No. 32 Un minier 25 b Vitieri, 11 (23) Februarie 1877. MONITORUL OFICIAL al româniei BONAMENTUL: B »N, TREI-pECI ți ȘESE; ȘUSK LUNI, 20 LEI (ântâiu Ianuarie și ântâiu Iulie) ANUNCIUK1LE; LINIA DE TREI ZECI LITERE TRELDEO1 BANI (inserareaIl-a și mal departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, pânâ la cincl-ijeci linii, cinci lei; âră mal mare de einel-deel linii, deee lei DIRECȚIUNEA : strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mal departe, 30 bani linia. Anunciurile se primesc și cu anul SUMAR PARTEA OFICIALA. — Ministerul de in- terne: Decrete. — Prescurtări de decrete. Ministerul de finance Prescurtări de decre- te. — Decisiune. Ministerul cultelor și inst'-ucțimci publice Rectificare. PARTEA NEOFICIALA. — epeșf telegra fice. — Buletin esterior. — Sumarul ședinței Se- natului de la 8 Februare — Sumarul ședinței Adunărel deputaților de la9Februa le —Con tinuarea ședinței Senatului de la 20 Ianuarie. Continuarea ședinței Adunărel deputaților de la 29 Ianuarie și ședințele de la 2 și 3 Februarie. Anunciurl ministeriale. PARTEA OFICIALĂ Bucurescl 10 Februarie 1877. MINISTERUL DE INTERNE. CAROL 1, Prin grația lut Dumnetjeti și voința na- țională, Domn al Romănilor, La toți de faciă și viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No. 2,235; In virtutea art. 9 și 10 din legea consiliurilor județene, Am decretat și decretăm: Art. 1 Colegiul I electoral pentru consilierii generali de la județul Vas- lui este convocat, în dioa de 8 Martin viitor, a se întruni, la orele 10 dimi- neța, în localul comunei de reședință pentru a alege uu membru,spre împli- nirea vacanței declarată în consiliu Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret Dat în Bucurescl, la 7 Februarie 1877 CAROL. Ministru secretar d» Stat la departamentul de interne, I. c. Brătianu. No. 223. CAROL 1. Prin grația lui Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 2,234 ; Avend în vedere domnesca Nostră ordonanță cu No. 2,355, de la 23 De- cembre, anul trecut; In virtutea art. 9 și 10 din legea consiliurilor județene, Am decretat și decretăm . Art. I. Colegiul I electoral pentru consilierii generali de la județul Suce- va este convocat din noii, în dioa de 8 Martin viitor, a se întruni, la orele 10 dimineța, în localul comunei de re- ședință, pentru a alege un membru, spre împlinirea vacanței ce esistă în consiliu Art. 11. Colegiul H electoral pentru consilierii generali de la același județ este convocat, în dioa de 10 Martin viitor, a se întruni, la orele 10 dimi- neța, în localul comunei de reședință, pentru a alege doui membrii, spre îm- plinirea vacanțelor ce esistă în con- siliu. Art. 111. Colegiul III electoral pen- tru consilierii generali de la același ju- deț este convocat, în dioa de 12 Mar- tin viitor, a se întruni, la orele 10 di-¹ 7 Februarie carol; No. 220. mineța, în localul comunei de reședin- ță, pentru a alege un membru în lo- cul D-lui Dimitrie Morțun, numit pre- fect. Art. IV. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucurescl, la 1877. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne. I. C. Brătianu. CAROL I, Prin grația lui Dumnedefi și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 2 236; In virtutea art. 27, 28 și 31 din legea consiliurilor județene, Am decretat și decretăm. Alt I. Consiliul județului Olt este convocat în sesiune extra-ordinară pentru dioa de 2 Martin viitor, spre a se ocupa cu objectele următore: a) . Să verifice titlurile nonilor membri aleși în consilii); b) . Să a!6gă biuroul consiliului pentru Iote sesiunile anului; c) . Să a!6gă pe membrii și supleanții comitetului permanent. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat Ia departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucurescl, la 7 Februarie 1877 CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 225. I 01 'ÎUNi'lOKUL OFICIAL AL ROMAMEÎ 11 (23) februarie 187? CAROL I. Prin gra(ia Iul Dumnezeii și voința na țională, Domn al Românilor, La toți de fadă și viitori, sănetate\ Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No. 2,240; Având în vedere doimiescâ Nâstră ordonanță cu No. 2,248, de la 4 De- cembre, anul trecut; In virtutea art. 31 din legea consi- liurilor județene , Am decretat și decretăm Art I. Consiliul județului Doljiu este autorisat ca , în actuala sesiune extra-ordinară, să se ocupe și cu ces- tiunea privitore la chibsuirea mijloce- lor din care să se plătescă transpor- tul membrilor comisiunilor pentru fa- cerea recensementului tinerilor ce ur- mesă a trage sorți pentru contigentul anului curent. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci, la 7 Februarie 1877 CAROL Minutru secretar de Stat la departamentul de interne I C Brătianu. No. ?24 Prin decrete cu data din 7 Febru- arie 1877 , după propunerile făcute de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de interne, sunt numiți: D. N Orlenu, fost sub-prefect, sub- prefect la plasa Tohani , din județul Buseu, la vacanța ce esistă. D. Dimitrie II Jnvara, sub-prefeci in plasa Simila , din județul Tutc-va, spre împlinirea vacanței ce esistă. D. Ștefan Sand Miclescu, sub-pre- fect la plasa Crasna, din județul Vas- lui, spre împlinirea vacanței ce esistă. D locotenent Lascar Sion, sub-pre- fect la plasa Fundurile , din județul Vaslui, la vacanța ce esistă D. Vasile Ciubodariu, sub-prefect la plasa Raeova, din județul Vaslui, spre împlinirea vacanței ce esistă D Dimitrie Dimitriu, vechili copist, șef al biuroulul administrativ din can- ' elaria prefecturel județului Buseu, în locul D-lul V Bendescu , pus în dis- ponibilitate. Prin înaltul decret cu No 200. din 3 Februarie 1877, după propunerea făcută prin raport de acelaș domn mi- nistru, olicianțil cl. III Benedict Con- stantinescu și Cerchez George s’au. depărtat din corpul telegrafo-postal, pentru abusurî, și în locul acestora și a demisionatulul oficiant cl. III Or- ghidan Otton, s’au avansat, pe dioa de 1 Februarie, copiștii Bungețenu Dimitrie și MinescuConstantin, si sa reprimit fostul perceptor Giulescu Di- mitrie, cu gradul de oficiant! cl III. Prin înaltul decretau No. 201, din 3 Februarie 1877, după propunerea făcută prin raport de acelaș D. mi- nistru factorul cu cariole Hristea lo- nescu s a depărtat pentru furt, și în locul seu s’a avansat actualul factor cl. I Nenciu Alexandru, pe dioa când va începe serviciul MINISTERUL DE FINANCE Prin înaltul decret cu No. 236, din 8 Februarie 1877, după propunerea făcută prin raport de D. ministru se- cretar de Stat la departamentul de fi- nance , D. A. C. Rosete Bibica este numit în postul de verificator al casie- riei generale a districtului Râmnicu- Sărat, în locul D-lui Pavel Antonicii, trecut în altă funcțiune Prin decretul domnesc cu No. 217, din 7 Februarie curent D. Nicu Ta- bura s’a numit în postul de controjor al districtului Dorohol, în locul D-lul Crisus Orescu, încetat din viueță, cu plata retribuțiunel din casa jmlețiană, de la intrarea sa în lucrare. Decisiune. Prin decisiunea diu 4 Februarie, cu No 2,71(ț,îu basa prl. 15 din legeni art. 78 și 80 din regulamentul iponopolulul tutunu- rilor și după recomandați» regiei, confirmat debilanțî, pentru venirea tutu- nurilor. următârele persdne: D. Petre Panait, în comuna Kadiu, plasa Stemnicș, districtul Vaslui. D. Vas le Bobocea în comuna Umbră resci, plasa Bârlad, districtul TUuciu. D Ion Mihal, în comuna Țepu, plasa Nicoresci, districtul TecuciiL D. Jlie lonescu, în orașul Giurgiu dis trictul Vlașca. D. Vasilache Georgescu, îu comuna Stu- bieni, plasa Marginea-de-Jos, districtul Râmnicu-Sărat. D. Mihal Petre Vătășelu, în comuna Ta- măosci, plasa Moldova, districtul R mari. [). George Ilieseu, în comuna Câineni, plasa Grădiștea, districtul Sâmnicu-Sărat. D George Stoian, în comuna Schie. plasa Siretu-de-Sus districtul Roman. MINISTERUL CULTELOR Șl INSTRUC ȚIUNEI PUBLICE. Rectificare. — In publicarea adresei D-lul ministru al cultelor și instrucțiunel publice către D. agent diplomatic al Ro- mâniei la Paris , inserată în Monitorul o- ficial No. 31 din a. c., pag. 2-a, colona I, rândul 2, se va citi: aii denunțat guver- nului, în loc de au desmințit guvernului și, în coldna 2-a , rândul 49 , se va citi Acesie diplome de la anul 1861—1813 în loc de: Aceste diplome de la anul 1867 pen# la 1863, după cum , din erâre , s’a publicat. PARTEA NEOFICIALĂ Uucuresd, IO Februarie 1877. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Viena, 21 Februarie.—piarele vienese atiunciă că înțelegerea s’a făcut cu miniș- trii unguii în privința băncel. îndată ce majoritățile celor duoă parlamente vor a- dera la projectul făcut în urma acestei în- țelegeri, cabinetul ungar va Ii reconstituit. Apoi projectele privitdre la compromis vor fi supuse celor duoâ puteri legislative. Londra, 21 Februarie. Camera Pai- rilor. Cornițele Derby, secretar de Stat la departamentul afacerilor străine , răspun- zând criticelor formulate de lordul Argyll contra guvernului și contra marchîsuiul Salisbury, declară că Anglia a lucrat pen- tru manținerea păcel apenințată prin par- ticiparea ce Jiusia părea decisă a lua în resbelul Serbiei. El adaogă că guvernul Rusiei a apărat asupra Porțtl cu scopul d a o face să prfmcscă propunerile Con- ferinței. Lqplul Salisbury găsesce că purtarea Turciei a foșt nesocotită. C ițele Je Beaconsfield, primul lord al tââslurfiriăl, manține că politica Marel- Britanil a respectat indopendința și ihte- grifatea Turciei. 11 (28) FebruarieJ877 MONITORUL OFICIAL AL KOMaMEi Constantinopoli, 21 Februarie. De legații Muntenegrulul sosind negreșit în stipttiinâna viitâre , armistițiul nu se va prelungi de cât pentru durata strict nece sară, adică, după tâte probabilitățile vre- uă cinci-spre-dece dile. E sigur că se va face învoirea între Serbia și Pârtă. Belgrad, 21 Februarie Alegerile pentru Skupcină s’ati făcut erl. Cea mal mare parte din candidațil aleși sunt favo rabill păceî. Un israelit s’a ales îu Bel- grad. Un asemenea fapt pentru prima âră s’a vtirjut aici. Viena, 21 Febiuarie. — Politische Cor- respondenz publică uă telegramă cn data din Cattaro , 21 Februarie anunciând că cel duoî senatori montenogrenl PetrovicI și Radovici ati plecat astă-dl la Constan- tinopoli. Viena, 21 Februarie. — Uă circulară a Porțel desminte formal sgomotele ce se răspândiseră despre bâla Sultanului. Să- ntitatea Sultanului e perfectă , dice acâstă circulară. Uă altă circulară desminte în mod ofi- cial că uă schimbare de Mare-Vizir e imi- ninte. Viena, 21 Februarie.— Politische Cor- regpondenz dice că într’uă conferință la care asistati partitul constituțional și mulți membri al celor duoti camere , guvernul a comunicat espunerea negociărilor începute cu cabinetul ungar relative la compromis. Conclusiunea compromisului depinde de adesiunea partitului constituțional, la punctele ce regules formarea consiliului general al Băncel naționale. (Havas ) nesiguranța, se înțelege lesne că prin cipele Gorțschacoff vrea să ’și păstre- ze un drum deschis, spre a se retra- ge, silindu-se din tote puterile ca să nu stingă de tot scliinteile car! au causat incendiul. Asupra acestei ne- sicuranțe să redemă speranța păcii, și prevederile resbelului. Diarul Tagblatt anunciă că prințul Gorțschacoff, afară de recenta sa notă circulară, a trimis representanților Rusiei pe lângă marile puteri uă de- peșă. conținem! instrucțiuni car! tre- buesc a servi de comentariu celui d anteiu document. Foia citată publi- că asupra acestei depeșî detaliurî car! dic, în substanță, că Cabinetul din St. Petersburg speră în manținerea păce!, deca Europa va rămânea unită. Nu va fi trebuință de a recurge la uă ac- țiune armată de cât în cașul când pu- terile ar renuncia la manținerea înțe- legere! stabilită între densele. Morning Post publică uă telegra- mă privată din Berlin, cu data de 11 Februarie, în care se dice : „Se desminte din sorginte autori a- tă, scirea respândită în străinătate du- pă care Rusia ar fi cerut celor alte puteri de a participa la cheltuelele ce ar re uita din resbelul ce ’șl propune a face Turciei, basându-se pe motivul că ea lucreză în calitate de manda- tară a Europe! întreg!/ Gazeta Germaniei de Nord afir- mă că, penă în acest moment, guver- nul rusesc n’a cerut Germaniei de a se uni cu densul spre a face resbel Turciei, nici n’a solicitat intervențiu nea Germaniei. La rubrica noutăților din Străină- tate, diarul L’Italie conține următo- rele BULETIN ESTERIOR Diarul L’Italie de la 18 Februa- rie, în revista ce face despre presa i- taliană, citesă un articol din Perseve- ranza, în privința politicei turcesc!, intitulat Dar acum. Aciuii refusul cabinetului din Cons- tantinopoli de a primi conclusiunele conferinței a repus pe Rusia și pe An- glia pe acelaș târâm de unde pleca- seră Principele Gorțschacoff în da- dar dice că refusul Turcie!euă injurie l Turcia și Muntenegru. Afară repausul, căci Austria nu se teme de de negociările de pace, Turcia trate- loc, și nu are aerul d’a voi să împăr- tășescă indignațiunea prefăcută sau sionarea forterețe! Niksich. reală a Angliei. Atitudinea Austriei de- întrege! Europe , căria ea ’I turbură să cu Muntenegru și pentru aprovi- Turci! transport în Herzegovina su- pinde de voința Germaniei. Purtarea mă de provisiun! de hrană. De aici principelui de Bismarck nu pote fi ¹ se conchide că Porta nu crede de loc dictată de cât de interesele ce repre-ju succesul negociărilor începute cu sintă cancelarul. Listarea acesta de, Muntenegru. Se anunciacaiap positiv că Turcii au distrus tdte micele forturi (block- uiuss), afară de cel de Grab, în dis- Tictul Zubei. Garnisdnele lor ’ati uH ferat Ia Trebinge. Marele dificultăți ce întâmpina aprovisionarea acestor fortulețe, și esperiențele dobândite de curând în privința acesta, ar fi dic/i acesta importantă măsură. Armata rusă Corespondent de la Petersburg scrie către Extern- budget, că s’a interdis fiarelor ruse d’a mai publica ceva în privința mo bilisării armatei. Forța totală a aces tel armate e încă departe d a fi atins cifra prevădută; nu sunt mal mult de 180,000 omeni sub stegurl, în loc d- 300.000 ceruti mal ântâiu. Midhat-pașa și I). de Bis- marck. Diarul Post din Berlin, re- venind asupra declarațiunelor făcute de principele de Bismarck, relative la afacerile Orientelui, la prâmlul par lamentar de la 8 anunciă că acest diar pote garanta că cancelarul a dis că căderea lui Midliat provine din ir fluințe streine. Circulara rusescă. Se sene din Londra către gazeta de Colonia , că puterile se vor abține de-uă-cam-dată d’a respunde circulăriî rusesc!; ele se vor mărgini a spune prin graiu am- basadorilor Rusiei, cum privesc ele situațiunea Convocarea Lamhturmnlui în Rusia. Depeșile din Rusia de Sud anunciă că guvernul a invitat pe func- ționarii Rusiei meridionale a pregăti pe cât se pote lucrările necesari! pen- tru convocarea Landsturmuluî Land- sturmuleînsărcinat cu apărarea frun- tariei și cu manținerea ordine! inter- ne; el nu echemat a servi peste frun- tarie. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ Sumarul ședinței de la 8 februarie 1877. Președenția D-lul vice-președinte loan i Ghica, asistat de D-nil secretari Belln Ște- fan și Rășeami Demetriu, CFIC.^ AL ROMÂNIEI ii (23) Febrile 1877 Haralambie insistă în demisiunea D-sAle se pune la vot și se priimesce. Adresa cestureî Senatului în alăturare cu actele justificative de cheltuelile efec- tuate pe lunele Noembre și Decembre. Se înaint&Jă la comisiunea de socoteli. D. Deșliu cere a se amâna citirea pen- tru a 3-a 6ră a propunerii D-sâle, relativă la vendărea unor proprietăți ale Statului pentru stingerea dâtorieî publice, fiind că D. ministru de finance nu este presinte. D. ministru al justiției pentru D. mini- stru de finance depune următdrele projecte de legi: 1. Projectul de lege pentru arendarea moșiilor Statului pe un period numai de 5 ani. 2. Projectul de lege prin care guvernul este autorisat a înscrie între veniturile a- nulul 1876 preeiul bunurilor vândute îo cursul aceluî an. Senatul decide a se tipări și împărți la secțiuni. D. Deșliu cere a i se trămite de guvern o situațiune de cheltuelile urmate cu con- centrarea armatei pentru care dice că s’ar fi cheltuit vr’uă 7 miliâne. D. prim-ministru răspunde că cheltue- lile nu se urcă de cât la un milion și ju- mătate , âră nu la 7 miliâne precum dice D. Deșliu. Cât pentru tablou, voiu comu- nica D-luî ministru de resbal spre a ’l trămite. D. Lungeanu cere a se alege duoi secre- tari în locul D-luî Cămărășescu și Lecca care au demisionat. D. vice-președinte esplică că D-nil se- natori Cămărășescu și Lecca sunt secre- tari aî biurouluî de dre-ce D-lor n’au de- misionat, și nici se află uă comunicare de felul acesta depusă pe biuroti, cât pentru demisiunea D-lui Lecca dintr’uă ședință trecută, cestiunea s’a resolvat, căci Sena- tul nu a primit demisiunea D-sele. D. vice-președinte comunică apoi ordi- nea dilel. Cu aedstă ocasiune D. senatore Cămără- șescu rdgă a se amâna pentru a doua di interpelarea D-sdle, fiiind că D. ministru de finance căruia este adresată nu este presinte; apoi D-sa rogă a se mijloci să i se trămită un lablofl de numele tutulor a- rendașilor moșiilor Stalului cari detoresc tesauruluî public, cu însemnare de sumele ce ddtoresc lie-care și din ce anume pe- riod. Se încuviințeze. D. senatore Cogâlmceanu declară că a- mână interpelarea D-sâle, relativă la opi niunea guvernului în cas de uă disolvare de Senat decă Camera ar putea continua lucrările sdle. Se ia act. D. Deșliu declară că amâna și D-sa in- terpelarea anunțată D-luî ministru din în- tru în privința faptului că mal mulțî par- 1012 M Ședința se deschide la 2 ore după a- miadi Presențl 39 D-nl senatori. Nu răspund la apelul nominal 31 D-nl senatori și a nume : Bolnavi Prea S. Sa mitropolitul pri at, D-nii Gridov N,, Mătăsaru T., Orleanu G., Pâ- cleanu N., Pleșoianu St., Vlaicu N. In concediu : D-nil Cohălcescu Gr., Dimitriu George. Nemotivați: Prea S. Sea episcopul de Râmnic, Prea o. Sea episcopul de Roman, Prea S. Sea episcopul de Buzău, Prea S. Sea episcopul de Argeș, Prea S. Sea episcopul de Huși, Prea S. Sea episcopul Dunării de jos, D-nil Apostoleanu G., Boboiceanu I, Can- tacuzino G., Catargiu L., Enescu G., Giani AL, Golescu AL, Greceanu AL (dr.j, Her- meziu I Isvoranu Mih., Lerescu Isaia, MoscuT., RacotăHariton Rosetti Tețeanu, Sturdza D., Teohari AhL, Sumarul procesuluî-verbal al ședinței precedente se adoptă. Se supune la cuuoscința Senatului ur- mătdrele comunicări: Telegrama D-lul senatore Isaia Lerescu, prin care cere un congediu de 10 dile pen- tru motive de bdlă, eră certificatul medi- cal se va trămite do va fi necesitate. Senatul decide a se ascepta priimirea actului medical. Adresa D-lui senatore Tache Moseu care cere un congediu de 15 dRl⁰ pentru neapă- rate interese de familie. Se acordă congediu!. Adresa D lui senatore Lascar Catargiu in alăturare cu certificatul medical prin care cere un concediu pene ce se va însă- nătoșia. Se acordă concediul. Adresa D-luî senator Manoil Isvoranu prin care cere un concedii! de 3 săptămâni ncepător de la 10 ale curentei. Se acordă concediul. Adresa D-luî senatore Boboiceanu care cere un concediu de 20 tțile pentru neapă- rate interese de familie. Senatul nu acordă congediu!. Adresa D-lui senator Rosetti Tețeanu prin care demisionedă din mandatul de se- natore pentru motive de sănătate. După mal multe discuțiunî, se pune la vot demisiunea D-lui Tețeanu și nu se pri- mesce, acordându-i-se un congediu neli- mitat. Adresa D-luî senatore Haralambie care demisionedă din însărcinarea de membru în comitetul instituit pe lengăcasa de de- puneri și consemnațiuni, pentru motive de absență din capitală pentru uu timp ne- determinat. După 6re-csri discuțiunî și fiind că D. ticularl ar fi primit de la postă scrisori desigilate. D. ministru din întru cere ca D. Deșliu să ’șl desvolte interpelarea de dre-ce lu ciul este grav, fiind vorba de călcarea unei legi. D. Deșliu insistând în refusul sdu, Se- natul autorisă pe biurott a sc6te de la or- dinea dilel aedstă interpelare. Se procede la alegerea a treî D-nî sena- tori la comitetul instituit pentru revisuirea caselor publice și sunt aleșî la ântâiu! scrutin : D-nu PetrovicI Armis cu 19 voturi. D-nu Lungeanu Petre cu 21 voturi. Se procede la a doua votare și este ales D. Vasile Gudgiu cu majoritate de 25 vo- turi. D. ministru justiției rdgă pe Senat a se ocupa cu projectul de lege pentru modifi- sarea art. 286 din legea penală întru ceea ce se atinge de jurați, fiind eă aedstă mo- dificare este fârte urgentă. Senatul decide a se ocupa imediat în secțiuni de acest project de lege pentru care D vice-președinte suspendă ședința pentru jumătate oră. La redeschiderea ședinței D. P. Lun- geanu raportore al comitetului de delegați dă citire raportului în cestiune. (Urmdză raportul și projectul de lege). D. vice-președinte declară deschisă dis- cuțiunea generală. D. ministru al justiției esplică motivele care l’a făcut a cere modificarea art. 286 Ne mai cerând nimeni cuvântul, se pun*, la vot luarea în considerațiune a projectulul și se primesce. La discuțiunea articolului unic D. Deș- liu face âre-carl observațiuni asupra re- dacțiunei; răspunde D. Bosianu care de- clară că articolul este îndestul de clar. Se pune la vot articolu și se primesce. Se pune la vot projectul în total și se a doptă cu unanimitate de 30 voturi. Ne mai fiind nimic la ordinea dilel D. vice-președinte ridică ședința, după ce mai ânteiii anunță pe cea ' iițâre pentru a doua di 9 curent. