10.^1. Unnumer25b ,ⁿ’ ¹0(22) Februarie 18/z AIO NIT O IUL OFICIA! AL ROMÂNIEI ABONAmknTUL »N, TREI-țECI fi șăSE; șiSE LUNI, 20 LI (ăntăiu Ianuarie ți ântâiil Iulie) ANUNCIURILE: LIBIA DE TREI-PECI LITERE. TREI-I?E0I BANI (inserarea Il-a ți mai departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, p8n6 la einel-^eci linii, cinei lei; iră mal mare de cinel-decl linii, )ece lei direcțiunea : strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mai departe, 30 bani linia. Anunciurile se primesc ți cu anul SUMAR PARTEA OFICIALA. — Ministerul de m- tefne: Prescurtare de decret. Oferire. Ministerul de finance. Adresa D-lui minis- tru de finance către D-nii miniștri Ministerul cultelor și instruct^unei publice . A diesa D-lui ministru al cultelor ți instrucțiune! publice către D. agent diplomatic al României la Paris. Ministerul afacerilor străine. Prescurtare de decret. PARTEA NEOFICIALA. — Depeți telegra- fice. — Buletin esterior. — Sumarul ședinței Se- natului de la 4 Februare — Sumarul ședinței Adunăreî deputaților de la 8 Februarie —Con- tinuarea ședinței Senatului de la 20 Ianuarie. Continuarea ședinței Adunăreî deputaților de la 29 Ianuarie și ședințele de la 31 Ianuarie și 1 și 2 Februarie. Anunciurl ministeriale. PARTEA OFICIALĂ BucurescI, 9 Februarie 1877. MINISTERUL DE INTERNE. Prin înaltul decret sub No. 232. din Februarie 1877, după propunerea făcută de D ministru secretar de Stat la departamentul de interne, D-nu Simeon Mihălescu. fost director de mi- nister, prefect de poliție și actual di- rector al eforiei spitalelor civile, este numit în funcțiunea de director gene- ral al ministerului de interne în locul D-luT I. Kalian demisionat. Aprobăm oferirea co se face, și pe de uă parte să se publice prin Monitorul oficial, eră pe de alta să se comunice D-lul ministru de finance , ca sumele cuvenite să se trecă între veniturile Statului pe 1877. 1. C Brătiano Domnube ministru Ați cerut, și înălțimea Sa Domnitorul bine voit a aproba numirea mea în pos ! tul de director al ministerului de interne. Considerând acâstă numire mal mult ca uă încredere personală a D-vâstre , de cât ca uă necesitate, mă grăbesc a vă arăta tâtă recunoscința mea. Ast-fel fiind D-le ministru , declar că : în vederea strâmto- rărel financiare în care se găsesce tesaurul public, renuncifi la retribuțiunea ce mi s’ar cuveni pentru acestă funcțiune, pe cât timp voifi avea onârea a o ocupa , mulțumindu- mă cu ceea ce am de la eforia spitalelor civile, al căreia am onâre de a fi director. Acâstă oferire o fac casei Statului, pen- tru care vă rog să dați ordine în eonsecu- ență. Primiți, vă rog, D-le ministru, încredin- țarea lealului și sincerului mefi devotament- S. A. Mihâlescu. MINISTERUL FINANCELOR. Adresa D-lui ministru de finance către D-nii miniștrii. Domnule ministru Art. 4 din legea comptabilității, se ros- tesce în chipul următor : Sunt considerate ca făcând parte din- tr’un esercițifi, serviciile făcute și dreptu- rile dobândite , atât pe soma Statului cât și pe sâma creditorilor săi, în cursul anu- lui pentru care este făcut budgetul res- pectiv. Fie-care an financiar începe la 1 lanua- rifi și se termină la 31 Decembre același an. Cu tdte acestea, durata periodului în care trebue a se îndeplini tdte factele de veni- turi și de cheltuelile a le fie căruia eserci- țifi se prelungesce. 1. Până la 1 Februariii după finele anu- lui financiar respectiv pentrn a îudeplini, îu limitele creditelor deschise , servicinl materialului a cărui esecutare înci pu!ă nu s’ar fi putut îndeplini înaintea ultimului Decembre, pentru causăde forță majoră safi de interes public, cari cause trebae a fi e- nunciate prin uă declarație a ordonatoru- lui, anexată pe lângă ordonanță safi mandat. 2. Până la 1 Aprilie, pentru lichidarea și ordonanțarea sumelor datorite credito- rilor. 3. Până la 1 lulifi, pentru a complecta tdte operațiunile relative la strângerea și la plata cheltuelilor. Din cele ce preced, resultă, D-le minis- tru. că ordonatorii cheltuelilor Statului nu mal pot dispune de creditele ce le sunt a- cordate prin budgetul de cheltuell dâca nisce asemenea credite afi remas neîntre buințate până la 31 Decembre. Că nici un angagiament și nici un în- ceput de esecuțiune nu se pâte face după 31 Decembre pe comptul creditelor înscri- se în budgetul anului precedent nici a cre- ditelor suplimentare și estraordinare des- chise în cursul aceluiași an. Că chiar angagiamentele încheiate în cursul anului, adică în epoca de la 1 lanu- arifi pâaă la 31 Decembre nu sunt vala- bile dâca un început de esecuțiune nu s’a făcut până la 31 Decembre, și dâcă împe- dicarea terminării serviciului respectiv până la aceiași dată , nu este justificată printr’uă declarațiune motivată pe cas de forță majoră safi de interes public. Că în cașul acesta, cel mal lung termen pe care ’l acordă legea pentru îndeplini- rea unor asemenea servicie de material în- cepute în anul precedent este pâaă la 1 Februarifi din al douilea an. Cu tâte că precum vedeți, D-le minis- tru, legea este clară și positivă, cu tâte acestea dic, ministerul de finance a avut adesea-ori ocasiune să constate că unii din D-nil ordonatori al cheltuelilor Statului încheie angajamente după 31 Decembre pentru esecutărlde aprovisionărl, furnituri’ construcțiuni și diferite predări de mate- riale pe basa alocațiunilor coprinse în budgetul de eh°ltueli al anului espirat. Uă asemenea procedare cu totul con- JUMTutiUL OFICIAL iL KuMAStKi 10 (22) Februarie 187 / trarie legel, au se pâte esplica îo alt mod de cât că unit din D-nii ordonatori cred că pot dispune până la încheerea eserci- țiulul de creditele ce le au fost acordate. Comunicând acestea D-vâstre, vS rog, D-le ministru, să bine-voițl a lua seriâse disposițiunl atât în ceea ce privesce ser- viciul f-omptabilitățel generale a ministe- rului D-vâstre, cât și în ceea ce privesce pe ordonatorii secondarl, de a se observa cu scrupulositate disposițiile legel, anu- lându-se tâte creditele rămase neîntrebu- ințate până la 31 Decembre precedent îu budgetul anului 1876. Bine-voiți a primi, D-le ministru, asi- gurarea îualtel mele cousiderațiuni. Ministru: D. Sturdza. No. 3 275. 1877, Februarie 9. MINISTERUL CULTELOR Șl INSTRUC- ȚIUNE! PUBLICE. Adresa D-lul ministru al cultelor și instrucțiu- ne! publice eu No. 12,298 din 1876, către D- agent diplomatic al României la Paris. Domnule agent, Atât presa, cât și persâne de tâtă încre- derea au desmințit guvernului român mal multe abusurl, cari sa comit de către unii din studenții români, cu ocasiunea însori eril lor în facultățile din străinătate. In adevăr fără a fi trecut cursurile li- ceale în țâră și fără a fi dobândit diploma de bacalaureat, unii dintr ânșii vin in Fran- cia și abusând de indulgența autorităților școlare d’acolo, obțin ecuivalența unul ti- tlu nemeritaf. In Paris, s’a dat asemenea ecuivalențe basate numai pe cerlificate din șcâla mili tară, pe atestări manuscrise, liberate de directorii de gimuasil, pe titluri adminis- trative, ca nu dovedeau de cât că elevul fusese sub-prelect, ori copist de minis- ter, în fine chiar pe simple declarațiunl ale unor profesori particulari, cari prepa- raseră pe candidat pentru un bacalaureat în perspectivă. Unele din aceste acte aă fost investite cu legalisarea agenției române,și este pro- babil că acostă împrejurare să fi contri- buit în cât-va, ca autoritățile școlare fran- cese să ia drept titluri reale nisce hărții tără valâre. înțelegeți deră ca și mine, D-lo agent, gravitatea nnor asemenea nedemne și ne- permise procedări din parte-le. înțelegeți mal cu semă, D-le agent, câtă reprobare nu trebue să atragă din partea D-vâstră acel din funcționarii agenției ro- mâne, cari, depăsând orl-ce idee de com- petință afi dat sau ar mal da concursul D-lor oficial saii oficios unor asemenea manopere. Căci pe lengă nedreptatea ce se aduce adevăraților bacalaureațî, ele isbesc în cre- ditul șcâlelor nâstre naționale, derogă de la legile țărel și ne compromit in facia străinilor. De aceea eu mă și adresez D-vâstră. rugându-vâ ca împreună să luăm măsuri de îndreptare și cu atât mal repede, cu cât Francia ne face, îu acestă privință, uă favâre escepțională, pe care n’o acordă al- tor state: un motiv deră mai mult, ca să ne seim face mal demni de a ei încredere. Prin urmare am onâre a vă ruga ca , pe viitor să faceți a nu se mai pune visa a- gențiel, ce dirigețl, nici a se certifica ori legalisa autenticitatea semnăturelor sau conținutul vr’unul act, care, direct sau in- direct, ar putea servi cuiva pentru obți- nerea ecuivaleuțel de bacalaureat frances. Legea instrucțiunel publice din 25 No- embre 1864, în vigâre penă astă-dl, în partea I, cap. 3, art. 96 prescrie că: tes- timoniul de învățăturile liceale se dau nu- mai de autoritățile instrucțiunel publice, după formele prevăzute atât prin art. 141 până la 153 din aceiași lege, cât și prin regulamentele esamenului de bacalaureat enumerate mal jos. Dâră ceea ce vă rog mal cu dinadinsul, D-le agent, este să bine-voițl a comunica cele următâre onor, guvern al Republicel franceso, pe lengă care sunteți acreditați. România recunâsce Francei sentimentele sale de recunoscință pentru favârea, ce a făcut șcâlele române, spre a corespunde dâră pe deplin acestei bune-voințe, guver- nul român crede necesar a reaminti celui frances: că primul titlu academic ce dau autoritățile școlare române e diploma de bacalaureat sau de esamen general de li- ceu, care singur le dă dreptul de a intra în facultățile țârei, titlu instituit cu înce- pere de la 15 Septembre 1861. Prin ur- mare, guvernul român râgă autoritățile școlare francese să bine-voiască a face ca; 1) . Ecuivalența bacalaureatului frances să nu fie acordată studenților români de cât în schimbul diplomei originale de ba- calaureat din România. Aceste diplome de la anul 1867—1863 sunt date în numele M. S. Domnitorului, purtând sigiliul scoleî, unde studentul ’șl a trecut studiile liceale și semnătura di- rectorului acelei scâle și a rectoratului Universității de Bucurescl sau de Iași, vi- sate de ministrul instrucțiunel și semnate de candidatul esaminat. De Ia 1873—1874, ele sunt date ase menea în numele M. S. Domnitorului, pur- tând sigiliul șcâlel și semnătura numai a rectorului Universității de Iași sau de Bu- curescl și a candidatului esaminat, cum și visa ministrului instrucțiunel. De la 1874 — 1876, ele sunt date îu nu- mele ministerului instrucțiunel publice, purtând semnătura rectorului de Bucurescl saă Iași și a cadidatului esaminat. Eră de la Septembre anul curent, aceste diplome sunt liberate îu numele M. S. Domnitorului semnate de către rectorul U- niversitățil de Bucurescl saii de Iași, pur- tând sigiliul Universității și visa minis- trului instrucțiunel, cum și semnătura ti- tularului esaminat. 2) Orl-ce student român când va trece vre-un esamen de licență safi doctorat m orl-ce ramură de învățământ, pe lengă ac- tul de nascere, inscripțiunl etc. să fie >- bligat a presanta autorităților esaminătâre francese, și diploma originală de bacala- ureat român. Sigur fiind, D-le agent, de zelul ce veți pune atât pentru neîtârdierea comunicărel celor ce preced cât și în privigherea, ca tinerii români, eșițl din șcâlele Franciet, să ofere garanțile unor seriâseînvățături, am onâre a vă ruga să bine-voițl a primi asigurarea despre sentimentele de înaltă stimă, ce vă conserv. Ministru: G. Chițu MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE Măria Sa Domnitorul, în urma ra- portului D-lui ministru al afacerilor străine cu No. 1 015. a bine-voit a acorda D-lui lordanof Stoica, medic de regiment cl. II D-lui losef Fanai! medic de batalion cl. I, și D-lor Pa- pelean Constantin și Corvin Ion, me- dici de batalion cl. II, c: să porte Crucea de Takova, ce li s au conferit de Alteța Sa Principele Milan IV, pen- tru serviciile aduse desus-numițiime- dici răniților armatei de Timok-Mo- rava. PARTEA NEOFICIALA Bucurescl, 9 Februarie 1877. D. G. Livczânu, prin telegrama cu data de 6 Februarie curent, făcând cunoscut că voesce a se retrage din funcțiunea de pre- fect la județul Nâmțu, ministerul a accep- tat demisiunea D-sale. D EP E ȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al JfoHtioruluO Viena, 20 Februarie, 5 ore, 30 minute sâra. — In ședința Camerei deputaților de adl, guvernul a fost interpelat în privința pretinsei isgonirl a jidovilor austriacl din România Fregata cuirasată austriacă Salamandra 10 (22) Februarie 1877 MONITORUL OFIC1EAL AL ROMÂNIEI L 1 a primit ordin de a se pregăti de plecare imedia pentru Sarma. Londra, 20 Februarie, s6ra. — Camera comunelor. D. Hunt, prim lord al Amira litățel, răspund^nd D. Pim. nu împărtă- șesce opiniunea că resbelul va iabucni. El adaogă. „Relațiumle continuă a fi fbrte a micale între Rusia și Englilera; se înțe- lege însă că ddca interesele Angliei vor ti amenințate în vr’o parte, Englitera le va protegea. Constantinopoli, 20 Februarie, 8 ore sbra.— Uă primă conferință a avut loc as- tădl între delegații sârbi și ministru afa- cerilor străine. Acâstă primă conferință a lăsat uă bună impresiune dintr’o parte și din alta. Se crede într’un grabnic aran- geament. Paris, 20 Februarie, 8 ore, 30 minute sâra. — Se crede că pacea între Turcia și Serbia se va face în curând. Puterile nu vor răspunde la circulara prințului Gorciakoff înainte de a cundsce resultatul negocierilor începute între Pbrtă, Serbia și Muntenegru. Uă mare tempestă a isbucnit pe cdstele Normaudiei și ale Britaniel. Ambasada otomană de la Paris a des- mințit sgomotul că Sultanul este bolnav. Mareșalul Canrobert este greu bolnav. (Ravas). BULETIN ESTERIOR Estragem din Memorial Diploma- tique de la 17 curent, următorul arti- col intitulat' Consilii Turciei. Brusca cădere a lui Midliat - pașa, dice numita fbe a crescut pericolele de care Porta e de mult timp încon- giurată. Se pote ca destituirea fostu- lui mare vizir să nu fie de cât uă lo- vire personală, care n’ar atinge siste- mul deră acesta n’ar opri pe inemi- cii Turciei d’a dice pretutindeni, că era reformelor s’a închis si că mai curând sau mai târdiu, partitul bătrânilor Turci va reveni la putere. Ast-fel, Porta e mai mult de cât ori când con- demnată la isolare. Ar căta să.se gândescă cei din Con- stantinopoli la acestă situațiune și să găsescă un remediu la timp, pene nu va fi târdiu. Conferința s’a despărțit în facia refusului Portei la cererea de ga- ranții din partea puterilor Costituțiu nea după Midhat-pașa, trebuia să ție Ioc de garanții și fostul mare-vizii sc da ca garant pentru fidela esecuțiune a nouei șarte. Ast-fel, autorul șarteî, uispărând, ‘mai se pote mira cine-va de ce la St. Petersburg . revin la garanțiile pro- puse de Conferință ? Deca uă nouă campanie diplomatică se începe asu- ipra acestei cestiuin, Porta n’ar mai putea compta pe un sprijin din afară Berlinul, de și remâind pe al douilea plan, nu va contraria însă acțiunea St. Petersburgului; Austro-Ungaria, mai pucin bine dispusă în favorea politi- cei rusescl, s’ar afla pote oprită, prin situațiunea ei interioră, d’a veni efica- ciu în ajutorul Turciei; Francia si Ita- lia, lucrul e sigur, se vor abține. Re- mâne Anglia. Politica englesă e slabă si șovăilore. i Campania D-lui Gladstone a întors o- piniunea țerei, care, uitând interesele sale majore, se opune la ori ce ihter- venire în favorea Turciei. Lordul Sa- lisbury, mai cu semă, a fost unul din advocații cei mai inviersunați al fai- moselor garanții. Cine scie deca ca- ' binetul britanic, hârțuit de oposițiune, nu va lăsa să se începă duelul diplo- matic malânteiu, și duelul militar dupe aceea, între Rusia și Turcia ? Porta nu pote alerga cu inima în- tinsă, inaintea unul resbel cu Rusia, resbel tolerat de către amicii acestei puteri: ea trebue să cate a înlătura acest pericol, și o pote încă face în timpul de faciă. Deră pentru acesta nu e de cât un singur mijloc, și el trebue să se a- plice îndată: acesta este punerea în lucrare imediată a Constituțiune!. Vor- bele cele mal elocuente, declarațiunile cele mal solemne n’ar fi în stare să restabilescă încrederea care a dispărut de la destituirea lui Midliat trebuesc acte. Să ’și aducă aminte Porta că Conferința a cerut cu stăruință garan- ții, pentru că ea ’șl amintea timpul lui Abdul-Aziz, când miniștri se schimbau, cum se dice, în fie care doue-ileci și patru ore. ErI era Midliat, adi e Ed- hem, cine va fi ore mâine , și marele vizir de mâine cugetava ore tot ca pre- decesorii sel? Apoi, și chiar când sis- temul nu s’ar schimba cu miniștri, a cesle dese schimbări n’ar esersa ore uă influență superătbre asupra agen- ților guvernului în provincii ? Cutare guvernator nu se va teme bre d’a ese- cuta prea iute sau prea bine nisce i< strucțiunl care pot fi raportate a doua di de un noii vizir ? Acestea sunt nisce reflesiuni care se impun tutulor Porta a invocat su- veranitatea și independența sa spre a respinge ingerința străină; ea a de clarat că e în stare a lucra singură din buna sa voință. Să nu întârdie deră d’a lucra. Fie-ce minută de ză- bavă i se socotesce de inemicii sel ca un act de neputință sau de rea voință, încă uă dată, esecuțiunea hotărâtă a reformeloranunciate e singurul mijloc de a neutralisa uă nouă încercare de presiune esteriora, pote chiar uă agre- siune. Noi nu voim a perde speranța că Sultanul și miniștrii sel vor urma acest consiliu: mântuirea lor stă în acesta Se sene din St. Petresburg către Corespondența Politică din Viena cu data de 10 Februarie, următor, - le informațiunl asupra disposițiuniloi cari domină în cercurile rusescl : De și puterile n’au dat încă res- puns oficial circularei lui Gorciakoff este sigur, cu tbte acestea, după ra porturile ce au trimis ambasadorii ruși, că respiinsul va fi evasiv sau pentru a vorbi mal esact că puteri- le vor consilia Rusiei prelungirea aș- teptare!. Uă asemenea abitudine convine fără îndoelă politicei Cabinetului din Sf James și altor Cabinete încă ; deră este ea bre în armonie cu adevăratele interese ale puterilor direct implicate în chestiunea orientală ? Diplomația care ’și va lua însăr- cinarea de a amâna soluțiunea aces tel chestiuni ține ea socotelă de posi ția Rusiei, care întreține armate mo- bilisate pe fruntariele sale de la Sud. care este silită neîncetat de a mări armările sale prin acest fapt că simp- tomele pacifice dispar din ce în ce mal mult, și care esle constrînsă de a întrerupe neîncetat comunica mni’e normale pe căile ferate din egnsâ trans- portului trupelor sale ? >7" MONITORUL UHCIAL AL ROMÂNIEI 10 (22) Februarie 1877 ' iesce a forma noui state tributare în peninsula balcanică Cabinetul din St Peters’burg do- resce, este adevărat, autonomia pro vincielor resculate, deră voesce ca acestă autonomie să fie uă autonomie administrativă, eră nu politică. In 1860, Europa a găsit că espe- dițiunea francesă în Syria, care avea de scop de a Introduce autonomia ad- ministrativă în Liban, nu vătăma drep- turile suveranităței Sultanului. Când Rusia, 16 ani mai târdiu, a ridicat aceleași pretențiuni Europa ’I a stri- gat: trebue a aștepta. Politica de așteptare a pus alianța celor trei împărați la primul plan. Polemica între presa germană și presa francesă a avut acest avanta- giu de a da la lumină raporturile din- tre Germania și Rusia, și deca guver- nul rusesc a fost mai ântei nemulțu- mit de a vedea că în Germania s’a dat așa de lesne credăment schimbărel a- cestor raporturi, dilele trecute s’au petrecut multe lucruri cari aii întărit legăturile dintre cabinetul rus și ca- binetul german. Sunt simptome cari aretă că poli- tica germană sprijină de aprdpe pe aceea a cabinetului rusesc, și, în a ceste împrejurări, trebue a se aștepta cineva la aceea că se va găsi în-dată mijlocul de a obține garanțiele dorite într un mod care să respundă în ace- lași timp intereselor Rusiei și Austro- Ungariel, și care să nu vateme nici pe unii, nici pe alții. SENATUL SESIUNEA ORDINBRĂ Sumarul ședinței de la 4 Februarie, 1877. Președenția D-lul vice-președinte lân Ghica, asistat de D nil secretari Bellu Ștefan și Rășcan Demetrie Ședința se deschide la orele 2 după amâdl. PresențI 50 D ni senatori. Nu răspund la apelul nominal 20 D-nl senatori, și anume . Bolnavi Prea S. 8. episcopul Dunărei-de-jos, D-nil Gridov N., Mătăsaru T Pâclânu N., Comercial esle oprit, esportațuinea redusă la proporțiuni minime, căci străinul nu mal are încredere în posi- bilitatea pentru industriele ndstre d a da comandele făcute , creditul este sdruncinat; cu tdte acestea, trebue a face plăți. De aci, insolvabilități și noul perderl. Miseria aruncă ger- menul desordinelor sociale, si favo- riseză excitațiunî cari, penă aci, fu- sese respinse de bunul simț al po- porului rusesc ; iconomia rurală este lipsită de cele mai bune forțe ale sale. In timpul ernei, lipsa brațelor se simte mai pucin, deră va fi mult mai penibilă la primă-veră. Poporul rus este credincios și gata la sacrificii: în acest moment încă adresele se de- votament către Imperatul se succed unele dupe altele; deră voiesce și el a sci în ce scop ’I se impune atâtea sacrificii. Europa pdte ea cere acelora cari dirig destinatele Rusiei, de a conti- nua să causeze pagube țărei și de a semăna din acesta cu propriele lor mâini germenii unei revoluțiuni so- ciale? Rusia a amânat, luni întregi, intrarea sa în acțiune pentru a nu eși din concertul europen. Care a fost resultatul moderațiunei sale? Consi- liul de a aștepta încă, de a aștepta noui incidente. Diplomația europenă voiesce ea deră a face să se credă că așteptă încă vr’un efect din trămiterea către Portă a notelor colective? In succesul notei Andrass , a me- morandului de la Berlin și a notei de somațiune nu aretă ceea ce trebue a aștepta? Chiar când autorul Consti- tuțiunei ar fi rechemat, credința în posi bilitatea de a esecu ta reformele ce a promis nu va reveni cu densul, deca Turcia nu va oferi tot-de-odată i ga- ranții Rusia nu doresce pacea mai pucin de cât Austro-Ungaria; deră voiesce ca pacea să aibă, base cari sărespundă de durata sa și cari să garanteze ca popotele să nu mai fie continuu expus a fi aruncate în neliniște prin incidentele ■ ari se pro- ducă în peninsula Balcaniloi In acestă privință, interesele Austriei sunt aceleași ca si ale Rusiei Se încelă cine crede că Rusia vo- Pleșoianu St., Vlaicu N Prea S. S. mitro- politul primat. In congediu D-nil Cobâlcescu Gr., Dimiiriu George, Orleanu G Nemotivați: Prea S. Sa episcopul de Râmnic, D-nil Bosianu C., Catargiu Lascar, Golescu Al., Lerescu I, Lupescu G , Moseu T., Roseti Tețcanu, Leca George. Sumarul procesului verbal al ședinței precedente se adoptă. D vice-președinte amintesce că în șe- dința precedentă punendu-se la vot închi- derea discuțiunei asupra inteipelărel D-lul Cogălnicenu acel vot s’a anulat de 6re-ce la despuerea scrutinului s’a constatat că nu a fost majoritate nici pentru nici contra îuchiderel discuțiunei. D. vice-președinte, conform reglemen tulul, pune din noii la vot închiderea discu țiuuel și se respinge; după care se acordă cuventul D-lul Cogălnicenu, care, intrând în noul desvSlirl asupra interpelărei D-sâle, susține moțiunea ce a depus, și declară că din acesta nu face cestiune ministerială dâră cere aplicarea legei instrucțiune! în ceea ce se atinge de profesori cari ’șl-au părăsit catedrele. D ministru al instrucțiunel publice, răspunzând D-lul Cogâlnicânu, declară că primesce moțiunea. — Se pune la vot închiderea discuțiu nel și se primesce. — Se pune la vot moțiunea și se adoptă cu majoritate de 37 voturi, contra 12 și uă abținere. D. vice-președinte Cogâlnicânu ocupă fotoliul peședențial și acordă cuventul D-lul senator Apostolânu, care desvoltâsă interpelarea D-sâle, relativă la nepubli- carea listelor electorale la termenul legal de către primăria de Focșani. După deslușirile D-lul prim ministru, care arată că s’a însărcinat D. procuror local a face cercetare în acâstă privință, ia din noii cuvântul D. interpelatore Apos tolânu, care termină depunend uă moțiune pentru numirea unei anchete administra- tive. D-sa însă retrage moțiunea și incidentul se declară închis în urma declarărilor D-lul prim ministru că dâcă procurorele nu va da cursul legal acestei afaceri, se va tră- mite deD. ministru al justiției uă anchetă judiciară. D. senator I. Deșliu desvoltâsă interpe- larea D-s le relativă la uă circulară ce s ar fi trămis prefecților de D. președinte al consiliului de miniștri pe câud era mi- nistru de finance spre a comunica căderea vizirului Midhad Pașa. DupS respunsul D-lui prim ministru și întîmpinarea D-lul interpelator, se declară incidentul închis. 10 (22) Februarie 1877 L OFICIAL AL ROMÂNIEI 9' D senator Cămărășescu rdgă pe comi- sianea verificătdre a grăbi depunerea ra-¹ portului, relativ la alegerea colegiului al II de Roman, de dre-ce dosierul este îna- intat de mal mult timp comisiunel. D. vice-președinte răspunde că întării- ; erea provine, că comisiunea a simțit nece- sitate de 6re-care deslușiri de la chiar ale- sul colegiului D. Voinov care a și fost in- vitat pentru acest sferșit. D. președinte al consiliului de miniștri depune următdrele projecte de legi: 1. Projectul de lege pentru reducerile și suprimările făcute în personalul serviciu lui penitenciar; 2. Projectul de lege pentru modificarea unor articole din legea sanitară; 3. Projectul de lege pentru modificarea disposițiunilor art. 286 din codicele de procedură penală, 4. Projectul de lege pentru modificarea art- 10, 11, 14 și 15 din legea organică a Curțel de Casațiune, 5. Projectul de lege pentru abrogarea art. 2 din legea de la 1868, relativă la a- dăogirea de membri și procurori la curțile de apel. Senatul decide a se tipări și împărți la secțiuni. D. senatore Drosu, raportore al comite- tului delegaților de secțiuni, dă citire ra- portului și projectulul relativ la indige- natul D-lul Doctor Max. (Urmetjă raportul și projectul de lege). D. vice-președinte deslușesce că acest indigenat este cu dispensă de stagiu și spre a fi adoptat trebuie să aibă două treimi. Se procede la vot și resultatul este: Votanțl .... . . 30 Abțineri . . . . 0 Majoritate de */3 20 Bile albe 22 Bile negre . . 8 D.,vice-președinte proclamă că Senatul a adoptat indigentul. D. senator Rășcan, secretar al biuroulul, dă citire, în lipsa D-lul raportore Belu, ra- portului și conclusiunel relativă la împă- mântenirea D-luî Alexi Viueșl. (UrmAdă raportul și conclusiunea). D. vice-președinte declară deschisă dis- cuțiunea generală. Ia cuvântul D. senator Cămărășescu și susține indigenatul dând mal multe deslu- șiri basate pe actele din dosier. Combat acest indigenat D-nil Lungeanu și Deșliu pe cuvântul că nu ar avea actul de estradițiune. D general Florescu propune amânarea penă se va aduce de D VineșI actele ce- rute de lege. Se pune la vot amânarea și se primesce. D. senatore Rășcan dă asemenea citire raportului și conclusiunel relativă la indi- genatul D-lul doctor Stafcof. (Urmări raportul și conclusiunea.) Susține acest indigenat D. doctor Se- verin. D. vice-președinte esplică că indigena- tul fiind cu dispensă de stagiu se cere conform reglementului ’/j sPre a fi admis. Se pune la vot conclusiunile raportului cari sunt pentru respingerea indigenatului și resultatul este: Votanțl 30 Abțineri 0 Majoritate de ²/₃ . 20 Bile albe 22 Bile negre .... 8 D. vice-președinte declară că indigena- tul D-lul Stavcof s’a respins. D. Deșliu rdgă a se aduce la ședința vii- t6re, pentru a se da citire pentru a treia 6ră propunere! D-săle, relativă la mijld- cele pentru stingerea datoriei flotante. Ne mal fiind nimic la ordine- (Jilel, D. vice-președinte anunță viitdrea ședință publică, pentru Luni 7 curent, invitându- se D-nil senatori a lucra a doua di în sec- țiuni projectele de lege ce s’au înaintat, și dintre care unele de urgență. Ședința este rădicată la 5 ore după a- miadl. ADUNAREA DEPUTATILOR SESIUNEA-ORDINARĂ Sumarul ședinței de la 8 Februar ie, 1877- Președenția D-lui vice-președinte Dim. Leca. Ședința se deschide la 1 oră după am&JI. Presențl 97 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se primesce demisiunea D-lul Simion Michălescu, din mandatul de deputat și să decla ă vacant colegiul II de Ialomița. Se procede la discuțiunea projectulul de budget al ministerului justiție, pe exer- cițiul 1877. Cifrele propuse la cap. I administrația centrală § 1 personal, se adoptă după pro- jectul comisiunel cu următdrele modificări: La secția judiciară se adaogă un adjutor cu apnutamente de 185 lei mensual, și un ștf de biuroii pentru lucrările fostei ob- ștescl epitropil, cu apuntamente de 250 lei mensual. Cifrele propuse la art. 2, 3, 4, 5, 6, 7 și 8, material precum și cele de la cap. II material general se adoptă după projectul comisiunel budgetare. Cifrele propuse la cap, III curtea de ca- sațiune § 1 personal se adoptă în confor- mitate cu modificările introduse la legea , organică a acelei curți prin legea speci- ală votată de Adunare. Cifrele propus'’ h materialul curțel de casațiune se adoptă după projectul eomi- siunel budgetare. Cifrele propuse la cap. IV curțile de a- pel § 1 personal se adoptă după projectul comisiunel cu următdrele modificări La personalul curțel din Bucurescl, nu- mărul membrilor se fix&jă la 12, al copi- știlor la 17 și al aprozilor la 8. La personalul curțel din Iași, numărul membrilor se fixă^ă la 8, al copiștilor la 10 și al aprozilor la 6. Ls personalul curțel din Crajova, se a- doptă ea cel al curțel din Iași, adăogân- du-se un adjutor clasa II și scă(|ândj-se un copist. Personalul cwțeîdin Focșani se adop- tă ca cel al curțel din Crajova și se scade un adjutor clasa II. Cifrele propuse la § 2 material de sub același capitol, se adoptă după projectul comisiunel, reducându-se, după propune- rea D-lul ministru, suma de lei 5,000 alo- cată pentru chiria localului curțel din Bu- curescl la lei 4 800. Cifrele propuse la cap. V tribunalele, § 1 personal, se adoptă după budgetul pe 1876, redus prin legea votată de Adunare în luna luliii același an. Cifrele propuse de comisiune la § 2 ma- terial de sub același capitol se sporesce, după propunerea D-lul ministru de justi- ție, la cifra de lei 37,000 în loc de 32,760. Se adaogă apoi cap. VI judecătoriile de ocdle cu personalul și materialul prevăzut în budgetul pe 1876, plus lei 3000 pentru judecătoria de plasă din orașul Alexan- dria înființată prin legea specială. Se pune apoi la vot projectul de bud- get în total: Votanțl . . . . 62 Majoritatea reglementară . 39 Bile albe pentru ... 57 Bile negre contra ... 5 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Să ia îo discuțiune projectul de budget al serviciului datoriei publice pentru e- sercițiul anului 1877 și se adoptă succe- siv cifrele propuse la fie care capitol du- pă projectul comisiunel, intr’oducându-se, conform mijlocirel D-lul ministru de fi- nance, un capitol 11 care prevede cifra de lei 900,000 procente le bonurile de thesaur pentru înprumutul de 16.000,000 lei, du- pă legea din 2 Mal 1876 câte se vor a- chita în cursul anului 1877. Se pune la vot projectul budgetului da toriel publice în total, Votanțl .... 70 Majoritate reglementară . 39 Bile albe pentru ... 60 Bile negre contra . 10 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. 974 iâOMYUhuiu UlhlML ALWtf AMEÎ > 0 (22) Februarie 187? dată nu este pierdut. El bine, D-lor, tot așa este și cu împrumutul domeniale; o bligaținoile acestui împrumut sunt garan- tate prin ipoteci sâti prin efecte publice. Ce s’a întâmplat D-lor ? S’a întârdiat înca- sarea arendilor pentru că arendașii nu s’ati înlesnit. Și D-vâstră, D-lor senatori, cari aveți ipoteci, când vi se întârdiază adu- cerea dobândel, ce faceți? Nu este așa, că nu pe tot momentul vă duceți la autorități a ’l sili pe debitor și a-i vinde ipoteca, căci scițl prea bine că nenorociți pe acea persână, și negreșit mal asceptați. Ei bine, așa a făcut și guvernul, n’a voit să le vâu- <)ă, îndată ce n’au plătit arenda, efectele pu- blice ce aii depus ca garanție. Vedeți dâră, D-lor, că casa nu pâte suferi din acâstă causă; puteți să țineți D-le Sturdzea, că guvernul, răii a făcut de a asceptat, deră nu dicețl că tâte acele rămășițe sunt cele mal multe ca pierdute, și că nu se mal pot încasa. Admit și eti că este anevoe a se încasa aceste remășițe până la o para, însă, nu admit că nu se vor încasa mal de tot; scădământul cu care se vor încasa va fi cel mult de 10, 15 la sută. Iată dâră unde <|ic că D. Sturdza se înșelă, și ’l rog să nu mă mal combată, căci prin acâsta s’ar face un răii și mal mare. Ce a mal dis onor. D. Sturdza? A mal <)Lis că și casa ru- rală are un deficit de 10 miliâne; — cu tâte, D-lor, că deficitul acestei case nu este încă bine constatat. dâră să admitem că este deficitul așa de 10 miliâne. Apoi, D-lor, cănd se ('22) Februarie 1877 vâ depui u dosarele ce se găsesce în acest Senat încă de la 1873—1874. Atunci casa rurală avea un deficit de 7 miliâne, astă- dl a crescut; atunci împlinirile s’ar fi pu- tut face mal cu înlesnire, astă-<)I este mal greu, pentru că în lege este uă prescrip- țiune între Stat cu debitorii Statului...... D. minisțru financelor. Nu este rămă- șița de la acel la care privesce prescripția... D. I- Deșliu. Ați uitat legea comptabi- litățel, D-le ministru.... și vă voifi proba pe dată cu legea în mână. Am fost tare lo- vit de către unii din D-nii senatori, când am venit cu acel raport, și unii din D-nii senatori după acele bănci m’a atacat per- sonal că din causa mea scad bonurile ru- rale pe fie-care d.i! Este dâră uă ocasie nemerită pentru mine să conving pe aeel D-nl senatori, liniștind și pe D. ministru cu un fapt petrecut în Francia. După de- sastrul de la Sedan, guvernul D-lul Thiers în Camera de la Versailles a dat uă situa- ție financiară care a provocat țipete de durere, âră Bonapartiștil ca și al noștri de aici (ilaritate) protestai! că omâră creditul Franciel, că guvernul nu este de loc poli- tic, că acesta este uă sistemă perniciâsă, ca cum ar fi dorit să se ascundă răul și să se înșele singuri și să nu scie Francia cu cât este deschisă cn vechile datorii și prin împrumutul ce a garantat la Mecsic, cu care datoria tâtă se urca la 10 miliar- de, atunci D. Thiers a răspuns, că adevă- rul nu se pete ascunde din ’naintea repre- sentațiunel naționale, că ar fi uă crimă urmând guvernul săfl politicei Imperiului; că Adunarea cată să știe tot și să a visecjle asupra mijlâcelor de plată. Aceste cuvinte aii fost primite eu aplause, când un mare bancher din Paris fiind deputat a susți- nut pe D. Thiers declarând, că toți ban- cherii știu cum sta finanțele Franciel, și cu tote acestea, creditul el stă bine și nu se pdte sfărâma, și financele se vor rădi- ca ori de câte ori Corpurile Legiuitâre le cercetâsă și le alimentesă. Pe cine dâră oesce D. Ghica să înșelăm ? Pe străini; deră ei sein mal bine de cât noi;—pe acel de aici cari fac operațiuni mici de bursă? Asta nu ne superă. S’a ^.is că financele nâstre sunt desesperate ; dâră țâra Româ- nâscă nu 666 miliâne cât datorim pâte să plătescă, ci este în posiție a plăti patru saii cinci miliarde ; băncile străine ne cu- nâsce că suntem bogațl, și creditul nu va cădea nici uă-dată. —D. ministru de fi- nance ca scusă că n’a putut acoperi îm- prumutul de 16,000,000, a invocat crisa, adică lipsa de bani; nu este esact; causa a fost lipsa de încredere în guvern în străi- nătate ca și în țâră; o dic cu durere dâră este adevărul; pentru acâsta m’a asigurat sărmanul răposatul Poumay temându-se a nu se consolida datoriile publice de către un guvern care dispune de Corpurile Le- giuitâre. Acâsta a fost causa; în țâră chiar erați bani, am uă listă aci de 8 ju- dețe pe la tribunalele cărora s’a făcut îm prumuturl particulare de 24 miliâne în a- ceste 9 luni de când sunteți la putere și cu uă dobândă de 10 și 11 la sută; și D. Brătianu având facultatea după votul Cor- purilor Legiuitâre pentru acâsta a împru- ta cu orl-ce dobândă, n’a putut realisa de cât vre-uă 8 miliâne ! Eu să fi fost în lo- cul D-lul Brătianu nu mal rămânâm mi- nistru nici două câsurl măcar. (Aplause, ilaritate ) Precum vedeți creditul țărel nu pâte fi sdruncinat și jena este momentană până ce guvernul actual va fi înlocuit. Cu tâte acestea sunt de părere că acâsta nu neîm- pedică pe noi, pe de uă parte să facem tâte economiile posibile și pe de alta să luăm’grabnice măsuri pentru a salva finan- cele țărel. Dâră nu scifi dâca ați observat de unde ne tot vine deficiturl în budget; uă mică aruncătură de ochi asupra bud- getelor anilor trecuțl, și ne va putea con- vinge că cheltuielele budgetare sunt po- sitive, âră veniturile sunt fictive; și chiar așa, dâcă ne am fi mărginit numai în bud- get n’ar fi fost atâta răii, dâră risipele și cheltuielele de lues prin credite suplimen- tarii și estra-ordinare ne-afi sfărâmat pu- terile, pentru că mai târdifi ele aă dat loc la împrumuturi și contribuțiunl nuol; și pentru ce acâsta ? Pentru că