No 38 Un numer 25 b ^inerf, ‘XmmX M O NI T O R L L O FIC1AI AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: P” *N, TREI-PBCI ți Ș^SE; șiss LUNI, 20 12! (Ântâiu Ianuarie și ântâiO Iulie) ANUNCIURILE: LINIA DE TREI-DECI LITERE TREI-DEOI BAN! (inserarea Il-a și mal departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, pânâ la cinel-deei linii, cinci lei; eră mal mare de ciiict-decl linii, se amaⁿă pentru viitârea ședință, de âre ce D. mi- nistru din întru nu se află presinte, fiind reținut la Adunare. D. Grăjdănescu, raportore al comitetu- lui delegaților de secțiuni, dă cetire ra- portului și projectulul de lege provenit din inițiativa Senatului pentru cedarea în po- sesiunea județului Vlașca, a două locuri ale Statului din Giurgiu. (Urmâsă raportul și projectul de lege.) D. vice-președinte declară deschisă dis- cuțiunea generală. D. senator Lungânu propune un noii ar- ticol a se adăoga în project ca județul să fie îndatorat ca în termen de 5 ani să clă- dâscă casarme pe acele locuri, în cas con- traria, să se reîntârcă âră în posesiunea Statului. D. Grăjdănescu combătând amendamen- tul răspunde că necesitatea de a se cons- trui casarme pe acele locuri este probată prin chiar faptul că actualmente în acea casă se află tot casarmă. Susține amendamentul D. colonel Hara- lambie. Comitetul delegaților consultându-se a- supra amendamentului, D. raportore co- munică, că majoritatea delegaților în nu- măr de doui, a primit amendamentul, âră D. Grăjdănescu l’a respins. — Se pune la vot amendamentul, și se primesce. — Se pune la vot legea în total prin bile și la despuerea scrutinului se constată că votul este nul de âre-ce nu a însușit ma- joritatea nici pentru, nici contra; și conform regulamentului se va prenoi la începutul ședinței viitâre. La ordinea dilel fiind projecte de leg! privitâre la D.Iministru de finance care se află ocupat la Cameră cu desbaterea altor projecte financiare.— Senatul încuviințâsă rădicarea ședinței. D. vice-președinte rădică ședința, dupe ce mai ântâiu a mnciă pe cea viitâre pen- tru a treia di Mercur!, 16 curent. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. SESIUNEA ORDINARA. Sumarul ședințeidela 16 Februarie, 1877. Președenția D-lul președinte C. A. Ro- setti. Ședința se deschide la ora 1 după ame()I. Presenți 94 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congedifl D-lor deputațl So- fronie Dimitrie și Vladimirescu Mihail Se primesce demisiunea D-lui Brătianu Dimitrie, de membru al comisiunel pen- tru revisuirea caselor publice și se în- scrie la ordinea dilel alegerea unul alt membru în locul sâă. Se trămite la comisiune de petițiun! petițiunea D-nel Maria Ruso și aceea a locuitorilor comunei Ghindăânil. Se trămite la comisiunea însărcinată cu studiarea cestiune! arendașilor, petițiunea arendașilor Statului, din districtul Roman. Se înscrie la ordinea dlilei raportul co- misiune! de indigenat privitor la împă- mântenirea D lui I. G. Mânu. Se continuă apoi discuțiunea pe artico- le asupra projectulul de lege pentru in- terpretarea legei electorale. Art. 10 din projectul presentat se su- primă în conformitate cu opiniunea emisă de comitetul delegaților. Art. 11 din projectul presentat se a- doptă fără modificare. Art. 12 din projectul comitetului, se a doptă d’împreună cu adăogirea urmălâre- lor duoâ aliniate. „Sunt ineligibilî, representați! și toți funcționarii marilor companii de între- prinderi și monopoluri concedate de Sta- tul Român prin leg! speciale. „Sunt asemenea ineligibilî advocați!, inginerii, arhitecți! și medicii în servici- ul Statului." Art. 13 din projectul comitetul delega- se adoptă modificat ast-fel: „Art. 13. Prin art. 33 se înțelege că consiliele comunale, rurale și urbane din județ, sunt obligate a trămite pânâ la 8 Ianuarie listele electorale la consiliul co- munal de reședință. Acesta, având în ve- dere rolurile generale ale județului, va în- cheia lista generală, o va publica conform art. 34, pentru ca contestațiunile să se pâtă face Ia acest consiliu comunal de re- ședință în termenul prescris de lege." „Consiliele comunale rurale vor avea a revisui numai lista alegătorilor indirecțl al colegiului IV (care nu ’și au domiciliul în oraș) unde se vor face contestațiunile privitâre la acest Culegiu". Art. 14 din projectul presentat se a- doptă d’impreună cu adăogirea următâre- lor aliniate: „Originalul listelor electorale care sunt permanante, va fi de aci înainte așternut întru’un registru șnuruit și sigilat". „Ori-ce falș intențional în aceste liste se va considera ca un falș în scriere pu- blică și pedepsi ca ast-fel. Ședința se ridică la orele 5 după amâiJI anunciânduse cea viitâre pe Joul, 17 Fe- bruarie 1877. 1262 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 18 Februarie (2 Martie) 1877 SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ v..ința de la 24 Ianuarie, 18... Preșeoenția D-lul vice-președinte Ion Ghica, asistat de D-nil secretari N. Cămă- rășescu și Rășcanu D. (Urmare) D. ministru de justiție, Stătescu. I>-]or, nu am pus câtuși de puțin în îndo- ială sentimentele liberale ale D-lnl Dim. Ghica, nici ale înaltului Corp înaintea că- ruia se face discuțiunea ; însă, ’ml va per- mite onor. D. Dim. Ghica să ’î spun că dâ- că n’am inovat, am adus uă ameliorațiune în regimul politic al presei, și cel pucin are s.î vadă uă diferință între ceea ce se face astădl și ceea ce se făcea erl când D-sa era, ca să dic asa. șeful moral al guvernu- lui trecut. D. D. Ghica. Am fost președinte al Ca- merei. D. ministru justiției. In privința pre- sei se pdte ca, în diferite ocasiunl, onor. D. D. Ghica să fi manifestat sentimente fivorabile libertățel presto P. D. Ghica. Le am și aplicat. D. ministru justiției Se pdte . deră când am vâdut în curs de mal mulțl ani că regimul libertățel presei se reduce la arestul preventiv, și de mal multe ori s’a . asomat redactorii în casele lor..., D. D. Ghica. Din partea mea? D. ministru justiției. De aceia mal cu sâmă cari se pretind salvatori Consti- t ițiunel și instituțiunilor ’nâstre politice, și când am vâdut că onor. D. D. Ghica, cu tdtă marea autoritate de care se bucura în Stat, atâtea persdnă oficială, căt și ca per- sdna privată, nu a rădicat glasul un sin- gur moment în tot cursul acela de vreme ca să influențase acestă tendință pe care astădl o rep obă guvernului de atunci, căci glasul D-sale pdte ar fi fost ascultat de către acel miniștri. El bine, să’mî per- mită a’l spune că atunci, cel pucin, nu era atât de înfocat apărător al acestei liber • tățî ca astădl, căci ar fi putut, încă uă dată, să împedice tdte acele rigori și per- secuțiuni cari se aduceau presei; nu a fă- cut, ci din tdte puterile sale a susținut acea stare de lucruri, cu tot sentimentul care alt-fel putea să ’l aibă pentru liberta- tea presei. D-lor, n’aș fi luat cuventul decă n ași fi vâdi’t că se ține cu tdtă stăruința ca să se intervertisede rolurile și să lase a se crede că guvernul a voit să se facă acestă discuțiune în sânul Senatului. Să me erte ouor. D. Bâscovânu a’l spune că, cu sci- înță sau fără sciință, afirmă un ce neesact. Eu am conjurat pe onor. D. |Bâscovenu, chiar d’ântâia (ji, să nu facă acest lucru, să nu facă unui articol din acel jurnal ondrea de a’l aduce îu sânul Sentului, și I arată uă cale legală prin care se pdte mo- difica uă disposițiune a el, atunci când se vede că mențiuându-se, este un ne-ajuns mal mare de cât binele care s’ar face cu dânsa, Constituția arată cum trebue Cor- purile Legiuitâre să proeedese, și atunci nu este nimic de $is, — când, dic, ase- menea tendințe s’ar manifesta într’un mod ilegal, atunci, numai atunci pdte să se »moționese guvernul, ca să pdtă lua mă- suri pe cari legea le indică, alt-fel nu. (Aplause). Uă voce. D-le președinte, tribunele - plaudă.... D. Apostoleanu. Tribunele, D-le pre- ședinte, nu sunt permise să aplaude (sgo- mot). D. ministru justiției Onor. D. Apos- toleanu a băgat de sâmă că se aplaudă în tribune, deră adiuâorl în două, ti ei rân- duri nu a băgat de sâmă că se aplaudă; vedeți, în tdte privințele douâ cumpene, două măsuri. D. Apostokann. Cer cuvântul. D. vice-președinte. Sunteți înscris, veți vorbi la rândul D-vdstră. D. ministru justiției, Stătescn. Ase- menea, D-lor, onor. D. Ghica âră a produs uă neesactitate. ’Ml pare râu să constat că se t-age argumente din faptele peUecute din sânul Senatului cu ocasiunea citirel raporturilor a douâ comisiui I de anchetă îa privința violăreT legilor în alegerile trecute de către agenții administrativi; s’a găsit de cuviință, cu acâstă ocasiune, să se denunțe, ca acte de râsbun ire și ca act de persecuțiunî, faptul că s’a urmă- rit, că s’a dat în judecată unii din agenții cari aii trecut marginele nu numai a legi- lor, dâră marginele celei mai estreme ile- galități în alegeri! El D-lor, acâsta pro- bâsă că s’a schimbat timpul, și cu timpul ne-am schimbat și noi. Apoi, deca acte de persecuțiunî a fost, precum afirmați astă- dl, apoi cel pucin pentru jumătate din ele, onorabilei majorități a Senatului , in- cumbă răspunderea, căci nu s’a făcut nici uă urmărire de cât în urma esceselor, a- busurilor, în contra libertățel alegerilor constatate chiar prin comisiunile de an- chetă, delegate din sânul Senatului (apla- use). Și astădl se califică și se critică a- ceste acte de pură justiție și de înaltă moralitate politică! Apoi să venițl D-v. să dărâmați cu uă mână ceea ce ați făcut cu alta, că în acâstă țâră nu trebue să fie alt regi: i de cât acela al arbitrariulul și al abusulnl de putere, și cătâtedrepturile politice și garanțiile cetățenescl să de- pindă de bunul plac al puterel centrale, atunci D-v<5stră nu mal blamați guvernul, ci este un blam pentru însuși D-vâstră. pentru țâra întrâgă, al căreia simțiment era de a înfera tâte acele ilegalități, acele escese și abusurl de putere (aplause). Se vor fi înferat sati nu, nu sciu; dâră nu suntem noi aceia cari suntem în posițiune să fa- a face din el un object de discuțiune. fie chiar ca cerere de esplicare; dâră fiind că nu sciam de ce este vorba, și vedâm că suntem luați într’un mod fără veste, cum se dice, prin suprindere, am cerut în trei dile timpul de a’l cundsce. Deca voia onor. Senat, chiar a doua di putâmu să discutăm. D. D. Ghica, Aedsta nu ne-ati spus’o, era în interesul guvernului, I). ministru justiției MS ertați, ori cât veți repeta, nu cred că veți reuși să convingeți pe nimeni că este în interesul guvernului să se facă acestă discuțiune. Pentru interesul altora se pdte, deră pen- tru al guvernului nu. Ca să vg pot constata încă uă dată decă interpelațiunea s’a fă- cut, este că onor, interpetator a vo t să fie așa, și onor ? Senat a aprobat; și pdte nici putea să nu aprobe. D-lor, sunt dator sâ respund la câte-va puncte relevate de onor. D. D. Ghica, și asupra cărora, eu sciință sau fără sciință, am vâjut, cu părere de râu, că a încercat ca sa discreditese cugetarea mea. Pdte este un mijloc comod a combate ast-fel pe ci- neva, însă ’ml pare rău ca să văd acest mijloc întrebuințat de un bărbat cu D-sa. I). Dimitrie Ghica dicea că ert ași fi spus că, de vreme ce sunt bărbați poli- tici, bărbații de Stat cari cer șart cari aii manifestat dorința do a sa modifica Con- stituțiunea în ceea ce se stinge de liber- tățile publice, prin aedsta eti sunt hotă- rât să las să se câră și desființarea insti- tuțiunilor din Constituție. Așa dicea D. Ghica, însă a fost ceva care nu se împăca în consciința D-sale, căci în urmă a d’s. așa mi s’a părut, că am înțeles cuvintele D-lui ministru. ’Ml pare rău că sunt obli- gat să amintesc ceea ee am (Jis adineorl; am dis că nu este nici un guvern care să pdtă urmăii opiniunea ce pdte să aibă cu- tare sau cutare om care face politică, pe- cât timp aceste opiniuni sunt în domenul discuțiunel, al discuțiunel intelectuale; căci a face procese de opiniuni, când a- cestea nu trec și în domenul faptelor, și eând acestea nu se realises pe calea pe- depsită de lege, și de le-ași urmări acele opiniuni ar avea aerc.1 de persecuțiuue. și în loc să consolides uă stare de lucruri la care țin, nu ași face de cât să pun au- reola persecutărei pe capni aceluia care are acestă opiniune, Eată de ce am dis eă, pe cât nu s’a găsit de cuviință să se usetje de rigorile pensie asupra acelora cari au ingerat în alegeri, tot așa nu s’a credut de cuviință să se usede de asemenea rigori • și asupra celor ee a a imprimat nisce opi- niuni, pe cât timp, însă, se va mărgini îu domenul opiniunilor în privința altor in- stituțiuni politice ale țărel, și nu cred că guvernul ar fac bine să urmărâscă pe a- cele psrsdne. A! dâră onor. D. D. Ghica de ce uită când am spus că atunci când a- ceste opiniuni ar căla să facă a se realisa nu pe calea legală — căci Constituțiunea' M0N110RUL OFICIAL AL R0MANIK1 1263 18 Februarie (2 Martie) 1877 cern istoria timpului în care trăim..... D. general Florescn. Dâră uitați că în țâra românâscă este un bun simț. D. ministru justiției. Nu uit, sciu că este un bun simț, și eă ori-ce se va dLice, și că orl-ce se va face, sper că, pentru a- ceia cari vor crede în bine și în lege, nu va mal ajunge ca totul să se alterese, ea dreptul să fie nedrept, ca moralul să fie imoral și ea licitul să fie ilicit (aplause în Senat și în tribune). D. vice-președinte, I. Ghica. Invit tribunele să nu dea semne nici de apro- bare, nici de desaprobare; nu mă obligați, D-lor, să iafi măsurile dictate de regula- ment, fiți buni și luațl învățătură din dis- cuții pentru când veți fi și D-vâstră pe aceste bănci. D. ministru justiției. Am constatat că s’a căutat a se insinua că guvernul ar pa- trona saii ar favorisa simțimentul anarhiei și resturnărel în sânul socielăței; am au- 4it aceste insinuai! și în cuvintele D-lul Bâscovânu când a terminat