județul Naslwiu. 42. Schitu Rafail pendinte de Scdlele, arendată cu lei 13.740 , garanția proviso- rie lei 3,435. Județul Vâlcea. 43 Schitul Stănesci cu trupurile, pen- dinte de Zlătari, arendată cu lei 18,700, garanția provisorie lei 4,675. tăculel 190G, garanția provisorie lei 475. Județul Gorjiu. 10. Herisesci cu două locuri din Povă- răscl, plaiul Proșa și Muntele-Rediu, pen- dinte de Schitul-D’un-lemn , arendată cu lei 425, garanția provisorie lei 105. 11. Trei-decI și trei stânjeni moșie din Cărteni, pendinte de schitul Lainici, aren- dată cu lei 150, garanția provisorie lei 40. 12. Frătesci, pendinte de Tismana , a- rendată cu kl 1,000, garanția provisorie lei 250. Județul Ilfov. 13. Spanțorul. pendinte de Znagov și Mihaî-Vodă , arendată cu lei 50 000. ga- ranția provisorie lei 12,500 14. Dudul, pendinte de Sărindar, aren- dată cu hi 8 150, garanția provisorie lei 2,040. 15. Balamuci-Balta-Negră, pendinte de Sărindar, arendară cu lei 15,400, garanția provisorie lei 3,850 16. Țigănesci. pendinte de ȚigănescI, arendată cu lei 4 450, garanția provisorie lei 1,100- 17. Fântănelile , pendinte de Sărindar, arendată cu lei 3,450, garanția provisorie lei 870 18. Plătăresci, pendinte de Plătăiesel, arendată cn lei 47,000, garanția proviso- rie lei 11,750. 19. Cueueți-FrumușanI, pendinte de Mi- tropolie, arendată cu lei 40,050, garanția provisorie lei 10,000. 20. Crețesci și Sbârcea, pendinte de Sf. Lin din Bucuresci, arendată cu lei 36,050, garanția provisorie lei 9,000. 21. Roșiu, pendinte de Sf. I6n din Bu- eurescl, arendată cu lei 19,500, garanția provisorie lei 4,875. Județul lași. 22. Comarna-de-Jos cu viile din Pod- goria-Cotnari, pendinte de Ăgapia, aren- dată cu lei 6,950, garanția provisorie lei 1.737. 23. Tomesci cu cătunele partea rămasă Statului din acâstă proprietate cedată co- munei Iași, pendinte de Golia, arendată cu lei 50,010, garanția provisorie lei 12,500. 24. Parte din Tomesci, pendinte de Sf. Sava, arendată cu lei 1,290, garanția pro- visorie lei 322. 25. Rușenil, pendinte de Cetățuia, aren- dată cu lei 18,800, garanția provisorie lei 4,700. Județul Muscel. 26. Banda , pendinte de Câmpu-Lung, arendată cu lei 319, garanția provisoie lei opt-dtecl. Județul Mehedinți. 27. Milota, pendinte de Tismana, aren- dată cu lei 4 500, garanția provisorie lei 1 125. Imprimeria Statului 44. Dobriceui, vetra monastirei, pen- dinte de Arnota, arendată cu leî 3 500 garanția provisorie leî 875. 45. Vâtra schitului Surpatele i u grădi- nele ce s’a posedat de schit, afară de par- tea reservată împrejurul schitului, pen- dinte de Surpatele, arendată cu lei 950 garanția provisorie leî 250. 46. Călimănesei Gura-Văel, fără băl, pendinte de Cosia, arendată cu lei 7,000, garanția provisorie lei 1,750. —Se publică spre generala cunoscință ca, la 21 Februarie 1877, se va ține o nouă licitație pentru vendârea spre esploatare u pădurilor de prin ostrâvele Statului, no- tate în tabelul publicat prin Monitorul No. 6, diu 11 Ianuarie curent, cu codițiunile generale, în serat în acel Monitor și regu- lamentul de licitare, publicat în Monitorul No. 252, din 14 Noembre 1872. Licitația se va ține în Bucurescî, la ad- ministrația domenielor, în localul sâfi de pe calea Mogoșâi și se va începe la ora un post-meridiane. Doritorii de a lua în în- treprindere esploatarea acelor păduri, se vor presenta la licitație în dioa mal sus fixată cu garanțiile provisoril de natura celor prevăzute prin regulamentul de lici- tație și condițiunile generalî. Tot de uă dată se face cunoscut că tre- imea cuvenită a se esploata anualmente, prevăzută prin art. 13 din condiții va fi sau a treia parte din întinderea tutulor os- trâvelor ce compun uă serie sau a treia parte din fie-care ostrov, după cum antre- prenorele va declara, acesta după adjude- care spre a se prevedea în contrcat. No. 2,831. 