No. 33 Un numâr 25 b Sâmbătă, 12 (24) Februarie 187?. MONITORUL OFIC1A1 AL KOMANIEI ABONAMENTUL: r» ‘S, TKBl-pBCI țl șiSK; ȘiSB LUNI, 20 LB1 (ântâiu Ianuarie și ânt®i& Iulie) ANUNCIURILE: LINIA DE TREI-DECI LITERE. TRBI-DBO1 BANI (inserarea Il-a și mal departe, 20 b,) Prețul unei publicații judiciare, pfinft la cinel-ijecî linii, cinci lei; eră mal mare de einel-deci linii, dece lei DIBECTIL'NEA : strada Germană, ctlrtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mal departe, 30 bani linia. Anunciurile se primesc și eu anul SUMAR PARTEA OFICIALA.— Ministerul d‘. jus- tiție : Decrete. — Prescurtare de decret, Ministerul agriculturei, comercialul și lucră- rilor publice: Decret — Circulara D-luî mi- nistru al agriculturei, eomerciului și lucrărilor publice către toți D-nil prefecți din țeră. Ministerul de resbel: Decrete și raporte PARTEA NEOFICIALA.— Depeși telegrafice. -Ruletin est.erior.—Sumarul ședinței Adunăreî deputaților de la 10 Februarie Continuarea ședinței Senatului de la 20 lanuaiie și ședin- ța de la 21 Ianuarie. Ședințele Adunăreî’depu- taților de la A și 5 Februarie. AnunciurI ministeriale. PARTEA OFICIALĂ Bucurescl, 11 Februarie 1811. MINISTERUL DE JUSTIȚIE. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința na țională. Domn al Românilor, La toți dejaciă și viitori, sănătate; Vedend raportul ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul justiției, cu No. 1,542, pe lângă care Ne supune spre sancționare legea vo- tată de Corpurile Legiuitâre, pentru modificarea disposițiunilor art. 286 din codicele de procedură penală; In virtutea art. 93 din Constitu- țiune, Am sancționat și sancționăm, Am promulgat și promulgă LEGE. Ari. unic. Articolul 286 din codi- cele de procedură penală se modifică în modul următor . Art. 286. Numele juraților cari au luat parte la serviciul unei curți de jurați în- țr’uă sesiune, nu se vor mal pune la sorți în cursul anului, afară de cașul câud, din causa insuficienței numărului juraților în- scriși în liste, nu s’ar pir ea complecta nu- mărul trebuincios pentru sesiune. In acest cas se va complecta lista de sesiune cu jurații din lista suplimentară, și, la nea- jungere, chiar din lista generală. Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința din 3 Februa- rie anul 1877, și s’a adoptat cu una- nimitate de 67 voturi. Președinte, C A. Rosetti. (L. S. A. D.) Secretar, Gr. N. Tăcu. Acesta lege s’a votat de Senat, în ședința sade la 8 Februarie 1877, și s’a adoptat cu unanimitate de 30 vo- turi. Vice-președinte, Ion Ghica. (L. S. S.) Secretar, St. Bellu. Facem cunoscut și ordonăm cacele de faciă, investite cu sigiliul Statului și publicate prin Monitorul oficial, să fie cunoscute în genere; eră ministru! Nostru secretar de Stat la departamen- tul justiției este însărcinat cu esecu- tarea și publicarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 10 Februarie 1877. (L. S. St.) CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de jus- tiție 1. Câmpineauu. o. 242. CAROL I Prin grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Domn al Românilor La toți defaciă și viitori, sănctate; Asupra raportului ministrului Nos- ti'u. secretar de Stat la departamentul de justiție, cu No. 1,553, Vedend jurnalul consiliului de mi' nistri No. 2 din 9 Februarie 1877 Avend în vedere și decretul Nos- tru cu No. 2134, din 17 Noembre 1876, dupe care districtul Fălciu s’a alipit la Vasluiu și Mehedinți la Dol- jiu, pentru formarea curților cu ju- rați ; In urma sancționare! legei relati- vă la modificarea disposițiunilor art 286 din codicele de procedură penală, Am decretat si decretăm: Art. I. Se vor ține curți cu jurați de acum înainte și in capitalele dis- trictelor Fălciu și Mehedinți, la epo- cele si în dilele fixate prin decretul Nostru No. 1465 din 30 Iulie 1876 adică la Fălciu de la 15- 25 lunei ânteiu din fie-care trimestru si la Me- hedinți de la 1—10 lunei a duoa din fie-care trimestru. Art. II si ultimul.— Ministru Nos- tru secretar de Stat la departamentul de justiție este însărcinat cu esecuta- rea acestui decret. Dat în BucurescI, la 11 Februarie 1877. CAROL. Ministru secretar do Stal la departamentul de justiție, I. Câmpineanu. No. 249. Prin înaltul decret domnesc cu No 235 . de la 8 Februarie 1877, după propunerdă făcută prin raport de D ministru secretar de Stat la departa mentul justiției, sunt numiți și pei mutați: D. G Hagiescu, licențiat în drept de la facultatea din Paris, actual pre- ședinte al tribunalului Argeș, în a- Iu58 MUNll'ORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) Februar!» 1877 ceiași calitate la tribunalul Muscel,; în locul D-liu G. Băicoianu, care trece în postul ocupat de D. Hagiescu. D I Bădulescu, fost portărel, in trunind condițiunile art 88 din legea de organisare judecătoreșcă, portărel la tribunalul Ilfov. în locul D-lui N. Frangopolu, care nu s’a presentat Ia post. MINISTERUL AGRICULTUREI, COMER- CIULUI Șl LUCRĂRILOR PUBLICE CAROL I Prin gracia lui Dumnezeii și voința na- ționala, Domn al Românilor La toți defacU și viitori, sănătate-, VSdend raportul ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul agri- culturel, comerciulul si lucrărilor pu- blice sub No, 1,048; Avend în vedere votul dat de Adu- narea deputaților, în ședința sa de la 26 lanuariu anul curent; In virtutea art. 93 din Constituțiune, Am promulgat și promulgăm ce ur- nesă : LEGE Art. I. Se deschide ministerului a- gricultureî, comerciulul și lucrărilor publice, un credit de lei 180,904, b 75, suplementar la cap. I, art. 1, par- tea estra-ordinară a budgetului pe a- nul 1876, pentru a plăti lucrările de poduri și șosele contractate din anii trecuțl și esecutate în cursul anului 1876, nelicuidate din causa epuisăriî creditului budgetar menționat. Art. II Creditul de lei 180,904, b. 75, se va acoperi din economiile ce las diferitele alocuțiuni ale budgetului acelui minister pe esercițiul anului 1876 si a nume De la partea ordinară a budgetului 1876. Lei 1,300 cap. 2, § 2, art. 2, serviciul es- terior, material; 5,000 cap. 5, § 2, ari. 1, studii de po- duri și șosele; 5,000 cap. 9, § 2, art. 1 , îutrețiuerea căilor, salarii; 80,000 cap. 9, § 2, art. 2 , întreținerea căilor, material; 30,000 cap. 11, § 2, art 1, esploatarea căii ferat^ B ;curescî-Giurgiu tri a și încuviințat suspendarea legel pe campania de tdmnă. Din causa numerdselor și seridse ocu- pări cu cari aii fost sesisate Corpurile Le- giuitdre, ele nu s'au putut ocupa cu acel project de lege, în cât, cu multă părere de rău, pentru a nu lăsa să se periclitese drumurile ndstr-3 și interesele județene, prin circulara mea din 18 Oetombre anul 1876 aducându-vă aminte că aplicarea legel drumurilor din 1868. nu a fost sus- pendată de cât penă la campania de tdmnă și pentru motivele imperidse arătate în jurnalul consiliului de miniștri, am avut ondre a vă ruga să reîncepeți lucrările de drumuri. Resultă dâră, D-le prefect, din cele ce preced, că atât acest minister, cât și con- siliul de miniștri, nu aă înțeles nici uă dată a suspenda pentru tot-d’a-una aplica- rea legel, nici a împiedeca pe viitor con- struțiunea safi întreținerea șoselelor. Înțelegeți, D-le prefect, că uă aseme- nea măsură nu pdte fi luată de cât îu vir- tutea unul vot al Corpurilor Legiuitdre Aducendu-vă tdte aceste la cunoscință, am ondre a vă ruga să luațl tdte măsurile ce veți crede dețcuviință ca, la termenul fixat de art. 31 al legel, să se încdpă lu- crărib atât de construcțiunî căt și de îu treținere, cu cea mal mare activitate. Nu am nevoe, D-le prefect, a atrage tdtă atențiunea D-vdtră asupra urgenței ce re- clamă întreținerea drumurilor. CnndscețI că suspendarea lucrărilor, și drna tim- purie ce am avut în anul espirat, au fost causa că uă mare parte din șosele șutit a- dânc desfundate, și că circulațiunea se fa- ce cu cea mal mare greutate. Seim cu to- ții câte sacrificiurl afl costat pe țâră con- strucțiunea acelor căi de comunicațiune, și nu ne este permis a le lăsa mal mult timp în starea în care se află. Insist dâră și re- clam tdtă stăruința D-vdstră pentru uă repede și bună lucrare de reparațiune. Mă cred însă ddtor a insista asnpra modulul de aplicațiune al legei. In tdte țările unde legea de prestațiune a fost în- ființată, ea a dat cele mal bune resultate, la noi, din causa relei aplicări și vițidsel interpretări ce s’a dat unor articole de că- tre administrațiuuile locale, legea drumu- rilor a fost descreditată Vă aparține iu particular, D-le prefect, a face ca legea să fie de uă potrivă aplicată pentru toți; de aceea, în ceea ce privesce taxarea (JQelor, chemarea dmenilor îu lucru, repartițiunea lor, cer din partea D-vostră uă seridsă su- praveghere și las asupra D-vdstră tdtă responsabilitatea. Vă rog a atrage atențiunea tutulor im- piegaților administrati ’I și technid, che mâți a vă seconda îa aplicarea legel asu- pra modulul cum dânșii urmâsăa ’șl înde- plini detoriile, le veți impune a se menține strict în spiritul legel, a nu impune nici unul locuitor uă muncă pentru a căruia De la partea estra-ordinara. Lei 60,000 cap. 2, art. 2, reparaținnl pe căi naționale. Art III In budgetul rectilicativ al anului 1876 se reduc la sumele mai jos însemnate articolele următore. De la partea ordinară. Cap. 2, § 2, art. 2, serviciul esterior de poduri și șosele, material, se reduce la lei 10,800. Cap. 5, § 2. art. 1, studii de poduri și șosele, lei 5,000. Cap. 9, § 2, art. 1, întreținerea căilor, salarii, lei 450,000. Cap. 9, § 2, art. 2 , întreținerea căilor, material, lei 620.000. Cap. 11, § 2, art. 1, esploatarea căii fe- rate Bucurescl-Giurgiu, lei 710,000 De la partea ettra-ordinară. Cap. 2, art. 2, reparaținnl pe căile na- ționale, lei 125,000. Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința din 26 Ianuarie anul 1877 , și s’a adoptat cu majo- ritate de 60 voturi contra 8. Președinte , C. A. Rosetti. (L. S. A. D.) Secretar, F. Alunenu. Ordonăm ca legea de faciă să fie investită cu sigiliul Statului și publi- cată prin Monitorul oficial Dată în Bucurescl, la 5 Februarie 1877 CAROL. (L. S. St.) Ministru secretar de Stat Ministru.secretar de la departamentul agricul- Stat la departamen turei, comerciulul și lu tul justiției, erărilor publice, I. Cămpineanu. I Doean. No. 213. Circulara D-lul ministru al agrieulturei, eo- mereiulul și lucrărilor publice către toți D-nil prefecți din țeră. Domnule prefect, Mal mulți din colegii D-vdstră aii fă- cut întrebare la minister deca pot începe lucrările de drumuri în virtutea legel de prestațiune din anul 1868. Prin jurnalul consiliului de miniștrii din 7 Mal, annl espirat, publicat în Mo- nitorul oficial. No.. ., vi se arată dorința acestui guvern, de a supune Corpurilor Legiuitdre un project de lege menita mo- difica legea de la 1868, în părțile el, ce prin uă lungă practică s’a constatat vi eidse, și în consecință, consiliul de miniș 12 (24) Feuruarie 1877 ONi'WKbLun iÂL *L EuMAtâ& 105 confecționare ar fi nevoe de mal mult de cele trei dile prescrise de lege, a nu duce nici un locuitor la u& depărtare mai mare de cât cele 20 kilometru legale. Ori ce abatere din spiritul legel, fie dânsa făcută dintrun esces de zel fie dintr’un alt scop, se va considera ca un abus, pentru care funcționarul se va îna- inta justiției. spre a ’șl primi penalitatea cuvenită. Terminând, D-le prefect, vă mai aduc la cunoscință că, prin lucrareaCdrumurilor, nu trebue să se aducă cea mai mică jic- niră intereselor arrricole. Aceste două munci pot li conduse de front, deca uă bu- nă administrațiune va sci să repartisese âmenii, asl fel ca nici uă dată uă întrâgă comuuă să nu fie chemată îu acelaș timp la darea de prestațiune. Rămâne deră, D-le’prefect, la înțelepciu- nea P-vâstră pentru a reabilita acâstă lege bine făcătâre pentru țâră, și sperând că în curând voiti avea a mâ lăuda de modul cum legea se aplică în departamentul D-vâstră, cum și lucrările de drumuri se esecută, vă rog să primiți asigurarea distinsei mele considerațiuni. Ministru, Ion Docau. No. 1,115. 1877, Februarie 10. MINISTERUL DE RESBEL CAROL I Prin grația lui Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor La toți de faciă și viitori, senătate: Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub No 295 , Adunarea deputaților a votat și Noi, în puterea art. 93 din Constituțiune, Am sancționat și sancționăm: LEGE Art. unic. Se deschide pe sema mi- nisterului de resbel un credit estra-or- dinar de lei 1,900, asupra economii- lor realisate prin legile din 10 21. 23 Iulie și 6 August 1876 pentru a plăti solda cuvenită arhitectului Leboeufsi desenatorului Kohl angajați pe lengă serviciul de geniu din Bucurescl în basa jurnalului consiliului de miniștri No. 1 din 3 Februarie 1876. cel dan- teiu pe luna Ianuarie lei 400 si cel de al douilea pe timp de la 1 lanua rie pene la finele lunei lume, câte 250 lei pe lună. Acestă lege sa votat de Adunarea deputaților, în ședința din 14 Ianua- rie 1877, și s’a adoptat cu majoritate de 39 voturi, contra 22 , fiind si uă abiinere. Președinte, C. A, Rosetti (L > A. D ) Secretar, M. Ghe^megenu. Promulgăm acestă lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial . conform art. 115 din Constituțiune. Dată în Bucurescl, la 5 Februarie 1877 CAROL. (L. S. St.) Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel. Colonel Slăniceann. No. 214. Raportul D-lul ministru de resbel elitre M. S. Domnitorul. Prea înălțate Domne, Am onâre a supune aprobărel Inălțimel Vâstre legea votată de Adunarea deputați- lor, în ședința do la 14 Ianuarie 1877. prin care ’ml deschide un credit estraordinar de lei 1,900, pentru a plăti solda cuvenită arhitectuluiLeboeufși desenatorului Kohl, angajiațl pe lângă serviciul de geaiii din Bucuresci, în basa jurnalului consiliului de miniștri No..l, din 3 Februarie 1876 , rugând pe Măria Vâstră a subscri alătu- ratul project de decret pentru promulga- rea acestei legi. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Dâmne, Al Măriei Vâstre Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat ia departamentul de resbel, Colonel Slănicânu. No. 295. 1877, Februarie 4. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănetate- Avend în vedere legea posițiunei oficierilor din 5 Ianuarie 1872, pre- cum și regulamentul acestei legi; Avend în vedere codul de justiție militară. Avend în vedere și jurnalul consi- liului de miniștri din 5 Februarie. ■ nul 1877 ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel, cu No 958 Am decretat și decretăm Art. I Aliniatul al 2-lea de art. 54 din regulamentul lege! asupra po- sițiunei oficierilor, se înlocuesce cu cele ce urmesă Art. 54 alin 2: „Recursul va fi de- pus de oficieri la grefa consiliurilor de resbel în termenul de trei dile, prev, ■ dut de înaltul decret No (52, din 2- Ianuarie 1874. urmând în acestă p vință procedura stabilită de alin 2 art. 138 și de art. 154 pene ia 16J inclusiv din C. J. M., eră în ceea ce privesce regulastabilită prin art. 162, în cașul când procesul-verbal al co- misiunei cercetătore sau consiliul de anchetă să fie anulat de consiliul de revișie, atunci comisarul domnesc de pe lengă acest consiliu va trămite tdte actele privitorela afaceri ministerului de resbel“. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci la 7 Februarie 1877 CAROL. Ministru secretar de Stat Ia departamentul de resbel Colonel Slănicânu. No. 218 Raportul D-lu! ministru de resbel către M. S. Domnitorul. Prea înălțate Dâmne, Art. 54 din regulamentul legei posițiel oficierilor, dă dreptul de recurs la consiliul de revisie al armatei, la toți acei oficieri cari, fiind trămișl înaintea consiliurilor de anchetă saă comisiilor eercetătâri, s ar crede vătămațl sau prin modul de proce- dură sa& în ceea ce privesce numirea mem- brilor ce trebue să compue aceste comisi- unl saă consiliurl. Aliniatul al 2-lea al acestui articol preș crie ca, recursul să fie îndreptat prin calea erarchiiă ministerului de resbel, care ’l va supune desbatere! consiliului de revisie. Conform acestui aliniat, oficierii ’șl în- dreptez recursurile lor prin ministerul de resbel, care în multe cașuri,dupe cum am constatat, s’a crezut competinted’a aprecia motivele pe cari aceste recursuri sebasau, sau oportunitatea lor, și a închis oficierilor dreptul de recurs, aședând raporturile lor făcute în acâstă privință în arhiva mini- sterului de resbel. Consiliul de revisie, conform celor sta bilite prin regulamentul citat mai sus. fiind singur competinte d’a se pronuncia asupra motivelor unul recurs nimeni în materie de justiție nefiind în drept d’a prejudeca cestiunea, subsemnatul uno cu profund respect a presanta Măriei Vâstre alătur:¹. 1060 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) Februarie 1877 tul project de decret, prin care oficierii să fie autorisațl ca, în viitor să ’șl îndreptese la consiliurile de revisie recursurile lor în contra avisurilor eomisiunilor cercetătâre saîi consilielor de anchetă, prevăzute de legea asupra poaițiunel oficierilor din 5 Ianuarie 1872, și regulamentul el, adop- tându-se pentru acesta procedura stabilită de codul justiției militare prin art. 138 și 154 "ânS la 162, cu modificările prevădute în alăturatul project de decret, pe care rog plecat pe Măria Vdstră să bine-voiască a ’l subsemna, dâca aprobă disposițiunile ce se ia pnntr’ensul. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Ddmne , Al Măriei Vâstre, Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat ia departamentul de resbel, Colonel Slănicenu. No. 958. 1877. Februarie 4. PARTEA NEOFICIALĂ Bucuresci. 11 Februarie 1877. O E P E Ș I TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului) Berlin, 22 Februarie. — Discursul pronunciat adl de către împărat, cu oca siunea deschiderii Reichstagului,cLice că, în urma înțelegere! stabilită în Conferință între marile puteri chrestine în privința garanțielor ce se cerea Porței, încrederea s’a restabilit. împăratul a Zis că pacea va fi menținu- tă, chiar dâcă Turcia nu va executa din propria sa inițiativă reformele relative la tratamentul supușilor săi chreștini, refor- me recunoscute necesare de către Confe- rință împăratul a adăogat: „In cas când speranțele cari se basâsă pe promisiunile făcute de către Pdrtă și la deschiderea negociărilor cu Serbia și Muntenegru nu s’ar realis» atunci Germania va continua de a întrebuința influența sa în favdrea chreștinilor din Turcia și a menținerel pă- cei europene și mai cu sâmă aconservărei precum și a întărirel bunelor relațiuni ale Imperiului cu tdte cele-alte guverne ali- ate sau amice.“ Constantinopoli, 22 Februarie. — Uă nouă conferință a avut loc astădl între de- legații șerbi și ministru afacerilor străine. înțelegerea este aprdpe făcută. A treia conferință va avea loc Sâmbătă. Se asigură că întârzierea delegaților muntenegreni ar putea prea bine a nu tra- ge dupe sine uă prelungire formală de ar- mistițiu. Se va mulțumi a se da ordine dintr’uă parte și din alta ca trupele să se țină în defensivă, fără a lua ofensiva Atliena, 22 Februarie. — Cu ocasiunea sprijinul Germaniei, după cum o afir- mă de cât-va timp Ziarele cele mal au- torisate? „Cine-va ar fi ispitit a o crede, ci- tind polemicele aspre cari au loc între Ziarele germane și ruse; și, în acest cas articolul din Le Monde nu ar fi de cât echoul prevederilor acelora cari au creZut tot dauna că decă D. de Bismark a semnat un bilet la ordin prințului Gorceakoff, acesta n’a fost de cât un bilet asemenea cu acela al lui La Châtre. „îndată ce se vorbescede Francia se atinge cdrda simțitdre a Germaniei. Cu fote succesele sale cele mari cu tdte cele 5 miliarde, cu tdtă anexarea Al-aciei si Lorrenel cu tdte fortifica- țiunile formidabile cari aii făcut din aceste doue provincii doue lagăre în- tărite, faptul este că D. de Bismark are tot d’auna ochiul fixat asupra Fran- cei și că urmăresceZi cu Zi tot ce pd- te să d a dre care indicațiune asupra progreselor reorganisărel armateifran- cese. Se pdte vedea uă probă vedită a acestei preocupări în graba cu care se resimte la Berlin cele mai mici sgă- rieturi ale presei francese „Din acest punct de vedere, aigu mentele Ziarului Le Monde russe ar a- vea uă semnificare destul de seriosă; și s’ar putea aștepta la acesta că se prepară la St. Petersburg uă evoluți une al cărei resultat ar putea prea bi- ne fi de a stabili între Francia si Ru- sia nisce raporturi politice mult mai strânse de cât în trecut, mal ales din punctul de vedere al cestiuncl Orien- tului. „In adever, nu s’ar putea lua în serios afirmațiuneafoelrusesci asupra proiectului Germaniei de a provoca un conflict cu Francia. Nu se face poli- tică aventurdsă la Berlin; esperiența a probat’o destul. Asemenea idea unui conflict provocat de bună voie nu pd- te fi nici chiar discutată. „Deră trebue cine-va mai ales să caute decă presa rusescă, luând uă a- titudine așa de hotărâtă în facia Ger maniei, nu aretă că suntem în ajunul unei schimbări în raporturile interna- ționale, și decă de astă dată liga ce- lor trei împărați nu este de tot îngro pată discuțiunei legel recrutărel, care a avut loc astăzi, D. Komunduros , președintele consiliului de miniștri, a Zis : ₙNoi nu cerem conchiste, dâră cerem ea să se facă preparativele necesarii. Trebue să ne impunem sacrificii pentru a apăra drepturile ndstre. “ Londra, 22 Februarie. — Camera Co- munelor. D. Burke, sub-secretar de Stat la departamentul afacerilor străine , des- minte că Safket-pașa a fost chiămat la co- manda unui corp de armată. Interpelarea D-lui Gladstone, a cărei continuare a discuțiunei fusese amânată pe Vineri, a fost retrasă de autorul său. (Havan) BULETIN ESTERIOR. Reproducem după diarul L’ Italie de la 19 Februarie, următorul articol intitulat: Germania și Rusia-. „Nu Iară mirare citim resumatul articolului din Le Monde russe care ne este anunțat cu atâta solemnitate de către telegraf. „S’ar înșela tare ori cine va căuta într ensul espresiunea mai mult sau mai pucin oficidsă a cugetărel guver- nului Imperatuluî Alexandru. Pentru acesta credem că trebue a primi cu uă mare reservă conclusiunile, Le Monde russe nefiind în nici un mod un organ al cancelariei rusesc!. Se scie. în a- dever, că acest diar este organul ge- neralului Cernajeff, căruia aparține „Deră ceea ce se pote constata fă- ră temă de desmințirt, este că rapor- turile între Berlin și St. Petersburg nu sunt în acest moment desemnate de uă mare cordialitate și că Ziarele cele mal autorisate ale ambelor capitale nu ascund de loc deosebirile forte vil cari par a inspira pe cele doue gu- verne. „Am creZut mult timp că Imperatul Alexandru, făcend în 1870—1871 un așa de mare serviciu Imperatuluî Vil- helm, în resbelul franco-german, sci- use a lua mesurile sale pentru crean- ța ce o câștigase asupra Germaniei Ca cea mai mare parte din Ziare, cre- dem că era vorba de uă poliță trasă din St. Petersburg asupra Berlinului, care s’ar fi plătit cu ocasiunea resbe- lulul din Orient. „Ne am fi înșelat noi ore? Și Ru- sia ar fi ea așa de pucin sigură de gț(24) Februarie 1877 M0N1T0RUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 10 1 „Adeverii! este că antipatiele secu lare între rasa germană și rasa slavă nu s’au îndulcit încă. Ast-fel avem de o parte disprețul superb al Germanului pentru Slav și de cea-altă ura Slavilor și orba lor credință în misiunea S-tei Rusii. „Altă dată nu era obicei a se pune sentimentele populațiunilor în balanța puterilor de cari dispunu guvernele; acum aii învățat toți, că ori care ar fi regimul politic, ori ce guvern este forțat de a se lua după sentimentele și aspirațiunile poporului seu. „Ast-fel, situațiunea, departe de a se lumina, se întunecă din di în di mai mult. Nu mai scie cineva unde să și caute alianțele și inimiciele. Singurul lucru care se vede maî ne- ted și maî clar este resoluțiunea Rusieî d’a merge drept la ținta eî. Ea este pacientă și pare a nu se de curagea nicî uă dată Suvernalși poporul sciu ce voescu. „Pacea deră e maî pucin sigură de cât nicî uă dată. Să ne așteptăm la surprise, căcî evenimentele mergu, de și într’un mod pucin visibl; deră nu pote fi departe dioa în care va eși din chaosul internațional în care se agită Europatf Diarul Debats, de la 20 Februa- rie, publică după un diar engles scrisdrea următore adresată, se dice de Midhat-pașa, în ajunul destituire! sele, către Sultanul Abdul-Hamid : Majestăței Sele Sultanului. „ Majestaie, „Scopul nostru, proclamând Con- stituțiunea , a fost ca să rupem cu despotismul palatuluî, d’a vă face să cunoscețî datori ele Vdstre, d’a cunos- ce noî înși-ne pe ale nostre, d’a pri- mi egalitatea întregă a chrescinilor și a musulmanilor, și de a lucra cu se- riositate la regenerarea țereî. De treî- eeci de anî, am publicat destule ha- turi și firmane ; publicarea acestor decrete a coincidat tot-d’a-una cu ex- plosiunea câte uneî grave încurcă- turi politice. Deră, îndată ce perico- lul s’a înlăturat, am uitat numaî de- cât pentru ce promulgasem acele de crete. „Nu credețî că am promulgat Con- stituțiunea numaî spre a închide ces- tiunea orientului „Am vorbit de detoriî, maî ânteiu de toțî, persona Vostră imperiala, ca- tă să cunoscă pe acelea care o pri- vesc, ca să potă lucra și aceî carî au luat asupră-le responsabilitatea gu- vernului. „Apoi, vine rândul nostru, al mi- niștrilor, de a cunosce datoriele nos- tre ; voiîi să dic că noî trebue să re- nunciăm la sistemul de disimulație și de lingușire care domnesce de patru sute de anî în țera nostră. Respect persona Vostră imperială; respect fa- milia Vostră; deră nu pot face din acest respect un instrument contra in- tereselor țereî mele. „Respunderea mea e mare; înain- te însă de orî-ce, me tem de aceia ce contractes înaintea consciințeî me- le, căcî ea cere ca să lucres pentru binele țereî mele. „Me tem apoî de acea putere ca- re’mi pote cere socotelă de actele me- le. Să nu Vă înșelați asupra înțele- sului cuvintelor mele. Mă tem de im- putările consciințeî mele și de ale na- țiune! otomane. In afară de acâsta, nu me tem de nimic Otomanii aii detoriî ale lor; eî le- au recunoscut și le-au împlinit. Noî trebue să'î imităm. Suntem înainte de tote un guvern constituțional. Cunos- cețî semnificarea constituțiuneî ? Cel ce dă un lucru ar trebui să’I cunos- că. Nu insist asupra acestuî lucru. „Cunosc importența postului ce ’mî ați confiat. Ca Otoman și ocupând un post înalt printre compatrioțiî mei am uă înduoită detorie a împlini. Du- pă cum ’mî cunosc detoria mea de Otoman, sunt detor a mî-o cunosce și pe aceia de funcționar. Un Turc care nu’șî împlinesce detoria către țera sa, nu e răspumlător de cat înaintea consciințeî sele; un mare vizir e îna- intea consciințeî ș’a națiuneî. Lu- cru de care sunt mândru, e cănam nimic a’mi imputa înaintea consciin- țel mele. Aș vrea să fiu tot atât de mândru și înaintea națiuneî. „Ecă acum sunt nouă dile de când urmați a nu admite ceea ce v’a supus; în alți termeni, relîisați Iu urătorului instrumentele cel trebue „Nu pot lucra fără instrument , t celea de carî dispun actualmente sunt făcute maî mult spre a distruge de pe cât spre a reclădi imperiul. Vă rog deră a încredința altuia funcțiunea cu care me însărcinaserăți mine/ 4 Februarie 1877. Midhat. ADUNAREA DEPUTATILOR SESIUNEA ORDINARĂ Sumarul ședinței de la 10 Februarie, 1877 Președenția D-lui vice-președinte Anas- tasie Stolojen. Ședința sedeschide la 1 oră după ameijl Presenți 94 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediul D-lul deputat Șd rec Constantin. Se trămite la comisiunea de petițiunî petițiunea locuitorilor comunei Urlații, din districtul Prahova. Se trămite la comisiunea comunală pe- tițiunea locuitorilor cătunului Monastirea, din județului Doljiti, aceea a locuitorilor comunei Ceparil, județul Argeș, precum și a locuitorilor comunei Păstrăvenil, jude- țul Nâmțu. Se comunică Adunăreî adresa comisiu- nel socotelelor Statului prin care însciin- țâsă că au ales de președinte pe D. Sihlâ- nu Alexandru și de secretar pe D. Pătăr- lăgeanu Radu. Se înscrie la ordinea dilel raportul co- mitetului delegaților relativ la projectul de lege pentru perceperea veniturilor din a- mendi judecătoresc!. Se primesce demisiunea D-lui Misail George din însărcinarea de membru al co- misiunei de revisuire a caselor publice, și să declară vacant locul său în acea corni siune. D. deputat Mărgăritescu Dimitrie, a- nuncie D-lui ministru al lucrărilor publi- ce uă interpelare relativă abusurilorși și- canelor ce se comit la mai multe stabili- mente ale drumului de fer cu comercianții încărcători de cereale și alte mărfuri, și în speciei la stațiunea Cilibia. D. deputat Fleva Nicolae, anunță ase- menea D-lui ministru de lucrări publice uă interpelare privitdre la aplicarea legel și regulamentului de la 5 Februarie 1872 care prescrie că peste 5 ani, adică la 5 Februarie 1877, jumătate cel pucin din personalul serviciului căei ferate să fie Români i06 MONITORUL < FfCIAL Al. ROMANȚA Se precede din nou la ,„iarea conclusi-i ei pentru împământenirea D-lul Victor il Castano: Votanțl. 62 Majoritate reglementară. . 38 Sile albe pentru . 43 „ negre contra 19 1». președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se procede la votarea din nou pentru luarea în considerare a budgetului eforiei spitalelor civile din Bucuresci: Votanțl. .68 Abțineri..................2 Majoritate reglementară . 38 Bile albe pentru. ... 62 . negre contra. . t D. j ședințe proclamă că Adunarea a luat în considerațiune. După discuțiunea urmată șidupă adop- tarea propunerel prin care se stipula ca votarea budgetului eforiei spitalelor civile să se facă numai în total fără a se mal ci- ti pe capitole, dnpă cum este primit de comisiunea budgetară, să pune la vot pro- jectul de budget în total: Votanți.................. 63 Abțineri ................. 7 Majoritate reglementară. . 38 Bile albe pentru.........45 „ negre contra .18 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se trămite la secțiuni projectul de lege pentru acordarea unei pensiuni viagere de lei 30 pe lună D-nel Elisabeta lonescu, văduva conductorului postai Dimitrie lo- nescu. Dupădesvoltareainterpelărel D-lui Bag- dat Toma în privința modulul quartiruirel regimentului de roșiori din Râmnicul-Să- rr„ și după respunsul D-lul ministru de resbel Adunarea trece la ordinea dilei. Se citesce raportul comisiunel de peti- țiunl privitor la mal multe petițiunl ale arendașilor moșiilor Statului. După discuțiunea urmată Adunarea a- doptă cu majoritate de 60 voturi, contra a 17, următârea propunere : „Să se numâscă uă comisiune de cinci membrii din sînul Camerei, care să stu- diese chestia împreună cu D. ministru de finance, și să propue în urmă soluția ce se va crede mal justă și mal folositâre pen- tru interesele țărel.