No 3 Un număr 25 b Duminică, 13 (25) Februarie 18/7 MOMTORU L OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL• PK 'N, TRKI-DECI și și SE; șiSE LUNI, 20 LEI ( Antâifi lanu» și AntSiă Inlte) ANUNCIURILE LINIA DE TRHI-DECI LITERE, TREI-pEOI BAL; (inserarea Il-a și mai departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, pAnS la einei-deci linii, einci lei; eră mal mare de einei-deci linii, deee lei Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mai departe, 30 bani linia Anunciurile se primesc și cu anul DIRECȚIUNE A : strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă SUMA R PARTEA OFICIALA.-- Ministerul dc inter- ne: Prescurtare de decret. Ministerul de resbel- Prescurtări de decrete Ministerul agriculturel, conicrciului .și lucră- rilor publice: Prescurtări de decrete. Ministerul de finance: DecisiunT. Ministerul cultelor și instru^iunei publice: De cisiune. PARTEA NEOFICIALA.— Depeși telegrafi- ce. — Buletin esterior.—Sumarul ședinței Sena- tului de la 9 Februarie — Continuarea ședin'ț.eî Senatului de la 21 lanuaiie și ședința de la 22 Ianuarie. — Continuarea ședinței Adunărel de- putaților de la 5 Februarie și ședința de la 7 Februarie. Anunciurl ministeriale. PARTEA OFICIALĂ Bucuresci, 12 Februarie 1811. MINISTERUL DE INTERNE. Prin înaltul decret cu No 237, din 8 Februarie 1877. după propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, oficiantul superior clasa II Eliad Alexandru s’a considerat demisionat din corpul tele- grafo-postal, pe dioa de 26 Decem- bre st. v., anul espirat, pentru că nu s’a presentat la oficiul postai Craiova, unde fusese transferat cu iote ordinile repeți te Ce i s’a dat MINISTERUL DE RESBEL Prm înaltul decret cu No 219, (im 7 Februarie 1877, după propunerea făcută de D ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, prin ra- portul cu No. 960, colonelul milițian Petrescu Constantin s’a desărcinat din funcțiunea de comandant al gardeî orășenesc! din Brăila. și tot prin a- celașî decret majorul milițian Canari Va ile s’a numit în funcțiunea de co- rn andant al gardef orășănesci din Brăila. Prin înaltul decret cu No 228, de la 7 Februarie 1877 după propune- rea făcută de același D ministru, prin raportul cu No. 1,053 căpitanul Găr- descu Constantin, din regimentul No. 2 de dorobanți, se trece în posiție de neactivitate pentru infirmități timpo- rale, după opiniunea coinisiunei me- dicale înaintea caria a fost trămis. Prin înaltul decret cu No. 231, din 7 Februarie 1877, după propunerea făcută prin raport de acelaș domn mi- nistru, prin raportul cu No. 1,052. s’a primit demisia din armată a locote- nentului Racii Radu, din arma infanti • riei, aflat în neactivitate prin retrage- rea funcției, și tot prin același de- cret numitul oficier s’a trecut cu gra- dul seu în corpul oficierilor milițiam. Prin înaltul decret cu No. 238 din 9 Februarie 1877, după propunerea făcută de acelaș D. ministru, prin ra- portul No. 1,134, căpitanul Moroiu Constantin, din arma infanteriei aflat în neactivitate pentru congediu mai mare de șese luni, de la 1876. Mar- tie 30, s’a chemat în activitate la va- canța produsă în regimentul No. 2 de infantei ie, prin mutarea căpitanului Jiurescu George. MINISTERUL AGICULTUREI, COMER- CIULUI Șl LUCRĂRILOR PUBLICE. Prin înaltul decret cu No. 215 din 7 Februarie 1877, după propunerea fă- cută prin raport de D. ministru se- cretar de Stat la departamentul agri- culturel, comei ciulul și lucrărilor pu- blice, D inginer ordinar clasa II. G. Dimitrescu Tasian se nume ce în pos- tul-vacant de șef al divisie! a II din acest minister. D. inginer ordinar clasa I, C. Zeu cenu, actual secretar al consiliului lucrărilor publice, se atașeză ca se- cretar la controlul căilor ferate în construcținne Ploesci-Predel și Ad- jnd-Ocna. Prin înaltul decret cu No. 216 diu 7 Februarie 1877, după propunerea făcută prin raport de acelaș D. mi nistru, D. George Stan, actual adju- tor ferar în atelierul liniei ferate Bu- curesci-Giurgiu, este numit, cu înce- pere de la 16 Ianuarie, în postul de visitatorde vagone, înlocui D-lui Bert- hold Hahn MINISTERUL DE FIKANCC. Decisiuni ministeriale. Ministru secretar de Stat la deparia- mentul financelor Avdad în vedere raportul șefului per eeptor al biuroululde vamă Oitnzu cu No 378, diu anul trecut; Avend în vedere art. 43 al legei gene- rale a vămilor Decide : Art. I. D. Vasile Adam este numit în L106 MONITORUL OFICIAL AL K0MAN1&I 13 (25) Februarie 18Î7 postul de impiegat de cancelarie clasa II, la biuroulde vamă Oituzu, în locul D-luI Ciogolea George, care se depărtesă pentru motivele din raportul sus citat. Art. II. Decisiunea de faciă se va pu- blica prin Monitorul oficial. Art. III. D. director general al vămilor și contribuțiunilor indirecte este Însăr- cinat cu esecutarea decisiunel de faciă. Făcută în BucurescI, la 7 Februarie 1877. P. ministru financelor, B. Brătianu. No. 1,461. Prin decisiuneledin 7 Februarie, cu No. 2,940 și 2,941, în basaart. 15 din lege și art. 78 și 80 din regulamentul monopolu- lui vândCrel tutunurilor, și după recoman- dația regiei, s’ail confirmat debitanțl pen- tru venddrea tutunurilor , următdrele per- sâne : I6n Pătrașcu, în comun Fundeni, plaiul Slăuic, districtul BusSu. Frățilă Scarlat, în comuna Vadu-Sores- cilor, plaiul Slănic, districtu BusSu. Caloianu Olaru , în comuna Sărulesci, plaiul Slănic, districtul BusSu. Radu Gavril Sârbescu, în comuna Vin- tilă-Vodă, plaiul Slănic, districtul BusSu. I6n R. MuntSnu , în comuna VispescI, plaiul Tohani, districtul BusSu. Vasile Niță, în comuna Tohani, plaiul Tohani, districtul BusSu. Tănase Barbu, în comuna Pătărlagele, plaiu BusSu, districtul BusSu, Petre Dumitru , în comuna Gura-The- ghel, plaiu BusSu, districtul BusSu. Nica I6n Lemnaru , în comuna Tisău , plaiu Sărățel, districtul BusSu. Dimitrie Rusoiu, în comuna Tarpezița, plasa Dumbrava, districtul Doljiu. Florea Busu, în comuna Galecia-Mare, plasa Câmpu, districtul Doljiu. Teohari Constantinescu, în comuna Ol- tenița, plasa Oltenița, districtul Ilfov. Pascu George , în comuna Manolache , plasa Dâmbovița, districtul Ilfov. Dumitru Eftimie , în comuna Pantelei- mon, plasa Dâmbovița, districtul Ilfov. Tache Constantinescu, în comuna Pan- teleimon, plasa Dâmbovița, distric. Ilfov. Niță Minculescu , în comuna Cociocul, plasa Znagov, districtul Ilfov. Petre Petcu, în comuna TâncăbescI, pla- sa Znagov, districtul Ilfov. Andrei Bănescu , în comuna Mariuța , plasa Mostiscea, districtul Ilfov. Nicolae G. Prestavu, în orașul Câmpu- Lung, districtul Muscel. MINISTERUL CULTELOR Șl INSTRUC- ȚIUNE! PUBLICE. Decisiune ministerială. Pe basa concursului ce D-ra Maria Pa- naiotescu a depus în Ianuarie espirat, în presența juriului esaminator instituit la li- ceul din Crajova, s’a recomandat D-luI pri- mar al urbei Alexandria, spre a ’I da nu- mire de institutdră provisoră, conform disposițiunilor legel instrucțiunel și co- munale, la scâla sucursală de fete din acea urbe, întreținută și retribuită de disa pri- mărie , pentru care scâlă a și concurat numita. No. 890. 1877, Februarie 8. PARTEA NEOFICIALĂ BucurescI, 12 Februarie 1877. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului) Paris, 23 Februarie.—Ministerul a ce- rut Camerei deputaților autorisația de a intenta urmăriri contra D-luI Paul de Cas- sagnac cu ocasiunea unor articole prin care se insultă guvernul republicel, arti- cole publicate în diarul Le Pays. St. Petersburg, 23 Februarie. — Gu- vernul rus aduce la cunoscința navigatori- lor că sunt torpile în Marea-Nâgră, pe cdsta Rusiei despre Caucaz penă la portul Sucum-Kale și fortul Nicolai. Londra, 23 Februărie. — Lordul Stat- heden va propune Luni Camerei pairilor uă resoluțiuna cerând adopțiunea de măsuri proprii a împedica ostilitățile în Europa, a asigura]menținerea tractatelor de la 1856, modificate prin cele de la 1871 și a ame- liora condițiunea deosebitelor rase supuse imperiului otoman. Roma, 23 Februarie.—Vaticanul a luat disposițiunî în scopul de a regula concla- vile viitârș. Aceste disposițiunî nu ating în nimic esența conclavelor. Ele nu fac de cât a aduce modificațiunl ceremoniilor cari trebuesc să precâdă reunirea cardinalilor. (Savas) BULETIN ESTERIOR. Diatele rusesc!, dice Independența Belgică, în comentariele lor asupra desbaterilor Parlamentului engles a- tingetore la chestiunea Orientului, res- ping responsabilitatea ce lordul Derby a făcut să cadă asupra Suveranului lor, când a dis că de aci înainte pacea sau resbelul în Europa atârnă „de la un singur om, Czarul." Unele organe susțin că acțiunea împăratului Ale- xandru va depinde de voința supuși- lor sei; altele fac să se cunoscă că adeverații arbitri a! situațiunel sunt guvernele europene invitate de prin- țul Gorciakoff a complecta opera Con- ferenței de la Constantine poli. Diarul Le Nouveau Temps emite părerea că Englitera cu cabinetul ac- tual nu va juca mai nici un rol în so- luțiunea chestiune! Orientului. Acestă putere nu sepote declara în mod franc de protectorea Turciei, căci acesta ar fi căderea ministerului, nici de a de- veni aliata Rusiei, căci acesta ar fi contra tradițiuiiilor politicei tory. Sin- gura participare la uă luptă contra planurilor Rusiei ce Englitera ’șl pote promite, este de a încuragea pe Aus- tria la resistență „Deră cel mal mic semn venind din Berlin este mal sensibil la Viena de cât tote notele diplomatice ale Marei- Britanii. “ In fasa în care a ajuns chestiu- nea Orientului, adaogă Le Nouveau- Temps, Englitera pote contribui la rea- lisarea planurilor Rusiei, deră nu este în stare de a le împedica. „T6te silințele Angliei pentru a îm- pedica un conflict între Turcia și Ru- sia nu sunt motivate de cât prin con- vingerea ministerului englez că este în neputință de a lucra pe faciă în fa- v6rea Turciei; etă pentru ce decă po- litica Rusiei în Orient va continua a fi energică și fermă, ministerul englez va sferși prin a ceda.“ Neue Freie Presse, și Allgemeine Zeitung anunță că mal multe din pu- teri ișl propun d’a profita de primul pretest ce se va presența, spre a re- trimite pe ambasadorii lor la Con- stantinopol. După Bene Freie Presse e chiar găsit. E lucru mai sigur că pacea cu Serbia se va semna peste câte-va dile și că tratatul va asigura principatului avantagele statu-quoului înainte de resbel. Europa n ar avea ore dreptul d’a considera acest act de supunere în punctul cel mal im- portent al programei conferinței ca un indiciu al bunelor disposițiunî ale Porții și al dorinței sele sincere d’a urma consiliile de înțelepciune și de moderațiune ce ’i s’aii dat ? E de pă- rere, în cercurile diplomatice, că d^ca cele-alte puteri s’ail unit a ’șl reche- ma ambasadorii după ruperea con- 13 ( 5) Februarie 1877 MONITORUL FIOUL AL ROMANIC ferințeT, ca să nu strice înțelegerea europenă și ca să evite pericolul unei demonstrați uni particulare a Rusiei, n’ar fi de loc permis d’a trage din acestă conclusiune că cabinetele n’ar trebui să retrimită separat pe amba- sadorii lor, și că reinceperea rela- țiunilor diplomatice cu Turcia n’ar putea resulta de cât dintr o înțelegere generală a guvernelor. Acestă scire a toii Neue Freie Presse, dice Debats, nu se va pă- rea prea fantasistă, deca ar voi cine- va să-și amintâscă că sub-secretarul ministerului afacerilor streine al An- gliei, D. Robert-Burke, a declarat dina trecută în Camera comunelor că sir H. Elliot nu era în disponibi- litate, ci tot în activitate și că fusese chemat la Londra numai pentru a raporta verbal despre starea actuală a complicațiunilor orientale. Cabi- netul engles nu se consideră der ca legat intim cu cele-alte puteri. El și-a păstrat totă libertatea sa de acțiune, și va usa de densa, de va crede util, fără a se crede obligat d’a-șl subor- dona purtarea sa acelia a aliaților săi. Trebue să convenim că presența amb asadorilor la Constanfinopol ar fi a$î d’un mare folos. Europa e supă- rată ore cum pe ea ensă-și când lasă interesele clirescinilor din Orient și a- celea ale păcii lumel espuse la tote pericolele ce isolarea diplomatică a Turciei le face a strebate. Daca sir Henri Elliot ar fi remas lengă Sultanul, influința sa asupra lui Abdul-IIamid ar fi preîntâmpinat greșela capitală a resturnărei lui Midhat-pașa. In turburarea generală în care se află Turcia, e forte natural că nuve- lele rele ne sosesc cu iuțelă estraordi- nară. Constantinopol e un adeverat orășel; minciunile se propag mai cu- rând de cât în ori-ce altă capitală a Europei. Se vorbesce în unele cercuri cari nu sunt fără inflluență, că e ce- stiune d’a se goni dinastia lui Otoman cădută în decrepitudine și într’o abru- tisare incurabilă. Times, dice diarul Debats, ne anunță acest detaliu, și co- respondentul diarulul Cetății adaogă că esistă la Konieh în Asia-Mică, des- cendințl ai dinastiei Seldjucidilor, cari au păstrat în viața lor privată tdtă vi- gorea rasei lor, și asupra 'cărora în- cepă a se îndrepta speranțele unei părți din populațiunea din Constanti- nopol. Apoi Debats termină articolul seu, susținând că intervențiunea ambasado- rilor cari au intrările lor la Sultanul, ar pute pune capăt intrigilor palatului, și ar asigura întorcerea ideilor libera- le. Ei ar da noului mare-vizir o forță care n’o are prin el ensuși și care-I este indispensabilă pentru a realisa reformele a căror esecutare a promi- s-o. Să ne aducem aminte că pacea Europenă atârnă de la practica sinceră a acestor reforme, și vom recunosee cât ar fi de imprudent și râu d’a sa- crifica acest interes de prima ordine unor scrupule de demnitate diplo- matică. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ Sumarul ședinței de la 9 februarie, 1877. Președenția D-lul vice-președinte don Ghica , asistat de D-nu secretar Ștefan Bellu. Ședința se deschide la orele 2’/, după amâiJL PresențI 38 D-nl senatori. Nu răspund la apelul nominal 32 D-nl senatori, și anume : Bolnavi: Prea S. Sa mitropolitul primat, D-nil Catargiu Lascar. Gridov N-, Mătăsaru T., Pâclânu N., Pleșoianu Șt., Roseti Tețcanu, Vlaicu N. In congediu: D-nii Cobâlcescu Gr., Dimitriu G., Le- rescu Isaia, Moscu T., Orlenu G. Nemotivați: Prea S. Sa mitropolitul Moldovei și Su- cevei, Prea S. Sa episcopul de Râmnicu, Prea S. Sa episcopul de Roman, Prea S. Sa episcopul Dunărei-de-Jos, D-nil Apos- tolânu. G., Boboicenu I, Bosianu C., Can- tacuzinG, Deșliu I., Enescu G., Giani AL, Golescu AL, Grecânu Al Dr., Herme- ziu I., Isvoranu M., Racotă Bariton, Ro- seti N. Bălănescu, Șaicaru V., Teohari Ahil. D. vice-președinte observă eă la biuroă se află numai un domn secretar și acâsta după insistența D-sale ca să facă apelul nominal, D-sa invită pe D nil secretari Cămărășescu și Leca a veni la biurou D-nil Leca și Cămărășescu declară că nu maî pot lua parte ca secretari al biu- roulul. După mal multe discuțium urmate în a- ¹ câstă privință D. Le* a rdgă a i se primi demisiunea din î isărcinarea de secretar al biuroulul. Se pune la vot prin bile demisiunea D- lul Leca și se primesce cu majoritatea de 19 voturi contra 11 și două abțineri. D Cămărășescu la invitarea ce din nou i se face de președenție insistând în refu- sul D-sâle dice că după cum s’a pus vo- tul în urma propunerel D-lul Cogălnicenu cu ocasiunea demisionărel D-sâle din vi- ce președinte se crede desaprobat de Se- nat; depunend tot-d’uă-dată și uă adresă prin care demisionâsă și din însărcinare a de membru la comitetul vencjărel bunuri- lor Statului și la comitetul bunurilor ru- rale și domeniale. Senatul decide ca d’uă-dată cu alegerea unul domn secretar în locul D-lul Leca să se alâgă și un altul în locul D-lul Cămă- rășescu. Se procede la alegerea a doul D-nl se cretari, și sunt aleși și proclamați secre- tari D-nil Gherman Menelas cu 24 voturi și Negruți Alexandru cu 23 voturi. Se dă citire sumarului ședinței prece- dente care se adoptă. Se supune la cunoscința Senatului adre- sa D-lul senator Cămărășescu prin care demisidnâsă din calitatea de delegat al Senatului la e >mitetul vândăriî bunurilor Statului și la comitetul bonurilor rurale și domeniale. Senatul nu primesce demisiunea. Se trămite la secțiuni conform regle- mentului projectul de lege provenit din inițiativa Senatului în privirea cedărel pe sema județului Vlașea a două case din ora- șul Giurgiu. D. vice-președinte comunică ordinea (filei. D. senator Cămărășescu desv-oltâsă in- terpelarea D-sâle relativă la datoriile ce figurâsă asupra mal multor arendași ai Sta- tului încă de la 1863 și care îacă nu le iu achitat. După respunsul D-lul ministru de finan- ce și întâmpinarea D-lui interpelator care rbgă a se activa împlinirea acelor rămășițe mal cu sâmă în facia strâmtorărel îa care se găsesce tesaurul public; Se pune la vot închiderea incidentului și se primesce. D. vice-președinte C igHnice nu ocupă fotoliul presidențial. D. raportor Menelas Ghermaui,raportor al comitetului de delegați dă citire rapor- tului relativ la projectul de lege peutru a- ședarea și executarea budgetelor de chle- tuelile anuale ale Statului. ( Lrmâsă raportul.) 