No. 3 r 'h nuin^r 25 I. Mercud, 9(21) Februarie (877. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL • ! ‘N. TKKl-pKCI «I șiSE; șiSK LUNX, 20 L?l Ant^iO Ianuarie ți ântftifi Iulie) ANUNCIURILE: LINIA DE TBRI-DECI LITERE TREI-țECI BAbu (inserarea II-a ți mal departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, pJn# la einel-tjecl linii, cinci lei; 6rA i 4 mare de cinel-ijeei linii, (21) Fabru»n« lj< dere către fostul Mare-Vizir și în pri- vința proiectelor sele de reformă 'idhat evitase, de uă septămenă, de a merge la palat, în urma 6re-că- rei neînțelegeri, Sultanul retușând de a da aprobarea sa diferitelor propu- neri, cu intențiune vădită de a sili pe marele silii vizir a se retrage. „Midhat-pașa, prev^ij^nd demîsîu- nea sa, (lisese femeiel sele că ar face bine să pregătescă tot pentru uă ne- așteptată plecare, și, Luni diminua, la 5, Sultanul trămise să ’l caute „El a fost primit de Said-pașa care ’I puse în mână hatul imperial care I revoca din funcțiunile sele. In acel moment, privirile lui Midhat se opriră asupra unul vas de resbel turc care staționa în Bosfor, tocmai vis-a-vis de palatul de la Dolma-Baktche și devi- nă îndată destinațiunea navei. „Hatul imperial nu făcea cea mal mică alusiunc la vr’uă conspirațiilor ore-care și nu vorbia de cât de divei cințele de opiniune asupra chestiuni- lor politice Midhat dise lui Said că năulțumesce Sultanului de permisiunea ce I dă de a pleca pentru ' nropa, a- dăog- nd însă că i ar plăcea a cunos ce greșelele de cari era acnsat. Res- punsul lui Said fiind vag în acestă privință , Midhat-pașa insistă asupra dreptului ce avea de a ’șl cunosce ciorna „Said-Pașa merse atunci ia Sulta- nul și reveni ținend îu mână trei hârtii scrise nesemnate pe cart i le dedese Sultanul. Aceste documente constituia nisce raporturi ale poliției secr te, dând seina de conversați uni culese în afenele. „După unul din aceste raporturi, un necunoscut disese că intențiunea lui Midhat-pașa era de a se servi de viitorea Adunare națională pentru a funda uă republică și a se alege pre- ședinte, cum a făcut Napoleon Mid- hat se pusese pe rîsete la citirea a ceste! suposițium, observând că po- liția poțe că era în dreptul seu de a culege ce audise, deră că aceia car ascultau asemenea absurdități trebu iau a li blamați „Midhat na vădut însuși pe Sulta nul, deră Majestatea Sa a basat actul ce făcea pe art 113 din noua Consti* ți ului engles, ar lăsa intacte conside- rați uni le esențiale cart aii dictat-o. Nu resbelul Serbiei a eccitat indignațiu- nea universală în Anglia . nici acest resbel va fi causa care să pue în im- posibilitate pe guvernul engles d a in- terveni în favdrea Turciei, causa e escesele comise în Bulgaria Așa de- ră , din partea acesta , nimic nu s a schimbat; nici uă reparațiune, nici uă garanție nu s’a dobândit. Uciderile , violințele n’au încetat încă , și ddca s a mal rărit, tot n’aft devenit mal pu- cin odidse. De când lordul Derby scria ast-fel lui sir H. Elliot, în realitate nu s’a petrecut de cât două lucruri nouă: neisbenda conferinței, care a arătat pe Turcia decisă a resista reclamațiuni- lor Europei unite, și promulgarea li- nei Constituțiunl pe care un ministru engles o trata mai de ună-dl ca un simplu petic de chârtie In facia aces- tei sitiiațiunl, care a r^mas aceiași, sau care nu s’a schimbat de cât spre a deveni mai rea , declarațipnile lor- dului Derby șl au conservat totă va- lorea lor, si ne este permisa conside- ra publicarea scrisorii către sir Hen- i . Elliot ca un indice că cabinetul Londrei înțelege cești unea ast-fe" . Diarul Daily Teleyrapk ți , ri- niil de la corespondentul seu spe- cial din Brindisi interesanta depeșe de mai jos, cu data de 14 Februarie, ale cărei detaliurl sunt împrumutate unei convorbiri ce a avut acest corespon- dent cu ex marele vizir Midhat-pașa: „Midhat-pașa este tot aci la otelul Indielbr Orientale, unde s’a scoborât Duminica trecută. „Nava de resbel cuie ’i a adus s’a întors la Constantinopoli „Midhat-pașa a dat informațiunl pi- toresc! asupra motivelor cădere! sele. El observase de cât-va ti deja că, nu mal aVea încredere întinsul la palat, și ca Sultanul însuși căutiisei -a’l angagea să ’șl (țea demisiunea. „Faptul esțe c? de la detronarea hi! Abdul-Azis și de Ia retragerea lui Murad, diferiți! principi al palatului, cari n ah nici uă instrucțiune și nici uă experiență ile lume safi chiar de țera lor. sau arătat plini de neîncre ¹ tuțiune, pe care Midljat ’l combătuse tot-d’a-una cu energie, și din care causă avusese chiar disepțium cu Sul tanul cel puțin 20 de dile „Midhat fini prin a ceda, căci avea dorința de a vedea Constituțiunea pro- mulgată fără perdere de timp, și fiind că spera că va găsi mal târdiu oca- siunea de a modifica clausa ce desa- proba. El atrase atențiunea lui Said asupra disposițiunilor Constituțiunel care cere ca trădarea să fie probată dinaintea unul tribunal sau dinaintea unei comisiunl, deră fiind că era con- vins că tdte protestările sale erați ine- ficace, plecă la țerm „E demn de observat că Sultanul însuși viola Constituțiunea de și pre tindea a o invoca. „Totă dioa nava stătu în Marea de Marmara vis-â-visde casa lui Mid- hat de undei fuseră aduse fote efe tele sale „Midhat atribui căderea sa influen- țelor rusești, care lucreză asupra unor personagiul! dispuse forte mult a le primi, în special Mahmud-Damat-Pa- șa, care aparține partitulul palatului El absolveză pe Edhem de orl-ce com- plicitate în acestă intrigă și nu crede că acest dm urmă să f bntra refor- melor, deră e temă ca mecanismul Con- stituțiunel să nu 'sufere de absența in- ventatorului. „Ei este de părere că nu este un incident nenorocit ca Sultanul să în cerce un alt om în situațiuneapresentă a afacerilor „Midhat vorbesce cu uă satisfac- țiune deosebită de tonul și limbagiul diarelor Europene de cart masa sa este plină. El este personalmente fe- ricit de a putea avea repaos, și do- resce a evita tote demonstrați unile, a- tât ale guvernelor cât și ale popore- lor; are intențiunea de a merge într’o climă mal caldă din causa reumatis murilor sale. Găsesce Brindisi rece si umed Fostul mare vizir a primit invita- puni de la Londra si de la Paris, deră doresce a evita Capitalele El esită intre Nița și Nea pole și va pleca pro- babilinente mâne pentru acest din ur- mă oraș, de unde se va duce incog- nito in Nord. 9 (21) l'ebroarie 1877 monitorul oficial al romănîeî *39 1 „Midhat vorbesce fără n arMa cea mai mică supărare sau cea mai mică mirare pentru schimbarea.ce au luat evenini nteh‘, deră. este neliniscit fiind că a găsii aci uă telegramă care ’l ascepta, și care ’La încunosciințat mdi’tea ginerelui său, bolnav de cât-va timp Acestă rudă a sa a murit chiar în dioa plecărel lut Midhat din Con-' -stantinopoli. „Ex-marele-vizir tăgăduesce că s’a găsit la densul vr o corespondență compromițătore pentru onorea sa. Când l’a întrebat unde doresce a merge, el a numit Brindisi, fiind că nu făcea de seu: aiect pe dare „Midhat nu esită a dice că a încu- ragiat publicarea nouei broșuri înti- tulată liesponsabilitobtile, care nu con- ține de cât nisce documente autentice." ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA-ORDINARĂ ■ i ¹---- । T Sumarul ședinței de la 7 Februarie, 1877- Președenția D-luî președinte C. A. Ro- seti. Ședința se deschide la 1 oră după amâijl. Presențl 103 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediti D-luI deputat C. Bobeică. Se trăuuit ia culuismue» ue pttițîUnl, petițiunea locuitorilor din comuna Braga- diru-Bulgar, plasa Subaru, județul Ilfov precum și aceea a D-nel Maria Teodorii Se tiămile la comisiunea de indigenat, jetițiunea D-luI Carol Veber. Se comunică Adunărel demisiunile D- lor deputațl Tli Boldur Lățescu și Const. Pilat. Adunarea respinge îu unanimitate acele lemisiunî și decide a se invita acești D -ni liputați de a reintra în esercițiul manda- tului lor. Se trimite la comisiunea financiară pro- ectul de lege pentru deschiderea pe sâma ministerului agriculturei. comerciulul și lucrărilor publice, a unul credit estra or- dinar de lei 37,415, bani 59, pentru aco- perirea cheltuelilor personalului și mate- ialulul grădiuelor publice ale Statului din capitală. D. deputat Bagdat Thoma, anunciă D- lul ministru de resbel uă interpelare pri iture la modul cuartiruirel regimentului de roșiori la Râmnicul Sărat, In timpul d’a se procede la votarea în total a projectulul de lege relativ la mo- ficam unor articole din legea de orga- nisare judecătoresc», D. ministru al justi- ției declară că retrage acest project de lege. Se citesce raportul comisiunel financia- re asupra projectulul de lege pentru des- chiderea pa sâma D-luI ministru de finan- ce a unul credit estra-ordiiur de 5.000 Iei, cu care să se imprime raportul și tâte ac- tele comitetului da acusare a foștilor mi- niștrii dațl judecățel; după discuțiunea ur- mată, se pune la vot luarea în considera- țiune. Votanțl . . . . . . li.⁷. Majoritate raglem. . . .39 Bile albe pentru...........53 „ negre contra . ... .14 D. președinte proclamă că Adunarea a luat în considerație. Se procede apoi la discuțiunea pe arti- cole, și după adoptarea fie căruia în par- te, se pune la vot projectul în total. Votanțl.....................66 Majoritatea reglem. . . 39 Bile albe pentru .... 52 „ negre contra . . . .14 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. După desvoltarea interpelărel D-lui Mi- lescu Franciscu , relativă vederilor ce D. ministru al lucrărilor publice are în pri- vința legel prestațiilor din 1868, și după răspunsul D-luI ministru, Adunarea trece la ordinea dilel Se continue discuțiunea pe capitole a- supra projectulul de budget al ministeru- lui de interne pe esercițiul 1877. Cifrele propuse ia cap. 111, poliția ca- pitalei, § 2 material, se adoptă după pro- jectul comisiunel. Cifrele propuse la cap. IV administra- ția județelor. § 1 personal, și § 2 material, se adoptă după projectul comisiunel , cu următârele modificări: 1. Se prevede pentru sub-prefectn î ci- fra alocată în budgetul pe 1876. 2. Se suprimă translatorii de la prefec- turile Bolgrad și Calini. 3. Se adaogă cifra pre.,ă^țuță îu budge- tul pe 1876, pentru poliția orașului Seve- rin, conform legel votate deja de Aduuare. Cifrele propuse la Cap. V Telegrafele și poștele § 1. Personal și § 2. Material se adoptă după projectul comisiunel. cu următârea modificare Inspectorul de la serviciul de esecuți- une se trece imediat după directorul ge- neral cu aceiași lâfă ca inspectorul de la serviciul do esecuțiune, care se suprimă, purtând și titlu de inspectorele general. Cifrele propuse la Cap. VI Penitencia- rele § 1 Personal și § 2. Material se a- doptă după projectul comisiunel cu sin- gura scădere a apuntamentelor directoru- lui la cifra de lei 700 mensual, conform lege! votate do Adunare. Cifrele propuse la Cap VII Serviciu sanitar § 1 Personal și § 2 Material, se a- doptă după projectul comisiunel împreună cu modificarea introdusă la numărul mem- brilor consiliului medical superior, care se fixâsă la 7, conform cu legea votată de Adunare. Cifrele propia Uap. VIII Chenucii estraordinare, se adoptă după projectul comisiunel. — Se procede apoi la votarea în total. Votanțl...................62 Majoritate reglementară . 39 Biie alție pentru ... 57 „ negre contra . . . 5 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. — Se citesce raportul comisiunel bud- getare asupra projectulul de budget al mi- nister ilul justiției pe esercițiul 1877. După discuțiunea urmată asupra luărel în considerațiune a projectulul de budget, Adunarea adoptă următârea propunere: „Camera să votese budgetul ministeru- lui justiției pe esercițiul anului 1877, după budgetul acestui minister din anul 1876 cu economiile operate prin budgetul rec- tificat din 1875 și legea financiară din 1876 precum și economiile ce se mal pot face fără atingerea legilor organice, acâsta pânâ ce se vor confecționa legile organice prin care se vor aduce economiile posi- bile.