replica D-sale, și în cuvintele rostite de D D. Ghica. EI bine, D-lor, pe ce se fundâsă aceste insi- nuări ? In faptul că guvernul, îu facia pre- sei, este de uă potrivă pentru toți, și a croejut că este în interesul săti și al ordi- nel sociale ca să rupă cu trad’țiunile de a se face procese presei, de a se urmări, eare încă uă dată esperiența a dovedit că nu duce la nici un resultat. Atunci D-v. dațl un vot în care să spuneți că guvernul răii face de urmâsă acâstă cale, că trebue să intre în făgașul cu care a rupt, și să supue libertatea oresel sub regimul acela sub care a fost pănă de-unădi; dațl un vot și vom vedea dâca ne convine să sacrifi- căm eonvincținnile nâstre politice și să ne supunem votului Senatului, sau să ne retragem. Deră încă uă dată, înainte de a schimba linia de conduită, așteptăm ca maturul Corp să se rostâscă îa acâstă pri- vință ca să seim ce avem de făcut și noi, și țâra. E! D-lor, vă alarmați de un ar- ticol de jurnal ; credeți âre D-vdstră că Constituțiunea politică pe care țera în libertatea sa ’șl a dat’o în 1866 prin acea Constituantă în care se află somitățile țării, credeți dre că instituțiunile acelea sunt așa de putrede și de neputincidse ca să se o- pere prin ele înșile în cât D-v. să faceți un cap de acusațiune și atâta sgomot din un articol de jurnale? Eu am mai mare în credere într’ânsele și le fac mal mare ondre cre<|endu-le mult mal puternice. Nu numai de un articol de jurnal nu pot fi calomniate și scârbite, dâră nici chiar de uneltirile ace- lora contra cărora luptăm și care în un mod saii altul fac să fie odidse și să le surpe, eu 1° cred mult mal tari aceste instituțiu- ni din Constituție și cei ce vor încerca să trâcă în domenul faptelor vor simți cei d’ânteiă puterea legii. A! D-lor, D-v. credeți că un articol de jurnal este un fapt care trebue să facă să se sacrifice tdte principiele, să ne perdem capul să ne aruncăm în procese ? Eu nu împărtășesc acesta. Am avut ondre să de- clar că cei ce usurpă și discreditâsă ins- tituțiunile nu sunt articolele de jurnale. Nici un guvern, nici uă instituțiune nu se usur- pă, fiind că s’a scris de un jurnal, ceea ce discretitâză guvernul și instituțiunile sunt faptele rele cari se fac cu cutare instituți- une dată! Apoi, D-lor, dâcă trebue să abusăm și să lăsăm să degenerese acâstă discuțiune în uă discuțiune de insinuări și reincriminări ar fi multe de m- nâscă . adică să fie ca un fel ds cerere cătro Domnitor; apoi, fiind pusă în lucrare l»gea, cererea mea s’a înaintat la Cameră. Prin urmare, D-lor, din tâte acestea, de- parte de mine ideia aceia de a profita de uă posițiune pe care nu ași avea o , vă mărturisesc în conseiință eă m’am creclut român atâta prin nascere cât și prin tre- cutul meii. Rămâne acum la D-vâstră să vedeți decă eu, couform art. 8 alin. 2 pot figura cu demnitate între D-vâstră, și fiind că posițiunea mea este fârte critică v’așl ruga să sacrificați câte-va momente ca să iuațl în desbatere în secțiuni a :estă ces- tiune, ca ast-fel să pot sta cu demnitate pe acest fotoliu șefi să mă retrag fără a crede că am ce-va pe conseiință mea. D. A. Celibidache. D-lor. am onâre a adresa onor. D. ministru de finance urmă- târea interpelare; Legea licențelor din 8 August, făcută în scop de a readuce laxele pe băuturi, fără a micșora într’un modsimțitorv nitul lor după legea din 28 Martie 1873, a dat resultat; cu totul contrarie; căci a lăsat un gol în budgetul veniturilor Statului de 3.601,405 lei nuol. Acest gol c insiderabil, îo momente cri- tice prin care trec finanțele țării ’ml im- pune dâtoria de a pnne D-lul ministru de finanțe urm'îtârele întrebări : 1. Crede âre D-sa că clasa debitanților de băuturi trebue să rămâe sub un regim de taxe atât de scăzute, într’un timp când deficitul nostru budgetar, cu tâte econo- m ile făcute , a ajuns a fi mare , și când pentru acoperirea lui no vom g si siliți să lovim eu imposite nuol tot ce e materiă imposabilă în acestă țâră? 2. Nu împărtășește âreși-D-sa opiniu- nea mea, că clasa debitanților de băuturi nu are necesitate de asemenea protecțiune, căci ea îu ordinea claselor speculante este aceea care ’și plătesce taxele prin consa- mațiun°a continuă a clienților săi, și care prin capitale, relativ fârte mari, ce pune în comercial el, realisesă folâse tot-d a-una sigure și adesea ori chiar mari ? D. ministru de fina ice. Sunt gata a răspunde D-ltiI Celibidache îndată, și prin urmare ’l rog să ’șl desvolte interpelarea D-sâle chiar acum. D. Celibidache. Având nevoie de âre care cifre, rog pa D. ministru să amâne răspunsul D-sele pe altă di. D. ministru do finance. Atunci ’ml voiu permite să răspund când voiu avea timp (aplause), căci, când vine cine-va să facă uă interpelare trebue să fie pregătit a o susține. D. A. Celibidache. înțelegeți, D-le mi- nistru, că pentru ca un deputat să ’șl des- volte interpelarea sa, are nevoie de âre-care deslușiri , și acestea le voiu cere de la D-vâstiă; de aceea vă rog să ’ml dațl tim- pul ca să mă gătesc și eu. D. ministru do finance D-lor deputațl, sunt pâte dintre consiliaril Tronului acela care este mal împovărat cu lucrări, și decă ași fi distras de la acele lucrări grave pri- vitâre la starea generală a țărel și la echi- librarea budgetului, vedeți că prin inter- pelări, în loc să stau li regulam situați unii grele a Statului, am să stau ladispo- sițiuuea fie-cărul D. deputat pentru uă ce- rere âre-care de interpelare. Astădl D-nu Celibidache face nă interpelare la care eu voiesc sărăspun i, deră D-saijicecă nu este pregătit; atunci ași ruga pe D-nil deputațl ca să se pregătâscă mai ântâiu, pentru ca să le răspund ori când, căci a veni aci nu- mai curat pentru uă interpelare, atunci ași fi sustras de la alte lucrări; și afară de a- câsta, trebue să aveți în vedere că din 24 ore omul întrebuințeclă numai uă parte pen- tru muncă, și ’I mal trebue și uă altă parte pentru odihnă. Cu tâte acestea, eă am să răspund în mod clar și categoric interpelării D-lul Celibi- dache fără ca D-sa s’o mai desvolte dâcă voesce. D. Celibidache. Priimesj. D. ministru do finance. D-lor, defi- citul anului 1877, în urma votării budge- tului de către onor. Adunare, este cam la 14 miliâne. Precum vedeți, acest deficit budget ir nu este mic , ci fârte însemnat, și am să vin se vă propun D-vâstră că îm- preună cu comisiunea financiară șt bud- getară să pășim la echilibrarea budgetu- lui anului 1877, căci fără echilibrarea a- celuf budget ne este cu neputință de a merge înainte. Pentru acea echilibrare , D-lor, sunt două mijlâce: Primul și cel mal imperios este redu- cerile , căci, alunei când cine-va nu are bani îu pungă nu-I cheltuesce; și prin ur- mare prima lucrare care am să cer de la D-vâstră este ca să pășiți la reduceri bud- getare până unde va reclama necesitatea căci pentru mine unul, în împregiurările în care ne găsim, nu pot accepta cuvântul de : până la limitele putinței; aveți să T reduceți atât cât trebue (aplause). Al duoilea lucru este că, fiind că nu pu- teți să reduceți cheltuell de 14 miliâne, voiu veni cu propuneri de dări nouă, și între acele propuneri va intra și acâsta, că voiii reveni și asupra cestiunii licențelor. In aeâită privință, fără a fi trebuință de desvoltările D-lul Celibidache , eu declar că mă unesc, și de aceea vedeți că era fârte ușor ca să răspund la interpelarea D-sâle. Deficitul de la licențe este de 3 și jumătate miliâne; prin urmare, vedeți că este uă scădere fârte însemnată, pe care fără în- duoială tesaurul public nu o pâte suferi; căci decă nu se va adăoga la licență, se va adăoga la uă altă dare âre-care. De aceea ! vă rog să fiți răbdători până ce voiu veni cu legile ce am pregătit, și atunci să dațl 18 Februarie (2 Martie) 1877 M NITORUL OFICIEAL AL ROMÂNIEI 1265 tot concursul D-v., și acel concurs într’un timp scurt; în acest scop v’am și adus astădl legea ce s’a votat de Senat, pentru ca să le- găm tdte acele legi, cu care cred că vom echilibra budgetul Statului. D. A. Cellbidacho. Scopul interpela- țiunel mele era de a afla vederile D-lui mi- nistru de finance în acâstă cestiune, și în urma declarațiunilor D-lul ministru, sunt satisfăcut. I). ministru de culte și instrucțiune publică. Mi s'a adresat de mal multe dile uă interpelare de D. Furcnlescu în pri- vința destituirel unul profesor. Acum sunt gata a răspunde. Cred că D Furculescu va desvolta interpelarea..... D. Furcnlescu. Negreșit că voiiî des- volta ; căci mal am alte șâse. D. G Polizu. Voiu să adresed biurou- lul uă interpelare în privința rugămintel ce ’l-am făcut de a mi se da uă copie le- galisată după budgetul eforiei spitalelor. Aparițiunea acestui budget netipărit nu ne-a permis să ’l cunâscem.... Uă voce. N’are timp Camera să se ocu- pe de certele D-tale cu D. Davila ... (sgo- mot.) D. G. Polizu. Nu ’ți permit D-tale să puni numele meu alături cu al unul falși- ticator și demoralisator.... (Sgomot, pro- testări.) Uă voce La ordine 1 (Sgomot.) D. președinte. Nu voiiî chema pe ni- meni la ordine din ordinea D-tale. Nu am au(Lit, din causa sgomotulul, ultimele cu- vinte ale D-lul Polizu cari au dat loc la acest tumult; deră vă rog să faceți linis- ce, căci sunt sigur eă cu uă persână de inteligența, moralitatea și respectabilita- tea D-lul Polizu mă voiiî înțelege tot-d’a- una. D. G. Polizu. Vă mulțumesc. D. președinte. Prin urmare, vă rog, deca limba v’a alunecat.... D. G. Polizu. N’a alunecat. D. Gr. Cantacuzino. A pronunțat cu- vintele de falșiticator și demoralisator și nu le-a retras.... D. Polizu. Nu le retrag. (Protestări, sgomot.) D. Gr. Cantacuzino. Cer cuvântul, D-le președinte. D. G. Polizu. Dâcă onor. Cameră gă- sesce că eu am pronunțat vorbe necuviin- eiâse, le retrag pentru respectul Camerei... D. președinte. Pentru onârea fie-că- ul om. Voci. Așa. D. G. Polizu. Deră nu voesc a se întâm- fa cu cererea mea în privința comunică- ri unei copil după budgetul eforiei ceea c«s’a întâmplat cu istoria unul vânător, cae gonind căpriâra a dispărut într’un prcipițiu si căpriâră și vânător; sau ca fahla vulturului care fiind rănit I au în- treht:de ce plânge , El a că plânge, nu jentru că mâre, dâră pentru că săgeta D. G. Vernescu. Este adevărat, D-lor. că nu se pâte da copie de pe un budget; însă nu este mal pucin adevărat că, după regulamentul Camerei, biuroul, când i se adresâdă uă cerere de la un deputat pen- tru un dosar, este dator să intervină la gu- vern a i se comunica actele și a le pune la disposițiunea deputatului. Merg mal departe : Avem dreptul a reclama, nu nu- mai copil, deră chiar actele originale. Așa dâră onor, președinte al nostru vabine-voi să intervină către guvern ca să dea D-lul Polizu actul ee ’l cere. Acesta este un drept al D-sale, nu numai recunoscut de regulament, dâră aș putea <|ice că este chiar un drept constituțional. Cine are dreptul de a interpela pe gu- vern, cine are dreptul de a interpela auto- ritățile cari sunt puse sub direcțiunea gu- vernului, are dreptul de a vedea actele gu- vernului ; și dâcă D-vâstră nu veți pune la disposițiunea deputatului dosarele și actele de care are necesitate deputatul, a- tuncl dreptul de interpelare devine inutile. S’a mal dis un lucru, D-lor, s’a pus în îndoială datoria de a se da publicitățel a- cest budget. Nu pâte să esiste îndoială a- colo unde uă lege intervine pentru sanc- țiunea unul budget. Ministerul este dator să facă a se publica budgrtele eforiei spi talelor, pentru că uă lege a Camerei a in- tervenit de a se vota acel budget. După usurile constituționale și după legile nâs- tre acest budget trebue să se publice. D. președinte. D-lor, mal întâiti tre- bue să dafi uă esplicațiune unul domn preo- pinent la două cestiunl, îutâifi că biuroul era dator să câră acel budget de la minis- ter și să ’l pună la disposițiunea D-lul deputat care ’l reclamă. Acâsta am voit să o fac; însă onorabilele D. Polizu ’ml-a declarat că are trebuință a ține la D-sa cel pucin 15 r. D. Furcnlescu. D-lor. rogpel). minis- tru al instrucțiune! publice să nu crâjăcă din acâstă interpelațiune aș voi. să fac un act de oposițiune, mal cu sâmă D- sale, care de și noii venit în minister,|nei a dat cea mal mare dovadă că a sciut să ’șl îndepli- nâscă misiunea sa cu distinsă, activitate și mult zel pentru totceconce.rnă instruc- țiunea publică. Inteipelațiunea mea are de scop de a aplica, pe cât se pâte, princi- piele scrise în Constituțiune, a dică de a veni și prin dreptul de control >ce avem ca deputațl. să dăm sprijinul since r unul mi- nistru când pâte ca om a alunecat pe uă cale greșită; căci într’adevăr, D-lor. ca â- menl suntem adesea ori înconjurați de a- micl saă curtezani, (mal cu sâmă miniștrii) cari ati mal multă sati mai puțină in- influență asupra nâstră și cari ne împinge pe uă cale care de multe ori se întâmplă să fie greșită. Ei bine, în asemenea circum- stanțe, este de datoria unui mandatar, când vede că un ministru sa găsesce înconjurat de asemenea persâne, să ’l sfătuâscă, să’l oprescă de a putea greși. Acesta dâră este scopul interpelațiune! mele, âră nici de cum de a pune, cum se 4ice, bețe în râtele ministerului. Sciți, D-lor, că mai cn toți am subscris un program prin care am promis țârei, în- tre altele, și înălțarea caracterului profe- sorilor, al clerului și al magistra.ilor. A- cum să vedem cum se pâte înălța caracte- rul profesorilor. D-v. sciți că profesorul, ca și preotul, este părintele spiritual al cetățenilor; prin urmare, uâ adevărată Cameră liberală tre- bue să aibă tâtă solicitudinea sa pentru profesori care au de misiune cultura spi- ritului cetățenilor și sunt înainte mergă- tori progresului al ci vilisațiunel, apărând de ori ce atac ar putea să vie asupra lor din ure personale, fie chiar din partea al- tor profesori, între cari ar trebui să dom- nâscă numai