No [36 Un numSr 25 b. Iercuri, 16 (28) Februarie 1877. M O M T O R U L O F1C1AI. AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: M 'N, TBBI-țECI șl șiSE; ȘESE LUNI, 20 LEI (âatSil Ianuarie și ântâifi Iulie) ANUNOIURILE; LINIA DE TREI-DECI LITERE, TBEIJ3KO1 BANI (inserarea Il-a și mal departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, p6nS la cinel-deci linii, cinci lei; ără mal mare de cincl-deei linii, <)ece lei DIRECȚIUNEA : strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refiisă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mal departe, 30 bani linia. Anunciurile se primesc și cu anul SUMAR PARTEA OFICIALA.— Ministerul de inter- ne: Prescurtări de decrete. PARTEA NEOFICIALA.—DepeșI telegrafice. Buletin esterior.—Sumarul ședinței Senatului de 12 Februarie.— Sumarul ședinței Adunărei de- putaților de la 14 Februarie.— Continuarea șe- dinței Adunărel deputaților de la 9 Februarie și ședința de la 10 Februarie.— Știri din întrui Anunciurl ministeriale. PARTEA OFICIALĂ Bucuresci, 15 Februarie 1811. MINISTERUL DE INTERE Prin decretele cu No. 261 și 262, din 12 Februarie 1877, după propu- nerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, sunt numiți: D. Lazăr Stefănescu, în postul de director al arestul județului Brăila, în locul D-luî Panait Dumitrescu, des- tituit. D. Ion Zătrenu, în asemenea func- țiune la arestul județului Gorj, în lo- cul D-luII. Brădianu, destituit pentru negligență. Prin înaltul decret cu No. 251, de la 12 Februarie 1877, după propune- rea făcută de același D. ministru, D. Barbu Paleologu este numit sub-pre- fect la plasa Ismail, din județul Bol- grad, în locul D-luî Ștefan Crămbu. Prin înaltul decret cu No. 260. din 12 Februarie 1877, după propunerea făcută de acelaș D. ministru, D. Pe- trache Raclișî este numit în postul de director al arestului județului Covur- luî, în locul D-luî Spiridon Georgescu, demisionat. PARTEA NEOFICIALĂ bucuresci, 15 Februarie 1877. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Petersburg, 26 Februarie. — piarul german care apare la Petersburg, anunciă îu numărul său de adî dimineță, că Rusia a primit la 24 Februarie răspunsurile puterilor la circulara prințului Gorciakoff. După acelaș jurnal, aceste răspunsuri ar da satisfacțiune Rusiei până la un ast- fel de punct că soluțiunea chestiune! orien- ■ tulul ar putea fi privită ca degagiată de orl-ce complicațiune militară. Constantinopoli,26Februarie, sera.— Delegații șerbi aii conferit și astă zi cu Savfet-Pașa. Ore-cari chestiuni de detaliu rămânând a fi regulate, uă nouă conferință va avea loc mâne. Se asigură că protocolul va putea fi semnat poi-mâne, adică Mer- curl. Trupele turcescl vor evacua teritoriul sârbesc două-spre-dAee dile după ratifi- carea definitivă. Londra, 26 Februarie. — In ședința de mâne a Camerei Comunelor, D. Hamburg va întreba deca crisa actuală nu cere ca represintația Marei-Britanii la Constanti- nopoli să se îucredințese unul ambasador. In ședința de la 5 Martie, D. Kenealy va propune uă moțiuue timjend a obliga pe Anglia a menține integritatea și indepen- dința Turciei, nu numai în puterea obliga- țiunilor care resultă din tratate, deră și în vederea d’a garanta sicuritatea posesiu- nilor englese în Orient și conservarea pă- cel Europei. D. Kenealy va mal propune încă blamul contra depeșei lordului Derby cu data de 29 August. Londra, 26 Februarie. Camera Pair ■ lor. — Lordul Statheden propune uă mo- țiune ostilă guvernului, în care îl cere a asicura menținerea tratatelor din 1856 Lordul Derby, secretar de Stat la depar- tamentul afacerilor străine, dăcecă cuvân- tul autonomie aplicat Turciei implică dre- care măsuri de guvernământ locale, dâră nu, pentru unele provincii uă administra- țiune diferită de administrațiunea celor- alte provincii. Lordul Derby adaogă că, deca schimbările operate în situațiunea generală a Europei aii atins ideea tratate- lor de la 1856, sensul clar al acestor tra- tate trebue cu tdte acestea menținut, și justifică purtarea A ngliel în facia măce- lurilor comise în Bulgaria. După aedstă declarațiune Camera Pairi- lor respinge moțiunea lordului Statheden. (Havas) BULETIN ESTERIOR. Imperatorul Vilhelm, deschidend la 22 parlamentul Imperiului, prinți un discurs al tronuluî, dăm lectorilor noș- tri câte-va părți din cele mal însem- nate ale acestui discurs. Obiectul principal de care vorbes- ce Imperatul e budgetul pe esercițiul 1877 -1878. Apoi, Imperatmele, vorbind despre lucrările preliminare ale negocierilor ce sunt a se deschide cu Austro-Un- garia pentru renoirea tratatului de co- merciu, dice că ele sunt destul de îna- intate cu concursul Prusiei, Bavaril și Saxonieî, și că pot începe a se apli ' în scurt timp. Proiectele de legi deja presintate Reichratulul privitore la organisațiu- nea și atribuțiunile curțiî de compturî precum și administrațiunea veniturilor și cb el tuelelor imperiului, imperatorelc 1182 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 16 (28) Februarie 1877 Jice că vor fi în curând presintnte par- lamentului. Promite a presintă asemenea în cu- rând projectul de lege relativ la an- chetele asupra accidentelor maritime, care na putut fi discutat în sesiunea trecută. Asemenea promite a trămite și pro- ictul de lege relativ la orașul in care va siegea curtea imperiului, care va aplica legile judiciare votate în sesiu- nea trecută, și care se vor pune în a- plicare la 1 Octombre 1879. Apoi Imperatorele adaogă: „In regiunile ndstre industriale, se audfl plângeri relative la lipsa unei legislațiunt generale pentru protecțiu- nea invențiunelor industriale. Spre a astupa acestă lacună , s'a elaborat, dupfi ce s’a luat avisul âmenilor com- petințl, un proiect de lege asupra bre- vetelor de invențiune, care proiect vă va fi supus și va face obiectul princi- pal al deliberațiunelor D-v. „Din nenorocire, situațiunea tristă care apasă de doul ani comerciul și industria nâstră tot mal esistă și acjT peste noi, ca și în alte țări. Delibera- țiunile necurmate ale guvernelor con- federate asupra mijlocelor de a găsi lecui, numi aii dat convicțiunea că situațiunea politică internă a imperiu- lui contribuesce cu uă parte esențială la aceste rele condițiunl simțite de uă potrivă în tâte cele-l-alte țări; detoria de a căuta uă vindecare la suferința lucrului, aparține mal mult diferitelor State de cât imperiului. A vedea în pretinsul defect de confiență în stabi- litatea viitore a situațiunel politice in- teriore un obstacol pentru reîntorcerea prosperitățel industriale a Germaniei, acesta ar fi o închipuire pe care o veți găsi-o împreună cu mine ca lip- sită cu totul de motiv. Organisațiu- nea imperiului și bunul simț al popo- rului german constituesc un zid solid contra pericolelor cu care tendințele anarhice ar putea amenința securita- tea și desvoltarea regulată a institu- țiunilor nâstre. Cât despre primejdiile esterne care ar putea resulta din crisa orientală, ce nu s'a terminat încă. Ger- mania e mal puțin espusă de cât ori- care altă țeră. Politica mea a rămas cu totul credinciâsă principielor care o conduc de la începutul compltcațiu- nilor orientale. Conferința din Cons- tantinopoli din nenorocire n’a reușit a dispune pe Portă să facă concesiunile ce puterile europene credeați a fi în drept a’l cere în interesul umanitățel și spre asicurarea păcei în viitor. De- liberațiunile conferinței au avut cu tâte acestea ca resultat de a promite Puterilor chreștine de a ajunge, asupra naturel garanțielor ce trebuesc a fi cerute Porțel, la uă înțelegere care n’a fost nici uă dată atât de genera 1- mente constatată înaintea Conferinței. Acesta e un cuvent tare ca să se pâtă spera cu eonfiență că pacea între Pu- teri va fi menținută, chiar și în cașul când Pârta n’ar esecuta din propria sa inițiativă reformele în privința su- pușilor săi chreștinl, reforme pe care conferința le-a declarat ca necesitate europenă. „Dacă aceste speranțe care se leg sub acest raport cu promisiunile Por- țel și la deschiderea negociărilor de pace cn Serbia și Mnntenegru, nu se vor realisa, guvernul meu nu va în- ceta, ca și în trecut, a întrebuința, în acestă cestiune în care interesele ger- manilor nu’I trag uă linie de conduită determinată, tâtă influența sa a proteja pe chreștinil din Turcia și a apăra pa- cea europenă, deră mal ales a conso- lida bunele sale relațiunl cu guver- nele, cu aliațil și amicii săi. Pentru acestă operă pacifică, sper cu încre- dere pe bine-cuventarea Ini Dumne- (leu.“ SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ Sumarul ședinței din 12 februarie, 1877. Președenția D-lul vice-președinte Mi- hail Cogălniceanu, asistat de D-nil secre- tari Bășeanu Demetriu și Negruți Alex. Ședința se deschide la orele 2’/₂ după amădl. PresențI 36 D-nl senatori. Nu răspund la apelul nominal 34 D-nl senatori, și anume ■ Bolnavi: Prea S. Sa mitropolitul primat. D-nil Catargin Lascar. G. Gridov N., Lerescu Isaia. Mătăsaru T., Pâclenu N., Pleșoianu Șt., Roseti Tețcann. In congediu: D-nil Dimitrescu G. Isvoranu Manole Moscu T., Orlenu G. Nemotivați: Prea S. Sa episcopul de Râmnic, D-nil Apostdenu. G., Boboicăuu I., Cantacuzino, G., Cobâlceseu Gr., Enescu G„ Golescu Al., Grecâuu Al. Dr., Haralambie N., Her- meziu I., Isvoranu M., Lahovari N., Ur?s- eu Al., PetrovicI St., Racotă Hariton, Radu lorgu, Sturdza D., Teohari AhiL Sumarul procesului verbal al ședinței precedente se adoptă. Se supune la cunoscința Senatului ur- mătdrele comunicări: Adresa D-lul senatore lorgu Radu, care se rogă a ’I se acorda un congediu de 15 (Jile, pentru neapărate afaceri. Senatul nu acordă congediul. Petițiunea a duol D-nl israelițl din Vas- lui, prin care cer a se mijloci să se ia mă- suri de a se stăvili unele încercări de per- secuțiune ce s’ar esercita în contra lor de către funcționarii înalțl al județului Vas- lui, în urma anei alte reclamări ce aă adre- sat Senatului. După dre-carl discuțiunl Senatul încu- viințâsă a se înainta petițiunea în cerce- tarea comisiunel de petițiunî. D. senator Cămărășescu amintind de a- legerea de senator a coleginlnl II de Ro- man, în persdna D-lul Voinov, rdgă a se invita comisiunea a depune raportul săiî îa privința acestei alegeri care este înain- tată de atâta timp comisiunel. D. președinte al comisiunel, Panait Ca- simir, arătă că motivele cari aii împedicat de a da un curs alegerel, este că comisiu- nea a simțit neapărată necesitate de a a- vea 6re-carl deslușiri importante asupra alegerel, pentru care s’a și invitat D. Voi- nov; D-sa adaogă că pe dată ce va avea aceste lămuriri, se va grăbi a depune ra- portul. D. vice președinte invită comisiunea a nu ține mal mult timp neresolvată acâstă lucrare. (Incidentul este închis.) D pn ședințe al consiliului de miniștri dă cetire domnescului mesagifi de prelun- girea sesinnel penă la 15 Martie viitor. Senatul ia act. D. vree-p-eședinte comunică ordinea dilel și invită pe D. Manolescu, raportore al comitetului de delegați a da cetire ra- portului și projectulnl de lege, relativ la abrogarea legel de recrutare din 1876 și continuarea aplicărel legel din 1864. D. Manolescu dă cetire raportului și projectulul de lege. (Urmesă raportul și projecul de lege.) Majoritatea comitetului delegaților res- pinge projectul de lege, eră minoritatea 10 (30/ reu>U«r»v represintatăprin D. raportoreînsărcinat de secțiunea 111 din care face parte, propune modificarea mat multor articole din legea de recrutare din 1876. D. vice-președinte declară deschisă dis- cuțiunea generală. D. senator Bozianu cere a se imprima raportul. Combate projectul D-lnl general Flore- scu, arătând că legea din 1864 este ne- compatibile cu noua organisare a armatei. D. lân Ghica ca eestinue prealabilă în- trebă dâca raportul care cere modificarea mat multor articole din legea din 1876, nu ar trebui să facă un n Q s'u liti și de aceea propune ca să se suspende ședința spre a lua cunoscință secțiunile de acele modificări. Combate cestiunea prealabilă D-niî se- ratori Lungânu, generalFlorescu și Deșliu. D. Giani propune tipărirea raportului, conform art. 51 din reglement. D. președinte al consiliului arâtă moti- vele pentru care se cere suspendarea legel din 1876, și adoptarea legel din 1864, penă la votarea unei alte legi în acestă privință. Râgă a se lua în cercetare modificările minoritățel comitetului Ia care a aderat și D. ministru de resbel. D. vice-președinte resumând diferitele cestiuni rădicate în discuțiune, se pune la vot mal ântâiiî prin bile propunerea D-lul Giani pentrn tipărirea raportului și se res- pinge cu majoritatea de 19 voturi con- tra 16. Dupe âre-cari esplicărl în cestiuni de regulament data de D. Bâțcovânu, D. mi- nistru de resbel declară că va presenta un project în care să se specifice tâte acele modificări de care are nevoie legea de re- crutare din 1876. In urma acestei declarațiuul projectul în discuțiune cousiderându-se ca retras, se închide discuțiunea și D. vice-preșa- dinte rădică ședința după cererea D-lor .• enatorî și anunciă pe cea viitâre pentru Luni, 14 Februarie 1877. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. sesiunea ordinara. Sumarul ședinței de la 14 Februarie, 1877. Președenția D-lui vice-președinte Sihle- nu Alexandru. Ședința se deschide la amâijl. Presenți 95 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediă D-lor deputațl I. C. Ciolacu, N. I. Bujorenu, N. Nicorescu, S. Nicolau, Gheorghe Mârzescu, Alex. Grigo- riadi Bonachi și N. Cisman. Se trămite la comisiunea de petițiunl, .WTOtAT, AL ROMÂNIEI petiținnea D-lul Grigore Lăzărescu, a D- lul Chiriac Hagi lani, a D-lui Dimitrie Mârza, a D-lui lân B itesatu, a mal multor locuitori din comuna Popesc!, județul Ilfov, a D-lui Simion Trâneă, a D-lui Searlat Stravolca, a locuitorilor comunei Nehoia- su. județul Busfiu, a locuitorilor comunei BolintinuLdin-Vale, județul Ilfov și a D- lui I. Vasilieanu cu alții din comuna Tru- sescl. județul Botoșani. Se trămite la comisiunea de indigenat, petiținnea D-lui lulius Eitel, a D-lui Di- mitrie Christide și a D-lui Albert Oravetz. Se înscrie la ordinea dilel raportul co- misiunei de indigenat relativ la împămân- tenirea D-lul George Georgiade D. deputat Leonida Sterie anunciă D- lui ministru de resbel următârea interpe- lațiune : „Pentru ce D. ministru de resbel prin raportul său No. 3 7, anul curent, către Domnitor a cerut posițiunea de neactivi- tate sub-intendentului Torand loseph pen- tru cașuri da cari justiția civilă ’l a achi- tat, dând un blam juslițiel prin menționa- tul raport; pe când căpitanilor Costescu Constantin și Băicănoiu Constantin achi- tați pentru delapidare de bani constatată, nu le a creat p .sițiunea de neactivitate. Din acâsta resultă că D. ministru sau într’un cas safi într’altul este afară din lege“. Se ia în discuțiune și se decide a se re- c man ia D-Iuî ministru do interne propu- nerea admisă de Adunare și relativă a se acorda lei 2,000 pentru cheltuelile de în- mormântare ale lui Costache Caragiale , unul dintre fondatorii theatrului național în România. După propunerea D-lul ministru de fi- nance, Adunarea trace apoi în secțiuni u- nite la orele 1 și jumătate, și ședința pu- blică se ridică , anunțâudu-se cea viitâre pentru Marți, 15 Febuarie 1877. Ședința do la 9 Februarie, 1877. Președenția D-lul președinte C. A. Ro- setti asistat de D-nil secretari G. Tăcu, F. Aluneanu și A. Vizanti. (Uumare). I). P. Ghica. D-lor, ’mi pare că proce- dura pe care ne-o indică D. Sefendache este cu toiul neregulată. Când Camera a votat luarea în considerațiune.... Voci. Nu s’a votat luarea în considera- țiune. (Sgomot) D. P. Ghica. Când s’a pus la vot pro- punerea de amânare s’a respins, prin a- câsta s’a luat budgetul în considerațiune. Voci. Nu e așa. D. P. Ghica. Așa s’a înțeles. Voci. Nu s’a înțeles așa. D. P. Ghica. Din expunerea de motive ce s’a citit am vâchî că acestă administra- țiune nu lasă nimic de dorit, ea a făcut 1183 bine și acestei inșiituțiunl și societății, și cum a qlis D. lonescu acesta este singura institnțiune care a dat resultate satistăcâ țâre.... (sgomot) Voci. Cestiunea este acum : ce se pune la vot ? O. P. Ghica. Nu are nici uă rațiune dis- cuțiunea acestui budget cifră cu cifră , pentru că, cum . idem cu No. 2, din anul 1874 confir- mată și de înalta curte de casațiune prin hotărârea de la 1874 August 27 prin care D. Racoviță este erășl admis în listele e- lectorale; 4. Copiă legalisată după încheierea con- siliului comunal al urbe! Teeuciă No. 11 din anul 1875, Februare 8 prin care D-nu Costache Racoviță este admis între alegă- i colegiului II de deputațl și senatori. . Copiă legalisată după încheierea a- ■ ' tiașl consiliu cu No. 25 din 9 Februare 1875, adică a doua di după ce a fost pri- mii în listele prin care este scos din liste. 6. Copiă legalisată după sentința No. 1 atr.bunatului Tecuciu, pronunțată în 5 Fe- bruare 1875 , prin care D. Racoviță este idmis ârăși în listele electorale. 7. Hotărârea curții de casațiune cu No. 7 din 3 Septembre anul 1875 , prin care confirmă sentinr» dună care D. Racovi⁺X este ârăși respins din listele electorale. D-lor deputațl, dispositivul contradic- toriu al acestor șepte hotărâri, justifică în modul cel mal nedubitabil, necesitatea în care s’a vă^ut ^oncetățânul nostru, și fos- tul în mal multe rânduri representant al națiunel, D. Costache Racoviță, de a veni și a cere de la onor. Adunare un vot prin care să i se regulese posițiunea sa poli- tică. Comisiunea D-vâstră de indigenat, D-lor deputațl, aflându-se în facia i cestel variate colecțiunl de hotărâri, pro și contra , a credut că este de dâtoria el de a constata; care este mobilul pe care s’a basat instan- țele nâstre municipale și judiciare, întru a ridica seu restitui D-lui Racoviță dreptul de alegător în colegiul al II-lea de deputațl și senatori în județul Tecuciu; și iată care a fost resultatul investigărilor sâle, basat pe rostul însuși al actelor oficiale ce i s’a pus înainte de petiționar: Adversarii D-luI Racoviță, ori de câte oii aii cerut ștergerea sa din listele elec- torale , s’a întemeiat pe alegațiunea că : D-sa de la anul 1857 și penă la finele a- nului 1865, ar fi ocupat funcțiunea de ofi- ciant postai al guvernului imperial Au- striac, cu decretul direcțiune! generale din Hermanstadt; funcțiune pentru care, dic contestatoril D-luI Racoviță, D-sa ar fi primit și salariu de 25 fiorini argint, pe fie-care lună (a vedea a 6-a pagină a sen- tinței cu No. 1 a tribunalului Tecuci din 7 Februariii 1869). Adevărul este, că fap- tul este neexact și că a servit ca un cal de bătaie, în atacurile de partidă; probă ur- mătorul certificat liberat de către D. can- celar al Cesaro Regestel agenții și consul general Austro-Maghiar din 7 Martie anul 1869 ; „Potrivit cererei primite, agenția și ge- neral consulatul c. r. certifică că D. Cos- tache Racoviță farmacist în Tecuci, după scrupulâsă cercetare făcută în condicile supușilor c. r. nu s’aă aflat trecut în ase- menea calitate și că în lipsă de uă persână cu încredere în acel oraș, direcțiunea po- ștală din Transilvania l’afi rugat a primi vremelnic, expedițiunea poștala a cores- pondențelor internaționale și acesta în in- teresul comercianților și pentru care i s’au plătit numai cheltuelile expedițiunel și că în fine D. Racoviță n’a fost amploiat al Statului Austriac, și prin urmare, n’a pri- mit salariu și nici n’a depus vre un soiu de jurământ/ Un alt certificat liberat de vice-< latul imperial și regal Austro-Ungar din FecșanI cu data din 2/14 luniu 1865 : a- daogă că : D. Racoviță a purtai acestă în- sărcinare într’un mod cu totul particular și pentru înlesnirea corespondințel și co- merciulul internațional. Tot uă-dată re- ese în modul cei mai clar, din tâte aceste lucrări ; 1 Că D Racoviță este născut în țâră din părinți romaul (a se vedea hotărârea înaltei curți de casațiune No. 167 anul 1875) și al 2-lea că D-sa n’a fost nici uă- dată supus Austro-Maghiar (a vedea sen- tința No. 1 a tribunalului Tecuci din 1875). In fața acestor constatări, comisiunea D-vâstră de indigenat, D-lor deputațl. a găsit că petiționarul este în tot dreptul săii, de a cere regularea posițiunei sâle po- litice, prin un vot al acestei onor. Adunări; căci numai prin acest mod se va pune ca- păt, unor contestațiunl cari, din partea ad- versarilor săi pot merge până la nesfâr- șire...In adevăr, suntem în posițiune de a cunâsce că, D. Racoviță, român de na- scere, de și nu a încetat un singur moment de a fi cetățân român; de și nu a părăsit țâra, spre a se așefia în un alt Stat; de și nu a primit, fără autorisațiunea guvernului român nici uă funcțiune de la un guvern străin; totuși vă^ându-și drepturile cetă- țenescl puse în contestațiune, în fie-care an, spre a se conforma apoi și chipnlulde vedere al înaltei curți de casațiune (No. 167 mal sus citat); a îndeplinit în luna Maitt trecut, formalitatea cerută de art. 18 din codicele civile, aceia privitâre la declara- țiunea de renunciare la tâte distincțiu- nile contrarii legilor române și la ce- rerea autorisațiunei de întârcere în Ro- mânia, de și un singur moment nu a pă- răsit’o. Insă, D-lor deputațl cine nu vede că pentru nisce adversari neîndurați, ca aceia ai D-luI Racoviță, și al partidului național întreg, acostă formalitate, nu este, nici pâte avea autoritatea lucrului judecat, întru cât petiționarului nu i se va garanta beneficiul ce a câștigat prin autorisațiu- nea ce i s’a dat de către guvern, pe basa art. 18 din codul civil prin un vot emis de Adunare spre afirmarea naționalitățel sale Române ? Alt-fel mâne i s’ar putea o- pune aceiași contestațiune basată pe ace- leași motive, de aceea, comisiunea D-v. de indigenat, admițând cererea petiționaru- lui, vă râgă, D-lor deputațl. ca să bine- ’ ți a vota conclusiunile aci însoțite : 0N0LUSIUNE. Pe temeiul art. 18 din codul civil, se recunâsce D-lui Const. Racoviță dreptul de a redobândi calitatea de Român, după autorisațiuuea ce i s’a dat și de guvern. Raportor ; G. Misail. -Neluând nimeni cuvântul, se pune la vot conclusiunile raportului comisiunel, și resultatul scrutinului este cel următor: Votanțî . . 76 Major, reglementară . . 38 Bile albe . . . .65 Bile negre .11 D. președinte. Adunarea a adoptat D. N. Dimancea. Avem pentru împă- mântenire vre-o șâpte-deci raporturi. Parte 16 (28) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL aL ROMAMEI din aceste raporturi sunt pentru Români, a căror naționalitate n’avem de cât s’o re- cunâseem. De aceea vâ propun ca pentru tdte cererile necontestate să dăm un sin- gur vot; căci, daca ar fi să votăm în parte pentru fie-care ne va trebui uă săptămână întrâgă. D. I. Lățescu. Eă vă conjur, D-lor, să nu urmăm ilegalitățile făcute de Camerile trecu e cari votau indigenatele cu grăma- da la uu loc. Cred că este timpul să rupem cu tradițiunile de ilegalitate ale trecutu- lui. Prin urmare, vă rog să aplicăm regu- bmențul, mai în sâmă că cea mal mare parte din aceste indigenate el am să le contestes, fiind-că n’afi stagiul cerut de lege. D. R. Campinin. Nu cred că Adunarea ar face un act de ilegalitate votând la un loc pe toți acel Români a căror naționalitate nu s’a contestat.... Uă voce. Ne temem să nu se strecâreși ne Români. D. R. Campinin. Cererile acestea de indigenat sunt făcute de mai mulțl ani. Eu cred că procedarea de a se vota în par- te pentru fie-care este, cum s’a dis, a se cheltui cel pucin uă săptămână. Eumâ u- nesc cu propunerea făcută de D. Dimau- cea, de a se vota la un loc toți cei necon- testați, rămâind a vota în parte numai pe cei contestați. Voci închiderea discuțiunel. — Se pune Îs vot închiderea discuțiu- nel și se primesce. D. 7. Boldur-Lățescu, raportorul co- misiunel de indigenat dă citire următoru- lui raport: Domnilor deputațl, D. Alexandru Șliber, oficiant telegrafo- postal încă din anul 1856, prin petițiunea dată onor. Camere, a cerut a i se recunâs- ce calitatea de cetățân Român. Comisiunea D-vdstră esaminând actele alăturate pe lângă cerere a constatat: l. Un act din partea primăriei urbei Reni, prin care se constată că ține de bi- serica ortodoxă. 2. Monitorul oficial al Moldovei din a- nul 1859, Noembre 14, prin care se pu- blică că D. Alexandru Șliber este primit în numărul supușilor Români. 3. Un certificat din partea direcțiunel telegrafelor și poștelor prin care se con- stată intrarea sa în serviciu încă din anul 1856 lanuariu, în care se află și astă-di funcționând ea oficiant superior clasa II. 4. Uă depeșe telegrafică din partea di- rectorului general al telegrafelor și poș- telor din anul 1863 cu care ise comunică decretul No. 671 al Măriei Sale Domnito- rului, prin care ’lmulțumesee despre esac- titudinea și demnitatea depusă de D-sa în serviciul sâfi. 5. Un certificat din nertea locuitorilor urbei Bolgrad, prin care se constată ama- bilitatea cu care tratesă publicul, conduita sa esemplară, și viața sa pacinică, irepro- șabilă și chiar utilă societății. Comisiunea D-vdstră având îa vedere că D. Alexandru Șliber ’șl-a împlinit sta- giul de lege; și considerând că se află deja în serviciul Statului aprope 20 de ani, cu cea mal mare esactitate și cu uă con- duită esemplară, a fost de opiniune ca, în virtutea art. 16 din codul civil, să se a- corde D-lui Alexandru Șliber calitatea de cetățân Român. Subscrisul dâră, în calitate de raportor, vin a supune la aprobarea D-vdstră alătu- rata conclusiune: CONCLUSIUNE. In virtutea art. 16 din codul civil se a- cordă D-lul Alexandru Șliber calitatea de cetățân Român. Raportor: T. Boldour-Lățescu D. vice-președinte. Discuțiunea gene- rală este deschisă ; D. Constantin Grădiș teanu are cuvântul. D. C. Grădișteanu. Nu cunosc pe acest domn ; voifi numai să atrag atențiunea o- nor. Adunări asupra următorului fapt: Noi nu putem da de cât douâ feluri de voturi, un vot de recunâscerea naționalitățel pen- tru toți Românii, și un vot de a supune la stagiul de 10 ani orl-ce străin. Pentru ser- vicie estra-ordinare însă, putem acorda străinilor dispensa de acest stagiu — în- tocmai precum putem da recompensă na- ționali pentru acelaș cuvânt. Prin urmare, aș ruga pe onor. D. rapor- tor ca atunci când este cestiunea de Ro- mânii din țâri strărne, cari după Consti- tuțiune, și după tâte legile, afi dreptul de a fi recunoscuțl ca Români, îndată ce do- vedesc prin actul de nascere că sunt Ro mâni, născuțl în părțile cart sunt supuse la alte State, atunci să ne propună numai recunâscerea, și ceea ce ne importă este actul de nascere, în regulă, doveditor că este Român, spre a nu se strecura greșeli precum s’a întâmplat cu unii cart venind cu acte falșe, aii surprins buna credință a Camerei, și ast-fel aceia cari trebuiai! să fie supuși stagiului, au trecut de Români, și s’afi bucurat de recunâscerea acestui drept fără să fi fost supuși stagiului. Cel născuțl străini nu pot dobândi îm- pământenirea de cât în urma stagiului, a- fară de cașuri escepționale. Pentru servicie ce un străin a adus țâ- rei , fie aceste servicie industriale sau sciințifice, Camera a acordat împământe- nirea la multe persâne ; în cașul de faciă pâte și acest domn să fi adus servicie im- portante țârei, îusă noi trebue să le cunâs- cem pentru ca să votăm în cunoscință de causă. iNu fac nici uă oposițiune acestei persâne, pe care nu o cunosc ; acest domn pâte să fie fârte onorabil, pâte să merite 1185 tâi.« încrede;«.. - âstr’' •_ seim ce votăm. Dâcă este străin atunci să ni se spun lămurit cașul spre a vedea dâcă merită uă favâre escepțională; să ni se spună ca I sunt titlurile sale cu cari se presintă i a cere împământenirea escepțională care se acordă la persânelo eminente; căci re- cunâseerea de Român fără stagiu nu se dă de cât la Românii născuțl în diferite părți străine locuite de Români, și acâsta numai după ce dovedesce pi in actul de nascere că este născut Român. Cât pentru străinii cari se supun la sta- giu, stagiul se comptâsă de când a făcut cererea ; după ce a îndeplinit stagiul, încă și atunci râmâne la liberul arbitru al Ca- merei de a ’i da împământenirea dacă o va merita. Nu suntem ținuți în un mod ab- solut să acordăm împământenirea unul străin, chiar după ce ’și-a împlinit sta- giul. Dâcă nu o merită, efi care am douâ bile în mână sunt suveran de a aprecia dâcă fac uă bună aquisițiune pentru țâră, și să pun alb sau negru. Totul râmâne 1 facultatea nâstră. £ră în cașul escepțiva..! trebiu ..nume să o spunem că dăm uănaturalisareestra- ordinară pentru considerațiuni fârte în- semnate, cum s’a mal făcut și în alte oca- siunl; dâră trebue să arâtăm lămurit tâte acele împrejurări. D. Th. Boldour-Lățescu D-lor, regre fârte mult că onor, preopinent a pus dis tinsul sâfi talent la apărarea unei cause a- tât de injust tratată, când dice că D. A lexandru Șliber nu ar fi îndeplinit stagii’’ cerut de lege, și pentru acâsta D-sa soli citâsă de la Cameră respingerea cerere de indigenat a acestui domn. Voci. D. Grădișteanu a vo. în tes generală. D. Th. Boldour-Lățescu. De câte ori am aur între pământeni, a lăsat neapărat uă impresiune că acest om care este străin și cere împământenire, n’ar fi pâte în condițiunile legel, a lăsat, prin urmare, uă impresiune care pâte să fie vătămătâre acestui om și să aibă influ- ență asupra votului. De aceea, eu vă rog să lăsațî a continua discuțiunea, căcî eti cunosc acâstă persână, și ași voi să arăt onor. Camere că merită să ’î se acorde împământenirea. Voci. Ațî început a iutra în fond Voci. Dâră nu ’î refusă nimeni acorda- rea împământenire!. — Sa pune la vot închiderea discuțiu- neî, și se primesce. — Se pune la vot conclusiunile rapor- tului, și resullatul scrutinului este cel ur- mător Votanțî.............. . .67 Majoritate reglementară. . 38 Bile albe pentru...........48 „ negre contra . . . 19 D. vice-președinte. Adunarea a primit conclusiunile raportului în privința împă- mântenire! D-luî Alexandru Șliber. D. P. Ghica D-lor, înainte de aromâni pe streini, să românim pe Românii carî aștâplă la ușa Adunăreî de la începutul sesiuneî estraordinare, și din alte sesiuni încă, ca să varjă recunoseându-li-se calita- tea de Români. Acești Români sunt chiar funcționar! ai Statului, și sunt amenințați a’ș! perde funcțiunile lor pentru că n’ati îndeplinit acâstă formalitate. Este un raport făcut de D. Misail pentru recunâscereacalităței de Român D-lul Drtigoescu. Acest domn e Român de nascere, este funcționar, și prin urmare, are dreptul să trâcă înaintea străinilor, cu atât mai mult eă 'ieste func- țiunea în joc. D. Campiniu. Tot relativ la un Român vcesc să vă citesc un raport pentru recu- nâscerea calitățeî de Român D-luî Petcu Sasu. Voci. Prea bine; să se cilâscă acesta’ D. R. Campiniu, raportorul comisiunel de indigenat, dă cetire următorului ra- port : Domnilor deputațl, Comisiunea de indigenat, în ședința de la 15 ale curentei, luând în esaminare ce- rerea D-lul Vasile Petcu Sasu, de profe- siune comerciant domiciliat în urbea Bră- ila, de a’î se acorda calitatea de cetățân Român, pe temeiti că este Român din Transilvania, stabilit în România din co- pilărie, adică de 24 anî; Având în vedere actele probatorie pe cari ’șl întemeiasă cererea sa, și a nume : I. Testimoniul de nascere liberat de ofi- ciul parochiel respective și legalisat de judecătoria Brașovului, prin care se atestă că este născut din părinți Român!; II. Actul de emigrațiune liberat de se- cretarul ministerului c. r. al Ungariei; III. Certificatul primăriei urbe! Brăila pentru buna sa conduită; Având în vedere art. 9 din Constitu- țiune, Comisiunea D-vâstră în unanimitate a admis cererea petiționarului de a’î se a- corda calitatea de cetățân Român, pentru care sfârșit vine a supune, prin subsem- natul raportor, la aprobarea D-vâstră ur- mătârea conclusiune: CO, CLUSIUNE In virtutea art. 9 din Constituținne, se acordă D-luî Vasile Petcu Sasu calitatea de cetățân Român. Raportor, R. 1. Campiniu. — După adoptarea luăre! în considera- țiune, se pune la vot conclusiunile comi- siuneî, și resultatul scrutinului este cel următor: Votanțî . 60 Majoritate reglementară. . 38 Bile albe...........52 Bile negre ...... 8 D. vice-președinte. Adunarea a a doptat. D. G. Misail, raportorul comisiunel de indigenat, dă citire următorului raport. Domnilor deputațl, D. Trayan Drăgoeseu, Român născut în Banat, orașul Oravitza-Montana, prin pe- tițiunea ce a adresat onor. Adunări la 13 Martie 1874, a cerut a’i se acorda dreptul de cetățenie Română, pe basa următârelor acte: I. Estract din protocâlele sântei bise- rice greco-orientale-române, cu hramul Adormire! Născătâreî de Dumnedeu, din orașul Oravitza-Montana, cu data din 27 Maiti 1872, prin care se constată că peti- 16 (28) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1187 ționarul s’a botezat și uns cn sântul mir în 22 luniu 1841; II. Certificatul No. 108, din 14 Ianua- rie 1877, prin care primarul urbei Turnu- Măgurele atestă că petiționarul a avut un domicilii! stabil de opt ani în acea co- mună, începând de la 1865, în care timp nn s'a bucurat de nici uă protecțiune străină; ’șl-a plătit în tot-d’auna imposi- tele către Statul Român ; III. Idem sub No. 62, din 16 Ianuarie 1877, atestând aceleași împregiurărl pen- tru timpul de la 1874 încâce; Pentru aceste considerați uni, adică pen. tru că D. Trayan Drăgoescu este Român, născut din părinți Români așezat în țâra Românâscă aprâpe 12 ani și căsătorit cu Româncă. Comisiunea D-vâstră de indigenat a- âod în vedere art. 9 din Constituțiune și actul prin care D. Drăgoescu declară că renunță la protecțiunea austro-ungară, că- reia a aparținut odiniâră, a admis cererea sa de indigenat, și dâră, prin subsemna- tul raportorele săi), vă râgă, D-lor depu- tațl, ca să bine-voițl a vota conclusiunile aci însoțite: CONOLUSIUNE Pe temeiul art. 9 din Constituțiune, se acordă esercițiul drepturilor publice D-lul Trayan Drăgoescu, Român din Banat. Raportor, G. Misail. —Ne luând nimeni cuvântul, se pune la vot conclusiunile comisiunel, și resultatul scrutinului este Votanți................66 Majoritate reglementară 38 Bile albe pentru . 60 Bile negreconira ... 6 D. vice-președinte. Adunarea a a- doptat. D. N. Dimancea, în lipsa D-lul rapor- tor al comisiunel de indigenat, dă citire următorului raport: Domnilor deputațl, D, I. Ungurânu Grozescu, născut din părinți româui, a fost cerut de mult timp reeunâscerea naționalității române, în’e- meindu-șl cererea atât pe actele înfăcișate, cât și pe disposițiunea art. 9 din Consti- tuțiune. Onor Cameră prin votul sefl de la 21/, 1871 a conferit D-lul I. U. Grozescu drep- tul cetățeniei române. Acest vot s’a înaintat prin mesagiu Dom- nesc onor. Senat în diua de 3 Februarie 1871. Delegațiunea Senatului Secțiunel II, IV, V, prin raportul din 16 Februarie acelaș an admite cererea D-lul I. U. Grozescu : ear delegațiunea Secțiunel I și III opinâsă pentru respingere, până ce i se va înainta un act de naționalitate pe numele Grozescu și un atestat de conduită din partea comu- nei respective. Onor. Secat în ședința din 29 Noembre 1873 admițând conclusiunile secțiunel I și III respinge cerererea de recunâscere. Actele D-lo! petiționar însoțite de dosarul onor. Senat s’aă retrămis onor. Camere sub No. 87 din 10 Decembre 1875. Prin petițiunea înregistrată la No. 46 din 21 Noembre 1875, D. I. U. Grozescu cere a se pune din noă în desbaterea onor. Camere chestiunea indigenatului seu. Comisiunea Legislativei din 1875 întru- nindu-se sub președenția D-lul Moscu în ședința de la 6 Februarie 1876, admite din noă cererea D-lul I. U. Grozescu, înteme- iată de astă dată pe actele suplimentare, și anume certificatul comunei respective despre buna conduită și un certificat de identitate. Comisiunea Dv. luând la rândul el ches- tiunea în examinare și găsind bine înte- meiată cererea D-lul I. U. Grozescu, vine prin sub-semnatul raportor a vă propune să confirmați votul Camerei de la 21 Ia- nuarie 1871, conferind prin un nofi vot D-lul I. Ungurânu Grozescu dreptul de ce- tățenie română în virtutea art. 9 din Con- stituțiune. CONCLUSIUNE. In virtutea art. 9 din Constituțiune se recunâsce naționalitatea română D-iui I. Ungurânu Grozescu și i se conferă drep- tul de cetățân român. Raportor: B. Maniu. —Se pune la vot conclusiunile raportului, și resultatul scrutinului este cel următor : Votanți...................61 Majoritatea reglem. ... 38 Bile albe pentru .... 55 „ negre contra .... 6 D. vice-președinte. Adunarea a adoptat. D. G. Misail. raportorul comisiunel de indigenat, dă citire următorului raport: Domnilor deputațl, & misiunea de indigenat în ședința sa de la .... Ianuarie, luând în examinare ce- rerea D-lul Ghiță Lupan, făcută prin pe- tițiunea adresată onor. Adunări la 23 No- embre 1876 a admis’o în unamitate pe motivele următâre : 1. Pentru că numitul este român născut în T ansilvania în orașul Brașov la anul 1816, botezat la biserica Sântului Nicolal din Schfiii, după cum se constată din ex- tractul de botez al acei biserieecu No. 67 de la 13 (25) Decemb-e 1876. II. Pentru că D. Ghiță Lupan a venit în România liberă la rudele sale din Râmni- ' cul-Sărat la anul 1828, unde se află până în diua de astă-di, ocupându-se cu nego- țul, votând ca mare proprietar la tâte ale- gerile de 20 ani, fiind necontenit membru în consiliul comunal până în 1875, după cum se constată din însoțitele doue certi- ficate sub No. 3584 si 2053 liberate de Pri- măria comunei urbane nâmnicul-Sărat. Pentru aceste considerațiunl și fără a se mal cere D-lul Lupan probă despre le- pădarea sa de protecțiune străină, din îm- prejurarea că român fiind de nascere, do- miciliâsă în Rom nia liberă de la 1.828, în căt după uă emigrare de acolo de mal bine de 38 ani, acâsta probă ar fi imposi- bilă se o mal dobândâscă astăzi. Comisiunea Dv. de indigenat vă râgă, D -lor deputațl, ca se bine-voițl a vota în- soțitele aci conclusiunl. CONCLUSIUNE. In temeiul art. 9 din Constituțiune se acordă exercitarea drepturilor politice D. Ghiță Lupan, român din Transilvania, Raportor : G. Misail. —Ne luând nimeni cuvântul, se pune la vot conclusiunile comisiunil și scrutinul dă următorul resultat: Votanți...................64 Majoritate reglementară . 38 Bile albe.................60 Bile negre.................4 D. vice-președinte. Adunarea a adoptat. D. G. Misail, raportoul comisiunil de indigenat, dă citire următorului raport: Domnilor deputațl, D. Apostol Teodorânu român din Epir, orașul Perivoli venit în țâră în 1864 și servind ca impiegat al Corpului Telegrafo- Postal, prin petiția ce a dat onor. Adunări la 5 Noembre curent a cerut a i se acorda titlu de cetățân român pe temeiul art. 9 din Consti uțiune. In sprijinul cerere! sale a adus un certificat snb-scris de mal mulți români de peste Dunăre, și anume : G. Cottadi, G ga Zisso Sideri, I Hagiadi și A. Economu, carI atest că petiționarul este născnt la anul 1852 Sepiembre 31 în Epir din părinți și de naționalitate română. Comisiunea de indigenat având în ve- dere acest certificat, considerând că după art. 9 din Constituțiune, român de ori ce Stat, dovedind lepădarea sa de protecțiune străină pâte dobândi de îndată esercitarea drepturilor politice, prin un vot al Cirpu- rilor Legiuitâre; considerând că de la pe- tiționarul nu se pâte cere eu rigâre să pro- besn lepădarea sa de protecțiun străină, întâiă pentru că el n’a fost nici uă-dată supus unei protecțiunl streine; și al duoi- lea, că el împreună cn alțl multl fii de ro- mâni din Epir, amenințați să-și pârrjă na- 1188 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 16 (28) Februarie 1877 ționalitatea prin cultura Greco-Turcescă, aC fost aduși în România liberă, încă copil fiind spre a li se da uă crescere cu totul națională și Românâscă și astfel a se scă- pa pe acești fii al nemulul nostru de uă si- gură deșnaționalisare. D. A. Teodorenu mal presentă un certi- ficat al Direcției generale a Telegrafelor și Poștelor cu No. 14,331 de la 13 (25) Septen.bre 1876, prin care se atestă că numitul s’a admis în corpul Telegrafo- Postal la 8 (20) Aprilie 1871 unde se gă- sesce funcționând și actualminte. De asemenea certificatul Consiliului re- visiel de recrutare No. 661 pentru tragere la sorți în districtul Dolj. Pentru aceste considerațiunl, D-lor de- putațl, cari sunt de notorietate publică și cari vi se vor putea atesta și de cătră mal mulți membrii demni de tdtă credința a- cestel onor, Adunări, comisiunea Dv. de indigenat a admis îu unanimitate cererea D-lul Apostol Teodor/nu, și dar prin sub- semnatul raportor al el vS rbgă, D-lor deputațl, ca să bine-voițl a vota aci anec- sata conclusiune : CONCLUSIUNE In temeiul art. 9 din Constituțiune se acordă exercitarea drepturilor politice D. Apostol Teodorânu, român din Epir. Raportator : G. Misail —Se pune la vot conclusiunile comisiunel, și resultatul scrutinului este : VotanțI...................60 Majoritate reglementară . 38 Bile albe................ . 47 Bile negre ... 13 D. vice-președinte. Adunarea a adoptat. D. G. raportorul comisiunel de indigenat, dă cetire următorului raport: Domnilor deputațl. D. Simotta Simeon, român din Macedo- nia, din orașul Vlaho-Clisura, venit în țeră în anul 1864 și venind ca impiegat al cor- pului Telegrafo-Postal, prin petiția ce a dat onor. Adunări la 2 Noembre curent, a cerut a i se acorda titlul de cetățân român pe temeiul art. 9 din Constituțiune. In sprijinul cererel sale a adus un cer- tificat sub-scris de mal mulți români de peste Dunăre și legalisat de Prefectura Poliției Capitalei, și anume: Zisso Sideri, I. Hagiadi, Economu, G. Caludi și Goga, cari atestă că petiționarul este născut la anul 1852 Septembre 31 în Macedonia, comuna Vlaho-Clisura, din părinți de na- ționalitate româuă, religiunea ortodocsă. Comisiunea de indigenat avend în ve- dere acest certificat; Considerând că după art. 9 din Consti- uțiune, românul din ori ce Stat, dovedind lepădarea sa de protecțiune străină, pâte dobândi de îndată exercitarea drepturilor politice, prin un vot al Corpurilor Le- giuitdre. Considerând că de la petiționraul uu se pdte cere cu rigdre să probese lepădarea sa de protecțiunea străină : întăiu, pentru că el nu a fost nici uă-dată supus unei protecțiunl străine; și al duoilea pentru că el împreună cu alți mulți fii de români din Macedonia, amenințați a’șl perde na- ționalitatea prin cultura Greco-Turcâscă a fost aduși în România liberă încă copil fiind, spre a li se da uă crescere cu totul națională și românâscă, și astfel a se scă- pa pe acești fii al ndmulul nostru de uă sigură deșnaționalisare. D. Simotta pe lângă certificatul auunciat mal sus, mai presentă trei certificate, însă : doue de la preotul comunei Vlaho-Clisura și de la membrii consiliului comunal al ace- lei comune din Macedonia, și un al treilea certificat de la aceeași comună cu datele de la 10 Decembre 1873 și 17 Octombre 1876, investite câte trele cu legalisările mitropolitului Castoriel și ale celor-alte localități locale, din care se constată că Simon Constantin Simotta s’a născut din părinți români și s’a botedat la 21 Sep- tembre 1852 în biserica St. Dumitru, de preotul Economii Cufa, după ritul biseri- cel ortodoxe a răsăritului. De rsemenea a mal presintat certificatul direcției genera- lă a telegrafelor și poștelor Nr. 14,329 din 13 Septembre 1876, prin care se con- stată că numitul s’a admis în corpul tele- grafo-postale la anul 1872, unde se gă- sesce funcționând actualmente. Pentru aceste considerațiunl, D-lor de- putațl, cari sunt de notorietate publică și cari vi se vor putea atesta de către mal mulți membri demni de t6tă credință al a- cestel onor Adunări, comisiunea D-v6stră de indigenat a admis în unanimitate cere- rea D-lul Simotta Simeon, și deră sub- semnatul raportor al el, vS r6gă, D-lor de- putațl, ca să bine-voițl a vota anexata aci conclusiune. CONCLUSIUNE In temeiul art. 9 din Constituțiune, se acordă esercitarea drepturilor politice D-lul Simotta Simeon , român din Mace- donia. Raportor, G. Misail. — Neluând nimeni cuventul, se pune la vot conclusiunile comisiunel și resultatul scrutinului este cel următor : VotanțI. ..... 64. Majoritate reglementară . 38. Bile albe pentru. . . .45. Bile negre contra . . .19. D. vice-președinte. Adunarea a adoptat. D. G. Misaiî dă citire următorului ra- port ; Domni lor deputațl, D. Victor Ichl Castano, prin petițiunea dată onor. Camere în ședința de la 29 Oc- tombre anul curent, repetă cererea sa de împământenire făcută în anul 1866, și a- cestă petițiune recomandându-se comisiu- nel de indigenat, s’a luat în cercetare din- preună cu următârele acte presintate de petiționar : 1. Estractul din registrele actelor de botes din Strasbourg, parohia S-ta Mag- dalena, din 2 August 1848, prin care se constată că D. Victor Castano este născut la 1842, din părinți de religiune catolică și botesat tot în acea religiune. 2. Autorisațiunea ministerului de culte și instrucțiune publică din anul 1863, pentru deschiderea unul institut pentru instrucțiunea și educațiunea copiilor, libe- rată pe temeiul certificatului de capacita- te și moralitate ce posedă de la liceul im- perial de Chateaureux. 3. Două decrete de numire în funcțiune de profesor al Statului, unul din 1866, pentru catedra de limba francesă la gim- nasiul Alexandru-eel-Bun, și altul de la 1869, pentru permutare în aceiași calitate la liceul central din Iași, unde funcționâ- să și în present. 4. Certificatul primarului municipiului Iași, prin care se constată că după publi- cațiunile făcute în 1875, conform art. 78 din legea comunală, nu s’a ivit nici uă o- posițiune la naturalisația petiționarului. 5. Atestațiunea dată de mal mulți cetă- țeni notabili din Iași, prin care se dice că de la 1864 de când se află D. Castano do- miciliat în acel oraș, ca profesor al Statu- lui a adus bune servicii junimel și patriei sale adoptive, și că s’a bucurat și se bu- cură de stima concetățenilor. 