108 MONITORUL OFLiAL AL LUI» AN IE) lă (25) Februarie 1877 Sunt detor să fac uă a doua declaiațiune că acea vechime ’Lam dat’o după alegerea d’ânteiu. Pâte să fie alte neregularitățl în privința alegerii; de cât în privința vechi- mel, o are fiind că și neactivitatea se con- tâsă; căci, de și oficeril nu fac servicifi dâră afi dreptul la pensiune și la comandă. Dâcă vom mal considera lucrul și în alt fel, găsim cașul când oficerul care se în- târce din captivitate sâu căruia i s’a su- primat funcțiunea, beneficiasă cu tâte a- cestea de vechime de și n’a avut servicifi, și pentru el nu încetâsă nici dreptul la pensiune, nici la comandă. Iu cașul de față colonelului Anghelescu i s’a dat funcțiunea și dreptul acesta nu ’l am inventat efi. De 20 ani se dă vechimea cu mod retroactiv, nu este numai îu cașul acesta, în care prin decret s’a luat, tot prin decret i s’a dat înapoi; și dâcă acâsta ar fi uă abatere de la lege efi sunt responsabile și mă voifi a- păra când se va pune cestiunea. Insă re- sultă din reglementele militare principiul retroactivității în privința vechinel. Când spre esemplu se omite un oficer de a fi înaintat i se dă vechimea și cu 5 ani în urmă, și nu numai la uol este acâsta dâră și în Francia. Priu urmare, vă voifi ruga ea în acâstă privință să nu credeți că s’a făcut ce-va intențional precum a dis D. Apostoleanu în contra căruia sunt dâtor să protested- D. Dimitrie Ghica. D-nii mei, mă mir cum mal discutăm cestiunea de față, cum venim din nofi să repetem tot cele ce s’a dis sunt acuma vr’o șâse săptămâni de dile îu privința acestei alegeri. Alegerea onor. D. colonel Anghelescu s a discutat în a- cest Corp îu circumstanțe mal favorabile alegerii sâle, fără ca să fi existat acele neregularitățl după părerea unora, — dâră pe care efi nu le împărtășesc, — cum că în alegerea de față s’ar fi găsit un bilet mal mult de cât votanțil care afi luat parte la vot, și altele și altele; și cu tâte acestea D-lor, dic> acea alegere fără să aibă ase- menea neregularitățl, din causă că alesul încă n’are vechimea în conformitate cu legea, Senatul atunci a respins’o. Așa dâră D-lor, nu admit ca Senatul să respingă uă alegere pe motiv că s’a găsit tn urnă un bilet mal mult, căci precum s’a spus și de D Orâscu, se pâte prea bine ca partidul care se află în minoritate să arunce un bi- let mai mult numai și numai ca să strice alegerea; și cu atât mal mult ar fi cu grefi de a împiedica acâsta și de a mal reveni la uă a doua alegere acolo unde se află 5 sâfl 600 alegători. Prin urmare, cașul a- cesta după mine nu face tocmai un cas în- semnat și un motiv de casare a alegerii. Dâră ceea ce este mai de observat, este, că la alegerea biuroulul definitiv care a pre- sidat la alegerea D-lui colonel Anghelescu au fost numai 5 alegâtorl. In adevăr, D-lor, acest cas are uă mare însemnătate în uă ale- gere; dâră voiu trece și peste acâsta. Viu! Projectul de lege fiind modificat, Sena- tul autori să a nu se mal citi în totalitate ci de a se discuta pe articole. D. vice-președinte declară deschisă dis- cuțiunea generală. Susține luarea în considerațiune D. mi- nistru de finance care declară că se unesce întru totul cu modificările aduse de comi- tetul delegaților. Se pune la vot luarea în considerațiune și se adoptă. Se dă citire art. 1 ast-fel precum s’a modificat de comitetul delegaților. D. Lungânu cere a se reduce cifra de 5 la sută de la litera a la 3 la sută. D. Drosu propune un amendament în a- cest sens pe care ’l susțin D-nii senatori Panait Casimir, Ghermani, Lahovary, Leca și Dim. Ghica. D. lân Ghica susține cifra de 5 la sută din project. După închiderea discuțiunel se pune la vot amendamentul și se primesce. Se pune la vot art. 1 ast-fel modificat și se primesce asemenea. Se dă citire art. 2. D. Cămărășescu propune pentru mal multă claritate a se închide în parantesă cuvintele de la „ne provenind" și până la cuvintele „și scăderi de cheltuell." D. Lungânu propune a se adaoge un a- liniat la acest articol în care să se speci- fice că resursele noi de care se face men- țiune în acest articol să fie votat și de Senat. Respunde D. ministru de finance care arâtă că acâsta < ste prev^ut de Constitu- ție și nici se p6te face alt-f d. Orele fiind înaintate D. vice-președinte ridică ședința și anunță pe cea viitâre pen- tru a doua di, 10 Februarifi. Ședința de la 21 Tanuarid, 1877. Preșidenția D-lul vice-președinte loan Ghica, asistat de D-niî secretari Cămără- șescu Nicolae și Rășcan Dimitrie. (Urmare) D. ministru de resbel.” D-lor, mă vâd silit a vorbi după fie-care D. oratore. Onor. D. Apostoleanu dice că decretul a fost in- tenționale. Protestes contra acestei alega- țiuni fiind că nu m’am gândit nici un mo- ment ca să I pot da colonelului Anghelescu vechimea de trei ani alt-fel de cât cum t)ice Constituțiunea. Vechimea și de acti- vitate și de neactivitate se contesă, pentru că oficerul în neactivitate beneficiasă de dreptul cel mal mare, de dreptul la pen- siune. Dâcă mâ aflam aci înteisșl dată când s’a discutat acâstă alegere , ași fi relevat acâstă erâre fiind că cred că s’a făcut uă nedreptate dâcă s’a invalidat alegerea sub cuvânt că nu avea vechimea de trei ani. D> Apostoleanu se preocupă tot de ca- șul de atunci; apoi nu este tot acel cas. la cea-l-altă cestiune care s'a tratat in a- câstă Adunare. De și nu a fost present în Senat după cum afirmă acum onor. D mi- nistru de resbel, când s’a respins prima a- legere; dâră în presența mal multor D-nl mihtarl cari cunosc pâte tot așa de bine acâstă lege ca și D-nu ministru. Când s’a discutat aceste puncte, toți am avut sub ochii noștri, cașul D-lul Anghelescu și textul legii în privința vechimel , și cu tâte acestea, fiind uă mare majoritate con- tra , nu s’a validat acea alegere, pe moti- vul că nu are vechimea de trei ani. D-lor, mal ’uainte de a intra în tâte a- mănunțimile, voifi să relev un cuvânt dis de onor. D. Deșliu, cum că general Herescu, spătaru cnm se dicea pe atunci, nu avea de cât să bată pe umeri cul-va pentru ca să’l facă colonel. Se înșâlă D-sa; avem în sânul nostru un fost militar care se bu- cură de tâtă stima celor puternici de a- tuncl, e D. colonel Costa-Foru , amic in- tim cu repausatul general Herescu; el bine cu tâtă acâstă intimitate , D. Costa-Foru a servit 30 de ani pentru ca să ajungă la rangul de colonel, a stat în fie-care grad câte 7 și 8 ani. Să nu vie dâră D. Deșliu a ne spune că atunci se făcea hatîrurl în armată. Mal ântâifi de tâte, D-lor, protes- ted asupra unor asemenea cuvinte. Nu este bine să venim aci a ne vărsa veninul, să desgropăm pe celmorțl, cum s’a făcut mal de-unădl, cu răposatul G. Costa-Foru în acest parlament, unde suvenirul este încă prâspăt de capacitatea și patriotismul a- celul bărbat. Nu este bine asemenea a se lua de mar- tori âmenil morțl, cum a făcut cu Poumay, și prin urmare, rog să se respecte aceia care nu mal sunt în viață. Acum, D-lor, să viti la cestiune. S’a dis de D. ministru de resbel, că s’a datdeciml de recâscigărl a vechimel, la ofîceri care afi stat în neactivitate. Să mâ ierte a ’I spune că nu într’un cas analog cu acesta, și ’l desfid a ’ml arăta un singur cas, ca după uă hotărâre mili- tară, care pune pe un oficer în neactivi- tate, să i se fi dat vechimea prin decret Domnesc. Nu cred să ’ml pâtă arăta un singur cas. și pentru acest cu vânt chiar D. ministru de resbel a supus cestiunea D-lul col. Anghelescu unei comisiunl de revi- siune. De ce nu face bine a ne citi rapor- tul comisiunel de revisiune, care ’șl a de- clinat competința, și a lăsat cestiunea la apreciarea D-lul ministru ? Știți D-lor ce va să dică a declina competința? Este cu alte cuvinte, că acea comisiune nu a voit să facă uă călcare de lege, pe care D. mi- nistru vine astădl a o face. Acâstă decli- nare a competințel este un espedient, care s’a întrebuințat pentru a scăpa diferința ce au către șeful lor; și din acâsta nu este mai puțină probă, că aeel consiliu militar care a fost chemat a se pronuncia, a avut cura- giul a spune D-lul ministru părerea sa. 13 (25) februarie 1877 MONITORUL OFICIAL Al ROMÂNIEI 1109 D. ministru de resbel îu adevăr avea dreptate să observe D-lul Casimir că u’a dat decretul după ce s’a ales D. col. An- ghelescu, n’a venit un al decret de la pri- ma alegere infirmată de noi; constat deră că D-nu Casimir nu cunoscea cestiuneaîa fond și printr’acesta a slăbit dre-cum ar- gumentele D-sele, căci dâcă n’a venit nici năcestiune nouă, nu s’a modificat întru ni- mic posițiunea D-lui colonel Anghelescu în fața legii și a Senatului și atunci cum s ar putea crede de cine-va, că noi care am respins mal al-altă-erl, să venim astădl să primim, adică să ne lovim de uă incapa- citate; cu alte cuvinte să desfacem ceea ce am făcut acum câte-va <)ile? D-lor, pentru a doua 6ră am ondre să vorbesc în acâstă cestiune. Am fost în re- lațiunile cele mai bune cu părintele D-lul colonel Anghelescu, om onorabil ca și fiul, deră nu voese ca senator să nimicnicesc cele scrise prin Constituțiune, care cere fdrte lămurit și nu cn cuvinte echivoce, că nu pdte fi uu colonel chemat a sta pe băn- cile de senatore de cât numai când va avea trei ani de servieitt activ. D. Anghe- lescu nu se află în categoria acelora care se pot bucura de grațiositatea retroactivi- tății ce se acordă de lege numai îu unele cașuri determinate, precum când a fost des- ființat postul; D-sea a fost pus îu dispo- nibilitate în urma unei decisiunl a consi- liului de resbel. D. colonel Haralmnbie. In Gestiunea acestei alegeri văd că se face multă discu- țiune. Nu mă adresec) la pasiuni ci numai La dreptatea D-vdstră. La prima alegerea D-lui colonel Anghe- lescu am fost și eu ca principele Dimitrie Ghica contra validării. Atunci însă au era cașul de față, trebue să spunem lucrurile așia cum sunt. Nu e nici cum )ice D-nu Deșliu care acusă pe tdtă lumea și ame- nință chiar pe ministrul de resbel că va merge și el la curtea de casație! Trebue dâră să spunem lucrurile cam sunt acuma. Nu putem răpi dreptul nimănui înaintea Constituțiunel, căci Constituțiunea garan- t âsă dreptul fie-căruiadela Domnitor penă la cel din urmă Român. Când s’a deschis colegiul electoral de Brăila în acestă alegere n’a fost la biuroul provisoriiî de cât cinci alegători și acești cinci alegători aii format biuroul provisor; în urmă aii venit și alțl alegători până la numărul de 15 precum se vede în proce- sul-verbal; și când s’a despoiat scrutinul alegerii s’a găsit în urnă 16 bilete. Acum mă întreb decă s’a aruncat un bilet mal mult în urnă de către un alegător care a putut fi pentru seu contra D-lul Anghe- lescu, și dâcă prin acest simplu fapt se pdte străgăni de mal multe ori un județ în- treg! In comisia de verificare s’a respins acest bilet ca nul, deră tot rămâne D-lul colonel Anghelescu 9 voturi în contra 6, și 9 voturi face majoritate; de aceea l'am primit. Iar în ceea ce privesce dâcă D-nu colonel Anghelescu are vechimea său uu, noi ne-am basat numai pe un decret care ’l pune în neactivitate și pe alt decret care ’l pune în activitate și T dă vechimea; Constituțiunea nu dice nici de cum că tre- bue să aibă 3 ani de activitate, se mărgi- nesce numai să dică că un colonel care are vechime de 3 ani are dreptul de a fi ales ca senator... D. Dimitrie Ghica. Alt-fel nu are drept. D. colonel Haralambie. Nu dice nici de cum 3 ani acti ui; Constituția dice numai vechimea de trei ani. Un decret Domnesc ’I dă vechimea și ett nu cunosc altă vechime a unul colonel de cât aceea care o cundsee drapelul, acel drapel ’I cundsee vechimea asupra cama- razilor săi, prin urmare nu ’ml e dat mie să cunosc altă vechime de cât aceea care singur drapelul o recundsce. De aceea dic că D. colonel Angelescu în urma decretu- lui Domnesc are vechimea de 3 ani și pdte fi primit senator. D. Deșliu combate ale- gerea pentru alte idei, adică că nu ar vrea ca militarii să ia parte la discuțiunl și la voturi. EI bine, D-lor senatori, cundsceți ideile D-lul Deșliu, D-sa nu are de cât când va deveni ministru, prin majoritatea Camerilor să provdce uă Constituantă care singură are dreptul a modifica Constitu- țiunea, nimeni altul; căci singura ancoră de salvare este Constituțiunea pe care ni- meni n’o pdte ataca. De aceea. D-lor se- natori, la I alegere a D-lul Anghelescu, am votat în contra D-sale, și printr’un scru- pul fdrte strâns atunci ideea mea singură și tare a fost că D-sa când s’a presentat înaintea alegătorilor nu avea vechimea de de 3 ani; astă-dl însă nu este tot așa, as- tă-di decretul D unuesc ’I dă vechimea de 3 ani, și prin urmare este în drept să fie senator. Voci. închiderea discuțiunei. D. vice-președinte. Mai sunt înscriși D. Lungeanu, D. Dr. Severin și D. gene- ral Fiorescu. D. Lungeann. Eu cedes rândul meii D-lul general Fiorescu. D. general (. Em. Fiorescu. D-lor, ett mă preocup fdrte pucin de câte s’a Zis în privința alegerei D-lul colonel Anghe- lescu, pentru că ar fi de prisos să conti- nuăm acâstă discuțiune pe acel terâm ; s’a vorbit pentru și contra în tot ce pri- vesce formalitățile alegere!. De cât este bine ca, când avansăm cestiunl de prin- cipii într’o Adunare, să fim fdrte corecțl în interpretarea care le-o dăm unii și alții, să păZim chiar dignitaiea ndstră. Ast-fel voitt releva cele Zise de D. mi- nistru de resbel pe care ’l găsesc pucin corect. Pdte că este lipsa de obiceitt d’a vorbi în Cameră, dar D-sa s’a espus fdrte mnlt. In adevăr, când se Zice că prin un de- cret s a luat vechimea și prin altul s’a dat, acâsta nu este corect. A Zis și mal mult, a Zis că va aduce lista de câte s’a petrecut și în trecut tot în sensul acesta și pare că s’ar întâmpla asemenea lucruri și în alte țări a Zis in Francia dâcă nu mă înșel. Nu este așaD-le ministru! Când se ia vechimea unul oficer cu observarea legi- lor, cu îndeplinirea formalităților legale, cu deeisiunea unul consiliu de anchetă, mi se pare că Gestiunea este regulată; și când sentința a rămas definitivă și a tre- cut un an și doui, mi se pare că atunci nu mal are nimic de făcut consiliul de revi- siune, îu tocmai ca și curtea de casațiune. Ce ați Zice D-vdstră când uăhotărîre care n’a fost nici cum la curtea de casațiune, care a rămas definitivă și s’a esecutat, și care, după doui, trei ani s’ar trămite îna- intea curțel de casațiune ? Ar avea de fă- cut ceva curtea de casație ? D. ministru de resbel avea dreptate să Zică că acâstă cestiune ar fi trebuit să fașă objectul unei interpelațiunl, fiind-că Ges- tiunea este gravă, atinge disciplina în ar mată. D. ministru de resbel a călcat legea ne- chemând consiliul de anchetă ca să seros- tâscă asupra nechemărei colonelului An- gelescu în activitate. Acâsta este un ce positiv. Și prin acesta a făcut uu rău chiar D-lui colonel Anghelescu, pentru că ett sunt sigur că orl-ce consiliu ar fi fost chemat s’ar fi pronunciat în favdrea colonelului Angelescu. Punerea în neactivitate este uă pedâpsă pentru un oficer, dar este uă pe- dâpsă care nu influențâsă asupra carierei sale; și după un an pdte fi chemat în ac- tivitate. Mal etă uă călcare de lege: consiliul de reviste cum a Zis D. D. Ghica, a declinat competința—și bine a făcut; —D. minis- tru îosă a făcut un raport la Domnitor și a obținut restabilirea vechimel D-lul co- lonel Anghelescu. Acum să ne înțelegem bine asupra a- cestul punct cum serestabilesce vechimea. Este adevărat că se rectifică vechimea, dar nu se dă nici uă-dată. Ca ministru de resbel, am avut și eu multe cașuri de natura acâsta. Scițl că în ministerul de resbel se pu blică în toți anii Monitorul, anuarul ofi cerilor—și ar fi bine dâca în tdte ramurile de administrație s’ar publica un asemenea anuar —Anuarul se începe pentru fie-care oficer cu nascerea lui, pentru că scițl prea bine că sunt multe condițiuni pentru ob- ținerea pensiune!, și este bine să se scie vărsta oficerilor. Se începe dar cu nasce- rea, și se pune câtă vreme a petrecut în fie-care grai; ast-fel, că nu ara cine-va de cât să deschidă anuarul ca -»ă vadă. Acum care este scopul anuarului ? Scopul este ca un oficer văZând posițiunea sa, să pdtă ’^N'TORUL OFICIAL AL ROMÂNIE 13 (25) Februaie 187 '.ama la cas < nd s ar fi făcut erâre sati nedreptate. 