1877, Ianuarie 31. —Se publică spre cunoscința generală, că parchetele din pădurea Opritura-Crivel, județul Dolj, se vor licita la prefectura a- celuî județ, în dioa de 5 Martie viitor, pentru periodul de 5 ani, socotiți de la 1 Septembre 1876, cu condițiunile generali și speciali publicate în Monitorul oficial, No. 222, din 6 Octombre 1876. Doritorii se vor presenta la licitație a- vend a depune garanție provisorie suma de lei 1,866, pentru admiterea la con- curență. No. 4,322. 1877, Februarie 15. (3-3.) Duminică, 20 Februarie curent, D. căpitan Căpitănenu, va ține la orele 3 dupăamedă, uă conferință astronomică asupra eclipselor de lună, în sala Se- natului, pe care onor, biurou a bine- voit a’i o pune la disposițic cu acestă ocasiune. ¹,¹ ■ Hₗ । ■ M ■ ,, , - -10.11 I W Director : N. T. Orâșanu, ^No. 40. Dumincă, —¹⁸⁷ SUPI IMENT LAMONITORUL OFICIAL -------------------------- PUBLICAȚIUNL OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIURÎ JUDICIARE LIGfTAȚlUNI. Tribunalul de Dâmbovița. In dioa de 19 Martie viitor, la orele 10 de dimineță, este a se vinde și adjudeca în pretoriul acestui tribunal . uă mașină de fabricat gaz, aședată într’uă încăpere, făcută și acoperită cu scânduri, avend a- lături uă magasie, jumătate de zid și ju- mătate de scânduri, pentiu pusul vaselor cu gaz; aceste binale sunt făcute in .ma- halaoa Stolnicu, pe locul comunei 'Târgu- Vestel, cu plată de «ihbatic câte 4 gal- beni pe an. Având și accesoriile aceatea. Un casau de tablă de fer, pentru rafinat gaz, un vapor vechi, pentru fert păcură., un șarpe de fer. cu putina lui, de lemn, uă curătâre da lemn, ca de 8 vedre, uă cfitâre de lemn, pentru conservat gaz, ca de 250 vedre, nn butoiu de lemn, ca de 50 vadre, 3 reoervâre pentru conservat pă- cură,. în mărime fie-care câte 500 vedre. Uă. mașină de fabricat spirtul de bucate, situată pe local D-lul George Ludescu, îu mahalaua Sârbi, construită^de gard și a- coperită cu scânduri , având alături un grajd de scânduri, acoperitcu pae și po- dit cu lemne. Avend^i acestătmașină accesoriile a- •cestea: Un vapor de fer, « eclțțO, 2 galere de a- ramă, mari. Tâte țevile de mașină din năuntru com- plecte, de aramă, un șarpe de aramă , cn putina lui, 13 putini de lemn, eu cercuri de fer, în diferite mărimi, 8 canale de a- ramă, aș.dsate .pe la putini, uă tulumbă de puț, pentru scos apă cu talere de aramă. Ambele aceste imobili sânt situate în Tergul-Vestei, avere^proprie a D-lul Ițic 1 erș, de profesie fabricant de gaz, domi- ciliat în urbea Târgul-Vesteî, și care -se jjnde în achitarea D-luIlțicIancu, de pro- fere comerciant, domiciliat în orașul Bu- curescl, de creanța coprinsă în sentința arbitrilor, No. 1, din 1875, devenită ese- cutorie, cum și a D-luflzdrulu Naerman , de^profesie comerciant, domiciliat în ur- bea Tergul-Vestei, de creanța coprinsă în sentința acestui tribunal, No. 234, din 1874, devenită ârășl esecutorie. Deslușindu-se însă că aceste imobile, după esaminarea ce s’a făcut opiselor de j Se publică '•cința generală («popriri, nu s’aîi găsit afectate la nici uă sarcină. Aceste imobile, în conformitatea jurna- lului acestui tribunal No. 2,938, s’au pus din noă în-vân^âre în comptul adjudeca- torulul D.(G. Rădescu , cel care nu a de- pus prețnl-cu care se adjudecase asupră’I adică pentru mașina de la No. 1. 