“ Se înscrie la ordinea ^ilel duoă ra- porturi ale comitetului delegaților, unul relativ la projectul de lege prin care se autorisesă D ministru de a urma cu con- tractul încheiat cu D. Lemaitre pentru spălatul rufelor, și cel-alt relativ la pro- jectul de lege pentru scutirea de taxele va male a materialului' ce se importă cu des- tinațiune •a«'onstrucțiunea că«IfcMe JașI- Unghenî. Se trămite la secțiuni projectul de lege relativ la suprimarea postului de cap de biurou înființat prin legea din Martie 1874 pentru lichidarea avere! administrată de fosta obstâscă epiiropie. Se procede apoi la alegerea comisiunel de 5 membrii cari, împreună cu D. minis- tru de finance să studiese cestiunea aren dașilor. Votanți.........................64 Bile albe 1 Majoritate absolută. . 33 S’au ales: D. Vernescu Gheorghe cu 54 voturi. Dimitrie Berendeifl „52 „ „ Eraclide Leon „50 „ ,„ Stătescu Eugeniîi „36 „ Eră al 5-lea membru ne întrunind ma- joritatea, rămâne a se face al 2-lea scrutin. Ședința se rădică la orele 5 și jumătate dupe amiadă , anunciându-se cea viitâre pentru Vineri, 11 Februarie 1877. SENATUL SESIUNEA ORDINARA Ședința de Ia 20 Ianuarie, 1877 Președenția ;D-lul vice-președinte Mi- hail Cogălnicenu, asistat de D-nil secretari Bellu Ștefan și Rășcanu Dimitrie. (Urmare) D. I- C. Brătianu, ministru de finance- Decă am luat cuvântul, este ca să lămuresc uă cestiune. Onor. D. Lascar Gatargiu a $is în cuvântul D-sele, că eu am declarat că situațiunea care sa înfățișat esle falșă. D. vice-președinte. Aveți erâre, D. Ca- targiu nu este presinte. D. ministru de finance. Jn uă altă șe- dință. Am voit să râspund, deră fiind că era la ordinea di lei uăaltă cestiune națio- nală, nu am voit. Chiar D. Cantacuzino care (Jicea că D-lul ’l-am declarat acesta, mi se pare că a rectificat. D-lul ’ml-a dis că s’a făcut erâre în situație, și eu ’l-am răspuns că D. Peucovicl, fostul comptabil, a venit și mi-a făcut acestă declarațiune. D-lor, eu am dis că nu pot să caut ci- frele de prin registre și cred că nici un ministru nu a putut face acesta; de cât dâca crede D-lui că este vre uă erâre pote s’o caute, și D. comptabil de astăzi pe care l’am găsit numit de alții este la disposi- țiunea D-lul pentru a verifica, și de va fi uă erâre nu eti nu voiti veni s’o afirm îna- intea publicului. Cuvintele care le-a is D. Pencovicl, i le aiu repetat atunci D lui Cantacuzino , că n’are de cât să vie și cu iegisliele și cu comptabilul de aslâtjl să 2 (24; Februarie 1877 verifice aceste cifre Prin urmare, tâte câte s’au dis în acestă privință a fost mal mult de cât exagerațiune. AcumD. Cantacuzino a arătat că în situația D-lul Sturdza sunt greșeli în privința sumei de portofolii! El, D lor nu este nimeni vinovat nici D. Sturdza, nici D. Cantacuzino, nici compta bilul de astădl, nici nimeni, este starea îa care se găsesce ministerul de finance . și în adevăr s’a făcut greșeli. Este adevărat că uă parte din portofolii! nu s’a regulat în- tr’un mod corect căci. în loc să vie cu ce- rere de credit la Cameră, s’a trecut în bud- getul general fără chiar să se specifice na- tura acelor plăți cari se aflau la portofoliu. Și ’ml aduc aminte că la 1866 între sumele acestea de portofoliu erați și cel 600,000 franci cari s’au plătit cu ocasiunea împru- mutului Offenheim eu am venit înaintea Cameril și am voit să regulez portofoliu, unele sumi s’au primit, altele s’au respins, și aceste sumi pe urmă au rămas în sufe- rință și s’au adăogat pâte și altele multe care au rămas în portofoliul casierilor, s’a făcut în adevăr neregularitățl, căci în loc să vie din noii la Cameră să ceră credite, s’a trecut în budget ca venituri care erau fictive și ca un mod deturnat de a regula portofoliul. Ast-fel că sume plătite în 67 68, 69. 70 etc., când a venit înaintea cur- ții decompturl, unul din casieri care a fost de la 1870 încâee pe care nu privea nici cum acel portofolii! s’a pomenit al-altă-erl la curtea de compturl că’l face să plătâscă 600,000 franci, fiind că acâstă sumă se plătise la 1866 într’un mod neregulat. Lu- crurile fiind ast-fel, cum voiți să se des- curce ele ? Și mult timp o să se găsâscă încurcați casierii și comptabilii din tim- pii aceia. Eu am voit să fac uă descurcare, căci cum am intrat în ministerul de fi- nanceam văijutuă corespondență între mi- nisterul de finance și curtea de compturl în care se cerea după legea comptabilității ca ministerul de finance să trămită exer- cițiele închise, să trămită compturile în- cheiate după legea curții de compturl ca după dânsele să fac cercetările sâle și să judice. Ei bine, D-lor, s’a găsit că mini- strul de finanțe din 1873 a răspuns că de la 1865 până la 1871 ministerul este îu imposibilitate să încheie compturile pe toți anii. In ministerul de finance nu s’a găsit nici registre nici documente, uu se scie cum a dispărut și ce s’a făcut; acesta numai uă anchetă ar putea-o descoperi, și curtea de compturl a avut nevoiă să se a- dreseze la fie-care casier: D. Cantacuzino trebue să cunâscă acesta. Curtea de comp turl dâră n’a putut să cerceteze după comp- turile ministerului de finance, ci după gestiunile fie-cărui casier. V’a spus D. Sturdza că se găsesce uă sumă de 3 miliâne escedent din anul 1871 spre exemplu, când nu numai că nu era uu escedent ci era constatat ca era undeficit. Am întrebat po comptabil decă a iucasat acâstă >uma 12 (24) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂN și chiar D. Sturdza a venit de mai multe ori și a făcut aceiași întrebare și ’I s’a răs- puns că nu s’a încasat, prin urmare a fost uă sumă fictivă trecută în budget ca venit ca să se p6tă echilibra budgetul fără defi- cit. Ast-fel se făcea în acel timp budgetele. S’avă4ut, D-lor, în mal multe oeasiunl es- cedente, pe când acei ani aii avut deficite, și nu putea prin urn are să aibă și esee- dent și deficit în același an de uă-dată. Și ași dori ca onor. D Deșliu să vie să des- curce acestă stare anormală și să pdtă da de căpăteiQ. Se înțelege, D-lor, că în o a- semenea situațiune combinațiunile pot să se facă într’un mod și într’altul, fiind că decă uă-dată într’un budget se reguleză portofoliul în mod neregulat, nu putem să ajungem de cât unde am ajuns. Eu încă uă-dată nu pun mâna în foc că nu sunt e- rorl, dâră fiți încredințați că decă sunt e- rori ele nu resultă de cât din starea acesta de desordine și dâca în timp de 7, 8 ani nu se regulâză corupturile, nimeni nu mal pâte să le dea de căpătâiu. Când s’a făcut împrumutul domenial de 78,000,000 ca să se plătâseă deficitul anilor trecuțl, vă mărturisesc că nu seiG cum sa putut con- stata acest deficit fiind că documentele nu erai! pentru ca să se pdtă face adevăratele socoteli. Iată D-lor ce aveam să spun onor. D. Cantacuzino. Voci. închiderea discuțiuner. D. I- Deșliu. După ce ’ml ați dat cu- vântul, D-le președinte, vă rog să faceți a fi ascultat. Am 4*s că situațiunea finan eiară din 1876 a D-lnl Mavrogheni și a D-luI Cantacuzino au fost greșite precum a fost și a D-luI Brătianu, actualul mini- stru de finance, și D-luI a 4is..... D. ministru de finance. Ce am dis eii ? D. I. Deșlin. ’Ml-al 4>s că nu al greșit, și acum vil și D-ta și afirmi că se pâte să se strecâre greșeli și aceste greșeli vine din causa în care se găsesce administrația ministerului de finance.... D. ministru de finance. Sub tote mi- nisterele aii fost greși II. D. I. Deșliu. Și de unde resultă, D-lor, că noi nu putem sci decă suntem datori 666 miliâne fr. sân mal mult; pentru a- câsta am cerut și uă anchetă parlamentară de la D-vâstră. In ceea ce privesce al 2-lea punct, este ca să se găsâscă dosa- rele perdute din ministerul de finance. Acesta este uă cestiune cere ne-a preocu- pat, și pe care am relevat’o în Senatul di- solvat, unde am 4*s că curtea de compturl să ia dosarele ce mai sunt și să le exa- minese; căci așa s’a făcut și cu împrumu- tul național de 30 milione, de unde pentru 12 milione nu s’aii lămurit socotâla Onor. D. general Floreseu, ’ml-a făcut uă aeusațiune, cum că în discursul meu , am ist de acord cu onor. D. Sturdza, că eii am fost îu contra armatei, armata despre care chiar cunveuțiuuea din Paris vorbesc». Eu nu am ips că sunt contra armatei, am 4is mal cu sâmă că astăzi nu putem ad- mite reducerea propusă, deră că mâine poimâne păstrând cadrele vom putea mic- șora în mod raționale budgetul ministe- rului de resbel. D. Ion Ghica. D-lor, cred că în acest onor. Senat nu este un singur membru, de orl-care opiniune ar fi, ori care ar fi cre- dințele politice și cugetările sele, care să nu recunâscă un lucru, că D. Sturdza a făcut uă lucrare seriosă, resultat al unul studiă lung, uă lucrare importantă pentru țâră. Acum, D-lor, am audit pe onor. D. Can- tacuzino dicead și creijend că sunt în a- cest discurs financiar intențiunl de tot fe- lul; că de ce nu începea onor. D. Sturdza expunerea sa de la anul 1868 safl 1869, și a început de la anul 1870; și D. Cantacu- zino a credut că pâte găsi uă intențiune în acesta. In adevăr, D-lor, și eă ași fi fost de părerea sa.... D. prim-miaistru. Nu ar fi avut ele mentele necesarii. D. Ion Ghica. Bine ar fi fost să în- câpă de atunci; bine ar fi fost să fie un om tot cu stăruința D-luI Sturdza, care , dâcă ar fi fost posibile și dâcă ar fi avut cel puțin elementele necesarii, să facă si- tuațiunea financiară a țărel încă de la în- ceputul regimului nostru constituționale. Nu cred, D-lor, că D. Sturdza să fi avut vre nă intențiun\ începând lucrarea sa de la 1870 âră nu de mal ’nainte. Acum, D-lor, vine D. ministru de finance și ne spune un lucru care ’l-am bănuit de mult, că chiar elementele lipsesc. Causa de s’a încurcat socotelile din trecut atât de mult este aceia că nu este uă echili- brare reală îu budget și nu este escedent la venituri; — și întrebați pe orl-ce om care a ajuns a ’șl perde ast-fel cumpătul, și vă va răspunde că nu pâte să dea soco- teli; un om însă care stă bine, pote tot- d’a-una și în ori ce moment să dea soco- teli; acesta este uă regulă naturală a vie- țel omului și uă consecință generală. 0- mul care se înecă nu mal scie cum să se apere, nu mai scie chiar a mai da diu mâni. D-lor, pote să fie multe erori în lucrarea D-luI Sturdza, nu este de mirare căci a- cesta este uă lucrare fdrte dificilă, și uă lucrare de acelea, unde nu a găsit pâte uă regularitate în ministerul de finance, și despre care ne-a vorbit și D. Brătianu. D-lor, am vădut fenomenul acesta curios viind și combătendu-se miniștrii un'I pe alții și dicâud: „situațiune falșă.® — Nu este D. Cantacuzino care este acusat de a- câsta, este D. Mavrogheni, și mi se pare că și D. Brătianu șl D. lepureanu, și în fine că mai toți miniștrii au fost acusațl de acesta, și nu cred că onor. D. Sturdza ar fi voit să acuze pe otl-care, de aceia nu trebue să ne ocupăm mult de acestă lu- crare privitdre la trecut și nu scitt cine ar fi omul care ca un șârece ar voi să se bage luni întregi în hârtiele ministerului de fi- nanee. —’MI aduc aminte că uă-dată a voit să se scie în Francia câți bani s’a cheltuit cu Versailles și s’a numit uă comisiune; acea comisiune când a ajuns cu constată- rile la suma de un miliard a Inat hârtiile ți le au aruncat în foc. Intențiunea era ca să tragă la răspundere pe acel cari ar fi ckeltuit sume pe nedrept, dâră când au ajuns la acâstă cifră nici n’aă voit să se mal ocupe, căci pe cine putea să apuce să plăteseă uă sumă atât de fabulâsă. Vedeți că acestea sunt lucruri pentru care nici nu pote trece prin mintea cul-va că se pâte trage cine-va la răspundere, afară numai de cașuri care se pot proba. A- cum văd că diseuțiunea a degenerat, si s a mărginit asupra unei cifre de 8 milione ; D. Cantacuzino a spus în un fel, D. Sturd- za în alt-fel și D. Brătianu în alt-fel. Apoi la 8 miliâne suntem ? Gestiunea este cu totul alt-fel; cestiunea nu este as- tă-rJI de 38 sau de 50 milione; D. Sturdza a spus 54 miliâne, alții au spus mal pu cin, acesta se va cerceta; ceea ce este con- stant este, că esistă un deficit. Nu este vorba nici de uesimiști nici de optimiști, avem uă datorie flotantă, fie de 34 safl 54 miliâne și în asemenea împrejurări avem un budget care ocupă comisiunea budge- tară, și mi se pare, că se soldâsă cu un deficit de 10 milone. și țâraneavend multe resurse nu trebue să le sleim pe tâte; mal cu sâmă cu modul de procedură ce avem astă-4I, în loc de a merge ascendând, cum 4ice Francesul, noî mergem din contra descendând. întreb pe D. ministru de fi- nance cum ’I merg moșiăle Statului ? Apoi D-vâstră scițl, cum merg și moșiele nâs- tre ; scițl că grânarele pline cu grâu, care cântăresc 54 livre, pe când ale Americei cântăresc 65 și 67; și decă România nu va lua măsuri de îmbunătățirea agricultu- rei, ca grâuele nâstre să aibă cel pucin lă greutate de 60 de livra atunci eh nu vor putea intra nici chiar îu portul Ham- burgului. Etă, D-lor, unde este temerea; să ne fa- cem ilusiunl că avem mijlâee mari și că putem trece uă sumă mal mare la venitul cutare saft la venitul fonciar pentru că mo- șiele au să se mal sue. El, D-lor, nu mal suntem în anii 1856 și 1858, acum mer- gem descrescând cu veniturile nâstre dâcă nu vom lua măsuri; impositele s’a enit așa de mult în cât nu mal rămâne omului mijlâee a da pământului ceva. Sein și eu acel adagiu de care se vorbesc», că ferice de acela care scie să se împrumute într’un mod reproductiv ; tâte acestea sunt adevă- rate. dâră îa măsura puterilor țărei. Văd că de cât-va timp vorbim mult de patrio- tism și 4ieem tot-d’a-uua că ne trebue cu- tare sau cutare lucru căci așa au națiunile civilisate, și așa am ajuns aslă-dl să avem 1064 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) Februarie 1877 ă datorie grea și un deficit pe care nu seim cum să 1 acoperim ; și dovâdă de a- câsta este că un Stat ea al nostru n’a gă- sit în întru să se împrumute cu 16 miliâ- ne! Și mc tem că dâcă s’ar fi pus prea bine a făcut D. ministru de finance în tim- pul de asta-dl că nu l’a pus--dâcă s’ar fi pus, dic, și împrumutul de 42 miliâne pe piața nâstră am fi avut nenorocirea să nu găsim aici bani, căci n’am găsit chiar a- cele 16 miliâne care ne trebuia pentru cheltuielele dilnice Așa dar, D-lor, suntem într’uă posițiu- ne de care nn trebue să ne facem ilustunl, avem deficiturl; nu ’ml pasă mie cine a adus acâstă stare a financelor, ea esistă și noi trebue să căutăm ca să ’I punem capăt. Dar, D-lor, este vorba ca să reducem uă cheltuială de administrație dâca dicem ■ A ' nu puneți mâna, acâstă administrație este a mea și nu voifi să se facă reduc țiunl acolo ; când vrem să facem uă e- conomie în justiție, dâca va veni ministru justiției sa dică : A! justiția este a mea să nu puneți mâna pe ea ;—când vorbim de armată decă dicem : Armata este a mea să nu puneți mâna pe armată; dâcă vom dice toți ast-fel, cum se vor putea realisa eco- nomiele ? D-lor, este fârte lesne de a in- tusiasma cu idei frumâse , cn idei resbel nice uă Adunare chiar de âmenl maturi, deră trebue să ne gândim la mijlâcele ce avem. Apoi, D-lor, pentru mine unul este evident că avem uă mare necesitate de re- duceri, acele reduceri este trâbă guvernu- lui să scie unde să le facă, trâbă nâstră este să dicem guvernului; de acum încolo noi cerem de la miniștri cari vor avea în- crederea acestui Senat să echilibrese bud- getele, să nu mal mergem pe necunoscute, să avem uă comptabilitate regulată, să a- vem uă curte de corupturi seriâsă. Așa dar. D-lor, termin propuind admite- rea propunerea D-lul Sturdza. D. vice-președinte Propunerea merge la secțiuni. D l. Ghica. Mi se pare că Senatul este liber de a face alt-fel, pâte s’o ia în discu- țiune îndată; acum să nu crâdă nimeni că cer să se facă anchete și să se cercetede care a fost causa acestei de^organisări în finance, acâsta ’ml este fârte indiferinte. D. Grăjdănescn. Uă asemenea moțiune este votată. D. I. Ghica. S’o votăm cu acâstă oea- sie, căci efi cel pucin no cunosc. I. C. Brătianu, prim ministru. D-lor uă asemenea moțiune s’a votat deja cu pro- ject de lege, care în curând are să fie pro- mulgată, ca Senatul și Camera să numes- c.ă uă comisiune care sărevisuâscă casele publice în fie-care an- Acum ’mi veți permite a răspunde onor. D. Deșliu care a dis eă n am putut face împrumutul de 16 000,000. D-lor, împrumutul mal ar fi ajuns la 16,000,000, de cât dacă nu a mers până la acâstă cifră și s’a oprit la 8,000,000, causa este că n’am voit să used de drep- tul care ’ml-a dat Corpurile Legiuitâre să dafi ori câtă dobândă, și am credut să fifi mal bine în strâmtorare de cât să plătesc dobândi mari; fiind-că uă dobândă prea mare plătită de Stat are uă mare influență asupra celor alte efecte publice și asupra dobândilor din țâră. Dâcă Statul va da 14 la sută, particularul va da 20 safi 24 la sută. A dis D. Deșliu că particularii afi fă- cut împrumuturi de 24,000,000 cu 10 și 11 la sută. Acâsta este uă mare erâre, D sa face uă mare confusiune ' D-lor, fac apel la D-vâstră și în special la D. Cantacu- zino care are mai mare putere financiară, să spue dâca astă dl pâte să găsescă un particular să se împrumute cu 10 safi 11 la sută ' D-lor, scițl ce a luat D. Deșliu ca îm- prumuturi făcute ? Schimbările de ipo- teci. Se finise termenul și a trebuit să le reînoâscă, căci nu a avut ce să facă. Etă acel împrumut de 24 miliâne de care ne-a vorbit D. Deșliu ! Prin urmare nu diceți că guvernul, orl-cine ar fi la putere, nu pâte să găsâscă ca să împrumute în țâră eu 16 miliâne, căci îm- prumutul nu este pe creditul ministrului ci pe al Statului, fiind-că este în puterea unei legi și particularii nu aii nimic a perde; fie nn ministru care chiar nu place publicului, particularul, bancherul nu rse uită și el ’șl dă banii cari ’i are de dat a- colo unde are mai multă siguranță și profit Voci. închiderea discuțiune!. D. vice-președinte. Fiind-că nu cere nimeni cuvântul contra închiderel discu- țiunel, voifi pune la vot. Se pune la vot închiderea discuțiu- nel și se primesce. — Se dă citire următârei moțiuni a D-lul Sturdza . MOȚIUNE. „Avend în vedere greaua datorie flotantă care apasă tesaurul public ; Având în vedere că deficitele anuale cu cari se soldâsă budgetele produce uă desordine în afacerile financiare și eceno- mice ale țârei căreia trebue pus nn capât, „Propun: „Senatul să invite pe minister ca să ia mijlâcele cele mal eficace pentru ca bud- getul anului 1877 să se echilibrese în realitate “ (Semnat) Dim Sturdza. Voci. Să se trămită la secțiuni. D. prim ministru. D-lor, nu voiu cere ca D. Sturdza să ’șl retragă acâstă moțiu- ne, aș dori însă ca să se mal modifice și de aceea cer ca aă se trămită în secțiuni. Voci La secțiuni. D. P. Casimir. Sper căchiarD. Sturd- za va modifica-o. D Gherman. Cum veți trămite-o la secțiuni nu mal vede lumina dilel 1 D vicepreședinte. Voifi pune deră la vot trămiterea în secțiuni de urgență. Voci. Da, Ha, de urgență. Se pune la vot trămiterea moțiunel în secțiuni de urgență și se primesce. D. vice-președinte rădică ședința la 6 ore și un sfert dnpă amia-dl, și anunță pu cea viitâre pentru Vineri 21 lanuariu. Ședința de la 21 lanuariîi, 1877, Preșidenția D-lul vice președinte Joa.^ Ghica, asistat de D-nii secretari Cămără șescu Nicolae și Rășeanu Dimitrie. Ședința se deschide la 2 ore după a- miadi. Presenți 46 D-nl senatori. Nu răspund la apelul nominal 24 D-nl senatori, și anume Bolnavi Prea S Sa mitropolitul primat, D-nii Mâtăsaru T., Paladi loan, Păcleanu N., Pleșoianu St., Rosetti Tețcanu. Nemotivați: Prea S. Sea episcopul de Râmnic, Prea S. Sea episcopul de Buzfifl, Prea S. Sea e piscopul Dunăril-de-Jos, D-nii Cantacu zino G., Catargiu L., Cobâlcescn Gr., E- nescu G., Giani AL, Gridov N., Lahovari N. Negrea Sandu, Negruți AL, Orleanu G., Vlaicu N. Sumarul procesulul-verbal al ședinței precedente se citesce de unul din D-nii secretari al biuroulul, care se adoptă de Senat. Se supune la cunoscința Senatului a- dresa D-lul senator Deleanu care cere un congediu pânâ la finele lunel pentru nea- părate interese. D. Petre Lungeanu. Rog pe onor. Se- nat să bine voâscă a nu acorda congediu D-lul Deleanu căci cu modul acesta am putea să nu mai fim complecțî. D. Delea- nu ar putea să câră amânarea procesului, și cred că tribunalul va acorda. vice-președinte Nu este nici D ministru pe banca ministerială. D. George Leca. Să finim numai cu congediul D-lul Deleanu. D. vice-președinte. Este adevărat că congediile sunt uă cestiune interiâră; dar cu tâte acestea eu cred că fără ministru nu putem discuta; prin urmare, cu învoi- rea D-vâstră suspend ședința penă la ve- nirea D-lul ministru. La redeschiderea ședinței D. vice- președinte arată că în discuție este con- gediul D-lul Deleanu. D. N Bâțcoveann. D-lor senatori, abia ne complectarăm și ârășl încep trebuin- țele ca să ne întârcem pe la casele nâs- tre ; rog dâră pe onor. Senat, în conside 12 (24) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1065 rația greutăților cu care ne complectăm să fie mal riguros în acordări de conge- difl și să respingă congediul D-lul De- leanu. — Se pune la vot congediul D-lui De- leanu și se respinge. D miniștrii de resbel. D-lor, este de- pus în Senat projectul de lege relativ la înlocuirea legel de recrutare din 1876 prin aceea din 1874 ; pentru acest project s’a admis urgența, tdte secțiile ati numit delegat, afară de secțiunea III; rog pe D. președinte să in'ervie ca să se numâscă și de acea secțiuse un delegat, și să se voteze de Senat înainte de finele lunel a- cestia ca să sciti care din aceste dsuă legi rămân în vigâre și să sci ti ce ordin să dati. D. vice-președinte. Invit pe D-nl mem- bri al secțiunel III să bine-voâscă a se întruni să desbată acâstă lege și să nu- mâscă un delegat. Acum, D-lor, intrăm în ordinea dilel. D. I. Deșliu. D-lor, ordinea dilel în- cepe cu interpelarea mea. Acâstă interpe- lare, însă, depinde de depunerea dosaru- lui diplomatic relativ la conflictul Turco- Român, și fiind că dosarul acela nu s’a a- dus, nu pot să desvoltes interpelația mea mal înainte de a mi se aduce acel dosar. Rog, dâră, pe onor, nostru președinte să bine-voâscă a scrie guvernului ca să mi se trămită acel dosar. D, vice-președinte, D-lor, voiți să in- trăm în cercetarea raportului relativ la ve- rificarea alegere! de senatori a colegiului 1 de Brăila, făcută în persână D-lui colo- nel Anghelescu ? D. Apostolânu. D-le președinte, mal înainte de a intra Senatul în cercetarea a- celul raport, să’ml dațl voe să anunț uă interpelațiune D-lui ministru de interne, Interpeles pe D. ministru de interne decă scie că consiliul comunal din Foc- șani nu a afișat încă listele electorale. Cari sunt motivele întârdierel și ce măsuri va lua în cașul când va constata abaterea. Acâstă interpelațiune o fac pe temeiul unei telegrame care am primit erl din Focșani. D. vice-președinte. Voesce D. minis- tru-președinte să răspundă astăzi ? D. prim ministru. Se va comunica conform reglementului ca să respundă după trei dile. D. vice-președinte. Acum vom începe cu verificarea alegere! D-lul Anghelescu. Voci. Mal este interpelațiunea D-lul Bâțcovânu. D. vice-președinte. D. ministru de justiție nu este aci, afară dâcă D. prim ministru voesce să începem discuțiunea pânâ va veni D. ministru de justiție, a- tuncl vom începe cu interpelațiunea D-lul Bâțcovânu. D. prim-ministru. Dâca va veni D. ministru de justiție va respunde; eti nu espund mult în urnă de cât numărul alegătorilor cariati participat la votare, acâsta însă nu pâte să invalidese acâstă alegere, fiind că alesul, D. colonel Angelescu, a avut 10 voturi din 16 esprimate. Asupra punctului al treilea, adică dâcă alesul, D. colonel Angelescu, are sati nu vechimea, doui din membri, i anume : D colonel Păucescu și subscrisul, ati decla- rat că are vechimea cerută de art. 75, lit. d, din Constituțiune. D. Al. Orăscu, cel d’alcincelea membru pe considerantele că, dâcă la ântâia ale- gere a D-lul colonel Angelescu, alegerea D-sale s’a invalidat din causa întrernmpe- rel vechimel sâle, pe basa unul decret de punere în neactivitate; la acâstă a duoa alegere vechimea întrerumptă se restabi- lesce pe basa unul al duoilea decret de reintegrare. Acâstă majoritate a comisiunel de veri- ficare, în necompetință de a pune în dis- cuțiune validitatea acelor decrete, și luând act de oficialitatea lor, opinâsă că D. co- lonel Angelescu are vechimea oficială de trei ani, și crede că și onor. Senat, din acest punct de vedere, va recunâsce acâstă vechime ca suficientă pentru a se valida alegerea D-lui colonel Angelescu. Kaportor, N. Haralambie. D. vice-președinte. Cere cine-va cu- vântul asupra verificărel alegerel D-lul Angelescu ? D. P. Casimir. D-lor senatori, ca mem- bru în comisiunea verificătâre, am spus opiniunea mea, și am arătat din ce punct de vedere găsesc că alegerea D-lul colo- nel Angelescu nu pâte fi validată. Am arătat că biuroul s’a deschis numai cu un număr de 5 alegători, cu tâte că le- gea electorală qUce că trebue să fie 25 de alegători cel pucin. Eu. D-lor, nu m’am basat pe textul acestui articol, fiind că nu s’a aplicat nici uă dată; acest articol a cădut în desuetudine, din causă că în multe colegie electorale se întâmplă ca numărul total al alegătorilor să nu fie de cât de 25. Cu tâte acestea, avem înaintea nâstră trecutul, modul cu care de mal multe or! s’a verificat titlurile și une-orl s’ati casat alegerile pentru motivul că nu ati fost 25 alegător!, și ele de mal multe or! s’ati validat. Acâsta este și opiniunea mea, că numărul de 25 alegători, când este imposibil, nu pâte fi casată uă ale- gere pentru acest motiv; totuși, precum în alte ocasiunl s’a urmat, în colegiele unde numărul de alegători este mal mare, numărul de 5 nu este suficient pentru a forma biuroul. Așa dâră, de și textul legel este vag, cu tâte acestea trebuia să fie un număr mal mare de 5 alegători ea să pro- câdă la alegerea biuroulul. Aci găsesc că este uă lipsă, și primarul ar fi putut să amâne alegerea sati să mal stea uă oră penă se va aduna mal mulți alegători, pre- D. vice-președinte. Atunci voiți inter- vertirea ordinel dilel ’ (Senatul aprobă in- tervertirea ordinel dilel). D. colonel Haralambie, raportor, dă ci- tire următorului raport: Domnilor senatori Comisiunea verificătâre întrunindu-se, sub preșidenția D-lul Panait Casimir, în diua de 19 Ianuarie curent, în număr de 5 membri, și anume: D-nil Al. Orăscu, Pa- nait Casimir, G. HermeziCi, col. Păucescu și subscrisul raportor, și Inând în cerce- tare dosarul relativ la alegerea de sena- tor! al colegiului I de Brăila în persână D-iu! colonel Angelescu, a constatat cele următâre: 1) . Că la deschiderea ședinței de către primarul comunei Brăila ati fost presențl numai 5 D-nl alegători din 34 ce sunttre- cuțî în lista rămasă definitivă pe anul 1876 al acestui colegii!, și aceștia au ales atât biuroul provisoriii cât și cel definitiv; 2) . Că alegerea a durat două dile și au votat 15 D-nl alegători, însă la despuerea scrutinului s’aii găsit 16 bilete, din cari 10 ati fost pentru alegerea D-lul colonel Angelescu, âră 6 pentru D. Iulian Vrăbi- eseu. Minoritatea acestei comisiunl, compusă din D-nii Panait Casimir și George Her- meziii, a contestat acâstă alegere pe ur- mătârele considerante : 1) . Fiind că ace! 5 D-nl alegetorî cari ati fost presențl la deschiderea ședinței, toți aii fost numiți, atât la biuroul provi- soriti cât și cel definitiv, și prin acâsta s’a călcat art. 55 din legea electorală care se cere a fi cel pucin 25 alegător! presențl pentru a forma biuroul provisoriii, și mă- car un număr âre-care deși în minus, dâră suficient pentru a forma uă alegere; 2) . Fiind că ati votat 15 D-nl alegători și în urmă s’a găsit 16 bilete cu voturi esprimaie, consideră acâsta ca fraudă, și că în asemenea cas biuroul trebuia cel pucin, înainte de a declara alegerea validă în peisâna D-lul colonel Angelescu, să procâdă la un al duoilea scrutin prin în- cheiăre de proces-verbal arătător căușelor ce făcea necasar un al duoilea scrutin; 3) . Gă D. colonel Angelescu nu pâte fi ales senator, căci nu are censul cerut de art. 74 din Constituțiune, adică că nu are un venit de 800 galbeni pe an. nici pâte fi dispensat de acest cens în virtutea art. 75, lit. d, adică nu are vechimea de treî ani ca colonel. Majoritatea, însă, compusă din D-nil Al. Orăscu, colonel Păucescu și subscri- sul în neunire cu D-nil Panait Casimir și G. Hermeziii, a susținut că D. primar al comunei Brăila era obligat a deschide șe- dința cu numărul alegătorilor cari s’ati găsit venițl să votese și a forma biuroul provisoriO că de și a fost un bilet mal :06( tfONIIOKUL uHOln. Al uowaNlEJ 12 (24) Februarie j 877 eoni în urmă au și venit 15. Deră să tre- cem și peste acest considerant. VotanțI au fost 15, și la despuerea scrutinului s’a ti găsit 16 bilete; prin urmare, erauăfraudă din partea alegătorilor. Pentru asemenea fraude ârășl ne servesc pildele din trecut să s ati casat multe alegeri când s’a găsit uă fraudă făcută în alegeri, și ași putea cita mat multe fapte. Și eti ași dice ca să nu se invalidese acestă alegere numai pen- tru cuventul că s’a găsit un vot mat multl fiind că, în cașul de faciă, și chiar de I s’ar scădea alesului un vot. tot rămâne uă majoritate preponderantă; deră totuși gă- sesc lipsă de formă din partea biuroulul, căci, fiind uă fraudă de evidentă, ar fi tre- buit să facă un al duoilea scrutin, și acel ce eșea era să fie bine ales și nu lăsa nici uă bănuială. Acestea, dâră, ’ml-ati fost considerațiunile pe cart m’am basat să de- clar că alegerea nu este bine făcută, căci ar fi trebuit biuroul să închee un proces- verbal și să procâdă la un al duoilea scrutin. Viă acum la a duoa parte, la aceea că D- colonel Angelescu nn are vechimea de trei ani ca colonel. Art. 74 din Constitu- tiune prevede condițiunile ce trebue să îndeplineseă un ales, între care și un venit de 800 galbeni; însă prin articolul 75 se face escepțiune pentru mal multe titluri cari le-ar avea alesul, cum de esemplu : dâca va fi fost vice-președinte al unei Camere, deca va fi avut trei mandate suc- cesive de deputat și senator, dâca va fi fost președinte de curte, general saîi co- lonel. Pentru coloneii se cere să aibă ve- chime de trei ani. Ni se objectâsă că, de și D. Angelescn nu ar fi servit trei ani în activitate, ast-fel cum înțeleg eti că se pâte socoti vechi- mea, totuși de vreme ce p6rtă titlul de co- lonel de mal bine de trei ani, atunci are vechimea. Eii nu mti