1 n oficer vede că nu i s’a trecut uă lu- nă, sau două, sati un an din activitatea sa; pentru că s’a comis uă erâre, el atunci re- clamă; ministru este atunci dator să ia în considerațiune acea reclamare, și face un raport motivat la Domn, și printr’un de- cre se rectifică. Apoi, D-lor, este mare deosebire între rectificare și darea vechimei. Să luăm un esemplu D-lor, de voițl, și să nu mergem, cum Qice Francesul pe patru drumuri, ci să mergem drept. Ii privința colonelului Angelescu s’ar putea (Jiee că după lege era susceptibil de a fi chemat inactivitate după im an ;—eu nu l’am chemat, și aici sunt eu responsabil, daca am avut cuvânt legal să ’l chem sau nu;—fiind însă că nu l’am ccemat, D. colonel Anghelescu face un rap rt către ministru și dice, fiind-că n’am fost chemat conform legel, după un m, cer a mi se rectifica vechimea. Nu >citt daca am înțeles bine aceea ce s’a dis- cutat, d ică adică s’a cerut rectificarea ve- chimei pe toți anii cât a stat în neactivi- tate. Dar în acest cas veți admite că colo- lelul Anghelescu nu putea benefici a cel pu- cin de primul an de punere în neactivitate. Așa dar am 4is că după câte s’a desbă- tut, nu vrâu să mal lungesc discuțiunea ocupându-mă de alegerea D-luI Angheles- cu, căci ac ’sta este cestiune de apreciare, daca înțelegeți vechimea din timpul de când s’a înaintat, sau nu, și legiuitorul când a dis prin Constituțiune, că colone- lul trebue să aibă vechime de trei ani, a înțeles ca acest timp să fie activ pentru ca cănd va veni aci în Senat, prin espe- ■iența și prin luminele sale, să contribue la lucrările onor. Senat. Acesta însă ră- âne la apreciarea D-vâstră. Dar în ceea e prives ;e eea-altă cestiune, regulat este ă nu se pâte face alt-ceva decât a se rec- if ica uă vechime când un oficer a fost le- sat în vechimea sa, și acâstă vechime nu se pâte da fără ca el să nu fi fost după cum am spus lesat într’ensa. D. ministru de resbel. Onor. D. Flo- .escu a lis că m’am espus prea mult fă- când declarație în privința vechimei; eti cred că ns m’am espus nici de cum, și nu am făcut nimic care să fie fără preceden- te. Acum a se rectifica vechimea sau a se ida vechimea, acestea sunt nisce subtili- tăți pe care nu le putem lua în considera- tinne, pentru că este una și aceiași. Este usă alt-ceva : văd că discuțiunea a dege- nerat într’o interpelațiuue; prin urmare •,er voe onor. Senat să respund ca la uă interpelațiune, și să vorbesc ast-fel, ca enatul când va fi luminat să se potă pro- lUticia. Etă, D-lor, cum s’a întâmplat cu cest oficer: Toți oficeril se pot trămite înaintea unei comisiunl cercetătore să va- dă daca sunt vinovațl de faptul care li se impută; aceste comisii cercetătâre sunt numite după regulament de generalul co- mandant al divisiunel. Doul oficerl ati făcut escepțiune în ar- mată la acâstă măsură, este colonelul An- ghelescu și majorul Dumitrescu Maican, la care comiaiunile aă fostnumite de minis- tru. In privința majorului Dumitressu Mai- can s’a casat sentința; în privința colone- lului Anghelescu consiliul de revisie'recu- noscând ilegalitatea măsurilor luate contra sa și considerând cașul escepțional și de- favorabil lasă la apreciarea ministrului. Dreptul de a se trămite înaintea consilie- lor de revisie a venit în urmă, după legea posițiel oficerilor, și colonelul Anghelescu n’a putut beneficia nici de acest drept. Onor. D. general Florescu recunoscând că se pâte rectifica vechimea a adăogat că cel pucin anul cel ântâiu să nu fi con- tat. D-lor, n’am cunoscut acel raport al colonelului Anghelescu, prin care cere rec- tificarea vechimei, dar sunt silit să mal repet încă uă-dată, fiind-că n’a fost toți D-ni! senatori aci, că colonelul Angheles- cu nu putea să fie ținut în neactivitate mal mult de cât un an, fiind-că legea dice că neactivitatea de orl-ce natură încetâsă în- tr’un an ; și cu tâte acestea în timp de pa- tru ani colonelul Anghelescu nu a fost re- chemat la funcțiune, cu tâte că s’a numit doul coloneii în arma sa, în artilerie. Prin urmare, avâm dreptul să trămit în- aintea consiliului de revisie ca să dea sa- tisfacțiune, căci a fost leșat nu numai mo- ralmente dar a fost lăsat fără soldă pe drumuri; simțiam că armata era datâre să dea uă satisfacțiune. Nu știam încă că se va rădica aceste objecțiunl. fiind-că venem cu uă listă de la 1846 penă astăzi să vedeți câte ve- chimi retroactive s’a acordat mal cu sâmă îu anii din urmă. Vedeți că consiliul de revisie nu ’șî-a declinat competința decât recunoscând că posițiunea numitului ofi- cer era escepțională și defavorabilă și lasă cașul la apreciarea ministrului. Era escep- țional în adevăr pentru că comisiunea de anchetă era numită de ministru în loc să fie numită de generalul de divisiune; era defavorabilă căci era ținut în neactivitate mal mult de un an; ast-fel că el nu a pu- tut beneficia de vacanțele la care după le- ge avea dreptul să fie numit. Etă, D-lor, tâte împrejurările ; în urma acestora cred că nu se mal pâte pune îu discuțiune retroactivitatea vechimei, fi- ind-că darea vechimei și rectificarea ve- chime! este tot una. Acestea aven de rSs- puns la interpelarea D-luI general Flo- rescu, și ’ml pare răii că n’am fost preves- tit ca să aduc uă listă de tâte vechimele retroactive ce s’ati dat. D. prim ministru și ministru de fi- nauce, 1. C. Brătianu. D-lor, iau cuvân- tul nu ca să vorbesc îufavârea guvernului nici contra D-vostră, voiti vorbi în inte- resul tutulor și contra guvernelor viitâre car! ar voi să abusese, car! ar voi să se alăture de onor. D. Apostoleanu ca să ’I primâscă părerea D-sale. Și bine a făcut onor. D. D. Ghica, ca un adevărat conservator, de a protestat cel pucin în parte contra teoriei D-luI Apos- toleanu. E! D-lor, eti care sunt mal bătrân și care am asistat la alegeri de vre-uă 20 ani, de la 1858 încâce, cunosc alegătorii colegiului I și cum se petrec lucrurile. In colegiul I sunt âmenî car! sunt fârte res- pândițl și ati interese fârte mari, unii sunt în străinătate, alții în districte, alții în capitală. Ce se întâmplă ? Mal tot-d’auna, nu un colegiti de 36 alegători, dâră de 70 și 80, și cu tâte acestea diminâță nu se găsesc la ora hotărâtă în număr de 25. Sunt âmenî cari fac sacrificii fârte mari ca să vie să votese, vinii de prin străină- tate și de prin alte județe, și cum votâsă plâcă, având interese. EI bine, în ce po- sițiune ați pune colegiul I? Un guvern care ar voi să abusede, și fără să lase cea mal mică urmă de bănuială, ar împedica alegătorii să vină, și acâsta n’ar fi nevoe de cât pentru diua d’ântâifl, pentru că pu- ciul rămân ace! cari votâsă a doua-dli; ast- fel că lipsind ce! mal mulț! alegători la formarea biuronlul; cea mal mare parte a colegiului I, cu teoria D-luI Apostoleanu, ar rămânea nerepresintațl și s’ar face im- posibile alegerile. Noi, D-lor, trebue să fim fârte circumspecțl ca să nu facem pe Senat să primâscă teorii care ne ar fi fârte vătămătâre, uă dată pentru unpartit și uă dată pentru altul. ’Ml aduc aminte că în alegerile din 1867, pe cănd eram eu la minister, un primar de la Bârlad a ținut teoria D-lu! Apostoleanu și nu a deschis colegiul fiind că nu erau 25 alegători, și de atunci s’a strigat într’una că eti am fă- cut ca un colegiu să nu pâră vota! Acum, D-lor, în privința că este un vot mal mulr, mă unesc cu totul cu onor. D. Dimitrie Ghica, căci dâca s’ar admite uă ast-fel de teorie ca să se anulese alegerea, atunci ar fi tot-d’auna multe colegie va- cante; și dâca s’ar admite ca președintele biuroulul să vaijă la votare deca este vre- un bilet îndouit, atunci, printr’aeest con- trol, secretul votului ar fi violat, și acâsta nu o voesce legiuitorul, căci este pericu- los pentru regimul parlamentar. Acum, D-lor, să viii la a treia teorie în privința alegerel, și să’mi permiteți a ve spune că nu am fost atunci în Senat, nici colegul meu, când s’a respins prima ale- gere a D-lu! colonel Anghelescu. Eti nu ași ti susținut teoria acelora cari sunt de opi- niunea D-lui Apostoleanu în privința ve- chimei de 3 ani. D-lor, legea electorală cere âre-cari condițiuni eligibililor, aceea de naționalitate, să nu fi fost alesul dat îu judecată, să nu fi fost falit, să aibă un venit de atâta, și pe urmă, pentru Senat, vine și cere deosebite calități și ijice, îu tre altele dâca nu are censul de atâta, să 13 (25) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL BOMĂN1E1 im Anghelescu, acâsta n’o puteți face, nu pu- teți să nu țineți socotâlă de posițiunea care o are, cu tâte că eti dic că o avea și mal înainte. Dâră, D-lor, mai admit încă uă situa- țiune. Inchipuiți-vâ că este uă oposițiune în Senat fârte nu re, și guvernul este pe un drum violinte și vine și" întrebuințesă tâte mijlâcele ca să pâtă modifica acea oposiție din Senat sati din Cameră; gă- sesce un om care prin influența, cu talen- tul, cu precedentele sale, cum ar fi un D. Cogălniceanu, un D. lân Ghica, un D. ge- neral Florescu, și înțeleg să se 4^°^ câ guvernul a avut un interes mare și a vrut să’l aducă în Senat ca să modifice majori- tatea Senatului și de aceea a călcat chiar legea. El bine, pâte să fie în cașul de faciă acâstă ipotesă, pâte fi în cugetarea cui-va că guvernul se află în posițiunea acâsta, că Senatul se află în posițiunea acâsta ? Și D. colonel Anghelescu are âre posițiu- nea despre care vorbii ? Atunci ași înțe- lege âre-cum ca să faceți și D-vâstră un lucru care n’ar fi prea corect, și să se dică: salutul public !... D-lor, D. general Florescu a vorbit a- dinâorl de disciplina militară; dâră nici nu este vorba de disciplină, este cestiuuea de dreptate. Și eu cred că trebue să bă- gați de sâmă și să nu v8 grăbiți, ca să nu se <)ică că în adevăr este un spirit de ne- încredere, penă a se scâte într’un mod in- direct un ales în regulă numai fiind că el este militar! De aceea, eu declar că gu- vernul nu are cel mai mic interes, din contra, dâcă guvernul are trebuință să se interesele, și decă guvernul ar vrea să abuseije, s’ar alătura lângă onor. D. Apos- toleanu, s’ar uni cu teoria D-lui electorală și ’l-ar declara ca cel mal mare conserva- tor din lume, fiind eă a dat mijlâce gu- vernului prin asemenea interpelări de a veni și a face colegiul I imposibil; căci, ori de câte ori nu ne-ar plăcea uă alegere, am găsi câte un clenciti ca să dăm afară pe cel ales. D. G. Apostoleann. Propun să se amâne votarea asupia acestui cas, până ce D. mi- nistru de resbel ne va aduce înaintea nâs- tră'acele sentințe privitâre la judecata D-lul Anghelescu. D. Vice-președinte. In regulamentul nostru pentru amânare nu este nimic. D. G. Apostoleann. D-lor, âtă ce 4ice art. 34 din regulament: „Cestiunea de amânare se pune la vot „înaintea propunerii principale, ete.“ însuși D. ministru de resbel a dis: nu am sciut că se va rădica acâstă cestiune, că veneam cu tâte chârtiile relative la a- câsta. D. ministru de resbel. Când șe va face interpelațiunea. D. Apostoleauu. EI bine, tocmai ca votul nostru să fie în cunoscință de causă, ‘ ca să nu ni se dică, după cum a tjis D.¹ fie general sati colonel cu uă vechime de trei ani. Pentru ce tâte acestea D-lor? Aceste calități nu se cer de cât pentru a asigura uă represeutațiune care să dea cele mal mari garanții de moralitate pen- tru interesele cele mari ale țărel. Pentru ce nu dice că sub-locotenentul, locotenen- tul, căpitanul, majorul și loc.