Camerile a- desea sunt complesante, și pentru eă lip- sesce un control mal serios asupra legi- lor de asemenea natură; cu alte cuvinte pentru că creditele estra-ordinare și su- plimentare nu se aduc și la Senat ca să se discute, lipsa cărora aduce uă călcare Con- stituțiunel nâstre. In acest sens am și ve- nit efi încă din 1873 eu uă propunere în care (Jic că tâte asemenea credite uă-dată votate de Cameră să trâcă și prin Senat. Senatul disolvat a convenit s i trămită în secții acâstă propunere și s’a pus ca multe altele la calendele grece. Cu tâte acestea D. Brătianu și de ast- dată promulgă legi de credite suplimen- tare și estra ordinare și Senatul este ine diferent, chiar când ’l-ar cere să acoperă acele credite. Aceste adevăruri sunt atât de necontestate și contra Constituțiunel, că însuși onor. D. Alexandru Golescu, care a succedat la 1868 pe D. Brătianula minis- terul de finance, a solicitat de la Senatde a da sancțiunea tuturor acelor credite suplimentare și estraordinare câte se vo- tase de Camere și se promulgase în tim- pul guvernului D-lul Brătianu. Va să clică D. Golescu, credincios Constituțiunel, re- cunoscea și îndrepta greșelile constituți- onale ale altora. Deră mi se va observa că Constituțiu- nea atunci era uă instituțiune nouă, că âmenil chiămațl a aplica erau vechi, și trebuia timp pentru a se deprinde. Dâră lucrurile se repetâsă și astădl și tot de D. Brătianu, căci chiar alaltăerî s’a promulgat credite suplimentare și es ¹ • traordinare, fără să fi fost trecute prin Senat, de esemplu creditul de 400,000 franci pentru îndestularea armatei, s a vo- tat de Cameră, fără ca guvernul să’I aducă și la Senat. Prin urmare, nu vă mal mirați de unde provine deficiturile, este uă sistemă pe care toți miniștri ’șl-aii apropriat’o fiind mal espeiitivă. Dâră ceea ce este mal se rios, creditul de 400,000 franci nu seim dâcă s’a întrebuințat bine, adică pentru aeel seop, căel, după câte am aflat, am a- vut în număr mare armata cantonată numai eu numele, căci soldațil lipsâfi de la ca- sele lor, eră îndestularea dilnieă se trece regulat ea fiind presenți. Pe urmă, guver- nul actual, în urma unei propune I aD-luT Fleva, a obținut nn vot al Camerei ea să se emite bonuri de tesaur cu procente de 7 °/₀ pentru a acoperi uă plată cuvenită consrrucțiunilor unor easarme. și eu con dițiunl de a se plăti din împrumutul de 10 miliâne. EI bine, nici acest vot n’a trecui prin sancțiunea nâstră; mal cu sâmă că ora vorba de un viriment, și dintr’un împru- mut destinat a plăti deficitul budgetar pe 1875 plus 11 miliâne anuitatea lui Craw- ley, pentru lucrările ce va fi făcut după contract. Vedeți, dâră, că, fără s< seim, virimentele se fac și Constituția se vio- lâsă. Și onor. D. Brătianu, care scie a împăca ânimele slabe și credule, âră pe de alta a ațâța spiritele interesate, vine sănedică: ascundețl miseria financelor de străini pentru eă suntem perduțl. pi- cețl mai bine, D-le Brătiene, eă străinii cunosc și âmenil și financele nâstre mal bine ca noi; nu este un singur bancher, aci și în străinătate, care să vS scutje de modul cum faceți fiinance și politică. Norocul nostru, cum am dis, este eă a- vem credit, și astăzi nu am ajuns în sta- rea Spaniei unde, în râsboiul civil din urmă, bonurile Statului de câte 100 franci se vindea pe 20 ; ehârtiile nâstre publice, cu tâtă crisa spăimântătâre, chiar astădl se vând destul de rădicat, chiar ehârtiile creditului fonciar sunt ajunse la 76; pen- tru că suntem uă țâră bogată și cu v iitor mare. Și nu mâ sperifi că creditul țârei se va sdruncina dâcă veți sci să rupețî eu sistemul trecut Mă speriu eă nn avem un ministru de finance, care să scie să ne scâtă din a- cestă situațiune, să ne pună în curent cu veniturile țârei nâstre de aceea vă cer să luațl disposițiunl pentru ca viitorul să ne promită îndreptare. Acum|voiti veni la conclusiunile onor D-lul Sturdza, asupra cărora D. ministru de finance nu a răspuns de loc; pâte că a evitat nefiind pregătit, dâră acâsta nu este constituțional și ne așteptăm la mal multe lămuriri din parte I. D-le președinte, nu văd pe banca mi nisterială pe D. ministru de finance. xO (22) Fobruano 1877 MONITORUL OFICIAL AL KoMANIEi D. vice-președinte. Este aci D. ministru-pre^dinte. Sui t aci, u- rechile ’mi sunt deschise vă ascult. D. Ion Deșliu. D. Depretisnu face așa. D. tninistru-președinte Sunt bătrân și ’ml este frig D. Ion Deșliu. Acela este și mat be- trân și nu răspundea dintre culise. D-lor onor. D. Sturdza a întrebat, care sunt vederile guvernului asupra cestiunel financelor și ce este de făcut pentru a stinge datoria publică, și la acâstă între- bare eră nu ne-a spus nimic D- ministru de finance. Aci D. Sturdza, ca săcomplec- tese opera D-sale, a pretins să se scadă la jumătate budgetul armatei, care este de 14 milidne. In adevăr, noi avemuă armată care este pucină pentru evenimente și multă pentru paradă; dâră, cu tâte aces- tea, astădl nu împărtășesc acâstă opini- une; căci, ori-cât de mică ar fi ea, va a- duce multe serviciurl țărel în încurcătu- rile politicei actuale. Ea trebue, dâră, să stea în piciâre, chiar cu sacrificii din par- te-ne, nu pentru a face dintr’ânsa uă ar- mată cu care să înspăimântăm pe inamic safi să provocăm pe cine-va, dâră ca să corespundere posițiel ce ne-a creat trata- tul de Paris. Să asceptăm altă ocasiune de reforme și atunci vom da uă desvol- tare mal întinsă milițiilor, ca, cu cheltuell mai pucine, să se pună armata pe un pi- cior mal serios, cum se face în Belgia ca și în Elveția. A venit onor. D. Sturdza și s a întrebat cum am putea să plătim datoria țărel; aci este cestiunea. In acestă privință, vă adu- ceți aminte, D-lor, că efi am depus în Se- nat, încă din 1876, Iunie 21, uă propu- nere în care pretindâm, după un calcul bine gândit, că am putea, prin vinderea de proprietăți ale Statului, să stingem tdtă dâtoria publică. Etă coprinderea propunerel: PROPUNERE Considerând că anuitățile datoriei Sta- tnlui, urcate astădl la cifra reală de lei 56,569,993 pentru uă datorie nominală de lei 546,179,830, a ajuns să absdrbă mal mult de Jumătate din resursele budge- tare, în cât, de aci înainte nu vom mal putea trăi de cât cu noul imposite și noul împrumuturi, cari deja a sleit tdte forțele contribuabile ale poporului; Considerând că veniturile proprietăți- lor Statului nu ne dă de cât 5 % a valori- lor, pe când procentele datoriilor publice, cu tâte* agiotagele lor, se urcă peste 12%; așa în cât comparațiunea între aceste două cifre demonstră causa care oberâsă finan- cele ndstre, și că, prin urmare, ar fi i n bun servicii! făcut Statului, un bun sistem economic care ar face bune finance de a face să încetese gradat datoria publică, ca ast-fel să se împucinese și sarcina a- nuităților care nșurâijă budgetul; Considerând, în uue, că solicitudinea unei bune politici este de a avisa de tim- puriii la aceste calamități cari ne împing la un desastru; când, luându-se măsurile necesare, datoria se va stinge și noi vom rămânea îo cifra normală a budgetului unor venituri cari, pentru present, nu se pot urca de cât până la cifra de 85,000,000 lei, fără a se îngreuia peste măsură starea contribuabililor, Propunem: 1. A se face un project de lege ca să se declare tdte proprietățile Statului (afară de domene) susceptibile de a fi vândute ori-cărul amator (afară de cei prohibiți de lege) și care va oferi un preț corespundă- tor cu 15 ori venitul proprietățel ce va dori să cumpere, luând de normă arenda cea mal mare ce s’a dat de la 1860 încdce. Vândârea se va face prin licitațiune, începându-se ofertele de la prețul mențio- nat mal sus, și adjudecarea asupra celui ce va da mal mult. II. Plățile integrale se vor primi numai în chârtil de ale Statului, cari imediat se vor anula de către uă comisiune ad-hoc compusă de 3 senatori și 3 deputațl, sub preșidenția președintelui curței de comp- turl. Cu chipul acesta, se mai nasce încă uă nouă sursă de înavuțire publică, căci aceste proprietăți, devenind proprietăți S(articulare, vor fi supuse la contribuțiunl onciere și esploatarea lor de către parti- culari va face să crâscă producțiunea lor, ceea ce va da beneficiurl mari în îmbogă- țirea Statului. 1. Deșliu Vădurăți, dâră, că înainte de D. Sturd- za, preocupat de situațiuuea nâstră finan- ciară, cu concursul mal multor âmeni fi- nanciari pe cari ’l-am consultat, am isbu- tit a găsi mijlocul practic și nemerit de a stinge uă datorie de 136,000,000 franci cu proprietăți cari nu dă venitul anual de 14 milidne. Negreșit, plata se va face nu- mai pe chârtil publice. Recunosc capaci- tățile D-lul Sturdza că a venit de s’a unit cu propunerea mea.... D. D. Sturdza. Nu m’am unit cu pro punerea D-tale D. I Deșliu. Te-al unit cu voe fără voe; pâte că diferim asupra condițiuuilor, dâră îa principii!, pentru vândârea pro- prietăților, v’ațl unit. Eu, în acâstă pri- vință, am trămis uă scrisâre D-lul preșe- dinte al consiliului, prin care ’l rugam să studiese acâstă ideă; din nenorocire, D-sa, strein de asemenea materii, n’a făcut ni- mic, pentru că ideia și propunerea venea de la mine și o persecuta în detrimentul chiar al țârei. Acum voițl să reveniți in- direct; dâră de ce, D-le Sturdza, n’al in- ventat D-ta un alt mijloc mai bun, fiind că vâ mândriți atât de mult ca financiar? Acest sistem, D-lor senatori, pe care ’l susțin eu, nu are de scop nurnal să dega- giese trecutul, ci să asigure presentul și viitorul financelor Statului fără ca uă nouă datorie să se rădice in locul celor vechi. Spre a atiuge acest scop, cred și eii că economiile sunt cele mal trebuin- ciâse și le recomand guvernului pentru viitor, nu însă economii cari să distrugă instituțiunile țârei pentru că, cu mare sa- crificiurl le posedăm , și este meniul unui guvern care se așteptă a fi recom- pensat de țâră. Deci, sunt multe surse, multe sisteme ca să se adopte pentru vii- tor, pe lângă desființarea cheltuielelor de lux; cea d’ântâiu sursă este a se mal a- dăoga asupra proprietățel încă 2% pen- tru un timp de 3 ani; al douilea, darea în întreprindere a vămilor și ocnelor cel pu- cin pentru 10 ani. La acâsta mi s’a res- puns că ar fi ceva barbar, dâră mal barbar este, D-lor, când avem datorii de plătit și nu putem să le plătim. Vămii, nu nea produs de cât la 1872, 10 miliâne și de atunci cheltuelile aii crescut și veniturile s’aii împucinat treptat, în cât în 1876 nu ne-a dat de cât 6,566,000, âră cheltuelile sunt 12,000,000. Ocnele sunt și ele tot în acâstă categorie, și dâcă amândouă aceste venituri s’ar fi dat în întreprindere de la 1874⁻de când am propus eu, și Senatul a convenit, de sigur că am fi avut anual uă cifră rotundă de 16 miliâne, și fără nici uă cheltuială; acâstă sumă o putem că- păta și astăzi, dâcă nu mal mult. De aci ar resulta și alt bun, că funcționarii cari aft ajuns ca regimente, se vor grăbi a îm- brăcișa alte cariere mai productive; casa pensiunilor se va ușura și guvernul, care de multe ori ocrotește abusurile susținând pe funcționarii săi, nu va mai tolera averea țârei în prada abusătorilor. Dâră chiar de nu vom putea lua 16,000,000 anual, ne- greșit vom atinge modesta cifră de 11 miliâne, cât luăm acum în regie ; ei bine, și cu aceste cifre m’așl mulțumi, căci cheltuelile de 2,000,000 ar înceta, în cât am ajunge să nu mal trăim în acâstă jenă, și cu anuități de 56 miliâne înscrise pe fie-care an. Am mai propus desființarea momentană a agenților noștri de la Petersburg, de la Viena, Belgrad și Roma, lăsând la Cons- tanti nopole, la Paris și la Berlin, fiind-că suveranul nostru este în legătură cu Cur- tea Germană și cu alțî suverani. Acâsta ne ar da uă economie vădită de 203 737 lei Am cerut și uă scădere din personalul ministeriilor care se urcă la 200,000, și nici la acestea n’am obținui un resultat fa- vorabil. Am cerut reorganisarea curți de comp- turl, cu care să scutim 300,000 franci pe fie-care an, propuind ceea ce se face în Belgia în alte State, că trei senatori și 3 deputațl să Încrede asupra comptnrilor ges- tinnei pe fie-care an câte trei luni după în- chiderea sesiunel și cu diurnă de 20 franci pe (Ji. Cu acâsta nu vom cheltui decât până 97» MONITORUL OHUfÂL ĂL ttUSÂME, 10 (22) Februarie 187 ? ia 22,000 franci; [eră ainploiați Senatului și Camerei cari tot anul pri nesc apunta- mente, vor lucra la curlea de compturl. Am mal cerut suprimarea judecătorilor de pace, uă cheltuială de prisos, de lei 34,000 annal. A fost trei clase de jude- cători; cea a treia s‘a desființat, dându-se la subprefecțl; [ei bine, să se dea și ceste alte la tribunale ordinare, și nici pentru a- câsta nu s’a făcut nimic ? Și în cele din urmă am propus destuparea isvârelor de bogăție ale țerel, pentru care indiferință am desaprobat conținu pe cel cari au fost la putere. Este vorba de esploatarea mine- lor nâstre. In Belgia este uă companie care luând în esploatare minele sale pe 100 ani dă Statului din patru una, în țâra ndstră avem aur, argint, fer. plumb, cărbuni și altele. Voci. Și oțel (ilaritate). D. Deșlin. Nu răspund la glume; tdte aceste bogății staîî închise fără să ne fo- losim I Nu vrea nici un guvern să depună ostenelă, dâră să facă politică este tot d’a- una gata.—Inchipuiți-vâ, aceste bogății uă dată desvoltate, nu vom mal avea să sufe- rim nici jenă măcar. D-lor, senatori, espunându-vfi tdte aces- tea, efi v’aș ruga să admitețl propunerea D-lul Sturdza, dâră să numiți și uă comi- siune parlamentară din sânul Senatului ca să cerceteze tdte casele publice, să cund- ștețt adevărata datorie ca și adevăratele ră- mășițe; sunteți în drept să uă faceți căci țineți punga ț$rel, pe când Camera nu face de cât să cheltuâscă. Deră pentru a aco- peri aceste datorii publice nu puteți găsi alt mijloc mal nemerit de cât să vindețl bu- nurile Statului, și acesta și pentru cuvân- tul că guvernul este râu administrator; că vâmjându-se acele proprietăți fiscul câști- gă; căci moșiile intră în mâna privaților cari scie să leespldtedeși pentru cari plă- tesceșifoncieră. Eată profituri reale, și de care nu puteți remânea indiferenți. Curând, D-lor senatori, am să desvolt pro- punerea menționată aci și cred că veți ad- mite ca cea mai practică și nemerită; în ceea ce privesce însă cererea D-lui Stur- dza, că legea veche a licențelor beuturilor spirtdse să se repună în aplicațiune ’mi pare bine că D. Sturdza revine asupra gre- șelel guvernului actual, căci legea nouă este mai grea de cât cea veche. Uă voce. S’a ușurat . D. Deșliu. Da. S’a ușurat țăranii și s’a îngreuiat comercianțl, și decă am veni la legea veche, am compromite pe ministru D. Brătianu, căci a promis țârei că are să o ușurele nu numai de licențe, dâră și de altele, de și nu s’a ținut de vorbă, căci în loc s’o ușurele, a îngreunat’o mal mult. In adevăr, multe s’a făgăduit, pănă[și des- ființarea monopolului tutunurilor. 1 ministru finanțelor. Cine a pro- mis.. ,. D. Deșlifi. D-ta. D. ministru finanțelor. Eu’ . D. Deșlift. Profesiunea de credință a comitetului de la Mazar-Pașa. D. ministru de finance. D-ls preșe- dinte ! ' . . . ; D. Deșliu. Pârlitul D-tele. Hei I Dâr țara șcie, vorba ronaânâscă, cel înțelept făgăduesce și cel nebun trage nădejde. Uă voce Cel nebun trage uă nădejde (ilaritate). D. Manolescu. ’ȚI ai cântat cântecul. (Ilaritate.) D Deșlin. Multe a pățit țâra românâs- că, dară în fine va cunâsce astă-di bine pe toți; și sper că curând vâ va judeca și dupe fapte. (Va urma,) ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARĂ Ședința de la 29 Ianuarie. 1877 Președenția D-lul președinte C. A. Ro- eetti, asista de D-nil secretari I. Lățescu, G. Tăcu și F. Alunânu. (Urmare) D. 1. C. Brătianu, președintele con- siliului și ministru de interne. D-lor, vorba multă sărăcia omului. Ce face legea? Un serviciu al Statului cu tot personalul sâfi, care până acum era al administrațiu- nil centrale, ’l dă județului, în tâte dreptu- rile pe cari le are Statul, adică județul are dreptul să numâscă pe doctori în aceste servicie, să ’i revâce etc. Serviciele nu se desființâtjă, ci se trec la județ așa cum sunt. Socotesc că ori ce om cu bună jude- cată nu ar critica acestă lege, de âre ce prin ea nu se face alt ceva de cât un ser- viciu organisat, constituit se trece la județ așa cum este. Dâca consiliul județân va gă- si că medicul primar pe care ’l are adl nu este bun ’l va da afară și va face concurs pentru a numi altul, tot așa cum face și pu- terea administrativă centrală, pe medicul care nu este bun ’l dă afară, publică ce i- curs și numesce pe altul; tot așa va face și consiliul judetân cu serviciele pe care ’i le dăm. Apoi, D-lor, dâcă s’ar pune în lege ca toți medicii din aceste servicie sunt scoși, atunci ar trebui ca consiliile județene să pună la concurs tâte posturile. Dâră atun- ci nu vedeți D-v. că ar trebui să așteptați luni întregi penâ să se reguleze aceste ser- vicii și s’ar aduce o perturbațiune în func- ționarea lor? Unde găsesce onor. D. Buri- leanu că noi prin acâstă lege impunem ju- dețelor ca pe medicii actuali să ’i țină pentru tâtă viața? Pâte să ’i scâță a doua (Ji, tot așa cum ’i scotea și administrațiu- nea centrală când nu erafi buni. Legea este clară, că tjice că serviciul , medical al Statului trece în sarcina județu lui și consiliul general are dreptul să țin ă pe medic dâcă va fi bun, âră decă nu va fi bun, are dreptul să ’l distitue și să pună postul la concurs, tot așa cum făcea și Statul. Statul nu ’șl reservâijă nici un drept. Acesta este lucrul cel mal simplu, și nu sciu de ce și cum acâstă 1 ge a putut să aducă uă discuțiune de mal multe ore. De aceea vg rog să votați legea așa cum este. Voci. închiderea discuțiunel. — Se pune la vot închiderea discuțiunl și se primesce. — Se pune la vot al. 1 al art. 31 mumi- ficat și se primesce. D. I. C. Codrescu. D-lor âtă ce trebue să aveți în vedere, și care a fost opiniunea comisiunil budgetare când v’a cerut acâs- tă prefacere, ca adică serviciul sanitar de județ să aparțină județului: nu s’a avut în vedere numai cestiunea de a se scâte de la Stat uă cheltuială și a se da județelor, căci uă asemenea economie nu ar fi în rea- litate o economie; acâsta ar însemna a nf încela pe noi înșine când (Jicem că facem economii, fiind că în realitate nu facem e- conomil căci ori vom ine aceste servicie în sarcina Statului, ori le vom da județelor tot uă cheltuială este, și încă cheltuială mal periculâsă, căci forțăm, fără vină, ni- sce autorități autonome ca să facă cheltu- eli pe care noi le credem de prisos în bud- getul