6. Estractul oficierulul stărel civile din Iași prin care se constată dăsătoria sa cu uă româncă, 7. Decretul președintelui republicel Francese, mareșalul de Mac-Mahon, con- tra-semnat de ministrul Dufaure, prin care se autorisă D. Castano, profesor la liceul din Iași, a primi naturalisațiunea română. .8 . Chitanțele de plata contribuțiunel de la 1868 și penS astă-dl. In facia acestor acte presintate de peti- ționar, comisiunea având în vedere că D. Castano încă de la 1866 a primit funcțiu- nea de profesor al Statului îu Komânia, în care continue a fi și astă-di, fapt care du- pă art. 17 din codul Napoleon atrage per- derea calității de cetățian frances; Considerând că prin primirea de func- țiune publică la noi, D. Castano a reuu i țat la protecțiunea francesă; că prin căsă- toria sa cu uă româncă, precum și prin ; faptul de a se supune tutulor legilor R"- i mâniei, plătind încă de atunci contribu- 16 (28) Februarie 1877 monitorul oficieal al româniei 1189 novanu, E. Ștătescu, A. Vamali, M. V!a- I dimirescu, I. Carabatescu. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediti D-lul deputat C. Șoarec. Se trămite la comisiunea de petițiunl petițiunea locuitorilor comunei Urlați din districtul Prahova. Se trămite la comisiunea comunală pe- tițiunea locuitorilor cătunului Mo rastirea, din județul Dolj, a locuitorilor comunei Ceparil, din județul Argeș, precum și a locuitorilor comunei Păsîrăvenil, din ju- dețul Nâmțu. Se comunică Adunărel adresa comisiu- nel socotelilor Statului prin care însciin- țâdlâ că a ales de președinte pe D. Sihlâ- nu și secretar pe D. R. Pătărlăgânn, Se înscrie la ordinea dilel raportul co- mitetului de delegați al secțiunilor relativ la projectul de lege pentru perceperea ve- niturilor din amende judecătoresci. D. Mărgăritescu. Am luat cuvântul ca să adresei) următârea interpelare D-lul ministru de lucrări publice : „La mal multe stațiuni ale drumului de fer se comit abusurî și șicane comercian- ților încărcători de cereale și alte mărfuri. La stațiunile MărășescI și Cilibia, pe linia Bucurescl-Roman, se (Re® că nu se dau vagâne multor comercianțl și expedi- tori de mărfuri, fără a li se lua câte-va lire. In urma mal multor necuviințe urmate la gara Cilibia, despre care esistă chiar re- clamațiunl, la 4 Februariă curent, pe când D. Alecu Constantinescu, cetățian alegă- tor în colegiul II de Brăila descărca nisce orz în vagâne, un impiegat de la gară a bătut pe omul D-lul Constantinescu, a a- runcat în câmp sacii cu orz, rupânlu’I și risipind marfa. Faptul s’a reclamat comi- sarului garel BuzSă, dar nu s’a dat nici uă satisfacțiune. Martori oculari la acâstă scenă scanda- lâsă sunt șepte locuitori din comuna Ma- coveifl. Rog pe D. ministru al lucrărilor publi- ce să bine-voiască a cerceta cașul și a fa- ce să încetele asemenea șicane, abusurî și fapte regretabile. D. E. Costinescu. D-lor deputati, a- laltă-erl nu eram la ședință și când am ve- nit am aflat că onor. Cameră m’a ales în comisiunea pentru revisuirea caselor pu- blice. Eu cred că îo acâstă comisiune nu pot să intre de cât âmenl cunoscuțl de cifre și âmeni cu avere, care prin starea lor să presinte garanții... (întreruperi, protes- tări). Eă, D-lor, vă rog să primiți demi- siunea mea, care este irevocabilă. D. vice-președinte. Demisiunea trebue ' să se adresele în scris biuroulul, căci alt- fel nu o pot pune la vot. D. N. Fleva. Cu ocasiunea discutărei budgetului ministerului de justiție, mal dilele trecute, am audit pe D. Vernescu țiunile către Stat, județ și comună ca fie- care cetățian, a manifestat în modul cel I mal solemn dorința ce a avut încă de la 1866 de a deveni român dorință în care persistă și acum; Considerând că D. Castano este de re- ligiune creștină, și că de la stabilirea sa în România și până astă-4^ s’a bucurat în tot-d’a-una de stima și considerațiunea ce- tățenilor, atât ca funcționar, cât și ca om privat, Comisiunea D-vâstră în unanimitatea membrilor presenți, în virtutea art. 16 din codul civil și art. 7 din Constituțiune, a admis cererea D-lul V. I. Castano, și prin urmare vă rigă prin mine raportornl săfi a vota anexatul project de lege. PROJECT DE LEGE In virtutea art. 7 din Constituțiune și 16 din codul civil, se acordă D-lul Victor Ichl Castano, calitatea de cetățian român. „Raportor, N. Voinov.u —Neluând nimeni cuvântul, se pune la vot conclusiunile comisiunel, și neîntrn- nind majoritatea reglementară, votul se declară nul, și rămâne a se face un nod scrutin la începutul ședinței viitâre. Ședința se rădică la 5 ore după amia)I și cea viitâre se anunță pe a dona oii 10 Februaritt. Ședința de la 10 Februarie, 1877. Presidenția D-lnl vice-președinte A. Stolojan, asistat de D-nil secretari A. Vizanti, G. Tăcu, I. Lățescu și F. Alvnenu. Ședința se deschide la una oră după a- miacjl. Presenți 94 D-nil deputațl. Nu răspundă la apelul nominal 55 și a- nume; Bolnavi: D. I. C. Fundescu, C. Grigorescu, Gr. Serurie, A. Teriachiu, A. Holbau P. Arbore. In congediu: D- A. Agioglu, C. Bobeica, Sc. Călines- cu, C. Catargi, P. Constantin, D. Cozadini, Gr. Cozadini, G. Gamulea, G. Magheru, G. Mantu, D. Miclescu. G. Miclescu, I. Sturza, E. Vergati, P. Zamfirescu, M. Bu- rilânu, C. Climescu, M. Ghelmegeanu, D. Frunză. Fard arătare de motive: D. D. Anghel, N. Bujoreanu, G. Dimi- trescu, A. Candiano-Popescu, D. Castro- ianu, N. Catargi, N. Constantinescu. M. Costachi, L. Costin, G. Exarhu, M. Feri- chide, A.Gheorghiu, C. Giuvara, N. Guran, P. Grădișteanu, T. loan, G. Mârzescu, M. Negulescu. N. H. Nicola, C. Peșiacov, G. Pruncu, G Rădescu, G- Radovici, G. Ros- vorbind de uă comisiune care să studiere legile organice relative la organisarea ju- decătorâscă. Apoi, D-lor, pentru ca să nu fiți îu ilusiune trebue să vă esplic lucrul, și să vă spun că în realitate acâstă comi- siune nu mal are rațiune de a fi. căci vă a duceți aminte că D. ministru de justiție, când a presintat budgetul, a cerut uă co- misiune cu care să se consulte pentru a putea face budgetul pe 1877. In acea co- misiune am avut și eă onârea a fi numit, Comisiunea a lucrat atât cu D. fost minis - tru Ștătescu, cât și cu actualul ministru D. Câmpinânu, și, în facia împrejurărel că budgetul ministerului justiției trebue să se voteze în câte-va dile, și că tâte aceste cestiuni atingeați nisce puncte fârte grele de resolvat, comisiunea s’a oprit pentru moment la ideia care se presintă prin pro- jectul de lege înfățișat de D. Câmpinânu. Așa îu cât, daca Camera are de gând să studie4e astăzi a fond legile organisărel judecătoresci, atunci trebue un vot lămu- rit în sensul acesta, saă să alegeți altă co- misiune care să continue lucrarea înainte și acâsta ca să nu ni se impute nouă care am avut onârea să lucrăm în acâstă comi- siune că n’am făcut nimic. Acum, osebit de acâsta, ’ml permit și eă a face uă interpelare D-lul ministru de lucrări publice relativă la aplicarea arti- colului 72 din regulamentul de adminis- trațiune al căel ferate Bucurescl-Roman, care prescrie că la 5 Februariă a. c. ju- mătate din funcționarii acestui serviciu să fie Români. D. vice-președinte. In ceea ce privesce întâia propunere a D-lul Fleva, cred că onor. Cameră când a numit comisiunea aceea a voit a se modifica organisarea ju- decătorâscă esistente. Prin urmare , cred că acea comisiune pâte să’șl continue încă lucrarea și să presinte raportul. Voci. Așa, Așa. D. vice-președinte. In ceea ce privesce interpelarea, D. Fleva să bine-voâscă a o formula în scris, conform regulamentului, ca să se pâtă comunica guvernului. D. N. Fleva. Asupra propunerel de a numi altă comisiune pentru modificarea legii de organisare judecătorâscă, vă rog să treceți la ordinea 4'lel, fiind că am să consult pe colegii mei și vom depune un raport. D. L. Sterie. Constat, D-lor, pentru a doua âră, că D. ministru de resbel nu vo- esce să recunâscă prerogativele ce are fie- care deputat de a cere de la guvern, actele de care are trebuință în uă cestiune âre-care. Sunt două-decl de dile de când am cerut să mi se comunice nisce acte relative la minis- terul de resbel. Cu tâte acestea nici până adli nu mi s’a comunicat. Vă rog, D-le pre- ședinte, să faceți din noii învitare D-lul ministru de resbel a ne trămite acele acte și să’l faceți să înțelâgă că trebue să se 1190 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 16 (28) Februarie 1877 supună acestei prerogative pe care o are fie-care deputat îu partfi D. vice-președinte. Se va seri din noti D-luT ministru a ne trămite acele acte. D. Ț. Bagdat. Articolul 76 din regulă- ihent dice: (citesce). „Interpelările se anunță în ședință pu- blică din viii graiti și precisându-se su- biectul lor. Mmis'erul este datora dăres- punsul săti îndată sati cel mult după trei dile.“ EO. am făcut de patru dile uă interpe- lare și până astădl nn’ml a venit rândul să desvolt interpelarea mea* D vice-președinte. Vă rog să fiți mal pabiențî; n’am intrat încă îa Ordinea dilei când vom veni la ordinea dilei veți avea cuvântul. Acum avem două votări remase de eii: care după regulament urmâijă a se da la începutul ședinței. Este un vot pentru in- digenatul D-luî Castano, și un alt vot re- lativ la budgetul Eforiei Spitalelor civile din Bucuresci. Vom procede mal întâiti la votul pentru indigenatul D-luI Castano. —Adunarea procede la votarea conclusiu- nilor raportului privitâre la împământe- tenirea D-luI Castano și resultatul scruti- nului este cel următor: Votanțî................... 62 Majoritatea reglementară . 38 Bile albe pentru ... 43 Bile negre contra ... 19 D. vice-președinte/ Adunarea a primit conclusiunile râposului. — Se pune la vot luarea în considera- țiune a budgetului Eforiei Spitalelor civile din Bucuresci, și resultatul șprutinulul este cel următor : Votanțî .... 68 Majoritatea reglem. . . 28 Bile alțre pentru ... 62 Bile ne£re contra 6 Abțineri... . . 2 D. vice-președinte. Adunarea a luat în cousiderațiune projectul de budget al E- forieî Spitalelor. D. Gr. Vulturescu. Acum D-lor, dau cetire budgetului Eforiei Spitalelor pe ca- pitole, ast-fel cum ațî dorit D-vâst ă. D. D. Leca. D-lor, am cerut cuvântul numaî ca să combat, modul de procedură care I ați discutat erî. Erî D. Polizu și D. Vernescu a susținut controlul serios al Ca- merei, și tipărirea acestor.budgete. Eîi . e șî sunt pentru cel mai mare con- trol al Statului, pentru a vedea dacă aceste budgete sunt regulate, totuși cred că noi, Camera, n’im putea esercita un adevărat control. Eă am fost contra tipărire! aces- or budgete, și sunt și contra controlului, adică contra votărel pe artiejțlQ cum ați admis D-vâstră, și âtă pentru ce. întâiti pentru că nu se pâte controla de 157 â- inenî, lucrarea ce se face la Eforia Spita- lelor; asest ciiitrol se pâte face nunial u de preciul arbo- rilor ; și am vfd-ir într’un asemenea ia bloti : salciă preciuită drept 60 fram-I stejarul 150 franci, plopul 80 franci. Mă fac forte, D-lor, să vă aduc acest tabloid, și veți vedea asemeni preciurl la arborii din regiunile acelea unde un ar- bore nu costă mal mult de 2 franci... în- treruperi) Tocmai de acea și eii din capul locului am recunoscut guvernului acestuea meri- tul său, și ’I am făcut omagele mele că mal înainte de a se face nici uă reclamați- une, a căutat să înlăture din contracte ase- menea șicane premeditate. Cine pâte admite că într’uă pădure să nu se facă nici un delict silvic, ori cât de mult ar fi pădită ? Apoi dâcă s’ar comite un delict, și aren- dașul ar fi responsabil de el în condițiu- nile tabloului, vedeți D-vâstră la câte și- cane ar fi supusjicel arendaș. EI bine, ase- menea condițiuni departe de a fi în avan- tajul Statului, sunt în detrimentul lui, și ne dovedesc uă administrațiune care nu a avut alta îu vedere de cât de a șicana, de cât de a înjgheba nisce.luerurlîncare se prindă diferitele interese ale particularilor ca în- tr’uă pândă de paidjân pentru ca să gu- vernese țiind âmenil prin interese, acâsta nu o voițl D-vâstră. V’am citat, D-lor, aceste fapte, pentru ca onor, guvern de astă-<)f, să ea în consi- derațiune trista stare în care sunt ajunși arendașii în țâra nâstră, ei care varsă în tesaurul public la 20 miliâne lei Ați vădut, D-lor, că.guveruul a venit și a făcut pentru arendașii cari au luat îo urmă moșii cu arendă, modificări în con- dițiunile contractului de arendare. Ați vă- dut asemenea reclamațiuul din unele județe din Moldova către guvern și Cameră prin care se cere că decă acele condițiuni s’aă găsit enorme pentru arendașii din urmă, și s’aă modificat, de ce să nu se facă ace- lâșl modificări și în contractele celor-alțl arendași, cari au acelâșl drepturi la soli- citudinea guvernului? Apoi decă guvernul a găsit că e drept pentru uă serie de aren- dași cari aii venit mal îu urmă, să se facă modificări în condițiunile de arendare, de ce nu ar fi aceeași dreptate, și de ce nu s’ar unifica tâte contractele ? Căci nu este bine ca contractele să fie curse pentru ni- meni. 6re bine este să profite Statul în ase- menea mod ? Scițl, D-lor, că anul trecut a fost un an secetos, anul acesta până acuma e calamitos, suntem loviți de uă mare cri- să, și din punctul de vedere al producți- uneî, și din punctul de vedere financiar. Cu- nâscețl îmrejurările politice în care tră- esce tâtă Europa; el bine, productele nâstre nu s’au vândut din causa crisel fi- nanciare. A<-âitaeste causa pentru cari aren- dașii onești n ați putut să pl ’âscă areu 41 le, pentru că ar ri a se ru i na de tot vântjând pe nimic productele. Drept este dâ â. să esecutamcn neomenie peaceș I âmenl până la sânge, pentru că n’au piuit câșiunle In termen din împrejurărl ne atîrnate de voința lor? Nu trebue âre să distingem pe acel din arendași cari n’aii făcut nici odată și- cane Statului, din acel cari tot-d’a-una aii rămas datori cu rea credință ? Negreșit că da. Apoi dâcă trebue să ’I distingem, nu este just, să le facem uă înlesnire celor buni ? — Și ce cer unii din el ? EI <|ic> ?>■ P⁶^* tiunea lor este aicea, însă n’am auțjitsăse fi citit saii menționat măcar, s’a citit a al- tora, a acelor datori de la 65 încâce; s’aii făcut interpelări în favârea acelora, dâră nici odată nu s’a vorbit nimica de acel cari au venit la Cameră să câră protecți- unea nâstră într’un mod sincer și leal. El bine, ce ()ie acești nenorociți aren- dași ? Avâm, dic el, de plătit către Stat 4 câșturl; n’am putut însă vinde nimica, tâte productele sunt depreciate și stau în maga- zii. EI bine, dâcă vreți să ne esecntați puteți s’o faceți, n’avețldecât să luațl productele nâstre și să le vindețl pe nimic — însă, nu scăpațl din vedere, că productele care mă costă 2 galbeni kila de esemplu, o să le vindețl cu uă jumătate galben, și a- tuncea ce ați câscigat? — Pe noi ne ați ruinat și Statul ne mal având în viitor uă clasă puternică, avută, muncitâro, va vedea moșiele sale depreciindu-se, — pâuâ când și aceste vor fi acaparate de către streini. Apoi aveți să scâtețl moșiele în rearen- dare, aveți să ne eseu tați cu garanțiele nâs- tre ; și după ce ne veți ruina, cine va mai lua moșiele D-vâstră ? Mai mult încă : ne siliți să fim. de rea credința, pentru viitor. Moșiele ce veți scâte în revâodare, și care valorâsă 5,000 galbeni astă-dl, vor cădea la 2,000 galbeni, etă resultatul ce veți avea. Veți licita-o de 3, 4, 5 ori și nu va mal veni nimeni, căci acâstă clasă a aredașilor va fi nimicită, și nu se vor mal găsi de cât âmenl de speculațiune cari să mal facă nu- mai jocuri de mesat, fiind-că partea seri- osă și onestă nu va mal fi. Prin urmare, eă aș ruga pe onor. Ca- meră ca, împreună cu mine, să îndemne pe guvern ca să le facă âre cari înlesniri. Să nu esecute, tocmai îo acâstă crisă, pe acel arendași cari au rămășițe pucine, cari cel mult au uă rămășiță de uă jumătate de an sau pâte de un an cel mult, și pentru aceea cari au rămășițe de un an să ’I întrebe dâcă sunt îo stare să dea garanție pentru păsu- ire ; și pentru aceia cari vor da garanții în regulă, cred de datorie nâstră, să dăm la- titudinea guvernului ca să le facă acâstă înlesnire, remâind ca el să plătescă trep- tat. Vedeți că Statul rămâne acoperit și celor suferinzi li se dă timpul adică cre- ditul, viața.... Acum, D-lor, voesc să vă cited un fapt. 16 (28) Februarie 1877 aâOrUl'OBUL OiflUUL AL ttOMAsffil 1195 Arendașii de dincâce de Milcov, când s'a presentat guvernul cu contractele neome- nâse de care am vorbit, arendașii de aici, mal espermentațl s’au câlisat și s’afl revol- tat în contra condițiunilor dracontane ale contractelor și aii dis : nu voim să esiste inegalitate de drepturi între noi și Stat; Statul să aibă același drepturi ca și noi, âră nu sâ fim puși la discrețiunea biuro- crațiel. El deci nu au primit condițiu- nile contractelor. Arendașii de dicolo de Milcov însă le aii primit, și ceva mal mult: când guvernul a pus 10 ani ca terment la contractele sale, s’a făcut uă concurență teribilă, în cât unii din el afl rădicat mo- șiele la cea mal din urmă limită a preci- ulul lor, așa în cât, moșiele s’afl dat cu 30 și 40 franci falceea, dâcă eraii anii prosperi ar fi putut lupta. Dâră a venit crisa și nefertilitatea și ’i a ucis. Prin ur- mare, onor, guvern nu are de cât să vadă la domenii tabloul preciurilor eșitela mezat; să vedă rjuantumul la sută, cu cât s’a ră- dicat moșiele în acest period, și să judece cestiunea economică, și să avisese. Prin urmare, mă j-esum și cer ca onor, guvern să bine voâscă a se pune în posi- țiunea de a judeca chestiunea și să nu fie in uman, să nu’l esecute într’un timp când comerciul nu se mișcă, ci să ’l lase până când preciurile se vor mal mișca și până când vor putea să plătâscă, însă și Statul să rămâie acoperit cu garanții suficiente din partea arendașilor. Uă voee. Dâcă sunt datori trebue să plătescă, după angajamente. D. A. Holbau. Și noi, Statul, suntem datori către alte fecie cari posed obliga- țiuni, și cu 1âte acestea, le am închis casa Statului!! Apoi, sunt particulari cari po- sedă obligațiuni de la Stat, în câtimi mari, și vin la casieri ca să ’șl plătescă cu ele căștiunle, și casierii Ie asvârlă.. D-vâstră, nu faceți onâre regulamente angajamen- telor D-vâstră ca Stat, din causa crisel teribile care apasă asupra nâstră și voițl ca și particularii să facă onâre angajamen- telor lor către Stat fără nici uă indulgență pentru el ? D. G. Cantili. D-ta încurageJI pe Stat să nu plătescă. D. Holban. Nici de cum. D-lor, eti Jic că Statul, precum și D-vâstră, fiți cu bă- gare de semă căci lovind în interesul a- cestel clase, loviți în propriul int res al țării, în interesul tutulor, loviți chiar în producțiunea țării cu care nu este permis niminu casăsejâce. D-lor, voesc să mal dic câte-va cuvinte în cestiunea de regulament. Sunt de opiniune să înapoiem acestă lucrare la comisiune (întreruperi), saă dâcă voițl să numim uă comisiune speci- ală care să facă uă lucrare complectă și practică pentru soluțiuuea acestei cestiuni. D. Leon Eraclide. D-lor, cești .nea a- cesta nu pentru prima âră vine înaintea Camerei, ast-fel ea este cunoscută de noi' și de țâră și efl pot să Jic, cu permisiunea D-lul raportor, că D-sa nu a studiat ces- tiunea în tâte fasele el, și nu o pune adi ■ ast-fel ca noi în cunoscință de causă să dăm un vot consciincios asupra unei lu- crări a comisiunel, tratară în tâte părțile el materiale și morale. Eă ml a uintesc bine că în cele din urmă, chiar sub guvernul D-lul Catargiu, s’a presentat un project de lege de D. mi- nistru Mavrogheni în sensul propunerel făcută de D. raportor, și Camera a respins acel project de lege. Acum, D. Holban a făcut uă espunere mal mult pentru categoria acelor arendași cart nu sunt datori către Stat și care sunt cu totul îu alte condițiuni de cât acelea ce le-enumeră D. raportor în raportul sfii. Onor. D. raportor, uă repet, jfâră să fi stu- diat bine cestiunea acesta care a fostă pusă de atâtea ori înaintea Camerei, vine și ne face uă propunere după vederile D-sale. Apoi, D-lor, este ușor să vină cine-va și să 4icâ: ertațl datoriile; dâră mal înaite de a Jiee acest cuvânt trebue se ne punem în posițiunea Statului și a țâri, și să tra- tăm cestiunea în fond. Apoi, D-lor, care categorie de arendași ne represintă D. raportore ? Vorbesce D-sâa despre acea categorie de arendași cari au suferit de calamitățile venite peste acâstă țâră? Dâcă este așa, apoi bine vo- âscă atunci să numâscă personele, moșiile și districtele căci atunci vom putea vedea numai de cât decă el sunt din acea cate- gorie, și dâcă merită indulgența națiunii. Insă, ori cestiunea nu a fost bine tratată de D. raportore, ori D-sa a scăpat din ve- dere interesele cela mal mart alte țâri. D-lor, și efl sunt arendaș însă nu aren- daș, de al Statului nu sunt și nici am fost vre odată, dar sunt arendaș, agricultor, și am luat parte din acele nenorociri cart au lovit agricultura țert. Apoi, să vedem, a- rendașil Statului s’ati purtat către pro- prietarul lor, adică către Stat, așa cum s’ati purat arendașii particulari către pro- prietarii moșiilor lor ? D-lor, când un a- rendaș nu pâte plăti cășturile din causa nenorocirilor cari vin pe țâră, și este de bună credință, el ’și lichidâdă posițiunea, ’și face faciă, cum pâte, angajamentelor sâle. Ceva mal mult, merge de se aranjâjă cu proprietarul și ’l asigură pentru plata arendel. Ast-fel facem noi, ast fel fac pro- prietarii noștril cari nu sunt Statul. Fă- cut-ati așa arendaș,! moșiilor Statului? Ur- mata ast-fel Statul ? Nu am nevoie, D-lor. a ’ml da multă o- steuâlă spre a ve demonstra că lucrurile s’ati petrecut cu totul alt-fel. Este destul să vă amintesc faimosul articol din (Jianul Presa, apărut a doua Ji după retragerea D-lul Boerescu din ministeTul Catargi , ¹ prin care se aducea acea teribilă acusa- țiune de păsuițl și samsari, unde se pre- vedeati acele sume care atjl se urcă la a- prope 16 miliâne. Lumea tâtă striga în cor, și nu crâd că noi astădl vom căuta a erta acelora sumele ce datoredă. Căci, cum prea bine s’a d s, aceia nu sunt arendași cart ati perdut făcând agricultură, ci aren- dași numai cu numele, nisce âmen! cart speculâdă asupra esplâtăril. Dâcă trebue să constatăm și să mărturisim tâte cele dise de amicul meii politic, D. Holban, că adică clasa arendașilor este o clasă res pectabilă și de care țâra trebue să aibă grijie, apoi în acelaș timp trebue să facem distincțiune între buna credință sati râua credință atât a acelor ce n’afl plătit conti- nuu de vre o patru cinci ani, cât și a a- celor guverne care, călcând legile în pi- ciâre, i-a păsuit. Dâcă nenorocire este, apoi eti voifl atrage atențiunea atât a D-v., cât și a D-lul ministru asupra unul fapt, acela că adevărata nenorocire a arendași- lor serioși îngenare sunt acel âmenl cari port numai numele de arendași, căci ₖîn realitate nu sunt, și cart vin la licitațiune ridică preciul moșiilor, fiind siguri că nici odată nu vor păgubi nimic, fiind-că vin cu hotărîrea luată de mal nainte că nu afl să plătâscă, că au să fie păsuițL Ace- știa, D-lor, fac nenorocirea adevtiraților arendași, a sincerilor agricultori, cart nu afl de cât micul lor capitalaș și altă me- serie de căt agricultura, acestora li se ea pănea din mână, puși fiind ast-fel în po- sițiune de a nu putea concura cu acel D-nil al căror scop se traduce ad( în fapt, cari prin natura lucrului sunt puși în posiți- uno a nu pijtea face faciă angajamentelor luate. Onor. D. raportator ne a arStat un ta- blou de datorii de la 1865 până