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SEșiuNEA-ORDlNARĂ Sumarul ședinței de la 9 Februarie, 1877 Președenția D-lul președint’ 0. A. Bo- 8elti. Ședința se deschide la 1 oră după ametjl. Presențl 93 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se trămite la comisiunea de petițiuni petițiunea D-lui Dimitrie Giulescu și a- ceea a D-ei Elena Popa. Se trămite la comisia de indigenat a* 1J23) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 1013 dresa D-lui ministru ai justiției cu care se înaintâsă un act relativ la împământe- nirea D-lul Cesar Petrescu. Se înscrie la ordinea ^ilei 4 raporturi ale comisiunel de indigenat privitâre la împământenirea D-lui Ion Rossu , Trajan Drăgoescu, lân Bombacilă și Gheorghe Blasianu. Se declară vacant colegiul IV de Ismail representat de D-nu Caraianoglu Nicolae, căqlut sub prevederile art. 105 din regu- lamentul Adunărei. Se citesce raportul comisiunel budge- tară asupra budgetului eforiei spitalelor civile din Bucuresci pe esercițiul 1877. După discuțiunea urmată se pune la vot luarea în considerațiune; numărul voturilor fiind 53 , D. președinte declară scrutinul anulat, urmând a se face uă nouă votare în ședința viitâre. Se face apelul nominal spre a se con- stata numărul deputaților presenți. Acest număr fiind în cifra cerută de re- gulament se continue ședința. Se citesce raportul comisiunel de indi- genat privitor la împământenirea D-lul Constantin Racoviță. După adoptarea luărel în considerațiu- ne se pune la vot conclusiunea raportului care este pentru a se acorda domnului Constantin Racoviță calitatea de cetățân român. Votanțl . . .76 Majoritate absolută. ... 38 Bile albe pentru . . 65 negre contra . . . 11 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se citesce raportul comisiunel de indi- genat privitor la împământenirea D-lui A- lexandru Sliber. După discuțiunea urmată se pune la vot conclusiunea care este pentru a se acorda D-lul Alexandru Sliber calitatea de cetă- țân român. Votanțl..................67 Majoritate reglementară . 38 Bile albe pentru.........48 „ negre contra . . .19 J. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se citesce raportul comisiunel de indi- genat privitor la împământenirea D-lul Vasile Petcu Sasu și se pune la vot con- clusiunea care este pentru a ’i se acorda calitatea de cetățân român : Votanți . 60 Majoritate reglementară . 38 Bile albe pentru . 52 Bile negre contra ... 8 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se citesce raportul comisiunel de indi- genat privitor la împământenirea D-lul Trajan Drăgoescu și se pune la vot con- clusiunea care este pentru a ’I se acorda calitatea de cetățân român. Votanți .66 Majoritate reglementară . 38 Bile albe.................60 Bile negre . 6 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se citesce raportul comisiund de indi- genat privitor la împământenirea D-lul Ion Ungurânu Grozescu și se pune la vot con- clusiunea care este pentru a ’I acorda ca- litatea de cetățân român. Votanțl...................61 Majoritate reglementară. . 38 Bile albe pentru . . 55 „ negre contra .... 6 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se citesce raportul comisiunel de indi- genat privitor la împământenirea D-lui Ghiță Lupan și se pune la vot conclusiu- nea care este pentru a ’I se acorda calita- tea de cetățân român. Votanțl . . 64 Majoritate reglementară 38 Bile albe .... 60 Bile negre ..... 4 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se citesce raportul comisiunel de indi- genat privitor la împământenirea D-lul Apostol Teodori an și se pune la vot con- clusiunea care este pentru a ’I se acorda calitatea de cetățân român. Votanți ... . 60 Majoritate reglementară. . 38 Bile albe pentru..........47 „ negre contra . . . .13 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se citesce raportul comisiunel de indi- genat relativ la împământenirea domnului Simotha Simeon și se pune la vot conclu- siunea care este pentru a ’i se recunâsce calitatea de cetățân român. Votanți.................. 64 Majoritate reglementară • 38 Bile albe pentru. 45 „ negre contra..........19 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se citesce raportul comisiunel de indi- genat relativ la împământenirea domnului Victor lehl Castano și se puue la vot con- clusiunea care este pentru a ’I recunâsce calitatea de crtățen român. Votul neîntrunind majoritatea regula- mentară rămâne a se face a duoa votare la începutul ședinței viitâre. Eră ședința se rădică la orele 5 după a- mâdi anunciându-se cea viitâre pe Joi, 10 Februarie 1877. SENAjTUL SESIUNEA ORDINARĂ Ședința de la 20 Ianuarie, 1877 Președenția D-lul vice-președinte Mi hail Cogălnicenu asistat de D-nii secretari Bellu Ștefan și Rașcanu Dimiirie. (Urmar>) D. D. Ghica. D-lor, este uă fatalitate care mă persecută că sunt nevoit să vor besc tot in urma onor. D-lul Deșliu , este un joc al întâmplărei — însă să nu se supere D-nu Deșliu (ilaritate). D. Deșliu. Nu face nimic, spune, acesta este misiunea mea să sufer orl-ce insultă de la D-vdstră, ca și de la eroul lui major Mișea! D. vice-președinte. Sunt silit să vă plic regulamentul. D-le Deșliu, ați vorbit uă oră, nu v’a întrerupt nimeni, aduceți-vă aminte că ’mi-ațl făcut imputare că nu a- plic regulamentul, voiu începe dâră cu D-vâstră a ’l aplica.... D. D. Ghica. Departe de a combate pe D. Deșliu, care dice că se teme de insul- tele mele, eu rău crescut, față cu acest no- bil, bine crescut D. Deșliu, mă țiu gata să declar în numele meu și al Senatului că-I arăt recunoscința nâstră pentru că nu ținut discursul D-sâle câte-va dile, fiind că se pornise pe uă cale ardentă, arătând câte bunătăți erați gata să dațl țărel ro- mâne dâcă era secondată de D-sa! Dâră a fost atât de scurt D. Deșliu la tâte păsu- rile D-sâle, în cât nu a putut produce nici în public acea lumină pe care voesce a ne-o da noă; Și ați vă$ut că D-sa s’a con- parat cu Thiers. D-sa a fost în sânul Se- natului tot aceea ce a fost Thiers în Ca- mera de la Versailles, și așa de bine este comparațiunea făcută, în cât ați vădut că Thiers cu ocasiunea budgetului a fost uă capacitate strategică care a speriat lumea, și D. Deșliu și în acâstă ramură a fost la’ locul D-lul, a fost bun strategic finan- ciar, există dâră între ambii uă asimilație complectă. Să lăsăm dâră pe D. Deșliu, după ce întâiu trebue să mulțămim lui Dumnezeu că nu a mers și mal departe, și să venim la o altă persână pe care m’am deprins a o asculta cu multă luare aminte. D-lor, toți cunâscețl pe D. Sturdza, și eu am pretențiunoa să’l cunosc mal de aprâpe și a-I da D-sâle ce are; multe ocasiunl mi s’a înfățișat, ca să admir stăruința și stu- diele onor. D. Sturdsa, și ’l respect. Dâră nu mal puțin însă nu împărtășesc acest pesimism care ’l dovedesce ații în privința situațiunii nâstre financiare. Nu asceptațl 1’44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 11 (23) Februarie 1877 ■ nil mei să viu să combat tâte cele (Jise rte D Sturdza fiind că ar fi la rândul meii să vă iau douâsedințl și pdte și cinci, fiind D-sa a studiat cestiunea luni întregi și a putut prin discursul D-sâle să fie cât se pdte mal scurt și mal laconic, așa în cât a evitat nisce repetițiuni cari ar putea fi din >artea unor D-nl cari ar răspunde, și cu lâte acestea chiar D-sa tot a vorbit două ședințe Credeam că mal ’nainte de a des- chide discuțiunea, D-sa va publica acestă piniune în broșuri șefi ori cum va fi voit i să u- lase și noă câte-va săptămâni cum a avut D-sa luni întregi să așede a- este idei, ca să venim și noi pregătiți și să nască prin acâsta uă discuțiune mal se- ridsă, să venim noi astădl să răspundem in trei cuvinte este uă posițiune ingrată care ne-o face și nu este generos din par- tea D-lui Sturdza. D-nii mei, o să mi se lică de ce am cerut cuvântul; deră este cu putință să nu vie din partea Senatului vr’o două trei glasuri să dică D-lul Sturdza : I bine, dâcă boia este ast-fel cum dicl, re remediul nu este mai răii de cât boia, ■ic remedii! de a exagera lucrurile!!! D. St irdza după înălțimea acestei tribune a pus că nici un Stat în Europa nn se află n posițiune mal tristă în ceea ce privesce înancele de cât România ! Efi îl voiu de- nonstra chiar prin acea operă care este ârte seriâsă ’ D-lui Victor Rhite, care lupă ce face mai multe calcule și compa- ațiuni vine în urmă și ia dâtoriele fie- ărul Stat în parte și face uă proporție pe. capul fie-cărui locuitor și ajunge să dove- lâscă că România are vr o 28 de State îna- inte mult mal împovărate de cât noi, căci în Francia de exemplu peseadă pe fie-care •ap 625 franci, și la noi numai 32 franci; îa Portugalia 621 franci, în Anglia 638 .anei, etc. etc. Deră o să mi să dică ud trebue să luațî cifra acâsta pentru ca, când acești domni a făcut calculul itori 4 nâstre, România figura numai pe urna de 144,000,000, pe când astă-^Iscă- . ându-se bonurile rurale este de trei ori mai mare, de 719 miliâne, după cum dice D. Sturdza. EI bine, să împătrim acâstă cifră de 32 rancl și ne da cifra de 128 franci. Vedeți dâră, D-lor, că România nu este mai mnlt latâre ca multe alte State; înaintea nâstră este Francia, Anglia, Portugalia, Spania, Austria. Italia, Egiptul și alte 10 State înaintea nâstră mult mai împovărate. De ce dâră acele țâri n’a perit ? De ce vedem spre esemplu Francia, care a avut în ur- mă catastrofa de la 1870, și a fost pe len- gă datoriele sale esistente, silită să plă- tâscă încă cinci miliarde, este cu tâte a- cestea tot așa de puternică ? Și noi să Zi- cem că ne aflăm într’o stare înspăimântă- târe ¹ Nu, nu voifi Zice acâsta, căci ar fi uă lipsă din partea nâstră de un simți- mfintde iubire către țâră- ci voiu Zice că starea nâstră financiară este îngnjiiâre și provocă tâtă atențiunea, tâtă seriosi- tatea, căci ârășl ar fi alt-fel uă trădare că- tre țâră dâcă nu ne am îngriji. Dâră de la „a ne îngriji de situațiunea financiară" și până la înspăimântare, diferința este enormă. Și alte State sunt mult mal îm- povărate de cât noi, și efi voiu face un calcul D-lul Sturdza dâcă ’ml va acorda grația de uă oră ca să studiem acestă ces- tiune ; și o să ’I dic atunci: ia arâtă-’mi mie Stafe unde a cineea parte din terito- riul lor să fie proprietă ți la sale precum este Statul Român dâră ’mi va dice pâte. sunt ipotecate; știm care sunt ipotecate și care nu sunt, și dâca vom face deose- bire între cele ipotecate și cele neipote- cate tot mai rămâne 20 la sută avere a Statului în proprietăți. Prin acest singur fapt D-lor, suntem mult mal avuțl de cât orl-care alt Stat, căci dâca noi ne vom pune vis-a-vis de orl-care alt Stat, n’avem de cât să vindem acele proprietăți ca să ne plătim de aces- te datorii cu prisos. Dâră alte State ce are de vândut? Nimit. Așa dâră comparațiu- nea este în favârea nâstră. Ne-a mai spus D. Sturdza că dâcă a intrat alte State în datorii este, fiind-că a făcut și lucruri mari, și a avut pâte și nenorociri mari. Nu intru, D-lor, în asemenea consi- derațiunl, dâră tot D. Sturdza ne-a adus aminte pentru ce am intrat și noi în dato- rii : că înainte de divanul ad-hoc eram nisce pigmei și astă-cjh suntem uă națiu- ne, și acâsta a cerut sacrificii financiare. Avem dâră și noi scusele nâstre pentru ce am făcut datorii, și chiar dâca nu vom avea altă scusă, tot D-lor acâstă unire — pe care toți am dorit’o și o vom dori — a fost destul să dea uă sguduitură finance- lor nâstre. ca să nu “ Senat, și după ce Senatul a protestat, a dis că în Camera!... Protestes și eu pentru Cameră că nu este adevărat. Dâră voifi să vă arăt numai un lucru, că D. Deșliu a dis că 4 miliâne de lei din împrumutul de 16 mi- liâne s’a dat pentru casarme, pe când îm prumutul acela de 16 miliâne era desti- nat: 5 miliâne pentru deficitul pe 1875, și cele-alte 10 miliâne pentru plata con- struirel calei ferate Predeal-Ocna. El , D-lor, tâte legile afi trecut prin Senat s’au discutat de onor. D. Deșliu. și me mir că D-sa a uitat că afi fost două legi una pentru Predeal de 42 miliâne.... D. I. Deșliu. A! faceți confusiune, v’ați încurcat răfi! D. prim-ministru. Și pe urmă a venit și s’a votat împrumutul prin bonuri de tesaur de 16 miliâne pentru acoperirea deficitului pe 1875 .și 1876, și s’a (jis că aceste bonuri să se plătescă din rămășițe, și neavând acum, să se ia din împrumu- tul de 42 miliâne, care credea că o să se facă timpuriu. Deră neputându-se realisa la timp acest împrumut mare, s’a dis să se plătâscă cu parte din împrumutul de 16 miliâne, și pe urmă să se întârcă eră la timp de undes’aluat. Prin urmare, unde a vădut D. Deșliu că 10 miliâne, din îm- prumutul de 16 miliâne. era consacrate numai pentru drumul de fer Predeal? Din contra, fiind că împrumutul de 42 miliâne nu s’a făcut, ca să se pâtă lua din împru- mutul acesta, cu modul de împrumutare, miliânele necesare pentru deficitele pe 1875 și 1876, s au luat uă parte din îm prumutul de 16 miliâne al bonurilor do tesaur pentru plățile ce urma să se facă din cele 42 miliâne. Din acest împrumut de 16 miliâne am plătit 1 și jumătate mi- lion. D. Deșlin. Despre încasare nu ml-al 4is nimic...., D. ministru fiuautclor. D ta al cjlis c.l am luat din fondul ca era consacrat dru mulul de fer Predeal-Ocna, ceea ce nu este adevărat, și voifi dovedi că legea nu este așa, și te-al încelat. Acum, ce imputare mi s a mal făcut > pice că efi n’am <)is nimic pentru moțiu- nea D-lui Sturdza. D-lor, și efi am mani- festat tot-d’auna acea opiniune, împreună cu D. Sturdza, că nu vrefi un budget car, să fie echilibrat cu deficit, ci, cum a dis D-sa, să se creese chiar resurse noul, deca va cere trebuința, numai să nu fie deficite și când budgetele se vor face ța Cameră, vom vedea deca va mal rămânea vre-nn deficit. Se înțelege că trebue să facem scă- (Jâminte, și de nu se va putea, să creăm tâte țCrile din lume că eu cât intră mai mult drumurile de fer în moravurile unei țări cu atât aceste drumuri de fer produc mal mult Vine D-sa și ne pun< tă partea între- gă a adăogirilor de cheltuieli privitâre la Predâl-Ocna; el bine, acel drum de fer n’o să producă nimic ? fum puneți tot ca- pitalul datoriei și nu puneți și venitul a- celul drum de fer ?! Cum ați vSqlut, D-lor, fără acest drum de fer nu avem nici un debușeu, nici uă joncțiune afară de IțeanT; âră acestă parte însemnată a drumului nos- tru de fer unde sunt sute de chilometre, între Bucuresci-Verciorova nu era menită la alt-ceva de cât să plimbe pe unii din D-nil deputațl și senatori de la Crajova la BucurescI și de la BucurescI la Crajova, fiind-că acea linie de drum de fer se în- funda la Vârciorova fără să fie legată cu un alt drum, și acea joncțiune nu se putea obține dâcă nu dam joncțiunea Predâl Cum D. Sturdza pune tâte cheltuielele și nu pune nimic ca venit la acâstă linie fe- rată Predâl ? Efi din parle-’mi ’I sunt recunoscător D-lul Sturdza că vine și deșteptă apathia unor D-nl îu privința situațiunel finan- ciare, deră pe de altă parte voiu fi mult timp mâhnit în contra D-sale că a venit să ne arate un remediu mult mal primej- dios de cât bâla. Nu sunt de aceia cari bănuesc cugetarea unor âmenl, nu pot pu- ne în dubiu stima care am pentru D. Sturd- za, dar fie-care om are maniera sa de a ve- dea ; toți iubim țâra nâstră, unii cred că mijlocul cel mal bun este starea actuală, adică monarhie constituțională; alțl o re- publică, alții ca țâra nâstră să dovie uă provincie turcâscă !..... D. I. Deșliu. Cine este acela ? ! D. [. Rado. Și D-ta voescl să fie ger- mană ! D. D. Ghica. Să me erte D. Radu, fiind- că Germania nu pâte să sară peste alte țâri ca să ne anexese pe noi. D-lor, convenința cere ca să nu mg pre- supuneți că eii Român, care am tradițiunl în țâra mea să doresc veri uă-dată ca țâra mea să devie provincie germană. D-lor, conchid că discuțiunea nâstră nu este regulată, nu este asupra unei puri interpelațiuni ci asupra unei dări de sâmă fârte lungă care ar fi trebuit mal ’nainte d’a se pune în discuțiunea nâstră, să ne fi dat publicitățel și criticei altora cari împărtășesc aceste idei, și apoi să vină în Senat. Iu ceea ce privesee dorința arătată ca să facem economii și cât se pâte de cu- rend, eu nu cred că va fi un singur D. se- nator care să nu se unescă la acesta, ca să facem economii și să echilibrăm budge tul; deră pentru a ajunge la acesta, să ru- găm pe D-nil miniștri, pe guvern, să facă mal multă administrațiune și mai pucină politică (aplause). 1016 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 11 (23) Februarie 1877 resurse. Și cum prea bine a <|is onor. D disolvate spre a le judeca. Doresce âre D. Dimitrie Ghica, și eii am încrederea că un bun administrator este acela care nu va face politică în administrația financelor. ________, , ,, , ___ dare se usitâdă numai contra guvernelor deprindă la acâsta, pentru ca să îndrep- cari sunt în piciâre și se pot apăra RS tăm răul. mâne, dâră, uumal darea în judecată a mi- Vom face, sper, ca toți, din ce în ce, să se tăm râul. Dâca, de esemplu, s’ar fi făcut un mal bun recensemânt, venitul fonciar ar fi fost mult mal mare. De și, după legea actuală a recensemântulul, nu este destulă garan- ție, cu tdte astea, cu pucină stăruință, sper că vom reuși. Și chiar pentru aceea am venit cu uă lege de urmărire, cu uă lege de constatare, de recensement, și o să cer pe urmă permisiunea să fae nn noii recensement. După ce ’ml veți da mijldee să fac acel recensement, atunci vom putea aduna mal esact veniturile, pentru că, cu tot recensemeutul actual defectuos, tot s’a dat un spor de vre-uă 400 mii de franci, și cred că atunci veniturile vor fi mult mal mari. Asemenea sper că, cu legea de urmăriri în percepere care aveți să o vo- tați, încasările se vor face mult mal mari ca mal înainte. Prin urmare, n’am nimic de dis contra moțiunel D-lulSturdza, fiind că nu face alt de cât cere ceea ce noi vrem cu toții. D. G. Cantacuziuo. D-lor senatori, am urmat cu multă luare aminte pe D. Sturd- za în Innga espunere ce a făcut asupra mersului financelor ndstre în acești din urmă cinci ani, de la 1871 și penă astăzi. Acest studiu, atât de interesant, ar fi tre- buit, spre a fi complect, să încdpă de la 1866 încdce spre a coprinde un spațiu mai întins al regimului nostru parlamen- mentar, și ca să înlesnâscă criticele D-sale atât de luminâse și asupra altor timpuri și altor guverne. Dâca D. Sturdza ar fi ur- mat ast-fel, ar fi întâlnit în calea sa un raport financiar din cele mai însemnate care merită să atragă tâtă atențiunea și tâtă încrederea D-sale, de 6re-ce ema- nă de la uă autoritate de uă compe- tință necontestată în asemenea materie, de la chiar fostul președinte al cabi- netului actual, voesc a vorbi de rapor- tul onor. D-lui Manolache Costache din 1869. D. D. Sturdza, însă, a preferit să se ocupe esclusiv de gestiunea financiară a celor cinci ani din urmă. Acâsta este uă cestiune de gust și de apreciare, și nu voiu încerca a insista asupra motivelor acestei preferințe. Sunt însă în drept a mă întrena care este ținta interpelațiunel de faciă Tâtă gestiunea financiară acelor cinci ani din urmă este trecută prin filiera Corpurilor Legiuitâre și acoperită prin voturi necontestate ale Camerilor trecute. Voesce âre D. Sturdza a face astărji cri- tica lucrărilor unor Corpuri Legiuitâre cari nu mal esistă? Nu cred, însă, că a- casa. D-lor, nu voiu să fac procesul aces- cest onor. Senat să’I urmese pe acestă cale tei deSnițiunT; negreșit că în dicționarul șt să primescă a se institui în instanța D-lul Bloc, și în tdte cărțile de geonomie superidră fostului Senat și fostei Cernere politică și finance, să pdte găsi acâstă de- Sturdza a provoca un blam contra gestiu-, nel financiare a guvernului trecut? Acâsta. nu o cred, de âre ce scit! că acâstă proce rasterului. Nu cred că D. Sturdza a voit să adjungă la acest resullat, de âre ce ’I s’a dat acâstă satisfacțiuue de către Ca- mera deputaților. Nu înțeleg atun'd pen- tru ce acestă interpelare, și care este uti- litatea repetițiunel în acest onor. Corp a tot ce s’a i)is, s’a discutat și s’a scris, a- tât prin cea-altă Cameră cât și prin presa română. ’MI voifi permite, însă, a adresa, la rândul meii, uă critică interpelațiunel D-lul Sturdza în urma desbateriior furtu- nâse cari au avut loc în Cameră și a votu- rilor acestui Corp din luna Iulie trecut, nu cred că acestă interpelațiune a fost co- rectă, căci printr’ânsa s’a atacat nisce a- cusați cari nu mai afi a da sâmă de faptele ce li se impută de cât înaintea onor, curți de casațiune și de justiție, și din cari unii sunt chiar absenți, precum este D. Mavro- gheni care 4 ani din 5 a purtat grâua sar- cină de ministru de finance. Cestiunea si- tuațiunei financiare privitâre fostului gu- vern care s’a tratat de D. Sturdza, fiind astădl deferită justiției, va înțelege lesne onor. Senat câtă circonspecțiune ’mi este dictată în împregiurările actuale, și câtă reservă sunt dator a păstra în facia atacu- rilor D-lul interpelator. Acesta nu mă va împedica, însă, a protesta în mod formal și cu tdtă energia contra acusărilor ne- drepte ce s’au adus de la acestă tribună de D. Sturdza contra gestiunel financiare trecute, și o declar că situațiunea, ast-fel cum s’a desvelit de către D-sa, este esa- gerată, pesimistă și chiar eronată. D-lor, Înțelegeți fârte bine că nu este momentul acuma, ânteiu, din causa posi- țiunel escepționale care mi s’a creat, al douilea, din causă că nu ’ml este cu pu- tință ca în 24 ore să pot culege tdte ele- mentele necesare spre a respunde la tot no- molul de cifre ce s’a citit de D-lul, d’a intra în tdte amănuntele atinse de D. Sturdza.Insă spre a judeca valdrea operei D-lul Sturdza voi lua în discuțiune numai uă singură ci- fra care a fost atacată și criticată de D-sa și de care s’a servit, pentru a dovedi că sistemul financiar care era obișnuit în tre- cut consistă întru a însori cifre fiictive la venituri spre a lămuri, și a dobândi ast- fel un echilibru budgetar închipuit. Voesc a vorbi despre cifra efectelor de portofo- liu. D-sa a dis, am însemnat aci chiar pro- priele D-sale cuvinte vorbind de acâstă sumă că un efect de portofoliu este uă crean- ță pe care Statul o are și nu o pdte in- finițiune ca esactă, ₛ însă nu este vorba deca definițiunea este aplicată tocmai la cașul de faciă. D-sa trebue să mârgă chiar îu fundul lucrurilor să va (a- planse). Unirea Principatelor D-lor, s’a făcut cu inima, cu sufletul, cu dorința nâstră a tu- tulor! Și D. prim ministru scie că cu Uni- rea Principatelor nu s’a cheltuit 2 pa- rale. Fie care ministru vine și se apără unul după altul; dar astăzi avem sau nu avem 600 miliâne datorie ? 