17 Februarie 1877 1 Martie No [37 Un numer 25 b. MONITORUL OFICIA! AL ROMÂNIEI DIRECȚIUNE A • strada Germană, curtea ^ L”;. Vodă Scrisorile nefrancate se refusă ABONAMENTUL: M KW, TMI-pECI «i șiSB; ȘăSK LUNI, ÎO LI I (tatăiti Ianuarie și ântditi Iulie) Prețul unei publicați’ judiciare, ia c.incl-^eel linii, cinci llel; eră mal mare de cincizeci linii, ilece lei ANUNCIURILE linia de trei-deci litere trei-deoi bani (inserarea Il-t ;i mal djpane. 20 b.) Inserții și reclam^ 5 o b. linia inserarea Il-a și mal departe, 30 bani lini Anunciurile se primesc și cu anul SUMAU PARTEA OFICIALA.⁻—Ministerul afacerilor străine: Raportul D-lui ministru al afacerilor străine către M. S. Domnitorul și deelarațiunile la Convențiunea Comercială. PARTEA NEOFICIALA.—Cronică.—Depeșî telegrafice.—Buletin esterior.—Sumarul ședinței Adunăreî deputaților de la 15 Februarie—Con tinuarea ședinței Senatului de la 24 Ianuarie.— Ședința Aduhăreî deputaților de la 11 Februarie. Anuunciurl ministeriale. PARTEA OFICIALĂ Buburescl, 16 Februarie 18fll MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE. Raportul D-lul ministru al afacerilor străine către M. S. Domnitorul «Se aprobă. «OAROL.» Prea înălțate Domne, Prin legea din 24 Iulie 1876, guver- nul român fiind autorisat a preschimba cn diferitele guverne străine declarațiunl, prin cari, sub condițiune de reciprocitate, se acordă acestor din urmă, pentru un ter- men de 9 luni, tratamentul dat Austro-Un- gariei prin corpul Convențiunel de comer- cifi încheiată la ,⁰/₂! luniu 1875; D. C. A. Rosetti, președintele Adunăreî deputaților, D. I6n Ghica vice-președinte al Senatului, D. V Gheorghian, agent diplomatic la Roma, D. IbnBălăceanu, ageut diplomatic la Viena și sub-semnatul, ministru al a- facerilor străine, aii negociat și încheiat, în virtutea deplinelor puteri ce aveau din partea guvernului român, deelarațiunile aci anexate. Regimul provisoriil stabilit prin aceste declarațiunl încheiate penă acum cu Fran- cia, Anglia, Italia, Olanda și Svițera și in- trat în vigâre după aplicarea tarifului ge- neral român, espiră pentru tdte puterile la 30 Aprilie viitor (12 Maiu) 1877. Comerciul fiind interesat a eunâsce la timp acest termen, vă rog, Prea înălțate Dâmne. să bine-voiți a mă autorisa ca să dau, chiar de acum, declarațiunilor deja încheiate publicați unea cuvenită în Moni- torul oficial, fără a mal ascepta preschim- barea «actelor de aceiași natură cu cele- alte pucerl cari ati manifestat asemenea dorința dă a încheia convențiunl de comer- citt cu România. Sunt cu cel mal profund respect, Prea înălțate Dâmne, Al Măriei Vâstre, Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat Ia departamentul afacerilor străine. N. Ionescu. No. 1,680. 1877, Februâne 11 DECLARAȚIQN Le gouvernement de Son Altesse le Prince de Roumanie et le gouverne- ment de la Republique Francaise, de- sirant regiei provisoirement Ies rela- tions entre Ies deux Pays pendant la periode de temps riecessaire nour la negociation et la conclusion d’une Con- vention de commerce, Ies soussignds, dunient autorises a cet efiet, sont con- venus des dispositions suivantes : Les produits d’origine ou de prove- nance roumaine qui seront importes en France, et le produits d’origine ou de provenance frangaise qui seront importes en Boumanie seront respec- tivement sbumis, quant aux droitd’im- portation, d’exportation e tranzit, quant ă la reexportation, âudcourtage, ă lentrepOt, auxdroits locauxet quant aux formalites douanieres au meme traitement que les produits de la na- tion la plus favorisee. Le gouvernement de Son Altesse le Prince de Boumanie et le gouverne- ment de S. M. I’Empereur d’Autriche, Roi de Hongrie, etant convenus de s’assurer certains avantages speciaux pour lechange et la circulation des produits des districts limitrophes, ces avantages ne seront pas reclames par la France. S’il nest expressement renouvele, le present arrangement provisoire ces- sera le 12 Mai (30 Avril) 1877 En foi de quoi, les soussignes ont dresse la presente declaration et y ont appose le sceau de leurs armes. Fait en double expâdition, a Paris, Ie 5 Novembre 1876. (L S.) ignâ) C AJ Rosetti. (L. S.) (signe) Decazes. Traduc|iune română DECLARAȚIUNE. Guvernul Inălțimei Sele Principelui Ca- rol al României și guvernul Republicei Francese dorind a regula în mod provi- soriu relațiunile dintre ambele Țări pe timpul necesarii! pentru negociarea și în- cheiărea unei Convențiunl de comercifl , sub-semnații autorisați în regulă pentru acest sfârșit s’afi învoit asupra disposiți- unilor următâre: Productele de origină sati de provenin- ță română care se vor importa în Fran- cia, și productele de origină sau prove- nință francesă care se vor importa în Ro- mânia, vor fi reciproc supuse în ceea ce privesce drepturile de importațiune, de 1222 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 17 Februarie (t Martie) 1877 exțortațiune, de transit, în ceia ce prives- ce reexportațiunea, curtagiul, întrepositul, drepturile locale și în ceia ce privesce formalitățile vamale la același tratament ca productele națiunel celei mal favorisate. Guvernul Inălțimâ Scie Principelui Ca- rol al României și guvernul Majeetățel j Sele împăratului Austriei, Rege al Unga- riei învoindu-se de a’șl asigura dre-care avantage speciale pentru schimbul și cir- cularea productelor districtelor limitrofe, aceste avantage nu vor fi reclamare de că- tre Francia. Decă nu va fi espres reînoit, acest a- rangiament provisoriii va înceta la 12 Maid (30 Aprilie) 1877. Drept care, sub-semnațil aii alcătuit a- cdstă declarațiune și aii pus pe dânsa si- giliul armelor lor. Făcut în dublu esemplar, la Paris, la 5 Noembre 1876. Le gouvernement de Son Altesse le Prince Charles de Roumanie et le gouvernement de Sa Majeste la Rei- ne du Royaume- Uni de la Grande Bretagne et d’Irlande, desirantrdglerprovisoirementlesrelationsentre Ies deux pays, pendant la periode de temps ndcessaire, pour la negociation et la conclusion dune Convention de com- merce, Ies soussignds, ddment autorises ă cet effet, sont convenus des dispositions suivantes: Les produits d’origine ou de provenanceroumaine qui seront importes dans le Royaume- Uni et les produits d’origine on de provenance Britannique qui seront impor- tes en Roumanie seront respectivement soumis, quant aux droits d’importation, d’exportation, de transit, quant ă la reexportation, au courtage, ă l’entrepot, aux droits locaux, et quant aux formalites douanieres, au meme traitement que les produits de la nation la plus favorisee. Le gouvernement de Son Altesse le Prince Charles de Roumanie et le gouvernement de Sa Majeste l’Em- pereur d’Autriche, Roi de Hongrie etant convenus de s’assurer certains avantages speciaux pour l’echange et la circulation des produits des districts limitrophes, ces avantages ne seront pas reclames par le Royaume- Uni. S’il n’est expressement renouvele le present arran- gement provisoire cessera le 12 Mai (30 Avril) 1877. En foi de quoi, les soussignes ont dresse la presente dâclaration et y ont appose le sceau de leurs armes. Fait eu double expedition ăLondres, le trentieme jour de No- vembre 1876. (L S.) (signd) Ion Ghica. (L S.) (signâ) Derby. The government of His Highneșs the Charles of "Roumania and the government of Her Majesty the Que- en of the United Kingdom-of Great Britain and Iseland being desirous of provisionally regulating the relations betwen the two countries during the period of time neces- sary for the negotiation and conclusion of a Convention of commerce, the Undersigned, duly authorized for this purpose, have agreed upon the following provisions. Produce of Roumaniam origin. or coming from Rou- mania, imported into the United Kingdom, and produce of British origin, or coming form Great Britain imported into Roumania, shall be respectively subject, with regard to import, export, or transit dues, with regard to re-ex- portation, brokerage and warehousing to local dues, and with regard to bustoms formalities, tho the same treat- ment as the produce of the most favoured nation. The governement of His Highness the Prince Charles of Roumania, and the governement of His Majesty the Emperor of Austria, King of Hungary having agreed to secure to each other certain special advantages for the exchange and circulation of the produce of bordering districts, these advantages shall not be claimed by the United Kingdom If it be not expressly renewed the present provisional arrangement shall terminate on the 12 th of May (30 th April) 1877. In witness whereof the undersigned have drawn up the present declaration and have affixed therets the seals of their arms. Done in duplicate at London the thirtieth day of November 1876. (L. S.) (signed) Ion Ghica. (L. S.) (signed) Derby. Traduoțiune română. Guvernul Inalțimel Sale Principelui Carol al României și guvernul Majestăței SpZe Reginei Regatului Unit al Marel Brita- nici și Irlandei, dorind a regula îa mod provisoriii relațiunile dintre ambele țări pe timpul necesarii! pentru negociarea și în- cheerea unei ConvențiunI de comerciîî, sub-semnațil autorisațl în regulă pentru acest sfârșit, s’ati învoit asupra disposițiunilor următdre: t Productele de origină sat! de provenință română care se vor importa în Regatul Unit și productele de origină sat! de prove- nință britanică care se vor importa în România vor fi reciproc supuse în ceea ce privesce drepturile de importațiune, de expor- tațiune, de transit, îu ceea ce privesce reexportațiunea. curtagiul, intrepositul, drepturile locale și în ceea ce privesce formali- tățile vamale, la acelaș tratament ca productele naținnel celei mal fiVorisate. Guvernul Inalțimel Sale Principelui Carol al României și guvernul Majestăței Sale împăratului Austriei, Rege al Ungariei învoinduse de a ’șl asigura dre-carl avantage speciale pentru schimbul și eircularea productelor districtelor limitrofe, aceste a- vantage nu vor fi reclamate de către Regatul-Unit. Ddcă nu va fi espres reînoit, acest arangiament provisoriii va înceta la 12 Mai (30 April) 1877. Drept care, subșemnații ati alcătuit acestă declarațiune și aii pus pe densa sigiliul armelor lor. Făcut în dublu esemplar, la Londra, în dioa de 30 Noembre 1876. 17 Februarie (1 Martie) 1877 MONITORUL'OFiUiAL AL ROMÂNIEI 1223 DECLARATION Le gouvernement de Son Altesse le Prince de Roumanie et le gouverne- ment de Sa Majeste le Roi d’Italie, desirant regler provisoirement Ies re- lations entre Ies deux Pays pendant la periode necessaire pour la negocia- tion d’une Convention de commerce, Ies soussignes dument autorises ă cet effet sont convenus des dispositions suivantes: Les produits d’origine ou de prove- nance italienne qui seront importes en Roumanie, et les produits d’origine ou de provenance roumaine qui seront importes en Italie, seront respective- ment soumis quant aux droits d’impor- tation, d’exportation, de transit, quant â, la reexportation, au courtage, ă l’en- trepot, aux droits locaux, et quant aux formalites douanieres au meme traitement que les produits de la na- tion la plus favorisee. S’il n’est pas expressement renou- vele le presentarrangement provisoire cessera le 30 Avril (12 Mai) 1877. En foi de quoi les soussignes ont signe la presente declaration en double expedition et y ont appose le sceau de leurs armes. Fait ă Rome, le 16 Novembre 1876. (L. S.) (signâ) B. Gheorghian. (L. S ) (signe) Melegarl. Traduoțiune română DECLA RAȚIUNE Guvernul Inâlțimei Sale Prințului Ro- mâniei și guvernul Majestățel Sale Regen- tul Italiei dorind a regula în mod proviso- rifi relațiunile între ambele ȚfirI pe timpul necesarifi pentru negocierea unei Conven- țiunl de comerciu, sub-semnațil autorisațl în regulă pentru acest sfîrșit, s’afi învoit asupra următârelor disposițiunl: Productele de origină saă de provenință italiană cari vor fi importate în România și productele de origină safi de provenin- ța română cari vor fi importate în Italia vor fi reciproc supuse în ceea ce privesce drepturile de importațiune, de esportațin- ne, de transit, în ceea ce privesce reespor- tațiunea, cnrtagiul, intrepositnl, drepturi- le locale și în ceea ce privesce fo:malită- țile vamale, la acelaș tratament ca produc- tele națiunel celei mal favorisate. Acest arangiament provisorifi decă nu va fi formal reînoit, va înceta la 30 Apiilie (12 Mal) 1877. Drept care, subsemnații afi semnat pre- senta declarațiune în dublu esemplar și afi pus pe densa sigiliul armelor lor. Făcut la Roma, în 16 Noembre 1876. DECLARATION Le gouvernement de Son Altesse le Prince de Roumanie et le gouvern»- ment de la Confederation Suisse de- sirant regler provisoirement les rela- tions entre les deux Pays, pendant la periode de temps necessaire pour la negociation et la conclusion d’une Convention de commerce. les soussig- nes, dument autorises ă cet effet. sont convenus des dispositions suivantes : Les produits d’origine ou de pro- venance roumaine qui seront impor- tes en Suisse et les produits d’origine ou de provenance suisse qui seront importes en Roumanie, seront respec- tivement soumis quantaux droits d’iin- portation , d’exportation, de transit, quant â la reexportation, au courtage, â l’entrepot, aux droitslocaux, et quant aux formalites douanieres, au meme traitement que les produits de la na- tion la plus favorisee. Le gouvernement de Son Altesse le Prince de Roumanie et le gouver- nement de Sa Majeste VEmpereur d’Autriche, Roi de Hongrie etant convenus de s’assurer certrains avan- tages speciaux pour l'ecliange et la circulation des produits des districts limitrophes, ces avantages ne seront pas reclames par la Suisse Le present arrangement provisoire entrera immediatement en vigueur et cessera de plein droit le 12 Mai (30 Avril) 1877, s’il n’est expressement renouvele. En foi de quoi, les soussignes ont dresse la presente declaration ety ont appose le sceau de leurs armes. Fait en double expedition^ â Vienne, le 28 Dâcembre 1876. (L. S.) (signe) I. de Balnt'*hano. (L. S.) (signe) Tchudi. Traducțiune română. DECLARAȚIUNE. Guvernul Inâlțimei Sale Principelui Carol al României și guvernul Cortfe.de- rațlunei Elvetice dorind a regula în mod provisorifi relațiunile d’intre ambele Țări pe timpul necesarii! pentru negocierea și încheerea unei ConvențiunI de comercifi. subsemnații autorisațl în regulă pentru a- cest sfârșit, s’afi învoit asupra disposițiu- nilor următâre: Productele de origină safi de provenin- ță română care se vor importa în Elveția și productele de origină safi de provenin- ță elvetică care se vor importa în Româ- nia, vor fi reciproc supuse în ceea ce pri- vesce drepturile de importațiune, de ex- portațiune, de transit, în ceea ce privesce reexportațiunea , curtagiul . întrepositul drepturile locale și în ceea ce privesce for- malitățile vamale, ]a același tratament ca productele națiune! celei mal favorisate. Guvernul Inâlțimei Sale Principelui Carol al României și guvernul Majestățil Sole Imperatulul Austriei, Rege al Unga- riei, învoindu-se de a’șl asigura ore cari avantage speciale pentru schimbul și cir- cularea productelor a districtelor limitro- fe, aceste avantage nu se vor reclama de către Elveția. Acest arangiament provisorifi va intra imediat în vigâre și va înceta de drept la 12 Mal (30 Aprilie) 1877, dâcă nu va fi espres reînoit. Drept care subsemnații afi alcătuit a- cestă declarațiune și afi pus pe densa si- giliul armelor lor. Făcut în dublu esemplar, la Viena, în 28 Decembre 1876. DECLARATION Le gouvernement de Son Altesse le Prince Charles de Roumanie et le gou- vernement de Sa Majeste le Roi des Pays-Bas, desirant regler provisoire- ment les relations entre les deux Pays pendant la periode de temps neces- saire pour la negociation et la conclu- sion d’une Convention de commerce. les soussignes, dument autorises ă cet effet, ont declare ce qui suit: Les produits d’origine ou de prove- nance roumaine qui sont importes en Hollande ou dans ses colonies et les produits d’origine ou de provenance hollandaise ou de ses colonies qui sont importAs en Roumanie sont respecti- veinent soumis quant aux droits d’im- portation, d’exportation, de transit. quant â la reexportation, au courtage, â l’entrepot, aux droits locaux et quant aux formalites douanieres au meme traitement que les produits de la nation la plus favorisee. Le gouvernement de on Altesse le 1224 MUMTOKUL OHU1AL AL ROMAM& 17 Februarie (1 Martie) 1877 Prince Charles de Roumanie et le gou- vernement de Sa Majeste VEmpereur dAutriche, Roi de ELongrie etant con- venus de s’assurer certains avantages speciaux pour lechange et la circula- tions des produits des districts limi- trophes. ces avantages ne sont pas applicables aux importations des Pays- Bas. Du reste, aux tennes de la loi du 24 Juillet (5 Aout) Ies dispositions du tarif austro-hongrois ne sont applica- bles â ces importations que jusqu’au 12 Mai (30 Avril) 1877, ă moins que ce terme ne soit proroge. En foi de quoi Ies soussignes ont Signe la presente declaration en dou- ble expedition et y ont apposelesceau de leurs armes. Fait â Bucarest, le 14 (26) Decembre 1576. la Haye le 25 Janvier 1877. (L. S.) (signe), N. lonescu. (L. S.) (signe), V. D. D. D. Wiilebois. Traducțiune română. DECLARAȚIUNE Guvernul Inălțimei Sd/e Principelui Ca- rol al României și guvernul Majestâțil Sele R gele Ț^rilor-de-Jos dorind a re- gula în mod provisoriiî relațiunile între ambele Țâri pe timpul necesarifi pentru negociarea și închearea unei ConvențiunI de comerciu . sub-semnațiî autorisațl în regula pentru acest sfârșit,au declarat cele ce urmâsă . Productele de origina sau de provenință română care sunt importati în Olanda sau în coloniele sâle și productele de origină safi de provenință olandesă sau din colo- niele sâle care sunt importate în România sunt reciproc supuse în ceea ce privesce drepturile de importațiune, de exportați- une, de transit, în ceea ce privesce reex- portațiunea, curtagiul, întrepositul, drep- turile locale și în ceea ce privesce forma- litățile vamale, la același tratament ca pro- ductele națiunel celei mal favorisate. Guvernul Inălfimel Se'le Principele Ca- rol al României și guvernul JUajestățil Sele Împăratului Austriei, Rege al Unga- riei învoindu-se de a ’șl asigura âre cari avantage speciale pentru schimbul și cir- cularea productelor districtelor limitrofe, aceste avantage nu sunt aplicabile impor- tațiunilor Țârilor-de-Jos. Prin urmare, potrivit legii din 24 luliu, (5 August,) disposițiunile tarifului aus- ' tro-ungar nu sunt aplicabile la aceste im- portațiunî de cât penă la 12 Maiu, (30 Aprilie) 1877, afară numai deca acest ter- men nu se va prelungi. Drept care, sub-semnațil aii semnat pre- sente. declarațiune în dublu exemplar și aft pus pe dânsa sigiliul armelor lor. Făcut la Bucuresci, la 14 (26) Decem- bre 1876. Baga la 25 lanuariu 1877. PARTEA NEOFICIALĂ Rucurescl 16 Februarie 1877. M. M. L L. Domnul și Ddmna aii mers aseră, la orele 7 s/₄ sera, la U- niversitate, unde au fost întempinațî la intrare de către D. doctor I. Zalo- mit și de D. Em. Bacaloglu, profesor la facultatea de sciințe. Inălțimele Lor aii trecut în cabine- tul de physică spre a observa fenome- nul eclipsului de Jună, ce s’a produs în acea seră. D. profesor Em. Bacaloglu a ese- cutat cu acestă ocasiune înaintea Mă- riilor Lor, maî multe esperiențe fdrte interesante din punctul de vedere sci- ințific, arătându-Le tot de-o-dată și nouile instrumente din cele mai per- fecționate cu care s’a înavuțit în ace- ști din urmă ani cabinetul nostru de physică DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului) Pestha. 27 Februarie, sâra.—Cabinetul Tisza, care a fost numit din nou. s’a pre- sentat înaintea ambelor Camere. Președin- tele consiliului a făcut expunerea faselor, a crisei și a declarat că guvernul ia răs- punderea c impromisulul încheiat cu Aus- tria. In prima Cameră, D. Majlaih și în a doua D. Sennyei au explicat motivele pen- tru cari refusase misiunea de a forma noul cabinet. Londra, 27 Februarie, 1 oră sâra. — Times, în edițiunea sa de la pruni), pu- blică telegrama următbre din Petersburg, cu data de 26 Februarie : „Un consiliu estraordinar, ținut sub președința Inpăratulul, a decis de a începe a desarma îndată ce pacea va fi semnată cu Serbia și Muntenegru. „Generalul Ignatieff asista la acest con- siliu." Londra, 27 Februarie, sera.