No 35 Un—mer 251 MarțY , 15 (27) Februarie 1877. M O XIT O R l L O F1CIA1 AL ROMÂNIEI ABONA \1ENTUL: Tt »N, TREl-țECI și Și SE; șăSB LUNI, 20 CEI ( ântâiu Ianuarie și lintâifl Iulie ) AIWNCICTM: LINIA DE TREI-DECI LITERE, TREI-DECI BANI (inserareaII-a și mai departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, pânâ la cinel-deei linii, cinci lei; âră mal mare de cinel-deei linii, $eee leî DIRECȚIUNEA : strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mal departe, 30 bani linia Anunciu’ ile se primesc și cu anul SUMAR PARTEA OFICIALA.— Miwisteruî de inter- ne: Prescurtare de decret. Ministerul cultelor și instrucțiune^ publice: De- eisiuni. PARTEA NEOFICIALA.— Cronică.—DepeșI telegrafice. — Buletin esterior.—Sumarele ședin- țelor Senatului de la 10 și 11 Februarie. ’ Su- marele ședințelor Adunărel deputaților de la 11 și 12 Februarie.— Ședința Senatului de la 24 țanuaie — Continuarea ședinței Adunărel de- putaților de la 7 Februarie și ședințele de la 8 și 9 Februarie. Anunciurl ministeriale. PARTEA OFICIALĂ Bucurescl, 14 Februarie 1877. MINISTERUL DE INTERNE. Prin decrete cu data din 11. Fe- bruarie curent, după propunerea fă- cută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, sunt nu- miți și permutați: D. Mihaiu Cracalescu, sub-prefect la plasa de Sus, din județul Nemțu, în locul decedatului Nicu Teodor D. George Gribincea, fost jude de pace, sub-prefect la plasa Midlocu, din județul Fălciu, spre împlinirea va- canței ce esistă. I). N. Georgescu, actualul sub-pre- fect de la plasa Marginea-de-Jos, din județul Râmnicu-Sărat, în asemenea calitate la plasa Râmnicu-de-Sus, a- celaș județ, în locul D-lui G. larca, demisionat. D. Constantin Delicenu, sub-prefect la plasa Marginea-de-Jos, din județul Râmnicu-Sărat, în locul D-lnY X. Ge- orgescu, permutat Vasile Georgescu, fost sub-prefect, șef de biurou în cancelaria prefectureT județului Gorjiii, în locul D-lni I. Cor- nescu, trecut în altă funcțiune. MINISTERUL CULTELOR Șl INSTRUC- ȚIUNE! PUBLICE. Decisiuni. D. N. T. Buteică, în virtutea concursu- lui satisfăcător ce a depus, și în confor- mitate cu art. 365 din legea instrucțiune!, este numit, prin decisiunea No. 908 de la 9 ale curentei, institutor provisor la clasa II, șcâla 2 primară de băeți din PitescI, cn începere de la 12 curent; âră D. M. Chițescu, asemenea pe basa concursului ce a depus conform legel, s’a recomandat D-lul primar respectiv, pentru a’l numi în vedere cu disposițiunile legei comunale, institutor provisor la clasa I, retribuită de Jisa primărie la aceiași șcâlă, clasă, pentru care a concurat. No. 915. 1877, Februarie 9. — D. Dimitrie Domnișor, în virtutea studielor ce posede, este numit, prin deci- siunea No. 933 de la 9 curent, în calitate de institutor suplinitor pentru clasa I și II, șcâla 2 primară de băeți, din colârea Galbenă din Bucurescl, devenite vacante prin demisionarea diaconului Const. Di- mitrescu. No. 938. 1877, Februarie 9. PARTEA NEOFICIALĂ Bucurescl, 14 Febru—X 1877. I. S. Domnitorul a birie-voit a a- sista, Duminica trecută, la conferința asupra Astronomiei, ținută în localul Universitățetde I) căpitan Căpitânenu DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului) Londra, 24 Februarie, diminâță.— Ge neralul Cernajeff a adresat uă scrisâre lor- dului Derby. In acâstă scrisâre generalul respunde la alegațiunile ministrului Ma- rel-Britanii și dice că nu era mai mult de 3,000 ruși în armata sârbă. Waschiugton, 23 Februarie. lege- rea D-lui Hayes, candidatul partitulul re- publican, este de aci înainte sigură. Viena, 24 Februarie, 4 ore sâra.— De- putății partitulul constituțional s’aii întru- nit și au adoptat prin apel nominal, cu majoritate de 123 voturi, contra 62, din 194 presențl, propunerea presentată de D. Herbst și care este ast-fel concepută .Lăsând cu totul membrilor sei facul- tatea de a vota liber asupra projectulul n lativ la compromis, precum și la statutele băncei și desemnând mai cu sâmă ches- tiunea numire! vice-guvernorilor băncei ca uă chestiune reservată, partitul consti- tuțional declară că nu consideră de alt- mintrelea ca neacceptabilă compunerea consiliului general al băncei ast-fel cum ea este propusă de guvern.¹' Londra, 24 Februarie, sâra. - Se asi- gură că guvernul englez, a deschis nego- cieri cu cabinetul din St. Petersburg în scop de a obține un termen de un an pe care ’l crede necesari ii pentru ca Turcia să pâtă aplica reformele promise. Cele alte cabinete europene ar împărtăși opiniunea cabinetului de la St.-James. Constantinopoli, 24 Februarie, sâra.— Delegații șerbi primescu condițiunile de pace propuse de către Pârtă, reservându’șl cu tâte acestea chestiunile cari snnt pri- vitâre la residentul tnrc de la Belgrad, L denumirea sa și la atribuțiunile sâle. Principele Milan va adresa Sultanului uă scrisâre prin care va declara că pri mesce condițiunile Porțel. Petersburg, 25 Februarie. — Sgomotul că Cz.arul ar fi dat ordin armatei de a trece Prutul la 28 Februarie este lipsit de ori 1142 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1b (27) Februarie 187 ce temei. Este adevărat că armistițiul acor- dat în urma ultimatuluî Rusiei espiră peste trei dile, dâră scirile relative la negocie- rile începute între Turcia și Sârbia fiind favorabile, armistițiul va fi prelungit fără nduoială în cas când aceste negocieri n'ar ti terminate penă la 1 Martie. In general situațiunea nu s’a schimbat. Nu sunt încă indicațiunile cart trebuescu a resulta din răspunsurile puterilor la cir- culara Prințului Gorciakoff. Coprinsul acestor răspunsuri va depinde le la fasa ce vor lua lucrurile la Constan- inopoli și de la măsurile ulteridre la cari se vor opri Rusia. (Harns) BULETIN ESTERIOR. Totă presa străină a vorbit și vor- oesce încă de boia mintală a Sultanu- nl Abdul-Hamid, precum și deschim- barea apropiată a Marelui-Vizir Ed- icm-Pasa. Sublima Pârtă a trimis nsă representanților ser în străinătate uă depeșă în care declară că tote sgo- motele respândite în acestă privință sunt falșe și lipsite de temei și că Siri- anul se bucură de uă perfectă să- nătate. In Camera lordilor, în ședința de 'a 21 Februarie, ducele d’ArgylI a interpelat Cabinetul lory asupra stă- rel actuale a politicei sale în Orient. Independența Belgică, vorbind des- pre desbaterile urmate cu acea oca- siune, dice că lordul Derby a respuns nu fără abilitate, deră a lăsat a plana încă multe obscurități asupra progra- tulul eu. EI speră că pacea se va încheia, pește câte-va dile în Turcia, de uă parte, Serbia și Muntenegru, de alta, și că ast-fel jumătate din mi- siunea pentru care Conferința fusese întrunită va fi împlinită. Derăcea-altă luinetate? La acestă întrebare, numi- tul organ dice că șeful Foreign Offi- ‘iului a susținut eă trebue aîmpedica •ât va ti cu putință ori-ce act coercitiv de natură a străgăni pe Turcia în a-, plicarea nonei sale Constituțium, a t acorda beneficiul unui restimp suficient pentru a cunosce decă acestă Consti- tuțiune va produce efectele sale, și se pote prevedea că ast-fel va fi sensul res- punsulul ce va face ultimei circulare a Prințului Gorciakoff Deră, adaogă Independența Belgică, decă aceste spe- ranțe nu se vor realisa, decă Turcii i pună de o parte Constituțiunea, după'cu Rusia în cașul când ea ar intra în o ii ...i ’ qî a lua în st#. nânirp tpritnrinl cum Sultanul s’a scăpat de Midlrat- pașa, decă, departe de a face din chreștini egalii lor, continuă al oprima, decă tribunalele și administrația lor vor remânea tot ceea ce sunt, ce se va întâmpla și ce va face En- glitera? Asupra acestor puncte lordul Derby a tăcut și s’a mărginit a spune că decă după un ore-care timp nu se va face nimic în chestiunea reforme- lor, puterile vor avea dreptul de a cere garanții. Foia de mai sus, terminând, dice că este probabil că pentru moment, Cabi- netul englez n’a luat resoluțiunl cari să treacă peste punctele tratate de lor- dul Derby, si că deca ar urma să ia, ar risca de a se divisa. Cel pucin a- cesta pare a resulta din discursul lor- dului Beaconsfield comparat cu acela al lordului Derby, unul silindu-se a se reconcilia cu adversarii săi, și cel alt insistând asupra marelui interes ce, are Englitera de a respecta indepen- dențași integritatea imperiului otoman. Prima conferință ținută la Portă în- tre împuterniciți! Serbiei și al Turciei, pentru încheerea păcii, a lăsat, dice Republica francesă, bune impresiuni. Ambele părți sunt animate de sincera dorință d’a se înțelege. A doua conferință se va aduna Joui sau Sâmbătă. Se speră de sigur că uă înțelegere definitivă și satisfăcetore se va stabili înainte de finele lui Fe- bruarie. Se crede că delegații Muntenegreni nu vor putea sosi la Constantinopoli, de cât în săptămâna viitore. In acest cas, ar fi necesariu să se prelungescă armistițiul, deră nu e încă nimic decis despre prelungirea Iui. Deca resbelul ar isbucni între Ru- sia și Turcia, s’ar putea prea bine ca să fie mărginit în Asia, dupe cum lăsa să se înțelegă acum doue dile Cores- pondința austriacă. Uă telegramă din Viena, de la 20 Februarie, dice în- tr’adever, că noutățiie dm Persia, păru a confirma presupunerea că Ru- sia ar avea intențiunea d așl întorce puterile mal ales în acea parte. Influ- ența rusescă la Teheran lucresă cu activitate ca să facă pe șahul a se uni luptă, și a lua în stă pânire teritoriul contestat de la fruntarie. Șahul pare favorabil planului acestuia SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ Sumarul ședinței din 10 februarie, 1877. Președenția D-lul vice-președinte Mi- hail Cogălniceanu, asistat de D-nil secre tari Negruți Al. și Bellu Ștefan. Ședința se deschide la orele 2’/₂ după amâdl. PresențI 31 D-nl senatori. Nu răspund la apelul nominal 39 D-nl senatori, și anume : Bolnavi. Prea S. Sa mitropolitul primat, D-nil Catargiu Lascar. Dimitriu G., Gridov N., Mătăsaru T., Pâclânu N., Pleșoianu Șt., Roseti Tețcanu, Vlaicu N. In congediu D-nil Cobâlcescu Gr., Isvoranu Manole, Lerescu Isaia, Moscu T.,0rlânuG. șiTeo- hari Ahil. Nemotivați: Prea S. Sa mitropolitul Moldovei și Su- cevei, Prea S. Sa episcopul de Buzăă, D- nil Apostoldnu. G., Boboicânu I, Brătianu I., Enescu G., Giani AL, Grecâuu Al. Dr., Hermeziu I., Isvoranu M., Racotă Hariton, Roseti N. Bălănescu și Lungenu P. Asupra sumarului procesului verbal al ședinței precedinte D-nil Leca și Cămără- șescu cer a se rectifia partea privitdre la demisiunele D-lor din secretari. După propunerea D-lul vice-președinte, Senatul decide că acesta pdte să se recti- fice41upă procese verbale în extenso. Se supune la cunoscința Senatului ur- mățdrele comunicări; Petfțiunea mal multor D-nî proprietari din județul Gorj prin cari cer a seluadis- posițiuni pentru regularea navigațiunei Jiului. (Se trămite la comisiunea de petițiunî). Petițiunea mal multor Israiljțl de la Vaslui prin care se plâng de perseibițiu- nile ce att încercat din partea prefectului, sunt câte-va luni, și a pagubelor ce au în- cercat, rdgă a se lua măsuri a fi desdau- națl și asigurați în viitor contra altor per- secuțiunl. D. Cămărășescu crede că după art. 96 din regulalnent Acâstă petițiune nn trebue să se ia în considerare căci nu este o plân- gere în contra guvernului. D-nil Dimitrie Ghica și Drosu propun trămiterea petițiunel la comisinea de pe ¹ tițiunl. 1& (27) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANI El (14! D. Deșliu propune a se numi o con?) siune parlamentară. Senatul adoptă a se trămite petițiunea în cercetarea comisiunel de petițiunl de urgență. La ordinea dilei fiind desbaterea asupra projectulul de lege pentru comptabilitatea generală a Sfatului în cea ce privesce ese- cutarea budgetelor. D. raportor Gherman dă citire art. 2 din project. D. Bâțcovânu propune a se admite arti- colul cum a fost redactat de guvern și a se șterge și din acesta cuvintele „resurse noi" rămânând ast-fel ca budgetul să se echilibrese numai cu scăderi de cheltuell. D. N. Lahovari este de opiniunea D-lul Bâțcovânu adăogând, ca pe lengă scăde- rile de cheltuell, budgetele să se echili- brese și cu vendărl de cheltuell ale Sta- tului. D. ministru de finance precum și D. ra- ■rtor Gherman, susțin ca art. să se vo- lese așa cum a fost redactat de comitetul delegaților. D. Drosu propune următorul umenda- ment: Art. 2. îndată ce la votarea budgetului anual de către Adunarea deputaților, se produce un deficit budgetar, guvernul va propune Corpurilor Legiuitâre, pentru aco- perirea acelui deficit, scăderi de cheltuell de o potrivă cu suma deficitului, și în cas de neajungere creare do resurse noul." Se suspendă ședința pentru a se con- sulta comitetul delegaților asupra acestui amendament. La redeschidere D. raportor declară că comitetul delegaților a respins amenda- mentul. Iau cuvântul din nou pentru a susține articolul D. ministru de finanțe și D. ldn Ghica. D. P. Casimir este de părere a se primi amendamentul D-lul Drosu. D. Bâțcovânu propune următorul amen- dament : „Ca aliniat la art. 2 al testului primi- tiv, budgetul nu se va putea decreta nici pune în esecutare fără a fi ephilibrat prin noi resurse, de va fi trebuință/ D. Leca propune suprimarea în tot a art 2 din lege. D. Haralambie susține art. din project cum a fost redactat de comitetul delega- ților. Comitetul delegaților respinge amenda- mentul D-lul Bâțcovenu. D. lorgu Radu propune amânarea penă se va aduce la Senat de către D. ministru financelor, uă stare de resursele budge- tare. Susține ârășl ari. 2 D Gherman și D. ministru de finanțe. Orele fiind înaintate mal mulțl D-nl se- natori cer închiderea discuțiunel. *'> pune la vot închiderea discuțiunel și fiind îndoială se pune din nofl la vot și D-nii chestori constată că este majoritate, după care D. vice-președinte declară că discuțiunea este închisă. Ședința este rădicată și cea viitâre este anunțată pentru a doua di, 11 curent. Sumarul ședinței de la 11 Y'ebruariu, 1871. Presidenția D-lul vice-președiute , Mi- hail Cogalnicenu, asistat de D-nii secretari al biuroului Belu Ștefan și Negruți Ale- xandru. Ședința se deschide la 2 ore după amâdl. Presenți 45 D-nl senatori. Nu răspund la apelul nominal 25 D-nl senatori, și anume : Bolnavi: Prea S. S. mitropolitul primat, D-nii Oa- targiu Lasear, Cobâlcescu Gr., Gridov N., Leca G., Mătăsaru T.,Pâlceanu N., Pleșo- ianu St., Roseti Tețcanu. In congediu: D-nii ©imitriu G., Isvoranu Manole, Moscu T., Orleanu G. Nemotivați; Prea S. S. episcopul de Busău, D-nii A- postolânu G., Boboicânu I.. Roșianu C., Brătianu I., Enescu G., Grecânu Al. (Dr.,j Hermeziu L, Îs voranu M., Lahovary N., Lerescu L. Racotă Hariton, Teohari Ahil. Sumarul procesului verbal al ședinței precedente se adoptă. Se supune la cunoscința Senatului a- dresa D-lul senator Isaia Lerescu, însocită de un certificat medical din care se cons- tată că D-sa este bolnav pentru care cere un congediu de 20 dile. Se acordă congediu!. D. senator Droso anunciă D-lui minis- tru din întru și președinte al consiliului de miniștri uă interpelare relativă la ne- complectarea consiliului județian de Iași prin neconvocarea colegiului I în terme- nul prescris de lege. Senatul decide a se comunica guver- nului. D. vice-președinte amintesce că în șe- dința precedentă Senatul s’a oprit la art. 2 din legea pentru aședarea și esecutarea budgetelor de cheltuell anuale ale Statu- lui, asupra căruia s’a închis discuțiunea. La acest articol s’a propus trei amenda- mente : Cel d’ântâiu al D-lui Leca pentru su- primarea art. 2 Cel d’al doilea al D-lui Droso și cel d’al treilea al D-lul Băscoveuu. După cererea Senatului D. vice-preșe- dinte pune la vot succesiv aceste trei a- mendamente prin bile. Cel ânteiu se respinge cu majoritatea de 34 voturi contra 9. Cel d’al douile cu majoritatea de 32 vo- turi contra 10 și 2 abțineri, âră amenda- mentul D-lui Bâscovânu se admite cu ma- joritatea de 35 voturi, contra 3. Se pune la vot art. 2 al comitetului de- legați lor ast-fel precum s’a îndreptat de D. raportor împreună cu amendamentul D-lui Bâscovânu care va fi ca un aliniat final al acestui articol și se primesce. Se dă citire art. 8 al comitetului dele gaților și se primesce fără discuțiune. La art. 4 care tratâsă despre creditele suplimentare și estra-ordinare D. Deșliu propune un amendament în copnndere; „Nici se vor deschide, de cât după uă lege anume votată de amândouă Corpurile Legiuitâre." Comitetul delegaților deliberând asupra acestui amendament declară priu D-nu ra- portor că majoritatea nu 1 primesce. Combate amendamentul D ministru de finance. ’L susține D. Deșliu. Se pune la vot prin bile și se respinge cu majoritatea de 26 voturi, contra 12 Art. 4 din projectul guvernului se ad- mite întocmai. Art. 5 modificat de comitet se primesce fără discuțiune. Se dă citire art. 6 asupra căruia ea cu- vântul D. Deșliu și cere a se șterge cuvin- tele: „prin congediurl, prin vacanțe" fiind că s’ar atinge legea pensiunilor. După esplicările D-lul ministru de fi- nance, și ca să nu se facă nici uă confesi- une, D-sa propune a se adăoga la acest ar- ticol următorul aliniat: între aliniatul I și II „prin acâsta nu se atinge venitul ca- sei pensiunilor." Se pune la vot ari. 6 cu acest adaos și se primesăe. Art. 7 se primesce fără discuțiune Se dă citire art. 8 asupra căruia ia cu- vântul D. Deșliu și propune ca după cu- vintele „de acelea prevăzute la art. 7, sâ se adaoge următorul amendament ■ „cerute neapărat prin scirea și cu consimțimântul D-lul ministru de finance.¹' Asemenea la începutul articolului în loc de cuvintele: „tâte legile de credite, să se dică: „tâte legile relative la credite", etc D. ministru aderând la acest amenda- ment, D. vice-președinte pune la vot art. 8 ast fel modificat și se primesce. Art. 9, 10 și 11 final se primesce în tocmai. Se pune la vot projectul în total de âre ce D. ministru a declarat că ’șl apropiasă amendamentele și resultatul votului este Votanți...................30 Abțineri 1 I). Panait Casimir. Majoritatea reglem . . . 19 Bile albe pentru . . 30 „ negre contra . 