-colonel, pot să aibă asemenea calitate? x\udice acâsta, pentru că este presupus eă, când ajunge cine-va la gradul de colonel, trebue să se fi distins prin moralitatea sa, printr’uă lungă esperiență a vieței sociale. Nu s’a basat legiuitorul a’I acorda colonelului acestă calitate, fiind că scie mai bine de cât altul regulamentul, sati fiindcă a com- bătut mai bine de cât altul; acâsta o pre- vede legea spre a servi pentru înaintare la un grad mal mare, țiind compt și de ve- chimea anilor de serviciu în activitate. Etă, D-lor, vechimea la ce servă acolo, și de aceea se specifică bine vechimea, căci ea dă dreptul la înaintare. Și âtă, D-lor, pentru ce legiuitorul a făcut acâsta, căci pâte fi un om bolnav, sau care are in- terese fârte mari pentru familia sa, sau că a lipsit disciplinei; și pentru aceste ca- șuri s’a pus în neactivitate. Cum, acela care nu vine în tâte filele să facă servi- ciul în casarmă, să aibă tot aceleași drep- turi la înaintare ca și acela care vine? Este evident că, dâca nu s’ar fi dat un a- vantagiti celui în activitate, atunci toți nu aveau de cât a se pune în neactivitate; de aceea s’a făcut acâstă distincțiune, s’a pus un frâti, și de aceea s’a făcut acea lege că neactivitatea nu’I servesce ofieerului și la înaintare, cu tâte că are dreptul la pensi- une, și chiar dreptul la decorațiunea care s’a făcut în timpul D -lui general Florescu. Dâră este cașul când un comandant su- perior, din greșală sati din persecuțiune, că nu’I place ochii cui-va, pune în neac- tivitate, — și s’a vg^ut cașul chiar în Francia unde un general, care alt-mintre- lea era un om fârte capabil, a dat note rele unul căpitan fiind că n’a rupt pânea ci a tăiat’o cu cuțitul, și a dis că este un om mal elevi! D. general Florescu dice că D. minis- tru de resbel n’a procedat cu regularitate, și D. ministru de resbel ’l respunde; n’am făcut de cât uă îndreptare a regularitățel D-tale! Apoi tâte acestea nu ne dă drep- tul nouă ca să facam table rase și să nu recunâscem posițiunea D-lul colonel An- ghelescu. Dâcă D. general Florescu crede că s’a făcut vre-uă favâre cui-va. n’are de cât să facă uă interpelațiune D-lui ministru de resbel, să vină înaintea Senatului și, dâcă va fi făcut vre-un act care să aducă desor- dinea în disciplină, Senatul va da, deca va crede de cuviință, un vot de neîncre- dere. și D. ministru de resbel să se ducă să’șl plângă păcatele. Deră nu să veniți acum și să luați dreptul D-lul colonel prim-ministru, că a mtea fi bănuițl prii uă respingere că nu ne place D. Anghe lescu, să nu fim bănuiți că, cu călcarea legei, ne place a’I primi, ar trebui, pentru ca să fim clari asupra posițiunei D-sale, să ni se aducă acele chârtil. D. ministru de resbel. Cer cuvântul D. Apostoleann. Și până atunci, pen- tru ca să nu ni se qlică că am votat în ne- cunoscință de causă, sau respingând, sau admițând, înfrângând drepturile unul ce- tățen, sunt de părere să se amâne acâstă cestiune. Nu pâte să fie uă cerere mai dreptă pentru acei cari vor să votese în dreptate, âră nu cu hotărâri luate de ma. înainte. D. ministru de justiție. D-lor, nu m se pare că este loc a se admite cererea de amânare care o face onor. D. Apostoleanu Motivul acestei cereri mi se pare mie că nu se pâte admite. Dâcă s’ar admite, e ar avea de object să facă să degenerese uă cestiune de validitate de alegere în uă cestiune de esaminare a legalităței unor acte emanate de la ministerul de resbel, și nu cred că, cu ocasiunea discutărei vali- ditățel unei alegeil, se pâte ast-fel de- plasa cestiunea, se pâte ast-fel degenera în studiarea imediată a actelor pe cari se întemeiasă vechimea și chiămarea în ac- tivitate a colonelului Anghelescu. D-lor, nu cred ca onor. Senat să pri- mâscă a fi tras, ca să dic așa, pe calea a- câsta. Când este un decret Domnesc prin care se fixâijă posițiunea în armată a unul oficer, nu cred că, cu ocasiunea discutărel validărei alegerel sale, se pâte pune în cestiune validitatea acelui decret. Acâsta est« uă cestiune cu totul separată. Etă ce vream să dic; și deci eu cred că nu are nici un interes pentru cestiune dâcă alegerea este valabila, acea cestiune de a se vida un scrupul rădicat în pri- vința legalităței sati ilegalitățel punere! în neactivitate și darea de activitate. Așa dâră cred că cestiunea este forte deslușită în urma discuțiunelor urmate, și Senatul pâte proceda la vot. D. Manolescu. D. ministru a dis că nu este pregătit întru atât, că de știa, aducea uă listă de acele persâne care ati fost în acest cas de vechime. Fiind însă că cesti- unea cum s’a tratat, formâsă objectul unei interpelații, la care putea ministru să răs- pundă, atunci când ar fi fost interpelat îu regulă și prin urmare pregătit, cestiunea este deplasată și cred că Senatul nu pâte să se pronuncie asupra acestei miterii. Cât pentru cașul de faciă al alegerii suntem luminați, cer dâră să procedăm la vot. D. Dimitrie Ghica. D-lor, voiu vorbi contra amănărei. D-nil mei, când am avut onâre a lua cuvântul în cestiunea de faciă am studiatcestiunea, astâdLI am putut’o stu- dia și mai bine și pot lua uă hotărîre ca- tegorică. Senatul nu pote admite că nouă alegători pot veni să dea uă desfidere unei 13 (25) Februarie 1877 1112 majorități de 20 senatori eare a respins prima alegere, și nu credea că Senatul care a votat contra validitățeî acestei alegeri, va veri astădi din farmec să votede altfel; I pentru aceste motive eu voi să fie tranșată cestiunea astădi fără amânare. D. ministru justiției. Vroi să dic nu- mai un cuvânt, fiind că nu vreau ca Sena- tul să votede sub influența elocuentelor cuvinte ale D-luî Ghica Nu cred eă că r ând s’a dat un vot contra acestei alegeri, și atunci când un colegiu electoral a avut drept și a cunoscut condițiunile de eligi- bilitate ale acestor persâne, nu cred eu că se pdte discuta ast-fel cum a început. Voci. închiderea discuțiunel. D. ministru justiției. ’MI pare rătt să văd cădiscuțiunea săurme4ă ast-f-1 în se- nul Senatului, și asemenea interpretare vine de la bărbați eu atâta greutate, și serioși ca D-nu D. Ghica. D-lor, nu se pdte pune uă regulă ne strămutată că atunci câudun Corp Legiuitor pen.ru un cuvânt sau altul a invalidat uă alegere, și când un colegiu a trămis din nou pe aceeași persdnă, tre- bue să se facă uă cestiune de amor pro- priu, și să se respingă pentru a doua dră; nu poc admite în princip că pdte cineva să creatjă că este implicată demnitatea Sena- tului când revine asupra unei cesliunl, și votâilă din nou, când mal multe elemente pot fi aduse să corectede uă procedare dre care; nu pot să cred că ar fi uă scădere din partea cuiva ca să vie la timp să corecte- rje un fapt. D-lor, nu voitt să discut din noii tdte punctele care s’att tratat atunci, deră nu cred că acestă împrejurare pdle face uă re- gulă nestrămutată care să apese asupra consciințâl majorității Senatului, când ați vedea ca astăcli alegerea este regulată și alesul însușesce condițiunile de admisibi- litate, nu trebue să persistați într’uă ne- dreptate făcută de mal nainte. Voci. închiderea discuțiunel. D. G. Apostoleanu. Cer cuvântul înce- stiune de regulament. I). vice-președinte. ’L aveți. D. G. Âpost leann. D-l >r în cestiune de validare de alegere cred că nu pdte vor- bi ori cine. D. vice-președinte. Vă rog D-le Apo- stoleanu să menționați și articolul din re- gulament la care faceri alusiune. D. G. Apostoleanu. Regulamentul dice eă fie care senatore pdte vorbi; prin urmare miniștrii pot vorbi numai atunci când sunt projecte de legi, deră nu și asupra validări alegerilo*, înțeleg pe D. Brătianu care face pane din Senat, însă în privința ministru- lui justiției care nu este senator, nu cred că era în drept să ia cuvântul și mai cu sâmă cum s’a esprimat către Prințul D. Ghica când a dis că se minunâsă ca tur- burările să vie de la D-sa. Așa dâră cons- tat că D. ministru de justiție a fost afară lin discuțiune când a vorbit. MONITORUL OFICIAL AL K0MĂN1EI D. vice-președinte. ’Ml pare răii că nu ați citat nici un articol din regulament. Voci. închiderea discuțiunel. Se pune la vot închiderea discuțiu- nel și se primesce. — Se pune la vot opiniunea minorități pentru invalidarea alegeri și resultalul vo- tului este ■ Votanți..................... .47 Majoritate absolută...........24 Bile albe.....................29 „ negre......................18 D. vice-președinte. D-lor, s’a primit opiniunea minorității, prin urmare s’a in- validat alegerea D-lul colonel Anghelescu declar vacant colegiul I-itt de Brăila. D. ministru să avisese la uă nouă alegere.J D. vice-președinte cu învoirea Senatului rădică ședința la 5 și jumătate ore după amia-dl, și anunță pe cea viitâre pentru a doua di la 22 lanuaritt. Ședința de la 22 lanuariu, 1877. Preșidenția D-lul vice-președinte Joan Ghica, asistat de D-niî secretari Rășcanu Dimitrie și Leca George. Ședința se deschide la 2 ore după a- miadi. Presenți 36 D-nl senatori. Nu răspuud la apelul nominal 28 D-nî sena'ori, și anume : Bolnavi: Prea S. Sa mitropolitul primat, D-nii MAtăsaru T., Paladi loan, Păcleanu N., Pleșoianu St„, Rosetti Tețeanu. Nemotiuați: Prea S. Sea mitropolitul Moldovei și Sucavel, Prea S. Sea episcopul de Buzău, D-nii Brătianu I.. Catargiu L., Cobâlces- cu Gr.. Enescu G., Giani AL, Golescu AL, Gridov N., Haralambie N, Lahovari N., Lerescu Isaia, Negrea Sandu, Negruți AL, Orleanu G., Rosetti N. Bălănescu, Șaicaru V., Simulescn D., Sturdza D., Teohari A- hil, Vlaicu N. și Bellu Ștefan. Unul din secretari citesce sumarul șe- dinței precedente. D. vice-președinte. Cere cineva cuvân- tul asupra sumarului ? D. Dim. Ghica. Ori să nu sa mențione- se îu sumar nici un ministru, ori să se menționese toți câți aii luat parte la discu- țiuue; discursul D-lui ministru de justiție a fost important când a vorbit de alegerea | D-lui colonel Anghelescu; să se rectifice I deră sumarul și acolo unde se dice că: D. prim ministru și ministru de resbel a vor- bit, să se dică că și D. ministru de justi- ție a luat cuvântul înainte de a se pune cestiunea la vot. D. vice-președinte, I. Ghica. Se va rectifica. — Se pune la vot sumaru cu rectificarea și se primesce de Sena'. D. vice-președinte, i. Ghica. Ve fac cunoscut că nu putem ține ședință din cau- să că D. prim ministru a făcut cunoscut că nu pâte să vie astădi și râgă Senatul să lucrede în secțiuni. D. N. Bâscoveanu. Am cerut cuvântul. D. vice președinte, 1. Ghica. Asupra cărei cestiunl. D. N. Bâscoveanu. Acâsta este treaba mea. D. vice-prședinte. Mă privesce și pe mine să vedem dâcă nu e interpelare. D. N. Bâscoveanu. Nu e interpelare, ci uă protestațiune. D. vice-președinte, I. Ghica. Aveți cu- ventu. D. N. Bâseoveaun. Sunt mal multe dile de când am anunțat nu uă interpelare ci uă întrebare ministerului. Guvernul m’a tras pe tărîmul interpelări. Cestiunea era gra- vă. Era vorba de punerea Domnitorului a- fară din lege prin articolul diacului Tele^ graful. Am făcut acea întrebire minis- trului cari m’a tras pe tărîmul interpelați- unel cerând ca să se amâne după trei dile de și cestiunea putea să se videse chiar în (jioa acea De atunci nu s’a pus la ordinea dilei de cât după cererea mea, de și de la anunciarea el trecuse 3 dile, în fine s’a pus pentru Joul. Joul asemenea nu s’a putut face nimica din causa interpelațiunii D-lui D. Sturdza care a ținut trei ședințe. Vineri când am voit să iatt cuvântul, s’a interver- tit ordinea ijilel și interpelațiunea mea a rămaș nefinită, ocupându-se Senatul cu alte cestiunl cari ar fi putut să aibă âre care așteptare. Sâmbătă ați declarat âră ședin- ță publică și interpelațiunea mea s’a pus la ordinea dilei cea ântâitt. Ministru com- petinte a fost present, dâră când D-v. ați deschis ședința, D ministru de justiție dispare și interpelațiunea mea prin urmare ârăși merge la calendele grece! D-le pre- ședinte, țiu ca astădi să desvolt interpe- lațiunea mea, de acea vă rog să anunțați guvernului că ori care ministru va fi. să vină să respundă. Cestiunea este seriâsă D-lor, și trebue să se videse. Voiu aștep- ta cu multă răbdare până în fine mi se va presența ocasiunea a putea să o desvoltecj. D. vice-președinte. D-lor, fac cunoscut D-lul Bâscoveanu că în dioa când s’att fă- cut interpelația D-sale, se desvolta chiar în acea di interpelarea D-lul Sturdza; și interpelarea D-lul Sturdza a ținut până a- laltă sâră. Când s’a deșchis eri ședința s’a citit ordinea dilei, și D. Bâscoveanu nu mi aduc aminte să fi luat cuvântul în cestiu- nea intervertireî ordinel dilei, care s’a in- tervortit cu consimți mântui Senatului și al ministerului; în urma aceștia s’a închis șe- dința de eri pe la 5 ore cu votarea asupra validități alegerii D-lul colonel Angheles- 113 (25) Februarie^] 877 MUhiiTOhUu OFICIAL AL ROMÂNIEI 1113 cu. De a sâră și până acuma n’a mal fost ședință. Astădl viind la Senat, și cn năoră înainte de a se deșchide ședința, ’ml a spus colegul meti D. Cogălniceanu eă a fost pe aci D. ministru de justiție și că a dis că nu vine la ședință. Prin urmare nu putem avea ședință. Vreți D-v. să stăruițl să vină D. ministru chiar acum ? Voci. Da, da. D. vice președinte. Ce holărasce Sena- tul? Să se rădice ședința, saă să se aștep- te penă va veni D. ministru ? D. Deșliu. D-lor, ni s’a anunțat ședin- ță public, pe astă-di; miniștrii erau pre- sinți, și au plecat de și cunosce că va fi ședință. Am aflat că președintele consi- liului, nu sciu prin cine, ar fi rin urmare vedeți că dacă Monitorul iste înapoi cu dece dile, acâsta nu pâte fi lin causa lipsei de manuscrise de la can- celaria Adunărei, căci are încă mai multe ședințe în urma aceleia din care publică astă-dl uă mică parte. Afară de acâsta, cu desbaterile Senatului a rămas înapoi cu aprâpe uă lună. D. G. Vernescu. El am vorbit pentru timpul când am fost la minister, și nu sciu ce se face de când nu mal sunt mi- nistru. In acel timp am cerut un raport în acâstă privință, care raport esistă și nu aveți de cât să ’l luațl ca să constatați. D președinte Am constatat atunci că raportul era falș. D. G. Vernescu. Dacă e falș, nu aveți de cât a da pe autorul lui judecățel; ’ml pare însă ren că biuroul m e conform cu regulamentul. D. președinte. Biuroul este în regulă. D G. Vernescu. ’L rog să fie mai ge- neros, și să nu mă întrerupă când vorbssc, căci regulamentul nu o permite. D. președinte. Aci al dreptate. (Ila- ritate) D. G. Vernescu. Eu nu pun în îndoială dreptatea biuroulul, dar vă spun că atunci câud e vorba de un lucru real, dedarați- unile nu ati nici uă valâre. D. președinte. Nu înțeleg de ce D. fost ministru ia cu atâta căldură apărarea im- primeriei, câ id are sub ochii D-sale fapte materiale care vorbesc de sine. Faptul material este ultimul număr al Monitoru- lui, care publică, cum vedeți, uă urmare a. ședinței de la 27 Ianuarie, când are încă atâtea ședințe îu manuscripte pe care le a primit de mal multe dile. Astă-di în can- celaria Adunărei nu se află de cât proce- sul verbal al celei din urmă ședințe, aceea de alaltăerî, Sâmbătă, care și acela se va espedia astă-dl. Prin urmare, D. fost mi- nistru nu are de cât a vedea acest fapt material, patent, că Monitorul abia e astă- dl la ședința din 27 Ianuarie, spre a se convinge că D-sa a f >st și este rău infor- mat când face asemenea imputări biu- roului. D. D. Giani. D-lor, vă mărturisesc că eti am rămas surprins când am audit pe D-nu fost ministru de interne rădicând vocea D-sale în contra nâstră, ca cum plângerea nâstă ar fi fost anume la adresa D-luI fost ministru de interne Vă asigur, D-lor, că de când am onâre să fac parte din aiâstă Cameră, nu am vă- dut un singur proces verbal imprimat la timp, nu am avut ocisiune să citesc uă singură ședință a acestei Camere impri- mată la limp, și în tot-d’a-una ’ml aduc a- minte că singura causă a întârdierel s’a constatat că vine numai de la imprimeria Statului, după cum ne a asigurat și astă- dl biuroul nostru. Prin urmareîufârdierea imprimărel pro- ceselor verbale ale ședințelor Camerei nu datâdă de astă-dl, ci datâdă încă de mult, și actualul D. ministru de interne nu pâte să aibă nici uă răspundere pentru acâstă întârdiere, mal cu sâmă astă-dl când Mo- nitorul oficial a trecut de la ministerul de interne la ministerul de esterne. Voci. Nu s’a votat do Senat. D. D. Genui. Sciu că acel project de lege s’a votat numai de noi, âră nu și de Senat și că prin urmare faptul nu este încă definitiv. Dar. D-lor, în ceea ce privesce starea imprimeriei Statului, precum vă spunâm adineaori, acâstă stare nu datâsă de astă- i)l, căci și mal acum câte-va luni, când noi, comisiunea de punere îu acusare a foștilor miniștrii, am avut să imprimăm câte ceva mal îu tot-d’a-una ni s'a răspuns că nu au timp. Apoi dacă noi am întâm piuat un asemenea răspun de la imprime- ria Statului pe atunci pe când nu erau Corpurile Legiuitâre deschise, vă puteți închipui cs ne ar răspunde astă-dl, când pe lângă cele-lalte greutăți mal are aceea a publicărel deșbatarilor "Corpurilor Le- giuitâre. Apoi, atât D. ministru actual, cât și D. fost ministru, ne ati declarat că, de multe ori, din causa multelor lucrări ce avea imprimeria, a trebuit se câră credit de la Adunare pentru a lua mal mulțl lucrători peste cel actuali, mal cu sâmă fiind că a- ceștia nu sunt obligați să Încrede nâptea. Prin urmare vedeți că și dâca va fi ca lu - crările comisiunel să se tipăreseă la m- primena Statului, tot va trebui să se des- chidă un noti credit, și ast fel fiind, rămâ- ne ca D-vâstră și guvernul să vedeți dâca, pentru celeritatea lucrării, ar fi mal bine să se acorde nn suplement de lucrători la imprimeria Statului, sati cu acei bani să tipărim mal bine lucrarea la una sati mai multe tipografii particulare. Pentru noi, membrii comisiunel, lucrul este indi- ferent, și lăsăm cu totul la aprețiarea D-vâstră de a vă pronunța într’un fel sati în altul. Voci. lachiderea diseuțiunil. Se pune la vot închiderea discuțiunel, și se primeșsce. Se pune la vot luarea în cosiderațune a proiectului de lege și resultatul scruti nului este cel următor: Votanți...................67 Majoritate reglementară . 