unesc cu acestă opi- mune, și de aceea am supus la aprecierea D-vâstră ca să vedeți deca minoritatea are dreptate, saîi majoritatea care crede că este destul că a purtat titlul de colonel trei ani, pentru ca să însușâscă vechimea. Deră, D-lor, este mal mult de cât atât, D. colonel Angelescn a fost trămis la uă co- misiune de anchetă care 1 depărtesă din servicifi. După legea militară avea dreptul sa facă apel, și D-sa a lăsat să trâcă ter- menul fără să facă apel; prin urmare, a perdut dreptul să ceră revisuirea și a rti- mas în neactivitate mal mult de un an. S’alege senator la Brăila, vine cestiunea în Senat care casâcjă alegerea pentru că nu avea vechimea, cu tâte că avea de mal mult de trei ani titlul de colonel. In in- tervalul de la acâstă alegere până astăzi, vine un decret prin care ’i se recunâsce D-lul Angelescu vechimea. Eti cjiic că pâte să fie bună vechimea D-sâle îu armată petitru înaintare și altele, dâră când viue la Senat, la noi cari suntem guardieuil Constituțiunel, trebue să vedem dâca în- deplinesce condițiunile cerute de pactul nostru fundamental. Și de aceea am opinat că și astăzi trebue să declarăm că acâstă alegere nu este validă, căci alesul nu are vechimea de trei ani, numai pentru că a căpătat un decret prin care I se recunâsce acâsta. Pentru noi nu sunt decretele care ne trebue să ne conducă în voturile nâstre, ci însăși Constituțiunea. Dâca l-am res pins atunci fiind-că nu avea vechimea, a pol astădl nu putem să’l admitem pentru că a intervenit un decret. Cum! Un minis- tru pâte să intervie pe l'ngă Domni tor, și pâte să împucinese puterile Constituțiu- nel? Nu. Cu atât mal mult că scie D. ministru de resbel că a fost invalidată uă dată alegerea D-lul Angelescu tot pentru acest cuvânt, și D. ministru nu putea in- terveni printr’un decret să spună Senatu- lui : că te voiu pune eii în neputință de a respinge, pentru că eu, ministrul de res- bel, am puterea să dau vechimea! EI bine, D-lor, tocmai fiind că a intervenit asemenea decret trebue să respingem pe ales ca să fie un esemplu în acestă țâră, că tocmai acești miniștri cari văd că s’a dat în judecată ministerul trecut pentru ilegalități, să aibă frică când sunt la cârma țărel, și nu trebue să vină cu de- crete a paralisa acțiunea Corpurilor Le- giuitâre! Voci. Cer cuventul! Cer cuventul. D. Panait Casimir. Socotesc că cura- giul D-lul ministru a fost prea mare când a intervenit să capete un asemenea decret pentru a face ca voința Senatului să cadă jos! Și ort-care va fi acel ministru, pentru viitor să se pilduescă, fiind că se întâm- plă să fie și Corpuri Legiuitâre care nu sunt așa de complesente înaintea miniș- trilor. după cum s’a <)is, și scie să spri- jine drepturile țărel lor. De aceea deră trebue să invalidăm acâstă alegere pentru ca să fie uă probă că nu voesce să trecă cu vederea un atac care se face Constituțiunel, ai cărei gardieni sun- tem noi și numai noi! D. ministru de resbel. D-lor, de și mal mulți D-ni senatori ati cerut cuvântul, însă mă cred dator a răspunde înainte de a se vorbi, pentru că onor, preopininte a pus cestiunea pe un tărâm neesact; ântâiti mă acusă că am dat un decret ilegal, și a adă- ogat: nu ați luat esemplu, că guvernul tre- cut a fost pedepsit pentru asemenea pro- cedări. Acâstă argumentația ie cred că este inoportună; D-sa trebuia să cunâscă esact lucrul, adică că decretul de vechime al col. Angelescu s’a dat înainte de a se fi ve- rificat titlul de senator al ântâiel alegeri; și dâca D. Casimir ar fi ținut compt de a- câsta, negreșit că nu ar fi avansat acele cuvinte, și vehemența D-sale ar fi fost tem- perată S’a vorbit de vechime; și ori cineva vorbi asupra acestui puuct, trebue să aibă cunoscință specială despre acâsta. In le gea nâstră militară este admis a se da ve- chimea pe timpul trecut; să ve dati un e- semplu dâca un oficer din erâre nu sa înaintat în acea di când avea drept la îna- intare și s’a înaintat un altul care nu avea dreptul, el aștâptă cu gradul său penă ce va fi înaintat și când se înaintâsă i se dă și vechimea pe timpul trecut. Așa dâră ve- chimea retroactivă esistă în legea nâstră militară, și v’aș putea arăta uă listă de a- semeuea cașuri. In privința col. Anghele seu D. preopininte a mal <|is ceva care ase- menea nn este esact, a dis . oficerul care se pune în neactivitate, are un termen de trei dile pentru a face recurs. Deca onor. D. Casimir și aci ar fi citit reglementul (căci acâsta n ieste uă lege) nu ar fi avan- sat asemenea lucruri. Când s’a pus col. An- ghelescn în neactivitatea, acel regula- ment nu esistă acel regulament dreptul de recurs, nici nu se pomenea de acâsta; peste trei ani a venit uă deeisiune minis- terială și a dis că oficieri pot să facă re- curs, trei dile după primirea sentinței. A pol, D-lor, mal închipuiți-v6, că viind în urmă acel regulament, un oficer putea să fie absinte din țeră și prin urmare să nu aibă cunoscință de densul. Cred, D-lor, că nu sunteți D-v. aci, pen tru a aprecia motivele pentru care s’a pus col. Anghelescu în neactivitate. Tot ce vă pot spune este că vechimea nu s’a luat ca uă lege, ci cu un decret după regulament; și înainte de a i se da acea vechime, a fost trămis înaintea 'consiliului de resbel, și care a colonel Anghelescu a fost ea să ’l susțiu , 12 (24) Februarie dâră când m’am pus în facia legeîși am vâ- dut că pe D. colonel Anghelescu nu ni ’l trămite alegători de Brăila ei ’l trămite D. ministru de resbel prinlr’un drept ce ’i a acordat de la sine în puterea autoritățeî sale, a trebuit să renunț la tâte mulțumiri- le mele și să viu a cere invalidarea acestei alegeri. Alegătorii din Brăila ne trămit înapoi pe alesul lor, el, D-lor, ne a spus cu alte cuvinte că așa ati înțeles Constituția și le- gea ca unii ce sunt apreciatorl calităților D-lui colonel Anghelescu Nu mă voiti preocupa în privința forma- lităților acestei alegeri de ceea ce a avan- sat D. Casimir căcî chiar decă sa găsit un bilet mal mult în urnă, de am scâte u- nul din numărul de 16 tot rămâne 15 și pe tărâmul acesta nu pâte fi combătut. Insă, D-lor, uă altă preoeupațiune m’a făcut a respinge tot d’auna în principititot ce este oficer în activitate și tot ce este funcțio- nar salariat. S’a ales în Senat D general Zefcar și l’am combătut pe tărâmul acesta. S’a ales D. colonel Costa-Foru tânărul și l’am combătut. S’a ales răposatul general Solomon și l’am combătut. Va să ijică era uă cestiune de principiu pentru că voiam să garantei) cât se pdte mal mult indepen- dința voturilor Senatului, căci independen- ța depinde de a nu fi legat prin nimic cu guvernul, de a nu i se spune acelui ales : votâijă când ne place și nu vota când nu ne place. Pâte de multe ori coloneii și gene- rali votau și în contra guvernului fiind că votul fiind secret urna ascunde multe; dar pe tărâmul principiilor nu putâm de cât să rămân credincios credinței mele asupra independenți membrilor acestui corp și a fe- rire! militarilor de luptele politice. Acâsta am făcut’o de când maî ales cu evenimen- tele petrecute în Spania. Vă rog să credeți, D-lor senatori, efi sunt convins că în țâra nâstră nu se va găsi vre un oficer sau vre un Român care să voiască să mal sdrunci- ne starea d lucruri de astădl creată prin consciință. Să nu uităm acele triste eve- nimente și pronunciamente din Ispania; să nu uităm cum generalul Pavia printr’un pronunciament desolvă Camera și Senat resturnă guvern și Constituție și aduse în- tr’uă di altă stare de lucruri! De aceea nu voiu cat de puțin să dati putere unui ofi- cer îu activitate; când însă vin° în neacti- vitate să ’l primim, căcî numai are legă- tură de guvern și numaî are în mână pu- terea aceea de a face tot ce va voi. Spuind tdte acestea, D-lor, nu credeți că pun la în- doială cât de puțin sentimentele patriotice ale D-lul col. Anghelescu. Acum D-lor, să venim la operația ale- gereî și treptat voiti ajunge să vâ spun re- gretul nieti că D ministru de resbel s’a crerectarea proceselor-. erbale. D H. Zugrăvescu. Uă asemenea plân- gere am și ett de adresat, fiind că în loc să se lică că am cerut suprimarea art. 3. în privința podului de la Guran, s’a dis că am cerut suprimarea construcțiunel podu- lui. EI bine am rămas surprins când am vSd.ut acestă erâre, ceea ce a dat plăcuta ocasiune jurnalelor reacțonare de a me taxa de tîmpit (sgomot). D. M. Burileanu. Apoi, D-lor, ca să nu vă mal plângeți de asemenea necorectitudinl trebuie să faceți tăcere , ca să puteți fi auriți de către D-nii steno- grafi, căci alt-fel nu mai este cu putință a vă nota. D. vice-președinte. Acum, D-lor la ordinea cailei avem mal întâiu interpela- rea D-lul Manolach i-Costachi. Voci. Dupe budget. D. ministru cultelor D-lor, penă pe ste uă jumătate de oră se pâte lu a în dis- cuțiune budgetul ministerului justiției, căci s’a trimis să se aducâ actele necesa- rie, și D. ministru respectiv va veni, penă atunci să răspundă la acea interpelare. D. H. Zugrăvescu. D-lor, vă rog ca cu tâtă trebuința ce este ca să ne ocupăm de budget, precum nea-a pus în vedere D. președinte al consiliului, să luăm în des- batere de uă cam dată legea interpretativă a legel electorale, fiind-că peste câte-va dile espiră termenul confecționării liste • lor, și ar fi bine ca legea să fie votată penă atunci. . B. Mauin. D-lor, dupe severa esor- tațiune al onor, președinte al consiliului, cred că trebuie să ne punem în curentul acelei esortațiunl și să votăm budgetele fără dor și pâte; însă fiind că D. preșe- dinte al consiliului nu este aici, să se constate că nu noi suntem vina ci D-sa, care ne-a pus termenul peremptoriu de trei D. N. Fleva. V’aș ruga să nu uităm că este uă lucrare pe care trebuie să uă fa- cem singuri, precum și alte lucrări cari nu suntem singuri datori să le facem ci ne trebuie și concursul Senatului. Noi suntem singuri datori să facem budgetele, și prin urmare singuri respon- sabili deca înlârcliăm lucrarea budgetelor, de aceea să lăsăm la uă parte ori ce lege, și să luăm budgetele. Nu sciu dâca D ministru de culte, care este presinte, pâte să susțină în locul D-lui Brătianu bud- getul ministerului din întru. D ministru de culte șl instrucțiu- ne publică Puteți începe, căci ett statt aici. D. vice-președinte. Fiiud-că și D-nu ministru de justiție este presinte, vom în cepe, conform votului Adunărei, cu legile organice ale ministerului justiției. Voci Da, da. D. ' Protopopescu-Pache. raportorul comitetului de delegațljai secțiunilor, dă cetire următorului raport și project de lege Domnilor deputatfi, Comitetul delegaților aleși de secțiuni- le onor. Camere pentru esaminarea pro- jectulul de lege, relativ la modificarea u- nor articole din legea de organisare jude- cătorâscă, promulgată la 9 Iulie 1875, luândul din nou în desbatere, a însărcinat pe subscrisul, ca raportore, a ve presin- ta resultatul deliberațiunelor sale, și mo- dificările ce a credut He cuviință a intro- duce la projectul presentat de D. minis- tru de justiție. înainte de a intra în rațiunile și amă- nuntele acestor modificări, suntem datori a mărturisi D-lor deputațl că projectul primitiv și schimbările introduse de co- mitet nu att avut în vedere legea de orga- nisare judecătorâscă în tâte părțile și, uă asemenea lucrare, ori cât ar fi părut de u- tilă și necesarie, neputându-se face în așa scurt timp și fiind trebuință de lungi chibsuirl și desbaterl pentru a se presin ta ca uă lucrare complectă Comitetul D-vâstră s’a mărginit de a vă presinta numai acele modificări recla- mate urgent de necesitățile serviciului, și mal cu sâmă de ideile de economie care sunt imperios reclamate de situa- țiunea actuală a financelor nâstre. In vederea imensului deficit budgetar ce amenință tesaurul public, comitetul D-vâstră s’a întrebat, cu uă legitimă preo- cupare, dâca nu s’ar putea realisa ceva economii în serviciul curților de apel e- sistente astă-di în țâră, și acâsta fără a aduce uă întrâgă perturbațiune în siste- ma actuală de organisare judecătorâscă, ceea ce prrn perderea timpului și a lun- gilor discuțiunl ce ar fi provocat presen- tarea diferitelor sisteme, ar fi făcut să se depărtede scopul propus de la început, acela adică de a realisa aceste economii uă-dată cu punerea în aplicare a budge- tului pe anul 1877. Aceste economii ne- putându-se dâr realisa cu uă schimbare generală, nu mai remânea de cât aceea ce se putea realisa îndată fără uă aseme- nea perturbațiune. Esaminând dâr cu dea- măruntul atât compunerea acestor curți, cât și remunerarea personalului care le compun, comitetul D-vâstră a adjuns, D-lor, la convincțiunea că nici uă econo- mie raționabilă nu se pâte realisa din scăderea apuntamentelor de âre-ce trebue să mărturisim aceste apuntamente depar 1072 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) Februarie 1877 te de a fi esagerate, nu represintă de cât strictul necesariu, și scădarea lor ar fi fost scăderea posițiunel magistraților, a- dică a justiției. Stăviliți dâr de acestă parte de forța lucrurilor, nu remânea de cât reducerea personalului. Și aci, D-lor deputațl, co- mitetul D-vâstră, nu a găsit vre-o sursă simțitâre de economii, de âre-ce tot ce s’ar fi putut reduce ar fi fost acel adaos creat de legea de la 16 Iulie 1868, și care nu consistă de cât în doi judecători la curtea de Bucuresci și câte unul la cele- alte curți de apel, precum și procurorii adăogațl prin acea lege. Acâstă economie face obiectul unul project de lege deosebit, presentat de D. ministru și care, precum am qlis. nu realisă de cât uă economie prea neînsem- nată în raport cu situațiunea tesaurulu’ și a deficitului ce trebue să se acopere mal întâiu cu economi), fiind atât de grea și ruinătâre calea împrumutului și a im- P'sitelor. Aceste diferite considerațiuni împig- gându-ne a cerceta în altă parte reali- sarea unor asemenea economii, fără de- sorganisărl și sdruncinărl și în avanta- giul unei bune justiții, ceea ce este do- rința finală a justițiabililor, comitetul de- legaților a credut că pâte propune uă e- conomie resultând dtn uă nouă circums cripțiune teritorială. Comitetul D-vâstră, crede, D-lor depu- tațl, că circumscripțiunile teritoriale as- tă-dl esistente, și care sunt în număr de patru, s’ar putea reduce la trei, precum erau înainte de anul 1864, pe lângă aces- tea chiar repartițiunea făcută acestor cir- conscripțiunl pe județe, este rău făcută; ast-fel că dâcă la unele curți, cum spre esemplu, la Bucuresci, lucrările sunt în- cărcate, la altele cum de esemplu la Foc- șani și la Craiova, ele sunt mult mal pe jos de cât cere chiar legea de organisare judecătorâscă, care prescrie că ședințele să se ție în tâte filele de la 11 până cel puțin la 5 ore săra. Unele județe sunt apoi rău repărțite, cum este de esemplu județul Olt, a! cărui justițiabilî cu mult mal greu pot veni la Bucuresci de cât a merge la Craiova. Pe lângă acestea vom adăoga că deca prin legea de la 1864 s’a creat uă nouă curte de apel, acesta s’a făcut mal cu sâmă în vederea lipsei mijlâcelor de comunicațiu- ne, causă ce astă-dil a dispărut, căci prin întrodueerea căilor ferate care străbat tot lungul țărel, și care greoind budgetul Statului cu anuități însemnate, urmâtjă ca să profităm de avantagiele ce ele presin- tă, realisând economii căci fără ele ar fi fost imposibile. Comitetul D-vâstră a redus dâr aceste circumscripțiuni la trei, una la Bucuresci, a 2-a la Iași și a 3-a la Craiova, făcând între aceste trei eentrnri repartițiunea așa dupe cum situațiunea lor topografică rsclamă șt combinându-se ast-fel ca func- ționarii Statului să nu fie într’uă parte mal încărcațl și într’alta mal ușurați, ca munca să fie cu alte cuvinte repărțită în- tr’un -nod mal equitabil. Ținând compt de tâte aceste împregiurărî, comitetul D-vâ- stră a modificat art. 52 din lege, în acest sens, și făcând pe circumscripțiuni ur- mătârea repartițiune : Pentru curtea din Iași, județele, Iași, Botoșani, Dorohoiă, Suceva, Nâmțu, Ro- man, Bacău, Vasluiu, Fălciu, Tutova, Ca- hul și Tecuciu. Pentru curtea de Bucuresci, județele Il- fov, Vlașea, Ialomița, Brăila, Covurlui, Putea, Râmnicu-Sărat, Buzeii, Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Ismail și Bolgrad. Pentru curtea de Craiova, județele Dol- ju, Mehedinți, Gorju, RomanațI, Vâlcea, Oltu, Argeșu și Muscelu. Cu acâstă măsură, se realisă, D-lor deputațl, uă economie de lei noul 121,328, tconomie fârte însemnată în raport cu pe- nuria în care ne găsim; și dâca ea lovește pâte âre-care interese personale sau de localități, lucru inevitabil în cestiune de economii budgetare, comitetnl delegaților este convins, D-lor, că patriotismul cetă- țenilor va fi d’asupra acestor considera- țiuni, care trebue să dispară în facia in- PROJECT DE LEGE teresulul general și care tiebue să anime pe toți cetățeni. Camera actuală a moștenit, D-lor depu- tațl, uă stare de lucruri deplorabilă; cu- nâscem cu toți că acâstă stare de lucruri nu să pâte remedia de cât cu remedii es- treme, putem <)ice eroice ; cu tâte acestea ca mandatari al națiuneî, putem deplân- ge, dâr nu a esita când e vorba de intere- sul general al țârei, și cel d’ântâiă inte res este astă-di restabilirea financelor a- tât de adânc sdruncinate. Acâstă restabilire și prin urmare eco- nomie în tâte ramurile, este legea supre- mă a necesitățel, înaintea căreia ori-ce suferință să tacă, ori-ce interes secundar să nb încline. Trecând la cea l’altă serie de modifi- cări pr >puse prin presentul project de lege, comitetul D-vâstră a priimit alinia- tul adăogat la art. 61 care corespunde și mal mult cu idea generală a legel de or ganisare, care cere ca la finitul fie-cărul an juridic, membrii să se alternele de la uă secțiune la alta. La art. 63 comitetul delegaților a adăo- gat uă nouă disposițiune, prin care și de- semnarea judecătorilor curți, cari vor pre- sida curtea cu jurați, să fie și el trași la sorți, restabilind ast-fel disposițiunea an- te riâră. Cu acesta să crede în adevăr că justiția va fi la adăpost de eea mal mică bănuia- lă, și apoi eu modul acesta toți magistra- ții curților de apel vor fi puși în posi țiune de a lua parte la acâstă lucrare im portantă. Un articol transitorifi s’a adăogat în lege dupe care să se împarță arhiva cur- ților în raport cu modificarea cireum seripțiunilor, așa cum a fost făcută de comitetul delegaților. Adaog că onor. D. Cantilli a fost de părere ca curtea de Focșani să se strămu te la Galați, er D. Rose Ștefănescu a fost de părere a se manține <Țua curte. Acâstă lucrare sub-scrisul o presintă cu onâre la deliberarea și aprobarea D-v Raportor ; Em. Protopopescu- Pache. Projectul guvernului. Projectul după cum s'a modificat de comitetul delegaților. Articolul unic. — Articolele 53, 61 și 63 din lea de orga- nisație judecătorâscă se modifică în modul următor Art. 53- Circumscripția teritorială a fie-căreia din aceste curți va fi acâsta: a . Curtea din Bucuresci va coprinde județele: Ilfov, Vlașea, Argeș, Mascel, Tel orman, Dâmbovița, Prahova, BuzȘfi și Ia- lomița. b) Curtea de Iași va coprinde județele: Iași, BotoșarI, Doro- hoiO, Sucâva, Nâmțu, Roman, Bacăfi, Vasluifi și Fălciă. Art. 1. Articolul 52, 53, 61 și 63 din legea de organisație judecătorâscă sa modifică în modul următor Art. 52. Se manține trei curți de apel așezate în Bucuresci, Iași și Crajova. Admis. a) . Curtea de apel din Bucuresci va coprinde județele: Ilfov, Vlașea, Ialomița, Brăila, Covurluiu Putna, Râmnicu-Sărat, BusSu, Prahova, Dâmbovița, Teleorman și Ismail cu Bolgrad. b) . Curtea din Iași va coprinde județele: Iași, Botoșal, Doro- hoifl, Tutova, Nâmțu, Roman, Bacăă, Vasluiă, Fălciă, Tutova, Cahul și Tecuciu. 2 (24) Februarie 187 < MONiTUbCL OFICIAL. âL ROMÂNIEI ?73 c) . Curtea din Crajova ca coprinde județele. Doljitt, Mehe- diițl, Goriiu, Romanați, Vâlcea și Oltul. d) . Curtea din Focșani va coprinde județele. Covurluiu, Put- na, Tecuciîi, Ismail cu Bolgradu), Brăila, Râmnicu-Sărat, Ca- hul și Tutova. Art. 61. Trei din membrii curțel vor forma camera de pune- re sub acusare în materie criminală, conform regulel prescrise de procedura criminală. Nici un membru nu va putea funcționa doui ani consecutivi la camera de punere sub acusațiune. Art. 63. Priinul-președinte al Curțel de Apel, seu locoțiito- rul său, va trage la sorți pe membrii ce aii să formese camera de punere sub acusare. El va lua măsuri ca să nu se întrerupă lucrările ordinare ale Curțel din causa lipsei de membri. c). Curtea din Crajova va coprinde județele O Ijiă Meh- dinți, Gorjiti, Romanați, Vâlcea, Oltul, Argeș și Muscel. S’a respins. Admis. Art. 63. Pr.mul-președinte al curțel de apel, sau iocoțiii - rul său, va trage la sorți pe consiliaril ce aii să formese came- ra de punere sub acusațiune, precum șl pe consiliaril care vor președea Curțile de jurați. El va lua măsuri ca să nu se înti erupă lucrările ordinare ale curței din causa lipsei de consiliat!. Consiliaril cari au să compue camera de punere sub acusa- țiune vor putea să se ocupe de aceste lucrări, fără ca pentru acesta să fir împedicațl de a lua parte la ședințele curțel de apel. DISPOSIȚIUNI TRANS1T0RII Art. 2. Căușele pendinți înaintea curțel de apel din Focșani precum și arhivele, se vor trămite la cele-alte curți de apel după repartițiunea județelor pe circonscripțiunl, conform pa ragrafului a și b. Asemenea se va urma și în ceea ce privesco județele Olt, Ar- geș și Muscel, alăturare la circonscripțiunea curțel de Crajova. D. vice-președinte. Discuțiunea gene-¹ se află astă-^i în localitățile dependiuțl impricinații de la Cahul, Bolgrad și Ismail rală este deschisă. D. G. Primea. D-lor, cestinnea care se ridică astă-^I înaintea D-vdstră este uă cestiune din cele mal importante pentru unele județe, uă cestiune de viață și de morte pentru acele județe, uă cestiune de un interes capital pentru acel justibiabill cari cer să li se facă justițiă de autorită- țile cele mai de aprdpe, fără a fi expuși la stragănirr Gestiunea. D-lor, este de a se suprima curtea de apel din Focșani. D-vâstră cu- ndsceți fdrte bine că la 1864, după legea do atunci, s’a înființat acestă curte, și s’a înființat nu numai în privința necesități- lor provenite din lipsa căilor de comuni- eațiune, ci s’a înființat pentru că era a- tunci uă mulțime de procese și justițiabi- lil erau nevoiți să alerge la curtea din Iași; căci trebue să scițl, că în partea de din- colo era uă singură curte stabilită îu Iași. D-lor, prin projectul de lege care se a- duce astă-dl înaintea D-vâstră, se dice că uă necesitate imperidsă de a face econo- mii a pus în posițiune pe comisiune a su- prima acestă curte. Dâră aci vine Gestiu- nea de a se sci mal 'nainte de tdte dâcă acea economie nu este în detrimentul jus- tițiabililor, căci nu trebue să faceți eco- nomii ecolo unde ele sunt perniciâse jus- tițiabililor. (aplans<“). Orl-ce justițiabil plătind obolul sSfl Statului, trebue să aibă justiția Ia îndemână. D -lor în privința acestui punct este un adevăr incontestabil că curtea de Focșani este la îndemâna tutulor jnstițiabililor caii de jurisdicțiunea acestei curți, și chiar în gă facă un drum îndelungat la Iași ca să privința comunicâțiunil le este mal cu în- pdtă dobendi justiția lor? lesnire să vină în Focșani de cât să se în- Nu perdețl diu vedere că în procesele prăștie îu modul cam văd că se face re- corecționale se aduc uneori câta 80 satt 100 partițiunea după acest projdct de lege, ca unele județe ;ă aparțină curței de Bucu- martori, cari merg pe socotela im prici na țih>r, și trebue să mergi une ori de câte 3 4 și 5 ori, ceea ce atrago după sine cheltuell enorme căci la cas de a nu se duce, martorii sunt supuși la amnndă (sgo mot). D. vice-președinte Ve rog, D lor, fa- ceți linisce; căci D-nil stenografi nu pot audi, și apoi ve plângeți în contra note lor. D. G. Pruncu. D-lor, de la început de când am venit aci nu am cerut de cât su primări, nu am cerut de cât economii (sgomot), însă economia nu pâte să se fa că pe spinarea acelora cari plătesc ca să Voci. Așa este aibă justiția. D G. Prnncu. Sunt magistrați pe cari Acestă suprimare este uă nedreptate, resci și alteia curței de Iași privința magistraților de acolo, nici uă dată nu s’a pus în dubiu onorabilitatea acelora cari au ocupat fotoliul de judecă- tori la acea curte; și dâcă în realitate a fost ceva de dorit, lucru care nu se pdte contesta, acâsta nu pdte să provină de cât din causa D-lul ministru al justiției, care nu a făcut repartițiunea magistraților, de a’î trămite la rând pe fie-care afară și i-a ținut la Bucuresci unde plăcerile și mul- țămirile ’I aii atras mal mult aci de cât pa afa ră. ’I cunosc că ’șl au îndeplinit în tot-d’auna uă asuprire ce se face acelor jnstițiabili... cu sfințenie datoriele acestei inalte mi (sgomot). siuni, deră cari se opun de a eși afară diu ' D. vice-președinte. Cu modul acesta o Bucuresci. peste putință ca discuțiunea să mal urme Așa dâră îu privința punctului d’ânteiu 'se; căci nu se mal aude nimic din ceea ce dic că nu esistă nici un soitt de ameliora- se vorbesce. țiune asupra iudemnisăril căilor do comu- nicațiune. D, G. Pruncu. Vă voiu da un esemplu Cu suprimarea făcută în tribunale am In privința celui de al duoilea punct, .fost martor ocular, unde procese comer- cred că acea curte nu a dat nici uă dova- jciale s'att ajurnat pentru opt luni. Ore a- dă că acel magistrați nu ’șl au îndeplinit cele afaceri c< merciale nu trebue să aibă misiunea lor. uă precădere? Ore nu trebue să fie tot-d’a- Ic privința celui de al treilea punct, es- una tratate cu mal multă urgență? Dâră te drept ca partea de dincolo de Milcov fiind că s’au făcut acele suprimări trilul să fie restrânsă la uă singură curte, și ci naiul este pus în posițiune de a avea pe MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2 (24) Februar’° 187. fie care di câte 30 și 40 procese. Așa dâră ce ați face dâcă s’ar suprima curtea de Focșani? EI bine, curtea de Iași va avea câte 30 și 40 procese pe di. Apoi înțele- geți că un judecător care șâde pe scaun și judecă 50 de procese nici mintea limpede nu uă pdte avea, și nici justiția nu o pâte da cum trebue. In privința midlâcelor de comunicațiu- ne, sciți că țâra nâstră este traversată în lungul el de uă linie ferată, și decă până la Focșani nu sunt de cât 16 chilometre unde cineva ar trebui să ea uă trăsură, și unde sunt atâtea înlesniri de comunica- țiune, pentru ca advocațil cel mal iluștri să pâtă veni ca să pledese acolo, înțele- geți bine, D-lor, că acesta nu pâte fi un cuvânt pentru ca să se suprime uă curte care împarte justiția la șâpte județe. Apoi, acel magistrațl de acolo, cari au drepturi câștigate, trebue, după un serviciu înde- lungat, să fie asverlit pe uliță? □-lor, să ’ml permitețLa vă face uă de- clarațiune francă în privința alegătorilor mei și în privința chiar a concetățenilor cari locuesc acolo, că orașul Focșani a fost destinat de a fi mai mult de cât ceea ce este. Acest oraș a avut uă destinațiune fârte mare pe care adl nu uă mai are; și nu numai atât, dâr încă pot ijice că pentru Focșani suprimarea curțel de acolo ar fi lovitura de mârte, lovitura cea după urmă; căci acestă curte atrage âre-care mișcare acolo, și suprimend’o veți vedea mort cu desăvârșire a«el oraș. Orașul Focșani este singura localitate care în tot-d’auna a ținut mână cu mână unirea cu partea de aci. Nici uă-dată nu a esistat intre acest oraș și partea de aci vre uă barieră, (aplause). Dâcă a4I veți suprima acea curte, cre- deți că ați face un mare reu, căci ar fi a dice unul județ întreg: ducețivă, muriți pentru tot-d’auna nu aveți dreptul de a exista. D-lor, din punctul de vedere economic voiii dice că, de și raportul pune înaintea D-vâstră că s’ar face uă economie de mal bine de 100,000 lei, cu tâte acestea, pro- jectul gu- emulul, pe care ’l susțiu este tot atât de economic cât și acela al comitetu- lui de delegați. Dâcă însă D-vâstră cre- deți că realisațl uă economie cu câte-va mii de lei, vă pot asigura că mai mare e- conomie ați face dâcă ați vota acâstă cur- te în profitul justițiabililor. Decă însă voițl să o desființați, puteți să o faceți; dâră eO vă declar că acâstă e- conomie va fi prejudițiabilă justițiabililor, care din causa acâsta vor scâte lacrăml de sânge ca să aibă justiția In adevăr, a veni de la uă depărtare a- tât de mare la Iași sâu la Bucuresci, înțe- legeți fârte bine, că justițiabilil ar fi mal bucuro i să ’șl părăsâscă chiar intere ele lor de cât a străbate aceste distanțe. Projectul guvernului ne presintă mal a- ceeașî economie. In cas contrariu, și în mod cu totul subsindiar, dâcă aș fi și în contra projectulul guvernului, aș merge chiar să propun ca să rămână uă singură secțiune; dâră, ori cum. eu v’aș ruga să nu suprimați cu ușurință acâstă curte. D. G. Cantili Lăsați’o cum este ! D. G. Pruncu. Lăsând acâstă curte așa cum este, vețf da uă satisfacțiune gene- rală justițiabililor. Voiii termina rugându-vă să nu faceți din acâsta de cât uă cestiune de drept.... (întreruperi). Vă voiii ruga cu căldură să bine voițl a admite projectul guvernului, care este just, equitabil și care nu desor- ganisâsă nimic, căci ’ml pare că projectul comitetului aduce uă desorganisare. Vă rog însă, D-lor, încă odată de aprimi projcenl guvernului, âră nu pe al comi- siunii Voci. Cer cuvântul pentru Voci. Tâtă lumea este pentru D B. Ghergheli. Protestes, sunt- toți pentru. D. N. Dimancea. Onorați, Cameră, ono- rabilii D-nl Deputaț, să ’ml fie permis a ruga pe onorata Adunare să bine voiască a’mi acorda atențiunea sa, a acorda bine voitârea sa atențiune și acelor dnoă, trei cârde discordante cari sunt în acâstă mare armonie cari, strigă tot pentru și pentru ; acordați și acelor cârde. Uă voce. Să sbîrnîie. D, N. Dimancea. Da, săsbîrnîie și acel câțl-va care sunt contra, (ilaritate D lor, mi se pare un lucru ciudat mal ânainte de tâte tărâmul pe care se pune cestiunea, căci are aerul să fie mal mult tărâmul unul provincialism Voci. Nu e așa. Uă voce. Ba așa este. D. V. A. Urechiă. Cer cuvântul și eu tot pentru, fiind-că sunt din Bucuresci. D. G. Mârzescn. Nu întrerupețl majo- ritatea. D. N. Dimancea. D-le Mârzescu, în cestiuni a acesta nu este majoritate, și mi- noritate, sunt opiniunl cari se pot rădica și din majoritate și din minoritate; eu am opiniunea mea și nu mă ocup de majori- tate sau de minoritate, dâră, ori cum ar fi majoritatea acestei Camere să scie D. Mârzescu că nu a venit cu idei preconce- pute, cu hotărâri luate, ci pe tărâmul prin- cipielor. In cestiuni de economie sunt divergințe de opiniunl, și majoritatea și minoritatea se formâsă după cum fie-care crede că face mal bine. S’a întâmplat