—In ședința Camerei comunelor, care a avut loc astă- sâră, D. Burke, sub-secretar de Stat la de- partamentul afacerilor străine, a i)is că guvernul nu primise nici uă informațiune tinzând a confirma soirea dată de Times în privința licențierel armatei rusescl. Cornițele Schuvaloff ambasadorul Ru- siei la Londra, nu primise asemenea nici uă scire de felul acesta. Paris, 27 Februarie, 2 ore sâra. — In- formațiunile din Petersburg primite aci continuă a fi pacifice. Garanțiele ce marile puteri caută a ob- ține de la Turcia vor permite Rusiei de a desarma; deră se crede că nu se va lua nici uă hotărîre în acestă privință mal înainte ce puterile nu vor respuude circulărei prințului Gorciakoff, și acestea nu vor răs- punde de cât după Englitera. Paris, 27 Februarie, 7 ore sâra. ț)i- arul Telegraphul publică uă depeșă dată din Constantinopoli, anunciând uă nouă revoluțiune de palat a avut loc și că Ed- hem-pașaa fost înlocuit ca Mare-Vizir. Constantinopoli, 27 Februarie, 7 ore, 20 minute sera. — înțelegerea s’a stabilit definitiv între delegații sârbi și Portă. Protocolul va ii semnat mâne. Acest protocol va menționa condițiunile păcei statu-quo ante-bellum, amnistie, evacuarea teritoriului sârbesc. Delegații sârbi vor remite uă notă prin care vor declara că primesc garanțiile cari le sunt cerute și în virtutea cărora fortă- reța Alexinațulul va fi dărâmată și dra- pelul turc va fâlfai la Belgrad alături cu drapelul sârb. Nu se va face mențiune despre întreți nerea Pcrțel a unul agent turc la Belgrad. Sultanul va confirma prin un nou fir- man autoritatea prințului Milan. NB Acâstă din urmă depeșe din Con- stantinopoli, cu data din 27 Februarie, 7 ore, 20 minute sâra, și ijiarul Telegraphul apărând la orele 4 sâra la Paris rosultă că se pote considera ca lipsită de temei soirea dată de acest <)iar pentrn înlocuirea lui Edhem-pașa. Constantinopoli, 28 Februarie, 11 ore diminâța. — Semnătura protocolului men- ționând condițiunile păcei dintre Serbia și Pârtă va avea loc astădl. Armistițiul, în ceea ce priveăce Munte- negrul, va fi prelungit formal cu 20 dile. Plenepotențiaril muntenegreni vor sosi Vineri. (Havas) BULETIN ESTERIOR. Le Memorial Diplomatique^ de la 24 Februariu; publică următorul arti- col, pe care ’I înserăm aici POLITICA englesA in orieMt. Gonirea lui Midhat-Pașa, deschide uă nouă fașă în raporturile Turciei cu puterile Cea mai mare parte din ca- 17 Februarie (l Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1225 binetele continentului au considerat actul acesta ca uă reîntorcere mal mult sau mal puțin grabnică la ve- chiul regim turc, ca uă mistificațiune a Europei: acesta e cuventul între- buințat la St Petersburg. Noul Mare-Vizir în zadar caută să a⁴ sicure, și să repete că va continua politica predecesorului seu, nimeni nu vrea să’l credă: cu cuvent sau fără cuvent, nu i se dă nici autoritatea ne- cesară pentru a resista cu tărie cama- rilei palatului, nici destulă energie spre a continua cu succes opera emina- mente dificilă a Iul Midhat-pașa. Din altă parte, familia lui Osman e sin- gura resursă a stabilității edificiului turc, care se va manține -au va că- dea cu acestă familie. Aici e cesti- unea. Noi mărturim francamente că tdte marele discuțiunî ale Parlamentului engles, ne lasu reci și ne aduc mai mult desgust de cât interes. In genere, critica apărării din trecut ține pucin loc în politica practică a dilei. Lumea, merge iute. Se dispută asupra lu- crurilor de ieri, pe când presentul a deschis noui orizonte, și când trer bue a se pregăti cine-va pentru nouile lui trebuințe. Afară de aceasta, pu- blicațiunea nonei Cărți Albastre, nu pote schimba nici preface judecata ce marele cabinete ale Continentului, și cu ele frumdsele spirite din Eu- ropa, înaintea și în urma Confe- rinței de la Constantinopol, și au for- mat asupra căii greșite a politicei en- glese Acestă politică, în tot cursul crisei orientale contimporană, s’a ară- tat dintr un capăt pene în cel-alt sla- bă, șovăitore, plină de mișcări nervdse și de contra dicțiuni grdsnice Avend cel mal mare interes a conserva im- periul otoman ca pe un element esen- țial al equilibruluT general și ca pe cel mai solid rezim al imperiului seu din India, Anglia oficială, chiar de la începutul crisei, ar fi trebuit să pue netedă cestiunea, declarând că va sus-) ține cu tărie causa reformelor, dar că s’ar opune ori-cării puteri care ar voi să facă din acestă causă pretestul unei ingerințe adevărate în afacerile inte- riore ale Turciei si subiectul unei cons- trângeri materiale guvernului turc; în fine, că ar trebui a se lăsa Porții tim- pul necesar pre a\i îndeplini nisce angagiamente pe care ea singură ar fi putut îndeplini și conduce la sfersit bun, și că cererea așa-numitelor ga- ranții, prin mijldce coercitive, era, în principiu ca și în fapt, neadmisibile, atâta timp cât s’ar considera Turcia ca imperiu independinte. Deca cabinetul britanic ar fi luat și ar fi urmat cu fermetate acestă linie de conduită, și ar fi scutit cooperațiu- nea la o politică incompatibilă cu tra- tatele și cu dreptul gintelor, și de na- tură a crea un precedent prea comod pentru alte puteri care ar voi să’l in- voce, mai curend saii mai târdiu, la rendul lor, ca să se pdtă amesteca în afacerile interiore ale vecinilor lor. Porta resista prin mâna lui Midhat- pașa, dar conferința disolvată, acesta fu îndată scos. Acesta a fost opera in- directă a primului plenipotențiar en- gles, părăsind causa acestui mare om de stat, care, în persdna sa, apără a- devărata causă a reformelor. Trebue s’o spunem, că Anglia, re- presintată prin marchisul de Salisbu- ry, a urmat la Constantinopol o poli- tică puțin demnă d’o mare națiune; grație marchisului ambasador, situa- țiunea puterilor în fața Porței a deve- nit mal incertă și mal încurcată de cât ori când. Sunt lucruri cari nu se spun de loc saii nu se spun la timp. Ast-fel se pro- testă în sferile oficiale la Londra con- tra desunirei cabinetului engles; dar acestă desunire esistă cu tdte acestea. Lordul Beaconsfield e bătrân, e sosit la uă etate care nu mai permite mari resoluțiunl și acte politice de multă vi- gore: Dar trebue a recunosce că felul seu d’a privi cestiunea Orientului era și e încă singura adevărată din punc- tul de vedere engles. Cu tdte acestea, după manifestațiunea sa din Cetate, colegii să! ’i-aii închis gura, ca în tre- cut lordului Palmerston, ultimul mare om de stat ce a produs Anglia, și pe care, spre a dice ast-fel, ’l secuestrase ca prim-ministru la finele lunge! și ilustrei sale Cariere. Politica de rude- nie triumfă asupra politicei capului de cabinet, și ginerile lady Derby fu tri- mis ca împăciuitor la Constantinopol. Ar fi făcut do mie de ori mai bine d a menține numai pe sir Henry Elliot, care ’și cunoscea meseria, și n’ar fi lăsat să cadă Midhat-pașa Dar gre- șala s’a făcut, și evenimentele care vor urma n’o vor îndrepta. Trebue ca Anglia să’și reia posițiunea sa inde- pendentă în cestiunea Orientului, să lase pe Czarul să facă resbel cu Tur- cia. deca el crede necesar să facă a- cestă concesiune redutabilă spiritului înflăcărat al poporului seu; în fine, să’și reserve intervențiunea armată pentru cașul când armatele ruse ar a- menința serios independința Sultanu- lui și esistența imperiului Otoman. Cât despre curtea regală a Angliei, ea nu e amestecată în nimic la lucrările și procedările miniștrilor săi cari, la Constantipol, au lucrat dupe voința lor. Astă-di e datoria țării și a Parla- mentului d’a fini nu politica equivocă și de a sili pe miniștri a se reîntorce la politica națională a Angliei. La Republique Francaise vorbind despre discursul Imperatorului Ger- maniei, pronunciat la deschiderea Re- ichstagului, pe care ’l am publicat în numărul de ieri, constată că el pre- sentă un caracter cu totul pacific. Declarațiunile împăratului Wilhelm relativ la politica exterioră nu se deo- sibesc de loc de acelea pe cari le a făcut pene aci în privința chestiunel Orientului. S’a afirmat, uă-dată mal mult, că Germania nu este de cât in- direct interesată în crisa orientală, înregistrăm, pe lengă acesta, adaogă foia de mal sus, nu fără plăcere, cons- tatarea de către șeful imperiului ger- man a înțelegere! generale a puteri- lor europene, înțelegere pe care o consideră cu drept cuvent ca uă che- zășie a păcei. Cât pentru viitor, pri- mim cu încredere cuvintele împăratu- lui Wilhelm , asigurând că guvernul său nu va cruța nici uă ostenelă pen- tru a apăra acestă pace așa de pre- țiosă și „în particular pentru a men- ține și a consolida bunele relațiuni ce întreține cu guvernele amice și alia- te/ Acestă asigurare în gura celui mai puternic Suveran are uă valore ce nu pote scăpa din vedere nimănui, mal ales deca vom observa că pucin 1226 M0N1T0RCL OFICIAL AL ROMÂNIEI 17 Februarie (1 Martie) 1877 mal nainte el declară că Germania nu este angagătă în nici uă linie po- litică exclusivă și preconcepută. La Bepublique Branțaise , terminând , dice că Cabinetul din Berlin voesce cu înțelepciune rămânea liber de a lua uă resoluțiune care ’I va părea folo- sitore pentru manținerea păcei, pe ca- re tâtă lumea o doresce tot așa de ar- dinte ca și densul. Succesorul eventual al lui Abdul- Hamid. Diarul L’Italie publică co- municațiunea următore pe care o gă- sesce în mal multe diare vienese, ca emanând, se pare, de la ambasada o- tomană : .Deca ar fi în decretele Providen- ței ca Sultanul actual să trebuescă ca și nenorocitul seu frate Murad. părăsi corona și a reintra in vieța pri- vată, totul lasă să se credă că acest deplorabil eveniment nu va trage du- pă densul nisce consecințe urâte pen- tru imperiul otoman. In adevăr, după Abdul-Hamid, s’ar sui pe tron fratele său. Mehmed-Reschad effendi. Acest Principe este născut la 3 Noembre 1844, este un om bine făcut, respi- rând sănătate și energie. Yussuff- Iz^edin effendi , fiul lui Abdul-Azis, nare pentru moment nici uă șansă de a veni la putere. Chiar în cașul când mortea ar surprinde pe Mehmed-Re- schad effendi, acest principe ar lăsa încă do ui succesori eventuali, cari ar fi cei doul frați mici ai sei Achmed- Kemal-Eddin effendi (născut la 3 No- embre 1874 ) și Nureddin effendi (născut la 14 Aprilie 1851). Yussuff- Izzedin effendi, care este născut la 9 Octombre 1857, nu vine de cât după' acești doul principi. Citim în acelaș diar sub titlu: Pre- sa englesă și chestiunea orientului, următdrele Times dice că nu trebue a se da credăment sgomotelor cari s’au răs- pândit, și după cari Sultanul ar ma- nifesta simptomele unei maladii ase menea cu aceea care a adus detrona- rea fratelui său. Aceste sgomote nu hsemneză alt ceva, de cât că Abdul- ADUNAREA DEPUTATILOR SESIUNEA ORDINARA. Sumarul ședinței dela 15 Februarie, 1877. Președenția D-luI vice-președinte Sihle- nu Alexandru. Ședința se deschide la arnâi}!. PresențI 100 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediti D-lor deputațl Tăcu Gheorghe, Rosseti Matheiii, Geani Dimi- trie și DonicI Dimitrie. Se trimite la comisiunea de petițiunl petițiunna D-luI Ion Mihăiescu. Se înscrie la ordinea dilei raportul co- misiunel de indigenat privitor la împă- mântenirea D-luI Emanoil M. Droc. D-nu deputat Petre Cernătescu anun- ciă D-luI ministru al comerciulul și lu- crărilor publice următârea interpelațiune: „Atrag bine voildrea și legitima inter- vențiune a D-luI ministru asupra lipsei de vagdne, peotru transportul râmătorilor (porcilor) grași în Austria, pe linia Sla- tina până la Vârciorova.“ Se citesce raportul comitetului dele- gatilor asupra propunerel pentru esclude- rea din Cameră a D-lui Franț Milescu, ca ne naturali sat. După discuțiunea urmată se pune la vot conclusiunile raportului care sunt pen- tru respingerea propunerel de escludere. Votanțî....................75 Majoritate reglementară. . 38 Bile albe pentru. . . 69 „ negre contra . . 6 D-nu președinte declară că Adunarea a adoptat acele conclusiunl. După citirea raportului comisiunâl fi- nanciare, asupra projectulul delege (vo- turile Senat) relativ la desvoltarea dispo- sițiunilor legei asupra comptabilitățel ge- nerale a Statului în ce privesce așezarea și esecuiarea budgetelor de cheltuell, și după discuțiunea urmată, Adunarea decide a se amâna discuțiunea acestei legei pânâ se va imprima raportul și projectul de lege a fi distribuit D-lor deputațl. D-nu deputat Leon Eraclide adresâ<)ă uă întrebare D-luI ministru al afacerilor străine, dâcă crede oportun a da publici- tate corespondențelor diplomatice relative la protestațiunea contra eonstituținnel oto- mane, la cestiunea neutralitățel precum și la convențiunile comerciale. După respunsul dat de D-nu ministru al afacerilor străine, Adunarea trece la or- dinea dilei. Se citesce apoi raporul comitetnlul de- legaților de secțrunl, asupra projectulul de lege pentru scutirea de taxe vamale a materialelor importate cu destinațiune la construirea căel ferate lașf-Unghienl. După discuțiunea urmată se pune la Hamid s a speriat de situațiunea peri- colosă în care se află imperiul oto- man , după insuccesul conferinței și exilul lui Mithad-pașa. Ast-fel mult timp cât Turcia era ocupată a com- bate cererile puterilor, ardorea luptei a putut forma pene la un ore-care punct convicțiunea patriotică a mi- niștrilor că Turcia era capabilă a se apăra însăși. Penă acum , Sultanul și consilierii săi au avut timp de a căntări șansele resistențel. Ultima speranță a unei a- lianțe cu Englitera a trebuit să dis- pară din spiritul orl-cărul turc inteli- gent , la citirea Cărțel-Albastre și a desbaterilor Parlamentului, și cum ni- meni nu atribue Sultanului disposiți- uni ultra-resboinice, nu este neproba- bil că chiar astă-di, el nu ar cere mal bine de cât de a repara greșala lui Midhat și de a primi propunerile pu- terilor, deca ar putea lucra fără peri- col și liber după vederile sele. Deră trebue a ține sdmă de populația din Constantinopoli și de armată. Cu tote acestea , este timp încă pentru parti- tul păcei la Constantinopoli de a în- cerca uă mare silință pentru a ajun- ge la un arangeament cu Europa. Deca Porta parvine a încheia, pentru administrația unei hune justiții și man- ținerea ordinei, un arangeament de natură a realisa aceste duoe scopuri, Englitera va avea tot atâta motiv ca ori care alta de a se mulțumi; deră ea nu pote cu nici un preț, chiar când ’I s’ar cere, să ia cea mai mică răs- pundere pentru îndeplinirea promisiu- nilor Turciei. Ea nu pote asemenea lua noui angageamente, garantând starea actuală sau uă stare dre-care a imperiului otoman. A protegea pe Turcia, imediat după resbelul Cri- meel, când făcea promisiuni nemărgi- nite de reforme, era, adaogă Times, un lucru; a protegea un guvern care a manifestat adevăratul caracter al acțiunel sele prin atrocitățile din Bul- garia , este un alt lucru forte diferit. Trebue ca relațiunile nostre cu Tur- cia să fie modelate pe liniele cele mal precise ale intereselor nâstre naționale. 17 Februarie (1 Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL KOMĂNiEi 1227 vot conclusiunile raportului care sunt pen- tru respingerea projectulul. Votanțl..................79 Majoritate absolută. . . 40 Bile albe pentru condușii. 37 Bile negre contra condușii. 6 D-nu președinte proclamă că Adunarea a respins conclusiunile raportului și a luat în considerațiune projectul. Se procede apoi la discuțiunea și vo- tarea articolului unic. Votanțl .... .81 Majoritate absolută • .41 Bile albe pentru .... 39 Bile negre contra . . . . 41 D-âu președinte proclamă că Adunarea a respins projectul. Să continue discuțiunea pe articole a- supra projectulul de lege relativ la inter- pretarea legel electorale. După art. 7 suprimat, să adaoge urmă- torul artidol. „Art. . . In categoria de servitori pre- văduțl la art. 19 din iege, nu se înțeleg intendențî (îngrijitori de moșii) calfe se- cretari ('grămătici), și în genere toți am- ploiațil caselor de comerciu și stabili- mente industriale." Art. 8. Din projectul presentat să su- primă, în conformitate cu opiniunea co- mitetului delegaților. Art. 9. Din projectul comietutlul, se a- doptă cu următârea modificare : după cu- vintele „ Monitorul oficial* să adaogă : „ori ce mod de publicitate," restul ca în project. Ședința se ridică la orele 5 după arnâZl anunciânduse cea viitâre pe Miercuri, 16 Februarie 1877. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ Ședința de la 24 Ianuarie, 1877. Preșeoeuția D-lul vice-președinte Ion Gîcha asistat de D-nil secretari N. Cămă- rășescu și Rășcanu D, (Urmare) D. I. Deșlin. D-lor senatori, în timpul { lui Napoleon al III. sub ministerul Rouer, un jurnal publicat în Belgia Lanterna lui Rochefort se vindea în Francia câte 40 de mii de exemplare pe Zi, și prin acest mij- loc Rochefort se îmbogățise, pentru că avea multă vendâre, fiind că Lanterna in- sulta și pe Napoleon III și pe popor că este indiferent; și pentru că era oprită a intra în Francia? A venit la guvern Oli- vier; acesta simte că este vorba de un co- merciă de câscig de la curioși și de la ina-, nitorului trebue scâsă cu totul din discuții și lupte. Nu pot uita cum bietul Papiu Ilarian s’a expus uă-dată ridicolului ca procuror la curtea de casație când a susținut teoria ur- mătâre : „Constituția într’un Stat ca al nostru, nu „este de cât un contract între națiune și „Domn!“ El bine, D-lor, D. Papiu a fost desapro- bat precum va fi orl-cine când este vorba de un Domn proclamat prin Constituțiune ereditar, iară nn pe viață sâu pe un ter- men. CunâscețI sârta nenorocită a lui Pa- piu Ilarian! Să-l lăsăm dâră la o parte și să venim la Ziarul în chestiune. Cuvintele Telegra- fului sunt atât de escentrice, atât de des- aprobate de toți și căZute de sine în dis- prețul public, în cât nu cred că ar fi bine să i se facă onârea unul proces. Repet încă, că dinastia nâstră nu pâte fi discutată de nimeni căci este temelia e- dificiulul nostru politic, și nu pâte fi a- tinsă nici chiar printr’uă revolnțiune, pre- cum nu pâte fi înlăturați nici pretendențil Tronului Franciel, dâcă mâne n’ar mal fi republică și ar revendica Tronul..... D. lorgu Radu. Și Napoleon al III a fost ereditar. D. I. Deșlin. A fost si El. și pâte s • se reîntârcă succesorul săă. Vorbind acum de acest articol din Telegraful să nu cre- deți că prin acea scriere s’a putut dispune vre uă ânimă românâscă în contra Domni- torului chiar dâcă l’ar fi insultat personal; publicul citesce cu dispreț.... D. vice-președinte. Vă rog, D-le Deș- liu, evitati cuvântul de „insultai" în per sâna șefului Statului. D. I. Deșlin. D-le președinte, fiind-că cestiunea este pusă pe acest târâm de D. Bâțcovânu, să ’ml permiteți să pun punc- tele pe i, căci alt-fel am discuta fără causă. D-lor senatori, Domnitorul Carol având prerogative mari după Constituțiune, pâte numi miniștri pe cine va voi, fără ca să ’l indicăm noi. aceste drepturi i le-a acor- dat țâra, și nu asemenea amenințări de Zia- riști ’l va ține în loc când interesele țării vor reclama. Pe de altă parte ne putem fe- licita. că Domnitorul nostru esle Consti- tuțional și are virtuți demne de uă corână, virtuți ce sunt rari, dâră cari se dobândesc de la pieptul maicel. Nu este fără interes să readuc aminte, D-lor senatori, că în Senatul disolvat am acusat guvernul D-lul Catargin , de câte ori făcea procese de prese; și am dovedit că avâm cuvânt când le spunem ; „nu pn- „nețl Capul Statului în intrigele și pasiu- „uele politice “ — Tâte acele procese s’ail terminat prin achitarea acusaților de către curțile cu jurați, precum și de tribunalele care erati amovibile! Dâră nu voia D. Ca- targiu să înțelâgă că un jurnal ce scie nu mal să insulte se usâZă și că a prigon micii imperiului, și deschide porțile Fran- ciel, intră pe fie-care Zi sute de mii de exemplare dâră nu se mal vindea de cât 2 sâă 300 exemplare, și fără ca guvernul să urmărâscă măcar pe împărțitor. Credea că s’ar face prea multă onâre redactorului ca să-I trimiță la parchet, și prea multă im- portanță Ziarului, care insulta chiar co- râna, dâră care jurnal în urmă căzuse în dispreciul publicului de bine atât de răfi că chiar din popor se indignase. Așa trebue să facă și guvernul nostru, să lase la dispreciul public ori ce articol cât de injurios, căci și la noi din nenoro- cire astă^ă sunt care se interesâză f6rte pucin de instituțiunile țării și pentru câș- tig ocupă publicul cu tot felul de idei care mal de care mal nenorocite. Acâstă măsură „disprețul" este pedâpsa cea mal grea, pe lângă binele ce va aduce că posteritatea să aibă uă presă care să se respecte și să fie cu adevărat uă putere în Stat, ceea ce doresce „sufletul mefi." Sub guvernul trecut ca și sub guvernul actual se găsesc publiciști cari prin esces de zel, cred că ar aduce mari serviciurl a- micilor lor, dâcă va amerința Tronul sâă Corpurile Legiuitâre! EI bine, aceste fapte să le luăm după cum sunt, să nu le atri- buim ministerului, și apoi articolul încri- minat nu lovesce în persână Suveranului, lovesce numai în instituțiunea Tronului care aparține țărel, care e scutul el, și când se cere de a se urmări redactorele, pentru asemenea materie, se pune în joc institu- ționea, ceea ce nu e înțelept să o facem noi. Domnitorul Carol nu pâte fi atacat, El este inviolabil, pe El nu ’l pâte atinge nici bă- nuiala, de aceia are miniștrii răspunzători; Constituținnea ’l scâte afară din luptele de partită, riin luptele nâstre ca un lucru sacru; să nu ne depărtăm noi din acâstă cale, căci atunci vom fi tari, mal cu sâmă vorbind adevărul. Nu Carol I a solicitat Tronul Român, ci noi am simțit nevoia de Domn străin care să merite a sta pe Tro- nul glorioșilor noștri Domni Mihaiu și Ștefan cel Mare, și așa l’a votat țâra cu e- reditate, prin urmare, nu va fi țâra de opi- niunile acelor D-nl ce fac amerințărl pen- tru scopuri ascunse, pentru că departe de a face un răii persânel Domnitorului, care și în țâră sa avea tâte onorurile unul prin- cipe; facem din contra un răii tării întregi, deschiZeod iară campanii de lupte. Dom- nia pământână, căci, după cum miros, iar a început să intre în capul unora gărgăuni de Domnii!..... D. lorgu Rada. Ce sunt gărgăunii a- ceia, D-le Deșliu ? (rîsete). D. I. Deșlin. Eti și toți românii cu iu- bire de țâră credem că dâcă Carol I nu ar fi pe Tronul României, mal cu sâmă astăZI când numai persânel și familiei sâle ilu- stre, dâtorim existența națională, ar fi răii de noi și de țâră. De aceia persână Dom- 1228 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 17 Februarie (1 Martie) 1877 dresa este a comite uă crimă căci ea este ; a viitorului iară nu a nâstră. Așa au făcut Belgieni de afi astădi uă presă respecta-, bilă, și pentru a vă proba ce se face și ’ astă4Y în Statele civilisate, tot pentru a nu isbi în instituțiunea presei, care aduce lu-1 mină, și descâptă spiritele poporului în bine, iată uă telegramă de la Roma unde ministrul justiției P. licotera aă făcut ca justiția să condamn»- pe un jurnalist, care in-, uitase nisce înhțifuțiuiiL Regele însă a dâs.