Statului. Eată, D-lor care a fost o- piniunea nâstră și de undea emanat acest project de lege; căci nu trebue nici uădată să scăpăm din vedere punctul de plecare: județul este obligat a avea medici în tâte plășile, dâcă se pâte. Unele județe afi aceste servicie chiar pentru tâte plășile, altele nu afi, ci afi un singur medic pentru două plă- șl, sau afi un medic la nisce circumscrip- țiunl sanitare diferite de circumscripțiu- nile administrative cari sunt ai)i. EI bine, ce a dis comisiunea budgetară? Comisiunea budgetară a dis, față cu D. ministru și cu D. director al serviciului sanitar: pentru ce un medic ad-hoc ca să nu facă în județ alt serviciu de cât a ține âre care corespondență din când în când cu membrii consiliului medical superior '> Acâstă obligațiune nu ar putea să o aibă medicul plășei în care este reședința jude dețulul ? Acesta pâte să aibă un soifi de egemoniă, de precădere asupra celor alțl mediei, și să ’l numim medic primar, să se pună el în raport cu consiliul medical superior, țiind corespondența în interesul serviciului sanitar. De aci a plecat proectul de lege, aci este adevărata ideă de a se rea- lisauă economie, confundâudu-se serviciul județului cu serviciul Statului. Acum când D-v. puneți obligațiunea ca medicii actuali numai de cât să fie medici aljudețulul, dâca veți găsi un județ, două safi trei unde ser viciul va ti complet cu toți medicii unde va fi pentru fie care plasă un medic numit 10 (22) Februarie 1877 OFiOUL Al. 97'. prin concurs, și 7 dați și medicul D-r. i tă preferință în numele vecheî lor func- primar ce ’l aveți astăzi apoi atunci vă în- ți uni treb pe care medic ’l va depărta județul ⁹ Iată. D-lor, în ce sens voiti propune un Căci trebue să facă numai de cât loc me- I amendament modificător acestui articol, și dicului pe care i ’l impunețl Cu alte cu- aș ruga pe onor. D ministru să bine-vo vinte, dicețl județului : di afară pe unul iască a consimți ca să fie primiți cu pre- din medicii tăi, care 'ți a făcut servicie ferință acești medici acolo unde vor fi lo penă acum, și de și este numit prin con- curs, dăl afară, și pune pe al meu, căci efl nu pot să ’l mal plătesc, și trebue să ’l plătescl tu. D-lor, acâsta ar fi și nedrept și lovitor autonomiei județul. D-v. puteți să impunețl ori ce sarcină, ca ^legislatori puteți face ori ce, însă vă repet că estene- dreptă acestă măsură; căci deca legea nu ar păcătui prin îndeplinirea formelor, fiind făcută pe calea regulată ; însă ar păcătui înaintea moralei, inaintea principiului de autonomie județână. Și âtă unde păcătuesce acest project de lege, pentru care rog pe D. ministru să ne facă uă declarațiune formală, căci aș voi să fie cașul bine specificat. Nu se o- bligă medicul județului numai a ține co- respondența cu consiliul medical superior ca om special, de a face adică pe medicul actual primar, căci atunci este a se impu- ne județelor uă cheltuială de prisos, nu medicul primar trece la județe, ci unul din medicii județului trece în serviciul medi- cului primar. Iată ce declarațiune aș dori să facă onor. D. ministru, căci în lege nu se spe- cifică tocmai clar acâsta, ci pare că ar re sultă că se obligă județele să aibă un me- dic mai mult de cât are astăzi, și noi nu voim acâsta, cel puțin comisiunea budge- tară n’a înțeles așa, ci ca unul din medici actuali de județe să îndeplinâscă și misi- unea de medic primar. Acâsta este cesiu nea. Medicii primai! de astădl, acolo unde va fi lipsă de un medic de județ, neapărat că el vor avea un drept de preferință, un drept câștigat, vor fi numiți în locurile a- cestea fără să mal fie supuși la un al doi- lea concurs; și aș dori ca onor. D. rapor- tor, ca om special, să ne spue dâca toți medicii primari de astăzi sunt numiți prin concurs, căci mi se pare că numai acel cari sunt în urma lege! sunt numiți cu concurs, eră cei alți din ’nainte nu .. D. Dr. Gr. Polizu. Se făcâfl în alt mod numirile înaintea legii de astăzi. D. I. C. Codrescu Așa dâră să fie bine șurile cari s’afl făcut pentru medicii jude- înțeles că actualii medici de județe cari țelor au fost cu totul în alte condițiuni de sunt numiți prin concurs, vor avea precă- dere, au dreptul să fie numiți fără con- curs acolo unde nu vor fi medici, și repet D. I. Codrescu. Concursul este acelaș.' D. președinte al consiliului.. Nu, ¹ D-le Codrescu, este concurs și concurs; când se încredințâd.ă unui medic un aron- disment este uă severitate m»i mică la concurs de cât când i se încredințâ^ă un țâre să facă acestă declarațiune, ca acel județ îutreg, și când sub dânsul sunt toți că numai acei cari vor fi numiți prin con- curs ca medici primari aii acest drept de preferință, căci sunt unii cari sunt numiți fără concurs. Și aceste persâne nu sunt prin lege inamovibili, dâră Camera e da- cari au fost numiți prin concurs, acolo un- medicii de arondismente. Pâte să fie în u- de ar fi loc la un județ, să fie numiți cu nele județe medici cari să fie mal vechi, preferință să aibă dreptul de a cere acâs-.dâră pe d’altă-parte sciți D-vostră că pâte curl vacante, și tot-uă dată să consimță a nu se impune uă cheltuială de prisos ju- dețelor. D. I. C. Brătiann, președintele con- siliului și ministru de interne. D-lor, nu putem pune în lege ca să se dea pre- ferință cutăruia safl cutăruia, nu putem dice să numescă nici pe acela care a fost de arondisment nici pe acela care a fost de district, preferințele nu se pot seri în lege. D. Codrescu s’a revoltat că se impune uă cheltuâlă județului. Apoi legea are d-regtul tot-d’a-una să impună servicii o- bligatoril districtelor ; ast-fel este în in- strucțiune, în igienă, în lucrările publice, etc. Prin urmare, nu înțelegeți cu descen- tralisarea că afl să fie atâtea state în țâra românâscă câte vor fi districtele ci tâte interesele locale sunt lăsate în adminis- trațiunea lor, dâră însă sunt legi generale care se impun în tâtă țâra, căci numai așa pâte să fie unitatea Statului. D-lor, eă v’am spus că este un servicii! ce penă acum atârna de puterea centrală și care de astăijl înainte nu mai atârnă de puterea centrală, ci de autoritatea județu- lui, acest servicii! se trece la județ așa cum la avut Statul. Negreșit că județul va procede în privința persânelor așa cum ar fi proces și guvernul; are tot dreptul să menție sau să schimbe pe unii din acel medici cari nu \or corespunde la misiu- nea lor. Dâră cum vom putea ^ice noi că cutare medic al Statului de astă-ijl să fie și la județ ? Acesta nu o putem dice, căci de unde seim noi că acela are să fie cel mal bun? Consiliul județian, dâcă va gă- si că medicul de arondisment al lui va fi mal capabil, are negreșit să’l ție pe acela și să depărtese pe cel-alt și vice-versa; dâră eu nu pot să pun în lege preferințe; pâte să fie medici din al județului numiți fără concurs pâte să fie unii incapabili negreșit că pe aceia consiliu județian ’I va da afară și bine va face. Apoi concur- țelor au fost cu totul în alte condițiuni de cât acelea care sau făcut pentru medicii Statului. să fie în unele districte âmenl eu cunos- cințe, cu rudenii, cu favorl, și acestora voițl să le deschidem noi drum prin Ca- meră, prin uă lege să’șl protejeze pe acel omeni cari nu ar merita ? Fiind-că, D-lor se fac abusurî nu numai de guverne, și D-vâstre, cari ea și mine trăițî prin ju- dețe, sciți că se fac abusurî și chiar de â- menl liberali; se creadă încă posturi îna- dins pentru rudele membrilor consilielor județene. Ast-fel, chiar efl am vădut me- dici, pe mâna cărora nimeni nu ’șl ar da viâța, și cari aii posturi pe la județe, fără concurs, pe când alții cu mai multe meri- te stau pe dinafară. Eu ca ministru de interne, am să pri- mesc tâte budgetele districtelor și comu- nelor așa cum sunt, căci sunt încredințat că însăși consiliele acelea cari vor face a- busuri se vor învăța minte, vor deschide ochii pe viitor și se vor îndrepta prin ele chiar. Ceea-ce vor face consiliele va fi pe sâma lor, căci așa dice legea, ca județul să dea afară pe medici și să’l numâscă; le va privi cum vor face. De aceea vă rog să treceți serviciul așa cum e. Voci. închiderea discuțiunel. D. 1 Codrescu. Efl propun pur și sim- plu suprimarea acestui articol. Se citesce următorul amendament al D-lul Burileanu „Propun ca cuvintele : actualii medici să se înlocuâscă prin cuvintele: de atri- buțiunile actualilor medici de districte.¹¹ M. Burileanu." D. G. Poli.su, raportor. Comisiunea respinge acest amendament și menține ar- ticolul din project. D. președinte al consiliului. D-lor, eu primesc să se dică serviciu¹ medical, în loc de medicii actuali. Voci. Așa, așa. D. vice-președinte. Pun la vot alinia- tul al duoilea. Voci. Cu modificarea primită de D. ministru. (Sgomot). Voci. Cu bile. Se pune la vot aliniatul II prin bile și resultatul scrutinului este cel următor Votanțl . 61 Majoritate reglementară . 39 Bile albe pentru . . 28 negre contra . 33 D vice-președinte D-lor, votul este nul neîntrunind majoritatea reglementară și remâne a se face din nofl în ședința vii- țâre. Ședința se rădică la 5 ore și jumătate după amâdă, anunțându-se cea viitâre pe Luni, 31 lanuarifl 1877. Ședința de la 31 lanuariu, 1877. Preșidenția D-lul vice-președinte A. Si OFICIAL AL ROMÂNIEI .L (22) Februarie 1877 980 MO hleanu, asistat de D-nil secretari G. Tăcu, A. Vizanti, F. Aluneanu și I. Lățescu. Ședința se deschide la amâdă. PresențI 97 D-ni deputațl. Nu respund la apelul nominal 55, și a- nume : Bolnavi: D-nii I. C. Fundescu, C. Grigorescu, R. Pătărlăgânu, E. Predescu, A. Teriaehiu. In congediu: D-nil G Dimitrescu Campiniu, C. Catargi, P. Constantin, D. Cozadini, Gr. < ozadini. G. Esarhu, G. Gamulea D. Ge- nescu T. Ion, G. Magheru, D. Mărgâri- tescu, D. Miclescu, G. Miclescu, N. H. Ni- cola, Sc. Rosetti, 1. A. Stnrza, E. Verga- ti M. Vladimirescu, C. Climescu M Ghelmegeanu. Fără aretare de motive : D-nil D. Anghel, P. Arbore T. Bagdat, N. I. Bujorânu, Sc Călinescu, A. Candia- no-Popescu, N. Caraianoglu, N Catargi, C. Colibășânu, L Costin, M. Ferichide, A. Gheorghiu, G. Ghițeseu C. Giuvara, G. Macri, M Negulescu, 0. Pesiacov, G. Ros- novanu, C. Soarec, E. Stătescu, A. StirbA, A Vamali, N. Voinov, Gr. Vul'urescu, Sc. Pastia I Carabetescu, A. Stolojan. D. Frunză, P. Protopopescu. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediu D-lui deputat G. Magheru. Se trămite la comisiunea de petițiunl petițiunea locuitorilor din comuna Valea- Stanciulul, județul Dolj. Se trămite la comisiunea de indigenat petițiunea D-lui doctor Francisc Maisner, a D-lui Philip Arsenti și a membrilor con- siliului comunal din comuna CiorbeniT, districtul Argeș. Se trămite la comisiunea comunală pe- tițiunea locuitorilor din cătunul Armășes cil, județul Vâlcea. Se înscrie la ordinea dilel raportul co mitetului de delegați ai secțiunilor asu- pra projeetului de lege relativ la inter- pretarea legii electorale. D. vice-președinte. D lor, în ședința de Sâmbătă, votul asupra aliniatului al duoilea de sub art. 31 din legea pentru serviciul sanitar, s’a anulat din causă că nu a întrunit numărul reglementar de vo- turi, și după regulament, cea d’ânteiti lu- crare ce este de făcut în ședința viitâre este de a se pune din nofi la vot acel ali- niat. Adunarea procede la vot și resultatul scrutinului este cel următor VotanțI 70 Majoritatea reglementară 39 Bile albe pentru 23 „ negre contra 43 D. vice-președinte Adunarea a respins aliniatul al duoilea al art. 31, Acum D. Manolache Costachi are Jcu- ventul spre a anuneia uă interpelare D. M Costachi Adresez uă interpe- lare D-lui președinte al consiliului și mi- nistru de interne și D-lul ministru de fi- nance asupra confecționării listelor elec- torale în privința eventualității unor ale- geri senatoriale , fapt care nu numai desmințesce tâte angajamentele luate vis- â-vis de țâră, deră amenință în acelaș timp surparea cu desăvârșire a regimului con- stituțional și a distrugerii tutulor elemen- telor de control, prin care s’ar putea în- cerca îndreptarea situațiunei nâstre finan- ciare. D. vice-președinte. Se va comunica guvernului. D. I. Docan, ministru lucrărilor pu- blice. Voiti numai să fac uă amintire o- norabileî Adunări că președintele consi- liului este bolnav. In mod cu totul oficios ’l înlocuesc efi, și acesta în ceea ce pri- vesce espediarea lucrărilor iniei, și acelor mal urgente care nu îngădue amânare. In privința interpelărel onor. D Epurenu, care am vădut că ca om care are un trecut în adevăr ilustru, în dată ce a anunțat in- terpelarea, Camera tâtă a fost în piciâre spre a’I da ascultare, cred că și respunsul va fi de uă potrivă bine primit de Adu- nare: el nu va fi de cât în cerințele și după prevederile legii, după cum este scint că Cabinetul actual și toți D-vâstr.l ați pus stăruințe ca să nu mal avem nici uă inge- rință, nici uă apăsare în alegeri (aplause prelungite). D M. Costachi. Cer cuvântul D, vice-președinte. Eu am dat cuvân- tul D-lui ministru al lucrărilor publice, crezând că are să vorbâscă în altă ces- tiune; pentru că regulamentul 4‘ee curat că daca la uă interpelațiune care se pri- mesce la biurofi, ministrul nu respunde îndată, se comunică ministerului, care are să respundă după trei dile libere. D. I. Docan ministru lucrărilor pu- blice. Profit de aceste trei dile. Uă voce. Și ce a eșit de acolo? D. vice-președinte. lată ce a eșit. că s’a făcut uă discuțiune afară din regula- ment. Uă voce. D-nil miniștri au drept să vorbâscă ori când. D. vice-președiute. V6 rog să bine- voiți a lăsa biuroul să’și îndeplinâscă da- toria. Efi sunt dator să pun tot-d’auna îna- intea D-lor deputațl, cari sunt suveranii biuroulul, să le pun tot-d’auna înainte re- gulamentul, și ve spun că nu era loc de discuțiune. Acum însă sunt silit să acord cuvântul onor D. Manolache Costachi și acâsta numai în cestiune de regulament. D Manolache Costachi. D-lor depu- tațl, cunosc prea bine datorielo unuY inter- pelator, și sciii că nul este permis a sur- prinde buna credință a unul ministru; prin urmare cele trei t)ile libere, cum a dis D. președinte, sunt de la sine încuviințate, și deși respunsul D-lul ministru al lucrări- lor publice pâte să fie fârte satisfăcător, însă nu’l pot primi mai înainte de a’mi desvolta interpelarea mea. De aceea, în fața declarațiuneî D-lul ministru, cura că D. președinte al consiliului este bolnav, va românea să aștept desvoltarea mea până Joi Cred că penâ’atuncl D. președinte al consiliului va fi în stare să respundă. Daca însă și atunci starea sănătăței nu’l va erta, nu voifi fi efi acela care să siluiesc un respuns. Prin urmare aș ruga ca pe Joi, termenul regulamentar, să se anunțe discuțiunea a- cestei interpelări, spre a o putea desvolta. D. N. Fnrculesca. D-le președinte efi cred că din negligența celor de lajJ/oni- tor, de la corectori, adese ori procesele verbale care constată lucrările Adunărel, sunt reproduse cn multe greșeli. Aci nu este numai uă greșâlă de tipar, dar chiar ideile sunt transformate, uă frasă negativă este transformată într’uă frasă positivă, cifrele asemenea sunt cu totul micșorate ; ast-fel găsesc aci în Monitorul No. 23 pa- gina 728 că eu ași fi dis: „D. Tzoni a fost consultat tocmai în cunoscință de causă," pe când eu am dis în sens negativ : D Tzoni a fost consultat nu tocmai în cunos- cință de causă.“ Cer dar să se rectifice ast fel cum am ^is. Văd mal la vale înserat că ași fi dis : „Partea practică era campania de vară“ pe când efi am dis: în partea practică era cuprinsă și campania de vară“. In line mal văd ceva mai la vale că ași fi dis: „care dedea elevilor să indemnitate de trei fr. și transportul," și efi n’am dis așa, căci ar fi fost un lucru nepomenit; eti am dis: „care dedea elevilor uă indemni- tate lunară de 37 franci și transportul." Aceste rectificări ve rog să se facă in Monitor. D. ?. Dimancea Onor Cameră sunt mulțl deputațl cari lipsesc din actistă Ca- meră fără congediu, atât cele 6 dile regn ■ lamentare cât și chiar mal multe ședințe. Binroula făcut invitaținni ca să vie acei deputațl, și când unii din nul propuneau a li se rădica mandatul, conform regula- mentului, efi am fost unul din aceia care am protestat, dicând că trebue să mal fa- cem încă un act de curtesie, și chiar de generositate cu acel deputațl. Insă, fiind că cea mal mare parte din D-lor nu au ve- nit să corespundă sentimentelor nâstre de delicateță, cum e mal ales representantul colegiului al 4-lea de Ismail pe care nu’l am vticlut nici în sesiunea de astă-vară nici acum, de aceea rog pe biuroii, să bine voiască a face recensemântul tutulor ace lor deputațl, și să declare colegiele lor vacante, pentru a le pune în posițiune a fi represintate și ele în acâstă onor. Cameră. Deosebit de acâsta, mal este D. Oan- diano care a demisionat, și în privința că- MONITORUL OFICIAL AL KOMAMEÎ 10 (22) Februarie 1877 rina nu s’a regulat nimic alt de cat ca să i se facă cunoscut că Adunarea, ca act de delicateță, ’l râgă să’șl tragă demisiunea. D-sa însă nu a corespuns acestui act de delicateță, și prin urmare trebue să i se declare colegiul vacant. D. vice-președinte. Biuroul este în po- sițiune să vă dea lămuriri, și vă pâte a- Srma că din toți cari lipsesc nu este nici unul care să fi trecut cu absențele peste cele 10 dile de îngăduire. Uă voce. Este D. Caraianoglu D. vice-președinte. D. Caraianoglu n’a trecut încă peste 10 dile. Iu acâstă cate- gorie e numai D. Candiano, asupra căruia rog pe Adunare să se pronunțe dacă tre- bue safi nu să i se aplice regulamentul de- clarânde-ae colegiul vacant. D. P. Ghica. D-lor, ’ml pare că este să fim peste măsură severi, când nu se gă- sesce de cât un singur deputat care să fae în contravențiune cu disposițiunile regu- lamentului, cine scie din ce causă de for- ță-majoră, este a fi prea severi aplicându’I cu rigore disposițiunea regulamentară care declară un colegii! vacant. După demisiu- nea D-lul Candiano, D-vâstră scițl că s’a dat un vot prin care D-sa se invită a’șl retrage demisiunea. Dar se vede că D. Candiano a fost reținut de âre-care îm- prejurări a nu putea respunde încă la a- cel vot, mal ales că noi toți cunoscem pe D. Candiano de om bine crescut, care nu pâte să se refnse do a respunde la un act de ^delicateță din partea Camerei către D-sa. Prin urmare nu trebue să presupu- nem rele intențiuni unui coleg al nostru, unul om care penă erl era pe băncile ace- lei Adunări trămis de alegătorii săi, după cum și noi suntem trămiși de alegătorii noștri. D-lor, nu sunt nici amicul politic, nici amicul personal al D-lui