3 D. vice-președinte proclamă că Senat A : adoptat projectul d l MONITORUL OFICIÂL AL ROMANIEÎ 15 (27) Februarie 1877 Se suspendă ședința pentru 15 minute. La redeschidere se procede la alegerea unul D. senator în cualitate de delegat ]a comitetul de administrațiune al case! de de- puneri și constmrațiuni în locul D-luî Ha- dambieși la al II scrutin se alege cu mă- ritate relativă de 16 voturi D. I6n Deșliu. D viee-președinte ridică ședința după rerea D-lor senatori și anunciă pe cea .itâre pentru a doua (li, 12 ale curentei. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARA Swm rul ședinței de la ti Februirie, 1877. Pnședenția D-luî vice-președinte C. A. Roseti. Ședința se deschide ta jumătate oră după amâdl. ProsențT 94 D-nî deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congedifl D-lui deputat Kos- ivanu George. Se trămite la comisiunea budgetară a- dresa D-luî ministru de interne, relativă a se înscrie în budgetul epitropieî spita- lelor Sf. Spiridon din Iași suma de lei 0,000, pe lângă cei 22,000 ce se gă- sesce deja vădută și cu care acestă e- pitropie se găsesce angajată a contribui în anul 1877 pentru fondarea unui spital la Berlad. Se trămite la secțiuni spre a se cerceta de urgență propunerea relativă la esclu- derea din Cameră a D-lui deputat Franț Milescu ca neîmpământenit; precum și projectul de lege prin care se autorisă ju- dețul Gorj ca să contractese un împrumut de leî 60,000 pentru facerea lucrărilor de lemnărie și tencueli la localul scâlei de băeț! din orașul Târgu-Jiuluî. Se trămite la comisia comunală projec- tul de lege pentru întrunirea a două co- mune din județul R.-Sărat. D. deputat Pantazi Ghica anunciă ur- mătdiea interpelare. „Rog pe D. ministru de instrucțiune publică să respundă decă cunâsce nere- gularitățile și abusurile ce se comit cu fondurile Nifon și Bașiotă, pentru instruc- țiunea și formarea junimeî române și ce măsuri a luat spre a se face îndreptare.“ D. deputat Gogal irdache anunciă D-luî linistru de lucrări publice uă altă inter- pelare privitâre la suma banilor ce s’au rcasat pentru portul Giurgiu din taxa de jumătate la sută, precum și asupra sumeî ce s’a cheltuit cu cheiul aceluî oraș D- președinte al consiliului de miniștri comunică Adunărei mesagiul Domnesc, prin care sesiunea este prelungită cu 28 ^ile, adică penă la 15 Martie viitor. Se ia în discuținne projectul de lege dâl și Adjud-Ocna, precum și de a ’I se da autorisațiune să’ plătâscă certificatele la purtător No. 2 și 7, în sumă de leî 1,650,866, bani 3, din cele liberate antre- prenorului înainte de 1 Iulie 1876. După desvoltarea interpelărel D-luI de- putat Celebidache Aristarh , asupra legei licențelor din 8 August 1876, șidupăres- punsul D-luî ministru de finance, Aduna- rea trece la ordinea dilei. Asemenea după desvoltarea interpelărel D-luî deputat Furculeseu Nicolae, privi- târe la destituirea profesorului Spic, și după respunsul dat de D. ministru de in- strucțiune publică, Adunarea trece la or- dinea dilei. Se continue apoi discuțiunea pe arti- cole asupra projectului de lege pentru in terpretarea lege! electorale. Art. 4 și 5 din projectul presentat Ca- merei se suprimă conform cu o pini unea comitetului delegaților. Art. 6 din projectul comitetului dele- gaților precum si art. 7 din projectul pre- sentat însușit de comitet, asemenea se su- primă. Se trămite la secțiuni spre a se cerceta de urgență următârele două projeete de leg! : Projectul de lege prin care se propune adăogirea unul ultim aliniat la art. 375 din legea instrucțiune! în vigâre, și pro- jectul de lege relativ la ținerea concursu- rilor pentru ocuparea catedrelor vacante în scâlele publice. Se procede apoî la alegerea a 4 mem bri în comisiunea pentru revisuirea case- lor publice, din car! doul n’au întrunit maioritatea âră douî aă demisionat. Votanțî.....................79 Bile albe . 3 Majoritate absolută . . . .40 S’au ales : D. Dimitrie Brătianu cu 63 voturi. „ Petre Cernătescu „56 „ „ Vasile Maniu „47 „ „ Nicolae Fleva, „40 „ Ședința se rădică la orele 5 și jumătate după amâdî, anunciându-se cea viitâre pe Luni, 14 Februarie 1877. relativ la interpretarea legal electorale; Și dupe discuțiunea urmată, se pune la vot luarea în considerație a acestuî project. Votanțî.....................70 Majoritate reglementară. . 38 Bile albe pentru . . 60 „ negre contra ... 10 D. președinte proclamă că Adunarea a luat în considerațiune. Se procede apoî la discuțiunea pe ar- ticole : Art. 1 se adoptă dupe projectul comite- tului delegaților înlocuindu-se cuvintele „locuesc afară" prin acele „au domiciliul". Art. 2 din projectul comitetului să su- primă. Art. 3 se adoptă modificat ast-fel: Art. 3. La art. 7 din legea electorală, se adoptă următorul aliniat: Delegații pot fi aleșî dintre alegătorii orî-cărui colegiu, fără ca prin acâsta cel aleși delegați să ’șî pârdă dreptul lor per- sonal de a vota în colegiele lor respective. Se procede apoi la alegerea unul al 5-lea membru care n’au întrunit majoritatea în comisiunea pentru studiarea cestiune! a- rendașilor Statului. Votanțî ...... 69 Bile albe pentru........ 7 Majoritate relativă S’ail ales ; D. Holban Alesandru, cu 21 văturl. Ședința se rădică la 5 și jumătate ore după amâdî. anuncindu-se cea viitâre pe Sâmbătă, 12 Februarie 1877. Sumar ul ședinței de la 12 Februarie, 1877. Președenția D-luî președinte C. A. Ro- setti. Ședința se deschide la oră dupe a- mâjlî. Presențî 96 D-nii deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se comunică Adunărei adresa Senatului prin care se încunosciințâsă că în locul D-lor secretari demisionați George Leca și Nicolae Cămărășeseu, s’au ales D-niî Ale- sandru Negruți și Menelas Ghermani. Se înscrie la ordinea qLilei raportul co- misiunei de petițiunî privitor la petițiunea D-neî Elisa Anghelescu, precum și rapor- tul comitetului delegaților asupra projec- tulul de lego pentru organisarea curțeî de compturl. Se trămite la comisiunea financiară pro- jectul de lege votat de Senat, pentru des- voltarea disposițiunilor lege! asupra comp- tabilităței generale a Statului, în ceea ce privesce așezarea și esecutarea budgetelor de cheltuell anuale ale Statului, precum și projectul de lege pentru regularea sumelor plătite până la 10 Februarie curent, în comptul lucrărilor căei ferate P' cî-Pre- SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ Ședința de la 24 Ianuarie, 1877. Președenția D-luî vice-președinte Ion Ghica, asistat de D-niî secretari N. Cămă- rășescu și Rășcanu D. Ședința se deschide la 2 ore după amiatjl. Presențî 51 D-nl senatori. Nu răspund la apelul nominal 19 D-nl senatori, și a nume • 15 (27) Februarie 1877 muritorul oficial al kumaniEÎ na putut să se videze și Seance tenant. Așa dâră constat cu procesele-verbale că nu eu am tras guvernul pe drumul interpelatiu- neî, ci onor, guvern a stăruit ca să ’I a- dreses uă interpelațiune; a invocat regula- mentul, și eu am trebuit să mă supun. — Acum, D-lor, când aceste fapte sunt constatate pentru acel D-nl care afl avut bunătatea să se ocupe de mine, să’mi per- miteți a intra în materia de care ne ocu- păm. D-lor, vă declar și vă mărturisesc în tâtă consciința, că nu aș! fi ridicat cuvân- tul pentru un articol atât de îndrăsneț, când ’l-așl fi văZut că viue din partea unul jurnal care se vede umblând pe ulițele Bu- curescilor, fără vre un credit politic, fără ; vre uă semnificare politică din partea re- dactorilor săi. Când însă am vădut că un articol de o asemenea importanță se pu- blică în Telegraphut; și când am văZut că în capul acestui Ziar este ca redactore-șef D. I. Fundescu, care este deputat din ma- joritatea Camerei, mi-am Zis că cestiunea este mai gravă, și prin urmare, mi-am Zis că trebue să ’ml fac dâtoria de român, s’o pun înaintea națiunel, nu înaintea națiunel din strală cum se obicinuesce, ci înaintea națiunel legale, a națiunii avute, inteli- gente, cu multă experiență, care este re- presentată prin D-vâstră. Iată ce am voit să fac, și iată pentru ce nu am putut tăcea. D-lor, când am adresat acâstă întrebare am cerut ca guvernul să ia măsurile de îndrep- tare. In adevăr, văd un articol întitulat Bucuresci 15 lanuariu în Ziarul Telegra- phul de Duminecă 16 lanuarifi, în care se dă sâmă despre âre cari întruniri politice ce să fac la onor. D. Gh. Filipescu; în ar- ticol se Zice că objectul acestei întruniri nu este altul de cât resturnarea guvernului actual și spune jurnalistul că sunt duoă căi spre a adjunge cine-va la acest scop : una este aceea de stradă, și cea de a doua este aceea adjutată de puterile străine. Pentru cea d’ântâifl jurnalistul Zice: nu ne preocupăm câtuși de puțin, căci poporul este în stare a înăbuși asemenea acte din partea oposițiunei. Pentru cea de a doua cestiune iată cum se exprimă jurnalistul: Noi nu afirmăm, nici nu negăm, deră a- tunci in ce stare se va pune M. Sa? Consti- tuțiunea nâstră este clară în acâstă pri- vință și M. Sa urmând alt-fel de cum dic- tesă densa s'ar pune afară din lege. — Nu este destul atât, ci jurnalistul amenință chiar că dâcă M. Sa ar îndrăsni să schimbe guvernul actual s’ar pune afară din lege (hors la loi), care este un termen juridic fârte grav, căci uu om care este pus afară din lege, va să Zică eă i se retrage pro- tecțiunea legii, că se face un Parias, că acel om se pâte lovi de ori cine fără să fie pedepsit de lege. Dâră nu se opresce aci, ci mal dice : punend în posițiune pe popor a eși și el din calea legală. Vedeți, D-lor, că cea d’ântâifl cestiune vine și o probâsă prin cea de a doua, adică nu numai că per- Bolnavi D-nil Mătăsaru T., Palladi I., Păcleanu N. și Pleșoianu St. Nemotivați: Prea S. Sea episcopul de Buzâti, D-nil Brătianu I., Catargiu Lascar, Cobâlcescu Gr., Enescu G., Geani Al., Gridov N., Le- rescu Isaia, Negrea Sandu, Negruți Al. și Vlaicu Nicolae. — Sumarul procesulul-verbal al ședin- ței precedente se citesce de unul din D-nil secretari al biuroulul, și se adoptă de Seuat. — D. ministru de justiție supune în de- liberarea Senatului două projecte de lege relative la indigenatul D-lor I. Sigismund Brabolski și Ludovic Clinchievici. — Se trimite la secțiuni. D. vice-președinte. jD-lor, ne mal avend alte comunicări trecem la ordinea dilel. La ordinea clileî avem ; 1. Interpelarea D-luî senatore N. Bâțco- veanu relativă la un articol de fond al jur- nalului Telegraphul în care persână Dom- nitorii lui se pune afară din. lege. 2. Desvoltarea propunerel relativă la ce- darea în plină proprietate a orașului Giur- giu a două case ale Statului din acel oraș. — Cere cine-va intervertirea ordine! dilel ? Voci. Nu! nu. D. vice-președinte. Atunci D. Bâțco- veanu are cuvântul a desvolta interpela- țiunea D-sâle. D. Bâțcoveanu. D-lor senatart, mal ’na- inte d’a intra în materie, bine-voițl a ’ml permite să rectific âre-cari imputări care mi se fac. S’a strigat mult, s’a spus mult că efl prin interpelațiunea mea, am voit âre cum să atrag o răspundere a ministe- rului pentru opiniunile manifestate prin Ziaristică. Al duoilea, că o interpelațiune de o asemenea natură ar condamna âre cum libertatea presei. D-lor, constat cu proce- sele-verbale în mână, că efl la început n’am voit să anunț uă interpelare. Cestiunea fiind de uă mare gravitate am făcut uă întrebare guvernului și am crezut că s’ar fi putut vida chiar în acea di; iată pentru care causă m’am pus pe tărâmul casnic, ca să Zic așa, și am voit a descepta numai âre- cum pe onor, guvern, și a’I spune ceea ce se petrece, ceea ce se face. Acâsta am voit să fac, căci, în adevăr, uă interpelațiune are de object de a trage responsabilitatea ministerului; dâră efl la început n’am avut idee de a socoti pe minister responsabil; — ceea ce voiu face astăZl, nu scifl; până acum este constant că n’am făcut, n’am voit a imputa nimic guvernului. Când am văZut însă că D. ministru amână răspun- sul și cere trei Zile de cugetare, atunci eram în drept să mă pun pe tărâmul in- terpelărilor. Uă cestiune de o importanță atât de seriâsă, mi s’a părut că este uă cestiune urgentă . gravă chiar, care ar fi sâna Domnitorului s'ar pune afară din leg dâră și poporul ar veni să iasă și el din lege. D-lor, vă mărturisesc că, când am vfldut expresiunile acestea, eu am dis că uu pot să mal tac; sunt român , sunt pă- rinte de familie, și prin urmare este de dâ- toria mea de a le supune atât înaintea gu- vernului cât și înaintea acestui onor. Senat și rămâne la el să decidă. D-lor, când am avut onârea să vâ expun ceea ce se petrece, când am avut onârea să chem atențiunea guvernului; vfl mărturisesc încă uă-dată, că n’am avut nici uă intențiune de a acusa guvernul pentru ceea ce se petrece în jur- nale, nici de a cere de la D-vâstră ca să faceți guvernului un object de responsa- bilitate din acâsta. D-lor, nu ași fi atras atențiunea nici a guvernului nici a D-v. dâcă acâstă teorie a u iul jurnal nu ai fi a- vut un caracter âre cum oficios, ca să dic așa; însă fiind că vine din partea unor per- sâne care aii un caracter âre-cum oficiale, am credut ca să pun în vederea tutulor, ca D-vâstră împreună cu guvernul să deci- deți ce trebue să se facă pentru stârpirea în viitor a unor asemenea abusurî de pu- tere, ca să dic așa. — D-lor, mal ’nainte de a termina, rog pe onor, biuroti ca să ’ml reserve dreptul pentru replică îndată ce onor, guvern va rflspunde. D. ministru justiției, E. Stătescn D-lor, ânteiu să’mi dați voe să fac uă mică rectificare pentru ca să restabilesc adevă- rul. Onor. D. Bâțcoveanu a Zis că guver- nul l’a silit ca să facă interpelarea. EI bine, acesta nu este exact, ci este adevărat că D-lui a făcut interpelare, fiind că a voit să facă interpelare. Este adevărat că la în- ceput a declarat în Senat că doresce nu- mai să câră âre-cari esplicațiuni guvernu- lui în privința unui articol care s’a publi- cat de nu scifl ce jurnal. Guvernul, D-lor, ’mî pare răii că nu a sciut în aceiași di de acel articol fiind că așî fi răspuns ime- diat. Dâră din acâstă împrejurare că gu- vernul n’a avut cunoscință de acest articol și n’a putut da imediat răspuns, a fost de- stul a autorisa pe D. Bâțcoveanu să trans- forme acea întrebare în uă interpelare , dând cestiunii un caracter mal solemn. Așa dâră, D-lor, să fie bine înțeles că dâcă in- terpelarea există, este numai fiind că așa a bine-voit D-nu Bâțeovânu să fie. Efl unul D-lor am regretat că s’a dat acâstă impor- tanță unul articol căruia nu merită să se facă acâstă onâre; am regretat că sub un regim de libertate absolută a presei, sub care vedem că se produc opiniunile cele mai absurde, critici așa de multe, invecti vele cele mal nepermise, fără ca guvernul să ’șl dea măcar ostenâlă să’l bage în sâmă, am regretat Zic, că sub o asemenea stare i de lucruri vedem pe un onor. D. senatore că a creZut de cuviință ca să aducă în des- baterea Senatului unul din multele articole fără simț, ce se văd de multe ori publi- cându-se în Ziaristica nâstră. Fiind că IHH MONITORI :L OFICIAL Al .15 (27) Februarie 1877 însă D-lor s’a credut patriotic și oportun ca uă asemenea desbatere să se producă în sânul acestui înalt Corp, am fost silit să laă cuvântul, să declar care sunt vederile guvernului în m derie de libertate de presă, și să spun cât se va putea mii clar, care sunt considerantele pentru care eu ca mi- nistru justiției, am credlut că nu trebue să se facă urmăriri de presă, adică procese de presă, i prin urmare am credut că este bine să lăsăm urmărirea să dârmă în a- cestă privință. D-lor, cuvântul cel mal de căpetenie nu este un cuvânt zadarnic ca să dic așa; și de aceea guvernul și-a făcut din libertatea absolută a presei uă dogmă politicăîntr’un mod absolută; acest cuvânt este mal mult un cuvânt practic, un cuvânt ras din experiența trecutului, și din inte- resele bine înțelese _le societățel, și ale ori cărui guvern care ’șl propune să câr- muiască, să preșâdă, ca să dic așa, la ad- ministrațiunea intereselor publice sub un guvern constituționale. Este cunoscut ono- rabilului Senat, că guvernul de astădl și-a făcut din acâsta uă linie de conduită ne- strămutată, adică de a nu face nici un pro- ces de presă, de a nu urmări pe diaristî, fie pentru opiniunile subversive ce pot să emită în diare, fie pentru criticele ne- drepte ce pot să aducă guvernului actual, și fie chiar pentru calomniele și injuriele, din care ’șl fac uă armă, în contra acelora care au însărcinarea de a administra inte- resele publice. Am dat în acâctă privință chiar de la început uă circulară parchete- or care să serve de normă, de linie de conduită; le-am descărcat de grija de a se ține în curent de tot ce se scrie prin foile publice, și de a mai aprecia dâcă cu- tare sau cutare articol trebue să fie încri- minat; avem alt-ceva de făcut; credâm că este mal bine a îndrepta preocupațiunea parchetelor asupra siguranței publice ; ce- râm ca ele să îndreptese activitatea lor la It-ceva mal important, și să facem să în- cetese acele preocupațiunî dilnice relative la presă, și să cate a se preocupa mal mult pentru siguranța fie-cărui particular, apă- -ându’l în tot ce are mai legitim și mal >cump, onârea și averea sa. Etă cari sunt, D-lor, cuvintele cari aă determinat a se lua acestă linie de con- duită ? Cuvântul cel mal puternic—nu dâră ă cred că libertatea presei n’ar avea și ea ucon-enientele el—este că a voi să reme- lr m inconvenientele libertățel presei ar să le agrăvam, având uă altă linie de conduită în privința ecsceselor de care lte uă-dată se pot jurnaliștii face culpa- o. Cuv* tul el mai puternic este tras din învățământul trecutului, este tras din isperiența tuturor guvernelor. La ce ar rebui să ne serve trecutul dacă nu să pro- fităm de esperienț.i care ne-o aduce ? EI >ine s’a usat de regimul invers, am v&Jut guv rue, care ’și aă luat drept linie de ondu'tă, in facia ecsceselor de care presa se face câte uă-dată culpa ilă, de a ur- mări acele ecscese și a le traduce înain- tea justiției; și încă a n vădut guverne care au mers cu urmăririle mal departe. Vâdend că just'ția nu răspunde la cererea lor, spre a remedia aces‘ răfi afi recurs la mijlocul de a deține pe jurnaliști în a- restul preventiv. D-lor, nu voifi mai esamina din punctul de vedere legal de era sati nu era acel mij- loc întemeiat; nu voiu esamina înaintea D-vâstră dacă el răspundea la sentimen- tele