îufărțirea, și respectul reci- proc ! Acum, uă dată că am făcut aceste des- voltărl preliminarie ’ml permit a întreba pe D. ministru, care a fost motivul ca să distitue pe un distins profesor de limba francesă, un frances, un amic al națiunel nâstre care ’și a părăsit patria sa ca să vie prin talentul sâti, să dea învățătura u- nui popor amic, contribuind cu acâsta a ’l conduce pe calea progresului și a ci- vilisațiunel. Acest profesor este D. Spicq care s’a v8$ut destituit numai pe basa u- nul simplu raport al unu! director de gim- nasiu, fără să se respecte câtuși de puțin disposițiunile legel instrucțiune! publice, care âtă ce mot). D. președinte. N’am au^it că ați ata- cat pe I). Stoicescu. D. Furculescu. Cum, D-le președinte! Când vorbeam de un străin nu mă oprâțl, și când voiu să vorbesc despre D. Ure- chiă mă opriți! D. președinte. Nu te opresc, dâră D-ta scil să ataci și fără a pronunța nume de persâne. D. Fnrculescu Așa voițl? EI bine; ce se întâmplă D-lor? Uă persână âre-care ce are un pension.... Uă voce. La șosea (ilaritate). D. Furculescu. Nu spun nume, pic uă persână âre-care pretinde D-lui Spicq, prin D. profesor Circa, a fi indulgent pen- tru elevii din pensionatul D-sale. Mal a- daogă D. Circa că acea persână, fiind in- fluentă, are să’I protâgă; la cas însă con- trariu, are să’șl atragă resentimentul el asupra sa, și pâte chiar resturnarea sa. Vedeți, dâră, amenințare pentru a ob- ține note oficiale, profesată contra unul profesor al Statului de șeful unul institut privat. D. Spicq se opune, picând că D-sa a jurat că ’șl va îndeplini în consciință da- toria, și că nici uă dată nu va facefavâre. Ce se întâmplă însă? In presența profeso- rilor esammatorl D Spicq este insultat. Și de cine? Chiar de persână aceea care prelinsese £>-lui Spicq uăfavâre! Profe- sorii esaminatorl, împreună cu D. Spicq, indignați, silesce pe D .... a face scuse. Cu tâte acestea, persână fără nume merge și reclamă consiliului superior școlar, și dreptatea sa dă tot D-lul Spicq. Se pro- pune apoi D-lui Spicq să se ducă să dea lecțiunl la acel institut, și D. Spicq re- fusă din noti. De aci fel de fel de uneltiri și intrige couitra D-lul Spicq în tot tim- pul regimului Catargiesc. Norocire pentru D. fără nume că amicii politici aii venit la cârma țSrelt! Atunci uneltirile reîncep, și în fine, la finitul anului 1876, face directorele Stoi- ceacu faimosul raport despre care am vor- bit. EI bine, cine-va vede în ce spirit ra- portul a putut îconceput! Ce face, însă, D. ministru? Iu loc să facă uă anchetă, seriâsă ca să vaijă dâcă nu cum-va este la mijloc vre-uă intrigă provenită din vre-un sentiment de râsbu- nare pâte în contra acestui profesor, 1 destitue pur și simplu, cu tâte că D-nu Spicq a cerut să se facă anchetă. Și ca să acopere, penă la un punct âre-care, acest arbitrariu ascuns, cere avisul consiliului superior de instrucțiune. El bine, scițl ce s’a întâmplat? Din cinci membri ai con- siliului. patru ati fost pentru facerea an- chetei; unul îusîi, tocmai «cela pe care nu mg lăsațl să'l numesc, D. Urechiă (ilari- tate) lice: Nn. 2^ se destitue. Apoi, D-lor, când D. Spicq are _ ^tea probe de 18 Februarie (2 Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1269 rat de cât de cea mai sinceră dorință de a vedea învățământul public prosperând , corpul profesoral respectat, și în fine, de a vedea ordinea și dreptatea domnind și în instrucțiunea publică, cum trebue să domnâscă în tdte ramurile crganisațiunel Statului româu. Făcând aedstă declarațiune, adaog însă, eu părere de rău, anume peutru D. Fureu- lescu, june instruit, deputat liberal, de și din minoritate, că a venit și eu talentul D-sale a apărat uă causă injustă înaintea D-v., nu pentru că a voit să facă acesta, ci pentru că a cules infidele informațiunl și tot de uă dată a ales uă procedură în contra căreia am protestat de la început, și proteste»} și acum apărând pe un profe- sor înlocuit, depărtat de mine și aeusând pe alții cari sunt îu ființă, și anume pe directorele actual al gimnadiulul Mihai Bravul, care este un tânăr din cei mal e- rudițl, elev eșit din facultatea de litere din Bucurescl, licențiat în litere, care are mai multe cărți didactice, un tânăr care s’a ocupat și se ocupă cu seriositate de profesiunea sa, acesta este D. Stoicescu. Nu este potrivit cu talentul D-lul Furcu- lescu ca prin asemenea mijldce să apere pe un profesor șt să deaigre pe alții, și de aceea m’am cretlut dator să proteste»} în contra alegațiunil D-sale, atât în ceea ce privesce pe D. Stoicescu, cât și pentru cașul depărtării D-lul Spicq. Aceasta a fost, nu sciu de când, deră de bună sâmă, înainte de actuala lege a instrucțiunii, numit maestru de limba fran- cesă la scdla militară; căci nu pdte fi pro- fesor la acea scdlă. Nu mă ocup de ce concurs a dat, de ee titluri a avut atunci când a intrat maestru de limba francesă în acestă scdlă. Tot ce scifi positiv este că, la 1874, D. Spicq a fost numit de mi- nistru de atunci, nu prin decret, ci prin ordinul cu No. 2,399, profesor de limba francesă, cu titlu provisoriii, la gimnastul Michai-Bravul, fără însă, notați bine, a trece pe d inaintea unei comisiunl de ju- riu, care să cercetese, conform legel, ti- tlurile cari 'I puteau da dreptul de a veni în calitate de profesor provisoriii la un gimnasiu. Cred că este de trebuință ca D. Furcu- lescu, absolvent al facultățel de drept din Paris, să nu ignorese legile țărel, și încă legi organice ea aceea a instrucțiunii pu- blice; deră cu părere de rău voiu demon- stra ouor. Adunări că unele articole ale acelei legi le-a ignorat D. Furculescu, și altele, pe care le-a citit, le-a înțeles răii. Legea prevede trei grade de numire a profesorilor; se pdte numi cine-va profe- sor saă învățător cu titlu de suplinitor; este, de esemplu, uăcatedră vacantă; până a căpăta un profesor competinte pentru a- cea catedră, se ia d < unde se pdte un om cu mal multă sau mal pucină cunoscință, ca să ocupe acea catedră ca suplininte, capacitate și moralitate, atât din Francia | cât și de la noi, după cum am arătat, când de trei ori este rugat de D. Urechiă să vină să predea limba francesă în institu- tul sâfi și refusă, care pâte fi causa că acum tot D. Urechiă, în avisul consiliului| superior al iustrucțiunel publice, să’l gă- sâscă incapabile și nedemn de a mal fi profesor? Cum dâră se mărită aceste două idei contradicătâre : capabil a preda lim- ba francesă în institui privat Urechiă, și incapabil în gimnastul Statului ? Nu tre- bue multă capacitate a vedea că aci nu a fost de cât uă intrigă, uă pasiune ârbă de resbunare a D-lor Urechiă și Stoicescu contra D-lul Spicq. Acest sentiment barbar de resbunare nu cred că trebue să esiste între membrii corpului profesoral, menit a conduce fra- geiele inteligențe ale tinerime! ndstre pe calea instrucției și moralitățel. Conduita acestor D-nl profesori este așa de blama- bilă, eă nu găsesc în limba română cu- vinte destul de tari pentru a o califica. Acestea am avut de 4is! rog dâră pe Cameră, ca uă cestiune de justiție, ca uă cestiune de respect pentru programul eu care am învins pe Catargiu, program în care am promis ca corpul profesoral să fie rădicat la înălțimea sa, âră nu să fie focar de intrige și de agențl electorali la alegeri, ca în timpul regimului Catar- giesc, când acest corp servea de instru- ment în luptele politice, și cer ca să se încuviințese uă anchetă care săstabilâscă lucrurile ast-fel cum sunt, pedepsindu-se și culpabilii. Numai ast-fel, D-lor, in facia țărel vom putea fi crezuți că programul nostru are uă realitate, nu a fost înmormântat cu ve- nirea partitulul liberal la putere. Numai ast-fel vom sustrage pe D-nil miniștri de la anturagiul, de multe ori pe- riculos, a unor dmeni cari n’afi în vedere de cât interesul. Numai ast-fel miniștrii cel bine-inteuționațl, precum este actua- lul 'nostru ministru de instrucțiune pu- blică, vor fi feriți de orl-ce ispită și in- trige de curtesanl. Apoi și D. Spicq nu cerea fi reintegrat; el nu cere alt-ceva de cât ea ondrea sa să fie salvată, precum dduea Francisc 1 după perderea bătăliei de la Provia „că totul este perdut, afară de onâre. “ Ast-fel, deră, am terminat, rugând pe D. ministru și pe Cameră ca, după ce se vor constata faptele, să facă reparațiuaea cuvenită ondrel D-lul Spicq, și se va con- stata că nn D. Spicq, ci D. Stoicescu' precum constată D. Stilescu, a fost inca- pabil. D G. Chițu, ministrul cultelor și al iustrucțiunel publice. D-lor, declar de mal înainte, cu tdtă francheța, că nu am pus un singur minut în îndoială bu- nele intențiunî ale D-lul Furculescu. Am fost și sunt sigur că D-sa nu a fost inspi- până se va publica și ține un concurs, ca aspirantul să trâcă înaintea unul jurifi e- saminator care cercetâsă titlurile lui de capacitate și de aptitudine ca profesor, și obținând încuviințarea consiliului de in- strucțiune și aprobarea ministerului, pdte căpăta atunci gradul de profesor proviso- riu pe timp de trei ani, p«ntru licee și gimnasie, care timp se numesce timp de încercare, și în care timp acel profesor trebue să probe»)e deca are și aptitudinea în adevăr de a fi profesor, âră nu numai în- vățătura; și numai după ce trec acești trei ani, și a dat acele probe, atunci are drep- tul de a fi numit profesor definitiv, și a- tuncl chiar profesorii nu sunt inamovibili, )-le Furculescu, căci numai pe profesorii titulari de universitate legea ’I declară inamovibili. Deră un profesor ca acela care am dis că pdte fi numit în modul cum am arătat la licee și gimnasie, pdte cădea în cașul de a fi destituit, și acest cas Ier gea ’l determină anume, căci âtă ce <)ice: „Profesorii cari vor călca datoriile ce le sunt impuse prin acâstă lege, safi cari ar compromite în veri-ce mod demnitatea caracterului lor, vor fi supus!, după ca- șuri, la avertisment, censură, suspensiune safi destituțiune.“ Va să 4’că de la început nu a câți să pronunțați vorba de destituire, pentru că destituirea nu sefacedecât conform legel. D. N. Furculescu. 0 sciu. D. ministru cultelor și iustrucțiunel publice. Apoi dâcă sciți legea, pentru ce ați (jds că am destituit ? Fiind-că nu este destituit, pentru că, ca să fie destituit, trebuia să fie mal ântâiu numit provisoriii safi definitiv ceea-ce n’a fost, căci D. Spicq a fost numai ca suplinitor, și nu numai a- tât, dâr destituirea se face în urma unei cărți de judecată pronunțată de uă comi- siune ad-hoc prevâdută de lege, și pentru nedemnitate, cum dice legea. D. Spicq. a fost numit îu 1874 prin ordin ministerial profesore suplinitor la gimnasiul Michal- Bravul, numai pentru că demisionase prin decret Domnesc de la scâla militară; bine voiți a nota acâstă «presiune: „demisio- nase prin decret¹⁴ așa »iice ordinul de nu- mire al ministrului de atunci și cu acesta ’ml aduc aminte < ceoruane Iviarue> toi i muNllunUl, uhiuLăi- 1 EOjîAfixE 1273 țiune, și care pentru acesta s’a pus și în Constituțiune, adică ca să fie imutabile până la modificarea Constituțiunil făcută prin filiera și eu formele legale; după a- ceste esplicărl, 4ic, noi nu putem priimi "stă^I propunerea ce se face de comisiune aii de amendamentele ce s’a presintat, ind eă prin acesta s’ar aduce uă atingere Constituțiunil; și, precum nu v’ațl atins de legea electorală când a fost vorba de pro- f sori tot ast-fel și acum să vă abțineți de la acea interpretare ce vi se propune; căci nu se cuvine să creați un precedent răii. D. G. Cantili. Este adevărat că s’ar rea un fârte rătt precedent. D. ministru de culte și instrucțiune mblică. Sunt destule articole în legea e- lectorală, care în adevăr sunt numai de procedură, și acolo ne vom sili să facem tot posibilul pentru a face ca libertatea a- legerilor să fie garantată. D. Cantili. Eă propun suprimarea ace- stui crticol. D. E. Protopopescu-Pache. Nu numai ă sunt pentru acest articol dâr aș voi să propun și uă sancțiune, pentru că nu în- eleg că acest articol ar putea să aibă un ifeet âre care dâcă nu’I punem și uă sanc- inne; alt-fel ar rămânea uă literă mârtă. Eă, cum ați văjlul din amendamentul meii, propun că atunci când un alegător nu va voi a se înscrie, să plătâscă uă amendă de 1000 lei, și vă rog să’l priimițl; căci cu modul acesta fie-care se va interesa să fie înscris. D. D. I. Ghica. D-lor deputațl, după părerea mea, atât articolul 6 din projectul comitetului de delegați, cât și acela din projectul de lege primitiv, nu șl are locul aci. Articolele 58. 