la 1870 și de la 1870 penâ la 1876. Negreșit că nu de la D-nil arendași a putut D-sâa să culâgă aceste cifre aduse înaintea Camerei, ci neapărat trebue să le fi luat de la ad- minisîrațiunea domenielor. EI bine, am onâre a supune la cunoscința D-v. un fapt curios și străin. Necontenit și îu tâte Ca- merile s’a cerut un tablou de numele aren- dașilor și de sumele ce datoresc către Stat. Eu chiar împreună cu mal mulțl a- miei al mei din oposițiunea fâstel Camere, am cerut să se aducă un asemenea tablou ; însă tot-d’a-una a fost imposibil de a se putea obține, de a putea cunâsce și noi și țâra persânele care datorejă Statului aces- te sume. Datoria dar a D-lul raportatore era ca cel pucin de astă dată să satisfacă acestă cerere. Dâcă voia să fim puși în posițiune de a putea aprecia bine lucruri- le, D-sea trebuia să vie cu o lucrare com- plectă. Declar că voifl fi fârte amabil și fârte generos eu acel arendași, dar țiu să ve- dem cine sunt, cât datoresc și din ce ca- usă, fiind-că fie care din noi suntem de prin deferite localități și cunâscem pe fie care persână și putem să judecăm, să ve- 1196 monitorul oficial al rom Iniei 16 (28) Februarie 1877 dem dâcă a făcut agricultură și decă a perdut prin comerț sati s’a ocupat de po- litică sati de altele pe care D-v. le scițl cu toții. Trebue să ne convingem; să ve- dem dâcă din cause independinte de voin- ța lor aii suferit pagube, și atunci vom fi pentru a se face ceva. Și în adevăr, D-lor, când a fost inundațiunl. când a fost sece- te mare, când a venit nisce gândaci, când a venit în fine de acele nenorociri pentru cari nu numai codul civil ne pune înda- toril să le facem scăderi, dar chiar bunul nostru simț, buna nâstră judecată ne pune în posițiune să fim alături cu cel ne- norociți, cu cel loviți de calamitate, să ’l păsuim și chiar să le facem scăderi, ceea ce se face și în alte țări; dar când vom vedea că cutare sad cutare per- sână nu a plătit căștiul fiind-că a fost un bun agent electoral, a fost un hun mem- bru al Camerei care a votat tot ceea ce a voit regimul trecut, un devotat om politic, cum voițl D-v. ca să ștergeți cu buretele și să ertațl pe acești âmenil, pe când bietului țăran nici uă dată nu ’I se ârtă ci tot-d’a-una cu dorobanții și vătășil ’I să vinde și cenușa din vatră ? (Aplause) Pen- tru densul nu se află milă nici îndurare nici sus nici jos; pentru densul nu sare nimeni nici cu petițiunl nici cu raporturi ca să câră îndurare și păsuire Camerei ? EI bine, eu cred că acâstă onor. Cameră nu va putea să trâcă ușor asupra acestei cestiunl, asupra acestor datorii ale acestor âmenl cari ne au adus, pot 4’ce> în cea mal rea situațiune financiară în care ne găsim astădl. Acum, D-lor, ca să luăm uă periâdă a rămășiților și mal cu deosebire periâda de la 1871 în câce. D-lor este sciut că aceste venituri sunt nisce venituri asupra cărora nu pâte să fie nici uă îndoâlă că se va perde ceva din ele, și de aceea se înscrie în budget tot- d’a-una cu cea mal mare siguranță și tot- d'a una se contâcjă pe densele ca pe nisce venituri fârte certe și fârte sigure, căci sunt întemeiate pe contracte, și avem ga- ranții luate pentru esecutare; el bine, cum voițl D-v, să venim astăzi și să le facem ilusoril? Se (jlicem că ertăm aceste datorii fără a putea vre odată să le justificăm față cu noi și față cu țâra cari se uită la noi, și care scie bine, ca și noi, decă ca- lamități ati fost pentru agricultori conți- nu de la 1865, și pâuă acjl, căci dâcă ar fi fost aceste calamități în permanență asu- pra agriculturei, atunci cu toții trebuea de mult să fi făcut failită. Făcând o comparațiune între aceste cer- te venituri de 16 miliâne și cele alte ra- mure de venit, vom vedea cari apasă mal greti crisa în care ne găsim adl, ră- mășițele bietului țăran care sunt cu to- tul ne însemnate sati acestea, de unde putem vedea ușor care clasă este cea mal' apăsată și care merită mal mult conside- rațiunea nâstră. Pe lengă acestea maî sunt și alte consi- derante pe caii onor, nostru raportator le a scăpat din vedere, și lesne le ar fi găsit chiar în archiva Camerei, voiti să vorbesc de acele projecte de legi ce s’au presentat în fâstele Camere, și cari ati fost respinse din causa nesuficiențel garanțiilor, atât celor primordiale, cât și celor suplimen- tare și despre cari voiu avea onâre a vă vorbi la timp, Aceste acte, onor. D. rapor- tatore, trebuia să fie puse înaintea Came- rei pentru ca lumina să fie deplin făcută, ca să cunâscă și acâstă onorată Cameră pentru ce s’ati respins și retras acele două projecte din fosta Cameră, cari ati fost motivele și argumentele. Eti, D-lor depu- tațl, voiu să fia consecuent, atunci ca și acum; voiti să cunosc acel tablou mult dorit de țâră, să ni se dea listă nominală de aed arendași, și în dreptul fie-cărul nu- me, să fie suma ce datoresce, timpul pentru care datoresce și causa pentru care nu ati plătit, ca să putem fi ast-fel puși în posi- țiune de a judeca; și atunci vom vedea ce putem face; acâsta este drept și nimen nu pâte s^ ne urască pentru acest drept al nostru. Este însă uă cestiune seriâsă asupra căria D. Holbau a atras atențiunea nâstă, D-sa a n- sihulul și ministru do interne. D-hr, suut cestiuni de acele unde nu este destul să lucrede uu om sau doul. Sci;I ce faceți D-v. cu acâsta? Puneți pe guve n, după ce s’aii aruncat cuvinte mari și mg iertați să 4ⁱe late, puneți pe gu. rn îu posiți unea aceea ca tută hula să ca iă pe den- sul Trebie să aduce,I alevSriia vinde- care, âră nu să aruncați totul pe spinarea guvernului. De aceea vâ rog să numiți uă comisi- 1198 iAOmTUlsUL OFICIAL AL kOmâNJEI 16 (28) Februarib 1877 tem de acord cu D-v., dâră să nu dicețl; că comisiunea petițiunilor nu ’șl a făcut datoria, căci acâsta nu este drept; no! nu am credut că trebue să mergem mal de- parte cu desvoltările nâstre în raport, căci dâca ar fi să urmăm după cum s’a dis, a- tunei fârte anevoe ar fi să mai putem veni cu conclusiunl asupr petițiunelor ce a- vem a esamina, căci ar trebui să perdem un timp fârte mult cu asemenea lucrări. (Aplause), D. vice-președinte. D-lor s’a depus uă propunere din partea D-lui Dimancea în coprinderea următâre . „Camera respinge reclamațiunea D-lor „arendași, râmâind ca D. ministru se e- „secuteze contractele ad litteram și trec „la ordinea Zilei. N. Dimancea, N. Nicorescu. Mal este și propunere d’înteiu a D-lul Milescu căreia acum ’I a dat titlul de mo- țiune și ’i a făcut uă modificare. Uă voce. Mal explicită. D. vice-președinte. Mal explicită, dar mal încurcată (ilaritate). lată coprinderea el: „In soluțiunea petițiilor D-lor arendași, apreeiând circumstanțele, propun de a se admite ca guvernul să vie cu un project de lege care să aibă de normă : I Adăsta- rea plății în semestre în decursul uuul timp de 5 ani; 2, achitarea banilor dato- rați în 10 câștiuri pe semestru ; 3, boni- ficarea procentelor pentru sumele puse în întârziere, după procentele cele mal ur- cate ce și guvernul plătesce actualmente; și 4, lurea dn garanții indestulătâre pen- tru asigurarea sumelor datorate cu pro- centele lor. Ir. Milescu'l. Nlcolau. G. Tăcu, I. Po- enaru, P. Gheorghiade. Mal este D-lor, și următârea propuneri : „Propun, să se aleagă din sânul Cama- rel o comisiune de 5 membrii, cari, îm- preună cu D. ministru de finance, să stu- dieze atât căușele întârzierilor în plata arendilor moșiilor Statului, cât și midlâ- cele de a se aduce uă îndreptare la desas- trul ce amenință pe mulțl arendași ai Sta- tului, fără mari sacrificii pentru fisc„. A. Stolojan. D. N. Dimancea. D-le președinte, mal înainte de tâte voiii declara onor. Adunare că ceea ce am propus eii nu este uă pro- punere, ci un amendament la conclusiuni- le raportului și voiu ruga pe onor. Adu- nare să ’l primâseă, pentru că mi se pare că conține ideea cea mal confoimă cu jus- tiția și cu legalitatea. D-lor, când arendașii se adresedă di- rect la Cameră și numai la Cameră, nu în- țeleg pentru ce Camera nu ar resolva ea singură într’un mod definitiv, cererea ce ’I se face; prin urmare nu găsesc necesi- une, care împreună cu D. ministru de fi- nance să mârgă la domenii, unde să facă uă lucrare seriâsă, să vină să spună care sunt relele, și care sunt mijlâcele de în- dreptare. Alt fel, or ce veți face, nu va da nici un resultat, D. P. Ghica. D-lor, mi se pare că este drept să ’ml acordați și mie cuventul 3a se vorbesc în apărarea conclusiunilor raportului, în urma acusărel se s’a adus comisiunel, pe care eti sunt dator a o apăra. Se pdte să nu fiți de părerea comisiu- nei însă ’ml pare rău de cea ce s’a aci că comisiunea nu ’șl a făcut datoria, că ea nu a studiat destul de bine cestiunea și că s’a făcut un raport în necunoscință de causă. D-lor, mi se pare că comisiunea de pe- tițiunl ’și a făcut pe deplin datoria ; ea nu este uă comisiune de anchetă. Când onor. D. Holbau și alții ne cer să venim cu uă șituațiune detaliată în care să se arate numele tuturor arendașilor, și su- mele ce el datorese, am onâre a respunde că, de și esistă uă asemenea listă, pe care noi am avut-o în vedere și am lucrat după dânsa, și încă am fost și la domenie, unde am 1 nat informațiunl detaliate și am vă<)ut chiar situațiunea tuturor arendașilor cari se află datorii Statului, cu tdte acestea nu am credut că era în atribuțiunea comisiu- nel de petițiuni ca să fi venit înaintea D-v., cu uă lucrare care ar fi intrat mai mult în eompetința unei comisiunl de an- chetă și să vă fi presentat uă espunere în partea șituațiune! fie-cărui arenlaș. Noi am făcut uă espunere generală; v’am pus în vedere tabelul general, și am făcut chiar distincțiune între arendașii cari au în favdrea cerere! lor argumente puternice de a merita dre-care solicitudi- ne din partea Camerei și a guvernului, și între aceia cari nu au asemenea titluri la îngrijirea udstră. V’am dis că 6 miiione ne sunt datorite de către arendași cari merită uă favdre ; prin urmare nu aveți de cât să deduceți acestă sumă din suma de 12 milidne, și vedeți că mai jumătate suma este datorită de aren- dași cari nu intră în categoria acelora pen- tru cari noi ar trebui să luăm dra-cure măsuri spre a le face uă ușurare. Mi se pare că am făcut acâRă distinc- țiune destul de bine, și dâca în conclusi- unile răpi rtulu! am lăsat tâtă latitudinea D-lui ministru de finance ea să facă D-sa dislincțiunea între acești arendași, să a- corde înlesniri unde este cu putință și un- de crede că este în interesul fiscului, pe de altă parte să ea măsuri legale în contra celor-l-alți cari au frustat Statul. Comisi- unea a lăsat acâstă latidune D-lul minis- tru, fiind-că a avut încredere că D-sa va face tot ceea ce va fi drept pentru arendaș!, fără a fi în paguba fiscului, D-v., însă vo- iți ca D. ministru să facă acâstă lucrare înpreună cu uă comisiune a Camerei, sun- tate să mal recomandăm cererea lor gu- vernului, sau să mai cerem anchetă, pen- tru cuventul că, dâca D-nil arendași gă- seai! de cuviință să se adresede la minis- ter, putea să dea reclamațiunea lor acolo, după care ministerul să fie studiat cesti- unea și să fi venit eu un project de lege Arendașii s’ati adresat la Cameră, pentru că așa au socotit că se pâte resolva cere- rea lor mal degrabă. In câtă vreme dâră ei se adresâză la noi, apoi numai nouă ne încunbă datoria se tranșăm cestiunea. In privința modului cum trebue se o tranșăm voii! Zice numai douS cuvinte în spriji- nul amendamentului meu. Când arendașii aă contractat, au avut îo vedere legea ci- vilă care le dă drep se ceră scădSmânt din preeiul arendel, în cas de perdere. La contractare, li s’ati pus acâstă cestiune înainte, și domnii arendași aii renunțat la acest drept ce le dă legea civilă, luând a- supra domenielor-lor cașurile fortuite cu al- te cuvinte s’au obligat a plăti în ori ce cas preeiul arendei, pentru cuventul că între D-lor și Stat nu s’ati admis acele cașuri fortuite. Asemenea cuvântul care se dice că trebue să ajutăm acâstă clasă impor- tantă a producțiunel uâstre, nu este rațio- uabil. pentru că clasa arendașilor nu este uă clasă nouS, nu esistă de erl, de alaltă- erT, este uă clasă vechiă, întemeiată de mult în țâră. Negreșit, D-lor, clasa aren- dașilor trebue să esiste într’uă țâră ca Ro- mânia, eminamente agricolă, și ea esistă, și este bine întemeiată. La noi nu clasa arendașilor are trebu- ință de încurajare, ci cele-l-alte clase ale industriei. De la arendași să încasăm ba- ni! ce sunt dator! să plătâscă Statului, și dâcă voim să îneuragiăm agricultura, se facem bănci agricole pentru țărani. Decă noi vom admite ca arendașii car! sunt da- tor! să nu plătâscă, atunci și țârantl cari sunt datori cu sume enorme către aren- dași au dreptul să dică : pe noi de ce nu ne scutiți ? Căci nici noi nu avem cu ce plă I datoriile nâstre. De ce nu ne încura- giațl și pe noi cari suntem săraci, și în- curagiatî numai pe arendași, cari sunt a- vuțl și în tâte privințele cu mal multe miZlâce de cât noi ? Să îneuragiăm. D-lor, pe meseriași,să îneuragiăm fabricile de Zahar și altele, dâră nu uă clasă avută, vechie și bine constituită. Pentru aceste motive .cred că nu e tre- buință să mal discutăm acâstă cestiune, ci să respingem pur și simplu reclamați- unea arendașilor ca ne basată pe nimic, și pentru cuvântul mal cu sâmă că el, când au contractat cu Statul, afl luat asupra lor cașurile fortuite. Să facă bine dâră să ’șl respecte angagementele, și fiți sigur! că dâca ’ I veți constrânge la acâsta, se vor sili pe viitor a ’și plăti arendile regulat. Nu trebue să perdeți din vedere, D-lor, că la 1865 s’a mal creat un asemenea pre- cedent, și sciți ce consecințe funeste a a 16 (28) Febru ;77 MONITORUL OF1JAL AL ROMÂNIEI ’ ut, scițî că atunci li s au făcut iar scă- Smântși a remas numii uă mică sumă de dată: însă în loc de a plăti acea sumă, ■I au intentat proces Statului declarând a legea rurală s’a aplicat râu, și că pre- li id despăgubiri. lătă ce resultat a avut încuragiarea ce le a dat atuncea Camera. Ceia ce după mine trebue încuragiat ste respectul angagiamentelor luate, este egalitatea, e să facem ca contractele să ie respectate. Astă-iji arendașii au în a- vantaginl lor uă Cnneră adevărată expre- iune a țărel; au un guvern care va apli- a legile cu sfințenie, și va cere în schimb .espeetarea angageamentelor către Stat. Fiind dâră că arendașii au asemene ga- ranții,'și fiind că contractele trebue să fie respectate, noi nn trebue să dăm acestei cestiuni altă soluțiune, nici să trimetem anchete parlamentare care n’au ce face ci să respingem reclamațiunea, ca să scie că rebue să se apuce de muncă, și să plă- escă Statului. Ca cestiune de regulament D-le preșe- linte, dic că propunerea mea fiind cea mai depărtată, trebue să fie pusă întâifl a vot. 'Voci. închiderea discuțiunel. D. G. Vernescu. D-lor, până acuma ’a discutat un singur lucru, acela decă rebue ca guvernul singur să studiede a- âstă cestiune, șefi dâca trebue asociată și Camera la acest studiu. Acesta s’a dis- cutat, și nimic alta. Propunerea ce se fa- ce e departe de acâstă idee, ea prejudică cestiunea, pentru că în partea din urmă se Șice : fără mari sacrificii, apoi Camera o a discutat acâstă cestiune, și n’a hotă rît să facă sacrificii. Acâstă propunere nu pâte fi admisă, mai cu semă că vine sub aparența de a rfisuma discuțiunea, și dă cu totul altă hotărîre cestiuni. Dâcă D-vâstră voiți se luăm uă hotărire fără să fim luminați, este alt ceva, însă acâsta se numesce surprindere parlamentară (sgo- mot). I). președinte al consiliului. Eu vfi cer, D-lor, să nu închideți discuțiunea pentru ca să pot vorbi și efi.... (Sgomot). Voci. închiderea discuțiunel. Uă voce. Noi am propus închiderea scuțiunel și trebue să se pună la vot. Voci. Miniștri afi în tot-d’a-una dreptul ne a vorbi. D președinte al consiliului. Așa este, dar eu nu voiu vorbi, daca după mine e I închideți discuțiunea. D. Eng. Stătescu. D-lor, iată încă uă •opunere, la care a aderat și guvernul, și are cred că va impăca tâte ideile emise ₓ înfi acum : „Propunem să se numâscă uă comisiune de cinci membrii din sânul Camerei, care să studiede cestiunea împreună cu D. mi- nistru de finance, și săpropueîn urmă so- luțiunea ce se va crede mai justă și mai olositâre penttu interesele țârei. Voci. închiderea discuțiunel. — Se pune la vot închiderea discuț.- nei și se primesce. — Se pune la vot propunerea D-lul Di- mancea, prin apel nominal, și resultatul este cel următor : Votanți .... 79. Majoritatea reglem . 38. Votâilă pentru 30 și anume : D-nii Gr. N. Athanasiu, T. Bagdat, S. Bechianu, N. Blaremberg, A. Gr. Bonachi, G. Cantili. D, Cariagdi, N. Cisman, C. Colibășeanu, D. Crăciunescu, N. Diman- cea.L. Eraclide, E. Filipescu, C. Fleva, N. Fleva, N. Furculescu, D. Genescu, P. Ghi- ca, I. lonescu, T. B. Lățescu, V. Maniu, G. Morțun, Chr Moșescu , N. Nicoreseu, E. Predescu, O. Sofronie, Sc. Pastia, F. Alu- nânu, I. Lățescu. și A. Sihlânu. Aii, votat contra 41 și anume : D. G. Berendei, T. Boiti, D, Brătianu, P. Buescu, I Cămpinânu, R. Campiniu, G. Cantacudhno, A. Celebidacho, G. Chițu, E Ciolacu, E. Costinescu,, D. Donici, C. Fusea, P. Georgiadi. D. I. Ghica, G. Ghi- țescu, G. Gîță, D. Giani, C. Grădiștâuu, G. Hasnaș, N. lonoseu, D. Mărgăritescu, I. Mărza, S. Nicolau. R. Pătărlăgânu, I, Poenaru Bordea, G. Polizu, M, Rosetti, N. Rosetti, M. Schina, G. Sefendache, E. Stă- tescu, A Știrbei, N. Viișorânu, G. Tăcu, D Lecca, A. Stolojean, C A. Rosetti, A’ Ilolben, Iurașcu, E Protopopescu. Iar cei abținuți sunt. D. Bereudeifi, P. Cernătescu, D. Econodiu, N. Lăcusteanu, Fr. Milescu, G. Misail G. Vernescu, A. Viijanti. D. vice-președinte. Adunarea nu a pri- mit amendamentul D-lul Dimancea. Se pune la vot propunerea D-lul Stătes- cu, și resultatul scrutinului ert» cel ur- mător. Votanți . .... 73 Majoritate reglementară . 38 Bile albe . . . 56 Bile negre..............17 D. vice-președinte. Adunarea a adoptat propunerea D-luî Eugenio Stătescu. D. vice-președinte, A. Stolojan, ocupând fotoliul preșidențiel, dă cuvântul D-lul F. Milescu în cestiune personală. I). Francisc Milescu. D-lor deputațl, am luat cuvântul în cestiune personală în facia celor rostite de D. colonel Lecca, vice-președintele acestei Adunări, căruia ’i am dat și eu votul din preună cu mulți din D-vâstră. (întreruperi) Vă rog să mă ascultați în linisce, ca să puteți apreția dâca am safl nu dreptate. După cum scițl, । fie-care din cele patru colegie trămite în sânul acestei onor. Adunare pe repiesiuta- tele săfl spre a susține, consultânduse cu cel-l-alțl colegi al sfii, cari sunt în numâr de 150, propunerile .și legile cele bune cari ni se presintă. In sensul acesta ’ml am permis a ’ml face și efi dâtoria propuind uă moțiune relativă la cestiunea arendași- lor. Daca moțiunea mea era râu redactată, mi se pare că tocmai acâsta e misiunea nâstră aci de a îndrepta ceea ce este râu, ca să easă ceva mal bun, mal practic și mai folositor pentru țâră; prin ur mare, nimic mai natural de cât uă a- semenea procedură din partea ’onor. A dunărl. Dar lucrul nu s’a petrecut ast-fel Onor. D. vice-președinte Lecca a venit după acel fotoliu, unde la urcat încrederea nâstră și într’un mod arbitrarifl, abusând de puterea care ’l-uă dă regulamentul, și ml a calificat moțiunea (jucând că este încur- cată, fără însă a ’ml fi dat cuvântul ea s o desvoltes, după cum prescrie regulamen- tul Camerei. EI bine, trebue ea cine-va să aibă prea pucin simț de demnitate, pentru ca să îngădue ca după acel fotolii! de vice- președinte să i se adresese asemenea cali- ficare de ne capace. Eti cred că fie-care de- putat să cuvine a fi respectat în drepturile sale de a ’și esprima aici ideile după cum el le înțelege. . . D. colonel Lecca. Vă cer scusele mele ajunge; nu merită lucrul atâta Miscuținne perdem vremea. D. Francisc Milescu. Este trist, D-lor când după acel fotoliu înalt se face par- țialilatc........(D. colonol Lecca ese din Adunare.) Da, D ior, parțialitate s’a făcut; fiind că după D. Colibășânu eram efl îns- cris și D. vice-președinte, colonel Lecca, a dat cuvântul D-lui Stolojan, carele să înscrisese în urma mea. Eu recunosc ca- pacitatea D-lul Stolejan și nu ’ml pare răfl să vorbâscă D-sa înaintea mea; voiesc însă să constat că biuroulul nu ’i e permis să facă asemenea substituiri. Voesc să constat că onor. D. Lecca, pe care ’l-am crezut om imparțial, astă dată ’l-am prins cu mâna în sac...(sgomot, protestări) voiu să dic l-am prins a fi parțial .... Voci. Protestăm, D-le președinte; nu să dic asemenea cuvinte în Adunare; cereți să’șl retragă vorbele : cu mena în sac ; nu sunt espresiuni parlamentare acestea. D. Francisc Milescu. De ce n ațl pro- testat când D. colonel Lecca a calificat de incapabil pe unul dintre colegii D-vâstrăî Când ’i a ijis că face moțiuni încurcate ? Pâte acum D. Lecca să easă din Adunare fiind-că este cu musca pe căciulă, (sgo- mot.) D. A. Stolojan, vice-președinte. Rog pe D. deputat să nu să mal esprime cu a- semenea cuvinte; D-vâstră, sub cuvânt de a răspunde D-lul Lecca, venițl și faceți personalități întrebuințând espresiuni ne- parlamentare cari, vedeți, nemulțumesce 1200 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 16 (28) Februarie 1877 întrega Adunare. VS rog să pădiți buna cuviință. Voci. Să’și retragă cuvintele cu mâna în sac-, nu se dic asemenea vorbe în parla- ment. D. Francisc Milescn. Prea bine voi dice atunci pur și simplu că’l am prins pe D. Leca substituind pe altul în locul meu și al douilea, că a fost sever de a califica uă moțiune care n’a permis a se desvolta. Cred că asemenea procedare nu este per- misă. Deca vom veni și ne vom terfeli unii pe alții, unde atunci mal este prestigiul care trebue să’l avem fie-care din noi? (sgomot desaprobărl) Regret că D. colo- nel Leca ’ml a adresat cuvinte cari nu t e- bue dise în acest parlament. D. Dimancea. Protestăm cu toți contra cuvintelor D-lui Fr. Milescu (sgomot). D. vice-președinte. D. Milescu a re- tractat cuvântul de mâna în sac. D. Fr. Milescu. Da, ’l-am retractat. D. D. Mărgăritescu. Cerem ca ceia ce .i’a rostit în cestiunea acesta personală se nu se menționese în procesul-verbale. D. I. B. Lățescu. Da, avem dreptul să cerem să nu se trâcă îu procesul-verbal. D. vice-președiufe. Am observat că adese ori unii din domnii deputațl abu- sesă de indulgența biuroulul. Este cesti- une personală atunci când se atacă demni- tatea unei persâne; dâr când se califică uă moțiune că nu e destul de esplicită, a- câsta nu dă drept nimenul să ceră cuven- tul în cestiune personală. Ori cine are dreptul să critice actele cuiva fără ca prin acesta să se dică că I a’a lesat demnitatea.. Voci. închiderea discuțiunel. D. vice-președinte. Vom închide dis- cuțiunea ânsă, fiind că s’a vorbit și de mine, voiu să respund în prea puține cuvinte. Ați dis, D-le Milescu, că că am fost tre- cut între D-ta și D. Colibășeanu la rândul în- scrierii. Der vă aduc la cunoscință că mi s’a făcut mie uă nedreptate; fiind că eu încă de la început am cerut cuiântul îo a- cestă cestiune, și pentru acesta rugasem pe D. colonel Leca să mă înscrie, dâr D sa a uitat, și când am venit la biurou aî aduce aminte acâsta, D-sea, în înțelegere eu întregul biurou, m'a înscris îndată după D. Colibășeanu. Acâsta din partea biuro- ulul este lucru judecat, și D. Milescu, care este just, trebue să scie acâsta, și nu e în drept să facă impută:! biuroulul când rec- tifică uă scăpare diu vedere. Priu urmare incidentul este închis, de ore-ee și unul și altul ’șl au retractat cu- vintele. Uă voce. Să nu se trâcă cuvintele în Monitor. D. Fr. Milescu. Eu cer să se trâcă, și sunt în drept să o cer. D. D. Bereudei, înțeleg să nu se trâcă în Monitor cuvintele blesante; dâră nu puteți D-vâstră să ridicați dreptul unui deputat de a răspunde în cestiune per- sonală. D. vice-președinte. Nu am rădicat cu- vântul nimenul; ’l-am acordat cuvântul, cu tâte că nu era în drept să vorbâscă. Dâr fiind că s’a cerut de mai mulțl să nu se trâcă aceste cuvinte în Monitor, eu sunt dâtor să consult Aduna ea. Voci. Să nu se trâcă. Voci. Nu puteți cere acâsta, trebue să se trâcă îu Monitor. D. vice-președinte. Procedem acum la alegerea comisiunil de cinci membri, cari împreună cu D. ministru de finance să studiere cestiunea arendașilor. VoțanțI .... 