“ Ședința se rădică la 5'/, oro după a- mâdl, anunțâudu-se cea viitâre pe Marți 8 Februarie 1877. SEN ATU- SESIUNEA ORDINARĂ h>î iu ------------- ședința de la 20 Ianuarie, 1877. Președenția D-luI vice-președinte Mi- hail Cogălnicenu asis’atde D-nil secretari Bellu Ștefan și Rașcanu Dimitrie. Ședința deschide la 2 ore după a- meijl. Presențl 53 D-nl senatori. Nu răspund la apelul nominal 15 D-nl senatori, și a nume : Bolnavi: Prea S Sa Mitropolitul primat, D-nil Mătăsaru T-. PMadi lân Păclânu N., Ple- șoianu St., Roseti Tețcanu. Nemotivați; u ' Pre_ S. Sa episcopul de Argeș, D-nil Catargiu Lascar. Enescn George, Gridov Nicolae, Lahnvari Nicolae, Negrea Sandu, Negruți Alesandr'n, Orleanu George, Vlai- cn Nicolae, Sumarul procesului verbal al ședinței 940 precedente se citesce de unul din domnii secretari al biuroulul, care se adoptă. D. vice președinte Oere cine-va cu- vGnlul asupra sumarului? D. N. Crtmărășescu Aci nu sunt moti- vele pentru care m'am abținut de la vota- rea acestei legi privitâre la casa de depu- neri. D. D. Ghica. Se vorbesce aci de un a- maudament ce aș fi propus; ett ’ml-alnc a- minte că am voit a da uă esplicațiune, âră ou am propus amandament, căci se scie ce forme trebne să aibă un amandament pentru a se discuta; el trebue să fie susți- nut, votat, și nici una din acestea nu s’a făcut. Rog să se pună în sumarii! că eu m făcut uă simplă esplicațiune — Se pune la vot sumariul cu modifi- cările propuse de D. D. Ghica și N. Că- lărășescu, și se primesce de Senat. — Se dă citire comunicărilor: 1° D. Gridov arată Senatului că din ca- -sa bâlel și a frigurilor nu pdte veni la Senat. — Se consultă Senatul care decide a se numera abse"Me D-lul Gridov ca nemo- tivate. D. vice-președinte suspendă ședința pană ce vor veni D-nii miniștri pe cari l-a încunosciințat. — Ședința se redeschide la venirea D-lor miniștri, și se acordă cuvântul D-Iui Sturdza spre a continua desvoltarea inter- pelării asupra situațiunil financiare. D. Dimitrie Sturdza. ’Ml pare fârte rău că nu pot să fiii satisfăcut de respun- sul D lui ministru de finance; nu pot fi sa- tisfăcut, pentru că espunerea mea s’a nu- mit paradoxală și plină de esagerațiunl. S’a 4ia că ea este destinată numai a lovi imaginațiunea D-vâstră. Mal âatâin de tâte trebue să vă declar D-lor senatori, că nu ’ml aș fi permis îu- tr’uă situațiuna atât de gravă, și într’un moment atât de important, să vă fac uă espunere esagerată, saii să mă joc cu pa- radoxele. N’aș fi făcut acâsta nici în facia consciințel mele, nici pentru respectul ce datoreij Senatului, și nici pentru durerea ce simpt pentru țâră în momentul ‘n care trăim astă-ijl. Mențitt, că îu espunerea mea de ieri, nimic nu este esagerat, nimic nu este ne- esact. Tâte cifrele sunt întocmii după scriptele ministeriulul de finance. Cele mai multe din ele sunt chiar tipărite și se află în mânele fie-căruia din noi. Trebue să mal spun încă, că cele 4iso ie mine ieri le-am <}is și când eram mi- nistru, de și eram present, când un sena- tor întreba pe fostul meu coleg de la in- terne, dâcă a auijit ce am vorbit despre ituațiunea financiară a țârei, și câudD-nu Vernescu i-a respuns că nu m'a au<|it vor bind; dar dâca este vorba despre situațiu- aea financiară, cunâsce ideile mele, căci de donă-decl de ori am vorbit despre ea IUM udUL UFlUlAL Aii tiu- aCULj când am fost consilier al Tronului din preună cu domnia sa, șt că cunâsce ide- ile mele pe de rost. Mă tem, D-le ministru de finance. ca e- sagerațiile cu care tacsațl espunerea mea, să nu fie ca calul acel de lemn pe care Grecii l a umplut cu soldați și au intrat cu densul în cetatea Troel. Mă tem ca a- eeste adevăruri, tacsate de esagerațiunl, peste câțl-va ani de ijile vor fi ruina și că- derea cetățel. De acea am rădicat glasul meu pentru ca acea cădere să fie, dâca se pâte, înlăturată Voiu lua una câte una objecțiunile D-lul ministru de finance. Anlâiă să vă spun că eă cred, după cum am mal spns’o încă uă dată, că a a- răta răul, a desvăli rans. este a lucra pen- tru bine. Numai văzând rana, se pâte alege și medicamentele necesare pentru vinde- carea el. Dâcă vom ascunde-o, este impo- sibil de a nu ajnnge într’uă situațiune de acelea, pe care îu urmă nici un medic să n’o mai pâtă vindeca. S’a 4>s că trebue rectificate esagerațiu- nile mele pentru ca nu printr’însele să fie sdruncinat în streinătate creditul nostru. Nu e trebuință de a mal spune noi cum stă creditul nostru. Toți bancbiaril din Londra și Paris ’l cunosc fârte bine. Lu- crul trist este că noi nu vrem să seim si- tuațiuuea în care ue aflăm. Răul este că noi n? seim și nu vrem să vedem cum stăm. Situațiunea nâstră nu este desperată, însă dâcă nu vom lua remedii imediate, remedii de acelea cari se vindece îndată, atunci mă tem că acâstă situațiune va de- veni ast-fel, în cât când vom voi s'o reme- diem, va fi prea târ^iă! D. ministru de finance a vorbit mal ân- tâiu de casa domenială, de rămășițele el, de încrederea care are că aceste rămășițe vor fi în cea mal mare parte încasate. ’Ml veți permite ca să revin âră cu cifre și să vă arăt ca acâstă speranță n’are să se în- deplinâscă. Debitul casei domeniale în anul 1872 era de 18 325,441 lei. In anii 1872 până la 1876 s’att încasat 17,478 939 lei. Din rămășițele ce esistaii la 1 lanuariu 1876 de 893,979 lei s’att încasat în 1876 numai 47,477 lei, adică 5 ’/« ^6 las să judecați ce se va mal încasa din rămă- șița de 846,502 lei, remasă neîncasată la 30 Septembre 1876. Debitul casei domeniale în anul 1873 era de 19,182,646 lei. In anii 1873 până la 1876 s’att încasat 18 575,404 lei. Din remășițele ce esistatt la 1 lanuariu 1876 de 764,452 lei s’att încasat în 1876 suma de 157.511 lei, adecă 26°/₀, și au remas neîncasați 607,241 lei. Nu trebue uitat că aceste remășițe sunt încasate de ) juruarie lo < i la un an budgetar care vine îo urma anu- lui 1872 Debitul casei domeniale în anul 187a era de 19,172,741 lei. In anul 1874 până la 1876 s’att încasat 18,003,916 lei. Din remășițele ce esistatr la 1 lanuaritt 1876 de 1,712,611 lei, s'att încasat în 1876 suma de 543.796 lei, adică 46°/₀ și au remas neîncasați 1,168,825 lei. Aceste remășițe sunt numai de doul ani. Este constatat că din 19 miliâne veni- turi domeniale anuale, rămășițele anului al treilea, rămân aprâpe un milion din care abia 1000 lei se pot considera ca în- casabill în cursul fie-căruia din anii ur- mători. Prin urmare vedeți că nu este nici un fel de esagerațiune, ci este adevărata situațiune în care se afla casa domenială. Gând am 4*s c& aci trebue să fie uă deo- sebită atențiune, ca aceste rămășițe să nu aducă uă stare anormală ca aceea a c I rurale, ce am esagerat’ D-lor, vitt la casa rurală. Mi s a «Jis c nu este bine să asvârl temerea că casa ru rală este îu deficit. Dar nu am ce face i facia realitățel. Rimășițele casei rural sunt de 20 miliâne. Chiar D. ministru ;■ nancelor a spus că rămășițele an ! r din urmă sunt bane, și recunosc că uă parte din ele vor fi incasabile; âră cea-ce nu va fi incasabil sunt rămășițele de la 1865 până la 1873 care acele rămășițe însumâi)^ 10 miliâne. Aceste nu se voj incasa nici uă dată, fiind-că pe de uă parte complu rile sunt fârte încurcate, âră pe de alta va fi cu greii de scos acești bani, și chiar dâcă se vor scâte, în tot cașul nu se vor scâte în cursul acestor patru ani. Un singur esemplu va fi de ajuns ca să vedeți cât este de adevărat acâsta. Este un debit al casei rurale de 5,735 688 lei din producte, din care s’a incasat de li 1865 până la 1876 suma de 4,036,873 lei, .* rămas rămășiță 1,698,814 lei, adică 28°/₀ la începutul anului 1876. Din acâstă ră- mășiță s’a încasat îu 1876 abia 46,857 lei. Apoi dâcă se vor mal încasa în fie-care an câte 50,000 lei, fac în 4 ani 200.00¹ lei. Ast-fel din debitul de 1,700.000 lei tot va rămâne neîncasat 1 milion până în 1880, când se termină acâstă afacere. EI bine D-lor prin acâsta am lovit îl casa rurală? Nici de cum am spus uă realitate, și când acâstă realitate ar ti fos; descoperită mal nainte, ar fi fost mal bine căci s’ar fi luat măsuri ca să nu ajungă casa rurală să nu ’șl pâtă plăti, cupânele și obligațiunele eșite la sorți. Astă-ijl, când se duce cine va la casa rurală să i se plătâscă cupânole și obligațiunile eșite la sorți, nu capătă nimic. Apoi D-lor, de ce să mg îușele pe mine și să înșel și pe alții ? Acestea tâte trebuesc să tio cunos cute, fiind-că trebue să luăm măsuri du îndreptare. In adevâr legea indică resurse însă aceste resurse nu sunt Ucide, căci 9 (2lj Februarie 187' ^ONSTUKl'L u^IUul Ai. RuMANtfi decă ar fi Ucide ele ar fi în numv.... în casa rurală. Trebue ca resursele casei să se facă licide, căci alt-fel dormim și dor- mind îngreunăm încă situațiunea. S’a Jis mal departe, că vânzarea moșiilor Statului, trebne să aco- pere acâstă datorie. Dâcă moșiele se vor vinde îo losurl mari saă mici, este alt- ceva. Dar și D. ministru de finance a ve- nit la ceea ce am venit și efi, însă cu a- ccstă deosebire că eti constat că este un deficit de 10,000,000 lei. Aș dori ca să mi se arate că nu este așa; dar nu se va putea arăta, căci este un ce real. Vid la datoria publică. S'a vorbit că eiî am enumerat tdtedato- riile publice, fără să am în privire că s a amorlisat ut parte, șică acâstt datorie nu este atât de mare pe cât am arătat’o. îmi pare răă că in realitate nu este așa. Am spus că datoria publică a acestor 14 ani, dinpreună cn calea ferată Ploescl-Predeal, și cu datoria flotantă de astă-(JI fără bonuri- le rurale este de 619milidne. In adevăr din aceste 619 milidne s’a amortisat până la 1 Ianuarie 1876 suma de 45 milidne; dâră nu trebue uitat, că datoria flotantă este de 56 milidne, la care trebue să mai adăogim 30 milidne ce mal sunt necesare pentru con- struirea liniei ferate Predeal-Ocna, ceea ce face în total ul’datorie de 86 milidne efec- tivi, sâii pe cursul de 80 la sută al efectelor domeniale uă suml de 108 milidne nomi- nali. Dâcă sustragem din aceste 108 mili- dne cifra de 56 milidne, rămân 52 milidne de adăogit la datoria de astădi. Prin urma- re vedeți că daca datoria se scade de uă par- te cu 45 milidne, se sporește de altă parte cu 52 milidne; âtă de ce am avut mare drep- tate de a nu lua în considerațiune scăderea ""lortisărel; căci acâstă scădere se umple prisos prin diferința dintre valuarea e ectivă și nom;nală a împrumu urilor ce sunt de făcut. Ca să vedeți în ce mod am așezat noi a- est capital, vă voiti aminti că calea-fera- ă Bucurescl-Giurgiu care represintă un apital de 11 milidne lei, produce un ve- lit abia de 50,000 lei, ceea ce vrea să stre na avu¹ : vedere de cât reduceri și economii, și în adevăr numai aci se pite face economii raționabile și juste care să nu fie în detri mentul justiției și al țârei Onor. D. Millescu ne <|ice cum, voițl să desființați sub-prefecțil, când acesta este uă instituțiune tradițională la noi’ Tradiționale ’ Apoi de când ? De la înfiin- țarea regulamentului organic (sgomot). Dâr înaintea regulamentului organic vă voiti proba cum erafi organisate sub-pre- fecturele. și veți vedea că nare nici uă a- semânare cu organisarea sub-prefeciure- lor de ^stă-dl. Organisarea snb-prefectu- relor dupe regulament s’a modificat în urma sistemului constituțional, dându-ie și alte atribuțiunl. Dâr ne-a dis onor, preopinent că sub-prefecțil au și atribu- magiatrațl în sensul riguros cum ar fi tre-| nâsce asupra cui lăsăm atribuțiunile de boit să fie, cu tâte acestea, pânfi când uu judecător de pace. vom pune ceva în loc nu putem de o dată j De aceea am propus acel amendament, | a desființa uă instituțiune care are nisce ‘ solicitând de la D-vâstră amânarea discu- i atribuțiunl atât de necesare șiacărorînde țiunel acestei legi pân6 se vor vota legile plinire ar remânea în suspensinne. Ce vi organice, și în special legea relativă laa- se cere a<)I ’ tribuțiunea judecătorilor oe pace. Vi să cere ca din un număr de 160 sub- De în dată ce vom sci asemenea cine sre prefecți să remâuă 60 satt 80, și aceștia să fie judecători de pace atunci ni se va , cu lefuri mărite. înlesni calea de a ne pronunța îa privința M’am interesat fârte mult și pe cât ml desființărel sub-prefecților, alt-fel, am că- dea în un impas pe care 1 vom întâmpina de îndată ce vom ajunge la votarea legel a stat prin putință am luat informațiunl din tâte părțile, din cea mal mare parte a țârei, că sub-prefecturelo fiind uă institu- țiune, ași putea (Jice tradiționale, desfiin- țarea lor ar crea mari dificultăți în centru- rile unde ele există, si acâsta este întâiul inconvenient ce semnales la atențiunea D-vâstră. Al doilea, a se menține numai titlul de sul -prefect și a i se da atribuțiunl de re- judecătorilor. In acâsta consistă amendamentul meii: prin urmare, vS rog, să bine-voițl a- 1 ad- mite. D. P. Ghka. Am luat cu vântul ca săjscs- țin opiniunea comitetului delegaților, și acâsta este datoria mea ca raportor. Două cestiunl s’au aulevat a acâstă A-. ținui de ;udeeătorl de pace, și nu puteți visor administrativ, cred că aci cu toții dunăre după citirea raportului, tea dintâi fi vedem un mal mare inconvenient. Două , este propunerea de a nu se lua în consi- safi trei plășl vor românea fără nici un a- derațiuue conclusiunile raportului, și cea geut al administrațiunel în mijlocul lor; de a doua este propunerea de amânare a când 1 vor căuta în un loc el nu va fia- D-lul Milescu, care primâ()ă pe cea din- să’I desființați până nu se va regula ces- tiunea judecătorilor de