Candiano, dar vorbesc numai dintr’un sentiment de justi ție, și vă rog să nu fiți cu D. Candiano mal aspri de cât cu alții. Ași crede că ar fi un act de mare delicateță pe care ’l ar face Camera și acum rugând încă uă dată pe D. Candiano să vină în mijlocul nostru. Voci. închiderea discuțiune!. D vice-președinte. D-lor, dacă s’ar fi făcut discuțiunea acâsta, biuroul de la în- ceput aplica regulamentul, dar acum ur- mâsă să se dea un vot prin care biuroul se declare vacant colegiul D-lui Candiano, pentru că nu s’a conformat regulamentu- lui venind la Adunare. Prin urmare pun la vot propunerea D-lul P Ghica de a se in vita din nuofi D. Candiano a’șl retragede- misiunea. Adunarea încuviițeijă de a se învita din nuofi pe D. Candiano să vie la Adunare. D. H. Zugrăvescu. D-le președinte, la apelul nominal afi respuns 91 domni de- putați, și peste 5 minute, la votul cu bile remas de erl, au fost numai 70; prin ur- mare întreb pe D. președinte dacă acel 21 cari nu a luat parte la vot, s’au abținut s’au au plecat ? Dacă și aceștia ar fi vo- tat, pâte ar fi fost majoritate pentru alini- atul care s’a respins D. vice-președinte. Biuroul nu eunâsce nici un articol din regulament care se o- blige pe deputați a vota cu ori-ce chip. In adevăr afi fost 91 la apelul nominal, și 70 la vot, dar la apelai nominal se numără și miniștri și deputății cari sunt ocupați în diferitele comisiuni; prin urmare s’a putut prea bine să votede numai 70, eră alții să fie ocupați cu alte lucrări. D. N. Fnrculescn. D-le președinte, ași voi să se constate în procesele verbale fap- tul că regulamentul s’a călcat cu ocasiu- nea cestiune! suscitate de D. P. Ghica, în care cestiune s’a vorbit numai pentru, și s’a închis discuțiunea, pe când după regulament are tot-d’auna dreptul să vor- bâscă și deputatul care e contra. EI bine, nu am cerut cuvântul contra, însă, onor, majoritate, după obiceiul său, a început să strige.. Voci. Protestăm. D N. Furculescu. Pro estațl, dar să se trâcă în procesul verbal că ați cerut în- chiderea discuțiune! mal înainte de vreme și D. președinte v’a făcut satisfaețiune. D. vice președinte. D-lor, onor D. Fur- culescu șl-a dat răspunsul singur, fiind că în adevăr, de și regulamentul dice să. se dea cuvântul pentru și contra, însă tot re - gulamentul dă voie să se ceră închiderea discuțiuuel în ori care moment. Camera dar a cerut închiderea discuțiuuel, și efi puuâud’o la vot, s’a adoptat; prin urmare nu mai am nimie de respuns D-lul Furcii- lescn. D lor, s’a 'presentat la biurou de către D Eraclide raportul relativ la projectul de lege pentru interpretarea legel electo- rale (Aplauze). Se va trămite la tipar. Acum avem la ordinea dile! continuarea disensiuni! asupra lege! sanitare. — Se citesce alineatul al treilea do sub art. 31, și punendu-se la vot se pri- mesce. — Se citesce alineatul al patrulea de sub art. 31. D. G. Polizu. D-lor comisiunea a res- pins acâstă suprimare. D. M. Burileanu. ’MI pare refi că onor, comisiune a fost în contra acestei supri- mări, căci nu înțeleg ce a voit să facă co- mitetul delegaților prin acâsta. Dâcă co- mitetul a voit să fie consecințe ideielor de descantralisare, ar fi trebuit să admită suprimarea întregului art. 31. De aceea eu rog pe Cameră, să votede suprimarea a- cestul alineat care contravine disposițiu- nilor descentralisăril. D. G. Polizu. D-lor, în interesul servi- ciului sanitar vă rog să nu primiți supri- marea acestui alineat. Este destul de trist a vedea tendința ce se manifestă de a da 981 cu piciorul la nisce medici cari și-aG tre- cut vârsta lor în serviciul județului, și a- cum voițl ca și cei ce se vor numi de aci ’nainte să fie supuși la arbitrariul unul tribunal care nu este competinte. Trebuie, D-lor, să fim, ca să (|ic așa, umani, trebuie să lăsăm ca fie-care să fie judecat de tribunalul seu special Avem consiliul superior de medici; el este sin- gurul îu posițiuno de a judeca faptele lor. Așa dar vă rog să nu lăsațl în fluctuațiune posițiunea medicilor. D. N. Constantinescu Ca membru ... comitetul delegaților, eu iau curagiul să vorbesc în contra opiniunil D-lul rapor- tator. D lor, fae uă declarațiune francă pâte că memoria mă încelă însă nu ml aduc aminte ca în comitetul delegaților să sa fi primit opiniunea D-lu! raportator, dar orl-care ar fi acâstă opiniune, eu rog pe Cameră ca cel puțin să supună u- nu! control de principii acâstă opiniune D-vâstră ați votat uă lege prin care recu- nâscețl consilielor județene un fel de su- veranitate în ceea ce privesce funcționarii cari depind de acâstă autoritate, și nu în- țeleg pentru ce acum ați voi să supuneți acea suveranitate unul corectiv care este îu contradicțiuue directă cu principiul pe care l’ațl stabilit. Apoi, D-lor, ar fi acâsta logic, ar ti acesta just ca, după ce dați consiliului județân dreptul de a numi pe acești medici, și după ce ’I puneți sarcina de a ’I plăti din fondurile sale, să I pu neț! tjăbale — iertați-m! espresiunea, ca consiliul'județean să nu pâtă schimba pe acești medici de cât numai după cum se va găsi de cuviință de autoritatea de la centru? Dâcă Dv. credeți că consiliele ju- dețene nu aii ancă maturitate și nu pot fi destul de imparțiale în cea ce privesce distribuțiunea acestor funcțiuni, atunci cel puțin impuneți-le numai sarcine, nu le recunâseețl și drepturi; cel puțin nu mai puneți în articolele precedente prin cipiul fundamental al independenței și al suveranităței acestor consiliu județene. Dâcă voiți însă să fiți consecinți acestui principiu, atunci bine-voiți a vota contra opiniunil D-lui raportator, care este în contradicție cu principiele proclamate mal sus, decă nu chiar vexatorie pentru con- siliele județene. D. C. Fleva. D-lor, am și eu âre-care idei despre unii din medicii cari se pun la adăpostul progresului sciinței medi- cale și comit uă mulțime de abusurl. Dâcă consiliul județân care le plătesce nu ar a- vea și dreptul de a ’I depărta în cas de abusurl, atunci ar fi un non sens. Apoi, D-lor, onor, direcțiune sanitară nu este în posițiune de a urmări pas cu pas ceea ce fac medicii în județe. Eii sciu medici cari îngropat! morții cu pelea gâlă, și treceafi ca cheltuieli 20 franci. (Sgomot). Este, D-lor, un trist adevăr, dar trebuie să’I mărturisim, și onor direcțiune sanitară a 58? MONITORUL OPiUiâL AL KuMâmiSi 0 (22) Febriufie 1877 trimes un medic să cercetede .acâsta, dar n’a putut constata nimic; însă autoritățile județului aii constatat și l’au depărtat din funcțiune, și direcțiunea sanitară s’a su- părat. Sau acești funcționari trebue să a- târne de consiliul județen care să pâtă să’I dea afară în cas de abateri, sad alt- minteri să’I plătescă Stalul și să facă ce va voi. Sunt medici cari nu se duc prin județ ani întregi și acâsta n’o pdte consta- ta nimeni mal bine de cât autoritatea ju- dețână. De aceea, D-lor, mă unesc cu opi- niunea D-lui Constantinescu. și vă rog să admiteți acâstă modificare, în contra opi- niunil D-lul raportator. Voci. închiderea discuțiunil. D. H. Zugrăvescu. Vă rog, D-lor, să lăsațl discuțiunea să urmele.... Uă voce. Pentru care scop? D. H. Zugrăvescu. Pentru că dâcă vă veți precipita, veți face uă condițiune pre- carie acestor âmenl. — Se pune la vot închiderea discuțiii- nil și se primesce. — Se pune la vot su presiunea alinea- tului al patrulea de sub art. 31 și se pri- mesce. — Se citesce modificarea art. 32 și pu- nându-se la vot se primesce. — Se citesce alineatul litera f, de sub art. 34 și punându-se la vot se primesce. — Se adoptă asemenea modificarea ar tic. 39. Se citesce modificarea ce se propu- ne la art. 63. D- Gr. Serurie. Aș ruga pe onor, domn raportator să bine-voescă a’ml da uă es- plicați nne. Pe cât sein. mai la Iote spitalele sunt două rânduri de medici : sunt medicii pri- mari și sunt și medicii secundari. Aș dori dar să’mi spună onor, domn raportator ce i trâbă fac medicii secundari ? D. G. Polizu. Când vom veni la arti colul în care se tratâijă despre acesta, a tunci vă voiu spune. D. Gr. Serurie. Dar eii am citit tâtă legea și în privința acâsta nu am găsit nimic. D. G. Polizu Acâsta nici hu pâte avea loc în legea sanitară; se află în regula- ment le spitalelor, și câte spitale sunt, a- tâtea sunt și regulamentele. Prin unele se dau prea multe sarcina medicilor primari, âr prin altele se daii mai multe sarcine medicilor secundari. D. Gr. Serurie. Vă rog, domnilor, să mi se ierte uă mică digresiune, pentru ca să vS spun numai ca esemplu ceea ce se petrece în spitalele din capitală In mal tâte spitalele dic capitală sunt medici primari și sunt și medici secun dări, și mi se pare că în tâte regulamen- tele acestor spitale se (Jice că medicii se- cundari trebne să locuâscă în spital Cu tâte acestea nu șâde mal nici unul acolo,! și prin urmare acestor âmenl li se tesce de geaba... (Sgomot) Domnilor, dâcă ’ml veți da voiă să vg |spun ceea ce cunosc în acâstă privință, voiu continua, dâcă nu mă lăsațl să vor- besc, atunci voiu rennnța la cuvânt Voci. Faceți un amendament? D. Gr. Serurie. Nu voiu să propun nici un amendament, dar voiesc să atrag atențiunea atât a onor. Camere cât și onor, domn raportor, care este în același timp și decanul facultății de medicină, asupra unul fapt care cred că ar trebui să nu se mal producă. Conform regulamentului, medicii se- cundari trebue să locuâscă în spitale, căci el trebue să fie tot-d’auna presenți la ad- ministrarea medicamentelor la bolnavi, h eșirea lor din spitale, la încetarea lor din viâță, și mal cu sâmă la primirea bolna- vilor în spitale trebue să fie un medic a- colo pentru ca să le pâtă da un ajutor în- dată, și cu tâte acestea nu este nici unul: prin urmare nu sein de ce mal sunt plă- tiți dâcă ast-fel ’și fac datoria. Uă voce. Dâcă cred! că nu sunt de tre- buință, atunci propune suprimarea lor. D. Gr. Serurie. VS voiă spune un fapt care s’a petrecut în spitalul Brâncovenese. Onor. D nu Zugrăvescu a ridicat vocea mai adineaori ca să ne spună că sunt 33 persâne ᵣrin districte care au drepturi câștigate. Apoi în spitalul Brâncovenese au fost asemenea douî doctori fârte cunos- cuțl mal de tâtă capitala și cari asemenea aveau drepturi câștigate în acel spital, este doctorul Kusso și doctorul Mawer, și cu tâte acestea aii fost dațl afară. Uă voce Acâsta e materie de interpe lare. D. Gr. Serur.e. Nu e trebuință de in terpelare, eu am voit numai să vă aduc la cunoscință acest cas,și dâcă D vostiă veți lua în considerațiune observațiunele mele, veți face ceea ce veți crede de cuviință. S’a , absolvind cursul da medicină îa Atlieua, a trecut în Paris, unde a dobândit doctoratul în acostă ramură a sciinței. La anul 1854. dobândind doctoratul în medicină la Paris, a păresit patria sa și s’a stabilit îa România, și la anul 1856 s’a căsătorit cuD-aa Efrusina Z igrăvesiu româncă din Râmnic. încă de atunci D. reclamant s’a lepădat de protecțiunca elenă, după cum atestă certificatul consulatului general sub No. 1473 dia anul 1876, și a intrat îa servi ciul României în cualitate de medic, ș. 98 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 10 (22) Februarie 1877 unde esersâsă 8 astă-dl acestă pro- fesiune. Dâcă acestea ar u singurile motive pen- tru cari comisiunea ar fi admis cererea de împământenire a D-luî Zagravos, totuși a*- fi fost suficiente ca comisiunea, în confer mitate cu legea, să solicite de la D-vâstră aprobarea acestei cereri făcută după un stagiu de 23 de ani. Dâră alte motive pe lengă cele ce am avut onâre a vă espune, au îndemnat pe comisiune să uu mal esite un moment de a admite în unanimitate cererea D-lui Zo- gravos. Aceste motive sunt: 1. Că D. Zogravos nu și-a ascu nie odată naționalitatea sa și a mărturisit tot- d’a-una cu francheți că e de origină elen, fapt care ’l deosibesce de mulțl acel cari cer împământenirea și cari mal tot-d’a-una ’șl ascund origina lor, vrând să se arate că sunt Români din alte părți de cât din Statul Român propriu dis. 2. Că conduita sa în România a fost wt-d’a-una de un adevărat filo-român, care s’a dat patrii sale adoptive cu sciința, cu inteligența, cu patriotismul, cu activita- tea și cu abnegațiune esemplară, care ’l a făcut să fie iubit și stimat de toți aceea cari ’l au cunoscut până acum. 3. Că conduita sa esemplară a împins pe concetățenii săi din Râmnic ea să vină prin patru acte subscrise de sute de cetă- țeni și omologate de primăria locală, să solicite de la Adunare împământenirea sa ca obol de recunoscințăîn recompensa lei- mosinel și a faptelor sale românesc!. 4. Că în spiritul legilor țârei și pe basa art. 16 din codul civil, Urmesă ca fără nici un alt considerate și fără nici un stagiu să se acorde împă- mântenirea acelor bărbați distinși, fie el de ori ce origină, care ar aduce un capi- tal moral patriei nâstre, România- Pentru aceste motive sub-semnatul ca organ fidel al comisiunel D-vâstră de in digenat, are onâre a vă supune cu respect aceste considerațiunl la cunoscință și în numele legalității și al interesului țârei să solicite de la D-vâstră acordarea de împământenire a D-lul Elie Zogravos. Raportor: N. Dimancea. ce luând nimeni cuvântul, să pune la vot conclusiunile raportorului comisiunel, și resultatul scrutinului este cel următor : Votanțl...................61 Abțineri 1 Voturi esprimate . 60 Majoritate reglementară. 39 Bile albe. . . 54 „ negre contra 6 D. vice-președinte. Adunare a adoptat. Adunarea ne mal fiind în numărul cerut ie regulament, ședința se rădică la 3 și jumătate ore după amia-dl și cea viitâre se anunță pe a duoa-()i l-iii Februare. Ședința de la 1 Februarie, 1877. Președenția D-lui vice-președinte A. itolojan, asistat de D-nil secretari M. Bu- rileanu G Tăcu I. Lățescu și F. Alu neanu. Ședința se deschide la amia II Presenț! 97 D-nl deputațl. Nu răspund la apelul nominal 55 și a- nnme: Bolnavi: D-nil I. C. Fundescu, 0. Grigorescu, G. Morțun, R. Pătărlăgeanu, E. Predescu, Gr. Serurie. n c '.diH ; D-nil A. Agioglu, G. Dimitr. .1, R. Ca npiniu, C. Catargiu, P. Constantin, D. Cozadini, Gr. Cozadini, G. Esarhu, G. Ga- mulea D. Genescu, T. loan, ¹ Magheru, D. Miclescu, G. Miclescu, N. H. Nicola, I. A. Stnrza, M. Vladimirescu, C. Cli mescu, M. Ghelmegianu, D. Mărgăritescu. Fără aretare de motive; D-nil T. Bagdad, D. Anghel, N. Bujo- reanu , Sc. Călinescu , A. Candiano-Po- pescu, N. Caraianoglu, N. Catargi, C. Co- libășianu, M. Ferechide, A. Gheorghiu, G. Ghițescu, C. Giuvara, P. Grădișteanu, G. Macri, M. Negulescu, C. Peșiacov, I. Poe- naru-Bordea, G. Rosuovanu, M. Schina, C. Șoarec, E. Stătescu, A. Stirbey, A. Var- nali, G. Vernescu, N. Voinov, Sc. Pastia, I. Carabatescu, D. Frunză. Sumarul ședinței precedente se aprobă. D. P. Ghica. Am luat cuvântul spre a aduce la cunoscința D-vâstră uă neregula- ritate și uă injustiție care s’a făcut unor D-nl deputațl îu ședința trecută, și dâca acâsta nu s’a trecut în sumar, înțeleg că onor. D. vice-președinte, care a fost causa acestei neregularitățt, pâte că a renunțat de a aplica măsura ce a propus ieri. D-lor, iert, după ce onor. D. vice-președinte care Sresida a ridicat ședința, și a anunciat șe- ința următâre pe astăzi; un alt D. vice- președinte se urcă la biurou și redeschide ședința, și notați bine nefiind Camera în numărul complect. Atunci s’a propus să se facă apel nominal și să se trâcă numele tutulor care lipsesc în Monitor, ca uă pe- dâpsă, întocmai cum se procede la sedla cu copii care nu ’șl urmâsă regulat cursul. D-lor, mal ânteitt că dâcă să impun a- semenea penalități mandatarilor națiune!, ele trebue să fie motivate: nu trebuia să se supună la aceeași penalitate și acel man- datari care, de și lipsesc, dâră lucrâsă în ' diferite comisiunl, precum am fost eu, D.¹ Grădișteanu și chiar onor, nostru vice ¹ președinte D. Stolojan. Mi se pare că ase- menea fapte.. . D D Leca. Trebue pedepsite. D I’. Ghica. Onor. D. Leca, vorbesce cu asprime. Eu mă adreses în termenii cel mal cuviincioși și nu ating susceptibili- tatea nimenui ; dâră mi se pare că aseme- nea fapte nu sunt tocmai în codițiunile de respect ce trebue să avem uni! către ? Iții. ’Mi pare că alegătorii noștri nu ne-au dat mandat a ne mustra unii pe alții.... Uă voce- Ba ne-au dat. D. P. Ghica. Vă înșelați; nu ne-aă dat alegătorii mandatul să ne aplicăm unii al- tora penalități, când aceste penalități sunt mal cu sâmă afară din regulament. In ade- văr uă asemenea penalitate trebue aplicată de întreg biuroul Camerei âră nu numai de unul din membrii biuroulul și cu uă Cameră necomplectă. Mi se pare că acâstă procedură nu este nici de cum regulată. Eîi sunt din aceia care am dreptul să vor- besc mal mult în asemenea materie, pen- tru că am lipsit mal pucin de cât alții. Aș voi să sciii, acel D-nl cari ne-au supus la asemenea penalitate aă D-lor mal pucine lipse de cât noi, fie motivate, fie nemoti- vate? Sunt sigur că acel onor. D-nl care astădl strigă mal tare, sunt cel cari ’șl aii îndeplinit mandatul cu mal pucină esacti tate, și fiind că onor. D. Nicorescu, este dintre aceia cari cred că aii dreptul să mă controlese... D. Nicoresen. Cer cuvântul. D. Maniu. Pentru acâsta suntem adu- nați aci ? D. P Ghica Ne adunăm ca să protes- tăm când vedem că se face uă nedreptate unora dintre noi, când se atinge dreptul Camerei întregi, pentru că ieri nu era Ca- mera în numărul cerut ca să se ia hotărî- rea care s’a luat și care n’ar trebui să se publice în sumar, căci sumarul și procesul verbal sciți că se citesce și în străinătate. Pentru acâsta vă rog a reveni asupra re- soluțiunel de ieri, fiind uă resoluțiune lu- ată In contra regulamentului și în contra echitățel. D. C.A Rosetti. Cu mirare am amjitun bărbat ca D. Pantazi Ghica venind și ridi- când uă asemenea chestiune, tocmai su b pretext de a protege legea și demnitat ea acestei Camere, când D-sa e cel care se pune afară și din lege și din regulament rădicând uă chestiune care nu esistă. Nu esistă, onorabile D. deputat, nici un proces-verbal, nici uă înscriere, nimic din cele contra căror te plângi. Ieri s’a cons- tatat că Adunarea nu mal e în număr și șe- dința s’a rădic,at; prin urmare nu putea să mal aibă loc nici un fapt care să aibă ver uă valâre, și ceeea ce se petrece după ră- dicarea ședinței nu se trece în procesul- verbal, și nu are nici uă consecință. Biuroul însă este îo drept tot-d’auna să facă apel nominal, se vadă dâca sunt 60 deputațl presențl ori nu. Prin urmare țâță 10 (22) Februarie 1877 ÎONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 87 datoria de a vă aminti din noti că Aduna- rea nu purcede în