Jn nnnw u 'T.arn, 8 (20) februarie 18/ /. MONITORUL OFICIAL ABONAMENTUL: 17 'N, TRKMJECI țl șăSE; ȘăSE LUNI, 20 LEI (i itâiO Ianuarie și Antâiil Iulie) ANUNC1URILE: LINIA DE TRKI-DECI LITERE TREI-DEOI BANI (inserarea Il-a și mal departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, pAnS la cinel-ijecl linii, cinci lei; âră, m» mare de cinci-deei linii, dece lei DIRECȚIUNEA : strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea II-a și mai departe, 30 bani linia. Anunciu'ile se primesc și cu anul .«ii SUMAR PARTEA OFICIALA. — Ministerul dc jus- tiție: Circulara D-lui ministru de justiție adre- sată D-lor procurori generali. Ministerul de finance: Dec’siunî ministeriale. PARTEA NEOFICIALA. — Depeșl telegra- fice. — Buletin esterior. — Sumarul ședinței A- dunărel deputaților de la 5 Februarie — Con- tinuarea ședinței Senatului de la 19 Ianuarie.— Continuarea ședinței Adunărel deputaților de la 28 și ședința de la 29 Ianuarie. Anunciurl ministeriale. PARTEA OFICIALĂ Bucurescl, 7 Februarie 1871. '' 0uo vin - min de mijloc, iar încasările de 17%' milidne, prin urmare rămășițele sunt de 1'/, milidne sau de 7, 8%, ceea ce e enorm, pentru un venit care ar trebui să fie tot-Ta-una’jncasat în I 'tă întregimea lui. Pentru a reveni acum la rămășițele ce sunt de încasat de casa domenială, opiniunea mea este, că rămășițele din 1871. 1872, 1873, sunt ca și perdute? Rămășițele din 1875 nu vor fi încasate de cât într’uă proporțiune minimă. Cât pentru anul 1877, efinu cred că se vor incasa din acâstă rămășiță mal mult de 660,000 lei, și anume : 10,000 lei rămășiți din anii anteriori anului 1875 c 30,000 lei rămășiți din anul 1875. . ■> - 620,000 lei rămășiți din anul 1876. Este dâr fdrte necesar casă avem despre operațiunile casei domeniale, uă situațiune lămurită și clară pentru ca să seim tot-d’a-una cum ea stă, căci orl-ca perdere a el lovesce direct casa tesaurulul public. Până acum, D-lor, s’a «redat și se crede, că cisa rurală stă bine. Acesta cel puțin a fost opiniunea pe care am audit-0 îm- părtășindu-se din tdte părțile. Acesta este însă uă mare erdre, casa rurală nu stă bine, că este într’uă posițiune cu mult mal critică de cât casa domenială, fiind-că rămășițele casei dome- niale se pot prevede în budgetul Statului, și tesaurul public trebue să dea casei domeniale ceea ce nu pdte încasa din aren- dile anuale; însă fondurile casei rurale sunt, odată pentru tot- d’a-una fixate, și pențru present ea nu mal are alte fonduri pen- tru a se alimenta. Fondurile casei rurale se urcă la 216,441,733 lei 19 bani. Ele încetesă cu anul 1880. Prin urmare, rămășițele ne încastt sad ne încasabile ale acestui fond, rămâne în sarcina tesaurulul public și formâdă erăși un spor a datoriei publice. Iată starea acestei case : Suma dc plată de la 1865 până la finele anului 1876 este de 158,225 ’^3 le' ' și anume . Capital . 60,135,148 lei 10 b. -⁰ '•* Procente 98 090,025 „ 63 „ Suma plătită de la 1865 până la 3U Septembre 1876 este de . . 282.1». si anume : Capital . 53,705,614 lei 06 b. Procente 94,577,234 „ 36 Rămășițe de plată în capital și pro- cente sunt dâr de 9.942,325 lei 31 b. Suma de încasat de la 1865 până la finele anului 1876 este de 170,797 39a lei 80 b. Sumele încasate de la 1865 până, la 30 Septembre 1876 este de . . 149,949,073 lei 90 b. Prin urmare rămășițele alese la 30 Septembre 1876 sunt da 20,848,232 lei 90 b. %Aceste rămășițe sunt mal feri de cât rămășițele din situa- țiunea financiară presintată acolo, rămășițele sunt de 17,337,126 lei 5 bani, fiind-că s’a omis a se trece al 4-lea trimestru de în casări al anului 1876 care se sue la suma de 3,5 i 1,106 lei 95 bani. Făcând socotâla până la 1 lanuaritl 1877 trebuia să se a- daogo și acest trimestru. Aceste rămășițe de 20,848,232 lei 90 bani, se împart ast-fel 10,230 170 lei 06 bani rămășițe ale ariilor 1865—1873 2,208,845 „ 1*74 și 1875 8 409.217 „ 58 „ „ „ mulul 1876. 0N1T0RUL OFICIAL AL ROMÂNIE. 8 (20) Februarie 1877 Dâcă luăm în considerațiune, că din rămășițele totale ale a- lilor 1865 până la 1873, ast-fel precum ele erafi la 1 Ianuarie 1876 îu sumă de 10,418 981 lei 23 bani, nu s’au încasat în 9 uni ale anului 1876 de cât suma minimă de 188,811 lei 17 b. adică 1,8%; nu creți) că, îu acești 4 ani, în care rămâne a se ter- mina operațiunea casei rurale, se vor încasa mai mult de ;>6,482,659 lei 29 b. Debit propriii . 45.644,426 1. 39 b. Rămăș. incasab. 10.848.232 1. 90 b. deficitul casei rurale va fi deci de 10,258,942 lei 14 b cest deficit pâte deveni mal mare, căci la casa rurală se calculă că se vor mal emite bonuri rurale de 500,000 lei, la care adăogindu-se procentele de 750,000 lei, adjungem la cifra de 1,250,000 lei, ceea ce ar face că deficitul ar fi de 11 7, miliâne. Viii acum la rămășițe. S’a vorbit mult de rămășițe, și am vădut chiar că se pur speranțe mari pe rămășițe pentru a echilibra budgetul, pentru ,i remedia situațiunea deplorabilă în care ne aflăm. Dâr, D-lor, nu trebue să uităm că mal ânteiti și rămășițele aii în facia lor creditele repurtate, și că aceste credite represintă în fie-care an sume destul de considerabile. Etă tabloul rămășițelor încasate și creditelor repurtate, plă- tite în acești din urmă ani Y) Y) n Y n 1872 . 1873 . 1874 . 1875 . 647,099 lei, 974,508 146.407 93,622 61,517 Y) Y! 1876 9 luni 10.611 i ce Belgia neutră, sub garanția celor trei mari puteri, fa- ce mari sacrificii ca să organizese uă puternică oștire ? Pentru ca chiar într’uă țeră neutră trebue armata! Pentru ca să merite ajutorul și garanția celorlalte puteri, trebue să fie și ea uă pu tere! Și de aceia dic să nu mergem penă unde a . Dimancea. D-lor mi s’a părut fârte straniu modul de argumentațiune al onorabilului D. Preopinent, căci D-sa gă- sește că comisiunea ar fi făcut chiar un act ridicol, cerând de la D-v. invalidarea acestei alegeri. D-lor am fost membru al comisiunel și mi se pare că comisiunea a avut argumen- te fârte tari pentru ca să vfi câră invali- darea acestei alegeri. D. Sterie elice că a- câstă alegere are cu dânsa legalitatea, are formele îndeplinite, prin urmare nici Ca- mera Legiuitâre, nu putem face alt-fel de cât să admitem pe candidat. Așa este, datoria acestei Camere este să fie tot-d’a-una acolo unde este legalitatea. Dar, D-lor, daca în materie de alegeri noi suntem nisce magistrațl care trebue să ne pronunțăm dupe uă lege, apoi tot de odată suntem și un juriu, și cu mâna pe consciință trebue să căutăm a