59 și 60 din legea e- lectorală sunt destul de clare. Spiritul Constituțiunil este că în materie electo- rală să fie representată proprietatea mare, proprietatea mică, comerciul și opinca, în fine tâte interesele. Din acesta resultă clar că un alegător trebue să se înscrie și să votese în colegiul la care el aparține. De aceea sunt pentru supresiunea acestui ar- ticol. D. președinte. La biurott sunt mal mul- te amendamente; cel d’ântâitt este al D-lul Dimancea, care dice : „Profesorii de universități din Bucu- resci și Iași, pe lângă votul care ’l dau pentru un senator din sinul lor, pot să vo- tese și în colegiele I sâu II ale proprieta- rilor de vor avea censul legal. “ A⁷. Dimancea. J. N. Dimancea. Eă susțiu că art. 6, este fârte bine redactat și voifi spune o- nor. Camere un fapt care o va convinge că nu este bine a trece cineva din un colegiu în altul. Presupuneți că în colegiul I sunt 20 de alegători de uă idee, 25 de altă i- dee și 40 de altă idee. Cel 40 vădend că nu triumfă idea lor, să retrag din colegiul I-ifi și trec în colegiul al II-lea; ast-fel că deputatul eșit din colegiul I, este es- presiunea minorității. In ceea ce privesce amendamentul ce am avut onâre să vă presint, atât legea e- lectorală cât și Constituțiunea a regulat votul pe interesele deosebitelor clase al societății, dâr tot de odată a mal consa- crat un colegitt care este acela al sciințel. Ieri, D-vâstră ați votat un principiu, care era în contra opiniunii mele, că pâte pro- prietatea mare să votese prin delegațiune în colegiul al patrulea. Apoi, în urma ace- stui vot pe care l’ațl dat erî, dâca voițl a fi consequențl, trebue să vă gândiți că le- r ea electorală a dat proprietarilor mari un vot, celor mici un vot și sciințel un vot. Prin urmare, profesorii pot să aibă dublă qualitate : ca profesori de universitate să votese pentru Senat; dâr având uă avere de 300 galbeni venit, pot să votese prin ur- mare și în colegiul I. . . (sgomot, întreru- peri). Rog pe onorata Cameră să se gândâscă bine asupra acestui amendament și va ve- dea, citiud legea, că el ’șl are rațiunea de a fi. D. A. Stolojan. D-lor deputațl, sciți bine care sunt basele legii electorale; ea a împărțit țâra pe interese; proprietatea ma- re este represintată prin colegiul I; pro- prietatea mică prin colegiul al II-lea în care intră comerciu și industria. Prin ur- mare, dâca legiuitorul a găsit că aceste interese sunt osebite, cum voițl D-vâstră să rămână la facultatea mea de a mă duce să voted în un alt colegii! de cât în acela unde trebue să voted după averea mea ? Domnilor, este un singur lucru care pe mine m’a mișcat. Ett nu găsesc că artico- lul în discuțiune nu este bun, și âtă pen- tru ce : las că pot invoca și votul D-vâ- stră de ieri când ați dis că cel din cole- giul I pot să votese prin delegațiune în colegiul al IV-lea, și prin urmare, ceea ce ațî admis ieri nu înțeleg de ce să nu ad- mitețl și astădl; dâr afară de acâsta, nu văd de ce acest articol se taxâdă a fi ne- constituțional. Pe ce se basâ4ă teoria D-vâstră că el lovesce Constituțiunea ? Noi prin acâstă lucrare nu atacăm întru nimic Constituțiunea. In adevăr, 4icem noi âre că acel care are 300 galbeni venit să nu fie în colegiul I ? rjicem că acel care are un venit de la 300 galbeni în sus, să nu facă parte din colegiul II ? Nu ; noi <)i- cem un lucru : că acela care este în cole- giul I, să nu trâcă în alt colegitt, și di- cend acâsta, cred că nu am atacat basele legel nostre electorale. Să vă spun ce mi s’a întâmplat mie să văd la un colegitt : In Crajova era uă fa- milia compusă de mal mulțl membri și fie-ca-e membru avea censul cerul de lege spre a figura în colegiul I; ei bine, acâstă familiă nu voia să trâcă diu colegiul II în colegiul 1, unde ’I chiăma interesul lor, ci sta acolo-în colegiul II, și ast-fel falsi- fica alegerile colegiul ii II, și numai aș⁻ puteau veni în Cameră. EI bine, de când acele persâne au tre- cut din colegiul II în colegiul I, colegiul II s’a emancipat. D. G. Cantilli. D-lor, voitt fi fârte scurt căci discuțiunea s’a făcut asupra acestui punct atât de mult, în cât nu mal este tre- buință de uă lungă desvoltare asupra st luțiunei ce sunteți chiămațl a da cestiu- nel de faciă. înainte de a discuta acâstă cestiune, trebue să ne întrebăm dâcă este compe- tinte onor. Adunare. Ca să discute Gestiu- nile cari se prevăd în articolul acesta, ett, a priori voitt dice în mod positiv și cate goric, că nu este competinte Adunarea să discute asupra materiei care se prevede în acest articol, vom avea regretul să fiii în contra opiniunel emisă de onor, meii amic D. Stolojan. In acest articol 6, propus de comitetul nostru de delegați, se dice acela care are un cens pentru a figura în cutare colegiu, nu este în drept să se înscrie în alt cole- giu, de cât acela căruia ’I aparține după censul ce posedă. In privința acâsta ouor. comitet de delegați, este în divergintă de । opiniune cu acel domni deputațl cari att propus modificarea câtor-va articole din legea electorală, căci se dice de către a- cestl din urmă domni deputațl, că aceia cari au un cens și aparțin unul colegiu, se pot strămuta în alt colegiu, neapărat cu condițiunea ca să aibă censul în colegiul acela. înainte de a trata acâstă cestiune, tre- bue să vedem dâcă noi suntem competințl să discutăm acâstă cestiune. Ett ml am convicțiunea formată în mod fârte intim în privința acâsta și dic că, ori de câte ori este vorba de un principitt pe care constituanțil noștri ’l att înscris în pactul nostru fundamental, nu ml e permis mie să pun mâna pe asemenea materii cari sunt coprinseîn Constituțiune, de cât nu- mai în conformitate cu disposițiunea arti- colului 129 din Constituțiune care pre- vede cnm are să se facă revisuirea Gonsti- tuțiunel. Acest articol 129 mă dispensă de a vă mal spune cum se face revisuirea Constituțiunel, însă constat că nu se pre- sintă acâstă modificare care se aduce arti- colului precitat din legea electorală cu disposițiunile articolului 129 din Consti- tuțiune. Dâcă ar fi vorba numai de uă cestiun- de procedură, negreșit că atunci nu aș avea nimic de dis în privința disposițiue nilor ce ați voi să stabiliți prin acest pro- iect de lege pentru a regula operațiunile alegerilor - căci este chiar în Constituți- une art. 65, care dice că legea electorală va hotărî cele-alte cestiuni de detalitt și mersul ^operațiunilor electorale. In Belgia, în adevăr, s’a modificat în două rânduri le- M0M10KLL Jl< IAL.-AL ... MANIEI .8 Febisa. te (2 Martie) 1871 gea electorală, la 1844, ’ml pare și acum este la ordinea 4ilel modificarea proceda- re! ceea ce privesce secretul votului și fraudele în alegeri. Dâră dre de ast-fel de modificare e vorba în acest art. 6 ? Nu; a- cest articol 6 coprinde uă mot;ficare a u- nu! articol din Constiluțiuue D. A. Stolojan. Nu este modificare, ci interpretare. D. Furculescu. Nici interpretare nu se pdte face. D. G. Cantilli. Vom discuta acestă ces- tiune ; vâ rog să nu vă supărațl. Iată ce 4ice art. 58, 59 și 60 din Con- stituțiune : „Art. 58. Corpul electoral este împăr- țit în fie-care județ in patru colegiurl; „Art. 59. Fac parte din l-iul colegifi a- cel cari afi un venit fonciar de trei sute galbeni în sus. „Art. 69. Fac parte din al 2-a colegiu acel cari au un venit fonciar de trei sute galbeni în jos, până la 100 inclusiv.“ Ast-fel fiind, nu este permis acestei A- dunărl să interprete nici în sensul Consti- tuțiunel, nici în contra sensului Constlu- țiune! un articol din Constituțiune (prea bine). Interpretarea nu se pdte face de cât în conformitate cu vederile art. 129 din Constituțiune. A <|ice că pdte să facă parte din colegie deosebiți alegâtorl, acâsta va să a dă uă interpretare a sensului co- prins în acest articol... ’lă voce. De care este nevoe. D. G. tautilli. Pdle să fie nevoe, și eti 4ie că este nevoe ; dâr mâne vor veni alțl guvernanți cari să găsâscă că este nevoe a face altă interpretaie Constituțiunel, și atunci cine vâ asigură, D-lor deputațl, că aceia nu vor veni să interprete în contra ideielor ndstre, picând că nu s’a făcut bine acestă interpretare și vor interpreta după cum le va conveni, vor 4*ue pâie că ace! din comunele rurale cari plătesc 80 lei să figureze în colegiul al 3-lea, și noi am 4is să nu ficureze în colegiul al 3-lea. Iată cuvintele pentru care cred că art. 5 lovesce în inima pactului nostru funda- mental. Acum, D-lor, decă D-v. vâ veți declara competințl ca să statuați în privința a câsta, ceea ce uu cred, căci ar ti inconsti- luțional, și așiu invoca îu favdrea opiniu- nilor mele și aceea ce ați făcut eri cu pro- fesorii, când a fost vorba de a se inter- preta ce se înțelege prin cuvântul profe- sor, și D-vdstră ați ijis că nu sunteți în drept să interpretați ce sunt profesorii de care vorbesce Constituțiunea; ați 4i$ eâ nu se pdte interpreta de cât îu conformi- tate cu disposițiunile din Constituțiune; der cum 4iceam decă D-vdstră v’ațl de- clara competințl să faceți acestă interpre- tare și ar fi să ’ml dau și eu opiniunea mea asupra acestui punct, voiu 4>ee că art. 6 al comitetului delegaților este su- perf! este inutil „enlru că este Cons- tituțiu ea și legea electorală care cea onor. D-nu Stolojan în privința unui articol precedent, acesta nu va să 4ică că suntem ținuți să facem necontenit greșeli. Efi aș întreba un singur lucru pe D-nu Stolojan : D-sa 4ice că după ari. 59, 60, 61, etc. din Constițiune, colegiele sunt împărțite după interese. Prin urmare, acel care are venitul prevă4ut de Constituțiu- ne, trebue să fie legat de colegiul acela unde a voit să ’l lege Constituțiunea. Apoi decă s’ar găsi uă majoritate aci care să 4ică din contra, că acești âmenl polii să se plimbe din colegiu în colegiu, ce s’ar face cu acest principiu din Constituțiune? D. A. Sto.ojau. Ce se face cu tâte le- gile constituționale ? D. G. Vernescu. Sunt legi carl se pot interpreta de Cameră, bine sau rău; sunt însă altele asupra cărora s’a pus pecetea sfințeniei și caii nu se pot interpreta de cât sșa cum 4>ee Constituțiunea, uupfi for- mele prevă4ute în ea. D. A. Stolojan. Interpretarea e mo- dificare. D. G. Vernescu. a interpreta uă lege constituțională, pretinde D. Stolojan, nu e a modifica acea lege ; deră când s’ar face interpretarea în contra spiritului Consti- tuțiunel, atunci ce se face ? S« violâda chiar Constituțiunea. Prin urmare, D-lor, cestiunea acâsta nu merită multă discuțiune. Când D-vâstră veți permite acâstă iuterpietare a Consti- tuțiunel, apoi eu mă fac forte ca acâstă Constițiune, cu uă majoritate ostilă care s’ar putea forma într’un parlament, să vâ o modific, să o violes în tâte pnncipiele el, așa în cât liberalul D. Stolojan să nu mal recunâscă Constituțiunea acestei țâri. 6lA, D-lor, situațiunea pe care am crea-o. De aceea să nu ne jucăm cu focul; să nu ne jucăm cu principiiele acelea sfinte ale Constituțiunel; căci Constituțiunea trebue respectată în totul. Etă ce avâm de 4i⁸ pentru susținerea amendamentului, adică pentru suprimarea ace tul articol. Acum voiu 4iue douâ cuvinte, dâcă ’ml e permis, iu privința amendamentului D-lul Dimancea. D-lor, acest amendament al D-lul Di- mancea, nu numai că ar viola Constituțiu- nea, dâră nu are nimic a face in cașul de față. El tinde a da unei clase de âmenl două voturi in același timp, in douâ cole- gi uri deosebite. Acâsta ar viola cu desăvârșire și spiri- tul Constituțiuuii și nici ar avea locul seu in art. 6. Pentru aceste cuvinte cer suprimarea articolului și respingerea amendamentului D-lul Dimancea. D. G. Sefeudache. D-le președinte, ne- apărat că vorbind contra amendamentului, voi vorbi in general in contra opiniunel care s’a emis in acâstă onor. Cameră ca să suprimăm acest articol. Douâ idei, D-lor deputațl, afi fost produse cu ocasiunea a- cestul articol. Intăia idee este că noi am viola Constituțiunea, și al duoilea, că, chiar dâcă nu am viola Constituțiunea, ar- ticolul ast-fel cum e redijat, nu ar fi in a devâr in avantagiul colegielor electorale. D-lor, pentru prima ideă că noi nu a- vem dreptul a interpreta Constituțiunea, recunosc in adevăr, că nu avem acest drept. D’aceea noi aci nici nu facem uă in- terpretare a Constituției; dâră onor. D. Sto- lojan ne-a 4's: noi avem dreptul să facem interpretațiunl, și noi aci facem uă iuter- pretațiune. El bine, D-le Stolojan, a inter- preta Constituțiunea este a lua locul Ca- merei aceleia care a făcut Constituțiunea. Este evident și elementar că a interpreta cu autoritate uă lege nu se pâte face de cât pe aceeași cale pe care s’a confecționat legea ce se interpretă insă dreptul; de inter- pretare cu autoritate judecătorâscă relati- vă numai la cașuri speciali nu ’l are a4I 18 Februarie (2 Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 275 de cât t ele, curțile și c ea de ca- sațiune. Prin urmare, în intențiunea un i care am făcut parte din comitetul delegaților, nu a fost de loc interpretarea Constituțiune!, și vă asigur, că dâcă noi, comitetul delega- ților, am fi Înțeles un singur moment că se interpretă Constituțiunea, nu am fi fă- cut acâsta. In intențiunea mea, ceea ce a fost, este să complectăm, ca să dic așa, legea electorală, ceea ce se pdte face prin- tr’uă lege, fiind-că legea electorală nu este tdtăconținută in Constituție, și prin urmare nu puteți D-vdstră să dieețî că noi voind să complectăm legea electorală și vorbind eu acâstă ocasiune despre Constituție, a- tingem Constituțiunea, căci D-lor, cum voițl D-vdstră ea in argumentațiunea nds- tră să nu ne sprijinim pe Constituțiune. Așa, deră să fie bineînțeles că noî nu nu- mai nu că atacăm Constituțiunea dâră incă nicî in faptă nu am atins’o câtuși de puțin. Ce facem no! acum’ Legiferăm dupe prin- cipiile puse in Constituțiune. Apoi D-lor, cu acest mod pe care îl susține unii din D-vdstră noî n’am maî putea modifica și ameliora nici uă lege prevăzută in Cnns- tituțiune. Ce fel ? Constituțiunea coprinde maî multe principii: inviolabilitatea do- miciliului, inviolabilitatea persdnel, pre- vede exproprierea și altele. El bine, nu avem noi dreptul să facem legi basate pe aceste principiurl saiî să modificăm pe cele esistente ? Apoi, D-lor, cu sistemul acesta am remănea pe loc fără a mal ve- dea nici uă lege specială. D. G. Berendei. Nu sunteți in cestiune. D. Sefendache. D. Berendei mă intre- rupe dicând că nu sunt in cestiune; D-sa din acâsta se vede că m’a înțeles pdte bine. D-lor, prin acest articol nu se atacă intru nimic Constituțiunea, ba incă socotesc că se sprijine și maî mult intențiunea Cons- ituțiunil de a nu trece un alegător de la nn colegiu la altul fiind că ast-fel s’ar pu- tea întâmpla uă dată intr’uu cas dat, voind toți alegătorii să Dâcă dintr’un colegii! intr’altul ar remâne multe colegiurl fără alegători și legiuitorii din Constituantă n’afi voit acesta. De aceea, vă rog, să ad- mitețî articolul așa cum este făcut de co- • misiune. — Se cere incbiderea discuțiuniî și pu- uendu-se la vot se primesce. Amendamentul D-lul Dimancea nefiind susținut, se Înlătură. D. N. Constantiuescu. Eu retrag amen- damentul meu. D. președinte. Penă câud comisiunea se va consulta asupra