600 miliâne?!!!.... dar D-lor, nuci dacă ar fi și tot ar înspăi- mânta lumea! ’ Așa dar, îmi veți permite mal întâiu să mal repet, că Unirea Principatelor nu ne a ținut nici un ban, și al doilea să’ml fie permis să vă spun D-lor senatori, că a- câstă datorie de 600 miliâne, acestă po- citură care a$i apasă asupra țărel româ- nescl, ne mângâem că nu este adusă de un român... că nu provine de cât din conce- siunea Strusberg! (aplause). Da D-lor, acesta este fatalitatea nâstră, și când combătâm atunci prusaca conce- siune a D-lul Strusberg, mi se dicea că sunt un trădător; procesele verbale ale Ca- merei sunt de față ca să ateste acâsta. Prințul Dimitrie Ghica a Zis că este imposibil a se mal pune vre un imposit asupra proprietății, fiind că ea este sără- cită cu desăvârșire; apoi D-lor, dacă pro- prietatea a sărăcit și numai pâte plăti ia- posite, este âre cu putință ca locuitorii cari aii remas fără bol, cu care să plimbă Strusberg, și fără de vaci, pe care le mul- ge astădl Ofenheim, să mai plătâscă vre un imposit?... De când e țara asta, unde s’a mal pomenit licență, monopol?... Câte dări, atâtea fițuici! îți lipesce una albă, pe urmă una roșie, pe urmă îți aduce una verde și în sfârșit, îți aduce una galbenă! (ilaritate). Acum D-lor, îmi pare rău că numai în- tr’un loc am să combat de D. Sturdza. D. Cămărășescn. Mal tare, mai tarei D. lorgu Radu. Of! Dâmne, Dâmne, tot tare ’ml tjicl, dar de câte ori îți vor- besc acasă mă amjl, spui că ești una, și când ești aici nu mă mal auZU alta faci! (ilaritate și aplause). D. Cămărășescn. Veijl că nu’ml spu- neai de acestea acasă. D lorgu Radu. Așa dar D-lor, într’un singur loc Zicâm, nu mă unesc cu D. Di- mitrie Sturdza; a ilis că Unirea Principate- lor când am făcut’oeram pigmei. Nu'.n’am fost pigmei, ci mari, uriași! Atunci nu era patima și ura încuibat? în sufletul româ- 1010 nulul, ci dorul și iubirea de țară, credința pentru un viitor frumos, atunci era dev<> tamentul și abnegația pentru binele pu- blic; era uă bucurie generală, și în fie- care român, și în fie-care din noi, bătea uă inimă și un cuget⁻ iubirea de țâră! Când s’a făcut unirea principatelor, punga mea era a D-tale și punga D-tale a mea. Când s’a făcut unirea Principatelor, nu se aucjea că un român mâre de fâme' nu se pome- nea ca un român să nu aibă unde să se culce, uude să’șî aplece capul obosit de necazuri! Duceți-vă acum și vedeți ce este în țâră; și’ml spune D, Dimitrie Ghica că astădl ne cunâsce Europa!!! (aplause, ila- ritate). Apoi vă întreb D-lor pe D-vâstră acel care rîdețl de sărăcia și de nenorocirea nâstră, spuneți vă rog, în ce suntem noi cunoscuțl în străinătate? In civilisațiune ? In avere? In ce ? Apoi îmi vorbiți de Bel- gia; noi am avut uă Belgie dată de Dum- nezeu, și pe când Belgia aceea de care tot vorbiți pâte că de sute de ani muncesce pentru ca să devie așa cum este astăzi.— Belgia nâstră era frumâsă și prosperă la unirea principatelor! Ce ați făcut însă din acea frumusețe și din acea prosperitate a el?!... Am ajuns de la sublim la ridicul!... D-lor, nu bănuesc pe nici un român, și să mă credeți că numai pentru un lucru îl je- lesc; că tâte acestea câte le vedeți D-vâstră bon-grâ mal grâ, cum Zice Zicâtârea fran- cesă—cele mal multe lucruri rele, din ne- norocirea nâstră aii fost făcute din com- plesență, (ilaritate) și mal ales de D. Bră- tianu. Eă cunosc pe D. ministru Brătianu încă de când s’a făcut unirea principate- lor. Atunci când D-savorbia de patrie, și mal ales de naționalitate, ÎI tremura btt- Zele, i se umfla nările, ochi și vinele ca unul sprinten armăsar de misir (ilaritate) și nouă nl se bătea peptul. Dar aZL glasul D-sale numai ne mișcă... pentru că a fost complesent! Acum să vin la armată. D. general Flo- rescu scie fârte bine câ fârtemult ’l sti- meZ- Cine mă cunâsce pe mine, scie că nu iubesc pe nimeni înainte de a’I stima, și fac apel la D. Cogălniceanu (adresându-se la D. Cogălnicânu) te iubesc ori uu ? D. M Cogăluieeann, vice-presedintf Da. D. lorgu Radu. Fac apel la D- Brătianu asemenea. EI bine D-lor, vă stimed, dar nu pot să nu vă arăt relele și să cer în- dreptarea lor. Miliâne de imposite create, împrumu- turi cheltuite, și câte altele, dracu le mal scie câte le mal stârnesc âmenil aceștia, (ilaritate) s’a Zis că se duc pe armată. Ar- mata D-lor ne trebue; acâstă armată însă se cuvine să fie dată pe mâna nnel persâne de acelea care s’o scie cum s’o îngrijâseă, cum s’o plstreZ³; căci armata trebue i i- grijilă și păstrată întocmai ca cel mal ju lut copil al unul pănute. Dacă însăastMI 1020 MONITORUL OFICIALUL ROMÂNIEI 11 (23)’r3Dăt.'iri6 i«77 este ceva de plâns, este tocmai biata ar- mată a României¹ Fac apel la D. Florescu să ne spue daca armata nâstră are măcar casarme Nu e mult timp de când afi venit nisce soldați la mine să șâijă neavând unde șe- dea. Apoi la ce bun să al 150,000 de ar- mată. cum dice D. Colonel Slănicânu, dacă nu al unde să o ții,'să o culci? In asemenea stare, D. Sturdza a făcut uă propunere, care pe nedrept a alarmat pe unii din D-nii senatori, propunere de a se reduce armata și de a se urca impositul fonciar; apoi de cât să avem armată multă și să nu avem unde să o ținem, să fie schinciuită și fără tâte necesariele, curo este ast^I' maI bine să avem numai 4, sau 5 mii, dar bine îngrijită, bine înar- mată și bine întrebuințată. Eă am vedut cavaleria, este adevărat, nu sunt special, dar am constatat că aă cai chiori, șchiopi și plini de rapăn. Apoi acesta să chiamă armată ? Acesta este întocmai ca composiția D-lul Mano- lache Epurânu asupra comptabilitățil fi- nancelor. D. I. Ghica. D-le Radu, venițl vă rog în banca D-vâstră de vorbiți ca să vă au- (Jim, fiind că de la tribuna unde sunteți nu se aude. D. lorgu Radu. MS ertațl, efl nu mă scobor d’aci; efi vrâti să mă sul și să stau tot mal sus (ilaritate), âtă acum conclu- siunile cari voiti să fac : Ori câte s’a <)is de D. Sturdza și de alțl D-nl senatori, da- toria de 600,000,000 esistă! De unde a provenit? Să fie pe capul aceluia care’! a a dat direcțiunea! Dar să fie dovedit că nu faptele mari ca Unirea afi adus acâstă spăi- mântătâre datorie. Cu tâte acestea D-lor, noi avem dincolo peste Milcov un proverb care <)ice: tur- cul plătesce. EI bine noi avem să plătim ! Acum ceea ce cred că e bine să facem, este să rugăm pe D. Sturdza și pe D. Bră- tianu, care dacă a făcut greșeli, nu leafă- cut din patimă, ci din simțimântul dato- riei, să’I rugăm pe D-lor,precum și pe toți foștii miniștri, sa se înfrățâscă cu toți â- menii de bine; să mai cheme și pe câte unul din noi, și să se pue pe lucru. pic D-lul Brătianu că chiar din capul locului, de când cu pocitura de atunci tre- buia să ne cheme ca să găsim un lâc, un mijloc de îndreptarea lucrurilor, dar înce- tul cu încetul și nu în 24 de ore cum a dis D. Sturdza. (aplause). Trebue, cum a dis D. Sturdza. să găsim un lee, și în 24 de ore se pâte hotărî. Dar D. prim-ministru a luat în înțeles rSti a- ceste 24 de ore; a credut că în acest timp se va face totul. Să luăm dar hotărîrea a lecui; să facem scăderi în budget tocmai acâsta cer și efl, dar nu cum s’a făcut, Nu sciu care a fost ideia economiilor, pentru că în loc să încâpă acele scăderi sus; în jos, aii luat-o de jos, și cum afi dat ceva ceva mal sus s’a oprit (ilaritate). Acum D-lor, nu’ml remâne de cât încă uă dată să vă rog din tot sufletul meii, a lăsa tâte vrăjbile d’o parte, a vă da mâna, a vă înfrăți, pentru ca toți împreună să putem lucra cu iubire pentru a ne mântui de relele care sunt în țară ! (Va urma ADUNAREA DEPUTATILOR » SESIUNEA ORDINARĂ Ședinț» de la 2 Februarie. 1877 Președenția D-lui președinte C. A. Ro- setli, asistat de D-nii secretari F. Alunânu. M. Burileanu, A. Vizanti și I. Lățescu. (Urmare) D. P. Grădișteanu. Onor. D. ministru al justiției ne a spus că pe cât timp va dirige D-sa acest minister ne pâte încre- dința că nu se va simți nici uă lipsă în mersul regulat al justiției, chiar încuviin- țenduse aceste supresiunl ce ni se cer prin presentul project de lege. Efi sunt convins că D ministru va face tot ceea ce ’I va sta prin putință spre a nu se simți aceste lipse, dar sciu pe de altă parte că ori câtă energie să aibă cine-va, ori câtă bu- nă-voință să pună, ori câtă dorință și ac- tivitate să aibă, totuși îu contra im- posibilului nu se pâte lupta. Sunt multe lucruri care au scăpat din vederea D-lul ministru, în cât cred ca'din acâstă scăpare din vedere mersul regulat al justiției are să fie în suferință. Nu că mă îndoiesc despre sinceritatea declarațiunelor D-lul ministru și despre buna D-sâle voință, dar sunt dificultăți de fapt pe care mă tem că justiția are să le întâmpine la tot momentul. Domnilor, fie-care secțiune de la curtea pe apel are 5 membri; doi erau hors sec- tion, fără secțiune. Oum âre va face D-ciu ministru ca serviciul să nu sufere cu supresiunea posturilor acestor doul mem- bri ? Apoi uă hotărîre nu se pâte da de curtea de apel fără uă majoritate de trei membri; îndată ce un al treilea nu este de aceașl opiniune, âtă divergință de opini- une. Dâcă sunt patru membri se pâte ca doul să se pronunțe într’un sens și doul într’alt sens; — și divergințele de opini- uni și paritățile de opiniuni le vedem la curțile de apel mai pe fie-care di. Din (jece procese ce sa înfăcișâdă, duoă sati trei pot da loc la divergință de opiniuni, la paritate de opiniuni. Numai de cât a- tuncl este nevoe ca să se complectese cu ¹ numărul de 5 membri. Să nu ne mirăm dâcă vedem divergințe de opiniuni; ele sunt naturale; țâra acâsta este jună, legile ce se aplică sunt noul și pe fie-care di se prefac; nu afi timp nici advocațil nici ma- gistrațil să se familiarisese cu aceste legi, și să ajungă la uă soluțiune de la care să nu se mal depărtese. Nu a avut timp să se formese uă jurisprudență sta- bilă și constantă. Francia nu este de qlece ani sub legislațiunea el de astă-dd, și încă acolo vedem divergințe și lupte neconte- nite în acest tărâm vast al jurisprudențel, unde se ocupă cu ideea abstractă a drep- tului Apoi mai adăogați că din acești mem- bri se compune și camera de punere sub acusațiune, și pe cât timp acâstă cameră esistă, vedeți că se distrage de la ocupa țiunea 4ilⁿică a curților de apel câțl-va membri. Suprimându-se posturile acestor doui membri, resultatul va fi că nu vor ține șe- dințe de cât cu trei membri, intrând și supleantul. Apoi supleanțil au alte neno- rociri; se trămit să facă cercetări la facia locului, și de câte-orl curtea hotărasce câte uă cercetare, acâsta este uă nenoro- cire din cele mari: se înmormântâsă pro- cesele; stafi câte doul ani, și D-v. scițl fârte bine că justiția tardivă este uă in- justiția, și tardivitatea justiției este nu- mai din lipsa de personal. Nu s’a putut până acum, chiar cu acest personal, să se îndeplinâscă tâte necesitățile, dar să mal suprimați âncă ! Este un adevăr cunoscut că la curtea de apel procesele stau neju- decate câte doul ani, ori de câte ori este a se face câte uă cercetare la facia lo- cului. D. E. Protopopescu-Pake. Nu sunt părțile destul de diligente. D. P. Grădișteanu. Nu este din causă că părțile nu sunt diligente. Dâcă a dl cu personalul esistent servi- ciul suferă, înțelegeți fârte bine că mal suprimând âncă două posturi a doul mem- bri, serviciul va suferi și mai mult ori- cât de multă bună-voință ar pune D. mi- nistru, bună-voință de care nu mă îndo- esc câtu-șl de pucin. D. I. Câmpiueann, ministru de jus- tiție. D-lor, eu cred că onor. D. Grădiș- teanu, în urma esplicațiunilor ce voiti da, va vota acâstă lege. In adevăr, dâcă aș fl adus ’naintea Ca mere! numai uă afirmare s’ar fi putut pu- ne în îndoială că prevederi la mele ati să se realisecje Insă âtă ce se întâmplă aă reco- mandațiunea primului grefier. Art. 10. Ministerul public așeijat lîngă curțea de casațiune, se compune : de un procurare general și de un procurare dc secțiune. Art. 11. Procurorele general are drep tul să asiste la ședințele generale ale secțiunelor unite și la ședințele fie-cărel secțiuni. El este suplinit de procurorele de sec- țiune. In cas de lipsă de procurore, primul președinte sau acela ce’l înlocuesce va de- ega pe unul din membrii curții, spre a ua conclusiuni în ședință. Art. 14. Procurorul general are dreptul de control și de priveghere asupra cou- clusiunelor pregătite de procurorele de secțiune, pentru a se înfăcișa înaintea curții Dâcă procurorul general nu încuviințetjă conclusiunile procurorului de secțiune și acest din urmă insistă în opiniunea sa; atunci procurorele general ține el însuși cuvântul la ședința de înfățișare a pricinel. Art. 15. Ministerul public are pentru cancelaria sa duol scriitori aleși de pro- curorul general. Membrii curții de casațiune, funcțio- narii, ministerul public, grefierul și sub- grefierii acestei curți nu pot fi în acelaș timp membrii al Corpurilor Legțuitâre, nici miniștrii ȘTATUL CURȚEI DE CASAȚIUNE |No. personelo ; Numirea funcțiunilor ■e lună pentru pe lună pentru fie-care toți 1 Prim-președinte 1592 1592 2 Președinți de secțiune 1481 2962 14 Membrii 1370 19,180 1 Procuror general . . 1370 1370 1 Procuror de secțiune 1111 1111 1 Prim grefier . . 550 550 2 Grefieri de secțiune . . 550 1100 2 Capi de biurou 370 740 1 Registrator general 220 220 2 Arhivari câte unul de secțiune 185 370 9 Copiști în cari intră a- jntârele arhivarilor, al registratorului ge- neral și cel însărci nat cu copierea hotă- rîrilor pentru buletin și corectura lui 145 1305 2 Copiști al parchetului 145 290 1 Cap de ușieri 125 125 5 Ușieri 75 375 1 Odăiaș 60 60 Kândaș 40 40 Cheltuiala cancelariei și 1 chârtiel pentru impri- i matul buletinului și 5 broșatul lui 250> 250 j | 31 640 3 1022 MONITORUL OFICIAL AL K0MAN1E1 II (23) Februar!» 1877 D. președinte. Discuțiunea generală este deschisă. D. Pantazi Ghica. D-lor, preucupa- tiunea legitimă a D-lul ministru de justi- ția este a putea să fim puși în posițiune do a face în budgetul anului acesta tâte exmomiele posibili, fără a isbi nici una din instituțiunile care esistă, și fără a a- duce nici uă perturbațiune în societate. El bine, mie mi se pare că acest project de lege este unul din acelea care pâte să corespundă mal mult și cu dorința D-lul ministru de justiție și cu sentimen- rul de care tâtă Camera este animată. ’Ml voii permite numai asupra luării în con- siderațiune a acestei legi, declarând că sunt pentru luarea în considerațiune și că o voifi vota, ’ml voiti permite, dic, a a- trage atențiunea D-v., asupra âre căror puncte, âre căror împrejurări care cred că ar putea să fie modificate la discuțiunea pe articole într'un mod mal practic și mal eficace. Mal ânteifi, D-lor, în ceea ce privesee pe primul grefier, efi cred că primul gre- fier este la curtea de casațiune, ceea ce este un directore în orl-ce cancelarie, pre- cum este și directorele de minister. Ast- fel fiind ’ml pare că comitetul delegați- lor comite uă erâre când opinâdă că unul din grefierii secțiunilor să îndepli nâscă locul primului grefier Uă voce. La articole. D. P. Ghica. D-lor, acestea simt con- siderațiunl pe care le iată una câte una ca să discut luarea în considerațiune a aces- tui project de lege . . . Voci. Le veți spune la articole. D. P. Ghica, Fie care are maniera sa de a discuta, și vă rog să nu mă mal în- trerupețl. ipeam, domnilor, în privința primu- ntrjuî grefier, că opiniunea comitetului delegaților este fârte eronată, și cores- punde pucin și cu scopul pentru cațe este înființat acest grefier și cu însărcinarea ce are. Dâcă este numai uă subtilitate de a se lăsa primului grefier apuntamen- tele unul grefier de secțiune, mi se pare că acesta ar fi nedrept, ar fi în contradic- țiune cu principiale democratice, care sunt pentru a se resplăti tot d’a-una mun- ca cuiva. Dâcă este să faceți fapte de autoritari, atunci voiu fi silit a mă des- părți de onorabila majoritate. In privința procurorului general, mâ unesc în totul cu o.dniunea ca el să ia conclusiune, sunt și eu de părere a se su- prima unul din procurorii de secțiune,, peptru că în adevăr parchetul curții de casațiune e cam luesos, și prin acâstă reducere nu să desorgauisâdă nici de cum serviciul. D. D. Geaui. Să ml fie permis a vă arăta câte-va observațiunl ale mele în pri- vința acestui project de lege. Eu voiti accentua și alte puncte care esistă îu a- cest project de lege, și cn care nu mâ pot uni Eu, D-lor am considerat tot d’a-una postul de prim grefier, ca uă adevărată sinecură, și ori de câte oD mă uit la le- gea organică a unei asemenea iustitu- țiunl, nici uă dată nu o privesc la ceea ce asvârlă pe ici pe cole, la grefă, pen- tru că nu acolo vom găsi organisațiunea, acolo este numai mecanismul de a pune în lucrare uă instituție ne. Eii mă duc cu observațiunile mele ceva mai departe. Să vedem, domnilor, care este organisațiu- nea curții de casațiune și să cercetăm dâcă și ea pâte să mergă dupe noul ace- sta project de lege; și cănd 4ic acâsta, vă rog să credeți că și eti sunt animat de spiritul de economie, dâr până acolo nu- mai în cât să nu ajungem la desorga- nisare. Domnilor, dâea în organisațiunea justi țiel la noi, este uă separațiune dn atribu- țiunl bine definită, e fără îndoială aceea care regulâdă atribuțiunile curților ape- lative și acelea ale curții de casațiune. Acâstă deosebire o stabilesce în mo- dul cel mal categoric legea organică a curții de casațiune; și acâsta pentru cu- vânt că misiunea acestei curți nu este a- ceea de a judeca în fond, ci ea are uă mi- siune estraordinară ; prin urmare în pri- vința acâsta ea să deosibesce cu totul în atribuțiunile sale de curțile de apel și de aceea și legiuitorul din 1861 a statuat că nici nici un consiliat al acelei curți să nu pâtă ocupa, fie chiar într’un mod incidental; fotoliul ministerului public... D. N. Dimancea. Dâr pâte lua conclu- siunl. D. D. Geaui. Să’ml permită onor. D-nu Dimancea să’I spun că tâtă lumea scie că un procuror, fie la tribunal, fie la cur- tea apelativă, fie la înalta curte de ca- sațiune, nu face de cât ia conclusiunl, și prin urmare ’l rog să nu mă mal oprâscă cu asemenea interupțiunl. Așa dâr, domnilor, un membru care va lua conclusiunl, fie și într’un mod inci- dental, acel membru este distras de a mal judeca, căci să pâte întâmpla că prin con- clusiunile luate să fie în divergință de opiniune cu curtea întregă. Așa fiind, mai pâte el să ia parte la judecată ? Nu. Eată der un membru care nu mal pâte ju- deca în cestiunea îu care el s’a pronunțat. Dâr măi este și alt-ceva. Iu curtea de casațiune, unde un membru al curții, safi chiar ministerul public, îu facia unul cri- minal, nu acusă, nu este inamic al celui acusat, cad Ia curte ministrul public po- le chiar să susțină pe acusat; el bine, în- tr’un asemenea cas, un membru al curții care va fi chiemat, în lipsa ministerului public, să ocupe fotoliul acestuia și va lua conclusiunile în materie criminale, a- cel membru devine imposibil.... (sgomot In vederea acestor fapie, legiuitori i prin legea organică a curții de casațium din anul 1861, a voit să împedice acâsta și de aceea a și oprit ca un membru de secțiune să ocupe fotoliul procurorului. Apoi, D-lor, când ne vom gândi că curtea de casațiune mai are și alte mi- siuni, atunci vom vedea cât de imposibil este în adever de a se confunda în curtea de casațiune atribuțiunile parchetului cu acelea ale curții. Misiunea pe care o are curtea de casațiune este de a stabili uă unitate de jurisprudență care se serve de normă celor-lalte instanțe judecăto rescI.Unitatea acâsta care trebue să o presinte este stabilită tocmai prin acest dualism: de uă parte parchetul și de altă parte curtea de casațiune, și tocmnl acest dualism este menit în organisațiunea ac- tuală a eurțel de casațiuni se aducă uă adevărată unitate; căci diu acâslă separa- țiune între parchet și magistratura care judecă, și din acâstă combinațiune de doue puteri cu centru lor deosebit de lu- crare, tocmai din acâsta reese adevărata unitate, adevărata idee care pâte să impu- nă instanțelor inferiâre. Acâsta resultă din esența, din adevărata misiune care trebue să se dea unei curți de casațiune. Curtea de casațiune când s’a înființat la noi am luat’o de la FrancesI și nu am modificat nimic din ceea ce am găsit în Francia. Acâstă instituțiune am priimit'o așa cum am găsit’o în Francia. Penlru ce la curtea de casațiune membrii nu se pronunță de cât cu uă opiniune? Vedeți aci încă un lucru care constitue uă derogațiunejde la legea orga- nisărel judecătoresclîn privința celor-lalte juri sdicțiunl. La cele-lalte jurisdicțiunl, umil membru ’i este permis să’șl dea opininnea sa a parte: la curtea de casațiune un membru trebue să se supună opiniunel majorității și este silit să adopte acâstă opiniune. Care este cuvântul ? Cuvântul este acela al unității care trebue să emane de la uă instanță