ne forma convicțiunea intimă despre partea morală a unei alegeri; căci ceea ce importă mai mult sistemului parlamentar nu este înde plinirea formelor numai, ci este mal pre sus de tâte partea morală a cestiunil, este puritatea sorgințil deputatului, care nu trebue să fie pătată de ingerința adminis- trațiuuel, fie acea ingerință esercitată în mod fățiș și grosier, ca sub regimul tre- cut, fie în mod ocult și prin manoperl mal mult sau mal pucin mascate, precum co misiunea s’a încredințat că a fost în cașul de față. Etă, Domnilor, ceea ce trebue să cău- tăm noi, cari represintăm principiul li- berelor alegeri . trebue să căutăm nu nu- mai la formele exteridre ale procedurei in dicate de lege care pâte îu adevăr să fi fost îndeplinite ad literam, dar trebue tot- d’o dată, ăi chiar mal presus de acestea, să căutăm Și la principiul de moralitate, și dacs. consciință nâstră ne va spune că s’a făcut uă infracțiune la principiul cel mare de moralitate, trebue să anulăm ale- gerea. Nu este vorba aci daca raportul comisi- unel ne probâijă că alegerea s a efectuat cu perfecta îndeplinire a tutulor formelor cerute de lege, nu este vorba că alesul esteuă persână care aparține partidului li- berale, și de aceea ar trebui să ne grăbim a l priimi între noi; căci tocmai din con- tra, acâsta mal cu sâmă trebue să fie de- visa nâstră, ca nici unul din membrii pâr- litului liberale să nu pâtă intra în acest sanctuanii decât numai atunci când, ca fe- meia lui Cesare, nu ar avea asupra sa cea mal mică bănuială (aplause). Dar acâstă alegere nu se pâtă dice că este fără bănuială, nici chiar sub punctul acela de vedere al aparenței esteriâre, al formelor legali, la care am vâdut că ono- rabilele preopinent ține într’un mod așa de esclusiv, căci daca legea dice că cole- giul se deschide la ilece ore, însă lot le gea adaogă că, daca la acâstă oră nu vor fi presințl toți alegătorii, atunci să mal amână deschiderea colegiului încă cu uă jumătate oră, și după trecerea și a acestui timp, colegiul se deschide cu alegătorii presințl. Apoi, daca ar fi ca să avem în vedere numai acâstă considerațiune, tot ar trebui să anulăm alegerea, pentru cuvân- tul că nu s’a adăstat uă jumătate de oră pentru ca să vină toți alegătorii. Dar D-lor. mal este și alt ceva. La do- sarul acestei alegeri se găsește un pro- test în care vedem niște denunțări de uă mare gravitate, și să nu se e|a că pe lângă for- malitățile prescrise de lege, trebue să ne uităm bine și la partâa morală a unei ale- geri, mal cu sâmă când ptnă ieri ne am plâns în contra ingerinței de tot felul a admimstrațiunel în alegeri pînă ieri am (Jis lăsațl libertatea națiunii să se pro- nunțe, lăsațl acâstă supapă la atâtea sufe- rințe cu care o împilați ca cel puțin ale- monitorul oficial ai, komAnIbi >4 o (20) FeUiurie 187'/ gariu să fie libere, și cu acest principia am și venit în acestă Cameră; prin ur- mare trebue să fim geloși de acest princi- piu, și trebue să dăm esemple de respec tarea lui, atât în privința amicilor cât și a adversanlor, și mal mult încă în privin a amicilor noștri (aplause). EI bine, D-lor, din punctul acesta de ve- L?re comisiunea care a verificat acestă alegere, nu a putut să vă propună alt de cât invalidarea el, și daca voițl și âre-ca- ri detalie permiteți’ml a vi le da cât se va putea mal pe scurt. Etă dar câte-va fapte: Un cetățân, uă persână destul de cunos- cută în societatea nâstră, D. Danielopolu se duce și ’șl pune cendidatura sa în acest colegii!, strânge câțî-va din alegători, le vorbește, la face profesiunea sa de cre- dință, se înțelege cu dânșii și, după ce a- legătoril l*aîi aprobat și’I afi promis votu- rile lor, D-nul Danielopolu, sigur fiind de acâstă promisiune, se întârce acasă și a- ștâptă dioa alegerii. Dar de odată se po- menește mal îu predioa alegerii, că ace- eșl alegători ’I dic : nu te mal alegem, pentru că s’a schimbat prefectul și noul prefect ne a spus că să alegem pe D-nnl Pache Protopopescu. Nu avem dar ce face, trebue să alegem pe D-nu Pache. D-nul Danielopolu le respunde că D-sa persistă a șl pune candidatura în acel co- legiu, dar <)ic din uuou că nu au ce face, s’a schimbat prefectul și că ar fi aflat că uoulf prefect a primit uă telegramă din Bu curescl care ’I cere să facă cum va sci ca să se alegă D Pache Protopopescu. După mai multe convorbiri ce au avut loc în urma acestora între D. Danie- lupolu și alegători, aceștia, când afi autjit că noul prefect este Domnul Deleanu, penă aci directore al prefecturel, saii dus de l’afi felicitat și D-sa se dice că le-a spus cum că în adevăr este numit prefect și că peste trei dile i va veni și decretul de numire. Nu perdeți din vedere, D-loi, că acestea se petrecett cu trei 4^1® înaintea alegerii, ast-fel că decretul de numire a noului pre- fect. după chiar spusa D-sâle, era să’I vină tocmai în (Jioa de alegere. Apoi a- câsta puteți (Jice că nu se chiamă ingerin- ță administrativă⁷ (Sgomot). Eu ca mem- bru al comitetului de verificare a acestei alegeri, am avut ocasiune a ml face uă con- vicțiune nestrămutată că acâstă alegere este pătată de ingerința admmistrațiunel; și când am întrebat pe colegul nostru D. Poenaru-Bordea despre acea telegramă de felicitare ce a adresat noului prefect. D sa nu a pegat acest fapt, dâră a d>8 că nu ve- de întru-ce uă asemenea telegramă ar putea ipfluența asupra alegerii, că D-sa conside ră acea alegere ca bună, de și tot în acea couversațiune, peste câte va minute, ml a spus că a întâlnit în Bucurescl pe D. Ca tamaplâu, prefectul de Bolgrad, care se grăbea a pleca la Slatina pentru alegerea ce avea să se facă acolo. Acum, D-lor, dați’ml voie să mă opresc pucin asupra acestui punct, cu atât mal mult că aci este uă lacună în lucrarea co- misiunel verificătâre. care a uitat să rele ve faptul venirii în Bucurescl a prefectu- lui de Bolgrad și a grăbirii sâle de a ple- ca de aici la Slatina pen’ru acea alegere Dâră dâca comisiunea a omis să cercetese acest fapt, l’am cercetat noi în parte și ne am acre înțat că aci tă c incidență a ve- nirii prefectului de Bolgrad acolo de uă- dată cu numirea noului prefect care spu- nea el însuși că avea să primâscă decretul tocmai în dioa alegerii, tâte acestea erați resultatul unei combinațiunl concertate de mal înainte spre a întruni acolo trei pre- fecți de uă-dată, cari să scâtă pe candida- tul agreat administraținnel, și se mal pâte găsi cine-va între noi care să susțină că | acâstă alegere nu este