64 Bile albe..................1 Voturi esprimate ... 63 Maj. absolută .... 33 S’au ales: D. G. Vernescu, 54 voturi ; D. Beren- deiă, 52 voturi; L. Eraclide, 50 voturi; E. Ștătescu, 36 voturi. Iar al cincilea membru ne întrunind ma- joritatea, rămâne a se face un al douilea scrutin. Ședința se rădică la 5 și jumătate ore după amiadl. și cea viitâre se anunți pe a doua di, 11 Februariu. ȘTIR! DIN INTRU. , De la 5 ale curentiI, până astădl, în cu- prinsul județului Vaslui, a cădut pucin* zăpadă, timpul rece. ANUNOIURI MINISTERIALE^ MINISTERUL DE4NTERNE Direcția generală a telegrafelor și poștelor. Pentru despăgubirea unul grop spoliat de ex-oficiantul superior Păun Ion, s’a dis- posat punerea în vândâre prin licitația a garanției numitului. Acâstă garanție se compune diu trei o- bligațiuni domeniale cu câte 30 cupâne seria 1,202, No. 12,015, 12,016, 12,017, șâse scrisuri funciare rurale de câte 100 lei cu câte 21 cupâne No. 50,689, 50,690. 34.132. 34,876, 61,707, 55,358. Licitațiunea se va ține la acâstă direc- țiune în dioa de 26 Februarie curent, și va fi cu oferte sigilate cari se vor deschide la ora 4 p. m. precis. Uă dată cu ofertele, concurenții vor de- pune și prețul efectelor cari se vor libera celui asupra căruia se va adjudeca îndată ce se va obține aprobare; supra ofertări nu se mal primesc. Pe lângă acâsta concurenții vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra comp- tabilității generale a Statului. No. 2,275. 3 1877, Februarie 10. —La 1 Martie vitor, de la orele 2—4 p m., se va ține licitație în pretoriul prefec turei de Prahova, pentru darea în antre prisă a transportului espediției Statului de la oficiul postai Ploescl la gară și vice- versa cu condițiunile următâre . 1. Transportul se va face cu caii, ha- murile și accesorile antreprenorului și cu cariola direcțiunel. 2. Antreprenorul va întreține cariola cu chieltuiala sa în tot timpul duratei con- tractului, fiind obligat a o preda la espi- rarea lui în starea în care a primit’o. 3. Antreprenorul este dator a face trans portul ori de câte oii va fi necesitate la orele ce se va pune în vedere de către di- rigintele respectiv. 4. Trăsura cu cal va fi trămisă la oficifi și gară, cel pucin cu uă jumătate oră în- ainte de ora fixată pentru pornirea espe di ți el. 5. Iu cas de a nu fi urmelor la articolul precedent, dirigintele va angaja cu ori-ce preț cai și trăsură, spre a se face trans- portul în comptul antreprenorului, care va mal fi amendat pentru asemenea contrave- nții și cu subvenția pe uă di. 6. Trei abateri de la condițiunile con- trartulnî dau dreptul direcțiunel la resili- are lui și concedarea ac stei antreprise al- tei persâne prin licitație sau bună învo- ială în comptul garanției antreprenorului. 7. Durata acestui contract va ii de trei ani cu începere de la 5 (17) Aprilie 1877 reservându’și direcțiunea dreptul, afară de cașul prevădut la articolul precedent, a ’l resiiia ori când va crede necesar după ce însă va anuncia cu uă lună înainte pe an- treprenor fără drept de judecată sau vre uă pretenție din partea acestuia. 8. Subvenția ce va resultă la licitație se va plăti antreprenorului la finele fiă-că- rei luni prin mandat asupra tcsaurulul public. 9. Pentru asigurarea Statului că acest transport se va efectua conform contrac- tului, antreprenorul va depune în termen de 15 dile da la data aprobărei uă cauți- une în numerar sau efecte equal cu sub- venția pe trei luni. — Pe lângă acâsta se va considera ca cauțiune caii, hamurile și accesoriile de orl-ce natură pe care antre- prenorul uu le va putea înstreina, spre a putea direcția usa de dânsele îu cașurile prevădute la art. 6 de mai sus. Spre a fi admis la licitație concurenții vor depune uă cauțiune provisorie în numerar sau efecte de a le Statului de 150 lei. Acâstă cauțiune va râmânea în profitul Statului, în cașul când antreprenorul nu se va presenta spre a încheia contract și 16 (28) Februarie 1877 MUtUTORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 201 nu va depune garanție definitivă în terme- nul prescris la art. 9 de mal sus. Pe lângă acâsta concurențiT vor avea în vedere art. 40—57 din legea comptabili- tăței generale a Statului și art. 32 din le- gea timbrului, după care chieltuelile de timbru și înregistrare cad în sarcina par- ticolarilor. No. 1875. 4 1877 lanaauie 31. — Licitațiunea anunțată pentru dioa de 15 (27) Decembre , neputându-se efectua din causa lipsei de concurenți, se publică uă nouă licitație pentru dd°a d® 26 Fe- bruanu stil vechi 1877 , pentru darea în antreprindere a transportului espediției și de pasageri de la Pitesc! la Câmpu-Lung și vice-versa, și de la Pitesc! prin Curtea- de-Argeș la Râmnicu-Vâlcea și vice-versa, cu condițiunile publicate sub No. 15,760, din Monitorul oficial No. 231, din 1876, și cu modificațiunea că pentru timpul de ârnă cursele Pitescl-Râmnicu-Vâlcea, să se facă în Țece ore. Licitațiunea va fi cu oferte sigilate, ca- re se vor primi penă la ora 4 post-meri- diane și se va ține atât la direcțiunea ge- nerală a telegrafelor și poștelor, cât și la prefecturele de Argeș, Mușcel și Vâlcea. Ofertele se primesc atât pentru fie-care curse în parte cât și pentru ambele de uă dată , resei vându’șl direcțiunea dreptul a le conceda în total sau îu parte după cum va fi mal avantagios Statului. Pe lângă acâsta concurenți! vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra comp- tabilitățel generale a Statului și art. 32, din legea timbrului, dupe care spesele de timbru și înregistrare cad în sarcina per- sânel asupra căria se adjudecă antreprisă. No. 128. 3 1876, Decembre 21. Direcția imprimeriei Statului. In 4i°a de 24 Februariti 1877, la orele 1 dupe amâdl, so va ține licitație orală în cancelaria acestei direcținnî , din hotelul Șerban-Vodă, pentru vândârea a 3,000 o- cale chârtie maculată și diferite broșuri legi vechi, cu condițiunile următâre : 1. ConcurențiI pentru a fi admiși la li- citație, vor depune uă garanție de lei 150 în numerar saii efecte garantate de Stat. 2. Dâca prețul resultat la licitație se va aproba de minister , adjudecatorul va de- pune costul menționatei cantități de châr- tie la casieria generală a județului Ilfov, în termen de trei dile de la comunicarea ce i se va face de acâstă direcțiune , âră cu recipisa acelei casierii se va presenta pentru a primi espusa cantitate de chârtie. 3. In cas când adjudecatorul nu va fi ur- mător, garanția depusă va rămânea în fo- losul Statului, fără ca dânsul să pâtă avea vre uă pretențiune , nici a intenta proces Statului, nici a invoca vre uă protecțiune străină. (3—3). Eforia spitalelor civile. Urmând a se vinde obligațiuni rurale, de ale proprietăților spitalelor cu câte 7 cupâne, în valâre de lei noul 37,370 bani 37 s’aft vechi 100,900, se publică vândarea acelor obligațiuni, pentru care se va ține li- citație în localul cancelariei eforiei, din strada Golțel No. 38, în 4iua de 17 Februa- ritt curent, la orele 10 de diminâță. No. 935 1877. Februarie, 14. MINISTERUL DE FINANCE. La 1 Martie viitor se va ține licitație la ministerul do finance pentru vânderea unor obligațiuni rurala în sumă de lei 17,777„ 77 bani, cucupânele semestrelor viitâre, garanția fostului casier al dis- trictului, Fălciu anume V. I. Nicolafi, pen- tru acoperirea sumelor datorate Statului. Doritori so vor presenta în localul mi- nisterului spre a depune ofertele lor până la ora 1 după amâdă. Persâna asupra căriea se va face ad- ■ judecarea, va depune îndată uă cauție de 700 lei în efecte ale Statului, iar în ter- men de 24 ore va vărsa la casa centrală a tesaurulul, valârea obligaților arătate mal sus care ’i se vor libera prin casa de de- puneri înpreună cu cauția de lei 700. La cas de a nu vărsa valârea obligații- or vendute mai sus, cauția de lei 700, se reține în folosul Statului. No. 1,938. 1877, Ianuarie 25. —La 1 (13) Martie 1877, se va ține lici- tațiune în localul ministerului de finance, pentru vânzarea scrisurilor fonciare, în valâre de lei 54,900, cu cnpânele pe se- mestrele viitâre, începând de la luliu, anul curent, garanția foștilor casieri generali ai districtelor Ismail și Tutova, anume Ștefan lân și Dimitrie Frunză, pentru îm- plinirea sumelor datorate fiscului. Doritorii se vor presenta la minister în (Jitia arătată mai sus spre a depune ofer- tele lor până la ora 2 */₂ după amiază. După aprobarea licitațiuuei, acela asu- pra căruia se va face adjudecarea, va de- pune îndată uă cauție în efecte ale Statu- lui în sumă de lei 2,000, âră în termen de 24 ore va vărsa la casieria centrală pre- ciul scrisurilor fonciare vândute, cari ’I se vor da în primire prin casa de depu- neri. Dâca cumpărătorul nu va fi următor să verse preciurile efectelor jândute, se va reține în folosul Statului cauțiunea de le! 2000, destinâaduse uă altă di de licitație. No. 1,577. 1877, Ianuarie 21. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUC- ȚIUNEI PUBLICE Pentru ocuparea în mod provisor co^ form legel, a catedrei de dreptul civil anul I, de la facultatea juridică a universitățel din Bucuresci, devenită vacantă prin înce- tarea din viață a titularului el G. Costa- Foru, ministerul, audiind pe consiliul per- manent al instrucțiune!, publică concurs pe dioa de 20 Iunie 1877. Concursul se va ține, conform prescrip- țiunilor lege! instrucțiunel, dinaintea ju- riului esaminator ce se va institui la timp, la universitatea din Iași. No. 12,226. 1876 Decembre 23. Administrația generală a domeniilor și pădurilor Statului. Fiind că arendașii moșiilor notate mai jos n’a fost următori a achita până în dioa de 31 lanuariu trecut, anul curant, câștiu- rile arendei ce datora după contract. Administrațiunea aduce la cunoscința tutulor, ca pe basa art. 4, 5 și 6 din con- dițiuuile de arendare, a decis a se pune a- ceste moșii în licitațiune spre rearenda- re pe compta actualilor arendași și a ga- ranțiilor lor, pentru ilioa de 28 Februarie curent, și invită pe doritori de a le lua pe restul periodului pe care sunt arendate, și cu condițiunile publicate prin Monitorele oficiale No. 139, 181 și 188, din 1872 , pentru moșiile dupe periodul 1873 — 1878, și No. 106, 123 și 167, din 1874, pentru acelea dupe periodul 1875—1880, să se presinte la arătata di, ora 1 după amâdl, cu garanțiile provisorii prevădute de re- gulamentul de licitație, publicat prin men- ționatele Monitdre, în localul acestei ad- ministrațiuni , âră pentru cele de dincolo de Milcov și la prefectura de Iași, unde este a se ține licitație, spre a concura. Tot-uă-dată se aviseză și actualii aren- dași după periodul 1875—1880, ca dâcă până la sci!, pendinte de Radu-Vodă, arendată de la 1873—1878 cu lei 9,500. 112. Luica și Mitreni, pendinte de Mi- hai-Vodă. arendată de la 1873—1878, cu lei 60,050. 113. Mora-Săracă, pendinte de Căldă- rușanI, arendată de la 1874—1878, culei 6,300. 114. Potcâva, pendinte de NegoescI, a- rendată de la 1873 — 1878, cu lei 28,710. 115. Rasa cu Prosanicu, peudinte de Mitre, ■' undată de la 1873—1878, cu lei 39,000. 116. Rădulescii, pendinte de Căldăru- 1201 MONITORUL UFICBL AL ROMÂNIEI 16 (281 Februarie 1877 Districtul Nemțu. 137. Dănescil, pendinte de Văratecu, a- rendaiă de la 1875 — 1880, cu lei 17 500. 138. Jidescii, pendinte de Nemțu, aren- dată de la 1875-1880. cu M 16 760 139. Slcălusești și Topotița, pendinte do Văratecu, arendată de la 1875 — 1880 cu bl 16 000. Districtul Olt. 140. Bârca sau Valea-Mare, pendinte de ,ᵣ.9u>pia Argeș, arendată de Ial873pen8 1878, cu lei 9 550. 141. Căzănesci, Rădesci, Voicesci și Horezu sau Comănița, afară de un loc în- fundat în trupul numit Căzănesci, vândut, pendinte de monastirea Horezu, arendată de la 1873—1878, cu lei 4,000. 1873—1878, cu lei 22,100. 142. Sprâncenata, pendinte de episco- Bogza și Hărîia, fără trupul nu- ria Argeș. închiriată de la 1873 — 1878, ᵣₐît Loziile, pendinte de monastirea St. I- cu lei 10,800. - - - - - 143. Vetrile schitului Comani și Găl- meele, pendinte de Metropolie, aren Iată de 8' ,1878, cșuiei 39 000. , din ObilescI si uă mâră din Bosceni, afară 1 !4. Vâtra schitului Deleni, fara tru-₍^ₑ trupiirile numite Bontesci saă Calicul, pul numit Delenca, pendinte de Metropo- d₀ veci, pendinte de episcopia Bu- pohe, arendată de la 1873-1878, cu lei । zgQⱼ arendată de la 1873-1878, cui. 520. ' •750. . . ' 163. Buda cu Munții, pendinte de mo- 145. Vetrile schitului Greci și Striha ₙₐₛfiᵣₑₐ Râmnien, arendată de la 1873— rețu. pan linte de Metropolie, arendată de [ jgȚg cᵤ țₑț 42 459 la 187 1878, oul. 16 700. 164. Movila-Spătarului, pendinte de e- piscopia Râmnicu. arendată de Ia 1873— 1878. cu lei 12.100. 165. Sfâra Băltați și Orzănesca, pen- dinte de episcopia Râmnicn, arendată de la 1873—1878, cu lei 19,050. 166. Vetra schitului Dedulesci, fără vi- ile numite Jideaii și cea din Zaplasu, pen- dinte de monastirea schitu Dedulescil, a- rendată de la 1873 — 1878, cu lei 20,150. 167. Faraânele, afară de trupurile Go- lescîl și Malcazia, vendute de veci, pen- dinte de monastirea Văcăresc!, arendată de la 1875—1880, cu lei 1,000. 168. Zerențoiuși Obilescii, pendinte de monastirea schitul Dalhăuți, arendată de la 1875 — 18:0, cu lei 5,100. Districtul Romanați. 169 Corbeni, pendinte de monastirea Brâncoveni, arendată de la 1873 — 1878, cu lei 1,250. 170. Obîrsa, Arvătesci, Rotunda-Pra- porul și cu partea din grădini, pendinte de monastirea Brâncoveni, arendată de la 1873-1878, cu Li 91,200. 171. Pre/ba, pendinte de monastirea Ți- gănesci. arondata de la 1873—1878, cu Iei 10,050. 172. Reșca, cu trupurile afară de bu- nul numit șesea parte din uă mâră, pen- dinte de episcopia-Râmnic, arendată de la districtul Prahova. 146. Bănescil și Urleta, afară de 2 și jumâ te pogâne ce se reservă pentru în- fi'nțarea unei pepeniere de salcâmi între- buințată plantărel câstelor șioseleî Pra- hova, pendinte de monastirea Mărgineni, arendaț i de la 1873—1878, cu lei 7,000. 147. Haimanalele, pendinte de monas- tirea Mărgineni, arendată de la 1873-1878, cu lei 13,250. 148. Loloiasca, Fontânele și un loc de lângă Urlați, pendinte de monastirea Gruiu, a ridată de la 1873—1878, cu lei 6,490. 149. Malamucul, pendinte deMetropo- lie, arendatădela 1873 —1878,cu 1. 1,981 bani 92. 150. Alunei Babeșiu și Zănoga, pendinte do monastirea Znagovu, arendată de la ■873—1878, cu lei 1 150. 151. Moreni cn trupurile, pendinte de m nastirea Mărgineni, arendantă de la 1873 penă 1878, tu hi 11,550. 152 Muscelu și Glodeanu, pendinte de monastirea Cotroeeni, arendată de la 1873 penă 1878, cu lei 9,300. 153. Poiana-Varbilău, pendinte de mo- no.tirea Mărgineni, arendată de la 1873— 1 78. cu lei 1,500. 154. Rogojanca și Valea-Nucetuluî, pen- dinte da monastirea St. lân din Bucurescl. arendată de la 1873—1878. cu lei 1,250. 155. Țmtea, pendinte de monastirea Mărgineni, arendată de h 1873—1878, cu 1 I 11,750. 156. Vlădenil, pendinte de monastirea _ . . Mărgineni, arendată de la 1873—1878, cu piscopia Râmnic, arendată de la 1873— 1878, cu lei 7,950. lei 15,510. 157. Băltiți , pendinte de schitul Vi- forâta, arendată de Ia 1873—1878, cu lei 3,200. 158. GăgeuiI fără trupurile sfâra Ble- joiu și sfâra Liliescii, vândută de veci și fără via și obrația eî, pendinte de monas- ' tirea Mislea, arendată de la 1875 — 1880, cu lei 6,950. 159. Vâtra schitului Predelu, pendinte de monastirea schitului Predelu, arendată de Ia 1875-1880, cu lei 2,200. Districtul Râmnicu-Sărat. 160. Bordeseii cu trupurile, pendinte de monastirea Bvbenil, arendată de la ân dinFocșanl, arendatădela 1873—1878, cu îel 25,800. 162. Bontescii, parte din Calicul, parte 1873-1878, cu lei 70.150 ------ 173. Siudiniți,'pendinte de Schitu-d’un pentru tabără, pendinte de monastirea Lemn, arenda’ă de la 1873—1878 cu lei' Nâmțu, arendată de la 1875 — 1880 cu 1. 4,550 990. 174. Viișâra sau Bonța, pendinte de e- 175. Vetra schitului Popănzălescii, cu cele 300 pogâne lăsate pentru scâla de a- gricultură, pendinte de episcopia Râmnic, arendată de la 1873—1878, cu lei 3,850. 176. Horezul, afară de trupul Silisceni sau Bălesa, vândute de veci, pendinte de monastirea Brâncoveni, arendată de la 1875 pene 1880 cu lei 320. Districtul Roman. iii. Gherăesei, pendinte de episcopia Roman, arendată de la 1875 — 1880, cu 1. 50,800. 178. Sabaânii, pendinte de episcopia Nâmțu, arendată de la 1875—1880, cu 1. 20,000. Districtul Sucdoa. 179. Teodoresci, pendinte de monasti- rea Zagavia. arendată de la 1875—1880, cu lei 3,425. Districtul Teleorman. 180. Burda saă Căldăraru, pendinte de Metropolie, arendată de la 1873—1878, cu lei 18,400. 181. Belitorii, pendinte de monastirea Cozia, arendată de la 1873 — 1878, cu lei 7,400. 182. Băsescil. pendinte de scâla lonașcu, arendată de la 1873—1878, cu lei 37,950. 183. Bivolița, pendinte de monastirea Căldărușani, arendată de la 1873—1878. cu lei 6,150. 183. Ghimpețenil și Ludescil, pendinte de Metrepolie, arendate de la 1873 — 1878 cu lei 3,650. 185. Horezul sau Tătărăscii, pendinte de monastirea Câmpu-Lung, arendată de la 1873—1878, cu lei 4,550. 186. Merișani, pendinte de Metropolie, arendată de la 1873 — 1878, cu 1. 23,100. 187. Nenciulescii, pendinte de monas- tirea Cozia, arendată de la 1873—1878, cu lei 45,000. 188. Plopii, pendinte de episcopia Ar- geș, arendată de la 1873—1878, cu lei 3,150. 189. Peptea, pendinte de monastirea Co- troceni, arendată de la 1873—1878 cu 1. 9,350. 190. Slăvesci-ZlotescI pendinte de Me- tropolie, arendată de la 1873—1878 cu 1. 20,000. 191. Spătăreii, pendinte de monastirea Văcăresc!, arendată de la 1873 — 1878 cu lei 23.050. Districtul Tecuciu. 192. Furcenil afară de terenul cedat 16 (28) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEÎ 1205 Districtul TutoNa. 193. Florescii cu Cătunele, pendinte do monastirea Florescii, arendată de la 1873-1878, cu lei 16,011. 194. Bodescii, pendinte de Scâlele, a- idată de la 1875 — 1880, cu lei 60. Districtul Nlașca. 195. Babele, pendinte de Metropolie, a- rendată da la 1873—1878, cu 1. 9,900. 196. Bănâsa, pendiate de St. George- Noă, arendate de la 1873—1878, cu lei 20.100. 197. Dandara si Comâra, pendinte de Metropolie, arendats de la 1873—1878, cu lei 22,150. 198. Baia, pendinte de monastirea Co- trocenl, arendată de la 1873—1878, cu 1. 7 000. 199. Daița, pendinte de monastirea Căs- ciârele, arendată de la 1873—1878, cu 1. 16,100. 200. Glavaciocu Vâtra-Moriî, pendinte de monastirea Glavaciocu, arendată de la 1873-1878, cu lei 51,100. 201. Puenii, pendinte de monastirea St. George-Nou, arendată de îa 1873—1878, cu lei 16,350. 202. Puranil, pendinte de monastirea St. George-Nou, arendată de la 1873 — 1878, cu leî 3,850. 203. Zădăriciu, pendinte de Radu-Vodă, cu lei 1,400. 204. Domenul Giurgiu, pendinte de Stat, arendată de li 1873—1878, cu 1. 252,250. 205. Dărăsci fără embaticurile răscum- părate, pendinte de monastirea Mărcuța, arendată de la 1875—1880, cu 1. 5,000. Districtul Vâlcea. 206. Băbenii, pendinte de monastirea Bisirița, arendată de la 1873 —1878, cu lei 10,550. 207. Băgdănescii, pendinte de monas- tirea Arnota, arendată de la 1873—1878, cu lei 2,350. 208. Bărcanele, pendinte deSchitul-d'un Lemn, cu lei 1,265. 209. Ccstescil, pendinte de monastirea Bistrița, arendată de la 1873—1878, cu 1. 9,150. 210. Gamelele, pendinte de Schitul-d’un- Lemn, arendată de la 1873 — 1878, cu lei 825. 211. Ezerul cu Brazii și Munții, pen- dinte de episcopia Râmnic, arendată de la 1873—1878, cu lei 3,450. 212. Fometescil, pendinte de monasti- rea Horezu, arendată de la 1873—1878, cu lei 3,000. 213. Mihăesci cu trupurile Vâtra epis- copiei Râmnic u, pendinte de episcopia Râmnic, arendată de la 1873 -1878, cu 1. 20 050. 214. Mareea, pendinte de monasArea Cozia, arendată de la 1873—1878, cu Iei 4 450. 4. Plosca, pendinte de Hotărâri, aren- dată de la 1876-1879, cu lei 10,000. 5. Giurgiția, pendinte de scâla Obedânu, arendată de la 1876-1878, cu lei 20,000. 6. Valconu cu trupurile Floranul și Stu- beiul, pendinte de ,'Jitia. arendată de la 1876-1878, cu lei 22,500. 7. Qogoși Gogoșița, pendinte de Mi tropolia , arendată de la 1876—1879, cu lei 25,500. Județul Mehedinți. 8. Pristâlele, pendinte de monastirea Cozia-Hotărani, arendată de la 1876-1879, cu leî 36.000. 9. Hotărani-de-Sus, pendinte de monas- tirea Hotărani, arendată de la 1876—1879, cu lei 10,000. 10. Pârîia hotarul jumătate,pendinte de Schitul-d’un Lemn, arendată de la 1876 până la 1878, cu lei 2,000. Județul Olt. 11. Drăgănesci cu trupurile Drăgana, Corbul și Bărbosul, pendinte de Sărindar, arendată de la 1876 — 1879, cu lei 4,000. 12. Ibănesci a schitului Sâca, pendinte de monastirea Cozia, arendată de la 1876 până la 1878, cu lei 500. Județul Bomanatt. 13. Fântănelele, pendinte de monastirea Glavaciocu. arendată de la 1876— 1879, cu leî 8,000. 14. Dranovățul, pendinte de monastirea Bistrița și Mamu, arendată de la 1876 pânâ la 1879, cu lei 28,000. Județul Vlașca. 15. Crovul și Cbislavu, pendintede Me- tropolie, arendată de la 1876 — 1879, cu lei 9,000. — Fiind-că arendașii moșiilor Statului mal jos notate, după periodul 1876—1886, n’au tos următori a achita până în dioa de 31 Ianuarie 1877, câștiurile aremjil ce detora după condițiunl. Administrația aduce la cunoscința tu- tulor că, pe basa art. 84 și 85 din condi- țiunile de arendare, a decis a se pune în licitație spre rearendare aceste bunuri, pe compta actualilor arendași, și a garanțiilor lor, pentru dioa de 1 Martin anul curent. Doritorii de ale lua pe restul periodu- lui și cu condițiunile publicate prin Mo- niiorele oficiale No. 130 și 163 din 1875, sunt invitați a se presența eu garanțiile prescrise de regulamentul de licitație pu- blicat prin menționatele ^Honitore, la ară- tata di, ora unu după amâijl, în localul a- cestel administrațiunl; âră pentru cele de dincolo de Milcov și la prefectura de Iași, unde este a se ține licitația spre a concura. D-niî actuali arendași sunt tot-d’uă- dată avisațl că dâcă până la dioa defiptă pentru licitație, nu ’șl vor achita tâte dâ- । 