generale ale âmenilor de bine; voiti esamina numai din punctul de vedere al rațiunel de Stat, ce resultat a produs și la ce consecință ati ajuns guvernele cari afi adoptat acâstă linie de conduită ? Oare, D-lor, acâstă linie de conduită împedecat’a pe guverne pe care țara le considera rele— cari s’au credut obligate în multe împre- jurări a lăsa la uă parte legalitatea și a lucra cu arbitrariu—împedecatnleafi dic, pe acele guverne de a cădea ? Nu vă răs- pund efi; sunteți bărbați politici cu espe- riență lungă ; un trecut recent este în fa- cia nâstră și rămâne ca D-vâstră să răs- pundeți. Efi am convingerea profundă, D-lor, că licența presei, fie ea din partea acelora cari se numesc reacțiune, fie din partea a- celora care se numesc demagogie, nu se consideră la noi ca elemente politice sub- virsive în sânul societățel; pentru acâstă licență, nu este pedepsă mal mare, de cât de a o condamna la discredit, și nu se pâte discredita mal bine de cât atunci când nu ’I se va face nici uă-dată onâre. ca din u- nele fapte, cari nu aduc nici uă perturba- țiune în senul societățel, să se caute a se face delicte, dându-le uă importanță care n’o au. Și să mă erte să o spun onor. D. Bâscoveanu că a făcut erâre să dea im- portanță unul articol care alt-fel nici nu trebuia băgat în sâmă. Acâsta este pedâp- sa. Trebue să se lase să se tocâseă licen- ța, ideile eronate; să se tocâseă chiar ar- ma injuriei și a calomniei care am vă()ut’o că se întrebuințâsă în lupta politică de presa care este în opoșițiune,—și nu cre- deți că guvernul acesta a fost cel mai me- najat dim partea unor diare. D-lor, credința mea adâncă este că când guvernul, bărbații politici, când autorită- țile constituite vor urmări cutare articol pentru că esprimă uă idee suversivă, sati pentru că conține declarări nedrepte și in- juriâse la adresa cufărul bărbat de Stat, cutărel sati cutărel autorități constituite, când vor urmări, (Jic, asemenea articol, este a ’I face maî multă onâre, este a atra- ge atențiunea publică asupra lui; — când alt-fel, ar fi trecut nebăgat de sâmă—este a pune aureola persecutatului pe capul a- celuia, care de altmintrelea ar cădea sub disprețul acelor âmenl de bine. Etă greșala care s’a comis de multe gu- verne trecute, etă greșala de care am cre- zut că trebue să mă feresc, pe cât voiti a vea onâre să fac parte din guvern ; și nu- mai din punctul de vedere al unor consi- derațiuni întemeiate, sănătâseși principii de Stat și de guvernământ am dis: nu voiu face nici un fel de urmărire în delictele de presă. Etă pentru ca ați vâdut că penă acolo am mers cu condescendența în cât să nu permit nici măcar să se relevese, să se rectifice, prin comunicate în Monitor, neadevărurile de cari de multe ori am vfi- dut că colânele jurnalelor sunt pline și pe care ’șl întemeia calomniele lor contra gu- vernului și chiar a administrațiunil justiții, în capul căreia am onâre să mă găsesc. EI bine, D-lor, care este consequența, din punctul de vedere al ordinului social din punctul de vedere al întemeierel institu- țiunilor politice care le avem, cu acâstă sistemă a onor. D. Bâscoveanu ca un o- nor. senator să fie în drept să se emoțio- nese de un articol de jurnal penă într’atât în cât să ’l aducă în discuțiunea Senatu- lui ? Oare vedeți D-vâstră că acest regim al presei, că acâstă stare de lucruri a fost causa de a se produce în senul societățel niscai-va frământări, niscal-va manifestări inlegale, revoluționare, ca să dic așa, care trebue să ne îngrijâscă, pentru a veni să punem chestiunea cum a făcut D. inter- pelator ? D-lor. eti trăesc în mijlocul a- cestel societăți ; D-vâstră sunteți martori al stărel de lucruri de adî, spuneți dâcă un articol de calibrul acesta a fost îs stare să producă un asemenea fapt, sati să fie causa verl-unel perturbațiunl în senul so - cietăței ? Apoi din norocire sati nenoroci- re articolele de jurnale sunt fârte puciul cari le citesc; marea mulțime, aceea în care articolele subversive ar putea să ră- dice uă furtună, este un bine că le sunt inaccesibile prin faptul deplorabil că nu sciti să citâscă și să scrie. Cine sunt acei cari se adapă de lumi- nile ce presa revarsă asupra societățel ? Neapărat sunteți D-vâstră, D-lor sunt a- ceia cari ati opiniuni, mal mult sati mai pucin, în țâra acâsta. Apoi opiniunea ace- celora se pâte influența prin un articol care ar invita societatea la insurecțiune sau rescâlă ? Apoi, D-lor, e de presisos să mai spun că nu se pâte influența întru nimica asu- pra liniei de conduită politică a acelor cari se ocupă de politică în țâra acâsta prin articole cari se publică în unele jur- nale! Ast-fel dâră D-lor, cred eti, că ar fi uă erâre perniciâsă ca noi să ne lăsăm alte ocupați uni și îngrijiri mal seriâse carî trebue să atragă atențiunea nâstră pentru ca să vedem ceea ce se scrie prin jurnale și să căutăm a le urmări, a face pro- cesul lor. Afară de acâsta mai este și un alt inconvenient și care l’afl simțit maî cu sâmă guvernele cari 'șl au făcut chiar din- tr’easul, ca să Februarie 1877 M0N1T0RUL OFJAL AL ROMÂNIEI 1149 Se pune la vot închiderea discuții prin sculare și ședere și ivinduse îndoială asupra votului, să cere a se face contra probă prin bile. — Se pune la vot prin bile continuarea discuțiunel și resnltatul este cel următor: Votanțî.............. .46 Majoritate absolută ... 24 Bile albe.............27 Bile negre ...... 19 D. vice președinte, I. Ghica. Prin ur- mare discuțiunea continuă. D. Deșliu are cuvântul. (Va urma) ADUNAREA DEPUTAȚILOR SES1UNEA-0RDINARĂ Ședința de Ia 7 Februarie 1877. Președenția D-lui președinte C. A. Ro- setti asistat de D-nil secretari F. Aluneanu, A. Vizanli, G. Tăcu și I. Lățeseu. (Urmare) D. Eugenia Stătesca. D-lor văd că sub formă de cestiune prealabilă, în realitate s’a discutat chiar fondul cestiunei. Voiu fi silit deră să esamines și eu objectul prin- cipal al discuțiuei. De ce este vorba ? De a se sci decă trebue, decă putem lua atji în considerare projectul de budget al comi- siunel, saă decă nu este mai bine să pri- mim propunerea făcută de a se urma pe a- nul 1877 cu budgetul anului 1876, penă ce se vor traduce în legi modificările ce se pot introduce în organisarea judecăto- râscă. D-lor eu nu cred că se pâte lua a 8 Februariă. Ședința de la 8 Februarie, 1877. Președenția D-lul președinte D. Leca, asistat de D-nii secretari F. Aluneanu, A. Vizanti, G. Tăcu și I. Lățescu. Ședința se deschide la amiadl. Presențl 97 D-nl deputațl. Nu răspund la apelul nominal 53, și a- nume : Bolnavi: D-nil I. O. Fundescu, C. Grigorescu, T. B. Lățescu, Gr. Serurie, N. Viișoienu, H. Zugrăvescu, A. Teriachiu. In congediu D-nil A. Agioglu, Sc. Călinescu, C. Ca- targi, P. Constantin, D. Cozadini, G. Ga- 1152 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 15 (27) Februarie 1877 mulea, C. Bobeica, G. Magheru, G. Mantu, gură acâstăSfuncțiune este crerată prin uă D. Miclescu, G. Miclescu. I. Sturza, E । Vergati. M. Vladimirescu, P. Zamfirescu,¹ M. Burileanu C. Climescu, M. Ghelme- ■ lege. Așa der, penă la abrogarea acestei legi, pentru care vă voiti supune în dată un project, vă rog să mențineți acest post. Recunosc că este inutil, ânsă Camera a adoptat uă normă, aceea că de câte ori va fi un post creat prin uă lege, să nu ’l desființede fără uă prealabilă lege. De uăcam dată mențineți postul acestui șef de biurou și vă voiti citi chiar adi un mesagiil cu un project de lege relativ la desființarea acestui post. D. vice-președiute. Să înțelege că până la votarea acelei legi pe care ne a anun- țat-uă D. ministru, postul șefului de biu- roti pentru lucrările fostei epitropil ră- mâne în ființă. Se citesce paragraful statisticei. D. I. C. Câmpiueanu, ministru jus- tiției'. V’aș propune că la serviciul sta- tistic de pe lângă acest minister să ră- mână referendarul numai cu un adjutor. Adunarea încuviințâcjă propunerea D-lul ministru. 4 Cele-l-alte paragrafe până la registra- tură se adoptă fără discuțiune. Serviciul subaltern nu se primesce după lucrarea comisiunil budgetare. D. Al. Sihleanu. Acum vine curtea de casațiune. D-lor, pentru curtea de casați- une ați votat uă lege în urma căreia vor românea ca economii, reducțiunile făcute la grefă; restul rămâne după statul cel vechiu. D. N. Dimancea. Pentru curtea de ca- sațiune s’a presentat uă lege de onor. D. ministru, și în discuțiunea care s’a urmat asupra acelei legi a fost vorba să se lase doul grefieri, âr nu trei, și s’a depus pe urmă un amendament ca să rămână trei grefieri. Mal mulțl deputațl ati votat trei grefieri, ânsă având convicțiunea că amendamentul propunea doui grefieri: (în- treruperi). Dați ’m voe, D-lor, acum este ocasiunea de a reveni asupra acelui cas, cu ocasiunea votărel budgetului, ca să prevedem cifra aci așa după cum a fost spiritul Camerei când a votat aceea lege adică să fie numai doul grefieri D. vice-președinte. Numai putem re- veni căci legea este deja votată de Came- ră, afară numai daca Senatul uă va amenda, și va veni din nouă înaintea Camerei. D. N. Dimancea. Putem să votăm tot d’auna uă lege, ca în uă ramură a admi- nistrațiunil să fie 2, 4 sâti mal mulți func- ționari, și când este vorba de budget, să nu avem midlâee a pune în aplicațiune aceea lege, și să votăm numai parte din funcționari, care se pună în aplicațiune aceea lege în mod suficient. Acâstă lege nu este âncă votată de Se- . nat. Putem prin armare pune ca măsură budgetară să se plătâscă numai doul gre- fieri ; căci din discuțiunea urmată în Ca- geanu, Gr. Cozadini. Fără, arătare de motive D- D. Anghel, N. Bujoreanu, A. Candi- ano-Popescu, N. Caraianoglu. N. Catargi, L. Costin, G. Dimitrescu, G. Esarchu, C. Fleva, D. Giani, C. Giuvara, P. Grădiștânu, M. Negulescu, N. H. Nicola, C. Peșiacov, 1. Poenaru-Bordea, G. Pruncu, G.Rădescu, G. Radovici, G. Rosnovanu, M. Schina, C. Șoarec, E. Stătescu, A. Stirbey, G. Ver- nescu. I. Carabatescu. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se comunică Adunăreî demisiunea din mandatul de deputat a D-lul Simeon Mi- hălescu și se primesce. D. vice-președinte. Declar dar vacant colegiul II de Ialomița. Acum la ordinea dilel avem budgetul ministerului justiției. D. Fr. Milescu. D-lor, ’mi permit a e- mite o simplă opiniune, și voiu fi fericit daca și Adunarea o va împărtăși. Fiind că erl s’a decis să votăm budge- tul ministerului justiției după acela al a- nulul 1876 cu economiile cari s’ati intro- dus prin anume legi în vara trecută, de aceea ași fi de părere să nu mal discutăm acel budget pe capitole, sati pe paragrafe, ci să se pună la vot suma în total. D. vice-președinte. Nu se pâte, căci pâte Camera va voi să facă și alte reduc- țiuni. D. Fr. Milescu. Să votăm budgetul cn reducțiunile c i ati avut loc, ca să nu per- dem prea mult timp. D. I. Câmpineanu, ministru justiției. D-lor, neapărat că s’ar perde mult timp cu votarea budgetului peparagrafe, însă nu ’mi pare tocmai reglementară procedura indi- cată de D. Milescu, fiind că nu sunt la tâte cifrele legi organice, și sunt articole unde Camera și’ar putea esercita contro- lul său. Voci, da, da, să votăm pe rînd. Se dă citire statului No. I și se adoptă fără discuțiune, paragraful personalului ministerului și acela al secțiunii compta- bilitățiî. Se citesce paragraful secțiunii judiciare. D. I. Câmpineanu, ministru justiției. Ași cere ca să mențineți postul unui ad- jutor, fiind necesariti, de âre-ce secțiunea judiciară coprinde întrâga supraveghiare a lucrărilor judecătorescl din tâtă țâra. Voci. Se primesce. Se pune la vot personalul secțiunel judiciare și se primesce cu modificarea cerută de D. ministru. D. I. C. Câmpineanu, ministru jus- tiției. La secțiunea judiciară, prin budge- tul anului 1876, se prevede un șef de biu- meră asupra acestui project de lege, să roti pentru lucrările fostei epitropil. Sin-| constată că curtea de casațiune pâtă să mârgă numai cu doul grefieri. De aceea prdpul ca cestiune budgetară să se supri⁻ me din budget plata celui de al treilea grefier de la curtea de casațiune, rămâind numai doui, și când vom avea mijlâce, daca se va vota și al treilea grefiier și de Se- nat, vom aplica și aceea parte a legel, ca să fie trei grefieri. D. I. Câmpineanu, ministru justiției. Singurul cuvânt ce voiti opune la legitima dorință a D-lul Dimancea de a face eco- nomii, este acesta: ca statul curțel de ca sațiune este prevădut prin uă lege ‘orga- nică, și când D-vâstră schimbați prin budget remunerațiunea procurorilor și a impiegaților subalterni al grefieî, aș pu- tea dice că atunci Camera anticipâsă a- supra votului Senatului; căci vedeți cașul când Senatul n’ar aproba acel project de lege votat de Cameră, am încurca compta- bilitatea cu desăvârșire și am fi nevoițl să venim cu credite înaintea D-vâstră. Prin urmare la ce tinde p ropunerea D-lul Dimancea? Tinde la un lucru care nu se pâte admite, căci pentru procuroil și pannru fun cționari de grefă este cel puțin lucrul îndru- mat, s’a votat uă lege de Cameră și acea lege este în punctul de a se vota și de Senat. Afară de acâsta, prin propunerea D-lul Diman- cea nu s ar ajunge nici scopul de economie pentrrf contribuabil, căci aceea lâfă a gre- fierului, care propune D-sa să se econo- misâscă, sciți că după legea pensiunilor ea:va trece la casa pensiunilor căci așa dice legea, că uă lâfă prevădută în lege și ne plătită funcționarului ce era să uă pri- mâscă fiind-că nu s’a numit acel funcțio- nar, aceea lâfă să se dea la fondul pensi- utnilor. Așa dâr nu este nici un folos pen- tru conribuabill; și apoi nulcre^ eă mal merită fondul pensiunilor să T dăm un ad- jutor, când noi reducem personalul diferi telor servicie la strictul necesarii pentru economie. De aceea ve rog să primiți statul curții de casațiune așa cum este în lege cu mo- dificarea făcută numai prin legea ce s’a votat de Cameră asupra parchetului și g re fiii. — Se pune la vot statul curții de casa țiune cu modificarea făcută prin legea vo- tată de Cameră și se primesce. — Se citesce statul No. 3. pentru cur- tea de apel din Bucuresci. D. I. Câmpineanu, ministru justiției. D-lor, rectificarea ce cer aci, nu este nici în numărul membrilor nici în funcționarii superiori; v’aș ruga însă ca numărul seri torilor să nu fie așa de împuținat, ei să rămână numărul de 17, fiind-că nu lucră- rile civile împovărâsă curțile de apel, ci cele coreeționale; fie care secțiune a curții de apel are câte dece procese coreeționale pe di, și scițl că procedura în acâstă ma- terie este grațiâsă și nu sefacti hotărîrele de cât prin însăși cancelăriele curților, nu prin portărel, și nu ar fi cu putință să 15 (27) Februarie 1877 NITORULFICIAL AL ROMĂNIEÎOMO 1153 se facă acele lucrări deca s’ar face uă re- ducere așa de mare la copiști, prin urmare numărul de 17 este minimul pentru cur- țile de apel. Asemenea și pentru aprobi; peste acești 7 aprobi sS se adaoge încă unul, adică să fie 8 aproqll, acesta este strictul necesariu la care putem să ne oprim și fiți siguri, D-lor, că n’aș fi luat timpul Camerei daca n’aș fi vâdut că acesta este strictul nece- sarii ce tr«bue să votați. D. A. Sihleanu. Comisiunea primesce propunerea D-lui ministru. — Se pune la vot personalul curții de apel din Bucuresci cu adaosul propus de D. ministru și se primesce. — Se citesce statul parchetului curții de apel din Bucuresci. D. N. Furculescu. D-lor, s’a decis uă- dată că numai legile esistente pot fi luate de basă pentru așternerea budgetului, căci nu putem noi când facem budgetul să luăm de basă uă lege care încă nu esistă, care după Constituțiune nu are încă forma ei esteriâră așa cum cere Constituțiunea. De acea dic să amânăm acestă cestiune până ce legile de economie ce am votat noui, vor primi forma constituțională, adică penă vor trece prin Senat, și se vor sanc- ționa. Art. 2. din legea comptabilității dice curat, că puterea esecutivă nu pdte mânui alt-fel bani publici, fie în ceea ce privesce veniturile, fie în’ceea ce privesce cheltuie- lele, de cât conform legilor speciale; prin urmare nu ne e noă permis să aședăm budgetul pe basa unor legi care nu esistă încă, fiind-că n’att trecut prin tâtă filiera constituțională. Propun, dâr, să suspendăm votarea a- cestui capitol. D. N. Dimancea. Este ne tăgăduit, D-lor că cu cestiune de comptabilitate are drepta- te D. Furculescu; ca cestiune de legalitate, asemenea pare a avea dreptate, mai cu sâ- mă în modul cum D-sa a pus cestiunea.