plășl; acâstă ca lamitate publică, ca să 4i° «Ș®. acâstă nenorocire, care ne bântuie țâra până as- tă-(JI, căci dâca n’ar fi fost acești sub- prefecțl, n’am fi avut atâte siluiri în ale- săm tot cu aceea de astăzi sad să le-o mal colo, ci la marginea plășel a treia, etc. tâifl și la care numai voifi respunde a- Scifi că no' cu toții suntem animați de cum, reservânduml dreptul de a respunde gerl, atâta arbitrarifi, at .tea ilegalități pe spiritul de economie. Dar aci economia la cestiunea cea-altă când se va resolva care toți le-am desaprobat în unanimitate, s’ar putea face în alt mod. In loc să în- cestiunea amână,reî, și vom veni la discu-I Mal ijice D. Millescu că sub-prefecțil doim aprâpe lâfa sub-prefecților, să’I lă- țiunea generală. sunt și judecători de pace; dâr cum’ lată care sunt argumentele, D-lor depu- Sunt el judecători de pace instituițl prin tați, cari propun amânarea. Mal întâia voifi , uă anume lege ’ Nu. EI sunt judecători de .face observațiunea că propunerea de amâ- ocasiune, li s’a dat atrbuțiunoa de jnde- nare este târdie, și prea bine a onor, cătorl de pace ârășl din causă de exi- nostru președinte, că, avem ,ca să dic așa, genți de economie. Așa dâr vedeți că a- în privința acâsta, autoritatea lucrului ju- câstă atri uțiune nu s’a dat prin uă a- decat; căci la începutul ședinței s’adiscutat nume lege, într’un mod definitiv, ci de o- dâca trebue să se ia în discuțiune astă-iJI casiune și provisorifi. Prin urmare nici acest projept de lege care este pus le or- acesta nu este un argument care se pâtă dinea idilei de mal multe 4il«, și Camera ¹ milita în favâres amânării. a încuviințat să se ia în discuțiune în țe Putem fârte bine să înlocuim institu- dința de astă-ijl. țiunea sab-prefecților cu judecători de Este uă subtilitate de a se reveni asu- pace, căci acâsta nu sHhesce întru nimic pra unul vot dat, dâr, fiind-că s’a deschis interesul justiției. discuțiunea asupra amânării printr’un Am ijis, D lor, că avem un project de mijloc subtil, să vedem acum cari sunt lege pentru organisarea judecătorâscă argumentele ce se aduc în privința aces care în curând va veni în discuțiunea Ca tel amânări, căal înțelegeți bine, D-lor7 mereT, și atunci vom statornici atribuțiu- că comitetul delegaților, când a studiat nile judecătorilor de pace Dâr acum fiind acest project de lege, l’a studiat eu tâtă că sub-prefecți afi acâstă atribuțiune de maturitatea, a avut în vedere tâte objec- judecători de pace dată lor într’un mod țiunele care s’ar putea ridics în contra a- eventual, voesce D. Millescu ca acâsta să cești lucrări, le-a pus ’nainte, și le-a dis- le constituie un drept și să supui e la pla- cutat, și dâca ar fi v6<|ut un motiv de a- tă de contribuțiunl uă populațiune de pe- mânare, ne apărat că comitetul delegați- ste 4 miliâne de locuitori? Căci tâtă po- lor l’ar fi pus în vederea Camerei. D-lor, pulațiunea rurală și nu numai populațiu- nu este nici un argument care să milite- nea rurală, dâr și proprietarii mari și posibile, și că din acâsta ar resulta uă economie dupe care alergăm cu toții în starea în care ne găsim, numai atuncea am primit să vă presint projectul. Acum ijici ți că trebue mal întâiu să votăm legea co- . ______ „ munală. EI 1 âtă ce n’am putut să înțeleg veder. de economie, cât și din punctul de tîi, căci cu sgomot nu putem face nimica eii. ScițI, D-lor, ce m’a convins pe mine ca vedere al de .ueuiralisării, am fost pentru । D-lor, să cere amânare,, și uă amânare să fac acâsta lege? Tocmai prefacerea ie •- s-i^rxfg-ților Pâie că reie nedeterminată. le d- care a vorbit o . r D. P. Ghica să l'Avocr, Pânf o fie unele, și chiar 161$ fârte adevărate, canale gel comunale ’ml-a dat convicțiuni - = - ; r. ‘ Die w sub-prefecțil. ast-fel c un sunt astă-dl, or ba încă am aucjit năpoce d^ând că âme- mal însemnâij * nimic ; peutru ce ? Pentru D G. A or 58; ' Pene se va vot. legea că legea corn -lă care îu curâr are nil sunt astă-tji scultenicil susprefecților .; munale, jude^âpă, judecătorâscă, și tâte vi se presiute„conține principiul descen- Dâr tot de uă-dată vg anunț că am primit ᵥde-l-slte legi, relative la atribuțiunele ₍ • • - ... vie-l-slte legi, relative la atribuțiunele trahsărel și autonomiei comunei. ! , vir- de prin district-, uă mulțime de plângeri tn contra acestei mfisure, nu numai de la proprietari mari și mici, der chiar de la țăranii, și 'â citeij pe unul care este cu- noscnt și considerat de toți ac ' j care e rafi representantl în Divanul ad-hoc, căci acel țăran a fost atunci și în mal țulte rânduri deputat al colegiului al patrulea pe care le aveau subprefecțiî. Apoi înțe- legeți D-vâstre că și votarea budgetului uă amânați tot peufi atuncea ? Dâcă inten- ționea D-vâstre este să mergeți tot cu budgetul împov *ător de astă-ijl penă a- tuncea apoi vă înțeleg, ansă dâcă nu este tutea acestei legi comuna nu mal are n ic i face cu puterea centrală, tutela cari se osercita până astă-iJI asupra comunelor de către puterea centralăîncetâsă. La cine tn c sselesatribuțiunl ? Căci ele trebue să trâcăla cine-va. Trec la județ, care în ra porturile lui cu puterea centrală rămâne cn desăvârșire independent, afară de atri rțiunije acelea cari privesc la interesul general, la unitatea Statului. E'ă princi- piile cari s’afi pus an iraea comunală și acesta intențiunea D-vâstrc, apoi etă care sunt faptele. Prin suprimarea subprefec- din Râmnicul-Vâlcea, este D StamateBu ilor avem uă econ ? . ■« le 5( .000 ;. durescu D-sa ijice că lumea este spăiman Renunțați la densa? tată andini de acesta mfisură, dice că vom țjă vor-, Rer.unțăm r ‘ sa va lăsa țâra în chaos. și ne citâdă prover- ta leg '. bul: reu cu r#0. dâr mal rtii fără răii,. i D. C Bobeicn. D. Sturdza ce d:. o es- UA voce. Propagandă făcută de dapcil. i pᵣₑ acâstă renunțare D. Gr. Berendei. Toți >pcii sunt D. G. Vernescu. D-lor, deca voi ți să । în cea județână. EI bine, când avem aceste legi, când j comuna și județul nu mal au afa;--; pu- terea centrală, acești intermediari cari e raft între guvern și comune, numalaftnic uă rațiune de a 6^ Apoi dâcă este așa și dâcă acâstă Dge comunală are să se vo votede, cum invocați tocmai acea lege co- munală ? D. CantiV oda o, e urmă să vor bim așa. D. G Vernetcu. •. r cirea >f fîfi ascultat de D-vâstră. Voci Ba cu mare a’entwne D. G. Vernescu. Și dec' ”'dțl, voi* "■ nunța la cuvânt. Voci Nu. nu , conținu D. G. Vernescu. D-lor, de când am inst pe banca ministerială am oerdut deprin- derea de a vorbi, și vfi rog • . fiți mal io dulgenți cu mine Așa dâră, â^ă un motiv puternic care mă silesce să primesc acâstă urganisare a țâ- rei în privința admioistrațiunel. Efi însă văd că D-vâstră credeți că după lege? care esistă astă-<|L este necesarifi ca ad ministrațiunea să Ce organisată așa cum e u: ‘sil¹ prf- .-țf jr : să fie.Ies D. G. Vernescu. D-lor, dcc| voiți să sce hoți (sgomot amânați votarea acesjel legi până dupe D. C Fleva. D Budureo'."i - arendaș .tarea legii comunale, atuncea înțeleg că mare. voiti să remânețl în privința administra- D ministru dg interne, D. FLva țiuni! și a sqbprefecților actuali în situa- șice că D. Budurescu o arendaș mare și țiunea în care vă găsiți astă $1, căci nu de aceea vorbesce așa. Apoi, nu am u trebue să ne amăgim în privința acâsta. ‘ea : cn. Onor. D. Oantiliijice: cum «JicetI D-v., că subprefecțil sunt răi; până se vor vota cele-l-alte legi. Ett sein dâr sunt și.prefecțl rel, și judecători răi, că dâcă ar fi ministrul de finance aci, ar prin unnpre să desființăm tot. D-lor s-pune că 500 000 lei adăogațl în budget, când desființăm ce a trebue să seim v , seu economisiți, este un lucru înseninător punem în loc. In situațiunea de a conomie. e ¹ curagi" 1 ci . .ei D-lor, i iciti că de la început s’att n- ese. dieat multe protest c otra ființăre! MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 945 ¹ (21) Februarie 1877 părțițT de comună și vice-versa. Eh, D lor, am on >re a spune că vă Înșelați, trebue să despărțim cu desăvârșire legea comu- nală de legea administrativă. Dâră, D-v. •jicețl sunt atâtea atribuțiunl cart se e- sercitafi până acum de sub-prefecțl, de pu- terea administrativă, și cui dațl aceste a- țribuțiunl ? Ați făcut lege pentru acâsta⁹ Etă nă întrebare importantă la care trebue să răspund. D-lor, ântâiii, aș voi să întreb pe fio-care din D-vâstră datn-v’ațl socotâlă de ceea ce esistă în acâstă țâ»ă ? Avem uă lege noi care să organisese și să regulese acest serviciu ? Afară de regulamentul organic, acest nenorocit regulament organic adus, în țâră de străini, împlântat atunci prea de timpuria în acâstă țâră, avem uă altă lege organică de administrațiune, speci- ficând atribuțiunile sub-prefecților? Gă- siți atribuțiunile prefecților unde-va? Nu nicăirea. Acâsta e nenorocirea mare, și de aceea sub-prefecțiî cart cutrieră aceste co- mune fac nenorocirea lor, cum (Jicâiî adf- nâorl unii domni deputațl, el fac din ca- pul lor, saC din capul prefectului, tot ceea ce fac; și acâsta pentru că nu este uălege care să determine competința și atribuțiu- rile lor. Etă, D-lor, cum trebue să vedem acâstă situațiune. Dâră acum nu voii! tăgădui că sunt câte-va legi speciale care prevăd âre- cart atribuțiunl într’un mod special peu- ru acești funcționari. Sunt asemenea legi cari le dă atribuțiunl judecătoresc!, dâră mal trebue âre să vorbim de aceste legi și de acestă nefericire ce este în acâstă țeră, unde Constituțiunea proclamă că pu- terea judecătorâscă este despărțită de pu- terea administrativă, și unde noi avem în tâtă țâra, și când (21) Februarie 1877 sarea justiției’ SuițI, D-lor, că desființa- acestei idei era cheltuiala cea mare bud-' voiă espune lucrările respective ale comi- rea judecătorilor de pace, a sub-prefecți- getară. Acâsta a poprit pucin pe D. Stă- siunel delegaților Secțiunea 1, prin amendamentul D-lul lor de astă1 să vă depun re- sultatul lucrărilor respective ale comisi- uuel delegaților, cu uu concept al acestui Pantazi Ghica, propune ca, la art. 77, ₙ»ă „atribuțiunile Secțiunea III, prin amendamentul D-lul Grigorescu, „să se suoripie cutiuțele de „rnâșe" la art. 77. Secțiunea IV nu propune nici ■: mod? ficare. Secțiunea V a obligat pe subsemnatul, delegatul s&fi, a susține în comisiune ca „medicițt primari de districte să fie retri- buițl și pendințl de ministerul de interne.* Secțiunea VI nu propune nici uă modi- ficare. Secțiunea VII propune „Serviciul sa- nitar să fie cu totul în sarcina județelor, dispensându se budgetul Statului, âră doc- torii primari să fie recomandați și confir- mați de ministru și atârnați de ministru în cât privesce atribuțiunile pendinte de aceste. Prin urmare, revisoril ce re pr • pun, să se suprime/ Etă și lucrările cojnisiuac: delegați]-,'- pe articole: La art. 10. — Comisiunearespinge su- primarea ajutorului referendarulul, pro- pusă de majoritatea secțiunel II, luându- se în considerațiune că: a) Pe d oparte lucrările statistice sunt lucrări de cifre amărunt», constituind ta- blouri diverse și multiple, prin urmare, este uă lucrare ce reclamă timp mnlt și mare esaclitate, și b) Pe d’altă parte că referendarul sta- tistic devine, după budget, tot-d’nă-dată și secretarul consiliului medical superior; ocupațiune care este cu totul de altă cate- gorie de cât cea statistică, și reclamă și acâsta asemenea mult timp. La ultimul aliniat, art. 2- înființarea revisorilor serviciului sanitar eate res- pinsă în parte de secțiunea VII, de a că rel opiniune este și comisiunea, fiind că acâsta susține art. 31 din lege. La art. 29. — Comisiunea admite ac-; modificare. La art. 30.—Comisiunea respinge acâstă modificare și manține art. 30 din lege, fiind de opiniunea secțiunel V. La art. 31. — Se respinge și se man- ține art. 31 din lege, precum pare a pro- pune și secțiunea II, dând acâstă secțiune numai „atribuțiunile medicilor" primari de județe îo sarcina județelor, âră nu și subordonarea lor consiliilor județâne. La alin. 3 art. 31. — Se admite cu a- dăogirea să se <)ică „născuțl români saă naturalisațl/ La alin 4, art. 31. Comisiunea rtr 9 (21) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂN1E1 947 pinge supr rea și manține .