lovită de ingerință administrativă? (Aplause). Am audit dicându-se că au e nici un temeifi de a se anula acâstă alegere, de âre-ce nu se găsesce nici un protest la dosar. Dâră, D-lor, protest a fost, și încă, dâca nu mă înșel, ’ml pare că era chiar și un sub-prefect sub-scris în acel protest împreună cu mal mulțl alegători; însă pro- testul a dispărut și de aceea nu se mal a- flă la dosar. Noi însă am aflat în comisiu- ne și ne-am încredințat că alegătorii au protestat cu energiă în contra acestei ale- geri. Cât pentru telegrama de astă-dl a D-lul Cumpănășescu , acâsta se explică fârte lesne prin faptul că D. Cumpănășescu, ca- re susținea candidatura D-lul B. Boerescu, nu avea penă în S Wrte bine D. președinte al consiliului nici un fapt material nu pdte ti adus în susținerea casărel alegerel, și simțul practic nu ne autorisă ca să casăm uă alegere nnmal pe simple presumpțiunl,numai pe simple sus • piciunl exagerate și nu este practic să ne perdem timpul îudeșert. Voci. închiderea discuțiunel să se pu- nă la vot. D. P. Grădișteanu Am uă propunere: „SubsemnațiI contestăm alegerea col. II de Olt în persdna D-luI Pake Protopo- pescu ca pătată de manopere, și cerem să se trămită d’inaintei unei comisiunl judi- ciare din sânul Camerei. P. Grădișteanu, N. Blaremberg, D. Giani, N. Fleva, I. Lățescu. D-nu D. Leca. Am și eu uă propunere pentru validarea alegerel. Voci. Să se pună la vot închidrrea dis- cuțiunel. D. P. Grădișteanu Mâ iertați, cererea D-vdstră este contra regulamentului, care 4ice că orl-cine face uă propunere trebue să o desvolte. D. L. Era lide. Nu puteți D vdstrălua rândul altora ; acuma trebue să se închidă discuțiunea. Voci. Atunci trebue să vorbâscă toți cel înscriși. D. președinte. Trebue să dai! cuvântul propui torului amendamentului. Voci. Să se închidă discuțiunea. D președinte. Se pdte închide discu- țiunea asupra validitățel sail nevalidățel alegerel, dar trebue să discutăm propu- nerea. D. A. Holban. D-le președinte, efi cred că atunci când s’a dat cuvântul pentru și contra închiderel discuțiunel, nu se mal pdte acorda cuvântul unul deputat care prin uă propunere vine și cere redeschi- derea discuțiunel tocmai asupra materiei tocite prin discuțiunea ce a urmat; deci, după regulament trebue mal întâii! să se voteze închiderea discuțiunel și apoi se vor pune la vot propunerea și amendamen- tul asupra subjectulul discutat. D. P Grădișteanu. Propunerea mea nu este pentru validarea safi invalidarea alegerel, ci pentru suspendarea el și tră- miterea înaintea unei comisiunl judiciare. Voci. închideți discuțiunea. Voci- Cer cuvântul în cestiune de regu- lament. (Sgomot.) D. președinte. Ei! cred că se pdte în- chide discuțiunea, acâsta esteuă altă ces- tiune; acum se cere uă amânare și trebue pe urmă să dăm cuvântul ca să sodesbată cestiunea pentru și contra. " Grădișteanu. Eă propun guspen- darea și trămiterea alegerel înaintea unei comisiunl judiciare; (sgomot) așaoă, j (20; Februarie 1877 lăONUOKUL UFlUlĂL AL KOlsAmSl 915 ---------— — ................ ......................... D. G. Vernescn. Nu este, D-lor, mo- mentul ca D-v. să faceți propunerea de contestare, pentru că secțiunea D-vâstră, io unanimitate, a invalidat alegerea, și a i făcut tot ce ar fi putut face comitetul de șâpte, dâca ar fi esistat acel comitet și dâcă avea ce face. Nimeni din D-v. nu s’a rădicat să dică că comisiunea nu a sciut să lucreze bine, că a făcut un rtiti raport, nimeni nu s’a rădicat să’l dea un vot de blam și apoi să numiți alta. După regulament, nu suntem în fasa unde puteți să mal numiți acea comisiuue care să procâdă judiciarmente. Insă, dâca voițl să dațl un blam comisiunel, că nu a lucrat bine, că nu a adunat tâte elementele, nu vă ascundețl, faceți-o. S'a întânplat, D-lor, în alte ocasiunl, și de mal multe ori, că s’a dis că comisi- unea nu ’șl-a îndeplinit bine datoria, sati că raportul nu a coprins tâte elementele, și s’a numit altă comisiune pentru ca să complectese lucrarea așa cum dorea Ca- I mera. Acâsta aș înțelege-o și acum, dâră I să ()icețl că vă găsiți în termenii art. 7 când cinci deputațl potti să conteste ale- gerea, acâsta nu este conform cu regula- mentul, fiind că secțiunea, în unanimitate, a invalidat alegerea. Etă, D-lor, cum este cestiunea. S’ar putea 4>ce că acesta e un mod de amânare, — și eti nu cred că D-nil Fleva, Geani și Grădiștânu ar voi să se serve de subterfugii! a se obține uă amânare acolo unde regulamentul nu primesce amânare. V jcI. închiderea discuțiunei (sgomot). D. președinte. D. Dimancea are cuvân- tul în contra închiderel discuțiunei. D. N. Dimancea. Comisiunea de veri- ficare nu pâte, D-lor, să procâdă ca uă comisiuue judiciară, acâstă comisiune este cu totul diferită de comitetul de ve- rificare, dovadă art. 39 din regulament care precisâsă atribuțiunile fie-căreia din aceste douâ comisiunl. ApoL mâ mir cum de a uitat D. Verneseu principiul D-sale când a susținut alegerea D-lul Villaerose. Camera singură este în drept să facă an- cheta, și comisiunea delegată din sânul el pâte numai să procâdă judiciarmente. Prin urmare, vă rog să nu mal atacați co- misiunea de verificare că n’a procedat conform cu regulamentul. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nei, și se primesce. D. președinte. Confor— ₒalamentu- lul și conform precedentelor, nu putem face alt de cât să punem la vot mal ântâiti amânarea; și dâca amânarea nu se va primi de Cameră, vom pune apoi la vot conclusiuoile raportului. Voci. Prea bine; la vot — Se pune la vot propunerea do amâ- nare, și resultatul scrutinului este cel ur- i mătoT însă, nu se pdte forma uă treime, atunci i trebue neapărat să se găsescă in Cameră cinci deputațl cari să facă contestarea, căci alt-fel nu se pune în discuțiune. Să admitem, însă, că s’a găsit, atunci discu- țiunea se deschide. Acâsta ne învață regu- lamentul. Să luăm acum lucrurile cum s’aii petrecut. Este vorba de uă con.estațiune făcută în secțiune? Nu. Este vorba de uă contestare făcută în Cameră? Nu; și când dic nu, fac apel, nu la cel cari au să mal vorbâscă, ci la acel cari ati vorbit, fac apel la mintea sănătâsă și buna lor cre- dință (sgomot). D. P. Grădiștânu. Numai D-vâstră a- vețl minte sănâtâsă? ’ocl. Mal parlamentar (sgomoi). i). G. Verneseu D-le Grădiștene, nu mam adresat personal la D-vâstră, și câud am dis că cine are mintea săntitâsă, am vorbit în termeni generali (sgomot). Uă voce. Va să dică nici unul nu e cu mintea