-probat faptul. Acest exemplu atât de mult a impresio- nat presa în genere, în cât iată ce s’a pe- trecut și în Francia filele trecute Mini- ștrii justiției și de interne aii venit în Ca* meră și ia pus îa vedere un artidol al jurnalului le Pay> -in care se ataca gu- vernul și republica* Camera a răspuns de a nu se face nici uă următire fiind destul disprețul public. Acum ^presupuneți că ap votat uă mo- țiune de a se urmărT redactorul jurnalului Telegraful; guvernul supunendu-se îl va trămite înaintea'justiției, juriul îl va a- chita. EI bine, ce vom f»ce uol în cașul a- cesta?! Negreșit că vom expune și prestigiul Tronului și al Senatului, și acâsta nu voiu face efl cât voiu fi aici și mal cu sâmă con- ți a presei jie-care o iubesc și am apSrat’o tot-d’a-una Să fie sigur D. Bâțcovenu că asemenea auierințărl ale unul jurnal nu schimbă conduita Domnitorului de a ’șl lua consilieri de unde va voi și când, va voi, pe urmă Domnitorul nu guvernă ca să violele Constituțiunea, El are nisce prerogative pe care le aplică cu multă în- țelepciune, și atât de Constituțional este eă a luat miniștrii chiar dintre persâne care l’a atacat a nume prin discursuri Domnitorul e prea sus pus prin Constitu- ți cile pentru ca luptele de partită să ajungă •>en6 la densul. El mai are și alt bun că nu sa înconjură numai de 10, 15 persâne din țâră, cum fac unii suveran^ ci de toți românii de bine. El chiar când este vorba de uă combina- ți une de minister desemnă numai pe f>ri- m d ministru și acesta pe răspunderea sa indică pe colegii săi. Va să dică Domni J t ru¹ nu pdte fi nici presupus că lipsesc de ’aexigințele Constituționale; va să clică ține la țâra Lui adoptivă; și este cu anima pentru noi, și chiar âsele Lui aparține pă- mântului român care odihnesce pe princi- pesa Măria • st-fel fimd, D-lor, cred că l’am mâhni decă ne am pronuncia pentru urmărirea jurnalului Telegraful; mal mare pedepsă nu pdte ti pentru acel diar de cât dispre- țul. Sfârșesc ugându-vfi să trecem pur și simplu la ordinea dilei fără nici uă mo țiune. D. Dimitrie Ghica. D-lor senatori vă fac scusele mele decă fără voia mea mă văd silit să prelungesc discuțiunea; și re- gret cu atât mal mult, fiind că tdtă discu- țiunea de faciă ar fi putut fi scutită de a se produce înaintea Senatului, decă onor. D. ministru al justiției ar fi înțeles din ca- pul locului preocupările onor, mefl coleg D. Bâțcovânu; susțin că putea să ne s u- tâscă, D. ministru, de a se sacrifica uă șe- dință întregă pentru un articol care nu merită de cât dispreciul nostru. Eu in lo- cul D-sele, când a venit onor. D. Bâtco- venu a cere esplicațiunl asupra acestui ar- ticol, nu m’așl fi pus în dosul regulamen- tului Senatului, de a,^ere trei jile de cu- getare. ( D. ministru justiției s tătescu. d - cuvântul D Dimitrie Ghica. D-sa^are veptul;; cuveut cel din urmă după regulament, și va dlice pdte și în ocasiunea de faciă, pre- cum a (Jis și în uă altă ședință, că eu a- duc turburărî în țâța Româuâscă! Este un fapt care nu se pdte tăgădui, că D. Bâțco- veuu nu a voit nici a ținut a face uă intei- pelațiune, ci a adresat uă simplă întrebare la care D. ministru a voit să cugete sS răspundă în trei dile; efl în locul D-sele ași fi răspuns pe dată, și nu ași fi venit astăzi a dice că se face uă prea mare onâre acelui articol de diar, făcâaduȘe uă inter- pelare; uu dic că a făcut’o din rba intei- țiune, nu, a făcut uă greșală. D-nii mei, nu sunt pentru urmărirea îu matherie de presă, mulți dic acâsta, dâră efl mă întemeiez pe trecutul mefl; fie ’ml permis — de și este un lucru neplăcut de a vorbi cine-va de persdna sa — a spune că în duo? ocașiunl solemne, mari în viața mea politici, am cerut libertatea presei, îti contra voinței unul mare număr al comps- trioților mei, și chiar al Capului Statului sub Domnia lui Cuza. Și la 1866 am cerut asemenea libertatea complectă a presei, și chiar 4icâ atunci, că mal lini scit voifi dormi când vbifl vedea făcându-se pe faciă criticile de cât a se lucru sub pământ, a- dieă a se conspira. Și consequent cu acest principiu în un an și jumetate aprâpe cât am fost la mi- nister nu cred că mi sa va putea găsi uă singură urmărire de presă—cel pucinhiu ’ml aduc aminte. D. Cogălniceanu care - i colegul meii de atunci să spue dacă am făcut vre-o urmăriră de presă. D. Cogălniceanu. Nici una. J). Dimitrie Ghica. Nu este dâră uă Eră deschisă libertățel presei de D. Stătescn, nu avem nevoe să vie D-sa spre a stimula acest principiu. D-nii mei, onor. D. “mi- nistru de justiție intrând în nisce teorii ne aduce aminte că uă fracțiune din par- titul conservator printr’uă petițiune afi ce- rut revisuirea Constituțiunel în multe puncte discutabile. Ap I chiar în Constituțiune este scris acest drept; nu vfid dâră că s’a făcut vre un act așa revoltant, când acele opiniuni nu ating chiar basele fundamentale ale e- dificiulul nostru politic, între care princi- pala basă este dinastia, adică stabilitatea Tronului României. D. ministru î isă printr’un lung discurs ajunge la uă conclusiune spre a ijice „Precum D-vdstră ați cerut unii uă res- tricțiune și alții uă mal mare întindere a drepturilor Constituționale, tot asmneiea și acel D. jurnalist s’a credlut liber a cere modificarea Constituțiunel și în privința dinastiei.u Etă ce conclusiune s’ar putea trage din cuvintele sale, dacă onor. D. ministru jus- tiției nu s’ar esplica și mal clar asupra a- cestel cestiuni!—Cu ocasiunea acestui ar- ticol, care vorbesce de restUrnarea Tronu- , lui onor. D. ministru de justiție cea că eii ași fi spus că, de vreme ce snnt bărbați poli ticl, bărbații de Stat cari cer safi cari ah manifestat dorința de a se modifica Con- stituțiunea în ceea ce se atinge de liber- tățile publice, prin acesta eu sunt hotă- rât să las să se câră și desființarea insti- tuțiunilor din Constituție. Așa (jicea D. Ghica, însă a fost ceva care nu se împăca în consciința D-sale, căci în urmă a <|is, așa mi s’a părut, că am înțeles cuvintele D-lul ministru. ’Ml pare răă că sunt obli- gat să amintesc ceea ce am (jis adinâorl; am că nu este nici un guvern care să pdtă țirmări opiniunea ce pdte să aibă cu- tare saîi cutare om care face politică, pe cât timp aceste opiniunl sunt în domenul discuțiunei, al discuțiui.el intelectuale; căci a face procese de opiniunl, când a- cestea nu trec și în domenul faptelor, și când acestea nn se realise4 Pa calea pe- depsită de lege, și de le-ași urmări acele opiqiunl, ar avea aerul âe persecuțiune, i în loc să consolides uă stare de lucruri :a care țin, nu ași face de cât să pun ao- reo^a persecutărel pe capul aceluia care areacestă opiniune Eră de ce am 4is e$> pe cât nu s’a găsit de cuviință să se nsede de rigorile penale asupra acelora cari afi ingerat în alegeri, tot așa nu s’a crezut de cuviință să se usetje^e asemenea rigori și asupra celor ce ^fi jmprîmat nisce opi- niur.I, pe cât timpj însă, se va mărgini în domenul opiniunilor în privința altor in stituțiunl politice ale țărel, și nu cred că guvernul ar face bine să urmărâscă pe a- cele persdqe. A! deră onor. D. D. Ghica de ce uită când am spus atunci când a- ceste opiniunl aj căta să facă a se realisa nu pe calea legală, — căci Constituțiunea arată uă cale legală prin care se pdte mo- difica uă disposițiune a el, atunci când se vede că menținându-se. este un ne-ajuns mal mare de cât binele care s’ar face cu că Constituțiunea politică pe care țâra în libertatea sa ’șl a dat’o în 1866 prin acea Constituantă în care se afla somitățile țării credeți dre că instituțiunile acelea sunt așa de putrede și de neputincidse ca să se o- pere prin ele înșile în cât D-v. să faceți un cap de acusațiune și atâta sgomot din un articol ie jurnale? Eu am mal mare în- credere într’ensele și le fac mal mare ondre cre4endu-le mult mal puternice. Nu numai de un articol de jurnal nu pot fi calomniate și scârbite deră nici chiar de uneltirile ace- lora contra cărora luptăm și care în₍un mod sati altul fac să fie odidse și să le surpe eă le cred mult mal tari aceste insiituțiu- nl din Constituție și cel ce vor încerca să trâcă în domenul faptelor vor simți cel d’ântâifi puterea legii. A! D-lor, D-v. credeți că un articol de jurnal este un fapt care trebue să facă să se sacrifice tdte principiale, să ne perdem capul să ne aruncăm în procese? Eu nu împărtășesc acâsta. Am avut ondre să de- clar că cel ce usurpă și discreditâsă ins- tituțiunile nu sunt articolele de jurnale’ Nici un guvern, nici uă instituțiune nu se usur- pă, fiind că s’a sens de un jurnal, ceea ce discreditâsă guvernul și instituțiunile sunt faptele rele cari se fac cu cutare instituți- ne dată ! Apoi, D-lor, dâca trebue săabusăm și să lăsăm să degenerese acâstă discuțiune în uă discuțiune de insinuări și reîncriminărl ar fi multe de <|is, căci sunt mal multe mo- duri de a usurpa și de a resturna institu- țiunile politice, și cele mal puțin ofensive și eficace sunt acelea care se fac prin ar- ticole de jurnale și prin esprimarede opi- niunl. Am v&jut instituțiunl care erați recla- mate dețâraintrâgă, și fiindcă nu râspun- deafi fie la interesele fie la vederile politi- ce ale unei clase safi caste, căutând să fe restdrhe, arătând țârii că sub densele se pot face tdte actele rele câte se fac și sub guvernele despotice ati voit numai și nu- mai ca să le descreditese. ᵣ Eată, D-lor, și alte moduri dea s^ discre- dita inutituțiunele, dâră încă uă dată nu este nevoe să scrutăm intențiunile ca să vedem m bilul pe care se râtjimă Nu tre- bue să presupunem nimic, căci aceste o- piniunl nu pot să schimbe întru nimic in^ stitnțiunile în care-'țâța ’șl a pus speranța și pentru care este decisă a lupta pentru consolidarea acestor insfituțiunî Așa dâră, D-lor, să încetăm cu asemenea presupuneri, căci acâsta este uă armă^cn două tăișuri, care se pdte întdree asupra acelora care se serv eu, ea. D-lor, am avut ondreayg spune linia de conduită ce ’șl a propfts a avea guyernul în privința presei; acum vă rog târmioând că dâca veți găsi ca guvernul să urmărâs- că acele articole.. . D. Dimitrie Ghica. Cine a cerut acâsta? p. ministru justiției. Să bine voițl a uă spunș. îu moțiunea care veți vota. Dâca însăgnu a fost acesta scopul, atunci ertați-mă a ve spune că rgfi s’a făcut de s’a provocat acâstă discuțiune, pentru ca persdna Capului Statului să fia în joc, și îo discuțiunea Jenatului, persdnă care este pusă sus, și pe care asemenea lucruri nu pdte să uă ajungă, (aplause) (Va urma) ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA-ORDINARĂ Ședința de la li Februarie, 1877. Presidenția D-lul președinte C. A. Ro- asistat de D-nil secretari G. Tăcu I. Lățescu. F. Alunânu și A.Vizanti. Ședința se deschide la uă jumătate oră după amiadl. PresențI 94 D-nil deputațl. Nu răspundă la apelul nominal 55 și a- nume. Bolnavi: D. I. C. Fnndescu, C. T. Grigorescu, Gr. Sertirie, A.Teriachiu. In congediu. D. A. AgioglurSe. Călineseu, C. Bobei- ca, C. Catargi. P. Constantin, D. Cozadini, G. N. Gamulea, G. Magheru, G. P. Mantu, D. Miclescu. G. Miclescu, G. Răsnovanu C. Șdrec, I. A.Sturdza, E. Vergati, P. Zsm- fireseu, H. Zugfăvescu, M. Burilânu, C. Cli- nțescu, M. Ghelmegeanu Fără ar Stare de motive: D. D. Anghel, G Dimitrescu. A. Can- diano-Popescu I . Castroianu, N.'JCatargi, M. Costachi, L. C tin. Gr. Cozadini, G. Exarhu. M. Ferichide, A. Gheorghiu, C. Qiuvara, N. Guran, T. loan, G. Mârzescu, M. Negulescu, N. H. Nicola, C. Peșiacov, G. Pruncu G. Radoviâl G. Rădescu, M. Schina, R. Ștefănescî^ A. Vamali, G. Ver- nescu, M. Vladimiresc’?! Gr. Vnltnrescu, I. Carkbatescu, E. Protopopesetf. Sumarul ședinței precedente se-aerobă. Se acordă congedifi D-lul debutat G. Rosnovanu. Se trămite la comisiunea budgetară a- dresa D-lul ministru de iriterne relativă ia înscrierea în budgetul epitropil spitalelor St. Spijidon din lași suma-de lei 10,000 pe lângă cel 22,000 ce Șe găsesc pre- vă^utl Și capi acâstă ej5itropie se găsesce angajată a contribui în Anul 1877 pentru fondarea untii spital la Bârlad. Se trămite la secțiuni projectul de lege prin care se autorisă județul Gorj să con- tractase un împrumut de lei tO,000 pentru facerea lucrărilor de lemnărie și tencuit la localul șcâlel de băețî din orașul Târgu- Jiulul. Se trămite la comisiunea comunală pro- jectul de lege pentru întrunirea a doufi co- mune din județul Râmnicul Sărat. D. președinte. D, Leonida Steri e are cuvântul pentru a anunța uă interpelare. D Leonida Sterie. D-lor, nu este uă interpelare ceea ce voesc a spune ci este uă cestiune pe care mâ cred dator să uă aduc la cunoscința ondr. Cameră și să rog pe comisiunea de indigenat ca să se o- cupe mal seTios de atribuțiuriile sale.... D. Maniu- Cer cuvântul. D. Leonida Sterie. Și mal cu sâmă de acele indigenate a cărora importanță se reflectă chiar asupra acestei Adunări. Uă voce. Cum ? D. Leonida Sterie. Sunt deputațl în mi- jlocul nostru care afi cerut indigenatul în- 17 Februarie (1 Martie) 1877 MONITORUL OFCIAL AL ROMĂNIEÎ 1231 Acum, D-lorj cestiunea este fârte gravă sub tâte raporturile. Nu ’ml am închipuit un singur moment măcar că se pâte găsi în țâră Românâscă un pretins Român atâ- ta de îndrăsneț în cât să facă a se introdu- ce în mod clandestin în acâstă Adunare— căci introducerea D-luI Franț Milescu în acest parlament nu pâte fi calificat de cât clandestină.—D-sa a frustrat ca să tiv este acesia : U* lege d- importanța acâsta. uă lege pe care se aș°Ză nn sistem întreg, uă lege care se atinge de âte acele garanții, de tâte acele libertăți de tâ'e a- cele drepturi pe cari națiunea le-a înscris 17 Februarie (1 Martie) 1877 IKUu OrlGlâi. Al fdUAAMâ. 1353 îu Gonstituținnea sa, pntea-se-va vota nu- mai în patru dile, după trecerea cărora suntem la stîrșhul sesiunii? Camera va ti prelungită, dic unii; alții <)ic din contra; el bine, până când acel mesagiu pe care ’l ține în posunar D. președinte al consi- liului, ca un drapel triumfător, nu va fi citit de la tribună, nu se pdte sci decă se- siunea va fi prelungită D-lor, este vorba despre uă lege inter- pretativă a legel electorale; și băgați de sâmă că nu e aci interpretarea legel elec- torale, ci uă nouă lege electorală care preschimbă cu desăvârșire și sistem și procedură, și tâte operațiunile care s’a fă- cut penă adl în cestiunea alegerilor. Cum voițl Dv. să faceți uă asemenea lege, fără ca mal ânteiă să fie S atul organisat așa cum acâstă lege să fie în adevăr aplica- bilă?... Mă întrerupețl, D-le Buescu, ansă, făcând uă lege electorală, e bine să vă dațl mai ânteiă sâmă de ceea ce faceți, și apoi să oprimi de a vorbi pe acel cari vo- esc să vă esplice pentru ce Dv. astă-dl nu puteți să faceți uă lege electorală. Chiar D-nil Cariagdi și Blaramberg, cari sunt unii din patronii acestei legi, nu afl negat că acesta este un noii sistem electoral; și să credeți, D-lor, că în bună rațiune, în procedură regulată, nu puteți Dv., nu pu- tem noi toți, cari suntem inspirați de cele mal bune intențiunl, și cari avem senti- mentele cele mal patriotice, nu putem face uă-nouă lege electorală până când nu vom avea în vedere întrâga machiuă după care va fi destinat să mârgă carul Statului. Nu putem noi să hotărâm uă lege electorală, uă procedură electorală, un sistem electo- ral, până când mal ânteifl nu seim cari sunt agenții cari vor aplica acest sisrem, cari vor ti chemați să pună în lucrare a- câstă lege. Fârte bine v’a dis D. Grădiș- teanu, că are să vină legea comunală, pe care D. președinte al consiliului a promis că o va aduce mâne; are să vină legea re- manierii eonsilielor județene; amândouă aceste legi vor stabili cari vor fi agenții destinați să ia parte la operațiunile elec- torale, la formarea listelor, la formarea biuroulul și cele-l-alte. EI bine, atunci vom face și legea electorală în conformi- tate cu organisațiunea comunală, și cu cea județeană; dar nu ’nțeleg să luăm uă lege organică și să uă discutăm fără ca să a- vem în vedere organisațiunea aceea pe care are să se base$e acâstă lege. Să nu se <)ică cum că principiele și fondul rămân acelea-șl și că nu se modifică de cât âre- cari disposițiunl, căci noi putem să mo- dificăm totul. Apoi, aveți principiul cel mare înaintea Dv., principiul descentrali- săril, și în facia acestui principii! aveți să modificați în fond legea comunală și cea județeană. Prin urmare, D-lor, efl cred că nu pu- tem procede la facerea unei legi electo- rale în condițiunile în cari ne găsim a^I, |ne având ân fă bine organisate acele in- stituțiuiii cari sunt de prima ne esitate. Se mal dice eă dâcă se amână acâ->tă lege, se vor face alegerile lot în condi- țiuoile cele veci, și cine scie ce se pâte întâmpla? Apoi, D-lor, legile esistente sunt causa că alegerile se fac cu presiuni saă că s’au făcut îu mod imoral ? Când a- vem un guvern imest, uă Cameră onestă și uu Senat onest, cari sunt garanțiele inșii tuțiunelor și libertăților nâstre, nu avem să ne temem dâcă vom amâna acâstă 1-ge cu două sepiămânl saă p-ste uă lună; uu- mal guvernele rele, numai guvernele rău intenționate, numai guvernele neoneste, numai acelea aplică răii uă lege și fac un instrument din ea pentru realisarea ambi- țiunelor și scopurilor lor. Uă voce. Ce garanție vom avea în ase- menea cas ? D. P. Ghica. Apoi, D-lor, orl-ce ga- ranții veți lua în contra unul guvern răfi, c'u rele intențiunL ele nu vor avea alt e- fect de cât cum au avut acele garanții cari au fost luate prin legea ăctuală și care afl fost violate în timp de cinci ani. Prin urmare, pentru aceste motive și a- celea pe care le-a arătat D. ’P. Grădiștea- nu, vă rog să amânați acâstă lege, ca să uă discutăm la timp, spre a putea face uă lege complectă și în raport cu în- trâga modificare a organismului societățel nâstre. Acestea sunt considerantele pe cari vo- iam să le aduc înaintea Dv. pentru a cere amânarea. D. E. Stătescn. D-lor, nu înțeleg cum se pâte cere ca onor. Adunare să vie să’șl desfacă ordinea dilel hotărîtă deja în șe- dința precedentă când s’a mal discutat a- câstă cestiune; nu Înțeleg cum se revine asupra unei cestiuni care a fost deja pusă în desbaterea CamerbI și asupra căreie onor. Adunare s’a rostit uă-dată și a ho- lărît ca acest project să fie pus la ordinea dilel pentru astă-dl. Ar trebui, D-lor, pen- tru ca să se pâtă reveni asupra unei deci- siuni, asupra ordinel dilel, să fie cuvinte așa de temeinice, așa de puternice, în cât să convingă și pe cel mal îndărătnic, ca să 4ic așa. Apoi, cari sunt cuvintele pen- tru care se cere ca onor. Adunare să lase la uă parte ordinea dilel pe care a fixat’o uă-dată ? Pe cât am audit, și pe D. Grădiș- teanu și pe D. P. Ghica, tâte aceste cu- vinte se reduc la unul și acela-șl: ce vom face noi cu procedure disperate, cu uă pro- cedură electorală pentru Cameră și Senat și altă procedură pentru alegerile con- silielor județene și eonsilielor comunale ? Apoi cine a spus onor. D-ni deputațl care cer amânarea, eă eă procedură electorală pentru Cameră și Senat, îmbunătățită în părțile acelea mai eu sâmă în care uă practică de dece ani aprâpe a dovedit grave și mari inconveniente, regretabile lacune; cine a spus onor, deputațl eă nă asemenea îmbunătățire nu se pâte intro- duce și îu legea pentru alegerile cont ilie. lor județene și comunale, atunci când a- ceste legi se voi desbate de Adunare ? Ce fel. D-lor? Fiind-că nu putem d’uă dată să luăm îu desbatere și să discutăm lâte legile organisațiunil politice a Șutului fiind-că nu putem desbate d’uă dată tâte legile care reguiâijă organisarea contro- lului în stat, va să (jh^ă că noi nu trebue să mal lucrăm asupra un«ia în parte din aceste Ngl ? Va să ij'Câ că noi nu trebue să aducem pe fle-eare oră partea nâstră de lucrare asupra legilor ce se presintă la ordinea (jilei, și care .se pot prea nitie dis- cuta fără a se aduce vr’nă vătămare celor- 1-alte ligi întru nimic? Acâsta n’o ’nțeleg, și rog pe onor. Cameră să nu mal pân|ă timpul, ci să procâdă imediat la esamina- rea și votarea acestui project de lege. Vor fi pâte în acest project disposițiunl cari să nu satisfacă așteptările unora din domnii deputațl. Apoi tocmai de acâsta e venit naimea D-vâstră, ca să’l discutați, să vedem lacunele care sunt, și să propu- nem amendamente. Dâcă sunt lipse, acâsta nu e un cuvânt ca noi să amânăm acest project pentru uă lună, două, safl nu scifi pe când. Vă rog, D-lor, cu tot dinadinsul, a nu mal amâna acâstă lege, avem în facia nâs- tră un trecut recent, plin de atâtea abu- suri, de atâtea rele ce am suferit, și care în mare parte vin din vițiele procedurel admise în legea actuală în materie de a- legere. Este adevărat că nn guvern răii in- tenționat care nu are simpatiele și apro- barea țărel, ar găsi tot-dâ-una mijlâce prin violință, prin abusurî, prin corup- țiune, prin presiune de tot felul să eludă disposițiunile celei mal bune legi, acele care garantâdă îfitr’un mod sigur liber- tatea alegerilor. Acâsta e adevărat; cu lâte aceste nu e un cuvânt că atunci când practica de un număr îndelungat de ani vine să arate într’uă lege esistentă âre care viție care lasă un câmp prea deschis a acelor abusurî și ingerințe în alegeri, ca pentru acâsta Corpurile Legiui- târe să nu vină cu uă d¹ maI înainte să introducă în lege înbunătățirile cerute de esperiință. Oare voițl D-vostră ca în ca- șul de a se face necesarie — alegeri de Cameră sati de Senat în anul acesta, să se electuese acele alegeri cu procedura de până acum ? Voițl D-vâstre să mal vedem reînoindu-se acele scandale la care am a- sistat atât în capitală, cât și în tâtă țâra? Voițl ca să se mal facă alegerile ca în 1875, când biurourile se luafl cu sila de acel cari aveafi forța publică la spatele lor? Efl cred, că nu. Cu toții avem dato- ria a nu lăsa să se mal repete asemenea scandale (aplause). A amâna acâsta lege, astă-dl, când sunt uă mulțime altele care reclamă neapărata D-vâstre soluțiune, este a uătrămite, dâcă 1334 MONITORUL OFIC1ALAL ROMÂNIEI 17 Februarie (1 Martie) 18^7 mă pot esprima ast- fel, la calendele lui Popa Tache (aplause) D. președinte al consi iulul, și mi- nistru de interne. D-lor, pe lângă cele dise de onor. D-nu Stăteseu, vă rog se mal luațl în considerațiune, nu numai po- sițiunea guvernului, deră chiar și a tri- bunalelor, a autorităților care sunt che- mate să judice contestațiunile. Sunt în legea actuală cașuri neprevâtjute de lege, pe care judecătorul nu scie cum să le re- solve, cu tdtă bună-voința ce are. Ați vâ <|ut, D-lor, că chiar la curtea de casatiu- ne, îu cestiunea ruralilor, afi fost unii ju- decători cari nu erafi cu guvernul trecut, cari erau liberali, independințl, și cu 'âte acestea în cestiunea ruralilor, eraiî la în- doială dâcă guvernul nu avea dreptate. . (sgomot, întreruperi). Vorbesc de acel membri de la curtea de casațiune, caii nu se iau dupe circulările ministeriale; însă fiind-că legea n’a de-₍ terminat anume cașul, nu pot eunâsce ca-, re a. fost gândul legiuitorului, și au scru- pulul ca nu cum-va să ia cui-va un drept, pe care legiuitorul a voit să i’l dea. Onor. D-nu P. Ghica a cine au fost de vină¹’ Le- gea?iNu, deră âmenil! Cu tâte aceste prefer să mat sufer ase menea ilegale loviri, de cât în mod indi rect să ating Constituțiunea, Acâsta este singura idee care mă preo- cupă. VroițI Dsvâstră să aveți garanții? Nia- vețî da cât să facej disposițiunl și pe- depse gfble în codul penal contra tutulor fdncționarilor întocmai după cum sunt prin acest project de lege. Acum, D-lor, încă u|t cestiune care m’afi preocupat fârte mult și asupra căreia rtiS adresei) în special la D. Pătărlăgânu cu cunoscințl clasice în asemenea materie. Să’ml spuneți D-vâstrăjce este dreptul politic? Este un drept sâu uă» sarcină? — Aci cred că uă să fim de aco^d, că este un și prin urmare pred că sunteți datori să । mfi ascultați. Așa dâră este positiv și evident că drep- tul politic nu este uă sarciqă; prin urma- . re nu puteți crea penalități; nu scițl D-v. că chiar așa fără penalități cum ne aflăm astă-ijl ingerințele admiqistrațiunel prac- ticate în alegeri și persecuțiunile au făcut pe unii din alegfitorl a nu mal avea cura- jul să usese de dreptul lor și privesc acest drept politic ca uă povară; ce uă să fie ârec ând veți ajunge să puneți și penalități? Veți pune pe cetățeni în posițiune să a- bandonese protecțiunea română și să se pue sub protecțiunea străină ea să scape de amendile ce le creeaijă Camera liberală numai pentru rațiunea că este Român. Așa deră, D-lor deputațl, luând din tâte părțile acest project de lege, după mine este și anti-constituțional și plin de com- plicațiuni chiar în eeea ce privesce pro- cedura, în fine imposibil. De aceea, D-lor, eu i)ic, să lăsăm legea electorală actuală ne atinsă și să facem numai disposițiunl în codul penal pentru garantarea el. Ori ce interpretare uă privesc ca peri- culâsă. Mă tem să mfi