^.lucțiunea din lege. La art. 32. Se respinge modificarea propusă prin project, și se manține art. 32 din lege. La alin, f, art. 34. La art. 3. La alin 2, art. 63, și la art. 67. — Se admit modi- ficările. La art. 67. — So cu —udificn- ținne de a se suprima tăcerile „și în urbe." La ultimul aliniat art. 82. — Se ad- mite modificarea cu adăogire „sau elevii n imatriculațl în scdla de farmacie." La ultimul aliniat, art. 101, și la art 112. — Se admit m dificările. Acestea sunt modificările făcute de co- nisiunea delegaților secțiunilor asupra proiectului de lege pentru modificarea unor articole din legea sanitară din anul 1874. Comisiunea a lucrat cu cinci mem- bri, opinând în unanimitate. Douimembri . Lst presențf la desbaterî Domnilor deputațl, Sunt departe d’a voi să critic gradul de cultură al parsânelor în genere cari con- stitue consiliurile județene, și mai departe d’a pretinde ca măcar unele dintr'ânsele s’ar dirige în afacerile lor județene mai mult din interes privat de cât din interes public, departe de mine asemenea ideă. Dâră, D-lor deputațl, cred că veți fi de acord cu mine când, cunoscând că ne a- flăm între timpi de transițiune, voitt sus- ține că n’a sosit încă timpul în care inte- ligența să fie subordonată direcțiunel ab- solute a acelor consiliurl; — din contra, D-lor deputațl, cu tdtă încrederea ce tre- bue să avem în acei bărbați consiliari, es- periența din timpi proximi trecuți și din presinte, dâcă nu ne obligă, cel pucin ne îndemnă serios a lăsa încă âre-care timp pe medicii primari de districte pendințl întru tdte numai de guvern, numai de mi- nisterul de interne, ca dânșii pe de uă parte să se afle sub uă egidă sigură, mo- rală, âră pe de alia, tocmai de sub acest scut moral, să pdtă represinti cu succes pe guvern, să pdtă impune cu succes atât în ceea ce privesce esercitarea serviciului sanDar penibil și delicat, cât și îo ceea ce privesce cultura în genere, pe care dânșii, alături cu prefecții și secundați de profesori, fie-care în cercul sâtt, ca per- sdne morale superidre, să o întindă cu eficacitate și prin părțile periferice ale țârei. Vâ rog, D lor deputațl, să pil.,ți «ceste <|ise cum sunt ele traduse de bunul simț pentru binele comun, să nu le perver- tiți înțelesul luându-le de critică sari alt- fel; să mă credeți, n’am voit a face vre-uă alusiune asupra cui-va. Bunul D vdstră simț nobil să cugete asupra lucrului, și să decidă cu maturitate asupra acestei cestiunl delicate de cultură Din numerdse tabele statistice elaborate din diferite puncturi de vedere pe mal mulțf ani, de esperimentatul dr. în medicină 1. Po- lizu, fost secretar, mulți ani, al consiliului medical superior, resultă pânâ la evidență că unde esistă instrucțiune și un servic iii sanitar bine organisat, acolo asist a și lon- ¹ givitate. D-lor deputăț; diu fisele ta&eîc stuiis ■ iice se constată ceea ce și D-v. mal toți cunâscețl din proprie esperiență —că is- ralițil posedă uă instrucțiune mal întinsă și mal generală și uălongivitatemal mare de cât Românii în România, cu alte cu- vinte că și cl sele inferidre israelite sunt mal instruite de cât cele române, și că în proporțiune, nascerile la dânșl sunt mal numerdse de cât la Români, âră mortali- tatea mal mare la aceștia de cât L 18 raeliți. D vdstră, D-lor deputațl, ați susținut pe cât se pdte primul factor al longivitățiT, in- strucțiunea, adică ați votat propunerile fă- cute de ministerul cultelor pentru îmbună- , Lățirea și întinderea instrucțiune! publice și sunt sigur că nu vă veți arăta mal pu- I țin setoșl întru ceea ce privesce și cel alt %*tor al longivitățel, uă organisare înțe । lâptă a serviciului sanitar, căci numai prin ; conlucrarea acestor doui factori va resulta ajungerea la ținta dorită, la longivitate. Vă rog dâră, D lor deputațl, să respin- geți propunerea ca medici primari al dis- trictelor, „acel bărbați erudițl și destul de 'încercați" să fie subordonați consiliurilor județene, și să votați projectul de lege pen- tru modificarea unor articole din legea sa uitară, ast-fel precum el este elaborat de comisiunea delegaților D-v. Etă projectul de lege pentru modificarea unor articole din legea sanitară, precum este elaborat de comisiune: Itimnl alin. trf. 29 se me-.ifică precum urmâză Pentru medicii m ' us numiți de peste Milcov, concursul se va ține la Iași, ârășl de două ori pe an. Juriul va fi compus de un delegat al consiliului medical superior, de profesorul de medicină legală d§ la U- niversitatea din Iași și de 3 medici pri- mari al epitrop'tl St Spiridon din Iași. Alin. 3 art. 31 se modifică precum ur- mâijă; Se admit în funcțiuni de medici primari de județe numai doctori în medicină năs- cuțl români saft naturalisațl, cari aii eser- sat medicina cel puțin doi ani în țâră, sau cari aii ocupat cel puțin un an o funcțiune de medic de urbe de medic de plasă, de medic de spital, satt de medic militari - Nu se însumâijă în acest termen servicie- le făcute înaintea dobândirel gradului de doctor îu medicină. Alin. art. 34 se modifică precum ur- mâ<)ă Visitâdlă, cel puțin uă dată pe anQ/tâte comunele din raionul său. Art. 39 din lege se modifică precum ur- mâ<}ă : Medicul de plasă face, în raionul săă, lucrările medico-legale, la cari este chift- mat de către procurori, judecătorl-instruc- torl, safi de către subprefecțl. Alin. 2 art. 63 se modifică precum ur mâijă Ministrul are dreptul d’a inspecta spi- talele acestor administrații îo persbnă safî prin delegații săi Ar 67 din,lege ' modifică precum nr mâijă . Consiliu . ledical superior va visita uă dată pe an stabilimentelesanitaredin țâră prin unul sau mal mulți din membrii săi, și va face raportul său către ministerul de interne asupra stărel acelor așezăminte și a îmbunătițirilor de introdus. Art. 77 din lege se modifică precum ur- medă: Ori cine va esercita medicina farmacia și veterinăria. precum și mica chirurgie, în contra prescripținnilor de mal sus, se va pedepsi eu amenda de la'100 penă la 1000 lei, satt cu închisbre corecțională de laț] 7 dile penâ la 6 luni. Mâșele și chirurgi care vor contraveni presintel legi, vor fi pasibil uă amendă de la 25 până la 250 lei. și de închisdre ^corecțională de la 10 penă la 4 luni. Se adaogă din no0 la finele ultimului alin. art. 82: La aceeași amendă vor fi supuși farma- ciști dirigințl, cari vor admite în farmaciile lor armaeiștl sari asistenți fără titluri re- cunoscute în țâră satt elevi cari nu sunt matriculațl la șcdla de farmacie. Se adaogă la finele ultimului alin. art. 101 Cel cari vor contraveni acestor prescrip- țiunl sunt pasibilei de penalitățile prevă- zute prin art 82. Art. 112 se modifică precurm urmâză : Pentru strămutarea așezămintelor insa- lubre deja esistente. cari no se află în con dițiunib prescrise în regulamentul ce se va elabora pe basa presantei legi, se va a- corda un termen de 3 ani pentru comunele urbane, și de 8 ani pentru comunele rura- le de la promulgarea legi d« față modi- ficată, cu escepția Zalhanalelor așeZate îo clasa 3, pentru cari se acordă up termen de 3 ani. Raportor f Dr. < PROJECT DE LEGE pentru modificarea unor articole din legea sanitară publicată prin Monito- rul oficial No 131, din anul 1874. Art 10 din lege se modifică precum ur mâZă Direcțiunea serviciului sanitar se com- pune de 1 Director general, 948 MbNlTORLL OFICIAL aL KumANIEi - (21) Februarie 1877 2 Revisorl, 1 Secretar al consiliului medical supe- rior, care va fi și referent statislic medical: 1 Cap de cancelarie; l Cap de oficia , 1 Adjutor al referentului statistic 1 Arhivar și registratore, 3 Copiști; 1 Camerier; 2 Dorobanți. Se adiogă din noii, la finele ultimului aliniat de sub art. 11 din lege Revisonl serviciului sanitar sunt subor- dinul directorelul general al serviciulnl sanitar.—Uu regulament special va deter- mina atribuțiile lor. Ultimul aliniat de sub art. 29 se modi- fică precum urmară Pentru medicii mal sus numiți de peste Mile >v, concursul se va ține în Iași, ârășl de doufl ori pe an. Juriul va fi compus de un delegat al consiliului medical superior, de profesorul de medicină legală de la U- uiversitatea din lași, și de trei medici pri- mari al epi tropul St. Spiridon din Iași. Art. 30 din lege se modifică precum ur- mârjă: Medicul primar al județului este capul serviciului sanitar de district, depinde de consiliul general ,al județului, și este su- pus controlului direcțiunei generale a ser- viciului sanitar și a consiliului medical superior. Art. 31. din lege se modifică precum ur- mc<|ă ’ Medicii primari de districte se numesc de consiliul general al județului, în urma unui concurs depus după modul precjsat la art. 29. Al douilea aliniat de sub art 31 se su- primă fi se înlocuesci» Actualii medici primari de districte vor trece din serviciul Statului în serviciul districtelor, reținerile din apuutamentele lor se vor vărsa, ca și în trecut, la casa comitetului pensiunilor, spre a li se man- ține drepturile câștigate deja la pensie. Aliniatul 3 de sub Art 31 se modifică precum urmeijă : Se admit în funcțiunile de m«dicl pri- mari de județe numai doctori în medicină domăul cari au esersat medicina cel puțin doul ani în țeră, sa ii cari afi ocusat cel puțin un an uăfuncț une de medic 'eurbe. de medic de plasă, de medic de spital, sau ca medic militar.— Nu se însumâZă în a* cest termen serviciele făcute înaintea do- bândirel gradului de doctor în medicină. Aliniatul 4 de sub art. 31 se suprimă. Art. 32 se modifică precum urm&jă Medicul primar controlași ptiveghia căci aș ti putut să vă aduc mal multe sta- tistice de medicii de plășl care se găsesc în județe, și ați li vă lut că nu tâte județele »& medici de plășl. Dăca este vorba să realisăm economii, să facem ast-fel ca economia să fie în ade- văr, eră nu uă ilusiune. Căci ce se face prin acest project ? Se ia medicii primari din sarcina Statului și se pune în sarcina județelor, și pe altă parte se creasă prin acest project noul sarciue asupra Statului, eăd se înființâsă revisorl, se înființâsă un secretar al consiliului medical, care va fi și referendac statistic al consiliului, se înființiujă adjutor al referendarulul statis- tic, și tâte aceste posturi nu sunt de cât noul sarcini pentru Stat ? Apoi revisoril aceia nu ad să se găsâscă așa lesne cum erele D. Vuliurescu căci nimeni nu se va face dorobanț să alerge în tâtă țâra ca să facă revisiunile acelea numai pe lâfa ce înființați D-vâstră aci. Medicii primail nu vor părăsi clientela lor pentru acel sala- riu. Prin urmare, revisoril aceștia și se- cretarul consiliului și adjutorul referen- darulul statistic ar fi, după mine, uă sine- cură impovărătâre în starea în care segă- aesce aslă-dl tesaurul nostru. Pentru aceste cuvinte, sunt de opiniune să se ia în considerațiune projectul de le- ge al comitetului delegaților. D. X. Forcnlescu. D lor, ca să nu ne perdem timpul, efl voi fi vorbi pucin, spre a arăta că economia ce se face de comisiu- ne este reală, iar nu aparinte, cum s a , j| ,al" aⁿul ,R⁷⁷ tițl de județ ? dre. nu sunt și el doctori de D-uit Aibescu Nicola Moscu Nicolae la f cultatea din Paris ? Li județul nostru । Peleu Gheorghe, bachelarie Petrache Mus’ este un doctor de la uă facultate din Ger- tacov Grigore, Ghica ldn, Florescu Grigo' mania, și altul de la facultatea din Paris, re, Donescu Costache, Cămărășescu Nico’ și unul și altul sunt buni. Pe care 1 veți lae, Orbescu Petre, Lehliu Dimitrie, Zosi da afară? Orei ne aflăm îu stricta necesi- ma Grigore, Moscu Grigore, Marghiloman tate de a da uă serie din acești âmenl a fa- lân, Stoica Ștefan, colonel, Constantin Au- ră. Pe care din du >1 veți da afară ? Este ton, Constantin Toma , Papadopol C. Ion, dureros și peutr i unii și pentru altul. Boerescu Vasile, Cantacuzino Grigore Deră pentru că suntem pușlîu acâstă tris- Gheorghe , Zosima lordache. Dimitrescu tă necesitate trebue cel pucin să fim con- lanache, PetrovicI Scarlat S., Algiu ldn, tă necesitate trebue cel pucin să fim con- j socințl în privința principiului de discen-i locotenent-colonel. tralisare; să dicem dăm județului drep- tul ca el să priveghose și să numâssă pe doctori, nu numai pentru viitor, ci chiar și pentru actualitate. Ou acâsta ne-am mân- gâia că cel pucin am fi coneecințl cu sis temi de descenlralisare. Decă s’ar întâmpla ca medicii județului să nu fie doctori, ci numai licențiațl, și cel plătiți de Stat să fie doctori îa medici- nă, atunci înțeleg tă dăm preferință celor Listi de personele Jigibiie l.i beuu.1, mn ju dețul Teleorman, pe anul 1877. D-nii Mihail Plopânu, Eraci ie Dumba Mihail Xenu, Constantin Butculescn, co- Ionel I. Gigârtu , Gg. Scărlătescu, lorgu Gg. Cantacuzino Mihail Pancu , Ștefan Bagi Pândele, Ldn lantacuzino, Grigorie Cantacuzino, Anton Berendel, Nicolae But- culeseu, Dimitrie Berendel, Costache A. Snțu, colonel P. Zăgănescu, Dimitrie Bă cu doctoratul; dâră în cașul cel-alt, când -------------- - — •_ suntem puși în trista necesitate să dăm dulescu căpitan ldn Vlădoianu Nicolae 9/21) Februarie 18' MONITORUL OFICIAT Al JMANL8J <53 peotru obiectele deteriorituide. incendiul întâmplat imprimeriei îo amil 1874; Au.5. La cascând autreprenoerleuu.se va conforma contragt.nlul, va perde garanția în protitulStatuWT,'fVă" râ'ddhsul să pâtă facă proces Statuluroțcace mi va ti. ținut a ’l pune îo întărdiere) nici să-ai băi recurs la vre uă protecținna străină : Art. 6. Pentru îndeplinirea,’ ^.