pâte de multe ori să susțiu opiniunl cari au fost ale minori- tățeT și s’a întâmplat âră de multe ori ca minoritatea să susție opiniunile majorită- ții ; prin urmare nu pâte fi vorba aci de majoritate și minoritate. D. vice-președinte. Rog pe D. orntor să lase aceste pricipii și să trateze ces- tiunea. D. N. Dimancea. A trebuit să răspund la întrerupțiunea D-lul Mârzescu. D. vice-președinte. Apoi cu modul a cesta D-sa vă va întrerupe necontint fiind că ’I place să asculte răspunsurile D-vâs- tră , dâră lăsațl întreruperile la uă parte. D. N. Dimancea. Onorată Cameră, prin- cipiul de la care plecăm este ca să scâtem din organisațiunea nâstră jndecătorâscă, fie uă curte, fie un membru, fie îtnpucina- rea de salarii, fie împucinarea institnțiu- nilor judecătoresci, este un mobil mi se pare serios, un mobil național, un mobil de interes general, peste carenuputem tre- ce și ne impune uă imperiâsă datorie ca să facem sacrificii. Acest mobil, D-lor, este acela că nu putem face alt-fel este că nu uvem parale, este că nu putem echi- libra budgetul, este că nu putem contracta datorii... D. G. Mărescu. Florăria Mitropoliei Un- gro-Vlachieî, principiu de economie a fost D. N. Dimancea. D-lor. âtă motivul care ne face să mal micșorăm, să mal di minuăm atât personalul instituțiunilor ju- decătoresci, cât și al celor administrative. Acesat e sigurulmotiv care mă face pe mine să susțin projectul de lege al comitetului de- legaților. Să căutăm dâră a face economii, fără să ne preocupăm că prin acele economii am atinge interesele unul județ. Apoi, D-or, dâcă ne am pune pe acest tărâm, și am că- uta să ținem compt de micile saci ificil ce face cutare saiî cutare județ, mi se pare că tărâmul este cu totul greșit; căci județul acela care va fi mal mult impus, va face mai multe sacrificii în interesul general, i să dă mal multă onâre de țâră, pentru că face mal multe sacrificii. Prin urmare să nu ne punem pe tărâmul acesta, că s ) vor ji < ni interesele cutărul județ, că se va sa- crifica un județ pentru alte județe , din contra, județului care va face mal mal multe sacrificii i se va da mal multă considera- țiue, și acel județ are mal multă glorie, fiind-că el a făcut mal mult de cât cele- lalte județe. Din acest punct de vedere Foc șanil câștigă mal mult de cât tâte jude- țele, dâcă este adevărat că face sacrificii mal mari de cât tâte județele. Vorbiți de interesul justițiabililor. Api să ’ml permi tețl să vă spun că atunci când s’a înfiin- țat acâstă curte, nu avâm drumurile de fer- avăm în vedere depărtarea fie căruia ju.s- tițiabil de a merge la Bucuresci sau la Iași. Dâră adl, D-lor, avem drumurile de fer și Brăila care e pendinte de acâstă curte; ’i vine mal bine cu drumul de fer să vină la Bucuresci; asemenea și Busăul. D. G. Prnncu. Buseul nu depinde do curtea de Focșani. D N. Dimancea. Atunci fie Brăila. Ga- lați, Ismail.. (sgomot) De uă cam dată D-lor nu voifi căuta să răspund la întreruperile acelora cari au in- terese la curtea din Focșianî. Mă mărgi- nesc numai în cestiunea financiară, în ceș- 12 (24) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1075 tiunea așa cum s’a adus de onor, preo- pinent. Așa dâră acâstă supresiune nu contra justițiabililor, căci el avend drumurile de fer. interesele lor nu vor ti lovite de loc Acum, Dior, trebue âre să revenim la acel tărâm pe care onor, preopinent a pus gestiunea, că Focșianil e simbolul unircl? Nu voifi răspund asupra acestui punct, dâră voi dice numai duoâ cuvinte. Tută România, de la uă margie la alta, doresce unirea de-opotrivăAși acest punct nu mal trebue pus în discuțiune, căci nu are loc cu ocasiunea cestiunel curții din Focșani Focșanii, împreună cu tâtă țâra, a făcut! unirea și fiă-care din județe are interes, ■ are dorința, de a nu mai pune nici chiar în discuțiune cestiunea acesta. Prin urmare, să nu se pună cestiunea pe acest tărâm. Adevăratul iâram pe care ne putem pune e acela al propunerel comisiunel. Asupra acestui punct mi se pare că nu s’a răs- puns, și pe cât timp nu s’a răspuns, mi se pare că rămâne constant că justiția se pâte împărți în țâră și cu și fără acâstă curte, mal cu sâmă că chiar onor, preopinent, rare a combătut ștergerea curții din Foc- șani, a recunoscut că de la tâte curțile din țâră s’ar putea tăia câte uă secțiune mal bine de cât să se desființese uă curte în- trâgă. Prin urmare când D-sa a recunoscut acâsta, nu mal este adevărat că justițiabi- lil sunt jigniți; nu mal este adevărat că justiția nu se pâte împărți, de âre-ce sin- gur D-sa vine și pentru că noi voim descentrai!sarea, âră nu centralisa- rea, și mal cu semă în justiție. (Aplause) Se cere închiderea discuțiunel. D. președinte. înainte de a pune la vot închiderea discuțiunel, vă fac cunoscut că s’a depus un amendament, din partea D-lor Cariagdi și Mani u, care schimbă nițel situațiunea și provâcă uă nouă dis- cuțiune. Iată coprinderea acelui amendament: „ Propunem să se manțină curtea de Focșani în uă singură secțiune, având 7 membri Acest amendament însă nefiind susți- nut de 5 deputațl să înlătură. Acum, de âre ce s’a cerut închiderea discuțiunel ¹ N. Fleva are cuvântul contra. D N. Fleva. Deși s’a vorbit mult asu- pra acestui project de lege, însă uă Gesti- une care este de un interes principal's’a lă- sat la uă parte și aș voi să lăsațl discuți- unea deschisă, ca să vedem dâcă acel in- teres, care este interesul principal, este în ceva atins prin projectul delegaților. Voi să vorbesc, D-lor, de cestinne dâcă se aduce uă desorganisare in justiție, dâcă suferă justiția și dâcă sufer justițiabilil. Aceste cestiuul aș voi să se discute; căci, dâcă mă voi convinge că suferă justiția și justițiabilil, atunci eti cel d’ântâiă voi fi care nu voi vota acest project, când el ar fi în pagubajustițiabililor. D. L. Eraclide. D-lor deputațl, am o- nâre a cere închiderea discuțiunel, pentru că, cu tâte cele ce a spus onor. D. Fleva contra închiderii discuțiunel, eft am a vă face uă singură observațiune : un project de asemenea natură, care nu vine de pe banca ministerială și nici nu s’a tratat prin secțiuni, cum a dis D. Leca, nu pâte uă Cameră să facă greșala de a ’l vota. D. B. Gherghel. Acâsta este în fond. D L. Eraclide. Apoi nu pot să dic cer închiderea discuțiunel, pentru că voi. închiderea discuțiunel; trebue să arăt mo- tivele, și motivele sunt că văd că D. mi- nistru al justiției nu ne a adus în projee- tul săft desființarea curțel de Focșani și nici unul din cel care aii vorbit contra a- cestel curți nu ne a dovedit netrebuința ti în conformitate cu legea organisărel ju- decătorescl; căci dâcă s’ar fi pus pe uă cale de economie să ceră desființarea cur- țel de Focșani, atunci pâte s’ar fi găsit și alții care să ceră desființarea și a curțel din Craiova ; dâră nu este venită cestiu- nea așa, ci a venit numai a se isbi într’un mod incidental și cum a 4is D. Leca, nici nu s’a discutat în secțiuni. Apoi cum vo- ițl D-v să închideți discuțiunea D. B Gherghel. Protestes, D-le pre- ședinte, acâsta este în fond. D. președinte. E peste putință ca D. Eraclide să calce regulamentul, pe care ’l cunâsce așa de bine. Numai ’l rog să facă ast-fel ca să nu mal protestese Cimera. D. L. Eraclide. Trebue să motives pen- 107b MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI i (24)Februane 1877 tru ce sunt pentru închiderea discuțiune!, căci dâcă regulamentul ar fi dis că un deputat să vorbâscă contra închiaerel dis- cuțiunel dicând numai sunt contra; și al- tul să vorbâscă pentru dicând numai: sunt pentru, atunci nu s’ar fi înțeles nimic de la acel daputat; dâră s’a dat prin regula- ment dreptul deputaților de a motiva pen- tru ce cer cuvântul pentru sau contra în- chiderel discuțiunel. Acum. D-lor, vă rog să închideți dis- cuțiunea cu atâta mal mult, cu cât s’a des- bătut cestiunea în destul la luarea în con- siderațiune, și cu cat însuși D. ministru al justiției, singur competent în acâstă materie, a susținut prin tăcerea D-lul de a nu nimica și negreșit ca ministru constituțional este dator în asemenea mari cestiunl a (jice cuvântul D-lul, a susținut dar că justiția va suferi desfiiuțându-se acâstă curte. Pentru aceste considerațiuni, ve rog, D-lor, să închideți discuțiunea și să vo- tați projectul guvernului care singur pâte fi luat în considerațiune. —Se pune la vot închiderea discuțiunel și se primesce. D. președinte. Acum, punem la vot ar- ticolul guvernului. D. N. Fleva. D-le președinte, vS rog să bine-voiți a pune la vot, nu articolul gu- vernului, ci opiniunea cea mal depărtată, adică amendamentul comitetului delegați- lor, căci regulamentul prescrie curat și lămurit că tot d’auna se pune la vot pro- punerea cea mal depărtata. D. președinte. Așa este. Prin urmare, pun la vot amendamentul care cere supre- siunea curții de apel de la§FocșanI. D. B. Maniu Declar că mă abțin de la vot. D. I. Câmpineanu, ministrul justiției. Și eă mă abțin. D. D. Leca. Mă abțin și eu. —Se pune la vot amendamentul cemitetu- lul delegaților, și resultatul scrutinului este cel următor : Votanțî ... 79 Majoritate absolută. . 40 Bile albe pentru 44 Bile negre contra . . 35 Abțineri .... 3 care s’a dat de Cameră, și prin care se fa- ce uă așa de mare nedreptate județului pe care ’l represint, am onâre a ve declara că mă retrag din sînul acestei Adunări și ’mi dau demisiunea motivată : (sgomot). D. Gherghel. D-lor, am vSdut cu du- rere pe D. colonel Leca viind să atace a- câstă Cameră liberală coniparându’o cu Camera lui Catargiu. D. Leca, om liberal D. Leca care a lucrat șâse ani îa opo- sițiune și care tâtă viața sa n’a mers de- cât cu partidul liberal, se vie astă-dl și se atace Camera liberală, mi se pare un lucru atât de straniu în căt vS spuiu drept că nu sunt în stare să mai 4ic nimic. In ceea ce privesce ânsă pe D. Pruncu nu voi spune de cât eă D-sa nu este de cât de pucin timp liberal, căci nu a fost tot-de-a-una de ideele acestui partid. D. președinte. LăsațI personalitățile, mal cu semă când acei la cari vS adresați nu sunt aci ca să răspundă. D. B. Gherghel. D-sa dar nu are de cât se facă ce va voi cu demisiunea dom- niel-sâle. In cât privesce pe D. colonel Leca, se bine-voiți a ’l ruga de a ’șl retra- ge demisiunea și a reveni în Cameră. D. A Holbau. D-le președinte, sunt întristat că pentru aceleași motive care a- tât de vii a fost esprimate de D. Leca, m8 văd nevoit se demisiones și eudinuă Cameră în care pusesem atâta speranțe ’. D-lor după atâte lupte, și după atâtea su- ferințe pe care eu toții le am avut in co- mun și care trebuie să no dea mari învă- țăminte, astă-qtl noi de peste Milcov cu durere trebuie să mărturim publicamente că rupem cu acâstă Cameră! ’ D. Gr Vulturescu. D-lor, astă-(3Li câți- va din membrii acestui parlament dau e- semplu celui mai mare absolutism.... D. președinte. Nu mai atacați. D. Gr. Vulturescu. D-niele lor pără- sesc acâstă Cameră dicând că nu este des- tul de liberală și de descentralisătâre. . D. președinte Găsiți expresiunile a- celea ce vă dictâdă inima. D. Gr. Vulturescu. D-vâstră nu ați în- trerupt pe acei domni carii a insultat a- câstă Cameră.... Voci. Protestăm. D. președinte. Cel pucin D-lor avâu uă durere, D-ta nu ai nici uă durere D. Gr. Vulturescu. D-lor nu înțeleg acestă procedare a domniei lor, că pentru că s’a șters din budget, din punctul de ve- dere de economie curtea de Focșani pa care D-lor o reclamă de la începutul sesiunel cu atâta ardâre, nu înțeleg că, dâcă desființăm acea curte, domniele lor să se retragă din Cameră în modul cum a făeui’o ; căci nu este uă procedură logică acâstă retragere, Eu înțeleg însă că acestă retragere nu a provenit de cât din indignațiunea ce a simțit acești domși deputațl carii a susți- nut uă idee în care nu a avut succes, însă noi trebue se fim mal presus de aceste pa- D. președinte. Adunarea a adoptat ar- ticolul comitetului delegaților. D. D. Leca. D-lor, eă care am combă- tut tot-d’a-una legile centralisătâre, fac declarațiune solemnă că din acest minut nu mal pot sta în sânnl acestei Adunări, de âre-ce singura lege care era de des- centralisare a respins’o. Leg cari nu s’afi votat de Camera lui Catargiu se voteijă de acâstă Cameră sgomot). Se rămână D. Vulturescu aci ca să vo- teze asemenea legi D. G. Pruncu. D-lor în urma votului siuni momentane, și prin urmare se îavi tăm pe acești colegi se vie a’șl relua lo- cul în sinul Camerei, pentru că suntem si guri că pe viitor vom fi cu toții alături pentru a susține ideile de economie.’ D. D. Pruncu. D-lor, eu am votat pen- tru menținerea curțel de Focșani, și am fost îu minoritate ; cu tâte acestea cred că nu este bine ca minoritatea, când nu is- bu tesce, se ’șl dea demisiunea; și de ace- ea eii mă asocied cu propunerea ca să ru- găm pe colegii noștri a veni iarăși între noi, căci nu este bine ca din causa acâsta să se facă uă asemenea discuțiune. —Se pune la vot închiderea discuțiunel, și se primesee —Se pune la vot propunerea de a se invi- ta D-nil deputațl caii și a dat demisiunea să revină în Cameră și se primesce. D. președinte. Declar D-lor, că pro- punerea acesta s a primit în unanimitate. D. N. Furcnlescu. ;Nu este unanimita- te, căci eu nu am votat. D. președinte. Voiu constata că ați fost singur D-vâstră în contra. D. I. C. Câmpineanu, ministru jus- tiției. D-lor, în urma discuțiunel și a vo- tului ce a avut loc, s’a produs un inci- dent regretabil. Cu mare părere de râă am vâdut că câțl-va din membrii acestei A- dunărl a remas mâhniți de votul ce s’a dat. Acâsta era uă afacere interiâră a Came- rei, căci prrn projectulguvernului se man- ținea curtea de Focșani. Dâca Camera a crezut că se pâte suprime acâstă curte, și că prin acesta s’ar aduce o economiă și uă ușurare budgetului Statului, neapărat că guvernul avea uă posițiune critică și nu el putea se vină să iea cuvântul spre a cere acordarea unul spor de cheltuell pe câtă vreme țâra a refusat acesta cheltuială căci am onâre a vă aminti că majoritatea secțiunilor a admis acest project de lege, Prin urmare posițiunea guvernului era de a sta în cea mal .mare reservă în fața inițiativei D-v. de legiuitori care sunteți chemați a hotărî asemenea cestiunl. Insă, dâcă credeți că acâsta pâte se a- ducă vre uă învrăjbire între D v., dâcă a rămas vre uă nedomirire înaintea unora din D-v.. ar fi bine să nu procedem la vo- tarea celor alte articole imediat ci se mal refl ctăm ca se vedem dâcă este ceva de făcut, dâcă putem aduce vre-uă ușurare fără nici uă mâhnire din partea nimenul. De aceea v’aș ruga se bine-voiți a sus penda discuțiunea acestui project de lege, și mâne ’l vom lua din nou în delibera- țiune cu tâtă rScâla minții Voci. Prea bine; se râmână pe mâine. D N Fleva. D-lor spre a răspunde la preocupațiunea atât a D-lul ministru al justiției cât și aceea a câtor-va D-nil de putațl, aș face propunerea ca să votăm a- cum cele l-alte articole, cari nu afi a face cu objectul discuțiunel, și asupra discuți- 12 (24) Februarie 187i MONITORUL OF1C1EAL AL ROMÂNIEI de curtea din Craiova, căci acolo în ade- văr este uă confusiune ; legea organisărel judecătoresci prescrie ca să se schimbe judecătorii de la uă secțiune la alta și uă mulțime de alte restricțiua! care sunt strîns legate cu organisarea justiției. Pe urmă, D-lor, mal sunt legi de procedură penală care constitue camera de panere sub acusațiune, că unii din membrii curții aii să presidese curțile cu jurați, și jude- cătorii de la camera de punere sub acu- sațiune nu pot să presidese curțile cu ju- rați, căci el aii luat parte la camera de punere sub acusațiune. D. președinte. Amendamentul D-lul Dimancea, nefiind susținut, se înlătură — Se citesce modificarea art. 53. D. M. Schina. D-lor, împărțirea jude- țelor pe lângă circonscripțiunea fie-cărel curți de apel se basârlă pe distanța mal mare sati mal mică de la județ până la re- ședința curțel de apel. Așa fiind, eti pro- puiu un amendament, ca la curtea de apel din din Bucuresci să se lase ca în projec- tul guvernului, să se lase județul Muscel, și dacă cu acâsta credeți că curtea din Bucuresci ar fi prea încărcată, să se trâcă județul Teleorman la curtea din Craiova, luându-se de la cea din Bucuresci. Acesta pentru motivul că districtul Muscel este mult mal aprâpe de Bucuresci de cât de Craiova și Teleormanul este mult mal a- prâpe de Craiova de cât de Bucuresci. D. N. Fleva. V6 rog, D-lor, să ’mi dați atențiune la acest articol, căci văd că s’a făcut aci uă scăpare din vedere, nu s’a ți- nut sâmă de distanțe, ceea ce este un lu- cru important și care trebue bine studiat. Aș dori ca județul Putna să fie alăturat la circonscripțiunea curței de laș âr nu la cea de Bucuresci, după cum se propune, căci, ca să vie cine-va aci din Focșani, trebue saii să trâcă prin Busâu cu căruța, cale care este părăsită mai de tâtă lumea saii să ia drumul prin Galați, și să facă uă mare cheltuială, în vreme ce, daca se va alătura acest județ la circonscripțiunea curții de Iași, ar putea merge cu drumul de fer puindu-se în tren de la stațiunea Mărășescii. De aceea am făcut un amen- dament în sensul acesta. D. G. Cantdli. D-le președinte, fiind- că suntem asupra discuțiunei circonscrip- țiunilor teritoriale ale curților de apel, am să fac uă objecțiune pentru județul Te- leorman pe cari ’l represint, și pe care ’l a tratat răii onor, representante de Muscel. Mi se pare că daca luam ca principiu di- stanța între centrul în care se află curtea de apel și între estremitatea care trebue să facă circonscripțiunea curței, este mal drept să punem Muscelul la Craiova, de cât Teleormanul, căci Muscelul, de la Pi- tesc! înainte, are drum de fer... In vreme ce Teleormanu.... Voci. S’a retras acel amendament. D. G. Cantilli. Daca nu se mal susține unei generale ce vor face mâine, (intre—- perl). Uă voce. Discuțiunea generală nu mai pâte face. Este cestiuuea ca se reflectăm. EI bine, vom amâna. D N. Dimancea Onorată Cameră iad de martur pre onor, biuroiî că, înainte de a se exprima votul, am depus pe biuroiî acest amendament, fără se scit! care va fi sârta votului asupra cesti”nil care se gă sea în discuțiune. Cu acâsta voiu se probe») Camerei că nu am făcut nici uă altă cestiune când am sus- ținut suprimarea curți din Focșani, de cât am fost preocupat de idea de a realisa uă economiă în budget, economia unde ea este posibilă, și m’am gândit că fiă care din provincii trebue se aducă obolul săti de sacrificii!, când situațiunea nâstră fi- nanciară cere acest sacrificii!. Nu m’am gândit ce acâsta pâte se aducă incidentul acela regretabil, și aș ruga pe confrații noștri să ’șl retragă demisiunea căci s’ar întâmpla de multe ori că în âre cari Ges- tiuni se fiă în divergință cu noi, și atunci n’am avea nici un cuvânt, nici să ’I acu- săm, nici să ne supărăm, nici se ne dăm demisiunea. Propuind acest amdndament, nu am fost preocupat de cât de spiritul de econemiă. Tot diu punctul de vedere al economii, trebue să facem apel la magistațl, cum am tis încă de la început, ca să îndoiască o- rele de lucru, și curtea din Bucuresci să primâscă a rămânea cu două secțiuni cum este și la Iași, âră curtea de Craiova să rămâie cu uă singură secțiune însă cu șepte membri; și pentru ce cu 7 membrii ? Numai pentru ca să pdtă presida curțile cu jurați. 1 Vedeți dâră D-lor, că noi acâstă majo- ritate, când am votat suprima ea cufțil da Focșani, nu am avut în vedere alt nimic de cât economia, și pentru aceleași m ti- ve de economie propuiti a se face și aceste reduceri la Bucuresci și la Crajova. De acea cred că acâstă onor, majoritate, care este inspirată de aceste sentimente de equitate și în interesul budgetului și a stării [nâstre financiare va vota acest amendament. D. N Fleva. D-lor ideea de economie trebuie să sa oprâscă acolo unde începe desorganisarea; onor. D. Dimancea, care face acest amendament, trebuie să se pre- ocupe de tâte articolele din legea organi- sărel judecătoresc!, care regulâdă modul constituirii curților de apel, în ceea ce privesce curtea din Bucuresci pâte că nu ar avea inconveniente căci ea are trei sec- țiuni și tot ar rămânea cu două după acel: amendament, dar pentru cele-lalte curți, mal cu sâmă acum că prin amendamentul । a ați votat le ați mal dat încă câte trei județe și ați suprimat doui membri, pen- tru acele curți va fi fârte greu. Nu vorbesc acel amendament, retrag și eii amendamen- tul ce voiam să fac în privința județului pe care ’l represint eti. D. președinte. D. Schina retrage a- mendamentul ⁷ D. M. Schina Nu 1 retrag. Amendamentul D-lul Schina nefiind susținut, se înlătură. D. N. Fleva. D-lor, onor, nostru coieg D. Știrbei ’mi face uă observațiune care șl are valârea sa. Acâstă observațiune e- ste că, după cum sunt organisate drumu rile ferate, plecând cine-va din Focșani c . să mârgă Ia Iași sati la Bucuresci, are a parcurge aceeași distanță, cu singura deosebire că spre Iași plâcă dioa, și spre Bucuresci nâptea. Prin urmare, dacă nu se câștigă din distanță, cred că nu mai e nevoie de amendamentul meu, pe care ’l retrag. Se pune la vot articolul din project și se primesce. — Se pune la vot art. 61 și se prime sce. — Se citesce art. 63 D. G. Cantilli D-lor deputațl, s’a fă- cut uă inovațiune prin art. 63 de către comitetul delegaților, care este uă fericită inovațiune în privința materiei de care se ocupă acest articol. Acâstă mare și im portantă inovațiune este acea relativă la alegerea președinților curților cu jurați. Când s’a reformat codicele penal de către precedenta Adunare, în timpul guvernului Catargiti, s’a prevtidtut desemnarea numi- rea de către primul președințe al curții de apel a președinților curților cu jurați. A tunel când s’a făcut acâstă reformă în procedura penală, am avut onâre să ridic vocea în contra acestei inovațiunl care se făcea de către acel regim. Inconvenientele unei asemenea modificațiuni ca acea făcu- tă sub regimul Catargiti sunt fârte consi- derabile. Noi așteptăm uă imparțială și independentă dare a justiției, și acâsta nu pâte esistă când primul președinte al cur- ții apelative desemnâi)ă anume pe preșe dinții curților cu jurați. Dar eti admit că pâte să fie un răii voi- tor președinte, care să numâscă aaume pe cutare consiliat în cutare afacere determi nată, pentru ca acel consiliat ar fi în con cordanță cu vederile președintelui despre cum are să se dea justiția în acel proces, și mal ales când este vorba de pncine po- litice. Așa dar, D-lor, eti felicit pe mem brii comisiunii cari au admis ideea deja se trage la sorți acei consiliarl. Ceea ce uu pot însă să înțeleg este par- tea finală a art. 63, în care se dice că, consiliaril cari ati să compună camera de punere sub acusațiune, vor putea să se o- cupe de aceste lucrări fără ca pentru acâ- sta să fie impedecațl de a lua parte la șe- dințele curții de apel. Daca acâsta însemnâtjă că atunci când el n’au de lucru la camera de punere sub a MONITORUL ORI UAL AL ROMÂNIEI eti rog pe onm. Cameră și pe D. Cantilli să lase articolul așa cum este redactat de comisiune. D. Cantilli. Eu nu mă preocup că este în art. 63 din legea organisării judecăto- resc!, dar dic că acest alineat nu are nici uă utilitate. D. ministru justiției. Ela-e utilitatea sa, pentru ca să nu se înțelâgă că membrii camerei de punere sub acusațiune să nu ia parte în ședințele curți! nici când nu aii de lucru li Camera de punere sub a- cusație. D. F. Protopopescu Pache. D-lor, co- misiunea nu primesce amendamentul pro- pus de D. Cantilli. Se puue la vot amendamentul D-lu! Cantilli și se respinge. Se dă citire disposițiunilar transi- torii și pnnându-se la vot se adoptă D ministru do justiție. La acest ar- ticol aș! dori să se adaoge că acâstă lege uu va fi executorie decât 15 dile de la promulgarea el. Uă voce. La 1 Martie. D. ministru de justiție. Să nu luăm un termen fix, căci nu seim ce se va întâmpla în Senat. Eu cred că 15 (iile de la promulgare sunt de ajuns. —Se pune la vot propunerea D-lui mini stru de justiție, și se primesce. D președinte. Acum votul se va face peste trei dile, de aceea n’a aderat D. mi- nistru la modificarea ce s’a făcut. Acum la ordinea dile! avem budgetul ministerului de interne. D. miuistru al lucrărilor publice. D. preșel nte al consiliului se află la Senat șt crezând că uu va fi la timp aicea, m’a însărcinat pe mine să susțin acest budget. D. Cantili. A remas uu vot de erl îo privința transacțiuni! cu D. Radovici. D. președinte. Atunci vom procede la votarea art. 1 din acâstă transacțiune ră- masa se vota din noii în ședința de astădl. —Se pune la vot prin bile arr. 1 și resul- tatul scrutinului este cel următor ; 1080 casație, trebue să mârgă să ia parte în șe- dintele curții, apoi ast fel se urmâdă și acum fără articolul acesta. Dacă însă îâ- semneijă, — și mie de acesta ’mi este tâ- mă,—că consiliari! cari compun camera de punere sub acusațiune, după ce au jucat rol de judecători de instrucțiune, să vină p- urmă să jâce și rolul de judecători de ședință acesta ar fi uă enormitate Și iaca dic acesta D-lo: o (jic nu numai pentru că trebue să avem garanții în justiție, dar încă și pentru că este un spirit de conve- niența care trebue să fie observat în ase- menea materie, ast-fel că, dacă acest ali- neat final ar avea înțelesul ce pare a ’l a- ves, el ar fi uă enormitate... Voci. Nu are acest înțeles. D. G. Cantdli. Dacă nu are acest în- țeles, atunci este mai bine să’l suprimăm, pentru ca să nu se dea loc la asemenea interpelațiuni, și pentru că nu este de nici uă utilitate. Pentru aceea eă am onâre a propuue supresiunea ultimului alineat de ia art. 63. D. ministru justiției In adevăr, D-lor, prima esplicare pe care o dă D. Cantilli este fârte justă, căci dacă guvernul a pre- sentat acest project de lege, a făcut’o din causă că era uă deosebire între legea or- garâsăril judecătoresc! și între codicele criminal. In legea orgaaisăril judecăto- resc! să • să punga Statului se închide pentru rămașl afară diu budget uă muncă mat tul Statului nu trebue considerat ca sin- gurul isvor de bun traiti pentru uu cetă- țân, sunt atâtea sorginț! de înavuțire în țera ndstră cari nu așteptă de cât brațe, activitate și inteligență pentru a procura acelora caii le ar esplora uă existență din cele mai bine asigurate. Acâstă transițiune de la uă stare de lu- cruri anormale la uă stare de lucruri nor- Reducerile făcute în personal s’ati în- tins neapărat și asupra materialului șice- lor-lalte cheltueli, căci comisiunea n’a perdut din vedere că prin legile de des- centrai sare, ce trebue să votăm și cari ne sunt de mult impuse de Constituțiunei acțiunea guvernului central are să fie ma, Procedând în acestă ordine de idei, co- Maitie 1875. Acestă economie fiind produsul redu- cerilor făcute la tdte ramurile ministeru- lui de interne, urmâdă să vă expun cu câtă parte a coutribuit la acâstă economie fie- care serviciu, ce reforme au necesitat u- nele din aceste reduceri și la ce discuți- aces:e tiv la abonamente la diare și cărți de bi- bliotecă căci asemenea cheltueli s’a cre- (|ut de comisiune că nu se pot face de cât îi uă stare prosperă a financelor țârei. S’a mal suprimat de asemenea articolul relativ încep dâră cu ântâia parte â cheltuele la mobile pentru minister și consiliul de PARTEA I Uheltuelt ordinar® lor ordinare din projectul de budget ela borat de comisii’.?*'. CAPIT. I. Administrația centrale. Administrația centrală care formeză âu teiul capitol al prime! părți figuresă pen- tru uă sumă de lei 170,700. în care miră personalul materialul și diversele chel- tueli. Acestă sumă, comparată cu acea de 230,370 înscrisă în budgetul anului 1876, votat îu 1875, dă uă economie de 59,670 lei § 1 Personal. Personalul înscris în budgetul exerci- țiuluî anului 1876 cu suma de lei 137.700. care s’a sporit cu lei 2,400 prin budgetul rectificativ al acelui an de Camera depu- taților îu Decembre 1875.