ating- de lege. - Mă tem dic de a nu deschide uă portiță fatală prin eare guvernele și Camarile viitâre să ’șl aibă calea deschisă de a interpretau, și el legea după vederile lor în cât să ajungem a nu mșl cunâsce Constitițiunea. In privința acâsta am un argument în ajutorul meu a finul mare omtde Stat En- gles «sare a spus în parlament că preferă , mal bine a se comite asasinate a ori ce perââne înalte de cât a schimba un cuvânt din Constituțiune®JjOndreI| ; Uă voce. In ce an s’a $is. D. Stereaj D-vâstră scițl * îl timpțl când urma a se asasina un Rege. Pentru faceste considerațiuni, eu cred, D-lor, că esYe bine să respingem luarea în considerare; seu cel puțin să se amâne icestă cestiune penă la sesiunea de țâțâ- nă, pentru ca fie^care din noi să putem a ne gândi cu mal multă pătrundere la ceea ce avem a face. D. L. Eraclide. D-lor deputațl, onorab. D. Leonida Sterea în adevSr, fiind de mal multe ori întrerupt, nu a vorbit în discu- țiunea generală, ci a atins numai deosebi- drept și că acolo unde este un drept nu puteți să creați penalități. — Cum se face dâră că onorabilul Comitet al delegaților afi pus penalități acelora care nu vor merge să voteze, și ce penalități, pân&la 1,000 franci. AdminitețI D-vâstră că acâsta este vină? Uă voce. Sunt de ideea D-vâ st r^ faceți amandament D. L. Sterea. Cunosc acâsta, dâră tre- bue să ating cestiunea în discuțiunea ge- nerală, ca să motivei) opiniunea mea pen- tru ce sunt în contra luărei în considerare legea electorală, vom vedea că nici unul nu este atins. Decă onor. D. Leonida Ste- re va dovedi că unul din acele articole es- te atins de comitetul delegaților, negreșit nu vom fi noi acel cari nu ne vom supune la observațiunile juste ce se vor face, pen- tru că noi nu seim a lovi Constituțiunea. Trecutul nostru, luptele nâstre dovedesc că îu tot-d’auna am căutat a apăra Consti- tuțiunea și a lupta contra acelora care vo- iau să uă lovâscă. Onor. D. Sterea citesce unele articole din projectul nostru, dâră nu ne a citit textul Constituțiunii, ea să ne dea dovedi de atingerea ee s’ar aduce Constituțiunii, ci s’a agățat de âre-care esplicațiunl date prin raport. Apoi-, toc- mai acele interpretări ne afi pus pe noi în posesiune a cere cu stăruință Ja guvern și Cameră ca să bine-voiaseă a face să înce- tese acele diferite interpretări care sau dat de curtea de Casați un». D-lor, Constituțiunea s’a votat îo ade- văr de Constituantă, dâră în Constituțiune nu găsim de cât ijece articole care fac bar sa legel electorale. Legea electorală însă s’a votat mal în urmă. Dâră Constituanta a votat și $lte multe legi, precum a fost le- gea de vfinijare a bunurilor Statului și al- tele; prin urmare Constituanta a avut două roluri* R >lul de Constituantă și rolul de Cameră Legiuitâre. Nu nasce de aci prin- cipiul că legea electorală face parte inte- grantă din Constituțiune., Fac parte în a- devgr din Constituțiune numai basele le- gel electorale^ și aceste base nu le atinge c tmîsiunea>D- vâstră, și nu acestă Cameră va lovin Constituțiunea; nu noi Cameră li- berală vom da esemplu ca să facem ca a- ceea care în numele Constituțiunel nu afi dat voe D-lul ^eonida Sterea și Ja mulți dintre no! ca să vină în Cameră. Voesce D. Sterea a am^na pentru tomnă votarea acestei interpretări ? Atunci v’a face ceea ce s’a fqcut în tot-d’auna, adică va Ifisa confesiunea care domnesce astă-di ia cea -mal delicată dintre tâte Gestiunile; Im cât privesde observațiunile de detail ce D-sâ a făcut așupra acestui project de lege, pe acelea le vom esamina mal la urmă cu o- casiunea discuțiunel pe articole- Ceștiu- nea principală este să se dovedâscă de cineva dâcă noi călcăm Constituțiunea, decă noi, cerând esplicațiunea unor arti- cole din legea electorolă eare nu sunt te articole, voind să dovedâscă, fără a a- rStâ textul positiv al legii, eă Constitu- țiunea se atinge prin acest project de le- geu Ca cestiune de principiu, noi ne am pus întrebarea, dâră prin acâstă le- ge de simplă procedură, așa ijicend, atin- gem sâfi nu. legea electorală; și după tâte discnțiynile ce am avut în comitetul dele- gaților, având în vedere și discuțiunile din secțiuni, ne am (armat couvincțiunea, că nu o atingem întru nimic Constituțiu- nea; fiind că,, dâcă vom lua cel 4⁰C⁰ arti- coli din Constituțiune care se ocupă de preveijute de Constituțiune, aducem prin acâsta cea mal mică atingerea Constitu- țiunel. Deeă ni se va dovedi că am atins îutru ceva Constituțiunea, vom fi cel d’ân- tâifi care vom priimi amendamentele D-v., și să fiți bine încredințați că comisiunea nu este mal puțin gelâsă de cât Drvâstță de a nn se aduce Constituțiunel cea mal mieă atingere. ( Dâcă voițl să mal avem trista ocasiune de a vedea alegeri tot cum s’afi făcut până acum, atunci mențineți și de p.ci înainte starea actuală. Dâră noi voim să fim în a- 1236 țoNi roiwi, uFldlAb AL dO^arilEl 16 Februarie (1 Martie) 1877 VotanțI..............70. Majoritate reglem. . . 38. Bile albe............60. Bile negre .... 10. D. președinte. Adunarea a luat în con- siderațiune projectul comitetului delega- ților. Ședința se suspendă pentru 10 minute. La redeschiderea ședinței, D. președinte al consiliului dă citire mesagidlul Dom- nesc pentru prelungirea sesiunel până la 15 Martie. D. Fr. Milescu. D-lor deputațl, sunt . dator săfac uă mărturisire înaintea D-vâs- tră. In cestiunea personală ce am avut erl cu D. colonel Leca. sub impresiunea nea- părat a supârărel ce am avut, credâaică mi s’a făcut nedreptate, mi afi scăpat câteva cuvinte, care recunosc că afi fost cam ve- hemente ; aceste cuvinte sunt alusiunea de muscă pe căciulă, și cu mâna în sac. El bine, ca un act de dreptate, vin să declar că, n’am voit să dau acestor cuvinte sem- nificarea ce au prin ele însăși; de aceea vin să le retracted și rog pe D președinte a face să nu se mal trâcă în procesul-verbal. D. președinte. Se va trece retractarea făcut de D. Milescu, neputându-se șterge din procesul-verbal incidentul de erl. Acum trecem la discuțiunea projectulul de lege pe articole. D. L. Eraclide citesce art. I. D. P. Ghica. D-lor, numai în privința acestui articol I din tâtă acâstă nouă lege electorală, căci orl-ce ar 4ice D. prim mi- nistru, efi afirm că acest project este uă nouă lege electorală, numai în privința a- cestul articol I-ifl aș fi de opiniunea tiomi- tetnluî delegaților; dâcă acest articol n’ar conține inconvenientul de a fi în contradic- țiune cu regulile stabilite de comisiune... Onor. D. președinte al consiliului ne a încuragiat adinâorl, și eu tot-d’a-una am recunoscut acea lealitate politică ce ’l ca- rscterisă; D-sa ne a (Jis; dâcă acâstă lege ar conține un principiu contraria Const- tuțiunel, sau contrariu legel electorale în vigâre până acum, am cere cu toții respin- gerea el. Am recunoscut, o repet, lealita- tea politică ce caracterisă pe D, preșe- dinte al consiliului, și care e pentru noi uă garanție mult mal mare de cât t6te re- formele cari s’ar aduce la legile în vigâre, de cât tâte reformele cu garanții ilusorie ce se făcâfi sub regimul trecut care abusa de tâte legile pentru relele sale intenți- unl, după cum s’a întâmplat cinci ani con- secutivi. D-lor, fiind-că nu e discuțiune acum de de cât asupra art. I din acest project de lege, voiti avea onâre să vă atrag atenți- unea asupra contradicțiunel care esistă între Constituțiune și modificarea pe care voesce să o facă comitetul delegaților. Etă ce «jice Constituțiunea în art. 61. „Fac parte din al treilea colegifi al ora- devâr" coDstit'iționalT și să refulăm pro- cedura îu alegeri ast-fel cum se asigurăm tm-ftiaf acele garanții care sunt scrise în Constituțiune; căci, în adevăr, ce cjice Con- stituțiunea? După ce în dece din articole- le sâle așeijă basele legel electorale, de care nouă nici prin minte nu ne a trecut să ne atingem, vine apoi prin art. 65 și spune că operațiunile electorale se vor de- termina prin uă anume lege electorală. Constituanta s’a votat 'nainte și legea e- leetorală s’a votat mult mal târ4iti, căci Constituțiunea a avut două roluri, de Con- stituantă și de Cameră Legiuitâre, fiind că ea nu s’a disolvat imediat după votarea Constituțium I, ci a continuat ca Aduna- re Legiuitâre a vota și alte legi din care unele sunt în vigâre și astă-dl. D. Furculesca Cer cuvântul în cestiu- ne prealabilă. Voci. închiderea discuțiunei. D. președinte. D. Dimitrie Ghica are cuvântul în contra închiderii discuțiunei. D. D. I. Ghica. Fiind că aci e vorba de luarea în considerațiune a acestui pro- ject de lege, și de âre ce sunt două pro- jecte, unul al comitetului delegaților și altul din inițiativa mal multor D ni depu- tațl, sunt de părere să se ea în considerațiu- ne projectul cel mal depărtat, care este a- cela al comitetului delegaților. Insă, îna- inte de a lua în considerațiune acest pro- ject de lege, mi se pare că este necesarii! să elucidăm cestiunea dâcă legea electo- rală face parte din Constituțiune. D. D. Geani. Mi se pare că nimic uu ar fi mal natural de cât să închidem acâs- tă discuțiune. In adevăr am ecunoscut cu toții că nu putem modifica disposițiunile , Constituțiunel, și de sigur că nu D-nil deputațl cure aă fost în contra luărel în considerațiune sunt mal geloși apărători al Constituțiunel de cât noi. De aceea ca să nu facem două discuțiuni inutile, adi- că cum s’a făcut în part¹, de D. Sterie, care, ca să argumentele contra luărel în conside- rațiune, a trebuit să recurgă la disposi- țiunile din legea electorală, ceea ce va pro- voc a dare de cuvânt ș la alți deputațl, cari vor găsi alte argumente în articolele projec- tulul de lege, și va dice că acest project conține uă modificare, âră nu uă interpre- tare. De aeea cred că este mal practic, de âre-ce recunâscem cu toții că avem nevoe de uă lege interpretativă a legel electo- rale, să luăm îu considerațiune projectul și în urmă, când vom veni Ia discuțiunea pe articole, vom vedea care articol ar pu- tea fi privit ca uă modificare a unei dispo- sițiunl.din Constituțiune, și pe acela negre- șit ,’l vom respinge. Etă ceea ce este mal logic să facem. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nei și se primesce. — Se pune la vot luare în considerați- une a projectulul delegaților și resultatul scrutinului esțe cel următor ; „șelor, comercianțil și industrialii cari „plătesc către Stat uă dare de otp-^ecl lei. „Sunt scutiți de cens îu acest colegifi, „tâte profesiunile liberale, oficeril în re- „tragere, profesorii și pensionarii Sta- „ tulul.* Este dâră un principii! stabilit: fie ci- neva com- rciante, fie industriaș, este destul să plătâscă uă dare anuală de 80 lei, pen- tru ca să facă parte de drept din colegiul M IlI-lea. Acâsta este însă regretabileț căci se pot întrebuința multe ingerințe, multe ma- noperl prin cari să se saprindă buna cre- dință a alegătorilor și să se năbușescfi consciința lor. Este regretabilă acâstă dis- posițiune din Constituțiune, dâră cu tâte acestea’ea esistă, și nu eii voifi. veni să jus- tific purtarea celo^din trecut cari afi băgat cu duiumul în listele Jelectorale pe alegă- torii săteni făcându’I să votese în colegiul al Iil-lea. Nu voifi veni efi să justific acâstă ne lealitate politică. Insă, D-lor, inconveni- entul nu era pentru că se introduceai! să- tenii cari plătâti 80 lei dare anuală, ci era că se introduceai! din aceia al cărora drept era ca săfie alegători în colegiul al IV-lea, și pe cari ’I introduceai! într’un mod frau- dulos, într’un mod ilicit îiT listele cole- giului al IlI-lea, căci ei nu pluteau 80 lei dare anuală ; acâstă dare de 80 lei nu ser- vea de cât de pretext consilielor comunale, pentru ca să esercite imoralitatea lor în privința falsificării listelor electorale. Prin urmare, Constituțiunea s’a aplicat cu rea credință, cu intențiunea de a falsi- fica representațiunea națională p și chiar dâcă esistă uă disposițiune rea în Cons- tituțiune, nenorocirea este că s’a abusat de dânsa de către regimul trecut. Râul a- cesta esistă în Constiti țtune, însă Consti- tuțiunea nu este uă lege pe care am putea să o modificăm ast-fel cum voim noi să o facem astă-()I. Legea electorală face parte integrantă a Constituțiunel, și Constituți- unel să ne supunem înstâte disposițiunile el, fie ori cât de aspre, ori cât de vătămă- târe pentru societate’ sati atunci mal bine să fim sinceri, să avem curagiul faptei uâs- tre,și să cerem modificarea Constituțiunel. Etă, D-lor, cum este redactată modifi- carea introdusă de comitet, la art. 5 din legea electorală: „Priit art. 5 din legea electorală să în- țelege că face parte din al IlI-lea colegiu al orașelor, toți orășenii cari plătesc către Stat .uă dare anuală de 80 lei vechi, âră nu și a ceea cari locuesc afară în comunele rurale." Acâstă redacțiune este, nu numai vițiâsă dâră și injustă, căci privâsă de ’repturl pe aceea cărora Constituțiunea le garan- tâsa aceste drepturi, și noi, uă Cameră de deputațl cu desăvârșire democrați și libe- rali, care avem respectul drepturilor și le- gilor, nu putem să încuviințăm un aseme- i 1 OUillHiie | A AOf » ..„L a*. u-.MAiuid .23'. zel, și noi seim că multul zel vată mă cățe- ii ă-dată, Pentru aceste motive vă rog să nu pri- miți redacțiunea făcută de comitet și să primiți un amendament pe care ’l voiu re- dacta în sensul în care am avut onâre să vă esplic cum se violâsă Constituțiunea prin articolul propus de către comitetul dele- gaților. O. R. Pătărlăgeauu. D-lor, când Ca- mera a voit să înlăture confusiunea care să facea prin interpertarea ce se dedea art. 5 din legea electorală, la a cărui aplicare să născea în tot-d’a-una uă controversă. Camera dic: voind să înlăture aceste incon- veniente agăsitde cuviință a da uă inler- pi tare a ostel legi, și negreșit că Adunarea este tot dreptul de a interpreta disposi- țiunile legii electorale in privința proce- durel. du dar asupra acestei cestiunî am luat cuvântul, ci ca să propun un a- mendament la lucrarea comisiunii. Iu art. 1, care interpretă art. 5 din le- gea electorale, se dice așa: „Prin ari. 5 din legea electorală se în- țelege că, fac parte din al treilea colegiu al orașelor, toți orășenii cari plătesc că- tre Stat uă dare anuală de 80 leî vechi, iar nu și aceia cari locuesc afară în comunele rurale." Efi me tem că acest cuvânt: locuesc, să nu dea ârăși loc la uă eonfusiune; ar fi mai bine să se dică: acel care au domici- liul politic în comunele rurale, pentru că se pâte fârte bine ca un orășan să aibă ’omicihul politic în oraș, să p'ătâscă dă- rile sâle în oraș, și m tâte acestea do- miciliul său real să fie la țâră, adică să sa afle cu locuința la uă moșie, ca propie- tar sau arendaș, de aceea ca să se lă- raurâscă bine acâstă idee ar trebui să seâtetn cuvintele: cari locuesc, căci să pâte confunda domiciliul real cu cel poli- tic, și negreșit că nici uă interpretare a legii nu ar putea înlătura pe un asemenea om de a figuri în colegiul al treilea. A t-fel dar am propus un am*m lament... D. președinte. Este amendamentul D-Iul Ferechide care are acelaș sens D. Pătărl Igeanu. Afară de acâsta, mal am încă un amendament. Ari. 6 sa găsit de cuvință de comisiune a nu se interpre- ta. Eu. D-lor, atrag atențiunea D-v. asu- pri ultimului aliniat de sub acest articol care coprinde aceiași idei prevă4ută îu art. 5, aliniatul al doilea. Iată ce <|iee a- cel aliniat: „Tâte orașele unui district formâ^ă un singur colegiu cu orașul de reședință." VOC Este prevfdut acesta. D. R. l’ătărlăgeanu D-lor a.t. 6 are aceiași ideă și nu vorbesce nimic corni ii- un a despre densul. De aceea eu propun nu amendament pentru maî bună espliia- țiuoe, ca să se scie cine sunt acel cari aă dreptul să votede și ce domiciliu se ține țn sâmă, de âre ce pâ! să fie omeuil cari n-- p incr.nu. EI bine. D-lor mânecând va veni ni altă Cameră cu dte intențiunl, va dice că, de âre-ee Camera de la 1877 a modificat Constituțiunea, prin urmare a- vem noi dreptul de a o modifica pe । lea care aii modificat’o el. De acea mi se pire că âja cum facem noi nu este uă pro- Cedtjrâ’ regulată, și nu putem să o creăm făr i a crea uă mare primejdie societățeT. Băgați de sâmă, D-lor, penă unde merge sensul autoritar al acestui articol, căci âtă ce 4ⁱee • fac parte din al IlI-lea colegiu al orașelor, t >țî orășanii cari plătesc uă dare de 80 leî vechi, deră nu și aceia cari locn- esc din o aș în comunele rurale pr - cum și meseriașii sau industrialii aceea cari ar avea nenorocirea să locuâscă afară din baderă care ar avea nenorocirea să ’și eseicite industria lor la duoă chilometre sau ta 10 metro de la barieră și cari cu tâ e ■icesfea ar îndeplini acâstă cerință a leg 1 de a plati bO leî pe an. Aceștia nu ar avea acest avaniagiu și ar fi eselușl de la aceste drepturi. G. •>. Berendei. Trac în colegiul 1 IV-lea. D. 1*. Ghica. Apoi, D-le Berendei, Constituțiunea le consacră un alt drept, eră nu ac . la de a treceîn colegiul ti IV-lea; Constituțiunea le dă dreptul să faci parte din colegiul al III lea și noi nu putem ’I es 'ludem după apecierile, după dorința și după interesul nostru; căci atunci fiă- care partid ar putea să vie și să modifi c 6 f- ,ire disposițiunî ale Constituțiune! conform interesului său. și noi cari ara desaprobatși am condamnat partidul acela care în curs de cinci ani a răsturnat tot or- ganismul Stalului în interesul său, nu tre- bue s i facem nici un pas măcar care ă semene cu urmăririi-' lor; trebue să n < pă- dim de asemenea gieșeli, căci mâne vor veni organele lor de publici late și ne vor condamna. D-lor. și eu sunt îu contra usului care s’a făcut de a se introduce locuitorii din comunele rurale în colegiul al Ill-lea; însă nu acesta este mijlocul de a remedia râul care esistă. Mie mi se para că râul acesta s’ar remedia în de ajuns când s’ar dic-' că fac parte din colegiul al IIHea al orașelor numai acel cari plătesc uă dare de 80 lei pe an și care sunt tot-nă-dată în condițiile art. 61 din Constituțiune, adică în condi- țiunljde meseriași sau industriași, și atunci ne vom pune în acord cu Constituțiunea și vom respecta condițiunile care ne impune pactul nostru fundamental; alt-fel D-lor, noi viobim acest pset și arătăm uă nepă- sa-e desăvârșită către Constituțiunea nâs- tră, ceei ce r ti primejdios pentru țâră. D-lor, f icâid aceste observațiuul, om voit să atrag atențiunea D-vâstră asupra redicțiunei făcută de comite', căci acâstă redaețiuneaticăâ are disposițiunî con- stituționale. Mu 4¹ aci este uă rea in- tențiune D-lo: qlic că s’a pus prea mult - v domiciliu politic în orașe și să loeuâ- scă în comunele rurale. Uă voce. Arendașii. 1). R. Pătărlăgeaiiu. Așa, și apoi mal sunt și alțî comercianțî care pâte că și plătesc dările în orașe și aii locuința în uă comună rurală, și acestora li s’ar putea contesta dreptul de a alege în colegiul al treilea al orașelor. De aceea vă propun - cest amendament pentru mai bună espli- care. D. M. Ferechide. D-lor. voiu să răs- pund la câte-va din observările făcute de D. Pantazi Ghica în contra ideel ce a dic- tat acâstă interpretațiune a art. 5. D. P. Ghica ne a spus că vor fi cașuri unde un industriaș, prin admiterea acestei interpretațiunl, va fi eliminat din colegiul al treilea și considerâdă acâsta ca un fapt regretabil. In adevăr, va fi de regretat când vom vedea că un industriaș repre- senlând un capital âre-care nu va putea să iea parte la votare. Să nu perdem însă din vedere că nu esistă lege în lume care în aplicațiunea el să nu producă în unele cașuri isolate un rău âre-care; uă lege, ori cât de bună, ori cât de perfectă va fi, totuși veți găsi nu cas special când ea va ajunge să fie de regretat. Dâcă dar urme^ă să a- preciem calitatea unei legi după regrete, apoi acea lege va fi mai rea care va produ- ce mal multe regrete, și mal rele efecte. El bine, mi se pare că D. Pantazi Ghica are memoria cam scurtă și nu ’șl a- duce aminte timpul nu de mult trecut în care s’a introdus prin uă interpretare con- trară îu colegiul al treilea toți ruralii, și nu mal voesce a vedea răul ce a produs a- cesta, amestecând ruralii cu orășeni la un loc. Ei bine, nu trebue D-sa să uite că prin introducerea ruralilor în colegiul al trei le i sa falsificat intențiunea Constituan- tei, care era de a face un colegiu deosebit pentru inteligința care se concentrâdă în orașe. Și apoi ’ml propui să vă arăt D-v. și vă rog să vă aduceți aminte de acest ar- gument pe care cred că ’l cunâsceți; că a- eeeaș deosebire ce este făcută pentru cole- giul al treilea pentru Cameră este făcută și îu privința colegiului senatorilor unde este distincțiuue între proprietari rurali și propielari urbani. Legea electorali a avut de basă princi- piul următor : să facă ântăiul colegiu pentru proprietatea mare; al doilea colegiu pentru proprietatea mică, al treilea cole- giu pentru oraș și al patrulea colegiu în care vor fi toți acel cari nu intră în vre li- nul din cele al'e trei colegie ; și intenți- iin«a legii se vede în denumirea proprie ce se dă acestui colegiu, deal tmiloa co'e- giu a orașului. Eu cred că, dâcă în teorii ar putea fi a- devărate, ceea ce dice O. Pantazi Ghica, dar în fapt acestă nu se iote întâmpla de cât fârte rar. In comunele rurale, cel ce fac uă indust’ie sunt trecători, însă el ’șl âlONITOKUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 17 Februarie (1 Martie) 1877 238 plătesc dările prin orașe, unde aii domi- ciliul și sunt înscriși cu dreptul de alegă- orl. De aceea eu, pentru a se esprima în- ir’un mod mal precis idea comisiuniî. am propus un amendament, căci nu trebue să uităm că atunci când vorbim în limba ju- ridică, se cuvine să întrebuințăm și es- presiunile acestei limbe. Ast-fel fiind lim- ba juridică cunoscând numai espresiunea da reședința și domiciliu, am dis că în locul cuvântului locuința să se pună do- miciliul. Am au<|it vorbindu-se de domi- iliu politic, dar întrebuințând acestă vor- ba, mi se pare că dăm loc la alte abusurî. De aceia să (jiceni simplul cuvânt de do- miciliu, și să scie cum legea comună re- gulâijă domiciliul. Adoptănduse acestă re- dacțiune, cred eă nu se vor mal întâmpla acele inconveniente, pe care le a semnalat D. Pantazi Ghica. Ve rog dar să admitețl amendamentul meu. D. N. Blaremberg. D-lbr, vă sunt da- tor uă mărturisire, este că și eu am fostis- bit ca și D-v. de neajunsurile ce presintă în practică sistemul introducere! ruralilor în col. al 3-lea, dar inconvenientul a venit nu din introducerea elementului rural în co- legiurile de orașe; — căci dâcă esistă un- deva elementul și spiritul adevărat româ- nesc în tâtă puritatea sa primitivă și cu tâte virtuțile antice, este mal ales la țeră — ci răul a venit numai din creațiuni-a de a- legătorl fictivi, anonimi sau dâcă mă pot esprima așa, nomad!. Alegători! insesisa- bill în tot timpul care preceda uă alegere și cu car! cine-va nu se intîlnea și nu fă- cea cunoscință de cât înaintea urnei, saii intervențiune! administrative, spre a dis- pare din noii după acâstăjca într’uă feerie. Să las dar că eu unul nu sunt de loc convins că este calitatea de rural! a ale- gătorilor de afară care a viciat alegerile colegiului 3, se las că chiar la adevăratele inconveniente ale aplicațiunil articolului 61, ast-fel precum a fost înțeles penă a- cum, cu estensiune la rurali, se pdte găsi uă mulțime de remediur! cari însă să nu fie escluderea acestora ; dar merg mai departe, și presupun pentru un moment că în ade- văr ar esistă și tâte inconvenientele ce se semnale^ și tâte căușele la care ele se a- tribuesc, și cu tâte acestea eu tot aș per- sista a crede că remediul trebue căutat a- iurea de cât în interpretarea unul test din Constituțiune. Se pâte ca acâstă să tie din parte’m! numai un cult superstițios pentru opera Constituantei, ori cum, eu nu cred că noi avem dreptul, fie-măcar pe cale de interpretațiune, de a da Constituțiunil, în formă legislativă, cutare sau cutare înțe- les . în scurt, de a crea sau suprima dife- rite categorii de alegători, căci e vorba în tâte acestea de îoșul basele electorale, care acelea fac incontestabil parte și parte integrantă din Constituțiune, unde se gă-- sesc chiar intercalate. D°r “Ste măcar ade; ...