— In adevăr D-lor. ce facem noul acum? Su- primăm din budget funcționari cari astădl funcționâsă în virtutea unei legi constitu- tive; și cum suprimăm acest! funcționari? In prevederea unor legi care nu s’au votat încă. încă de mai nainte am susținut în acestă onorată Cameră, și Camera a admis, că tote legile acele care constituesc uă dre- gătorie âre-care, trebue să fie esecutate în raport cu mijlâeele budgetare. Camera a cerut de la D. ministru de justiție un pro- ject care s’a și presintat, și prin care s’a modificat legea constitutivă a procurori- lor. Uă-dată acestă lege votată, noul tre- bue să votăm și budgetul conform cu ea Dar, ni se dice : acestă lege n’a trecut și prin cel-alt Corp Leguitor (întreruperi) Eu respect drepturile Senatului, dar nu ’i dau titlul de Corp Ponderator, ’I numesc CorpjLegiuitor, nici mai mult nici mai pu- țin, cu acelâșT drepturi ca și noui; și când Senatul se va numi el însuși Corp Ponde- rator, voiu numi și eu Camera : Corp Pon- derator. Cestiunea dâr nu este aci, cesti- unea este că unde vom ajunge dacă așe- dând budgetul conform legii ce am votat, acestă lege nu s ar vota și de cel-l-alt Corp Legiuitor? Aci e cestiunea : ce vom face în asemenea cas? Ei bine, de și nu voim să mal votăm credite suplementare, dacă însă Senatul va respinge legea votată de noui, vom fi siliți să votăm în urmă a- cele credite suplementare pentru plate procurorilor ce noul am suprimat, însă la vom vota pe respunderea celui-lalt Corp, și țâra va sci că noul am voit economii, și Senatul le a respins. D. ministru de justiție. Eau cuvântul, D-lor, pentru că voiu să se înlăture un e- chivoc. Se pâte crede de unii din domni depu- tațl că, dacă noul n’am înscrie în budget acâstă cifră am face un act usurpător, în sensul acesta că am paralisa prin antici- pațiune votul Senatului. Nu viu să contest înaintea D-vâstră a puternicia Camerei, însă nu e mal puțin adevărat că dacă Senatul va respinge le- gea votată de Cameră, nu vom putea face alt-fel de cât să ne închinăm votului sâu, și să venim a cere de la Cameră un credit suplemenfar cu care să întâmpinăm aceste cheltueli. Recunosc că acestă procedare pdte să aibă uă parte rea, din punctul de vedere al comptabilităței; însă, din punctul de vedere al strictei legalități, nu este nimic compromis. Noi astăzi credem că Senatul nu se va opune de a ap oba legea votată de Cameră. Dâcaînsă uă va refusă, atunci vom cere un credit pentru plata funcțio- narilor ce se suprimă prin acea lege. Ne făgăduind dâr prerogativa Senatului, vă rog să bine-voiți a vota budgetul în condițiunile ce vi se presintă. D. Em. Pache-Protopopescu. D-lor, cred că trebue să fim consecuențl cu vo- tul ce am dat ert priimind amendamentul D-lul Vulturescu, subscris de mine și de alții. Prin acel amendament am statuat că budgetul ministerului justiției pe anul 1877, va fi acela al anului 18 76. Prin ur- mare trebue să votăm budgetul pe anul acesta dupe budgetul anului trecut; și în- dată ce legile organice de economii ce am votat vor fi trecut și prin Senat, se vor realisa acele economii de D. ministru de justiție Cată dâr, D-lor. să fim consecuențl cu votul ce am dat erl, adecă de a vota bud- getul ministerului de justiție pe anul co- reot dupe acela al anului 1876, remâind ca D. ministru să facă economiile ce am votat, dâcă legea va trece și prin Senat. D. Al. Sihlâuu. D-lor, de erl pânâ adî nu ar trebui să votăm uă propunere pe care am votat’o. D. Vulturescu a făcut uă propunere pe care Camera a votat’o, în mare majoritate, dâcă nu cu unanimitate, pro- punere care dice că se va vota budgetul pe 1877 cu rectificările și reducțiunile făcute în cursul anului 1876 până Ia lu- liă, și cu reducerile făcute de comisiunea budgetară, întru cât acele reducțiunl nu ating legile organice. Voci. Așa e. D. Al. Sihleanu. EI bine, voiți să re venițl asupra acelui vot ? Atunci puneți cestiunea pe acest tărâm și uă vom dis- cuta. Dâr efl cred eă nu puteți reveni, căci ați votat deja în acest sens curtea de ca- sațiune, și tâte cele-lalte budgete. — Sc cere închiderea discuțiunii, și puindu-se la vot să priimesce. — Se pune la vot parchetul curții de apel din Bucurescl, și să priimesce. — Se citesce personalul curții de apel din Iași. D. ministru justiției. D-lor, din 15 scriitori câți erau în budgetul anului 1876, împreună cu parchetul, vă rog să nu scădețl trei, ci numai doi, așa în cât să remână nu 12, ci 13. Asemenea vă rog să reduceți apropii la 6, nu la 5. D. Al. Sihlânu. Comisiunea primesce propunerea D-lui ministru. — Se pune la vot parchetul curții de apel din Iași cu modificările propuse de D. ministru al justiției, și să priimesce. — Se citesce parchetul curții de apel din Iași și să priimesce fără discuțiune. — Se citesce personalul curții de apel din Craiova, D. I. Câmpineanu, ministru justi- ției. Aci vă rog, D-lor, să adăogați un ajutor de clasa a doua. — Se pune la vot curtea de apel diu Craiova, cu modificarea propusă de D-nu ministru, și să priimesce. — Se citesce personalul curții de apel diu Focșani. 1154 MONITORUL FICIAL AL ROMÂNIEI > (27)1 .'. dric 1877 D. ministru justiției. Aci. D-lor, vă rog să nu adăugați ajutorul de clasea a doua, cerut pentru Craiova. Se pune la vot cu cererea D-lul mi listru și să priimesce. — Se citesce spesele de material pen- tru tâte curțile de apel: pentru Bucurescl 2.400 lei în loc de 4,200 cât era în bud- getul pe 1876; pentru Iași, Craiova și Focșani câte 1,560 lei, și puindu-se la vot să priimesce fără modificare. Se citesce personalul tribunalului de Ilfov. D. I. Câmpineun, ministru justiției. D-lor deputațl, în privința personalului tribunalelor, vă declar că personalul su- perior este constituit prin legi organice, și prin urmare trebue să’I lăsațl ast-fel cum e. Cât pentru cel inferior, decă mă credeți, și dâcă voițl să vă convingeți chiar prin D-v. referindu-vă la cunoscințele D-v. de localitate, dâcă e ceva cu totul împo- vărat în tribunale, este personalul grefelor. Prin urmare, D-lor, vă rog să votați per- sonalul grefelor la tribunale în tocmai du- pe cum e îu budgetul anului 1876, și du- pe cum a fost rectificat de onor. D. Feri- chide, predecesorul în ministerul justiției. S’a redus acest serviciu la ultima limită, și a merge mai departe, este a’l paralisa cu totul lucrările. Cred că, dâcă Camera va fi convinsă împreună cu mine, de ceea ce am dis asu- pra acestui personal, nu va urma de cât uă simplă citire. D. Al. Sihlenu. Voițl, D-lor, să vă citesc acest personal ? Voci. Nu, dâcă e ca în budgetul pe 1876. D. vice-președinte. Cred, D-lor, de prisos a se mai citi personalul. Numai, când vom ?eni la material, veți putea fa- ce modificările ce veți voi. — Se pune la vot personalul tribunale- lor și să primesce. — Se citesce materialul tribunalelor, cheltuiala cancelariei pentru tote tribuna- lele 32 760 lei. D. ministru justiție. Aș ruga pe onor, Cameră ca la cheltuiala materialului tri- bunalelor să mal adaoge 70 lei pe lună, ceea ce face în total un adaos de 840, ast- fel că cifra totale a cheltuelilor tutulor tribunalelor să fie de 33,600. Se pune la vot cifra propusă de D. ministru și să priimesce. Se citesce cheltuiala curților de a pel pentru material. D. ministru justiției. D-lor, chiria localului curții de apel din Bucurescl es- te numai de 4 800. D. vice-președinte. Atunci, fiind-că în budget e prevădută cifra de 5000, pun la vot cifra acâsta cu scădement de duoe sute. — Se pune la vot cifra de 4,800, pre- cum și cheltuelele de cancelarie și să în- cuviințâdă. — Să citesce paragraful judecătorielor de pace. D. ministru justiției. D-lor, prin le- gea din 1875 s’a adăogat uă judecătorie de pace în Alexandria pentru care se chel- tuesce 2,880 lei la personal și 120 la ma- terial. Vă rog dâră să prevedeți în bud- get și acâstă cifră. — Se pune la vot cifra judecătorielor de pace împreuă cu cifra necesară pen- tru judecătoria de pace din Alexandria și să primesce. —Se pune la vot cifra pentru materialul acestor judecătorii și se primiesce. — Se pune la vot budgetul ministeru- lui justiții în total, și resultatul scrutinu- lui este cel următor: Votanți ..................62 Majoritate reglementară . 39 Bile albe pentru .... 57 Bile negre contra .... 5 D. vice-președinte. Adunarea a adop- tat budgetul ministerului justiției. D. președinte al consiliului. Voiă să atrag atențiunea onor. Camere asupra unei erori care s’a comis cu ocasiunea vo- tării budgetului direcțiunii telegrafelor și poștelor, căci s’a suprimat un inspec- tor, credendu-se că așa cere legea, pe când în lege să dice să fie un inspector gene- ral și duol sub-inspectorl, de aceea eu vă rog să reveniți și să puneți un inspector superior și duoî sub-inspectorl. D. președinte. Pentru ca să putem sfârși budgetul, ar trebui ca comisiunea să aibă uă (Ji liberă pentru a aduna ci frele ; și deca se va fi făcut acea scăpare din vedere de care ne vorbesce D minis- tru, uă vom supune Adunării și se va dis- cuta cașul. D. P. Ghica. Cer°r«a D-»ui prim-mini- stru este fârte legitimă, dâr e uă cestiu ne de procedură care ne împedecă : Uă a- semine erâre s’a făcut și cu ocasiunea budgetului ministerului de lucrări publi- ce, când s’a omis de a se vota un fond pentru gradinele publice. A venit D. mi- nistru de lucrări publice îndată după ce s’a votat și a cerut rectificare, dâr preșe- dintele a declarat că nu se mal pâte face nici uă modificare dupe ce s’a votat bud getul în total și că, dâca D-nu ministru de lucrări publice are trebuință de aceea rectificare, nu are de cât saă să vină cu un project de lege anume, saă să ceră un credit estra-ordinar, și atunci va putea înscrie acea cifră între cheltuelele acelui minister. Onor. D-nu ministru de lucrări publice a aderat la propunerea D-lul pre- ședinte. Dâca s’a priimit uă-dată acâstă proce- dură, nu ar fi bine să uă schimbăm acum cu modificarea cererii făcute de onor. D. ministru de interne, care la rândul seu ar putea asemenea să vină cu un project de lege prin care să câră adaosul celor duol inspectori. D. președinte al consiliului. Eu mo unesc cu propunerea ca să vin cu un pro- ject de lege de credit estra-ordinar și crecl că voiă veni în curând cu un asemenea credit. Penă atunci însă, și penă când onora- bila comisiune budgetară, în unire cu D. ministru de finance, vor lucra la echili- brarea budgetului, penă atunci vă rog să luați în discuțiune datoria publică. Rog asemenea pe domisiunea budgetară de a cerceta și a presența budgetul eforiei spitalelor civile. D. I. Codrescu. Comisiunea budgeta- ră s’a ocupat cu acest budget și a însăr- cinat pe D. Vulturescu a face raportul; în curând va veni în desbaterea Camerei acel budget. D. vice-președinte. Acum la ordinea dilei avem budgetul datoriei publice. 1. Codrescu, raportorul comisiuuiT budgetare, dă citire budgetului serviciu- lui datorii publice pentru esercițiul anu- lui 1877, în următârea coprindere: 15 (27) L'ebroarie 187? MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1155 BUDGETUL SERVICIULUI DATORIEI PUBLICE, PENTRU ESERCIȚIUL ANULUI 1871 ' (HMl •„ I După budgetul Admise pentru NATURA DATORIILOR pe 1876 1877 Lei £ Lei । OBSERVAȚIUNI SECȚIUNEA I i Darea către înalta Portă, anuitatea împrumu- turilor, garanția pentru căile ferate, procente pentru împrumuturile provisoril. 1 CAPITOLUL I Art. 1. Darea către Sublima P6rtă, pertru lei 4,000,000 curs din Constantinopole, sati lire otoma- ne 40,000, calculate a lei 22 bani 70 cursul tesau- rulul ................... 908,000 908,000 Art. 2. Cheltuielele pentru efectuarea acestei plăți 15,000 6,000 ---• CAPITOLUL II împrumutul contractat cu banca otomană și frații Stern, Broter, din Londra pe temeiul leg el de la 30 Dec. 1863, capitalul nominal de lei noi 22,730,370, bani 37, sati lire sterline 916,000. Efectiv lei noi 17,830,630, bani 74, (acest împrumut se stinge în Februarie 1888) Art. 1. Procente a 7°/0 și amortismentul 2% cal- culat de la 1 Martie 1877 penti la 1 Martie 1878, după contract și tabela de amortisare acestei da- torii ......... .......... 2,059,575 --- 2,062,200 Variațiunea acestei cifre este după Art. 2. Comrsion, a % la sută, asupra anuităței, acea a anuităților fixate după con- acordat bancherilor după art. 14 din contract • . 10,297 86 10.311 tract prin un anume tabloti. Art. 3. Cheltuell de schimb și pentru transmi- terea anuităței la Londra și cheltuMa delegatului însărcinat din partea guvernului spre a asista la tragerea obligațiunilor la sorți........ 51,324 40,000 După cheliuielele efectuate în anii CAPITOLUL III trecuți. împrumutul de franci 31,610,500, valore nominală, sau franci 18,500,000 valorea reală, contractat în Francia cu D-nii Openhaim, nepot și companie, banchieri din Alexandria (Egipt) S. Sulsbach ban- cher din Francfurt (pe Mein) și Oscar Planat, du- pă convențiunea încheiată la Paris, in 28 Octom- bre 1866 stil nou (acest împrumut se stinge în Noembre 1889). Art. 1. Anuitatea acestui împrumut, 8 la sută procente, plătitore din 6 în 6 luni și amorți sarea De transport ’ 3^041196 86 3,026,51 î 1156 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 15 (27) Februarib 1877 După budgetul Admise NATURA DATORIILOR pe 1876. pentru 1877. OBSERVAȚIUNI Lei B Lsl |B 1 Transport . . . 3,044,196 3,026,511 plătită la finele anului, stil noii (art. 10 din contract și convențiunea adițională) în livre sterline, a 25 franci va'Orea reală, după tabela de amortisare . 3,048,200 --- 3,047,660 - Art 2. Comisionu a % °/0 asupra întregel anuități > După tabloul de amortisare. (art. 14 din contract),........ ... 15,421 --- 15,238 30 Art. 3. Ohetueli de schimb și pentru transmiterea banilor ................ 100,000 --- 70,000 --- Idem. Art. 4. Sp°se de transpor pentru agenții guvernu- lui spre a asista la Irigarea la sorți a oblițiunilor . 800 --- --- --- Suprimat avend a se solda acest CAPITOLUL IV. serriciu tot din cifra alocată la Ari. unic. Capital și procente pentru stingerea o- art 3, cap. 2. bligațiunelor de deposite judecătoresci din partea de După cifra răspunderilor din anii | dincolo de Milcov.............. 20 000 0,000 CAPITOLUL V trdcuțr. Împrumutul de lei 78,000,000 nominal, efectuat în obligațiuni domeniale după legea din 10 luniu 1874, (acest împrumut se stinge în Liliu 1891). Art. unic Procente și amortisment, plătite la 1 6 lanuarifi și 1 luliu stil noii, a fie-cărui an..... 8,000.000 8,000,000 CAPITOLUL VI Împrumutul cu rentă de 44,600,000 nominal după I gea din 6 JHartiu 1875. Art. 1. Rentă de 5 °/0 plătită pe tremestru . . . ( 2.230,000 Art. 2. Cheltuell de schimb, comision și trămite- ( 50,000 rea banilor................. 748,900 capitolul vn Art. unic. Procente a 772 % 'a capitalii 1 de lei 9,985,320, bani 83, împrumutate de la casa de depu- neri și consemnațiunl pe temeiul legel din 9 Martifi j 2 400.000 1872 .................. 748,900 CAPITOLUL VIII Anuități pentru construcțiunt. Art. 1. Anuitatea pentru construcțiunea podurilor i| de fer (îucetedă în Decembre 1880)........ 1,443,274 1,443,274 t Art. 2. Anuitatea pentru construirea căei ferate lașI-Ungheni (încet^ă la luniu 1876) 452.425 55 452,425 55 1 i Anuitatea construire! căel ferate Bucurescl-Giur giu (încetată în Octomhre 1876) . ... 2,010,000 De transport 21,283 037 ri 19,099,009 15, 15 (27) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI I Admise , După budgetul pentru 1877 OBSERVAȚIUN1 NATURA DATORIILOR pe 1876. ___ Lei | B- Lei | B. Transport . . 21,283,037 71 CAPITOLUL IX 82 Procente garantate pentru că ile ferate Art. 1. Fond pentru procentele garantate prin lr- gea din 21 Decembre 1871, societății acționarilor că 1 ferate Roman-Bucuresci-Verciorova (919 hilo- metre)......... 18,609,750 Art. 2. Fond pentru procentele garantate pentru calea ferată Suceva-Roman-Iași-BotoșanI..... 3,857,025 (Escedentul de venituri resultând din esplotarea acestor linii se află trecută în budgetul veniturilor). CAPITOLUL X 19,099,009.15 Art. unic. Procente la bonurile de tesaur pentru 1 împrumuturile ce Statul va face în cursul anului pe- 18,609,750 - nă la intrarea fondurilor, conform legei din 7 Au- 3,857,095’92 gust 1871 ................. 200,000 200,000 - Totalul secțiunel I. . 43 9498,13 53 41,765,784 97 SECȚIUNEA 11 19 n85 19 Snbvențiunl și rente 19 185 19 CAPITOLUL XI 19 185 19 Pentă după testamentul defunctului Temeli Gadela 78 7,777 78 pentru fondul de 40,000 lei vechi, depus la Mitro- 88 18,518 88 polia din lași în anul 1843 37 370 37 Art. 1. Renta ospitaluluî din Chișineu (Basarabia 78 2,177 78 Rusă)................... 185 Art. 2. Renta ospitaluluî din Nijua (Rusia). 185 Art. 3. Renta «spitalului St. Spiridon diu lași. . . 185 CAPITOLUL XII Art. unic. Subvențiunea casei monastrrel St. Spi- ridon din Iași ... .... 7 777 [ CAPITOLUL XIII i Art. unic. Subvenția casei monastirel St. Spiridon din Iași pentru întreținerea ospiciululde infirmi de la Galata........,. ......... 18,518 CAPITOLUL XIV Art. unic. Embaticul cuvenitjbisericel Stejarul din ’ Bucuresci, pentru locurile luate în anii 1875 și 1860 i în trebuința Statului ...... ..... 370 CAPITOLUL XV Art. unic. Renta către municipalitatea din Ismail, pentru dreptul de pescuit in bălțile orașului Ismail, care aă trecut în domenul Statului . ... . 2,177 De transport. . 43,979,213 91 41,795,185 35 1158 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 15 (27) Februaie 187 După; budgetu Admise A TI RA DATORIILOR pe 1876. pentru 1877. OBSERVAȚIUN1 Lei |B. Lei B. 1 Transport . - 43,9/9,213 91 41,795,185 35 1 CAPITOLUL XVI Art. unic. Procente acordate D-lul Marin Hristes- eu prin sentința tribunalului Teleorman din 21 Au- gust 1869, rămasă definitivă și esecutoriu în urma decisiunei curțel apelative secția II din Bucuresci de la 13 Septembre 1865. sub No. 97, calculat pe un an de la 11 lanuariii 1877 până la 11 lanuariii 1878, la suma de lei vechi 6,836 parale 20, a treia parte din suma de lei vechi 20,515 parale 20, încasată la te- saur în anul 1864 cu recepisa casieriei Teleorman No. 96, din prețul caselor vândute în comptul crean- ței datorite Statului de către D-nu lorgu Hristes- cu, care procente urmâclă a se plăti pe fie-care an D-nel Maria Hristescu, până la încetarea din viață, ' când se atinge dreptul săfl de hrisis....... 253 20 253 20 CAPITOLUL XVII Art. unic. Procente cuvenite institulul Elisabetaan la capitolul de lei vechi 10,000, sâti lei noul 3,703 bani 70, lăsațl prin testament de reposatul Clucer Dimitrie Uriano, care se află spre păstrare în casa Statului, calculat a 10 la sută pe an, de la 15 Fe- vruarift 1877 până la 15 Februariii 1878 .... 370 --- 380 CAPITOLUL XVIII Recompense naționale, pensiuni, adjutore viagere indemnisațiuni Art. 1. Subvențiune acordată casei pensiunelor du- 85 1,851,851 85 pă art. 14 din legea de la 15 Februariii 1868 . . 378 384 Art. 18. Adjutdre viagere recompense naționale, 1,851 851 43 2,260.359 jg Adaosul este spre a satisface le- indemnisațiuni de scutelnicl.......... 359,380 gea din 3 Septembre 1876, pentru Totalul secțiunel II 2,241,255 recompensa acordată D-lnl Sc. Făl- Total general 46,191j 68 96 44,026,144 40 coianu. 1 1 i 15 (27) Februarie 18W MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1159 SUMELE PLĂTITE PENTRU DATORIA PUBLICA IN ANII NOTAȚI 1871 1872 1873 1874 1875 TOTAL i 1 fiii) Datoria către Pârtă 922,500 - 922,499 96 917,741'14 914,623 96 908,000 --- 4,585.365 6 Anuitafea împrumut. Stern Brothers. 2,101,568 42 2,283 876 68 2.107,651 41 2,097,605 60 2,109,681 12 10,700,383 23 „ Openheim. 3,146,973 35 3,137.046 13 3,132,422 33 3,099,249 25 3,115,193 74 15,630.885 80 „ „ Domenial. --- --- 6,992,753 31 7.153,814 36 6,932,430 81 6,779 460 27,858,458 79 împrumutul la casa de depunere --- --- --- --- 748,899 6 748,899 6 748,000 --- 2,245,798 15 cu Rentă ... » " - --- --- --- --- - --- --- 2,164,427 65 2,164,427 62 Depositele judecător din Moldova. 14,376 94 928 13 --- --- 935 22 774 43 17,014 72 Lrquidarea oștirilor Rusesci . . 