sănâtâsă? (Ilaritate, sgomot). D. Furculescu, La ocasiune ne vom a- dresa cu aceleași vorbe. D. G. Verneseu. Atunci, dâcă mă voiti revolta, culpa va fi a mea. D. Grădiștânu s’a revoltat când a au^it că fac apel la minte sănâtâsă ; apoi, voiti face apel chiar la mintea D-lul Petre Grădiștânu, căci de multe ori, sunt sigur, a făcut în politică ceea ce cu mintea nu făcea. D P. Grădiștânu. Cer cuvântul în ces- tiuue personală, s’a pronunciat numele meii. Voci. La urmă (sgomot). D G. Verneseu. Așa dâră, să vedem cum s’ati petrecut lucrurile a venit uă invalidare; nu mal era vorba nici de con- testare în Cameră nici de contestare în secțiune de uă treime din membri, saii de majoritate, ci era uă invalidare. Când lu- crul se presintă ast-fel, fac ârășl apel la mintea sănâtâsă, și <)ic că, cumințea vor- bind, nu mal puteți face uă contestare. Cum? Uă alegere care s’a anulat, pretin- dețl că este în prima fașă a contestațiu- nel? Și după atâta discuțiune, credeți că se mal pâte face ceva ? Urmei) acum citirea articolului 7: „Dâcă Adunarea o ia în considerațiune, se insti- tue un comitet ales, compus din ciad membri, cari să procâdă judiciarmente la constatarea evidenței.“ Așa dâră, vedeți că după ce vine con- testarea înaintea D-vâstră, ca să se pâtă face acea contestare, trebue mal ântâiti să urmeije un vot de luarea el în eonsidera- țiune. Deră vă întreb făcutu-s’a acâsta? Nu... (sgomot). Bine-voițl. v6 rog, D-le președinte, a face să se mențină liniscea, căci nu ne putem înțelege.... D președinte. Voiti să fac linisce dâră vedeți că nu pot; nu mâ lasă nici pe mine în pace, dâiă încă pe D-vâstră (ila- ritate) Votan . . . .85 Majoritate absolută. 43 Bile albe pentru 46 „ negre contra 45 9. președinte. Adunarea a respins - manarea. — Se pune la vot conclusiuoile rapor- tului, și resultatul scrutinului este cel ur- mător . /otanțl ... iu Majoritatea de două treimi 46 Bile albe pentru . . 25 „ negre coutra 45 Abținuți .... .2 3. Caut iii. Eti m am hu| luut. D. președinte. Proclam pe D. Pacua Protopopescu deputat al colegiului II de Olt. D N bimancea. In urma votului dat de onor. Adunare, declar că demisioned din comisiunea pentru veri rea titlu rilor. D. președinte. D. P. Grădiștânu are cuvântul în cestiune personală. D. P. Grădiștânu D-lor, adinâorl onor, D. Verneseu s’a crezut autorisat a raționa îa acâstă onor. Adunare, picând că orl-cine e cu mintea sănâtâsă nu pâte să admită opiniunea care nu’I plăcea D-sale. Fund că am avut onârea să susțin uă opiniune contrariă cu aceea a D-lul Ver- nescu, am crezut că cuvintele D-sale nu pâte de cât să ofensele pe toți acel cari n’au avut în acea cestiune opiniunea D-lul Verneseu. D-lor, nu este permis, mi se pare, unul deputat să vie să tratesepe cel-alțl depu tați că n’ar fi cu mintea sănălâsă, susți- nând cutare și cutare lucru. Onor. D. Ver- nescu are să’ml respundă cu dreptul de reciprocitate. Dreptul acesta de recipro- citate eti nu ’l admit, și nu voesc să pro- fit de el, fiind că, a usa de asemenea a, gumente, este uă cestiune de educațiune Onor. D. Verneseu a ()is că mintea mea m a făcut de multe ori să fac acte politic, pe care le-am regretat în urmă. Fie pc nite din ânimă, fie pornite din minte, se pâte, căci n’am pretențiunea să mă cred infailibil, și nefiind infailibil, se pâte să fi comis acte politice pe care să le regret, și declar că un act politic pe caro ’l re gret este acela că am crezut că onor. I Verneseu era capabil să fie ministru de interne. D G. Verneseu. D-lor ca să răspund la cele din urmă cuvinte ale D-lul Petre Grădiștânu, mi se pare că demnitatea mea și respectând și demnitatea Camerei nu ml permite să fac acâsta Apreciările per- sonale ale D-lul Grădiștânu despre mine pucin importă și Camerei și mie. D sa a credut mal ’nainte că sunt capabile pentru cutare lucru. Acâsta rămâne pe sâma 916 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI S (20) Februarie 1877 A. Vamali, N. Voinov, i Oarabatescu, A. Stolojan, P. Protopopescu. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă coDgediă D-lor deputațl D. Genescu, G. Miclescu, D. Mărgăritescu, G. Rădescu și G. P. Mantu. .Se trămite la comisiunea de indigenat petițiunea D-Iul Fr. Rulhhofer și aceea a D-lul Petre I Custof. Se trămite la comisiunea de petițiunl petițiunea D-lul George Lăzărescu. Se trămite la comisiunea comunală pe- tițiunea locuitorilor cătunului Ghindăonil. Se înscrie la ordinea 4>lel raportul co- mitetului delegaților de secțiuni asupra projec tulul de lege relativ la arendarea mo- șiilor Statului pe un noii period de cinci ani. Se comunică Adunării adresa D-lul mi- nistru de finance prin care i se cere să a- lâgă patru D-nl daputațl, csrlîmpnună cu trei D-nl senatori afi să formese comi- siunea însărcinată pentru un pvioddepa- truanl cu revisuirea caselor publice. Adunarea decide a se înscrie la ordinea di lel ac6stă alegere. D președinte. Acum. D-lor, avem la ordinea tjilel budgetul ministerului de in- terne. D. I. Poenam-Bordea. Mal ’nainte, să ’ml dațl voe, D Ie președinte, a aduce a- minte onor. Camere că are un angajam?nt luat în privința a mal multor petițiunl pentru care a admis urgențe. Sunt trei luni de când uă mulțime de petițiunl asceptă resolvarea lor, și prin urmare aș dori ca să se hotărască uă ședință de dli safi de sâră în care să tratăm aceste petițiunl spre a fi consecințl cu votul nostru. D. președinte al consiliului. Să fie mâne, Duminecă. D. P. Ghica. Dior, dâcă este să se hotărască a se ține uă ședință Duminecă safldisâră, eti nu mS opun Ia acâsta, însă, nu ar fi uă procedură regulată ca să între- rupem discuțiunea budgetelor pentru pe- tițiunl. — Se pune la vot opiniunea de a se ține ședința de sâră și se respinge. — Se pune la vot cererea de a se ține ședință mâne Duminecă, și neputâudu-se constata .esultatul votului, rămâne a se proceda din noii la votare la finele ședinței. D. președinte. Acum D ior, avem la ordinea • tul ministerului de interne sunt multe mo- dificări care trebue să se facă în virtute de legi; sunt modificări în privința sub- prefecturilor; sunt modificări în privința statisticei; sunt modificări în privința sanitară; sunt modificări în privința pe- nitenciarelor; în fine sunt mal multe modi- ficări tocmai ca să pregătâscă votarea pro- jecțulul de budget; prin urmare, a Jice numai: când vom veni la sub-prefecturl să le lăsăm în suspensiune, acâsta nu în- semnâijă nimic, fiind că mal sunt și alte servicie în care se