regulă, și protestes în acâstă privință. Etă cum stau lucrurile: Onor. Adunare, în ședința sa de ieri, a respins unul din aliniatele art. 31 din lege, aliniat care decide asupra sârtei serviciului sanitar de districte; prin ur- mare, conform regulamentului, articolul respectiv din lege rămâne în vigâre. Este un fapt definitiv judecat, D-lor deputațl, că de câte ori un project de lege modifi- cator al unei legi respective cade prin vot, articolul respectiv din lege, precum am dis, și precum s a urmat până acum, ră- mâne în vigâre Acâsta este atât de clar, cum una și cu uua fac două. Vă rog, D-lor deputațl, să nu producem un incident, care ar servi pe viitor de exemplu adesea; ca să fim corecțl, și tre- bue să fim corecțl, D-lor deputațl, trebue acum să nu mal primim nici un amenda- ment la acel aliniat, și ori ce desbatere este inutilă, căci uă dată ce acel project de lege modificator s’a votat pe articole, urmâsă acum neapărat să fie pus la vot în întregul său. D M. Burilânu. D-lor este în discu- țiune modificarea art. 31 din legea sani- tară. Acest articol are mal multe aliniate. Sunt două sisteme de a număra aliniate- le, după unii sunt cinci aliniate; după alții numai patru. Am votat un aliniat al art. 31; am ve- nit la al douilea, acela a cădut. Am votat pe al treilea, precum și pe al patrulea al art. 31; prin urmare mi se pare că D. ra- portor nu are dreptate când 89- De aceea dic că, dâcă budgetele ; ‘ 1876 se va dovedi că sunt mal scădute de cât acelea pe care le vom da noi pe 1877, să mârgă guvernul după acele budgete din 1876. Le <|ic acâstă D-lor, fiind că țiti să se constate de onor. Adunare, că budgetele pe 1877 sunt mal sporite de cât cele din 1876. D. E. Costinescu. D-lor deputațl, eu vă rog să nu scăpațl din vedere ceea ce v'am spus și prin raport, că acest vot nu este de cât uă formalitate pentru ca să se pâtă percepe impositele și să se facă cheltuelele. De aceea eti aș crede ca să nu ne mal întindem în discuțiunea generală, ci să trecem la votarea legel tocmai în scop de a vota mal curând acele legi des pre care a vorbit D. Burilânu. D. 1. Cârupinennu, ministru justiții D-lor, n’aș voi ca în numele guvernului să intervii! adesea în discuțiunile Came rel, fiind-că Camera singură șl cunâsce drepturile sale și este interesată ca și gu vernul de a se regula cât mai curând si- tuațiunea financiară; dar fiind-că D Bu- rileanu, a pus în causă pe guvern, voiu (jice, în numele guvernului, că nu putem păși provisoriii înainte de cât cu bud getul anului 1876, ori cum ar fi el. Cât pentru cestiunea că tâte budgetele care se presiată se sporesc de câtre Ca- meră, acesta este un lucru de care și eu me plăng, me înscriti și eu în contra spo ririlor, dar și decă după votarea tutulor budgetelor va fi un deficit, Camera, împre ună cu guvernul, va avisa la mijlâcel ■ trebuinciâse pentru a face equilibrarea budgetului. Nu putem insă prejudeca vii torul, nu putem să răspundem prin anti cipațiune dâcă va fi un dificit și la co cifră s’ar urca el. Esprim! mu dorința gu vernulul pentru economii și la urmă vom vedea cu toți ce este de făcut pentru aco perirea deficitului, însă până nu se vor vota și budgetele ministerelor de interne și de justiție, cum să vă spunem noi care va fi cifra totală a deficitului Vă rugăm dar să votați acest credit, căci, după cum am spus dâcă ar fi ca gu vernul să mârgă cu rigârea dreptului, ar merge înainte fără votul D-v. cu budge tul anului trecut, dar noi ne am simțit da ton să venim înaintea D-v. a vă cere a- visul pentru conformarea acestui drept și de către D-v. —Se cere închiderea discuțiunel care pu- indu-se la vot se primesce. Se pune la vot luarea în considera țiune a projectulul și se primesce în una nimitate. Se dă citire art. 1. D. f lonescu Voese se constat un lucru, pe care voiam să ’l constat în dis cuțiunea generală. D-lor, noi am fost choiuați prin Mosa giu Domnesc îu sesiune estra-ordinară ca se ne ocupăm cu budgetele, și etă ne 990 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 10 (22) Februarie >677 ajunși în lună a doua a anului și suntem uevoițl să dăm credit guvernului ca să urmede cu budgetul anului trecut. Acâsta este primul fapt pe care voiti să ’l constat, fără se mal intru în cercetarea căușelor, destul numai se vă spun că aii trecut 3 sati 4 luni, și noi n’am fost în stare se vo- tăm budgetul. D-lor noi am votat perce- perea veniturilor, nu uuflate, dar scăzute, și după cum guvernul trecut le presenta mal undate de cum erau în realitate, noi le-am votat mal scăzute de cum sunt, ceea ce și acâsta este un sistem fdrte răii căci când trămit vătaful meu să 'ml aducă de undeva 100 de lei când în realitate sciti că am să iau 200, atunci este că voiu să perd 100 de lei... (intrerupțiunI).ᵢNoI tre- buia se votăm cifra care este constatată, dreptul ce ’l are Statul asupra contribua- bililor, de acea fiind-că de și nu s’a votat acea cifră, ni se propune se mergem cu perceperea după anul trecut, eti însă 4ic că am cătjut în escesul scăderilor, căci în budgetul anului trecut se prevedea la ve- nituri 97 de miliâne și noi pentru anul curent am votat numai 80 de miliâne; și acum ni se cere se votăm ca să se percâpă veniturile tot după veniturile înscrise în budgetul anului trecut. Eti acâsta nu o în- țeleg. Când noi ne-am ocupat cu votarea budgetului, și am votat veniturile anului 1877, mă minunedă cum pdte veni minis- terul să ne ceră perceperea veniturilor după budgetul anului 1876 care sunt alte- le de cum le am votat noi? Vă rog ea pen- tru acâstă cestiune se mi se dea un răs- puns positiv. Amvotatimpositelepe 1877, și acuma ni se cere se autorisăm guvernul se percâpă veniturile după cum sunt în budgetul anului 1876. Voci. închiderea discuțiunei. D. I. lonescu. Vă văd că sunteți im- pacienți; eram se mal vorbesc, dar țiind comptde impaciență D-v. sfărsesc, dicănd ce am constatat ea de patru luni suntem aci și n’am fost în stare se votăm budge- tul anului 1877, și al doilea că am votat cifra veniturilor pe anul 1877, și acum ni se cere a se aplica și pentru luna Febru- ariti budgetul anului 1876. D. I. C. Codrescn. Mi se pare că este uă mică neînțelegere în ceea ce a spus D. Idn lonescu. Ceea ce s’a făcut în budgetul veniturilor a fost evaluarea veniturilor, ca săsescie în ce proporțiune să se facă cheltuelele. Aci nu e vorba despre evaluările veni- turilor, dâră se autorisă perceperea, căci una e legile de imposite și alta evaluările. D-lor, fiind-că cursul budgetar pentru 1876 a espirat la 31 Decembre trecut, și budgetul pe 1877 nefiind votat era na- tural să se ceră un vot pentru perceperea impositelor după budgetul trecut. In ade- văr, D-lor, după legea generală a compta- bilitățil, acest vot nu este de rigâre, căci acea lege (Jice: dâcă Camera nu votâ/4 Județul Ndmțu. 3 Gărcina ... Gărcina . Pâtra . . 1 No. 2 3 si 4 --- . --- 18 74 17 4 Idem Idem. Idem 2 No. 3 și 4. --- --- 18 74 17 36 Județul Roman. 5 Zăvoiul-Slerpu Slerpu ... Moldova --- No. 3 --- --- 12 50 Județul Nuce va No 2 3. 4 23 6 Hărtdpele Hărtdpele. Șiretul....... --- și 5. ---- --- 4 1 Județul Teleorman. 7 Si lise ea...... Siliscea-Glavaciocu Teleorman . • ■ ----* No. 4 și 5. 9 849 --- --- 8 Județul Mehedinți. Strehaia Motru-de-Jos 1 No. 2. 3, 4 38 706 --- “--- Ceringsiivl • . și 4. 9 bLșoina . . Slașoma...... Câmpii....... --- No. 3, 4 și 5 14 1269 j Județul Gorjiu. 10 Mâtulescil loneseii Jiu, . ...... --- No. 3, 4 și 5. 39 272 --- Județul Doljhl. 11 Opritura Sadovel Murgașiit . . Amaradia. . . Jumătate din 101 . parchetul No. L și întregi No 27 2/3, 4 și 5. 1 O (22) Febroarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI LOU ANTREPRENORILOR PENTRU NEPLATA ARENDEÎ ANULUI 1876. GARANȚIA NUMELE ce trebue a se ARENDA PERIODUL TERMENELE PE CARE SE VINDE antreprenorilor pe comptul depune previ- ACTUALA INREPRINDEREl și num erile cărora se vând soriti M.unit6relor în care sunt publicate condițiunile cu care se vând. Lei | B Lei B 1 Acest parchet se vinde pe restul de un an al înterprtndereî, care Man Jache Coatache 3,825 --- 7,650 --- 1872-1877 espiră lai Octombre 1877, după regulamentul de licitațiune și cu condițiunele generale și speciale publicate în Monitorul oficial No. 186 din 1875. Dem Stamatin. . 2 010 --- 4,020 --- Idem Idem, idem, și cu condițiunele spcci 'e publ^te în Monitorul No. 5 din 187-6. 79 59 Aceste parchete se v nd pe restul de trei ani ai înterprindere . Em. Albii . . . 2,253 4,507 1875-1879 c»re espiră la 10 Octombre 1879. după regulamentul de licitați- Idem 1,900 3,800 1874-1879 une și cu condițiunele generale publicate în Monitorul No. 82 din 1874, și cele special publicate în Monitorul No. 182 acelaș an. ( Idem, pe restul de doi ani care espiră la 1 Octombre 1878, idem. Acest parchet se vinde pe restul de un an al înterpriaderel, care lancu Leizer sin Ițic . 1,525 --- 3,050 --- 1874-1877 espiră la 1 Octombre 1877, după regulamentul de licitațiune și cu condițiunele generale și speciale publicate în Monitorul oficial No. 82 din 1874. C. Codrescu 1 750 3.500 1875-1880 Idem, pe restul de 4 ani cari espiră la 1 Octombre 1880 după --- --- regulamentul de licitațiune și cu condițiunele publicate în Moni- torul No. 177 din 1875 și cele speciale publicate în Monitorul , No. 4 din 1876. Sandu Marinescu și 2 075 4 150 1873-1878 Idem, pe restul de doul ani, care espiră la 1 Octombre 1878, Sandu Mărășescu. . --- --- după regulamentul de licitațiune publicat în Monitorul No. 160, din 1873, cu condițiunele generale publicate în cel cu No. 25S din acelaș an și cele speciale din Monitorul No. 22 din 1874 Ido lonescu .... 2,275 --- 4,550 --- 1875-1880 Aces parchete se vinde pe restul de 4 ani al înterprinderel care care espirj Ia 1 Octombre 1880, după regulamentul de Ucitațiune și cu condițiunile generale si speciale publjcate în Monitorul No. 177 din 1875. Lambru Vasileseu 1 845 --- 3,690 ---"0 1874-1879 Idem, de 3 ani care espiră la 1 Octombre 1879 dupâ regula mentul de licitațiune, publicat în Monitorul No. din 1874 și cu condițiunile generali și speciali, din Monitorul No. 279 din 1874. C. Poteca. 1 750 3,500 1874 . 1879 Idem idem, dupâ regulamentul de licitațiune, și cu condițiunile --- generali, publicate în Monitorul No. 82 din 1874. și cele speciali 1 publicate în Monitorul No. 137 acelaș an. 1 Gr. Mărdălocscu 2 716 5 432 1876- 1581 Idem, pe anii peHh la 1 Octombrie 1881, după regulamentul d« licitațiune, și cu condițiunile generali, și speciali publicate în Mo nitorul No. 177 din anul 187'5. lOOv MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 10 (22) Februane 1877 Fiind eă cumpărătorii bunuălor notate meiul art. 21 din lege și 90 din regula- ¹ gătiți de garanții în regulă spre a putea în tabloul publicat îu Monitorul No. 10 din ment luând și avisul comitetului, publică ; concura, cunoscând că condițiunile cu care 15 Ianuarie 1877, vândute în virtutea revinderea acestor bunuri pe comptul D-lor se vând aceste bunuri sunt cele prevăzute legel din 31 Martie 1868, n’a achitat până în dioa de 10 Aprile 1877, la 12 ore din de art. 49, lit. a, b, c, d și e din regula- în present ratele de 1 Iulie 1876, (si unii di, în localul prefecturel jndețulul Iași, și meniul legel de la 31 ■! -rtie 1868. chiar mai multe rate), administrația în te- invită pe D-nii amatori a se presența pre- No. 34,751. 1876, Decembre 22. MINISTERUL DE FINANCE SERVICIUL TIMBRULUI, IBEOISTRAREI SI TAXELOR DIVERSE Urmând a se pune în circulațiune nouile timbre mobile pentru acte diverse de 5 bani, 10 bani. 15 bani, 20 bani și 25 bani, confecționate în teră, ministerul aduce acesta la cu- noscința atât a autorităților chemate a concurge Ia aplica- ți unea iegei timbrelor și înregistrării, precum și a publi- cului, cu deslușire că, mai sus arătatele timbre sunt tot în forma celor ce sunt astă-di în circulațiune, variind numai in cea ce privesce colorile cari sunt cele următdre: f ,ele de 5 bani de coldre verde, cele de 10 bani de coldre galbenă deschis, cele de 15 bailî de Culdre albaștrii deschis, Cele de 20 bani de coldre argintie și cele de 25 bani de coldre ro- șie deschis. Tot-d’uă-dată se aduce la cunoscința publică că, ori cine posedă timbre mobile din cele ce sunt astă-di în circula- țiune de categoria și valorile celor mai sus arătate. să ca- ute a le întrebuința pene la 15 Martie anul curent ; eră după espirarea acestui termen, acei din particulari cari ar mai poseda asemenea timbre, să se presinte cu densele pane în diua de 31 acel easi luni Martie la casierul general al județului unde se află cu locuința și să ceră preschimba- rea timbrelor vechi ce ar posede cu din cele noui. De la 1 Aprilie anul curent, asemenea cereri de pres- chimbare numai sunt primite și ori-ce timbre din cele ve- chi se vor găsi circulând în țeră de la acestă dată se \or considera anulate și fără nici uă valdre. No. 540 lo 4 /, ianuarie 1. Imprimeria Statului Director : N. T. OrAșanu. ). 31 Jof, 10 (22) Februarie 18'/’. SU P LI NI ENT 14 M()NI FOI î U L O F l ( IA L --------------------------------------- JBL1CAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIURI JUDICIARE CITAȚ1UNR Tribunalul Ilfov, secția comercială. Sunt convocațl toți creditori falimen- tului G S. Vlasto, spre a se presenta în di ua de 24 Februarie, în pretoriul acestui tribunal, în persână s’au prin procurator în regulă, spre a fi presențl la darea soco- telilor de către D-nil sindici pe anul trecut. No. 771. 1877 Ianuarie. Tribunalul Ilfov, secția 11 civilă D. D. Nisipânu, cu domiciliul necunos- cut, după cum se atestă de poliția capi- talei. prin certificatul No. 26,670, din 1876, sa citâsă ca. în dioa de 11 Martie 1877, la orele 10 de diminâță , să se pre- sinte la acest tribunal, spre înfăcișare cu D. N. Dragulanescu, pen ru datorie, căci, la cas contrar, se va resolva afacerea în lipsă, conform art. 148 din pr. civilă. No 1 133. 1877, Februarie 7. Tribunalul Ilfov, secția II corecțională. D. Constantin MihaT, cu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acest tribunal, în diua de 3 Martie 1877, la 11 ore de dimi- nâță, spre a se cerceta ca prevenit în pro- cesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 2,810. 1877 Februarie 3. — D. Nae lonescu. cu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acest tribunal, în dliua de 3 Martie 1877, a 11 ore dimi- nâța, spre a se cerceta ca prevenit îu pro- cesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 2,812. 1877, Februarie 3. Bucătărâsa D-lui Fram croitoru, cu domiciliul necunoscut, este chemat la a- cest tribunal, în (Jiua de 3 Martie 1877 la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca prevenită în prcesul pentru insultă și amenințare; având în vedere că, de nu va fi următâre. se va juudeca în lipsă. No. 2,816. 1877, Februarie 3. D. Dumitru de la Grecu, cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în ()ioa de 3 Martie 1877, la 11 ore de di- minâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va ti următor, se va judeca în lipsă No. 2,823. 1877, Februarie 3. LICITAȚ1UNI. Tribunalul de Dâmbovița In dioa de 10 Martie viitor, la orele 10 de diminâță, este a se vinde și adjudeca în pretoriul acestui tribunal, ca la 8 pogâne pământ moștenesc , pe care se află livedl de fân, locuri de sădiri cu pruni și culturi, case se învecinesce despre răsărit, apus, mâdă-di și mâdă nâpte cu proprietatea moșnenilor Deconesci si Coltesci și care se află situat în cătunu Strâmbu, ce apar- ține de comuna Vârfurile, din plaiul lalo- miți, județul Dâmbovița , avere proprie a decedatului Costache Oprescu , a căruia consârtă se află domiciliată în comuna Șer- inesci, plaiul lalomiți, acest județ și care se vinde în achitarea Statului, pentru cre- anța de lei 4770, bani 25, prevâdută în a- dresa D-lul ca’sier general, No. 1155, și aprobată prin jurnalul consiliului de mi- niștri, No. 5, din 26 Martie 1374. Deslușindu-se că acest imobil, după e- aaminayea ce s’a făcut opiselor respective de popriri, nu s’a găsit afectat la nici uă sarcină după cum atestă D. grefier local. Se specifică însă că, acestă vâmjâre fi- ind în dioa de 22 lanuariu tncut, s’a amâ- nat pentru dioa indicată, după cererea am- dor părți și care s’a admis de tribunal, prin jurnalul No. 332. Se publică dâră acestă vândâre spre cu- noscința generală a D-lor amatori și a ace- lora ce ar pretinde veri un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privi- legiti, hypotecăsau ver ce alt drept asupra imobilelor urmărite , să se arâte la tribu- nal cu asemenea pretențiunl, mal naintede dioa vândârel, căci la din contra, nu li se vor mai considera. No. 1977. 1877, Februariti 4. Corpul portăreilor din Bucuresci Pentru dina de 15 Februarie curent s’a fixit de onor, tribunal Ilfov, secția III a se vinde cu licitație pe piața Constantin- Vodă, averea mobilă a D-lui PeisachSvar- țemberg, pentru despăgubirea Statului, se publică dâră spre cunoscința tuturor amatorilor, cu adăogire că dâcă nu se va putea termina în acea di, se va continua cu vâncjârea și în dilele următâre. No. 1 808. 1877 Februarie 5. — D Nicolae Enciulescu, și lancu Ca- fegiu, cu domiciliurile necunoscute sunt chemați la acest tribunal, în <|ioa de 3 Martie 1877, orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca prevenițl în procesul pentru bă- tăe; avâud în vedere că, de nu vor fi ur mătorl, se va judeca în lipsă. No. 2,847. 1877, Februarie 3. - D. lanoș Feraru, cu domiciliul ne cunoscut, este chemat la acest tribunal, în diua de 3 Martie 1877 la orele 11 ante- meridiane, spre a fi cercetat ca prevenit în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 2,851 1877, Februarie 3. D Niculi George și Angliei Simon- giu, cu domiciliurile necunoscute, sunt chemați la acest tribunal, în di a de 3 Martie 1877, la 11 ore de diminâță. spre a se cerceta ca prevenițl în procesul pen tru bătae; având în vedere că de nu va ti următori, se va judeca în lipsă. No. 2,860. 1877, Fe’ rie 3. — D. Radu Floristâau, cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în ioa de 3 Martie 1877, la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru contravenient la esploa- tărl căilor ferate; având în vedere că. le nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 2 867. 