145,806 64 147,530 26 141,640 13 33,539 1 3,595 75 472,111 79 Stingerea bonii. sclavilor emancipați 31,936 1 --- --- ■--- --- ~ --- --- --- 31.936 1 Anbitatea podurilor de fer. . . 1,44R,274 1,443,274'- 1,443,274 - 1,443,274 - 1,443.274 --- 7,216,370 „ Calei fer. Bucures.cl-Giurgiu. 2,010,000 --- 2,010,000 -- 2,010,000 - 2,010,000 - 2.010,000 --- 10,050,000 lașî-Unghânl..... --- --- --- --- 452;425 84 - - 452,425 84 904,851 68 „ Roman-Vârcioro va --- --- 10,001,000 - 13/122 000 --- 16,952,925 84 18,609,750 --- 58,685,675 84 „ Suceva-Roman. . 4,129 740 jAi 3,500,000 - 3,500,000 --- --- --- 3 857,025 82 14,986,765 82 Pensiuni. . . 1,903,309 44 2,192,257 33 2,^82,237 24 2,170,20666 2,168,820 --- 10,616,030 67 Rente.......... 14,584 87 11,504 70 11,504 70 11,504 70 30,023 58 79,122 55 Stingerea rentei Ralu Moruz . . . 33,333;33 L ' । 1 --- ■--- 33,333 33 15,654,069)67 32,676,003 83 36,923,611,21 36,415,094)11 14,398,752 24 166 278,531 6 sâtjă cuJcerere la comitet și neîncetat sunt : respinși sub diferite preteste. Lumea spune că îu contra legii care prevede la art. 40 că în cas de neajungere să se facă uă repartițiune între pensionari, comitetul nu voesce de loc se aplice acâ- stă disposițiune a legii, și pentru a nu a- junga Ia aceea repartițiune, refusă înscri- erea între pensionari a mal multor persâne în drept sub diferite preteste. De aceea ’mî permit se atrag atențiunea D-lul ministru respectiv, pentru a vedea de ce comitetul pensiunilor refusă atâta lume necesitâsă și suferindă, și decă gă- sesce de cuviință, să numescă uă anchetă sau să ia ori ce alte disposițiunl pentru îndreptarea răului. U;I voce. Acâsta nu este cestiune de budget, ci de interpelare. D. v.ce-p reședințe. Eu cred că este cestiune de budget; dar trebuia să vină la budgetul casei pensiunilor. Acum dar pun la vot subvențiunea a- cordată casei pensiunilor, dupăart. 14 din legea de la 15 Februariu 1875, și cifra pentru adjutâre viagere, recompense nați- onale, indemnisațiunî de scutelnicl, etc. Adunarea îneuvințedă aceste două cifre. — Se pune ta vot în, total budgetul da- toriei publice și resultatul scrutinului este cel următor: Votanțl . . 70. Majoritate reglem. . 39. Bile albe pentru . . 60. Bile negre contra. 10. D. vice-președinte. Adunarea a adop- tat budgeiul datoriei publice. Acum D-lor, luăm în desbatere projec- tul de loge relativ la interpretarea legii electorale. Să dă citire capitolului I, care se adop-1 iă fără discuțiune, precum și cele urmă- tdre, până la al X-lea inclusiv. D. I. Codrescn. După confecționarea budgetului a venit uă adresă a D-luî mi- nistru de finance care dice că în budgetul de cheltuele pe anul 1877 nu s’a alocat nici uă sumă speciale pentru plata pro- centelor la bonurile de tesaur din împru- mutul de 16 miliâne și cere a se lua cu- venitele disposițiunl pentru alocarea unei aume de lei 900,000 pentru plata procen- telor la bonurile de tesaur după legea din 2 Maifi. 1876, câte se vor achita în cur- sul anului viitor. - Se pune la vot adaosul de 900,000 lei pentru plata de dobândi la tonurile de tesaur din împrumut de 16 miliâne și se primesce. Capitolele următâre, penă la subvențiu- aea casei pensiunilor, se adoptă fără dis- cuțiune. Se citesce articolul subvențiunil casei pensiunilor. D. A. Vizanti. D-le președinte, pe lân- gă reținerile de 10 la sută, și încă după uă disposițiune votată din anii trecuțl de 15 la sută asupra lefelor tutulor funcțio- narilor, pe lengă alte rețineri și venituri ce are casa pensiunilor, pe fie-care an i se mal dă uă subențiune din partea Statului do 5 miliJne lei vechi. Cu ocasiunea votărel acestei cifre, ’ral permit se atrag atențiunea onor, ministru respectiv asupra unul incident fârte regre- tabil care se repetă neîncetat în acest ser- viciu. Efi singur cunosc vre uă trei, patru (amilii care de trei, patru ani stăruiesc a ^1 căpătă drepturile lor la pensiune, vg- duve și copil orfani, neîncetat se adro- D. P. Ghica. D-lor, mi se pare că a lua în desbatere la finele ședinței uă lege așa de complicată ca aceea a interpretării legii electorale, care cere studii seriâse și uă Ju- decată matură, este a face uă greșală, pentru că uă asemenea lege, care coprinde tâte libertățile și garanțiile nâstre constituți- onale, nu putem să o votăm în pripă. Acesta lege tratâijLă despre un sistem întreg, și prin urmare nu vom putea să o terminăm curând, și D-v. sciți că mal avem și alte budgete de votat, ast-fel în cât vom fi întrerupțî tocmai în mijlocul acestei lucrări seriâse. De aceea, D-lor, v’aș ruga se bine voiți a consimți se luăm alte legi în desbatere, mal cu semă că și D. ministru de interne, în ale cărui atribuțiuni cade acâstă lege, nu este presinte, și nu sciu dâcă cel alțl D-nii miniștrii au delegați uneajse răspund la tâte cestiunile ce se trate^ă în acestă lege. Sciu că în actualul cabinet esistă cea mal prefectă concordie, dar mi se pare că nn ar fi tocmai constituțional să discu- tăm uă lege așa de importante în lipsa a- celuf ministru în căderile căruia este a- plicațiunea el. D. vice-președinte. Onor. D. Pantazi Ghica a cerut cuvânt ca să vorbâscă asu- pra ordinel idilei și a vorbit în cestiune de amânare. EI bine, eu răspund D-sele că ordinea de di ast-fel a fost afișată și nu putem să urmăm alt-fel. Prin/urmare la ordinea dilel fiind pro- jectul de lege pentru impositul mobiliar și nefiind aci D. ministru de finance, s’a amânat, și după dânsul venind projectlu de lege asupra interpretării legii electo- rale, pus la ordinea ijlilei de patru sau cinci di'e, nu putem face alt-fel de cât să 1160 MDNâTORUL OFWIal AL itoMAiSLE. 15 (27) Februarie 1871 parte din Constituțiune. Corpul Legiuitor din anul 186b* s’a vă- dut nevoit a face două feluri de operațiuni; a lucrat ca constituant și tot-uă-dată și ca Cameră Legiuitâre ordinară : în acestă ca litate a votat legea electorală și mai multe alte legi. Constituțiunea a hotărît principiele ce trebuia să coprindă legea electorală: ace- ste principii nu se pot modifica de cât în modul cu care se modifică și Constituți- unea ; âră tâte cele-alte condițiuni și mer- sul operațiunilor electorale se hotărăsc de legea electorală după cum prevede art. 65 din Constituțiune. Procedura dâră a legel electorale se pâte modifica de Cor- purile Legiuitâre ordinare, ast-fel precum se m difică și verl-ce altă lege. Oomitetul secțiunilor D-v. dâră în urma unei seriâse esaminărt, a găsit că Camera pâte modifica procedura legel electorale, fără însă a modifica safi putea atinge principie înscrise în Constituțiune, și ast- fel a. pășit înainte. D-lor deputațl, projectul trămis în cer- cetarea secțiunilor coprinde două idei; interpretarea unor articole din legea elec- torală, care au dat loc la controverse și la hotărîrl contradictorii chiar în secțiunile onor, curței de casațiune, și luarea unor mă- suri pentru garantarea libertățel votului. Cât pentru interpretațiunea ce este âre- cum identică cu aceea coprinsă în projec- tul deja votat de Cameră la 11 Martie 1868, comitetul au adoptat’o cu âre care mo- dificațiunil, în urmarea unor amendamente produse în secțiuni; eră în privința garan- tărei libertățel votului, măjoritatea comi- tetului au găsit că disposițiile projectulul nu sunt suficiente și, ast-fel, intrând în cercetarea amendamentelor propuse în secț. IV, cari sunt identice cu projectul presen- tat Camerei în 1870, au format alăturatul project. Schimbarea modulul votărel esistente în votare prin bile aii provocat multe des- baterî; în sfârșit majoritatea de 4 delegați l’au adoptat. D. Buescu însă a găsit că votarea prin bile este uă inovațiune fârte mare și nu ar voi să adopte un ce necunoscut, pentru aceea este de părere a se păstra modul ce a esistat și a se introduce ameliorați uni, pe cari însă nu le-au enunțat. D. Constan- t:ncscu găsesce că votarea prin bile ga- rantâdă în adevăr secretul și independința votului, crede însă că este complicat, și afi propus votul prin buletine tipărite și de diferite colori, procedură ce o găsesce D-sa mal simplă, ceea-ce va esplica însuși în desbaterile Camerei. Majoritatea însă a comitetului, în ceea ce privesce părerea D-lul Buescu de a manțiuea modul de votare de acum, a- vâad în vedere că esperința att dovedit că este vițios,—avend în vedere că din aces- te s’afi produs cele mal mari scandaluri, ’l luăm îu discuțiune și nu puteți să ve opuneți la acestă sub cuvent că nu ați a- vut timp să 1 studiațl. Voci. Să 1 discutăm astădl, D L Eraclide, raportorul comite tu- lului «le delegați al secțiunelor, dă citire următorului raport și project de lege Domnilor deputați, Comitetul delegaților secțiunilor Came- rei, compus din D-nii Cariagdi, Hasnaș, Buescu, Constantinescu, Rădulescu, Era- clide si Sefendache, într’unindu-se, sub președința D-lui Cariagdi, în mai multe rânduri, și cercetând projectul pentru in- teruretarea legel electorale și garantarea libertățel votului, trămis în cercetarea co- misiunilor, afi însărcinat pe subscrisul spre a vă supune diferitele amendamente ce s’afi propus în secțiuni, precum și re- sultatul deliberațiunilor comitetului. . Mal nainte de tdte grăbesc avă supune, D lor deputațl, că tdte secțiunile onor. Camere afi luat în considerațiune projectul propus , îutr’adevSr, D-lor, trebuința unei asemenea legi era de mult simțită. La anul 1868 s’a presentat și votat de Cameră, în șediuța din 11 Martie, un pro- ject pentru interpretarea legel electorale, âră în 1870 s’a presentat în Cameră un alt project, prin care se cerea modificarea procedurel legel electorale tn scop de a garanta secretul și libertatea votu’ul. Modul cu care s’aîi făcut alegerile sub guvernul trecut au indignat tdtă. țâra; to- tul a fost pus în mișcare spre a falsifica aplicarea Constituției și a legei: colegiele electorale formate în contra spiritului Constituțiunel. amenințări și violări de tdte felurile. Tâte acestea a făcut și mal simțită trebuința de a se fixa pe cât se pdte mal mult sensul legel și a se lua mă- suri pentru garantarea dreptului de vot și a liberului esercițitt. CunâscețI, D-lor, că depinde mult de la aplicarea legilor, dâră tocmai pentru aces- ta, nu trebue ca să lăsăm multă latitudine celor ce sunt însărcinați a le aplica, și esperiența trecutului ne autorisă și ne im- pune datoria a lua măsuri în contra ace- lora ce sunt dispuși șl deprinși a le călca. Responsabilitatea ministerială ar fi uă u- topie înscrisă în Constituțiune, decă nu vom lua măsuri pentru garantarrea liber- tățel alegerilor. Cu tdte aceste considera țiunl, comitetul D-v., mal ’nainte de a pă- și în lucrarea ce era chiămat a face, s’a oprit și a esaminat uă cestiune de un alt' ordin, cestiune ce s’a sulevat și în secți- uni; acesta este, D-lor deputațl, decă legea electorală face parte integrantă din Con- stituțiune sau no, și priu urmare, de sepâte sau nu modifica de Corpurile Legiuitâre. Este adevărat D-lor. că legea electorală din anul 1866, lulifi 28, s’a votat de ace- lași Corp ce a votat și Constituțiunea; dâră din acâsta nu se pdte deduce că face corupțiuul și violențe. avend în vedere garanția ce trebue a se lua, mal cu ose- bire pentru cel-ce nu scifi sen și ceti, le este imposibil a se păstra secretul votu- lui, și adesea i s’afi impus chiar persâna scriitorului, avend în vedere că votarea prin bile garantâsă independența și secre- tul votului, și că cu asemenea mod de vo- tare se practică în Camera Legiuitâre când doresce a păstra secretul votului, avend în vedere că în ceea ce privesce simplicita- tea votărel, majoritatea afi dobândit con- vicțiunea că votarea prin bile este mal simplă de cât aceea prin buletine tipărite și colorate, mal ales când s’ar presența mal mulți candidați, afi adoptat votarea prin bile ast-fel cum se practică în Grecia și precum s’afi fost propus și prin pro- jectul depus în Cameră la 1870. Pe lângă acest avantagifi al procedurei ce am adoptat, ne dispensă și de biuroul provisorifl, la instalarea și formarea că- ruia se produce atâtea eontestațiunl și vi- olențe. Comitetul delegaților safi silit a da mal mari garanții de nepărtinire intro- ducând mal multe elemente în compunerea biurouluî, deși acțiunea sa asupra votu- lui este nulă. Comitetul delegaților afi credut aseme- nea necesarii! a mal prevedea și alte pe- nalități de cât acele înscrise la art. 78 din legea electorală în vigâre, și, în confor- mitate cu Constituțiunea, afi găsit cu cale a le lăsa aplicațiunea lor juriului, conform art. . . din Constituțiune. Legiuitorii din 1866 afi prevSdut cașul de fraude comise de particulari, nu afi presupus însă fraude și rea voință din partea acelor însărcinați cu esecutarea le- gel; din nenorocire însă esperiența au do vedit că fraudele și râua credință s afi ur- mat mal adesea de autoritățile ce erafi în- sărcinate a garanta drepturile cetățenilor. D-lor, deputațl subscrisul raportore, la rândul său, studiând tâte aceste cestiuni, și având în vedere că stricta aplicare a ConstituțiunI depinde în mare parte de la leala aplicare a legel electorale; având în vedere că numai de la garantarea since- rităței voturilor liber esprese, se pâte ob- ține sincera aplicare a legel; avend în ve- dere că votarea prin bile rădicând verl-ce control, al candidaților sau ale guvernu- lor, asupra alegătorilor, el remân liberi a vota îo conseiință; Având în vedere că numai prin acest mod de votare colegiul al IV-lea pâte fi liber și independent; Considerând că cu acest mod, înlătu- rându-se orl-ce influență a guvernelor, se garantâsă legitima influență a verl-cărel partide, considerând că onor- Adunare nu pâ e avea alte dorințe de cât acâsta, sub- scrisul v6 râgă, D-lor deputațl, să bine- voiți a adopta alăturatul project de lege pe care avem ouâre a vS propune. Raport, L. Eraclide, 15 (27) Februarie 1877 MONITORUL OFICIEAL AL ROMÂNIEI 1161 PROJECT DE LEGE. pentru interpretarea iegel electorale din amil 1866 și pentru garantarea liberiățel alegerilor Ari. 1. Prin art. 5 din legea electorală să înțelege că fac parte din al treilea eolegiă al orașelor toți orășenii cari plă- tesc către Stat uă dare anuală de 80 lei vechi, eră nu și aceia cari locuesc afară în județ. Art. 2. La aliniatul III de sub acelaș art. 5, prin cuvântul d profesori să înțelege toți profesorii din oraș, de ori-ce grad de învățământ, publici și privați. Art. 3. De și prin art. 7 se prevede că în colegiul al IV-lea se votâsă prin delegațiune, însă, conform art. . . din legea elec- torală, un a!egStor neputând a vota de uă dată în două cole- giuri, el trebue să renunțe de a vota direct, daca va voi să u- sese de mandatul de delegat. Art. 4. Prin cuvântul împementănire de la art. 4, lit. A, să nțelege împământenirea prevtidută la art. 22, lit. A, din legea electorală. Art. 5. La art. 7, prin cuvintele că „fac parte din colegiul al IV-lea toți aceia cari nu intră sub nici una din categoriile de mal sus,“ să înțelege că intră în acest colegiti și aceia cari, plătind uă dare către Stat de 80 lei, nu aii nici uă calitate pentru a’și putea stabili în oraș domiciliul lor politic, în con- formitate cu art. 30. Art. 6. Prin art. 3, 4, 5 și 7 se prevede censul pentru for- marea listelor celor patru colegiurî; însă acel cari având un cens mai mare vor voi a se înscrie în vre un colegiti cu un cens mai mic, vor trebui să câră acea înscriere cu ocasia re- visuirel anuale a listelor electorale. Art. 7. La art, 3 și 4 se prevede un cens electoral de trei sute și de una sută galbeni venit funciar. Să înțelege însă că acest venit este tot venitul funciar al u nul proprietar care se constată prin roluri, chitanțe și avertis- mente, eră nu numai suma impusă care remâne după ce se sca- de uă pătiime pentru reparații prevâjută sub art. . . din legea contribuțiunilor. Art. 8. Vechimea cplonelilor, prevăzută la art. 24, lit. I), să înțelege că începe de la data decretului de numire. Art. 9. Demisiunea funcționarilor prevâdută la art. 26, spre a se cunâsee de alegători, trebue să fie publicată, prin ori ce mijloc, cu două săptămâni înaintea deschiderel colegiului îra care ’șl va pune candidatura. Art. 10. Art. 28 fiind uă derogație la art. 26, trebue citit în- dată după acest auticol, eră nu după art. 27. Art. 11. Prin art. 29 să înțekge că judecătorul de curte „nu pâte să fie ales delegat sati membru al vre unei Adunări" în județele unde să esersă juridicțiunea curțel din care face parte; âră judecătorul de tribunal nu pâte fi ales nici în județele li- mitrofe. Art. 12. La aliniatul II de la art. 29, prin cuvintele de .funcționari administrativi" să înțelege toți funcționarii pre~ fecturelor și aceia al sub-prefecturelor, așențil polițienescl, precum și toți funcționarii primăriilor de orașe și aceia din co- munele rurale, esceptându-se, conform înțelesului al. 111 de la art. 29, primarii, adjutârele de primari, și membrii consilielor comunale. Ari. 13. Prin art. 33 să înțelege că consiliul comunal al o- rașulul de reședință va lua înțelegere cu cele-alte consilie co- munale din județ, anunciâdu-le revisuirea listelor și dându-le instrucțiunile necesare pentru acâstă revisuire. Consiliele comunale rurale vor avea a revisui numai lista alegătorilor indirecțl al colegiului IV. Art. 14. La art. 36 să înțelege că consiliele comunale sunt MODIFICĂRILE INTRODUSE DE COMITET. Art. 1. Prin art. 5 din legea electorală să înțelege că „fac parte din al treilea colegiti al orașelor" toți orășenii cart plă- tesc către Stat uă dare anuală de 80 lei vechi, âră nu și aceia cari locuesc afară în comunele rurale. Art. 2. La aliniatul III de sub acelaș art. 5, prin cuvântul profesori să înțelege toți profesorii din oraș, de ori-ce grad de învățământ. Art. 3. Prin art. 7 se prevede că în colegiul al IV-lea se vo- te4ă prin delegațiune, însă, conform legel electorale, un ale- gător nu pâte vota de uă dată în două colegiurî; în asemenea cas, prin simpla primire a mandatului de delegat, încetâdă de a mal vota direct. S’a suprimat. S'a suprimat. Ari. 6. Prin art. 3, 4, 5 și 7 se prevede censul pentru for marea listelor celor patru colegiurî. Fie-care alegător este da- tor a se înscrie în colegiul la cere