amendamentului D- lul Vernescu, consult Adunarea dâcă vo- esce se țină ședință mâne Dum'necă ? Voci. Da, da. Ite voci. Nu nu ; se nu ținem. — Se pune la vot propunerea de a se ține ședință mâne, și nu se pdte constata resultatul votului, fund indnoială. D G. Vernescu. Trebue duoă treimi pentru acâsta, și de aceea cer cuvântul i~ cestiune de regulament. D. președinte. Mal bine să nu ținem ședință de cât să ne perdem timpul cu cestiunl de regulament. D. L. Erac ide. D-lor, comisiunea in majoritate respinge amendamentul D-luî Vernescu și menține articolul propus de comitet. — Se pune la vot următorul amenda- ment al D-luî Vernescu și se adoptă : „Propupem suprimarea art. 6. „G. Vernescu, D. I. Ghica, P. Ghica, P. Cern ătescu. “ D. N. Furculescu. D-lor, protested con- tra acestui vot al majorității prin care s’a călcat Constituțiunea, căci prin acest a- menăamont s’a luat un drept al cetățeni- lor. .. (sgomotj. D. ministru cultelor. Sa respins ar- ticolul interpretativ. Voci Da. D. ministru cultelor. Va să dică s’a respectat Constituțiunea (aplause). D. A. Stolojan. Cer cuvântul. D. ministru cultelor și instrucțiunii publice. D-lor deputațl. cu tdtă desapro- barea ce primesc de la D. Stolojan, să-mi dațl voie a vă da dre-carl explicațiunî; pe cari le cred necesarii pentru aceî domnî deputațl pe carî îl aud protestând că s’ar fi călcat Constituțiunea, și să le dovedesc eă, votând interpretarea articoluM 5 din legea electorală, s’a votat cu alte cuvinte identic articolul 61 din Constituțiune cu tdte că mi se pare că nu este de cât un singur deputat, D. Furculescu, care pro- testă in momentul de față că s’a călcat Constituțiunea. _ EI bine, să incepem prin D. Furculescu. Nu s’a călcat Constituțiunea, pentru că, dupe cum ați vădut, s’a primit tocmai a- mendamentul D-lul Vernescu, la care a a- derat și guvernul, și care eă fiind a- cest articol și in Constituțiune trebue să fie considerat ca basa immutabile și nu pdte să i se dea nicî uă interpretațiune sau modificare... D. Stolojan. Protested contra acestei ! teorii. D. ministru cultelor. Ascultați mal ântâiu și apoi protestați. Acum vin la observațiunea D-lul Sto- lojan și a altor D-nl deputațl. Ce dic dumnealor, pentru casă susție că trebue onor. Cameră să facă interpretarea articolului din Constituțiune ? pic, că s’a făcut ieri acesta în privința rurarilor cu 80 lei, și prin urmare trebue să se facă și astădl. El bine, D- Vernescu v’a spus că dâcă s’a făcut acâsta, ar fi uă greșâlă ce s'a co- mis, și D-sa nu este de opiniune ca acâstă greșâlă să sefacă și astădl, căci dâcă e per- mis cuî-va să greșâscă uă dată, nu este permis nimenui a presista in greșâlă... D. N. Furculescu. Errare humanu a est; perseverare, diabolicum D. ministru cultelor și instrucțiunel publice, picâtdrea adevărată nu e cu dia- bolic, este cu insipidi, că numai Jinsipidi presist in erâre (ilaritate). Așa dâră onor. Vernescu dice că per- mis este să greșâscă cine-va, dâră nu este permis să căntinue in greșeli. Cred insă că onor. D-nu Vernescu nu a fost ieri aci, și onor. D. Stolojan’care face atâta tapaj, asemenea se vede că nu a asis- tat la discuțiunea ce a avut loc ieri, căci atunci nu ar fi cerut să i se dea nuoî ar- gumente astădl, de dre ce enor. D. Bla- remberg, membru inteliginte al acestei Adunări și al Constituantei din 1866 Îm- preună cu D-nu președinte al consiliului, care asemenea era membru al Constituan- tei, au dat argumente destul de puternice Camerei ca să o convingă că prin inter- pretațiune putând modifica safi in sens larg sau in sens strimt Constituțiunea, nu este bine a ne amesteca in asemenea ces- tiunî Constituțiunea. Iată dâră cum nici ieri nu s’a amestecat nimeni in Constituți- une, ci numai in legea electorală, și onor. D. Stolojan, care susține acest articol, tre- bue să vadă că dâcă s’ar vota acest articol, s’ar modifica art. 61 din Constituțiunr și de aceea s’a admis suprimarea lui. D. P. Ghica. Nu este așa. D. ministru cultelor. Tocmai așa este, și D-vdstră care susțineți contrariul per- mitețimî a vâ spune că nu ați citit art. 5 din legea electorală, ca să vedeți că di- feră de art. 61 din Constituțiune, căcî iată ce dice art. 61 din Constituțiune: „Fac parte din al III colegii! al orașe- lor, comereianții și industrialii cari plă- tesc către Stat uă dare de 80 Iei. „Sunt scutiți de cens in acest colegiu tdte profesiunile liberale, oficeriî ip re- tragere, profesorii și pensionarii Statului. “ Iată ce (Jiee și art. 5. „Fac parte din al III colegiti al orașelor- comercianții și industrialii car! plătesc că, tre Stat uă dare de 80 1 Y. „Sunt scutiți de cens in acest colegiu tdte profesiunile liberale, oficeriî in re- tragere, profesorii și pensionarii Statu- lui/ Cum vedeți, acest articol are la mijloc un aliniat pe care D-vdstră nu l’ațl vâijut. pentru că nu ați citit legea. EI bine, acest aliniat care nu esistă in Constituțiune s’a interpretat ieri de Ca- meră, iar nu articolul din Constituțiune D. Furculescu. V6 incelațl. D. ministru de culte. VS incelațl D-~. care nu ați citit legea. Așa dar afirm că prin votarea articolu- lui de eri nu s’a violat Constituțiunea, ei numaî s’a interpretat un aliniat din legea electorală care nu este în Constituțiun" Prin urmare, suntem în regulă și putem merge înainte. IZiO ONITORUL OFIC al, KUMA eoruarie țk irtie) icn , — Se citesce art. 6. D. G. Cantili. D-lor, în urma esplkă- i.ior ce am avut onâre să dai asupra ar- ticolului precedent, sunt de părere să su- primăm și acest articol, fiind-că este vor- ba de un cens electoral care este prevăzut de Constituțiune. Voci. Trebue interpretațiune. D. L. Erac ide. D-lor, art. 64 din Con- tuțiune iată ce $ice : „Censul nu se pdte dovedi de cât prin rolul de contribuțiune, chitanțele sad aver- tismentele din partea Împlinitorilor de dări pe anul încetat și pe anul corent.“ Prin urmare, noi nu cerem de cât a fi executat acest articol, Scițl, D-lor, că a venit legei de percep- țiune și scade venitul unul cetățân, de exemplu, de la 100 galbeni venit, scade 25 galbeni sub cuvânt să se lase pentru reparațiune. Aum intreb pe pe onor. D. Cantili decă art. 64 din Constituțiune se modifică satt nu prin legea de percepțiune care reduce cu uă a patra parte, venitul proprietății? Dâca este vorba ca să punem legea de per- cepțiune mal pre sus de cât Constituțiu- nea atunci este alt-ceva, nu aveți de cât să ne o spuneți- D. G. Cantili. Nu este așa. D. L. Eraclide. Prin urmare, dâca nu este așa, și dâca noi astădtl nu suntem chiămațî să interpretăm saii să modificăm legea de percepțiune, atunci să ne permi- teți să credem că cu ocasiunea interpre- tărel legel electorale, trebue să vă espli- căm și in privința censului despre care se vorbesce în art. 64 din Constituțiune. Etă, D-lor, ce a înțeles comitetul D-v., și âtă ce a cerut prin acest articol: a voit ca art. 64 din Constituțiune să fie aplicat în mod riguros. D. ministru cultelor și instrucțiunii publice. D-lor, mal adinâorl v’ațl pronun- țat într’un mod definitiv că nu trebue să ne atingem câtuși de puțin de vre’un arti- col din legea electorală care este înscris și în Constituțiune. Apoi, când Constitu- țiunea blieație la care se anexă acele condițiunl, se vor preda începând imediat după îache- erea contractului și continuând în fie-care di a se preda minimum cuantitățile 10,000 chilograme fân și 7,000 chilograme pae; eră în 30 dile de la data contractului să termine predarea întregel cuantitățî cc n- tractată. Predarea se va face la depositul de U- ragiti, stabilit la casarma Malmaison, strada Belvedere, Bucuresci. Admiterea pentru înmagasinare a cantităților de fân și pae predate, se va face de către uă comisiune numită atunci, și compusă din oficerl ai trupelor călări și medici vatqᵣînari al ar- matei. 3. In cașul ca antreprenorul să nu de- pună treptat și în termenul prevăzut, fu- ragele contractate, ministerul de resbel va cumpăra acele furage âră’șl treptat de o l unde și cu ori ce preț pe comptul garan- ției depusă de antreprenor; fără ca acesta să aibă drept de recurs la vre uă autorita- te, fie administrativă, fie judiciară în coi tra cumpărătorilor făcute 4. Dacă pânâ în dioa fixată pentru ter- minarea predare!, antreprenorele n’ar fi ii trat nici chiar în esecutarea contractului și ministerul a cumpărat în comptul sâu întrega cantitate de fân și pae angajate, garanția ori restul din garanție, acoperind deficitul de s’ar fi produs cu plata mal scump a acestei furnituri, rămâne în fo- losul fiscului, vârsânduse la tesaurul pu- blic fără altă formalitate de cât hotărârea ministerului de resbel și în contra căria antreprenorul n’are nici un drepte recurs la verl-uă autoritate a țârei sau străină țârei. Plata furniturel. 5. Piața fânului și paelor furnisate se va face prin mandat conform regulii 'r sta- bilite prin legea comptabilitățel generale a Statului, după predarea întregel canti- tăți contractată și după primirea la minis- ter a compturilor sale scrise și cetificat" de șeful depositulul furajelor, că fânul și paele primindu-se s’a înmagasionat cu a- probarea ministerului dată în urma con- statărilor calității acestor furnituri. 6. Cheltuelile pentru timbre și taxa dc înregistrări, după vaidiea contractului sunt în sarcina antreprenorului. In cașul când după 24 ore trecute comptate din --- ce se vinde In fălci pentru IA11A 'Lvl ■ |falceA prăjini.1 regul period 1 Anin G i r» ALnl do va. întinderea in pogone din Munte- | pog. țstj. p.1 pentru fnt pentru cele nia. NUMIRILE parchetelor ce ee se vena uțiog 00 I 3 .r-i CO ca- - . (N 2 • . o LO ® Z --- z PLASA | Siretul-de- Târgul . NUMIREA MOȘIELOR PE CARE l 1 . I Țigănia-DrăgănescI . SE AFLĂ SITUATE i Pomesci-Dragomiresel. NUMIREA Județul Roman. | Județul Teleorman. | Țigănia-DrăgănescI 1 " F Ă D U R I L 0 R Zăvoiul Pomesci-Dra- gomirescl..... indiciu ’o^ 04 ei 'O VI h" —Comitetul, îⁿ ședința de la 14 Decern- l I bre 1876, încuviințând a se vinde conform „ legel din 22 Februarie 1873, bunurile co- £2 prinse în tabloul următor: administratiu- nea publică spre generala eunoscință, că, licitația seva ține în (Jiu a de 1 Martie 1877, la 12 ore din (Ji, în localul său, ca- lea Mogoșdei și pe la prefecturile respec- tive, când D-nii amatori urmdsă a se pre- senta pregătiți de garanții în regulă. camere, 2 pivnițe boltite și osebit alte ca mere în curte, fost al episcopiei de Argeș, situat în Bucuresci, culdrea Roșie, subur- bea St. Nicolae din Șelari, strada Lipsca- nii, No. 17. evaluat cu lei 4^.200, garan- ția este 7,700. 10. Uă prăvălie al cărei loc este de 4 stânjeni și 9 palme facia. fostă a monas- tirel St. Eeaterina, situat în Bucuresci, cu- ldrea Albastră , suburbea St. Eeaterina. strada Șerban-Vodă, evaluat lei 10,366, garanția este de leî 1,728. 11. Uă prăvălie cu 2 odăi și pivniță dedesub, foătă a monastirel St. Ion din Focșani, situat în Bucuresci, culdrea Ro- șie, suburbea Popa-Herea, calea Moșilor, No. 59, evaluat lei 9,680, garanția este de lei 1,614. 12. Un ecaret numit Baia-Turcescă, c mal multe dependințe de zid și "aiantă cu locul în întindere pătrată de 235 stân- jeni, 50 palme, fost al monastirpi St. Eca terina, situat în Bucuresci, culdrea Alba stră, suburbea St. Eeaterina, strada Șer ban-Vodă, No. 82, evaluat lei 27,835 ranția este de lei 4,640. 13. Un ecaret compus din 2 corpuri, cel ântâiu are 7 prăvălii și cel al douilea 2 odăițe, prăvălie de cârciumă cu pivniță peste tot cele alte 6 prăvălii au fie-care câte uă pivniță mică, fost al monastire! Căldărușanf, situat în Bucuresci, culdrea Nâgră și Galbenă, suburbea Mântulâsa și Armenescă, calea Moșilor, No. 107 și stra- da Credinței, No. 4, evaluat cu 23,534 lei, garanția provisorie este de le! 3,923. 14. Un ecaret în 2 etaje, compus etajul de jos din 4 prăvălii și cel de sus din 8 camere, cu locul în întindere de 114 stân- jeni pătrați, fost pendinte de hanul Greci, situat în Bucuresci, culdrea Roșie, subur- bea St. Ion, strada Lipscanii, evaluat cu 101,828 lei, garanția provisorie este de lei 16,972. 15. Uu loc viran în întindere de 19 stân- jeni facia, fost al monastirel Mihal-Vodă, situat în Bucuresci, culdrea Verde, subur- bea și strada Mihal-Vodă, No. 21, alături cu pdrta Cartea-Arsă, evaluat lei 3,720, garanția provisorie este de 620 lei. 16. Un loc viran în întindere de 251 stânjeni pătrați, fost al monastire! Radu- Vodă, situat în Bucuresci, culdrea Negru, suburbia Sânta-Vinerl, strada Muia No. 7, evaluat cu 11,305 lei, garanția provisoriă este de lei 1,885. 17. Un loc viran în întindere de 15 stân- jeni pătrați supra-facia, fost al schitului Șamurcăsesci, situat în Bucuresci, subui bea Olari, Calea-Moșilor, No. 169, evalua, lei 1,058, garanția provisoriă este de le! 177. 18. Un loc viran de 4 stânjeni facia și 4 stânjeni lungimea, fost al monastirel St. George, situat în Bucuresci, culdrea Roșie, suburbia St. George-Noii, strada Tablou de bunurile Statului, ce au ase vinde, conform legel din 22 Februariu 1873, prin licitație publică, în diua de 1 Martie 1877, la 12 ore din di, în centrul Bucuresci, loca- lul adminis.trațiunel domenielor și pe la pre- fecturele respective. Districtul Ilfov. 1. Un ecaret cu etaj d’asupra, din Bucu- resci, culdrea Roșie, suburbea St. George- Noă, strada Blănării, No. 8, fost al monas- tiiței Radu-Vodă, având sus 2 odăi și jos uă prăvălie și uă odae, evaluat cu lei 106,38, garanția provisorie este de lei 1,773. 2. Un ecaret de zid în paiantă,..compus din 2 odăi, aflat în Bucuresci, culdrea Al- bastră, suburbea St. Ilie, calea Crajovel, No. 43, fost al Metropoliel, evaluat cu 1,590 lei, garanția provisorie este de lei 265. 3. Un ecaret cu un etaj d’asupra din Bu- curesci, culdrea Roșie, suburbea Sț. Nico- lae din Șelari, strada Lipscanii, No. 33, fost al monastirel Sărindare, avend jos uă prăvăle și un alt corp de casă în curte, e- valuat cu 31,743 lei, garanția provisorie este de lei 5 290, bani 50. 