„t eă interițiunea ' Constituantei a fost de a crea ut olegiu electorale, care se reprezinte numai zidu- rile orașelor ? Nu, idea Constituantei n’a fost așa de materialistă. Ea n’a avut în ve dere de cât interesele morale, de cât ces- tiuni de aptitudine și de utilitate. Aș pu- tea în acâstă privință- riguros vorbind, să fac apel la impresiunile și suvenirele mele personale; căci am fost nu numai membru al Constituantei, dar și membru al comite- tului de redacțiune atât al Constituțiunil, cât și al legi! electorale. Dar acâstă pâte să uu fie de nici un preciu la ochii D v. de și articolul primitiv al projectulul nu conținea măcar espresiunea de orașe care dă astădl loc la un equivoc. Atât e de ade- vărat că în idea tutulor era vorba de a da un represintant industriei comerciulul și capacităților, ar! nici de cum șanțului sau zidurilor unu! r raș. Dar să venim la însuși teste. Etă ce dice art, 61. „Fac parte din al treilea colegiu al ora- șelor, comercianțil și industrialii cari plă- tesc către Stat uă dare de opt-dec! lel.“ Apoi este aci un singur cuvânt prin care să se dea a se înțelege că norma este locuința în oraș? Că numai acei din indus- triași! sau comercianțil cart să găsesc în chiar limitele orașului au dreptul să fie represintauți în Cameră? Atașați multă im- portența la cuvântul de colegiu al orașelor, și voiți de aci să induceți îndată că el e reservat esclusiv orășenilor. Dar uitați că acelaș colegiu este desemnat și printr’un număr; el e tot în acelaș timp cualificat și de colegiu al orașelor. Și apoi oare uă disposițiune coprinsă într’uă lege se pâte ea interpreta fără privire către cele alte părți ale ei? No! avem uă i epresentațiune pe interese: avem proprietatea mare în co- legiul I, avem proprietatea mică îu cole- giul ai II-lea, avem industria, comerciul și profesiunile liberale în al IlI-lea, avem clasa muncitâre în colegiul al JV-lea. Dar îu lâte acestea nu se face cea mai mică a- lusiune la uă barieră materială. Proprieta- rii de case, adică orășianil vin cel maî mulți de votâdă în col. I și al II-lea, de și la prima vedere acele colegiurl par desti- nate numai proprietății teritoriale și jude- țului. Ceva mal mult, în colegiul al IV nu vedem âre figurând și delegații dați de oraș? Pin urmare aș putea se întorc im- putarea ce se face ruralilor când e vorba de colegiul al I II-lea, și se protest la rân- dul mefi în contra ampietării orășanilor asupra unui drept al ruralilor, când e vor- ba de introducerea lor în colegiul al IV. In scurt, ruralii se pronunț el âre într’ un mod esclusiv, cel pucin în colegiu! al IV-lea, pentru ca prin reciprocitate se fie loc la respingerea lor din colegiul III ? Nu puteți susține acâstă. Or cum, aș înțelege încă să introduceți acâstă reformă, decă am fi înaintea unei Constituante- dar noi, Adunare Legislativă să venim se interpretăm Constituțiunea și să avem pretențiunea de a imprima interpre- tățiuniî nâstre tâte caractele unei legi care ar lega de aci înainte irevocabil justiția, etă ce nu e acceptabil. Nu eu voi admite vre uă dată că se pâte interpreta obligatoriii Constituțiunea prin calea legislativă ordinară. Voi dice mal mult, să ne ferâscă Dumnedeu de un asemenea precedent! Atunci partisanii ab- solutismului, în loc de a face pe față lo- viri de Stat, care or și cum, cer ca cineva să se espue, vor adopta cu grabă acâstă cale pedișă și comodă de a ajunge fără sgomot la scopurile lor. Sub pretext de interpretare, și din interpretare în inter- pretare ne vom tredi într’uă di sub un re- gim autocratic. Se pâte ca D-v. astă-<)l să aveți drepta- te în apreciațiunile D-v. Se pâte că inter- pretarea ce D-v. dațl acelui text din Con- stituțiune să fie cea esactă; se pâte ca re- sultatul la care voițl să adjungeț! în cașul de față să fie chiar de dorit; dar creați un precedent rău, un precedent primejdios și care pâte să ne fie fatal și noă și libertă- ții. Lăsați dar mal bine grija interpretați- une! curților și tribunalelor; căci cel pu- țin acestea nu prejudecă Juimic și nu lâgă de cât pentru astă-dl. Ați v6c)ut eă jnrisprudența a început a înclina spre soluțiunea ce preconisațl. Mulțumiți-vă dar asupra acestui punt con- stituțional cu interpretarea doctriuală; căci cât pentru mine unul persist a crede că nu putem interpreta Constituțiunea în nici una din disposițiunile sale pe cale legislativă ordinară. Nu putem bunioară să facem uă lege prin care să cjicem că prerogativele Adunărel urmâdă a se înțe- lege în cutare sau cutare mod; că veto ab- solut «1 Domnului are cutare sau cutare înțeles, spre a ’l limita efectele. Nu putem, în scurt să aducem nici direct, nic! indi- rect vre uă. alterațiune unei disposițiusl constituționale, or care ar fi ea. Un lucru care mă întăresce și mal mult în resoluțiunea mea de a nu mâ asocia cu acel ce voesc negreșit să escludă pe ru- rali din colegiul al lll-lea cu risicul de a interpreta și chiar viola Constituțiunea, este că eu cred că remediul la răul de care am suferit pâte fi găsit și fără acâsta. In- convenientul, după mine, este numai în acea masă flotantă de alegători, adevărat spectru. Da, tâte acestea n’ar mai putea să se producă în dată ce în ceea ce privesce dresarea listelor, alegeri de domiciliu, s’ar lua precauțiunele pe care le comandă prudența cea mai ordinară; îndată ce s’ar lua măsuri de acelea care n’ar mal permi- te fraudei de a se introduce în operați- unele electorale: îndată ce, în ceea ce pri- vesce votul, s’ar lua garanții ca el să fie în adevăr secret; îndată ce s’ar face ca îu minutul în care un cetățân ’l dă, el să nu 12 c Februarie ț ” irtie ' o ITORU ’FICIAI . nici acâstă onor. Cameră nu va ati ’ un ' singur articol din Constituțiune ca nu a- cdstă Cameră și acest guvern vor veni să calce Constituțiunea. Și apoi a făcut apel la mine, ca nici legea electorală să nu fie a- mat fie de eât îu fața lui Dumnezeii și a consciințel sale. Dovada cea mal bună că râul reșâde aiurea de cât în presența ru- ralilor, este în spectacolul ce ni’l a dat mai tdte colegi urile în fața opresiune! și a fraudei. Mal tâte colegiele ndstre sunt mixte, Avem colegiul IV compus de ru- rali și orășani; avem colegiul al III-lea compus de orășeni și industriali domici- liațl la țâra; avem apoi colegie de propri- etail mici și de proprietari mari, unde proprietarii de case, adică orăș°nil, merg braț la braț cu proprietarii de moșii; și cu t te acestea care din aceste colegiuri^sau mai bine care din aceste categorii de ale- gatori s’a purtat în trecut ast-fel în cât să pdtă arunca piatra celei alte și să o acuse de servilism? Apoi, dacă e vorba numai de fraude, n’am vâdut dre în chiar cole- giul I introduși alegători cari nu aveau nici măcar un cens de 20 galbeni, nisce alegători a căror esistență chiar era su- pusă îndoelel, ca de esemplu în județul Putna? Oare pentru aceste neajunsuri, pentru aceste abusurl din trecut, trebue să conchidem la suprimarea acestor colegie sati mal bine Ia suprimarea acelei cate- gorii de alegători? Ne reșit că nu! Remediul, D-lor, eu ’l găsesc în mora- lisarea administrațiuneî ndstre și în acele disposițiunl în considerațiunea cărora nu- mai am votat luarea în considerațiune a a- cestul project de lege. Garanțiile pentru mine sunt îo liste care ar da nu numai nu- mele. dar și locuința persdnel; în cărțile de identitate, unde ar fi trecute însuși, semnalimenttle persdnel; îo biurourilapar- I manente, substituite în₄biurouriie provi- sorie, care ele deschid calea la tâte frau- dele și tdte scandalurile și viciată ope- rațiunea chiar de la început; dar mal pre- sus de tdte, în votarea prin bile, care per- mite chiar aceluia ce nu scie carta de a vota, fără a avea nevoie de adjutorul al- tuia, ast-fel precum consciința lui singură ’I dictâdă. In sfîrșit, în votul obligatoriu care tie va da tutulor consciința datoriei în materie electorale, și care va înlătura de aci înainte abținerile ; căci numai ab- ținerea celor mal mulțl de la vot a făcut posibilă ingerința administrațiuneî și a permis minorităților turbulente de a se impune și de a triumfa. Daca la acesta vom adăoga câte va dis- posiținni a înfrâna pe funcționarii publici ce șl permit de a aduce obstacol sinceri- tăței listelor și a votului, scopul nostru va fi adjuus, fără ca să rădicăm uă mână sacrilege asupra Constituțiunei. Prin urmare, eu voi vota contra acestei părți a projectului. I). 1. C. Brătianu, președintele con- siliului și ministru de interne. laii cu- ratul mal eu sâmă că se lămuresc uăale- gațiune a D-lui Pantazi Ghica. D-sa, ca ă mă nevoiască de a ti cu ori ce preț cu D-lui, a dis că nici uă dată, nici guvernul tau în Constituantă proprietatea rurale și ideele partitulul conservator a fos de a lua disposițiunl în lege ca nu cumva pro- : prietatea urbană funciară să modifice spi- ritul colegiul I de senatori, unde acolo și a pus tdtă temelia în Senat partitul numit conservator, și de aceea acolo vine și es- clude tâtă proprietatea urbană, și lasă co- legial I compus numai de proprietatea ru- rală. tinsă, pentru că acâstă lege, după cum a susținut și D. Leonida Sterie, a fost vo- tată da Constituantă ca făcând și ea parte din Constituțiune. In adevăr, D-lor, când uă Constituantă face uă Costituțiune, acea Constituțiune nu pdte fi modificată de cât după dispo-■ sițiunile care sunt în acea Constituțiune. Dar când uă Constituantă face și alte legi de cât Constituțiunea, ea atunci nu mal funcționâdă ca Constituantă, ci ca simplă Adunare Legiuitdre, fiind-că uă țâră nu pâte să se administrese numai cu Consti- tuțiunea, ’i trebue și legi organice. Și tdte Constituantele, când aii făcut Constituți- unî de acele care să schimbe în mare parte condițiunile politico ale unei țâri tdte a- cele Constituante^ penS la venirea Came- relor Legislative care aveau a le înlocui, afi făcut legile organice cele mai urgente; însă acele legi organice sunt supuse la procedura obicinuită pentiu tdte cele-lalte legi organice, ele se pot în urmă modifi- ca. Prin urmare nu am putut să dic eu că legea electorală, afară de acele disposiți- unl, care sunt constituționali, nu pdte să fiă modificata de Corpurile Legiuitdre. Acum, D-lor. viu atât ia cestiunea pe care a tratat’o D. P. Ghica, cât și la art 5 din legea electorală, modificat prin art. 1 al comitetului delegaților, adică la în- scrierea ruralilor în colegiul al treilea. Onor. D. P. Ghica, și mai cu sâmă onor. D. Blaremberg, dice că, modificând art. 5 din legea electorale, modificăm un articol din Constituțiune. înțeleg să se susțină acestă tesă pe terâmul pe care s’a pus D. Blaremberg, ijicend că interpretarea care se dă articolului 5 din legea electorale este contrarie art. 61 din Constituțiune. Aci este tdtă discuțiunea. Dacă se va con- vinge majoritatea acestei Camere că prin interpretarea ce să dă art. 5 din legea e- lectorală, prin acâsta sa modifică un arti- col din Constituțiune, negreșit că nu va admite acestă modificare și nici eti nu o voi mal susține în asemenea cas. Dar să vedem dacă este așa. Ouor. D. Blaremberg a <|is că colegiele electorale sunt formate pe interese. Așa este. Dar sunt, nu numai interese materiale, ci și interese morale, intelec- tuale, dică aș putea să le numesc ast-fel. Și ca dovadă că este așa, că legiuitorul nu s’a ținut tot-d’a-una strict de ceea ce a dis onor. D. Blaremberg, este colegiul I de senatori. Acolo, fiind-că proprietatea ru- rală are alte interese de cât proprietatea industrială sau urbană, fiind-că alt spirit domnesce în proprietatea mare rurale și altul în proprietatea funciară urbană, pre- locupațiunea acelor deputațl cari represen- Apoi, D-lor, tot de acest spirit au fost preocupați și aceia cari au susținut cole- giel al Ill-lea, colegiul orașelor, adică de spiritul de a lăsa acestui colegiu adevă- rata lui significațiune, adevărata lui fisio- nomie. Onor. D. Blaremberg, care a fost în co- misiunea în care s’a discutat Constituți- unea, din care comisiune făcâm și eu par- te ca ministru de finance, precum și D. Manolache Costachi, ’și aduce aminte de ceea ce s’a petrecut în acea comisiune căci pene și astă-dl vine și <|ice : Rosetti și Brătianu ne au impus în comisi- une că trebue să dăm uă prea mare pre- ponderanță orașelor; ceea ce se vede că D-sa regretă peuS adi, căci lupta a 'ost în adevăr crâncenă atunci. Apoi din ouor. D-nil cari afi făcut parte din acea comisiune să vină unul să ’ml a ducă aminte un singur cuvent prin care s’ar fi făcut alusiune, prin care s’ar fi pu- tut să intre în idea unuia dintre noi că am înțeles că colegiul al IH-lea se com- pune de toți aceia care plătesc către Stat uă eonlribuțiune de 80 lei. Dar atunci caro mal era garanția adevăratei repre- sentațiunl a acestui colegiu ? Căci noi ținâm, și acâstă ni s’a acordat în schim- bul altor concesiuni, ce și noi făcuse- răm, ținâm și ni s’a acordat ca spiritul orașelor să fie representat în Cameră în tâtă întregimea sa, în adevărata sa espre- siune, ast-fel precum spiritul proprietății mari, proprietății rurali, era ca ea să fia representată în tâtă întregimea ei, în cole- giul I de senatori. Și ca să vedeți că este așa, vă voiii da uă probă materială, fără ca să mai am nevoe să mâ raported la me- moria nimenui, acâstă probă o vedeți în numărul deputaților ce Constituțiunea” și legea electorală fixâsă pentru fie-care oraș anume; și aci la fixarea numărului depn- taților pentru orașe, a fost ârășl uă luptă mare, luptă la care tot-d’ea-una face alu- siuneonor. D. Manolache Costache, ast-fel, s’a decis ca Bucurescl să aibă șâse depu- tațl; Iași patru; Crajova, Galați, Brăila, Focșani, Bârlad, Botoșani câte trei; P - tesci, Bacău etc. câte doui, âr cele-l-aP * orașe câte unul; peste tot 58 deputațl al acestui celegi fi. Apoi, dâca ar fi fost în întențiunea le- giuitorului a pune în acest colegiu pe toți aceea din județ cari plătesc câte 80 lei dare la Stat, era dre logică acâstă re- partițiune a deputaților pe orașe așa cum 1/ ueu ie ( । 1' / MuNiLi este îu G nstituțiune? Dar Câmpulungul, Iar fi ea principielor și ideilor mele; din con- I ciul și industria lor ca a care este un oraș mic într’un județ unde nn- tra m’aș supune, pdte cu resignațiune, și aș mal este nicî uă altă comună urbană, are ' dreptul să trămită nn deputat la Adunare, j și în județul Muscel sunt prea pu < J aceea j ’ care să plătâscă câte 80 de lei dări pe an. Apoi este județul Teleorman, cu reședința Turnu-Măgurele, care dă iar -. . :n > un sin- gur deputat pentru colegiul ai treilea, și în acest județ sunt cu miile aceî cari plătesc darea de 80 Iei pe an. MS adresei) pentru acâsta la acel onor, deputațl de acolo, carî sciu că Teleormanul este un județ puter- nic, avut, cu un comerciu întins, fiind-că este pe marginea Dunării, și în fie-care comună rurală, să găsesc mulțî âmenl cari plătesc, uu 80 leî, dar două sute și treî sute de lei pe an și colegiul al treilea de Teleorman ar fi pdte mult maî mare de cât cel de la Argeș, Bo- toșani, Komauul și alte județe al căror co- legiu al treilea dă tot un singur deputat ca și Teleormanul. Dâr dâca ar fi cum dice D. Blaremberg, atunci ar fi trebuit ca Te-- leormanul și alte județe ca dânsul precum Romanațl, Vlașea, Mehedinți să dea câte treî deputațl cel pucin de colegiul al tre- ilea, dâca era după suma alegătorilor din tot județul care plătesc câte 80 de leî. Dâr nu a fost acâsta intențiunea legiuitorului, ci a fost, că, precum pentru proprietatea mare a voit să păstreze intact, nu numaî nteresul material, dâr și interesul moral, tot așa și orașelor a voit să le păstreze, nu numai interesele lor materiale, dâr și interesele morale și spiritul lor, căcî acâstă însemnâijă distribuirea ce ve- deți îu Constituțiune. De ce era luptă între partidele de atunci, între drâpta și stânga, între D. Manolache Costache și mine! Că în orașe spiritul este maî libe- ral, maî deschis progresului, de âre-ce spiritul ruralilor, de orî-ce calibru ar fi, este mal conservator, este mal puțin dis- pus la ideile progresului, și am voit să fie un echilibru, ca tâte interesele materiale, morala și intelectuale să aibă un repre- sentant fidel în Corpurile l egiuitâre. Bine a făcut, râu s’a făcut, acâsta timpnl are să ne-o arate, acum nu discutăm dâca s’a făcut bine să se împartă alegătorii pe co- legi , pe interese; însă interese, o spuiu încă uă-dată, de tâtă natura, nu numaî mate- riale. Acâsta a fost spiritul legiuitorului, acâsta a fost intențiunea lui, și prin ur- mare nu venițl D-vâstră să dicețî că se modifică art. 61 din Constituțiune. Dâca s’ar da interpretațiunea aceea pe care afi susținut-o guvernele trecute, carî au voit să sugrume spiritul de liberfat și de progres, atunci ațî viola în adevăr Consti- tuțiunea, spiritul și voința legiuiiorulu din Constituantă (aplause). D-lor, vâ rog să credeți eă dâca în ade- văr uă asemenea disposițiune ar esistă n Constituțiune, efi ’mî aș permite să viu astăzi a o combate, ori cât de contrarie căuta ca opiniunea publică să se formese, aș aștepta până când ar ti să se modifice Cons- tituțiunea, der n’aș veni, fiind-că e în Cons- tituțiune ceva contra principiilor mele, se lovesc instituțiuuea cea maî mare a țăreî, care este singura garanție îu caro ara pus tdtă încrederea și tdte speranțele ndstre (aplause). Dec ce dice D. P. Ghica și D. ,Blar< berg? D-lor dic ; deschideți un drum pe rieolos, pentru-câ guvernele cele rele au sejșprofite de precedentele create de D-v. și dâcă D-vdstră faceți astaijî uăînterpre tare în legea electorale care are de bas i un articol din Constituțiune, apoi mâne, poi- mâne are să vină un guvern răii care să modifice și alte articole din Constituțiune prin modul de interpretare. Eî D-lor, a- cele guverne rele n’au nevoe d preceden- te, Constituțiunea nu'numaî că nu le îm pedică, der nicî că esistă pentru ..semenea guverne (aplause). Prin urmare n’au ne- voe de precedente aceî carî sunt dispuși de a face râu, și carî când le lipsesc alte mijlâce alerg la arbitrarii! și violențe, călcândjîn picidre și forme, și totul. Avem destule esemple de asemene călcări de Consiituțiune. Grijea mea der nn este a- câsta, că vom crea precedente; grija mea este ca să facem pe cât stă în puterea o- menâscă, ca acele guverne rele să nu maî vină; și ca să atingeri! acest scop, uu este alt mijloc de cât de a da alegerilor ga- ranțiile cele maî eficace. Dâcă noî ne vom opri de a lua prin le- gea electorală tdte mesurele pentru a ga- ranta pe cât să pdte libertatea alegerilor, a- tuncl cu legea electorală așa cum este, uu numaî cel maî îndrăsnețî pot să se încerce, dâr chiar noî, carî suntem mal consciiu- eioșl, cel pucin maî geloși de opiniunea publică, dâcă va fi uă lege care să ne ispitâscă, am putea influența alegerile, și a comite ast-fel erori. De aceea (Jic, pen- tru ca să fim la adăpost de ori-ce ispită, e bine să luăm garanții chiar contra nds- tră în favdrea libertățel alegerilor. Pentru aceste cuvinte, D-lor sunt pen- tru modificarea acestui articol, din legea electorală și vă rog să o votați. Voci. închidere discuțiuniî. D. președinte. Mai ’nainte de a puue la vot închidereadiscuțiuniî, trebue, D-lor să vă dau citire de amendamentele ce s’au depus asupra acestui articol, și care sunt cele următdre. 1), Iu loc de „aceea carî loeuesc afară din județ“ aceea cari nu ’și afi domiciliul iu orașe, (comune urbane). Jf. Ferechide, D. Berendeiu O. Geani, principală. D. Pastia, P. 1 Cernătex I. loneecu, 1. lurașcu. 3). Să înțelege,că fac ocupație . or (un. rte diu al trei- lea colegiu al orașului, toți orășenii do- micilia;! în comunele urbane, îușeriși în rolurile de contribuțiuno ale comunei și carî plătesc către Stat uă dare anuală de 80 leî vechi. Colonel D. Leca. 4. Toți aceî orășeni, precum și toți acel ii dustriașl, comereianți(și meseriași n rnh cari plătesc uă dare anuală de 80 leî. P. Bhica. D. Sc. Pustia D-lor, dâcă nu toți D-v., cel pucin deputății de la lași, și din ju- dețele de prin prejur cunosc falsifică- rile ce s’aiî făcut în colegiul al treil a prin introducerea de sergenți, și funcțio- nari ca patentarî. S’au creat patentări fic- tivi în modul următor. S’au obligat ser- gențî și funcționarii adminisrativl să plă- tâscă uă patentă de 28 leî și en chipul a- ceșta ia introdus în colegiul al treile patent tri, fără ca eî să fie cow’ei .uți eu industriași, și prin urinar âraț patentări. S’ati întrodus < el pucin 150 d asemenea alegetori fără drept EI bine, pentru a înlătura pe viitor asemenea fra- ude, mi’am propus a vâ supune amenda- mentul ce vi s’a citit. Eu cred că numai dicândus-* în leze c nu se pâte considera ca alegâtot de cât numaî patentarul care face comerciu sau industrie ca uă ocupațiune principală, nu- mai atunci se pot înlătur i fraude’-■ pa- tentării fictivi; căci, sa va întreba gen- tili: aî comercial ca uă ocupațiune urin- ipale? Apoi oeupațiuue.i D-tale prin- cipală e să stai pe stradă. Ase nenea se va dice și funcționarilor că nu se p ocupa de comerciuca funcționari. Deacee D-lor am onâre a propune acest amenda- ment, prin care specific anume t ' ud acela care are comerciul ea uă'ocup’aținue principală, pâte fi alegător în colegiul al treilea; și ve rog să’I admitețî, fiind-că el esplică legea fârte bine. tjD. L. Eraelitle. D-lor amendamentul D. Pantazi Ghica, fiind cu totul 'anti- constituțional, comitetul D-vâstră 1 res- pinge în unanimitate Cât pentru amenda- mentul D-lul Pastia, comisiunea, nepu- tend admite alte incapacități electorale de cât cele prevădute d« Constituțiune; nu pâte să ’l admită asemenea. In *b, privesce amendamentele D-luî Leca și acela al D-lul M. Ferichide, comi- siunea din aceste două amendamente a edactat acest articol în modul următor: 2). La art. I. să se adaoge un aliniat: -.Prin art. 5 din legea electorală să îu- „Sub cuvântul de industriali și de corner-! țelege (ă fac parte din al treilea colegiu cianțî să înțeleg acel ce esersâdă corner-| al orașelor, toți orășenii caiî plătesc cătfe parte din ilea colegiu |7 Ee rnarie H rtie» 1877 monitorul ₍vA₍. ₘ, româniei Stal uă dare anuală de 80 lei veehî, dr nu și aceea cari au domiciliul în comunele rnr de.