ᵤdițiu...- lor contractului antreprenorul va depune ca garanție 10 la % din suma ce va re- suit i la licitațiune în numerar¹ satt recte garantate de Stat.se 'pune ît vederea concurenților art. 40 —57. din le- gea enmptabilîtățeT și art. ’IS 27 și 39 din legea timbrului. Nd. 101 1877,'Ianuarie 1 — Indioa de 4 l^artitt, 1877, la orele dou după amâdl se va ține licitațiune cu ofer- te sigilate în cancelaria acestei direcțiuni din hotelul Serban-Vodă pentrif darea în întreprindere.a aprovisionărgj Imprimeriei cu-obiectele următbre : , 6 regale, pentru pus case de cuL . .iUre desfundate numai cu câte uă cutie.' mică; 20 si furi foliurl, îo lungime de. 75 cen- timetre. lățime 55 centimetre}, 25 șifurl foliarl în lungime' A» 50 timetre lățime 38 centimetre; 40 șifurl foliare ln lungime 37 cen- timetre, lățime 32 centimetre; 100 șifurl de colbue, îu lungime^de 63 centimetre, lățime 15 centimetre;. 25 fundamente, în lungime de un mptrn și 10 centimetre. lățimea 76 centimetre; 20 fundamentă în lungime de 95 .c,en,- timetre, lățime 63 centimetre; 25 fundamente. în lungime., de, 70 peu- timetrej lățime 55 cewTmetre. " . . , Doritorii cari vor voi a,concura,ₜpentrii a fi admiși la licitațiune , goi depune uă garanție, provișorie de lei 150,“ In. numerar satt efecte garantate de Șțaț, âră CQBtrac-î tul se va încheia d.upb'aprbbșre^i licitațiu- nef de minister, cu,condițiunile următbre: Art. 1 Regalele șr^undamontele vor fi confecționate diii lemn de brad uscat, drep- tș și fără noduri. după mq?Guri¹" ce se ivOr arăta de șeful atelierilor Art. 2. Șifurile vor fi confecționate din lemn de anin satt stejar uscat, drepte și fără noduri, duptt'modelele ce-se vor arttla de șeful atelierilor. ₗ₍, Ari. 3. Predarei acestor .obiecte seva face de antreprenori la magasia imprime- riei,-cel mult peste două luni de la .orimi- rea contractului. Art. 4. Constatarea cantitățel și conlec- ționărel acestor obiect-, se' va face de di- rectorelu imprimeriei împreună cu șeful de ateliere și faciă cu antreprenorul sau delegatul săti prin încheerea unul proces verbal. îu basa căruia numai se va libera antreprenorului costul din fondul reservat dat de societatea Dacia, - lespjgi,’ i- Zădăucemi, colonel Rmlir Golescu, colonel Victor. Grețâ.iu Chrislac.be Rădpl, colonel G Manii, Ar. n Fl’oriîiu, Dimitrțe Stefano- polu, lân CrețânU, Mihâil C A Șuțu, Ște- fan Bellu , Alexandtn .Nz Racotă , Ibn N Racotă , 'onstaHlin N Racoț-i. Vasilo N Racotă, Mitiail C. Rămjueenu, Constantin ininoșanu. Saya ’ l«ânu . e ei cibue 1 Sunai, comuna Suceva, p'e anul 1877 D-nil Agioglu.Alexandru, DiaconovicI Ibn, Ghițescu Gh Teodor, Grecânu Al., doctor., Ghi.țescu Cost. Teodor, Grncânu lorgu, Millo Alecu, Morțun Emanoil, Pră- jescu lancu , Stamati Vasile, Softa Petru, Stamati Dimitrie, Singurof'Nicolae, Fo- rescu Vasile. fjfT I i xrf% bIt J Direcția imprimeriei Statutul. iu ijiua de 3 Martie 1877, la oreiu 2 după araâdă. seva ținelicitațiune enoferte sigilate în cancelaria ncoslel direcțiuni lin hotelul Șerbau-Vodă. pentru darea în întreprindere a aprovisionăref imprime- riei cn obiectele următbre: 8Ț . 250 chilograme linii de alamă tăiate sistematic de la mărimea nnuT nomparel ('/„ dintr’un qnadrat) până la 15 coa- drațl; 92 perechi diferite colțuri; 2 garnituri matrițe, una drâptă Ș i Art. 2. Garniturile de matrițe vor ficdn-l fecționate din arau ă de cea mal bună ca- litate și literile vor fi săpate într’ânsele curat, întocmai după modelările ce se vor arăta de șeful atelierelor; > d Art 3. Predarea acestor obiecte se va face de antroprenore la magasia imprime- riei, cel mult peste două luni de la pri- mirea contractului; Alt. 4. Constatarea calitățel și cantită- el acestor obiecte se va face de directo- ele imprimeriei împreună cu șeful de a- teliere, și fată cu antreprenorele satt dele- gatul s6Q, prin îriche-rea uuul proces-ver- bal. în basa cărui i numai se va libera an- trrpren-'Milul c .tul, din fondul re^rvat dat de societatea Dacia ca despăgubire pentru objecteR deteriorate, de incendiul întâmplat ia imprimeria imupiil 1874. Art. 5. La cas când .mlrepremirul'țiiU $e va conforma contrariului, va.perde garan- ția în profitul-StătuluI, fără ca deosnJ să pblă f-vcA lprocoi Slatul-uI (care nu va fi ți- nut a ’l pune îo întânjiere) n;d să aibă xe- curs la vre. uă protecțmne străină. Ari 6. Pentru îndeplinirea condițiuni lor contraoțuloli antreprenorul va depnne ca garanție 10 la sută din șuma.ce. yz re- sulta laijjcit-ațiunțe-în numerar sau efeclt garantate de Stat. . Pe lângA^cește condițiuni, se.p»m« în vederea concurenților art 4Q—.57 din le- gea comptabilitâțel și art. 18 27 i 39 din legea timbrului. No 101. 1877, uann 1 oua , Efoi alelorțiv dioa de 23 Februarie. Ia orei 9 di diminâță, se va ține licitațiune la eforie, în BucurescI. strada Colțul No 38. peiitru arendarea proprietăților casei snifalelor, înserate deja în Monitorul oficidl No 8 .di ti 1877, și cale se publică din nutt. Arendarea se face pe cinei și ’2 --- 1 --- ---(50 l 5 3 15 I 5 -Î78 1 10 • 40 2 2i 1 10 . 1 15 75 2 8'. 1 43 1 25 7 50 3 75 1 87 1 3f 9 45 4 7: 2 36 > ■ 1, 45 1 1 60 5 8b 2 90 ft * 1 55 - 13 95 ,< 6 97 3 48 10 1 65 • 16 50 8 25 4 12 .iu 11 1 80 19 80 -9 90 4 95 12 1 95 23 40 .1 70 5 85 ^13 2 1 27 30 13 65 Ol CO J4 2 25 31 50 15 7.' 37 -1 15 9 40 36 --- 18 --- v --- ,’:H6 9 60 4I 60 20 80 10 40 17 9! 80 47 60 23 80 11 90 18 3 --- .54 --- 27 --- 13 50 19 3 20 60 80 30 io 15 20 20 3 40 68 --- 34 --- 17 - 21 3 60 75 60 37 8( 16 90 22 3 8'1 83 -O 41 8C 20 90 23 4 --- 92 --- 46 23 - 24 ill 4- -zO 100 80 ,50 40 25 20 ■ 4 40 110 5; 27 50 ' Obsercațiuni . I) . Prin arbori de 1 clasă se înțele tâte varietățile sau spadele de stejar, uim, frasin și nuc. 2) . Prin a 2 clasă se înțelege tâte esen- țele reșinâse, brad) fag’, carpen, arțar, palten, jugastru, teifi, arbori fructiferi și cornul. 3) . Prin a 3 clasă se înțelege tâte cele alte esențe. 4) . Dâcă tăerea arborilor va fi din reser- ve amenda va fi dublă tarifel. 5) . Tăindu-se ramurile sau causândti- 9 (21) Februarie 1877 dOMTOKLL VFICIAL AL R0.‘4aN1EI <957 dinlr’ânsele în tot cursul anului, dâcă pă- durea ar fi pusă îu esplbtare. La cas când eforia ar voi să însămân- țeze aceste poenl, livedl safi ochiuri, a- rendașul nu pdto avea drept de cereri de despăgubiri Dreptul de pășunarea vitelor prin pă- dure, dreptul de ghindă, jir, colțarl și alte fructe pădurescl, sunt ale arendașului pe locurile unde pădurea a trecut etatea de 15 an! Stricăciunea causală prin pășune în lo- curile oprite se va estima conform obser- vărel No. 6 din tarifă, fiind supus aren- dașul la despăgubire, țfără judecată ca și în cașul prevăzut la art. 36 și art. 37. Art 42. Când se va promulga codul fo- restier, eforia este în drept a face modifi- cările necesarie fără veri uă pretențiune din partea arendașului. Art. 43. Proprietățile eforiei, unde em- baticurile se obicluuia a se strânge de a- rendașul moșiei, sevorstrînge și de acum înainte tot de dânsul,—întru cât ele nu vor fi răscumpărate,—conform cu titlurile em- baticarilor. Art 44. Dâcă embalicurile d cari pro- fită arendașul se vor desființa șart reseum- păra în durata acestui contract, conform legel, arendașul va fi scăzut pe fie-care tri- mestru din arenda anuală cu uă samă e- gală cu valârea dreptului de en.batie ce va ptrde. Art. 45. Acest scăijământ se va opera la cel ântâin au ce va nrma eliberarea ac- tului după care se va face desființarea șart răscumpărarea. Art. 46 Arendașii su dânsele. In cas contrarii* va raporta pe da’.ă e- foriel, făcând, în : cela-șl timp, a lor recla- raațiune de respingere la autoritatea dis- trictului. îndată după intrarea în posesiune a mo- șiei, arendașul va fi detor a da eforiei re- lațiunl detailate și pe a sa răspundere de numărul embaticarilor de pe proprietatea ce i se arendâză. de titlurile și dreptu- rile lor. Art. 47. Venitul bâlciurilor și târguri- lor privesc pe sâma proprietăț:! și aren- dașul va profita de dânsul în condițiunile regulate de guvern, șt plătind de la sine ori ce taxe puse asupră-le. Sub nici un pretext arendașul nu se pâte opune la des- chiderea șart formarea bâlciurilor safi târ- gurilor Art 48 Arendașii, sunt dâtoil a între- ține cu a înșilor cheltuâlă tâte clădirile a- flite pe moșie, ast fel îu cât la aspiram contractului să le lase în starea în caro le afi primit. Ari. 49. Arendași) t... plăti tâte dările senlte stricăciuni arborilor, se Va plăti pimetate prețul arborelui. 6) . Rătiltorirea de teren în pădure prin locuințe. prin că'bunărie etc, se va plăti 10 lei 6tânjenul cuadrat, deslhnțendu-se lot deuă data pregătirile esistente pe acel teren Șl uimând în aceașl progresiune adică câte 20 bani de Ce care decimetru. NB. Decimetru se socotesce de uă ju- mătate palma decimală. Art 37. Sub nici unu pretext arendașul uu va fi apărat de acâstă plată de cât în îh cașuri de forță majoră, dâcă spre esem- plu delictul este comis de un număr con- siderabile de âmenl pe care nu ’I a putut împiedica etc. In asemenea cașuri este în- datorat a ’șl formula prin administaținnea locale acte eonstatătâre pe caro să le îna- intesi eforiei în termen de uă lună, cel mult, de la comiterea delictului. Gasul de întări) iaro ’l face responsabile directa mente către eforie. Art. 38. Numărul pădurarilorjși păzito- rilor de botare precum și numirea lor este cu totul în absolută voință a arendașului. Acestă însă nu va putea opri pe eforie de a ’șl avea ropresentanțil săi numiți la fie care proprietate pentru diferite interese ale sâle și un bun control și priveghiare asupra pădurilor și hotarelor. Acești representiuți al eforiei care se vor numi gardiani de pădure și hotare, se vor orândui și salvia de eforie, fără ca ă- rendașiil 'să aibă ver uă autoritate asupra ' lor, fiind cil totul independenți de dânsul Art. 39 Numărul gardiauilor.de pădure și hotare necesar fie căria proprietăți este notat în publicația nea de arendare. Eforia ’șl resurva dreptul a anini ori câți din- tr'ânși va voi- Art. 40 Arendași vor răspunde eforiei suma de lei noul 850 pentru fie care gar- dian de pădure și hotare, care sumă unin- diise cu acea a arendel, s’a trecut în acest contract Art 41. intâmplâudu-se ca îndurată acestui contract sail chiar și de mai nainte să fi fost sad să se pună în esploatare pă- durea ce se află pe moșie, arendașul mo- șiei nu are ncl un amestec îo tot cursul a- rendarel îu părțile de pământ ce compun parchetele vândute,spre esplâtire Nu pâte cere nici uă despăgubire pen- tru prejudițiile ce I s’ar causa eu Deasi- unea acestei tăieri, sah pentru cârciumile ce va voi să înființese cumpărătorul pădu rel, în interiorul sail gura pădureț, precum mei pentru drumurile ce vor trebui des- chise spre a se scâle lemnele din pădure Poenele, livezii» de fân ce se voi afla in păduri, rămân în folosul arendașului a cosi fânul de pe densele fără a le ara și fărăn se opune ca uxplbialorele pădure! să șl aședu lemnele pe unul «afi două pugâne fiscale, comunale și judfțene care privesc pe pe'sâna sarși proprieritea ce țin în a- reudă. atât cele « sistente cât și cele ce s’ar mal înființa îo viitor Asemenea vor răspunde și taxele ⁴e tim- bru și înregistrare. Art 50. Pentru hotarele moșiei se va urma conform regulărel făcută la ari. 36 pentru păduri, fiind responsabili arenda- șul pentru orl-ce călcări s’ar face moșiei și dânșii nu ar îucunosciința pe eforie. ArendașJ sunt asemenea obligați a res- pecta și a face să se respecte de vecini li- niile și movilele de hotare safi ori ce alte semne, când proprietatea va fi hotărnicită âră când nu va fi, va susține staiu-quo după posesiunea foștilor arendași Art. 51. Arendașii nu au nici un ames- tec în interiorul monastirilor, schiturilor sau metâcelor ce se vor afla in copriosul moșiei. Tot-d’uă-dată el vor lăsa îo dispo- sițiunea superiorilor respectivi, gră^inele de legume safi arborii fructiferi pe care superiorii le vor fi posedând '« facerea a- cestul contract. Unde nu va fi stabilită o asemenea po- sesiune, arendașii vor lăsa superiorilor de monastirl, schițări, metâcesau biserice a- semeoea grădini în îutindere de douâ po- gâne. La cas de neînțelegere arendașii se vor supune decisiunel eforiei. Ari. 52 Arendașii sunt datori a da te- renele necesarie pentru construirea linie- lor ferate și șoselelor pe căile națomab, județiane safi comunali, precum și pentru întreținerea lor fără nici un fel de despă- gubire. Art. 53. Aflâuik „ ᵣ_________șie mio nere safi cariere ne puse încă în exploatare dâră pe care eforia ar voi să le exploateze, arendașul este dâior a da tereneie trebuin ciâse pentru asemenea exploatare precum și pentru ori ce alte trebuințe ale eforiei, primind