4. Un ecaret de zid, compus din 2 pră- tlălii și 2 odăi, fost al monastirel Căldă- rușanl, situat în Bucuresci, culdrea Gal- benă, suburbea Silivestru, calea Moșilor No. 238, evaluat lei 3,386^ garanția lei 565. 5. Un ecaret de zid, compus din 2 odăi, uă cuhnie și o altă cuhnie deosebit, fost al monastirel Cernica, situat în culdrea de Roșu, suburbea Jicnița, strada Spaniolă, No. 14, evaluat cu lei 5,723, garanția pro- visorie lei 954. 6. Un ecaret de zid, cu un etaj d’asupra, compus din 2 odăi sus și 2 odăi jos, fost al monastirel St. Eeaterina, situat îu Bu- curesci, culdrea Albastră, suburbea, St. E- caterina, strada Bibescu-Vodă evaluat cu lei 8,389, garanția provisorie lei 1,400. 7. Un ecaret, compus de 4 prăvălii și 4 odăi, fost al monastirel St. Eeaterina, situat îu Bucuresci, culdrea Albastră, su- burbea St. Spiridon-Nou, calea Șerban- Vodă, No. 81, evaluat cu 32,646 lei, ga- ranția provisorie lei 5,461. 8. Un ecaret cu etaj d’asupra, compus din uă prăvălie și uă odae jos, 2 camere sus și alte 2 încăperi spre curte, fost al monastirel St. Sava, situat în Bucuresci, culdrea de Roșu, suburbea St. Nicolae din Șelari, strada Lipscani, No. 39, evaluat cu leî 32,772, garanția provisorie lei 5,462. 9. Un ecaret cbpnntjând 3 prăvălii, 7 18 Februarie (2 Martie) 1877 lONlTORUL'OFiClAL ai ROMÂNIEI 1281 Basarab, evaluat lei 2.375, garanția pro- visorie este de lei 396. 19. Un loc viran în întindere de 1,361 stânjeni pătrațl. fost al monastirei Mihai- Vodă, situat în Bucuresci, culârea de Verde subnrbea Mihaî-Vodă, strada Rinocerului, evaluat cu lei 2,500, garanția provisorie este de lei 417. 20. Un loc viran în întindere de 2,148 stânjeni 74 palme, fost al Mitropoliei, si- tuat în Bucuresci, culârea Verde, suburbea St. Elefterie, strada ce trece pe dinaintea D-lul Anghelescu, evaluată cu lei 1,500, garanția provisorie este de lei 250. 21. Un loc viran îu întindere de 75 stânj. și 4 palme facia, âră supra-facia totală de 1.934 stânjeni pătrațl și 3 palme, fost al Mitropoliei, culârea de Verde, suburbea și strada St. Elefterie, evaluat cu 1,630 lei, garanția provisorie este de 272 lei. 22. Un loc viran în întindere supra-facia de 1,426 stânjeni pătrațl 42 palme, fost al monastirei Radu-Vodă, situat în Bucu- rescî. culârea de Albastru, suburbea Băr- bătescu-Vechiu, lacapu șioselel Calița, pe moșia Lupâsca, evaluat lei 240, garanția provisorie lei 40. 23. Un loc viran în întindere totală de 855 stânjeni pătrațl, fost al monastirei St. lân-Grozăvesd, situat în Bucuresci, culâ- rea Verde, suburbea St. Elefterie, Gărămi- dari-de-Jos. pe moșia St. lân-Grozăvesci, evaluat lei 600, garanția provisorie 100 lei. Districtul Argeș. 24. Uă casă în care a fost coptorul de pane cu locul ca 46 metri, pendinte de schitul Băscovu, situat în orașul PitescI, culârea de Negru, suburbia Buliga, evaluat lei 60, garanția provisorie este de 10 lei. 25. Un loc înfundat numit Vlășcuța, în întindere ca de 38 pogâne și 13 prăjini, situat în comuna Vlășcuța, plasa Gotmeni, fost al Monastirei Mihaî-Vodă, evaluat leî 2,410, garanția provisorie este lei 402. Districtul Buzeu. 26. Motocul schitului Plosca, având ca la 5 pogâne livedl de fen, comuna Fintesci, plasa Tohani, pendinte de schitul Plosca, evaluat cu 583 lei, garanția provisorie este de lei 78. 27. Via din Delul-Săpâia, înfundată în întindere de 4 pogâne și 7 prăjini, împre- ună cu obrațiile el din comuna Cornățesci, fostă a schitului Vintilă-Vodă, evaluată lei 725, garanția provisorie este de lei 122. 28. Uă mâră de zid cu locul în întin- dere de 4 pogâne, avend uă casă cu 2 o- dăi și 50 pruni, în comuna Boziori, fostă a schitului Fundătura, evaluată lei 4 067, garanția provisorie este de 678 lei. Districtul Brăila. 29. Uă magasiă de zid cu locul e*, îo întindere de 29 stânjeni patrațl situată în portul Brăila, culârea Roșu No. 2, fostă a șul Târgu-Vestel, învecinat spre Nord cu prăvălia repausatulul Cristea Dima, spre Est cu strada Târgului, spre Apus cu pră- vălia lui Nicolae Gismaru și spre Sud cu prăvălia bisericel Sf Vineri, fost al mo- nastirei Dâlulul, evaluat cu 741 lei ga ranția provisorie este de 124 lei. 41. Un loc viran în întindere de 2,131 stânjeni patrațl și 5 palme, din orașul Tergoviscel, se învecinesce spre Nord cu locul D-lui N. Andronescu, spre Est cu strada Sf. Nicolae, spre apus cu strada Bărăției și spre Sud cu locul lui Filp și Matache Gâmbașu, fost al monastirei Vi- forâta, evaluat 2,371 lei garanția provi- sorie 396 lei. 42. Un loc cu grâpă de pivniță în în- tindere de 38 stânjeni și 2 palme și 5 de- gete, din Târgovisce, învecinat spre Nord și Apus cu locul bisericel Geartu, spre Est cu strada Stelea și spre Sud cu casele doctorului Enache Arsenescu, fost al mo- nastirei Stelea, evaluat lei 1,186, garan- ția provisorie este de 198 lei. 43. Via Pipâica, cu obrațiile el din co muna Viforîta, plasa Dâlulul, fostă a schi tulul Viforîta. în întindere totală de 9 po- gâne și 20 prăjini, avend uă casă de gard un lin și 14 prăjini pădure măruntă, eva- luată lei 6,802, garanția provisorie este de lei 1,134. 44. Via Tânăra, cu obrațiile el din co- muna Viforîta, plasa Dâlulul, fostă a schi- tului Viforîta, înîntindere totală de 9 po- gâne și 2 prăjini, avend uă pivniță di u- luci și un lin, evaluată cu 5,134 lei, ga- ranția provisorie este de 856 lei. 45. Via Căplâsca, cu obrațiile el diu comuua Viforîta, în întindere totală de 2 pogâne și 13 prăjini, evaluată lei 1.491 garanția provisorie este de lei 249. Districtul Muscel. 46. Uă cârciumă cu 4 despărțituri pe pivniță de zid cu locul el, ca 4 prăjini și 31 stânjeni, din comuna Dâlnlul, fostă a Episcopiel-de-Argeș, evaluată 550 lei, ga- ranție lei 92. 47. Livedea numită Stejarul-de-Sus, cu un alt loc mic în apropiere din comuna Nămăesci, fostă a schitului Nămăesci, în întindere de 8 pogâne și 7 prăjini, evalu- ată cu 774 lei, garanția provisorie este de 129 Iei. 48. Grădina cu pruni de la Niță Popa Mihaî, din comuna Nămăesci, fostă a schi- tului Nămăesci, în întindere de 3 prăjini, evaluată cu 58 lei, garanție provisorie este de 10 lei. 49. Grădina de legumi de la Corbânca, din comuna Nămăesci, fostă a schitului Nămăesci, în întindere de 8 prăjiui, eva- luată cu 200 lei, g,ranție provisorie 1. 34. 5 . Livedea numită Valea-Stejarului. din comuna Nămăesci fostă a schitului Nămăesci, în întindere de 2 pogâne și 3’/, prăjini evaluată 320 lei, garanția lei 54, schitului Samurcășcscil, evaluată cu lei 10 904, garanția provisorie este de 1,818 lei. Districtul Covur/ui. 30 Hlisa-Precista, înîntindere ca de 16 fălci, pe care se află și 35 vil cu dijmă din 10 una, din comuna Filesci, plasa Siretu, fostă a monastirei Precista, din Galați, e- valuată cu lei 7,990, garanția provisorie este de lei 1,332. 31. Un loc sterp în întindere circonfe- rința de 23 stânjeni 5 palme și 6 palmace, în orașnl Galați, fost al monastirei Pre- cista, evaluat lei 823, garanția proviso- rie este de lei 134. 32. Un loc sterp la malul Dunărei, ca de 106 stânjeni. 4 palme în circonferință, în orașul Galați, fost al monastirei Sf. George, evaluat lei 15,534, garanția pro- visorie este de lei 2,590. 33. Un loc sterp din Galați, strada Bel- vedere, ca la 2 stânjeni și 7 palme facia, fost al monastirei St. George din Galați, evaluat lei 400, garauția provisorie este d 67 lei. Districtul Dâmbovița. 34. Casele numite ale lui Potirogiu, cu 2 odăi și cuhnie cu locul lor, ca la 106 stânjeni, 4 palme circonferință, situate îu Târgovisce, suburbea Stelea, strada-Mare, foste ale monastirei Stelea, evaluate cu 905 lei, garanție provisorie este de 151 1. 35. Uă casă cu locul el în întindere ca la 486 stânjeni pătrațl, 4 palme și 7 de- gete, situat în Târgovisce. strada Oburu, fost al monastirei Stelea, evaluat cu lei 4,460, garanția provisorie 744 lei. 36. Uă casă de zid în paântă cu 5 ca- mere și osebit uă cuhnie și grajd, cu lo- cul lor, ca 270 stânjeni pătrațl și 6 palme, situate îu Târgovisce, strada-Mare, fost al monastirei Precista, evaluat cu 4 315 lei, garanția provisorie este de lei 720. 37. Proprietatea lacovesci, din comuna Bădulesci, plasa Cobiei, fostă a monasti- rei Vieroști, în întindere ca de 54 pogâne, pământ de arătură, evaluat cu lei 7,340, garanția provisorie este de lei 1,224. 38. înfundătura numită Stelenca, din comuna Lazurile, plasa Delurile, fostă a monastirei St. George-Noii, în întindere ca 17 pogâne și uă prăjină, din care 11 po- gâne și 4 prăjini arătură și restul livede de fen, evaluată cu 4,366 lei, garanția provisorie este de 728 lei. 39. Un loc cu pivniță de pâtră de 30 stânjeni patrațl și 2 palme și 2 degite, îo orașul Târgu-Vestel, învecinat spre Nord, cu strada Mare, spre Est cu strada Târgu- lui, spre apus cu casa răposatului Drăghi- cânu și spre Sud cu Petrache Birjaru, fost al monastirei Căldărușanii, evaluat cu 238 leî, garanția provisorie este de 40 lei. 40. Un loc liber îu întindere de 8 stân- jeni patrațl, 7 palme și 4 7 degite, în ora- 1 L . ROMÂNIEI (2 Martie) 1877 51. Livedea numită Bobu, din comuna ¹altă bina cu douS odăi și sală îu orașul Nămăesci, f stă a schitului Nămăesci, în Ploescl, suburbia St Ilaralambie, strada Întindere de 2 pogâne și 8 prăjini, evalu- Târgșoru, fostă a schitul Ghighiu, eva- ată cu 650 lei, garanția provisorie este de luată cu 1,344 lei, garanția provisoie este de lei 224. lei 109 52. I. numită de la Colnic, din muni Nămăesci, fostă a schitului Nă- măesci, în întindere de 3 pogâne și 23 prăjini, evaluată cu 842 lei, garanție pro- visorie 141 lei. 53. Livedea numită Mateiaș, din comuna Nămăesci, fostă a schitului Nămăesci, în ntindere de 3 pogâne și 9 prăjini, evalu- ată cu 968 lei, garanția provisorie este 162 lei. 54. Livedea numită Răzorul din Valea lui Br gă, din comuna Nămăesci, fostă a schitului Nămăesci. în întindere de 20 prăjini, evaluată cu 200 lei, garanția pro- visorie este de lei 34. 55. Livedea numită Hâlăciugele, din •muna Câmpu-Lung, mahalaoa Malrel, fostă a schitului ^Ciocan, în întindere to- tală de 17 pogâne și 12 prăjini, evaluată eu 2,334 lei, garanția provisorie este de lei 389. Districtul Olt. 56. Moșia Comanița, în devălmișie cu moșneni DevălmicenI, din comuna Coma- nița, pendinte de schitul Stănișâra, în în- tindere ca de 30 gogâne, din cari 10 ară- tură^ 2 pogâne livede de fân și 18 islas de pășune, evaluată cu 2,820 lei, garanția provisorie este de lei 470. 57. Locul viran din orașul Slatina, fost il șcâlel lonașcu, în întindere de 8 pogâne arabile, învecinat despre răsărit cu viia D-lul I. Gavrilescu, despre apus cu D. I. S. lonașcu, despre mâdă nâpte cu drumul viilor și despre mâdă-di cu ograda D-lul Ilie N. Periețânu, evaluat lei 940, garan- ția provisorie este de lei 157. 58. Locul viran din Slatina, suburbea Obrocari, fost al șcâlel lonașcu, în întin- dere ca de 4 pogâne arabile, învecinânduse despre răsărit cu D. Gheorge Popescu, despre apus și mâdă-di cu D. Hristache Eliad și despre mâ^ă nâpte cu apa Oltului, evaluat cu 480 lei garanția provisorie este de lei 80. 59. Viia de la 14 rădâre lucrătâre din irașul Slatina, fostă a monastirel Gloco- ciovu, în întindere de 9 pogâne, avend uă casă evaluată cu lei 2,320, garanția provi- sorie este de lei 387. 60. Viia din orașul Slatina, suburbia Tocociovu, fostă a monastirel Clocociovu, n întindere ca de 14 pogâne, se învecine- sce despre răsărit cu drumul ce merge la monastire, despre apus cu drumul ce mer- ge la zalhanaoa Polihron, despre medă- nâpte cu Adam Standa și despre metjlădi cu valea Clocociovuluî, evaluată cu lei 1,680, garanția provisorie este de 280 lei Districtul Prahova. 61. Uă prăvălie cu odaia el și uoeoit uă 62. Uă prăvălie cu 3 încăperi și osebit în curte mal mulți pomi roditori, în orașul Ploescl, suburbea Si. Dumitru, strada Pă- tulu, fostă a schitului Ghighiu, evaluată cu 2,186 lei, garanția provisorie este de- lel 365. 63. Un han caie coprinde uă prăvălie în colț cu 2 odăi și sală, pivniță de de- supt, uă altă prăvălie cu 6 odăi și pivniță și uă bina cu 4 odăi, sală cuhnie și foișor cu pivniță, un grajd și șopron, în orașul Ploescl între strada Uilor și strada Alecu Sava, fostă a monastirel Slobodia, evaluată cu 15,658 lei, garanția provisorie este de lei 2,610. 64. Uăcasă și un șopron în Ploescl su- burbia Sf. VoevoedI, fostă a schitului Is- vârele, evaluată lei 2,445, garanția provi- sorie este de lei 418. 65. Livedea de fen, numită Păcura, în comuna Câmpina, plasa Prahova, fostă a monastirel Cernica, In întindere de 4 po- gâne, evaluată lei 288, garanția provisorie este de lei 48. 66. Livedea de 80 stânjeni din comuna Câmpina, plasa Prahova, fostă a monastirel Cernica, evaluată cu 485 lei, garanția pro- visorie este de 81 lei. 67. Moșia Slonul, din comuna Slonul, plaiul Teleajenul, fostă a schitului Isvâ- rele, în întindere de 60 pogâne, din cari 5 arătură și 55 pădure, având uă casă cu 2 odăi, evaluată cu 2,484 lei, garanția pro- visorie este de lei 416. 68. Un loc înfundai numit StrâmbenI, în comuna StrâmbenI, fost al monastirel Mis- lea, în întindere de 50 pogâne pădure, e- valuat cn 3,638 lei, garanția provisorie lei 607. 69. Vatra schitului Cheia din comuna Maneciu-Ungureni, plasa Teleajenul, fostă a schitului Cheia, în întindere de 40 po- gâne din care 20 pădure, livede de fân și 20 islas de pășune având uă mâră cu uă râtă, evaluată lei 4,050, garanția provi- sorie este de lei 675. 70. Livedea din prejurul schitului Cheia comuna Maneeiu-Urg ureni, plasa Teleaje- nul, fostă a schitului Cheia. în întindere de 70 pogâne, evaluată cu 6,103 lei, ga- ranția provisorie este de lei 1,018. 