700 lei noul, și pentru cea de la No. II 800 lei noul, privind deficitul în compta sa (ad- judecatorulul. acâstă vândâre spre cunos- a D-lor amatori și a acelor- ce vor pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiă, ipo- tecă safi veri ce alt drept asupra bunuri- lor urmărite, să se arate la tribunal, cu a- semenea cererîmal nainte de (Jiua vendârel căci, la din contra, nu li se va mal consi- dera. No. 2,496. 1877, Februarie 14. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov. Pentru «jioa de 24 Februarie 1877, s’a fixat de onor, jude de pace al ocolului I, a se vinde cu licitație în facia locului, în strada Vergu, No. 163, averea mobilă a unei buți cu vin, a D-lul ldn Marinescu, pentru despăgubirea D-lul Euclid N. Ga- vala; se publică dâră spre cunoscința tu- tulor amatorilor, cu adăogire că, dâcă nu se va putea termina în acea di, se va continua cu vân^ârea și în dileie următâre. No. 2,423. 1877, 'Februarie 16. — Pentru oade25 Februarie 1877, spre a i se lua interogatorul. Cu esecutarea acestui mandat se însăr- cinesă agentul puterel publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următâ- Judele 1 pace al plasei Dâ •iidetul Ilfov. ta din ‘ rele din disa procedură. > Dat la 14 Februarie 1877. No. 434 D. lorgu Panaitescu, fost cu domiciliul Judele 1 1 strncținn »u naiului 17 Martie 1877, să se presinte la acest tribunal, la orele 10 de dimineță , spre a în comuna Panteleimon, eră acum necunos- se cerceta ca inculpat, la din contra; se cut, se citesă ea, în dioa de 26 Februarie 1877, orele 10 de diminâță, să vină la a- Romauațl cestă judecătorie, spre a se îufăcișa în- trun proces, ca preveni! pentru insultă. No. 82. 1877, Februarie 8. — D. Vasile Persicânu, cu domiciliul necunoscut, este.citat prin acâsta ca, în dioa de 18 Martie 1877, orale lOdedimi- nâță, să se presinte la acest tribunal, spre a se cerceta ca inculpat, la cas con- trariu, se va pronuncia sentința îu lipsă. ' No. 6,249. 1877, Februarie 15. -UNDATE DE ÎNFĂȚIȘARE Iu numele .egil și al M. S. domnului, Noi jude de instrucțiuneal acestui tri- bunal, în virtutea faeultățel ce ne dă le- ’ gea de procedură criminală, mandăm și t ordonăm ca, țaneu Iliescu,. cu domiciliul necunoscut , să fie adus la cabinetul nos- tru pentru dioa de 26 Februarie 1877, spre a i se lua interogatoriul ca nc'ulpat Judele — D. Lânca George, cu domiciliul ne- cunoscut, este citată prin acâsta ca, în dioa de 7 Aprilie viitor, orele 10 de di- mineță, să vină la acest tribunal, spre a se cerceta ca inculpată; la din contra, se va pronuncia sentința în lipsă. No. 6,296. 1877, Februarie 15, . pentru escrocherie. ! -tțiane .,;buii l-.luijg Cu esseutarea acestui mandat, se însăr- d uscel. cinâsă agentul puterel publice, care se va . , • , conforma țu art. 99, 101, 110 și urmălâ- n *ege și alo Domini, , dᵢₙ dᵤᵣă. Noi N. I bău eseu judecător de m-; D; Fₑbᵣₙₐᵣᵢₑ, strucțiune.ai acestui tribunal, mandăm și ordonăm tutuior portăreilor și agențl al: puterel publice, daa cîta să compare ÎM- j dₑ instruc^uac ai tribunalului intea nâstră, confqrmandu-se legei, in dioa * „> ¹ da 7 Martie 1877, pe inculpatul George¹ Pisicaru Banditu, cu domiciliul necunosr In numele legei și al M. S. Domnului, D. Niță Herăstroeru, cu domiciliul cut; spre a fi ascultat și interogat asupra' Noi N. I. Săuleșcu³, iudele de instruc- necunoscut, este citat prin acâsta ca, în inculpărilor ce i se aduc, dechnîndu-i-se ; țiuae al acestui tribi ua- , în virtutea fa- <}ioa de 3 Marții 1877, orele 10 de dimi- că, nefiind următor, se va em:te contră’i neță, să vină la acest tribunal , spre a se mandat de aducere, cerceta ca inculpat, la din contra, se va Âaî astă-dl la 14 Februarie 1877. amenda. 524. 