21 j. Milos»ea , pendinte de monastirea Bistrița, arendată de la 1873—1878, cu 1. 6 950. 216. Metohu Mănăilesci, pendinte de monastirea Bistrița, arendată de la 1873 — 1878, cu lei 1,600. 217. Muntele Arnota, pendinte de mo- nastirea Arnota, arendată de la 1873-1878, cu lei 250. 218. Mamu șiFumureni, pendinte de mo- nastirea Mamu, arendată de la 1873—1878, cu lei 5,800. 219. Romani, Negota șiBărzoteni, pen- dinte de monastirea Horezu, arendate de la 1873-1878 cu lei 10,000. 220. Sirinesa, pendinte de monastirea Horezu, arendată de la 1873—1878, cu 1. 4 300 221. Tomșanil, pendinte de monastirea Caluiu, arendată de la 1873--1878, cu 1. 2,600. 222. Vâtra schitului Sărăcinesci, pendinte de episcopia Râmnicu, arendată de la 1873 pene la 1878, cu lei 6,000. Districtul VasluiU. 223. Parte din ZapodenI, pendinte de monastirea Dobrovățu, arendată de la 1873 până la 1878, cu lei 100. —Fiind că arendașii moșiilor notate mal jos, după periodul 1876—1878 și 1876 penă la 1879, n’au fost următori de a’șl a- chita regulat câștiurile arendel și asupră- le figurâză rămășițe Administrațiunea aduce la cunoscința tutulor, că a decis a se pune în licitație spre rearendare aceste moșii pe compta actualilor arendași și a garanțiilor lor pen- tru dioa de 1 Martie anul curent. Doritorii de ale lua pe restul periodului pe care sunt arendate, și cu condițiunile publicate prin Monitorul oficial No. 171, din 1870, pentru cele după periodul 1876 până la 1878 și No. 106, 123 și 167, din 1874, pentru cele după periodul 1876 penă Ia 1879, sunt invitați a se presența cu ga- ranții în regulă în localul acestei admi- nistrații la arătata di, ora 1 dupe amâdî. No. 3,950. '1876, Februarie 11. Tablou de moșiile constatate cu datorie din căș- tiurî pene la 31 Ianuarie 1877 , și care se pun în rearendare pentru diua de ) Martie anul curent. iudețul Buseu. 1. Valea-Fântânel, pendinte de schitul Poâna-Măruluî, arendată de la 1876 penă la 1879, cu lei 6,000. Județul Doljiu 2. Albosci, pendinte de scola Obedânu, arendată de la 1876 — 1879, cu lei 5,000. 3. Cama sati Măceșul, pendinte de mo- nastirea Arnota, arendată d« la 1876 penă la 1879, cu lei 60,000. 206 UxuTOKUL uFICIAL AL ROMA 16 (28) Februarie 1877 toriile, saii dâcă licitațiunele nu ar da nici j un resultat, fie din lipsă, de concurenți, fie pentru că preeiurile ce se vor obține la licitațiune pentru rearendare nu vor fi satis- ’ icctdre, administrația va usi de disposi- țiunile art. 89 din condiții și ’I va depo-¹ seda de moșiile ce țin cu arendă. No. 3 952. 187/, Februarie 11. 'ablou de moșiile constatate cu datoria din câș- tiuri până la 31 Ianuarie 1877 și cari a pun îo rearendare pentiu dioa de 1 Martie a. c. Județul Argeș i. Golesci-Vălăsesci, cu via numită din lolesci, pendinte de episcopia Argeș . a- rendată de la 1876 —1886, cu lei 2.695. 2. Nănăsesci safi Piscu-Cocorului pen- dinte de Govora, arendată de la 1876 pe- nă la 1886, eu lei 12,150. 3 Stăncâsca, pendinte de Cozia , aren- d?U de la 1876-1886, cu lei 3,000. Județul Buseu. u. vmcuteni-Psrscoveni ce’i diceși Bal- ta-PleopuluI, pendinte de episcopia Bu- ău , arendată de la 1876 — 1886, cu lei 19,050. 5. Carlomănesei ce ’l dice și Gura-Is- vorulul, pendinie de episcopia Bnsău. a- undată de la 1876—1886, cn lei 4,100. 6. Sărata sau Mărginenca . pendinte de Mislea arendată de la 1876—1886 culei 9 000. 7. Ungureu și Ojasca cu trupurile Bei- icul din comuna Săgâta, Albesc! din co- muna Albesci și parte din Măgura, pen- dinte de Sf. Gheorghe-Noti. arendată de la 1876-1886, cu lei 25 050. 8 J igureni și Căldărușa, pendinte de Sf. Apostoli, arendată de la 1876—1886, cu lei 9 100 9. Țigăuesei și Ursâia, pendinte de e- tișcopia Busău, arendată de la 1876 penă a 1886 cu lei 8,000. 10. j^ăgura și Ungur pendinte de e- iscopia Busău, arendată de la 1876 1886, u lei 6,000. 11. Sărata , pendinte da Mărgineni, a- endată de la 1876—1886, cu lei 21,000. 12 Urzica sau Căldărușa , pendinte de. f. I6n din Bucuresci, arendată de la 1876 penă, la 1886. cu lei 2,050. Județul botoșani. 13 Gorbănesci și Roșieni, pendinie de Golia, arendată de la 1876 — 1886, cu lei 30,010. 14. Burdujani, pendinte de Teodoreni, arendată de la 1876—1886. cu lei 14,020. 15 Durnesci, pendinte de Mitropolie, arendată de la 1876—1886, cu lei 9,955.; Județul Bacău. 16. Cașinul și Crisani, pendinte de Ca- șiuu, arendată de la 1876—1886 cu lei 17,600 17. Helșteu și Paltinata, pendinte de Ca- șinu , arendată de la 1876 — 1886 , cu lei 5,080. 18. Brătila cu Cătunele, pendinte de Prec. și Răducanu, arendată de la 1876— 1886. cu lei 7 000. 19. Pustiana, pendinte de Agapia. aren- dată de la 1876 — 1886, cu lei 8 300. 20. Inconjurătdrea monastirei Berzuntu cu cătunele afară de locurile lăsate pe se- ma monastirei. pendinte de Berzuntu , a- rendată de li 1876—1886, cu lei 23 600. 21. Pariul Glodului sau Luncani, pen- dinte de Pângărați , arendată de la 1876 penă la 1886, cu lei 5,300. Județul Covurluî. 22. Șendrenii, pendinte de Cetățaia a- rendată de la 1876—1886, cu lei 7,300. Județul Loljiă. 23- Robănesci și Părșani , pendinte de Brâncoveni , arendată de la 1876 —1886, cu lei 14,100. 24. Tăncănău , pendinte de șcdla Obe- denu. arendată de la 1876—1886 cu lei 16.000. 25. Rebegi, pendinte de Căluiu . aren- dată de la 1876— 886, cu lei 8,900. 26. Vatra monastirei Sadova . pendinte de Sadova, arendată de la 1876—1886, culei 151,800. 27. Podna Plenițeî, pendinte de Caluiu, arendată de la 1876 —1886, cu lei 51200. 28. Vărbicidra. pendinte de Sadova. a- rendată de la 1876 —1886, cu lei 10,800. 29. Bilota, pendinte de șcdla Obedenu, arendată de la 1876—1886, cu lei 1,750. 30. Lazu și Crășani, pendinte de Brân- coveni, arendată de la 1876—1886, cu lei 4,200. 31. Murgașiu, pendinte de Sadova, a- rendată de la 1876—1886, cu lei 8 200. 32. Perișorul cu Tămăvița și Trohesci, pendinte de Bucovățu si episcopia Râm- nicu, arendată de la 1876—1886 . cu lei 100,000. Județul Dâmbovița. 33. Mărcesci, pendinte de Nucetu, aren- dată de la 1876-1886, cu lei 11,500, 34. Scheiu , pendinte de episcopia Ar- geș , arendată de la 1876—1886 , cu lei 3 200. 35. Sfdra Nucetul saii Golgota pendin- te de Golgota , arendară de la 1876-1586, cu lei 2,650. 36. Scheiu, pendinte de Sf. I6n din Bu- curesci, arendată de la 1876—1886, culei 2,550. 17. Pătrdia vatra schitului Pătroia pen- uinte de Mitropolie, arendată de la 1876 penă la 1886 cu lei 22 00O 38 Telesci- udesci sau Pitărâsa Pis- cul Banului. Saseni și părțile din IIulu- besci, pendinte de Mitropolie, arendată de la 1876-1886, cu lei 3 000. 39. Dragodana, pendinte de Golgota a- rendată de la 1876-1886, cu lei 3,650 40. Lucieni, pendinte de Mitropolie, a rendată de la 1876—1886, cu lei 25,250. 41. Teișul pendi ite de Dâlu, arendată de la 1876—1886, cu lei 4,250. 42. Titu-Plopil, pendinte de Nucetu, a- rendată de la 1876—1886, cu lei 4 500. 43. Brdsca . pendinte de Butoiii, aren- dată de la 1876—1886, cu lei 1,100. 44. Petițiile Stelei , adică Severinul de lengă Târgu-Vestel, Peleticu dintre Lazu- ri și livedia de la Mahala, pendinte de Sf. Gheorghe-Noă, arendată dala 1876-1886, cu lei 1.600. 45. Băsesci Valea-Mare și Valea-Lupu- lul. pendinte de Mitropolie , arendată de la 1876—1886, cu lei 5,000. Județul Dorohoiu. 46. Suharănl, pendinte de Teodoreni, a- rendată de la 1876—1886, cu lei 50,000. 47. Cordăreni și Șipoteni, pendinte de Doljestl, arendată de la 1876-1886, cu lei 20,900. Județul Fâlciu, 48 Stălinesci, pendinte de episcopia Huși, arendată de la 1876—1886 , cu lei 28,310 49. Cordeni, pendinte de episcopia Ro- man . arendată de la 1876—1886. cu lei 14,900. 50. Zberdia, pendinte deSf. Sava, aren- dată da la 1876-1886 cu lei 12,020. 51. Tălhăresci, pendinte de Dobrovățu. arendată de la 1876—1886 cn lei 8 010 Județul Gorjiu. 52. Moi, pendinte de Tismana. arenda- tă de la 1876—1886, cu lei 7,050. 53. Murgesci cu trupurile, pendinte de episcopia Râmnicul, arendată de la 1876 penă la 1886, cu lei 10,050. 54. Turburea pendinte de Brâncoveni arendată de la 1876—1886, eu lei 1.750. 55. Sase-<)rcl stânjeni în hotarul Teti- la, pendinte de schitul Lainici, arendată de la 1876-1886, cu lei 170. 56. Hiesci, pendinte de Tismana, aren- dată de la 1876—1886, cu lei 9,150. 57. Vatra schitului Strâmba cu parte din moșia Săndănesci, pendinte de epis- copia Râmnicu, arendată de la 1876 penă la 1886, cu lei 10,200. Județul Ialomița 58. Gaița, pendinte de Slobosia , aren dată de la 1876-1886. cu lei 13 500. 59 Băcu și Mătăsesci, pendinte de Co- troceni. arendată de la 1876—1886 culei 84,100. 60. Ciuesci, pendinte de Glavacioc. a- rendată de la 1876 — 1886, culei 3,050. 61. Căzănesci și Reghigha. pendinte de CăldărușanI, arendată de la 1876—1886. cu lei 27.500. 16 (28) Februarie 16 lUÎ'iiiUiWL UF.IU1ĂK, nij iiUM A 120. ¹ dată de la 1876—1886, cu lei 45,050.¹ 85- Parte din TomescI, pendinte de St. I Sava, arendată de la 1876—1886, cu leii 1,290. 86. Costuleni-PrisacanI cu viile din Pod- goria VisanI și Vameșdia și via cea mare de la Visan și TomescI, precum și 10 fălci păment din Prisacani ce s’a stăpânit de decedatul V. Dimitriu, pendinte de Nem- ții, arendată de la 1876—lo86, culei 45,000. Județul Muscel. 87. Hârtiesci , pendinte de Vieroșn, a- rendată de la 1876—1886, cu lei 6,500. 88. Isvorani eu un loc înfundat și Va- lea-Popi, pendinte do mitropolie, arendată de la 1876—1886, cu lei 220. 89. Valea-Mare cu trupurile , pendinte de NămăescI, arendată de la 1876—1886, cu lei 1,700. Județul Mehedinți. 9b. Bistrița și Erghevita , pendinte de Tismana , arendată de la 1876 —1886, cu lei 30,900. 91. Orevița. pendinte de mitropolie, a- rendată de la 1876—1886, cu lei 92 500. 92. Zlașoma . pendinte de Motru, aren- dată de la 1876-1886, cu lei 17.000. 93. Milota, pendinte de Tismana, aren- dată de la 1876—1886, cu lei 4,500. 94. Plostina , pendinte de Tismâna , a- rendată de la 1876 —1886, cu lei 13,500. 95. Pdtra-Albă , pendinte de Cozia , a- rendată de la 1876-1886, cu lei 7,400. 96 Burila-Crivina , Deveselu-MilenI și Deveselu-Ceru , împreună cu Batoti. pen- dinte de episcopia Râmnicu si monastirea Tismana , arendată de la 1876 —1886, cu lei 70.000. 97. Cusmiru și Gogdnța cu Punghina, pendinte de Cozia și Sf Dumitra din Cra- iova, arendată de la 1876—1886 , cu lei 120,100. 98. Vetra monastirei Strihaia, pendinte de Strihaia, arendată de la 1876 — 1886 , cu lei 54,700. Județul Nemțu. 99. Zănesci. pendinte de lămâii, aren- dată de la 1876—1886, cu lei 32,880. 100. Săvinesci, pendinte de Bistrița, a- renda>ă de la 1876 —1886, cu lei 26.210. 101. Vânătorii cu cătunele, pendinte de Bisericanl, arendată de la 1876 — 1886 , cu lei 43,000. 102. Timisesci cu Preotesei afară de Prisaca de la Dumbrava Negra Buzată , pendinte de Nemțu , arendată de la 1876 pen? la 1886. cu lei 30.010. 103. Calul și Epa, pendinte de Bistriți, arendată de la 1876—1886, cu lei 17,000. 104. Inconjurătdrea monastirei Taslâu . pendinte de Taslău , arendată de la 1876 pene la 1886, cu lei 12,500. 62. Blagodâsca, pendinte de Mărgineni, rendată de la 1876—1886, cu lei 18000., 63. Piua-Petn și Brăilița sau orașul de ote, pendinte de Mărcuța, arendată de la — 1886, en lei 20,000. Județul Ilfov 64. Spanțovul, pendinte de Znagov și lihal-Vodă, arendată de la 1876—1886 u lei 50,000. 65. Podul Pitarului, pendinte de Coma- na, arendată de la 1876-1886, cu 1. 7900. 66. Bolintinul. pendinte de Cotroceni, rendată de la 1876-1886 cu lei 11,300 67. Balamuci Balta-Negră, pendinte de monastirea Sirindar. arendată de la 1876 penă la 1886, cu lei 15,400. 68. Țigănesei, pendinte de Țigănesc!, arendată de la 1876—1886, cu lei 4,450. 69. Cășcidrele, pendinte de monastirea Cotroceni, arendată de la 1876 — 1886, cu lei 45,000. 70. Suhatul. N6ra-Nouă și Belcicovu, pendinte de Plătărăsci, Sf. Apostoli și Stavropoleos, arendată de la 1876 — 1886, cu lei 38,000. 71. Plâtăresc pendinte de Plătărăsci arendată de la 1876 — 1886, cu lei 47,000. 72. Cucueți-Frumușani, pendinte de Me- tropolie, arendată de la 1876 — 1886, cn ei 40,050. 73. Roșiu, pendinte de St. I6n diu Bu- curesci, arendată de la 1876—1886, cu 1. 19,500. 74. Crețesci și Zbărcea, pendinte de Sf. I6n din Bucuresci, arendată de la 1876 — 1886, cu lei 36,050. Județul lași. 75. Mânzătesci-Fălfăesci, pendinte de Galata, arendată de la 1876—1886, cu lei 21,000. 76. Moreni, pendinte de Cetățuia, aren- dată de la 1876—1886, cu lei 9,000. 77. M6ra bancului, partea rămasă Sta- tului din acâstă proprietate, cedată comu- nei Iași, pendinte de Daucu, arendată de la 1876-1886, cu lei 7,810. 78. Golăesci, pendinte de Frumbsa, a- rendată de la 1876—1886, cu lei 13,290. 79. Sinesci cu trupurile , pendinte de Mitropolie, arendată de la 1876—1886, cu lei 61,050. 80. Comana-de-Jos, cu viile diu Pod- goria-Cotnari, pendinte de Agapia, aren- dată de la 1876—1886, cu lei 6,950. 81. Glăvănesci și Stolniceni cu viile monastirei Veratecu din Podgoria, Vișanu- Șorogar și Copoii, pendinte de Metropolie, arendată de la 1876—1886, cu 1. 16,050. 82. Ezărenil, pendinte de Sncola, aren- dată de la 1876—1886, cu lei 13 950. 83. Tomescil cu Cătunele partea rămasă Statului din acestă proprietate cedată co- munei Iași, pendinte de Golia, arendată de la 1876-1886, cu lei 50,010. 84. CiOra, pendinte de Slatina, aren- Județul Olt. 105. Răjlețu, pindinle de Govora, aren- dată de la 1876-1886, cu lei 6,600. 106. Mileovu și Băldâsca, pendinte di Sărindar, arendată de la 1876—1886, cu lei 2,000. Județul Fuma. 107. Bârca-PăunescI, pendinte de Bâr nova, arendată de la 1876—1886 , cu le“ 15,010. 108. Adjudul-Vechtu eu Lespezile, pen- dinte de Mira , arendată de la 1876 până la 1886, cu lei 30,010. 109. Inconjurăibrea schitului Bisanția cu părticelele el. pendinte de schitul Bi- sanția, arendată de la 1876—1886, cu lei 11,110 110 Parte din BalotescI, fără hărăga rie , pendinte de Taslăă . arendată de la 1876—1886, cu lei 3,510. 111. Vitighesci, afară de hlisele vândute, pendinte de episcopia Roman , arendată de la 1876-1886, cu lei 1,112. Județul Prahova. 112. Crivina . pendinte de Golgota , ; rendată de la 1876—1886, cu lei 7,400. 113 Vetra monastirei Mislea, pendinte de Mislea, arendată de la 1876—1886, eu 2,550. Județul H.-Sărat. 114. SfOra în hotarul Obilesci p ndin- te de schitul Cotesci, arendată de la 1876 penă la 1886, eu lei 5,600. 115. Urichesci și Podul-Laculni, vetra schitului Vârzăresci, afară de 20 pogdne poiana monastirei. pendinte de mitropolie, arendată de la 1876-1886, cu lei 10,150 116. Gherghesa sau Bătrâna, pendiot de Băbenî, arendată de la 1876—1886, cu lei 61,350. 117. Peleticu la munte, pendinte de Râmnic , arendată de la 1876—1886 . cu lei 250. Județul Romanați. 118. Cioroiașu, pendinte de Brâncovem, arendată de la 1876 —1886, cu lei 4,250 119. Runcu, pendinte de Horezu, aren- dată de la 1876—188o, cu lei 10,000 120. Robănesci, pendinte de Câiuiu a- rendată de la 1876 — 1886, cu lei 5,050. 121. Studina , pendinte de Bistrița, a- rendată de la 1876—1886, cu lei 47 000 122. Mănăilâsa, pendinte de Bistrița arendată de la 1876 —1886. cu lei 14,000. 123. Criva jumătate , pendinte de Stat, arendată, de la 1876—1886, cu lei 4,800. | 124. Cornesu-Bărbuiu, pendinte de Că- 11 liG . arendată de la 1876 — 1886 , cu lei 7,000. 125. Brosceni, vâlra monastirei Căluiii, । pendinte de Căluifi , arendată de la 1876 ■p«*n6 la 1886, cu lei 13,000. MoNITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI (28) Februarie 1877 țibași, arendată de la 1876—1886 , cu lei 930. 147. Bălăuesci, pendinte de Trei-ErarhI, arendată de la 1876—1886, cu lei 6,410. 148. Tătăciuni, pendinte de Rachitâsa, arendată de la 1876—1886 , cu 1. 8 010. 149. Puntișeni, pendinte de Frumâsa , arendată de la 1876—1886, cu lei 8,510. Județul Suceva. 150. Crivesci Bădiliția . pendinte de Probata , arendată de la 1876 — 1886 , cu lei 11,100. 151. Hartâpele, pendinte de Probota, a- rendată de la 1876—1886, cu lei 24,350. Județul Nasluiu. 152. Scânteia, pendinte de Bârnova, a- rendată de la 1876-1886, cu lei 5,310. 153. Mărășeni. pendinte de Sf. Sava. a- rendată de la 1876-1886, cu lei 11,000. 154. Coropcenil, pendinte de Bărboiu, arendată de la 1876-1886, cu lei 8,250. 155. Lașa cu cătunele, pendinte de Flo- rescil, arendată de la 1876—1886, cu lei 38,640. 156. Inconjurătârea M-rel Făstăci. pen- dinte de Făstăci, arendată de la 1876-1886, 13.610. 157. Băltenil, pendinte de M-rea Făstă- ci, arendată de la 1876-1886, culei 25,310. 158. Schitu-Rafaelu . pendinte de scâ- lele , arendată de la 1876—1886, cu lei 13,740. 159. Parte din Ciocărlesci sau Serbii și Filosofi saiî Scânteia, pendinte de Golia arendată de la 1876 — 1888, cu lei 2,510 Județul Vlașea. 160. Ghimpații, pendinte Văcăresc!, a- rendată de la 1876—1886, cu lei 11,600. 161. TangarulMiroiu și Albele, pendin- te Sărindar, arendată de la 1876—1886, cu lei 23,000. 162. Buhaiu sau Ciofiicu. pendinte de Sărindar, arendată de la 1876—1886, cu lei 8.550. 1863. Velea sau Nebuna, pendinte de Glavaciocu. arendată de la 1876—1886 , cu lei 19.200. 164. Fundu-Parului cu parchet de pă- dure anual, pendinte de Glavacioc. arendat de la 1876-1886, cu lei 14,500. Județul Nelcea. 165. Schitul-Stănesci cu trupurile, pen- dinte de Slătari, arendată de la 1876-1886 cu lei 18.700. 166. Brăiasca-Drăgani, pendinte de E- piscopia-Râmnicu , arendată de la 1876 penă la 1886, cu lei 2,250. 167. Inotesci și Strachinâsa, Vatra- Schitului Inotesci. pendinte de Cozia, a- rendată de la 1876—1886, cu lei 2,000. 168. Zevestrenii, pendinte de Cozia, a-' rendată de la 1876-1886, cu lei 7,700.] 169. Dăesci sau Meeni, pendintede 1208 126. Gănâsa, pendinte de schitul D’un- Lemn, arendată de la 1876—1886, cu lei 3.200. 127. Chintesci, pendinte de Govora, a- rendată de la 1876—1886, cu lei 450. 128. Potelu cu balta lanca și hotarul, pendinte de Bistrița, arendată de la 1876 penă 1886, cu lei 133,000. 129. Urzica saiî Coteni, pendinte de Sa- dova , arendată de la 1876—1886 , cu lei 35,000. 130. Vădâstra cu Vișina , pendinte de Bistrița , arendată de la 1876—1886 , cu lei 83,000. 131. Orlea cu balta și Vadastrița , pen- dinte de Cosia, arendată de la 1876-1886, cu lei 105,000. 132. Vulpeni, pendinte de Surpatele, a- rendată de la 1876—1886, cu lei 20,000. 133. Câmpu-Parulul, pendinte de Bis- trița, arendată de la 1876—1886 , cu lei 9,000. Județul 'Roman. 134. Sacaleni și Buda saiî parte din Bo- sienl și Marmureni, pendinte de mitropo • lie , arendată de la 1876—1886 , culei 4,520. 135. Ruși, pendinte de episcopia Ro- man . arendată de la 1876—1886 , cu lei 19,600. 136. Ciuturesci, pendinte de Sf. Sava , irendată de la 1876—1886, cu lei 11,530. 137. Poenari, pendinte de episcopia de Roman , arendată de la 1876—1886 , cu lei 2,110. Județul Teleorman. 138. Frumâsa , pendinte de Mărgineni, arendată de la 1876-1886, cu lei 34,100. 139. Paulâsea, pendinte de Sf. George- Noă , arendată de la 1876—1886, cu lei 23,500. Județul Tecuciu. 140. Corbâsca, pendinte de mitropolie’ arendată de la 1876 — 1886, cu 1. 14,910- 141. Tepoia cu silistele , pendinte de Rachitâsa, arendată de la 1876- 1886, cu lei 8 850. 142. Tarnita. pendintede Rachitâsa, a- rendată de la 1876 — 1886 , cu lei 9,950. 143. Inconjurătârea monastirel Rachi- tâsa afară de trupul vândut de veci numit Poiana-Sandrului. și afară de 10 fălci pă- mânt ce se lasă pe sâma stabilimentului de închisori, pendinte de Rachitâsa, aren- dată de la 1876-1886, cu lei 17.800. Județul Tutova. 144. Bungheni, pendinte de Taslău a- rendată de la 1876—1886. cu lei 6,420. 145. Schitul Bogdanița , pendintede schitul Bogdanița , arendată de la 1876 penă la 1886, cu lei 3,100. 146. Tunsesci, pendinte de schitul Căr- Schitu-d’un-Lemn, arendată de la 1876 pâ- nă la 1886, cu lei 3 200 . 170. Cârstănesei cu curâoa din Bogdâ- nesci, pendinte de Horezu, arendată de la 1876 - 1886, cu lei 2,750. 171 Racoviță, pendinte de Horezu, a- rendată de la 1876—1886, cu lei 2300. 172. Folesci-de-Sus. pendinte de Bis- trița. arendată de 1876—1886, culei 5300. 173. Dohiceni, Vatra monastire! Arno- ta, pendinte de Arnota, arendată 1876 p< nă la 1886. cu leî 3,500. 174. Vâtra Schitului Surpatele cu gră- dinile ce s’au posedat de schit, afară da partea reservată împrejurul schitului, pen- dinte de schitul Surpatele, arendată de le 1876-1886, cu lei 950. 175. Călimănesci, Gura Văi, fără băl pendinte de Cozia, arendată de la 1876 pe- nă la 1886, cu lei 7000. 176. Cureoa din Crețeni, pendinte de Horezu, arendată de la 1876—1886 , cu lei 115. — Pentru motiv că asupra arendașului șanalului Dunărei, distanța I și II diu ju- dețul Mehedinți, al căruia period de aren- dare espiră la 31 Decembre 1877, esistă o însemnată datorie din arendă ; adminis- trația pe de uă pai te a decis scâterea în rearendare a acelui șanal pe restul citatu- lui period tot cn condițiunile și regula- mentului cu care este arendat, inserat în Monitorul No. 188, din 1872, fixându-se licitația pentru dioa de 18 Februarie 1877, care se va ține la 12 ore din di, atât în lo- calul acestei administrații, cât și la prefec- tura județului Mehedinți, âră pe de alta invită pe D-nil amatori cari doresc a lua în arendă acel șanal, de a se presenta în arătata di și oră la localurile indicate mal sus, însocițl de garanții în regulă, spre a putea fi admiși la concurență. No. 2,887. 3 1877, Februarie 1. Fiind că prețul ce s’a obținut la licita țiunea efectuată îu dioa de 18 Ianuarie es pirat, conform anunciulul înserat în Mon’ torul No. 291, din 1876, pentru moșia Fa- raonele, afară de trupul Golesci și Malca- giâia vândută de veci, din județul Râmnieu Sărat, scâsă in rearendare pe restul peri- odului 1875 — 1880, pentru neplata de câsciuri, fiind arendașul deposedat, s’au constatat nesatifăcetor în raport cu arenda actuală. Administrația publică din noii licitație pentru rearendarea espusel moșii pe restul indicatului period, cu condițiunile și re- gulamentul din Monitor ele No. 106 123 și 167, din 1874, cart se vațiue simultaueă în dioa de 26 Februarie curent, la 2 ore post meridiane, atât în localul administrației, casa Ștefănescu, calea Mogoșâi, în Bucu- reseî, cât și la prefectura disulul județ. D-nil amatori deră sunt invitați a se pre- senta la concurență în localurile mal sus 16 (28; Februarie 1877 ^ONlî'ORDb ObiUlAL AL KOMANim 1209 citate, la la ora 1 post- meridiane. Doritorii de a lua în antreprindere es- ploatarea parchetelor de la acele păduri, se vor presența la licitațiune, în dioa sus fixată , cu garanții provisorie în valorile arătate prin condițiunile speciale și de na- tura celor prevădute priu regulamentul de licitațiune. No. 3,944 1877, Februarie 11. — Nepresetându-se amatori nici la li- citațiunea ținută în (Jioa de 26 Noembre trecut, la prefectura districtului Doljiu, pentru luarea îa antreprisă a perceperi tacselor de trecătâre, peste podul după șoseaua Filiaști. din acelui district, con- form anunciulul din Monitorul oficial, No. 242 diu 1876. Administrațiunea publică spre generală spre generala cunoscință că se va ține uă nouă licitațiune îu dioa de 25 Februariu viitor, în localul prefecturi Doljiu, pen tru darea în antreprisă a perceperi tacse- lor de Irecătâre de la acel pod, conform condițiunilor publicate prin Monitorul o- ficial, No. 136 din 1873 și 235 din 1874, pe termen de 5 ani, începători de la data notificărel aprobărei adjudecațiunel, garan- ția provisorie ce urmâsă să depue concu- rențil, pentru a fi admiși la licitațiune, va fi suma de lei 400 în numerariu, sau efe- cte publice garantate de stat. No. 767. 