71. Locul de arătură de lengă viile schi- tului Apostolache, în comuna Apostolache, plasa Cricovu, fostă a schitului Aposto- laehe, în întindere ca de<> pogâne, evaluat lei 472, garanția provisorie 79 lei, 72. Moșia numită Răcorelele din comuna Popesci, cătunu Valea-Dulce, plasa lod- gon., fostă a schitului Apostolache, în întindere ca de 46 pogâne, din care 12 arătură, 26 livede de fen și 8 pădure, eva- luată lei 5,339, garanția provisorie, este de le! 890. 73. Sfâra de moșie numită ■ ot oceni, din comuna Predealu, plasa Teleajen .1, fostă a monastirel Cotrocenl, în întind re ca 54 pogâne din care 3 arătură 20 po- gâne livede de fân și 30 islas de pășune, evaluată cu 3,450 lei, garanția pronso este de lei 575. 74. Sfâra de moși din cătunu PI eț ce se posedă în devălmășie eu moșnen: act lui cătun, din comuna Mar, eciu-Ungu- reni, plasa Teleajenul, fostă a schitului Is- vârele, în întindere ca de 85 pogâne, i care 36 pogâne livede de fân și 55 pădc e, evaluată cu 5,476 lei, garanția provisc ie este de lei 913. 75. ^râdina cu puțini pomi din pre - rul monastirel Mislea, din comuna Misiei, plasa Filipesci, fostă a monastirel Mis ea, în întindere de 17 pogâne, evaluată cu 7,317 lei, garanția provisorie lei 1.220. 76. Un loc sterp în Ploescl, suburbii Sf. Voevo^i, Ust al schitului Ghighiu □ întindere de 16 stânjeni facia, 14 Mânjenl spre Noru-Est, 17 stânjeni spre Sud, și 9 și jumătate stânjeni spre Sud-Vest, evaluat cu lei 1,186, garanția provisorie este de lei 198. 77. Un loc de arătură îu Ploescl, subu - beaSf. Dumitru, fost al schitului Ghighiu, în întindere de 10 stânjeni facia, 116 stân- jeni lungul și 15 stânjeni fundul, evaluat cu 274 lei, garanția lei 46. 78. Uu loc de.țarătură în Ploescl, subur- bea Sf. Sava, fost al schitului Ghighiu, în întindere de 16 și jumâtate stânjeni fa- cia, 430 stânjeni lungul și la capul cel-alt fundul 14 stânjeni, evaluat eu 1,048 lei, garanția provisorie este de 175 lei. 79. Viia numită Glavaciocu, în comuna Valea-Călugăresca, plasa Podgoria, fostă a monastirel Glavaciocu, în întindere de 2 pogâne, evaluată cu 726 lei, garanția pro- visorie este de lei 122. 80. Viia din Dealu-Poeni, supusă la plată de otaștină către proprietatea Cos- legiu a D-lul Dimitrie Sturdza câte 5 ve- dre vin la sută, în comuna Valea-Călugfi- rescă, fostă a schitului Țigănesc!, în în- tindere de 4 pogâne, având și uă casă, e- valuată lei 1,450, garanția provisorie aste 242 lei, 81. Viia din Valea-Garduluî, comuna Ceptura, fostă a monastirel Gruîu, in î tindere de 12 pogâne, evaluată lei 1,7*;7, garanția provisorie este de lei 295. 82. Viia monastirel Plumbuita cu obra- țiile ei, compusă din 2 trupuri în comuna Seciu, pl sa Podgoria, îa întindere de 10 pogâne, având și un han eu 5 camere și uă ^ală cu pivniță de" desupt. evaluată lei 10,834, garanția provisorie lei 1,806. 83. Viia numită a monastirel Stavropo- leos, în comuna Beldesci, plasa Podgoria în întindere de 8 pogâne, avend și uă piv- io 1 Ud Ti- I’»a. .1' 4 • » niță 'le scaudur , evaluată lei 8,430 g-.- iția provis ri e te le lei 1,405. d4 Viia Negovani, din comuna Valea Meilor, fostă a monastirel Sf. îpostoli, îu întindere de 10 pogdne, având și uă e isă cu doug încăperi, pivniță și un șopron, e- aluat lei 6,695 garanția provisorie lei 1,116. 85. Mdra numită din Vine, în comuna I firele, plasa Teldjenul, fostă a schitu- lui, Isvdrele, având uă pivă de verghii cu 4 ciocane, uă oda - de câreiraă, grădina de le .gă ’ esadă cu un pogon arabil, evaluată 3,941 lei, garanția provisorie lei 657. 86. Viia din Valea-Negovanilor în co muna Valea, plasa Podgoria, fostă a mo- mstirel Sărindaru, in întindere de 8 p< - gdne, avj» wm .-V l'H-' -rr- na Bisoca, fostă a schitului Poiana Măru- lui. în întindere de 79 pogâne. din care 5 pogâne, 12 prăjini arătură. 66 pogâne li- vede de fân, și 7 pogâne 12 prăjini pă- dure, evaluată lei, 6,036, garanție provi- sorie este de lei 1006. 119. Poiana de 11 Lacul-din-Deal, din c imuna Bisoca, fostă a schitului Poiana- Mărului, în întindere de 35 pogâne și 9 prăjini, din care 3 pogâne și 12 prăjini arătură, 27 pogâne , 18 prăjini livede de fân și 4 pogâne și 3 prăjini pădure, eva- luată lei 2,633, garanție lei 439. 120. Locul de la Pândar, din comuna Dănulesci, fost al schitului Poiana-Măru- lul, în întindere de 3 pogâne, având uă casă cu 2 încăperi, evaluată lei 184, ga- ranție provisorie este de lei 31. 121. Locul Broșteni, din comuna Broș- teni. fost al monastirel Mera, în întindere de 16 pogâne, 2 prăjini, din care 11 po- gâne arătură, S'/si livede de fân și 2*/₂4 islas de pășune, evaluată cu lei 1,713, ga- ranție provisorie este de lei 286. 122. Un loc ca pădure pe el, în comu- na Urechești, fost al monastirei Sf. Ion din Focșani, în întindere de 5 pogâne, 6 pră- jini, evaluat lei 866, garanție provisorie lei 145. 123. Via din Deala Zaplazi, în comuna Grebănu, plasa Râmnicu-de-Sus, fostă a schitului Poiana-Mărului, în întindere de 12 pogâne și 12 prăjini, având uă casa cu 4 camere, sală și chelar, uă cârciumă, un șopron, grajd și velniță, evaluată lei 6589, garanție 1,099 lei. 124. Via din Dealu-.Jideni, comuna Ji- deni, plasa Râmnicu-de-Sus, fostă a epis- copiei Râmnieu, în întindere de 16 po- gâne, având uă casă și uă cârcimă, eva- luată lei 3,963, garanție provisorie lei661. 125. Via Vrăbiâra, din comuna Blido- rele, fostă a schitului Dălhăuțu, în întin- dere de 6 pogâne și 6 prăjini, din care 2 pogâne și 6 prăjini obrație, evaluată cu lei 652, garanție lei 109. 126. Via de la Jid&ni, fostă a D-lui I, Cariagdi. din comuna Jideni, punctul Ji- deni. în intindere de 5 pogâne, evaluată lei 2 556, garanție provisorie este de Li 428. 128. Uă mâră în comuna Jiția, fostă a schitului Poiana-Mărului, cu locul ei de 3 pogâne, 12 prăjini, având uă cârcimă, e- vi.luată lei 1,820, garanție de 308. Districtul Tecuciu. 128. Moșia parte din Dobrinesci, din comuna Rachitâsa, pendinte de monastirea Rachitâsa, în întindere ca de 5 fălci, din care 3⁴⁰ so pădure, evaluată lei 1566, ga- ranție provisorie este de lei 261. 129. Uă vie cu obrația ei, din comuna Câsta-Lupei, dâlul Nicoresei-de-Sus, fostă a monastirel Făstăci, în întindere ca de 38 pogâne, 2 prăjini, având 3 case, un căl- cător, uă plasă și pomi roditori, evaluată Impbimerj "tatului modurile prescrise la art. 83 din acest re- gulament, lit. a, b și c. c) Că la bunurile în a cărora contracte de arenduire sau închiriere va fi prevă- dntă anume clausă, cumpărătorul va intra în posesiune de la csl întâiă an agricol, ce va urma vândarea. d) Că spre a concura pentru cumpărare de moșii a căror preț este a se plăti prin anuități safi cari se vând în loturi sunt ad mișl numai cetățeni români, âră pentru tâte cele-alte bunuri sunt admiși la con- curență și străinii cari ati drept de a cum- păra proprietăți imobiliare în România după legea decretată în 19 August 1864 ci Că concurentul va trebui sădepue uă garanție provisorie în numerar, în bonuri rurale sau în bonuri de tesaur, or mandate d’ale Statului echivalentă cu 11 din va- lârea bunului pentru care voesce a con- cura calculată acâsta după prețnl estima- ținnel acelui bun. No. 34,487. 1876, Decembre 20. —Fiind că cumpărătorii bunurilor notate în tabloul publicat îu Monitorul No. 10 din 15 Ianuarie 1877, vândute în virtutea legei din 31 Martie 1868, n’a achitat până în present ratele de 1 Iulie 1876, (și unii chiar mai multe rate), administrația îa te- meiul art. 21 din lege și 90 din regula- ment luând și avisul comitetului, publică revinderea acestor bunuri pe comptul D-lor în (țioa de 10 Aprile 1877, la 12 ore din iți, în localul prefectureî județului Iași, și invită pe D-nil amatori a se presența pre- gătiți de garanții în regulă spre a putee concura, cunoscând că condițiunile cu cars se vând aceste bunuri sunt cele prevăzute de art. 49, lit. a, b, c, d și e din regula- mentul legei de la 31 Martie 1868. No. 34,751. 1876, Decembre 22. — Nepresetându-se amatjrl nici la li- citațiunea ținută în (țioa de 26 Noembre trecut, la prefectura districtului Doijiu, pentru luarea în antreprisă a perceperi tacselor de trecătâre, peste podul după șoseaua Filiașfl, din acelui district, con- form anunciulul din Monitorul oficial, No. 242 din 1876. Administrațiunea publică spre generală spre generala cunoscință că se va ține uă nouă licitațiune în (țioa de 25 Februarifi viitor, în localul prefecturi Doljiu, pen- tru darea în antreprisă a perceperi tacse- lor de trecătâre de la acel pod, conform condițiunilor publicate prin Monitorul o- ficial, No. 136 din 1873 și 235 din 1874, pe termen de 5 ani, începători de la data notificărei aprobărel adjudecațiunel, garan- ția provisorie ce urmâsă să depue concu- rențil, pentru a fi admiși la licitațiune, va fi suma de lei 400 în numerariti, saă efe- cte publice garantate de stat. No. 767. 1877, lanuariii 13. Director : N. T. OrAșanu No. 38 Vineri, ¹⁸™T“ ¹⁸⁷⁷ ⁷ 2 Martie ■SUl⁽■ IMENT LA 1 [ONITORUL OFICIAT, ---------------------—€?»----- POBUCAȚIUNI OFICIALE DIN‘RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANITNCIURÎ JITDICIARE LICIT AȚlUNl. Tribunalul Ilfov. secțiaiIU. D-na Efrosina Cărbunescu, de profesie liberă, domiciliată îu orașul Ploescl, sub. St. Vineri, cesionara drepturilor D-lul G. N. Cărbunescu, în basa formulei esecutorie pusă pe cartea de judecată cu No. 461 din 1873, al judelui ocolului .plășel Cricovul, districtul Prahova, a cerul punerea în veu- dâre cu licitație a caselor cu locnl lor din comuna Bucuresci, suburbia St. Ilie, strada Craiovei No. 58, averea D-lor Constantin G. Urlățânu și Maria Bibăneseu, socia D-lul locotenent Bibăneseu, de profesie liberă, domiciliată în Ploescl, suburbia St. Ștefan și D.-0. G. Urlățânu, de profesie medic, domiciliat în orașul Ploescl, suburbia St. Vineri, moscenitorl și fii al defunctului G A. Urlățenu. Aceste case sânt de zid, învelite cu ti- nichea, compuse din patru camere, două bncătănl și două pivnițe, curtea împrej- muită, se învecinesce cu D. Stravolca, cu D. Zoianu și în faciă cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face deră cunoscut în general că a- câstă licitațiune se va urma în pretoriul a- cestuî tribunal, în dioa de 8 Iunie 1877, orele 11 de diminâță, având în vedere că toți aceia cari ar pretinde vre-un drept de proprietate, uzufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau ver-ce alt drept a- mpra imobilului în chestiune, să se arate la tribunal înainte de cjioa fixată pentru li- citație, spre a ’șl arăta pretențiunile; căci, îu cas contrariu, verl-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera No. 2,091. 1877, Februarie 16. Tribunalul de Muscel. Pe basa sentinței acestui tribunal, No. 199 din 1875, învestită cu titlul esecuto- riu No. 31 din 1876, și după îndeplinirea disposițiunilor cerute de procedura civilă, prin jurnalul dresat de tribunal sub No. 2,944 din 1876, s’a hotărât ca, în cjioa de 11 Iunie 1877, la orele 10 ante-meridrane, să se venejă eu licitațiune în pretoriul a- cestul tribunal, imobilele jos notate, avere a D-lul Nicolae Bălâșoin, de profesiune agricultor, domiciliat în comuna Mâtău, plaiul Dâmbovița.spre despăgubirea D-nel Ilinca Dumitru Buduluea, de profesiune economia casei, din comuna urbană Câmpu- • Lung, de sumele ce are a primi după a- rStata mal sus sentință. Acestă vgndâre se publică spre gene- cunoscință, .ea toți aceia ce vor avea asu- pra acestui -imobil veri un drept de pro- prietate, usufruct, servitute chirie, privi- ■legih, ipotecă saă orl-ce alte drepturi, să -se arate la tribunal mal naintea termenu- lui de adjudecațiune, căci în urmă uu li se va mal admite nici uă pretențiune. Eră acera ce vor voi să cumpere acestor imo- bile să se presinte la tribunal la diua și ora indicată mal sus, spre a concura. Descrierea imobilelor ce se vinde, eon- diți unele vendărei și diferitele sarcini și împrejurări ale imobilelor până acum cu- noscute : 1. Uă li.vede fâneța cu pruni roditori pe dânsa, în mărime ca 7 pogâne și 17 pră- jini, aflată în Valea-Mățăuluî la Hodae, comuna Mățău, plaiul Dâmbovița, județul Muscel, și se învecinesce spre răsărit cu pîrâul ce curge de la Hodor, spre apus cu proprietatea defunctului lân Enache Chris- todor, spre mâdă di cu a lui Niță Gh. Bâlălău și spre me. Vi ’or Gheșiaht, al cărui domiciliu s e > ecunoseut, precum se constată din c rti’ «tul poliției capitalei No. 24.476, din 1875, este citat ca, în fiioa de 10 Marth 1877. orele 11 de diminâță, să se p.esinte la acest tribunal, spre înfăcișare cu c sorta sa The Mila Gheșiaht; căci, la cas contrarii!, se va resolva afacerea în ’tpsă. conform art. 148 din pr. civilă. No. 1,437. 1877, Februarie 14. — D-na Sofia Folcoianu, al cărui domi- Tiu este necunoscut, după cum se atestă de poliția capitalei, prin certificatul No. 3,633, din 1877, este citată ca, în fiioa de 7 Aprilie 18/7, orele 11 de diminâță, să se presinte la acest tribunal, spre a arăta dâcă arc vr’uă contestație de făcut în con- tra liberărel unor bonuri rurale, ce se cer a se lib< ra astă-dl D-lu! căpitan O. So- roscu, moștenitorul repausatel Anica So- rescu, și cari bonuri s’aii depus pentru garanția a 300 galbeni, depăși de către D Pavel lalomițânu, și rădicați de repo- sata Sorescu, căci, la cas contraria, se va resolva în lipsă. No. 1,468. 1877, Februarie 14. — D. Nicolae D. Giumurto, domiciliat în Odesa, strada Ecaterinesco, casa D-lul lân Poscov, No. 29, din imperiul Rusiei, este citat ca, în dioa de 6 Mal 1877, orele 11 de diminâță, să se presinte la acest tribunal, spre înfăcișare cu D-na Hiota G. D. Giumurto, pentru pretențiunl; căci, la cas contrarii!, se va resolva afacerea în lipsă, conform art. 148 din pr. civilă. No. 1,424. 1877, Februarie 14. Tribunalul de Vlașca. Constantin Zaharia Papadopolu, cu do- miciliul necunoscut, se citâsă ca, la 5 A-; prilie 1877, la 10 ore de diminâță, să vie j la acest tribunal, spre a se înfăcișa ca in- culpat în procesul de lovire: cunoscând că de nu va fi următor acestei eitațiunî, se va aplica art. din procedură. No. 1,246. 