superiâră, care este chemată să aibă un control aspru celor-lalte instan e în privința cestiunilor de drept. Așa dâră facem un amalgam din mo mentul când permitem unul membru ca să ocupe fotoliul ministeriulul public. EI bine, când un membru străin de cur- te va veni cu opiniunea lui studiată și o va așterne înaintea curții, acea cugetare va avea același avînt ca atunci când vine din partea unul membru al sâti? Nu, D-lor! Așa dâră eu i|ic că prin acestă sistemă permițendu se unul membru de a ocupa fotoliul ministeriulul public, acâsta ar trebui să aducă necesaremente și mod ifi- carea legii organisăril judecătoresci per mițendu-se acâsta și unul advocat Uă voce. Și de ce nu ’ D D. Geaui De ce nu ? înțeleg acest» ’ 1 Februarie IbLi JN1T0RUL Ur'ClAb AL ROMÂNIEI De aceea v’am spus că trebue să ne gân- siune de Cameră spre a introduce uh sis dim la legea organică a Curții de casați- tem judecătoresc, care, dând tâte garanți- une. Este lesne de a dlice . de ce nu ? Tre- ele părților, să se presinte și sub un punct bue să ne gândim la misiunea ce are Cur- de vedere mai economic. Acea comisiune tea de casațiune. Dâcă este numai să în n’a avut timpul material să formulese vre trebăm de co nu ⁹ Atunci să nu mai avem un project de lege. Eii însă voiu presenta un Curte de casațiune ci uă înaltă cnrte de justiție pe care am avut o și care era uă a in u» iiiauuu^iuuu ți »<» luuv^iuuosu m- bunalele cum erau mal nainte, adică pro- treia jurisdicțiune de fond. Dâcă este vorba de economii, trebue să le facem acolo uude nu ne isbim do prin- cipie pe cari ar trebui să le violăm. S’ar fi găsit mijlâce de reducțiuni dâcă ne am fi întâlnit des cu D. ministru al justiției. Am rugat pe D. ministru să ne întîlnim spre a ne gândi la uă adavărată economie, și să vedem cari sunt paliativele ce am putea aduce ca să realisăm economii fără a desorganisa serviciele, pentru că preo- cupațiunea nâstră este și trebue să fiă a nu desorganisa nimic; căci dâcă nu ți- nem sâmă de acâstă idee pâte să ne du- cem prea departe. D-lor, mie mi se pare că decă am desființa un grefier de la Cur- tea de casațiune, cu acâsta nu am desor- ganisa Curtea de casațiune pentru că gre- fa el pâte să mergi fârte bine cu un gre- fier care să întrunâscă și misiunea de prim grefier. Și vă pot spune că pe pri- mul grefier nu’i am vădut de cât în secți- uni unite, cari, fără esagerațiune, nu sunt de cât cel mult de 15 ori pe an. Unde es te posibil, sunt și efi de opiniune ca să facem economii; dâră în ceea ce privesce parchetul nu trebue să ne atingem de dîn- sul, căci prin acâsta am lovi în organisa- țiunea Curții de casațiune , organisațiune în care legiuitorul a stabilit în mod bine cugetat separațiunea între parchet și Cur- te, tocmai în scop de a stabili adevărata unitate de cugetare în privința punctelor de drept. Voci. Puneți punctul pe i. D. D. G6ni. D-lor, nu voifi pune punc- tul pe i; de cât atunci când voiu fi chemat de puterea esecutivă, și atunci voiu pune acolo unde trebue punctul pe i. Dâră vă mărturisesc că fiind punctul pe i antici- pat, s’ar găsi mijlâce de a ajunge la un scop economic fără însă a desorganisa serviciile. Și fiind că fac parte din comi- siunea judiciară, ași dori ca D. ministru actual al justiției, careafostși D-sa mem- bru în acea comisiune înainte de a fi mi- nistru, să bine-voiască cu acâstă ocasiu- ne să iea notă despre acâsta ca să aducă în adevăr uă economie cuvenită, atunci când va presenta legea definitivă a orga- nisărif judecătorescl. De uă cam dată în privința procurorilor, cred că în adevăr facem iă economie rea, pentru că ea tinde la desorganisarea serviciului. Iată motivele pentru cari sunt în contra acestei propuneil. D. I. CAmpinânu. ministru justiției D-lor voiu începe de unde a sfîrșit D nu Geapj In adevăr, fusese numită uă corni project. prin care să se suprime judecăto- rii de instrucțiune și să funcționeso tri- curorii să facă instrucțiunea. Avantagiele acestui sistem sunt destul de mari, fiind că pot da mal multe garanții societățel, și pentru mine mal este încă uă considera- țiune , aceea că, dâcă s’a admis în siste- mul frances ca instrucțiunea să se facă prin participarea procurorului pe de uă parte și pe de alta prin participarea jude- cătorului de instrucțiune , acâsta a fost mal ales fiind că procurorul fiind amovi- bile și judecătorul immovibile, se da uă garanție provenită prin acâstă inamovibi- litate. Deră la noi și judecătorul de ins- trucțiune și procurorul sunt de uă potrivă amovibili și ast-fel nu se făcea de cât uă perdere de timp prin trecerea de la unul la altul fără avantagiul legii francese. Dâră de ce uu am urma pe D. Geani în tâte propunerile D-sale ast-fel după cum le a formulat acum ? Nu dâră că nu le am putea adopta; însă de âre-ce legea care se presintă este uă lege eminamente de economie, care nu des- organisâsă nimic din ceea ce este astă- curții de casațiune, eu cred că acâstă ar fi nu numai uă nedreptate, dar ar ti a com- I promite chiar demnitatea puterii esecutive. : care trebue representată la înalta curte de casațiune așa cum se cuvine. De ețl lua legile curții de casațiune din tâte țările, ¹ veți vedea că nu numai postul primului j procuror este egal cu al primului proșe- i dinte, dar și lefile suni egale. D. Dim .cea Zice : dar ce face salariul? Apoi, ¹ lor, salariul se dă după atribuțiuni și atri- buțiunile după salariu. Ni se maî dice că * 1026 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIȘI 11 (23) Februarie 1877 procurorul general îo realitate nu are a- platonică, din momentul ce el nu mal pâte tribuțiunl mai mari de cât un procuror de se aibă la disposițiuneasa ori ce secțiune, secțiune. La acâstă răspund, că este uă. din momentul ce trebue să stea alipit nu- mare deosebire între un procuror general mal la uă singură secțiune. și un procuror de secțiune. Apoi dâcă salariul nu face nimic, cum a dis D. Dimancea. atunci se punem pe procurorul general se serve gratis. Este uă mare deosebire între procurorul general și procurorii de secțiune. Acâstă deosebire se suportă nu numai la titlu, dâră chiar la valârea intrinsecă a funcți- uneî. Intre procurorul general și între pro- curorii de secțiuni este aceeași deosebire care esistă între primul-președinte și pre- ședinții de secțiuni al curțel de casațiune. Ore dâca s’ar fi admis în Francia idea sus- ținută de D. Dimancea, acele somități ale sciințel dreptului, ca D. Dupin și alții, ar fi primit ei funcțiunea de procurori? Văd că s’a echivalat postul de procuror general cu postul de membru de curte; prea bine, însă drept e să scădețl lâfa procurorului numai pentru cuvântul că este amovibil ? Dâră tocmai acâsta ar tre- ui să vă facă a’l mări lâfa. Ast-fel, cum credeți că veți putea abroga la acest post âmeni capabili, cu âre-care greutate sci- înțifică ? VS rog, D-lor, să primiți, dâcă nu a ur- ca lâfa acestui post important, cel puțin a nu o scădea. Nu brebue să vă facem i- lusiuni, ierarchia se măsâră după atribu- țiuni și după lâfă. Ore un ministru prime- ște el lâfa Domnului? Oare un prefect ’i se dă lâfa de ministru? Nu vedeți D-v. ca le- file se da& du ierachia postului ce ocupă cineva?... In fine, dâcă nu se presintă ni- ci un amendament pentru reducerea pro- porționale a tutor lefilor de la casațiun» vă rog să bine voiți a manține apuntamen- tele procurorului general ast-fel cum sunt astădl. D. D. Geani. Văd cu fericire că se re- vine asupra celor ce am avut ouâre să vă pun adineaori în vedere. In adevăr, acel care mai adineaori se îmbuldâu se umple urna cu bile negre, vin acum și recunosc importanța parchetului de lângă curtea de casațiune, sunt fericit a constata acâsta. Ast-fel aș voi se sciu dâcă D-v. sunteți sau nu pentru drepturile dobândite, dâcă respectați aceste drepturi ? In adevăr ce ne spunea adinâurecu mare cuvănt onor. D. Fleva ? D-sa ne cjicea că D-v. atingeți funcțiunile amovibile. Apoi, după ce că ' le sunt amovibile, le faceți și mal păcă- tâse prin reducerea salariului. Eu aș dori să cunosc dâcă ceea ce se propune este ultima voință a puterii esecutive relativ la acâstă organisare, adică dâcă trebue se ne ducem a casă cu desființarea primului grefier și cu desființarea fârte puțin neme- dori să mal aud combătându-se sau sus- rită a procurorului general; căci, să nu ne ținându-se crescerea sau scăderea onora- facem ilusiune, este uă adevărată desfiin- riulul procurorelul generale de la curtea țâre a procurorului general din momentul de casațiune, ci numai să fac reflecsiunile ce D-v. voițl să’I dațl numai uă numire mele onor. Camere, că pentru onorariul u- mal la uă singură secțiune. Osebit de acesta, aș dori să ne spună D. ministru dâcă reducerea de faciă este în armonie cu cifra budgetară ? Să nu ne amăgim, D-lor. noă ni sau pus uă sarcină a nu eși din marginile budgetului. Șciți de ce puiu eu acâstă întrebare D-lul ministru? Este pentru a nu fi nevoițl mal tărdiu să începem a reduce ârășl ia funcțiuni mici, a reduce la copiști, din cinci se lăsăm nu- mai trei. Copiștii sunt necesarii pentru espedițiunea lucrărilor. Ei-va acâstă re- ducere uă reducere proporțională în sala- riele personalului întreg al curții de ca- sațiune ? Eu drept să vă spuiu nu prea înțeleg să se dică procurorului general în grad esc! egal cu primul președinte; dar în lâfă nu esci. Nu înțeleg acâstă cu atât mal mult, că tot d’a-una s’a avut de regulă ca salariile ce sedau funcționarilor să fie în proporțiune cu salariile ce se re- clamă de la dânșii. Ast-fel, erarchia în ma- gistratură n’ar mal avea nici uă rațiune de a fi. Apoi, D-vâstră dliceU c$ mențineți procurorele general d impreună cu atribu- țiunile sale. Atunci pentru ce’i reduceți sa- lariul? Unde vă e dreptatea? Ceva mal mult: ’I dațl chiar sarcine mai mari, pe cari nu le-au avut până acum, ’l obligați a întreține corespondență cu ministrul jus- tiției spre a’l pune în curentul lucrărilor curței de casațiune. Cum puteți dâră să ’I scădețl lâfa când lăsațl asupra lui tâte a- ceste atribuțiuni? Eă am fost pentru man- ținerea a doul procurori de secțiune și a unul procuror peneral; dâră dâca găsiți că este bine a se lăsa numai un procuror de secțiune și procurorul general cu atribu- țiunile pe cari T le-ați pus peste acelea pe care ’I le dă legea, nu înțeleg să mal fa- ceți reducere și la salariu; lăsațl cel pucin să remâe cu retribuțiunea ce a avut’o până astăzi. D-lor, mal am încă uăobservație de făcut, dar ’ml reserv dreptul a o arăta la finele legii, pentru care rog pe D. președinte să mă înscrie pentru a ’ml da cuvântul a- tuncî. Acum mă mărginesc a dice că dâcă su- primați un procuror de secțiune, să bine- voiți a primi amendamentul D-lor Fleva și Costinescu, căci ar fi nedrept să redu- ceți și retribuțiunea. D. I. Câiupineanu, ministru justi- ției. Primesc și eă amendamentul D-lor Fleva și Costinescu. — Se cere închiderea discuțiunel. D. P. Cernăcescn. D-lor, doresc să nu se închidă discuțiunea, nu pentru că aș nul post ce nu este ocupat acum s a vor- bit fârte mult de oratori abili, pe cuvinte chiar că este un drept câștigat a se c reș- ce onorariul, de âre ce când s’aîi lovit drepturi câștigate, uă sumă de profesori dintre cari unii era inamovibili, abia s’a permis a se qlice puține vorbs. Acestea a- veam să constat și să pun la aprecierea sentimentelor D-v. de dreptate. Se pune la vot închiderea discuțiunil și se primesce. D. I. Vilaerose D-lor, majoritatea co- mitetului delegaților a respins acest a- mendament. D. P. Ghica. Se fie constatat că D. mi- nistru al justiției ’l a primit. Se pune la vot amendamentul D-lul Fleva și se primesce. Se citesce art. 11, care să adoptă fără discuțiune, precum asemenea și art. 14. Se citesce art. 15. D. Th. Boldur-Lățescu. D-lor depu- tațl, eu vaș solicita să bine-voițl a abroga disposițiunile acestui aliniat, adică a ali- niatului din urmă de sub art. 15. ’AII voi permite a dice că disposițiunea arestul aliniat este inconstituționale, și iată pen tru ce: Aliniatul din urmă de sub art. 42 al Constituțiunel este categoric, și nu lasă nici măcar umbră de îndoială. După acel aliniat, incompatibilități le sunt arătate de legea electorale. Prin ur- mare, ori care altă lege, fie uă lege a or- ganisărel judecătorescl, fie ori ce lege, nu se pâte ocupa de cât de materia el și nici de cum de incompatibilitățile electorale. Acestea vi le spun, D-lor deputațl, nu nu- mai redemat pe articolul precis din Con- stituțiune, nu numai diu punctul de vedere al unei cestiunl con tituționale, dar și din punctul de vedere al practicei; fiind că, din momentul ce Constituțiunea și legea electorală regulâ^ă aceste necompatibili- tățl, ce ar mal îusemna din partea nâstră ca să punem în tâte legile asemenea inca- pacități ? Așa dar , eu cred că sunt în spiritul Constituțiunil când cer de la D-v. supre- siunea ultimului aliniat de la acest arti- col. Pentru acâsta am onâre a depune un amendament. D. ministru de justiție. D-lor recu- nosc multe defecte în legea curțel de ca- sațiune, și mal cu sâmă în articularea sa și ca să vă convingeți cât de adevărat este a- câsta, scițl unde este pus principiul despre care a vorbit D. Lățescu? Este pus la art 15, care Ș.ice ast-fel „Ministerul public „are pentru cancelaria sa trei scriitori a- „leșl de primul procuror și pe care ’I va „pune sub imediata direcțiune și ordine a „unia din procurorii de secțiune îu însu- „șire do cap al cancelariei sale.“ Acâsta este prima parte a articolului, care putea să nu fie nici uă dată în acâstă lege. După acâsta vine partea a doua a ar- 11 (23) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI t027 ticoluluî, care Zice ast-fel Membrii cur- ] „țel de casațiune, funcționarii ministeru- „lul public, grefierul și sub grefierii aces- „tel curți nu pot fi în acelaș timp mem- „bril al Adunării elective, al comisiunil „centrale, nici miniștri/ EI bine, eu nu aș fi atins întru nimic a- cest articol; însă, pentru că modificarea Iul este de natură a produce uă economie, de aceea l’am atins, și uă dată ce am in- trat în modificarea lui nu putâm să las ne îndreptată partea a doua, din care am des- ființat cuvântul de comisiunea centrală, care nu mal isistă, și în loc de Adunarea electivă am dis Corpurile Legiuitâre, fiind că astă<).I nu mal este Adunarea electivă, ci avem Camera și Senat. Apoi, D-lor, dâcă efi cu ocasiunea a- cestor modificări, aș fi voit să ating prin- cipie atât de importante, nu aș fi venit să vfi cer de urgență, în cât să votați legea în 24 de ore, pentru că atunci aș fi fost de rea credință către D-v. Acum este vorba numai de nisce cestiuni budgetere, eră nu de principie generale, și dâcă ați admite discuțiunea asupra ori cărui din princi- piele legii curții de casațiune, ac esta nu ar fi conform intențiunil mele, căci nici efi nu sunt preparat a vă respune și nici nu voesc să fifl preparat,!, pentru că, decă ar fi fost așa, atunci ar fi trebuit să aveți le- gea mal multe 4*1® lo studiul D-v. Așa dar, D-lor, astă-d.1 nu este vorba de cât numai despre echilibrarea budgetului, care, de și nu vom putea s’o realisăm, cel puțin ne vom îudruma ce-va spre acâsat. Daca ar fi fost vorba de modificarea legei organice, apoi înțelegeți D-v. că aș fi mo- dificat'o cel puțin în partea aceea unde se prevfid lefele funcționarilor, cel puțin ale celor care sunt amovibili, fiind-că acâsta este de resortul budgetar și Camera tre- bue să fixese în fie care an lefile funcți- onarilor, după mijlâcele țfirel; însă, D-lor, nu cu ocasiunea acestei legi ne vom pu- tea ocupa de principie generale ; nici nu avem timpul, nici nu suntem pregătiți, și dâcă vom intra cu precipitare‘pe aseme- nea tărâm, vom da uă soluțiune rea. Voci. închiderea discuțiuael. D. N. Furculescn. D-lor, regulamentul (J.ice ca să se vorbâscă pentru și contra. D. Lățescu a vorbit contra și nimeni n’a vorbit pentru; căci miniștrii nu comptâsă; prin urmare vă rog să nu închideți discu- țiunea, ca să se vorbâscă și pentru.... D. președinte. Când Adunarea nu vo- esce a se mal vorbi și cere închiderea discuțiunel, vă rog să ’ml arătațl acel ar- ticol din regulament, prin care aș putea impune cuiva să vorbâscă negreșit. (Ila- ritate) D. N. Fnrculescn. Camera nu pâte să facă un act arbitrariu; Camera funcționâsă îu virtutea Constituțiunel și a regulamen- tului (întreruperi). Camera nu pâte să des- fiintese regulamentul prin uă trăsătură de condeifi, și regulamentul dice să vor- bâscă unul pentru, altul contra. D. președinte. Cum voițl D-v. să im- punețl Camerei să vorbâscă, când ea nu găsesce de trebuință? Voci. închiderea discuțiunel. D. N. Fleva. D-lor, v’aș ruga să nu în- chideți discuțiunea, pentru că, or ce ar Zice D. ministru, noi atingem acum și votăm âre care modificări în legea orga- nică a eurțel de casațiune. D-v. dicețl că uă modificați numai în ceea ce privesee cestiunile budgetare; dar eu pâte că voi- esc cu acâstă ocasiune să ating și alte cestiuni. Eu voiesc să propui un amenda- ment la care cred eă va adera și D. mi- nistru, fiind-că și Senatul a consfințit a- câsta; voiesc să propuifi ca miniștrii dațl în judecată să nu mal pâtă fi membri la curtea de casațiune. Amendamentul meii este ca membrii eurțel de casațiune cari afi fost miniștrii să numai pâtă fi membri de cât după 4 ani. Se pune la vot închiderea discuți- unel și se primesce. Se pnne la vot modificarea art. 15 și se primesce. D. N. Fleva. Eu propuifi amendamen- tul mefi ca art. 16. D I Vilacrose. D-lor deputațl, idea acestui articol, este coprinsă într’un pro- ject de lege al căruia am onâre să fiu ra- portator. Acest project de lege este venit de la Senat și coprinde într’nsul un ase- menea ai ticol. Prin urmare ar fi bine să aș- teptați votarea acelui project, fiind-că este mal la locul sfifi să fie acâstă idee în acel project de cât în acesta. D. N. Fleva. Retrag amendamentul meii și ’l voi presinta cu ocasiunea projectulul votat de Senat. Se pune la vot projectul de lege în to- tal și constatându-se că Adunarea nu mal este în numâr, scrutinul se declară fără resultat și votul rămâne a se face din nofi în ședința următâre. Ședința se rădică la 6 ore după amâdl, anunțându-se cea următâre pe a doua-$i, 3 Februarie. Ședința de Ia 3 Februarhl, 1877. Președenția D-lul președinte A. Sihlea- nu asistat deD-nil secretari M. Burileanu, I. Lățescu, A. Vizanti și F. Alunânu. Ședința se deschide la amia-dî PresențI 98 D-nl deputațl. Nu răspund la apelul nominal 54, și anume Bolnavi D. A. Celebidache. I. C. Fundescu, C. Fusea, P. Gheorghiade, G. Câță, C. Gri- gorescu, E. Predescu, Gr. Serurie, E. Stă- tescu. In congediu. D-niî A. Agioglu, T. Boiu, G. Dimi trescu, R. Campinifi, C. Catargi, P. Con- stantin, Gr. Cozadini, D. Cozadini G/Ga- mulea, G. Magheru, G. Mantn, D. Mărgă ritescu D. Miclescu, G. Miclescu. N. H. Nicola. G. Rădescu. 1. Sturza, E Vergati, M. Vladimirescu Zamfirescu C. Cli mescu, M. Ghelmegianu, Fără arătare de motive : D- D. Anghel, N. Bujoreanu, A. Candi- ano-Popescu, N. Caraianoglu. N. Catargi, C. Colibășanu. M. Costachi G. Esarchu. C. Fleva, A. Gheorghiu, G. Ghițescu, C. Giuvara, G. Macri, M. Negulescu, C. Pe- șiacov, G. Rosnovanu. C. Șoarec, A. Var- nali, N. Voinov, Sc. Padia, I. Carabates- cu, D. Frunză, Em. Protopopescu. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congedifl D-lul deputat H. Zugrăvescu. Se trămite la comisiunea de petițiunl de urgență petițiunea D-lul lacob Pompie, împuternicitul comunei Pufesci din jude- țul Putna. Se înscrie la ordinea dilei raportul co- mitetului de delegați al secțiunilor asupra projectulul de lege relativ la modificarea unor articole din legea de organisare ju- decătorâsiă. Se comunică Adunării petițiunea mal multor locuitori din comuna Poenaril, ju- dețul Ilf iv, prin care se plâng că regia monopolului tutunurilor le respinge cultu- ra anului expirat, D. G. Pruncu. D-lor deputațl, aș ruga pe onor, biurofi ca asemenea petițiunl în privința monopolului tutunurilor să le de- clare d’a dreptul de urgență, și tot-de-uă- dată se învite pe onor, comsiune de peti- țiunl că tot cu asemenea urgență să le re- solve, căci ast-fel de petițiunl s'afi adre- sat și din județul Putna, de la TufescI, și prin șederea în nelucrare atât înaintea co- misiunel cât și a Camerei, are se expire termenul și locuitorii nu mal sunt în sta- re de a face cultura tutunului, ast-fel în cât lăsăm pe regie de a ’șl face trebile sele după plac, în detrimentul cultivatori- lor. Rog dâră pe onor, biurofi se trămită acâstă petițiune de urgență și să învite tot-de-uă-dată pe comisiunea de petițiunl de a da un resultat cât mal fără întârziere. D. vice-președinte. Biuroul respunde că îo virtutea regulamentului uu pâte re- comanda uă petițiune de urgență de cât numai în urma unul vot al Adunărel pen- tru care trebuie douâ treimi. Așa dâră consult Adunarea ’dâcă încuviințâ^ă să se trămită acâstă petițiune de urgență la co- mtsiunea de petițiunl. Adunarea încuviințâ^ă urgența. Se comuuică Adunărel demisiunea D-lul N. Voinov din mandatul de deputat, în u.; mătârea coprindere .OZo ^jNi'i'OR'IL OFl înainte o aseme- nea îndoială. D. G. Pruncu. Asupra celor cjise de D. Grădișteanu că demisiunea D-lul Voinov este efectul unei nervositățl. D. P. Grădișteanu. Nu am (Jis așa. D. G. Pruncu. Cred că nu pâte să fie nici cum un asemenea motiv în demisiu- nea D-lul Voinov. Efi sunt convins că D. Voinov demisi- onând a simțit o strângere de animă și numai motive de familii sau alte motive imperiâse a putut să se vadă constrâns de a se retrage dintre noi. Cu tdte acestea, convin cu D. Gră dișteanu de a se învita D. Voinov să și retragă dimisiunea. D-sa a luptat alături cu noul pentru dobândirea stărel de lucruri de astăzi; trebue prin urmare să facă abnegațiune de orl-ce alte senti- mente și să nn aibă îu vedere de cât sen- trecut până chiar și prin amendamente, să vie astă-<|i și să aducă un fel de blam (sgomot). Am deprinderea, D-lor, când citesc, să înțeleg ceea ce citesce. D. Voinov îu de- misiunea sa dice • In 'circumstanțele ac- tuale gagesc fdra nici un scop presența mea în parlament . O voce. D-sa ijice. D . Mârzescu. Cine voițl să vor- bâscă când subscrie D. Voinov?. (ilaritate) Eii, D-lor, cred pe D. Voinov un băr- bat serios și |nici de cum un copil, după cum lasă a se înțelege D. L. Costin. Când D. Voinov vine și formulâză demisiunea se în asemenea mod, eh, care sunt colegul D-sale, care fac parte din acâstă Adunare, vreu să văd ce voesce să ijică D-sa când să retrage din acest parlament mal vîrtos că este un cuvânt subliniat în demisiunea sa, „sunt nevoit să mă retrag“ adaoge D-sa. De acea întreb: Că neduh l’a silit ca să facă acâstă demisiune? D. L. Costin. Este îngrijit de cestiunea orientului (întreruperi, ilaritate). D. G. Mârzescu. Cred că nici unuia din majoritate nu ’i este permis să <)ică, mai cu sâmă într’o adresă formală: că presența s’a îu sinul Adunărel este fără nici un scop. Acâstă demisiune coprinde ceva neobicinuit într o viață parlamen- tară. Pâte ca D sa să fie singurîntr’uă ces- tiune de opiniunea s’a, trebue săfiărespec- tat, precum trebue să fie respectate tote opi- niunile. Și chiar acela care rămâne isolat și singur de uă opiniune într’o Cameră încă are un scop, pentru ca să arete cart sunt cugetările rele, pentru ca adese ori contra-cjicerile, ciocnirile principiilor, ciocnirea de opiniunî, ciocnirea de idei dă pe față adevăratul principiu, adevă- rata veritate, dâca aș putea să mă esprim ast-fel. Prin urmare socotesc cum că acestă ce- rere de demisiune a D-lui Voinov, este uă cerere care ese afară din usnrije par timentul nobil al datonl către țeră Des-¹ lamentare. Cum, D-lor, uu deputat să vină pre gurele rele nu trebue să ținem compl; să șl formulese demisiunea s’a îu modul ceea ce trebue să avem înainte sunt se-1acesta ? și D. Lascsr Costin, cu zimbitul nentimentele france și leale pe care le a- pe buze, cu întreruperi așa de delicate vem fie-care. voesce să nu uă < analisese? O asemenea D. Voinov, să facă abstracțiune de tote supărările ce ar putea să aibă, și să vină în mijlocul nostru, ca să terminăm opera începută, și, ori să mergem la salute, ori să cădem cu toți (aplause). D G. Mârzescu. Modul cum este for- mulată demisiunea D-lul Nicolae Voinov vă mărturisesc că pe mine mS surprinde, căci âre cum acâstă demisiune jesprimă paraponul, durerea de inimă care atinge pe majoritatea acestei onorabile Camere. Cum, D. Voinov, care aparține majoritățel acestei Camere, un oratore atlet al prin cipiilor democratice și liberale, care a susținut darea în judecată a ministerului demisiunetrebue aualisată, casă vedem ce voesce să ddcă acela care ne părăsesce. D. L. Costin. Unde ai vâdut dragostea cu sila 9 D. G. Mârzescu. Este adevărat că nu am vădut dragoste cu d’asila. Dâr vă dic că răii ați făcut de vațl înstrăinat pe D. Voinov. El D-le Lascar Costin D-ta. a- micul D-lul Voinov, rău al făcut că l’al amărît așa de mult, în cât l’al pus îu po- sițiune să te părăsâscă. D. L. Costin. Pâte că amărăciunile D-tale l’au determinat să se retragă. D. G. Mârzescu. Nu amărăciunile ini- micilor, ci mal mult amărăciunile ami- cilor tot-da-una ’ți înegresce caracterul și te face să fii dușman. D. P. Ghica Așa este. D. G. Mârzescu. ’MI pare bine că pri- mesc de astă-dată aprobarea D-lul P. Ghica (ilaritate). D-lor, eă credcăestededemni- ' tatea, de onârea acesm! parlamentași mal cu semă de onârea, de demnitatea majori- tățel din care face parte D. N. Voinov, pentru ca să respingă acâstă demisiun? căci eu nu uă pot primi pentru motivele cari le a formulat D. Voimv. Nimeni nu pâte intru în inima cuiva, nimeni nu pâte să scrutese, să facă autopsie unui om ca să vadă ce este în inima sa. Inima unui om nu pote fi cunoscută de cât prin fap- tele sale, de cât prin vorbele sale. EI bine, demisiunea D-lul Voinov, este uă demisiune care atinge onârea și dem nitatea acestui parlament și cer să i se respingă, și să se chieme D. Voinov aci în sânul acestui parlament român pentru ca să aibă curagiul să mârgăpână la sfîr- șit cu convincțiunele, și cu ideile sale politice. SoldațiI cei buni nu părăsesc uă Bătălie tocmai în mijlocul focului. Am dis. D D. Lecca. D-lor, eu am luat cuvân tul numai ca să pledes causa ce ieri un orator din Senat, pe care D. Mârzescu ’l venereijă mult, causă. pe care a pledat’o D. Cogălnicânu, în Senat liberul arbi trar. Să lăsăm pe fie care în liberul sgu arbitru, se facă cum va voi să nu ’l mal invităm in Adunare (întrerupere). Causa pentru care D. N. Voinov a dat demisiunea este că D-sa fiind ales sena tor, Senatul nu a voit să verifice alegerea D-sale de cât după ce ’șî va da demisiunea. D sa țme fârte mult la mandatul de se- nator pe care i la încredințat un județ cu totul străin de cât acela unde locueste mandat care i la confiat numai pentru că cunâște faptul D sale și D-sa ca uă date rie de recunoștință către acel alegători, face acest sacrificiu de eșl din Adunare. Să lăsăm dar la liberul D-sale arbitru. Si i I (23) Februarie 1877 „ONITUKI L OFilAL AL ROMÂNIEI 1029 tre noi. D Voinov este un membru fârte distins al pârlitului din care face parte și trebue să ’și dea încă câțl-va ani tdte puterile sale ca să servescă partitului și țârei sale. — Să cere închiderea discuțiuuel, și punându-se la vot se primesce. D. vice-președinte. Acum voiu pune li vot demisiunea D-lul Voinov. D. P. Grădiștânu. Cu bile, D-le pre- ședinte, căci este cestiune personală, și regulamentul duce că cestiunile personale trebue să se votese cu bile. D. vice-președinte. In urma cererii D-lul Grădiștânu și aeontestațiunilor cari s’au rădicat, biuroul, cu regulamentul în n.ână, nu pdte să dică de cât că D. Gră- diștenu are dreptate, însă trebue 15 de- putațl care să ceră votul cu bile. Voci. Suntem 15. Se pune la vot demisiunea D-lui Voi nov, și resultatul scrutinului este cel ur- mător ; VotanțI . 72. Majoritate reglem, . 39 Bile albe pentru 11 negre contra 51 D. vice-președinte. Adunarea nu a pri- mit demisiunea D-lul Voinov, și prin ur- mare. în numele Adunării, i se va face in- vitare a ’și relua locul D-sale de deputat. Acum avem să procedem la efectuarea unui vot anulat ieri. D. N. Furcnlescu. Cer cuvântul. D. vice-președinte. Aveți cuvântul. D. N. Furcnlescu. D-lor, eu cred că actul care tjliceți că s’a anulat ieri nu ’și are locul adl, căci este aute-regulamentar, și asupra acestei cestiunl atrag atențiunea mai cu sâmă a D-lor miniștri. D-vdstră scițl că noi când am venit în acâstă Cameră, partitul nostru arborase un drapel pe care era scris : respectul le- gilor și Con s ti tu ți unei; gonirea arbitraru- lui; jos guvernul imoralității și corupțiu- nel! Prin urmare, trebue să nu ne depăr- tăm de loc de drapelul care a invips pe D. Catargiu. Eii când am ^is respect la lege și la Constituțiune, am înțeles res- pect și la regulament. Sciți că în Grecia unul din motivele pentru cari s’a dat în judecată ministerul de acolo, a fost că a¹ sancționat și promulgat legi cari erau lip- site de formele esteriâre. Pentru mine, uă călcare a regulamentului este uă lipsă de la formele esteriâre, fără cari legile sunt vițiâse. EI bine, să vedem ce dice art. 25 și 26 din regulament. Art. 25 4'c® că p®u- tru cestiunile cari sunt puse la ordinea 4ilel, ca să se pâtă lua în desbatere, tre- bue cel puțin majoritate absolută, adică jumătate plus unul din deputății soriși pe apelul nominal, ceea ce face 78 deputațl. scădându-se colegiele vacante Apoi vine art. 26. care 4ice că, d® ?i I să nu viă D Grădiștânu și . Mârzescu să combată demisiunea. Să lăsăm la li- berul D-sale arbitru, precum a dis ieri D. Cogălnicenu, spre a alege între mandatul de deputat și acela de senator. Pentru aceste motive noi nu putem de cât să priimim demisiunea. D. G. Prnncu. D-lor, voiu răspunde mal ântâiu la cele 4^se '^® O. Leca și în urmă la cele dise de D. Mârzescu. D. Leca dice că motivul pentru care D. Voinov ’și a dat demisiunea este că D-sa fiind ales senator în județul Roman a cre- dut de cuviință să ’și dea damisiunea de deputat. Daca acâsta ar fi fost motivul a- devărat al demisiunei, neapărat că D. Voi- nov ’șl ar fi motivat demisiunea sa în a- cest sens; însă D-sa nu a făcut așa. înțeleg fârte bine că D. Voinov țiind compt de alegerea D-sale de senat >r să ’șl dea demisiunea din mandatul de deputat; însă legea nu dic® sPre a A cine-va senator trebue mai ântâiu să ’sî dea demi- siunea din Adunare, (Jice că atunci când cine-va are două mandate este dator să optese pentru unul dintr’ânsele. Prin ur- mare din momentul când în acea demi- siune nu se arată acest motiv, noi nu pu- tem crede că acesta ar fi fost impulsiunea care l’a făcut să demisionese din Adunare. Asupra celui de al doilea motiv, și care în adevăr, după mine, mi s’a părut mai mușcător, pot dice, saiî mal dibaci u, este acela al D-lui Mârzescu. D-sa a dis că D. Voinov trebue să fie fârte amărît în inima sa, decă s’a văqlut pus în necesitate de a’și da demisiunea din Adunare, și că acea a- mărăciune nu pdte să I vie de cât din partea amicilor săi sau a partitului din care face parte. Acesta nu cred să uă crâ- dă un singur moment nici însuși D. Mâr- zescu și ’ml pare din contră, că D. Voi- nov mal lesne a putut fi amărît din partea inimicilor săi de cât din partea amicilor săi (aplause). Eu însă cred că D, Voinov nu ’șl a dat demisiunea uicl împins de a- micil săi, nici de inimicii săi, cari aceștia sunt într’un număr 'mic, și cari ca mică minoritate nu vor putea să țină pept con- tra marilor principie ale unui' partit așa de întins ca acela din care D. Voinov face parte. Dar D. Mârzescu, de și a dis că nu tre- bue să scrutăm consciința nimenul, a voit să scruteze motivele secrete ale demisiu- nei D-lul Voinov ceea ce cred că uu ne este permis să facem, căci pdte alte mo- tive puternice, alte împrejurări de cât a- celea ce a presupus D. Mârzescu să fi si- lit pe D. Voinov a se retrage. De aceea eu voiu conchide declarând că nu mă unesc cu părerea D-lul Leca de a nu se invita D. Voinov în senul nostru, și în privința acestui din urmă punct mă voiu uni cu D. Mârzescu însă nu pe ace- leași motive, ca Adunarea să bine voiască a invita pe D. Voinov să se reîntdrcă în- Adunarea pdte continua lucrările sale cu un număr de 60 deputațl, însă, pentru ce- stiunile care nu ah figurat la ordinea di- ' lei, se cere neapărat presența numărului de deputațl prevăzut la articolul prece- dent, adică 78, și D-vdstră scițl că din tr’un vot caro se făcuse mai ’nainte să constatase că nu eram îu număr de 78. Prin urmare, procedura ndstră de ieri este uă procedură anti-regulamentară, și legea mergând să se votese și de Senat, p<»te c > va fi respinsă acolo pentru acest motiv. D vice-președinte. D-lor, eh trebuie să vă citesc regulamentul fiind-că D. Fur culescu nu la citit. Regulamentul <)ice • pentru ținerea unei ședințe Adunarea tre- buie să fie în completă, completul este de jumătate și unul din totalul număr al deputaților înscriși în apelul nominal. Art. 26 dice că în nici un cas ședința nu pdte continua fără un minimum de 60 de- putațl ; însă pentru cestiunile cari nu aii figurat la ordinea dilel majoritateaabsolută prevăzută la art. 25, este indispensabile. Negreșit D. Furcnlescu are mare dreptate și este în regulament când 4*°® că pentru cestiunl cari n’au fost li ordinea (Jilei tre- bue majoritatea cerută de art. 25; însă D-sa nu ne probară cu nimic că n’a fost acâstă majoritate când s’a luat în desba- tere acel project de lege, pentru că apelul nominal ne pronâijăcăera un număr de 90 D-nil deputațl când a venit în desbatere acea lege a D-lul ministru de justiție, și, decă Camera a primit să se pună în dis- euțiune legea, este că avea cunoscință de presența numărului regulamentar de de- putațl. Așa dar, D-lor, astă-dl nu avem de cât să punem din noii la vot acea lege pentru că nu este nici un articol din re- gulament care să ue autorisede a discuta legea d’acapo articol cu articol, și prin urmare cred că discuțiunea este închisă. D. Furcnlescu. Vă rog să ’ml dațl cu- vântul ca să vă probed... D. vice-președinte. Fiind-că D-vâstră cunâseeți așa de bine regulamentul vă rog să dațl esemplu pentru pada lui. D-vâstră scițl că regulamentul nu acordă de cât uă singură dată cuvântul în ceștiune de regu- lament. D. C. A. Rosetti. D-lor, fiind-că ieri am avut onâre să presid eu, vă rog să ’mi dațl voie a vă da âre-care esplicațiunl. Când s’a adus projectul de lege ieri de la delegați a fost îndată după deschiderea ședinței, ast-fel că atunci când s’a pus la ordinea (jil®! era un număr de peste 80 D-nil deputațl, și D-vâstră scițl că D-nil deputății n’au începuț să plece de cât pen- tru a merge la Senat unde se deschide șe- dința pe la 2 ore, ast-fel în cât abia pe la 3 ore s’a impuținat numărul D-lor depu- tațl ; însă când s’a anunțat projectul la ordiuea cjilel. Camera era în complectul ei. D. ministru de esterne. Fiind-că o- nor. representant de Teleorman a pus în 1030 MONITORUL OEJClAi» AL ROMÂNIE» 11 (23j Februarie 18 < < onor. D. ministru de interne va avea buna | voință a-ml răspunde D. vice-președinte. Bine-voițI a for- mula înscris interpelarea și a uă depune la biurofi pentru ca s'o putem comunica guvernului. D. AI. Holban are cuvântul ca să a- nunțe uă interpelare. D. A. Holban. întreb pe onor, guvern, daca crede că este timp să suție presen- tarea unei legi de ineomptabilitate între sarcina de mandatar al națiunel și aceea de membru al marilor administrațiunl stră ine, concedate cu privilegia de către Stat precum sunt admintstrațiunele monopolu- lui de tutun și de căi ferate. întrebarea ce fac este special adresată onor, ministru președinte de consiliu, însă în cursul desvoltărel mele voiă presența fapte, care privesc pe D-nil miniștrii de finance și de lucrări publice. D. vice-președinte. Bine-voițI a vă formula înscris interpelarea. Acum. D. colonel Leca are cuventul. D. D. Leca. D-le președinte, ’ml pare I răii ca onor. D. ministru de finance nu este presinte, eu tdte acestea sper ea onor. D. ministru al justiției, va comunica colegu- lui D-sâle întrebarea ce voiesc să’l adreses. Este uu timp destul de lung de când am avut onbre să rog pe D. ministru de finance ca să ne presinte un tabel esact de toți acel D-ni arendași al Statului care nu ’șl a achitat arendele. Repet și astă-ijl acestă cerere și rog să mi se dea un asemenea tabel pentru ca să pot desvolta, într’un mod mal eficace, in- terpelarea mea. j [Rog dar pe onor. D. ministru al justi- ției să mijlocâscă pe lângă colegul D-sele de la finance ca să ne comunice cât mal neîntârdiat acest tabel, căci mă tem să nu să închidă acesta sesiune fără ca să putem cunâsce, noi, cei care nu datorăm nimic Statului, pe acel care fac politică cu ba- nii publici și datoresc atâtea sume mari Statului (aplause). D. vice-președinte. Acum, D-lor, voiu pune la vot luarea îu considerațiune a pro- jectulul de transacțiune închiăiat între pri- măria urbei Ploescl și D. Radovici. Adunarea procede la vot și resultatul scrutinului este cel următor: Votanțl..................... Majoritate reglem . . .39 Bile albe . . .40 Bile negre. ... 35 D. vice-președinte. Adunarea a luat în considerațiune projectul de lege. Acum procedem la discuțiunea pe articole. D Nicorescu dă citire articolului I, din projectul presentat de guvern și mo- dificărel propuse de comitetul delegaților. . D. G. Cantilli. Transacțiunea unde este? Aceea trebue să uă cunbscem. joc responsabilitatea ministeriale cu oca- sinnea unei cestiunl regulamentare, cred cum că va permite să i spuiii și eă păre- rea mea în privința acâsta, și socotesc că nu i va rămânea nici uă îndoială eă ceea ce a făcut Camera ieri a fost reglementar din tdte punctele de vâdere. Ce însemnâ- 4ă, D-lor, disposițiunea regulamentului că se pdte continua uă discuțiune cu un nu- măr mai mic de cât cel cerut pentru a se deschide uă ședință ? Insemnâ^ă eă dis- cuțiunea pdte să continue numai spre a se face lumină. Acum ddcă în mijlocul unei ședințe ce aduce un project de lege și nu s’a făcut nici uă reclamare în privința, completului Camerei. Camera este presu pusă a fi în numărul regulamentar și cine vine să contestese țacâs a trebue să aducă probe. Onor. D. Furculescu, ne spune nn-| mal că, cu ocasiunea votului, s’a consta-1 tat că nu este numărul regulamentar, însă aedsta nu ne convinge pe noi că atunci bând projectul a fost desbătut de Adunare nu a fost numărul regulamentar. Așa dar, eh, cu inima liniștită, rog pe D. Furcu- lescu, să nu mal insiste asupra acestei cestiunl și să trecem Iș votare D. Fnrcnlescu. Fiind-că mi se cere. probe, dați’ml voie să vă aduc aminte că ieri, mal ’nainte de a se lua în desbatere acest project de lege, s’a făcut un vot în privința transacțiunel D-lnl Radovici și s a constatat că nu era numărul regula- mentar. D. vice-președinte. D-lor, credcăces- tinnea este tranșată și prin urmare să pro- cedem la vot. Voci. Da. la vot. Se pnne la vot în total projectul de legea modificătdre a câtor-va articole din legea curțel de casațiune, și resultatul scrutinului este cel următor: Votanțl........... .61 Majoritatea reglem. . . 39 Bile albe pentru 52 negre contra . 9 Abțineri 15 D. vice-președinte. Adunarea a adop- tat projectul de lege. D-nil deputațl care a declarat la biurou abținerea D-lor de la acest vot a fost: D-nil P. Grădișteanu, M. Ferechide, G. Cantilli, M. Schi na, D. Giani R. Pătărlă- geanu, N. Bobeica, T. Bâgdat, Gr. Canta- cusino. M. Burileanu Acum, D. P. Grădișteanu are cuvântul spre a anunța uă interpelare. . P. Grădișteanu. Am onâre să a nunț uă interpelare D-lul ministru de in- terne în privința ingerinței administrative in alegerile colegiului al II, din distric- tul Olt, și în același timp să’l rog să bine voiasă a-ml arăta cara sunimăsurele luate de D-sa, în privința acestor abateri de la lege comise de administrațiune Voifi desvolta acâstă interpelare ori când D. N. Nicorescu. Vă rog să’ml permi- teți în câte-va cuvinte să vă espun acâstă afacere. In anul 1866, comuna Ploescl, dă cu li- citațiune și cu contract în regulă D-lul Radovici, și asociaților D-sâle, antreprisa veniturilor acsiselor comunei Ploescl pe trei ani pe anul 1866, 1867 și 1868 D. Radovici plătesce regulat costul anului ântâiu. Când intră în anul 1867... D. Th. Boldur-Lățescn. Acâsta este discuțiune generală. D. vice-președinte. Camera a cerut esplicațiunl și D-sa este dator să dea. D. N. Nicorescu. Este discuțiunea a supra art. 1. D. Th. Boldur-Lățescn Nu suntem îu discuțiunea generală, ci în discuțiunea pe articole. Discuțiunea generală a avut loc ieri. D. G. Cantili. Noi cerem esplicațiunl D. N. Nicorescu. Eli înțeleg ast-fel discuțiunea art. 1 și ast-fel vorbesc. Eu nu pot vorbi cumințea D-lul Lățescu safi a al tui domn deputat, ci cu capul meii. Așa înțeleg en a discuta art. I, și vă rog să nu mă întrerupețl. Îndată după trecerea anului ântâifi de autreprinsă se nasce uă divergință între primăriă și antreprenori. Primăria, după cum susțin antrepreno- rii, a contravenitlastipnlațiunile contrac- tului, și dânșii declară că nu mai merg înainte cu concesiunea Se lapădă de con- cesiune și acționesă pe primăriă în resi liarea contractului. Acel proces se judecă de prima instanță, acxisariî câștigă și se pronunță tesiliarea contractul ni, acordân- du-li-se uă sumă de 32.000 lei vechi, ca despăgubire antreprenorilor, pentru viola- rea din partea primăriei a stipulațiunilor contractului. Primăria apelâsă, D. Radovici, aseme- nea apelâsă nemulțumit fiind cu despăgu birea dată de tribunal. Curtea de apel din Bucurescl respinge apelul D-lul Radovici dă câștig de causă primăriei, respinge cereioa de rediliarea contractului și condamnă pe D. Radovici, la cheltuell de judecată. D. Radovici face recurs la curtea de ca sațiune, acest recurs este încă pendinte. De altă parte primăria văzând refusul D-lul Radovici. reafendâsă acsisurile și le dă la alți antreprenori cu un deficit de 181,100 lei vechi pe anii 1867 și 1868 și acționesă prin un al douilea proces pe acsisarl înaintea tribunalului de Prahova, cu pretențiuni pentru a acoperi deficitul resnltat din supra licitare. Acâstă pretențiune a primăriei se jude- că de tribunalul Prahova în lipsa D-lul Radovici și se condamnă D. Radovici a plăti acâstă sumă, plus dobândi și chel- tuell de judecată. D. Radovici judecat și condamnat în lipsă, face apel la curtea apelativă din 11 (23) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE' l031 Bucuresci. Acest apel este și adi încă pen- dinte. D. P. Grădișteanu Dacă apelul nu ar ii în termen, primăria uu ar avea interes să transige, prin urmare, rog pe onor. D. raportor, să ne spună dacă a constatat, cum că apelul este în termen ; acesta se p6»e vedea din dosar. D N. Nicorescu. D-lor, răspund onor. D. Grădișteanu în modul următor: Nu ve- nim noi comitetul delegaților să propunem acâstă transacțiune, ea este propusă de fostul Cabinet Lascar Catargi. Nu pot să răspund în mod precis și ca- tegoric dacă apelul este făcut în termen, sati nu. Presumpțiunea cum că este în ter- men reese de acolo că dosarul ministeru- lui din care am estras datele care sati pus îo raport să află faciă (intreruperl). D-lor, suni dator să trag atențiunea Ca- merei asupra faptelor următâre: că pe când reclamarea D-lui Radovici, în contra pri- măriei, s’a judecat chiar în anul în care s’a iscat acest proces, reclamarea primăriei, în contra D-lui Radovici, nu s’a judecat de cât în anul 1872 de către tribunalul Prahova, pentru că remăsese 5 ani uitată în dosarele tribunalului do Prahova. D. G. Cautili. Acestea sunt lămuririle ce ni le dai? Apoi acestea nu au nici uă importanță! D. N. Nicorescu. D-lor. în anul 1873, consiliul de miniștri, ascultând repețitele cereri ale consiliului comunal de la Ploescl, vine și ia în considerațiune propunerea de împăcare fă< ută de D. Radovici. Dar fiind că D Radovici, la început, nu făcuse uă propunere avantagiâsă, ci oferea a da pri- măriei numai suma de 6872 lei, atât cât se urcau cheltuelile de urmărire a proce- sului. ^Consiliul de miniștri consultă pe con- siliul de advocațl. efori din Bucuresci în privința procesului. D-lor, sunt daior să fac observațiunea următâre, și acesta la adresa eâtor-va D-ni din aceia cari nu mâ lasă să vorbesc. Afacerea acâsta se consideră ca una din cele mal neînsemnate din acele venite îna- intea Camerei. Cea mal mare parte din D-nil deputațl nu ’și-att dat ostenâlă nici să asculte raportul nici să cunâscă causa, și cu tâte acestea sunt chiămați să resolve acâstă cestiune prin un vot. *’ Apoi. D-vâstră trebue să aveți cel puțin bunătatea de a asculta insuficientele rela- țiuni pe cari le dau eu care fac parte din comitetul delegaților Vă, dicâm D-lor, că consiliul miniștri- lor, admițând în princip uă împăcare în- tre comuna Ploesci și D Radovici, a con- sultat pe consiliul de advocațl. In ceea ce privesce sentința curțel de apel din Bucu- resci, prin care sentință—să băgați bine de sâmă — că nu se da câștig de causa primăriei, ce se respingea pretențiunea D-lu> Radovici care cerea 300 000 de lei vechi de la primărie și acestă pretențiune s’a respins de curtea de apel din Bucure- sci. Consiliul advocaților consultat asu- pra acestei cestiuni dice e& ⁿu primesce transacțiuneade âre-ce oferirea D-lui Ra- dovici nu este destul de avantagiâsă pen- tru comună. Este la dosar atât încheerea consiliului de advocațl cât și adresa D-lul ministru de interne în care se lice că nu primesc transacțiunea încheiată între pri- mărie eu D. G. Radovici, sub cuvânt că acesta nu oferâză destule avantage primă- riei. Acâsta era în anul 1873. De la 73 și până la 76 iată case petrece: D. Rado- viel care oferise mal ânteiu6872 lei, vine și oferă 12,000, a treia oră oferă 3000 de galbeni, și la cele din urmă către finele a- nului 75, oferă primăriei 40,000 lei. Con- siliul miniștrilor, fără să mai consulte de astă-dată pe consiliul de advocațl, ia în băgare de sâmă acâstă oferire a D-lui Ra- dovici de 40,000 de lei, și primesce tran- sacțiunea fixând el însuși suma despăgu- bire! la 45,000 lei și • 1,200 Idem un architect 315 --- 3,780 Se reduce cameristul 10 10 120 10 020 La personalul penitenciarelor. Se reduce de la 4 directori clasa I 250 5G 2,400 Se suprimă 1 director cla sa I . 