39 Bile albe . ,...........53 Bile negre................14 D. președinte. Adunarea a luat în con- siderațiune projectul de lege. D. Gr. Vulturescu, dă citire art. 1 și următorului amendament : „Se acordă D-luI ministru de interne un credit de 2,000 lei pentru un suplimet de lucrători la impremeria Statului, tre- buitor pentru imprimările cerute de co- misiunea de punere în acusare a foștilor miniștrii. Sc. Paștii, P. I. Cernătescu. D. P. Cernătescu. D-lor deputațl, du- pă opiniunea unor persâne fârte autori- sate, eu cred că este destul 2,000 lei pentru a se plăti un supliment de lucră- tori la imprimeria Statului, și prin a- câsla realisăm uă economie fârte la timp în dioa de astă-dl. D. P. Ghica. D-lor, iarăși după opini- unea unei persâne fârte autorisate și mal eu sâmă a unuia din D-niî membri din co misiune, eti v’ași ruga fiind-că este ces- MONITORUL OFICIAL AL K0MAK1U Io FebiuHue 187' tiunea uă lucrare atât de importantă, să nu tim prea mult parțimonioșl; sunt cousiderațiunl pdte mal înalte de cât a- celea care le a spus chiar un domn mem- biu al comisiunel, care fac să nu fim așa srcupuloși în acâstă cheltuială , și care fac ca să fie necesariu ca aceste acte să se publice înaltă imprimeriede cât aceea a Statului. V’ași ruga, D-lor, să bine-voițl a lua în considerațiune că chiar dâca s’ar face la imprimeria Statului un ados de jețari, acesta nu va face ca raportul să fie impri- mat inel cu celeritate, și în adevgr deca ’i trebue ceva acestei lucrări, acum, după ce s’a sfârșit decomisiune,’I trebuie celerita- te, și acestă celeritate nu o veți putea do- bândi numai cu uă adăogire de proțl de jețari la imprimeria Statului, căci timpul material chiar lipsesce acelei imprimerii; și pentru aceste motive eti. crecj. că este util să bine-voițl a vota acest credit de 5,000 lei și se nu ne uităm la uă acono- mie de 3,000 lei, care nu va profita nimic Statului deră care ne va aduce nouă daune morale. Voci. Prea bine. D. P. Ghica. Pentru aceea vâ rog să bine-voițl a vota acest articol și sâ numai discutăm într’un mod inutil, căci nu vom tace de cât să perdem timpul, care prețu- esce mai mult de cât acel 3,000 lei. Voci. închiderea discuțiunel. D. P. Grădișteanu. D-lor, eu vC rog să nu închideți discuțiunea și să bine-voițl a permite să arătăm pucin mal pe larg ar- gumentele în favârea acestui amendament Uă voce. S’au arătat de D. Cernătescu. D. P. Grădișteanu. Nu s’a arâtat. Unor. D. Cernătescu n’a făcut de cât în căte-va cuvinte să susție amendamentul fără să ’l desvâlte și etă ce ’ml aș permite să adaog: eh cred că în urma declarațiunel D-lui ministru că se pdte face acâstă imprimare la tipografia Statului, cu uă adăogire de lucrători pentru uă sumă de 2,000 lei, a- câsta ar garanta și mal mult celeritatea lucrărei Nu uitați, D-lor, că singura imprimerie care lucrâdă la noi cu abur și prin urmare mal iute, este imprimeria Statului, și dâca ’I am da un adaos de lucrători, fiind acolo tot materialul necesariu, am pune acea im- primerie în situațiune de a face lucrarea și mal bine și mal repede. D. N. Dimancea. Voiu ruga pe onor. Cameră se bine-voiască a închide discu- țiunea, pentru motivul că nici trebue dis- cuțiune în asemenea cestiune. Când uă națiune a suferit cinci ani de cjile, datoria Adunării este se facă chiar galanlomie ca să puie pe țâră în posițiu- ne de a cunâsce tâte actele care a sugru- mat’o. Nu trebue se ne preocupăm de mi- nima cifră de 5,000 de franci, când avem se dăm țârei cel mal mare act care l’a fă- cut acâstă Cameră. Pentru aceste cuvinte! susțin că nu trebue să jual facem discuți- ne, și înlăturând ori ce amendamet, să a- cordăm cifra de 5,000 lei, căci nu este mare in comparațiune cu alte cheltuell ca- re se fac, cu atât mal mult că imprimeria Statului nici nu are tipare ca cele-l-alte imprimerii, căci trebue ca acele acte să se tipărâscă cu nisce litere mai mari ca să se pâtă citi de lâtă lumea. (Aplause). — Se pune la vot închiderea discuțiu- nel și se primesce. D. Ion Docau, ministru de lucrări publice. D-lor, eu n’am precisat cifra, și niciuusciu'dacaedeadjuns ceea ce se pro- pune prin acest amendament. Am audit însă, în cursul discuțiunel, jticendu-se că eu ași fi luat un angajament de a da tâtă celeri- tatea acestei lucrări. Cu tâtă buna-voință ce aș avea, nu pot.respunde de un servi- ciuța cărui organisare și ale cărui mi<|lâce nu le cunosc. Se pune la vot amendamentul D-lul Cernătescu și se respinge. Se pune la vot’art. I din project și se a- doptă. Se pune la vot art. 2 și se primesce fă- ră discuțiune. Se pune la vot projectul de lege în total și resultatul scrutinului este cel următor. Votanț.................63 Majoritate reglementară 39 Bile albe pentru ... 52 Bile negre contra ... 11 D. președinte. Adunarea a adoptatpro- jectul de lege. D. F. Milescu. Cer cuvântul pentru a adresa uă interpelație (sgomot). Voci. LăsațI interpelațiele la urmă. D. ministru de lucrări publice. D-lor, în ceea ce mâ privesce pe mine ca minis- tru al lucrărilor publice, și din întâmplare ținând locul D-lui ministru de interne, sunt gata a râspunde imediat la ori ce in- terpelare. leau angajamentul însă, și vâ spun fățiș că nu mS voiu depărta întru nimica de ceia ce e drept, legal, și priin- cios țerei. Nu o t)ic acâsta ca uă profesi- une de credință, dâră o clic pentru că așa ’ml e firea, acesta ’mi e temperamentul, a- cestea sunt simțimântele mele. Rog însă pe domnii interpelatorl să uu se supere dâcă în respunsurile mele voiii fi scurt. D. F. Milescu. Am onâre a anunța res- pectuos „următârea interpelare D-lul mi- nistru de lucrări publice: „Anunț uă respectuâsă interpelare onor. D. ministru al lucrărilor publice, care sunt vederile D-sale în privința legei prestațiunilor din 1868, suspendată sati. lăsată âre cum în ne lucrare, după un sim- plu jurnal al onor, consiliu de miniștrii.,, Permiteți’mî, D-lor, se o disvolt! (sgo- got, întreruperi). Voci. Peste trei ojectul lege; deră, se in^eiege ore prin acâstă că Adunarea a amânat projec- tul de lege la calendele grecesc! ? Fie chiar după budgetul pe 1877? S’a amâ- nat âre acest project de lege până când vor fi gata tdte projectele de lege în pri- vința organisațiunel generale? El, D-lor, dacă în adevfr acâstă amânare are terme- nul ca ’I atribue de raportor, apoi nu veți putea realisa economii decât pâte abia pe 1878, iară nu pe 1877, cum voiți. Nu veți putea face reforma legilor organice și mal cu sâmă acele privitâre la justiții nu mal în câte-va dile, ci, va trebui un studiu în- delungat nu numai din partea comisiunel însărcinată cu elaborarea acestor projecte de lege, dâră și din partea Adunării care trebue să judice în acestă organisare cn tâtă maturitatea, cu tâtă sciința și cu tâte luminsle trebuinaiâse, de care Adunarea nu pâte și nu trebue să se privese, căci cu organisarea justiției e cestiune de una din cele trei puteri ale Statului, puteri ca- ri fac să se misce totmecanismul Statului Român. (întreruperi). Rog pe D. Maniu să nu mrt întrerupă , și să mâ lase în pace când vorbesc, pre- cum și eu ’l las pe D-sa în pace când vor- besce. Așa dară, D-lor, dacă amânarea s’a fă- cut pentru calendele grecoseî, adică până se vor vota legile organica ale justiției, apoi, uă repet încă uă dată, că, nu veți putea realisa economii pe 1877. ci, abia de se va putea face acâsta pe 1878 și încă nu se scie. D-lor, mal deună-dl D. Fleva cerea să realisăm uă economie în privința unei in- stituțiunl care esistă îo virtutea unei legi organice. Nu ’ml aduc aminte "ⁿ"me ce instituțiune... D. N. Fleva. Curtea de compturî care va veni în desbaterea Adunării peste câte- va dile. D. P. Ghica. Și ’ml aduc aminte că eă am fost contra propunerel D-luî Fleva, fi- ind-că acolo esistă uă lege organică în virtutea căreia funcționâsă acea institu- țiune. Pentru sub prefecți nu avem uă lege or- ganică. Aci avem nisce atribuțiuni admi- nistrative, judecătoresc! și financiare date prin diferite leg! îa Stat și din cari unele s’au ridicat cu totul d’asupra lor, ca cele financiare, și nu le a mal rămas de cât u- nele atribuțiuni judecătoresc!, ca de esem- plu, acea de judecători de pace, ca judecă- tori în materie de simplă poliție, ca oficer! auxiliari a! poliției judecătoresc!, atribu- țiuni cari se pot specifica în două, trei ar- ticole din legea organică. D-lor, înțeleg instituțiunile cari sunt în interesul societății. Insă, sub-prefecțil sunt uă povară pentru Statj cu suprima- rea lor s’ar realisa uă economie de 500 mii franci și apoi, el sunt uă calamitate eutru țâră. Nij antj vSdut nicăerl uă co- mună îndreptată în lucrările sete, în comp- tabilitatea sa prin inteligența saă prin capacitatea sub-prefecților. Am vSijlut pri- mari, am v&lut notari mal capabili câte o dată de cât sub-prefecțiî; însă nu am vg- <|ut nici nn sub-prefect care să nu aibă vi- «iele inerente postului sărt, și care să nu facă birnicl a! sel și pe contribuabili, și pe primari, și pe notari, și pe proprietari și pe arendași, birnicl în favârea și în in- teresul lor personal. O dic acesta, afară de rar! și onorabile escepțiuni pe cari le recunosc că esistă în tâte județele, și în tâte timpurile art esistat, Apoi mi se vorbesce de instituțiunea sub-prefecților că ar fi asistând în urma unei legi organice, el bine, aș voi ea acei onor. D-n” deputațl cari susțin acâsta să ’ml arate care este legea organică în vir- tutei căreia sub-prefeeți fnneționedăafară de regulametnl organic care este abrogat astă-dl în mal tâte disposițiuuele sale. In ceea ce privește atribuțiunele admi- nistrative ale sub-prefecților ele vor fi cu atât mal bina esecutate cu cât el vor fi mal puțin! la număr și cu cât el vor fi lângă prefect și sub mâna directă a sa, căci ast-fel mat cu facilitate ce va distri- bui atribuțiunele mal bine, le va impună să facă revisiile, să facă inspecțiunele ne- cesarii pentru a aplica ordinele ce se daîî, decât cândei vor fila plășile lor unlecir- cularele, ordinele care vin nuda la prefect ci de li ministru merg și rămân uitate în dosare sail prin dulapuri și nu ’șl găsesc aplicațiunea nici celemil utileși cele mal necesarii ordine ca și cele mal bine făcă- târe disposițiunl. D-lor, când fostul ministru de interne a propus acâstă reducere a sub-prefecților el a studiat’o mai ânteiii, și când D. fost ministru care este un om de capacitatea ce ’i cunâscem cu toți și care cunâsce mersul țSrel și mersul funcționarilor și al serviciilor publice, D. f ist ministru a a- vut îa vedere tâtă partea râului pe care uă presantă sub-prefecțil în societate și care este de trei și patru ori mal apăsătâre pe țSran, arendaș și proprietar de câte bi- ruri s’ar pune pe dâașl. V’aș ruga, D-lor, să nu primiți acâstă amânare și să votați budgetul așa cum a fost presentat de comisiunea budgetară și vom ajunge ast-fel a realisa uă economie de 500,000 lei, adică jumtSate de milion, vedeți că cifra este considerabilă, elle en vaut la peine, cum dice francesul, și tot- de-odată am ajunge să aducem uă extir- pare unul element de moralitate,de abusuri și de injustiție care să esercită mal cu sâ- mă asupra sătânului. asupra arendașului, și proprietarului. Nu mai vorbesc de ro- lul ce ’l jâcă sub-prefeeți în alegeri, care pâte este singurul motiv pentru care pâte să mal fie necesari sub-prefecțl astă-dl, serviciu pe care comisiunea de aeusare ne va pune în posițiune ca paste câte-va ------- 1125 Iilile să 1 stigmatisăm și sa " ăm cât iesle de vătămător so .ietățel. Pentru aceste eonsiderante sunt de pă- rere a se admite reducerea sub-prefecților și a s» vota cifra din budget, și când va veni legea de organisare pa bisa ac‘Stei cifre vom organisa acest serviciu. D. N. Dimin cert. Onor. Cameră, vă rog să bine-voițf a ’ml da două momente aten- țiune ca să ascultați opiniunea mea dia- metralmente opusă de aceea a pnor. preo- pinent. D-lor, motivul principal pen'ru care se cere de la D-vâstră reducerea sub- prefecților este economia. D. P. Ghica. Și moralitatea. D. Lățescu. Moralitatea înainte de tâte. D. N. Dimancea. Când vom esamina cestiunea de economie vom discuta și par- tea morală. Voirt dice dar douS cnvin‘e în privința părții economice. Iată ce are nn sub-prefect : douS sute lei salariu. O voce. Dar este și cheltuiala de can- celarie. D. N. Dimancea. D ior, fiți siguri că voiii răspunde la tâte objecți mile. însă mi se pare că este interesul Camerei ca să nn prelungâscă discuțiunea și prin ur- mare mal bine este ca fie care st ve îns- crieți a vorbi la rând, fără a mă mal în- trerupe la fie-care cuvent. Iată dar, D-lor, după comisiunea budgetară ce se dă astă- dl sub-prefectului : 200 lei salariu, plus lei 150 diurnă. O voce. Dar cheltuiala cancelariei. D. N. Dimancea. Ast-fel dar sub-pre- fecți ar avea astă-dl 350 lei Acum dacă ’I vom reduce pe jumătate, sau a treia par- te, nn vom face de cât ni economie mică. Uă voce De 500,000 lei. I). N. Dimancea. MS iertați, luațl con- deiul și veți vedea că ecoaomia este mnlt mal mică. Uă voce. Ni s’a asigurat acesta de â- menl competențl. D. N. Dimancea. Fie. D-lor, 500,000, fie 600,000, fie 700,000 lei. . Uă voc*. Di un milion. D. N. Dimancea. Fie și un milion (ila- ritate). Ert sunt contra acelor economii care ajung la desorganisare. Sciți bine că ert am propui mal multe amendamente prin care am ajuns la eco- nomii însemnate, de și cu durere de inimă le am propus; dar pentru că nu desorga- nisam nimic, pentru că era vorba numai de sacrificarea unor persâne, âr nu de desorganizarea unui serviciu, de aceea le am propus. Acum însă susțin că desfiin- țarea sub-prefecților este nă desorganisare । complectă a administrațiuneî, a întregului ruagiu al administrațiuneî esistente astă- dl în țâră. Acum, D-lor, voiii dice douS cuvinte a- supra părțel morale. S’a dis că sub-pre- fecții sunt uă calamitate. Recunosc și eu că până la un punct âre-care el sunt uă calamitate, mai cu ^âmă în materie de ale- ftUJJt IEI 3 (25) Februario 1877 1126 gerI, căci el sunt agenți electorali al admi- j nistrațiunel; dar să fiți siguri că cu pro-| jectul de budget așa cum este nu veți su-l prima D-vdstră influența guvernului în a- legerl, din contră ’I dațl mal multă forță ca să violele alegerile, pentru că, daca pre- fectul are în județ doul, trei agenți întitu- lați cu numele de inspectori administra- tivi pe care are dreptul să ’I trimiță tot- d’a-una din plasă în plasă, din proprietar în proprietar, fie mic fie mare, să cutreere satele fără ca să poți să ’I $ici ceva, a- tuncl prefectul și guvernul influențară în mod direct pe toți, și pe sătân și pe aren- daș și pe proprietar. Uă voce. Se micșorâdă răul. D. N. Dimancea. Nu se micșoredă. EI, D-lor, până acuma, daca vedâm în timpul alegerilor pe agenții administrativi cutreerând plășile,putem protesta,dar acum avem să vedem pe acești agenți cutreerând satele, visilând pe toți proprietarii, aren- dașii, influințând direct pe alegători și nu vom putea nn6re, la marea încredere, cu care a’țl învestit’o. ; De veți bineivoi -a ține comp# că în ur- m4, JevastațiunelorJra pîrjolulul regimului din urmă] n’a găsit da cât fărâmături și sfârămăturl, distrămare și complectă di- soluțiune vă veți econvinge 6ă n’a putut face.allfel > D^vdstră insă care aveți cuvân- tul după urmă, jîn swverana șl înțelepta D-vdsțră cumpănire, puteți face și mal De la ce! 2 remaș. De la 1 registrator Cinci copiști . . De la 9 remașl . . . De la capul aprodilor. . 