Introduc modificări, j ast-fel ar urma să le lăsațl pe tâte în sus- pensiune. Așa dâră, D-lor, a vota budgetul numai în părțile acelea cari nu sunt atinse prin legi modificătâre și a lăsa îu suspen- siune cele-l-alte părți, ar fi a nu ajunge la nici un resultat, căci atunci când veți mn i u auj. umm mea centrală nu Irebuesce să aibă nici in amestec, de judecători de pace, însăr- cinare cu («tul incompatibilă cu funcți- unile administrative în fața principiului despărțire! puterilor puse în vigâre de Constiluțiune, în cele din urmă el deveni- se, sub regimul trecut, agențl politici primejdioșl îu luptele electorale, în care erafi chiămațl a intimida sati a corupe fă- ră pregetare, ast-fel în cât aceste misiuni .morale, abiorbâudu-le timpul material ce trebuiau să acârde atribuțiunilor legale cu care sunt învestiți, și nu le mal permi- tea să împlinâscă nici una din ocupațiu- aile ce le sunt deferite prin legi, și afun- sese a existe în administrațiunea țărel în- tregi uă anarchiă, uă desordine, uă lipsă de securitate publică și uă neregulă atât de mare, în cât anevoe ’I se va găsi re- mediul, cu tâte silințele ce ’și a pus și’șl pune guvernul actual în acâstă privință. Mal mult; aceste ocupațiunl politice, pe- nă la venirea partidului liberal național la putere, constituiati singurele titluri de aptitudine, de capacitate, de merite, în o- chil guvernului trecut, după cum el împli- neau aceste însărcinări ilegale cu mal mult zel și succes, ori care ar fi fost mi- jldcele ce întrebuințau, chiar când acele mijlâre ar fi fost culmea espresîțjnei ar- bitrarului și a imoralitățel. Acest inconvenient neaparat pâte să e- xiste în administrațiunea unul Stat sub un guvern care ar nesocoti garanțiele ce ne asigură Constituțiunea. ori când un ase- menea guvern ar voi să procâdă prin mi- jldce violente afară din legi, și reprobate de morală, și cu reorganisarea subprefec- ților noi recunâssem că nu este un reme- diu radical, și că un guvern cu rele in rențiunl pâte face din noua organisare uă armă politică de luptă; nu este însă mal pucin adevărat că și sub acest punct de privire organisarea propusă de D. minis- tru de interne nu este mal preferabilă de cât aceea care a esistat până acum. Ast- fel, prefectul, dispunând de un numâr mal mic de agențl, nu va putea desvolta în a- semenea materii activitatea funestă care se punea în trecut, și, afară din acâsta, subprefecții fiind mal bine remunerați, se lasă a spera că se vor găsi âmeui de âre- care educaținne cari se posede cel pucin noțiunea binelui și a râului, și a căror cu- noscințe să le permită a face distincțiu- nea între mijlâcele licite și acele ilicite, așa în cât violența, arbitrariul si imorali- tatea să nu mai pâtă fi întinsă până la gradul în care a existat. Mai este încă uă considerațiune, de ma- re importanță, care vine în defavârea sub- prefecturilor stabilite pearondismente cum au fost pânâ acum Legea comunală de la 1864 ridicând subprefecturelor cea mal uni mare parte din atribuțiunile adminis- trative, comunale ce aveafi penă atunci, nu se mal putea justifica manținerea lor îu condițiuuile în care acest serviciu era or- ganisat, și acâsta da loc la uă sumă de a- busurl de autoritate. Ori cât de mare am presupune știrea de ignoranță, lipsa de cultură ce am pu- tea găsi în demnitarii electivi comunali, precum primarii și adjutorii lor, nu ni se put cita de cât fârte rari esemple de co- mune rurale în care uă rea administrați- une să fi găsit un remediu în autoritatea ilegală pe care subprefectul o esercita a- supra acestor comune, și în care cel pu- cin erorile comisa din lipsa de cultură, din ignoranță, să fi fost îndreptate prin luminile și cunoscințele subprefectului. Astădl încă, după 12 ani, suntcomune ru rale în România în care acrele stărel ci- vile. acâstă puternică garanție a existen- ței și a legitimației familiei, sunt ținute în cea mal mare neregulă; comunele rura- le în cea mal mare parte sunt nealiniate, și stradele, piețele drumurile vieinale și comunale sunt în starea cea mal deplora- bilă ; nici uă comună nu are regulamente pentru poliția drumurilor publice, pentru întreținerea, nemaltratarea și îngrijirea vi- telor; nici uă comună rurală nu are stabi- liment de asistență publică, un biurou de bine-facerl, cu toți subprefecții cari s’afi succedat în arondismentele României și din cari cea mal mare parte a lăsat în ur- ma lor delapidări, prevarieațiunl, și com- plicări vătă uâtâre societăței. S’ati vâijut însă, din contra, exemple de primari și notari de comune rurale mal culțl și mal capabili de cât subprefecții, și eornpți prin relele exemple și prin relele ordine ce primeafl de la acești din urmă. Aceste afi fost motivele pe care s’au fundat comisiunea delegaților D-v. pen- tru a lua în considerațiune projectul de lege presentat de D. ministru de interne în privința subprefecților, cari, după cum ’l au calificat fârte bine unul din D-nil delegați, nu mal remân subprefecțl, de și li se păstrâdă acâstă numire, ci devin pur și simplu nisce inspectori însărcinați cu revisuirea districtului, așa în cât, cu ale- geri bune în aceste funcțiuni, el pot fi u- till administrațiunel pentru a ajuta pe prefect în atribuțiunile sale de suprave- ghiare și în misiunea sa de îuvățămînt a- supra comunelor, și tot-d’o-dată ei pot fi mal bine controlați, fiind mal de aprâpe sub mâna prefectului. Comisiunea delegaților, studiând acest project de lege, a găsit la dosarul secțiu- nel VI uă opiniune scrisă a D-lul Vizan- ti, prin care cere a se desființa cu totul subprefecturile, și a se transmite atribu- țiunile lor administrative, comitetelor ju- dețene permanente, dispunându-se ca fie care comitet permanent să aibă cel pucin ațâți membrii câte plășl sunt în județul respectiv. Și uă opiniune, asemenea scrisă, a D-lul DonicI, care, pentru motivele lor a- râtate îu 6 articole pe două coli, cere a - mănarea luărel în considerațiune a aces tul project de lege, ca fiind incompl ct i inoportun, spre a se studia cestiunea mal matur și mal minuțios, mal ânlâiă de că- tre uă comisiune specială compusă din âmenil cel mal competențl cari prin înțe- legere cu D. ministru de interne să caute a pune îa armonie tâte legih oare se ra- portă li serviciul subprefecturelor, pre- cum legea comunală, cea județeni, acea pentru eonvențiunile agiicole, aceea a po- liției rurale, acea de expropriere pentru ca- usă de utilitate publică, și altele, îutre caro mal cu