1877, Februarie 3 D. Franț lamboviț, cu domiciliul ne cunoscut, este chemat la acest tribunal, în t tribunal, în (jioa 8 Martie 1877, la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenițl în procesul pentru contrabandă de tutun; având în vedere că, de nu vor fi următori, se va judeca în lipsă. No 3,254. ' 1877 Februarie 5. — Anic» Velâsca, bucătărâsa Dumitra N. Slăvâsca, cu domiciliurile necunoscute sunt chemate la acest tribunal în dioa de 8 Martie 1877, la orele 10 a. m., spre a fi cercetate ca prevenite în procesul pentru furt; având în vedere că, de nu vor fi nr- mătâre, se va judeca în lipsă. No. 3,274. 1877. Februarie 4. — D Costache Teodorescu , ce ’I dice și Tutuhișcă , cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în dioa de 8 Martie viitor, orele 11 diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru ten- tativă de furt și nltragiu; având în vedere că , de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No, 3,288. 1877 Februarie 4, 10 Februarie 1877 - Vasile CosUa, PuiLii.ru Dinu Cocă- toru și Ioni ța. Const. Moldovânu, cu domi ciliurile necunoscu’e suntchemațî la acest tribunal, în dioa de 8 Martie viitor, orele 11 de diminâță , spre a se cerceta ca pre- venit! în procesul pentru bătae; având în vedere că , de nu vor fi următO’I, se va judeca în lipsă. No. 3 280. 1877 Februarie 4 Tribunalul de Ialomița. D. George Boca safi Marcu , domiciliat 1 capul moșiei comuna Slobosia, se citâ- s ca, la 25 Februarie 1877 , orele 10 di minâța, să vină înaintea tribunalului, spre a’șl susține oposiția cea făcut contra sen- Fnțel cu No. 810 , din 1876; cunoscând că, în cas contrarii!, procesul se va resol- va în lipsă, conform legel. No. 997. 1877, Ianuarie 13. - D. Stan Ionescu. din comuna Noisi, e citâsă ca, la 9 Februarie 1877, orele 10 dimineța, să vină înaintea tribunalului, spre înfăcișare în procesul în care este in- culpat pentru furt de oi: cunoscând că în cas contrarifi, procesul se va resoba în lipsă, conform legel. No. 564. 1877, Ianuarie 11. — D. Niță I6n Muntenu , din comuna Bucu, se citâsă ca, la 18 Februarie 1877 orele 10 dimineța, să vină înaintea tribu- nalului, spreînfăcișare în procesul în care este inculpat pentru furt; cunoscând că , în cas contrariii, procesul se va resolvaîn lipsă, conform legel. No. 1 019. 1877 Ianuarie 13. D. Nicolae Ungurânu, servitorul lui 1. R. Părsoiu, după moșia Fundu-Crășani, se citesă ca, la 14 Februarie 1877 orele 10 dimineța, să vină înaintea tribunalului spre înfăcișare în procesul în care este in- culpat pentru furt de cai; cunoscând că in cas contrariu, procesul se va resolva în lipsă, conform legel No. 983. 1877 Ianuarie 13. D. George Lițu, diu comuua Cosâm- >esci, se citâsă ca. la 14 Februarie 1877, rele 10 diminâță, să vină înaintea tribu- alulul, spre înfăcișare în procesul în care ste inculpat pentru bătae; cunoscând că, în cas contrariu, procesul se va resolva îu ipsă, conform lege! No. 1 557. 1877, Ianuarie 19. Tribunalul de Olt. D. Costantin Mihalache , cu domiciliul ■‘cunoscut, se citesă ca, la 21 Februarie 877 , orele 10 diminâță, să vină la acest tribunal, ca inculpat în procesul în care e inculpă; cunoscând că, netiind următor, i e va condamna în lipsă. N" 1,727. 1877, Februarie 4. iKiNFiORbh, Ot Kial au au aAÎa iu. D Gavrilă Diconescu , din comuna Slatina, județul Olt, âră acum cn domici- liul necunoscut se citesă ca , la 14 Fe- bruarie 1877, orele 10 dimineța, să vină la acest tribunal, ca inculpat în procesul în care se inculpă- cunoscând . ă nefiind u - mător, se va condamna în linsă. No. 1 793. 1877 Februarie 4. — D. Ion Ion , din comuna Slatina, ju- dețul Olt, âră acum cu domiciliul necuno- scut, se citâsă ca , la 14 Fevrnarie 1877, orele 10 d • diminâță, să vină la acest tri- bunal, ca reclamant în procesul în care se inculpă, cunoscând că, nefiind următor. se va judeca procesul în lipsă. No. 17. 1877, Februarie 4. — D. Nae Georgeseu , fost cu domici- liul în comuna Văleni, eră acum necunos- cut, se citesă ca , la 21 Februarie 1877 , orele 10 diminâță, să vină la acest tribu- nal ca inculpat în procesul în care se in- culpă; cunoscând că, nefiind următor, se va condamna în li psă. No. 1,998. 1877, Februarie 4. -- D. loniță Dumitru, din comunaFio- ru, eră acum cu domiciliul necunoscut, se citesă ca, la 23 Februarie 1877, orele 10 dimineța , să vină la acest tribunal ca in- culpat în procesul în care se inculpă ; cu noscând că , nefiind următor , se va con- damna îu lipsă. No. 2 066. 1877, Februarie 4. D. Cnstache Tudor, din comuna Sla- tina, județul Olt, âră acum cu domiciliul necunoscut, se citâsă ca , la 24 Februarie 1877, orele 10 dimineța, să vină la acest tribunal ea inculpat în procesul în care se inculpă; cunoscând că , nefiind următor se va condamna în lipsă No. 2,027. 1877, Februarie 4. Tribunalul de Dâinbovița D. Tănase Irimiescu, fost domiciliat în comuna Dragodana , eră acum cu domici- liul necunoscut, se citâsă ca, la 7 Aprilie 1877, orele 10 dimineța, să vină la acest tribunal , spre înfăcișare cu Statul pentru tăeie de lemne din pădurea Statului nu- mită Golgota-Dragodana; cunoscând că, nefiind următor, se va resolva causa în lipsă, conform legei. No. 601. 1877, Februarie 4 rribuualnl Mehedinți, secția II. D oii lulius Șomer, Mauchaim, Barb.r, I Polach Sohne, I. Reinitz, Leitner. A Falk, Polach Sohne, M. Munck, A. Falek. Romeiser, Leitner din Pesta, I. Eschinas, Bruder Lowi, Werthaim et lanoșl, David Susy, Hon -rt Elias din Viem, Frohlieh Lovi, Wiolet din Paris, I. Elias et C-nie, lOv M. Leon, D. Algasi, Șamul Arie, P Ata nasiu 1 Iac >b et C-nie. Ilil Atcalai, IUI Arie, C. Cohen. T Georgiu, Heschia et Simul din BucurescI, Consul Austriac, S. Stras, Statie Cartianu I R. Stefănescn I6n Pănescn Const. Sima. Chită Gelep Aristița T Gheorghiu, Gh. BH"!. Haim Penhas Franz Tanghel, Dumitru Genescu prin M. Steicânn din Sevarin fiind cunos- cuți ca creditori al falitului Isak Alhalel, din T.-Severin, se citesă prin acesta ca în termen de 20 de dile de la publicaie să se presinte în localul acestui tribunal, în oii ce di de lucru, la orele 2 p. m., cu ac- tele de creanță ce vor fi având, spre a se verifica de sindicat, conform legel, pentru care finit se publică acâsta spre sciință și regulă din partea D-lor creritorl. No. 3 267 1877, Februarie 3. Tribunalul Prahova, secția I. D. GhițăTheodorescu, din comuna Pio- esci, suburbia St. George-Nou se citâsă ca, la d.ioa de 25 Februarie 1877 orele! 10 dimineța, să vie la acest tribunal, a seîn- făcișa în procesul în care se inculpă pen- tru furt; cunoscând că. nefiind următor se va cerceta procesul în lipsă conform art. 182 pr. penală No. 140. 1877, Ianuarie’5 D. loniță Zugravul, cu domiciliul ne- cunoscut, se citâsă ca , în dioa de 26 Fe- bruarie 1877. la orele 10 dimineța să se presinte înaintea acestui tribunal, spre în- făcișare în procesul în care se inculpă pen- tru furt cu escaladare . cunoscând că ne fiind următor se va pronuncia sen'ința î lipsă conform art. 182. pr. penală. No. 531. 1877 Ianuarie 11 D. Băjilă Petru, servitor, cu domi- ciliul necunoscut, este-citat printr’acâsta ca, îu 4i°a de 4 Martie 1877 la ore le 10 dimineța, să vină la acest tribunal spre a se cerceta ca inculpat, la din con- trar, se va pronunța senfi-«ta în lipsă. No. 3166. 1877, Ianuarie 24. -- D. Marin Toileru, din comuna An cesci. plasa Filipesci, acestdistrict se ci tâsă ca, în dioa de 18 Februarie 1877, rele 10 dimineța să se presinte înaintea acestui tribunal, spre a se cerceta ca in- culpat; cunoscând că , nefiind următor, se va pronuncia sentința în lipsă. No. 1891. 1877 Ianuarie 28 — Andrei îi Ionescu Cap de fer, cu do- miciliul necunoscut, se citâsă ca , în (Jioa de 2 Martie 1877 orele 10 dimineța, să se presinte înaintea acestui tribunal. spre a se cerceta ea'inculpat; cunoscând că, ne- fiind următor se va pronuncia sentința în lipsă. No. 2989. 1877, Ianuarie 24. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 10 (22) Februarie 1877 D. Dumitru Argiră , cu domiciliul necunoscut, se citâsă ca, în dioa de 11 Fe- bruarie 1877, orele 10 dimineța , să se presin:e înaintea acestui tribunal, spre a se cerceta ca oponente; cunoscând că, ne- ti iod următor, se va pronuncia sentința în lipsă No. 29,127. 1876, Decembre 1. - D. loniță Dragomir, din comușa Va- lea-Orbi plasa Podgoria , acest district, se citâsă ca, în ijioade 17Februarie 1877 irele 10 dimineța, să se presinte înaintea vestul tribuna], spre a se cerceta ca in- culpat; cunoscând că, nefiind următor, se va pronuncia sentința în lipsă. No. 1476. 1877, Ianuarie 14. Judecătoria ocolului I din Bucuresci D. Gg. Manicea , cu domiciliul necu- noscut, este chemat la acâstă judecătorie u (jlioa de 16 Februarie 1877. orele 11 di- minâța , spre a se cerceta ca inculpat în A contravențiune de la regulamentele și lisposițiunile municipali, urmată prin procesul de insultă; având în vedere că, le nu va fi următor , se va condamna în lipsă, conform art. 147 din procedura cri- minală. No. 423. D-nu Stoica Stan cu domiciliu ne- inoscut, este chemat la acâstă judecăto rie, în (Jioa de 16 Februarie 1877, la orele 11 diminâță,spre a sejcerceta ca contraveni! în uă contravențiune de la regulamentele și disposițiunile municipali, urmată prin abatere; având în vedere că, de nu va fi ur- mător, seva condamna în lipsă , conform art. 147, pr. criminală. No. 421. MANDATE DE ADUCERE Judele de iustrucțiuue al tribunalului Ilfov. In numele legii și al M. S. Domnului, Noi M. Dedu , judecător de instrucțiu- țiune pe lângă acest tribunal, mandăm și ordonăm tutor portăreilor sau agențî al puterel publice să aducă înaintea nâstră, conformându-se legel, peMicislan Michal- ky cu domiciliul necunoscut, la 14 Fe- ruarie 1877, ca să fie ascultat asupra in- alpărilor ce T se aduc pentru escrocherie. Cerem de la toți depositariî puterel pu- blice de a da adjutor, în cas de trebuință, pentru esecutarea mandatului de față. Dat la 27 Ianuarie 1877. No. 319. Judele de iustrucțiuue al tribunalului Teleorman. In numele legel și al M. S. Domnului, Noi Gr. Vasilescu, judecător de instruc- țiune al acestui tribunal, în virtutea facul- tății ce ne dă legea de procedură crimina- lă. mandăm și ordonăm ca , Penciu Ivan, cu domiciliul necunoscut, să fie adusă la cabinetul nostru, de urgență, spre a ’l se lua interogatoriul ca inculpat într’un proces. Cu esecutarea acestui mandat se insăr cineasă agentul puterei publice, care se va conforma cu art. 99, 101 și 110 și urmă- torii din ejisa procedură Dat la 3 Februarie 1877. No. 395. Judele de instrucțiune al tribunalului Bns&n. In numele legel și al AL S. Domnului, Noi Elie I. Protopopescu, jude instructor pe lângă acest tribunal în virtutea facul- tățol ce ne dă legea de procedura crimi nală, mandăm și ordonăm ca, Necolae Bu- cura din comuna Glodânu-Sărat, âră acum cu domiciliul necunoscut, să fie adus la cabinetul nostru în termen de 48 ore, spre a i se lua interogatorul. Cu esecutarea acestui mandat se însăr- cinâsă agentul puterel publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următâ- rele din clisa procedură. Dat la 4 Februarie 1877. No. 355. ESTRACTE DE DECISIUNI Înalta curte de compturl, secția I. Curtea, având în vedere compturile tri mestriale pe anul 1864, presentate de D. lo- cotenent C. Hrisoscoleu, tresorierul scâlel militare din BucurescI; Având în vedere registrele și actele jus- tificative primite pe lângă menționatele compturl. Având în vedere legea eomptabilităței generale a Statului; Având în ve’ere art. 18 din legea orga- nică a curții. Luând în considerație referatul cu No. 5,995, al D-lul consilier G. Focșa, ce a fost însărcinat cu verifierea acestor comp- turl, asistat de D. referendar cl. I, Ștefan Cireșânu, ascultând pe D. N. Tresnea, sub- stitut de procuror în conclusiunile sâle. După care deliberând; Constată încasările efectuate de I). tre sorier C. Hrisoscoleu în cursul anului 1864, în care intră și numeraiiul aflat în casă Ia 1 Ianuarie 1864 de lei vechi 33,702. par. 26, compun cifra de lei vechi 339,973, 10. Insă în numerariă încasă la 1 Ianuarie, luat provisoriîi, ne- fiind verificate compturile pe anul 1863, lei v. 33,702,26 Primiți de D Hrisoscoleu de Ia casieru central î'. cursul anului 64, , lei vechi . . . 304,605, 29 Economii din soldă pentru ma- sa de întreținere după proc.-verba- le ale consiliului de administrație lei vechi 1,664. 35 Egal . 339,973, 10 Respunderile se admite pen- tru cifra de lei vechi 318,607,39 Care se specifică ast-fel Solda oficerilor-profesorl și doctorul scâlel în cursul anu- lui 1864, lei v. 231810 Solda instruc- torilor și a elevi- lor lei vechi . . 82,896, 34 In înbrăcăminte 3,901,05 Egal . 318,607,39 Resultă în sâra de 31 De- cembre 1864, un escedent e- gai cu acel arătat de D. treso- rier C. Hrisoscoleu și consili- Tu ■ ■ — ul de administrație de lei 21,jo5, i In urma celor ce p'eced; Curtea hotărasce: Numerariul arătat prin comptul D-lul tresorier C. Hrisoscoleu, și consiliul de administrație, la finele anului 1863 de lei vechi 33,702, par. 26. se admite proviso- riii pânâ când curtea va verifia și pronun- ța hotărârea si asupra gestiunel anului 1863 Numerariul resultat la finele anului 1864, în sumă de lei vechi 21,365, parale 11, se reportă la debitul D-lui tresorier C. Hri- soscolen prin comptul anului 1865, de âre ce a continuat cu funcțiunea și în acel an. Acâstă hotărâre se pronunță cu dreptul de revisuire și recurs în casație, conform art. 19 și 22 din legea acestei curți. Deliberată și ho’ărâtă în ședința de la 9 Octombre 1876. Președiot, Km. Grădisceau Consilieri: G. Focșa, G. Lahovari. Substitut, N 'ăsnea. Face n cunoscut și ordonăm la toți a- gențiî competinți de a pune în esecutare acâstă hotărâre, și la toți comandațil și o- ficerii polițienesc!, de a da concursul lor când vor fi legal ceruțl. — Curtea, pentru motivele arătate îo hotărârea iu No. 309. pronunțată la 18 Noembre 1876, condamnă peD. Gr. Anas- tasescu, ca să plătâscă la casa Statului, în termen de două luni ca amendă, lâfa sa pe 3 luni ce a primit ca șef al st ați unei căei ferate Ungheni, pe anul 1875. Tot vă dată obligă pe D. Gr. Anasta- sescu, ca, în acelaș termen de două luni să depună la grefa curții, comptul săă de ;,Testiune ca șef al stației căel ferate Un 10(22) februarie 1877 TG. * . ut'lClAL AL R0MĂN1EÎ 1'05 uă Iutii închisâre eoreețională, cu drept de oposiție și apel, conform art. 183 și 195 din procedura copului penal. No 4 281. 1877, Ianuarie 26. Marița Mihal, servitâre, cu domici- liul necunoscut, prevenită pentru furt, prin sentința No. 3,163, din 1876, s’a condam- nat la trei luni închisâre eoreețională și 50 lei amendă, cu aplicația art. 28 din co- dul penal eu drept de oposiție și ape], conform art. 183 și 195 din codul penal. No. 5 168. 1877 Ianuarie 31. — Ivan Bran cu domiciliul necunoscut, prevenit pentru contra-bandă, prin sentin- ța cu No. 99, din 1877, i s’a respins a- pelul făcut contra procesului verbal al regiei cu No. 36, din 1876, adresat în li- oa de 16 Februarie 1876, cu drept de o- posiție și recurs, conform art. 183 și 174 din procedura codului penal. No. 5 208. 1877, Ianuarie 31. — Gheorghe Vrabia, cu domiciliul ne- cunoscut, prevenit pentru furt, prin sen- tința No. 3,125, din 1876, s’a condamnat 4 ani de dile închisâre și 4 ani interdic- țiune, cu drept de oposiție și apel, conform art. 183 si 195 din procedura cod. penal. No 5,220. 1877 Ianuarie 31. — Enache Gheorghescu, cu domiciliul necunoscut, prevenit, prin sentința No. 184, din 1877, s’a condamnat la uă sută lei despăgubire către Frantz Țipler, cu drept de oposiție și apel, conform art. 183 și 195 din procedura codului penal. No. 5,323. 1877, Februarie 1. Tribnnalnl Ilfov, secția II eoreețională. Costache Radu, cu domiciliul necunos- cut, de profesiune servitor, inculpat că a comis furt, prin sentința cu No. 2,297, din 1876, pronunțată de acest tribunal, în dioa de 3 Septembre 1876, aplicându-se art. 308 din codul penal în acord cu con- clusiunile ministerului public, s’a con- damnat la 15 (iile închisâre. Sentința s’a pronunciat cu dreptul de oposiție si apel, conform legeî. No. 2,426. — lancu Solomon, cu domiciliul necu- noscut, prevenit pentru bătae, prin sentin- ța No. 196, din 1877, s’acondamnat la 25 lei amendă, cu aplicația art. 28 din codul penal. Sentința s’a pronunciat cu dreptul de oposiție și apel, conform legel. — Constantin Constantinescu, cu do- miciliul necunoscut, prevenit pentru va- gabontaj, prin sentința No. 2,928, din 1876, s’a declarat de vagabont, acordându-i-se nn termen de uă lună pentru a’șl găsi uă me- ' gheni, pe timpul cât a funcțioual în anul 1875, căci, la din contra, curtea se va pro nunța asupra gestiune! sale după actele relative primite de la administrația res- pectivă. Acâsta se publică sprecunoscința D-lul Gr. Anastasescu, al cărui domiciliă este necunoscut. Turtea cu iurațl diu districtul Pra- hova. Prin decisia____a acestei curți, numiții: Nicolae Dumitru Tocilo, născut în capi- tala Bucuresci, și domiciliat în comuna Ferbinți, s’a condamnat la reclusiune pe timp de 7 ani, și Zancu Vasile Chiovânu, născut și domiciliat în comuna Rădulesci, iudețul Ilfov, la corecțiune pe timp de 12 ani, pentru crima de om-ucidere. No. 51. Tribnnair ifov, secția I civilă Prin sentința cu No. 28, pronunțată de complectul acestui tribunal, în ședința de la 19 Ianuarie 1877, se hotărasce: Declară separațiunea patrimoniului E- leni lonescu de a socialul s6G Petre lo- nescu, } ânâ la concurența sumei prevădu- tă în actul dotai autentificat de secțiunea III, la No. 311, din 1874. Sentința să dă cu drept de apel și opo- siție, conform legel. Acâsta deră, în basa art. 632 din pr - cedura civilă, se publică spre generala cu- noscință. Prin sentința cu No. 387, pronunțată de complectul acestui tribunal în ședința de la 24 Noembre 1876, se hotărasce : Admite separațiunea patrimoniului din- tre Bălașa Constantinescu și soclul său Nicolae Constantinescu, conformându-se disposițiunilor art. 632 din procedura ci- vilă. Acestă sentință este supusă apelululul, conform legei. Acâsta dâră, în basa art. 632 din proce- dura civilă, se publică spre generala cu- noscință. No. 1,296. 1877, Februarie 1. Tribunalul Ilfov, secția I eoreețională. Rudolf Tranzedner, tâmplar, cu domici- liul necunoscut, prevenit pentru furt, prin sentința cu No. 3,449. din 1876. s’a con- damnat la uă lună dedile închisâre corec țională, eu drept de oposiție și apel, con- form art. 183 și 195 din procedura codu- lui penal. No. 4 150 1877 Ianuarie 25. Nae lonescu, cu domiciliul necunos- cut, prevenit pentru bătae, prin sentința No. 3,382, din 1876, s’a condamⁿat la do- serie și un dornici!’