250 --- v 400 Se reduce de la 5 directori clasa 11 200 50 3 000 Se reduce de la 6 directori clasa III • 180 30 2,160i Se adaogă cel suprimat de 5 160ț 13,360 clasa I cu salariul de 150 lei ca și cel-l-alți 11 se scade . 1.800 3,360 i Se reduce la 6 grefierl-comp- tabilf........ 140 20 1 440 Se suprimă la 1 grefier cla- sa III cu 80 lei și se adaogă la cei-l-alți trei din lâfa aces- tuia câte 20 lei și ast-fel se face toți 8 grefieri de clasa II cu câte 100 din care resultă uă economie pi lună • . ■ 20 240 • 19 860 Se reduce 4 intendențî cla- sa I .......... 100 20 960 Idem la medicină clasa I 300 100 1 200 Idem 1 medic clasa II, și . Amândoul rămân de clasa II 250 50 600 Idem la 8 medici de clasa III 200 50 4 800 Idem la 16 preoți, din cari; T.q 4) > 80 40 3 240 j^a ii rămas toți egali 50 10j Se suprimă un registrator clasa I........ 110 i,32b Idem 5 registratori clasa II 90 --- 5.400 37.380 Ast-fel acâstă sumă de 37,380 lei coustitue uă economie reală la statul personalului penitenciarelor pe anul curent, la care se adaogă suma de lei 4,800, economia resultată din redu- cerea anului trecut, cu care în total constitue cifra de lei 42 180 prevădută în tabloul alăturat de project. Acestea sunt esplicațiunile ce am crezut de datoria mea a da onor. Camerî, vă rog să’mi permiteți a adăoga. De și projectnl a fost admis atât de secțiuni cât și de una- nimita ea delegaților, dâră, D-lor deputațl, în cât mă privesce atât în sînul secțiune! din care am onâre a face parte, cât și îu comitetul de delegați, mi-am reservat dreptul de a emite și alte opiniunl asupra nouel economii ce ar urma să se mal facă, consultâudu-vă și pe D-vâstră. 1040 MONITORUL OFICIAL AL KOMAMEi t (23) PeUuate 1877 Cu ocasiunea esaminărei budgetului ministerului de iutei t atât pe anul trecut cât și pe anul curent, am constatat că ser- viciul administrației centrale este organisat pe divisiunl eră nu pe directorate și numai singur directorele general al minis- terului are salanul de 740 lei pe lună pe când toți cei-l-alțl șefi de divisiunl au câte 450 lei pe lună. La serviciul penitenciarelor însă care face parte tot din ad- ministrația centrală, am vS$ut un directore general cu salariul de 930 lei pe lună, care pentru anul acesta este trecut în pro- iectul de budget cu 800 lei, mal mult chiar de cât directorele ministerului cu tâtă reducția făcută de comisiunea budgetară. Acest directorat, după opiniunoa mea, astăzi, când numai esle vorba de organisarea sistemului penitenciar precum a fost când s’a dus D. Doden, fostul director, și când cu toții suntem ins- pirați de simțimcntul de economie, cred că numai are rațiune și că trebue să fie transformat în divisiune spre a armouisa cu întrâga organisare a serviciului central și prin urmare eă sunt de opiniune ca cu ocasiunea votului ce veți da astăzi asupra acestui project de lege, să vă rog cu tot respectul a vă alia, cu mine și amendând projectul de lege să transformați postul de directore general al serviciului temnițelor în șef de divist» Raportor, D. Mărgăritescu. PROJECT DE LELE .rt. 1. Reducțiunile din salariul perso- ualulul și suprimările funcțiunilor făcute la serviciul penitenciar în tabloul alătu- rat, și cari erau trecute prin budget după anume legi de organisațiune, suut apro- bate cu începere de la 1 Ianuarie anul vitor 1877, rămânând economie suma ce resultă le lei 42,180. Art. 2. Disposițiunile legilor de orga- nisațiune a serviciului penitenciar, votate de Corpurile Legiuitdre la 1871, 1874 și 1876, sancționate prin decretele No. 1,248 din 1871, 169 și 1,246 din 1874, și 515 din 1876, sunt abrogate numai în cât pri- Tablou de i aducerile ți suprimările făcute pri i budgetid ministerului de interne ve esercitiul anului 1877, asupra personalului serviciului peniten- ciar, cap. VI, § 1, art. unic. SUMA REDUSA --'n .j» NUMIREA POSTURILOR Pe lună Pe an OBSERVAT1U NI Lei |B. Lei B Administrația centrală. J Din salariul nub-directorelur general . . 50 „00 ---' 2 Adjutore de biurou......... 180 4,320 ------ Suprimați 1 Copist.............. 100 --- 1,200 --- Idem. 1 Arhitect . . ......... 315 ** 3,780 --- Idem. Din salariul cameristului 10 ___120 h--- Reduceri Personalul penitenciarelor. 10,020 Din salariul directorelul VăcărescI și alți 2 de clasa I..... ... 50 ------ 4,800 --- Idem 12 directori clasa II 50 --- 3,360 --- Idem 6 grefieri comptabill clasa 1 20 --- 1,440 .. 8 idem clasa 11 și III ------ --- 240 --- „ 4 inteudențl clasa I . 20 --- 960 --- „ 2 medici I . 300 --- 3,600 --- Redus u clasa 11 „ 8 idem „ 111 50 4,800 --- „15 preoți. . ~ ' 3,240 --- „ 2 registratori clasa I ---. 1,320 --- „ 6 i lem II . ... --- 5 400 --- Se adaogă suma redusă de la administrația 32,160 centrală. . --- 10.020 --- 42,180 vesce fixarea lefilor și a diurnelor, precum și a posturilor suprimate prin tablou. —Ne luând nimeni cuvântul în discuțiu- nea generală, se pune la vot luarea în con- siderațiune a projectulul de lege și se în- cuviințesă cu unanimitate. Se dă citire art. 1. D. președinte al consiliului. Acest articol trebue modificat, fiind că nu mai putem dtico acum de la 1 Ianuarie. Trebue să dicem: de la promulgare Voci. Da, da. D. Sefeudache. Să ’ml dațl .uo să ve citesc și tabelul, fiind că acest articol este relativ la salarii. D. I. Poem.. „ Joi~ , a... port m’am convins că aci este uă idee să- nâtâsă, pe care uă împărtășesc și eu. In personalul a iministrațiuner centrale vâd că s’a îngrijit a se reduce din salariul sub-directorului 50 franci și din al came- ristului 10; ansă în cea ce privesce pe directorul nu se vorbesce nimic. Am yă- dut în acest raport cuvintele acestea . Acest directorat, după opiniunea mea, astă-di câud numai este vorba de organi- sarea sistemului penitenciar precum a fost când s’a adus D. Doden, fostul director, și când cu toții suntem inspirați de simți măntul de economie, cred că numai are ra- țiune și că trebue să fia transformat în di- visiune spre a armonisa cu întrâga orga- nisare a serviciului central și prin urmare efi sunt de opiniune ca cu ocasiunea votu- lui ce veți da astă-di asupra acestui pro- ject de lege, să vfi rog cu tot respectul vă alia ca mine și amendând projectul de lege să transformați postul de director ge- neral al serviciului temnițelor în șef de divisie. Prin urmare sunt de opiniune ca direc- torul, pentru motivele arătate în raport, să aibă pe viitor onorariul unul șef de divi siune, cum afi toți șefii de divisiune din ministerul de interne. In același timp, pentru că atunci va ră- mânea salariul subdirectorului cam în ne- Sotriviro, vom mal reduce 100 de la sub- irector, deca D-vdstră 1 veți găsi de tre- buință; deră eu erei) că pdte nu veți ma- găsi de trebuință să se mențină subdirec torul. Ast-fel dâră, D-lor, eu sunt de opi- niune ca onorariul directorului să fie ca acela al unui șef de divisiune, și în același timp să suprimați postul da subdirector. D. M. Ferichide. Efi cerusem cuvântul pentru a propune aceieșl reduceri. 11 ade- văr, D-lor, lâfa care se dedea D-lul Doden, se justifica prin necesitatea în care ne a- flam de a avea un strein pentru organisa- rea penitenciarelor într un mod sisten.ati' Acum de vreme ce acea necesitate nu mal există, nu « cuveut ca să mal dăm acea lâfă. Ouor. ministru de intern > face uă obiecțiune și ne trompele, cu cordânele lor. Seria 5-a conține: 10¹. ,jabrace, pentru tren. Seria 6-a conține. 406 pături individuale. 1,750 Saltele. 7,450 cârșâfurl. Despre oferte. Art. 2. Fie-care concurent pâte să oter- tese pentru una, mai multe safi pentru tâte seriile, âns? prin oferte separate pentru fie- care serie. Nimeni ens6 nu pâte oferta pen- i tru uă cantitate mal mare saă mal mică de cât uă serie. Art. 3. Ofertele vor ti scrise pe hârtie, având un timbru de 25 bani, ele vor fi re- dactate, conform cu modelul anecsat pe lângă acest caet de însărcinări. Ofertele nu se pot face în sala de adjudecațiune ele trebue să fie aduse gata și sigilate, pe plic va fi scris numele concurentului, pre- cum și numărul seriei pentru care concu- râsă. Condițiuni de aptitudine pentru admiterea la licitație. Art. 4 Fie-care concurent, pentru a fi admis la licitație, va trebui să presinte un certificat liberat de grefierul tribunalul de comerciu, arătând că doritorul uu este în stare de falit, și în lipsă de asemenea eriificat să posede un act care să conție acelâșl deelarațiunl, dresat prin autoritatea municipală respectivă, legalisat după . âte formele Când oferta este subsemnată de una saă mal’ multe persâne, fie-care din aceștia trebue să presintese un asemenea act. Art. 5. Nu sunt admiși la licitație aceia care nu însușesc cualitățile prescrise prin caetul de faciă. Sunt respinși de la licitație aceia care aii mâl fost respinși saă care în întreprin- derile lor anteriâre publicărel acestui caet de însărcinări nu aă corespuns anga- jamentelor prescrise prin caetul de însăr- cinări ce a sub semnat Despre cauțiune. Art. 6. Concurenți uă dată cu oferta și actul de capabilitate menționat la art. 4, vor presența recipisa casei de depunere prin care se asigure că a depus cauțiune ministerului de resbel în sumele ce se no- tâsa pentru fie-care serie Penti u seria I, lei 1,500. Pentru seria II, lei 4,600. Pentru seria HI lei 10,000. Pentru seria IV, lei 2,300. Pentru seria V, lei 600. Pentru saria VI, lei 4,500.’ Natura cauțiune! va putea fi numai In numerar; In bonuri rurale; In bonuri domeniale: In scrisuri fonciare rurale; In scrisuri fonciare urbane; Iu obligații ale casei pensiilor. Concurențil sunt obligați a cere de I irecția casei de depuneri, să se trâcă îs recepisă, că cauțiunea ce depune este a sa proprie, âră nici de cum a se arăta â doua persână eă garantâsă peutru dânsu. Rece- pisele vor fi separate pentru fie-care serie âră nu una pentru tâte seriile. Concurențil cari nu vor presinta rece pisa casei de depuneri, precum s’a 4’s sus, nu se admit la licitație. Art. 7. Cauțiunile adjudecatorîlor depu- monitorul fi hal ai, a maniei 11 (23) Februarie 1877 se, și prevădute h art. precedent, va fi în 1 < tă d'ipă adjudecațiune de drept connde- e ca cauțiuni definitive. Cauțiunile de- puse nu pot fi înapoiate antreprenorilor, de cât-numai după definitiva achitarea contractului. Reguli de adjudecare. Art. 8. Se va procede la licitațiune p.. . itirea caetuluî de însărcinări, după care care concurent îl va subscri. După acâsta se va procede la primirea ofertelor trecendu-se pe plic numărul de rdine al fie-cărul concurent, după ce se i constata mal ânteiu dâcă presentatorul el însușesce condițiunile prescrise la art. 4 și 6 După îndeplinirea celor de mal sus se procedâsă la deschiderea ofertelor după numărul lor de ordine, care oferte pe rând sunt citite cu glas tare și înscrise în pro- cesul verbal al licitației. Tâte ofertele suut visate de ministru sau de delegatul care presidâsă la licitație. După deschiderea ântâel oferte nu se mal pot admite uă altă ofor’ă nouă din partea nimănui. Art. 9. Fie-care din seric în parte, si adjudecate asupra concurentului care a o- ferit în total pentru acea serie un preț mal scăzut. ConcurențiI care aii concurat pen- tru mal multe serii sunt dâtori a primi și uăsingură serie, când cele-l-alte pentru care el a ofertat au rămas adjudecate asu- pra acelora, cari în total a oferit un preț mal scăzut Art- 10. In cașul când două sâu mal : Ite ofe le conține în total același preț, aceiași serie, și care preț va fi cel mal scădut, se procedâză îndată la o licitație o- rală între dânși pentru acea serie fixânduse depersâna care va presida licitația, ora pe n« la care coneurențiî vor concura. Art. 11. Când resultatul ofertelor nu ar ti dat un preț satisfăcător care să fi ins minimum decis de minister, el’șl reservă dreptul a procede la o licitație orală; la acâstă licitație orală nu pot concura de cât aceia care aii concurat prin oferte. Art. 12. timp de 24 ore se admite supra-licitație cu un scădăment de dece la mal jos din prețul resultat la licitație, îu acest cas se procedâsă la uă licitație orală intre tâte persânele ce s’ar presenta care ar îndeplini codnițiuuile cerute rin acest caet de însărcinări spre a fi ad- nis h concurență. Art- 13. Resultatul și tâte operațiile li- citației sunt constatate printr’un proces verbal încheiat în acâstă ședință, el este ubscris de ministru sâă de delegatul seu ire a presidit la licitație, precum și de t l’ concurențil cari aft licitat. Toți ncurenții sunt obligați a subscri t procesul verbal, prin care se । onstată operațiunea licitației cât și caetul de în- iârcinărl, care se va anexa la procesul ib , va fi întocmai camolelile tipa sigilate și aprobate de minister, si sub ni I un cnvânt inferiâre lor; având fie-care ăpă- u atâtea accesorii ca modelile țipe, așe- date asemenea ca molelile.și jurelărimea de aceiași grosime ca modelile. Lanțurile căpestrelor vor fi ce opuse din atâ ea zale ca modelile, având aceiași lungime, gr ■- sime și greutate. Art. 16. Port-tesacele pentru infanterie sunt confecționate din material mu de pele de vacăsâii de boți, numită blanc, de prima calitate nâgră forma, confecția și dimen- siile va fi întocmai ca modelile țipe sigi- late și aprobate de minister, și sub nici un cuvânt inferiâre lor- având fie- are efect atâtea accesorii ca modelul tip. ase- date asemenea ca modelile. Curelile de pușcă, învețitorile de pele pentru mecani- smul armelor și curelele pentru acopere distanciera de la seria 2. Art. 17. Curelele pentru pușcă sunt de pele de blanc de prima calitate, negre, a/end uă lățime de 33 milimeiri si uă lungime de 935 milimitri. Ele vor fi confecționate întocmai ca mo- delile țipe, și compuse din același număr de bucăți, cusăturile vor fi solide. Nasturi și catarămile ce sunt întrebuințate la li- rele vor fi de sârmă de alamă de prima cali- tate, și tâte turnate și bătuteear nu stam- pate, forma și dimensiile lor ca modelul. Art. 18. Invelitorile pentru mecanismu armelor, vor fi confecționate din materiale noi și solide, calitatea pelel din care se compune, forma, confecția și dimensiile, vor fi întocmai ca modelile țipe, și/ te și aprobate de minister, și sub nici un cuvânt inferiâre lor, având fie-eore efect atâtea accesorii ca modelile tipa, asedate asemenea ca modelele. Art. 19. Curelele pentru acoperii -a di- stancierel, vor fi asemenea confecționate din materiale noi și solide, calitatea mate- rialelor din care se compune, forma, con- fecția și dimensiile, va fi întocmii ca mo- delile țipe și sub nici un cuvânt inferiâre lor; fie-care efect va avei atâtea accesorii ca modelile țipe, aședate asemenea ca la modele. Rănițile de la seria 3 20. Ranițile sunt de pânza gudi nată negru, fiind confecționate întocmii după modelul tip. Calitatea pânzei gudro- nată și a pelăriel întocmai ca modelu tip, cel-alt material, îndeplinind condițiile pre- vădute la art. 22, curelele vor avea dimensi- ile, precum și grosimea celor de la mode- lul tip, nici una nu va fi mal subțire de 4 milimetri. Tâte catarămile de forma și dimensiil. celor de la modolele țipe, vor fi de fer smo- lit negru cu lustru. Tâte culantele și cârligele vor u de a- lamă galbenă de prima calitate, în formă și dimensii, întocmai ca modelele țipe. verbal —Dacă vre unul refusă a subsemna se va lua act, ftcănduse mențiune despre acâsta în josul procesului verbal. —Dâcă cel ce refusă a îndeplini acâstă formalitate e concurentul ce a oferit cel mal scădut preț, se va considera ca când ar fi renumit la esecutarea angagiamentelor sâle.—In - semenea cas cauțiunea depusă va remânea de drept ministerului de resbel, și mini ierul fără a recurge la vre un act judiciar, va avea facultatea să facă contractarea de urgență, și diferința în plus ce ar resultă, se va plăti din acea garanție, ear ceia ce va mai rămânea disponibil se va vărsa la tesaur. Concurentul asupra căruiu s’a adjudecat furnitura, este dator a subsemna și primi contractul în termen de 24 ore, după e acest contract va fi subsemnat deimnistru. In cașul contrariu când adică adjudecă- tori se va opune de a subscri și primi contractul, cauțiunea depusă va rămânea de drept ministerului de resbel, și mini- sterul fără a recurge la vreun act judiciar va avea facultatea de a face contractarea de urgență, plătind neajunsul din acea garanție, ear restul se va vărsa la tesaur. CondițimiY de fabricațitine și de confecție. Cartușierile cu ledungl. căpestrele de grajd și port-tesacele de la seria 1. Art 14. Ledungile este de pele albă de bivol, având grosime de șase milimetri tâte dimensiile în tocmai ca midelul tip, cusăturile trebue să fie acelâșl și să pre- sinte aceiași soliditate. Ledunca este din- tr <> singură bucată de pele. Cartușiera este de pele de vacă sâă boii, numită blanc, de prima calitate, nâgră în formă și dimensii întocmai ca a modelelor țipe, având pelea capului uă grosime de cinei milimetri, ear tâtă cea-altă pelărie întrebuințată la păreți, cartnșierii are uă grosime de cinci milimetri, bnsunaru de la cartușieră va lipsi. Părțile de alamă de la cartușieră, șuru- purile si nasturi, vor ti tâte de alamă gal- benă lucitâre de prima cualitate. Catără- milevorfide sârmă de alamă, de prima cualitate, turnate și bătute, ear nu stampate; asemenea și tâte belciugile și cătărămile d> la ledungi vor fi de sârmă de alamă galbenă lucitâre de prima cualitate. Na- sturi de alamă galbenă, de prima cualitate, turnați și bătuți, ear nu stampați. Ambele tunuri încrucișate și cu bomba ce se află pe capacul cartușierei vor fi de alamă bună și bine turnate și bătute, ear nu stampate, reliefurile de la tunuri și de la flacăra bombei va fi bine desinate și pronunțate. Art. 15. Căpestrele de grajd cu lanțu- rile lor complecte, vor fi confecționate din materiale noi și solide, de pele nâgră de blanc, calitatea materialelelor din care se va compune, forma; confecția, și dimensi- ti । j.j) r eOruane lo i ( lO4i Lemnâria din inteporu raniței va ti de iag uscat având forma și tbte dimensiiie modelului tip. — In generșl nici na ma- terni întrebuințat la ranițe nu va ti infe- . rior modelului tip. — Tâte cusăturile vor ti făcute cu mâna, solide și întocmai ca la modelul tip. Art. 21 Ranițele se compune din urmă- 6 p irț! și iunme : Sacul de pend i gudronată, de calitatee forma și dimensii modelelor țipe aprobate, lat de 375 milimetri și 'nalt de 305 mili- m-tri, fie-care latură va fi lată de 110 niiimeiri. în care intră și prospoalul de pete, funiul și partea superibră a raniței a n conform modelului lip. Cuti i de lemn de fag, forma și confecția a modelele lip, eră grosimea lemnului de > milimetri și lățimea de 92 milimetri, ana curea ce înfășură ranița pe mijloc lun- gă de 1 500 milimetre și lată de 25 mili- met j; forma și confecția ea modelul tip. avend catarama ca modelul. Una curelușă la capacul cutii cartușelor, Iu - i ie 120milimeiri și lată de 20 mili- metri, având catarama ca modelul. Două curele bretele cusute în unghiu pe laturea superibră a raniței, fie-care din transele lungă de 700 milimetri și lată la nartea superibră de 40 milimetri și la es- remitatea da jos de 25 milimetri Pe amendouă aceste bretele la distanță de 350 milimetri de la partea superibră în jos se află asediată un dublu nasture de alamă ca raodelu, acoperit pe partea din afiră cu uă rondel! de pele le 26 mili ne- tri, un diametru de acei nasturi este înche- ată câte uă curea îu lungime fie-care de 160 milimetri și lată de 25 milimetri, a- . end fie-care câte două brățări de pele din are una stabilită la capul catară uel și cea-laltă mobilă pe curea, forma și dimen- si le modelului tip, și câte un belciug tri- unghiular și uă cataramă ca cele de la mo- delul tip. Două curele de giamantane, lungi fie- care de 800 milimetri și lată de 25 mili- metri , având fie-care câte uă cataramă ca la modelul tip. Două curele de împachetat, lungi fie- care de 50 milimetri și late de 25 mili- metri, aceste curele vor fi prinse la spetele ■ rănițol, precum se vede la modelul tip. și încheiate sub cap, ne-care prin câte uă ca- tuamă puse în dreptul conform modelu- lui tip. Tref curelnțe de încheiat capacul rani- ței, lungi fie-can-Jde 200 milimetri, și, late de 25 milimetri aplicate la capacul rani- ței, precum se vede la modelul tip, și în- cheiate fie-care prin câte uă cataramă pu- se în dreptul pe laturea inferibră a rani- ței conform modelului tip. Trei curele ce îuchea interiorul raniței, ■care vor fi : acea de sub capacul raniței lungă de 320 milimetri și lată de 25 mi- limetri , acea aplicată la mijim ' lăture! IOM 1 otit l. OblilAL AL KOViAMfci iuferibre va fi lungă de 280 milimetri și lată de 25 milimetri , având la capăt uă cataramă conformă modelului, și acea care închide orisontal capacul interior al rani- ței. va fi lungă de 160 milimetri și lată de 25 mtlime.ri care se închee p uă cata- ramă aplicata in dreptul ei, conform mo- delul i tip Una curea ce închee si strânge ranița pe laturea superibră a cutii, va fi lung de 340 milimetri și lată de 25 milimetri, care se închee prin uă cataramă cusută pe la- turea opusă conform modelului tip. Una curelușe de legat țărușile, ia lun- gime de 240 milimetri și lată de 20 mili- metri, aplicată la colțul stâng superior al raniței ca la modelul tip, încheiându-se prin uă cataramă pusă în drept ca la mo- delul tip. Una curea de scos cartușile în lungime de 830 milimetri și lată de 18 milimetri, prinsă cap în cap, la mijloc va avea apli- cat uă placă de talpă îu lungime de 70 milimetri și lată de 28 milimetri, forma și confecția ca modelul tip. Acestă curea este volantă. Un toc pentru țărușe și bețile cortului, aplicat la colțul de jos din stânga raniței conform modelului tip, acest toc va fi de pele blanc. îa înălțime de 95 milimetri și diametru de 56 milimetri, forma si confec- ția ca modelul tip. Două găicl de pele. aplicate pe laturea superibră a raniței conform modelului tip late fie-care de 50 milimetri și lungi de 70 milimetri, forma și confecția ca mode- lul tip. Două gaici de pele, aplicate pe spatele raniței conform modelului tip, latafîe-car< de 20 milimetri și lungi de 50 milimetri, forma și confecția modelului tip. Capacul ce acopere cutia de cartușe va fi în formă și confecție ca modelul tip margini-le fiind bine aplicate pe marginile estenbre ale raniței. Partea dinăuntru a laturel superibre a capacului raniței va fi tbtă căptușită cu pele nâgră, conform modelului tip. Una atărnătbre de pele cusută sub un- ghiul bretelelor ca la modelul tip Doue cuhnie de alamă galbenă, forma și confecția ca modelul tip, și DouS cârlige de alamă galbenă, forma și confecții ca modelul tip Art. 22. Tbtă pelăria ce se va întrebu- ința la confecția acestor ranițe va fi nâgră, de vacă sau de bou, numită blanc, de în- tâia calitate, bine uscată și bine tăbăcită, ceea ce se constată tăindo curea și atun- ci interiorul tăietăret trebue să lucbscă bine ea marmura, să nu presinte dnugă albă, ci să aibă uă țesătură strînsă com- pactă, asemenea pentru a se constata buna calitate în general a pelăriel ; se va esa- mina partea el despre partea animalului, se va răsuci cureaua despre acea parte în- vârtind ’o în jurul el, dbsă epiderma va fr-» । uu -I crețuri miei și se va est . uă probă că pelea este arsă prin acțiunea tăbăcirti și prin urmare pelăria de prbstă calitate pentru care se va resniuge. Tobele, cărnurile și trompetele de la seria 4. * „,t. 23. Tobele, fie-care se compune din tobă propriu dis de, alamă galbenă de grosimea și calitatea modelelor țipe sigi- late și aprobate de minister, cu două fun- duri de pele de vițel strînse prin șase drug de fer cu șurupurl, unul din funduri va ti strâns și printr’nă cbrdă du; ă cum se vede la modele. Drugii ce strîng ambele funduri, vor fr . de sîrmă de fer, eră nu de fer turnat, gro- simea drugilor va fi de acea a modelelor țipe. Brățara de care se prinde toba, va fi asemenea de fer neturnat ca acea de a model. Ca accesorii fie-care tobă va avea: Uă bretelă de pele de blanc alb, uă cu- rea idem, uă fotă idem și duoă ciocaue de lemn tare lustruite negre care ciocane vor avea la un capăt îmbrăcăminte de alamă galbenă în lungime de 40 milimetri, for ma , dimeasiile, calitatea materialului ș confecția acestora va fi întocmai după cun sunt modelele țipe, Art. 24. Trompetele de infanterie și cele de cavalerie împreună cu cordbaele lor de lînă, vor fi întocmai după cum sunt mode- lele țipe, atât în dimensii cât și în calita- tea materialului și fabricațiune , însușind și tdte calitățile musicale necesare unor asemenea instrumente. Șeab acele de la seria 5. Art. 25. Șeabracele pentru tren de pos- tav castaniu vor ti confecționate din mate- riale noul și solide, calitatea materialelor din care se compune , forma , confecția și dimensii, va ti întocmii ca modelele tip sigilate și aprabate de minister avend a- celeșl garnituri ca modelele și sub nici un euvent inferibre lor. Păturile individuale, saltelele și c^rșaju- rile de la seria 6. Art. 26. Păturile individuale vor fi fa- bricate din lînă nouă naturală și lungă , este cu totul oprit întrebuințarea lînel dise mbrtă (adică de be bolnavă de pele) lină ijisă artificială sfârcuri și mărunțișuri dă lînă, lînă de mei sau bumbacul nu este admis a se ameste îu fabricațiunea lor, lînă veche, păr de bou safl alte materii ce nu coprinde modelul tip Tdte aceste pături în limitele art 26 sunt fabricate întocmai ca modelul tip, în ceea ce privesce calitatea și modelul de fabricare; ele au pe ambele părți ale Inn- gimel uă bandă tricoloră co npusă din trei vârgl alipite, roșu, galben și albastru, fie care în lățime de 50 milimetri, culorile a- MONITORUL OFICIAL AL ROMĂN1EÎ 1045 ,1(23) Feb ne 1877 ceste! bând! trebue să presin.- .ioiciunea modelului tip, dâca nu mal snperiâre. Fie-care pătură va avea uă lungime de un metru și nouâ sute milimetri si uă lă- țime de uu metru și 400 milimetri. Greutatea unei păture este de duoă eh; lograme și 500 grame. — Lina trebue să de culorată mai nainte de a fi fabricată. Culârea păturilor va fi seră, ca modelul. Art. 27. Saltelele de pânză în ceea ce privesee calitatea materialului , țesătura , forma și confecția va fi întocmai după cum sunt modelele țipe sigilate și aprobate de minister și sub nici un cuveni inferiâre or; pânza va avea aspectul și facia mode- lului tip și vMută eu lupa va fi de atâtea lire în urzelă și de atâtea în bătătură ca modelele țipe. Fie-care saltea va avea în lungime duoi metri și în lățime un metru, compusă fit care parte din uă singură piesă fără înă- diturl; greutatea fie-căre! saltele va fi acea a modelelor țipe. Art. 28. Cârșafurile vor fi de pânză de aceea numită americă , confecționată din materiale noul și solide, calitatea materia- lului din care se compune , forma și con- fecția va fi întocmai ca modele țipe, sigi- late și aprobate de minister. Pânza va avea aspectul și facia mode- lului tip va fi lucrată în duoă ițe ursâla și bătătura de bumbac, desimea țesăturel văzută cu lupa va fi de atâtea fire în urzâ- lă și de atâtea în bătătură ca modelele ți- pe. Cerșafurile date bine la apă, vor avea lă lungime de duol metri și uă lățime de un metru și 100 milimetri; vor fi confec- ționate dintr’uă singură bucată de pânză, neadmițendu-se nici nn fel de înăditurl. Ele vor fi tivite la ambele capete printr’uă cusătură bună și solidă. Greutatea fie-că- rul cerșaf confecționat va fi acea a mode- ' I “ tip Epocele predare!. Art. 20. Efectele adjudecate, conform presentulul caet de însărcinări, se vor pre- da de antreprenori la depositul central de îmbrăcăminte din BucurescI la epocele ce se notesă: Acelea de la seria 1 în temen de 3 luni. „ „ n » » 4 » „3 n n 5 „ » » 4 „ „ 2 „ ,, „ 5 - •> 2 „ s< :it aceste termene de la dioa licitației. Verificarea lor se va face la timp de uă comisiune numită de minister. îndată ce antreprenorii vor depune la lep situl central cantitatea efectelor con- tractate , el vor annncia despre acâsta pe m listernl de re ■ 1 cerând numirea co- rn isiunel verifieStâr Acâstă cerere va fi “rtitmată de șeful depoului pentrn canti- a ea de efecte depuse la deposit. Despre plata timbrului și a tⁿxel de înregistrare. Art. 30. Timbrul și taxa de înregistrare a contractului, conform lege! timbrului este în comptul antreprenorubit, care este obligat a o plăti pe dată după adjudeca- țiune pentru chârtia contractelor; și în termen de 24 ore după ce"ăcest contract va fi snb-semnat de ministru pentru taxa de înregistrare, la neurmare antreprenorul se va considera ca când ar fi renunc'at la esecutarea angajamentelor sâle. In asemenea cas cauțiunea depusă va rămânea de drept ministerului de resbel, și ministerul fără a recurge la vre un act judiciar, va avea facultatea de a face con- tractarea de urgență în comptul acelei cauțiuni. Diferite. condi(iuni. Art. 31. Ministerul de resbel 'șl reservă dreptul de a micșora și a mări prin co- mandă cantitatea materiilor și objectelor cu 7₅ parte din numărul contractat, acâs- ta cel mult în termen da 30 (Jile de la în- cheerea contractului. Antreprenorii sunt datori a preda efec- tele și obj ctele comandate conform con- dițiilor stipulate în acest caet de însărci- nări și în termenile aci prevăzute. Art. 32. Atât vama de ori-ce natură când furniturile vor fi aduse din străină- tate , cât și transportul penă la locul de predare este în sarcina antreprenorului. Art. 33. Orl-ce efecte safi objecte va servi la ambalagifl, se va lăsa la depou în profitul armatei, fără ca antreprenorul să aibă dreptul a pretinde vre uă despăgu- gubire, nu se admite ănsă ca efectele și ob- ectele să se predea la deposit neambalate. Art. 34 Adjudecatori sunt opriți a ceda safi a transmite conți actul în total safi în parte unei alte persâne, fără a obține mal ântăiu uăautorisațiespecială a ministerua lui de resbel, în cașul contrariu cedare- safi transmiterea contractului este nulă. Ministerul de resbel este liber a da sau nuacâstăautoritățiune, fărăca adjudecato- rul să pâtă recurge la vre-un canal judiciar Art. 35. Din fie care specie de efecte, s’a format câte dmâ modele sigilate și apro- bate de minister care modele se pot vedea de doritori în tâte filele de lucru, la di recția II administrativă din minister de la 11 ore de diminâță pâng ia 4 după amâdl. Din aceste modele câte unul se va da antreprenorului, pe care sunt dâtorl a le înapoia la efectuarea contractului, âr câte unul se va păstra la depositul central de înbrăcăminte spre a servi la primirea și verificarea efectelor. După achitarea contractului tâte mode- lele se vor înmagasiona și înregista la de- positul central de înbrăcăminte. Art. 36 Tâte efectele contractate vor purta marca anteprenorulul. Recep^iune si '■.■e. ificațiune. Art. 37. Recepțiunea și verificarea efec- telor se va face de comisiunea prevgdutăla art 29 din acest ec-u de Însărcinări, care c 'misiune va fi asistată de un oficier al in- tendențl ca delegat al ministerului, și ca re este ținut a’și da opinia sea. Art. 38 Efectele contractate vor ti veri • llcte de comisiune în timp cel mult dedece dile de la depunera lor la deposit, comu- nicând resultatul ministerului prin inten- dență, înaintând tot de o dată și modelele ce a servit la licitație, din preună cu câte un efect din cele contractate. Resultatul constatării comisiunii asupra p imirel seu respingerii efectelor, nu va fi definitiv de cât numai după aprobarea ministerului. Art. 39. Comisiunea va priceia i» ’u- crările sâle, precum urmâsă. a) Se ve încredința prin numgrătâre d ca efectele adjudecate în conformitatea pte- sentulul caet de însărcinări sunt în can- titățile contractate; va constata dâca elr sunt confecționate după modelele țipe și in c mdițiunile prevgdute prin art. 14, 15, 16, 17,18,19,20, 21, 22. 23, 24, 25,26, 27 și 28, ncredințânduse deca aii limensiile și greutățile prevăzute și sunt c< nfecționate în totul, precum să determi ,ă prin sus disele artcole cu aliniatele lor. deca aii tâte ac- ces iriile complecte și dâca materiile din cari sunt compusa sunt noi și are calitatea și soliditatea cerută. 6) Comisiunea după ce v t primi aeci- siunea ministerului asupra irocesulul ver- bal, de resultatul constatărilor sâle va aplica timbru de primire asupra fiă cărui efect primit și timbrul de respingere a- supra fie cărui efect respins. Penalitate Art. 40 In cașul când ; ntreprenori nn vor preda nici un efect din cele contractate pânS la espirarea termenului fixat la art. 29 din presentul caet, ministerul de resbel le va aplica uă reținere în profitul Statului de 25 bani la sută de lei pe fie care di de întfirijiere asupra valârel efectelor con- tractate, socotit pentru 15 <)ile, care samă se va reține din garanția antreprenorului după care ministeru esle în drep a con- tracta direct aceste efecte ori de unde și cu ori ce preț va găsi, fără a îedeplini vr uă altă formalitate și după cum va găsi ae cuviință în comptul garanții remasă dis- ponibilă de la antrepren ir și a averel lor. In asemenea cas contractele sunt desființate. Ari. 41. In cașul când antreprenor! va preda din efectele contractate uă parte âre care însă nu va efectua îu total predarea lor în cantitatea contractată până la epoca fixată îu ari. 29 din presentul caet de în- sărcinări. ministerul de resbel va opera nă reținere îu profitul Stalului de 25 bani la sută de lei pe fie care di le întârziere a 'NITORUL OFICI AL ROMÂNIEI 11 (,23) Februarie 1877 >ra sumei cantități de efecte rămase a preda dupe espirarea termenului fixat so- cotit pentru 15 dile, care reținere se va face din garanția ce a depus antreprenori, și ministerul este în drej t a contracta restul efectelor, nepredate orî de unde și cu ori ce preț după cum va găsi de cuviință, în comptul garanției remasă disponibilă de la antreprenori și a sumelor de bani ce vor avea a lua pentru efectele predate. In ase- menea cas contractele sunt desființate. Asemenea în cașul când antreprenori nu va da efectele și objectele de calitatea i în condiițile prevNlnte prin presentul ■ ■ 1 de însărcinări și după modelele ti p*s are se co istată de comisia verificătore prin respii gerea lor în parte sau în total, și dâca anteprnori penă la espirarea între- gului term n prevădut prin presentul caet le însărcinări, nu vor înlocui efectele res- i in si cu altele care să fie primite de co- misiune. îi asemenea cas, întrega garanție epusă, va remânea ministerului de resbel, contractele sunt deființate și ministerul resbel e.ite în drept a contracta efectele d objectel । respinse ori de unde și cu ori ce preț după cum va găsi de cuviință în compta am stei cauțiuni, în urma scăderel ; enalităței de 25 bani la sută de lei, asupra valdrel efe. telor, «ocolit pentru 15 dile, și în cas dn > eajnngere în compta ori cărei suml de bt ni ce anteprenori ar avea a lua de la mini sterul de resbel, pentru ori ce fel deantri prinderi și a averi lor. Arr. 42 Anteprenori pentru decisiunile mate de d ministerul de resbel, conform _elor stipi late prin presentul caet de în- sărcinări safi a resultatelor obținute de la comisia vi rificătâre asupra primirii sau respingerii efectelor nu pdte. avea recuri! nici un canal judecătoresc sau de arbitris -semenea nici la vre.uă protecție străină, de va ti supusul vre unuia. Plății Art. 43. "Ministerul ue resoei va piăii mteprenorilor efectele contractate, după letinitiva predare și j rimirea lor la depo- sit, prin mandate conform legel de compta- bilitate generală a Statului. Nr. 720. 1877, Ianuarie 27. OFERTA dubsem latul domiciliat în colârea . strada No gveud deplină cunoscință despre condi țiile stipulate în caietul ministerului de resbel relativ la aprovisionarea efectelor de mai jos , mă oblig a le preda în aceste condiții eu prețurile următâre ; Prețul Prețul Natura Ouiectelor. parțial. total. Cuan U. . val Lei. b. Lei, |b. Seria (. 50 Cartușiere cu le- dungi pentru ar- tilei ia jud^țdnă 00 00 Ovu 00 UvO Capeitre de grajd cu lanțurile lor . Q0 00 000 00 5000 Port- tesace pentru inf- •#'rie 00 00 000 00 Total 00 00 000 00 Adică hi. .... J. '. :. Semnătura furnisorulul (1) Prețul pe unitate și prețul întotal, se vor pune în litere și cifre. (2) In ol artele pentru seria 2-a și a 3-a a 4-a a 5-a și 6 se va seri efectele cuprin- se la disele serii. (3 — 3 la 5 dile) MINISTERUL DE FINANCE. Direcțiunea vămilor și contribnținnilor Imnrecie Tablou deveniturile vamale percepute in luna Decembre 1876, comparativ aceeași lună din anul 1875. 187o 1875 Diferința NATURA VENITURILOR plus minus Lei B. Lei B. Lei | B. Lei | _B Import...... 41.1,712 44 279,592 --- 132,1 lo 83 --- --- Export 139,975 25 25,420 21 104,555 04 --- --- Inapoerl 114 78 114 78 Transit . 559 23 559 Pășunatul vitelor străine . 15 55 202 86 --- --- 187 31 Co ifiscărl 5 019 78 8,289 60 --- --- ,269 82 AmendI . 994 --- --- --- 994 ---: --- --- Diferințe 4,500 10 1,962 94 2 <537 16 - --- Procente la diferințe u J --- '43 38 --- 143 38 Plumburi peceți safi stăm- pile. 4 075 77 3,931 15 144 62 --- --- Espedițiuni 3,666,25 5,003 15 --- 1,336 90 Magasinagifi 565 67 1.420 95 --- --- 855 .28 Venit extraordinar. 60 --- 4 75 a 55 25 --- Operațiuni de tresorerie: 7,480 93 .561 42 --- 1 ”---, 1,780 49 ConsemnațiunI ale pasa ;eri. Conssmnațiunl de admisiune 14.554 36 - 23 674 86 --- --- 9.120 tempurariea cerealelor străine. 592,734'88 "369,467|11 240,520 68 11,252 91 Total . Excedent de venituri în anul 1876 lei . ... 223,267 77 Casieria generală de Goi j Se publică spre cunoscința amatorilor ca. la 15 Februarie curent, s'a destinat a se vinde în localul casieriei, 22,000 oca । porumb și 3,500 oca grâfi, averea arenda- ului moșiei Baea-de-Fer, pentru datorii i din arendl. No. 808. 1877. Februarie 5. Consiliul <1? administrație al regi- meiitnnl No. *> Călărași. Se face cunoscut ciî, pentru confecțio- narea efectelor de mic echipament și a- nume : 78 cămăși;. 52 perechi ismene; 26 cre- vate; 26 perechi botfori; 52 perechi căpu- tăturî; 52 perechi obiele; 26 ștergare; 26 mânuși de lână; 26 mânuși de bumbac; 15 I de mic e lipament; 26 cl de p mețl; 17 țesal , 17 perii; 26 frânghii de feo; 17 trăistl de orz; 17 chingi; s’a des- tinat dileie de licitație de 12, 17 și 22 Februarie anul curent, pentru confecționa- rea menționatelor objecte, doritorii sunt invitați a se presența în dileie indicate, de la orele 11 și pânfi la 3 după amâdl. Licitațiunea va fi orală și în localul stat- ■majorulul regimentului No. 6 călărași Spre a avea drept de a concura la men- ționatele efecte de mal sus, D-nii co.ncu- renți vor depune uă cauțiune de 10 lei li sută, care va fi oproximativ de lei 120. ministerul CULTELOR și nwmuv ȚIUNEI PUBLICE. Neputendu-se ocupa in mod provisor conform legel instrucțiunel, î urma c< n cursului ce a fost publicat pe (Jioa de 1" Ianuarie espirat, catedrele de; 1). Istorii 11 (23 Fe 18/ < IVBHVlktL UiîiClAL AL 047 și limb i latină 2) Scnnțele' înserată în Monitorul oficial, No. 11. du matematice și comerciale de la gimnastul din Ismail, întreținut de primăria respec- tivă, ministerul, audind pe consiliul per- manent al instrucțiune!, publică din nou concurs pe ijioa de 1 Septembre viitor. ’oncursul se va ține la direcțiunea 11- ceului din Bârlad, dinaintea juriului esa- minator, ce . - a institui la timp. No. 764 1877, Februarie 5. D. căpitan Dumitru Brătianu, ofe- rind îo trebuința scdlel 1 primare de bă ți din Călărași, un esemplar charta militară a României, din 1875, ministerul esprimă D-lui căpitan D- Brătianu vinele sâle mulțămirl pentru o asemenea bine-voit6re oferire. 1877, Februarie 5. No. 762. — In județul Râmnicu-Sărat, devenind vacante scdlele rurale de băeți, întreținu e cu fonduri comunale, din Gulianca, Bor- descii și Racovițenii, ministerul, amjind pe consiliul permanent al instrucțiune!, publică concurs pentru ocuparea acestor s< dle pe dioa de 15 Martifi viitor. Concursul se va ține în urbea Râmnicu- bărat, în presența comisiuneice se va con- stitui conform art. 369, al. 1, din legea instrucțiunel. Aspiranții, spre a putea ti admiși la con- ci s, trebue să justifice că posedă : 1. Cunoștinței prescrise de art. 375. al. a din lege. 2. Cualilatea de români, născuț! sau turalisațl, și 3. Certificat de tragere, la sorț! pentru armata permanentă, încasulcând aspiran- tul va fi adjuns etatea de 21 ani. . 877. . ebruarie 5. N 756. MINISTERUL AGR1CULTUREI, COMER- CIULUI ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE- La 1 Marti" viitor, se va ține licitație la ministerul agriculturel, comercialul și lucrărilor publice și la prefectura județu- lui Teleorman. pentru complectarea și pre- lungirea podului peste vărsătura Dunărei la Zimnicea. Valdres lucrărel este de 1. 