aparține, și nu are drept a trece în alt colegiti. S’a suprimat. Art. 9. Demisiunea funcționarilor prevăzută la art. 26, spre a se cunâsce de alegători, trebue să fie publicată prin Moni- torul oficial cu două săptămâni înaintea deschiderel colegiului, în care ’șl va pune candidatura. S’a suprimat. Art. 12. La aliniatul II, art. 29, prin cuvintele de „funcțio- nari administrativi" să înțelege în genere toți funcționarii și agenții administrativi, judecătorescl, fiscali, polițienescl, pre cum și acel al consilielor județene și comunale, esceptându-se conform art. . . aliniatul 111 de la acelaș articol, primarii, adju- târele lor și membrii eonsilul comunal și județian. Art. 13. Prin art. 33 să înțelege că consiliele comunale ru- rale și urbane din județ sunt obligate a trămite pânâ la 8 Ia- nuarie listele electorale Ia consiliul comunal de reședință A- cesta revisuindu-le, și având în vedere rolurile generale ale ju- dețului, va compune lista generală, o va publica conform art. 34, pentru ca contestațiunile să se pâtă face numai la acest consilia comunal de reședință în termenul prescris de lege, S’a suprimat. ii 1 £ONITO£UL OFICIAL ÎL ROMANIXI 15 (27) Februarie 1877 datâre ea îu listele afișate să înscrie „locul/ adică să facă uă colână cu adresa ale’ătorilor, care să coprindă, pentru acel cari locuesc în orașe, strada și numărul casei, eră pentru acel cari locuesc în comunele rurale: să coprindă numele plășeî, al comunei și al proprietățel. Uă altă colână din lista electorală să coprindă data nasce- rel, care să se constate prin biletul de botez sau, îu lipsă, pi in uă declarațiune înscrisă a alegătorului. Uă altă colână să coprindă data naturalisațiunei, pentru a ceia cari vor fi străini, înțelegândn-se că nu se vor însori de cât aceia cari afl împământănirea cea mire. Uă altă colână va coprinde locurile unde alegătorii ’șl plă- tesc dările, arătându-se și cătimea dărilor ce plătesc în fie- care localitate, arStându-se îucă, în acea colână, data și numă- rul rolului safl al chitanței de contribuțiune. Art. 15. La art. 38 aliniatul II. ca urgența să fiă uă reali tate, să se sfatuede ca Curtea de casațiune și tribunalul să se pronuncie și să ’și dea sentința lor în termenul maximum de;15 dile de la data reclamărei. Certificarea listei de către consiliul comunal, conform art. 39, se înțelege că trebue să se facă după sentința ultimei ins- tanțe prevăzută la art. 38, decă a fost reclamațiune contra a- celel decisiuni. Art. 16. La art. 40 se înțelege că procedura este gratuită pentru tâte operațiunile electorale și că nici într’un cas recla- manțil nu vor fi supuși la vre-uă plată safl despăgubire. Art. 15. La art. 38 aliniatul II, ca urgența să fie uă realitate să se statueze ca Curtea de Casațiune și tribunalul să se pro- nuncie și să ’șl dea sentința lor în termenul maximum de 15 di- le de la data reclamărei. S’a suprimat. S’a suprimai. Art. 17' Consiliele comunale, publicând listele revisuite prevădute la art. 41, vor arăta într’uă colână specială motivele și actele pe cari ’șl intemeiasă ștergerea și inscrierea în listele anuale. Art. 18. Notificarea ștergere! unul ale- gător din vre-uă listă, prevădută la art. 42 trebue să se comunice alegătorului chiar când se va trece dintr’uă listă în- tr’alta, din vre-uă causă âre-care, arătân- dui-se prin acea notificare fote motivele ștergere! safl trecere! sele în verl-uă altă listă. Art. 19. La art. 48, aliniatul V, se pre- vede că alegătorii aleg delegați cel pucin cu 10 dile înainte de diua prescrisă pen- tru alegeri." Insă ca să se pâtă îndeplini reclamările prevădute la art. 37 și 38, alegerea dele- gaților să se facă în 17 dile mal ’nainte de 4iua fixată pentru alegerea deputatului, ca în termen de 5 dile să se comunice pri- măriei de reședință dosarul alagerel dele- gaților, care după 3 de la primirea lor să fie obligați a publica lista delega- ților, și atunci în termen de 8 dile să se pâtă face contestațiile prevădute la art. 37 și 38, âră în a noua să se publice lista definitivă a delegaților. Art. 20. Numărul de 25 alegători, după înțelesul art. 55, s’a credut de legiuitor ca uu număr minimum pentru a se putea deschide colegiul electoral, s’a înțeles ca să se ascepte numai uă jumătate de oră, eră după ce a trecut acel limp colegiul se pote deschide cu ori ce număr de alegă- tori, destul numai să fie un număr sufici- ent, pentru a forma biuroul pentru că le- giuitorul nu a prevăzut ce pot fi colegiu- nle electorale cari nu au număr de 25 ale- gători. Insă Constituția prevede că tâte colegitirile trebue să fie representate în Corpurile Legiuitâre. Art. 21. La art. 55 se prevede că pre- ședintele biuroulul provisoriu să fie cel mai bătrân și secretarii dintre cei mai ti- neri alegători. Pentru constatarea verstei să se formede, conform art. 36, în lista fie cărui colegiu, uă colână în care să se arate vârsta alegătorilor, care să fie supu- să la contestațiile prevădute la art. 98 din codul penal. Art. . Aliniatul din urmă de sub art. 60 se înțelege că nu pâte fi în contradic- țiune cu art. , căci aceia cari nu sciu carte trebue să declare în facia celor pre- sențl numele celui pe care voesce a vota, când va voi să se asigure că acela la care s’a adresat ’I a srcis în adevăr numele pe care el l’a cerut. Ar! . Prin cuvintele dela art 62, „scrutinul rămâne deschis pene la 4 ore sera, “ se înțelege că sigilarea se va face la 4 ore numai în cas când n’a mai fost a- legătorl presențl spre a vota; în cas însă când ar mai fi alegători, votarea va fi în permanență până vor vota toți cei pre- sențl : căci în acest înțeles se rostesce și art. 63. Art. . In art. 63, prin „votarea duredă două <)ile deca trebuința va cere,“ se înțe- lege că urna nu se va închide, deca tre- buința va cere de a continua votarea. De- ră, în ori-ce cas. operația electorală tre- bue să se urmeqle două (țile chiar când urna s’a închis în diua întâia, ceea ce se afirmă Jprin aliniatul al 2-lea de la acest articol, în care se dice că a doua cli, la 4 ore după amâi}!, începe despuiarea seru- । linului. Art. . Prin art. 65 nimeni nu va pu- tea fi primit să votede dâca nu va fi tre- cut în listele electorale; acela însă care va vota în locul altui alegător înscris în listă, se va pedepsi cu închisâre de la unu până la doui ani. Art. . Biletele contestate prevădute la art. 67 se vor alipi la glosar subsemnate de m mbrii biuroulul și de contestator. Art. . Toți agenții administrativi, pre- cum prefecții, și toți impiegațil prefectu- relor, subprefecțil și toți impiepații sub- prefecturelor, șefii de poliție și toți agen- ții polițienesc!, toți procurorii și judecă- torii de instrucțiune, având dreptul de a vota conform articolul 17, ei nu vor vota de cât a doua di, de la orâle 2 până la 4, și nu vor rămânea în sala de alegere de căt pe timpul necesar spre a ’șl da votul lor. Toți acești impiegați nu vor putea sta nici în sala de alegere, nici împrejurul lo- calelor de alegeri. Aceia cari nu vor respecta aceste dis- posiținni se vor pedepsi cu închisâre de la un an până la trei. Art. 19. Tâte listele electorale ale tu- tulor judecelor, atât ale alegătorilor de senatori, cât și acelea ale alegătorilor de deputațl, din colegiul 1-ifl, al 2-lea și al 3-lea, 'ce, după art. 34 din legea electo- rală, se afișâză pe fie-care an pe' porțile tutulor caselor publice și prin piețe în cea d’întâifl Duminică după 15 Ianuarie, vor fi imprimate. Ele se vor publica tot-uă- dată și prin Monitorul oficial. Asemenea se vor publica și îndreptările ce se vor face acestor liste în urma reclamațiunilor ivite Art. 20, Primarii consilielor comunale 1 5 (27) Februarie 1877 MONITORUL v FIOJAL AL ROMÂNIEI 1163 ale capitalelor județelor, cari nu vor trâ- mite în (Jiua de 8 Ianuarie, la ministerul de interne, copie esacte de pe listele e- lectorale ale colegielor l-iii și al 2-lea de senatori, l-iu, al 2-lea și al 3-lea de de- putațl, se vor condamna de tribunal la uă amendă de 1,000 lei. Urmărirea pentru acostă șbatere se pd- te cere de orl-ce alegător și de ministe- rul public. Asemenea se vor trămite ministrului de interne, spre publicare prin Monitor, și tdte îndreptările ce se vor face acestor liste în urma reclamațiuuilor ivite. Art. 21. Primarii sâu ajutdrele lor vor libera fie-căruia alegător, după a sa cerere făcută în scris, uă cartă coqstatătdre a calitățel sale de alegător, în tiare se vor a- răta : 1° colegiul din care face parte; 2° numele și pronumele ; 3° etatea; 4° profe- siunea, și 5° domiciliul. Aceste cărți for fi imprimate, lăsânduse în alb spre a se trece numele, pronumele, etatea, profesiunea alegătorului, vor purta sigiliul primăriei, vor fi subscrise de pri- mar sâti locoțiitorul s6ti. Art. 22. Nici un alegător mu va fi ad- mis să votese fără a presenta carta sea de alegător. Art. 23. Primarul s6G locoțiitorul sâti, care nu va voi să dea unul alegător îns- cris pe listele eledtorale carta prescrisă de art.......când acest alegător a făcut iererea sea în scris, se va condamna de a 100 la 500 lei amendă către Stat, și la 00 lei drept daune către alegător. Art. 24 Refusul liberărei cartel de ale- gor, trebue să se îtrnₗnosciințe40 de a- C'ta preș dintelui tribunalului și procu- rodui. îndată ce pr ședintjele va primi pbgerea^-va cita, ceî>mitlt pentru a du- uai, pe primarul seu locoțițtorul său, peț'u a compare înaintea tribunalului. Trienalul, după ce va asculta pe recla- manti pe primarul sâfi locoțiitorul său deeăa găsi că reclamantul era în drept a cerșarta de alegător și că primarul sâfi locoțbrul său a refusat fără cuvânt a i-o da, fojndamna pe primar la penalitățile indtca{Q articolul precedent, și liberând cop.e entru fie-care alegător de de- putat^ seu mator, se va libera alegători- lor câte uă₁U£ cartă, care nu va servi de cât numai țtᵣn ₐCea alegere. Cartele sw libera până în ajunul 4i- lel alegerel. 4 ore după amedi. Art. 26. Iiarul șefi locoțiitorul său, care va liber,ᵣtₐ saiî cel mult a doua <|i, pe acel primar, si daca tribunalul va găsi că refusul săiî de a primi cererea de propunere a candidatu- lui este nefondat, va ordona imediat prin a sa sentință admiterea cererel și condem- narea primarului la 500 leî amendă. — Daca primarul saiî locoțiitorul său va re- fusa a esecuta sentința tribunalului, se va condamna, după cererea orî-căruî alegător și a procuroruluî, la un an de închisâre și 1 000 leî amendă în favârea comunei. Propunerile de candidat se vor primi la primărie numai până în ajunul alegerel, la 4 ore. Art. 49. Iu ițioa alegerel se va pune prin îngrijirea primarului. în sala destinată pentru alegeri, pe uă masă separată, atâtea urne câți sunt candidați propuși, ast-fel ca pentru fie-care candidat să fie uă urnă. Art. 50. Urnele vor fi tâte uniforme : ele vor fi de fer. Urna va fi înăuntru împărțită în două părți saă compartimente separate, egale, fiind închis fie-care compartiment printr’un capac în formă de pâlnie, cu uă gaură în fie-care compartiment, înăuntru se va așe- rea sa confirmând sau infirmând sen- lința tribunalului. Contra hotărîrel curțel se va putea face recurs în casațiune, atât de condamnat, cât și de persânele indicate în art. 6, în ter- men de 15 cjile de la pronunțarea acelei hotărîil. — Curtea de casațiune vajudeca acest recurs de urgență. Art. 42. Membrii trași la sorți, conform art. 2, pentru a compune biuroul, precum și alegătorii.......cari nu se vor confor- ma preseripțiunilor art. 4. se vor condamna la 3 000 lei amendă și la destituțiune, tot in m idul p-evă<).ut prin articolele prece- d-uie pentru primai! și adjutârele sale sati președinții consilielor județene și Iccoți- itonl lor. Art. 43. îndată ce biuroul se va fi con- s ituit conform art. 4 și 5 din acâstă lege, se va face uu proces-verbal constătător a- < este! constituiri, care se va subscri de toți membrii biuroulul; și președintele va declara cu ușile deschise că alegerea de- putatului sau senatorului ce are a se face iste deschisă. Art. 44. Ori-ce candidat de deputat safi le senator, pentru a putea fi ales, trebue să ne propus precum urmâdă : pentru co- legiul I de 2 alegătorI, colegiul II de 5 alegători, colegiul III de 15 alegători, și pentru colegiul IV da 10 alegători. Art. 45 Ori-ce propunere de candidat trebue să se facă printr’uă cerere în scris către primarul capitalei județului unde cere a se face alegerea. Acâstă propunere se va face în întreit esemplar, din care li- nul se va conserva de primar pentru a se pune la dosierul alegerel, altul se va lipi pe ușa primăriei, și cel de al treilea se va înapoia îndată celor ce o vor face, sau mandatarului lor cu procură specială pen- tru a o da, cu următdrea apostilă pusă de primar și subscrisă de el : „S’a vă()ut de noi acâstă propunere de ra ididat ce fac în persâna (numele candi- datului) acești (numărul propuitorilor) alegători si colegiului. Având în vedere că cererea de față este făcută conform art. .... am ordonat și ordonăm ca la alegerea ce deputat safi senator ce are a se face în Jioa de ... . (<)ioa alegere!) să se pue uă urnă pentru candidatul propus.“ Art. 4i. Un candidat propus de alegă- torii unui colegiu, confo’m articolelor precedente, nu se va maî putea propune de alțî alegători tot pentru acel colegiu- Primarul, primind uă cerere de propu- nere pentru un caudidat deja propus, va îna- poia ^.cererea petiționarilor cu urmă 6rea ap< s ilă : „Fiind deja propus și admis între can- didați! acesiui colegifi, se îaapoiadă ace- stă cerere, fii id superfluă.“ Art. 47. Alegătorul saiî alegătorii carî afi propus un candidat, daca propunerea a fost valabil făcută și acceptată nu pot propune un al douilea, leî amendă ; âră biuroul va putea esecuta prin forța publică de care dispune dispo- sițiunile legeî în acâstă privință. Art. 55. Orî-care alegător precum și orî-care din membrii biuroulul și ministe- rul public vor putea cere aplicarea acesteî penalități, Art. 56. La dioa fixată pentru alegere la 9 ore înainte de amâdî, primarul comu- nei va depune pe biuroul sale! în care se face alegerea, lista alegătorilor acelui co- legii! și urnele electorale prevădute la art. ...predând acele urne numerotate și pur- tând numele candidaților, ast-fel precum se prescrie prin art....din acâstă lege. Art. 57. Tot primarul va îngriji de mo- bilierul necesar, cât și de masa pe care trebue să fie depuse urnele. Art. 58. Alegerea sa va face în sala cea mai spațiâsă din -ospelul primăriei. Art. 59. Sala alegerel, prin îngrijirea primarului, se va împărți în două părți; partea despre intrare va fi reservată alegă- torilor, âră cea-altă pentru biurofi și masa pe care se vor aședa urnele. Acestă îm- părțire se va face prin un gard. Biuroul va fi în stânga, și masa pe care se vor aședa urnele îu fundul săleî, ast-fel în cât alegătorii, când vor vota, să fie cu spatele spre public, și de profil spre biu- rofi ; masa va fi șâse metri cel puțin de- parte de grilă și de biurofi. — Nicî uă persână nu va avea dreptul a intra în sala alegerel, de nu va presenta carta de ale- gător. Art. 60. Biuroul după ce va esamina în fața alegătorilor tâte urnele, arătându-le publicului că sunt gâle, președintele 1 va aședa pe masa destinată pentru ele, de părtate una de alta de un diametru cel p/- țin, după rândul alfabetic al numelor cn- didaților. începând de la stânga spre drp- ta. Cea d’ântâifi urnă va purta No. 1. ea de a doua No. 2, și așa mal încolo. După acâsta se vor încuia cele trei la- căte ale urnei, va lua președintele uăche ie, âr secretarii pe cele-alte două. Urnele se vor fixa îu urmă pe mpa cu șurupurî, în fie-care din cele patru cdțurî, și se vor sigila cu sigiliile merbrilor biuroulul ce vor voi a pune sigiliul D, spre a nu se putea deplasa fără a se upe si- giliurile. Acâstă operație terminată, se prece- de la votare în modul următor: eședin- tele face cunoscut Adunăreî nu rul per- sânelor de ales. Unul din secretari va strig.ipe fie-care alegător după uă listă alfabet) • Fie-care alegător, chiămat fiind va int* singur pe ușa grilagiulul ce i se va dechide de o- mul preposat de președinte )< garda aces- tui grilagiii și va presenta președintelui carta sa de alegător Art 61. Președintele lu d acâstă cartă va seri pe dânsa: „A vota va subscn’o, și apoi o va bifa cu două asăturl de con 15 (27) Februario 1877 «ONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE; 165 deitt încrucișate , după aceea, luând din vas atâtea bile câte sunt urnele, le va pre- da unul membru din biurofl, carele, la rân- dul săfl, le va preda câte nnu d’inaiutea ' tie căruia, dupe aceea va spune cu glas tare alegătorului următârele : „Cetățene, al să alegi un deputat (safl senator). Sunt (numărulcandidațil'r) can- didați D. D. N. N., M. M., L Urna lui ., este cea d’ânteiii, urna Iul JL M., este cea dh a doua, urna Iul L. L., cea de a treia (și așa mal încolo), vel pune câte uă bilă în fie-care urnă țiind’o între cele două degete ; băgând mâna îu mânica ur- nei, vel întâlni duofi despărțituri l una în drâpta și alia în stânga Numai pentru a- cela pe care voesc! să ’l alegi vel arunca bila în drâpta, eră pentru acela pe care nu voescl să’l alegi, vel arunca’o în stânga.