(î stabil, la din contra, se va deține la 6 luni închisâre într’uă ca- să destinată pentru vagabonțl, conform art. 219 din codul penal. Sentința este supusă oposiție! și apelu- lui, conform legel. — MogârdicI Anoșî, cu domiciliul ne- cunoscut, prevenit pentru bătae, prin sen- tința No. 3,058, din 1876 s’a condamnat la dece lei noul amendă, cu aplicațiunea art. 28 din codul penal. Sentința se pronunță cu drept de opo- sițe și apel, conform legel. — D-na Anica Costantin, cu domici- lul necunoscut, prevenit pentru furt prin' prin sentința No. 3,155, din 1876 s’a condamnat la 15 dile închisâre. Sentința se pronunciă eu drept de opo- siție și apel, conform legel. — D. Alexandru Costaniinescu, cu do- miciliul necunoscut, prevenit pentru bă- tae, prin sentința No. 3,170, din 1876 s’a condamnat la 25 lei amendă, cu aplicația art. 28 din codul penal. Sentința se pronunciă cu drept de opo- siție și apel, conform legei. — D. Tudor lân Zidaru cu domiciliul necunoscut, prevenit pentru furt, prin sen- tința No. 3,095, din 1876, s’a condamnat la uă lună închisâre eoreețională. Sentința se pronunciă cu drei t ’e op - siție si apel, conform legel. — D. Dumitru Mihal, cu domiciliul ne- cunoscut, prevenit pentru furt, prin sen- tința No. 3,091, din 1876, s’a condamnat la un an de dile închisâre. Sentința se pronunciă cu drept de opo- siție și apel, conform legei. Tribnnalnl comercial al jndețnlu! Tn- tova. Prin sentința pronunciată astă-di, 25 Ianuarie curent, declarând în stare de fa- lit pe comerciantul George I. Palade, din acest oraș, despositivul acel sentințe este: I. Declară de falit pe George I. Palade; II. In basa art. 202 din codul comercial dispune a se aresta falitul acasă la el, sub privegherea poliției, a se sigila averea; âră în basa ert. 198, 189, 190 și 191, se numesce judecător-comisar D. membru su- plininte, sindic provisor se numesce pe D. Panait Armașu. Se hotărasce provisoriă încetarea plă- ților, în Ș.îoa de 22 Ianuarie, anul curent, data cererei dărel de faciă a falimentului; și se dispune a se publica hotărârea prin Monitorul oficial, a sta 3 luni alipită la ușa tribunalului comercial. Șe va comi’nica în soroc de 24 ore es- 1006 MONDOLCL UFiUML AL KUXAN1& ) (22) Februarie id77 ctul, ministerului justiției, conform art. 204 din codul comercial. Acâstă sentință este supusă apelului în termen de uă lună de la data comunicare!, conform art. 321 din codul comercial. Judec J^ria de pace a ocolului BnsSîi și plasei Sărata. D. Marcu Michel, fost domiciliat îu o- șul Busâu, eră actualmente necunoscut, prin cartea No 86. din 1876, s’a condam- nat la amendă de lei noul 25 și 3 dile de închisâre, pentru că a comis delictul de insultă. Judecătoria publică acesta pentru a usa de dreptul de oposiție și apel, acordat prin espusa carte, conform art. 149 și 171 procedura penală. No. 2 1877, Ianuarie 13. Judele de pace al ocolului I din Ploescl. D-na Veți, consdrta lui Fiser losef, cu domiciliul necunoscut, prin cartsa de ju- decată No. 195, din 1876, pronunciată de acâstă judecătorie, s’a condamnat a plăti amendă în folosul casei comunei din urbea Ploesci, lei noui 10 pentru faptul de insultă, în basa art. 300, 396, al II, și 60 din codul penal, și se plătâscă despă- gubire civilă lei noui 10. Judecătoria comunică că legea ’i a- cordă dreptul de apel la tribunalul Pra- hova. No. 4,892. 1876, Octombre. Jndele de pace al ocolului Călărași Prin cartea de judecată No. 57, din 1876, pronun iată în prima instanță și cu drept de apel la tribunalul județian și de oposiție, conform art. 149, 169 și 171 din procedura penală. loniță Nicolae, fost servitor în acest o- raș, eră acum cu domiciliul necunoscut, în basa art. 396 și 30, s’a pedepsit cu a- mendă de lei noul 25, și cu închisâre de una 4b pentru contravențiunea ce a urmat prin i tsultă către Barbu Vlădoianu. Estract după actul de desfacere d'intre D-lor A. Wechsler și A. Vaissblith. D. A. Wechsler a primit asupră-șl și sub a sa responsabilitate tot activul și pasivul disolvatel firme, conform decisiu- nel arbitrilor. D. A. Vaissolith declară că ’șl-aprimit drepturile D-sale, conform aceleeași de- cisiunl, cu obligațiune însă de a plăti nisce losurl ce aă remas cu tâte dreptu- rile lor spre constinuarea «facerei pe comp- tul D-lui. Ne fiind nici uă poliță dată afară la di- «oluțiunea firmei, nu privesce,la cas de i- vire de cât personal pe acel; care a sub- scris. No. 1,069 18~^ Februarie 5. ANUNC. ADMINISTRATIVA Primăria urbei T.-Măgurele. In dioa de 30 Februarie 1877, la orele 12—4 p. mM urmând a se ține licitațiune în sala acestei primării, pentru arendarea islasului de fănețe și grădinile de la Olt, proprietate a comunei, pe noul period de 3 ani, început de la 1 Aprilie viitor, anul curent. Se publică ca, amatorii de a lua în a- rendare espusul islas și grădini, să se pre- sinte la primărie în ^ioa și orele indicate, însocițl de cuvenitele garanții, spre a fi admiși la licitație; eră condițiile relative se pot vedea în detail în tdte dileie și o- rele de lucrare, în cancelaria primăriei. No. 230 1877 Ianuarie 31. Prefectuia poliției capitalei. De către agenții polițienescl, găsindu- se pe strada Carol, în dreptul bisericei Sf. Dimitrie, un sac cu ord, fără a se sci de cine s’a perdut; se publică spre cu- noscința tutulor ca, cine va fi posesorul lui să se presinte la acestă prefectură, pentru a face să și’l prim^scă. No. 3,178. 1877< Februarie 5. Prefectura de Ilfov. In dioa de 2 Februarie curent, de către un individ mut cu semnele următdre: de ani 45, statura înaltă, p^rul mic castaniii, barba rade, mustața galb?nă, ochii mierii (galbeni), facia spițălată și pucin chel d’asupra frunte! la cap, înbrăcat cu ilic negru, dimie de casă, flanelă roșie pe de desub, uă zeghe ndgră ruptă, pantaloni seri, în cap căciulă negră. în pici ore cu botinî de cisme tăete, brâă roșu, cămașă de americă nemțdscă curtă și ismene ro- mânesc! de pânză de casă, care, profitând de absența stăpânului săti D. V. Voicu, perceptoiele comunei Dascălu-Creța, din plasa Dâmbovița, acest județ,. :i a furat uă sută jumătăți de ruble, uă sută franci și de doui napoleoni gologaul, fiind adunați de la contribuabili după care apoi s’a fă- cut nevădut Se publică pentru dovedirea numitului dosit. No. 1,836. 1877, Februarie 4. Prefectura de Dolj. D. sub-prefect al plășel Balta, priu ra- portul No. 880, comunică că, în dioa de 13 Decembre, anul trecut, perceptorul comunei Lipovu, fiind chemat de consil liul comunei Intorsura, cu codicile de comptabilitate și mandatele de plată, când s’aîi înapoiat condica ăsouche pentru veni- turi comunale, și cu mandatele, le-aă în- credințat unul vatășel, spre a ’i le duce la comuna Lipovu, și la venirea Ini acasă observând mandatele a găsit lipsă din tr ensele pe cele cu No 2 pe suma de lei 4, bani 80, pentru achitarea către casieria de Dolj, costul unul registru, No. 16 pe suma de lei 25 pentru cheltueh cancela- riei comunei Lipovu, No. 17 pe suma de lei 25, tot pentru spese de cancalarie, No* 18 pe persbna lui Nuță Geanu , pe suma de lei 100, No. 19 D-lul Radu Red6nu, pe suma de lei 87, bani 48, No. 20 pe per- s6na lui Marin Manarcescu, pe suma de lei 233, bani 32, No. 21 pe suma de lei 25 pe persdnâ lui Oprea Turturică, No. 22 pe suma de lei 25, pe persbna lui Al. I. Văduva, No. 23 pe suma de lei 25 , pe persâna Donca Cioroianu și No. 24 pe suma de lei 25, pe persdna lui Mihalache I. Nuță, care se presupune a fi perdute pe drum. Se publică pentru aflarea acestor aute. No. 1,732 1877, Februarie 9 Prefectura^ de Vlașca. D. polițai local, prin raportul No. 605, informâsă că, în curenta lună, de că tre locuitorul Stan Galbenu Sacagiu, s’a găsit în marginea Dunărei, canalul Sf. Ge* orge, un inel de aur, proba No. 2^2, în greutate de 5 dramuri și jumătate, cu ini- țiale G. Z, pe care ’l-a înaintat prefec- tureî. Se publică de acesta ca, cel ce va fi proprietarul acelui inel, să se presinte la prefectură în termen de 40 clile cu acte în regulă, spre a se încredința; cunoscând că, după espirarea acestui termen, se va aplica disposițiile art. 646 din codul ci- vil, care $ice că bunurile fără stăpân sunt ale Statului. No. 1,107. 1877, Ianuarie 3. PREȚUL PRODUOTEL R In (lioa de 2 Februarie 1877. producte- le, în Giurgiu a circulat cu prețurile ur- mătdre : Grâu chila lei......... 78—52. Porumbul lei........... 45—43. Or$ul lei................26-24 3 Februarie. Grâu chila lei . . 80—55. Porumbul lei ..... 45—40. Ordaliei •...............28-24 4 Februarie. Grâfi chila lei........ 82—40. Porumbul lei........... 42—40. Ordul lei...............25-21. .‘PîfUHir (k uFlUiAL AL i UMAI îAa 100< IO (22) Peoru»nfi 1877 CURSUL BUCURESCI LS'-ursșei, 21 Februarie (nț. a.) 1877 Comr>. O lg8t. oțf ySU 78'7, o domAtâale . 727₈ s (800 lei casei pens.) 115 • foaciart rurale 69³/₄ s fondare anbans . 57¹/, ■ivpruiB. Oppanhoiin-Londra . — Stera-Londrs . . — „ municipal . . 68 cp prima Bucnreșci (bi- lete de 20 lai) . . • >8‘ ?' Acțiunile căilor ferate român® 1 Societăți finațiar® a Ro- — mâniei (5001. liberați 250) — (500 1.) Sodstăți Dacia 250 (500 1.) Societăți de gaz — Societăți România . . )$$ Idem a H-a emisiune ) Schimbul A eșit do sub presă >1 5-a edițiune GATECHISMUl Dl TULUI ADMINISTRATIV 80MAN op autorisat, conform noului program, do onor, minister al instrucțiune! publice. Se află de ândAre la tdte librăriile și la la tipografiia Curți, Pasaginl-Român, No. 12, cn preciul de 55 bani. Harta generală a României, geografică, politică, istorică, strategică, și mare pate din Bulgaria, prețul 5 lei noul. Harta Dună’eî, cu pichetele, fruntariu- luî strategice și comerciale, cu parte din Bulgaria, prețul 5 lei noul. Harfele a fieșl căruia district în parte, pe scara mare, în limitele plășilor și nu- mărul locuitorilor arătat la fieșl care co- mună, eră pe marginei hartelor sau aretat statistica fieșl cărui district în parte, pre- țul unul esemplar este de 10 lei noui. Aceste tdte se găsesc la subsemnatul calea Văcăresc!, No. 151 ' ră ic districte se vor tr imite fără plită de transport. Se află și broșura Ghidu satt Călăusa pe râul Dunărei, cu descrierea ambelor părți, în românesce și franțusesce, crețul 2 lei noul. Pentru cancelariile urbane, comunale și pretorii judiciareșiadministrative, s’aulu- crat portretele înălțime! Lor, Domnitorul și Ddmna, cu perfecta asemănare, și cu pre- țul numai de 5 lei noul amdadouif, prin districte se vor trămite fără plată detran sport, eră la 100 de esamplare se va da 20 gratuite. Locct-"iî. Papasoglu. AN UiYCIURl PARTICULARE | le arendat moșia Armășescii, de leagă ' • Urdicen!, de la Sf. Gheorghe. A se a- dresa calea Șerban-Vodă, No. 109 (3-6d) Paris la vedere.... ₒ pe 3 luni. . . 99.45 Londra la vedera . pe 3 luni. 25.10 Berlin la vedere ₛ pa 3 ium . 122 Ssomptul pe an.............24 - GUTUNARU, INĂDUȘALĂ, TUSE, PALPITaȚIUNI și toate afecțiunile orga- nelor respiratoare sunt liniștite la moment chiar și vindicate prin TUBURILE LE- , VASSEUR cutia 3 fr. NEVRALGIES MIGRENE, STRICĂRI DE STOMAH și toate boalele nervoase se vindecă imediat cu hapurile anti-nevralgice a doctorului CRUN IER cutia 3 fr. CURSUL VIENE? viena, 20 Februarie (st. n.) 1877 Metalice................... 62 90 Renta hârtie..................68 10 Naționale.....................74 15 Renta în aur...............goldrente Loae . 110 75 Acțiunile U ncel .... 836 — Orediturl .... 149 — London . . ... 123 60 Obligațiuni rurale ungare . 73 60 , temeșvar . . 71 75 , transilvane . . 71 40 , croate . fehet Argint in mărfuri 113 50 Ducatul........................5 90 Sapobonul . . . . 6 85’/₂ Marc 100 ... 60 65 Depositul general la LEVASSE K farmacist-himist de l-a clasă, 23 rue de la Mannaie Deposit la farmacia D-lui Ziirner in București. la COSMI. — MUIQP de HAIFORT JOD.&T0 Siropuiu anti-scorbuticfi, așa de populariu In familii, ca depurativu altt sângelui și pentru fortificarea copiiloru pălit)!, slabi, supuși tusseî și gâlciloru, bubeloru respândile pe capă și obrajii și affecțiuniloră pielei, datorează proprietățile sdie Cressonului, Raifortulul, Cochleariei, plante care conține preidsâ și iodu, insâin quantitâți minime. DD Grimault și O¹* au parvenilu de a Introduce In suculu plantelor® anii scorhuti.ee uâ noua dosâ do iodu, așa de bine combinată dupe cum se aflâ naturalmente în cresson. Prin te stă procodiu nevâtâmâloru, efficacilatea este considerabilă urcatâ, și de 20 annil medici! din Paris recomandă Siropuiu de Raifort jodatu de Grimault, fi C¹’, ca Înlocuitorii alu Cleiului de ficații de morunii și superiorii siropului anti-scorbulicu- — Depozita in principalele Pliarmnal. BIBLIOGRAFIE A eșit ae sub presă : Filosofi» față cu progresul sciințelor positive, discurs pronunciat cu ncasiunea solemnităței ani- versali! universităței de Iași, deD-nu Con- stantin Leonardescu profesor de filosofie la universilatea de Iași De văncjâre în las! la librăria Livandos- chi si Daniel • în Rrcurescl la librăria Socek. De LERAS, P larmacislu Doctorii in șciin(e. Ferulu face partea integranti a sângelui cându dânsulfi dispare, axială perdeh; fața devine palidă, pohta de mâncare dispare, și sângele ișl perde coloarea sea naturală. Hapurile, prăfuiți, drageurile cu basâ de feru, întrebuințate pentru a le înapoia, aii o mare inconve- niențâ do a conține fcrulu In stare nesolubilâ și prin urmare a da ferii unui stomachă deja bolnavă. P li csphatu / u de fer solubilă ■ 1 a o acăstă inconveniențâ ; este un liquidO de o coltira deschisă, limpide, fără gustu nic! mirosu, care afară din ferii, conține phosphorulii, elementil regene- ratorii alu tiselor fi; elii produce effecte minunate persdneloru slabe, chloroticl, avândii lipsâ de sânge ; curarisește durerile de stomachii damelorii și fetelorii june, regulariseaflâ lucrarea menstruatiun*!, lifaM ra*>oala albă se dispare. Depotilă in principalele pharmacii 1008 tiObi' uhub ori» b uUMÂnlrJ lO (22^ Februarie 1877 Epitropia seminarului Nifon- Mitropolitul La licitația ținută în dina de 1 Februa- ie curent, pentru darea prin antreprisă a iprovisionăreî seminarului cu păinea ne- cesară pentru nutrimentul elevilor și per- sonalului de serviciu pe anul curent, ne esultend freciurî satisfăcelâre; se publică lin nou diua de 19 curent, când D-niî con- urențl vor bine voi a se presenta la can- celaria epitropiel, strada Filaretu, No. 2 le la orele 12 — 4 post meridiane, având și câte uă probă de pâine. '^Pâinea se cere a ii în greutate de uă oca, fie care bncată, de făină bună, câptă bine si bună la mâncare. No.' 26. (3-3) 1877, Februarie 4. A vis Domnilor Medici. SIROPUL Doctorului FORGET. jlM ?■ IJIkO i Cel mal bun remediu penfr i eurarisirea Guturaiului, Tusei, Tu- sei măgărescl , Insomniilor, Iritațiunilor nervdse, și contra tutulor bdlelor de pept‘ satisfăcând atât dorința medicilor, cât și a bolnavilor; uă linguriță este destul. In Paris la D. CHABLE, rue Vivienne, 36 și în streinState se află la toți farma- ciștii și droghistii. Deposit la farmaciile D-lor Ztlrner, Ris- dorfer și Eitel, și la D Ovessa, droghistul Tio arondat, moșia Proca, numită și Vâji- ■ Atâreadindist. Râmnicu-Sărat, comuna MărtinescI, 700 pogâne, (remase pe sâma proprietățel,) tbte lucrătore, sat mare- a se adresa la proprietar, D-nu Dim. V. Po- lisu Micșunescu , strada Batiștea, No. 14 Bucuresci. (18) Epitropia seminarului Nifon- Mitropolitul Fiind că la licitația ținută în i)iua ’l® 1 Februarie curent, pentru antreprisă apro- visionărei cu carnea necesară pentru nu- trimentul elevilor și personalului de ser- viciu, pe anul curent, nu s’a presentat în- destul concurențl; se publică din nou4iua de 1 Martie viitor când D-nii amatori de a se însărcina cu acâstă antreprisă, sunt învitațl a se presenta la cancelaria epitro- piel, strada Filaretu, No. 2 de la orei 12 pânfi la 4 post meridiane, spre a concura No. 23. 1877, Februarie 3 (3-3) PAPIERWLINSI Marele succes al acestui remediu se da- torește proprietății sale de a trage afară din corp intațiunea care tinde tot da-una a i e fiia asupra organelor esențiale a vie- ței; el deplaseasă ast-fel răul făcând vin decarea ușoară și promptă. Cei d’ăntăi me- dici o recomandă cu deosebire contra^w- uuariului, bronchitelor, durerilor de gat, rematismelor, durerilor. întrebuințarea ei e foarte simplă : una sau douâ aplicațiuni sunt de ajuns cele mai de multe ori și nu causâsă de căt o măncărimeușoară. Se gă- sește in toate farmaciele. A SE FERI DE CONTRAFACERI In Paris, la D. Wislin rue de Seine. 31 Deposit la farmacia d-lui Ziirner in București, calea Mogoșoaei. Epitropia seminarului Nifon Mitropolitul La 1 Martie viitor, se va ține licitație la cancelaria epitropiel, strada Filaretu No. 2, pentru următârele antreprise a) . Arendarea pe termen de 5 ani a mo- șiilor Bâțcoveni, din județul Vlașca și Chiajna, din județul Ilfov, cu condițiile e- laborate de administrație, care se pot ve- dea în ori ce di de lucru îu cancelarie ; b) . Arendarea pe termen de 3 anî, a li vedi și grădinel G^amont; c) . Vânderea productelor aflate la moșia Chiajna, din recolta auulul trecut și anume 79 chile grâu. 140 „ porumb. 4 „ ovâd. 4 clăi fân. 2 „ pae de oved. Amatori se vor presenta în arătata di de la orele 12—4 post meridiane, însoțiți de garanțiile cuvenite, spre a concura la licitație. No. 24. 1877, Februarie 3. (3 3ț T>erdându-se uă scrisâre cu 2 polițe ce *- am trimes’o D-lul II. Vablas, la Vie- na, cari erau de câte 568 fiorini și 90 cre- ițarl, fie care și ale căror termene aspi- rau numa la 23 Mal și cea laltă la 8 Iunie viitor, stil nou; subsemnatul public spre cunoscința generală că ori unde se va găsi aceste polițe se vor considera ca nisce hârtii albe, de bre ce am dispus tri- miterea altora în locul acestora. M Rosen. DE ÎNCHIRIAT, cu preciuri moderat?, apartamente, pră- vălie și localul ce ’l ocupă „Banca de Bucuresci* în pa- latul „Dacia*, precum și un apartament în fosta casă Resch din fata teatrului național, Informați uni la direcțiunea societăți „Dacia* •) 9 9 ⁷⁷ MALADIIaleGATULUIaleVOCE isiiuGUMÎ 1 "D A OH1TT OT Suⁿl cel mai bun remediu contra Durerilor de gat, Guturaiului, Estensiunilor voci, I Hj ! JJl.- Anghinelor, Astuparei gatului la copii, infamafiunilor și a Bobotiriloi gurei, a iritațiu- țᵤ, noi causate prin Tutun, și a efectelor pernicioase produse prin întrebuințarea Mercu- ț—, ț—'qpȚ j * - t rului. Ele sunt in special necesare D-lor Predicatori Magistrați, Profesori și Căntă- 1 LTji reți, pentru că faciliteasă emisiunea vocei, și astâmpără oboseala gâtlejului V. Parⁱs> Dethan farmacist, Fauburg Saint-Denis, No. 90, și in toate farmaciele principale. 'J