“ O. P. Ghica D-le președinte, aș dori ca înainte de a trece la art 2 se facem u i întrebare D lui raportor, care întrebare ■' mai mult uă ce tiune personală. Voci. La urmă —Se pune la vot amendamentul D-lui /antazi Ghica și se respinge. S" j une ¹ vot amendamentul D-l T Fastia și Sf ge. Se pune la vot lucrarea comisiunii, înte- meiată pe cobinațiunea amendamentelor propuse de D-nii Ferechide și Leca și se primesce. D. P. Ghica. Rog peD. președinte sa bi- ne voâscă a spune D-lul raportor că atunci când anunță lucrarea comisiunel. se nu facă spirit pe socotâla deputaților, căci D-sa nu are dreptul de cât a spune moti- vele care afi făcut pe comisiune se primâs- ză sau se respingă un amendament. D. nreședinte. Raportorul nu a făcut spi- rit când a dis că amendamentul D-tale este anticonstituțional, cn acesta nu a făcut alt d * cât se arăte motivul pentru care co ni- siunea l’a respins; nu a făcut alt de cât să renete un cuvânt de pe baca minis- terială. — Se citesce art. 2. D. L. Eraclide. Singura explicațiune ce comitetul a credut să dea acestui arti- col este că prin legea instrucțiunel se pre- văd, profesori, institutori și învățători, de unde la diferite orașe a născut neînțele- geri; comisiunea s’a unit a arăta că prin cuvântul profesor se înțelege ori ce învii-! țător; s'a suprimat cuvintele public și pri- vat. pentru că s’ar întâmpla ca mulți cari sub pretext că dafi lecțiuni la cutare per- sâne, s pretindă a fi alegători, pe când Constituțiunea nu prevede de cât pe ade- verațil profesori. D. T. B. Lățescu. Când am votat luarea în considerațiunea acestui projec delege, nu mi am făcut cea mal mică ilusiune des- pre unele disposițiunl anticonstituționale acesL-i legi, cu tâte acestea, fiind că pe lângă aceste disposițiunl, vedem și altele care sunt îu adevăr de domeniul interpre- tațiunii legii electorale supuse astădl la discuțiunea onor. Camere, de aceea am vo- tat și efi luarea în considerațiune a acestui project, reservându-ml dreptul de a vorbi la discuțiunea pe articole în contra acelor disposițiunl care mi se vor părea anticon- stituționale în projectul de faciă. Și fiind că în acest articol nu vâd numai uă simplă cestiune de procedură electorale, ci văduă atingere ce se aduce unei disposițiunl for- male din Constituțiune. de aceea am luat cuvântul, ca să ve rog a nu atinge cătu-șl de pucin petra fundamentală pe care se râsemă tot edificiul nostru social și politic și pe care și noi trebue să basăm tâte lu- ările nâstre. D-lor deputațl, după părerea mea, inter- pretarea ce voesce a da onor, comitet al delegaților acestui articol din legea elec- toral¹., restârnă adevâraiul sens ce legiui- torul Con s ti tu ți unii a voit a da aliniatului al duoilea de sub art. 61 din Const’tuțiune. Acest, aliniat, care s’a transcris întocmai ca ultimul aliniat al art. 5 din legea elec- torală, este fârte clar și nu pâte da loc la vre uă controversă, și prin urmare nici la nă interpretare. In adevăr, D-lor, acest articol, fie din Constituțiune, fie din legea electorală, cjice că profesorii sunt scutiți j de cens, însă prin profesori înțelege pe a- ceia cari ’șl aii creat ast-fel uă posițiune legală, și vedeți că în acâstă scutire legea pune alături cu profesorii pe aceia cari exercită nă profesiune liberală, adecă per- sone care au dobândit grade academice de licențiațl safi doctori. Prin urmare, reese în mod evident din acest aliniat voința le- giuitorului de a limita acâstă denominațiu- ne de profesori numai la profeeoril de fa- cultăți, licee și gimnasie, și nici ■ um a o întinde și la aceia cari se numesc institu- tori safi învățători; căci știți prea bine că singura deosebire care esistă între învă- țători și institutori, este că cel d’ântâin sunt în comunele rurale, și cel din urmă în comunele urbane, ast-fel fiind, când o- uor. comisiune întinde scutirea de censul electoral la toți în genere, fie profesori, fie in titutori sau învățători, prin acâsta mo- difică uâ disposițiune fundamentală din Constituțiune; ceea ce nu ’I este permis se facă, ori din care punct de vedere am considera cestiunea. Dar, curios lucru D-lor representanțî! pe când onor, comisiune întinde fără mul- tă dreptate pentru unii censul, pe de altă parte ’l restrânge la alții și ’l restrânge tocmai la acel representanțî ai sciințel cari au mai mult dreptul de cât ori care se’și manifeste opiniunea lor. Comisiunea vine și substitue textul el unul text politic din Constituțiune, ea exclude din colegiul III un profesor cu titlu chiar academic, sub cuvânt că nu locuesce în oraș, sub cu- vânt că locuesce la câteva kilometre de oraș ! Cene dice, D-lor, Constituțiunea? „Sunt scutiți de cens în acest colegiu, tâte pro- fesiunile liberale, oficeril în retragere pro- fesorii și । ensionaril Statului." Etă acum și textul din budgetul comi- siunei: „La aliniatul 111 de sub același art. 5 prin cuventul profesori se înțelege toți profe- sorii din oraș, de oii ce grad de învăță I mânț.“ De unde a luat onor, comisiune aceste disposițiunl anticonstituționale? Ce se fa- ce cu acei profesori cari nu locuesc în o- rașe, și cari deși afi grade academice însă n’au catedre ? Ore faptul material de a pre- da lecțiuni în uă scâlă publică constitue calitatea de profesore? Eu cred că toți a- eia . l prin munca lor au iftigattitl ri academice, au fără deosebire dreptul sa dea votul delibeativ în afacerile țârei lo Asupra acestui punct cred că nu mai încă pe discuțiune. A tăgădui âmenilor de sci- ință dreptul de a participa la votare este a fi în contra spiritului legiuitorului din Constituantă. De aceea eu am îndrăsnit să atrag ateu țiunea Dv. asupra cestul punct, rugându- ve se bine-voiți al apreția Nu prin filipi- ce electorale putem întinde dreptul de vota la un mal mare num‘r de âmenl Cu- cerirea libertățel, D-lor representanțî. în uă țâră constituțională se face pe calea legalității; numai aceste cuceriri pot oferi garanții de a fi durabile. In puterea acestor considerațiunl dar, vă rog să respingeți acest aliniat si să ne conformăm spiritului și textului Consti- tuțiunel. D. G. Chițn, ministru de culte și iu- sfrnrțiune publică D-lor deputațl, nu se pâ:e tăgădui, ori ce ar dice D. Lățescu că aci este vorba curat și simpl i de uă interpretare, care se numesce în sciință uă interpretare gramaticală, este vorba de a da un sens mal lat sau mal strîmt unor expresinnl din lege. Se scie, D-lor, că sunt m i multe feluri de interpretă i: sunt interpretatorl cari afi de principiu a se ți- ue strict de litera ci vântului, ceea ce s’a numit interpretare judaică; pentru că spre nenorocirea lor, .Iudeii sunt care afi inter- pretat în sensul acesta legile lui Moisi si au ajuns unde sunt astădl. Este însă uă al- tă interpreia-e, ca sistem general, care ar. de principiu a se ține mal mult la spiritul vorbei de cât la litera el. \st-felifi. la u- nele națiuni se găsesce mal mult aplicat sistemul judaie, și la altele sistem 1 bisat pe spiritul legii, pe sensul moral al ei, ear nu pe sensul material. Dacă ’ml ar fi permis se aduc exemple, Englitera apar- ține scdlel întâia, și Francia este pentru sistemul spiritului legii. Acum, dacă uu este vorba de cât de uă interpretare a dicerel profesore, între! a- rea este de ce sistem ar trebui să ne ținem? Eu me declar pentru sistemul spiritului legii. Onor. D. Boldur Lățescu, a mai dis ceva, a făcut uă imputare autorilor acestui pro- ject de lege atribuindu-le intențiunta a nu fi voit să se mărginâscă numai la uă stric- tă interpretare, ci a ti modificat chiar sen- sul legii electorale, ast-fel cum ; e aducă uă strunei nare a Paselor constitutive ale legel electorale. D-lor. îndată ce ne vom convinge că a- ci nu este vorba de cât de uă interpretare, aceste imputări nu mai au nici uă rațiune de a fi; căci cine face uă interpretare are dreptul să facă tălmăcirea unui cuveni în- tr’un sens mai larg safi mai restrîns. Să vedem dar dacă sensul ce am da vorbei de profesore este de acord nu numai cu priu- 1242 cipiul libertății, dar în acord și cu vede- rile autorilor legii electorale, “decă cu ve- derile Constituantei. Dacă noi adoptăm sistemul cel liber de interpretare, suntem tot de uă-dată de a- cord și cu Constituanta. Eu cred că voiti dovedi acâsta fârte lesne și într’un mod fârte convingător. In adevăr, D-lor deputațl, în legea elec- torală, la aliniatul al treilea al acestui ar- ticol se dice că fac parte din alegătorii scutiți de cens în orașe și profesorii pe lângă cele-lalte profesiuni liberale, în cari întră architecții, inginerii, pictorii, ad- vocații, etc. Adevărul este că ou un an i- nainte de promulgarea Constituțiunel, e- xista deja legea instrucțiunii publice, ca- re face uă distinctiune sciințifică, ca se <|ic așa, și legale între diferiți! termini ce trebuia să se dea membrilor corpului în- vățământului public. Acea lege distingea în corpul învăță- mântului pe învățătorii de sate pe cari i nu- mia simplu învățători, de învățători de o- rașe, tot pentru scâle primare, dar pe cari i numia institutori; învățători de gimna- sie, de licee, și de universități pa cari i numia profesori. Corpul învățământului primar sau ele- mentar are dar doue feliuri de membri ac- tivi : învățători de sate cart se numesc sim- plu învățători, și învățători de orașe cari se numesc institutori și la feminin insti- tutrice, sau institutâre. învățământul se- cundar și superior are alțl membri, cari se numesc profesori. Legea electorală ve- deți că se servă cu vorba de profesori. Prin urmare, la cea d'ântâifi vedere ar pu- tea cine-va se fie dispus a crede că este vorba numai de profesorii gimnasiali, li- ceali și universitari. Dar intrând mai a- fund a cerceta veți vedea că nu este așa; ântâiu, pentru că chiar legea instrucțiunel publice, care face acestă clasificare între învățători, institutori și profesori, ea chiar confundă și nu ține compt de aceste deno- minațiuni de cât numai acolo unde este vorba de a Ie atribui âre-care drepturi, ori a le impune âre care obligațiuni.....(sgo- mot.) Așa este, D-lor; Acolo numai unde/le- gea le atribue âre care drepturi sau obli- gațiuni speciale se ține compt de aceste numiri, ear acolo unde nu vrea să atribue âre cari drepturi sau datorii speciale, aco- lo legea sa servesce cu denumirea gene- rică de profesor. Etă spiritul legii instrucțiunii care es- te uă lega specială. Dar numai atâta este? Nu este numai atât, dacă vom întia și mai afund și vom face uă cercetare de mora- vuri, ca să dic așa, și vom lua starea so- cietății nâstre de k 866 în ceea ce tisul, limbagiul întrebuința îa general în privința acesta, vom vedea eă so- cietatea română, mai până la 1848 și chiar după 1848, avusese pențru vorba de învă- OMTORUL ; H âL aL i. ANlfi țător, de institutor, de profesor, de maes- tru etc., uă singură, denumire și acesta străină, vorba dascăl, care venia de la gre- cescul didascalos. Societatea română, care venia acum se lepede acâstă vorbă, care era tot de uă dată si generică și neromână, a înlocuit’o în un mod rațional și general cu vorba profesor. aduceți aminte mul- ți dintre D-v. starea de lucruri de la 1848, când pentru toți membrii corpului învăță- tor nu se dicea în societatea nâstră de cât profesor, ceea ce va să ijlică dascăl. Vorba dascăl, care fusese până atunci în us , a început în urmă a fi luată în cât-va în de- risiune, așa cum s’afi luat la noi multa vorbe străine, și astăzi uă vorbă mai con- venabilă și mai potrivită pentru un das- căl nu este de cât acea de profesor. Ei bine, eu cred că legiuitorul Consti- tuțiunel a întrebuințat bine limbagiul a- cesta, ncfăcând alt ceva de cât vorbind cum se vorbia în general de societatea nâstră la 1866, numai după un an de la punerea în lucrare a lege! instrucțiunel , care încă nu avusese timp să sa facă cu- noscută tutulor muritorilor. Așa dâră efi cred că ânteifi, având în vedere că autorul legel electorale întrebu- ințând vorba profesor nu a putut avea în gând de cât ceea ce se obicinuia atunci generalmente , adică ceea ce se înțelegea de tâtă lumea prin acest cuvânt, nu a pu- tut să ’I dea ak sens de cât acela pe care l’avea consacrat prin us, și ast-fel , prin vorba de profesore a înțeles pe toți mem- brii corpului învățământului public. Afară de acâsta, având în vedere și prin- cipiele salutarie ale interpretațiunel spi- rituale și liberale, când este vorba mai cu semă de drepturile politice ale cetățeni- lor, cred că tocmai aci trebue să arătăm adevăratul liberalism, adevăratul progres ce putem face de uă cam dată, până când ne va ajuta Dumnezeu să fim într’un pro- gres mai mare al societăței, ca să putem face uă lege electorală, prin filiera legală, mai complectă de cât cea de ai)i. Așa dâră, prin interpretarea ce vom da în acest sens cuvântului profesor nu am păcătui, din contră am lucra ca nisce fii ai progresului. încă uă considerațiune și am terminat. Să bine voiască D. Lățescu să ’șl închi- puiască și acest fapt pe care ’l puifi în vederea D-v. Dâcă ar ti creijut legiuitorul din 1866, că are a face numai cu profeso- ri în sensul strict, adică cu rprofesorl li- ceali, gimnasiali, și de facultăți, să se în- trebe D. Lățescu câte orașe la 1866 aveau gimnasie și licee? Atunci ar fi uă dispo- sițiune a legel numai pentru orașele care aveau gimnasie și lice numai pentru câte-va orașe, ca Bucurescl, lași, Brăila, icăei cele alte nu aveau gimnasie și licee, precum și adi chiar sunt urnite orașe cari [n’au licee. i Vedeți dâră că și din acest punct de ve- 17 Februarie (1 Martie) 1877 dere nu pâte să se atribue legiuitorului din 1866 uă asemenea intențiune de a lua vorba profesor în sensul strict ce ’I dă D. Lățescu. Râmâne acum uă mică cestiune care ar putea face obiectul unei seriâse gândiri aceea de a distinge între profesorii publi- ci și privați. Aci în adevăr, dâcă s’ar ad- mite ca atât învățătorii publici cât și cel privați să fie puși pe aceeași linie, acâsta ar putea da loc la mari abusurl. De aceea ar trebui să se ia âre-care precauțiunl în privința profesorilor privați, să se (Jică bunăâră că ei trebue să fi recunoscuțl în atare calitate de autoritățile competinte , precum sunt acel cari deschid scâle , in- stitute, âmeni învSțațl, cum este la Iași de esemplu un liceu nou privat unde sunt profesori fârte învâțați care aii un pensio- nat al lor. EI bine, acel âmenl nu întru- nesc ei condițiunile de capacitate pentru a’l clasa în inteligența orașelor ? Eu erei) că da, și prin urmare să nu facem uă ne- dreptate de a nu ’I primi și pe el. Dâră dâcă este să ’I recanâscem și pe aceștia , să luăm disposițiunl în lege de a nu se face abusurl, cum adineaori , de a veni ori cine cu un certificat că dă lecțiu- nl în cutare loc și să câră a fi înscris în liste. Voci. închiderea discuțiunel. D. N. Blaremberg. V8 aș ruga să nu închideți discuțiunea, căci n’am nici de cum de scop de a abusa de răbdarea D-v., țiu numai să 4*° câte-va cuvinte, fiind că cred că este de datoria fie căruia din noi să ’șl motivele votul în acâstă gravă ma- terie. D-lor, n’am trebuință să vă spun că mâ unesc cu totul cu raționamentul D-lui mi- nistru f>l cultelor și instrucțiunel publice în ceea ce privesce fondul cestiune!, în ceea ce privesce înțelesul cuvântului pro- fesor din acest articol. Mal mult sunt și efi de acord cu D-sa, că orl-ce interpreta- țiune liberală a legei electorale, ori-ce in- terpretațiune menită a introduce un con- tingent mal mare de lumină în colegiurile electorale, este de preferit unei interpre- tațiuni mai stricte, acolo mal ales unde li- tera legel nu este un obstacol la acesta. Dâră deca ca magistrat ar fi gata să mâ ralies la modul da a vedea al D-lul minis- tru, dâcă ca cetățean am și eu idealul mefi, care mărturisesc că nu este realisat prin legea în ființă, sunt însă reținut în dorin- ța mea de reformă prin caracterul consti- tuțional al baselor nâstre electorale, și nu pot admite , o mai repet, nu modificări . dâră măcar interpretări pe cale legisla- tivă ordinară, când e vorba de Constitu- țiune. D. președinte. Vedeți, D-le Blarem- berg, că intra¹,1 în fond. D. N. Blaremberg. Aveți dreptate, Ii- le președinte; dâră voiesc, spre a obține continuarea discuțiunel, să dovedesc onor. 17 Februarie (1 Martie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1243 ceea adică de a sci dacă Adunarea nu u- surpă asupra puterel constuante. când vo- iesce să interprete în mod obligator dispo- sițiunl înscrise în chiar corpul C ustitu- țiunei. D. președinte al consiliului. Acesta j nu se pâte. D. președinte. Regulamentul chiar mă opresce de a permite acesta D. N. Blaremberg. Atunci suntem de acord asupra principielor, rămâne numai să punem și practica de acord cu dânsele. Am pâte și eti un idea! în materie electo- rale, dâră nu voiu căuta să’l fac să trium- fe de cât la timp și loc, și nici uădată pe căi piedise și de interpretațiune, și încă de interpretațiune a uuor disposițiune ce au caracterul constituțional. Nu recunosc a avea acest mandat. Rămâne acum ca jus- tiția, care nu ’șl are mâinele legate în in- terpretați unile sale doctrinale să ’l inter- pretese cum va găsi mai nemerit. D. președinte al consiliului. Aș ruga pe comitetul delegaților se retragă acest articol. D. 1. Eraclide. Comitetul delagaților consimte la acâstă propunere și retrage acest articol. — Se citesce art. 3. D. Nicorescu. D-lor, intre disposițiu- nile legei electorale care a dat loc la di- feritele interpretațiuni, este și art. 7 S’a pus adese-ori întrebarea ^acâsta : dâcă de- legații colegiului al 4-lea, pot fi luați și dintre alegătorii celor-l-alte colegii, sâu numai dintre alegătorii colegiului al 4-lea? Acâstă cestiune s’a resolvat în diferite moduri, prin diferitele colegii. Așa s’a întâmplat, că în unele localități delegații pentru colegiul al 4-lea, a fost luați stric- tamente dintre alegătorii acestui colegiul în alte localități, acești delegați s’ati luat din cele-l-alte colegii. Onor, comitet a, delegaților, în unire întru acesta cu pro- puitoril projectulul de lege interpretativ; a crezut să restrângă facultatea alegăto- rilor din colegiului 4-lea, obligându-i de a alege pe delegați numai dintre alegăto- rii acestni colegii!. Eti creZ, că acâstă in- terpelațiunc e cea mai sirîmptă și cea mai eronată ce se pâte da art. 7. Eu ași dori tocmai pentru a pune capăt diferitelor in- terpretațiuni ce s’afl dat acestei cestiuni, ași dori ca onor. Cameră să se prouuncie într’un mod categoric, pe care Zin aceste două interpretațiuni o primesce ca pe cea adevărată. Eu propun resolvarea acestei cestiuni în sensul acesta: că alegătorii colegiului al IV-lea au dreptul aș alege pe delegații lor dintre alegătorii ori că- rui colegiti....(întreruperi) .Apoi D-lor, restricțiuuea pusă de onor, comitet în legea interpretativă , că adică cel ales de- legat să renunțe la dreptul de a vota în colegiul său respectiv, este tocmai pro- hibițiunea de care vorbesc eu. Onor, co- Adunări eă este uă faciă intrigă a cestiu- nei care nu s’a esaminat și discutat încă de loc. Voiu deră să arăt părerea mea a- supra acestui punct și să ’mi motiveZ ast- fel votul. Părerea mea este că în realitate în acest moment noi nu facem de cât a interpreta art. 61 din Constituțiune... D. ministru de culte și instrucțiune publică. Din legea electorală. D. N. Blaremberg. Din Constituțiune: căci ați văZut că v’am citat și numărul lui. Iată ce Zice art. 61 din Constituțiune: „Fac parte din al treilea colegiti al o- rașelor, comercianțil și industrialii cari plătesc către Stat uă dare de 80 lei. „Sunt scutiți de cens în acest colegii!, tâte profesiunile liberale, oficeril în retra- gere, profesorii și pensionarii Statului. “ D. ministru de culte și instrucțiune publică. Deră citiți și articolul din legea electorală. D. N. Blaremberg. Tocmai spre a vă arăta ce însemnedă acâstă repetițiune, vă rog să mă ascultați; căci numai ast-fel vom putea ajunge a ne înțelege. încă de alaltăieri, când onor. D. Manola- chi Costachi a venit și a pus ca cestiune prealabilă neconstituționalitatea acestei legi, eu am <)is: mă iertați, trebue să dis- tingem; sunt disposițiunl în legea electo- rală care fac parte integrantă din Consti- tuțiune de la cari au fost împrumutate chiar testual, care acelea nu pot fi, nu mo- dificate, dâră măcar interpretate obligato- ria de uă Legislativă; și mai sunt și altele privitâre la procedură, la amănunte, cari nu mal au acel caracter stabil și cari pot fi modificate și interpretate prin chiar legi ordinare/ Pentru cele d’ântâifl ce se găsesc în- scrise în chiar corpul Constituțional, nu esistă de cât calea revisuirel, adică con- vocarea unei Constituante. Am Zisj acele disposițiunl, tocmai pentru că Constituan- ta n’a voit să le lase la fluctuațiunea le- gilor ordinare, sunt intercalate în chiar corpul Constituțiunel. Este adevărat că ele s’ati reprodus și în legea electorale, dâră numai cu principiile din care decurge re- stul, numai ca pâtra angulară a sistemului. Pentru acâsta însă acele disposițiunl nu ’șl ati perdut caracterul lor constituțional. Dâca ar fi fost alt-fel, aș întreba pe con- trazicătorii mei pentru ce acele repetițiuni ce fac double emploi ? Și ceea ce spun aci este așa de adevă- rat, că acele disposițiunl s’ati intercalat în legea electorale fără vot și fără discuțiu- ne, după chiar observațiunele onor. D. N. lonescu, colegul D-lul ministru de culte. Atât de adevărat că în idea Constituțiunel acele articole făceați parte nu din legea e- lectorală, ci din pactul fundamental. Prin urmare este uă cestiune care pâte pentru D-v. e tranșată prin votul precedent, dâră care pentru mine rămâne încă |întrâgă, a- mitet al delegaților a fost se vede, pre- dominat numai de ideia alegerilor gene- rale, și a Zis; fiiind-că alegerea delega- ților să face ’naintea alegerei deputaților, apoi acel ce primesce mandatul de dele- gat. să renuncie de a fi alegător direct. Ei bine, ce se va face însă în alegerile parțiale ? De esemplu, decă alegătorii co- legiului al 4-lea, ’mi dau mie mandatul de a vota ca delegat pentru dânșii, apoi ce voiti face ei! care în cursul acestui an, fi- ind alegeri generale am votat în colegiul meu respectiv ? Vedeți dâră, că cașul a- cesta n’a intrat îu esaminarea comitetului delegaților. Vă rog dâră, să dațl acestei cestiuni, interpretațiunaa cea mai largă. Intru sus- ținerea acestei idei voiu aduce domnilor deputațl și considerațiuni morali și poli- tice. Grija nâstră principală trebue să fie D-lor, de a asigura cât să pâte maî multă libertate esprimărei votului îu ori care co- legiu. Apoi credeți D-vâstră, că libertatea acelor delegați va fi mai eficace, mai com- plectă atunci când colegiul delegaților va fi format numai de alegetori rurali din co- legiul al 4-lea ? Să credeți că prin acesta nu se va atinge de cât scopul contrariu aceluia pe care ni ’l propunem cu toții. Tocmai este uă imperiâsă nevoe de a s i îutroduce în comitetul delegaților și âmenl din cele alte colegii, âmenl sciutori de carte cari au practica lucrului, cari sunt mal inteligenți și cari ar putea da uă di recțiune activității colegiului delegaților. Să nu mi se argumentese că intrând alegătorii din tâte colegiale, să falsifică a- devărata representațiune a țăranilor. Acâsta nu este adevărat, și nu a iutrat nici uă dată în spiritul vre-unul legiuitor de a opri influ- ența morală care să pâte esercita de la un colegii! la altul. Alegătorii din colegiul 1 au drept de a da consilii alegătorilor din colegiul II-lea și așa mal’departe, și, D-lor, dâcă este să ne temem pentru colegiul al IV-lea de uă i fluență psrniciâsă, acâsta nu pâte veni de cât din partea administra- țiunei; aci e chea situațiuneî, după păre- rea mea ; și dâcă trebue să emancipăm co- legiul al IV-lea de influențe perniciâse, trebue să ’l garantăm în contra agenților administrativi; și cred că nu vom garanta maî bine pe acești delegați, de cât dând acces printre ei alegătorilor mal indepen- denți, prin situațiunea lor, din cele alte colegii. Plin urmare, să recunâscem drep- tul alegătorilor din colegiul al IV-lea de a 'și alege mandatarii lor ad-hoc și dintre cetățenii din cele alte colegii, în cari vor avea încredere, și din orl-care clasă vor voi ei. Ei bine, pentru a coprinde într’un mod precis acâstă disposițiune în lege, am formulat în modul următor art. 3, și vă rog să răspingeți art. 3 al projectulul de lege interpretativ, primind următârea redacțiune căreia ’i am dat forma unei in- terpreări, și a nume ; 1244 MfONi'¹ ohDL Cinam, .uu 1-4'J i woru.iiiv „ Li art. 7 din legea electorală să ada oga următorul aliniat: „Delegații pot ti aleși dintre alegătorii ori cărui colegiu, fără ca prin acesta cei aleși delegați să ’și perdă dreptul lor per- s nai de a vota îubolegiele lor respectiv?." Eu cred, D-lor, că în molul acesta să uâte tranșa cestiunea cum treb ie.... D G Cautili. în articolul projectulul de lege nu esistă idea D-tale. (Sgomot). D. D. I. Ghica. D-lor deputațl, voiu c mbate amendam intui D-lui Nicorescu, mai întâiu, pentru că se atacă textul le- gel electorale, între iucend un aliniat nou care nr esistă în principiile acestei legi, și al doilea, ’l voiu combate din principiu. In aceleașu timp voiu combate și art. 3 ast-fel după cum s’a redactat de comitetul delegaților.... D.