“ Art. 62. Alegătorul, țiind bilele într’uă mână, va merge înaintia urnelor și va în- cepe a vota după ordinea în care sunt puse urnele, începând de la stânga spre drâp- ta. Țiind bilele între degete spre a se vedea'că nu este de cât uua, va pronunța înaintea fie-căria urne numele candidatu- lui scris d’asupra urnei, după aceea va bă- ga mâna în mânica urnei și va depune bila; făcând ast-fel înaintea fie-căria urue. Art. 63. Ori-ce alegător nu va merge să votese va plăti amenda urmălâre : Alegătorul din colegiul l-iu pentru se- natori va plăti uă amendă de 500 leî. Alegătorul din colegiul al 2-lea pentru senatori și din colegiul l-iu pentru depu- tați va plăti 300 lei. Alegătorul din colegiul al 2-lea pentru deputațl va plăti 100 lei. Alegătorul din colegiul al 3-lea pentru deputațl va plăti 60 lei. Eră delegații colegiului al 4-lea vor plăti 20 lei noul. Art. 64. Aceste amende se vor împlini de către perceptorii fiscali îndată după a- Ifgere. Art. 65. Vor putea fi apărați de acâstă amendă, aceia cari vor proba înaintea tri- bunalului domiciliului lor, printr’uă ho- tărâre ce vor obține contra fiscului, că au fost în imposibilitate de a merge la ale- gere. Imposibilitățile ce vor admite judecă- torii sunt: 1. Căușele de forță majora ; 1. Bâla alegătorului; 3. Bâla gravă a soției sâle, a ascedenți- lor sati descedenților săi, safl a unuia din- tre aceștia; 4. Cele trei dile de doliu, pentru per- derea uneia din persânele sus citate. Art. 66. Atât alegătorul, în cașul când tribunalul ’i va respinge cererea de scu- tire, cât și fiscul, în cașul când s’ar ad- mite cererea alegătorului, vor putea apela la curtea de apel contra sentinței tribuna- lului. Art. 67. Procedura înaintea tribunalului va fi dispensată de ori-ce plată de taxă ; pentru a apela însă la curte și a obține hotărîrea el, se vor plăti de către apelant taxele legiuite pentru tâte procesele în ge- nere. Contra hotărîrei curțel de apel nu se va mai putea face nici recurs în casațiune nici cerere de revisuire. Art. 68. Votarea va dura de la 9 ore di- mineță penă la 6 punct după amâdî. Dâcă în prima di nu s’a presentat safl nu a votat toți alegătorii, atunci se vor si- gila urnele cu sigiliele primăriei, a mem- brilor biuroulnl și a candidaților. Art. 69. A doua di votarea va începe la 9 ore și va dura penă la 4 după amâdă. La 4 ore precis se va proclama de biurou votarea terminată. Se încheie mal anteifl un proces-verbal despre tâte cele petrecute; se subscrie a- cest proces-verbal de toți membri biurou- lul; se constată cari sunt alegătorii cari n’afl venit să votese. Sa dresâsă uă listă de dânșii și se tră- mite perceptorilor. Apoi se procede la despuierea scrutinului pentru fie-care urnă separat, încependu-se de la urna Nr. 1. Dâca nici unul din candidați n’a reunit majoritatea absolută a voturilor, se va pro- cede la uă a doua votare a doua Ți dimi- nâța la 9 oie.—In acest cas votarea va du- ra numai uă Ți și alegerea se va face cu majoritatea relativă a voturilor. Art. 70. Ori-ce funcționar administrativ safl judecătoresc, de ori-ce grad, se va in- gera în alegerea deputaților safl senatori- lor, avend a influența asupra alegătorilor prin presiune sati amenințări de on-ce na- tură, se va condamna la închisâre de la 2 luni până la un an, și la destituire, per- Țând pentru 3 ani, dreptul de a mal putea ocupa veri-uă funcțiune publică. Decă acâstă ingerință se va traduce prin fapte de violență, precum secuestrarea a- legătorulul sau a candidatului, fapte tin- Țând a opri sau a strica alegerea, se va condamna la închisâre de la 6 luni până la 2 ani, și la perderea dreptului pentru tot- d’a-una de a putea ocupa vr’uă funcțiune publică. Ordinele superiorului nu vor putea servi nici de scusă, nici de circumstanțe atenu- ante ale culpabilități. Aceste ordine constatate vor servi a pro- ba complicitatea între superior și inferior. Art. 71. Cinci alegători ai colegiului unde s’ar fi urmat asemenea fapte de către vr’un funcționar vor putea intenta acțiunea în contră’I luând rolul de minister public, decă mai ântâiu vor depune la casa de con- semnațiunl uă sumă de 5,000 franci, care va fi confiscată ca amendă în folosul Sta- tului, în cașul când acțiunea lor s’ar judi- ca rău fundată Acesta independent de daunele interese și cheltuieli îe judecată la cari va putea 'fi condamnat în privința acusatulul pe ne drept. Art. 72. Acâstă acțiune se va judeca de tribunalele ordinare. Art. 73. OrI-care individ va comite asu pra unui alegător acte de violință pentru a ’l sili să votese pentrn un candidat safl să propună un candidat de deputat safl se- nator, safl se va sili a conrupe, safl va con- rupe pe unul sau mal mulțl alegători prin bani sau daruri se va condamna la închi- sâre de la 2 luni până la un an, și la uă amendă de 500 la 2,000 lei, independent de daunele interese și cheltuell de jude- cată la care va putea încă fi condamnat. Art. 74. Un număr de 5 alegători vor putea intenta acțiunea și lua rolul minis- terului public depuind uă sumă de 2,000 lei, care va fi confiscată ca amendă în fo- losul fiscului. Art. 75. Acestă acțiune se va judeca de tribunalele ordinare. Articolele contrarie Iegel de față sunt și rămân abrogate. Raportor: L. Eraclide. D. vice-președinte. Discuțiunea gene- rală este deschisă. D. G. Vernescu. D-lor avem înaintea nâstă uă lege fârte importantă, legea elec- torală, căci nu trebue să ne ascundem, dâcă titlul acestei legi vorbesce de inter- pretarea legtî electorale, însă aci. nu este vorba nun ai de interpretare, nu este vorba numai de garantarea libertăți alegătoru- lui, este vorba de prefacerea legei electo- rale, și, D-lor, vă mărturisesc că efl au- dind vorbindu-se numai de interpretarea legei electorale, și credend și efl ca tâtă lumea, că atunci când va veni un project de lege asupra unei materii pe care o cu- nosc, voiu putea în ședință chiar să mă pronunț asupra acelei interpretări, cre- deam că voifl fi pregătit să vorbesc îu a- câstă lege, să pot să discut asupra el. Când văd însă că este un sistem întreg ce se introduce în țâră la noi și fârte com- plicat, precum vedeți, v’aș ruga, dâca și D-v., sunteți în situațiunea mea,—afară nu- mai dâcă D-v. sunteți pregătiți,—să amâ- năm acâstă lege două, trei dile, ca să-o studiăm, și pe urmă să venim aci să ne ocupăm de dânsa în cunoscință de causă. Voci. Toți suntem pentru amânare. D. A. Vizanti. D-lor deputațl, observ un lucru, că legile cele mal importante se amână, ast-fel a fost mal deună Ți cu le- gea descentralisătâre pentru sub-prefec turl, ast-fel acum cu legea electorală. Tot-d’a-una se propune amânarea. Apoi, atunci numai pentru budgete sun- tem noi aci ? înțeleg, dâcă sunt âre-carl defecte în lege, dâcă sunt âre-care inovațiunl rele în acâstă lege să’l respingem, dâr să respin- gem legea în total efl n’o înțeleg. MONITOHOL OFICIAL AL ROMÂNIEI 15 (27) Februarie 1877 1166 Voc\ Nu 0 vorba de respingere, oi de amânare. D. A. Vizauti. Eti sunt pentru luarea în considerațiune și dâca este ceva defecte în lege, ele se pot amenda, se pot îmbu- nătăți. D. M. CostachI. Eti voiu să răspund numai D-lul Vizauti, eum că lâgea de fa- ciă este un elaborat sciințific, și că acum de uă cam dată s’a înșelat de adresă, este uă operă care pdte să aibă calitățile sâle, meritele sâle, însă înțelegea ea să se adre- sese la un corp sciințific, ca opera literară la Atheneii de esemplu, la uă conferință, etc. Dâr să veniți D-v., printr’un act de surprindere să reformați tdtă legea e- lectorală , de la un capăt până la cel-alt, sub denumire de interpretare, apoi atunci, D-lor, unde am ajunge? Ce va să <)ică a legifera în materie electorală? Apoi nu scițl că este Constituțiunea care prevede filiera prin care trebue să trâcă modifica- rea legel electorale?... D. A. Stolojan. Acâsta numai este ces- tiune de amânare, este a vorbi în fond. D. M. Costache. Onor. D. Vernescu a vorbit ca să se amâne pentru 2 saii 3 Zii®, pentru a studia cestiunea. Efi dic să amâ- năm și mal departe acest project, să ’l res- pingem de opt, fiind că este uă legiferare în materie electorală, și nu se pdte schimba basele lege! electorale fără a se urma fi- liera constituționale. Și uu singurexemplu voi da D-lul Eraclide, care mă întrerupe. D-sa (}ice că, ca să se presinte cine-va ca candidat la deputăție, trebue să ’l propuie duol alegători, trebue se dea suplică la primar etc. Apoi admiteți că sunt trei sau patru candidați în luptă, glasurile se îm- part, și într’un moment dat se înțelege majoritatea asupra unul singur om. Apoi nu vedeți D-vdstră că șansele care le pre- senta legea electorală de astădl le schim- bați prin acâsta ? Prin urmare eu sunt pentru amânare a tot ce privesce modifi- carea disposițiunilor lege! electorale. D. D. Cariagdi. D-lor, ’ml pare fârte răti când văd pe onor. D. Manolachi Cos- tache că tratâză de uă o operă care me- rită să mârgă di’naintea Ateneului, lucra- rea făcută de comisiuuea onor. Adunări . . (Scomot, întreruperi). N’am obiceiul a cere cuvântul adese-orl, și ’ml pare rău că uni din domnii depută- ții mă întrerup. N’am întrerupt pe nimeni de când sunt în onor. Cameră, și aș ^ruga ca cel pucin, dâca iafi cuvântul așa rar se mi se respecte și mie acest drept. Onor D. M. Costache a cerut cuvântul, nu în fond, nu pentru luarea îu coosidera- țiune a acestui proiect de lege, ci pentru amânare, și cu acâstă oeasiune D-sa a tra- tat acestă cestiune cu dre-care disprețdi- cend că lucrarea comisiunel p 6te să mârgă înaintea Ateneului, dâră nu Înaintea Came- rei Apoi, D lor, eu cred că tocmai cestiu- neă ce ni se propune de amânare ar trebui să mârgă înaintea Ateneului, âră nu acest project, care are tot dreptul să vie înaintea onor. Adunări, remâind apoi ca Adunarea, în suveranitatea ei, să ’l primâscă safi să ’l respingă. D. N Blaremberg D-lor, vă mărturisesc că n’aș fi insistat de a obține cuvântul în urma cestiuni! de amânare ridicată de D. Vernescu. Sunt pe deplin de acord eu D-sa și cel mai mulți din colegii noștri, spre a cere un timp de câ.e-va dile ca să putem studia și adânci mai bine acest proiect. De și pentru mine unul sunt multe din disposițiunile acestui project, cari ori cât de originale, ori cât de străine s’ar părea unora , ’ml sunt familiare, și în privința cărora nu am nevoie de noui reflexiuni spre a fi convins de eficacitatea și de bu- nătatea lor intrinsecă. Cu tâte acestea cestiunea prealabilă pusă de D. Vei nescu, fiind uăceștiune care are precădere după regulament și care nu pre- judecă nimic, credâm că vom fi cu toții de acord spre a o adopta. Văd însă cu părere de răii că discuțiunea a luat uă altă tur- nură. Onor. D. lepurânu a luat cuvâitul, și într’un mod nu numai grăbit, dâră și cu totul anticipat, a venit îa numele Consti- tuțiunel și a logicei să proteste contra a- cestul project și să ’l condamne a primi. EI bine, de și adevărata cestiune la or- dinea 4'lei este numai amânarea, dâră fa- ciă cu acâstă eșire violentă și intempes- tivă a D-lul Manolache Costache, noi cari nu impărtășim modul săfl de a vedea în ceea ce privesce disposițiunile esențiale ale acestui project, nu putem primi ca onor. Cameră să s« desparță asupra aces- tei rele impresiunl, și suntem nevoiți a răspunde cel pucin în trâcăt la acele ata- curi. Dați-’mi dâră voie, D-lor, să vă do- vedesc în forte pucine cuvinte cât e de ab- solut D. lepurenu în acâstă cestiune; mal mult, să vă dovedesc că tocmai protestați- unile D-sâle ar fi de natură să ne facă a simți cu toții importanța acestui project de lege în favârea libertății. Pentru unii din noi, D-lor, acest pro- ject are uă importanță, fiind că secundâtjă vederile nâstre, pentru alții, ori cum ar fi, pentru că contrariată pe ale lor; dâră importanța lui nu pote scăpa nimului. Este adevărat că legea electorală este opera Constituantei ca și Constituțiunea ea însăși. Dâră acâsta nu dovedesce nimic; căci Constituanta a decretat nu fiumaiCan- stituțiunea și legea electorală, dâră și uă mulțime de alte legi secundare, din cari nici uua nu are acel caracter solemn și du- rabil atașat rsclusiv pactului fundamental. Și dovada cea mai bună despre inienți- unea Constituantei ea însăși de a distinge între diferitele disposițiu .1 ale lege! elec- torale și între caracterul constituțional și organic al unora și caracterul transiîorifi si revocabil al altora, este că ceea ce tre- buia să rămâie imuabile cel pucin până la revisuirea Constituțiunel, dânse a avut grija să o introducă în chiar Constituți- une; ast-fel sunt basele electorale prevă- zute la art. 57 și următorii din Constituți- une. EI bine, ce facem noi prin acest pr jeci? Atingem noi aceste base electorale’ Nici de eum! basele rămân aceleași; atingem numai partea privitâre la procedură, la mersul operațiunilor electorale în ceea ce privesce dresarea listelor, modul votării, etc. Luăm âre-carl măsuri în contra unor abusuri pe cari atunci le credâm imposi- bile. Atunci credâm că experiența durârâ- să din trecut, că moravurile nâstre vor fi de ajuns spre a para la tâte tentativele de corupțiune și opresiune viind de la âmenil de la putere. A trebuit să re- cunâscem că ne am inșelaț, și să cu- getăm la sancțiuni eficace. Am crezut și noul în ceea ce privesce înrîurirea și falsificarea alegerilor, ceea ce s’a ^re^nt de un legislator antib despre paricid; Le am crezut imposibile pe atunci, și de a- ceea acele lacune lăsate în procedura elec- torală, pe cari voim să le culmăm astă-dl. Astă-^I suntem cu toții sub impresiu- nea unor triste precedente, unei triste în- cercări, cari aii deschis ochii și celor mal optimiști, și voim săjluăm garanții seriâse, garanții eficace contra orl-căreia reîntâr- cerl a acelor abusurl cari ah revoltat tâte consciințele oneste, și a pus în pericol nu numai instituțiunile nâstre liberale dâră esistența țărel ea însăși ! In cât mă privesce dâră, D-lor, eu nu uumai că sunt pentru luarea îă considera- țiune a acestui project, .și acâsta nu fiind că ’l aprob fără reservă, ci numai fiind ă el deschide calea unor reforme în ma- terie electorală, și pentru că adopt unele din principiile înscrise într’ânsul. Așaᵤde esemplu, mă înscriu după acum peutrm-- părarea principiului obligativității votu- lui ; pentru că, D-lor, eh consider votul, sub un regim liber, uu numai ca un drep t ei ca uă datorie, și încă ca uă datorie sa- cră. Și precum suut âmenil cari găsesc, și cu drept cuveut, că nimic nu este mal le- gitim de cât instrucțiunea obligatorie,, tot ast-fel susțiu și eu obligativitatea votului. Sunt ârăși partisannl votului prin bile, substituit votului priu buletine, care in- tr’uă țâ'ă unde sunt mulți cari nu sciu carte, este singur în stare a garanta ,secre- tul și sinceritatea votului. Acest sistem, D-lor, nu este nă utopie; el este împru- mutat din Grecia, și Grecia nu ’l a inven- tat nici dânsa, ci ’l a luat, deca nu mă în- șel, din Holandă. Asemenea voiti susține biuroul perma- nent, substituit biurourilor alese, spre a înlătura abusurile la cari dati loc astă dl biurourile provisorie. Iu fine, după sistemul acestei legi, nu 15 (27) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL RuMĂNiEl 1167 vom mal avea alegatori fictivi; pentru că fie-care alegător va trebui să aibă uă car- tă care să constate identitatea sa. Tot ast- fel și listele afl să arate domiciliul fie căruia, spre a permite fie-căruia de a se orienta în ceea ce privesce contestațiunile. Et bine, D-lor, dâca nu ar fi de cât spre a face să triumfe numai aceste câ- teva garanții ce le găsim inscrise în acest project de lege, tot ar trebui să ’i luăm în considerațiune. Deosebit că el ne dă ocasiuneâ de a introduce și alte reforme destinate a asigura libertatea și morali- tatea alegerilor. Protestând der în contra cuvintelor D-lui Epurâuu, vă rog să primiți pro- punerea făcută de D. Vernescu. Voci. închiderea discuțiunel. —Sa pune lajvet închiderea discuțiunel, și să primesce. Se pune la vot amânare; discuțiunel a- cestul project de lege, pentru Vineri, și să primesce, Adunarea procedă la alegerea a patftu membrii, pentru comisiunea, însărcinată cu revisuirea caselor publice pentru un period do 4 ani, conform legii speciale, șiresultatulsecrutinulul este cel următor. Votanțl...................78 Bile albe ... .8 Voturi esprese . ... 70 Maj. absolută f ... 39 S’au ales D. G. Misail cu 45 și D. E. Costinescu cu 44 voturi; âr pentru cei alți doul membrii, nedobândindu-se ma- joritatea absolută, remâne a se face un al douilea scrutin. Ședința să rădică la 5 ore după amia- dă, și cea viitâre să anunță pe a doua di 9 Februarie. A ară arelare de motive : j D. D. Anghel, St. Bechianu, N. I. Bu- j reanu, G. Dimitrescu, A. Candiano-Po- pescu, D. Castroiau. N. Catargiu. M. Cos- tache L. Costin. G. Esarcu. C. Fleva. A. Gheorghiu, C. Giuvara, P. Grădis- teanu, T. lân, G, Mârzescu, M. Neemlescn, N. II. Nicola, C. Peșiacov, I. Poenaru- Bordea, G. Pruncu , G. Radescu, G Ra- dovici, G- Rosnoveanu, C. Șârec, E. Stă- tescu, V. Alexandrescu, Urechiă, G. Ver- nescu, M. Vladimirescu H. Zugrăvesc», I. Carabatescu. Sumarul ședinței precedente să aprobă. Să trămite la comisiunea de petițiuul, petițiunea D-lul Dimitrie Giulescn și a D-nel Elena Popii. Să trămite la comisiunea de indigenat adresa D-lul ministru justiții pe lângă care să înaintâsă un act relativ la împă- mântenirea D lui Cesar Petrescu. Se înscrie la ordinea 4il®i patru rapor- turi ale comisiunel de indigenat relative la împământenirea D-lor Ion Russu, Trajan Dragomirescu, Ion Bombacilă și George Blasianu. D președinte D-lor, mal înainle se va procede la lucrările înscrise la ordinea dilel vă fac cunoscut că D. N. Corniani, după invitațiunea ce i s’a făcut încă de la 26 Ianuarie, și după ce afl trecut și acele șese ședințe regulamentarie, totuși nu a venit la Adunare și nici a justificat absen- țile D-sale. D. Coruiani este representan- tele colegiului al IV de Ismail. . . . Voci. Să se declare colegiul vacant. D. președinte. Consult Adunarea dacă trebue se declare acest colegifl vacant. Voci. Da, da. D. președinte. In numele Adunării, de- clar vacant colegiul al IV-le de Ismail. La ordinea dilel avem budgetul Eforiei Spitalelor ți vile din Bucuresci. D. G. Poliza. Efl v’aș ruga, D-le pre- ședinte, ca acest budget, mai înainte de a se pune în desbatere, să se tipărdscă și se ni se împarță, pentru ca să cunâscem ce avem a vota. D. Gr. Vulturesca. Cererea D-lul Po- lizu este inadmisibile; căci după usul de până acum al Camerei, acest budget afl tre- cut prin Cameră numai pentru uă simplă formalitate; și apoi uă expunere de motive în acestă cestiune s’a și împărțit D-lor deputațl, și a amâna votarea lui, este al trimite la । alendele grece. V8 rog dar se respingeți propunerea D-lui Polizu și se procedem la votare. D. G. Polizu. D-lor deputațl, Eforia Spi- talelor civile nu formesă un Stat în Stat. Statul Român este unul și indivisibil. Pre- cum budgetele tutulor ministerielor se desbat de Cameră, după firea lucrului tre- bue să se desbată și acest budget, cu ace- leșl formalități, ca să se scie ce se face și cum se maniasă banii cu cart Statul vine Ședința de la 9 Februarie, 1877. Președenția D-lul președinte C. A. Ro- „etti