1877, lanuariu 13. Administrațiunea publică spre cunos- cința generală, că în dina de 25 Februa- rie, se va ține licitațiune în localul pre- fecturei de Nemțu și Iași, pentru vâudârea a 2,539 arbori de pe locurile de fânețe de pe moșia Statului TarpescI, din județul Neamțu, plasa de Sus, comuna Boistea, cu condițiunile mal jos înserate. No. 3,244. 3 '1877, Februarie 4. Condițiuni eu cari Statul vinde spre tăere ar- borii după locurile de fâneță după moșia Ter- pe.ști din județul Nemțu. Art. 1. Sa vinde un număr de 2,539 ar- bori după locurile de fâuâță de pe moșia Statului Terpești, județul Nemțu, plasa De-Sus, comuna Boiștea. Art. 2. Acești arboii sa află la uădepăr- tare ca 1 chilom. de satul Terpești și ca de 7 chil, de Târgu-Nâmțulul, toți sunt marcațl cu ciocanul silvic, suut de diferi- te esențe, vârstl și dimensiuni și se află în diferile locuri și anume: 1. In fânațiul dintre pîrîul Rusca și pî- rîul Tătăruș se află 520 stejari, 290 teiu, 238 paltini, 660 carpiui și 100 fagi. 2. In feuațiul Mohorâta 663 stejari. 3. In fânațiul Lunga 19 stejari. 4. In fânațiul Mătasa 6 stejari. 5. In fenațiul C6sta-0dăi 23 stejari și 8 tel. 6. In fânațiul Cdsta-Lingurarulul 6 ste- jaii, 4 tel și 2 răvhițl. Art. 3. Concurențil nu vor fi admiși la licitație ’nainie de a depune uă garanție provisorie în numerariu, bonuri rurali și domenial! sau în alte efecte publice în va- lâre de 550 lei, 92 bani; bonurile rurali și domeniale se vor primi cu valârea lor no- minală, eră cele al’e efecte publice după cursul (Jilei. Art. 4. Tăerea arborilor se va face din facia pământului și se vor transporta pe drumul Târpeștilor ce trece d’aluugul fâ- națielor și alături cu pîrîul Târpeștilor. Art. 5. Tăerea și transportarea se va fa- ce în termin de trei luni, începând de la data încunosciințărei despre aprobarea ad- judicațiunel; nu se vor putea efectua aceste operațiuni în timpul cât vor fi fenațieleo- prite, adică de la 1 Maifi și până lai Sep tembre, când iarba cresce și se cosește, afară numai când arendașul respectiv va tolera a se efectua și în timpul acesta. începerea lăerei nu se va autorisa, de cât după ce cumpărătorul va justifica că a plătit în total prețul lemnelor după adju- decațiune. Art. 6. Ori ce material va rămânea ne- tăiat sau tăiat și netransportat în timpul jrevădut mal sus, va rămâne de drept pro- prietatea Statului. Art. 7. Dâcă cumpărătorul ar tăia și transporta din materialul rămas peste ter- minul acordat, va fi obligat a plăti Statu- lui fără somațiune sati judecată valdrea a- celor lemne, după estimațiunea prealabilă ce s’ar face de agentul silvic respectiv. Art. 8. Nu va putea să taie veri un ar- bor care nu ar avea marca ciocanului sil- vic, în cas contrariu se va procede precum s’a arătat la art. 7. (3—3). —Fiind că cumpărătorii bunurilor notate în tabloul publicat îu Monitorul No. 10 din 15 Ianuarie 1877, vândute în virtutea legel din 31 Martie 1868, n’a achitat până în present ratele de 1 Iulie 1876, (și unii chiar mal multe rate), administrația îu te- meiul art. 21 din lege și 90 din regula- ment luând și avisul comitetului, publică reviuderea acestor bunuri pe comptul D-lor in dioa de 10 Aprile 1877, la 12 ore din i, îu localul prefecturei județului Iași, și invită pe D-nil amatori a se presența pre- gătiți de garanții în regulă spre a putee concura, cunoscând că condițiunile cucars se vând aceste bunuri sunt cele prevăzute ie art. 49, lit. a, b, c, d și e din regula- mentul legel de la 31 Martie 1868. No. 34 751. 1876 Decembre 22. Fiind-că antreprenorii pădurelor notate îa tabelul de mai jos nu ’șl au achitat încă arenda pe anul 1876, și în vedere că la li- citațiunea ce s a anunciat prin Monitorul oficial No. 276. din anul trecut, că se va ține la 20 Decembre 1876, pentru ven- (Jerea lo- pe comptul antreprenorilor, nu s’au presentat concurențil, administrațiu- r.ea. pe basa stipulațiunelor contractelor, pune din nou în vândere parchetele notate în tabel pe comptul antreprenorilor. Se publică dâră spre generală cunos- cință că la 18 Fevruariu viitor, se va ține uă nouă licitațiune peutru vândârea ace- lor păduri pe comptul antreprenorilor după regulamentul de licitațiune și cu condiți- unele generale și speciale publicate prin Monitorde notate îu tabel în dreptul fie- căreia cu cari sunt vândute acele parchete. Licitațiunea se va ține îu Bucurescl la administrația domenielor îu localul său de pe calea Mogoșâel, cât și la prefecturele județelor respective unde sunt situate pă- durele. Licitația va începe la ora unu p. m. Doritorii de a lua în întreprindere acele păduri se vor presența la licitație la (Jioa mai sus fixată cu garanții provisoril de valârea celor arătate prin colâna reopec- tlvă din tabel. No, 2,343. 3 1877, Ianuarie 27. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 16 (28) Februarie 1877 TAB DE PODURILE STATULUI CE SE SCOT IN VENDERE PE CoMPTUL NUMIREA , .....-- - ..... - întinderea aprocsimativă I Pa DURILOR NUMIREA II III || I NUMIRILE a fie-cărui parchet Județul Covurloiu MOȘIELOR PE CARE 1 -------- <---_____---- -----,-------- --------------------------------------------------- parchetelor ce In p< )gone. In fălci. Gherâsca . ... SE AFLĂ ce se vând POg-, IstL p falce I prăjini o Județul Iași. Glieresea...... No. 5 nou sau 9 849 7 i M 1 O Prisecanil Prisecanil. . PLASA 15 vechiu 38 706 16 %% 1. o Județul Nemțu. Gărcina . . . . \ . . Ilornicea. ... No. 5 14 1269 18 74 "Ae 1 Gărcina....... Idem. . Braniscea ... No. 2, 3 și 4 39 272 18 74 ’736 li Idem..... Sterpu.....• . Pdtra . ..... No. 3 și 4 27 1018 12 50 1 Județul Roman. Hărtdpele....... Ide No. 3. 4 23 2 ZSvoiul-Sterpu .... Sinscea-GIavaciocu. . . Moldova t. . . No. 2, 3, 4 --- ' 3 Județul Suc6va. Strehaia...... Șiretul. . . . și 5. ! 4 Ilărtdpele...... Slașoma....... Teleorman ... No. 4 și 5. 5 Județul Teleorman. lonescii .... Motru-de-Jos .... No. 2, 3, 4 6 Siliscea ...... Murgașiu ... Câmpu. .... și 4. * 7 Județul Mei ințl. Jiu, . . . No. 3, 4 și 5 8 Ceringanul . ... Amaradia..... No. 3, 4 și 5. ■ s Slașoma . . • .... Jumfitatc uin 1 10 Județul Gorjiu. parchetul No 1 Măti cil...... 1 și întregi No » Județul Doljiii. 2 , 3, 4 și 5. 1 Opritura Sadovel.... 16 (28) Februarie 1877 MONITORUUOFiCIAL AL ROMÂNIE! 1211 LOU ANTREPRENORILOR PENTRU NEPLATA AREN]?EI ANULUI 1876. GARANȚIA NUMELE ce trebue a se ARENDA PERIODUL TERMENELE PE CARE SE VINDE antreprenorilor pe comptul depune provi- A C T U A L A INREPRINDEREI și num erile cărora se vend. soriu Monitorelor î re sr ublicate condițiunile cu eare se vend . Lei IB. Lei B. Acest parchet se vinde pe restul de un an al înterprinderei, care ” Manolache Costache . 3,825 7,650 1872---1877 espiră lai Octombre 1877, după regulamentul de licitațiune și eu j condițiunele generale și speciale publicate în Monitorul oficial No ' 186 din 1875. Dem. Stamatin. . 2 010 --- 4,020 Idem Idem, id< , și cu condițiunele speciale publicate m Monitorul No. 5 din 1873' 79 59 Aceste parchete se vend pa restul de trei ani ai înterprinderei, Em. Albu..... 2,253 4,507 1875-1879 care espiră la 10 Octombre 1879, după regulamentul de licitați- Idem..... 1,900 3,800 1874-1879 une și cu condițiunele generale publicate în Monitorul No. 82 din 1874, și cele special publicate în Monitorul No. 182 acelaș an Idem, pe restul de doi ani care espiră la 1 Octombie 1878, idem Acest parchet se vinde pe restul de un an al înterprinderei, ce o lancu Lei zer sin Ițic . 1 525 --- 3,050 --- 1874-1877 espiră la 1 Octombre 1877, după regulamentul de licitațiune și cu condițiunele generale și speciale publicate în Monitorul oficial No. 82 din 1874. C. Codrescu .... 1,750 --- 3,500 1875-1880 Idem, pe restul de 4 ani cari espiră la 1 Octombre 1880 după regulamentul de licitațiune și cn condițiunele publicate în Moni- torul No. 177 din 1875, și cele speciale publicate în Monitorul ,No. 4 din 1876. Sandu Mannescu și ■ Sandu Mărășescu. . Idem, pe restul de doui ani, care espiră la 1 Octombre 1878, n 2,075 --- 4150 --- 1873---.378 . după regulamentul de licitațiune publicat în Monitorul No. 160, | din 1873, cu condițiunele generale publicate în cei cu No. 255 din acelaș an și cele speciale din Monitorul No. 22 din 1874. ldn lonescu .... 2,275 4,550 1875-1880 Aces parchete se vinde pe restul de 4 ani al înterprinderei care --- --- care espiră la 1 Octombie 1880, după regulamentul de licitațiune fc și cu condițiunile generale și speciale publicate în Monitorul No. J 177 din 1875. i Lanibru Vasilescu . . 1,845 --- 3 690 --- 1874-1879 Idem, de 3 ani eare espiră la 1 Octombre 1879, după regula- mentul de licitațiune, publicat în Monitorul No. 82 din 1874, și I cu condițiunile generali și speciali, din Monitorul No. 279 din | 1874 C. Poteca...... 1,750 3.500 ! 1874 . 1879 Idem idem, dupe regulamentul de licitațiune, și cu condițiunile C --- --- generali, publicate în Monitorul No. 82 din 1874, și cele specialii publicate în Monitorul No 137, acelaș an. Gr. Mărdălocscu . . . 2.716 5 432 1876---1<981 Idem, pe anii până la 1 Octombrie 1881, dupe regulamentul den --- --- licitațiune, și eu condițiunile generali, și speciali publicate în Mo- , nitorul No. 177, din anul 1875 1212 MONITORUL F1CI4L AL ROMANIEi 15 (27) Febtuarie 187 ’i — Find că cumpărătorii bunurilor no-¹ gea de la 31 Martiu 1868 și 90 diu re-, tate în tabloul publicat îu Monitorul No. gulamentul ei, luănd și avisul comitetului, 10 din 15 Ianuarie 1877. vândut» în vir- publică revit derea acestor bunuri pe com- tutea legel dia 6 Martiu 1875, penă în ptul D-lor, în dioa de 10 Apriliu 1877, în present n’au achitat rata de 1 lulifi 1876, centrul Iași, localul prefecturei județului, (și unii și pe cea de 1 lanuariu 1876, ad-; și invită pe D-nii amatori a se presen’a ministrațiunea, îu temeiul art. 21 din le- pregătiți de garanții în regulă spre a pu- tea concura, cunoscând că condițiunile cil cari se vând aceste bunuri, sunt cele pre- vădute de ait. 49, lit. a, b, c, d și e din regulamentul legel de la 31 Martiu 1868. No. 34,755. 1876 Decembre 22. MINISTERUL DE FINANCE SERVICIUL TIMBRULUI, IBEGISTRAREI SI TAXELOR DIVERSE Urmând a se pune în circulațiune nouile timbre mobile pentru acte diverse de 5 bani, 10 bani, 15 bani, 20 bani și 25 bani, confecționate în teră, ministerul aduce acesta la cu- noscinta atât a autorităților chemate a concurge la aplica- țiunea legei timbrelor și înregistrării, precum și a publi- cului, cu deslușire că, mai sus arătatele timbre sunt tot în forma celor ce sunt astă di în circulațiune, variind numai în cea ce privesce colorile cari sunt cele următore: Cele de 5 bani de colore verde, cele de 10 bani de colore galbenă deschis, cele de 15 bani de culore albastră deschis, cele de 20 bani de colore argintie și cele de 25 bani de colore ro- șie deschis. Tot-d’uă-dată se aduce la cunoscința publică ca, ori cine posedă timbre mobile din cele ce sunt astă-di în circula- țiune de categoria și valorile celor mai sus arătate, să ca- ute a le întrebuința penă la 15 Martie anul curent; eră după espirarea acestui termen, acei din particulari cari ar mai poseda asemenea ti mbre, să se presinte cu densele până în diua de 31 acel easi luni Martie, la casierul general al județului unde se află cu locuința și să ceră preschimba- rea timbrelor vechi ce ar posede cu din cele noui. De la 1 Aprilie anul curent, asemenea cereri de pres- chimbare numai sunt primite și ori-ce timbre din cele ve- chi se vor găsi circulând în țeră de la acestă dată se vor considera anulate și fără nici uă valore. No. 540 1877, Ianuarie 1. ^,i n ■ — ■-* " i «—liii. ■.. r - -- ■ .-■ । -- - Impb imeria Statului Director : N. T Orașanu, o. oo Mercun,'"8) renruarie. i877. "UBLICAȚIUNi OFIuaLE DIN RESORTUL CURȚII DE APEl DIN BUCURESCI aNUNOIURI judiciare LICITAȚIUNI. naiul Ilfov secția III. ... Ștefan lanache Gheorghiă, comt^*- it, d mici liat suburbia Silivestru, stra- da Oltaru, No. 3, în basa formulei esecu- iorie, pusă pe cartea de judecată, No. 30 liii 1876, a judelui ocolului II din Bucu- escî, a cerut punerea în vendâre cu lici- ație a caselor cu locul lor din comuna Bu- u osci, suburbia Icâna, strada Țărani, No. 65 averea D-nel Zamfiiica Safta Văduva iptărâsa, domiciliată în aceste case Aceste case sunt de zid înpaiantă , în- paiau ă, învelite cu olane, compuse din 4 aiuere și ț ivniță, grajd și șopron, curtea împrejmuită. Se învecinesce cu lân Visi- liu, eu proprietatea No. 63 și în faciă cu tr da menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află ltă împregiurare popritâre. Se face dâra cunoscut îu general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul trib , în dioa de 1 Iunie 1877 la 11 ore de dimineță, având în vedere că toți acel cari ar pretinde verl-un dre.pt de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă saă verl-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de dioa Cxată pentru licitațiune, spre a ’și arăta pretențiunile; •ăel, în cas contrarii!, verl-ce ce cereri se vor ivi, nu se vor mai considera. No. 1 684. 1877, Februarie 10. — D. Ștefan Constantinescu, funcționar, .. miciliat sub. Olteni, strada MirceaVodă, în basa formulei esecutorie , pusă pe ac- tul de ipotecă, legalisat de acest tribuna), la No. 283, din 1875, a cerut punerea în ândâre cu licitație a imobilelor din co- muna Bucuresci, suburbia Pfecupeți-Noi, șosâoa Ștefan-cel-Mare, No. 44 și str. Po- lonă. No. 97, averea D-lor Ștefana și Ior- dan Dumitrescu, de profesie liberă, domi- ciliațl suburbia Precupeți-Noui , șosâoa Stefan-cel-Mare, No. 44 Casele cu No. 44. sunt de zid, învelite cu tinichea pe din afară , compuse din 4 odăi, și cubnie, uă magasie mare de scân- duri. Se învecinesce cu strada Țărani, un- de pârtă No. 101, cu uu loc loial al debi- târeT cu Pave.¹ Zidaru și îu facia cu strada menționată. I Locul viran din suburbia ,.ecupeți, I strada Polonă, No. 97; se învecinesce. cu D 1. Bengescu, cu D-na Catinca, cu Toma Dumitru și în faciă cu strada menționata. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general ca acâ- stă licitație se va urmi în pretoriul acestui tribunal, îu dioa de 1 Iunie 1877, la 11 ore de diminâță, având în vedere eă toți a- ceia cari ar pretinde vre un drept de pro- prietate , usufruct, servitute, chirie, pri- vilegia, ipotecă, saă verl-ce alt drept de asupra imobilului în chestiune, să se arate Ia tribunal, înainte de dioa fixată pentru licitațiune, spre a’șl arăta pretențiunile , căci, în cas contrariă. veri ce cereri se vor I ivi, nu se vor mal considera. ' No. 1,693. 1877, Februarie 10. D. lân loanide, sindicul falitului, N. Chnstu , de profesie liberă , domiciliat suburbia St. Nicolae, strada Lipscani , Hanu cu Tel, No. 13, în basa formulei e- secutorie, pusă pe actul de ipotecă, lega- lisat deacest tribunal, la No. 544 din 1873, a cerut punerea în vâurjâre cu licitație a imobilelor D-nei Sița G. Gudiu, de profe- sie liberă, domiciliată suburbia Staiculul, strada Cantemir, No. 46 și care imobile sunt următârele : Casele cu locul lor din comuna Bucu- resci. suburbia Staicu , strada Cantemir, No. 44, sunt de zid în paiantă, compusă din uă cameră cu sală și vatră, învelită cu șiță, alături de acestea alte case totînpa- iante, cu 3 camere și cuhnie , cu galerie de giamuri, învelite tot cu șiță, în curte un grejd și un șopron de scânduri, înveli- te cu șiță, grădină cu pomi ■ se învecine- sce cu D. N. Opran, cu D-na ZamflricaPo- povicl, cu uă proprietate necunoscută și în faciă cu strada menționată. Imobilul din urbea Oltenița, strada Mo- numentele , se compune din uă măgărie veche cu 4 ochiuri, încăpâtâre ca la 450 chile bocate , construite de scânduri, pe piciâredezid, învelită cu scânduri și șin- drilă, se învecinesce cu un loc viran, des- tinat de piaciă, cu un alt loc viran al D- lul Gherasi Balsamache. cu I). Vgsile Po pescu și în faciă cu strada menționată Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pr toriul a- cestui tribunal , în dioa de 1 Iunie 1877, la 11 ore dimineță, având în vedere că toți a<‘el cari ar pretinde ■ .e-un drept de pr pnetate, usufruct. servitute, chirie, pri vilegiă, hi potecă saă orl-ce alt drept a,u- pra imobilului în cestiune, să se arate 1. tribunal înainte de dioa Axată pentru lici- tațiune, spre a’șl arăta pretențiunile; căci, în cas contrar, orl-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 1,708. 1877, Februarie 10. — D-na Mari Gherasi, de pr .voie libe ră, domiciliată suburb St. Eleftene, stra- da Erbăril, No. 16, în basa formule ese- cutoiie, pusă pe actul de ipotecă, le rali- sat de acest tribunal, la No. 594 din 1875, a cerut punerea în vânjâre cu licitație a i imobilului dinc.muna Bucuresci subur- bia Spirea Nouă, strada Spirea, No. 132. averea D-lul Miloși IvanovicI, de profesie liberă, domiciliată în aceste case. Aceste case sunt de zid. compuse din uă prăvălie cu 2 camere și pivniță, înve- lite cu șindrilă , în curte uă magasie de șindrilă, curtea împrejmuită cu uluce, se învecinesce cu .'..ia,he ităluță, cu , du Dumitru, cu uă ulicioră înfundată ș' în faciă cu strada menționată Asupra acostul imobil s află următârea împrejurare: uă împrumutare făcută de D. M. IvanovicI cu lei 2270 de la D. G. Ursânu și cu ipoteca acestui imobil Se face dâră cunoscut în general c: a- câstă licitație se va urm. în pretoriul acestui tribunal , în 4i°a d⁰ 1 Iunie 1877, la 11 ore diminâță, av> n 1 în ve lere eă toți aceia cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servitute chirie privilegiu, ipotecă saă verl-ce alt drept asupra imobilului în chestiune, să se ara- te la tribunal înainte de ijioa tixată pentru licitațiune, spre a ’șl arăta pretențiunile ; căci, în cas contrariu verl-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 1,721. 1877, Februarie 10. — D. perceptor al colârei d verde cu adresa No. 274 din 1874 în basa jurna- lului onor, consiliu de miniștri No. 6 a cerut punerea în vedere cu li itațiune caselor din comuna Bucuresci, suburbia Ghenea strada Sebastian , averea D-lui Anghel Ganea, de profesie liberă, domit liat în aceste case Aceste case sunt de zid în pliante, coi puse din 2 camere și cuhnie, învelite eu șiță, vie lucrătâre; se învecinesce cu lân Dumitru, cu Gheorghe Țone și cu strada menționată. MONITORUu v IAL AL ROMÂNIEI 16 28) I ebriiarie 187. 12 Asupra acestui imobil nn se mal află al- tă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a- cestă licitație se va urma în pretoriul a- cestui tribunal, în (Jioa de 4 Iunie 1877, la 11 ore dimineața, avend în vedere că toți acel cari ar pretinde vre-un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privi- legiil, hipotecă sau ori-ce alt drept asu- pra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal înainte de dioa fixată pentru lici- tațiune, spre a’șl arăta pretențiunile ; căci în cas contrariu, ori-ce cereri se vor ivi nu se vor mai considera. No. 1754. 1877, Februarie 10. D. perceptor al colârel de Albastru, ■in adresa No. 398 din 1874 , în basa urnalulul onor, consiliu de miniștri, No. 4, a cerut punerea în vândâre cu licitație a caselor cu locul lor din com. Bucuresci, ruburbia Bărbătescu-Nou. strada Viitorul. No. 21, averea D.lul lân Protopopescu, de ofesie liberă, domiciliat chiar în ele. Aceste case sunt de zid în paiante, com- puse din 2 camere cu tindă, învelite cu șiță. Se învecinesce cu Christache Munci- toru, cu nisce proprietăți necunoscute și în faciă cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face deră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal , în ,310, a cerut punerea în vâmjâre cu li- citație a imobilelor din comuna Bucuresci, averea D-lor Elena lonâsca, de profesiune liberă, domiciliată în suburbia Oboru-Ve- chl, strada Tram, No. 32, Nae Ionescu, de profesiune liberă, domiciliat în suburbia Olari, strada Cuviosului, No. 9 și Marița ’ilihnonescu, din suburbia Schitu-Măgu- rânu, strada Șerban-Vodă, No. 70. 1. Casele cu locul lor din suburbea O- boru-Vechl, strada Traian, No. 32, sunt de gard lipite cu pământ, compuse din două camere, uă prăvălie și pivniță, înve- lite cu olane, se învecinesce cu Părintele Dumitru, cu strada Olari și în faciă cu strada menționată 2. Casele cu locul lor din suburbia 0- lari, strada Cuviosului, No. 9, sunt de zid, compuse din cinci camere șt pivniță în- velite cu fer, alte 4 camere și pivniță de zid, învelite cu olane, grajd și șopron, și uă cuhnie tot de zid, învelite cu tinichea, se învecinesce cu Nicolae Butoi, cu G. Ma- șinistru și în faciă cu strada menționată. 3. Casele cu locul lor din suburbia Schi- tu-Măgurenu, strada Șerban-Vodă, No 70, sunt de zid, compuse din două camere și pivniță, învelite cu tinichea alte două ca- mere și uă cuhnie tot de zid, învelite cu olane, uă magasie de scânduri, învelită tot cn scânduri, se învecinesce cu D-na Ilinca Proboroțâia, cu D-na Ținea Chiristigdica și în faciă cu strada menționată. Asupra acestor imobile nu se mal află altă împrejurare. Se face deră cunoscut în general, că a- câstă licitație se va urma în pretoriul ace- stui tribunal, în dioa de 1 Iunie 1877, la 11 ore diminâță, avend în vedere că, toți acel cari ar pretinde verl-un drept de prietate , usufruct, servitute , chirie, privilegia, ipotecă saft verl-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de dioa fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arăta pretențiunile ; căci în cas contraria, verl-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 1,763. 1877, Februarie 10. — D. perceptor al colorel Verde, prin adresa No. 119, din 1876, în basa jurna- lului onor, consilia de miniștri, No. 17, a cerut punerea în vânijere cu licitație a ca- selor cu locul lor, din comuna Bucuresci, suburbia Ghencea, strada Spirea, fără nu- măr, averea D-luî Tudor loniță, de profe- siune liberă, domiciliat în ele. Aceste case sunt de gard, în număr de două perechi, cu două camere și tindă, în- velite cu șiță veche, curtea neîmprejmui- tă, se învecinesce cu Sandu loniță cu pro- prietatea gărel și în faciă cu strada men- ționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în Ispas Șagan Visitiu, cu domiciliul ecunoscut, este citat ca preven.t pentru bătae, a se presența la acest tribunal, în na de 11 Aprilie 1877 ; căci în cas con- rariu, se va judeca în lipsă. No. 6,774. 1877, Februarie 8. Costică Rădulescu, cu domiciliul .cunoscut, este chemat la acest tribunal, n diua de 12 Aprilie 1877, la ora 11 de liminâță, spre a se cerceta ca prevenit pentru contravenție ; cunoscând că de nu a fi următor, se va judeca în lipsă. No. 6 257. 