^Leoii Eraclide. Apoi atunci Lisați •omitetul să se apere cel pucin în contra unuia, D-v., combateți din două părți și comitetul nu s’a apărat din nici uă parte. 0. D. 4. Ghica. D-lor, după legea e- le torală, este adevărat că un alegător nu pdte alege în două colegii, și mi se pare că după disposițiunile modificărilor in- troduse de comitetul delegaților, se iea un drept delegaților aleși în colegiul al IV-lea. Mi se pare că ar fi mii bine că ar fi mal bine ca în cas de s’ar alege un de- legat, decă el ar vota îu colegiul său, să nu mal aibă dreptul de a ’șl exercita și votul de delegat: acâsta mi se pare că es- te și just. De acea, am făcut următornl amenda- ment : „Prin art. 7 se prevede că colegiul al IV-lea să votese prin delegațiuno, însă, conform art. 30 din legea eiactorale, un a- legStor nu pâte vot i de uă dată în două olegiurl. Ii a>eraon'>a cas, dâca dele- gatul ales votesă direct, nu va mal pu:ea sa votese ea delegat. " D. P. Ghica. D-lor. am luat cuvântul ca sâ declar că sunt îa contra acestui ar- ticol, întâiu pentru că eti 1 cred ca un a- tentat la libertatea alegătorilor din cole- giul al IV-lea de a ’șl da delegațiunea lor persdnel aceleia în care ar avea încredere ca să’I represinte înti’un mod mal con- sciincios; și al doilea, pentru că nu văd nici îu legea electorală uă restricțiuue ca acela care vote lă în celegiul I sau în co- legiul al 11-lea să nu pdtă vota ca dele- gat în colegiul al IV-lea. Apoi D-lor, ând facem uă lege interpretativă ; se paie că 'trebuie să o facem într’un sens mai liberal, într’un sens mal larg, ' nu să venim și să punem restricțiunl d co- lea cari răstârnă liberalitatea legel. Cum mă puteți opri pe mine alegător al colegiului al IV-lea șă dau delegațiu- nea mea de exemplu D-lul Geani, când eu cred și am convicțiunea mea deplină că D-sa ma va representa mai bine și mal eonsciincios de cât altul ? In virtutea că- rul drept să face uă asemenea restricțiune, unde este justiția, unde este eqnitate.i ? D-lor, dâcă un a' gâtor i votat în cole- giul I seu al Il-lea, nu pdte id ice nici uă vătămare deca va merge să votede și îu colegiul nl IV-lea, căci alegătorul diu co- legiul al IV-lea, care ’I a dat mandatul scie fdrte bine care este candidatul, și este ca și cum ar vota el singur. Da acea vS rog ca pentru aceste considerațiuni, fără a- mandament, să respingeți pur și simplu acest articol, care mi se pare un atentat la libertatea alegătorilor și care este uă disposițiune fdrte reu .tă, căci când să face uă inter retare trebue să o facem în sensul cel mai larg. D. L. Eraclido D-lor deputațl, atât D. Nicorescu cât și D. D. 1. Ghica, precum și D. Pantazi Ghica să ’ml permită a le spune că nu au atins de loc cestiunea. pe care v’o pune în linte comitetul delegați- lor. D-lor, trebno să ne dăm bine sâma, de ceea ce voim să facem prin âcestă in- terpretare. Noi voim să luăm uă mâsură ast-fel ca în viitor să nu mal urmede de acele neregularitătl si îndoell care aă fost pânâ astă-dl, și, dâca voim într’un mod serios să îndreptăm tdte acele neregulari- tățl, nu putem lăsa acest articol așa cum este. D-lor, legea electorali spune că ni- meni nu pdte vota îu două colegii. D-lor, după ce am regalat colegiul I, și am spus cine face parte din acest colegiu, am trecut la colegiul al II-lea, și după ce am terminat și cu acest colegiu, am venit la al Ill-lea și aᵣol am trecut la co- legiul IV. EI bine asupra acestui colegii! trebue să luăm uă mesură adevărat libe- rală, adevărat națională, find-că acest co- legiu a fost mal cu sâmă supus la diferi- te interpretări și prin urmare trebue să ne esplicăm și să îuț legem ce drepturi are fie care colegiu îu pai te, și în cât me pri- vesce pe mine, pentru acestă cestiune ’ml voiu permite să spun ca mă deosibesc de opiniunea mijodtățel comisiunel și voiu vorbi în numele meu propriu. D-lor, delegați colegiul al IV-le.i ati motivat multe reclamațiuni și âtă cum: Eu deputat în colegiul III, me ducâm mal înainte de a începe votarea colegiului al Ill-lea și luam mandatul de delegat din colegiul al IV-lea, mergem apoi în colegi- ul al III,’și deca putem să am șansă să fiu a- les, atunn nuusam de mandatul de delegat, eră deca nu reușem în colegiul al treilea, atunci me duceam îa al patrulea și luam parte și acolo.... (întreruperi). D-lor. cam puteți D-vdștra să admitețl că eti, uă-dată ce am tăcut parte dintr’un colegiu Ore-care, . mal mg pot am steca și î. jlegiul il pil ulea, adică în .cel colegiu unde legea, prin art. 7, spune eă figurâdă numai aiyda cirl nu fac parte din nici un alt colegiu ? Vine încă objecțiunoa că acest colegiu voteijă priă delegația ¹ !“ nea de interpretat, aci este m >'ivul pen- tru car? mal mulțl sunt de p irer? i ea care deja am votat îo colegiul al trei a . esercilând dreptul m*.Q pr priu . mă pot duce să votes și îu colegiul al patrulea în virtutea, d.ept,ului ce mi'I dă un ajUiL D-lor, eu unul nu înțeleg, și nici eoni.siu- naa nu a înțeles a.opri pe nimeni, din ori ce colegiu.ar fi. de a pute.; fi numit i'eV- . gat în colegiul al patrulea; însă, iadâtrt ie a primit maniatul ■■.la, țreb pronunțe eâca v iescu să ’șl eseiciie drep- tul sâfi în colegiul respectiv din cam f ;e parte, sau dâ n voesce să se foloseeă do mandatul ce I s’a dat; dâra uă-dat. ce a primit manda il de dM -gațiune în col 'gini al patrulea și voesce să uso.Je de el,'fiu mai pâte voia în dt colegiu de ât î .ce- la de 1 < care ’șî-a primit însărcinarea. Ouo . I'. Nicorescu dive că noi i .■ preocupat numai de alegerile •■. ■ . nu ne-am gândit și la ce are să se facă când vor fi alegeri parțiale. D-lor, pentru acesta'legea este fârte es- plicit, căci nimeni nu pote să se i io de cât în colegiul lui, și vom veni m “ jos la un articol unde se.vede tratată 'îdeia D-lul Nicoresci. In acest articol im să spunem că uu pâîe îu același timp ci ne-va -ă abă două d epturl. După mr unul cred că nu admite Constituțiunea eîi să me duc li vot și în col-’giul al pa- trulea și în colegiul ântâiu. Acesta sciți că a dat loc la scandaluri. Cine nu’șl adu- ce aminte de acele mandate când au circu- lat pe la colegiul al patrulea care a făcui atâta sgomot și t dat 1 ic la atât . recli- mațiun’ Eu unul, cât pentru mine, nu voiu putea sa primesc ca un alegător să facă parte din diferite colegie în același timp. I). N. Blaremberg. Tâtă neî/’egerea, D lor, dintre noi șipaor. D. Eradi ' - pre- cum tâte neînțelegerile dintre w 'și mem- bri comitetului deleg ților, al car. organ este D-sa, vii e de acolo că D- or ■ l în persânelecarl votâdă ca d»le»ațl lisce , sâne cari fac parte diu al patrulea colegiu Acâsta este ceea-ce a susținut D. raporl Dâră dâca acest mod de a ved a r fi adevărat, conclusiunea logică, a nu ' se condamna persânele din ar c.d cart afi votat deja . a delegați, sâni m l i ■- solut dreptul de eligibil ne < ! • Ineligibilitatea, âtă conclusiunea logică a sistemului D-vâst ă; c^cl âtă ce du । L'g < „Fac parte diu colegiul al IV toți âce;a cari plătesc uă dare către Stat ori câ' de mică și cari nu intră în nici una diu Cate- : . :.lo de mai sus." Prin urmare, îndată ce cine-va intră îh- tr’uă altă categorie nu mal face parte di a colegiul IV. Și eu dic ca D-vâstră’, nu fac parte diu colt iu! IV, de cât acel cari nu figureij în nici umil din cele alte eoleginri și de aceia numai aceștia pot să Voteze ba 17 Februarie țl Marin) 18?? MuNtTORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1*245 alegători de gradul I Dâră acolo unde e vorbă de delegațiune . mimai e vorbă de alegătorii pe cari I creadă voința legii, ci voința alegătorilor de primul grad. Ceea-ce susținem noi dări este că e cu to- tul alt-ceva, dreptul personal pe care ’l esercită fie-care alegător numai uă-dată și numai în colegiul său respectiv, și alt-ce- va este dreptul acela pe care nu’l esercită ciue-va de cât în virtutea unul mandat, în virtutea unei delegațiunî. In asemenea cas el nu mal esercită dreptul săiî, ci dreptul altora; el este alegător la gradul II prin încrederea, prin voința suverană și esclu- sivă a alegătorilor de gradul I din cole- giul IV, nu prin voința mal mult sau mal pucin arbitrară a legii. Ș’apol pe cine is- bițî cu acestă restricționa ? Pe delegați ? Nici de cum, cu atât mai mult că delega- tul este X. Pe cine isbiți, este pe însuși alegătorii celegiulul al patrulea, cărora le impunețl condițiunea de a nu ’șl alege mandatarii lor de cât în 6re-carl categorii anume determinate. Este destui, D-lor, ne- dreptatea ce se face prin legea electorală degătorilor din colegiul IV, care singuri ;unt condamnați a vota la duoă grade. Nu mal piliți și acest drept modest, nu mal creați pe lângă tutela prevăzută de lege și uă nouă tutelă inventată de D-vâstră. Acâsta ar fi culmea inichiUții! LăsațI, o repet, alegătorilor din colegiul IV sa de- lege pe omenii cari, după părerea lor, ma- rnă încrederea lor; nu ie impunețl indi- rect până și alegerea ma idatanlor lor, su- bordonând acea alegere la cutare safl cu- tare categorie numai de cetățeni. EI n’afl dreptul si voteze direct, deja a- cesta este un rău și uă imehitate; lăsați’I cel pucin ca acest drept modest să se e- sercite în tdta libertatea sa. Discuțiunea acesta însă este uă ocasiune de minune pentru noi ca să lămurim uă-dată acest punct; și acesta este ceea-ce și facem prin amendamnntul ce am depus și care di :e: „Delegații pot fi aleși dintre alegătorii ori cărui colegiu, fără ca prin acesta cel aleși delegați să’și piardă dreptul lor per- sonal de a vota în colegiele lor respectivei Sâ menținem, D-lor, neatins acest drept al alegătorilor la gradul 1 al colegiului IV oe a’și alege delegații lor ori unde ar crede de cuviința, și îu cousiderațiuue c.v în tim- puri de opresiune și violența numai pre- sența p: intre delegați și a unor omeni care sciu carte, deră care nu au și atașe admi- nistrative, permit sătenilor să bravele și să resisle cu succes amenințărilor și fraudelor La cari guvernele rele au tot-d auna recurs. Numai ast-fel veți face ca notarii, primarii și ajutârele de sub-prefecturl să nu fie a tot puternici în acel colegiu, și veți neu- tralisa acțiunea nefastă a acelor ce vin să speculele asupra nesciinței și bunel-cre- dmțe a sătenilor. Și deca este vorba de primejdia că prin acâstă latitudine s’ar putea impune sătenilor ambițioși și âme- nl de rea credință, fiți siguri că aceia se vor găsi cu mal multă înlesnire încă în părăsiți! din sate, îa acel notari și percep- tori cari trăesc din pelea șatenului și cari nu’șl asigur mal adesea impunitatea, de cât grație delulul lor în timp de alegeri. Credeți-mă, sunt muițl venetici și mul- te burienl rele și prin sate, cari nu trăesc și u'afi trăit da cât din esploatarea țăranu- lui onest, esploatara pe care o practică sub tâte formele. De aceea rog pe onor. Adunare să pri- mâscă acest amendament. — Se cere închiderea discuțiunel. D. G. Veruescn. D-lor, am cerut cu- ventul în contra închiderii discuțiunel, ca sa probes că și astăzi, după legea electo- rală actuală, principiul de care vorbesce D, Blaremberg esistă. Citiți art. 30 com- binat cu art. 78, și veți vedea că acest prin- cipiu este în legea electorală în ființă, că pâte ciue-va să ne și delegat și să votede și îa alt colegiu, și noi acum facem acest articol mal esplicit... Voci. Așa este. D. L. Eraclide. D-lor. amendamentul D-lui Dimitrie I. Ghica, a fost respins de comitet; asemenea și acela al D-luî Bona- che, pentru cuvântul că este în contra le- gii electorale. Iar în cât pentru amenda- mentul propus de D. Nicorescu și susținut de D. Blaremberg, comisiunea în majori- tate l’a primit. — Se pune la vot amendamentul D-luî Nicorescu și se primesce. D. vice-președinte. In urma adoptării amendamentului propus de D. Nicorescu, cele-alte ameudamente sunt de la siue în- lăturate. Acum vum procede la alegerea unul ai cincilea membru care n’a întrunit majori- tatea îa comisiunea pentru "tudierea ces- tiunel arendașilor Statului. — Adunarea procede la vot, și resulta- tul scrutinului este cel următor: Votanțî .... 69 Bile albe. ... 7 Major, relativă. S’a ales, D. A. Holbau cu 21 voturi. Ședința se rădică la 5 ore și jumătate după amâdă, și cea viitâre se anunță pe a doua-di 12 Februarie. Jac uk. . t k*» ir. -ut t- mapccu r HI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE. Listă de personale eligibile la Senat diu distric- tul Gorj iii, pe anul 1877. D-nil Constantin Savoiu, Christian Tel, Dimitrie C. Frumușânu, Grigorie Ben- gescu, General G. Magheru, Grigorie Săf- toiu, Dimitrie Pleinicânu, IdnZ. Broscânu, lân Cariboln, lân C. Muugescu, Emanoi. Crețulescu. Direcția generală a telegrafelor și poștelor La licitațiunea ținută pentru venderea a 6 scaune și 3 scări de lemn de la oficiul telegrafo-postal Vaslui, nepresentându-se concurenți, se publică spre cunoscința D- lor amatori, că îu cjioa de 25 Februarie cu- rent, orele 12—2 p. m , se va ține altă li- citațiune orală îa pretoriul prefectureî Vas- lui, pentru vâadârea acelor objecte. No. 2,319. 3 1877, Februarie 10. Direcția generală a serviciului sanitar. La județul Roman, fiind vacant două pos- turi de mediei de plasă, unul cu reșe nnța în Tergul-Bacescî și cel-alt în Tergu-Bâ- ra, retribuite din casa județului cu câte le! 400 pe lună, direcțiunea publică vacanța acestor posturi ca, D-nil doctori în medi- cină cari vor dori să le ocupe, să se pre- sinte la comitetul permanent al județului Roman, cel mult penă la 10 Februarifl viitor. No. 156. 1877, lanuariii 27. — La județul Muscel, fiind vacant un post de medie de arondisment retribuit cu lei 400 pe lună, și pentru ocuparea căruia se cere a ti doctor în medicină, se puolică acâsta spre sciința D-lor dociorî în medi- cină, care ar dori să ocupe asemenea post de a se «dresa la direcțiunea generală a serviciului sanitar, spre regulare. No. 150. 1877, lanuariii 27. — La județul Mehedinți, fiind vacan trei posturi da medici de plasă retribuite fie care cu câte lei noul 300 lâfă și 50 diur- nă pe lună, se face cunoscut despre acâs- ta ca, D-nil doctori în medicină care vor dori să ocupe asemenea funcțiuni, să se a- dresese la direcțiunea generală a serviciu- lui sanitar, spre regulare. No. 153. 1877, lanuariii 27 ■ MINISTERUL ARICULTUREI, COMER- CIULUI ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE. Ministerul agriculturel, comerciuluf și lucrărilor publice face cunoscut că D. Ni- colae Bădărăi! a obținut diploma de ar- hitect și inginer civil îu scâla de aplica- ție din Turin. No. 1,274. 1877, Februarie 14. La 10 Marții! viitor, se va ține licitați une la ministerul agricultnreî, comereiu- lul și lucrărilor publice și la prefectura județului lași, pentru darea prin întreprin- dere a aprovisionărei scâleî fabrice de ma- șine și instrumente agricole din Iași, cu MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 17 Februarie (1 Martie) 1877 12,000 chilog. cărbuni de lemn și 10,000 cicitație 87 ranițe de vițel, afară din ser- ehilograme coks. viciu aflate în depositul divisionar Galați, | Detaliurî pentru acestă interprindere se ₛ₀ fₐ₃P cunoscut prin acdata doritorilor ca pOte vedea în publicația cu No. 1.147, în- . îₙ diua de 10 Martie a. e., ora 12 din di serată în Monitorul oficial No. 34. din a- ₛₑ Va ține licitație în curtea denoulul ca- nul curent. (10 Martie). |sarma Bădălan, în presența delegaților La l Martie viitor, se va ține licitație ‘ la mimsteiul agriculturel, comerciulul și lucrărilor publice și la prefectura județu- lui Teleorman, pentru complectarea și pre- lungirea podului peste vărsătura Dunărei la Zimnieea. VMorea lucrărel este de 1. 20,654, b. 58. 1 letalii.rl pentru acestă lucrare, se pdte vedea în publicația cu No. 801. înserată in Monitorul No. 24, din anul curent. (2 ori pe săpt.) — La 17 Februarie 1877, se va ține li- citație la ministerul agriculturel, comer- inliil și lucrărilor publice , pentru darea p’in întreprindere a aprovisionărei cu pe- triș ce anul 1877, a șoselei de la Buzău la Focșani Valdrea lucrărel este de lei 22,185, b. 56, doritorii pentru acestă întreprindere e pdte vedea în publicațiunea, No. 13980' înserată în Monitorul oficial, No. 11, din 1877. (2—2 ori pe săptămână). — Se si dte din nou • în licitație darea prin întreprindere a închirieri bufetului din grădina publică Ceșmegiu, pe termen le 3 ani, cuînceperede la 1 Ianuarie 1877. Licitația se va ține la acest minister, în Lioa de 15 Februarie 1877, conform cou- ciți inilor din publicația No. 13,802, în- se at în Monitorul No. 279, din 1876. No. 934. 1877, Ianuarie 31. (25 Februarie.) ministerilor de resbel și finance. Doritori pot vedea aceste ranițe în tdte dileie înainte de licitație la deposit de la ora 12 pene la 4 dupe amedl. (10 Martie) Administrația spitalului militar din Crajova. Pentru că în cjioa de . . . nu s’a presen- tat nici nn amator pentru vinderea efecte- lor notate mal, jos ministerul de resbel cu ordinul No. 779. a decis a se ține uă nouă licitație, în toți ace! cari ar pretinde vre un drept de propietate, usufruct, servitute, chirie, pri- vilegiu, hi potecă sau ve.-I-ce alt drept a- supra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal înainte de dioa fixată pentru licitațiune, spre a’șl arata preUnținnele, căci in cas contrariu veA ce cereri se vor ivi nu se vor mal considera. No. 2,016. 1877, Februarie 14. Tribimalul de Vlașca. D. Stoian Cernea, din Giurgiu, de ; ro- fesiune c mereia it, prin. petiținnea ce a dat acestui tribunal, registrată la No. 132 a cerut punerea în venddre cu ii itațiune a imobilului urmărit care se compune di¹ uă casă cu uă cameră cu antreu și p ispă, fo mată în paentă cu cărămidă, cn pivnița dedesub, curtea desgrădită, situată în Giur- giu, colârea de Verde, pe bulevardul dste- rior și care se învecine ■ e de uă p^rte eu Voicu Stoica Cucică , d’alta cu Enaeh ■ Burcea, la fund cu islasul orașului și cu facia în Bulevardul esteiior , fără număr la casă, averea D-lul Nicolae Kăduț, din Giurgiu de profesiune muncitor, pentru despăgubirea sumei de lei nou! 272, bani 73, cu dobândă legală de la 3 Februariiî 1876, și penă la desfacere , plus lei noul 5 cheltuell de judecată, osebit de timbru și urmărire, conform cărții de judecată a D-lul jude de pace al orașului Giurgiu și plăși Marginea, No. 239, din 1876, înves- tită cu formula esecutorie. Tribunalul, prin diarul dresat sub No, 1 < 8, având în v edere că, s’a îndeplinit for- mele de procedură , dispune c vânderea imobilului de mal sus, să se facă în pre- toriul sâu, în dina de 18 Iunie viitor, la orele 10 de dimineță, cu adăogire că acest imobil, după căutarea regi trelor de tran- scripțiunl, de către D. suplininte local, a- sistat de D. grefier, nu s’a găsit supus la nici un cas popritor. Cu acestă ocasie se somâsă toți acem I cari ar pretinde veri-un drept de proprie- WN(TOKU>. WIAL A! »MANiKI 17 Februarie (I Martie» Ibi/ tute, usufruet, servitute,chirie, privilegiu, ipotecă sau ort-ce alt drept asupra imobi- lelor puse în vândâre, ca, înaintea adjude- cațiunel, să se presinte la acest tribunal, spre șl arăta pretențiunile lor; căci, con- trariu, nu li se vor mal ține în sâmă. No. 3,621 1877, Februariu 10. Tribunalul de Olt. Pr'u iuri> dul dresat de complectul aces- d tribunal, No. 5676, s’a încuviințat pu- erea în vândlere cu licitațiune, una jumă- tate casă situată în Slatina, mahalao.a Clo- cociovu , colârea Roșie, compuse din uă cameră de zid, învelită cu șiță, cu tindă unde este și uă vâtră de tovărășie cu cre- ditorul și prispă pe d’inainte împreună cu locul de desub , în lungime cu aproxi- mație ca 5 stânjeni și în lățime ca 8 stân- j ml, se învecinesce la mâdlă-nâțite cu ulița Găluânca , la mâdă-di cu locul D-luI N. Uârcinmaru, la apus cu locul creditorului Petrache Negrescu și la răsărit cu lân Baboi , avere proprie a debitorului Niță Christea și socia sa lâna din Slatina, care se vinde spre despăgubirea D-lui Petra- he Negrescu, tot d’aici, îndreptățit prin entința tribunalului olt, No. 99, din 1875 investită cu titlu esecutoriu. Se publică dâră acâsta spre generala cunoscință a amatorilor ce vor voi să cum- pere espusul imobil, că licitațiunea se va (ine în pretoriul acestui tribunal, în dioa de 16 Maiu 1877, orele 10 dimineță. Tot uă-dată se somâsă ca toți aceia cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usufruet, servitute, chirie, privilegia, ipo- tecă sau verl-ce alt drept din cele prevă- dute la art. 506, pr. civilă, să se presinte la tribunal , spre a’și arăta pretențiunile ; căci. în urmă . ori-ce cereri nu li se vor mal considera. Se face însă cunoscut că , după căută- rile făcute registrelor de popriri de la a- cest tribunal, pe numele debitorului imo- bilul în cestiune , nu s’a găsit afectat la nici uă sarcină popritâre- No. 1685. 