1877. IaHuarie21. No. 2,316. — D. Stoica Michăescu, cu domiciliul necunoscut, este citat prin acesta ca, la 3 Martie 1877, orele 10 de dimineță, să vină la acest tribunal, spre a se cerceta în procesul în c?.re Niță Herăstroeru este cultățel ce ne dă legea de procedură cri- minală, mandăm și ordonăm ea, D. Ilie Ghiță Trandafir, fost cu domiciliul în Câmpu-Lung, âră acum necunoscut, să fie adus la cabinetul nostru de îndată, spre a ’i se lua interogatoriul pentru furt prin e- fracție. Ou esecutarea acestui mandat se însăr- cinâsă agentul puterel publice, care se va conforma cu art. 99. 101, 110 și următâ- rele din <|isa procedură. Dat la 14 Februarie 1877. No. MANDATE DE ADUCERE. ESTRACTE DE DECIS1UNI. i> do ii* ■ rncțiuuc trP Ilfov. numele ' -gel și al M. S. Domnului, Noi Al. Ij Vartha, judecător-intructoț al tribunalului Ilfov, cabinetul No. 6”, în virtutea faeultățel ce ne dă legea de pro- cedură criminală, manțlăm și ordonăm ca, loniță Barbu, cu domiciliul necunoscut, să fie adus la cabinetul nostru la 22 Februarie 187Î, spre a i se lua interogatorul pen- tru furt. inculpat. No. 2,317. 1877, Ianuarie 21 Noi prim-președinte, al acestui tribu-i nai, cităm înaintea nâstră, prin acesta sin- gură citațiune, pe Costache Georgiu, cu domiciliul necunoscut, ca, în. $ioa de 25 Februarie viitor, să se presinte la acest Tribunal, la orele 10 de dimineță, spre a ti întrebat în calitate de inculpat asupra punctelor ce se va întreba; avisându-se că, nefiind consecințe, se va pronunția sentința în lipsă, conform legei de proce dură criminală. No. 3,503 1877, lanu * 27. rYibnuși 1 Ilfov, secția I civilă. conforma cu art. 99,. 101, 110 și din disa procedură. Prin sentința cu No. 59, pronunțată de Cu esecutarea acestui mandat se însăr- complectul acestui tribifhal, în ședința de cinâsă agentul puterel publice, car^se va la 8 Februarii 1877,; mătoril Pronunță separațiunea de patrimoniu în- tre I)-nă Elena Dumitrescn și sociul săă Dat la 9 Februarie.1877. No. 561. ’Niță Dumitrescu, conform adtului dotai legalisat de tribunalul Ilfov, secția III, la Judele de instrucțiune al tribunalului 277, din 1876, rămâind ca reclamanta BusSu. să se conforme legei în privința publica- riunei. Judele ocolului I din Bucuresci. se publică spre generala cu- In uurnete legei și al M. S. Domnului, Sentința este ,upuvă apelului, conform D. Petru Vidrighiu, cu domiciliul ne- Noi I. Dr Pop, jude instructor pe lepgă ' art. 318 din procedura civilă. cunoscut, este citat printr’acâsta una și acest tribunal, în virtutea faeultățel ce ne Acesta dâră în basa art. 632 din proce- singură chemare, a se presența la acâstă ! dă legea de procedură criminajă, mandăm dura civilă, judecătorie, în diua de 19 Martie viitor, și ordonăm ca, C. Popescu, fost percep- noscință. ora 10 ¹ ₑ aata-meridiane, spre a se înfă- tor în comuna Cilibia, âră acum cu domD Nb. ' Ci. No 1 914. 1877 Februare 16. ?0 Februarie (4 Martie) 1877 MONITORUL OFJAL AL ROMÂNIEI 13 CURSUL BUCURESCI A eșit de sub presă a 5-a ediț'une : ÂNUNCIURI PARTICULARE ^tsr-reșci, 3 Martie (a -.ui rural? . domeniale . ) 1877 Cumn. 78³/₄ 72³A CATECHISMUL DREPTULUI ADMINISTRATIV ROMÂN op autorisat, conform noului progre ’« '■ A moșia Mi șu ci-de-sus. 3 ti (300 lei casei pens.) 115 foueiara rurala . . 69³/, foaciare urbana . um. i^ppnabeim-Londra S'tera-Loadra - . 57\, 6Sl municipal .... :c prima Bucureșct (bi« ieta de 20 lei) . . ;H; io-/ nile căilor ferit*» române Societăți linațiare a Ro- — măiiiaijfSOO i, liberati 250) — (500 1.) Societăți Dacia 25 (500 1.) Societăți d® gas Societăți România . . a Il-a emisiune . ) Schimbul: vedere. e 3 lui 99.35 numită și Micșunesci-mâra 'situată onor, minister al instrucțiunel publice Se află de vândâre la t^^^ Pdlisu-Micșunes- la tipograhta Curți Pasaginl-Roman, No. ,ₐ dᵢₛₜ dₑ g ₜ. dₑ Bᵤcᵤᵣₑₛ^ îₙ_ 12, ci preciul de 55 bani.