— așa eă s a urcat la cifra totală de l i 140.100, nu figuredă în projectul de budget pe exer- cițiul anulai 1877, de cât cu suma de lei 119,400 în cât. la acest paragraf s'a rea- lisat uă economie de lei 20,700. Acâstă economie a provenit din stipri marea unor funcțiuni în administrația centrali pe cari comisiunea le-a găsit că sunt superflue : sșa d. e. de pe la diferi tele divisiuni ale ministerului sasupri mat, între altele, adjutdrele de corespon- dență, cari nu serviati, în realitate, de cât a adăposti inactivitatea șefilor de biur ir. In privința organisăril personalului ad ministrațiel centrale se propusese în sâ- nul comisiunel uă reformă tinzând a suprima o I pe direc'orele 'general men ținând pe șefii de divisiuni, ori pe a- cesti din urmă, păstrând pe directore e general. In considerațiune însă că di lectorele înlocuind adesea pe minis- tru, suprimarea lui ar fi paral’sat mersul lucrărilor avându-se apoi îu vedere eă șefi! de divisiuni sunt necesarii pentru păstrarea nnitățel serviciului ce’I privesc, acea opiniune a fost înlăturată și s’a men ținut vechiul sistem cu reducțiunele pre- vfdute în ștatul Nr. Ide personalul admi nistrațiunei centrale pe anul 1877. § 2. Material. Paragraful acesta a figurat în budgetul esercițiulul anului 1876, votat în 1875, cu uă sumă de Iei 12 320, pe care comi- siunea a redns'o, pe anul 1877, la cifra de lei 8,800 și s’a obținut uă economie de lei 3,520. Acâstă economie s’a repărțit asu- pra mal tutor articolelor diu acest para- graf. din care s’a suprimat articolul rela- 1082 OFlUlAL al KUiViANIKi 12 (24) Februarie 1877 nului a încredința priveghiarea și menți- nerea ordinel publice unul anume funcțio- nar de poliție, purtând în Bucurescl titlul de prefect de poliție, âră în cele alte ora- șe, de cap ori de comisar de poliție. Comisiunea în unanimitate, preocupată de grija de a ușura cât mal mult tesaurul public de cheltuelele ce 'lîmpovară, a fost de părere ca guvernul să nu usese de fa- cultatea ce ’I dă art. 91 din legea comu- nală de a menține poliții prin orașele cu mal mult de 3,000 locuitori și săconsimță la ștergerea lor din budget, lăsându-le în sarcina comunelor eu atât mai mult că comuna, fiind direct interesată la menține- rea ordinel și siguranței sâle publice, va îngriji să aibă uă bună poliție. D. mini- stru de interne, recunoscând justeța obser- vațiunelor comisiei, a susținut însă că sunt centruri de populațiune îosemnate a căror ordine și siguranță publică interesă nu numai localitatea dâră chiar pe întrâga țâră, că afară de acesta, acele centrnri mari de populațiune având și necesități mai mari de întâmpinat, nu pot face sacrifi- ciul celor mai neapărate ale lor trebuințe pentru a consacra uă sumă suficientă spre menținerea poliției lor, că ast-fel, Statul care este interesat și el îu menținerea or- dine! în acele centrnri de populațiune, este dator să susție cu fondurile sâle po- liția lor. In facia acestor considerațiunl invocate de D. ministru de interne, comisiunea a admis ca polițiile orașelor principale din țâră, precum Bucurescl, Iași, Crajova, Ga- lați, Brăila și Ismail, să rămână în sarci- na Statului. Ast-fel s’a menținut în bud- get și acest al treilea capitol al poliției capitalei. § 1. Personal. Personalul poliției Capitalei a fost tre cut îu budgetul anului 1876, cu uă sumă de lei 321,840. Din acâstă sumă scătjân- du-se prin budgetul reetificativ lei 92,040 și la 1 Iulie 1876 lei 4,740, în total lei 96,780, a rămas lei 225,060. Asupra aces- tei cifre comisiunea a realisat uă econo- mie de lei 38,820, căci In projectul d ■ budget jpe esercițiul anului 1077, perso- nalul poliției capitalei este înscris cu su- ma de lei 186,240. Economia ce a a rea- lisat a produs’o atât âre-care scăderi în apuntamentele personalului cât și supri- marea unor funcționari și desființarea a 2 biurouri din prefectura poliției capitalei ce s’a găsii inutile: biuroul pașapârtelor și biuroul judiciar. § 2. Material. La acest paragraf s’a făcut însemnate economii, filai tâte articolele în budgetul anului 1876 erau trecute cu cifre exage- rate, așa că materialul budgejulul acelui miniștri, de âre-ce comisiunea a constatat că atât ministerul cât și consiliul de mi- niștri posedă un mobilier destul de com- plect, luxos și nou, pentru a nu avea mult timp trebuință, nici chiar de vr’uă repa- rație. § 3. Cheltuell diverse. Acest paragraf, îa budgetul ministeru lui de interne pe esercițiul anului 1876, avea acordat un credit de lei 80,350, care sumă s’a sporit prin budgetul reetificativ din D cembre 1875 cu lei 36,500 și ast- fel cifra totală s’a nrcat la lei 116,850, care s’a redus de actualul D. ministru, cu începere de la luliti 1876, la suma de lei 114 850. Asupra acestui paragraf, comisiunea a realisat uă economie de lei 72,350. Acâstă econ 'mie a produs’o mal ales articolul re- lativ la menținerea ordinel publice. Ridi- cată la suma de 100,000 lei, în budgetul anului 1876, comisiunea a redus’o la cifra numai de lei 30,000. S’a propus de unii din membrii comisiunel chiar totala su- primare a acestor fonduri secrete, pentru consideraținnea că ele a servit adese-orl, nu pentru menținerea ordinel publice, ci pentru turburarea el, dând loc la plăsmui rile ridicole ale unul spionagifl nedemn, sau când acâsta nu se întâmpla, ele ser veaă a procura ministrului mijlocul de a face să participe la consumarea budgetu- lui persâne, a căror ajutârare nu o putea afișa în public. Pe lengă aceste cousiderațiunl de fapt, s’a mal invocat că fondurile secrete nee- sistând în câte-va state precum este Sue- dia, Norvegia și Bavaria, fără ca siguranța lor să fio îa ceva amerințată, s’ar putea desființa și la noi, fără nici un pericol, eu atât mai mult că ele sunt contrarie orga- nisațiunel nâstre sociale actuale, și în a devSr totul se face sau ar trebui să se facă la lumina mare, întinsa publicitate de care ne bucurăm, descopere desvălesce și râs- pândesee totul așa că nu mai pâte fi se- crete de Stat, și apoi nu fondurile secrete pot garanta siguranța publică, ci morali- tatea și activitatea agenților chemați ca s’o mențină. Comisiunea însă n’a voit să adopte uă reformă radicală în acestă pri- vință, căci ar ii fost să se rupă prea subit cu tradițiunea, ea s’a mărginit a reduce a- cea sumă la lei 30,000, în speranța că va fi întrebuințată mai rațional și mai în fo- losul Statului. CAP. 111. Poliția capitalei Poliția capitalei, ca și tâte cele alte po- liții din orașele care trec peste uă popu- laținne de 3,000 locuitori, sunt înființate de administrația centrală în basa art. 91 din legea comunală, care dă drept Dom- an în suma lei 571,495, bani 66. Din a câstă sumă, scătjându-se prin budgetul reetificativ lei 156,800 și de la 1 Iulie 1876, încă lei 3.300, tot mal rămăsese su- ma de lei 411,355, bani 66. In projectul de budget pe 1877, mate- rialul nu s’a trecut de cât cu suma de lei 209,395, obținându-se ast-fel uă econo- mie de lei 201,960 bani 66. Pentru a v8 da uă idee despre reducțiunele raționale ce comisiunea a făcut în acest paragraf, va fi de ajuns a nota aci câte uă cifră com- parativă. Așa de esemplu în budgetul anu- lui 1876 se acordase un credit de 4,700 lei pentru spesele cancelariei prefecturel poliției, adică mai mult de cât se acorda- se pentru articolele de cancelarie ale biu- rourilor administrației centrale, care nu e- rafi înscrise de cât cu lei 3,120, fără să se ia în considerațiune disproporțiunea ce e- sistă între biurourile poliției și acele ale ministerului. Comisiunea le a redus nu- mai la lei 1,440, de âre-ce a mal suprimat și din biurourile prefecturel poliției. Spe- sele de cancelarie ale comisielor eraiî tre- cute în budgetul anului 1876. cu cifra de lei 3,700. Comisiunea pe anul 1877, le a înscris cu cifra de lei 2,400 și în aceeași proporțiune a redus de la mai tâte artico lele acestui paragraf. CAP. IV. Administrația județelor. Acest capitol a dat nascere îo sânul co- misiunel la uă importantă discuțiune de principie. Pentru a se cunâsce în ce pro- porțiune Statul trebue să subvie la chel- tuelele administrațiunel județelor, s’a des- bătut raporturile care în un sistem de des- centralisare administrativă, trebue să esi- ste între guvernul central și județe. Una nimitatea membrilor comisiunel a recunos- cut că centralisarea politică trebue men- ținută în tâtă puterea el, că trebuesc cu sânțenie păstrate acele legături cari unesc radele cu centrul, fac din uă națiune un singur corp și asigură unitatea Statului. Acâstă centralisare politică, fără de care un Stat nu pâte să esiste, nici nu a fost pusă îi discuțiune, ceea-ce a preocupat pe comisiune a fost înlăturarea acelei een- tralisări administrative care înăbușesce ori ce acțiune, orl-ce spirit de inițiativă în fracțiuuele caro compun Statul precum sunt județele și comunele și care atrăgând tâtă viâța la centru, paralisă orl-ce miș- care în cele-alte localități. Comisiunea a stabilit principiul că afa- cerile de interes local să nu fie discutate și resolvate de cât în localitate; că tre- buințele județului și ale comunei, pe care numai ele singure le pot cunâsce mal bine tot numai ele singure cată să îngrijescă a și le satisface după putințele lor, guver nul central să nu intervie de cât numai MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) Februaria 1877 pentru a priveghia respectul și aplicarea legilor. Plecând de la acest principii!. Comisi unea recunoscând că guvernul central tre- bue să aibă un representante în județ, a menținut în budget prefecturele de județe astă-dl esistente Luând în considerare însă că dându-se comunelor și jude|elor depli- na libertate în gerarea afacerilor lor lo- cali, representanțil guvernului în județe, având uă mai restrânsă acțiune, se mal pâte micșora și numărul lor, considerând de asemenea că starea de strâmtorare a fi- nancelor nâstre nu permite Statului între- ținerea unor agențl, care chiar în sistema de administrare urmată până astă-(JI nu servesc de cât de simpli transmițâtorl al ordinelor principalului agent al guvernu- lui în județ, prefectul către capii admini- strațiunelor comunali, pentru aceste con- siderante, Comisiunea a crezut de cuvi- ință a desființa sub-prefecturele și a men- ține un număr de sub-prefecțl variând în fie care județdupă întinderea și populațiu- nea lui și servind de ajutâre prefecților în privigherea ordinel și a siguranței publice. Sistema care a servit de bnsă acestei măsure budgetare o să fie consacrată prin uă anume lege care o să regulese în mod positiv raporturile raționale dintre pute- rea centrală cu județele și comunele. Desemnându-se prin acea lege, atât pu- ferel centrale cât și județelor și comunelor uă sferă de acțiune mai conformă cu natu- ra fie-căreia dintr’ânsele și cu scopurile ce ele trebue să urmărescă în Stat, o să avem și uă mal bună administrație centrală și nisce mal regulate adininistrațiuni jude- țene și comunale. Agenții puterel centrale ne mai fiind ca în sistema actuală, însărcinați și eu îngri- jirea afacerilor locale pe care neeunoseân du-le bine, mal mult le complică de cât le regulâsă, o să ’șl concentreze tâtă acti- vitatea lor în îndeplinirea atribuțiunelor de interes general mai bine îngrijite. Administrațiunele județene și comunale la rândul lor, ne mai fiind ca astăzi tur- burate de amestecul inoportun și arbitrar al agenților puterel centrale în lucrările lor locale, o să aibă mal multă regulă în gerarea afacerilor ce le sunt încredințate. Lucrând în deplină libertate și ne mal a- vând cu cine să împărțâscă respunderea consecințelor unor acte ilegale și nesoco tite, o să dobândâscă simțimeutul respon- sabilitățel și o să se deprindă ast-fel a lua numai mâsurele cele mal înțelepte și mal nemerite. Pe lângă aceste avantage de uă ordine morală, reforma administrativă ce a servit de basă la reducerile operate de comisiu- nea budgetară la cap. IV al administrației județelor, mal produce încă după cum vom vedea mal la vale, uă notabilă economie în budgetul de cheltuell al ministerului de interne. § 1 Persoual. Tratamentul personalului prefecturilor, sub-prefecturilor și polițiilor era trecut în budgetul pentru cheltuell al ministerului de interne pe esercițiul anului 1876 cu ci- fra de 1,881,630 lei din care, scăijendu-se lei 3,300 prin reducerile operate în bud- getul acelui an cu începere de la 1 Iulie trecut, rămăsese cifra de î,878,330 lei pentru personalul administrației județelor pe anul 1876. Acest paragraf este redus de comisiunea budgetară pentru esercițiul a- nulul 1877 numai la cifra de 1,030,800 lei, și ast-fel numai asupra personalului administrației județelor s’a realisat uă eco- nomie de lei 847,530. Acâstă importantă economie a produs’o reducerea numărului sub-prefecțilorși des- cărcarea Statului de întreținerea numerâ- selor poliții din orașele de județe, cari până acum erați tâte în sarcina sa; și în a- devâr în județele Iași, Ilfov, Dolj, Mehe- dinți, Prahova, Dâmbovița, Buzâb, Argeș, Gorj și Vâlcea, avându-se în vedere numă- rul populațiunei și întinderea lor, s’a dat de fie-care câte 3 sub-prefecțl. In județele Covurluifi, Cahal, Putna, Bacătt. Râmnicu- Sărat, Teleorman, Ialomița, Oltu, Roma- națl, Muscel, Sucâva, Botoșani, Roman, Nâmțu , Tutova, Tecuciă, Vasluiu, Doro- hoiu și Vlașca , s’a lăsat numai câte doul sub-prefecțl de fie-care județ. Iar pentru județele Brăila, Bolgrad și Fălcii! s’a cre- dut suficiente câte un sub-prefect pentru fie-care din aceste județe. Din capitalele județelor mal sus notate numai la 5 s’a alocat credite pentru poli- ția lor, și anume: Iași, Craiova , Brăila, Galați și Ismail. § 2. Material. Desființarea sub-prefacților și reduce- rea numărului polițielor a produs și la a- cest paragraf uă economie de lei 61,756 ; căci pe când în budgetul esercițiulul 1876 figura cu uă sumă de lei 122,970, în pro- jectul de budget pe esercițiul anului 1872 nu s’a înscris acest garagraf de cât cu ci- fra de lei 61,214. CAPIT. V Telegrafele și poștele. Organisațiunea actuală a telegrafelor și poștelor este stabilită prin legea promul- gată la 1 luliti 1871 Sub cuvântul dea- se garanta prin acea lege uă mal bună ad ministrațiune telegrafe lor și poștelor, s’a creat noul funcțiuni a căror utilitate es- perieuța nu ne a demonstrat’o ; și ast-fel s’a sporit cu uă cifră însemnată budgetul de cheltuell al acestui servicii! dependințe de ministerul de interne. Modificațiunile mal importante ce s’au 1083 adus la orgamsarea acestui servicii! prin legea din 1871, sunt următârele : 1. S’ail creat patru circumscripțiunl te legrafo-postale, pentru ca să se pâtă găsi loc la patru inspectori care s’aâ înființat prin acea lege și să aibă cuvântul sâil de a fi și un inspector general datorit tot a- celeașî legi. 2. Sau creat perceptori spre a scuti pe șefii de stații de răspunderea bănâscă ce le incumba mal înainte și spre a procura direcțiunel ocasiunea de a înainta la uă clasă superiâră pe oficianțil inferiori fă- cendul să trâcă veste 3 sau 4 grade, nu după capacitatea lor intelectuală, ci după acea a garanției lor materială căci un sim - piu oficiant de clasă V putea deveni ofi ciant de clasai superiâră, dâce depunea uă cauțiune de 60,000 lei ca perceptor. 3. S’ail împuținat numârul gradelor atât în privința funcționarilor inferiori cât și a celor superiori. Mai înainte era 5 grade inferiâre și 4 grade superiâre, ast-fel că inferiorul, având să trâcă prin mal multe grade pânâ să adjungă la funcțiunea su- periâră , dobândea mal multă sciință și practică și era cu atât mal stimulat în lu- crare cu cât avea mal multe barierl de tre- cut pânâ să adjungă la acea funcțiune înal- tă cu care se închide cariera funcționa- rului serviciului telegrafo-postal. In legea din 1871 s’a stabilit numai 3 grade infe- riâre și 3 grade superiâre, fără ca prin a- câstă mâsură să se producă vre’un alt a- vantagiu pentru Stat de cât acela de a plăti mal scump pe unii din funcționarii infe- riori. 4. S’ail creat în fine și indemuisațT de locuință. Acestea sunt modificațiunile mal im- portante se s’au adus organisărei adminis- trației telegrafelor și poștelor prin legea din 1871 și care ating mal de aprâpe bu- getul de cheltuell al acestei administra- ți uni. Râmâne acum să vedem dâcă eh aii fost inspirate de interesul real al serviciului, safl a fost dictate numii da amorul propriu ce, în general , fie-care director de admi- nistrație are de a ’șl mări personalul pus sub a sa direcțiune pentru a’șl da uă mal mare importanță. Uă critică consciinciâsă a parte din a- ceste modificări ne va convinge că elen’aii avut de efect decât a mal spori cheltuie- lile Statului fără'ca uă neapărată trebuință să le fi reclamat. Și în adevâr, pentru ce 4 inspectori, plătiți fie-care cu lâfă de 500 lei și diurnă de 150 lei pe lună, plus în cas de inspecțiune , cu câte 4 lei de fie- care miriametru sau uă fracțiune de miria- metru ? Pentru ce un inspector general plătit cu lâfă de 550 lei și diurnă de 150 lei pe lună, plus cu câte 6 lei de fie-care miriam8,ru sau uă fracțiune de miriame- tni, în cas de inspecțiune⁹ Acest inspec- 1084 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) Februarie 1677 tor nu exista mal înainte și eu Iu!e aces- tea nu mergea mal rău. Având nisce buni funcționari îu admi- nistrațiunea centrală a telegrafelor și poș- telor se pdte exercita cel mal sigur con- trol asupra celor alte stații telegrafo-pos- tale dependințe de dânsa. Acolo unde di- recțiunea ar avea vr’uă bănuială s ar pu- ica delega uu ș«f de secțiune pentru a face inspecțiunea. Când un cas mal grav s’ar ivi directorele însuși s’ar putea transporta la facia locului spre a’l constata și îu lip- sa lui ar putea ti înlocuit la administra- țiunea centrală prin cel mal vechiu șef de secțiune. Pentru cașuri de mai mică importanță s’ar putea însărcina un șef de de stație spre a face inspecțiunea unei stații apropiate. Acâsta este procedura ce se urma înainte; și nu vedem care a fost inconvenientul el pentru a se adopta uă altă procedură mal costătâre pentru Stat. Inspectoratul înființat prin legea din 1871, necomptându-se costul transportului pe un luiriametru saii uă fracțiune de miriame- tru. a împovărat totuși budgetul de chel- luell al administrațiunel telegrafelor și poștelor cu suma de 39.600 lei pe an. înființarea perceptorilor asemenea na fost uă mal fericită creațiune; efectul ime- diat și positiv ce ea a avut a fost spori- rea budgetului de cheltuieli al adminis- trațiunel poștelor și telegrafelor că uă su- mă aprâpe mal mare de cât aceea ce a cos- tat instituirea inspectoratului; căci nisce oficianțl inferiori care nu eratt plătiți de cât cu 200 sati 250 lei pe lună, prin ră- diearea subită îe grad, ah costat pe Stat, unii 375 și alții 450 lei pe lună. înainte șeful unei stații avea singur răspunderea de întrega manipulare atât a biuroulul pos- tai cât și a celui telegrafic, precum și de sumele Încasate de aceste două biurourl și ambele biurourl erafi tot atât de biue administrate ca și astă-dl și sumele înca- sate mergeati la destinația lor tot cu a- ceași siguranță cu care se operară acuma. Chiar adl sunt stații telegrafice din cele mai importante unde încasările se urcă la ■ ă cifră colosală și totuși șeful stației, are singur direcțiunea și administrarea servi- ciului fără ca el să fie compromis îu ceva, pentru ce dar în unele stații să fie mal mulți administratori’ Pentru ce să fie un pereep- tor-șef și în același timp un șef de stație ’ Cu atât mai mult că experiența ne-a dovedit că acolo nude au fost reî perceptori, cu Iotă garanția depusă de el, totuși Statul a suferit imense păgubi? Garanția cea mii mare consistă în un control eficace exer- citat de administrația centrală asupra di- feritelor stații ce depind de dânsa și în pedepsirea exemplară a funcționarilor a- busivi și negligenți. In ce privesce inspectorii, suprimarea lo- se pâte face fără să se aducă cea mal mică complicare dâră pentru pareeptorî nu sar putea întrebuința decât uă mă- îu budgetul anului 1876 cu suma de 1,988,220 lei 2 Material. La mal lâte artic ilele acestui paragruf s’a făcut însemnate reduceri, găsindu-se mai tâte rădicate la cifre esagerate ; și de unde, materialul telegrafelor și poștelor era trecut în budgetul analul 1876 cu su- ma de 1,202,000, al nu s’a înscris în pro- iectul de budget pe 1877 de cât cu suma de lei 801,000. Este adevărat însă, că res- tituirea taxelor telegrafo-postale încasate în țâră pentru Statele străine și cotisați- unile României pentru biurourile interna- ționale din Berna precum și alte cheltuell de ordine nu s’au. trecut la acest paragraf îu pr ijestul de budget pe anul 1877, ci s’ati înscris în partea 11 a eheltuielelor ex- traordinare. CAP1T. VI. Penitenciarele §. 1. Personal. Sporirea personalului acestui servieih este datorită legii as pra regimului închi- sorilor promulgată la 1 Februarie 1874 Atunci s’a creat funcțiuni noul și s’a mă- rit apuntamentele la mal to,I funcționarii. In budgetul anului 1876 găsim perș i naiul penitenciarelor înscrise cu suma de 240,060 lei. Comisiunea D-vâstră redu când din porsonal și mii scădând din a punlamente a parvenit să trâcă acest pa- ragraf în projectul de budget pa esercițiul anului 1877 numai cu suma de lai 170 760 Pentru a se vedea cât de raționali ati fost atât scăderile la apuntameute cât și suprimările de funcțiuni ce a trebuit să se facă, vom arăta eâte-va din procedările comisiunel în acâstă privință. Directorele general al serviciului pani teaciar era trecut îu budgetul din 1876 cu uă lâfă de Iei 930 pe lună adică mai mare și de cât a directorului ministerului de interne și de cât a directorului poștelor și telegrafelor; căci cel d'âuteiii este înscris îu budget cu uă lâfă de 740 lei pe lună și cel d’al doilea, ca lâfă, nu figurâsă, de cât cu 750 lei pe lună. Comisiunea a lua» un termen de mijloc și a fixat apuntamentele directorului ser- viciului penitenciar la cifra de lei noul 800 pe lună. Sub-directorul avea în 1875 lei noul 500 pe lună, mal mult de cât uu șef de divisie din minister. EI bine, comisiunea l’a redus la 400 lei pe lună. In aceașl proporție și condusă de ace- leași considerațiuni, comisiunea a proce- dat în tâte scăclâmintele ce a făcut la a puntamentele mai 'multor funcționari. In ce privesce suprimările, ele n’au is- bit de cât acele funcțiuni cari s’au credu- cu totul inutile. Așa de esemplu s’a sut primat adjatârele de biurou din adminis- trația centrală a serviciului penitenciar pentru aceleași motive cat! afi provocat sură violentă și pâte uedrâp’ă pentru a I ușura budgetul de sumele cu care la încăr- cat înființarea lor. Tot ce s’ar putea face pentru dânșii ar fi de al ciborî la gradul ce aveau înainte de legea din 1871 și a lăsa pe șefîil de stație cu atribuția oile ce aveafi înainte de aceeași lege. Recunâscem însă, că dâcă printr’uă asemenea măvură s’ar prodnee uă economie, s’ar isbi în a- celașl timp dreptatea; căci a reîntârce pe perceptori la gradele ce aveh îu 1871, ar fi a nesocoti dreptul ce el avaafi de a îna- inta de la acel grad, de atunci și până as- tă-cjb, într’un grad sân două după vechime șefi esamen. De aceea si comisiunea nici nu a atins acâstă cestiune, mărginindu-se a realisa economii îa personal tăind nu- mai acele funcțiuni a căror desființare nu aduce nici uă perturbare, nicî uă desor- ganisare în servietă. Da aceleași vederi comisiunei a fost condusă în reducerile făcute nu numai în personalul ci și în materialul administra- ției telegrafelor și poștelor. § 1. Personal D. Director a! telegrafelor și poștelor a susținut că deâre-ee comisiunea suprimă cel patru inspectori, ’l este absilut indis- pensabile un inspector general, atât pentru ra să’I înlocuiască în cas de absență, cât și pentru a’l delega în inspecțiunea ce ne- cesită priveghierea diferitei >r sa-viei e esteriâre. Comisiune i a admis un singur inspector cu lâfa de 500 lei și diurnă de 150 lei pe lună și care, din e-âre s’ i tre- cut In serviciul de esecuțiune în projectul de budget căci el trebue să figurase în statul personalului îndată dupâ directorele ge- neral. Din se țiunea administrativă și techuică sa suprimat trauslatorele de limbele fran- cesă și germană, deâre-ie mai toți amplo- iații telegrafului sunt ținuți a cunosce a- ceste două limbi. La secțiunea comptabiikățeî s’a supri- mat un controlor da clasa I, 4 controlori de clasa II. și 2 adjunc'I. cari figurau în budgetul din 1876, căci ne fiind în acea secțiune de cât trei coatrâle, adică con- trâla telegrafică internă și internațională- coutrola poștală și internațională și con- trola veniturilor generale, este destul câte un coutrilo- pentru lin-âare dintr’âusele. Iu serviciul de eseeuțîune s’a suprimat mal âutâifi cel patru inspectori a căror inutilitate am demonstrate mai sus, s a mai redus din numărul oficianților, percepto- și elevilor, ațâți câți s’a cercetat de comi- sie că pot fi eliminați fără vre-nn preju- diciu pentru servieifi. Iu aceiași măsură s’a atins și personalul transportului expe^ dițiuneî Statului și întreținere! linielor telegrafice. Cu acâsta procedare personalul telegra- felor și poștelor s’a înscris în projectul de budget pe esencițiul anului 1877 numai cu cifra de 1,761,440 lei, pa când el figura 12 (24) Februarie 1877 MONITORUL OFiClAL AL ROMÂNIEI 108'» desființarea adjutorelor de biurou din ad- ministrația centrală a ministerului de in- terne. Erau creați acești funcționari și aci entru a asigura odihna șefii ir de biuroii. S’a suprimat architectul caren’avea cu- vântul d’a S de 6re ce în cas de trebuință se pdte recurge la architectul ministeru- lui lucrărilor publice. S’a suprimat în fine ort ce funcționar pentru care comisiunea a dobândit convin- gerea că nu era indispensabil serviciului. § 2. Material. Acest paragraf în budgetul anului 1876 era trecut cu suma de lei 662,680 ; prin budgetul rectificativ al aceluiași an votat în Decembre 1875 se mai adăogase și lei 440,000 pentru confecționarea încălțămin- tei necesare armatei. Comisiunea nici se gândea a se atinge de acest din urmă ar- ticol; căci, pe lângă avantagiul economic ce credea că produce, procurând armatei uă încălțăminte mal eflină, mai presinta și un avantagiu moral incontestabil. Este sciut de toți că nimic nu este mal fatal pentru arestați de cât a nu avâ de lucru Nefiind ocupa I ti nu se gândesc de cât la rSu, mintea lor nu se frământă de cât de idei criminale și astfel devin mai răi și mal perverși de cum erau la intrarea lor în închisdre. Munca diu contra, îi moralisâză căci se depriud cu densa, se obicinuesc a îndeplini o datorie ce este impusă ori-eă- rul om, ș’apol câștigul ce ei realiseză îl face să spere că, după expiația greșelel. o să potă pe lângă libertate să dobândes- că și 6 e-care neatârnare caro să’l apere de vi țiu. Dar dacă este bine ca Statul să dea de lucru arestaților, nu este drept însă ca el să’șl impuie pentru acâsta un sacrificii!. Din acest punct de vedere comisiunea a ținut să cunâscă modul întrebuințării a- celor 440,000 lei și resultatul cercetărilor sale a făcut’o să se convingă că; nici u- nui guvern ca guvernului român nu i se pdte aplica mal bine principiul că Statul este tot atât de nenorocit când întreprinde industria ca și când se apucă de eomerciti. Comisiunea a constatat că alocarea ace- lor 440,000 lei la penitenciarul de la Măr- ginnl s’a făcut mal mult în scopul d’a se realisa o afacere comercială și industrială. Și îu adevăr ministrul de resbel avea a- cordat un credit pentru cumpărarea încăl- țămintei armatei. Administrația centrală a serviciului penitenciar, geldsă negreșit de câștigul întreprindâtorilor particulari, s’a oferit a lua asupră’șl furnitura acelei îucă’țăminte. Spre a fi în posițiune d’a executa acâstă întreprindere, a obținut a- cel credit de 440,000 lei ce trebuia săi servescă a’șl procura materialul necesariu pentru confecționarea încălțămintei Peoâ aci operațiunea se arată a fi din cele mal regulate. Materialul transformat, prin lucrul arestaților, în cisme avea să fie predat ministerului de resbel, acesta irobuia'aăplăteseă preciuldincare se aco-jta ea sporesce, este mal forte, muncește perea și costul materialului și acela al lu- mal bine, produce mal mult și pdte, în crnlul și, astfel, sumele alocate în budge- momente de pericol, să apere cn brațe mal tul serviciului penitenciar pentru încălță- puternice existența națională. Deră, decă minte se întorcâh ca venit în tesaurul guvernul are dreptul de privighiare gene public. rală a serviciului sanitar el nu trebue în Iu realitate, însă, lucrul nu s’a petrecut astfel. Cei 440.000 lei s’au mandatat mal toți; de la ministerul de resbel s’a încasat bani pentru cișmele predate și, cu tdte a- cestea, la ministerul de finance nu s’a văr- sat nici o sumă ca venit din fabrica de cismărie de la Mărgineni. Se nu se creolă că acel 440,000 au servit și la cumpărare de mașini sati la montare de atelier, căci tdte existau mal dinainte. Comisiunea, înspăimântată de lipsa de control ce a domnit în tdtă acostă operație și neputând să-și dea sâma de întrebuin- țarea acelor 440,000 lei, a găsit de cuvi- ință a nu mal însori acâstă cifră în pro- jectul de budget pe exercițiul anului 1877, remăind ca D. ministru de interne după ancheta ce va face să ia măsurile ce va crede de cuviință în acostă privință. Ne mai trecâudu-se acestă cifră și mal făcându-se dre-care economii la cele-lalte articole de la material, acest paragraf s’a înscris pentru anul 1877, numai cu suma de M 616 073. Oi UIT Vil. Serviciul S » n i t a r. § /. Personal. Acest paragraf figura îu budgetul an i lui 1876 cn suma de 224 460 lei. In pro jectul de budget pe exercițiul anului 1877, el nu s’a trecut de cât cu cifra de iei 46,700. Cată să esplicăm de unde provine dispro porțiunea enormă dintre aceste două cifre. In budgetul anului 1876 tratamentul medicilor primari de județe era pus în sf r- ciua Statului. Comisiunea D-vostră a gă sit că plata acestor funcționari al județe- lor nu putea să privescă de cât pe județe; și a descărcat budgetul Statului de sumele ce erafi afectate ca lefi pentru acel medici. Acâstă măsură este conformă cu principiul de descenlralisare administrativă care t re- bue aplicat și la serviciul sanitar Guvernul nu trebue să mai aibă acea acțiune centralisătore care ’I s’a asigurat prin legea organisăril serviciului sanitar promulgată în 8 luniu 1874 el nu trebue să aibă și în acestă ramură a admiuistra- țiunel de cât numai acele atribuțiunl cari I garantâsă controlul general al mersului a- cestul serviciu. Așa, este drept ca puterea centrală să aibă privigbiarea mâsurelor generali de salubritate și higiena publică și de înlăturarea maladielor epidemice; căci Statul are nu însemnat,interes ca po pulațiunea țărel să se bucure de uă bună stare tisică. De la cundițiuuea lisică a po- pulațiunibo depinde în mare parte avuția și puterea unul S'at. Și în adevâr, cu ( ât uă populațiunâ este mal sănătdsă, cu a.