sâmă acea privitâre la jude- cătorii de pace, și tâte aceste să le su pună în perfectă armonie Camerei L°giui- tore. Reproducând textual concluuu nea D-luț Donici, spațiul și timpul nu ’mî a permis a reproduce și motivele pe larg exprimate de D-sa; dâră dâcă,. onor. Cameră Legiuj- târe voesce, le voiu da citire îa cursul discuțiune! spre a lua cunoscință de den- sele. Comisiunea. delegaților a respins atât opiniunea D-lul Vizanti cât și pe aceea a D-lul Donici, pe considerați unea că acâ- stă lege nu pâte împiedica întru nimic, nici aduce câtuși de pucin detriment atât disposițiunilor legilor care sunt îa vigo- re, cât și ori câtor mo lificlrl utile, des- centralisătâre, se va găsi de cuviință a se introduce îu legile enumerate de D. Do- nici în opiniunea sa. și pe considerațiu- nea că presantul project de lege, după desvoltările de mai sus, respunle nu nu- mai la uă asceptare generală, dâră încă li uă necesitate absolută, pentru uă mai regulată organisare a unei din ramurile cele mal importările ale administrațiunel. Singurile objecțiunl care s’au ridicat în comisiunea delegaților, asupra acestui project de lege, au fost numai în privința art. 6. pentru disposițiunilo prin care li se ridică atribuțiunile de judecători de pace și acele de oficiarl auxiliari al pu- terei judecătorescl. In ceea-ce privesce atribuțiunile de ju decătorl de pace. D. Ecouomu, care sule- vase objecțiunea, a renunciat la dânsele, pentru motivul că acâtă însărcinare jude- cătorâscă este incompatibilă cu compe lența ce incumbă administrațiunel în vir- tutea separațiunel puterilor Statului, și în previsiunea că comisiunea însărcinată cn pregătirea legilor ce se rapârtă la noua organisare a justiției, va determina dis- posițiunile necesarii privitâre la judecă- torii de pace. In ceea ce privesce însă atribuțiunile lor de oficiarl auxiliari al poliției judecă torescl; A .end în vedere cl aceste atribuțiun! le sunt determin.te prin art. 16. 46 șt următorii din codul de procedură penală; că jpeuâ acum primarii și adjutorii, îu 91 MONITORUL .OFICIA). Al. HO iANIEl b (20) Februarie 1»77 starea de culturi îo care se găsesce, ou au cuooscințe îndestule pentru a îndepli-1 ui îo un mod satisfăcător tâte amănuntele unei perquisițiunl vigilentă, din care să se y :--.tă de o| ri >.l • 'ui și s* reia - probele spre a forma convingerea judecă- torilor; că formalitățile indicate de lege pentru constatarea delictelor, dresarea proceselor verbale, descoperirea locului, timpului, și a circumstanțelor îq care fap- ul s’a perpetrat, calificarea naturel delic- tului, înscrierea depunerilor marturilor, găsirea probelor concordante, ș. c. 1., și mal cu sâmă pentru efectuirea perquisiți- unilor domiciliare în limitele și condiți- inile stricte ale legel, spre a nu contra- veni cu principiurile stabilite pentru li- bertatea individuală și inviolabilitatea domiciliului, sunt atât de multiple și cer nu numai deprinderi dobândite prin espe- riență, dâră și chiar âre-carl cunoscința de drept din partea acestor oficiărl auxi- liari al poliției judecătoresci; Că cu adaosul de remunerării determi- nat în projectul de lege, se dă ministrului mijlâce de a găsi pentru a împlini aceste atribnțiunl funcționari mal capabili și cu emoscințe dobândite în asemenea materii. Că a desființa d’uă-dată acești oficiărl auxiliari al poliției jud . torescl, până a nu se înlocui prin alții, sau până a nu se legifera alte lisposițiuul în privința mo- dulul de procedare pentru constatarea de- lictelor , ar fi pe de uă parte a aduce uă perturbațiuno mare în societate, a o priva de un mijloc eficace pentru garantarea or- dinel și a securitățel publice și a compro- mite interesele cele mal importante cari trebuesc să găsâset igurarea lor în in- cituțiunile țărel. Că aceste atribuțuu trebuesc manținute t ub-prefecților, cel pucin până când noua iegislațiune pentru reorganisarea justiției țărel și reformele necesarii a se intro- duce în codul de procedură penală, ’I va înlocui prin alții, sati va modifica aceste disposițiunl ale legel esistente în un mod satisfăcător pentru securitatea publică. Comisiunea delegaților a primit urmă- torul a uendament al D-lul Burilenu, ca a- liniat la art. 6 : „Sub-prefecțiI, în timpul revisuirel sati a îodeplinirel însărcinărilor ce li se vor la, vor urma a îndeplini tot-d’uă-dată și atribuțiunile de oficiărl auxiliari al poli- ției judecătoresci, în condițiunile ce sunt determinate prin codul de procedură pe- nală." Acești suat, D-lor deputațl, conclusiu- nile comisiunel delegaților D-vâstră , ce am onâre a vă supune, rugându-vă să bine- voiți a lua în considerațiune projectul de lege presintat de D. ministru de interne și a ’l vota cu modificările propuse prin a- mendamentul adoptat de comisiunea dele- gaților. Raportor, Pantazi Ghica rROJEOT Dts lEGE. ventru reorganisarea serviciului suo- prefecților Ar. 1. Personalul și biurourile sub-pre- fecților de pe la plășl de desființesă. — Sub-prefecțiI vor face parte din funcționa- rii atașați pe lângă prefectură , repărțițl pentru fie-care district după anexatul ta- bloă. Art. 2. Acești funcționari se numesc de Domn, după recomandația prefectului că- tre ministerul de interne. Art. 3. Sub-prefecțiI vor avea rol de in- spectori generali al prefecturel, și compe- tința fie-căruia se întinde în tâtă circum- scripția districtului; prefectul însă le pâ- te desemna zonele sad nl ășile unde era să lucrese. Art. 4. Sub-prefecțiI, sub direcția pre- fectului, inspectâsă continuă comunele, priveghiând administrația și poliția ge- nerală, și sunt obligați ca uă-dată pe lu- nă, să visitese tâte comunele din circum- scripția ce le este desemnată de prefect. Art. 5. Resultatul inspecțiunilor fie-că- rel comune se notâsă de dânșii în regis- trul ce se va ține pentru acâsta în cance- laria fie-cărel primării, făcând la fine- le fie-cărel luni raport în scris prefec- tului de resultatul inspectiunel lor. — Ca- șurile grave sunt dâtorl a le comunica i- mediat prefectului. Art. 6. Sub-prefecțiI rămân însărcinați cu cele-alte atribuțiunl ce le sunt date prin legile și regulamentele în vigâre, afară de atribuțiunile ce aii ca judecători de pace și oficiărl auxiliari al poliției judiciare , cari prin legi speciale vor fi regulate și trecute altor funcționari. Art. 7. Consiliele comunale. rurale și urbane , pentru lucrările ce le privesce , cum și cele-alte autorități, se pun în ra- port direct cu prefectura districtului. Art. 8. Retribuția acestor funcționari se fixâsă la 200 lei lefă și 150 diurnă , mensual. Art. 9. Ministrul de interne va elabora un regulament gene-al pentru modul apli- cărel legel de faciă. Art. 10. Acâstă lege se va pune îu lu- crare de la 1 Ianuarie, anul 1877. Amendaniontnl D-lul Burilânn. Aliniatul al 11-lea la aH. 6. „El pot, cu ocasiunea îndeplinire! îndatoririlor de in- speetoT administrativi, să facă și acte de oficiărl auxiliari al poliției judiciare." Bnrilâun. Primit de comisiunea delegații " Raportor, P. Ghica. rersonnlnl sub prefecților. Junețele Nof sub-pref lași . ... 