drept despăgubire lei 20 de fie- care pogon ce ’I se va lua din posesiune. El nu va avea nici un drept asupra ce- lor puse deja în exploatare, care sunt și rămân a se arenda prin osebit contract. Acea despăgubire recunoscută uă dată de eforie se va opera în fie care trimestru de arendă pânâ la finele contractului. Arendașul nu va primi nici uă despă- gubire când va fi el însu-șl concesionarul minei, minere! safi. carierei. Art. 54. Arendașul va primi moșia îu starea în care se află ast.i-qi posedată de eforie, fără nici o responsahilitatodin p ir- tea el'nicl pentrn întinderea nici pentru calitatea moșiei și fără ca eforia să fie o- bligală a’I da în primire Se înțelege că arendașul va respecta con- tractele speciale încheiate deja de eforiă, și p\in care s’a conces verl-uă parte âre care din moșiâ altei persâne privind în- vederii! venitul acestora pe casa eforiei Deca se va întâmpla însă că în cursul areodnnel să se adaoge șuii să se rădice 958 monitorul uridâL al kuaiânlei ț^ l) f 60rl • k-Sl l din posesiunea arendașului verl-uă porțiu- ne de pământ. în urma veri unul proces, atunci atât adaosul cât și perierea priveș- te pe arendaș Art. 55. Arendașii sunt dâten sa pie noiască brazdele hotarelor, movile și veri ce semne cu a lor cheltuială ■ și pe a lor răspunder ; vor justifica despre acâsta la finele fie-căruia an, prinț ’o arătare înscri- să încredințată de comuna locală, și de gardianil numiți de eforie. Art. 56. La moșiile unde sunt sau se or face planuri economice, arendașul va fi dâtor nu numai de a îngriji să nu se pres- chimbe veri unul din semne, dâră se va conforma întru tâte planului economic ne- putenl face nici uă modificare fără spe- ciala autorisare a eforiei. Art. 57. Proprietarii moșiilor învecina- e cu acelea ale eforiei nn pot lua în aren- dă pe acestă din urmă nici prin el înșile nici prin veri un orânduit din parte-le. Urmând ast-fel, eforia are facultatea a ’l depărta din moșie fără somațiune nici ju- decată și a’l supune pe dânsul cât și pe garantele sâii la paguba ce se vacansa din rearendare. Dâca în cursul contractului arendașul va deveni proprietar pe moșia vecină, a- tuncl rămâne în facultatea eforiei a resilia contractul. Art 58. La proprietățile de baltă unde se vor afla păduri de salcie se vor împărți acele păduri în cinci părți, avend arenda- șul pe fie-care an dreptul de exploatare și pășunare numai în partea ce i se va des- tina pentru acel an. Ori ce întârdiare de dare de parchet nu pdte da arendașului drept de veri nă pretențiune de despăgu- bire. La cas când arendașul se va abate din condițiunile prescrise de silvicultorele e- forie! asupra modulul exploatăreî acelor p^rțl de pădure, urmarea sa considerându- se ca delict, va fi supus la despăgubire după cum prescrie art. 36 către casă, fără ludecată, nici somațiune. Arendașul este obligat a respecta pres- enpțiunile ce impune legea proprietari- lor, în asemenea împrejurări relative la pădure. Art 59. De la termenul arendtiiril mo- șiei și chiar de la primirea contractului, arendașul va avea dreptul eforiei pentru a constrânge po fostul arendaș ca să asiste la inventariarea generală a moșiei și a tu- lulor ecaretelor sale ce arendașul esteobli- gal a face împreună cu autoritatea admi- nistrativă locală și în presența delegatului consiliului comunal. Nevenind vechiul a- rendaș, lucrarea se va face chiarîn lipsa sa. Inventariele însă se vor face în 3 exem- plare sub scrise de toți cei presenți și din- tre care unul se va conserva la comună, ,! nu este în drept a cere verl-uă despăgu- altul se va încredința arendașului și altul : bire, atunci achiar când din causa sa con- se va înainta eforiei cel mult în intervalul ; tractul s’ar desființa mal ’nainte de expi- le 15 dile după terminarea sa. irărea termenului de arendare. Arendașul este obligat a încunosciința pe eforie mal din vreme de / ( IWIUIUIVUL Uti IAL, AL tvVbiĂWibl •59 4 Chitanțele casierului eforiei de achi- iarea arendel înscrisă într’acest contract. 5. Recipisele de răspunderea imposite- lor fiscali, județene și comunale. Art. 70. Când pentru uă proprietate vor fi duol safi mal mulțl arendași cari vor semna împreună contractul, aceștia vor ti solidari responsabili pentru tâte obliga- țiunile coprinse într’acest contract. Moștenitorii unul arendaș decedat vor fi ținuți solidaricesce de tâte sarcinele contractului. Art. 71. Atât când eforia va intenta pro- ces contra arendașilor safi a garanților , cât și în cașul când aceștia vor intenta proces contra eforiei, arendașul 'șl alege domiciliul în BucurescI, strada No. , unde se vor da citații, ori-ce ho- tărâri, somațiunl safi comandamente etc., sari se va lăsa cu proces-verbal, conform legel de procedură. Art. 72. Arendașul aparținând veri uneia ain protecțiunile străine nu pâte nici uă- dată invoca calitatea sa de străin în pri- vința obligațiunilor ce ’șl-a luat printr’a- cest contract. Pentru esecutarea acestor obligațiuni precum și pentru ori ce diferință în pri vința acâsta, arendașul este supus legilor țârei și jurisdicțiunel esclusivă a tribuna- lelor pământene. Art. 73. lo cas de rearendarea moșiei pe comptul arendașului, cel care ’l va înlocui în arenda moșiei va plăti rmpositele tâte, adică acelea ce se vor afla înscrise în ro- lurile de percepțiune , neputâud pretinde a plăti numai pe suma cu care i s’a aren- dat moșia. Art. 74. Arendașul este dator la fie-care termin pentru plata câștiunlor să înfâci- șeze casieriei eforiei safi casieriei gene- rale de district recipisele de răspunderea impositelor ce este dator a plăti de la sine conform art. 49. Despre acâstă plată se va face mențiune de casier în dosul recipi- sel ce se eliberâsă pentru plata câștiurilor. — Urmând a se vinde uă obligațiune . urală cu 15 cupâne, sena 131 și cu No. 371, în valâre de lei vechi 5,000, depusă cauțiune de D. Gr. Balotă, pentru moșia Mîrghia, din districtul Argeșifi, pe peri- idul 1870—1873, se publică că, seva ;ine licitațiune pentru vândârea acel obli- gațiuni rurale, în dioa de 22 Februarie :urent, la orele 10 de diminâță, în localul ’foriel spitalelor, strada ColțeT No. 38. No. 715. 1877, Februarie 5. IN1STERUL AGRICULTUREI, COMER- CIULU1 Șl LUCRĂRILOR PUBLICE. La 1 Martie viitor, se va ține licitație la ministerul agriculturei, eomerciulul și lucrărilor publice și la prefecturii județu- lui Teleorman, pentru complectarea și pre- lungirea podului peste vărsătura Dunărei la Zimnicea.¹ ² * * ⁵ Vslârea lucrărel este de 1. 20,654, b. 58. Detalii.rl pentru acâstă lucrare, se pâte vedea în publicația cu No. 801, înserată în yionit'irul No. 24, din anul curent. (2 ori pe săpt.) — La 17 Februarie 1877, se va ține li- citație la ministerul agriculturei, comer- ciulul și lucrărilor publice , pentru darea prin întreprindere a aprovisionărel cu pe- triș pe anul 1877, a șoselei de la Buzău lâ Focșani. Valârea lucrărel este de lei 22,185, b. 56, doritorii pentru acestă întreprindere se pâte vedea în publicațiunea, No. 13980, înserată în Monitorul oficial, No. 11, din 1877. (2—2 ori pe săptămână). —Se scâte din nod în licitație aprovisio- narea materialelor combustibile, mobilier, obje te diverse pentru serviciul liniei, trao- țiunel și atelierele calei ferate Bucurescl- Giu ’giu, în valâre de lei 35,351, bani 30, conform condițiunilor și divisului înserate prin Monitorul oficial sub No. 252 , din anul espirat 1876. Licitațiunea se va ține la acest minis- ter în dioa de 12 Februarifi, care seva deschide la orele 4 p. m. Se face cunoscut că, de astă dată 1 ici ta - țiunea orală încă este admisibile. No. 804. 1877, lanuariii 28. (3 ori pe săp.) —Se scâte în licitațiune vândârea materi alelor remase din stricarea vechilor pr duri după Tecucalul nou și vechili diu dis- trictul Tecuci, coprins în estimația înse- rată mal joSi Licitațiunea se va ținea atât la acest minister cât și la prefectura județului Te- cuci, în dioa de 12 Februariă 1877. pen- tru care finit, concurențil se vor presenta cu oferte în regulă, la orele 4 p. m., fiind admisă și licitațiunea orală , însă numai între ofertatoril care vor depune ca garan- ție provisorie suma de 20 lei. ₍ Licitațiunea va fi definitivă numai uupă aprobarea el de minister. No. 632. 1877, Ianuarie 21 ESTLMAȚIE Lemnării vechi prev^dută din stricarea vechilor poduri de pe Țecuce!¹, vechia și nou. C5 însemnarea pieselor lemnăriei. Pari de stejar........., Idem de stejar și ulm.. Lemne rotunde de ștejar . . . Pari de brad........... » „ Ștejar Bucăți lemnărie veche de ștejar de diferite mărimi ..... . Total...................... Socotind metrul cub cu 5.00 lei, f 15.434X5.00=77,17 lei. Se scâte din noii în licitație darea prin întreprindere a închirieri bufetului din grădina publică Ceșmegiu, pe termen de 3 ani, cu începere de la 1 Ianuarie 1877. Licitația se va ține la acest minister, în 4ioa de 15 Februariă 1877, conform con- dițiunilor din publicația No. 13,802, în- serat în Monitorul No. 279 dm 1876. No. 934. 1877, Ianuarie 31. (25 Februarie.) — uiuire Obiiietele ce afi fig imi la spo- siția de la Viena în 1873, nul remânâud cele notate în lista de mal jos se face cu- noscut că aceste obiecte se vor vinde prin I ■•citație, în 4ioa de 12 Februarie a. c., în j dimensil remise. Cuburi. a a ’tb 03 a 42 5.00 0.15 0.12 3.7801 210 2.30 0.10 0 10 4.83C 10 4.50 oiam. .15 0.800 8 2 50 dîam.= v.25 0.984 ; 7 2.50 diam.= 0.20 0.55(1 40 cubând în to tai 4.690J - 1 - 15.43-r prețul curent a lemnului de foc. vom avea (12 Febr.) localul scâlel de poduri și șosele do ț o calea Crajoveî, No.. 50. Licitația va începe la 10 ore diminâțit No. 391. 3 1877, ianuarie 14. Listă de objeetele remase din cele de la espo- siția de la Viena, și cari se vor vinde prin licitațiune în dioa de 12 Februarie, la orele 10 diminâță. .21 Cerceveie pentru tablouri, fără gia- murl; 2 Cerceveie pentru tablouri de dimeu- sil mal mici; 12 Bucăți de perdele cu broderia ; 5 Tinichele cu petrol; 2 Borcane cu acid stearic ; 961) MONITORUI OFICD ROMÂNIEI • । ¹1 ) Fel - aie 187 3 Sticle cu petrol de Buzău ; 2 „ „ „ mașină. 2 „ „ „ păcură de Prahova: sticlă ulei din fabrica Iul Asan ; a borcane cu glicerina; 9 stiplnte eu diferite materii chimiei 7 bui ăp perdele do mădipohm; t piatra de lâȘbiță ; 2 piese imitații de ispel pe mușama; 1 bocaiă grâsă lemn de nuc; 2 scaune de lemn re se închid și des- "hțd; , » 1 scârță; 2 fote : I bucată ne mau rie iuciaia ue tăia , 1 glob de sticlă ; 2 esemplare, l’armâe roumainede Mar- iilîac; 12 esemplaio, gui^e ' v/ageu. « Bu- arest. de acelaș. (3—3) t dmiuistiaJa domeni",ⁿv ?» Statului âdruiuxstrațiuhea public» vuoos- cința generală, că în 5. ui 1876, Decembre 22. Nepresetându-se amatori nici la li- citați unea ținută în ijioa de 26 Noembre trecui, la prefectura districtului Doljiu, pentru luarea în antreprisă a perceperi tacselpr de trecătâre, peste podul după șoseaua Filiașfi, din acelui district, con- form anuncinlul lin Monitorul oficial, No. 242 din 1876. Administrațiunea publică spre generală spre generala cunoscință că se va ține uă nouă licitațiune în ijioa de 25 Februariu viitor, în localul prefecturi Doljiu, pen- tru darea în antreprisă a perceperi Lacse- 1 ir le Irecătâre de la acel pod, conform condițiuuilor publicate prin Monitorul o- ficial No 136 din 1873 și Z3.o din l874, pe termen de 5 ani, începători de la data notificilrel aprobărel adjudecațiunel, garan • (ia provisorie ce urmașă să depue concu- rențil, pentru a fi admiși la licitațiune. va ti suma de lei 400 in numerarnp sau efe- cte publice gamnlate de stat. No 767. 1877, lanuariu 13. — Fiiud-că cumpărătorii bunurilor no- tate în tabloul publicat în Monitorul ofi- cial No. 3, din 5 Ianuarie vândute în te- meiul legel din 6 Martie 1875, n’afi achi- tat până în present ratele de 1 luliu 1876 (și unii chiar mal multe rate.) administra- țiunea în temeiul arh 21 din lege și 90 din regulament, luând, și avisul comitetu- lui, publică revinderee acestor bunuri pe comptul D-lor, în dioa de 10 Martifi 1877, la ora 12 din dli, în centrul Bucuresci. lo- calul săfi calea Mogoșâi, si invită pe D-uil amatori a se presenta pregătiți de garanții în regulă, spre a putea concura, cunoscând că, condițiunile cu care se vând aceste bunuri sunt cele prevăzute de art 49, lit. a b c, d și e. din regulamentul legel din 31 Martie 1868. No. 34,749. 