asistat de D-nil secretari G. Tăcu, F. Aliineanu și A. Vizanli. Ședința se deschide la uă oră dupe amia- dă. Presenți 93 D-nii deputațl. Nu răspund la apelul nominal 56 și anume Bolnavi : D. I. 0. Fundescu, C. Grigorescu, Gr. Serurie, N. Viișoreanu, I. Lățescu, A. Te- riachiu. In congediu D. A. Agioglu, C. Bobeica, Sc. Căli- nescu, C. Catargi, P. Constantin, D. Co- zadini, Gr. Cozadin, G. Gamulea, G. Ma- gheru, G. Mantu, D. Miclescu, G. Mi- clescu, 1. Sturdza, E. Vergatii, P. Zamfi- rescu, M. Bnrileanu, C, Climescu, M. Ghelmegeanu, D. Frunză. în ajutorul acelei Eforii. Sciți, Dior, că se dafl sute de mii de lei la aceste spitale și trebue se vedem cum se întrebuințâsă acei bani. D. Vultureseu dice că propunerea mea ar tinde de a trămite aceste budgete la ca- lendele grece. ’Ml pare refl, de a audi uă asemenea obiecțiuua, căci în idea mea nu a fost acâsta, și cân 1 D. Vulturescmdice aceste cuvinte la adresa mea, sau că nu mă cundsee, safl că s’a prea grăbit de a lăsa să’l scape uă asemenea imputare. . . D. Gr. Vultnrescu. Cer cuvântul. D. G. Polizu. D. Vultureseu dice eă vo- । tarea acestor budgete este uă simplă for- malitate. D. Gr. Vultureseu. Am adaos că s’a distribuit deja D-lor deputațl uă espunere de motive. D. G. Polizu. V6 rog D-lor deputațl, se nu luați acest budget în desbatere pânâ mal ântâifl nu se va tipări și împărți spre a fi studiat. Efl am avut onâre a fi 20 de ani medie primar la acâstă Eforie și am fost dat afară întocmai precum se dă un dinte sănătos și se lasă unul găunos. D. Gr. Vultureseu. Vedeți acâsta e pricina de vă opuneți acum la votarea bud- getului. D. I. Codrescu. Neaperat că onor. A- dunare are dreptul de a vota budgetele E- foriel Spitalelor civile de aci și pe ale E- foriei Sântului Spiridon din lași; și în tot-d’auna s’au făcut discuțiunl de felul cele! ridicate de onor. D. Polizu. Dar âtă care este procedura urmată pene acum cu aceste budgete; căd nu trebue să ne fa- cem ilusiune; noi avem în faciă doue case, doue instituțiunl cari nu sunt ale Statului, ci sunt persâne private; ^i dâcă budgetele lor vin înaintea Adunării, este, numai ca un mijloc ce se dă representațiunei țârei de a vedea îu ce se cheltuesc fondurile a- cestor donațiunl, și să exercite un fel de control. Etă, D-lor, cum procedai! Adună- rile precedente in privința aeesta. Budge- tele se trămiteafl unei comisiunl speciale ; când comisiunea acâsta vedea că budge- tele sunt fquilibrate, se mărgine^ a le a- proba pur și simplu, respectând prin, ur- mare autonomia acestei instituțiunl. Dâcă însă ar fi să se ia cjfră cu cifră, dotațiune cu dotațiune a diverselor articole ce con- stitue aceste budgete de spitale; dâcă vom supune aceste cifre fluctuațiunilor unul vot, ar veni un D. deputat și ar altăli- citațiune orală în pretoriul prefecturel Vas- lui,- pentru vânderea acelor objecte. No. 2,319. 3 1877/Februarie 10. — Licitațiunea anunțată pqntru.dioa de 15 (27) Decembre, neputându-s^efectua din causa lipsei de concurențl, se publică uă nouă licitație pentru cjj°a 'l? 26 Fe- bruarie stil vechi 1877 , pentri| <țaⁱTa în antreprindere a transporte jțl espe<|jjiel și de pasageri de la, Pijte.scI a Câmpu-ljițng și vice-versa, și de la PitșscI prin Cprtpa- de-Argeș la iRâmuicu-V^lcea.și vice-versa, cu condițiunile publicate sub No. 15,760. din Monitorul oficial No. 231, din 1876} și cu modificațițmea că pentru timpul de ârnă cursele Pitescl-Râmnicu-Vâlcea, să se facă în dece ore. Licitațiupea va fi cu oferte sigilate, ca- re se vor primi pânâ la oră 4 post-meri- diane și se'pț ține atât la direcțiunea ge- nerală a telegrafelor și poștelor, cât și la prefecturele de Argeș, Mușcel și Vâlcea. Ofertele Șe primesc atât pentru fie-care curse în f&rte c t și pentru ambele deJuă dată , ibservendu’șl direcțiunea dreptul a le conceda în total sad în parte după cum va fi mal avabtagios Statului. Pe lângă acâsta concurențil vor avea in vedere art. 40—57 din. legea asupra comp- tabilitățel generale a Statului și art. 32, din legea timbrului, dupe care spesele de timbru și înregistrare cad în sarcina per- sânel asupra căria se adjudecă antreprisa. No. 128. 3 1876, Decembre 21. —La 1 Martie vitor/de la orele 2—4 p. m., se va ține licitație în pretoriul prefec- turel de Prahova, pentru darea în antre- prisă a transportului espediției Statului de la oficiul postai PlbescI la gară și vice- yer^a cu condițiunile următâre ; 1. Transportul se va face cu caii, ha- murile și accesorile antreprenorului și cu cariola direcțiune!. 2. Antreprenorul va întreține cariola cu chielfuiala sa în tot timpul duratei con- tractului, fiind obligat a o preda la espi- rarea lui în starea în care a primit’o. 3. Antreprenorul este dator a face trans- portul ori Je câte ori va fi necesitate la orele ce se va pune în vedere de către di- rigintele respectiv. 4. Trăsura cu cal va fi trămisă la oficifl i La județul Muscel, fiind vacant un și gară, cel pucin cu uă jumătate oră în- post de medic de arondisment retribuit cu ainte de ora fixată pentru pornirea espe- lei 400 pe lună, și pentru ocuparea căruia dițiel. se cere a fi doptor în medicină,,se publică 5. In cas de a nu fi următor la articolul acâsta spre sciința D-lor doctori în medi- precedent, dirigintele va angaja cu ori-.ce cină, care ar dori să ocupe asemenea post pn-ț cal și trăsură, spre a se face trans- de a se adresa la direcțiunea generală a portul în comptul antreprenorului, care va mai fi amendat pentru asemenea contrave- nirl și cu subvenția pe uă (Ji. 6. Trei abateri de la condițiunile con- trartulul dati dreptul djrecțiunei la resili- are lui și concedarea acestei antreprise al- tșl persâne priq licitație sau bună învo- ială în comptul garanției antreprenorului 7. Durata acestui contract va fi de trei ani cu începere de la 5 (17) Aprilie 1877, reservSndu’șî direcțiunea dreptul, afară de cașul prevădut la articolul precedent, a ’l resilia ori când va crede necesar după ce însă va anuncia cu uă lună înainte pe an- treprenor fără drept de judecată sati vre uă pretenție din partea acestuia. 8. Subvenția ce va resultă la licitație se va plăti antreprenorului la finele fiă-că- rei luni prin mandat asupra tesaurului public. 9. Pentru asigurarea Statului că acest transport se va efectua conform contrac- tului, antreprenorul va depune în termen de (15 dile da la data aprobărel uă cauți- une în numerar sau efecte cqual cu sub- venția pe trei luni. Pe Ișngă acâsta se va considera ca cauțiune caii, hamurile și accesoriile de ori-ce natură pe care antre- prenorul nu le va putea înstreina, spre a putea direcția usa de dânsele în cașurile prev?()ute la art. 6 de mal sus. Spre a fi admis la licitație concurențil vor depune uă cauțiune provisorie în numerar sau efecte de a le Statului de 150 lei. ^Acâstă cauțiune va rfmânea în profitul Statului, în cașul când antreprenorul nu se va presența spre a încheia contract și nu va depune garanție definitivă în terme- nul prescris la art. 9 de mal sus. Pe lângă acâsta concurențil vor avea în vedere art. 40—57 din legea cojnptabili- tățel generale a Statului și art. 32 din le- gea timbrului, după care chieltuelile de timbru și înregistrare cad în sarcina par- ticolarilor. No. 1875. 1 1877 lanuauie 31. Direcția generală a serviciului sanitar La județul Romqn, fiind vacant douâ pos- turi de medici de plasă, unul cu reșecțința în Târgul-BacescI și cel-alt în Târgu-Bâ- ra, retribuite din casa județului cu câte lei 400 pe lună, direcțiunea publică vacanța acestor posturi ca, D-nil doctori în medi- cină carii vor dori să le ocupe, să se pre- sinte la comitetul permanent al județului Roman, cel mult până la 10 Februarie viitor. No. 156. 1877, l£2 :riil 27. La județul Muscel, fiind vacant un serviciului sanitar, spre regulare. No. 150. 1'8’77, lanJaritt 27. La județul Mehedinți, fiind vacante trei postuft d^fc< .;cf cli'pl&să retfîbuite fie care cu câte lei noul 30d lâfâși 50 diur- nă pe lună, se face cunoscut despre aces- ta ca, D-nil doctori în medicină care vor dori să ocupe asbmeuea funcțiuni, să se a- dresese la direcțiunea generală a serviciu- lui sanitar, spre regulare. No. 153. 1877, lanuariu 27. Eforia spitalelor civile. Licitațiunea pentru .închirierea prăvă- liilor de pescărie din orașul PloescT, annn țață prin publicația No. 196, înserată în Monitorul oficial No. 13 , din 1877 , se face cunoscut că nb se mal ține în dioa des- tinată de 23 Februarie curent. No. 858. 1177, Februarie 11. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUC- ȚIUNEI PUBLICE. Audind pe consiliul permanent al in strucțiunel, ministerul revâcă de uă cam dată din concurs urmâ.âjmle catedre de învățământ secundar și anume 1) . Catedra de limba și literatura latină de la cursul superior al seminafujul cen- tral din BucurescI, pentru care' fusese fixat concursul la 15 Februarie a. c. 2) . Catedra de limba latina, de la gim- pasiul din Brăila, idem la 25 Aprilie idem. 3) . Catedra de limba latină istorie și geografie, la gimnasiul din Ismail, la 1 Se^tembre. No. 1,061. 1877, Februarie idem In județul Tecuci, înființându-se 11. două scâle ruralede băeți, care se vor întreține din fondurile comunale, și anume: una îu comuna NegulescI, plasa Berbecii! și cea- altă în ^ă.tunul Calsnațuiu , plasa Bârlad, ministerul, aurind pe consiliul permanent al țnstrupțiunel, publică concurs pentru cuparea acestor scâle pe (Jioa de 15 Mar- tiu viitor. Concursul se va ține în urbea Tecuci, în presența comisiunel ce se va constitui conform art. 369. al. 1, din legea instruc- țiunel. Aspiranții, spre a putea fi admiși la con- curs, trebue să justifice că posedă ; 1. Cunoscințele prescrise de art. 375, al. a din lege. 2. Cualitatea de româul, ^ăscuțl sau na- turali sațlj și .172 monitorul oficial al româniei 3. Certificat de tragere la sorți peniru armata permanentă, în cașul când aspiran- tul va fi adjuns etatea de 21 ani. No. 1 007 1877, Februarie 10. MINISTERUL AGRICULTUREI, COMER- CIULUI ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE. Listă de elevii buisieriaî Sta ului din scula Fa- brică de machinl și instrumente agricole din lași, depărtați din acea scolă din causa de insubordonare. Clasa V. Zaremba Gheorghe, Rădulescu Teodor. Clasa IV. Ghigortz Nicolae, Niculcea Gheorghe. Clasa 111. Popovici lân, lonescu Marin, Stefănes- cu Dimitrie, Dabija Nicolae. La 1 Martie viitor, se va ține licitație la ministerul agriculturel, comerciulul și lucrărilor publice și la prefectura județu- lui Teleorman, pentru complectarea și pre- lungirea podului peste vărsătura Dunărei la Zimnicea. Valârea lucrărel este de 1. 20,654, b. 58. Detalivrl pentru acâstă lucrare, se pâte vedea în publicația cu No. 801, înserată în Monihtrul No. 24. din anul curent. (2 ori pe săpt.) — La 17 Februarie 1877, se va ține li- citație la ministerul agriculturel, comer- ciulul și lucrărilor publice , pentru darea prin întreprindere a aprovisionărei cu pe- triș pe anul 1877, a șoselei de la Buzău la Focșani. Valârea lucrărel este de lei 22,185, b. 56, doritorii pentru acestă întreprindere se pdte vedea în publicațiunea, No. 13980‘ înserată în Monitorul oficial, No. 11, din 1877. (2—2 ori pe săptămână). Se scâle din nou în licitație darea prin întreprindere a închirieri bufetului din grădina publică Ceșmegiu, pe termen de 3 ani, cu începere de la 1 Ianuarie 1877. Licitația se va ține la acest minister, în dioa de 15 Februarie 1877, conform con- dițiunilor din publicația No. 13,802, în- serat îu Monitorul No. 279, din 1876. No. 934. 1877, Ianuarie 31. (25 Februarie.) MINISTERUL DE RESEL. Intendența divisiel III militară teritoriale. Conform ordinului D-lul ministru de resbel, No. 974, urmând a se vinde prin eicitație 87 rănițe de vițel, afară din ser- Imprimeria Statului viciu aflate în depositul divisionar Galați, se face cunoscut prin acesta doritorilor ca । în diua de 10 Martie a. c., ora 12 din di se va ține licitație în curtea depoului ca- sarma Bădălan, în presența delegaților ministerilor de resbel și finance. Doritori pot vedea aceste ranițe în tâte dileie înainte de licitație la deposit de la ora 12 penă la 4 dupe amddl. (10 Martie) MINISTERUL DE FINANȚE. Direcția generalii a vămilor și contri- buținnilor indirecte. La biuroul vamal din Bucurescl, gara Filaret, se va ține licitație în dioa de 28 Februarie curent, orele 11 dimineța, pen- tru vânderea a 52 port-cigare de chihli- bar ce s’a confiscat la vama Giurgiu. No 3,353- 1877, Februarie 10. Administrația domenielor și pădurilor Stat ni ut. La 28 ale curentei luni, urmând a se ține licitațiune în localul administrației domenielor și pădurilor Statului, pentru vânderea materialului ce ar resulta din dă- râmarea a două magasiî ruinate, partea Statulul-din Hanul Zamfir, culâr-'ade Roșu, strada Blănării din capitală. Doritorii de a cumpăra asemenea mate- rial, sunt invitați a se presența în localul administrații domenielor și pădurilor Sta- tului, calea Mogoșâei, casa Ștefănescu, în diâa arătată, spre a concura. No. 3,345. 1877, Februarie 5. Administrațiunea publică spre cunos- cința generală, că în diua de 25 Februa- rie, se va ține licitațiune în localul pre- fecturel de Nâmțu și Iași, jentru vâmjlerea a 2,539 arbori de pe locurile de fânețe de pe moșia Statului Tarpesci, din județul Neamțu, plasa de Sus, comuna Boistea, cu condițiunile mal jos înserate. No. 3,244. 3 1877, Februarie 4. Condițiuni eu caii Statul vinde spre tăere ar- borii după locurile de fânâță după moșia Târ- pești din județul Nemțu. Art. 1. Se vinde un numâr de 2,539 ar- bori după locurile de fânâță de pe moșia ! Statului Târpești, județul Nemții, plasa De-Sus, comuna Boiștea. Art. 2. Acești arbori se află la uă depăr- tare ca 1 chilom. de satul 'Cârpești și ca de 7 chil, de Târgu-Nâmțuiuî, toți sunt marcațl cu ciocanul silvic, sunt de diferi- te esențe, vârstl și dimensiuni și se află în diferite locuri și anume: 1. In fânațiul dintre pîrîul Rușca și pî- rîul Tătăruș se află 520 stejari, 290 teiiî, 238 paltini,'660 cârpiți și 100 fagi. 5 (27) Februa e j8T7 2. In fânațiul Mohorâta 663 stejari 3. In fânațiul Lunga 19 stejari. 4. In fânațiul Mătasa 6 stejari 5. In fenațiul Câsta-Odăi 23 stejari și 8 tel. 6. in fenațiul Câsta-Linguraculul 6 ste- jari, 4 tei și 2 răchiți. Art. 3. Conc-urențiI nu vor fi admiși la licitație ’nainte de a depune uă garanție provisorie în numerariu, bonuri rurali și domeniall saii în alte efecte publice în va- lâre de 550 lei, 92 bani; bonurile rurali și domeniale se vor primi cu valârea lor no- minală, eră cele alte efecte publice după cursul dilei. Art. 4. Tăerea arborilor se va face din facia pământului și se vor transporta pe drumul Târpeștilor ce trece d’alungul fâ- națielor și alături cu pîrîul Terpeștilor. Art. 5. Tăerea și transportarea se va fa- ce în termin de trei luni, începând de la data încunosciințărei despre aprobarea ad- judicațiunel; nu se vor putea efectua aceste operațiuni în timpul cât vor fi fânațieleo prite, adică de la 1 Maiu și până lai Sep- tembre, când iarba cresce și se cosește, afară numai când arendașul respectiv va tolera a se efectua și în timpul acesta. începerea tăerei nu se va autorisa, de cât după ce cumpărătorul va justifica că a plătit în total prețul lemnelor după adju - decațiune. Art. 6. Ori ce material va rămânea ne- tăiat sau tăiat și netransportat în timpul prevăzut mat sus, va române dedrept pro- prietatea Statului. Art. 7. Decă cumpărătorul ar tăia și transporta din materialul rămas peste ter- minul acordat, va fi obligat a plăti Statu- lui fără somațiune sau judecată valârea a- celor lemne, după estimațiunea prealabilii ce s’ar face de agentul silvic respectiv. Art. 8. Nu va putea să taie veri un ar- bor care nu ar avea marca ciocanului sil- vic, îo cas contrariu se va procede precum s’a arătat la art. 7. (3—3). — Fiind-că cumpărătorii bunurilor no- tate în tabloul publicat în Monitorul ofi- cial No. 3, din 5 Ianuarie, vândute în te- meiul legel din 6 Martie 1875, n’au achi tat până în present ratele de 1 luliu 1876 (și unii chiar mal multe rate,) administra- țiunea în temeiul art. 21 din lege și 90 din regulament, luând și avisul comitetu- lui, publică revinderee acestor bunuri pe comptul D-lor, în dioa de 10 Martiu 1877, la ora 12 din di, în centrul Bucurescl, lo- calul său calea Mogoșâi, si invită pe D-nii amatori a se presența pregătiți de garanții în regulă, spre a putea concura, cunoscând că, condițiunile cu care se vând aceste bunuri sunt cele prevădute de art. 49, lit. a, b. c, d și e, din regulamentul legel din 31 Martie 1868 No. 34.749. 1876, Decembre 22. Director : N. T. Orâșanu, No. 35 JvlailV 15 27; februâ 187 7 SUPLIMENT FA MONITORUL OFICI VL ---*—.— PUBLICAȚIUNI oficiale din resortul curții de apel din bucuresci ANUNCIURl JUDICIARE LICITAȚIUNE Triunalnlllfov scția III. D. Constantin Boerescu, rentier, domi- ciliat în capitală, strada Clemenței, în ba- sa formulei esecutorie pusă, pe actul de i- potecă legalisat de acest tribunal la No. 505. din 1875, a cerut punerea în vândâre cu licitație a caselor cu locul lor din co-. mima Bucuresci, suburbea Sf. Dumitru, । strada Carol I, No. 70, averea D-lor Elena; Predeseu și Sevastița Ghimpa . rentiere, I domiciliate cea ântâifl în strada Scaunele j No. 23, și cea din urmă în suburbea Po- pa-Rusu, strada Speranței, No. 28. Aceste case sunt de zid, compuse din 5 prăvălii cu pivniță, 4 odăi și cuhnie,- în- velite cu fer; se învecinesce cu Apa-Dâm- bovița, cu proprietatea D-lul Christopolu, cu strada Craiovel și în faciă cu strada menționată. Asupra acestui imobil se află următâre- le împrejurări: D-na Sevastița Ghimpa, cu autorisația soțului s8u, și Elena Pre- descu, prin actul înscris de acâstă secțîe la No. 36 , din 1876, s’a împrumutat cu lei noul 123,000 de la D. lân Ogredânu , D. G. Paplica, în basa actului de conven- țiune legalisat la No. 17. din 1875, a ce- rut vâmjârea acestui imobil pentru suma de lei noul 24 000; D. G. Economu a ce- rut vânrjârea acestui imobil, pentru suma de lei noul 29,620 ce are a lua cu sentin- ța curțel de apel din Bucuresci, No. 138, învestită cu formula esecutorie. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în