3 Ilfov . . . .3 Județele K'o. Mib-ief Doljit 3 Covurluiil.........................i Brăila . 2 Ismail (nu are sub prefect) Bolgrad . . . I Cahul ■ 2 Mehedinți. . . • . -3 Prahova Dâmbovița . Busăă f fie-care către 3 sub- Argeș prefecți. . 18 Gorjifi Vâlcea l’utna . ... Râmnicu-Sărațl Teleorman Ialomița Olt Romanați Muscel Sucâva Botoșani Roman Nâmțu Tutova Tecnciu Vasluiu Dorohoiii Vlașca Fălcii! .... Total . fie-care câte L sub-prefecți . 30 D picșodinte. Discuțiunea gener?’ă este deschisă. (Va urma) ANUNCICRI MINISTERIALE INISTERUL DE 1NT" NE I pre personele eligibile Senat, u comuna Bolgrad, pe anul 1877. D-nil Gheorghe CnezevicI, Nicolae Ho rozof, loan Titorof. Listă de personele eligibililor la Senat, din ju- dețul lașt, pentru anul 1877. D-nil Adamachi Vasile, Afendule Teo- dosie colonel, Alcaz Eugeni colonel, Anto- niadi Toma, Angonescu Costachi, Bogo- nos Dimitrie colonel, Bânulescu N. col., Balaiș Custache, Brănișteanu loan, Canh- cusin M. lancu, Cantacusin Vasile, Cas- troeanu Dimitre, Casmir Constantin,Cogăl- niceanu Mihail, Corjeseu Costache, Cornea Dimitre, Cozadin Dimitre. Cristea Alecu colonel, Cristescu Vasiliu Teodor, Oristo- dulo Gheorghe medie, Cueiuieanu Gh. me- die, Drosu Niculae, Duca loan general, Fătu Anastasie mtdic, Filipescu Costache, Ganea Matei, Ghica D. Alecu, Ghica lorgu general, Guști Dimitrie, Holbau D. A- lexandru, lonescu Nicolae, Ivașcu loan, Locman Petru medic, Mânu S. general, Mairogheni Petrache, Mavrodi A. general. S (20) Feb: ie 1871 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE Mărzescu Gheorghe, Mavrodi M. colonel, Meleghi Dimitrie, Mironescu A. colenel, Neiu Ștefan, Negruți Alexandru. Negură l»ucu, Pastia Scarlat, Pavlof col. pens., Prăjescu lancu, Radu Panait, Rola Cos- tache, Sturz,a M. Grigore, Suciu Petre doc- tor îu drept, Suțu N. Constantin, Tăcu Ni- colae, Tăcu Gheorghe, Tăcu Dimitrie, Vărnav Costache medic, Voinescu lorgu, Vuluță Alecu, Zarifopol Pavel. Listll de personele eligibile la Senat din ju- dețul Biăila, pe anul 1877. >-niT Apostol Teodor. Argintoian Cons- cnuiin. Berlescu Cost., Constantinescu Di- mitrie. Costache Ion cofetaru, CostovicI H. Vasile, Filipescu Grigore, Filitis Hris- todor, Mareș Vasilache, Marino san George, Nalbantoff S. Dimitrie, Nieolescu lose- fache Petrescu Costache colonel, Peteu Gheorghe, Protopopescu Nicolae, Racti- van Anton, Șuțu C. Grigorie, Șerbănescu lordache, Sulioti loan, Țenof Nicolae. Lista peuuu personele eligibile la Senat, din județul Dolj, pe anul 1877. L ml Aman lorgu, Aman Alee Vrghi- ropulo Grigorie, Broșteanu Z. loan, Băl- cescu Barbu, Barbu Caragic, Bengescu Grigorie, Braboveanu Constantin Brăiloiu C. Antonie, Bengescu Constantin, Cernă- tescu C. loniță, Colonel Logadi I., Crăpă- toreanu loan, Dimitriu Lazăr, Diculescu N. Gheorge, Dumba Costache, Ferariu C. loniță, Fratoștițeanu lancu, Filișanu Dimi- trie, Glogoveanu Constantin, Gigârtu lo- niță, Go'fineanu Barbu, Guran Nicolae, Gârleșteanu Vasile, Gebleseu loniț', Gre- ceanu Nicolae, llristofi Alexandru, Isvo- ratu Manolache, Chițu Gheorghe, Cacale- țeanu lorgu, Leoveanu Dimitrie, Magheru Gheorghe, Mitescu Costache, Măinescu Petre. Mihail Zavarof, Măleanu Al. maior, Nicolaid Dimitrie, Opran Petre, Opran Nicolae, Pleșea Gheorghe, PasarițiS. Sima, Paris N. Scarlat, Portărescu Dimitrie, Po- enaru P. Nae, Păucescu loan colonel, Ro- maaeanu Ștefan, Racoviță Gr. nicolae, Stolojan Anastasie, Stoenescu Stafie, Stăn- cescu Gregoriu, Târnoveauu Costache, Te- odor Câncea, Urdărennu Ghiță, Vlădoianu I. Vasile. Direcțiunea generalii a telegrafelor și poște or. D. Dim. Pruncu, antreprenorul'-.arșelor poștali cu deligențe lași-Vasluî-Bârlad, și viee-versa, neținându’și antreprisa în sta- rea prev8(|utA prin contract, direcțiunea, conform stipulațiunilor contractului, pu- blică licitație pentru concedarea acestor curse pentru timpul penă la 15 Iunie vii- tor, în comptul D-lui antreprenor. Licitația se va ține în Zioa de 12 (24) Fe bruarie, atât la direcțiunea generală a te- legrafelor și poștelor, cât și la piefectu- rile de lași, Vaslui și Bârlad, și va fi cu oferte sigilate cari se vor deschide la 4 ore după amâijl precis. Condițiunile cu care se coaced aceste curse sunt următârele 1. Transportul acestor curse se va face Zilnic îo ducere și întârcere cu caii, ha- murile și deligențele antreprenorului. 2. Durata contractului va fi de la înce- perea efecluărei curselor, care va trebui să fie imediat, după ce se va comunica apro- barea pânâ la 15 Iunie 1877 3. Antreprenorul este obligat a trans- porta espediția Statului în fie-care Zi, peoS la greutatea de 500 chilograme. precum și conductorului și dorobanțului cari înso- țesc cursa, fără a’l se plăti ceva. 4. Abonamentele pasagerilor și prisosul taxei bagajelor va fi în profitul antrepreno- rului și care se vor percepe pe calculul de 20 bani pe chilometru, pentru un loc clasa I și 15 bani de chilometru, pentru un loc clasa II, având facultate fie-care pa- sager să aibă 20 chilograme bagaj, fără să se pretindă ver uă taxă, âră peniru pri- sos, conform taxelor poștali, locurile de clasa I, sunt cele din cupei! și de clasa II, cele din gabrioletl 5. Deligențele vor parcura distanța în- tre lașI-Bârlad, în 20 ore, pe timp de vâră și în 24 ore, pe timp de iarnă, înțelegen- du-se în aceste ore și șederea pe la stații care nu va putea trece peste jumătate oră. 6. Antreprenorul va fi dator a trămite caii cu deligența la biuroul postai cu ju- mătate oră înainte de ora destinată pentru plecarea espedițiunilor, conform orarului ce se va fice de direcție și care va avea drept de a’l schimba ori când pentru re- gularea coincidințelor cu alte curse, anun- ciindu-se și antreprenorul la timp 7. In cas de întârzierea curselor prin neajungerea la timp dnpe orele fixate, an- treprenorul este supus unei amende de 5 lei, pentru jumătate oră, saii fracțiune de jumătate oră, întârziată, dâcă însă întârZi- erea va avea de resultat perderea de coin- cidințe cu trenul căel ferate acâstă amen- dă va fi 150 lei, pentru fie-care lipsă de coincidință cu drumul de fer și acâsta fără drept de recurs. Se esclude de la acâstă penalitate întârZierele provocate de forță majoră, precum debordarea apelor, rupe- rea podurilor și vifor și care vor fi justi- ficate de către antreprenor prin acte legali, adică procese-verball formate în unire cu primăria sau poliția locală și cu un am- ploiat al direcțiunel. 