___________• |ᵢₐd - ₑₛₜₐ*dₑ ₁₅₀? ₍ₗgₘₐₛ₆ ₚₒ — ^sâmapropie’iăței) din cari 1,000 luerătâre; 1. eșit de sub tipar volumul I din rp- locuri noui defrișate în anul trecut, și în ' *............... ‘ i MortS si janul acesta, 80 pogâne. sat mare, case ma- ’ ■ j g-asil noui, construite în and acesta, han i în plasa Mostișce districtul Ilfov, pro- mânui Vrăjitore.u roșîă sați vină, de X'avier de -Jr divin, trad » .ina de St. Biireghelea. Opera înfrâg 1 vă, forma 3 volume mari în 8° de 54 Vble Prețuia tustrele volumele 9 franci âră pentru p.rsânele ce la primirea primului '-•olum vor plăti opera întrâgă numai 7 franci. A' se adresa la administrațiunea Barului Vocea Covurluiulut îu G’.¹ ' și în Bucuresci la î^br^ria Socșc. Se mal găseșce încă puține esempltfre din romanul Misterele indiei, 3 volume, de același autor, cu prețul de 7¹', franci tustrele volumele. ete. semănăturile de tdgină făcute cu de- săvârșire. Se mal afendăsă, împreună cu .moda șefi separat, și mâni după disă moșie, pe râul Ialomița, reconstruită din nou, 'sis- tem perfecționat, 4 pietre francese mari, ȚLa ferte, 50 "țol! în diametru;) a se adresa ia proprietar, strada Batiștea; No. 14, bi Bucuresci. (4-2d) liMtdra ia vedere . . ț pe 3 luni. BtrliE Ia vedera , ₛ pe 3 ium Sr/mptul pe act . • 35,05 122 24 A eșit de sub presă : Jrțdice Bibliogra- fice, ‘al "cărților publicate românesce, îu România sau de. Români în anii; 1874, 1875 și 1876*. oșia nisa DărmăneseL din districtul i’* Muscel, plasa Râurilor, cu 200 po- gtine arătură, livedl de pruni, pivă și po- vaină, este de arendat* de Sf. George vii- țvr. Doritorii ea pot adresa Ia proprietar, ’Its»!)" pJjnnV țvp. 76 CURSUL VIENEI O c-u doctorului l£Lk£ (PROTOXALATE DE FER) Ha/j. ite.— Ferulu Girară este asemenea prescrisă cu succesă ccntr> idir.rr^eliiabelel: in atoma diverg teloru organe; in slăbiciunea vederel ș'a senilități;’in bălele nervose, ți cu deosebire i contra eh rel ; I hysteriel. — Vendere in mare, 8, rue Vivienne, Paris. — Deposilu in principalei^ pharmach. !em SIROPU CU LACTO-PHOSPHATU DE CALCE Aceste preparalii.nl suntă singurele cari au servită Mediciloru Spilateloru din Paris, pentru a constata proprietățile reconstituante, anti-anemice fi digestive ale Lacio-PkcspitAiu■ dc calce- B LE B C OA VI N & . BIBLIOGRAFIE i; A eșit de sub presă : Eilosofia fața cu progresul seiiuțelor positive, discurs pronunciat cu ocasiunea solemnitățel ani- ersalil universității de Iași, de D-nu Con- stantin Leonardescu, profesor de nlosofie la universitatea de Iași. De văn s SOCIETATEA CREDITULUI FUNCIAR URBAN întrunirea adunărel generale ordinare cerută de arlicolu 52 din. statute s’a fixat pentru diua de 6 (18) Martie 1877 la 12 ore ametjă. Membri societăți pentru a putea lua parte la vot se vor conform art. 49 și 51 din statute. Localul întrunire! este sala consiliului din marele hotel Dacia, strada Carol I, No. 12. Ordinea de di pentru acestă adunare este: 1. Darea de semă de către consiliul de administrație, a operațiunelor anului 1876. 2. Pronunțarea asupra compturilor anului 1876 3. Votarea budgetelor pe anul 1877. 4. Alegerea a doui membri pentru consiliul de administrație care aii săfuncționesecu începere de la Ianuarie 1878 In aceiași di și în acelaș" local airmend, conform art. 64 din statute, a se în- truni și detentori de scrisuri funciare urbane, li se pune: în vedere că, pentru a putea participa la adunarea, D-lor trebue să îndeplinescă prescripțiuniîe art* 65 din statute. Direcțiunea. 5