1877, Ianuarie 19. — Temistoeli Marco, diu comuna Stoe- nescl. se citâsă ca, la 5 Aprilie, la 10 ore de diminâță, să vie la acest tribunal, spre a se înfăcișa ca reclamant în procesul pen- tru furt de grâă; cunoscând că. de nn va fi următor acestei eitațiunî, se va aplica art. din. procedură. No. 1 774 1877, Ianuarie 22. — Radu Petre Ruse Maria, cu domici- liul necunoscut, se citâsă ca, la 5 Aprilie 1877, la 10 ore dimineța, să vie la acest tribunal, spre a se înfăcișa, ea inculpat în procesul pentru furt de grâu; cunoscând că, de nu va fi următor acestei eitațiunî, se va aplica articolul din procedură. No. 1,773. 1877, Ianuarie 22. Fie Pățan eu domiciliul necunoscut, se citâsă ca, la 5 Aprilie 1877, la 10 ore diminâța, să vie la acest tribun .1. spre a se înfăcișa ca inculpat în procesul pealru delict silvic: cunoscând că, de nu vn ti ur- mător acestei eitațiunî, se va aplica arti- colul din procedură. No. 1.793. 1877. Ianuarie 22. — Mihaî Câdă, cn domiciliul necunos- cut, se citâsă ea, la 5 Aprilie 1877, la 10 ore diminâța, să vie iaaeest tribunal, spre a se înfăcișa ca inculpat îa p ocesul pen- tru delict silvic; cunoscând că, de n va ti următor acestei eitațiunî, se va aplica ar- licolu din procedură. No. 1 791. 1877 Ianuarie 22. — Neaeșu Sârbo, cn domiciliul neeu-j noseut, secitâscă ca, la 5 Aprilie 1877, 1* 10 ore diminâța, să vie Ia acest tribuna¹, spre a- se îhfăeișa ca inculpat în procesul pentru delict silvie ; cunoscând că, de nu va fi următor acestei eitațiuni, se va apli- ca articole din procedură No. 1 789. 1877. Ianuarie 22. — Lafiăr Mehedinți, cn domiciliul ne- cunoscut, se citâsă ca, la 5'Aprilie-1877, la 10 ore diminâța, să vie la acest tribu- nal, spre a se înfăcișa ca inculpat în pro- cesul pentru delict silvic ;- cunoscând că, de nu va fi următor acestei eitațiunî, se va aplica articol din procedură. No. 1,792. 1877, Ianuarie 22. — Constantin Vasile Zugănar, cu domi- ciliul necunoscut, este citat ca în 8- cuud că, de nu va ti urm Aur, se va da con- tră I mandat de aducere, conform legel. No. 294. 1877, Februarie 12. — D-lor Dumitru Bonea, Ion Crăciun . Vasile Nistor, Ion Chica, Bratu Ion și Ar- sene Ouca , toți diu comuna Tăricenî, pla- sa Oltenița, âră aetnalimente eu domicili- ile necuno cute, s? citesă printr’acâsta a se preajma la acâstă j ude rătorie, spre în- fățișare în fiina de 1 Martie 1877. ia ore- le 10 diminâța, spre a se judeca ca incul- pați îa preees peatra insultă; cunoscând eă, nefiind următo.I, procesul so vajudeua în lipsă, conform legel. No. 307. 1877, Februariti 12. 18 Februarie (2 Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1291 D. Ion Radu, din comuna Ulmeni , în întreprindere a zugrăvitulul bisericei înfățișa înaintea nâstră, îo St. Vineri, din acâstă comună, se publică este citat a se diua de 7 Martie 1877, Ia orele 10 dimi- nâța, spre a u ascultat și interogat ca mar- tor, în procesul pentru insultă și altele , >,vând în vedere că, de nu va fi următor ; ne va da contră’! mandat de aducere, con- form legel. No. 312. 1877. Februarifi 12. — D. Gheorghe Anca, din comuna Ul- menl, este citat a se înfățișa înaintea nâs- tră, în (Jiua de 7 Martie 1877, la orele 10 iminâța, spre a fi ascultai și interogat ca martor în procesul pentru insultă și alte- le; avend în vedere că, de nu va fi următor, se va da contră’I mandat de aducere, con- orm legel. No 311. 1877, Februarifi 12. — D. Ispas Popescu, din comuna Prun- ce, este citat a se înfAțișa înaintea nâstră a știre Greci, din ace sta comună, pe termen de 5 ani începători de Ia Sf. Ghe- < rgh 1877 înainte. Se publica spre generala cunoscință eă amatori ce \or fi să se presinte îu preto- riul acestei primării la dioa de mal sus, pre a concura, însoțiți și de garanții va- labile, eră condițiunile se pot vedea în ori ••e di d⁰ lucru în cancelaria primăriei. No 917. 187", Februarie 9. Adjumându-se la pioi de 12 Martie vn- 1 r, anni curent, licitațiunea pentru darea spre generala cunoscință ca, amatorii ce vor ti, să se presinte în pretoriul acestei primării, la dioa de mal sus spre a con- cura, îusocițl și de cuvenitele garanții; âră condițiunile se pot vedea în ori ce di de lucru în cancelaria acestei primării. No. 953. 1877, Februarie 12. Prefectura județului Doljitt Comitetul permanent, prin încheerea re- dactată în ședința de la 8 Februarie a de- cis ca, în di°* de 24 , Februarie, să ție licitațiune în sala ședințelor sale pen- tru darea în antreprisa cu licitațiune a pu- blicării în jurnalele oficiale a des baterilor consiliului în sesiunile sale. — Prefectura publică acâsta pentru cu- noscința propietarilor unor asemenea jur- nale. No. 2059. 1877, Februarie 10. Primăria comunei Băcăn. La domiciliul locuitorului Ion Grigore. Cotjiinir găsinduse de furat uă iapă în trup de mijloc, în păr sură, eu câma în două părți, trei pete albe p: spinare și stricată de pagii șelel. Se publică aflarea păgubașului în ter- menul precis da lege No, 1653. 1876, Decembre 28. C1TAȚIUNE DE HOTĂRNICIE. Prin ordonanța No. 16,393, din 1876, Septembre 29, D. președinte al tribunalu- lui Bacăfi, autorisă a hotărnici două treimi a moșiei Călugăra-Mare. din jude- țul Bacăii, plasa Bistrița-de-Sus, comuna Călugăra-Mare, proprietate a D-luî Nicu Alcaz. In virtutea art 8, alin. III din regula- mentul de hotărnicie vestesc pe : 1. D Teodor B ăescu. vecin proprietar în parte moșiei Mărgineni, situată în co- mun^ Mărgineni, plasa Bistrița-de-Sus, județul Bacăii, domiciliat în aceeași co- mună. 2. D. maior Sandu Crupensehi, vecin proprietar, în parte moșiei Mărgineni, si- tuată în comuna Mărgineni, plasa Bistrița-, de-Sas, județul Bacăii, domiciliat în ur- bea Iași. 3. L. lân Pândele, vecin proprietar, în pane moșiei Reehitișu, situată în comuna Nadișa, plasa Tasl u-de-.los , județul Ba- cău, domiciliat în urbsa Ocna, plasa Tro- tușu, județul Biuâfi. 4. Pe o b li i loc ii lorilor, vecină pro- prietnrâ, îa pane moșiei Câlcgăra-M»re, situată în comuna tal năra-Mare , plasa | Bistrița-de-Sus, județe Ț'^cătl, prin D. primar al comunei Cflugâ" Mare, domi- ciliat îa aceeași comună. 5. Pe obștia rezașilor, vecină proprie- tară moșiei Osebițil-Mărginenl, situată în comuna Osebiți-Mărginenî, plasa Bistrița- de-Sus, județul Bacău prin D. primar al comunei Osebiți-Mărginenl, domiciliat în aceeași comună. 6. Pe obștia rezașilor, vecină proprie- । tară moșiei Strugari, situată în comuna । Nadișa, plasa Taslău-de-Jos , județul Ba- jcăii, prin D. primar al comunei Nadișa, i domiciliat în aceeași comună. 7⁻ Pe obștia locuitorilor, vecină pr. - prietara moșiei Reehitișu, situat'- în co- muna Nadișa, plasa Taslău-de-Jos , jude- țul Bacăii, prin D. primar al comunei Na- dișa, domiciliat în aceeași comună- 8. Pe obștia rezașilor, vecina proprie- tară moșiei Nadișa, situată în comuna Na- dișa. plasa Taslău-de-Jos, județul Bacău, prin D. primar al comunei Nadișa domi- ciliat în aceeași comună. 9. Pe obștia resașilor vecini, proprie- tară moșiei Enachesci, situată în comuna Boșoteni, plasa Taslău-de-Jos, județul Ba- căii, prin D. primar al comunei Boșoteni, domiciliat în aceeași comună. 10. Pe obștia locuitorilor vecină , pro- prietaia moșiei Liudi-Călugăra. situată în con.una Liudi-Călugăra, plasa Bistrita-de Sus, județul Bacău, prin D. primar al co- munei Liudi-Călugăra, domiciliat îu ace- eași comună. 11. Pe obștia rezașilor, vecină proprie- tara moșiei Suhodoln, situată în comuna Osebiți Mărgineni, plasa Bistrița-de-Sus, județul Bacău, prin D. primar al comunei Osebiți-Mărginani, domiciliat în aceeași comună. 12. Pe cern im urbană Bacăii. vecin i, situată în plasa Bistrița-de-Sus , județul Bacăii, prin D primar al ei, domiciliat în aceeași comună. 13. Pe casa defunctei Aglaia Miclescu, născută Roseti, vecină propne’ară în par- te a moșiei Călugăra-Mare situată în co- muna Călugăra-Mare, plasa Bistrița-de- Sus, județul Bacăii, prin sociul ei D. Ge- orge Scarlat Miclescu, îa calitate de tu- tor legal, domiciliat în •omuna Călinesci, plasa Ssretu, județul Botoșani. 14. Pe D. Grigore Cozadini, care a ce- rul hotărnicia ca tutor formal interdictu- lui Nicu Alcazi, domiciliat în comuna Bu- desci-Ghica, plasa Mijloeu, județul Nâmțu. Termenul pentru începerea acestei ope- rații. s’a defipt la orele 11 , Ja 3 Martie 1877, și se publică spre cunoscința celor citați, rngându-se a se presența la terme- nul (Jis mal sus, la primăria comunei Că- ingăra-Mare, cu tâte actele, documentele și orl-ce alte dovedi de hotare vor ti po- sedând; căci, nefiind următori a veni, se va face h itarnicia îo absența D-lor, con- form art. 13 din citatui regulament. Inginer hotarnie, loseph Szavlovski. No. 152. 1877, Februarie 12. 12^2 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI 18 Februarie (2 Martie) 1877 CURSUL BUCURESCI Sueureșei, 1 Martie (sL a.) 1877 Onmo, Obligațiuni rural5 .... 78¹/ , domeaiala . . . 72’/₄1 B (300 lei casei pana,) 115 , funciare rurale , , 69’/₄ „ funciare urbana . . 57* / mpruia, Oppenheim-Londra — ₆ Stern-Londra . . — । * municipal .... 68’/. । ₐ cv prime Bucureșei fbi- late da 20 lei) . . i87ₐ Acțiunile căilor ferate române . , Societăți fiuațwa a R«- — mâniei (5001. liberați 250; — (5001.) Societăți Dacia 250 (500 1.) Societăți do gas — Societăți România . . \_ Idem a Il-a emisiune . ia ubsemnata moștenitdre a repausatulul * mei soț Dimitrie Damian, fost antre- prenor, invit pe toți aceia ce se cred că ati a lua de la dtinsul bani cu polițe s’ati înscrise, prin punere de pecete, că în ter- men de una lună de astădl, să se presente la domiciliul meu, spre a se regula, cunos- când că în cas contrar le voi considera ca nule. Asemenea invit pe toți aceia ce se cred că ati a lua de la mine bani, și actisla uă fac pentru motivul eănu mă cunosc dâtâre, și p6te persanele cărora le a fost încredin- țate pecetea mea și a soțulnl meii să fi fă- cut vre un act care să ’ml aducă vre uă vătămare cu timpul. 1877 Februarie 15. Marina D. Damian. Strada Libertățel, No. 8 Coldrea de Verde (2-24) T\e arendat, moșia Micșunesei-de sue. numită și Micșunesei-mdra situata îu plasa Mostișcea, districtul Ilfov, pro- pietate a D-lui Dim V. Polisu-Mieșunes- ci, la distanță de 3 ore de Bucuresci, în- tindere este de 1,500 pogâne, (rămase pe sâmapropietățel) din cari 1,000 lucră torc; locuri noui defrișate în anul trecut, și îa anul acesta, 80 pogâne, sat mare, case ma- gasil noui, construite în anul acesta, han etc. semănăturile de tâmnă făcute cu de- săvârșire. Se mal arendâsă, împreună cu moșia sâti separat, și mâra după disa moșie, pe râul Ialomița, reconstruită din nou, sis- tem perfecționat, 4 pietre francese mar!, (La fertâ, 50 țoii în diametru;) a seadres» la proprietar, strada Baliștea, No. 14, îu Bucuresci. (5-2tJ) Pari» ia vedere . . „ pe 3 luni . - 39.35 Londra la vedere - pe 3 luni . . 25.05 Barba la vedere . - , pe 3 luni .122 Ssomptal p.e m ... 24 CURSUL VIENEI Viena, 1 Martie (st. l. 1877 Metalice...... . 62 75 Renta hârtie . . . . 67 45 Naționale . ... . 74 05 Renta în aur . . . . . goldrente Loî-e...... . 109 25 Acțiunile L-Micei . . 830 - Creditori ... . 150 20 London ...... . 123 50 Obligațiuni rurala ungare . 74 --- , temeșvar . . . 71 75 , transilvana . . 71 25 , croate . . . . m-Higue Argint în mărfuri. . . . 113 50 Ducatul. . ... 5 90 Napoleonul. ... . 9 87l|, Marc 100..... . 60 65 JTONCIUR1 PARTICULARE le arendat, moșia Proca, numită și Vâji- ’ Atâreadindist. Râmnicu-Sărat, comum. Mărtinesci, 700 pogâne, (rămase pe sema proprietâțel,) tâte lucrătore, sat mare; a se adresa la proprietar, D-nu Dim. V. Po- lisu Micșunescu , strada Batiștea, No. 14 Bucuresci. (15) GUTURAL TUȘEA MAGARESCA, TUȘEA, RITAT1UNI ale PEBTULUI si ale BRONCHELOR Contra acestor indisposițiuni PÂTE și siropul pectoral de NAFE al lui Beiangrenier posedă uă eficacitate sigurii constatată de 50 medici al spi- talelor din Paris. Deposit în Bucuresci, la D. F. W. Ziirner, farmacist etc. !a COPlI. — 8IHOP de P.ASFOHT JOOAlt Siropulă aim-seorbu'.cfl, așa de popularii 1n familii, ca depuralivă aiă sângelui și pentru fortifi -«r?« copiiloru paliul, slabi, supuși tussei și gâlciloru, bubeloră respândite pe capii și obra^ă și affecț;unilo-ă pielei, datorează proprietățile sâle Cressonulul, Raifortulul, CochlearGl. clanțe care conține pucidsl șs iodu, însă în quantități minime. DD. Grimault șt C¹' ati parvenitii de a introduce In suculu plantele $ anti-scorbutice uă nouă dosi de iodă, așa de bine combinată dupe cum se află naturalmente in cresso . Prin acestă procediii nevâlâmâtoru. efficacitatea este considerabilă nrcatâ, și de "20 onnii medicii din Paris recomandă Siropulă de Raifort jodată de Grimault și C”, ca Înlocuitori alu Oierului de ficații de m runu și superioru siropului anii- scorbutică. — Depozită in principalele Pharmacii. De AERA3, Pîiarmacistu, Docioră in științe. Ferulă face partea integrantă a sângelui cândă dânsulă dispare, axistâ perieri; .4- revin» pâlnii pofita de mâncare dispare, și sângele ișî perde coloarea sea naturali. Hapurile, prafulă, dragările cu basâ de ferS, întrebuințate pentru a le Înapoia, aă o mare inwave» niențâ de a conține fe stare nesolubilâ și prin urmare s da ferti unni stomachti deja bolnavă. P h osp ha tu lu de ^ț^.nubilă de Leras nu are acăstâ inconveniențâ ; este un liqnidă de o coldre deschisă, limpide, 7 gustă nici mirosă, care afară din feră, conține phosphorulti, elementă regene- ratorii alu dselo.' , elă produce effecte minunate persdneloră slabe, chloroticl, avândă lipsă de sânge; curarisește dus,rde de stomachu danieloră și feteloru june, regularisea^â lucrarea menslriutnia»*, si fss® e.a*_iosla alba e dispare. — Depozită in principalele pharmacii.