â- interesul chiar al acestui servicii!, să cen- traliseze administrarea lui; ci e dator să o lase în îngrijirea autorităților locali cari sunt și mal direct interesate la buna stare sanitară a localităților lor. /Aceste considerațiiinl au făcut pe corni siune ca să nu înscriu în budgetul Statu- lui, la acest paragraf, de cât numai acele cheltuell de cari guvernul are absolută ne- cesitate pentru a exercita un control eficace în administrația sanitară a țărel. S’a menținut consiliul medical superior care, ca corp deliberant, se pronunță asu- pra tuturor cesiiunelor medicale de un in- teres general, olaboresă regulamentele pen- tru aplicarea legilor sanitare și ia cu un cuvânt, tdte acele măsuri generale cari ga- rantesă sănătatea salubritatea și hygiena publică. S’a păstrat direcțiunea generală care es- te organul de esecutare al măsurilor luate de consiliul medical superior și care pri- veghiasă esacta aplicare a legilor și regu- lamentelor sanitare. D. miniștrii de interne a mal reclamat înființarea unul inspector >>1 serviciului sa- nitar, susținând că ne mal lăsându-i-se ca mal nainte, ra'e un represintant direct în fie-care județ, supraveghierea și controlul o să devie imposibile dacă n i s’ar da cel pucin un agent permanent, care, prin uă iuspecțiune continuă, să’l țină în curentul serviciului sanitar și să asigure astfel, e- secularra legilor și reglementelor. Corni siuuea insă, în majoritate, u’a aderat la a- cestă propunere, a D-lui ministru, găsind că, a ât directorul general, cât și consiliul medical superior pot si îndeplinescă i - ceste atribuțiunl, eu atât mri mult că el > h sunt impuse chiar pun actuala lege de orgauisare a serviciului sanitar. Remâne dar ca acestă chestiune să o decidă onor. Adunare. §, 2. Material. Acest paragraf, înscris în budgetul anu- lui 1876 cu suma de lei 395 130 sa tre- cut în projectul de budget pe esercițiul anului 1877 cu cifra de kl 337,400. Aici uu s a putut realisa mari economii, căci comisiunea n’a voit să facă reduceri cari ar fi isbit îu existen a unor institute de bine-facere. Totu-șl, sumele afectate ca subvențiunl eforiei spitalelor civile, epi tropiel sântului Spiridon din Iași și asi 1 ului Elena Dâmna s’aii votat de comisiune sub reservă ca dacă la esaminarea budge lelor acestor institute pe anul 1877, ce va vedea că ele pot purta sarciua înireținerel lor fără subvențiunl, să se reducă subven- țiunile date de Stat până ce se va ameliora 1086 KONITORDL OFICIAL AL ROMÂNIEI H2 (24) Februarie 187? județene și legea organisațiune! judecăto resel. Suntem eu toții animați să facem tdte economiele posibile, economii la care tinde și acest project de budget, și de a- ceea cred că ar fi bine a face cu toții apel atât la comisiunea însărcinată cu modifi- carea legii organisațiunil judecătorescl , ca să vedem ce vom face cu judecătorii de plășl, cât și la onor. D. ministru de inter- ne și președintele al consiliului ca să ne presinte cât mal curând legea comunală , precum și legea consilielor județene, ast- fel că, măcar peste uă lună, să putem a- junge la realisarea economielor pe cari le putem face. —Se cere închiderea discuțiunel și pu- indu-se la vot se primesce. Se pune la vot luarea în considera - țiune a projectulul de budgetșise primes- ce în unanimitate. Articolul I și cele următore, pene la personalul divisiunel serviciului compta- bilitățel, se adoptă fără discuțiune. — Se dă citire paragrafului comptabi- litățel. D. N. Fleva. Aș ruga pe D. președinte al consiliului să ne spuie dacăbine-voies- ce a consimți la uă reducere ce am să pro puifl. D-lor, dacă ne raportăm la idea comp- tabilitățel generale, apoi ea este un cuvânt fârte pompos , fârte mare ; dâră dacă ne gândim bine la acâstă comptabilitate , apoi nu este așa de loc, comptabilitatea generală a ministerului de interne nu e nimic D. I lonescu. Ce fel nimic? Cum poți dice acâsta? D N. Fleva. D-lor, eu înțeleg să fie a cest serviciu, deră nu înțeleg să fie^cu șef de divisiune, șef de binrofi, ținătorl do re- gistre, archivar și copiști, acâsta n’o înțe- leg; să fie acest serviciu, dâră nu cu atâta personal. Efi propuifi să fie un șef de biu- rou, un archivar și registrator și doul co- piști, pentru că comptabilitatea comune- lor nu face parte din ministerul da inter- ne, numai opt județe figurcijlă aci tdte cele alte fac parte din atribuțiunele consilielor generale sau ale comitetelor permanente. Am luat informațiunl din ministerul de interne, de la funcționari cari ’ml afi spus că funcțiunile acestea sunt de prisos. Ceva mal mult, D-lor, este acolo un funcționar i care ține numai comptabilitatea fondurilor secrete și noi avem să desființăm acele fonduri. Prin urmare, rog pe D. ministru de in- terne să primâseă modificările ce propun. D. G. Cautili. Efi aș întreba pe D. mi- nistru de interne dacă D-sa nu convine împreună cu mine ca să se desființeze a cest serviciu, care mi se pare a fi uă su- perfetațiune, căci ce face șeful comptabili tăței? După informațiunile pe cari le am , nu face de cât să ordonanțede mandate și să tipăiâscă registre pentru județe, așa în starea financiară a tesaurulul public. A- câstă reservă a comisiunel a fost provocată numai de starea de strâmtorare în care se află financele țârei; ea nu țintesce a des cărca pe Stat de vă datorie ce ’I incumbă cu atât mal mult, cu căt el ’șl-a apropiat multe din donațiunile piâse cari erau des- tinate a subveni la întreținerea acestor in- stitute de bine-facere și a încuraja desvol- tarea lor. PARTEA II Cheltuelile ecstraordinare. CAP. VIII. Material. In budgetul anului 1876 erau înscrise eneltuell extraordinare pentru Telegrafe și Poște, pentru serviciul Penitenciar și pen- tru serviciul carantinesc, și tdte se urcatt la suma de lei 332 981 :o I₀₀. In projec- tul da budget pe esercițiul anului 1877 s’a alocat un credit de lei 352 000 numai pentru cheltuelile extraordinare ale Poște- lor și Telegrafelor. Acest spor în cifra cheltuielelor extraordinare există numai în aparență, căci ele nu sunt, în realitate, de cât nisce sume deja încasate de Statul român pentru statele străin» și cari tre- buesc înaintate la destinația lor. Ele exis- tau și în budgetul anului 1876, deră erau trecute la cheltuelile ordinare ale materia- lului Poștelor și Telegrafelor cu cifra de lei 300,000. înmulțirea relațiunilor dintre țâră cu străinătatea a făcut ca acestă sumă să nu fie suficientă și s a sporit cu aprâpe 48 000 lei. Cu acestă a doua parte se termină pro- jectul de budget al ministerului de interne pe esercițiul anului 1877. După cum vedeți, D-lor deputațl, buna voință n’a lipsit comisiunel D-vâstre spre a face mal mari reduceri și în cheltuelile acestui minister pentru a le pune în ar monie cu adevăratele puteri ale țărel. DA- că se va găsi că unele economii n’au fost nemerite, că altele afi fost prea radicale, uu trebue însă să se pârdă din vedere că comisiunea a lucrat sub influența spectru- lui îngrozitor al desordinel nostie finan- ciară. Noi, nu vg presintăm lucrarea co misiunel ca o operă complectă, ci numai ca o schiță modestă pe care luminele Dv. afi să’ o complectese. Raportor Gr. Vulturescu. D. vice președinte. Discuțiunea gene- rală este deschisă. D. F. iMilescu. D-lor deputațl . sunt câte-va 4ile de când puindu-se în desba-1 terea onor. Camere projectul de lege pen- tru suprimarea a parte din sub-prefecțl, D-v. ați consimțit că acel project de lege să rămâie mal la urmă, până când se vor aduce legile organice și se vor vota, pre-, cum legea comunală și legea consilielor cât mi s’ar părea că ordonanțarea s ar pu- tea face de fie care serviciu în parte și să lipsâscă șeful comptabilitățal, rămânând numai un archivar, un registrator, un co- pist, și chiar ar putea râmâne un șef de biurofi. Acum, cât pentru tipărirea regis trelor, rămâne ca fie care județ să ’șl le facă la imprimerii în capitală safi în ju- dețe pe unde se găsesc imprimerii. Prin urmare, vâ rog să primiți aceste modificări, cari nu jicnesc de loc servi- ciul, și mă unesc cu amendamentul D-lul Fleva. D. N. Fleva. D-lor, după esplicațium le date și de onor. D.Cantili, amendamen- tul meu va fi cel următor „Propun că la acest serviciu să se mau țină numai 1. Șef de divisiune cu 450 lei 1. Archivar. 1. Țiitor de registre 2. Copiști câte 110 lel“. D. I. C. Brătianu, preșetliiivele con- siliului do miniștri. D-lor deputațl, D nil din comisiunea budgetară s’att dus îu fie care minister și au studiat ce servici face fie care funcționar. Prin acest amen dament vanițl și Ziceți că să rămână nu- mai ațâți funcționari. Apoi. D-le Fleva, al fost D-ta la ministerul de interne? Nu tre- bue să mergem după Închipuiri; al vâZut D-ta serviciul ce fac acești âmenl? El or- donanțeZă și mandatâZă pentru toți func- ționari administrativi din tâtă țâra. Dâră se dice ca să facem conveoțiune cu minis- terul financelor pentru ordonanțărl, însă acâsta ar fi uă complicare așa de mare în cât ar trebui ca toi acest serviciu pe care l’ațl reduce de aici să ’l adăogațl acolo... D. Fleva Noi nu desființăm acest ser- vici fi. I). președinte al consiliului. D-lor comisiunea budgetară a fost pătrunsă de spiritul de economie și dacă ea nu a găsit de cuviință, după un studifi matur, să des- ființeZ© aceste posturi, cum voițl ca noi să facem acum în pripă nicse redncel prin care s’ar putea desorganisa serviciul ? D. N. Fleva. Onor. D. ministru mâ în- trebă dacă am fost îu ministerul de inter- ne pentru ca să pot cere aceste reduceri ? Ei bine declar că am fost și am găsit și acolo acelaș spectacol pe care l’am găsit la tâte ministerele, am găsit pefuncționa- rl mal mult stând de vorbă de cât lucrând, am vâdut pe alții lucrând împresurați de uă sumă de chârtil creZând că aceia aii mult de lucru, dâră plecând de acolo < am întâlnit peste uă jumătate oră pe Po- dul Mogoșâiel.. Eu aș ruga pe D. ministru să se ocupe cu de amănuntul de acestă cestiune, însă efi sunt convins ca reducerile ce propuic sunt raționale și după asigurările ce am, scifi fârte bine că serviciul va merge, scițl cu ce reduceri nu âte merge ’ Nu pâto merge fărăarchivar, fără registrator, dâră 12 (24) FebruariejlSÎT MONITORUL OFICIAL AL HOMANIEI 1087 fără cel alțl funcționari va merge. De aceea am făcut uă modificare amendamentulul|«ieu și am pus un archivar și un registrator. D-lor dovadă că șefii nu au de lucru scițl de unde trebue să o luațl? De la nu- mărul copiștilor. Dacă sunt doul copiști înțelegeți că șefii nu au mult de lucru, căci alt-fel nu ar fi de ajuns doul copiști la a- tâțl șefi. Prin urmare nu trebue să admi- tem un personal superior așa de mare când în budget nu vedem de cât doul copiști. D. președinte al consiliului. D-lor a- dineaorl m’am referit la comisiunea bud- getară și am <)is că nu este cu putință că acea comisiune, inspirată de dorința de a face economii să nu fi redus acest servi- ciu dacă ’l găsia de prisos, și prin ur- mare am că eii nu cred că aceste redu- ceri ce propune D. Fleva sunt bune și că ele ar putea să desorganise^e serviciul. Onor. D. Fleva dice că indată ce intră cineva în ministerul de interne nu vede de cât funcționari cari stafide vorbă. El bine efi am fost la ministerul de finance unde am șecjLut nouă luni și am scos cincl-cjecî funcționari.... Uit voce. Tot mal sunt unii de scos. D. președinte al consiliufnl Efi nu <|ic că nu ar mal fi. dâră când ne vom uita și în urmă trebuie să vedem că nu se pâte ca dintr’uă di într alta să schimbăm pe âmenil de lauă lucrare la alta căci atunci se face uă încurcătură fârte mire. Pe urmă nu se pâte ca âmenil care până acuma lu- crau cinci ore să lucreze dece de uă dată trebue să I obicinuim la acâstă muncă cu încetul. Suntem Komânl cu toții și seim că noi am mers încet, și apoi albăslimea la noi nu prea are plăcerea de a lucra. Cât pentru ministerul de interne, D. Fleva tre- bue să scie că sunt multe lucrări în sufe- rință, și dacă ți ar face toți datoria la mi- nut, atunci lucrările nu ar suferi, deră nu- mai din acâstă causă ’I vede D. Fleva plimbandu-se pe Podul iVlogoșâiel, pen- tru că nu prea sunt deprinși la uă lucrare continuă de mai multe ore. Apoi nu pâte D. Fleva să judece necesi- tățile serviciului de comptabilitate după numărul copiștilor, căci acolo n« este mult de copiat, acolo sunt registre de ți- nut, sunt mandate de ordonanțat și co- piștii nu fac decât espediaijă lucrările cu- rente, căci nu se pâte însărcina copiștii cu facerea mandatelor și cu ținerea registre- lor, ci trebue âmenî cu âre care răspun- dere și cu cunoscințe D. Fleva Am lăsat pe șeful de divisi- une. D. președinte al consiliului. AII pare bine că a lăsat D. Fleva cel puțin șeful divisiunel. Se pune la vot amendamentul D lui Fleva și se primesce.. ■ Se pune la vot articolul împreună cu aiuendamentuljD-lu! Fleva și se adoptă Se dă citire personalului registratu- rel și puindu-se la vot se primesce. Se citesce personalul presei auto- grafe D. H. ZugrăvesC'i. D-lor, este uă ceș- ti une de dreptate pe care voiesc să o su- pun la apreciarea D-v. Funcționarul de la presa autografă de 9.ci ’l văi) trecut numai cu 200 lei pe lună, pe când acela care este la ministerul lucrărilor publice este tre- cut cu 260 lei pe lună. EI bine, mie mi se pare că acâsta ar fi uă nedreptate, căci cel de la interne are mal mult de lucru de cât cel de la lucrări publice, și prin urmare am onâre să vă propun un amendament prin care cer ca și autograful de la interne să aibă tot 260 lei pe lună cât are și cel de lalucrărl pu- blice. Voci. El n’a reclamat. D. E, Protopopescu Pache. A recla- mat; avem și uă petițiune din partea sea. — Se pune la vot amendamentul D-lui Zugrăvescu și se respinge. — Se pune la vot cifra din budget și se primesce. Se dă citire paragrafului privitor la âmenil de serviciu D. E. Costinescu. Vădi aci un personal care ar putea figura la un splendid palat; văi) Șef de ușieri,.ușieri, curieri pedestri, cu- rieri călări, și mie mi se pare că ar fi prea numeros acest personal. Ast-fel dâră v’aș propune se desființați pe șeful ușierilor , curierul călare și curierul pedestru. D. B. Gherghef D-lor, de câte ori se aude în budget cuvâitul de ușier, de ser- vitor, văd de uă dată rădicâadu-se mulți- me de voci și picând: ștergeți!, ștergețil , și mai cu sâmă D. Buescu. D. vico-președiute. Vâ rog nu face,! personalități. (Sgomot). D. Buescu. D-le președinte, D-v. sun- teți acolo ca să pădli’J regulamentul, efi care n’am dis nimic mă văl acum apostro fat de D. Gherghel. Vâ rog dâră, să bine voițl a mă apăra îu contra unor asemenea acusări. D. vice-preșcdlute. Dacă D-v. ați fi făcut tăcere ați fi audit că eu am făcut ob- servațiune D-lui Gherghel. D. B. Gherghef. D-lor, declar că nu am voit să fac nici uă cestiune personală cu D. Buescu, fiind-că scifi că D-sa cunâsce economia politică, și când elice economie, trebue să fie mal competinte. Am voit însă să cjlic câ ori de câte ori e vorba de ușieri, îndată toți strigă ca să se reducă, și când e vorba de funcționari înalț!, să li se spo- râscă. AII va permite D. ministru de culte să’I aduc aminte că atunci când era vorba de profesori, s’a s’⁹ str’ îa* "biar, că sunt drepturi câștigate și cu nu numai că nu putem reduce, dâr încă trebue să adăo- gărn Vâ rog dâr să nu mal reduceți nimic de Ia at ei ușieri. Se pune la vot amendamentul D-luI Costinescu pentru suprimarea șefului de ușieri, a curierului călare și a unul curier pedestru, și se primesce. — Se pune la vot articolul întreg ast- fel modificat, și se primesce. — Se citesce paragraful cheltuelelor diverse. D M. Burilenu. Ași dori să sciu ce se înțelege prin acâstă espresiune de man- țmerea ordinii publice? Fac acâstă între- bare fiind-că am avut trista esperiență să văd că cu ocasiunea alegerilor să trămite fiă-cărul prefect de județ câte un mandat de câte 1000 sau 2000 lei din acest para- graf supranumit pentru manținerea ordinii publice. Efi «șl dori să se suprime acâstă cifră, căci avem funcționari plătiți pentru manținerea ordinii publice, și prin urma- re, el sunt datori să veghede la buna or dine. D. președinte al consiliului. D-lor, nu uitați că acest paragraf a fost de 109.000 lei și s’a redus la 30,000, și vă rog să cre- deți că este de trebuință, căci efi am avut oeasiune, și ca ministru de interne și ca ministru de finance, să dafi de multe ori din propria mea pungă pentru asemenea cheltuell, căci s’a întâmplat ca cifra alo- cată îa budget să nu fie do ajuns. Ceea ce îusemnâdA acest paragraf efi nu vă o pot spune în public, căci sunt multe lucruri despre care nu se pâte vorbi în public. Iar dâca vâ temeți de un guvern râu, stă în mâne’e D-vâstră ca unii ce sun- teți chemați să controlați pe miniștri, de a nu I tolera dâ.ă ’I veți vedea că sunt răi. Se pune la vot, suma din budget, și se primesce. D. ministru de esterne. D-lor, pre- cum ați văjut, în acest capitol este și un paragraf care privesce la plata de abona- mente, la francarea diferitelor pnblicațiunl ce se trămit în străinătate, și acest para- graf se referă la oficiul statistic. Dâr pre- cum scițl, cu ocasiunea votării budgete- lui ministerului de esterne, ați decis ca o- ficiul statistic să trâeă la ministerul de esterne, și v’aș ruga ca și acest paragraf să se trâeă în budgetul ministerului de esterne, pentru trebuința oficiului statistic. D. vice-președinte. Domnilor, este a- devârat că la votarea budgetului ministe- rului de esterne s’a hotărât ca oficiul sta tistic să trâeă la acel minister, și că atun- cea când s’a decis aeâsta, s’a scăpat din vedere ca să se votese și acest paragraf. Acum însă, fiind votat rămâne ca cu oca siunea transcrierii budgetelor să se ștârgă acest paragraf din budgetul de interne și să se înscrie în acela al ministerului de esterne. D președinte al consiliului. Precum văi), fie-care ’șl trage partea sea; dâr bine voițl a observa că îu acest paragraf este vorba și de plata de abonamente la dife rite jurnale (ilaritate). D. ministru de esterue. Nu aveți gri- 1088 MONITORUL OFICIAL AL ROMPUEl 12 (24) Februarie 1871 jă, căci nu ne vom certa, fiind-că ministe- rul de interne și de esterne și chiar cel d lucrări publice, fiind tdte în acelaș local le voiu putea pune la disposițiunea fie-că- ruia, ori de câte ou va avea trebuință, fia- rele la care se va abona oficiul statistic e — Se pune la vot, trecerea acestui pa_ ragraf la minis'erul de esterne, și se în cuviințedă. Se citesce ștatul poliției capitalei. D. N. Furculescu. Mi se pare că diur- na de 700 lei ce se dă prefectului poliției pe lângă lefa de 700 lei, este ce a txorbi- tant, este lâfa unui ministru (sgomot). Propun să se reducă diurn’ la 400 lei. — Se pune la vot, lefa prefectului și a directorului, și se primesce după cum este în budget. — Se citesce ștatul biuroulul admini strativ. D. E. Pache Protopopescu D-lor, co- mitetul delegaților, de acord cu D. mini- stru, a convenit a se adaoge un sub-șefde biuroîi și un archivar pesta acei cart figu- resă în project. Voci. La vot’ D. M. Burilenu. D-lor, am cerut cuven- tul ca să declar că nu mă unesc cu propu- nerea făcută de D. fost prefect al poliției, și etă pentru ce : Se cere să adăogim un sub-șef de biu- roti și un archivar, pentru cuventul că nu sr putea merge serviciul cancelariei fără acesta persdne. DAr, după cat văd mai la vale îu p’oject, observ că fîguresă aci doi registratori; prin urmare, avem ca perso- nal un șef de biurou, un sub-șef, doui re- gistratori, doui arehivari, 4 copiști șt un casier. Așa dor, nu înțeleg pentru ce să mai a- dăogim un sub-șef de biurou și un archi- var, pe când cu personalul actual se pot face iâte lucrările, și apoi la poliție nu e- ste așa mult de lucru ca la tribunal. D. ministru do interne. Mult mai mult are de lucru poliția D. M. Burilenu. Cred că personalul în ființă ar fi de ajuns, și cu atât mai mult uu mă unesc la acest adaos, cu cât suma ce ar resulta din reducțianile ce voim a face, uu corespunde cu suma ce ar necesita a- ceste adaose și diurnele ce ni sa propune să adăogim la sub-comisari. Afară de acesta mai este încă un alt considmut, acela ca poliția ar trebui să fiă mal rtspâudită în oraș de cât îo pre- fectură, pentru că nu stă siguranța publi că mai mult în a avea un sub-șef și un ar- chivar în cancelaria poliției de cât în a a- vea nouă sub-comisari împărțiți în oraș. Interesul nostru este ca siguranța publică să fie pădită io afară, fir nu îo cancelaria poliției. De aceea socotesc că reducțiunea celor nouă sub comisari nu pâte să militese îo favdrea .adăogirii unui sub șef și a unui registrator. Efi aș ruga pe onor Cameră să lase personalul care este astăzi îu prefectura poliției așa cum este propus de onor, co- misiune budgetară, și pe acei jnnuă sub- conisari să-I lase la locul lor^ D. I C. Brătianu, președintele con- siliului și ministru de interne D-lor, au fost trei biurouri îuainte, și din aceste trei s’au supres două și a rămas numai li- nul. Apoi decă nu vom adaoge la acesta care a iSmas un sub-șef și un archivar serviciul nu va putea merge înainte. Sunt 40,000 de chârtii cari es pe an (întreru- peri). Păcat că nu puteți face uă lege prin care să obligăm pe onor. D. Bnrilânu să fiă numai două luni la polițiă. D. M. Burilenu Archivar⁷ I) I. C. Brătianu, președintele con- sihnlui și ministru de interne. Șef de hinroîî, nu archivar! (ilaritate). Cu tâte că prefectura poliției este fârte impovo- rată nu se cere mal mult de cât a se mai adaoge 1600 lei pe an. . . (întreruperi). Apoi, D lor, mal bine funcționari mai pu- j fini și mat biuo plătiți, de cât mulțl și plătiți rău, și diu tâte numai poliția să nu fiă rău plătită. . . (întreruperi). Uă voce. Să nu fiă flămândă! D. M. Burilenu. Tpt personalul dih trecut este. D I. C. Brătianu președintele con- siliului și ministru de interne. D. M. Burilenu , care este din Turnu-Se erin, vine și ue spune lot acelaș personal este D-le Burilene, te rog, treci pe la poli- j ție și te vei convinge că nu este acelaș personal. Voci. închiderea discuțiunel. Se pune la vot, cifra din budget, împreună cu modificările comisinnii și se primesce. Cele-alte articole, până la comisiunile de culori, se adoptă fără discuțiune. Se citesce articolul comisiunilor de culori. D. vice-președinte. Aici D-I >r, s’a de- pus uu amendament prin care se propune a se suprima directorii, registratorii, ar- ehivarii și copiștii etc. Voci. AI cui este amendamentul ? D. vice-președinte. Este subscris de D-nii Em. Protopopescu Pache, Zugrăve- scu Haralambie Dimitrie Berendeiu, Poe nani Bordea și alții, lată ce dice „Propunem suprimarea cancelariei tu- tor comisiilor din capitală. Comisarii de culori vor lucra în viitor îu cancelaria prefecturel, fiind inutili ci cinci directori, cele cinci ajutâre, c I cinci registratori și acel dece copiști cuprinși îu budget. „Propunem a se reduce sub-comisiile la 33, și a li se aloca câte lei 20 pe lună ca cheltueli de cancelarie pentru fie-care despărțire și uă sumă totală de lei 1.500 pentru încălzitul localelor acest-r sub co- misii “ E. Protopopescu Pache, I. Poenaru Bordea, II. 'Zugrăvescu D Cariagdi, D. Berendeiu. D. E- Protopopescu. D-ior, fiind-că și au am subscris acest amendament, ve rog, să’ml dațl voe să-l dcsvolt. D. vice-președinte. Avețicuventul spre a desvolta amendamentul I E. Protopopescu-Pache. D-lor, co- misarii de colori au fost înființați sub re- gulamentul organic; atunci el aveați rațiu- nea de a fi, căci erafi și judecători de pace, și vg aduceți aminte că era și câte un gre fier care asista pe comisari în judecarea a- facerilor de mică importanță. Astădl ju- decarea acestor afaceri a trecut în atribu- țiunea judecătorilor de pace, și nu înțeleg pentru ce să mai avem acest personal nu- meros pe la comisiunile de colori din ca- pitală. Sciți D-vâstră ce fac acești funcționari? Nu fac de cât să transmită hârtiile de la poliție și să dică . Am onâre , D-le sub- comisar, a vă trămite alăturata chârtie, și vă mg să o dațl în priimirea cutărul. de la care veți lua chitanță, și pe urmă, după ce priimesc chitanța de la sub-comisar, Să dică iarăși Am onore, D-le prefect, ve trămite chitanța ce am luat de la D nu cutare Apoi numai pentru serviciul acesta să fac*m alâtea cheltueli, și să împovărăm Statul cu cifra de 69,000 de lei ? Pentru ca uă chârtie să ajungă îu mân le persâ nei la care e adresată trebue să trâcă prin 24 de mâni. Prin urinate trebue să des- ființăm aceste sinecure, căci în adevăr nu sunt de cât nisce sinecure fiind-că nu fac alta de cât ceea ce v am spus. Prin supre- siunea acestor impiegațl, veți face uăeco- nomie, și diu aceste economii puteți să a- dăogați la sub comisarii de despărțire, să desvoltăm aceste poliții de despărțiri, să le dăm materialul trebuitor căci astă I nu aii nici lemue cu ce să fie încăldite nici cu ce să apriudă uă lampă. Când eram prefect de poliție, am fost nevoit să fac apel la întreprinzătorii de lămpi ca să mi dea câte va lămpi, pentru ca să pot să daft lumina trebuitâre acestor âmenl, căci sciți că poliția despărțirilor trebue să tie vigilenta maieu sema noptea. De aceea, D-lor, ve rog să suprimați acești impiegațl enumerați prin amendamentul ce am propus, și din economiile ce vor resulta prin supresinuea lor, să adăogați 50 de lei pe lunăcadiuruă penUu fie care snb-c imisar și câte 20 de lei pentru chel- tuell de material, care tâte aceste adaose fac 1 500 de lei. Acestă propunere este basată pe espe- riență, esperiența nea probat că comisarii nu mat respund scopului pentru care u fost înființați, și de aceea trebui- să rean lăm ca el să fie puși sub mâna prefectului 12 (24) Februarie 1877 MONITORUL OFDaL al româniei de poliție, ast-fel ca prefectul de poliție să ’I găsâscăîn tot momentul, ca să ’I pâtă trămite unde nevoile de servicii! reclamă, de cât să ’I lăsăm cum sunt astă-dî să stea pe la comisiunile de colori, care, de și sunt legate cu prefectura de poliție prin fire telegrafice, dar când prefectul are tre- buință să cheme pe cutare safi cutare co- misar, trebue să ascepte la prefectură cât- va timp penă să dea ochi cu densul, pe câtă vreme, dacă acești comisari ar sta la prefectura poliției, pentru ori-ce împreju- rare, prefectul ’i ar putea trămite imediat acolo unde ar fi trebuință să se ducă. De aceea încă uă-dată vfi rog să primiți amen- damentul de a suprime aceste posturi ca inutili, și cu acesta vom face uă economie de 69,000 de lei, pentru că numai cu chi- riile localurilor de comisiuni se plătesce 28 200 de lei pe an. .. Uă voce. Acesta este uă eentralisare. D E. Protopopescu-Pache. Nu e cen- tralisare, din contra este uă descentrali- sare, căci organisăm mal bine 33 de poli- ții de despărțiri D G. Cantili. Aș dori să scifi mal în- teifi care este opiniunea D-lul președinte al consiliului în privința comisiuuilor ca- pitalei, să fie și uă cancelarie la acele co- misiuui sau nu ? Simte D-sa necesitatea acelor impiegați ajutâre pe lengă comisari safi nu ? uăci decă D-sa sinue necesitatea lor, atunci nu mă voiu uni cn amendamentul D-lui Pache. D. I. Brătianu, președintele consi- liului și ministru do interne. Nu me unesc nici eu și te rog să pledezi D-ta, căci eu sunt cam răgușit (ilaritate) și ’ți voiu da și eii ajutor. D. G. Cantili. D-lor deputațl, la citirea amendamentului D-lnl Pache Protopopescu efi n’am înțeles alt de cât că să remâe co- misarii fără cancelarii, fără să aibă nimic pe lengă denșii. Dar vedeți că uu comisar fără cancelarie, fără ajutore, fără director, fără copiști și cele-alte, precum sunt eî asță-^I, după actuala organisare a comi- siumlor, ar fi ceva densoriu, atunci mai bine suprimați și pe comisari, să nu mai fie nimic. Să nu se dică de onor, preopinent că sarcina comisarului nu are nici un fel de importanță, căci acâsta nu este esact și am onâre să pun în vederea onor. D. preo- pinent art. 46 din procedura codicalul pe- nal ca să vadă care sunt atribuțiunile unui comisar. D. E. Protopopescu-Pacho. N am dis nimic de comisaii, ci de cel-alt personal din cancelarie. D. G. Cantili. Apoi când lași pe comi- sar singur, fără ajtnâre, atunci nu mal lași nimic. D-lor. D. Pache, prin amendamentul ce a propus, voesce ca comisarii să tie nn fel de adiotanți ai D-sale vorbind da pe cânți era prefect, dice că să i ție acolo U Zi’o- Bolnaoi D-nil P. Arbore, N. Blaramberg, I. Co- drescu, I. C. Fundescu C. Fusea P. Geoi giadi, G. Găță, p Grigor°’eu, Gr Seruri , E. Stătescu. In concediu . D-nii A. Agioglu, T. Boiu C. Catargi P. Constantin, D Cozadini, Gr. Cozadiir G Gamulea, G. Magheru, G. Mantu, i- Mărgăritescu, D. Miclescu, G. Micleseu, N H. Nicola, G. Rădescu. I. Sturza E. Vergati, M Vladimirescu, P. Zsmfirescn C. Climescu, M. Ghelmegeanu, O Frunză. Fără aretarede motive D-nil D. Anghel, N Bujoreanu, G. Di mitrescu, A. Candiano-Popescu, N Cara- ianoglu, N. Catargi, G. Esarhu, L. Eracli de, Sc Ferechide, C. Fleva, A. Gh orghiu C. Giuvara P. Grădisteanu, T. loan. G. Macri, M Negulescu, C. Peșiacov, G- Pruncu, G. Radovici, G. Rosnovmu C. jȘoarec, A. Vamali, Gr. Vulturescu, Se. Pastia I. Carabatescu, D Leca, A. Holban și E. Protopopescu. Sumarul ședinței precedente s aprobă. Se acordă congediu D lor depui ți D. Frunză și N. Rosetti Se trămite la comisiunea de ^etițiunl petițimiile locuitorilor din comunele Poe- naril, Bolintmu și Malul Spart din dis- trictul Ilfov, precum și a mai multor lo- cuitori din comuua Corbi-MarI, districtul Vlașea. Se trămite D-lul raportor al comisiunel de petițiuul petițiunea comite: ui ren dașilor Statului. Se trămite la comisiunea comunală ?e- tițiunea locuitorilor cătunului Ghuadă nil. Se comunică Adunăreî adresa D lui mi- nistru de finance prin care cere a I se îna poia budgetul casei pensiunelor pe 1877 urmând a ’I sa aduce or cari modificări Adunarea decido a se inap< ia Se înscrie la ordinea dilel raportul ce misiunol de indigenat rulați ■ iaimptme - tenirea D-luî A. I- Popescu. Se comunica Adunăreî urmăldre.; tele- gramă din partea D-lul N. Voinov : Domnule președinte Mulțumesc om>r. Camere. Demisiumei mea fiind însă uu ac cugetat declar ca persist. 1V. Vo nov. prefectură pentru ca să corespundă mal facil în privința Gestiunilor pendinte de ordine de di care vin la poliție. Mi se pare că acesta nu este rațional, ar trebui când venițl cu asemenea amendamente să puneți ceva îu locul acestor reduceri ce susțineți să se facă. D-lor, comisiunile sunt de mult înfiin- țate la noî și trebue să puneți ceva în lo cui lor dacă este să le desființați. încă uă dată ve rog să nu uitați importanța aces- tor comisiuni, nu uitați că comisarii și sub-comisaril sunt agenții auxiliari al po- liției judiciare Onor. D. Pache dice că a fost prefect de poliție și eunâsce din es- periență ceea-ce propune, dar și efi am fost procuror general la curtea de apel din Bucuresci trei ani și jumătate, și sciu ce fac acești comisari și cei-alți ajutori ai lor Așa dar competinte este D-sa, dar și eii su it competinte în acestă materie Citiți art. 46 din procedura penală și veți vedea că dice : „Sub-prefecțil și ajutori! lor, pri- marii și ajutorii lor, comisarii de poliție și polițaii, oficeril de gendarmi, etc. vor primi denunțările crimelor și delictelor și vor căuta să descopere acele crime și de- licte, vor face procese-verbale de consta- tare ete.