20,654, b. »o. Detdi rf pentru aedstă lucrare, se pdte edea îu publicația cu No. 801, nserată in Monitorul No. 24. din anul curent. (2 ori pe săpt.) - La 17 Februarie 1877, se va ține li- tație la ministerul agriculturel, comer- i ilul și lucrărilor publice , pentru darea orin întreprindere a aprovisionărel eu pe- triș pe anul 1877, a șoselei de la Buzâu 11 Focșani. Valdrea lucrărel este de lei 22,185 b 56, doritorii pentru acestă întreprindere se pdte vedea in publicațiunea, No. 13980, 1877. 2—2 ori pe săptămână). - Se scdte din nou în licitație aprovisio- nare materialelor combustibile, mobili r, obje ;te diverse pentru serviciul liniei, trac- țiunei și atelierele calei ferate BucurescI- Giu g u, în valâre de lei 35,351, hani 30, conlorm condițiunilor și divisului înserate prin Monitorul oficial sub No. 252 , din anu 1 espirat 1876. Licitațiunea se va ține la acest minis- ter în dioa de 12-Februariu , care se va deschide la orele 4 p. m. Se face cunoscut că, de astă dată licita- ți nea orală încă este admi ibile. No. 804. 1877, lanuariu'28. ESTIMAȚIE. ueniuâril vecin prevedutâ din stricarea vechimi poduri de pe icouci-L, vechiu și nou. tusemnarea pieselor i"muHficI Z Pari de stejar................ Idem de stejar și ulm. . Lemne rotunde de ștejar . . . Pari de brad . . n „ Ștejar . Buc .ți lemnărie veche de ștejar dt diferite mărimi .' . . . Socotind metrul cub cu 5.00 UT prețul cui... 15.434X5 00—77,17 lei Lo scote din nou în licitație darea ₍ 2 Cerceveu pentru tabku.. de dim a prin întreprindere a închirieri bufetului sil mai mici: din grădini publică Ceșmegiu, pe ternqen * * * ¹⁰ * ¹ ² ³ * * * ⁷ 12 Bucăți de perdele cu broderia; din grădini publică Ceșmegiu, pe ternp-u de 3 ani, cu începere de la 1 Ianuarie 1877.¹ Licitația se va ține la acest minister, în (Jioa de 15 Februarie 1877, conform con-, dițiunilor din publicația No. 13,802, în- serat în Monitorul No. 279, din 1876. N< 934. 1877, Ianuarie 31 (25 Februarie.) — Dintre obiectele ce afl figurat la spo- siția de la Viena în 1873; m ii remânend cele notate îu lista de ma! jos se face cu- noscut că aceste obiecte se vor vinde prin [icitație, în dioa de 12 Februarie a. c„ în localul scdlel de poduri și șosele de pe calea Crajovel, No. 50. Licitația va începe la 10 ore dimineța. No. 391 3 1877, Januarie 14 Listă de objeetele remase din cele de la evpo- iția de la Viena, și cari se vor vinde prin licitațiune în dioa de 1- Februarie , la orele 10 dimineța. 21 Cercevele pentru tablouri, fără gia- murl: —Se scdte în licitațiune vemlârea materi- alelor remase din stricarea vechilor pe- duri după Tecucelul nou și vechiu din dis- trictul Tecuci, coprins în estimația înse rată m I jos. Licitațiunea se va ținea atât la acest minister cât și la prefectura județului Te- cuci, în dioa de 12 Februaritt 1877, pen tru care finit, concurențil se vor presența cu oferte în regulă, la orele 4 p. m , fiind admisă și licitațiunea orală , însă numai între ofertatorii care vor depune ca garan- ție provisorie suma de 20 lei. Licitațiunea va fi definitivă numai di aprobarea el de minister. No. 632. 1877 lanuariă 21. dimensil reduse. Cuburi. bo 42 210 10 8 7 5.00 2.30 4.50 2 50 2.50 a St S c © 0.15 0.10 diam.— diam._ diam.— 0.12 0 10 0.15 0.25 0.20 3.780 4.830 0.800 0.984 0.550 4.690 cubend in total I - - |15.43t a lemnului de foc, vom avea (12 Febr.) 5 Tinichele cu petrol; 2 Borcane cu acid stearic; 3 Sticle cu petrol de Buzău : 2 „ „ „ mașină; 2 „ „ „ păcură de Praho’ , 1 sticlă ulei din fabrica lui Asan ; 2 borcane cu glicerina; 9 sticluțe cu diferite materii chimiec: 7 bucăți perdele de madipolon; 1 piatră de râșniță ; 2 piese imitații de tapet pe mușama : 1 bucată grdsă lemn de nuc; 2 scaune de lemn ce se închid și des- chid ; 1 sedrță; 2 fote ; 1 bucată de materie lucrată de țară ; 1 glob de sticlă ; 2 esemplare, l’armee roumainede Mar- sillac; 12 esemplare, guide du voyageur a .... carest, de acelaș. (3-3) .ViONlTOKCL t’FH UL A' » I I (23) belHUftr .e I , în localurile notate, însocițl fiind de ga- ranțiile provisoril cerute de regulamentul de licitațiunl. No 3,577 3 1877, Februarie 8. Administrațiunea publică spre cunos- cința generală, că în dina de 25 Februa- rie, se va ține licitațiune în localul pre- fecturel de Nâmțu și Iași, >entru vândârea a 2,539 arbori de pe locurile de fânețe de pe moșia Statului TarpescI, din județul Neamțu, plasa de Sus, comuna Boistea, cu condițiunile mal jos înserate. No. 3,244. 3 1877, Februarie 4. Condițiunl cu cari Statul vinde spre tăere ar- borii după locurile de fâneță după moșia Ter- pești din județul Nemțu. Art. 1. Se vinde un număr de 2,539 ar- bori după locurile de fânâță de pe moșia Statului Târpești, județul Nâmțu, plasa De-Sus, comuna Boiștea. uit. 2. Acești arbori se află la uă depăr- tare ca 1 chilom. de satul Târpești și ca de 7 chil, de Târgu-Nâmțulul, toți sunt marcațî cu ciocanul silvic, sunt de diferi- te esențe, vârstl și dimensiuni și se află în diferite locuri și anume: 1. In fânațiul dintre pîrîul Rușca și pî- rîul Tătăruș se află 520 stejari, 290 teiti, 238 paltini,' 660 cârpiră și 100 fagi. 2. In fânațiul Mohorâta 663 stejari. 3. In fânațiul Lunga 19 stejari. 4. In fânațiul Mătasa 6 stejari. 5. In fânațiul Câsta-Odăi 23 stejari și 8 tei. 6. In fânațiul Câsta-Lingurarulul 6 ste- jari, 4 tel și 2 răchițl. Art. 3. Conc-urențiI nu vor fi admiși la licitație ’nainte de a depune uă garanție provisorie în numerariu, bouurl rurali și domenialî sau în alte efecte publice în va- lâre de 550 lei, 92 bani; bonurile rurali și domeniale se vor primi cu valârea lor no- minală, âră cele alte efecte publice după cursul dilei. Art. 4. Tăerea arborilor se <<. face aia facia pământului și se vor transporta pe drumul Târpeștilor ce trece d'alungul fâ- națielor și alături cu pîrîul Târpeștilor. Art. 5 Tăerea și transportarea se va fa- ce în termin de trei luni, începând de la data încumisciințărel despre aprobarea ad- judicațiuneî; nu se vor putea efectua aceste operațiuni în timpul cât vor fi fânațieleo- prite, adică de la 1 Maiiî și până la 1 Sep- lembre, când iarba cresce și se cosește, afară numai când arendașul respectiv va tolera a se efectua și în timpul acesta. începerea tăerei nu se va autorisa, de cât după ce cumpărătorul va justifica că a plătit în total prețul lemnelor după adju- decațiune. Art. 6. Ori ce material va rămâne., ne- tăiat saiî tăiat și netransportat în timpul prevăzut mal sus, va rămâne dedrept pro- prietatea Statului. * ^niiDisirațh domeniilor și pădurilor Statnlnî La 28 ale curentei Iuuj, minând a se ține licitațiune în localul administrației domenielor și pădurilor Statului, pentru tenije^ea materialului ce ar resulta din dă- râmarea a două magasil ruinate, partea Statulul-din Hanul Zamfir, culârea de Roșu, strada Blănării din capitală Doritorii de a cumpăra asemenea mate- rial, sunt invitați a se presenta în localul administrații domenielor și pădurilor Sta- tului, calea Mogoșâel, casa Ștefănescu, în diâa arătată snre a concura. No. 3,345. 1877. Februarie 5. Fiind că prețul ce s’a obținut la licita- țiunea efectuată în de mouastirea Mitropolia, vând ;ă D-lui Matei Tomescu cu 78,000 lei. Județul Oi, . 2. Moșia Milcovu , afară de de Drăgă- nesci cu Trupurile Drăgoșa, Corbul, Băr- bâsa și Băltâsa, cu care se arendâsă, îu întindere ca de 121 pogâne , pendinte de mouastirea Sănndaru, vândută D-lul Ște- fan Teodor, cu 25,050 lei. No. 34,753- 1876, Decembre 22. Imprimeria Statului Director : N. . OrAșanu. No. 32 Vineri, 11 ț23) Februarie 18^7. SUPT JMENTIA MONTTî B U E ( - -«I#*----- PUBLlCAțlUNi OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNC^RÎ JUDICIARE | LIC1TAȚ1UNI. Tribunalul Ilfov, secția III. )-na Eugenia Papa-Vieru, din capitală, ■ ■■ epunend la casa de depunere și consem- națiuni suma de lei noul 2,000. prețul cu care s’au adjudecat definitiv asupra D-sâle, prin jurnalul No. 8,006, din 1876, casele din comuna Bucuresci, suburbea Vlădica, strada Sprincenată, averea D-lul Mihala- che lân, de profesie liberă, domiciliat îu aceste case, a căror vândâre s’a cerut de D. V. Mateescu acum decedat. îu virtutea actului de ipotecă, legalisat de acest tri- bunal. la No. 501 din 1874, învestit cu formula esecutorie, și prin jurnalul îucheat de acest tribuual, sub No. 10,387, după cererea D-lul P. Constantinescu, funcțio- nar. domiciliat îu capitală, calea Moșilor, No. 156, esecutorele testamentului al nu- mitului decedat, s’a încuviințat revinderea acestui imobil în comptul numitei adjude- cătdre; aceste case .sunt de zid înpaiantă. compuse din 4 camere, învelite cu fer roșu, curtea împrejmuită, se învechi es"e cu I). lân, părintele debitorului, cu Costache Croitoru, cn uă proprietate necunoscută și cu strada menționată. Asupra acestuiimobil se află unnătârea împrejurare: D-na Eugenia Papa-Vieru, a cerut venirea acestui imobil pentru gal- beni 32. Se face dâră cunoscut în ge = ral că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribuna], în r din comuna B curescl, subur- bea Delea-Nouă, strada D-lea-Nonă, No. 3 averea D-lui Mihalache Vasile, măce- lar, domiciliat în aceste case, a cărora vân- ilâre s’a cerut de D-na Sultana Vasile, de pn fesîuue liberă domiciliată strada De lea-Nouă, No. 3, în basa decisiunel curțel de apel, diu Bucuresci, secția I, No. 242, din 1875, învestită cu formula esecutorie, și prin jurnalul încheiat de acest tribunal sub No 168, din 1877, dupe cererea D- iui Stoica Economii, s’a încuviințat revin- derea acestui !mobil în comptul numitei adjudecătOro. Aceste case sunt de zidîu paiantă, com- puse din două odăi cu cuhnie, învelite cu șiță, o altă casă de zid, în paiantă și scân- duri lipită cu pământ, învelite cn șiță, curtea împrejmuită, se învecinesce cu Ma- rin Clrățașu, cu gropile lui Or»țulescu,cu un L’c viran al decedatului Radu Piugaru și în faciă cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că ace- ată licitație se va urm i în pretoriul acestui tribunal, îu dioa de 7 Martie 1877. la 11 nre de diminâță, avend în vedere că toți a- ceia cart ar pretiude vre un drept de pro- prietate , usufruct, servitute, chirie, pri vilegiO, ipotecă, saă yerl ea alt drept de asupra imobilului în chestiune, să se arate Ia tribunal, înainte de I. Marcus Ovreiu , cu D-nu Miloși Pietraru ?i în faciă cu strada men- ționată. MONITORUL OFICIAL AL ..OMANIEi Asupra acestui imobil se află următd- rea împrejurare • Uă garanție dată de D M. S. Daniiles- cn cu acest imobil priu actul transcris la No. 297, din 1867; eforia spitalelor civile a cerut a ee popri garanția conținută în actul No. 297, din 1867 , fiind dată către densa; D. M. S. Daniilescu a garantat pe eforia spitalelor civile prin actul No. 50, din 1873,cu acest imobil pentru suma de de lei 35 500. Se face dâră cunoscut în general că a- eâstă licitație se va urma îu pretoriul a- cestui tribunal, îo ilioa de 25 Maiii 1877, la 11 ore de diminâță, aveud îu vedere că toți acei cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie privilegiu, ipotecă saîi veri ce alt drept asupra imobilului în cestiune . ’să se a- rate la tribunal, înainte de diua fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arăta preten- țiunile ; căci, în cas contrar, veri-ce cereri se vor ivi nu se vor mal considera. No. 1 499. 1877, Februarie 7. Preotul Audrone Duhovnicu , domi- ciliat suburbia Amza , strada Amza , No. 4, în basa formulei esecutorie pusă pe ac- tul de ipotecă legalisat de acest tribunal la No. 348 , din 1874, a cerut punerea în vemlâre cu licitație a caselor ev locul lor diu comuna Bucuresci, suburbia Amza , strada Amza , No. 2 , avere a D-lor Zrsu lonescu și Alexandrina N. Dumitrescu, de profesiune liberă, domiciliați chiar în a- ceste case. Aceste case sunt de zid , în duoâ etaje, compuse sus din patru camere și antreu , jos duoe prăvălii, duoe camere și pivniță, învelite cu olane, în curte duoS cuhnii de zid, în paeută și trei magasii de scânduri, se îuvecinesce la uă parte și în fuud cu proprietatea principelui Știrbei, la cea- altă parte cu biserica Amza și îu faciă cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află al- tă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în ilioa de 28 Maiu 1877, la orele 11 diminâța . avend în vedere că toți acel cari ar pretinde vre un drept de proprietate , usufruct, servitute . chirie, privilegiu , ipotecă sau veri-ce alt drept asupra imobilului în cestiune , să se pre- sinte la tribunal înainte de dioa fixată pen- tru licitațiune , spre a’șl arăta pretențiu- nile ; căci, în cas contrarii!, veri-ce cereri se vor ivi. nu se vor mal considera. No. 1,508. 1877 Februarie 7 —D. Lazlr Calenderolu, rentier, domi- ciliat suburb ia Colțea strada Colțea, No. 21, in basaformulei esecutorie pusă peac- tul de ipotecă legalisat de acest tribunal, la No. 76, diu 1861, a cerul punerea îu vemlâre cu licitație a caselor cu locul lor auul de 111 stânjeni pătrațl din comuna Bucu resci, suburbea Popescu, strada Spaniolă, No. 8. averea D-nel Beia socia D-lul M. Leon Sevilia, de profesiune liberă, domi- ciliată în aceste case. Aceste case sunt de zid, în două etaje, compuse în total de cinci camere cu cuh- nie, în faciă altă casă tot de zid cu două camere și cuhnie, învelite tot cu olane, uă altă pdao și magasie tot de zid dărâmate se îuvecinesce cu D Mihail Pandelescu cu Ilie Bacanu, cu Doctorul Sleiner și m faciă cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul aces tui tribunal, în dioa de 1 Iunie 1877, la orele 10 diminâța, având în veddere că toți acel cari ar pretinde vre un drept do proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegii!, ipotecă saă veri-ce alt drept a- supra imobilului în cestiune, să se pre sinte la tribunal, mal înainte de diot ad- judecațiunaf, căci în urmă, veri ce cereri se vor ivi, nu li se vor mai considera. No. 1 4777. 1877, Februarie 7 Tribunalul do Bascii. La 30 Aprilie viitor , anul curent destinat a se vinde prin licitație în preto rial acestui tribunal, însemnata mai jos a- vere imobilă a D-lor Dobre lân Gavrilă, Birbn Sloian, Negoiță Șerban, lancu Dra- ghieni, Vasile Badea , Calița Văduva Tu- dor Moldovânu, Costache Duroiu. Dumitru Mihaiu, Țiganu loniță, Nichită Gheorghe, Nistor Sora, Petre Filimon, Gri E G A T U IV I A. CU LINIA DE NORD. Cursă directă intre Viena-Constantinopole și vice-versa MERCUREA SI SAMBATA !. Cursa Vieua-Coustantinopole: Sosire la gara Târgoviște In ora 8—30 a. m eu trenul accelerat Nr. 2. Sosire fn « Filaret « « 9 — cu trenul local. Plecarea din gara Filaret la ora 9—15 cn trenul Nr. 1 Cursa Consfantinopole-Viena: Sosire în Giurgiu (Smârda) la 4 ore cu vapor local din iPiscink. Sosire în Bucuresci, gara Filaret, cu trenul Nr. 4, la ora 7—25 m sora. Plecare din gara Filaret la ora 7 și 30 m. cu trenul local Sosire în gara Tergovisee la ora 7 și 45 minute. Precarea din « «8 și 15 m. eu tronul accelerat 3. Trenul Xr. 2 Cu (reni0 mixt Nr. 17 spre Pitesc! 4. Trenul Nr, 104 și I: Ou 1'011,11 accelerar Nr. 1, la ora 8 15 minute, ia EraHa Galați Roman, lași Suceva, Viena, Berlin, Paris, Petorsburg Trenul Nr. I 'eientrenul accelerat Ni. 7, care sosesce dm "Viena, Lembcig. Lu Uu Roman, Galați, Biăila, la om 8 șl 30 minute dimiuaț.v, Trenul Nr. 3: Uu trenul Nr. 6, de călători care sosesce din Galați la Brăila la ora 4 și 30 minute, dupe amedă-di. B. CU VAPOARE DANUBIENE LA GIURGIU. 1. Cu vapor© accelerate. 1) . Sosind la Giurgiu din sus Mercurea și Sâmbăta, la orele 12 a m trenul No. 104. 2) . Plecând de la Giurgiu în sus Mercurea și Sâmbăta, la orele 6 s^ra, trenul Nr. 1 și 103. 2. Cu vapore CURSUL BUCURESCI Ctiuuieșci, 22 Februarie (st- n.) 1877 Ibligațiuni rurale . . 78³/₄ , domenials . . . 72³/₄ I „ (3U0 lei casei pena.) 120 B fondare rurale . . 69³/₄! , (codare urbane . 57*/ț impruin. Oppenheim-Londra — ' ₛ Stom-Lo udra , municipal - 69 , cv prime But|u;eșd (bi- lete de 20 lei) . . 19 A i.iu-tD. căilor (arate române , Societăți nhațiare a Ho- — mâniei (500 l. liberați 250) — (500 1.) Societăți Dacia 250 (500 I.) Societăți de gaz. ₅ Societăți România )^q , ’dem a H-s emisiune )’ Schimbai: 'arie It vedere . . ₛ pe 3 luni . . . 99.50 L .nrfra la vedere . , p? 3 luni . 25.10 B rii / ia vedere , ps 8 luni 122 S • mptul gf an 24 CURSUL HE.iE Harta generală a României, geografică, politică, istorică, strategică, și mare pate din Bulgaria, prețul 5 lei noul. Harta Dună el, cu pichetele, fruutariu- lul strategice și comerciale, cu parte din Bulgaria, prețul 5 lei noul. Haitele a fieșî căruia' district în parte, pe scara mare, în limitele plășilor și nu- mărul locuitorilor arătat la fieșî care co- mună, A'ă pe marginea haitelor sau arbtat statistica fieșî cărui district în parte, pre- țul uuui esemplar este de 10 lei noul. Aceste tbto se găsesc la subsemnatul Pentru domnii proprietari de mori MARE DBPOSIT DE FIM DE HORI HA» Recomand D-Ior proprietari de mori, marele meii deposit de pietre de moil francese în Iote dimensiunele, din fabricile cele îmi renumite din La Fertc sous Jouarre. Garanf.es pentru buna cucdîtale a pitirilor cumpcrate de la nune. W. .Sîaadockcr. No 8 Slrada Germană. No. 8 alu doctorului calea VăcărescI, No. 151, eră în districte se vor trămite fără plată de transport. Se află și broșura Ghidu saQ Călăusa pe râul Dunărei, cu descrierea ambelor părți, în românesce și franțusesce, prețu 2 lei noul. Pentru cancelariile urbane, comunale și pretorii judiciareșia dministrative, s’aulu- crat portretele Inălțimel Lor, Domnitorul și Ddmna, cu perfecta asemănare, și cu pre- țul numai de 5 lei noul amândouă, prin districte se vor trămite fără plată de tran- sport, eră la 100 de esamplare se va da 20 gratuite. Loeot-col. Papa.soglu. Vieua, 20 Februarie (st. n ) 187’ Mc alice. 62 90 Renta hârtie b8 10 Naționale 74 15 Renta în aur . goldrente Lese 110 75 Acțiunile L uce! 836 CroditurI 149 London....................... 123 60 Obligațiuni rurale ungare . 73 60 , tenieșvar . 71 75 , transilvane 71 40 , croate . fehet Argint în mărfuri. 113 50 Ducatul . 5 90 Napoleonul 6 85’/ Marc 100 60 65 (PUOTOXALATE DE FED) Raportă, favorabilă alu Academiei de medecină din Parii. Academia de medecină din Paris nu prea dă lesne favorite săte; ca se pronntțeiă cu cea mai mare reservâ asupra medicameuteloru ce ii se aducă pe fie-carc -anciniu și slăbiciunea sângelui.— Elu este unu rcconstkuențe heroicu pentru conshlutiunile debileșiconvalescințile penibile.— Ferulă Girard este asemenea prescrisă cu succesu contra diarrhei și diabelcl; in alonia diver- seloră organe; in slăbiciunea vederel ș’a senilități; in bălele nervdse, și cu deosebire in contra ehorel ți kysteriel. — Vendete in mare, 8, rue Vivienne, Paris. — Depositu in principalele pharmacii. CIROPU S vin dus ari | CU LACTO-PHOSPHATU DE CALCE Aceste preparatiunl suntă singurele cari au servită Mediatorii Spilateloru din Paris, pentru a constata proprietățile reconstituante, anii anemice și digestive ale Lacto-Phosphaliilui de culce. BIBLIOGRAFIE A eșit de sub prtsă : Filosolia față cu progresul științelor positive, discn s pronnneiat cu ocasinnei solemnității ani- versaLl univerdi tâțel de Iași, de D-nu Con- stantin Leonardescu, profesor de filosofii la universitatea de Iași. De văotțâre îa Iași la librăria Lisând s clii și Daniel , în B euresci la lib ăria Socrk KLLB Ccptiloru paliul Rachiticeloru Juneloru fete cari se dcsvdltă ; Doiceloru, pentru a favorisa abondința și bogăția laptelui ; Convalescintiloră , Bătriniloru slăbiți. CONVIN u : in Bălele de peplu, in Dig estiuni laboridse ; in I n ap et in ( ă ; in tăie bălele cart aducu slăbiciunea ți perderea puteriloru in Fracturi, pentru reconstituireadseloru; in Cicatrisa rea răntloru Vendere in Mare, 8, rue Vivienne Paris. Depositu in principalele Pharmacii 1056 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEl II (23) Februarie 1877 DIN BUCURESCI STRADA GERMANA No. 7 CASA ZERLENTi Consiliul de administrațiune a fixat diua de 13 (‘20 Martie 1877, pentru a patra adunare generale a proprie- tarilor asociati si a detentorilor de scrisuri funciare. 5 5 DIRECȚIUNEA, No. 233. 1877, Februarie 7. Epitropia seminarului Nifon- Mitropolitul La licitația ținută în diua de 1 Februa- rie curent, pentru darea prin antreprisă a aprovisionăreî seinin irului cu pâinea ne- cesară pentru nutrimentul elevilor și per- sonalului de serviciu pe anul curent, ne resuliând ] reciurî salisfăcelâre; se publică din nou diua de 19 curent, când D-nii con- curent! vor bine voi a se presenta la can- celaria epitropiel, strada Filaretu, No. 2 de la orele 12 — 4 post meridiane, avend și câte uă probă de pâine. ^ Pâinea se cere a ti îu greutate de uă oca, fie care bncată, de făină bună, câptă bine și bună la mâncare. No. 26. (2-3) 1877, Februarie 4. X i oșia numită Perieți-MoldovenI, din districtul Ialomița, plasa Câmpu- lui , care conține 500 pogâne arabile, 300 pogâne pădure nâgră și richițl, udată de râul Ialomița, pe mijloc, cu pod pe vase și han, îu drumn Jiluvelor și Rașiani, este de arendat de la Sf. Gheorghe viitor; doritori se vor adresa la D-lul George D. Thănăsescu, strada Dionisie ^o 64. lângă biserica Pitar-.floșu. (1-24) Epitropia spitalului Brâncovenesc. In (Jiua do 7 Februarie viitor, la ora 11 dimineța, urmând a se deschide din nou licitațiune în cancelaria epitropil, pentru înființarea unul car funebru, cu care să se conducă morți la cimitir, după planul și condițiunile aflate în citata cancelarie; se publică, că doritori de a lua parte la acâse tă licitare, trebue să posedă uă garanți- provisorie de 100 lei. (1-2