1876, Decembre 22. —Fiind că cumpărătorii bunurilor notate în tabloul publicații) Monitorul No. 10 din 15 Ianuarie 1877, vândute îa virtutea legel din 31 Martie 1868, n’a achitat până în present raiele de 1 Iulie 1876, (și unii chiar mal multe rate), administrația în te- meiul art. 21 din lege și 90 din regula- ment luând și avisul comitetului, publică revinderea acestor bunuri pe comptul D-lor în dioa de 10 Aprila 18Ț7, h 12 ore din 4i, în localul prefecturel județului Iași, și invită pe D-nil amatori a se presenta pre- gătiți de garanții în regulă spre a putea concura, cunoscând că condițiunile Cu care se rând aceste bunuri sunt cele prevăduțe de art. 49, lit. a, b, c, d și e din regula- mentul legel de la 31 Martie 1868 No. 34,751. ¹ 1876. Decembre 22 — Pentru motiv că asupra arendașului șacalului Dunărei, distanța I și II diș ju- dețul Mehedinți, al căruia period de aren- dare espiră la 31 Decembre 1877, esistă o însemnată datorie din arendă ; adipinis- trația pe de uă pai te a decis septerea îu rearendare a acelui șanal pe restul citatu- lui period tot cu condițiunile și reguli mentnlni cu caro este arendat, inserai în Monitorul. No. 188, din 1872, liiâudu-se licitația pentru dioa de 18 Februarie 1877, care se va ține la 12 ore dini,li, atât în lo- calul acestei administrații, cât și la prefec- tura județului Mehedinți, âră ptț de i la invită pe D-nil amatori cari doresc a lua în arendă acel șanul, do a se presenta in arătata Ș< oră la localurile indicate mal sus, îusocițl de garanții îo regulă, spre a putea ti admiși la concurență. „ No. 2,887. 3 1877, Februarie 1. Director ; N T OrAsanu. no ,m Mercur! 9 (< Februarie 187 i SUPi IMENT LAM<>MT( >HEI OFI( ’l AL “ '„W ... ■ - / .. . .. PUBLICAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APE^ DIN BUCURLoui ¹ T ANUNCIURl JUDICIARE * H •! LICITAȚIUNE <• M> io, . ;; , • Tribunalul de Vlașca. D. Gheorghe NidelcovicI, din Giurgiu, de profesie comerciant. prin petițiunea ce a dat acestui tribunal, înregistrată la No. 12,649, din 1876, a cerut punerea în văndere cu licitație, a imobilului urmărit, care se compune din uă casă cu tot locul el din Giurgiu , strada Vieașulul, colârea Verde, compusă de 3 camere, sală la mij- loc, construcția înpaântă, învelită cu ola- ne. averea D-lul Radu Boșman , din Giur- giu, de profesie muncitor, pentru despă- gubirea sumelor următâre : 1. Lei noul 122, bani 80, cu dobânda jegală de la 14 Iunie 1876 și până la des- facere, plus lei noul 6 cheltuell de jude- cată, osebit de taxele timbrului și cele de urmărire, conform cărți de judecată a ju- delui de pace al orașului Giurgiu și plăși Marginea, No. 653, din 1876, învestită cu formula esecutorie. 2. Lei noul 122 , bani 80., cu dobândă legală de la 31 Iulie 1876 și până la des- facere, plus lei noul 4 cheltuell de jude- cată, osebit de taxele timbrului și cele de urmărire, conform cărți de judecată a ju- delui de pace al orașului Giurgiu și plasa Marginea, No. 737 , din 1876, învestită cu formula esecutorie. Acest imobil se învecinesce de oparte cu proprietatea D-luY Dimitrie lonescu , de alta cu a D-lui Ene Păuneseu , în fund cu a D-lul Toⁿe Țele Groseanu , și cu fa- cia în strada Vieașulul, colârea Verde. Tribunalul, prin tjiarul dresat, sub No. 120, având îuvedere că agintele judecăto- resc a îndeplinit disposițiunile art. 497 și 505 din procedura codului civil, dis- pune ca vâmjârea imobilului de mal sus . să se facă în pretoriul său, în dioa de 25 Iunie viitor, la orele 10 diminâță . cu a- dăogire că, după căutarea condicilor de popriri, de către D. suplininte, asistat de D grefier acest imobil nu s’a găsit supus la nici uă împrejurare popntâre. Cu acâstă ocasiune se somâsă toți aceia cari ar preiinde vre un drept de proprie- tate, usufruct servitute, chirie, privilegiil ipotecă safi orl-ce alt drept asupra imobi- lului pus în vândâreca, înaintea adjudeca- țiunel, să se presinte la acest tribunal, spre așT arăta pretențiunele lor, căci, contrarie nu li ce vor mal ține îu semă. No. 2,588. 1877, Ianuarie 3‘. I"i■ M- i • GITAyiUNI. Cnrte^ de apel din Bncnro.svi, secția III. D. N. I. Gherase , fiind absinte din ca- pitală, se vestesce printr acâsta că, la 22 Aprilie viitor, la orele 10 de diminâță, să vie a se înfățișa în procesul ce are cu Ni- cu Georgescu, pentru datorie, pregătit cu tâte actele necesare ; cunoscând că, la cas de nevenire procesul se va resolva în lip- să-vfi, conform art. 148 din proceduia co- dulnl civil, • uitLu -• ■ : i : >. ■ No. 637. 1877, Februarie 3. Tribunalul iitov, secția comercialii. D. general Tobias Ghergheli, al căruia domicilii! este necunoscut, se citâsă prin acâsta una și singură ci talie . ca, în ‘.hța în lipsă. NO: 809-. <1 1877, Ianuarie 28 .11, • n) mo)u ¹ — A7. aițAouuiu luuvbcu , uai uioi e Cn miciliul necunoscut, se citâsă ca,în țliba de 6 Martie 1877, orele 10 dimineța , să se presinte îaaintea acestui tribunal, spre înfaclșnre îu proKsul în care se inculpă pentru ukfagifi, cunoscând că, nefiind consecințe acestui termen, se vaptonuncia sentința în li’'sx No. 771. *' /tn-q Wgf rtiifiob'j 1877, 1 *'' ■ - Dl btart Beicugaptost eu domiciliul ” 28,68c comuna Mărculesci , județul Ialomița,, âră actualmente necunoscut, se citâsă ca, în dioa de 6 Martie 1*877 , orele 10 dimi- nâța, să se presinte înaintea acestui tribu- nal, spre înfăcișare în procesul în care se inculpă pentru furt; cunoscând că, Inetiind consecințe acestui termen , se va pronun- cia sfeutința în l'psăn j No 784. 187 ₓ Ianuarie 28 H f ni ipca utilă Popa , din comuna Cometa , acum cu domiciliul necunoscut, se citâsă ca, în dioa de 11 Martie 1877. orele 11 diminâța, să se presinte înaintea •cestul tribunal,, spre. înfăcișare în proce- :.i în care se incu’ ⁶ i'cte; cunoscând că, Ipi pentru furt de ob- bpătărel se citâsă printr’acâsta ca, la 7 ' Știind următor, se Martie 1877, Ti Orele 10dle‘diminâță, să a lipsă , conform se presinte la acest tribunal, ca inculpat pentru bătae, de 6re-ce la 6 Martie 1877ț ⁶r Noe^-; ” T s’e 'evocat, fiind s«’b"M'-e ; cunoscând că, 1 a pronunția sentinț șrt. 182,. pr. penală. No ^2,⁹^ D. Gr. Puțureuu , cu domiciliul ne- cunoscut; se citâsă ca , îu dioa do 7 Mar- tie 1877, orele 10 dimineța, să vină la a- cest tribunal ca inculpat pentr” ⁴nsultă; cunoscând că, nefiind iirm ttor, va con- damna în lipsă. " 1,343. Tribut o î D. Pavel Gheorghe, cu domiciliul necu- noscut, este citat ca, în dioa de 15 Martie 1877, orele 10 de diminâță, să se presinte la tribunal, ca inculpat pentru furt,; con- trarie, se vă urma conform legel. N’a 28,730 1R7f> ««.mUH. - Daniil Porcu, cu domiciliul necuno- scut , este citat ca , în dioa de ,9 Martie 1877 , orele 10 diminâța să se presinte Ia tribunal ca reclamant; contrarii!, se va urma conform legei. 554. 1876, Decembre 3. ai ir 0701 aT*i olt.f .oA Iad adu jbanr ^u domicîlînl necunoscut. se citâsă da . în dioa de 9 Martie 1877 , la orele 10 diminâța , să se presinte la apeși tribunal ca martor amen- dat cu Iei 15 ; contr^țifi, de $a urma con- form legel. ” 30,"" 187o, D unbj ? Sta ₜ Constanti . liciliul necunoset iste citat ca t în diQi de 14 Mariie 1*8 «», să se presinte la tribunal ca iuculpat pețțtru furt cu spargere : Contrar, se va urma conform legel. No. 28,678 1876, N ■ Nicnlae sile, cu domiciliul necu- noscut, este citat caf în dioa de 14 Martie 1877, să se presinte la tribunal ca inc ¹ pat pentru furt cu spargere , contrariu ■ urma conform leg ______- - - ⁰ ’ lomțlfVoiD- . c, miSHiul'^ctf- noscut, este citat ca. în No. 30,396. 1876, Noembre 30 ; domiciliul ne- —L v. .d. Rîioș. endoscut se ciiesă prin acosta caj în dioa de ț8 Martie ■ utor, la‘ ora 10 dimineța/ să'se presante in pretoriul acestui tribun hal, ca reclamant pentru furt de către Ido Oprnn, cunoscând că, nefiind urmilor, se va resolva caus»>în lipsă, conform art. 182 diu pr. petale 39;ⁿ'*f. nuu D. GhebfgWObStache cu domicilia! necunoscut, se citâsă ca, îu (Jioa de 3 Mai- tie 1877; Iu orele 10'de. ^diminâță, sA vie la acest tribunal, spre a’șl susține oposi- țiance a făcut contra sentinței uureețioua- le cu No. 1053 din 1876 e a? c : • .i, nefiind utmător, se va considemca uă re nuuțare le ori-ce pretențium I Notl3( 1877/ ■’ -r — L>-ua duiua * 111 loudeua, cu domici lini necunoscut, se citâsă ca, în d*⁰* de <3 Martie 1877 însă; cinâsă agentul puterel publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următori din disa procedură. Dat astăzi, la 1 Februarie 1877. No. 435. —In numele legii și a M. S. Domnului, Noi N. A. PopovicI, judele de instruc- țiune pe lângă acest tribunal, mandăm și ordonăm tutor portăreilor sau agenț! al puterel publice să aducă înaintea nâstră, conformându-se legei, pe Dumitru 16n, fost servitor, acum cn domiciliul necunoscut, ca să fie ascultat asupra inculpărilor ce ’l se aduc pentru escrocherie. Cerem de la toți depositaril puieiei pu- blice de a da adjutor, în cas de trebuință, pentru esecutarea mandatului de față Dat la 4 Februarie 1877 No. 448. Judele de instrucțiune al tribunalului Teleorman. In numele legel și al M. 8. Domnului, Noi I. Chiriacescu, judele de instrucți- une al acestui tribunal, în virtutea facultă țel ce ne dă legea de procedură criminală, mandăm și ordonăm ca , Tache Popescu, fost cu domiciliul în Tecuciu, și acum ne- cunoscut, să fie adus la cabinetul nostru de urgență, spre a i se lua interogatoriul, ca inculpat într’un proces. Cu esecutarea acestui mandat se însăr- cinâsă agentul puterel publice, care se va conforma cu art. 99 101. 11*0 și următâ- rele din tjisa procedură; Dat la Februarie 1877, No. 258. (21) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Judele de instrucțiune al tribunalului Muscel. In numele legel și al M. S. Domnului, Noi N. I. Săulescu, judecător de instruc- ție al acestui tribunal, în virtutea facultății ce ne dă legea de procedură criminală, mandăm și ordonăm ca Niță Andreii!, fost cu domiciliul în comuna Văleni, pl. Dâm- bovița, acum necunoscut, să se înfăcișese la cabinetul nostru de îndată, spre a fi cer- cetat asupta faptului ce i se atribue că a comis tentativă de omor. Cu eseeutarea acestui mandat se însăr- cineasă agentul puterei publice, care se va conforma cu art. 99 din disa procedură. Dat la 3 Februarie 1877 No. 381. PRRTENTiUNI DOTA 1 Tribunalul Ilfov, secția Ii civilii D-na Elena Milcovenu, născută Catopu- lu, a cerut separațiunea patrimoniului său dotai, pentru motiv că soțul săfi D. Milcâ-. viinu este căcjut în grele datorii¹; Tribuna- 1, în basa autorisațiunil D-luI>prim-pre- șodinte cu No. 7648, din 1876, și a actu- I dotai, legali sat de tribunalul Ilfov, sec- a III, la No, 1382, din 1874, coprindă- r că la trecerea sa în căsnicie cu D. Mil- ^ovânu ’la predat dota de lel noul 3000 îu numerar; publică prin acesta ca, în dioa de 5 Aprilie 1877. orele 10 diminâță, să se presinte toți creditorii D-lul Milcove- au, căci, la eas contrar, se va resolva ara- ;erea în lipsă, conform art. 148 pr. civilă No. 1003. 1877, Februarie 4. Tribunalul de Olt. D-na Caliopi Belitis, de profesiune me- najeră, prin procuratoru D. Toma Dumi- trescu, prin suplica dată tribunalului la 4 Octombre apgl 1876, înregistrată la No. 11,044, a cerut, în basa autorisațiunel da- ă de D. președinte local, seperațiunea pa- trimoniilor sale din averea sociulul s?6 lanole Belitis, din comuna Crîmpoia, pla- sa Șerbănesci, de profesiune comerciant, pentru motiv că sociul săii se află cădut în grele datorii și dota s’a constituit prin tul dotai cu data dim^p AuguȘt 1861 este în pericol de a se perde, și care dotă si compun । de următârele obiecte: Uă păreche cercel de aur cu zmalț, lu- ațl cu diamanțele, în valâre de lei 480. Una idem de lire legați cu aur, în valâ- re de lei 240. Una idem târte depirosele. în valâre de ld 64. Bani îa naht 16,000 lei și trusoul pre- vJdut în fâia sa dotală. 177 stânjeni moșie din hotarul Crâm- poia sati Vătași și anume casele cu împrej- muirile el, hanul Zalhanaua și prin care ecareturl remâu pe sâma fiului meii lorgu; având drept numitul meii ginere numai pe cât eii voi trăi a lua acincea parte din to- talul venit al numitei moșii Crâmpoia saiî Vătași, cât va eși la arenduire care se va face cu consimțimentul meii și acelor alți devălmașl cu care mod se conservă și dreptul meii de hrisis, de care mg voi fo- losi pe cât voi trăi, nemal avend drept în- destrata fată a mal pretinde ceva după ca- tagrafia făcută de averea r6 pansatului el tată căci la împotriva urmare, va fi datore împreună cu s ciul ei am întârce înapoi tâte cele mal sus coprinse obiecte și bani. După care, conform art. 629 din proce dura civilă, se publică acâsta spre cunos- cința generală a onor, public ca, ori ct ’ creditor al D-lul Manole Beletis pâte in terveni spre a ataca separațiunea patrimo- niilor de faciă, dâcă vor crede că aii ver-un drept; cunoscând că, procesul este sorocit pentru înfățișare, în dioa de 19 Ianuarie 1877. No. 19,82 ' 1876, Decembre 1. — D-na Mana C. Zăgănescu, de profe- siune menajeră, din Slatina, prin suplica dată tribunalului, la Ianuarie 1877, admi- să la No. . , a cerut în basa autorisați- unel dată de D. proședinte local separați- unea patrimoniilor sale din averea sociu- lul st ti O. D. Zăgănescu. domiciliat în o- rașul Slatina, de profesiune comerciant și arendași, căsătorite constatat prin actul do- tai cu data de 5 Iunie 1876. 