1877, Februarift 1. Prin jurnalul dresat de complectul acestui tribunal, No. 4958 , s’a încuvințat punerea în vândâre cu licitație în preto- riul acestui tribunal, 5 stânjeni moșie din hotarul Viespesci, plasa Șerbănesci, județu Olt, învecinată la răsăriteu moșia Gâlmeele la mâdă di cu Tănase Voicu, la apus cu mo- șia Prejba șilamâijănâptecu moșia lui M. Isvoranu, fiind situat pe acești stânjeni uă casă de gard, cu 3 odăi, vie și pădure re- die, avere proprie a debitorului Nae Ma- rinescu, din Viespesci, care se vinde spre despăgubirea D-luI Velisare Leontopolu, lot d’acolo, îndreptățit prin actul hipote- car, legalisat de onor, tribunal Olt, la No. 47 din 1873 , învestit cu formula esecu- torie Se publică deră acesta spre generala cunoscință a amatorilor ce vor voi să cum- pere espusul imobil, că licitațiunea se va ține în pretoriul acestui tribunal, în dioa de 31 Maitt viitor, la orele 10 de dimineță. Tot d’uă dată se somâsă pe toți acel ce ar pretinde ver-un drept de proprietate, usufruet, servitute, chirie, privilegl, ipo- tecă satt ori ce alt drept din cele prescrise la art. 506 , din procedura civilă , să se presinte la tribunal cu pretențiile lor mal ’nainte de adjudecare, căci, în urmă, după espirare nu li se vor mal considera. Se face însă cunoscut că, după căută- rile făcute de D-nu membru suplininte și grefier, registrelor de popriri, imobilul în cestiune , nu s’a găsit afectat la nici uă sarcină popritâre de cât numai la aceea către creditor. No. 1693. 1877, Februariu 1. — Prin jurnalul dresat de complectul acestui tribunal, No. 6143, s’a încuviințat punerea în vindere prin licitațiune moșia D-luî Christache PetrovicI , din Pitesel, situată în comuna Mihăesci, plasa Șerbă- nesci, acest județ Olt, în vacinâtate la ră- sărit cu moșia Giocanu, a D-luI Butculescu la mâdă di cu moșia Tolcâsca, numită și Rața, la apus cu moșia Gâlmeele, propri- etatea Statului și la me^ă nâpte cu partea de moșie destrală a D-lui Ahil Negreanu, care se vinde spre despăgubirea D-neî Zoe Săulesca , din Craiova , de banii co- prinșl în actul ipotecar legalisat de acest tribunal, la No. 50, din 1875, învestit cu formula esecutorie. Se publică deră acesta spre generala cunoscință a amatorilor ce vor voi să cum- pnre espusul imobil, că licitațiunea se va I ține în pretoriul acestui tribunal, în (iioa I de 16 Maiu viitor, la orele 10 de diminâță, anul curent. Tot-d’uă dată se somâsă ca toți aceea cari ar pretiade ver-un drept de proprie- tate, usufruet, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă,șart ver-ce alt dreptdiu cele pres- crise la art. 506, din procedura civilă, să se presinte la tribunal, mal înainte do <Ș.ioa licitațiunel spre a ’șl arăta pretențiunile, căci, în urmă nu li se vor mal considera. Insă se face cunoscut că, după căutările făcute registrelor de popriri, imobilul ur- mărit, s’a găsit afectat afară de împrumu- tul către debitor, la următdrea: PetrovicI Christache, ipotecă moșia Mi- hăesci-de-Jos , către Dumitrescu Niță , pentru 238 galbeni. No, 1409. 1877, lanuariii 27. Tribunalul de BusSu. La 16 Aprilie viitor, auul curent, la o- rele 10 de diminâță, s’a destinata se vinde prin licitațiune în pretoriul acestui tribu- nal , însemnata mal jos avere imobilă a D-luI Manole I. Arbore, domiciliat în ora- șul Busău, de profesiune advocat, spre de_ păgubirea D-luî sub-locotenent Rădulescu, domiciliat tot în acest oraș, pentru datorie în sumă de lei noul 2,725 , cu procentele lor, cum se stipulâsă prin actul de ipotecă legalisat de acest tribunal, la No. 18, din 1873, învestit cu formula esecutorie, care act de ipotecă este cesionat în persână D-luI Rădulescu, de prima creditore D-na Elena Donciu, însă: Un loc ca ?0 stânjeni latul și ca la 50 stânjeni lungul, împrejmuit cu uluci, avat pe parte din acest loc clădită uă pereche case cu 2 odăi de zid în paântă și gard, având și galerie în facia casei de scânduri, uă cuhnie, șopron, magasie, un bordeiu și un coșar, tâte învelite cu scânduri, în prâstă stare, âră pe parte din loc are gră- dină cu pomi roditori, se învecinesce la răsărit cu D. N. Secelânu, la apus cu strada Arbore, la mâdă di cu uliciâra Arbore și la mâdă nâpte cu locul D-nel Marghiâla Paleologulu și grădina lân Stănescu. Numele de Manole I. Arbore s’a mai gă- sit afectat și la următârele sarcini: 1. M. I. Arbore , garant pentru secues- tru înființat de D. Al. P. Visterescu pe a- verea lui Nae Brădescu, cjliarul No. 2,916, din 1870: 2. Idem ipotecă casele sele cu locul lor către D-na Elena Donciu Gostea , pentru lei noul 2,725 , actul de ipotecă, No. 18, din 1873; 3. Idem vinde D-lui Hagi Iordan , D. Drăgan, uă prăvălie din bâlciul R.-BusSu, actul omologat la No. 21,356. Acestă avere, conform art. 553 și urmă- torii din procedura civilă, se vinde în so- cotela D-luI Nicolae Secelânu , de ore ce fiind adjudecate pe persână D-sâle, în ilioa de 25 Octombre 1876 , cu prețul de lei noui 3,520, nu a depus prețul adjudecați- unel sâle. Sunt somați dar toți acea cari pretinde vie un drept de proprietate, usufruet, ser- vitute, chirie, privelegiii, hipotecă sau ven ce alt drept asupra bunul I pus în vemjâre ca, înaintea termenului de adjuds- cație, să se presinte la tribunal, spre a ’șl esprima pretențiunile lor, ce vor fi având, la din contră, sub pedâpsă de a nu li se mal ține îu sâmă. Doritorii dar se vor presența la însem- nata mal sus Vi • I 17 Fehrua"i‘ < 1 Martie) 18. i 12o jiUiMlUtiCL HH','1AL '>!■ >MA,M Spirea Popa Dumitru, cu domiciliul necunoscut, este citat ea prevenit, pentru us de încredere, a se presenta l i acest buual, în ctioa de 22 Aprilie 1877, căcî n cas contrar, seva judeca în lipsă. 6.951. ¹877, Februarie 10. Ion», s icia lui Stau ■ hianu, cu mi inul necunoscut estechemată laavest ribunal, la 25 Aprilie 1877, orele 11 de imineță, spre a se cerce’a ca prevenită pentru furt; cunoscând că, n fiind i rmătâre «e va judeca îⁿ 'ipsă. No. 7.285 1877, Februarie 12. ivan Niculae, < u domiciliul necunos- ste citat ca prevenit pentru rănire, a se presenta la acestjtribunal, în dioa de 22 Iprilie 1877 căci în cas contrar se va ju- eca în lipsa. No. 7,192. L877, Februarie 12 — Alexandrina lân și Alihalache lâno- ici, cu domiciliurile necunoscute, sunt, rhiămați la acest tribunal, îu 4°a d® 20 \prilio 1877, orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenițl pentru furt: cu- noscând că, nefiind următori se vor judeca în lipsă. No. 7,279. 1877, Februarie 12. — Alter Bronștain, cu domiciliul necu- .oscut, este citat ca prevenit pentru con- travenție, a se presenta la acest tribunal, în dioa de 29 Aprilie 1877, căci în cas •ontrar se va judeca în lipsă. No. 7.220/ 1867, Februarie 12. Nae Georgescu și Alexandru Geor- gescu, cu domiciliurile necunoscute, sunt citați ca prea enițT pentru furt, la acest tri- bunal, în dioa de 11 Aprilie 1877, căci în cas contrar se va judeca în lipsă. No. 7,215. 1877, Februarie 12. Marin Nicolae, cu domiciliul necu- .. scut, este chemat la acest tribunal, la 27 Aprilie 1877, orele 11 de diminâță, spre a fi cercetat ca prevenit pentru bătae, cunoscând că, nefiind urm «v r, se va judec?, în lipsă. No. 7,202 187Z, Februarie 12. —• Dumitru; Vlăsc'anu, cantonier, cu domiciliul necunoscut, este chemat la a- cest tribunal, în dioa de 30 Aprilie 1877 la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit pentru tăinuire; cunoscând că, nefiind următor, se va judeca în lipsă. No. 7,165. 1877, Februarie 12. — Coman Marin, cu domiciliul necuno- scut, este chemat la acest tribunal, la 22 Aprilie 1877, orele 11 de diminiâță, spre a se cerceta ca prevenit pentru furt, cu- noscând că, nefiind următor se va judeca în lipsă. No. 7,15° 1877, februarie 12. '11 ihunalnl Ilfov ecțh II recțională Ținea Marin, bucătă âsă w domiciliul necunoscut, este chemată la acest tribunal, în dioa de 19 Martie 1877, la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenită în procesul pentru furt; având în vedere că, de nu va fi următ^re, seva judecaîn lipsă. No 4.706 1877 Februarie 12. — D. Chiriță Niță cu domiciliul necu- noscut, este chemat la acest tribunal, în dioa de 19 Martie vi tor, la 11 ore de di- minâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 4 678. 1877, Februarie 12. — D. Naghe lanoș, cu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acest tribunal, în ioa de 19 Martie 1877, la 11 ore de di- minâță , spre a se cerceta ea prevenit. îu procesul pentru furt; având în vedere că de nu va fi următor, se va judeca îu lipsă. No. 4,676. 1877, Februarie 12. —D-na Maria George, cn domiciliul ne- cunoscut, este chemată la acest tribuna), în dioa de 19 Martie viitor, la orele 11 de di- mineță, spre a se cerceta ca prevenită în procesul pentru furt; având în vedere, că, de nu va fi următâre, se va judeca proce- sul în lipsă. No. 4,674. 1877, Februarie 12. — D. Stan Vasile Popescu, cu domici- liul necunoscut, este chemat la acest tri- bunal, în ijioa de 19 Martie viitor, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca pre- venit în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi următor, se va jude- ca în lipsă. No. 4,672. 1877, Februarie 12. — D. 1. Ionescu. cu domiciliul necu- noscut, este chemat la acest tribunal, în dioa de 19 Martie 1877, orele 11 de dimi- nâță, spre a se cerceta ca prevenit în pro- cesul pentru bătae; având în vedere că, ne- fiind următor, se va judeca în lipsă. No. 4,656. 1877, Februarie 12. — D. Costache Niculae, cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în dioa de 19 Martie 1877, orele 11 dimi- nâță, spre a se cerceta ca prevenit în pro- cesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 4,652. 1877, Februarie 12. —Mișu Petrescu cu domiciul necunos- cut, este chemat la acest tribunal, în (lioa de 18 Martie viitor, la orele 11 do dim nâță, spre a se cerceta ca prevenit în pro- cesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca îu lipsă, No. 4,603. 187” Februarie 12. — D-na Arghira, socia lui Niculae Ma rin, cu domiciliul necunoscut, este chema- tă la ac . '.ribunal, în dioa e 18 Martie 1877 spre a fi cercetată ca prevenită in procesul pentru calomnie: mând în vede e că , de nu va fi irm dâre, se va jude.a în lipsă No. 4,592. 1877, Februarie 12. — D. Haralambie Beb:. carcimt.ru domiciliul necunoscut, este chemat la ace tribunal, în dioa de 18 Martie 1877, spre a se cerceta ca prevenit, în procesul pen- tru rupere de sigiliu; având în vedere ă, de nu va fi următor, se va judeca în lips' No. 4,541. 1877, Februarie 12. — D. Luca Alexandrescu, cu domici- liul necunoscut, este chemat la acest tri bunal, în dioa de 18 Martie 1877 , la 11 dimineța, spre a se cerceta preven pentru turt; având în vedere a, de nu V" fi următor se va judeca în lipsă. No. 4,539. 1877. Februa ie —D. Dumitru Predescu, cârciumaru, cu domiciliul necunoscut, este chemat la a- cest tribunal, în dioa de 17 Martie 1877 orele 11 dimineța, spre a se cerceta ca pri venit în ; rocesul pentru b tae; având în vedere că. de nu va ti următor, ⁱe va jud ca în lipsă. No. 4,529. 1877, Februarie 12. — D. Dimitrie Bădânu, fost subcom sar, cu domiciliul necunoscut, este ' h mat la acest tribunal, în dioa de 17 Martie 1877, la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bă- la- având în vedere că, de nu va fi urmă- tor,se va judeca în lipsă. No. 4,521. 1877, Februarie 12. —D-nil Cor tantin rsicoiae și bteiau du mitru, cu domiciliurile necunoscute, su • chemați la acest tribunal, în dioa de 17 Martie 1877, orele 11 dimineța, spre a se cerceta ca preveuițî îu procesul pentru fur : de cal; având îu vedere vă, de nu vor fi ur- mători, se va judeca procesul în lipsă. No. 4 519. 1877, Februarie 12. — D. Preda Ghiță, cu domiciliul noc noscut, este chemat la acest tribunal, în dioa de 16 Martie 1877 , la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă No. 4,508. 1877, Februarie 12. — D. lancu Surdu, cu domiciliul necu- noscut , este chemat la acest tribunei, în dioa de 16 Martie 1877, la 11 ore de i- minâță , spre a se cerceta ca prevenit in procesul pentru joc de cărți la noroc; <- vând în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lip । Noî 4,485. 1877, Februa-:- 12. 17 uu* (1 P MONITORUL OFICiAL AL ROMÂNIEI Tribunalul de Ialomița. D. Gei rge Cosita, fost cu domiciliul >rin comună, âră acum necunoscut, înba- a jurnalului No. 2,525, încheiat de com- plectul acestui tribunal în ședința de la 7 Septembre espirat 1876, se citâsă prin a- câsta una și singură chemare, ca, la 15 A- prilie viitor, orele 10 de diminâță, să vie la acest tribunal, a se înfățișa cu D. N. Frundănescu, în procesul ce are pentru hotărnicia moșiei Speteni, din acest dis- trict, preparat de actele necesarii în acâs- ă causă; căci, în cas contrarii!, se va re- olva procesul în lipsă, conform legel. No. 2,480. 1377, Febrnare 8. — D. Stan Ghiculescu, de profesiune agricultor, fost cu domiciliul prin comu- na Persica. eră acum cu domiciliul necu- loscut, în basa jurnalului No. 221 înche- iat de complectul acestui tribunal în șe- dința de la 20 curent, se citâsă prin aces- ta una și singură chemare că, la 8 Martie iitor, orele 10 de diminâță, să vie la a- .est tribunal, a se înfățișa cu D. G. lones- cu, în procesul ce are pentru datorie de >anl, preparat de actele necesarii în acâs- A causă; căci, în cas contrariu, se va re- mlva procesul în lipsă, conform legel. No. 2,453. 1877, Febrnare 8. — D. Ivan Tudor, din capitala Bucu- resci, strada Popa-Sâre, Mecetu Turcesc, re citâsă printr’acâsta ca, în dioa de 18 februarie 1877, la 10 ore diminâța, să nă înaintea tribunalului, spre înfăcișare ■ n procesul în care este inculpat pentru rănire cu cuțitul:cunoscând că, în cascon- trar, procesul se va resolva în lipsă, con- form legel. No. 926. 1877, Ianuarie 12. — D. Marin Crăciun, din acest oraș, âră acum cu domiciliul necunoscut, se ci- tâsă printr’acâsta ca, în dioa de 3 Martie viitor, orele 10 ante-meridiane, să vină înaintea tribunalului, spre înfățișare în pro- cesul în care este inculpat pentru furtul unei lampe; cunoscând că, în cas contrar, procesul se va resolva în lipsă, conform legel. No. 2,730. 1877, Februare 8. —D. Vasile Filip, fost cu domiciliul la irdeile dupăValea-Tăjlacului,pendinte de comuna Lupșan, âră acum necunoscut, se citâsă prin acâsta ca, în dioa de 3 Martie viitor, orele 10 de diminâță, să vină la a- cest tribunal, spre înfăcișare îu procesul în care este inculpat pentru lovire; cu- noscând că, în cas contrariu, procesul se va resolva în lipsă, conform legei. No. 2,711. 1877, Februarie 8 Tribunalul Mehedinți, secția I. trictul Teleorman, se vestesce prin acâsta ea, în ijioa de 15 Martie 1877, orele 10 de diminâță, să vină la acest tribunal, secția II, preparat de actele necesare, a se înfă- cișa în procesul intentat eontrăl de D. M. Braghină, pentru creanțe, care proces s’a redeschis prin petiția înregistrată la No. 1,196; nevenind, se va face cele legale în lipsă. No. 3,723 1877, Februarie 10. — D. H. Forster, domiciliat în Silig- heim în Alsacia, constructorul calei ferate Craiova-Prunișoru , conform jurnalului în- cheiat de complect sub No. 86, se ves- tesce pria acâsta unică citațiune ca, pen- tru dioa de 11 Aprilie 1877, orele 10 de diminâță, să vie laacâstă secțiune, în per- sână, preparat de actele necesare a se în- făeișa în procesul intentat eontrăl și D. G. Jan Mărie de D. Filip Clain, pentru ne- plata a nisce petriș, și a respunde sub prestarea jurământului decisoriii ce ’I s’a diferit de reclamant, dâcă D-na și D. G. Jan Mărie, nu recunosctt învoâla ce au fă- cut pentru acest petriș, dâcă sati nu a fost tocmit reclamantul a ’i se plăti câte lei 13, bani 50, și i s’a plătit numai câte lei 12, dâcă acâstă învoâlă nu a fost urmată verbal între dânșii, dâcă nu ’I s’aluat suma de pâtră, și în fine dâcă sumele ce se pre- tindă de dâusul sunt safi nu adevărate; cunoscând că, nevenind se va considera ca un refus din partel de a primi să jure, cădând ast fel în pretențiune. No. 2,177. 1877, Februarie 11. — D. Filip GiurcovicI , din Severin, eră acum cu domiciliul necunoscut, con- form jurnalului încheiat de complect sub 358, se vestesce prin acâsta unica cita- țiune ca, pentru dioa de 11 Aprilie 1877, orele 10 de diminâță, să vie la acest tri- bunal, preparat de actele necesare, a se înfăcișa în ședința publică, în procesul intentat contră’! de socia sa Masinca, pen- tru divorț; cunoscând că, nevenind, se va face cele legale în lipsă. No. 2,207. 1877, Februarie 11. Tribunalul de Dâmbovița. D. Hristu Teodor , fost domiciliat în Tergoviște, âră acum în Grecia, satul Pi- soderi, districtul Bitolia Monastirea, se ci- tâsă prin acâsta ca, în dioa de 27 Aprilie viitor, ia orele 10 de diminâță, să se pre- sinte în pretoriul acestui tribunal, spre înfăcișare în procesul ce are cu Statul pentru datorie de bani, derivați din aren- darea unei moșii; cunoscând că, nefiind următor, se va judeca causa îu lipsă, con- form legei. No. 758. 1877, Februarie 12. D. căpitan Rudânu, cu domiciliul necu noscur, este citat prin acâsta una și sin gi ră ititie, a veni la acâstă judecătorie, în dioa de 11 Martie 1877, la 10 ore și ju- mătate diminâța, spre înfăcișare în proce- D. lân Ronea, lân Mărgân Bursucu, sul ce i s’a intentat de D. Nae lânid et orge 161, Zisu Nicolae, Dumitru Constan- tin, lancu Dinu, Micu Budică și Hilu R nea,cu domiciliurile necunoscute, se citâsă prin acâsta ca. în dioa de 25 Aprilie vii* lor, la orele 10 de diminâță, să vie la a- eest tribunal, spre înfăcișare în oposiția făcută de C. Diculescu, contra sentinței corecționale No. 696, din 1876, pentru pretenții civile; cunoscând că, nefiind ur mătorî, se vor condamna în lipsă, conform legel. No. 2,357. 1877, Februarie 11. Tribunalul de Muscel. I lân Popa Milescu, fost cu nici liul îu comuna Nucșâra, âră acum necu- noscut. se citâsă ca, la 21 Februarie vii- tor, orele 10 de diminâță, să vie la acest tribunal, spre a’șl depune depoziția c? martor în procesul ce se inculpă Grigore Tronu, pentru lovire; cunoscând că, nefi- ind următor, se va condamna la amendă, conform legel. No. 3,011. 1877, Februarie 12. Tribunalul de Botoșani. D. Petru Cortoti, cu domiciliul necu- noscut, est¹' citat a se presenta în persbnă safi prin procurator, în camera acestui tri- bunal, în dioa da 2 Mal viitor, orele 1( de diminâță, câni urmâsă de a se cerceta procesul intentat de D. Lub Harasu, con- tra D-sale, pentru bani; cunoscând că, la ; cas contrar, se va procede conform legel, âră citațiunea No. 84 s’a afișat pe ușa tri bunalulnl, conform art. 75 din procedura civilă No. 305. 1877, Februarie 10. Consiliul < resbel (lin a II-a divisie militară teritorială. Noi Vasile Bădulescu , comisar dom- nesc pe lângă consiliul de resbel din a II divisie militară teritorială, cităm prin a- câsta pe medicul de batalion cl. I Strehă- ianulân, cu domiciliul necunoscut, st compare în dioa de 4 Martie 1877, înain- tea consiliului de resbel din a II-a divi- sie militară teritorială, spre a se judeca de faptul de întârdiere peste congedifi, d care este inculpat. Dat la parchetul consiliului de bel, astă-dl, 11 Februarie 1877. No. 871. 1877, Februarie 11. Judec 'iea ocol. I din Mucurescl. D. V. Papadopul, diu comuna Lița, dis- jParaschiv lân, Sovol Mostroiu, Marin Ge- comp., pentru dâtorie de bani; cuno ând 40N1T0R0L OFICIAL AL ROMÂNIEI L7 Februari (1 Marh) 187 i că, la cas dc uevenire, procesul se va re- solva în absență. 1877, Februarie 12. Judele de pace al plășel Câmpu, jude- țul Bus&ii. D. Panait Milana, cu domiciliul necu- noscut, este citat pentru dioa de 26 Fe- uarie 1877, orele 10 de dimineță, să se esinte înaintea nâstră cu orî-ce acte și dovcijl, spre înfăcișare în j ro ;esul în care se inculpă pentru bătae; cunoscând că, nefiind următor, se va resulta procesul în lipsă. No. 144. 1877, Ianuarie 31. de ciment pe uă lungime ue 909. 40 m.. în valâre de lei................. 114 000 2. Cinci poduri la barierile ur- bei, construite cu zidărie de pâ tră 32,000 3. Pavarea pieței St. Mihail, a- vend trotuarele cudale petră vol- canică, supra-facia del 1,350 m.p. 150,000 4. Strada Bucuresci începând din piața St. Mihail până la ba- riera nouă, pe uă lungime de 1,191 m. 40. Se specifică că i a) . Din piacia St. Mihail pâne la strada Romană, cu piacia Bu- curesci, pe uă lungime de 586m., pavarea va fi cu pâtră ordinară, cu 4 rânduri de pâtrăgranit pen- tru brăurile din mijloc și trotua- rele cu pâtră volcanică. b) . Din strada Romană până în piacia Popolulul, pe uă lun- gime de 256 m. 40, pavarea va fi cu pâtră ordinară, trotuarele cu macadam, bordureh cu bolovani și șanțurile cu pâtră ordinară. c) . Din piacia Popolulul până la bariera nouă, pe uă lungime de 349 m., pavarea va fi cu ma- cadam, șanțurile cu pâtră ordi- nară, bordurile de bolovani și trotuarele de macadam. d) . Piacia Bucuresci pavată cu petră ordinară, trotuarele de ciment, cu bordure de granit. e) Piacia Popolulul, pavată cu pâtră ordinară, trotuarele de macadam, bordurele de bolovan’ și șanțurile cu pâtră ordinară, în valâre tâte acestea de lei. . . . 515,000 5). Strada Portului începând din piacia St. Mihail pânfila vale pe uă lungime de 444 m. 55, pa- vată cu pâtră ordinară, trotuarele de ciment și bordnrele de granit, în valâre de lei................ 73 000 884 000 Minimum prețul materialului consistând în năsipul și petra de de pe stradele denumite, cari du- pă proiect urmâsă a se primi de D. antreprenor, în valâre .... 140.000 744,000 )-nii amatori ce ar dori să se însărei- nese cu acâstă lucrare vor bine-voi ca la