1877 Februarie 8. Constantin Ghimpânu, cu domiciliul ecunoscut, este citat ca prevenit pentru Mae, a se presența la acest tribunal, în ua de 14 Aprilie 1877; căci în cas con- ariu, se va judeca în lipsă .6.735 1877, Februarie 8. — Peisah Sfarțemberg, cu domiciliul jcunoscnt, este citat ca prevenit pentru itae a se presența la acest tribunal, în ua de 13 Aprilie 1877; căci în cas con- iriu, se va judeca în lipsă. No 6,721. 1877, Februarie 8. Tache Galopa, cu domiciliul necu- noscut, este citat ca prevenit pentru aten- tat la bunele moravuri, a se presența la a- cest tribunal, în lina de 13 Aprilie 1877; căci în cas contrariu, se va judeca în lipsă. No. 6,714. 1877, Februarie 8. — Elisabeta Aiader și lohan Bautosiu sailBretner, cu domiciliurile necunoscute, sunt citați ca prevenițî pentru adulteriO, să se presinte la acest tribunal, îudîuade 13 Aprilie 1877 ; căci în cas contrariu, se vor judeca în lipsă. No. 6,228. 1877, Februarie 8. — Vasile Servitoru și Dumitru Servi- toru, cu domiciliurile necunoscute, sunt citați ca prevenițî pentru bătae, să se pre- sinte la acest tribunal, în diua de 13 A- prilie 1877 ; căci în cas contrariu, se va judeca procesul în lipsă. No. 6,233. 1877 Februar" 3. — Leonida Grigore, cu domiciliul ne- cunoscut, este citat ca prevenit pentru con- travenție, a se presența la acest tribunal, în diua de 14 Aprilie 1877 ; căci în cas contraria, se va judeca în lipsă. No. 6,248. 1877, Februerie 8. — Constantin Hristea Brutaru, cu. do- miciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în c^iua de 15 Aprilie 1877, la ora 11 de dimineță, spre a se cerceta ca prevenit pentru bătae; cunoscând că de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 6,541. 1877, Februarie 8. < — Marin, servitorul lui Ilie Oyi unici, eu domiciliul necunoscut, prevenit pentru călcare cn trăsura, este citat laacâstă sec- ție, îu ilina de 15 Aprilie 1877, spre în- făcișare; la cas contrari ă, se va resolva procesul în lipsă. No. 6,595. 1877. Februarie 8. — Carles Babicon, cu domiciliul necu- noscut, prevenit pentru furtul unul câne, este citat la ..cest tribunal, în diua de 15 Aprilie 1877, spre înfăcișare ; lacascon- traritt, se va resolva procesul în lipsă. No. 6,5°’ 1877, Februarie 8. Vanghele Hristu, cu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acest tribunal, îo dioa de 18 Aprilie 1877, la orele ll de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit, pentru că abătut pe Hristea Dumitru Croi- toru; cunoscând că, de nu va fi următor, se va judeca procesul în lipsi. No. 6,664. ] 877, Februarie 8. — D-na Sofia Telepovschi, cu domici- liul necunoscut, este chemată la acest tri-' bunal, în dioa de 16 Aprilie 1877, pentru a se cerceta ca prevenită în procesul pen- tru furt, de la D-na Mari Hosruor, cunos când că, nefiind următâre, se va resolvr procesul în lipsă. No. 6,565. 1877 Februarie 8. — D-lor Sisila Nieolescu și Mafia Ni- colescu, cu domiciliurile necunoscute, sunt -.hemate h acest trib nai, în dioa de 16A- pnlie 1877, la orele ll în lipsă. No. 6,925. 1877, Februarie IO. 16 (28j Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 121 Tribunalul de Cahnl. D lân Vasile Cristea , epitropul casei lefunctulul Petru Cheșcu domiciliat în urbea Chisinău, prin acâsta este citat, con- form art. 71 și 74 din procedura civilă, a se presența înaintea acestui tribunal, în persână sad prin advocat admis de lege, n dioa de 17 Martie 1877, la orele 10 de 'minâță , eu ori ce acte sau dovedi va fi posedând, când urmâsă a se judeca oposi- 0a făcută de D. Mihail Armaș, contra sen- tinței acestui tribunal No. 81, din 6 Oc- tombre 1876, pentru uă sumă de bani în pretenția casei defunctului Petru Chescu, pentru câștiurile moșiei Călmățuiu;cunos- end că în cas contrar, se va procede con- form legel. No. 18.5. 1877, Ianuarie 31. Epitropia casei defunctului Petru leșcu, domicilitat în urbea Chișinău, ira- nul Rusiei, prin acesta este citat, con- form art. 71 și 74 din procedura civilă, a se presența înaintea acestui tribunal, în persână sail prin advocat admis de lege, în dioa de 16 Martie 1877, la orele 10 de diminâță , cu ori ce acte sau dovedi va fi avend , eând urmâsă a se judeca procesul civil interjectat de D. Mihail Armaș, con- tra acelei epilropil, pentru mal multe da- unl provenite din arenda moșiei Călmă- țuiu; cunoscând că, în cas contrar, se va procede, conform legel. No. 183 lO⁷7, lanuariu 2 6. —D. lân Vasile C stea, epitropul ca- sei defunctului Petru Cheșcu , domiciliat în urbea Chișănâu , prin acâsta se citâsă, conform art. 71 și 74 din procedura civi- lă, a se presența înaintea acestui tribunal, în persână sail prin advocat admis de le- , în dioa de 18 Martie 1877, la orele 10 diminâță, cu ori ce acte sau dovedi va posedând, eând u mâsă a se judeca opo- ;ia făcută de D. Mihail Armaș, contra ecuestrulul asigurător aplicat asupra a- verel sâle în pretențiunea casei defunctu- ,ui Petru Cheșcu, pentru câștiurile moșiei Călmățuiu ; cunoscând că, în cas contrar, va procede, conform legei. No. 182. 1877, Ianuarie 31,. — D. Leon Anuș, domiciliat în orașul Chișinău, provincia Basarabiei, imperiul ^usiel, prin acâsta este citat, conform art. 75 din procedura civilă, a se presența taaintea acestui tribunal, în persână sau in advocat admis de lege, în dioa de 14 Martie 1877, ora 10 diminâță, cu orl-ce acte sau dovedi va fi posedând, când are a se cerceta procesul intentat contra D-sâle de D. George Zaruc, pentru uă sumă de bani; cunoscând că, în cas contrariu, se va procede conform legel. No. 181 1877, Ianuarie 31. Tribunalul Prahova, secția II. D. Petrache Zaharia, cu domiciliul necunoscut, este citat ca, în dioa de 5 Martie 1877, la ora 10 de diminâță, să vie la acest tribunal, spre a se cerceta ca, in- culpat pentru furt; nefiind următor, se va judeca procesul în lipsă, conform legei. No. 3,174. 1877, Februarie 5. Tribunalul de lalomuu. D. Costache Stanciu Ciuraru, din Olte- nița-Veche, districtul Ilfov, se citâsă prin acâsta ca, în dioa de 16 Februarie 1877, la 10 ore diminâță, să vină înaintea tri- bunalului spre înfăcișare în procesul în care este inculpat pentru furt de cai; cu- noscând că, în cas contrar, procesul se va resolva în lipsă, conform legel. No. 1,480. 1877, Ianuarie 18. Judele de pace ocolului I al urbei Ploescl. D. I. N. Rusei, cu domiciliul necunos- cut, se citâsă prin acâsta ca, în dioa de 25 Februarie 1877, ora 10 de dimineță, să vină la acâstă judecătorie spre a fi cer- cetat ca inculpat; cunoscând că, nefiind următor, causa se va resolva in lipsă con- form legel. No. 2S8. 1877, Februarie 10. MANDATE DE ADUCERE. Judele de instrucțiune al tribunalului Bușita. In numele legel și al M. S. Domnului, Noi Elie G. Protopopescu, delegat jude instructor pe lengă acest tribunal, în vir tutea facultățel ce ne dă legea de proce- dura criminală, mandăm și ordonăm ca, George Preda Zidaru, din orașul Râmnicu Sărat, âră acum cu domiciliul necunoscut, să fie adus la cabinetul nostru în dioa de 16 Februarie 1877, spre a i se lua interoga- torul. Cu esecutarea acestui mandat se însăr cinâsă agentul puterel publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următâ- rele din disa procedură. Dat la 10 Februarie 1877. No. 411. 1 CITAȚIUNI DE HOTĂRNICII. Pentru dioa de 6 Aprilie 1877, conform ordonanței No. 12,733 din 1875, cites pe D-lor: 1. D. Constantin Buzoianu, cu proprie- tatea Cherlesci, districtul Olt, plasa Mij- locul, învecinată cu proprietatea Codrul- Mamura de Colibașiu, a D-lui Costache Târnovânu ce se hotărnicește; 2. D-na Elena Darvari, cu proprietatea Strejesci, plasa Oltul-de-Sus, districtul Romanațî învecinată cu Codrul-Mamura de Colibașiu; 3. D. Constantin N. Mihail, cu proprie- tatea Codrul-Mamura de Runc, învecinată cu proprietatea Codrul-Mamura de Coli- bașiu, și 4. Obștea moștenilor MamurenI, cu proprietatea Mamura de Strejesci, înveci- nată cu proprietatea Codrul-Mamura de Colibașiu. Ca să vină la facia locului cu tâte aciek și documentele ce vor fi având, asemănân- du-se cu regulameutul de hotărnicii. Inginer-hotarnic, Grig. N. Obogenu. 187o, Decembre 14. * Pentru dioa de 4 Aprilie 1877, în con- formitatea ordonanței No. 5,957 din 1873, cites pe D-lor: 1. D-lor frații maior Alexandru și lân Cacaliceni, fii D-lul Dobre Cacalicânu proprietari de uă potrivă cu Ci minori al D-lui Gg. D. Aman, în proprietatea Tes- luiul, plasa Mijlocul, districtul Olt, înve- cinată cu proprietatea Colibașnl de Ro- manați; 2. D. Gheorghe D. Aman, tutorele mi- norilor s6I fii, ce moștenesc pe mama lor în proprietatea parte din Tesluiu, plasa Mijlocul, districtul Olt, învecinată cu pro- prietatea Colibașnl de Romanațî, și 3. D-na Zmărăndița, consârta D-lui co- lonel Ștefan Vlădoianu, cu proprietatea sa Curtișâra, plasa Mijlocul, districtul Olt, învecinată cu proprietatea Colibașul de Romanațî. Ca să vină la facia locului cu tâte actele și documentele ce vor fi având, asemănân- du-se cu regulamentul de hotărnicii. Inginer hotarnic, Grig. N. Obogenu 1876, Decembre 14. PREȚUL PRODUCTELOR In Țiua de 9 curent, în Giurgiu produc- tele s’a vândut cu prețurile următâre : Grâtt chila lei............80—52 Porumbul lei.................43—40 Ordul lei..................30 11 Februarie Grâii chila lei . . 78—o4 Porumb lei............ 46—40 Ordul lei . . . 28—26 1218 MONITORUL OFICIAL AL KOMANiW 16 (28) Februarie L8T7 SERVICIUL DE IARNA CALEA FERATA A STATULUI MERSUL TRENURILOR PEL^ BUCURESCI-GIURGIU (SMARD VALABIL DE LA ’%₂ OCTOMBRE 1876 PENE LA NOUI DISPOSIȚIUNI BUGURESCI-GIURGIU GIURGIU-BLTCURESCI r. ./• - ARETAREA ARETAREA KILOMETRU TRENURILOR TRENURILOR de la TRENURI TREN TRENURI TREN BUCURESCI STAȚIUNILE MIXTE facultativ MIXTE facultativ de m&rfurl KILOMETRE de mârfarf Nr. 1 Nr. 3 Nr. 103 de Îs STAȚIUNILE Nr 2 : Nr. 4 Nr. 103 I OHr M1N naF UIN ORF MIN | GIURGIU ! ORF MIM ORE MIN OP.F MtN Dimin. Sera Ame<}ă-di Dimin. D.-am. BUCURESCI restaurant 9 15 5 io 12 45 Smârda . 9 oo 4 37 Jilava ... 9 35 5 30 1 08 5.000 GIURGIU)Bufet ®osire 9 14 4 47 12 io | 8.200 Sintesci (halta) . 9 43 5 38 1 33 12.750 | Plecare 9 48 4 57 12 20 ■ 12.600 Vidra..... 9 56 5 52 1 59 26.200 Frățești . 10 16 5 11 12 30 17.400 Gradisce (halta). 10 09 6 05 2 19 43,500 Bănesa .... 10 26 5 45 12 50 ' 24.400 COMANAÎBufet ^osire 10 17 6 13 3 14 47.600 COMANAj Bufet S°sire 10 35 6 13 1 42 ' 28.770 l Plecare 10 27 6 23 3 43 54.400 | P ornire 10 51 6 23 2 17 ! 45.800 Bănesa .... 1 1 06 7 03 4 oi 59,400 Grădisce (halta) 11 02 6 32 2 37 î 59.250a Frățești ... 1 1 28 7 26 4 u 63.500 Vidra ..... 11 12 6 48 3 o.- ' 67.000 GIURG10|Bafet®X 11 40 7 38 4 21 72.000 Sintesci (halta) . 1 1 27| 6 59 3 30 ! 72.000 Smărda .... 11 50 Sera Pwpe-awd Jilava..... Dimin 7 io 3 48 1 I 12 1_ BUCURESCI restaurant 7 25, D. ami^ăți r ---- ______________i JUra -------' Trenurile Ar. 103 și 104 vor circula obligator în falele de Mercurea și Sâmbăta luând și căletori de, cl. și 11 pene la încetarea circutațiunei vaporelor accelerate. I. K O A A. CU LINIA DE NORD. Cursă directă între Viena-Constantinopole și vice-versa MERCUREA ȘI SAMBATA 1. Cursa Viena-Constantinopole: Sosire la gara Târgoviște In ora 8—30 a. m. eu trenul accelerat Nr. 2. Sosire tn « Filaret « « 9 — cu trenul loeal. Plecarea din gara Filaret la ora 9—15 cu trenul Nr. 1. : Cnrsa Constantinopoie-Viena; Sosire în Giurgiu (Smârda) la 4 ore eu vapor local din Rusciuk. Sosire în Bucuresci, gara Filaret, cu trenul Nr. 4, la ora 7—25 m sere Plecare din gara Filaret la ora 7 și 30 m. cu trenul loeal. Sosire în gara Tergovisee la ora 7 și 45 minute. Precarea din « « 8 și 15 m. eu trenul aec iei (. 3. Trenul Nr. 2: Cu trenul mixt Nr. 17 spre PitescI. 4. Trenul Nr 104 și 4 Ju trenul accelerai- Nr 1, la ora 8 15 minute , la Brăila-Galațî Roman, lașI-Suceva, Viena, Berlin Paris Petersburg. •>. Trenul Nr. 1 trenul accelerat Nr. 2, care sosesce din Viena Lemberg Su- «Ara, Roman. Galați. BrAi'- la orn si io „ₗᵢₐute dimmdț», T U 1^ I 6. Trenul Nr. 3: Cu trenul Nr. 8, de călători eare sosesce din Galați la Br ,Ja la ora 4 și 30 minute, dupe amed’ă-di. B. CU VAPOARE DANUBIENE LA GIURGIU. 1. Cn vapore accelerate. 1) Sosind la Giurgiu din sus Mercurea și Sâmbăta, la ore le 12 a. m trenul No. 104. 2) . Plecând de la Giurgiu în sus Mercurea și Sâmbăta, la orele 6 seia, trenul Nr. 1 și 103. 2. Cn vapore de posta la Giurgiu. 1) Sosind la Giurgiu din sus: a) MereurI trenul Nr. 104. b) Sâu băta trenul No. 2. c) Luni și Vineri trenul No 4. 2. Plecând de la Giurgiu în sus : a) Marți și Vineri trenul Nr. C. CU CALEA FERATA OTOMANA MERCUREA ȘI SAMBATA. Trenul No 1. Ou trenul de postă care plecă la ora 1 și 40 minu.« ᵣ. m , «u, Rusciuk la Varna. Trenul Nr. 4. Cu trenul de posta care sosesce în Rusciuk din Varna la orele 3 p. m. DIRECȚIA DE EXPLOATARE. 16 (2b) februarie lb< / i Uf iFiUAL AL KOMANlKl CURSUL BUCURESCI Rucureșei, 27 Februarie (st. n.) 1877 *1 s Obligațiuni rurale . . , domeniale . Como 787a 72’A PERLE LtMOUSIN » (300 lei caso? pena.) 115 fondare rurale fondare urbane imprum. Oppenheim-Londrs , Stern-Londra . . . „ municipal . . . j or prime Bucureșcî (bi 69³/₄ 577, 68'/, lete do 20 lei) • . . 187, Acțiunile căilor forate române Societăți finați^e a Ro- — mâniei (5001. liberați 250) — (500 1.) Societăți Dacia 250 (500 1.) Societăți de gas — 3 Societăți România . Idem a Il-a amisiua® ' (50 IN PARIS, RUE BLANCHE z HYDRAT DE CHLORAL IN CAPSULE Remediu util a adormi cineva chiar atunci cănd opiumul nu produce efect. Se pdte administra copiilor, fără pericol. El liniștește escitațiunile și sufe- rințele nervâse și nu împiedică buna digestiuue. Sub acâstă formă nu este nici uă construcțiune a gâtlejului, nici un gust rău. Fie'care conține 25 cemigrame de Chloral. Sirop de Chloral Limousin 1 gr. de Hydrat de Chloral în lingură. Flaconul conține 250 grame. Deposit la Bucureșcî la pharmacia D-lul F. W. Zurner en gros. In lași la । pharmacia D-lul A. Racoviță. Schimbul • Pari’! Îs vedere . ₐ pe 3 luni . Loedra la vedere , pe 3 luni. Berlin la vedere „ pe 3 luai Scomptul pe sn 99.35 25.05 122 24 CURSUL VIENES 7iena, 27 Februarie (st. n.) 1877 ADEVĂRATELE HAPURI MORISON a lut ARTHAUD MOULIN Acest medicament p-ecios, compus esclusivamente din substanțe vegetale, ș’a câștigat uă reputațiune universală prin imensele servicii ce face la tâte bâlele. Se pâte afirma tare că el vindică frigurile, bălele de pele în genere, bâlelese- crete, pălă albă, bubele, de pele, studinița, scrofurile, dropica etc. Pentru tratament a se consulta prospectus și a se pretinde numele și sem- nătura Moulin, pharmacist singur proprietar. 30 rue Louis-le-Grand, Paris. Deposit în Bucureșcî la pharmacia F. W. Zurner, Rizdorfer, Eitel, Tot în acâstă casă se găsește Vinul Moulin Berberis, tonic fârte eficacin și plăcu la gust, și Berberis Moulin; superior sulfatului de chinină și altor preparațiunl întrebuințate pănă acum contra frigurilor în genere. Metalice.............. Renta hârtie............... Naționale.................. Renta în aur ... . Lose...................... Acțiunile U'ncel . CrediturI.............. London ................... Obligațiuni rurale ungare . , temeșvar . . . , transilvane . . , croate .... Argint în mărfuri . . Ducatul... . . . Napoleonul................ Marc 100.................. 62 30 67 20 73 95 goldrente 108 830 149 124 74 71 71 90 10 45 75 25 manque 113 5 9 61 75 92 96 15 BIBLIOGRAFIE A eșit de sub presă : Filosofi» față cu progresul sciiiițelor positive, discurs pronunciat cu ocasiunea solemnitățel ani- versaJiî universitățel de Iași, de D-nu Con- stantin Leonardescu, profesor de filosofie la universitatea de Iași. De vâmjâre în Iași la librăria Livandos- chi și Daniel . în Bucuresci la librăria Socek. MIGRENE, DURERI de CAPU. NEVRALGII Vindicare pe datâ prin De G it Oau'LT ct O, Pharmacisti la Paris. Natura offeră adessea medicamente de uâ efficacitate rari și care sunlu mai ne- cunoscute. Si astă-felă noi signalămă Guarana de D. D. Grimault et O, sub- stanță vegetală din Bresilia. Efficncitatea acestui medicamentă l’au făcută se fie admis In noua pharmacope? francest, publicată prin ordinulă Guvernului. Unfl singur pachetu din acestă ptafu, topită in puțină apă zaharisită, esle destulă pentru a ace ca se dispară cea mai violentă Migrenă saă Nevralgie. Elă este de uâ efficacnaie tierontesiabilă contra coliciloru, diarrhel și dyssenteriei, și Inlocuește cu avantagiu opiuiu și bisriKuinilu Eie rare cmie conține f 2 pceheie. — Pentru evitarea nenumerosdoru contrafaceri, trebue cer-,iu >ig> uilă Grimault et C" ■ —^Depositu in principalele pharmacii. INJE GTION VEGETALE MÂȚI CO WiEtiS A ’j TIST JECȚIUIVE VEG1ETAE E CU Successulă acestei injecțiunî preparată cu adevăratele foii de Matico din Peru, arbore populariă de câte-va secule de către Indieni, pentru curarisirea sculamenteloră, aă fostă așa de repede in cătu s au popularisatu în t<5te țerile lumei. Este singurulfi produsă de acostă felu a căruia intrare in Russia au fostă autorisalâ de către consilhilă medical din St-Petersburg. Eiă este sigur in tralanieululă gonorrheiî și ale sculamenteloră de ori ce natura, fără a avea teamă de inflamațiune — Trebue, In iotă d'anna cerutu semnătura Grimault et C¹' pe lic care flaconă. - Dcpositu in principaUlr Epitropia spitalului Rvâneovenesc și a Sf. biserici Dom ni ța-Bâla șa Având trebuință da 15 bucăți latrine, । sistem englezesc, vâter closet, și de 15 cutii cu sefertase pentru rdusul alimente- lor prin salinele bolnavilor, ale căror mo- delurî și condiții de licitare se află în cancelaria epitropiei spre a se vedea de amatori, cari vor voi a se însărcina eu confecționarea lor; se publică spre cu- noscința tuturor că licitațiunea se va ți- nea în diua de 10 Martie viitor, la 11 ore dimineță, în cancelariaepitropiei, și nu se vor permite a co icura de cât acelora per- sâne cari va depune uă garanție de 100 lei, în bani, efecte publice safl bonuri de tesaur (1-3) Epitropi: D. Cariagdi, N. Bibescu. IVe arendat moșia Proca, numită și Vâji- *-^itâreadindist. Râmnicu-Sărat, comuna Mărtinesci, 700 pogâne, (rămase pe sâma proprieiățel,)’âte lucrătâre, sat mare; a se adresa la proprietar, D-nu Dim. V. Po- lisu Micșunescu strada Batiștea, No. 14 Bucuresci (15) Cel ce va fi posedând uă poliță de 4C0 lei noi, semnată Mansberger, în ordi- nul D-lui W Kaietanovicl, de nu se va presența cu ea până la 12 Martie 1877, trecut acest termen, polița va fi conside- rată ca hârtie albă. (1-3) C ubsemnata moștenitâre a repausatulul k meu soț Dimitrie Damian, fost antre- prenor, invit pe toți aceia ce se cred că au a lua de la dânsul bani cu polițe s’ati înscrise, prin punere de pecete, că în ter- men de una lună de astădi, să se presente la domiciliul meii, spre a se regula, cunos- când că în cas contrar le vul considera ca nule. isemenea invit pe toți aceia ce se cred că aii a lua de la mine bani, și acesta uă fac pentru motivul cănii mă cunosc dâtâre, și pâte persânele cărora le a fost încredin- țate pecetea mea și a soțului meu să fi fă- cut vre un aet care să ’ml aducă vre uă vătămare cu timpul. 1877 Februarie 15. Marina D. Damian. Strada Libertăței, No. 8 Colârea de Verde (2-24) Curățirea Sângelui Curarisind, Dartne Coji, Bubele venenere cu siropul nepuratif al doctorului CHABLE din Paris. Băile sale minerale, Hapurile depurative, Pomada anti-dartroasa (Vedi notița). TRINȘI (Hemorroides) Pomadă curari- sind in trei dile. In Paris, la D. Ohable, rue Vivienne, 36- PLUS O£ CO PA H U arcă c Fără Copahu. . Siropul cu citrate de [fer al Dr. CHABLE, vin- lamentul, slăbește vina canalului, precum Damelor POALA ALBA {Ies pertes blanches.) Injecțiuni pentru femei. In Paris, la D. Chable, rue Vivienne 36, Deposit la farmaciele D-lor Ziirner, Ris- dorfer & Eitel, și la D. Ovessa, droghistul Epitropia bisericel Sf. Nicolae din Șelari. La 26 ale curentei luni Februarie, s’a fixat diua pentru închirierea prin licitație a prăvăliei acestei biserici, situată în strada Lipscani, No. 50, de la 23 Aprilie înainte. Doritori de a o lua cu chiriee, pot să se presinte la acea di, în localul disului Sf. locaș, pe la orele 11 diminâță, însoțiți de garanțiile] prevâdute prin con- dițiunile cu care se închiriadă, și pe care le pot vedea în tâte filele I³ cancelaria a- cestei epitropil. (1-34) l ve arendat moșia Armășescil, de lângă ’ ’ UrddcenI, de la Sf. Gheorghe. A se a- dresa calea Șerban-Vodă, No. 17)9. (2-6d) ADEVERATE INJECȚIUNI SI CAPSULE Aceste Capsule poseda proprietățile tonice a Gudronului adaogate pe lângă ac- ' țiunea antiblenoragică de, Copahu. Ele nu obosescu stomahul și nu provocă nici diaree nici greță ; constituescu medicamentul prin escelență in tratarea boleloi eontagiose a ambelor secse, scurgeri vechi seu recente, catare a beșicei și curze- ’ rea fără voie aurinului fc Pe la finele tratamentului, și când ori-ce durere a dispărut, usul INJECTIUNU RICORD tonice și astringente, este midilocul infailibil de a consolida vindecarea și de a > evita întercerea. •DEVERAT SiROP DEPURATIV PAPIER WLINSI I Marele succes al acestui remediu se da- torește proprietății sale de a trage afară din corp iritațiunea care tinde tot da-una a se fixa asupra organelor esențiale a vie- ței; el deplaseasă ast-fel râul făcând vin- decarea ușoară și promptă. Cei d’ăntăi me- dici o recomandă cu deosebire contrayu- uuariului, bronchitelor, durerilor de gat, rematismelor, durerilor. întrebuințarea ei e foarte simplă : una sau douâ aplicați uni sunt de ajuns cele mai de multe ori și nu causesă de căt o măncărime ușoară. Se gă- sește in toate farmaciele. A SE FERI DE CONTRAFACERI In Paris, la D. Wislin rue de Seine, 31 Deposit la farmacia d-lui Ziirner in București, calea Mogoșoaei. igienic, lutaiiioilși pi» orvati », si ură vindecare fără a’i adăoga nimic, se află in principalele farmacii din tot universul (25 ani de succes.) La Paris la inventa- tore, BROU, boulevard Magenta, No. 158. I >eposit in Bucureșei la farmacia D-luI Ziirner și la drogueria D-lui Ovessa. Subsemnatul declar spre cunoscința ge- nerală că de adi înainte mâ voi sub- semna, Badea Marin Albinescu, nume 11 adevăratei mele familii, (în loc de Badea Marinescu , cum mâ subsemnam pânâ acum. Badea M. Albinescu. t'rmătârele 4 polițe de: fiorini argint 119 51, de la 4 luliu 1871 pentru 6 luni; fiorini valâre austriacă 55 70, de la 2 Octombre 1872 pentru 4 luni; fiorini valâre austriacă 916 95, de la 9 Octom- bre 1872 pentru 4 luni; fiorini valâre aus- triacă 407 62, de la 16 Octombre 1872, pentru 4 luni, iscălite de D-luI D Do- brescu la ordinul D-lor Frați A. H. Elias fiind că s’aQ perdut rămân anulate și fără ; nici uă valâre, de âre ce s’ail plătit. F A V R O T Acest sirop este neăpart pentru a vin dcca cu desever y re ma._..ieh pi lei și pen tru a sfirși deacurăți sângele după un tratamentu anti-sifilitic. El feresee de tute accidentele ce pot resultă din sifilis constituțională. Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere periculosă tote medicamentele RICORD, care nu voiu purta sigliulu C. FAVROT. DEPOSITO GENERAL. a Faorot, 102 strada Richelieu in Paris ; Ir lassy, Bacovils, Konia;; Bucuresci, Ilissdorfcr, Zurner, Theil, Galatz, Tatu seschi, Marino Kurtovich; Braila, Petsalis, Kaufmes; Crajova, F. Polii; ei L Ploj'esti-, Schuller; Barlad, Brettner, și in tote farmaciile.