1 galisat de acest tribunal, la No. 180 din 1876, pen tru motiv că sociul săii, prin întâmplări necunoscute, a căijut în grele datorii, în cât averea sa dotală este ajunsă a se deteriora din causa acelor datorii și care avere do- tală coprinsă în espusul act dotai este cea următâre Lei noui 23500 în naht, și o,525, tru- soul. Drept care, conform art. 629 din pro- cedura civilă, se publică acâsta spre cu- noscința generală a onor, public că, ori ce creditor al D-lui C. D. Zăgănescu, pot in- terveni spre a ataca separațiunea patrimo- nielor de faciă, dâcă vor crede că ah veri- un drept; cunoscând că, procesul este so- rocit în (lioa de ... No. 1877 ianuarie. Tnbuaalul de Argeș D-ua oița Bolea, prin petitiunea data I tribunalului, la 28 lauuarie 1877. a făcut acțiune contra socialul s6u O. Bolea, pen- tru separațiunea avutului său dotai, com- pusă din următorea avere: 700 stânjeni moșie latu, în hotarul Balomiresa, județul Argeș, uă icână îmbrăcată cu argint, uă pereche case în BucurescI, suburbea Popa- Ivașcu, 10,000 lei bani naht, 2 000 le: pentru haine, 1 000 lei pentru așternut dou6 pogâne vie, trei suflete țigani . două farfurii de argint, două linguri de argint, șese zarfurl de argint, 12 șervete de pânză de casă, 2 mese de pânză de casă, 4 prosâpe, uă bivoliță fătătâre, douâ vaci, uă pereche cercel de mirâsă. un salop de tibet, 4 rochii de stambă, 2 rochii de tulpan noul, una de musuhn, patru cămăși cu tacîmul lor de batistă, 4 fuste de ba- tistă; conform arL 629 și 630 din proce dura civilă, se publică spre generala cu- noscință. No.'2,328 '1877 Februarie 5. ESTRACTE DE DECIȘI UN Tribnnalal Prahova secția ii Prin sentința onor, tribunal Prahova secția II, cu No. 297 din 9 Noembre 1876. s’a expropriat, pentru construirea căei ferate Ploesci-Predeal, următârele persâne din comuna Brâza, plaiul Prahova, distrieul Prah va, de pământurile a căror întindere arată mal jos. Nicolae Petre, slânjdnl pătra ,.. 4'38 Alexe Neagoe Sâre, ,. „ 663 Neagoe Sâre, ᵣ „ 280 Niculae N. Sâre, „ .112 Radu Ion Sâre „ . 844 Vladila Pavel, „ . 39 ANUNC. ADMINISTRATIVE Prefectura poliției rapitileî Pe strada Carol, găsindu-se în sera ue 30 Ianuarie 1877, un sac cu ori) și pe strada Salvatoru un valtrap de piele; se publică spre cunoscințaproprietarilor lor cari sunt invitați a veni la prefectură, să In primâscă. No. 2 909 1877 Februarie 3. PREȚUL PRODUCTELOR In dioa de 2 Februarie 1877, producte le, în Giurgiu a circulat cu prețurile ur- mătâre : Grâu chila lei 78—52 Porumbul lei 45 43 Ordaliei . 1 -24 3 Februarie. Grâu chila lei . . 80—55 Porumbul lei . . 45—40 Ord dl lei . 28-24 4 Februarie Grâu chila lei 82—40 Porumbul hi . .42 -40 Onjul le^ 25 21 966 MUNTIOKIL OFICIAL AL KUălANIKl 9 (21) t ebruaru 1877 SERVICIUL DE I AP. N A CALEA ERATA A STATULUI MERSUL TRENURILOR BUCURESC; GIURGR . VALABIL DE . \ ¹⁰ ₂₃ OCTOMBRE 876 PENE LA NOUI DISPOSIȚIUNZ ------ UJ LJ QJr-L L.J LJ 1 ° ARETAREA ARETAREA 1 M GQ T R E N U R I L'O R r » T R E N U R ILOR । i « - TREN 0 a n 1 TREN 2 s ® , TRENțJRI facultativ «( op TRENURI facultativ g I O -o P STAȚIUNILE M t X 'T E de mărfuri lu.H-HO'HM SIAȚIUNIL? MIXTE de mărfuri ’ ' d Oi Nr. 1 Nr. 3 Nr. 103 Nr. 2 ■ . 4 Nr. 103 | “ o 1 Nr. 4 A ORE MIN ORE MIN ORE MIN 0 ORE M1M ORE MIN ORE MIN 1 Dimin, Sera Amedă->'.: Dimin D.-am. 1 ‘ BUCURESCI restau.; t 9 15 5 10 1 : 45 Smârd,a 4 3' $ 10 l 8.200 cn ui 1 08 5.006 j 12.600 Jila . a 9 35 w co 4 47 12 20 Sintesci (LiL 1 9 43 03 O GIURGIujBufet 9 00 4 57 12 30 I 17.400 Vidra 9 56 5 52 1 33 12.750 Frățesci 9 n 5 n 12 50 ' | 24.400 Gradisce (halta, 10 09 6 05 26.200 Bănesa 9 <8 5 45 1 42 * 1 2^8.770 comana|buLg oiT^ 10 I7 6 13 i 59 ,10 lf 0 1 0 1 1 Pldcare 10 27 6 ^3 2 19 COMANA! Bufet ,10, fv 6 2 î7 3 3,500 1 P ormre 17 ii , 45.800 Bănesa 11 06 T 03 3 14 47.600 Gradisce (halta) .10 35 6 31 | 59.250 Frătescz U 28 i 261 3 43 54.400 Vidra . ' 0 5- ‘6 48 3 05 t I 67.000 GIURGIU! Bufet ™osire 1 1 40 7 38 4 01 59,400 Sintesci (haită) 6 5? 1' | Plecare 11 50 s:.c. 4 H 63.500 Jilava 11 12 1 10 3 30 f 72.000 C .ar da . 12 _ 4 21 72,000 .BUCURESCI restaurat 11 27 7 25 3 48 & ’i Dupt-ame('. oh Ditnin. S«nț __ Trenurile Nr. 103 fi 10i vor circula oUigatoi în, filele de miercurea f i Sin ■’ta luân^ fi căletori .c d . _/ pene la încetarea circutafiunei vaporelor acceler w. L E G .A T U R 1 A. CU ifKIA LE ivii Jursă directa între Viena-Consianlmopc: , ; vr e-versa MERCUREA ȘI SAMBATA Cnrsa Viena-Constantinopol&. Sosire la gara Târgowște In ora 8—30 a. m. eu trenul accelerat " Sosire. în < Filrret' « < 9 cu trenul local. >r.:. dir ,ara Filaret la ora 9—15 cu trenul Nr i 2. Cursa Consfahtniopole-Vieii:». ire liurgiu (Smârda) la i ore eu vapor local di, riușciuL Sosire în Bucuresci, gara Filaret, cu trenul Nr. 4, la ora 7—25 m sera, Plecare din₍gara Filaret la ora 7 și 30 m, eu trenul local. Sosire în gara Tergovisee la ora 7 și 45 minute. Precarea din « « 8 și 15 m. eu trenul accelerat, b. xienul v" 2: Cu tr«nul mixt ." m spre Pitesc! 4. Trenul Ni, 104 și 4 U' trenul aecelerar Nr. 1, la ora 8 15 minute 1? BrS 1. ‘j ' oman, lașl-Suceva, lena, Berlin, Paris, Pelersbui i_. 5. Trenul Nr < Cu trenul accelerat Nr. 2, care sosesce din Vienaj Lemberg ceva, Roman, Galați, Brfiila, la orn 8 și 30 minutedimineță, 6. Trenul Ni. 3; ■a . ii'&nei Fr 6, db călâtorl care sosesce din » ' R Frăila V. ora 4 și 30 minute, dupe amâdă-^i. B. CU VAPOARE DANUBIENE LA GIURGIU 1. Cu vapore accelerati-. Sosind li Gpp ₍ u, lin sus Merenrea și Sâmbăta, la cre n 12 a Ueudl Np, 101. r . , Plecau 1 de la Giurgiu in sus . _ curea și^âm'băb, i:i rte ■ ᵤ Lra, trenul Ni 7 și 103. Ș. ( a vaporo de posta ia t> (Urgii. Sosiud la Giurgiu din sus. a) MereurI 'renul Nr. 10i. V băla trenul No. 2. c) Luni și Vineri trenul No, 4. 2 Plecând de la Giurgiu în sus : a) Marți și Vineri tren C CU CALEA FERATA OTOMANA MERCUREA Șl SAMBATA Trenul No. 1. Cu trenul de postă care plecă la ora 1 și 40 minu < p. .... , din Ruscirl ’ Vama. Trenul Nr 4. Cu tienul de postă care sosesce în Ruse . ■ din Vama .. rrele 3 1) ni 1‘lKE‘ALk OBEJPLOA'UiL (21) Februarie, 1877 MONITOLUl OFICIAL AL ROMÂNIEI CURSUL 3UCUREȘCI Pentru domnii p netiw de Miori București, 20 Februarie (st. a.) 181'7 Obligațiuni rurala . . „ domeniale . (300 lei casei pens.) 115. 697 fondare rurale . fondare urbana . Imp in bppsnheim-Londra , Stern-Londra ... — municipal . . l 69 cn prime București (bi- lete de 20 lei) . ; . Acț ile căilor ferate romăne , Societăți finațiare a Rc mâniei (5001. liberați 250) — (500 1.) Societăți Dacia 250 (500 1.) Societăți do gaz - . Societăți România . . )^ Idem a 11-a emisiune ) Cnmo 78³/₄1 727/ PIETRE IIK I R FRW F >• . / .»•:: ttecomand D-lor proprietari de mori, marele meu depOsit de pietre de moi francese în totp dimensiunele, din feb/Hle cele mai renumite din La Ferte sous Jouarre Garante: • oi >187 I intru bun ‘ualitate b pietrilor cumperi. e de la mne XX Staadecke? No 8, Strada Germană, N ! Schit’riiul • . ar -■ 1& vedere . • pe 3 luni Londra la vedere , pe 3 luni Berlin la vedere ₛ pe 3 luni Swmptui pe an . . 99.40 25.1c 122 . 24 Epitropia spitalului Brâncovenesc. In diua de 7 Februarie viitor, la ora 11 diminâță, urmând a se deschide din nou licitațiune în cancelaria epitropil, pentru înființarea unul car funebru, cu care să se conducă morți la cimitir, după planul și condițiunile aflate în citata cancelarie; se publică, că dorit:; dea lua parte la acese tă licitare, trebue sa posedă t a ' provisorie de 100 lei. (2-2d) Epitn N. Bibcgcv CURSUL VIENEI Uiena/ 19 Februarie (st. n.) 1877 Metalice................ Renta hârtie .... Naționale . . . Renta în aur . . . . Lose.................... Aciunile L^ncel . . . Creditul! London ................. Obligațiuni rurale ungare , temeșvar . . , transilvane . ₜ croate . . . Argint în mărfuri. . Ducatul . . . Napoleonul Marc 100 .... . 62 85 68 05 74 20 goldrente . 109 60 . 835 . 149 . 123 • 73 . 71 . 71 60 25 50 40 fehet . 114 5 . 60 89 86 60 Vf oșia numită Perieți-MoldovenI, din Î-’A districtul Ialomița, plasa Câmpu- lui , care conține 500 pogâne arabile, 300 pogâne pădure nâgră și richițl, udată de râul Ialomița, pe mijloc, cu pod pe vase și han, în drumu Jiluvelor și Rașiani, este de arendat de la Sf. Gheorghe viilor; doritori se vor adresa la D-lul George D. Thănăsescu, strada Dionisie, No. 64. lângă !a actul transcrisei învestit cn formula e secutorie, prin care’mîs'ahipotecat ca- sele din strada Romană, No. 47, ale D-lor Alexandrina și maior Radu Mihaiu s’a stipulat: „Ori ce contract do închiriere va uabni „să aibă consimțimântnl D-lui Ghika, „subt pedâpsă, în cas de a nu se observa „acâstă formulitate, de a nu fi ținute în sâmă nici contractele do închiriere nic! „plățile anticipate/' Acestă clausă uă public spre cunoș- tința generală, adăogând că aceste case se vend cu licitațiune ia 16 Martie a. c., la tribunalul Ilfov, secția III. Gh. 'fh. Ghika. biserica Pitar-Moșu. :4) 1 ie arendat moșia Armășescil, de lângă * * Urdicenl, de Ia Sf. Gheorghe. A se a- dresa calea Șerban-Vodă. No. 109. (3-6d) Igienic, infailibil și preservativ, sigură vindecare fără a’i adăoga nimic, se află in principalele farmacii din tot universul (25 ani de succes.) La Paris la inventa- tora, BROU, boulevard Magenta, No. 158. Deposit in București la farmacia D-lui Zilmer și la drogueria D-lui Qvₒssa. X PERLE LlfrWUSm .ăxIS, RUE BLANQHE i ANUNCIUR1 PARTICULARE! 1 ie arendat, moșia Proca, numită și Vâji- * ittieădindist. Râmnicu-Sărat, comuna Mărtinescî. 700 pogâne, (rămase pe soma j proprietățeî,) tâte lucrătâre, sat mare; a j I se adresa la proprietar, D-nu Dim. V. Po- ¹1 lisu Micșunescu , strada Batiștea, No. ! HYDKAT DE CHLORAL IN CAPSULE Remediu util a adormi cineva chiar atunci cănd opiumul nu produce efect. Se pâte administra copiilor, fără pericol. El liniștește escitațiunile și sufe- rințele nervâse și nu împiedică buna digostiune. Sub acâstă formă nu este nici uă construcțiune . gătleju - ti ci un gust râu Fie care conține 25 ppnri'rmTne de Chloral. Sirop de Chloral Liuiuuvin 1 gr. de Hydrat de Chloral în lingură. Flaconul conține 250 grame. Deposit la București la pharmacia D-lul F. W. Zurner en gros. ... Iași la pharmacia D-lul A Racovtță. 14 Bucuresci. (18) 86$ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE. 9 (21) Februarie 1877 PRIMA C. R. PR1V, SOCIETATE JS» DE NAVIGAT1UNE CU VAPOARE IDTTTVT^K DESCHIDEREA NAVIGAȚIILE! VAPOAREWR Ut rASAGERI ■i iMeperc ⁱe iu 20 ^ruarie IZ- - OS : Plecare de la Pesta la Orșova, Marțea la 11 ore sera. „ „ Orșova la Giurgiu Joia la 9 ore dimineța Sosirea la Giurgiu Viperea înainte amâde-di. 1^77 st.n. pene ia alte dispusul STJS Plecarea de la Giurgiu la T.-Severin, Marțea la 12 ore amededi. Sosirea la Turnu-Severin. Marcuri sera. Plecare de la Orșova la Pe^ta, Joia la 8 ore dimineța. ___ । Observațiune.— Tot udată si navigațiunea vapdrelor de mărfuri au începftt pe fote liniile Bucurescl 8 (20) Februarie 1877 Ayeniu vapo lor Ac naciyaiiune. rpiiropia spitalului Braucovenesc șl a ¹ tru aprovisionarea spitalulnlul cu pae de Sf. biserici Domuîța-Bălașa. grafi trăerate cu mașina, pgnfi la 30 care de măsură; se publică pentru a treia 6ră, In diua de 11 Febraurie curent, la ora că doritori dea lua ptirte la a testă lici- 11 dimineți, urmând a se deschide din , tațiune, trebue să fie însoțit! "U garanție iou licitație, în cancelaria epitropiei, pen-! provisorie penă la 100 tel. (1 XȚoșia Poeni ce l dice și Bolaci, din $ districtul Vlașca, este de arendat; a se adresa la proprietarul strada Biserica- Eni, No. 5, sâfi la compfuaru DJor N. Ghermani si fii, strada Germană No. 23- '■ 3d) 17 AL LUI Ul'UJAOE HAAGM IN VIENN. ara ‘As (HUILE DE FOIE OE MORUE PUȘÎFHEE) j MEDALIE ' DE MERIT Esaminat de la primele autorități medicale și din caiisc^ ușoră lui digestlbilităti mal ales ordonat, pentru copii ca cel mai curat, cel mai bun*) natural și recunoscut ca cel mai folositor r^iediu contra maladielor de pept și pi plămânilor, contra ser ofulelor, pecingeno^-ulcerelor, maladielor glan- dulare și slăbictunei. Se găseșce în România la tute farmadele și droguenele. ) Mal multe firme de curând umple uă calitate inferiorii de unt de ficat de morun în ilaedne triangulare ți, încerc; '1 debita drept untului de ficat de morun al lut, G. Maager- Pentru a evita uii asemenea lesiune. se rdgă a considera numai, ele flaciine umplute cu adevăratul unt de-fii wₙ- pwifiat, je ale căror păreți eticheta si receta de întrebuințare se găseșce împiimat numele NA AGER. Ayentp yeneraTi si depositari pentru Jlomânia l)-nii APi