4 AprodI De la cel remașl . . . 1 Camerier m 1 Of 1 Rendaș 0(1 1 . Pe lună lei 110 2 650 39 3,360 55 17 Curtea Ce ape} din Bucuresci. 5 Membri , juh 1 Adjutor clasa II 6 Copiș I . j u ■ De la 13 remașl J , t $ • 3,700 •P . 370 1 660 150 1 40100 7 AprodI . A 2 Procurori de secțiune . 1,110 Pe luna lei >îâ 2 Membri comerciali 1 Suplininte comercial 1 Procuror de secțiune . 6 Copiști.................. 4 AprodI................... De la 3 camerieri Tribunalul CovurP 1 Jude de instrucțiune . . 2 Membrij.................. 1 Procuror de secțiune 6 Copiști .............. D© la 14 remașl . . . ^ w 4 AprodI ..... De la 2 camerieri 666 296 296 600 200 30 370 666 296 600 140 400 20 Tribunalul de Prahova. mulhșjjmal bine. Kgportor: AleSihleanu 1 Copist . ... t'J 9 1110 De la 4 remașl . k . . 40 \ r Curțea Jașfr 3 Membri . . . . îl „ ^1/1,776 L' gLuIrÎlE REDJJCȚIUNJJLK la budaetul ministeriulul Justij-ie^ Cotnptabilitatea. r ăînajioqm Pellun&le& De fa Jfrâdt&'iul niițiji^iP¹^ “D 1)^°’ e rulul. m ?**? . 10"din 750 Adju-tS/hl de dorespondiu- ță suprltnat ... . 185 AdjntorilHfchivar '4d. 150 Un^copfsf^dem . 140 -sfârâite M1b lolen MedagLud mineq rș lo 2 Adjutori clasa II , g A ei 6 Copiști ...........fi i De la 9 remașl 1 i iod b 1 Intendent . . . ) . b 3 Aprobi . • . -u K -b 1 Procuror de secținnepU oo O 11 &b Craiova, P.i șani. Asemenea ca ia Iași C/ 340 660 90 130 150 444 2 Membri. .... 1 Procuror de secțiune 4 Copiști............i ₙ 3 Aprobi........... De la 2 camerieri . . Tribunalul ele Metb 2 Membrii « ₛ, . 1 Procuror de secțiune 2 Copiș.I • • • 2 Aprod! . . . . , De la 2 camerieri . m I ■ V' n Tribunalul Ismail Ppesele de material. De la cheltuiala cahcelarfel Sesțiuf^a^jpdeciarăf Doub adjutâre . . . ^85 uîlh pe lună J curții de apel din Bucur. 666 ?96 *00. 150 20 666 296 200 135 26 AdjutoruITi^bivai’tfluP . 150 1 Copist . . . . 110 Șeful-de biurbu peAtru Ift-® crările bbștesci¹ epitro* piei atașat la? domenii (Oh’TÂăV ,eⁱ⁹.ffl?^50E .Ir «iov. IJ9 1 Obpisf. £eii tf r> T r n n Iașb'Q’4 "■Craiova . Focșani. 150 50 50 50 <1 1 Membru . ... 1 ^djutor............. 2 Copiști . ■ • Dfl la 6 iernași . . Dg la telal .... De la camerieri . . 1 Aprod • in r & tur 333 150 220 0 50 8 Membri Tribunalul Ilfov Tribunalul Putna. 31,968 pe an 2 „ conjerciall 7,992 idem 1 Supliuitife comercial . 3,551 idem iș id .auu a 8 Adjutdre...................1,200 19 Copiști . .®. . 2?00 De la 36 râmași ... 360 1 Telhl................d. *100 1 Membru ...... 2 ^Ijutori................. 4 Copiști............... 1 Aprod . . . . -ᵢₑ. De la 1 camerier .... Trilîilnalul Brăila. 333 300 400 50 10 Registratorul de eșire . . 185 st ni "■ abs/ .DUadlMJJDl U Serviciul subaltern 1 InteJrtent ' 150 2 AprodI ... 440 3 Rendâșl ! «Muq ee ua arewnl esneais» ân so *JJ i Curtea, depa^ic, • oi 10 Afro^I ... 500 1 Tob^aț..................‘4 50 2 P/ocumrl dâ secțiune . 592 4 Medic Ișgisț ...... 300 D(Ha 3>copiști............ 3^ Dd la 1 sfriitoA³. . , .. b a un iwăîas hnl ^â|fir3e»h ea ă Tribunalul lașlb De la p/im-prâ^edfâțe ¹2 pe labă 1 5udă de instruejfu!» ---- ‘ ■) 9 ini; ev 1 Membru , , „ «1 Adjutor........... 1 Copist . . De la 7 rămași . . . Dgla 1 telal . . 10 ii 1 Aprod . . . . Dg la un camerier mo" jbii ₆₉ ³³³ 150 150 70 •• ,50 îo Dâ 15 doui ; reședințl’de sec- țiune . ... . 1<>2£ De la 10 iiieftbrl rămași '00 De^a cei 9 r&mfș? 569 1 Procuror¹ get&ral . 1,481 De'b _ procu?orl de Secțiune 22 1 Prim grefier . 555 De la 2 grefieri de .—cțiu ’ 11C Trei șefi d^brdYo i . . 66 i 5 Membri . . 2 Procurori 4 Adjutdrd . 12 Copiști . De la 24’râmași 6 Aprâdf . . . . De la 4 camerieri 370 i⁰¹ Tribunalul ^lașta. 1 665 529 600 1,320 240 300 40 Trienalul Doljii. ; Membri civflP. 1.332 1 Membru 1 Adjutor . 2 Copiști 1 A prod . . - . ₙ j /• De la un camerier A ^³³ 150 oW 200 .50 10 1 Membru • 1 Adjutor I 2 Cooistl i u lui Botoș , 333 1508 200 113C MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEI 13 (25) Februarie 1877 Pe lună lei 1 Aprod . .............. De la un camerier Tribunalul Tutova. Asemenea ca la Botoșani. tribunalul Argeș. 50 40 Sporurile făcute. Pe' lună lei Primul procuror, de la tribuna- lul Ilfov 44,...........; La 4 procurori de secțiune câte 44 . > . * .. . . , , > La un 414 1 Membru?................. 2 AdjutorI................ 2 Copiști 1 Aprod]................• De la un| camerier .... Tribun Iul Bacău. 296 «280 180 50 10 1 Membru . . . « . 1 Adjutor ............ 2 Copiști ............ 1 Aprod............. De la un camerier . . Tribunale Dorohoiii. 296 140 180 50 10 a Ti n Ti Ti Ti Ti Ti Sucâva. Nâmțu. Roman. Tecnciâ. Dâmbovița Vâlcea. Buzău. Gorj. n ii Ga la Bacăti Tribunalul Cahul. 1 Menioru . . 2 Copiști........... 1 Aprod............. De la un camerier . . 333 200 50 10 Tribunalul Râmnicu-Sărat. 1 Membru............ 1 Adjutor........... 2 Copiști. . . • . . 1 Aprod............. De la un camerier . . 296 140 180 bon Tribunalele Oltu și Teleorman. Asemenea ca la Râmnicu-Sărat. Tribunalul Vasluiu. 1 Membru............ 2 Copiști. ......... 1 Aprod............. De la un camerier . . j nu 333 180 50 10 Tribunalele Fălciă, Ialomița, Muscel. Romanați. Asemenea ca la Vasluiu. De la spesele cancelariei și i- luminatul tribunalelor s’a redus suma ce era după budgetulanulul 1876 de Ia 49,080 la 32,760. De la judecătorieie dp pace su- primate. ..................... iî ii n a ii fi Ti Ti Ti a a Ti Ti T> Ti ii ii T » Ti ii » un » e n i prim-procuroredela lași. 2 procurori de secțiune, prim-procuror de Dolj . 2 procurori de secțiune, prim-procur. de Covuluiii. procuror de secțiune. , prim-procur. de Prahova, procuror de secțiune. . prim-procuror de Mehed. procuror de secțiune. . procuror de la Ismail. . procuror fi a a delete și în mod fârte serios uă cestiune de un interes așa de mare pentru țeră. lOcâstă materie de organisare judecă- torâscă sunt mal multe sisteme care tre- buesc cercetate cu multă luare aminte, și în sânul comisiunel nâstre s’a ivit uă dis- cuțiune fârte vie în privința mal multor principie pe care noi nu le puteam resol- ve, căci nu era acâsta în atribuțiunile co- rni siunel budgetare. Dâră ca esemplu, vă voiii spune că unii din membri comisiu- nel, cu ocasiunea votărel cifrelor ce sunt înscrise în budget pentru tribunale, erați pentru suprimarea membrilor de ședință și alți ati fost în contră, susținând că a- câsta nu se pâte face fiind că nu ar fi con- form cu actuala organisațiune a justiției. Alți ati propus suprimarea judecătorului de instrucțiune, pentru motiv că însărci- narea acestui judecător ar putea să se în- deplinâscă de către procuror, și tribuna- lul să dea ca mal ’nainte cartea de alege- re; dâră și acâstă ideă a fost combătută de alți membri al comisiunel, cu argumente nu mal puțin temeinice. In fine, D-lor, precum vedeți tâte aceste cestiuni sunt de uă importanță capitale, și nu se pot tranșa așa de lesne. Prin nrmare, cum voițl D-vâs- tre să votați un project de budget care nu are încă uă basă stabilită, care nu este fundat pe nici uă lege, fără ca să aduceți cea mal mare perturbațiune în justiție? De aceea eu sunt de părere ca și pentru budgetul justiției să făcem ceea ce am fă- cut și pentru budgetele celor alte ministe- re, la care asemenea s’a propus mal multe reforme adică s^țamânăm tâte aceste re- forme penă când ni se vor aduce proiecte- le de legi, și penă atunci să dăm un vot guvernului prin care să ’l autorjsăm ca să mârgă înainte după budgetul anului tre- cut, având însă în vedere «tâte aceste refor- me pe care le arș Camera astăzi înainte , căci numai așa vom putea spera că se vor realisa economii. Alt-fel, dacă veți vota pur și simplp budgetul așa cum vi se pro- pune, atuucl nu ve;I face nimic. D. B. Maniu. Dâră ce ați făcut D-v. în 176 44 88 44 88 44 44 44 44 44 44 44 44 44 44 44 44 41 41 41 41 41 41 41 41 41 41 41 41 41 41 41 41 41 41 41 41 de Putna. . . , de Brăilă. . . ; de Vlașea. . . . de Botoșâfil. . . de Tutova . , „ de Argeș. . . . de Bacău. . . . de Dorohoiii .. pj de Sucâva . . . de Nâmțu . . , de Roman . . . de Tecuciâ. . . de Dâmbovița. . de Vâlcea . . . de Buzăă] . . . de Gorj . . . . de Cahul. . ₅ de R.-Sărat; . . de Olt............ ii ti ii i9 Ti Ti Ti T ii ii ii ii a ii ii a de Teleorman. . de Vasluiu.^ . . de Fălciti . . . de Ialomița. . . de Muscel . . . de RomanațI ? D vice-președinte. Di&cțjtțiunea gene- a a Ti Ti ii n , rală este deschisă. ' D. Gr. Vultnrescn. Am avut onâre a face parte din comisiunea budgptajă . și vă declgr că acest budget al ministerului de justiție s’a elaborat ast-fel cumșe pre- sintă, eșțe numai pentru că credeau^, că are să se voteze în acelaș timp șj legile care modifică în cât-va organisare^ j^der cătorescă; fiind că nici unuia diptre noi nu ’I a trecut prin minte că prin voturi budgetare să se desființeze legi esistente. Acele legi modificătâre până acum nu s’a făcut și nu înțeleg cum am putea noi să luăm în considerațiune un project de bud- get, care în defiinitiv nu s’ar pute$ pune în esecuțiune, căci s’ar isbi legile eșisten- te; și cujatât mai mult cred că nu se va lua în considerațiune, pentru că s,’a numit uă comisipue care se pună în armonie le- gile judecătoresci cu reducțiunile propu- se. Uă asemenea reformă nu se pâte să o facem în scurtul timp ce ne a rămas; căci, D-lor, când este vorba de o nouă urgani- 192,116 sațiune a justiției, trebue a studia pe în- comisinne ? D. Gr. Vulturescu. Vedeți, D-lor, că eu mi am voit să rădic nisce cestiuni ar- Zătâre; D. Manifi însă mă provâcă; D-sa Zice că nu eram noi însărcinați să facem aceste legi? Am onâre să spuiâ D-lul Ma- niu că uă asemenea lucrare nu se putea face în timpul scurt cât a avut înaintea sa comisiunea budgetară. Ci atât mal mult că D. ministru justiției de atunci luase angajamentul să facă D-sa acele legi. Dar nici ministrul de justiție nu a avut timpul material ca să le facă. In adevăr, este pes- te putința omenescă de a sa, face uă lucra re atât de seriosă îu așa de scurt timp, Voiațl D-vâstră ca comisiunea șă fi lu- crat îo pripă? Dâră atunci lucrarea el n’ar fi conformă cu adevăratele nâstre trebuin- țe. Acâstă lucrare este uă reformă radicală 5) Februarie 187' UFICIA ii ‘.Uxu.xi.i.'ilEi 31 a întregului sistem judecătoresc. Voițl D- vâstră să lucrăm ast-fel în cât mâne să venim a schimba din nou ceea ce am fă- cut astăzi? Eii cred că uă asemenea lucra- re trebue făcută ași ca să nu fim nevoi ți a reveni asupra el în fie care an. Stabilita- ea în materie de legislațiune este condi- țiune sine qua non a fericirel unei țări. Noi ca comisiune budgetară am emis în acestă privință âre care idei pe cari le am recut în budget, însă, cu speranța că vom putea propune și legile modifîcătâre penă la votarea budgetelor; deră acestă lucrare nu s’a putut face. Prin urmare, în uă ase- mene împrejurare ce este de făcut? Să vo- *ăm budgetul cu speranță că mâne saii poimâne vom vota și legile respective ? Cred că și acest sistem nu este nemerit , fiind că nu putem sci positiv dacă aceste legi le vom vota în cursul sesiunel actua- le. Așa dâră părerea mea este a nu lua în :onsiderațiune budgetul ministerului de justiție, a nu ’l vota în detaliu, ci a da gu- vernului autorisațiune de a merge cu bud- getul anului 1876, ținând compt de eco- nomiele care se vor realisa în cursul anu- lui, fie de minister, fie de Cameră prin vo- turile ce a dat. D. D. Geani. D-lor deputațl, iată uă cestiune prealabilă pe care vin să o pun înaintea D-vâstră, pentru a pune în armo- nie cele două idei care să agită în senul acestei onor. Camere: idea de economie și idea de organisare judecătorâscă. Dacă vom (jice că nu luăm în considerațiune ' budgetul ministerului de justiție, ci auto- risăm pe guvern să mârgă înainte eu bud- getul anului trecut, atunci nu mal avem economii posibile ție făcut. Vom încheia anul 1877 fără a realisa cea mal mică e- conomie în budgetul ministerului de justi- ție. El bine, eii vă mărturisesc că după sporirile care s’a făcut în cele alte bud- gete, mă înflorea când mă gândesc cu ce vom umple goliți, cu ce vom equilibra a- ceste'jmdgete. Iată ceea ce anț, onâre să vă propun eă: nu ceea ce a dis D. Vulturescu, să dăm pur și simplu facultatea guvernului a mer- ge înainte cu ^udgetul anului trecut, ci să suspendăm pentru cât-va timp votarea a- cestul budget, până ce ni sp vor aduce le- gile organice cari mi se pare că, de și nu ne au fost presentate încă, sunt îusă ru- megate de toți acel care au fost însărcinați a face aceste legi. D. P. Buescu. Până atunci cum mer- gem ? D. D. Geam. Cum aă mșjs tâte minis- rele cu budgetul anultți. precedent. Mi- nistrul de justiție va merge cu budgetul anului 1876, până când le vom voia legile modificălâre... D. Gr. Vulturescu. Va să dică tot a- mânare. D. D. Geani. Mă ertațl, nu este tot una. Dacă vom da un vot ca ministrul de justiție să mârgă cu b ’⁴^etul anului tre- cut, el ’l va aplica până la Decembre, pe când cu modul cum vă propuiă eă. bud- getul anului trecut nu va putea funcționa de cât până când vom vota noi legile de organisare judecătorâscă, adică mult uă luuă, sau două, și de la Martie saă Apri- lie ’nainte am realisa uă economie secură. Mi se pare că acest mod de a procede este mult mal practic și mal economic. Budge tul anului trecut se va aplica numai până când vom vota noi legile modifîcătâre. Aducețivă aminte, D-lor, ce ne spunea D. ministru de finance : Cu budgetele cum le-ați votat, nu putem merge înainte, tre- bue să facem economii. Apoi de unde avem să le mal facem ? Budgetele s’aă isprăvit și deficitul constatat în raportul general alcomisiunel budgetare noi l’am mal mărit. D. A. Sichldnu. S’aă făcut sporiri de un milion. D. D. Geani. Cum avem să mergem dâră înainte ? Propunerea mea este acâsta : să se suspende votarea budgetului minis- terului justiției până ce se vor depune, în cel mai scurt termin, legile acelea organic ce,, și dâca voiesce Camera, pâte chiar să fixese un termen, ca ast-fel să punem în armonie economiile propuse de comisiunea budgetară, cu acele legi cari se vor vota de Cameră, și pănă atunci D. P. Bnescn. De ce nu s’aă lucrat până acum ? D. D. Giani. Dacă nu s’a lucrat penă acum, este că nu am putut să convenim cu puterea esecutivă asupra acelor legi. D. P. Buescu. Spune causa. D. 1). Giani. Nu s’a putut; acâsta este causa. Voițl să vă spun că cutare nu a ve- nit în diua cutare, și că îu dioascea laltă nu a venit cutare ? Comisiunea nu s’a putut întruni ca să facă acele legi, căci trebue să vă gândiți, D-le Buescu, că nu este dăstul numa¥ să faci legi și să le impuni ghVbrnulnl, di- cândul să mârgă înainte cucele, ci trebue ca acele legi să fie posibil. Ast-fel se fac legile- Uă lege trebue să fie practică, trebue să se pâtă aplica, iar nu să fie numai ca un desiderat care nu se pdte pune în lu- crare de cât cu mari greutăți. Noi din comisiunea judiciară .proinitem că ne vom întruni în curând cu D> minis- tru justiției ca să facem legile cu cari se pâtă merge înainte; până atunci însă vo- tarea budgetului să fie suspendată; căci, cum am avut onâre a vă arăta, cu acest mod putem realisa mal multe economii de cât dacă vom da budgetul întreg pe a- nul 1876. Uă voce De ce n’al făcut așa și, cu cele alte budgete ? D. D. Geani. De ce nu am făcut și cu cele-alte budgete tot așa? Dar aduceți-vă, aminte că așa făcut când am venit în discuțiune budgetul ministe ’ ti de in- . terne. In adevăr, fiind pendinte mal multe legi organice, s’a suspendat votarea budgetu- lui și s’au luat în discuțiune acele legi. D. I. C. Câmpindnu, ministrul jus- tiției. D-lor, și eii aș admite sistema D-lul Giani, daca ea ar fi de uă utilitate practică, dar .să’ml permiteți a vă spune în puține cuvinte de ce sistema D-lui Gia- ni nu este advisibile, din punctul de vede- re mal cu sâmă de a ușura cheltuielile Statului în situațiunea financiară atât de dificile în care ne aflăm. Cum a mers lucrarea comisiunel bud- uetare? Comisiunea budgetară, în dorința sa de a realisa economii, a căutat să facă reduceri pe cât ia fost în putință în tâte budgetele ce a avut a examina ; în budge- tul justiției mal mult de cât la cele-alte comisiunea a fost ^împedicată d’uă sumă de legi organice, cari nu se putâfi desfiin- ța de cât cu concursul întregel puteri le- giuitâre: trebuia- concursul Camerei, tre- buia concursul Senatului, și în fine sanc- țiunea Domnitorului. Din împregiurărl pe cari nu am să le analises a • « • 13-ț6 77. 