“ Ei bine, D-lor, un comisar care face tote acestea care trebue să facă și visite domiciliare, să mal dea și mandate, etc. etc., mi se pare că el singur nu pdte să le facă fără ajutorele cele-alte. Apoi cine are să ’l înlocuiască Amendamentul D-lui Pache pe sub-comisarl ’I pune mai sus de cât pe comisari, căci pe el ’I lasă cu cancelarie, cu ajutore, eră pe comisari nu ’I lasă cu nimic, ’l lasă să Ce numai nisce adiotanți ai prefectului. Cred dar, D-lor deputațl, că trebue să manținem acest stat pentru comisiuni așa cum este în budget, căci este cu neputință a se face leducțiunile ce se propun. D. N. Flova. Eu vfi rog, D-lor, să men- țineți comisiunile cu singura modificare de a se desființa archivaril. -Se cere închiderea discuțiunel, și punendu-se la vot se primesce. Se pune la vot amendamentul D-lnl Protopoposcu-Pache, și se respinge. — Se puno Ia vot articolul cu modifi carea propusă de D. ministru de interne și se primesce. Ședința se ridică la șese ore și se anun- ță cea următdre pe a dotia-di 5 Februarie. Ședința do la 3 Februarie, 1877 PreșMenția D-lnl președinte C. A art'i. asistat de D-nil secretari A. Vizanti, I Lățescu și M. Burileanu. Ședința se deschide la ¹ or i după a- mia-dî. Preș nț.I 92 D ni deputațl. Nu rfispuu4 la apelul nominal 59 și a- nume; D. h Fiu c des- j. D-lor. co sunt de părere să se primescă demîsiuneaț însă s.l ! se constate tot-d’uă-dată că D. Voinov prin acesta s a sustras de la uă mare obli- g ițiune ce avea în comitetul do aensare al I foștilor miniștrii, în care Camera ’I făcu* ¹ se marea onâre de a 1 alege pentm ca să m Tgă a susține acusația și î mintea cur- țel de casațiune. D-sa prin vorbe a fost cel mal ardent apărător al drepturilor Oju MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) Februarie 1877 darnică fie de persdne, fie de alt-ceva, cos- tă pe Stat uă sumă însemnată de bani, și în împrejurările de faciă nu e permis nici unui deputat să facă discuținne pe spatele contribuabililor. — Se pune la vot închiderea dișcuțiu- nel și se primesce. Se pune la vot demisiunea D-lul Voi- nov, și se primesce. D. președinte. Acum în numele Adu- nărei, ca ^espresiune a el, cu regret de- clar vacant colegiului III de Putna. D. N. Fnrculescu. InterpeleZ pe D. mi- nistru de instrucțiune publică să ne spu- nă de ce a destituit pe D. Spicq, profeso- re de limba francesă la gimnastul Mihaiu Bravul, contra avisulul consiliului supe- rior de instrucțiune publică, care opinase pentru uă anchetă. Interpeled pe D. ministru de justiție să ne spună ce s’a făcut cu acțiunea intenta- tă pentru abusurî, comise îu timpul Ca- targiesc, de inginerul M. Mănciulescu, a- gentul cel mal activ al D-lui Catargiu îu Teleorman, acțiune suspendată, pe cât sunt informat, de fostul ministru liberal D. M. Ferechide. Interpeled pe D. ministru de finance să ne spună de ce acel D. Mănciulescu. care deține 27,000 lei din banii St'.tului încă de la 1865 și care a fostcondemnat a res- titui acâstă sumă, nu se execută. Prin fa- vârea de care se bucura sub Catargiu. tri- bunalul s’a făcut că uită și nu condamnă și la dobândă întârzierea eseeutoriă sen- tinței, face pe Stat să piarilă. Interpeleij. Pe D- ministru de lucrări pu- btice daca cunâsce abusurile ce s’a făcut cu construirea în regie a podului de la Ruși Ciolonesci, districtul Teleorman, și ce măsuri a luat? S’a cheltuit 11,000 fran- ci, și pod nu există astă-di. Fie-care par de pod revine la preciurl exorbitante, și inginerul face raport fals că s’a terminat lucrarea, pe când abia era începută. Se ne spună D. ministru daca cunâsce asemenea abusurile ce s’au comis tot în timpul Catargiesc de D. Mănciulescu cu ocasiunea eonstruirel sioselel județene Turnul-Alexandria, și ce măsuri a luat sau are de gând să iea? Interpelez pe D. ministru de justiție ce s’a făcut cn președintele, suplinintele și substitutul de la tribunalul de Teleorman cari au comis delictul de violare de do- miciliu și afl comismal multe acte imorale contra cărora am reclamat la Cameră, și minister cerând destituirea și darea în ju- decată, după cum am promis țerel prin programul nostru? D președinte Se va comunica guver- nului. Acum la ordinea Zilei avem mal întâii! votarea projectulul de lege, prin care se aprobă convenția nea încheiată, între co- muna Ploescl și D. Radovici. D președinte al consiliului. Fiindcă nâstre, șl astă-dl când este vorba să fie a- perător și prin fapte, vine de se sustrage le Ia acestă obligațiune cu care Camera ’i a făcut onârea de a ’l însărcina. (Sgo- mot, întreruperi). Eu nu înțeleg patrio- tismul numai în vorbe. (Sgomot). D. Manolache Costache. înțeleg fârte bine ca Adunarea să invite pe un deputat a ’și retrage demisiunea, dar când el, din motive care nu blesâdă întru nimic sus- ceptibilitatea Adanărel stăruesce în de- misiunea sa, nu cred că este permis unui deputat de a face încriminări celui ce de- mi sionâdă, Adunarea trebue pur și simplu să ia act de demisiunea sa, și chiar aș ruga pe onor. Adunare ca nici să nu se trecă în procesul-verbal cuvintele dise de D Fnrculescu la adresa D-lul Voinov, care nici uu este față ca să p6tă respunde. D. Fnrculescu. Ați respuns D-vâstră. D. G. Vernescu. D-lor, s a invitat D. Voinov ca să ’șl retragă demisiunea ? Voci. S’a invitat. D. Vernescu. Apoi, D-lor, dacă s’a in- vitat, și D-sa respunde că persistă, acâsta va să ijică că are uă hotrărîre determinată ;i noi nu putem de cât cu regret să ’I pri- mim demisiunea. Cât pentru motivele spu- se înainte de unii din D-nl preopineuțl, aș dori și eu, conform cu cele esprimate de D Manolache Costache ca să nu se facă mențiune de densele în procesul-verbal, fiind-că nu se pdte dice unui om, care nu mal voesce a sta pe aceste bănci, că s’a sustras de la îndeplinirea datorielor sale, și mai ales la adresa unei persâne care o cunâscem cu toții că nu s’a dat nici uă- dată îndărăt de la îndeplinirea datorielor sale. Afară de acestea, D-lor, mal este și acel principiu cunoscut că nimeni nu se pdte acusa în lipsă. Așa dară, dacă Adunarea primesce de- misiunea D-lui Voinov, nu trebue să o pnmâscă ast-fel în cât să remâuă uă pată pe fruntea acelui deputat demisionat. foci. închiderea discuțiunel. D. N. Fnrculescu. D-lor, tocmai pentru ceea-ce v’a spus D. Vernescu, dacă ar fi adevărate disele D-sale, cer să nu se în- chidă discuțiunea. Am fost acusat efl care sunt presinte și trebue să mă apăr. Dacă nu voițl să ’ml dați cuvântul voiii face ces- liuoe personală, și tot voifl respunde ca să arătcăargumentațiunea D-lul Vernescu este falșă. (Sgomot, întreruperi). Puteți să faceți orl-ce veți voi, dar când va tratat D. Vernescu de minte nesănetosă și neîrdrdgă n’ațl protestat (întreruperi, sgomot) D. Vernescu a avut idei greșite și aș vrea ca discuțiunea să fie liberă ca să vS demonstrez acâsta. Voci. închiderea discuțiune! D D Sturdza, ministru de finance. D le președinte, am cerut cuvântul pentru închiderea discuțiunel, fiind-că Adunarea nu trebuie să uite că ori ce discuțiune Za- mal mulți domni deputațl sunt de părere că acâstă cestiune ar trebui să fie din noi studiată.... D. G. Cantili. Majoritatea Camerei uă cere. D. președinte al consiliului. Retrag acest project de lege spre a’I studia. D. președinte. Domnul Manolache Cos tache are cuvântul pentru a’șl desvolta in terpelarea. D Manolache Costache. lepnrânn. Domnilor deputațl, n’am usat nici nu am prea abusat de libertarea cuvântului în o- norabila acâsta Adunare, și nu mi’așfl fi permis nici acum chiar, de a vă distrage de la lucrările fârte seriâse de care vă o- cupațl astă-dl, ca să desvolt interpelarea ce am anunciat guvernului dacă nu așii crede că acâstă interpelare este imperios cerut de împregiurări De la resoluțiunea ce veți lua și de la respunsul ce mi va da D. ministru și care sunt convins de mal .nainte că va fi satisfăcător, mă aștept a se aduce un serviciu mare, atât institu- țiunilor constituționali, precum și intere selor tesaurului public. Am unit interpe- larea mea atât în privința politicei din întru cât și în privința financelor. Este, domnilor un adevăr elementarii! că într’uă țâră, când s’ar clătina garanțiele constitu- ționali, când ele ar fi amenințate, pericli tate, cu voința sau fără voința guvernului cu istoria modernă în mâua a celor petre- cute la noi, voi proba că în acelaș timp tot dauna Statul a suferit în finance po- litică rea. finance rele. Ori cât de întins pare a fi câmpul in- terpelațiunel mele, totuși el va fi restrâns în cercul unei argumentațiunl indispen- sabile, ca să desvolt ideele și cugetările mele, Jasupra situațiunel, și ast-fel cred că nu voifl fi nici bănuit măcar, că aș ur mări prin interpelarea acâstă, vreun act de oposițiune în contra guvernului, căci nu pot fi atât de naiv ca să urmăresc uă asemenea țintă când am înaintea mea mal mult de cât probabilitatea că mal unani mitatea acestei Camere mi ar fi contrariă și prin urmare nu așfl putea să mă expun de a cerca marea cu degetul De aceea, domnilor, înțelegeți bine că nu pâte fi vorba de uă interpelațiune sgo- motâsă dar mal este și uă altă dificultate de care m’aș lovi, daca așfl urmări uă re criminațiune, căci ar putea fârte bine ac- tualul ministru de interne, să’ml respumlă De ce te legi de mine, când efl sunt abia de două săptămâni la acest minister ? Da- că s’au comis ceva abateri, pâte se vor fi comis sub predecesorul mefl, cât pentru mine nu al de cât a citi Monitorul să veZI circulările ce am dat Așia dar interpelarea mea nu este per sonale, nu este uă recriminațiune , este însă uă denunțare, și sunt îu drept a cere uă îndreptare. Va atârna mult de la ener- gia ce va pune guvernul, dacă va voi ca 12 (24) Februarie 1877 tM.UhiiOjiL'L uuuiAi-illi! 1091 ture. Cetățenii din Râmnicul-Sărăt au fă- cut contestări la tribunal; tribunalul pu- nea termine lungi, se apropia dioa alege- rii, noi revenem din nou în Cameră și fa- cem interpelări; de pe banca ministerială se depeșa că tribunalul va fi respundător dacă nu va cerceta procesele înaintea ale geral. El bine, nu le a cercetat înaintea a- legerei; nu a înscris pe alegătorii parti- sanl al D-lul 0. Grădiștânu; D. Grădiștâ- nu a cădut în alegere, tribunalul nu a fost tras la respundere nici penă adl. Iată un fapt. D. Lascar Costin Dar la Bârlad? D. M. C. lepurduu. Voi veni îndată și la Bârlad, dar Bârladul este uă actualitate. D-lor, au sosit alegerile, ne am grupat cu toții împreună unul lângă altul. Cu tâ- te acestea câți am eșit noi în alegerea Ca- merei de la 1875 ? Am eșit de abia un nu- măr modest de 12, dar ce este drept unul și unul, și avâm între noi și pa D. Furcu- lescu cu șerpii D-sale (mare ilaritate). Viață lungă nu am avut noi în acea Ca- meră; a trebuit să ne retragem. Nu ne ră- mânea ca să luotăm pentru apăriraa drep- turilor constituționali de cât două arme ca să dic așa: Pressa și întrunirile publice. Am usat de aceste drepturi în deplină libertate. Dar am fi putut noi obține vre un resultat⁹ Nu. Singura speranță care ne remâsese era acâstă' Oare nu cum-va gu- vernul se va amăgi ca să disolva Senatul? Și stăm la pândă dâră, dâră va nasce vre- uă desbinare între membrii guvernului, dâră se va comite vre-uă greșală de gu- vern, vre un act de impaciență, și gra- ție autorisațiunii pe care o dă Constituțiu- nea ori cărui guvern, ca printr’uă trăsură de condeiiî să ceră disolvarea unui Corp noi așteptăm cu impeciență acea disolva- re. In fine a sosit și acea disolvare, și am crezut că avend în facia nâstră numai co- legiul I și II senatorial vom putea lupta cu mal mari șanse de reușită. Așteptările nâstre, așteptările țărel, nu ah fost încelata, fiind-că în acele alegeri noi am eșit triumfători. Iu apelurile pe cari le a făcut pe acea vreme comitetele din teră sad mai bine cel central din Bucuresci, care trebuia să ’șl dea uu titlu și ’șl luase fârte legitim titlu de comitet liberal național, la apelul făcut către țeră, el denunța uu rău care nu era numai lupta de persâue, ci era lupta a însăși instituțiunilor nâstre, denunța atot puternicia guvernului și slăbiciunea ale gătorilor cari se vor găsi faciă cu atot puternicia guvernului, și asupra acestei idei voiri reveni mal în urmă, căci ea for- mâză, ca să dic așa, idea muma acelei aso- ciațiuui , fiind-că aci este vițiul princi pal, lacuna cea mai mare caro se denunța în instituțiunile nâstre, în acele manifeste. D lor , ce a contribuit la isbenda nos- tră? A contribuit tocmai diversitatea ele mentelor cari compuneau acel partid. Esjs tn realitate făgăduințele din circulară să devină un adevăr simțit de țâră. D-lor, de ce mă mefiedfi eu de circulări de asemenea natură ? Pentru că din ne- norocire, nu pentru prima âră le am citit și le am vă<|ut repetite în Cameră de pe banca ministerială și resultatul final mal în tot dauna a fost departe de a corespun- de la făgăduințe chiar de bună credință pentru că cred că în starea de slăbiciune a instituțiunilor nâstre, cu uă educațiune politică atât de greșită, cum s’a făcut de 10 sau 12 ani, eiî cred că sunt de acele neajunsuri care să comit chiar indepen- dinte de voința guvernului central; sunt neajunsuri care sunt înherinte ca să (Jic așea, lipite de slăbiciunea instituțiunilor și a garanțiilor constituționali care ar pu- tea asigura un mers regulat instituțiu- nilor nâstre și un control serios al țărel asupra petelor guvernului. Cred D-lor, că memoria D-vâstră este încă viă ; scițl ce s’a petrecut în anul 1875; ne am pomenit într’uă bună diminâță, și sunt silit aci a vorbi ceva de faptele de la 1875, de și cu- nosc tâtă reserva ce trebuie să pălesc pentru nisce miniștri cari se găsesc în a- cusațiune și prin urmare este departe de mineideia de a le cjice un cuvânt apăsător ansă uă situațiune întrâgă nu pot a nu o califica, nu pot a nu o analisa; mă ocup de greșeli politice, nu mă ocup de inculpările cari sunt date în cursul judecății. ()icâm, domnilor, că la 1875, într’uă ședință, și aci apeles la D. Verneseu, no pomenim că se face de către D. președinte al guvernu- lui de atunci teoria candidaturelor oficiale. Vă mărturisesc că atunci când am văcjut pe onor. D. Lascar Catargi u, pe care ’l cu- nosc eget beget Moldoven (ilaritate) fă- când teoria candidaturilor oficiali, teoria care abia se introdusese de câțl-va ani în Francia, am remas uimit și m’am între- bat . ce progres âre facem noi când ne grăbim să împrumutăm numai ce este răii de la străini? D. Verneseu atunci a făcut uă interpela re și am desbătut acestă theorie la acâstă tribună; s’au invocat autorități, scriitori mari etc. In cele de pe urmă Jni se i)ice: D-lor, ce vă plângeți? Vi s’au făcut nea- junsuri în listele electorali;? Nu aveți de cât a merge la tribunal, noi guvernul nu ne amestecăm. Am urmărit de aprdpe cele ce s’au pe- trecut înaintea ochilor mei la un singur tribunal la un singur județ, și veți vedea penă unde merge slăbiciunea garanțiilor nâstre. Voiesc să vorbesc de Râmnicul-Să- rat. Acolo s’a esclus din partea primăriei un număr de șepte, opt alegători din co- legiul I, și s’au adăogit cinci, șase. EI bi ne, șapte, opt esclușl, și cinci, șase adău- giți n’ar fi mare lucru în familiă vorbind, dar într un colegiu de 40. 50 alegători, un număr cât de mic restârnâ cu totul equi- librul partidelor și al diferitelor candida tă însă uă mefiență ’Ml aduc aminte că D. D. Sturdza actualul ministru de finance în urma unei călătorii ce făcuse atunci ne spunea în una din ședințele comitetu lui: EI, D ior, se teme țera. Ore nu cum- va și noi vom călea în asemenea greșeli ? Și atunci ultima speranță de îndreptare va cădoa. Ni se dicea ; deră ați trecut pnn guvern cu toții, ați făcut asemenea făgă- duințe și âtă în ce hal a ajuns țâra Era în Bucuresci tinerimea, pe care aș putea-o califica,—după cum se aședase atunci po liticesc’i, — juna stângă , partid liberal, CU;învățătură, cu studie seriâse, dâră care nu luase parte la luptele nâste politice. Bl bine, trebue să vă mărturisesc, aci in familie, că tinerii se cam feriati de bătrâni, ei diceau: D-v., D-lor, unii mai mult alții mal pucin, v’ațl cam compromis. (Hanța te); în vreme ce nouă nu ni se pâte imputa nimic. Și a trebuit mari asigurări miri promisiuni din partea nâstră, ca să ajun- gem a ne uni și a forma acel partid pu- ternic care s’a luptat pentru triumful ide- ilor proclamate atunci și adoptate de toți. Două erau ideile care dominafi la ordinea dilel: Respectul legii prin garantarea in- stituțiunilor Constituționale, și a doua, or- dinea în finance. D-lor, pot 4ice că îndată ce a cădut re- gimul trecut, guvernul care ’I a urmat în mare parte s’a silit a realisa acea progra mă. Așa de esemplu , d’abea se înființase noul minister, în luna lui Martie sau A- prilie, nu ’ml aduc bine aminte , și ca să aducă uă ușurare poporului, țSrei întregi, a suspendat legea recrutațiunii, măsură ce atunci a fost primită cu viue recunoscin ță de întrega țeră , era fidel angajamente- lor luate. Asemenea era uă plagă asupra țărel legea drumurilor, și aci pe de uă parte s a presentat un proiect de lege la Adunare pentru a se modifica legea vechiă , și de altă parte s’a amânat esecutaroa. Voci. Aci ați greșit. Voci Bine ați făcut D. președinte. Cestiune de apreciare, și vă rog să nu întrerupeți D. M. Costachi. Nu voiă răspunde nimic la aceste întrerupțiuni; ’ml reserv dreptul, când se va discuta, și cred că va veni tim pul să se discute în curând legea care s’a preseutat atunci memoria mea mă va ser vi destul de bine ca să vă probes câte pa- gube a costat pe țâră acâstă nenorocită lege. Uă voce. Și câte pagube costă pe țeră suspendarea legel. D. M Costachi. Grație măsurilor luate de D. ministru de interne și concursului dat de D. ministru de resbel, s’a făcut și alt ceva atunci, lucru caro n a produs sgo- mot, de care nu s’a vorbit uicl în jurnale nici în Cameră , deră s’a făcut uu ce care a fost fârte princios populațrumlor rurale și tutulor agricultorilor, un ce care uu s a 1092 uONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12(24) Februarie Mj77 nului și alo Senatului. Așaderăse bănuesce, chiar, se răspândesce vorba mai de mult, i că se pdte disolva Senatul, acâsta e ceva I cere intră în probabilitatea dilel. i Ei D-lor ett alegător senatorial, am ' dreptul să mă adreses în corpul meu res pectiv; pentru ori-ce neajuns care mi s ar face relativ la colegiul meu pentru Senat. Acâsta e una la mână. Al douilea, D-lor, am interes solidar, ca să dic așa, ca acest Senat sau altul care ’l va înlocui, să represinte, pre cat corpul alegatorilor ’l va eesemna, ideile acelea care este menit el de a representa, ideile de moderațiune, ideile de conservațiune; așa este în cugetul Constituțiunel menirea unul Senat. Sunt bine convins că pdte să | fie idei Idrte bune care să primescă apro- barea acestui onor. Adunări și care îo cel alt corp pdte să nu trâcă, prin urmare ett unul, safi altul din D-vâstre care nu ar îm- prătășiideele majorităței în tâte Gestiunile, ar avea speranța, ar avea mângâierea că pd!e opiniunea sa va triumfa în cel alt corp, căci aceste două corpuri formâsă unitatea legislativă, și fie-care cetățân este intere- sa' la armonia și soliditatea ce trebue să esisteîntreacestecorpuri. Așa,deesemplu, se presintă în Cameră uu project de de im- posit mobiliar, saii quasi mobiliar; eii cred că Senatul ’l va respinge; se presintă ban- ca de scornpt a D-lul Buescu; ett sper că Senatul o va respinge, și altele. D-lor, mal este un alt motiv carelegiti- measă preocupările mele pentru alegerile senatoriale, i în adevăr, dâcă s’ar nasce dre-eare neînțelegeri destul de seriâse, lu- cru ce nu cred, dâră trebue să 1 admitem ca uă eventualitate, deră dic, s’ar nasce ore-care neînțelegeri cari să producă ne- mulțămiri din partea țărel contra guvernu- lui actual, și dic acâsta în abstracto, el bine, în asemenea cas colegiele senatoriale trebue să aibă tâte șansele de a putea lup- ta cu independență și libertate, șanse ce n’au avut sub guvernul trecut. Din acest punct de vedere vedeți dâră cât interes este pentru noi de a para la orl-ce lovitură s’ar aduce colegielor senatoriale. D-lor, vâ vorbiam adinâorl de comitetul oposițiune!, ’l numesc așa pentru ca să ’I datt un titlul mal scurt, și acum voiesc să vâ spun că am uă suvenire din cele mal plăcute despre cele ce discutam cu unul din membrii comitetului îo privința defec- tuosităței legel electorale. Eu care am uă idee destul de stabilită în acâstă cestiune, mă ocupasem de âre-care garanții mal mari ce s’ar putea lua pentru alegerile colegiu- lui I și al II, și discutând acâstă cestiune, se presintă onor. D. Eugeniu Stătescu și ijice : D-ta te ocupi numai de ce te dâre, dâră ett m'am ocupat și de colegiul al III unde este clasa cea mal inteliginte; și de esemplu să luăm BucuresciL EI bine, în făcut de cât pentru prima âră în Româ- nia De câte ori venea locustele în (eră, holde întregi se sacrificau. Pentru ântâia âră atenei a rBușit guvernul de a scuti țâ- ra do acestă calamitate. Voci. Acesta este adevărat. D. V. Costachi. E.ă, D-lor, că n’a re- mas guvernul ne credincios programei par- tidului. Iu partea morală etă cedicea pro- grama guvernului: „Drepturile și libertățile Constituționale fiind un bun al tutu’or Romanilor, misiu- nea nâstră va fi că atât cetățenii indivi- dual, cât și fie ca-e partid, la umbra pac- tului nostru fundamental să se folosescă de aceste drepturi. Venim la guvern fără recrimi națiuni, fără spirit de răsbunare, venim cu vina dorință nu de a sfărîma partidele, căci ființa și chiar lupta paci- nică a partidelor . . ■ etc.“. Etă deră par- tea morală a programei Acum; D-lor, trec peste tdte cele petre- cute de atunci până acum, și ocupâudu-mă numai de cestiunea do actualitate, vin la interpelarea mea relativă la listele dresate pentru colegiele Senatoriale. Aci am mare speranță că voifi avea alături cn mine pe onor. D ministru de interne cel d’ântâitt, ntru că D-sa ne-a asigurat și, sunt con- viiis de sinceritatea cuvintelor D-sâle când ’mi a dis „ori când vtl vedea un pericol pentru inștitnțiunile Constituționale, voiu fi alături" cu D-ta peniru a le apăra - Voi avea asemenea alături cu miue pe D. mi- nistru de finance, căci nimeni nu este mal interesat do cât D-aa Ia bunul mers al fi- nancelor și nimeni nu scie mal bine de cât D-sa că financele nu pot merge bine de cât sub esercițiul unul control serios din par- tea Corpurilor Legiuitâre. Voi avea lângă mine ațâți onor. D-nl deputațl, pe D. Di- mancea, pe D. Fleva etc., care eu ocasiunea unei alegeri care s’aîi discutat, mi se pare a D-lui Daniilânu, diceatt că Adunarea tre- bue să fie fârte severă ori când se va ivi ver ml bănuiala măcar de uă lovirea drep- turilor alegătorilor. Așa dâră, cum vedeți, eii cred că vă voi avea pe țoți cu mine; dâră mă întrebați D-vâstre pentru ce te o- cupi, pentru ce ai făcuta nume interpelare de listele Senatului? Ce trâbă ai D-ta, cu Senatul? Nu esc! deputat aci? Ei bine, D-lor, voiu da numai de căt motivele pen- !ru ce mă preocupă acâstă cestiune. D ior, îu acest moment eventualitatea, cum dic eu în interpelarea mea, eventualita-1 tea unor nouă alegeri senatori de este un care intră în probalitateadilel. Cât pentru Came- ră, nu cred s . sa nasc, cea mal mică umbră , de neînțelegere între D-nii miniștri și Ca- meră ; va să dică aci nu pdte să fie temă d u onflict. La Senat, îu a i-văr nu văd că esistă un spini de oposițiune sistema- tic. iârtt cred, si negreșit, D-lor, suntdâtor s vorbesc cu tâtă reserva despre acel io- i corp, cr d cL nu -sislâ acea concor- Bucurescl sunt două trei sute de advocațl, I ’anțâ perfectă de idei între vederile guver-' ingineri, profesori și apoi vin sute de câr-j ciumarl cart vîud cu ocaoa mică, sute de brutari și alte sute de meseriași, cart toți aceștia merge la vot conduși de autoritate. Ast-fel, și onor. D. Stătescu și eu, recu- noscem necesitatea unor modificări in pri- vința legel electorale relativ la colegiele I, II și III, admitâm necesitate de a se lua mal multe garanții, și conveneam că în cas de a se nasce uă luptă seriâsă între opo- sițiune și guvernul, șansa cea mal mare de isbândă pentru oposițiune, nu pâte să fie de cât în alegerile senatoriale. Din aceste puncturl de vedere, D-lor, am adresat in- terpelarea mea onor, minister Acum sî venim la fapte. Voitt Începe mal antei îi cu Bârladul, și vă voitt spune că pretutindenea s’a repetat acel sistem din trecut. D. primar, în loc de a revisui lis- tele electorale , după cum d.:ce legea și a vedea dâcă sunt comunicări primi- te din partea tribunalului, pentru a șter- ge pe unii și a înscrie pe alții, su mete mânicele, i face listele electorale ștergând vert-uă trei, patru alegători fără să fie reclamațiunl din partea cuiva; astfel a șters pe trei frați Sutescil, din cart u- nul a fost deputat în Cameră în curs de cinci ani; a șters pe D. N. Lafari, alegă- tor în Bârlad ; a șters asemenea pe fratele D-lul lorgu Radu. Și aci trebue să vâ spun că D. P. Radu în ultimele alegeri era așa de popular în cât D. Lascar Costin ’l numiaTudor Vladimirescu.... D. L- Costin. Nu ett, ci D. Nicolescu, eii nu m’am atins de țărâna lui Tudor Vla- dimirescu. D Mauolache Costalii In fiine, D-lor, faptul este că fratele D-lul lorgu Radu e scos din listele electorale. Acum, D-lor, să vă spun și cino sunt agenții? Primarul din Bârlad, un cetățân fârte energic și care a lucrat cu noi în ul- timele lupte, vădend aceste ștergeri, șl face raportul sătt către D ministru de in- terne, prin care denunță pe colegii săi că în lipsa sa aii șters pe acești domni, și ’șl dă demisiunea în 24 Ianuarie; astăzi sunt în 5 Februarie, D-vâstră puteți aprecia. Trec acum la listele județului Râmnicu Vâlcei. D-vâstră scițl că legea electorală dice: că alții sunt alegătorii colegiului ânteiu și al douilea de deputațl, și alțl sunt alegătorii de senatori. Cu tâte aces- tea publică una și aceiași listă pentru tote colegiile, fapte contra legel. Acum trecem la Putna. Aci asemenea ’mî s’a denunțat fapte asupra cărora nu vo- esc să ostenesc Camera spunându-le, dâră ceea ce pe mine mă întristâsă este că văd că cu tâtă lupta nâstră din trecut, cu tâte programele nâstre, de și snnt pe banca ministerială persâne cart trebue să insufle tâtă încrederea, pare că nimic nu s’a schim- bat- machina merge ca și întrecut, afară numai că s a schimbat machinislul. D or, vă vorbiam des j re a tot : nlerni ciaguvernamen r. iaci mă raj ortes ( 12 (24) Februaiie 1877 MON1 TOKUL OFICIAL AL KOMÂN1E1 1093 unul din pasagele cele mal frumâse ale acelei programe redigiate de până iluștrii a D-luI Cogâlnicânu. In adover, D lor, ce însemna denuuciarea pe care o facâm noi atunci? E adevărat că atot puternicia guvernamentală paralisâsă cu desăvârșire libertatea cugetării și independența ale- gătorilor, și de unde provine acesta’ Mer geți, D-lor, îu Germania,— voiu cutreiera cu D-vâstră câte-va state constituționale, și veți vedea că de la gendarmpenă la mi nistru, toți funcționarii sunt inamovibili, afară de ministru, care e amavobil func- ționarii financiari sunt inamovibili; justi ția e inamovibilă, profesorii sunt inamo- vibili. Ore D-lor, credeți D-vâstră căje po- sibil ea un cetățen să se bucure de tâtă independența sea, când sârta averel sale, a onârei sale, va putea fi supusă la fluctu- ațiunile politice? Trebue caractere fârte mari ca să lase a’Ise sdrobi tâtș interesele pentru un vot. Tâte interesele agricole ale arendașilor, ale proprietarilor, precum am denunțat și în acel manifest, atârna de la mâna administrațiunel. El, D-lor, nu e aci cestiune de a se sci decă un guvern usesă sati abusâ()ă de înrâurire; totul este de a se constata că sabia lui Damocles este și rămâne pururea atârnată asupra capului alegătorilor. Vorbind despre independența magistra- ților, să vă cites, D-lor, un mic esemplu. Sunt acum câțl-va ani,—nu spun data căci nu voesc să fac cestiune de persâne, — să presintă cine-va la mine într’uă afacere cam complicată, de tovărășie, de cifre, și cere concursul meu la un tribunal de aici. Eii l’am trămis la uă persână mal compe- tentă în partea juridică, ’I propun pe D. Vernescu. Acela ’ml răspunde ■ aud că D Vernescu nu e bine vădut de guvern ; să iau unul mai plăcut regimului. Eu am măr- turisit acest fapt D-lui Vernescu și T am arătat penă la ce grad âmenil simpli de la țâră se feresc de a lua un apărător care ar părea că e rfiti vă$ut de guvern. De abia la curtea de casațiune, unde justiția este inamovibilă, „am putut să înduplec pe a- cea persână de a lua pe D. Vernescu. Așa dâră. D-lor, vedeți într’un exemplu mic ca acesta ce rol jâcă influențele administra- tive și fluctuațiunilo justiției. Deră, ia să vedem acum care este posi țiunea funcționarului îu regimul nostru constituțional, și penă la ce grad funcțio- narul d astădl, din tâte treptele adminis trațiunif, pâte contribui el la garantarea sau la slăbirea instituțiunilor nâstre con- stituționale. Pentru acâsta, vă rog să vă puneți un moment în posițiunea unul pre- fect sau a unul președinte de tribunal. Se schimbă un minister. Bietul prefect sati președinte de tribunal, d’abia telegraful a adus bucurătârea veste pentru alții, și el începe a ’și încărca geamantanul Acesta nu trebue să vă surprindă, căci este un fapt, un lucru natural, uă slăbiciune natu- Aud pe cineva care mă întrerupe picând că nu intră acâstă cestiune în interpelarea mea Apoi, ia să vedeți cum o aduc efi do frumos (rîsete). Efi die că astădl, când pâte suntem în ajunul unor alegeri, am dreptul să cer pe lângă garanții materiale în privința func ționarilor, și uă desmințire formală a aces- tei teorii; căci, dâcă funcționarii adminis- trativi și judecătorescl, ar putea bănui măcar un moment că guvernul împărtă- șesce uă teorie atât de cutedătâre, apoi, se mal uită ei la circulărl’ Nu înțeleg el că acâsta este uă cestiune de viață și de mârte’ (aplause). Prin urmare, âtă de ce teoria acâsta importa ca să fie desmințită de guvern. D-lor, partea ânteitt a interpelărel mele, partea politică o resum în următârele în- trebări pe cari le adreses D-luI ministru de interne dâcă D-sa crede cum că ajunge circulara care a credut de trebuință să o dea în facia denunciărilor ce am făcut efi — și pâte că va fi mal aflat și D-sa alte cașuri, și dâcă nu simte și D-sa nece- sitatea de a desminți teoria care vine în agravarea situațiunel nâstre în facia ale- gStorilor ? Acum, D-lor pentru partea a doua a in terpelărel mele care este relativă la Ges- tiunea financiară, vă rog să bine voițl a suspende ședința pentru cinci minute. D. președinte. Cu învoirea Adunărel, suspend ședința pe cinci minute. La redeschiderea ședinței D. președinte dă cuvântul D-luI M. Costachi , spre a continua desvoltarea interoelărei D-sale. D. M. Kostachi. D-lor, vin acum la par tea a doua a interpelărel mele, de și nu este tocmai corect când 4*° partea a doua a interpelărel mele, fiind că este tot aceiași materie. Aci voesc a vâ demonstra conexi- tatea care esistă între cestiunea Constitu- țională și între cestiunea financiară. V£ voifi demonstra că ori când s’a slăbit ga- ranțiele nâstre Constituționale, imediat să resbună acea slăbire a regimului Consti- tuțional prin suferințe financiare. A-sâră, pot dice mal tâtă nâptea, am citit ultimul document financiar care s’a scris de un an încâce asupra financelor nâstre. Este, nu uă interpelare, fiind că onor. D. Dimitre Sturdza, până a nu veni pe banca ministerială, n’a făcut uă inter- pelare, ci a făcut uă espunere a situațiunel nâstre financiare. Și vâ mărturisesc că am citit acea espunere cu uă vie plăcere, că am avut ocasiunea de a admira acea lucrare și a mărturisi recunoseința mea domnului Sturdza, care atunci era Senator, pentru neobosirea ce a pus și pune în urmărirea adevărului în privința situațiunel finan- ciare. Cu câtva timp mal ’nainte m’am ocupat și efi cu asemenea cestiunl, și recitind ceea ce am sens acum câți-va ani, pot dice că am vădut intre aceste două lucrări a rală, un ministru are rudele sale, persâue fârte oneste, pâte el să nu se gândâscă la dânșii când intră în minister ? Are pâte amici; ar putea să nu se gândâscă la el ? Are, pe urmă, partisanil săi păliticl, are , 'protegiațl, și apoi creaturele, cari aceștia j trec de la unii la alții. (Aplause). înțelegeți, domnilor, că nu fac ces- tine de persâne , ci vă demonstru uă stare politică, socială, care se face la noi. Acum, când un guvern ’șl a aședat funcți- onarii săi, și vine un timp de alegeri, func- ționarul acela care face parte din machina guvernamentală, este interesat să susțină pe șeful săfi, este uă solidaritate de inte- rese cari degenerâdă adesea-ori în compli citate. Etă, D-lor. un vițiii fundamental în ins- tituțiunile nâstre Constituționale. Slăbiciunea alegătorilor provine în mare parte de la lipsa de cultură, în mare parte că interesele sâle nu sunt destul garantate în contra fluctuațiunilor politice, în contra abusurilor administrative (aplause). Și când va sosi ora supremă unde ne vom convinge cu toții că de gâba ne îmvârtim într’un cerc vițios, și pisăm apa în piuă fără să producem nimic de cât crisa finan- ciară, atunci vom pune mâna cu toții ca să îndreptăm aceste regretabile lacune ale instituțiunilor nâstre. Dâră, daca nu putem să ajungem adl la acea îndreptare, trebue ca cel puțin guvernul să ne dea uă mână de ajutor, ca acolo unde va vedea uă în- cercare de lovire în drepturile Constituțio- nale, acolo să pună tâtă energia sa de a reprima acele încercări. Nu este nevoe ca hoțul să spargă ferâstra și să intre în casă, și apoi acolo să’l pedepsim, ci când bagă mâna pe gâm, dâcă l’am prins, să’l pedep- sim. Vedeți dâră, că mecanismul administra- ții, independente de voința guvernului... D. Furculescn. Cer cuvântul. D. M. Kostachi. Aș ruga pe D. Furcu- lescu să mărginâscă discuțiunea în limi- tele în care o pun eii, în generalități mai mult de cât în personalități cari nu pot a ne lumina. Efi fac uă discuțiune objectivă âră nu subjectivă, și am spus ceea ce as- cept de la guvern. Mal ascept ceva, și aci nu încape multă vorbă. Nu este un secret; aml că a răsărit uă teorie nouă până acum în aplicațiunea regimului nostru Constituțional, uă teorie cum că: uă Cameră ar putea lucra fără Senat... (întreruperi). Nu înțeleg dacă întreruperile acestea sunt aprobătâre sau contradicătâre... Voci Și pro și contra. D. B. Gherghely. Dâră acâsta nu face parte din interpelarea de astăzi. Manolache Kostachi. Am înțeles. Vă cam supără acâsta. Voci. Uă idee Constituțională. D. Manolache Kostachi. Efi voiu ijice anti-constituționale. 