3 2,800 „ 1 „ „ telegraf 10---16 47. 4 1,458 „ 2 „ „ scris . . 147-18’A 9 5 20 15-19 11 6 2,340 n A „ „ „..... 16-20 11 4 7 645 n r n n..... 16---20 127, 8 50 n » n n • • 17-23 l n n..... 14 20 „ 8 roție de scris. . . . 207,-27 30 15 13 „ id albă de scris ..... 237,-34 30 16 20 n 12 n s n..... 247,-367, 40 17 82 „ 1 « grbsă...... 137,-167. 12 18 2 650 , 1 „ stampată 1878 13-16 10 19 950 2 „ „ 1878 . . . 147.-187. 10 20 3 1,080 „ 1 vânătă de scris .... 13---16 6 21 n 400 n 2 n n n..... 147.-187, o 22 4 288 „ 4 albă jumătate cleită . . 16-20 10 23 n 350 n 8 n n n • • • 18-24 127. 24 50 Q 21-29 17 » ° n n n • • 25 n 4 000 „ 12 albă jumăt. cleită Monitor 247,-367, 22 26 5 120 „ 1 albă liniată..... 13-16 8 27 17 36 n 2 „ ....... 147.-187, 10 28 67 4 16-20 12 n 17 77 «•••••• 29 n 30 n 0 n n...... 18-24 18 30 36 n 8 „ ... 21-29 30 Din chârtia No. 8 liniată, 12 top. vor fi liniate cu colore după mod, ce^e va 31 n 55 10 „ „...... 237,-34 36 arăta de direcție. 32 r 6 „ 12 , „ ...... 247,-367, 38 33 n 2 „ 14 „ „ ...... 25---48 48 34 6 2 „ 6 culorată ....... 187,-257. 14 Din acestă chârtie un top va t jt bastră și unul galbenă. 35 r 50 „ 6 ,........ 187.-247, 10 Din acesta 20 topuri va fi galbeni* 15 albastră și 15 roșie. 36 n 41 „ 6 ........ 187,-247, 18 Acâsta va fi de diferite eulorî. 37 7 44 _ 1 albă ministerială . . . 13-16 12 38 50 f 13-16 10 n 77 1 » ....... 39 8 107 „ 1 „ verge...... 13-16 10 40 n 5 n -1 » n.....: • 10-16 8 41 9 26 _ 2 albă fină....... 147,-187, 13 42 n 80 r 8 n n....... 187,^247, 18 43 n 5 „ 8 „ ..... 21---29 40 44 10 21 _ 1 albă cadrilată .... 13-16 12 45 2 „ 2 „ „...... 147.-187. 15 46 11 30 „ 12 albă de împachetat 247.-367. 36 47 12 3,500 oca Carton de paie.......... 167.-197. 5-6 b. în oca 20,806 Peste tot douS-<)ecI de mii, opt sute șâse topuri și trei mii cinci sute oca carton de paie 1136 MONITORUL oficial al româniei 13 (26) Februarie 1377 In <|ioa de 28 ale curentei luni Februa- rie, disposâncu-se a se ține altă licitație pentru darea în antreprisă a iluminărelcu gaz licuid și întreținerea a 29 lampe de la penitenciarul VăcărescI pe timp de un an, se publică spre sciința doritorilor, a veni în arătata cil, cu oferte sigilate, tim- brate și garanții în efecte garantate de Stat saii numerar, a concura în condițiunile cari se pot vedea de doritori în cancelaria direcțiunel generale a penitenciarelor (lo- calul ministerului de interne), unde are a se ține licitația. No. 2.533. Direcția generală a telegrafelor și poștelor Pentru despăgubirea unul grop spoliat de ex-oficiantul superior Panu Ion, s’a dis- posat punerea în vândâre prin licitație a garanției numitului. AcAstă garanție se compune din trei p- bligațiunî domeniale cu câte 30 cupâne seria 1,202, No. 12,015, 12,016, 12,017, șâse scrisuri funciare rurale de câte 100 lei cu câte 21 cupâne No. 50,689, 50,690, 34.132, 34,876, 61,707, 55,358. Licitațiunea se va ține la acâstă direc- țiune în dioa de 26 Februarie curent, și va fi cu oferte sigilate cari se vor deschide la ora 4 p. m. precis. Uă dată cu ofertele, concurențiî vor de- pune și prețul efectelor cari se vor libera celui asupra căruia se va adjudeca îndată ce se va obține aprobare; supra ojertăii nu se mal primesc. Pe lengă acâsta concurențiî vor avea în vedere art. 40—57din legea asupra comp- tabilitățil generale a Statului. No. 2,275. 1877, Februarie 10. (3—3). 8 Direcția imprimeriei Statului. In 4ioa de 24 Februarifi 1877, la orele 1 dupâ amâiJI, se va ține licitație orală în cancelaria acestei direcțiuni , din hotelul Șerban-Vodă, pentru vân<)ârea a 3,000 o- cale chârtie maculată și diferite broșuri legi vechi,-cu condițiunile următâre : 1. Concurențiî pentru a fi admiși la li- citație, vor depune uă garanție de lei 150 în numerar safi efecte garantate de Stat. 2. Dâca prețul resultat la licitație se va aproba de minister , adjudecatorul va de- pune costul menționatei cantități de châr- tie la casieria generală a județului Ilfov, în termen de trei c^ile de la comunicarea ce i se va face de acâstă direcțiune , âră cu rtcipisa acelei casierii se va presența pentru a primi espusa cantitate de chârtie. 3. In cas când adjudecatorul nu va fi ur- mător, garanția depusă va rămânea în fo- losul Statului, fără ca densul să pâtă avea vre uă pretențiune , nici a intenta proces Statului, nici a invoca vre uă protecțiune străină. (3—3). Direcția gcr.errZ.< serviciului sânger • I). dec^n al facultățel de medicină din Bucurescl, prin adresa No. 108, arâlă că D. Leo Raben/r, cu diploma de doctor în medicină de la universitatea din Viena, conform prescriptulul-verbal al juriului e- saminator, a obținut dreptul de libera prac- tică în țâră ca doctor în medică, âră D-nii Boeniches Vilhelm și Langerman Mihail, conform prescriptelor-verbale încheiate de juriul esaminator a obținut ambii dreptul de liberă practică în țâră ca licențiațl în farmacie. Acâsta se publică spre cunoscința ge- nerală. No. 262. 1877, Februarie 9. Eforia spitalelor civile In publicația eforiei" No. 715 , înserată în Monitorul oficial'. No. 30 , din 1877 , strecurăndu-se âre care mici erori tipo- grafice, se rectifică după cum urmââă : 1. La pagina 954, colâna 3-a, art. 2, a- niatul II, .rândul 3-a, să se citâscă: în ne- cultivare, în loc de: în necultwate, âră la rândul al,5-a să s£citâscă: a lor arenda- re, în I09 de: a lor rearendare. 2. Pagină 955, colâna I, art. 4, rândul I, să se citâscă : arendașul va depune uă garanție, în loc de: arendașul va dispune ud garanție , âră la art. 6, alin. I, rândul al 2-a, să se citâscă : deca nu se va con- stata că s'a respuns arenda, în loc de: de cât deca nu se va constata. Tot aci la art. 7, rândul al 3-a , să se citâscă: fără so- mațiune nici jiidecată, în loc de: fără nici uă judecată, âră la art. 8, rândul 8, să se adaoge : eforia remâne liberă de a adju- deca esploatarea moșiei după deslușirile art. 7. In colâna 2-a, al art. 11, rândul 5, să se citâscă: el nu va avea drept nici prin con- testare, în loc ne el nu va avea drept nici prin contract. Tot aci la art. 13, rândul 6, să se adao- ge: pentru ori ce delict. In colâna 3-a, ari. 15, rândul 2 , să se citâscă: se pune in posițiune de a 'șl vedea moșia scosă la licitațiune, în loc de: a se pune în oposițiune etc. No. 856 1877, Februarie 11. MINISTERUL AGU1CULTUKEI, COMER- CIULUI ȘI LUCR ĂRILOR PUBLICE. Se dă prin întreprindere aprovisionarea a 10,b00 chilograme co; și a 12,000 chi- lograme cărb ml de lemn , necesarii pen- tru scâla-fabrică de machine și instru- mente agricole, din lași, cn condițiunile următâre: Licitațiunea se va ține la acest minis- ter și la prefectura |udețulul Iași. în diva de 10 Marții! viitor, la orele 4 p. m Ofertele vor fi sigilate precisând atât în cifre ( ât și în litere preciul oferit asupra fie cărei mii de chilograme. Orl-ce ofertă formulată în’mod și con dițiunl diferite, va fi respinsă și nu se va lua în co isiderațiune. D-nii concurenți spre a fLadmiși la a- câst$ licitațiune vor trebui a depune uă garanție provisorie în bani sau efecte | u- blice de lei 200. Se pune în vederea D-lor concurenți art. 40—57 inclusiv din legea comptabilitățil generale a Statului. In urma adjudecațiunel concurențiî vor fi datori a lua singuri cunoscință din biu- roul ministerului safl de la prefretură des- pre resultatul aprobărel lieitațiunel. In termen de 10 dile de la aprobarea li citațiunel, adjudecatorul dâcă nu va depu- ne garanția definitivă, va perde pe cea pro- visorîe și aprovisionarea se va scâte din nofl îu licitațiune. Dupe depunerea garanției definitive în tefmen de 10 dile cel ^uult antrej renorul se va presența la minister sau la prefec- tura locală spre a sub-semna contractul, în cas contrarifl aprovisionarea se va face în regie safl prin altă adjudecațiune In comptul garanției fără ca antreprenorul să aibă dreptul a face ver-uă pretențiune. Termenul pentru predarea acestei fur- nituri,- la localul scâlel, se fixâsă la 20 dile de la data sub-scrierei contract! lui. Pentru forma și osebite clause âle con- tractului, concurențiî vor putea lua infor- mațiunl de la minister safl prefectura lo- cală, cu 10 dile înainte de licitațiune. No, 1147. 1877, Februarie 10: Administrația generală a doiiiemiier și pădurilor Statului Se publică spre cunoscința generală că, la 1 Martie viitor, se va licita din nofl pă- durile Braniștea și Slobodia, de pe dome- niul Giurgiu , din județul Vlașca , plasa Marginea, cu condițiunile generali publi- cate în Monitorul oficial No. 222 , din a- nul trecut, și cele speciali din Monitorul No. 271, de la 4 Decembre aeelaș an. Licitațiunea se va ține în Bucurescl, la administrațiunea domeniilor șil pădurilor Statului, în localul seu de pe calea Mogo- șâe, casa Stefănescu după regulamentul de licitare publicat în Monitorul No. 222, din anul trecut, și «a începo la ora 1 post- meridiane. Doritorii de a lua îu antreprindere es- ploatarea parchetelor de la acele păduri, se vor presența la licitațiune, în dioa sus fixată , cu garanții provisorie în valorile arătate prin condițiunile speciale și de na- tura celor prevădute prin regulamentul de licitațiune. No. 3,944. 1877, Februarie 11. (3-3). IMPBIMERIA ST ATUIUI Director : N. T. Orâșanu, No. 34. Duminică 13 (25) Februarie. 1877. SUPLIMENT LA MONITORUL OFICIAL ----------------------------- PUBLICAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIURI JUDICIARE LICITAȚIUNE Tribnualnl de Dâmbovița. In (Jioa de 10 Martie viitor, la ora 10 dimineța, este a se vinde și adjudeca în pretoriul acestui tribunal: Trupul de moșie numit Dâmboviciâra, în lățime de 75 stânjeni, eră pogâne 158 din care se scade 121 pogâne ce sunt date foștilor clăcașT și mai rămâne 37 pogâne care se pun în vendâre numai acestea, și care se învecinesee pe o lăture cu foștii clăcași ai fraților Drăghiceni, pe altă lă- ture cu foștii clăcași dupe proprietatea D-lul Tache Geani, la un cap cu moșia D-nei Sevastița Dobrescu, zestrală și la alt cap cu foști clăcași dupe proprietatea D-lut I. Dobrescu. Acest imobil este si- tuat în cătunul Dâmboviciâra. comuna Ti- tu, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița, a- vere proprie a D-lui Ion Dobrescu, de pro- fesiune proprietar, domiciliat în comuna Titu, din plasa Bolintinu, județul Dâmbo- vița, ce se vinde în achitarea: I-ihaStatu- lui pentru creanța coprinsă în sentința a- cestul tribunal No. 4, din 1863, confirmată prin decisiunea onor, curți de apel, sec- ția I, No. 96, din 1867, devenită eseeuto- rie și al II-lea în achitarea D-nelSevastița Dobrescu. de profesiune proprietară, do- miciliată în comuna Titu, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița, de creanța coprinsă în sentința acestui tribunal No. 178, din 1875, devenită esecutorie. Specificându-se însă că tribunalul, prin jurnalul No. 223, din 1877, a conexat am- bele aceste vendărl care erati separate una în dosierul No. 1.101 din 1873, (a Statu- lui) și alta în dosierul No. 483, din 187b, (a D-nel Dobrescu) și care, prin jurnalul No. 352 din 22 Ianuarie 1877, a anulat publicațiunele pentru acea di disposând facerea altor pub'icațiunl dupe procesul verbal format de fostul portărel Simuies- cu, dupe cererea D-ueiSevastita Dobrescu. Sarcinele la care este afectată acestă proprietate, dupe esaminarea ce s’a făcut opiselor respective, s’a găsit la următâ- rele: 1. In anul 1861 ipotecă către Stat 2. Idem 1862 ipotecă către ministerul cultelor. 3. In anul 1862 fond a 75 stânjeni mo- șie în otarul Dâmboviciâra către Sevasti- ța Dobrescu ca asigurare. Se publică acâstă vândâre spre cunos- cința generală a D-lor amatori și a acelor- ce vor pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipo- tecă safi veri ce alt drept asupra bunuri- lor urmărite, să se arate la tribunal, cu a- semenea cereri mal nainte de 4iua vândârel căci, la din contra, nu li se va mal consi- dera. No. 1 991. 1877, Februarie 4. Rectificare. — In publicația tribunalu- lui Ilfov, secția III. No. 1,332, inserată în suplimentul Monitorului No- 29, prima pagină, colâna I. rândul 41, din erdre s’a trecut moșia Zurbana, în loc de moșia Zur- baua, se rectifică spre sciință. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov. Pentru dioa de 18 Februarie 1877, s’a fixat de onor, tribunal Ilfov, secția III, a se vinde cu licitație în facia locului, co- muna Streini-Dobreni, averea mobilă a D- lul Barbu Voinescu, a 50 chile porumb ne bătut, pentrude spăgubirea D-lul Năstase Ene, se publică deră spre cunoșeința tu- tulor amatorilo -, cu adăogire că ddcă nu se va putea termina în acea di, se va con- tinua cu vântjârea și în dilele următdre. No. 2,106. 1877, Februarie 10. --Pentru dioa de 17 Februarie 1877, s’a fixat de onor, jude de pace al ocolului II, a se vinde cu licitație pe piața tribunalului, averea mobilă a D-nei Elisa Petre, pentru despăgubirea D-lui Tudosie Popescu, se publică dâră spre cunoscința tutulor ama- torilor, cu adăogire că,dâca nu se va pu- tea termina în acea dioa de 15 Martie 1877. orele 11 dimine- domicilii; avend în vedere că, de nu va fi ■ța, spre a se cerceta ca prevenit în proce- următor, se va judeca în lipsă. sul pentru bătae; având în vedere că, de nu No. 3,991. 1877, Februarie 9. va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 4.136. 1877. Februarie 9. — Alexandrina Ștefan , factoriță , din Turnu-Măgurele, acum cu domiciliul ne- cunoscut, este chemată la acest tribunal, în ijioa de 15 Martie 1877, spre a fi cer- cetată ca prevenită în procesul pentru fa- cilitare de conrupțiune; având în vedete că, de nu va fi nrmătâre, se va judeca în lipsă. No. 4,114. 1877, Februarie 9. D-nil Simion Gulstain , lancu Sam- saru și Anton Constantin, cu domiciliuri- le necunoscute , sunt chemați la acest tri- bunal, în ijioa de 14 Martie viitor, la 11 • re de diminâță, spre a se cerceta ca pre- venițl în procesul pentru bătae ; având în vedere că, de nu vor fi următori, se va jude- ca în lipsă. No. 4,104. 1877, Februarie 9. —Pavel sin Pavel. cu domiciul necunos- cut. este chemat la acest tribunal, în $ioa de 14 Martie viitor , la orele 11 de dimi- nâță, spre a se cerceta ca prevenit în pro- cesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va ti următor, se va judeca în lipsă. No. 4,060. 1877, Februarie 9. — Gheorghe sin Gheorghe, Anica Mi- nă) asca și Sora Radu . cu domiciliurile necunoscute, sunt chemați la acest tribu- nal, îu de 14 Martie viitor, la 11 ore de diminâță , spre a se cerceta ca preve- nițl în procesul pentru furt; având în ve- dere că, de nu vor fi următori, se va judeca în lipsă. No. 4,046- 1877, Februarie 9. - D. lohana Teodorescu, cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, in dioa de 14 Martie viitor, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca reclamant în procesul cu Ghiță Daniilescu pentru in- sultă ; având în vedere că, de nu va fi ur- mător, se va judeca în lipsă. No. 4,034. 1877, Februarie 9. — D. lancu Marinescu , cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în cjlioa 7 Martie 1877 , la orele 11 de di- minâță , spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru ultragiă; având în vedere că , de nu va fi următor , se va judeca în lipsă No. 3 993. 1877, Februarie 9. — Anica Ștefan și Ștefan Ion, cu domi- ciliurile necunoscute , sunt chemați la a- ceșt tribunal, în <^ioa de 7 Martie 1877, o- rele 11 diminâța, spre a se cerceta ca pre- venițl în procesul pentru furt; având în vedere că, de uu vor fi următori, se va ju- deca în lipsă. No. 3,987. 1877, Februarie 9. — D. I. Brezenu, din suburbia Sf. Eca- terina, strada Poetului, No. 74 , este che-' mat la acest tribunal, în 4iua de 2 Martie 1877 , la orele 11 de diminâță , spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru con- travenție, a susțiue apelul; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 2,776. 1877. Februarie 1. — D. Ghiță Demetrescu, cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în de 14 Martie 1877,1a 11 ore de di- minâță, spre a se cerceta ca prevenit în prcesul pentru rănire; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în linsă. No. 3,975. 1877, Februarie 9. Tribunalul de BusSu. D. Petrache Enache, fost cu domiciliul în comuna Odăile .Țâră acum necunoscut, se citâsă ca . la 1 Martie 1877 , orele 11 diminâța , să se presinte înaintea acestui tribunal, spre înfăcișare în procesul în care se inculpă pentru furt; cunoscând că, nefiind consecințe acestui termen , se va pronuncia sentința în lipsă. No. 1,343. 1877 Februarie 8. — D. Herman Liobold, fost în comuna Pogânele, se citâsă ca, la 1 Martie 1877, orele 10 diminâța, să se presinte înaintea acestui tribunal, spre înfăcișare îu proce- sul în care se inculpă pentru bătae; cu- noscând că, nefiind consecințe acestui ter- men, se va pronuncia sentința în lipsă. No. 24 643. 1876, Decembre. — D. Dumitrache George, cu domici- liul necunoscut, se cil âsă ca, in 4’⁰a de 12 Martie viitor, la orele 10 de diminâță, să se presinte înaintea acestui tribunal, spre înfăcișare în procesul în care se in- culpă pentru lepădarea unul copil; cunos- când că, nefiind consecințe acestui ter- men, se va pronuncia sentința în lipsă. No. 1,122. 1877, Februarie 3. — D. Ștefan Bucur Sacagiu , cu domi- ciliul necunoscut, este chemat la acest tri- bunal, în <|ioa de 7 Martie 1877 , la orele înaintea acestui tribunal, spre înfățișare în procesul în care se inculpă pentru furt de lemne; cunoscând că. nefiind consecințe acestui termen, se va pronunța sentința în lipsă. ^o. 1 229. 1877 Februarie 4. Tribunalul Prahova, secția II. D. Dumitrache Dumitru, cu domiciliul necunoscut, este citat prin acâsta ca, în dioa de 4 Martie 1877, la rele IO de di- minâță, să vină la acest tribunal, spre a se cerceta ea inculpat, la din contra se va pronuncia sentința în lipsă. No. 3 215. 1877 Ianuarie 24. D. Vasile Cavali, cu domiciliul necu- noscut, se citâsă ca, în <)ioa de 5 Martie viitor, orele 10 de diminâță, să se presinte PRET&NȚIUNI DOTALE. Tribunalul Ilfov, secția I civilă. D-na Eeaterina Panaiotescu, din strada Autim, No. 7, prin petițiunea dată acestui tribunal, și înregistrată la No. 1.071, din 31 Ianuarie 1877, a cerut chemarea în ju- decată a sociulul D-sale D. lancu Panaio- tescu , pentru separație de patrimoniu, conform actului dotai, legalisat de depar- tameatul dreptă⁺ei. la No. 9 , din anul 1844, pentru care s’a $i destinat dioa de 3 Iunie 1877, pentru cercetarea aces- tui proces. Acâsta dâră, în basa art. 630 din pro- cedura civilă, se publică spre generala cunoscință No 1,479. 1877, Februarie 5. ANUNC. ADMINISTRATIVE Prefectura de Vlașca. Fiind-că la licitațiile ce se destinase prin publicația No. 12,333, din 1876, a se ține la comitetul permanent local, în dioa de 31 Ianuarie, anul curent, pentru darea prin întreprindere a înființărel o- biectelor de servicii! și instrumentelor ne- cesare spitalului județian local, nu s’a presentat nici un concurent; Comitetul permanent, în ședința de la 31 Ianuarie espirat; A decis, prin încheerea No. 206, ca în dioa de 21 curent să să ție din noîf a doua licitație orală, în sala ședințelor sale, pentru espusul finit; Se publică dâră acâsta spre cunoscința generală ca, doritorii să se presintela co- mitet în menționata di, orele 12 din 4i> pregătiți cu garanții în numerar saă efec- te publice, spre a concura la acele licita- ții, cunoscând că. condițiile și listele o- biectelor se pot vedea la comitet în ori ce de lucru. No. 1,333. 1877 Ianuarie 8. 13 (25) Februarie 1877 MONITORUL OFC1AL AL ROMÂNIEI ’ 139 CURSUL BUCURESCI Rnooreșci, 24 Februarie (st. n.l 1877 Cump Obligațiuni rurai® . . 78¹/, , domeniale . 72¹/, , (300 lei casei pens.) 115 » fonciare rurale GS’/g , fonciare urbane . . 57¹/, tmpium. Oppenheim-Londra — , Stern-Londra . — * municipal - 68¹/, „ cu prime Bncureșei (bi- lete de 20 lei) . . . 18¹/, Acțiunile căilor ferate române . ᵣ Societăți finațiare a Ro- — mâniei (5001. liberați 250) — (500 1.) Societăți Dacia 250 (500 1.) Societăți de gas — ₜ Societăți România . . kg „ Idem a Il-a emisivne . ) Schimbul: Paris la vedere ᵥ pe 3 luni .... 99.45 Londra Ia vedere , . . , pe 3 hni.... 25.08’/₄ Bsriin Ia vedere . , . . — , pe 3 luni . .122 Ssomptuî pe an .... 24 CURSUL V1ENE1 Viena, 23 Februarie (st. n.) 1877 Metalice.................. 62 55 Renta hârtie.............. 67 50 Naționale . . . . . 74 — Renta în aur............goldrente Lose .... . . 109 25 Acțiunile L-ucel .... 836 — Creditări ..... 149 — Landou.................. . 124 15 Obligațiuni rurale ungare . 73 75 , temeșvsr . . 71 75 , transilvane . 71 30 , croate . . fehet Argint în mărfuri. . . 113 10 Ducatul.... 5 90 Napoleonul . . . . 9 92J/, ?fec 100 . .... 60 90 BIBLIOGRAFIE A eșit ie sub presă : Filosolia față cu progresul seiințelor positive, discurs pronunciat cu ocasiunea solemnitățeî ani- versalii upiversitățel de Iași, de D-nu Con- stantin Leosardeseu, profesor de nlosone la universitatea de laș”. De vtinaâre în Iași la librăria Livandos- hi și Daniel ; în Bucuresci la librăria gosek. Harta generală a României, geografică, I ANUNCIURI PARTICULARE politică, istorică, strategică, și mare pate ____________________ din Bulgaria, prețul 5 lei noui. Harta Dună el, eu pichetele, fruntariu- lui strategice și comerciale, cn parte din 1/ Bulgaria, prețul 5 lei noui. Hartele a tieșl căruia district în parte, pe seara mare, în limitele plășilor și nu- mărul locuitorilor arâtat la tieșl care co- mună, âră pe marginea hartelor sati aretat statistica beși cărui district în parte, pre- țul nnul esemplar este de 10 lei noul. Aceste tdte se găsesc la subsemnatul calea Văcăresc!, No. 151. eră în districte se vor trămite fără plată de transport. Se află și broșura Ghidu sati Călăusa pe râul Dunărei, cu descrierea ambelor părți, în românesce și franț.usesce, prețul 2 lei nou? Pentru cancelariile urbane, comunale și pretorii judiciareșia dministrative, s’atilu- crat portretele Inâlțimel Lor, Domnitorul și Domna, cu perfecta asemănare, și eu pre- țul numai de 5 lei noul amendouă, prin districte se vor trămite fără plată de tran- sport, eră la 100 de esamplare se va da 20 gratuite. L icot-col. Papasoglu. Fepsin* este principală care, In stomachă possedâ proprietatea de a face de a mistui! alimentele, p«ss* snbt forma de Elixir plăcută la gustă ți fortificsntă, elă lucrează fârâ a osteni stomachulu ți intes* linele. Snbt influența sea, digestiunile cu anevoie, revenirea mâncării prin gătă, inflamațiunile de stomachă ți de intestine încetează mai pe data. Gastralgiile ți Nevralgiile celle mai rebelle suntu modi- ficate repede, și migrenele ți durerile de capă provenite din rea digestiune dispară. Aceasta delicios* licăre întrebuințânduse, se evita adessea vărsăturile ce acompania Ingreunarea; bătrânii precum con* valescenți! găsescă In dânsa nnă elementă reparatorii ți conservatoră alu sănătății. Depositu in principalele pharmacii. Hapuri de lodnr de Fer și de Manganesâ Inefficacitatea așa de frequentâ a hapuriloră de iodurde feru provine din causa câ nu conține manganesâ, ce se gâseșce In totă d'auna In sânge însoțită de feră, dupe cum probeadâ căutările chimișciloruâcelloră mai distinși. iprnocvtBs far l academie db medecine. Hapurile de iodur de fer ți de manganesâ de Burin du Buisscn Împlinește acâste condițiune și este aci ceia ce explică efficacitatea loru minunată, sigură In totă,d’auna în affecțiunil limphaticc, scrofuldsse, rachitice și tuberculdsse ; râguțealâ, galei, nen jula- ritatea In menslruațiune, in accidentele syphililice constitu(ionelle, și mai aiesu !n întâiile periode ale As — Bncsită ist prineinalele sharmacii. CAPSULE GOALE LE HUBY Invelope medicamentose brevetate de S. G. D. G. preparate de LEPERDRIEL, Paris, strada Milton, 9. Capsulele Le Huby, sunt nișce mici tuburi închise la un căptiteiti, și prea co mode spre a înfășură medicamentele cu gust sau miros neplăcut, licuide sau prafuri’ E de ajuns a pune substanța într’unul din tuburi și de a acoperi cu cel alt. (Dorvault officine, p 184). Se vinde la farmaciile, în Bucureșci la D-nu Zurner, în Iași la D-nu Racovița, în Cernăuți la D-nu Golichowski. c arendat, moșia Micșunesci-de'sus, numită și Micșunesci-mdra situată în plasa Mostișcea, districtul Ilfov, pro- pietate a D-lul Dim. V. Polisu-Micșunes- ci, la distanță de 3 ore de Bucuresci, în- tindere este de 1,500 pogâne, (rămase pe sâma propietăței) din cari 1,000 lucrătdre; locuri noui defrișate în anul trecut, și în anul acesta, 80 pogâne, sat mare, case ma- gasii noui, construite în anul acesta, han etc. semănăturile de tâmnă făcute cu de- săvârșire. Se mal arendăsă, împreună cu moșia seu separat, și mâra după disa moșie, pe râul Ialomița, reconstruită din nou, sis- tem perfecționat, 4 pietre francese mari, (La fertâ, 50 țoii în diametru;) a se adresa la proprietar, strada Batiștea, No. 14, în Bucuresci. (6-24) I je arendat moșia Armășescil, de lângă U UrdicenI, de la Sf. Gheorghe. A se a- dresa calea Șerban-Vodă, No. 109. (3-64) A 1140 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 13 (25) Februarie 1877 PRIMA SOCIETATE DE CREDIT FUNCIAR RUMÂN DIN BUCURESCI STRADA GERMANA - No. 7 — CASA ZERLENTI Consiliul de administrațiune a fixat diua de 13 (25j Martie 1877, pentru a patra adunare generale a proprie• tarilor asociat! și a detentorilor de scrisuri funciare. DIRECȚIUNEA. No. 233. 1877, Februarie 7. Epitropia spitalului Brâncovonesc și a Sf. biserici Domnița-Bălașa Avend trebuință de 15 bucăți latrine, sistem englezesc, vâter closet, și de 15 cutii cn sefertase pentru rdusul alimente- lor prin salânele bolnavilor, alecărormo- delurl și condiții de licitare se află în cancelaria epitropiel spre a se vedea de imatori, cari vor voi a se însărcina cu confecționarea lor; se publică spre cu- noscința tuturor că licitațiunea se va ți- nea în diua de 10 Martie viitor, la 11 ore diminâța, în cancelariaepitropiel, și nu se or permite a co rcura de cât acelora per- sâne cari va depune uă garanție de 100 lei, în bani, efecte publice sati bonuri de tesaur. (3-3) EpitropI: D. Cariagdi, N. Ribeacu. I le arendat, moșia Proca, numită și Vâji- *- "itâreadindist. Râmnicu-Sărat, comuna Mărtinescl. 700 pogâne, (rămase pe sâma proprietățel,) tâte lucrătâre, sat mare, a se adresa la proprietar, D-nu Dim. V. Po- lisu Micșunescu , strada Batiștea, No. 14 Bucuresci. (17) t’a perdut uă poliță în valâre de fiorini 729, în ordinul meu, acceptată de D-nu Grigore Iliescn, din Focșani, cu data Viena 30 Aprilie 1876 ; relee o va găsi este ru- gat a uă înapoia acceptantulul, fiind deja nnsiderată ca uă hârtie albă. (2-2) Christ Schutz. i 'el ce va fi posedând uă poliță de 4t 0 lei noi. semnată Mansberger, în ordi- nul D-lui W. Kaietanovicl, de nu se va presenta cu ea pen6 la 12 Martie 1877, trecut acest termen, polița va fi conside- rată ca hârtie albă. (3-3) Curatela bisericel Sf. Gheorghe-Vechiu Pentru închirierea pe termen de 3 ani viitori, cu începere de la 23 Aprilie 1877. înainte a caselor cu No. 18, din calea Vă- cărescl, proprietatea acestei biserici, care se compune din uă prăvălie în față stradel Văcăresc!, cu odaia el, trei camere, din care două în fața stradel, având salăși ma- gasia el, s’a decis a se ține licitație în lo- calul cancelariei epitropiel în diua de 24 Februarie curent, la orele 12 din di, pen- tru când sunt invitați D-nil doritori a veni spre a lua parte la licitație, având cu D-lor garanția de 10 °|₀ din chiria anuală, care va sta în casa curatelel pfiufi la espirarea contractului. No. 33. 1877, Februarie 11. Epitrop: Riiducanu lân. TMind că D-nu Băluță Cârceanu. aren- 1 daș al moșiei Dâlvari, comuna Tămă- dău, plasa Mostistea, districtul Ilfov, nu ’ml a răspuns la 1 lanuar trecut, costul ântâiii al arendel, conform art. 1 din con- tractul cu care ’I am sub-arendat disa moșie. Subsemnatul m’am decis aosub-arenda îu comptul D-sâle pentru termenul anilor viitori coprinșl în contractul încheiat între noi, pentru care public spre sciință atât a D-lui Băluță Cârceanu, în comptul că- ruia se sub-arendâsă, cât și a tuturor a- matorilor cari ar dori să ia îu arendă a- câstă moșie, ca în diua de Duminivă 20, Februarie curent, la 10 ore de diminâță, să vie în localul primăriei Tămădău, unde se va începe și termina sub-arendarea (li- sei moșii prin licitație, conform contrac- tului și învoelilor făcute cu locuitorii pentru viitor. Dimitrie Gheorgheacu, ’lpitropia seminarului Nifon Mitropoliiul La 1 Martie viitor, se va ține licitați* la cancelaria epitropiel, strada Filaretu No. 2, pentru următârele anlreprise : a) . Arendarea pe termen de 5 ani a m. șiilor Bâtcoveni, din județul Vlașca și Chiajna, din județul Ilfov, cu condițiile a- laborate de administrație, care se pot va- dea în ori ce di de lucru în cancehrie: b) . Arendarea pe termen de 3 ani, a li- vedi și grădinei Gramont; c) . Venderea productelor aflate la moși» Chiajna, din recolta anului trecut și anume: 79 chile grafi. 140 „ porumb. 4 „ ov&). 4 clăi fân. 2 „ pae de ovâd. Amatori se vor presenta în arătata di de la orele 12—4 post meridiane, însoțiți de garanțiile cuvenite, spre a concura U licitație. No. 24. 1877, Februarie 3. (1-3) Epitropia bisericel Sf. Nicolae din Șelari La 26 ale curantei Ioni Februarie, s’a fixat diua pentru închirierea prin licitația a prăvăliei acestei biserici, situată îu strada Lipscani, No. 50, de la 23 Aprilie înainte. Doritori de a o lua cu chirie* pot să se presinte li acea di, îu localul disulul Sf. locaș, pe la orele 11 diminâța însoțiți de garanțiile, prevâdute prin con dițiunile cu care se închiriadă, și pe-care le pot vedea în tâte «Jilele la cancelaria a- cestel epitropii. (2-3(1)