1094 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) Februarie 1877 onor. D. Sturdza și a mea uă mare identi- tate de păreri. Esistă ânsâ dre-care dife- rență între ideele D-lul Sturdza și ale mele. Este fdrte adevărat când - vedile cuvenite la prefectura de Romanați, ca să și’l primâscă. No. 2 433. Imprimeria Statului MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUC- ȚIUNE! PUBLICE. Neputându-se ocupa în mod provisor, conform legel, postul de maestru de mu sică vocală și piano de la scâla centrală de băețl din B Igrad. plătită din casa sco lei cu suma de lei 200 pe lună, ministe- rul publică din nou concurs pe dioa de 23 Iunie 1877. Concursul se va ține îo localul conser- vatorului din Iași, dinaintea comisiunel ce se va institui la timp, No. 868. 1877, Februarie 8. Neputându-se ține concursul publi- cat pe dioa de 18 Ianuarie espirat, pentru ocuparea în mod provisor, conform legel instrucțiunel, a catedrei de clinică oftal- mologică de la facultatea de medicină din Bucuresci, ministerul andind pe consiliul permanent al inslrucținnel publică un ncu concurs pentru ocuparea acestei catedre pe dioa do 15 Iunie anul curent. Concursul se va ine în dioa arătată în palatul nniversitățel din Bucuresci, din- aintm osaminitor ce se va institu la imp- No. 895. 1877, Februarie 9. Director : N. T. OrAșanu, No. 33 Sâmbătă, 12 (24> febniaim 1877 SUPLIMENT LA MOMTOKUI OKK’IAL PUBLICAȚIUN1 OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIURl JUDICIARE LIClTAȚIUNI. Tribunalul de BusS. La 19 Martie 1877 ora 10 de dimi nâță, s’a destinat a se vinde cu licitație în pretoriul acestui tribunal, însemnata mal jos avere imobilă a decedatului Petre Gheorghiu, representat prin D-na Maria Petre Gheorghiu, consdrta și tutricea de drept a casei numitului decedat, care vân- dâre este încuviințată volontar de consiliul de familie al casei numitului decedat, prin procesul-verbal cu data de 6 Noembre 1876, și aprobat de tribunal, prin procesul ver- dal. No. 5,266 din 22 Noembre 1876, prin care tutorea se autorisă a’șl fixa prețul de lei noul 4,000, pentru acest imobil de la care, adică îocuviințâsă consiliul de fami- lie ca, numita tutdre să începă concurența acesta, conform art. 681, procedura civilă. 1. Uă pereche case, situate în acest oraș, coldrea Roșie, strada Noă, construite de zid îu paente, învelite cu scânduri vechi, compuse din trei camere. 2. Uăaltă pereche case vis-a-visde cele . de sus, în curte, construite asemenea de i zid în paente, învelite cu tinichea de fer, compusă din două camere, locul pendinte de aceste case, este facia la stradă ca de stânjeni 12 și lungimea asemenea, se în- vecinesce la răsărit cu D-na Eugenia Pă- clenu, la apus cu D. Nâgu Vlădescu, la mâ^ă ndpte cu strada Nouă și la mâdă-^i cu D. Lambru Șapcaliu. Sunt somați dar toți acea cari pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, ser- vitute, chirie, privelegiu, hipotecă saiî veri ce alt drept asupra bunul I pus în vămjere ca, înaintea termenului de adjudi- cație, să se presinte la tribunal, spre a ’și esprima pretențiunile lor, ce vor fi având, la din contră, sub pedepsă de a nu li se mai ține în sâmă. Doritorii dar se vor presenta la însem- nata mai sus di ora 10 de diminâță, în pretoriul acestui tribunal, spre concurare și adjudecare. No. 1 197 1877 Februarie 4. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov. Pentru dioa de 17 Februarie 1877. s’a fixat de onor, jude de pace al ocolului II, a se vinde cu licitație pe piața tribunalelor, averea mobilă a D-lui N. Țino, pentru des- păgubirea D-lul D. Hristodorescu, se pu- blică dâră spre cunoscința tutulor amato- rilor, cu adăogire că,dâca nu se va putea termina în acea di, se va continua cu vân- dârea și în dilele următâre. No. 1 486. 1877, Ianuarie 28. — Pentru dina de 17 Februarie 1877, s’a ficsat de D-nu jude de pace al ocolu- lui V, a se vinde cu licitație pe piața tri- bunalelor, averea mobilă și trei cal, din cari unul e mânz, avere a D-lul Filip Pe- reț,pentru despăgubirea D-lul Gheorghe Solomon; se publică dâră spre cunoscința tutulor amatorilor, cu adăogire că, dâca un se va putea termina în acea di, se va continua cu vândârea și în dilele următdre. No. 1,347. 1877, Ianuarie 27. — Pentru ^ioa de 17 Februarie 1877, a’a fixat de onor, ju le de pace al ocolului II, ase vinde cu licitație pe piața tribuna- lelor,averea mobilă a D-lul P. Nicolescu, pentru despăgubirea D-lui Hristea Iva- novicl, se publică dâră spre cunoscința tutulor amatorilor , cu adăogire că , dâcă nu se va putea termina în acea di, se va continua cu vândârea și în dilele următâre. No. 1,829. 1877, Februarie 5. Pentru dioa de 17 Februarie 1877, s’a fixat de onor, tribunal de comerciu a se vinde cu licitație în facia locului, în piața Sântu George-Noiî, averea mobilă a D-lor Panait și Lazarof, care se compune din marfă de lipscănie și altele, pentru despăgubirea domnului C. Adam, se pu- blică dâră spre cunoscința titulor amato- rilor, cu adăogire că, dâca nu seva pu- tea termina în acea di, se va continua eu arendarea și în dilele următâre. No 1,991. 1877, Februarie 9. Pontru (lina de 17 Februarie 1877, s’a fixat de onor, tribunal Ilfov, secția III, a se vinde cu licitație în pretoriul acelui tri- bunal, a opt-decl acțiuni ale primei socie- tăți de cărămidă și teracotă, avere a D-lor V. Gherghel și Maria Gherghel, pentru despăgubirea D-lul M. E. Cohe”; se pu- blică dâră spre cunoscința tutulor ama- torilor. No. 1,998. 1877, Februarie 9. CITAȚ1UNT. Tribunalul Ilfov, secția II civilă D. Constantin Isvoranu, aetnalmetuo a- flat peste frontieră, dupe cum se constată din certificatul poliției capitalei cu No 2,934, din 1877, este citat ca. în fiioa de 3 Iunie viitor, să se presinte la acest tri- bunal, ora 11 ante-meridiane. spre înfăți șare cu D. doctor Alexianu pentru preten țiunl; căci, la cas contrariil, se va resolva afacerea în lipsă, conform art. 148 proce dura civilă. No. 1,185. 1877, Februarie 8. Tribunalul Ilfov, secția I corecțională. D. Răducanu Toma, calfă de cismar, cu domiciliul necunoscut, este chemat la a*- cest tribunal, în dioa de 6 Aprilie 1877. la orele 11 de diminâță, spre a fi cercetat ca prevenit pentru că a bătut pe Simeon Rosenthal; cunoscând că. de nu va fi urmă- tor, se va judeca în lipsă. No. 6,075. 1877, Februarie 7 Nae loniță, cârciumar, cu domiciliul necunoscut, este citat ca prevenit pentru bătae, a se presenta la acest tribunal, în dioa de 17 Februarie 1877; căci, în cas contrarii!, se va judeca în lipsă. No. 6 154. 1877 Februarie 7. D-na Maria Oprea, spălătorâsă, cu domiciliul necunoscut, este chemată la a- cest tribunal, în a de 12 Martie viitor, la orele 11 de di- mineță, spre a se cerceta ca prevenit în pr -ui pentru bătae; având în vedere că, ie nu va fi următor, se va judeca în lipsă. 1877, Februarie 5. — D-na Parasehiva Pârvu, cu domiciliu, necunoscut, este chemată la acest tribunal, în dioa de 12 Martie viitor, la orele 11 de limineță, spre ase cerceta ca prevenită în procesul pentru bătae; avend în vedere că, ie nn va fi urmăfâre, seva judeca în lipsă. No. 3,o79. 1877, Februarie 5. D-niI ldn Ilie și Lefter Dragomir, cu domicilinrile necunoscute , sunt che- uațl la acest tribunal, în dLî°a de 12 Măr- ie viitor, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca preveniți în procesul pentru furt ; avend în vedere că de nu va fi ur- mător, se va judeca în lipsă. No. 3,594. 1877, Februarie 5. — I). lancu Cristaehe, cu domiciliul ne- noscut, este chemat la acest tribunal, tu dLi°a de 10 Martie viitor, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae; avend în vedere că, nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 3,662. 1877, Februarie 7. —D. Nae Simionescu, cu domiciliul ne-! cunoscut, este chemat la acest tribunal, în I dioa de 10 Martie 1877, orele 11 diminâță.; spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru furt; avend In vedere că. de nu va j fi următor, se va judeca în lipsă. No. 3,668. 1877, Februarie 4. — D. Mihalache Dumitrescu . cu do- cițiul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în dioa de 12Martie viitor, la 11; ore de diminâță, spre a se cerceta ca pre- venit în procesul pentru escrocherie; având în vedere că. de nu va fi următor, se va eca în linsă. No 3 715. 1877, Februarie 7. Tribunalul de Bnsău D-na Stanca, fiica lui Cârstea Golo.i, din comuna RușavSțu. cătunul Muscel , acest¹ district, acum cu domiciliul necunoscut, se citâsă priutr’acâsta una și singura citațiu- ne, conform art. 7t din pr. cod. civil, ca, i în dioa de 7 Martie 1877 , la orele 10 de diminâță, să se presinte la acest, tribunal, spre înfăcișare în procesul eu D. lân lân, sociul sSu, pentru divorț; cunoscând că, .a ca.* mtrar, op ia mn/iia ainuoica îr. ; lipsă nform art. 148 din pr. civilă, j 'No. 11 ¹ 10. 1877, Februarie 4. bunalnl do Vlașca. D. iNicolaos Csindaros', din comuna Gi- urgiu, se citâsă ca, la 5 Aprilie viitor, o- rele 10 diminâță, să vină la a est tribu - al, .pre a se înfăcișa ca inculpat în pro cesul pentru lovire; cunoscând că, de nu va fi următor acestei citațiunl, se va apli- ca art. procedură. N". 1260 877, Ianuarie 19. — D. Petre Stăncescu, din comuna Gi- urgiu, se citâsă ca, la 7 Aprilie viitor, o- rele 10 diminâță, să vie la acest tribunal, spre a se înfăcișa ea inculpat în procesul pentru furt; cunoscând că, de nu va fi nr- mătgr acestei ci tați uni, se va aplica art. din procedură No. 797. 1877, Ianuarie 14 Tribunalul Prahova secția I. Noi prim-președiute pe lângă acest tri bunal, cităm înaintea tribunalului, prin a- câstă singură citație, pe Vasile Conțu, cu domiciliul necunoscut, ca, în dioa de 18 Martie 1877, să se presinte la acest tri- bunal, orele 10 diminâță , spre a fi între- bat în calitate de oponente asupra puncte- lor ce se va întreba; avisându-se că . ue- fiind următor, se amenda și da mandat de aducere contra sa, conform legel de proc. criminală. No. 4146. 1877, Feoruane 7. Tribunalul de Iași. _ Arhimandrit Teofan . fost egumen al monastirel Buhalniția. eu domiciliul și reședința necunoscută în Rom mia. în vir- tutea art. 71 combinat cu 76, al. 6 din pr. civilă, este citat a se presența în personă sad prin procurator admis de lege, înain- tea secției I, a acestui tribunal, la 18 A- prile 1877, orele 11 diminâță când are a se judeca procesul ee a făcut în contra D-sâ- le D. colonel Alexandru Milo pentru res- tituirea sumei de 3000 galbeni. cu pro- centul lor, depusă în mânele sete ca ga- ranțiă de defunctul Nicolae Milo , în 20 August 1854, cu ocasiunea luărel în aren- dă a moșielor din districtul Nâmțu, a sus citatei monastiri pe periodul de la 23 A- prilie 1855—23 Aprilie 1861 , aducând atuncea și probele ce va fi posedând ; la | neurmare, causa se va căuta în lipsă, eră copia dupe reclamație s’a afipt pe ușa tri- bunalului împreună cu citația presentă. No 101. 1877, Februarie 4. Judele do pace al ocolului Pi escl. D. Taclie Radoviei' cu domiciliul necu-¹ uoscnt; este citat prin acâsta una sin- gura citațiune ca, în $ioa 14 Martie 1877 orele 10 diminâță, să se presinte la aces- tă judecătorie spre înfăcișare, de a’ș sus- ține pretenția ce va fi avend, de la Staua loniță, servitâre la n» venire , se va face cele legale, conform legel. No. 694. 1877. Februarie 6 MANDATE DE ADUCERE Judele de instrucțiune al tribunalului Teleorman. — Noi președintele acestui tribunal, man- dăm și ordonăm tutulor portăreilor și «gen- ților puterei administrative, spre a aduc- înaintea nâstră, conformându-se legel. pen- tru dioa de 9 Mal 1877, pe Tudor Matei Putinei, din comuna Bănâsa, spre a fi as- cultat ca martor într’un proces. Dat astă-di la 9 Ianuarie 1877 în Tur- nu-Măgurele. No. 505. NOTIFICATIUNE Corpul pornlreilor tribunalului i«mail. Succesorii defunctului Pavel Degliel al căror nume precum șl domiciliu suna necunoscute în străinătate prin acest- snnt invitați a se presența în sala de licii tațiune a acestui tribunal, la cea ântâi d, Incrătâre. orele 10 de diminâță, după es- pirarea termenului de 3 luni, a publicațiu- nel No. 31, din 25 Ianuarie. anul curent. când urmâsă a se efectua vânzarea silită, a imobilelor lor, proprietate a defunctu- lui Pavel Degliel, situate în orașul Ismail, urmărite în pretențiunea D-lul Panu Den- drino; cunoscând că, în cas contrariă se va face vândârea în absența lor. tot uă- dată se anunciă că afiptul depublicațiune în causa ce urma a li se comunica, con- form art. 509 din pr. civil , s’a afișat pe ușa tribunalului local. No. 32. AFIPT. ribunalul de Ismail. Pentru îndestularea D-luî Pano Den- drino, de profesie comerciant, domiciliat în acest nraș, cu suma de 204 napoleoni, cu procent de 1 ¹ °/₀ pe lună . calculat de la 7 Octombre 1876, dataespirărei ter menulut și penă la achitare, plus taxele portăreilor și timbrul necesar, ce are a lua de la defunctul Pavel Degliel, repre- sentat prin succesorii sei a’l căror nume și domiciliu este necunoscut în străină tate, în basa actului de ipotecă, datat 7 Octombre 1874. înscris în registrul aces tul tribunal la No. 66. din 9 Octombre același an, remas definitiv și învestit cil 100 MONITORUL OFICIAL al KuMANIEl ;12 (24) Februarie 181- formula esecutorie. și fiind că debitorul nu a fost consecințe a achita di sa datorie nici în urma comandamentului prealabil ce ’i s’a făcut, conform art. 497 și urmă- torii din codul de procedură civilă, după ce s’a vSdut complinite actele pretinse de lege în acestă chestiune, tribunalul, prin jurnalul No. 130, din 10 Ianuarie 1877, a dispus scdtetea în vânfiâre a imobilului defunct. Pavel Deglicl , ipotecat și urmă- rit de către creditor având următârea si- tuațiune Uă casă cu pereții de cărămi- dă, acoperită eu olane, avend 3 camere și un salon, cu podelele de scânduri, un an- treu, uă bucătărie, uă sofragerie și un chelar în doue odăi, eu podelele de cără- midă, tâte acestea sub un singur acopere- mânt. Alături cu casa descrisă, uă maga- sie cu pereții de scânduri, acoperită eu o- lane, uă dughenă cu ușile în faciă despre strada Nemțescă, en pereții de cărămidă, acoperită cu olane, având și un anlrefl din partea despre ogradă, uă altă magasie în partea despre apus, cu pereții de cărămi- dă, acoperită cu olane , a treia magasie spre răsărit, în facia stradel Aristocrați- lor, pe temelie de petră, pereții de scân- duri și acoperită cu olane , sub magasia de la No. 3, ce este în partea despre apus se află un beci boltit cu cărămidă , în o- gradă nă șură cu pereții acoperementul de scânduri, asemenea tot îo ogradă se mal află un puț bokit cu cărămidă, ograda îm- prejmuită cu zaplaz de scânduri. Eră locul pe care sunt situate aceste i- mobile, precum și acel al ogrădel, este în lungime ca 33 stânjini aproximativ și 16 stânjinl asemenea lățimea, megieșite la a- pus cu imobilele defunctului Bedros, lă- sate ca legat bisericeT Luterane , la răsă- rit cu strada Aristocraților, la mâjă di cu imobilele D-lul Emanoil Popasolo și Po- runade și la mâijă-nâpte cu strada Nem- țescă. In consecință se publică vănijârea des- crisului imobil, care va avea loc în sala de licitație a acestui tribunal la cea ăn- tel di lucrătâre, orele 10 de dimineță, du- pă espirarea termenului de 3 luni, calcu- lat de la data înserărel presentei publica- ții prin Monitorul oficial, anunciându-se că concurențil ce vor dori se cumpere a- rătatele imobile, să se piesinte la tribu- nal cu garanțiile cerute de bge, asemenea se somâsă pe toți acel ce ar pretinde ver- un drept de proprietate, usufruct, servitu- te, cbirie, privilegi, ipotecă sad ori ce alt drept asupra bunurilor urmărite, să se presinte la tribunal cu pretențiile lor mal 'nainte de adjudecare, căci, îo urmă, după espirare nu li se vor mal considera. Tot uă-dată se notesă că, asupra mobi- lului în chestiune, nu figuresănicl uă sar- cină, după cum resultă din referatul D-lul grefier al acestui tribunal. No. 31. 1877, Ianuarie 25. SECHESTRU. Cerpul portăreilor tribunalnlnl Ilfov* In basa adresei onor, tribunal Ilfov, sec- ția III, No. 838, s’a sechestrat venitul i- mobilulul D-nei Maria N. Hagi Ilie , din strada Colțel, No. 7. pentru despăgubirea D-lul Eliad Alexiano, se publică deră con- form legel. No. 1906. 1377, Februarie 7. MANDATE DE INFĂCIȘARE. Judele de instrucțiune al tribunalului Ilfov. In numele legel și al M. S. Domnului, Noi C. Bncșen, judecător de instrucțiu- ne al acestui tribunal, în virtutea facultății ce ne dă legea de procedură criminală, mandăm și ordonăm ca Bernad Schonerah, cu domiciliul necunoscut, să se înfăeișese la cabinetul nostru la 7 Martie viitor, du- pă notificarea acesteia, spre a fi cercetat a- supra faptului de care este inculpat de furt Cu esecutarea acestui mandat se însăr- cinează agentul puterel publice, care se va conforma cu art. 99 din (Jisa procedură. Dat la 9 Februarie 1877. No. 1149. MANDATE DE ADUCERE. Judele de instrucțiune al tribunalului Ilfov. In numele legel și al M. S. Domnului, Noi Al I. Vartha , judele de instrucți- une al acestui tribunal, în virtutea facultă- țel ce ne dă legea de procedură criminală, mandăm și ordonăm ca, Gheorghe Sdrui- că, fost în comuna Isvârele , âră acum cu domiciliul necunoscut, să fie adus la ca- binetul nostru, în 24 ore, de la prindere, spre a ’i se lua interogatoriul pentru ră- nire Cu esecutarea acestui mandat se însăr- cinâsă agentul putefel publice, care se va conforma cu art. 99. 101. 110 și următâ- rele din disa procedură; Dat la 8 Februarie 1877. No. 541. ESTRACTE DE DECISIUNI Tribnnalnl Ilfov, secția comercială. Prin sentința pronunciată, in ședința de astădl, 5 Februarie 1877, s’a declarat în stare de faliment comerciantele losef Ei- semberg, după cererea D-ln! L. A. Gut- man. s’a fixat provisoriiî epoca încetărel plăților sele din dioa de 29 Ianuarie, da- ta intentărel acțiune!, s’a dispus sigilarea averel miscătdre a falitului și arestarea persâne! sele la arestul prefecturel poli- ției capitalei; s’a numit jude o'misar D. supleant comercial 1. Marinescu, eră sin- dic provisoriă D. advocat C. Berescu, s’a dispus publicarea aceștia în sala tribuna- lului, supunându se și lacunoscința onor, ministru al justiției, conform legel. No.1057. — Prin sentința No. 1,303, pronunțată de acest tribunal, în ședința de la 12 No- embre 1876, s’a condamnat D. D. Georgi- an, a plăti D-lul George Protopopescu, suma de lei noul 1.900, cu procentele lor legale de la 12 Iulie 1876 data protestu- lui penă la achitare, plus lei noul una sută cheltuell de instanță. Acestă sentință s’a pronunțat cu drept de apel și oposiție. conform art. 35, 36, 38 și 45 din procedura codului comercial și fiind cu domiciliul D-lul D. Georgian este necunoscut, se publică acest estract spre generala cunoscință și a D-sale. No. 1,052. 1877 Februarie 5, — Prin sentința No. 1.158, pronunțată de acest tribunal, s a condamnat D-lor 0. N. Ștefănescu Savigny și Maria Stefănes- cu Savigny, să plătescă solidaricește su- ma de 100 napoleoni D lui I. H. Cronberg, cu procentele stipulate de doul la sută pe lună de la 7 Mal 1876 data protestului No. 1,806, și până la achitare, plus lei noul 30 cheltuell de instanță. Acâstă sentință este supusă oposițiunel șt apelului, conform art 35, 36, 38 și 45 din procedura comercială. Dată și citată în ședință publică, la 12 Octombre 1876, în Bucuresci, și Sind că domiciliul D-lul 0. N.Ștefănescu Savigny este peste frontiera României, spre a se putea da copie după acâsta hotărâre, se publică spre generala cunoscință, conform art. 137 din procedura civilă. No. 1,084. 1877. Februarie 7. Prin sentința cu No. 1,158, pronunciată de acest tribunal s’au condamnat D-lor 0. N. Ștefănescu Savigni și Maria Stefă- nescu Savigni, se plătâscă solidaricesce suma de napoleoni 100 D-lul I. H. Cron- berg, cu procentele stipulate de dcui la sută pe lună de la 7 Mal 1876, data pro- testului No. 1,806 și penă la achitare, plus lei noul 30 cheltuell de instanță. Acestă sentință este supusă oposițiel și apelului, conform art. 35, 36, 38 și 45 din procedura comercială Dată și citită în ședință publică as- tă-(jl, 12 Octombre 18/6, în capitala Bu- curesci, și fiind că domiciliul D-nel Ma- ria Ștefănescu Savigni este peste frontie- ra României, spre a’I se putea da copie de pe acestă hotărâre, se publică spre ge- nerala cunoscință. conform art. 138 din procedura civilă. No. 1,086. 1877, Februarie 7. ' (24) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL KOMAN1R1 [ 101 Tribunalul Ilfov, secția II corecțională. D. llie Ion Popescu, cu domiciliul ne- cunoscut, prevenit pentru bătae, prin sen- tința No. 2,883, din 1876, s’a condamnat la 15 dile închisdre. Sentința se pronunță cu drept de oposi- ție și apel, conform legel. D. lacob Nadler cu domiciliul necu- noscut, prevenit pentru furt, prin sentința No. 184 din 1877 s’a condamnat la trei luni închisâre și la 200 lei despăgubire către reclamantul Ignatz Raica. Sentința se pronunță cu drept de opo- siție și apoi, conform legel. D. Costea Papadopolu, cu domiciliul necunoscut, prevenit pentru bătae și răni- re, prin sentința cu No. 46, din 1877, s’a condamnat la 3 luni de dile închisdre și la 60 lei noui despăgubiri civile către reela- manțil Marin Ciuraru, Gruea Păun și Geor- ;e Ivan. Sentința este supusă oposiției și apelu- lui, conform legel. D. Costache Radu, cu domiciliul ne- cunoscut, prevenit pentru bătae, prin sen- tința No. 3,593, din 1876, s’a condamnat la 25 lei amendă, eu aplicațiunea art. 28 din codul penal în cas de insolvabilitate. Sentința esie supusă oposițiunel și a- pelului, conform art. 183 și 195 din pro- cedura penală. D. Iordan Nicolae, cu domiciliul ne- cunoscut, prevenit pentru bătae, prin sen- tința No. 3,184, din 1876, s’a condamnat la 25 lei amendă, cu aplicațiunea art. 28 din codul penal în eas de insolvabilitate, pelulul, conform legel. Sentința este supusă oposițiunel și a- pelulul, conform art. 183 si 195 din pro- cedura penală. — D. Dumitru Nicolae Cârcimaru și Costache Zamfirescu, cu domiciliul necu- noscut, prevenițl pentru bătae, prin sen- tieța No. 3,699, din 1876, s a condamnat la câte 3 luni închisdre fie care. Sentința este supusă oposiției și apelu- lui, conform legel. — D. Haim Veitman, cu domiciliul ne- cunoscut, prevenit pentru bătae, prin sen- tința No. 3,575, din 1876, s’a condamnat la 15 rjile închisdre corecțională. Sentința este supusă oposițiunel și a- pelulul, conform legel D. Stan lân Cârcimaru cu domici- liul necunoscut, prevenit pentru distruge- re de sigilii! și furt, prin sentința No. 3, din 1877, s’a condamnat la uă lună de di- le închisdre corecțională. Sentința este supusă oposiției și apelu- lui, conform legel. — D. Ivan Petre, rahagiu, cu dornici-¹ liul necunoscut, prin sentința No 3,079, din 1876, i se respinge apelul făcut con- tra cărțel de judecată cu No. 1,556, din 1875, ca ne susținută Sentința este supusă oposițiunel și re cursului, conform legel. D-na Julia Laslo, cu domiciliul ne cunoscut, prevenită pentru furt, prin sen- tința No. 5, din 1877, s’a condamnat la uă lună de indica pentru a face ca se dispară exc ssele celie mai violente ale ori/imului, tussrn nrrvoasA, râgușeala, nevralgiile faciale, insomnia și a combane phthisia laryngild. Depositu in principalele pharmacii. Societatea Credttalnl Funciar Urban întrunirea adunăreî ganerale, or linare cerută de art 52 din statute, s’a fixat pen- tru diua de 6 (18) Martie 1877. Membri societățel pentru a putea lua parte la vot se vor conforma articolelor 49 și 51 din statute. Localul întrunirel este sala consiliului din marele hotel Dacia, strada Carol I No. 12. Ordinea de di pentru acâstă adu- nare este. 1 Darea de sâmă de către consiliu de administrațiune a anului 1876. 2 Esaminarea conturilor si aprobarea lor 3 . Cercetarea socotelilor pe annl 1876 și aprobarea budgetului pentru anul 1877. 4 . Alegerea a doui membri p mtru con- siliul de administrațiune cari au să fune- ționese cu începere de la 1 Ianuarie 1878. In aceași di și in acelaș local urmând conform art. 64 din statute, a se întruni Iși deteutori de scrisuri funciare urbane i se pune în vedere că pentru a putea participa la adunarea D-lor, trebue să în deplinâscă prescripțiunile articolului 65 din statute Direcțiunea. !'pitropin seminarului Nifou- Mitropolitul Fiind că la licitația ținută în <^iua de 1 Februarie curent, pentru antreprisă apro- visionărel cu carnea necesară pentru nu- trimentul elevilor și personalului de ser- viciu, pe anul curent, nu s’a presentat în- destul concurențl; se publică din nou diua de 1 Martie viitor, când D-nil amatori de a se însărcina cu acâstă antreprisă, sunt Invitați a se presenta la cancelaria epitro piei, strada Filaretu, No. 2, de la orei 12 penă la 4 post meridiane, spre a concura. No. 23. 1877 Februarie 3. SIROPÎJ Șt P ASTAdeSUCU VE b r a du MARI riM ASTHMU - CIGARETTE BWIOE Tdte mediurile cunoscute pânâ astâ-i)I contra as- thmului. nu au fostu de câtă pallialive subt tdte formele, avându de basâ belladonie, stramooium; tutunulu sau opiulu. Acâsiâ nouâ tnedicațiuoe este recomandată de către cea mai mare parte din medicii din Francia și din Streinâtate p< ,uru coinbaiterea affectiuuilor4 ale câiiloru respiratoare. — Este de ajunsu de a fuma 1V4 MONITORUL UMILUL AL BU54ÂN1EI I) Februarie j ₐᵢ ₜ SERVICIU! UE I AR N A CALEA FERATA A STATULUI MERSUL TRENURILOR pe unu BUCURESCI-GIURGIU (SMaROă VALABIL DE LA ¹⁰/₂₂ OCTOMBRE 4876 PENE LA NOUI DISPOSIȚIUNI BUCUB.ESCI-C3-IURGIU GITIRGIU-BUCURESCI kilometre ARETAREA ARETAREA de la TRENURILOR TRENURILOR BUCURESCI TRENURI TREN TRENURI TREN STAȚIUNILE MIXTE facultativ STAȚIUNILE MIXTE facultativ < de m&rfurl kilomrtrk de mărfuri • Nr. 1 Nr. 3 Nr. 103 de 1* Nr. 2 Nr. 4 Nr. 103 j ORE MIN ORE M N ORf MIN GIURGIU ORE M1N ORE MIN ORE MIM Dimin. Sera Ame^ă-^i Dimin. D.-am. BUCURESCI restaurant 9 15 5 10 12 45 Smârda 9 00 4 37 12 io j Jilava 9 35 5 30 1 08 5.000 GIURGinjBufel 9 14 4 47 12 20 j Sintesci (halta) 9 43 5 38 1 33 12.750 Frățești 9 48 4 57 12 30 î 8.200 Vidra . . 9 56 5 52 1 59 26.200 Bănesa 10 16 5 11 12 50 12.600 Gradisce (halta) 10 09 6 05 2 19 43.500 COMANAÎ Bufet p0S"'e 10 2t. 5 45 1 42 I 17.400 COMANAjBufel 10 17 6 13 3 14 47.600 i P ornire 10 35 6 13 2 17 j 24.400 Bănesa .... 10 27 6 23 3 43 54.400 Gradisce (halta) 10 51 6 23 2 37 | 28.770 Frătesci ... 11 06 7 03 4 oi 59,400 Vidra 1 1 02 6 32 3 05 || 1 45.800 GIURGIU!Bufet p,®sir® 11 28 7 26 4 n 63.500 Sintesci (halta) 1 1 12 6 48 3 30 ’ 59.250 Plecare 11 40 7 38 4 21 72.000 Jilava..... 1 1 27 6 59 3 48 T 67.000 Smărda ... 11 50 Șira Dupt-amejd BUCURESCI restaurant Dimin. 7 10 D. | i 72.000 12 _ 7 25 »• - - Șira 1 Trenurile Nr. 103 și 104 vor circula obligator in filele de Mercurea și Sâmbăta luând și căleiori de ci. și 11 pene la încetarea circutațiunei vapârelor accelerate. J , E a A T U K I A. CU LINIA DE NORD. Cursă directă intre Viena-Constantinopole și vice-versa MERCUREA ȘI SAMBATA Cursa Viena-Constantinopole: Sosire la gara Târgoviște In ora 8—30 a. m. cu trenul accelerat Nr. 2. Sosire îk >< Filaret < « 9 — cu trenul local. Plecarea din gara Filaret la ora 9—15 cu trenul Nr. 1 Cursa Constantinopole-Viena: Sosire In Giurgiu (Smârda) la 4 ore eu vapor local din Rusciuk. Sosire în Bucurescl gara Filaret cu trenul Nr. 4, la ora 7—25 in sera. Plecare din gara Filaret la ora 7 și 30 nr. cu trenul local. Sosire în gara Tergovisce la ora 7 și 45 minute. Precarea din « 8 și 15 ui. cu trenul accelerat. 3. Trenul Nr. 2: Cu trenul mixt Nr. 17 spre PitescI. 4. Trenul Nr, 104 și 4: Cu trenul accelerai- Nr. 1, la ora 8 15 minute la Brătla-Galațî, Roman, lașLSuceva, Viena, Berlin, Paris, Petersburg. 5. Trenul Nr. I : Ou trenul accelerat Nr. 2, care sosesee din Viena, Lemberg Su ceva Roman, Galați, Brăila, la oru 8 și 30 minute diiulm-ța, 6 Trenul Nr. 3 Ou trenul Nr. 6, de călători care sosesee din Galați la Brăila la ora 4 și 30 minute, dupe amddă-di. B. CU VAPOARE DANUBIENE LA GIURGIU 1. Cn vapore accelerate. 1) . Sosind la Giurgiu din șus Mercurea și Sâmbăta, la orele 12 a m trenul No. 104. 2) . Ploconi de la Giurgiu în sus Mercurea și Sâmbăta, la orele 0 sera, trenul Nr. 1 și 103. 2. Cn vapore de posta la Giurgiu. 1) . Sosind la Giurgiu din sus: a) MercurI trenul Nr. 104. b) Sâm băta trenul No. 2. c) Luni și Vineri trenul No. 4 2. Plecând de la Giurgiu în sus : a) Marți și Vineri trenul Nr C. CU CALEA FERATA OTOMANA. MERCUREA Șl SAMBATA Trenul No. 1 Cu trenul de postă care plecă la ora 1 și 40 minute p. m din Rusciuk la Varna. Trenul Nr. 4. Cu trenul de postă care sosesee în Rusciuk dit\ Varna la orale 3 p.