8) . Când direcțiunea va constata prin procese-verbale făcute de inspector sau im- piegații direcției împreună cu pasagerii și omul antreprenorului că caii saă trăsu- rile antreprenorului sunt în prâstă stare, în cât nu ar putea face serviciul în regulă. Guvernul, în comptul garanției sau sub- vențiunel antreprenorului, va angaja cal și va cumpăra 'trăsuri cu cari să se pâtă e- fectua. curseel în regulă pe răspunderea antreprenorului fără drept de judecată. 9. ÎntârZierele curselor peste orele re- gulamentare se vor constata prin procese verbale încheiat de amploiațil direcțiune!, representantele antreprnorulnl și primăria sau poliția locală. în cas când represen- tantele antreprenorului n’ar fi presinte saO ar refusa a lua parte la dresarea procesu- lul-verbal, constatarea se va face numai de delegatul direcțiunel și primarul safi po- lițaiul local. 10. In cas însă când întârZierile vor li repetate și constatate că aC provenit din neîngrijirea antreprenorului, direcțiunea ’I va da un singur avertisment învitându’l a ’șl pune antreprisa în stare satisfăcătâ e până în termen de 30 de Zii®, dâcă și după acest avertisment, antreprenorul va conti- nua a’șl neglija antreprisa ast-fel că seva constata legalmente că de trei ort în cur sul unei luni, nu s’a putut face cursele cu caii și trăsurele antreprenorului, gsvernul să pâtă resilia contractul, publicând li i tațiune în comptul garanției antrepreno- rului. 11. Orl-ce întârZiere neconsolată p proces-verbal precum se prevede la art 9, nu va putea face objectul aplicăre* ■ ert-u- nel penalități. 12. Subvenția ce va resulta la licitație se va plăti antreprenorului la finele fie cărei luni prin mandate asupra tesaurulul public. 13. Antreprenorul este obligat a avea cel pucin trei deligențe și trei cariole noi. Deligențile vor fi încăpâtâre de la 4 persâne în sus, âră cariolele după mări mea și modelul celor astă-ZI îuființă afhte li direcțiune, fiind atât deligențele cât și cariolele în bună stare și având câte uă ladă de fer cu încuetâre sistem american, alipite de deligențe și cariole și cu câte trei chel fie-care casă; cheile se vor preda direcțiunel 14 In magasia deligenților sa& ario- lelor nu se va permite a pune alte obiecte de ale pasagerilor și numai de ale poștei 15. Când cantitatea expediținneî regle- mentara, prevPdută la art. 4, uu va încăpea în deligențe este liber antreprenorul a por- ni uă trăsură suplimentară care trebue să însoțâscă deligența, adică să nu se des- partă nici de cum de deligență. 16. Suspendarea deligențelor și înlocu- rea lor cu cariole fără pasageri ou vor li permisă de cât când direcțiunea va con- stata prin împiegațil săi; și primarul res- pectiv că starea drumului nu permite cir- cularea de deligențe. Eră între Docolina și Bârlad nefiind șosea, antreprenorul va fi liber la cas de timp fârte râh, precum ploi torențiale cari ar desfunda drumul și ar rupe podiscile. precum și iarna când e vifor, a înlocui deligențele cu cariole, fă- ?ndu-se constat tril acesarie în urină. 920 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 8 (20) bebruarie 18/ 17. Liber este D. antreprenor, dâcă va vui să întrebuințeze deligențeu nmal pen- tru pasageri și osebit cariole în acalașl I timp pentru expedița Statului. < 18 Namestiile ast-fel în ființă și în sta- i rea îu care se găsesc, se pun la disposi- : tia D-luI antreprenor în cas de a avea tre- buință de ele și pentru care va face uă de- claratiune specială îndată după primirea acestui contract, arătând anume pe acele de caii voesce a usa, âră pentru câte va fi silit să ’șl angajeze sab a’șl construi din nou, nu va putea pretinde nici uă despă- gubire, nefiind obligat nici la predarea că- tre Stat, a unor asemeni namestil din noii fă u:e. 19. Inspectorul general și inspectorii ie circonscripțil și alțl împiegațl al di- recției, au dreptul la câte un loc gratis în deligențele antreprenorului când merg în servicii! pe la stațiunele ce cad în dreptul j antreprizei sale 20. Spre a fi admmișl la licitație concu- renții, vor depune uă cauțiune în numerar sau efecte de ale Statului de lei 4,835. A- câstă garanție va servi și pentru timpul duratei contractului, spre asigurare că ser- ăciul coucedat se va îndeplini conform contractului. Dâcă persâna caria se va conceda an- treprisa nu se va presența imediat după ce i s’a comunicat aprobarea spre a încheia contract, garanția provisoriă va rămânea în profitul Statului, fără drept de judecată lin partea antreprenorului, și nici verl-uă somațiune saQ punere în întârdiere. Pe lângă acâsta concurențil vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra comp- tabilitățiî generale a Statului, și art. 32 diu legea timbrului după care taxele de timbru și înregistrare cad în sarcina an- Pe lângă acâsta concurențil vor avea in vedere art. 40 — 57 din legea asupra comp- tabilitățel generale a Statului și art. 32, din legea timbrului, dupe care spesele de timbru și înregistrare cad în sarcina per- sânel asupra căria se adjudecă antreprisa. No 128. 3 1876, Decembre 21. trep renorulul (3-3). — Licitațiunea anunțată pentru dioa de 15 (27) Decembre, neputându-se efectua dm causa lipsei de concurențl, se publică uă nouă licitație pentru <)ioa de 26 Fe- bruariu stil vechi 1877 , pentru darea în antreprindere a transportului espedițiel și de pasageri de la PitescI la Câmpu-Lung și vice-versa, și de la PitescI prin Curtea- de-Argeș la Râmnicu-Vâlcea și vice-versa, cu condițiunile publicate sub No. 15,760. din Monitorul oficial No. 231, din 1876, și cu mndificațiunea că pentru timpul de ernă cursele Pitescl-Râmnicu-Vâlcea, să se facă în Acostă cauțiune va rămânea in profilul Statului, în cașul când antreprenorul nu se va presența spre a încheia contract și nu va depune garanție definitivă în terme- nul prescris la art. 9 de mal sus. Pe lângă acâsta concurențil vor avea în vedere art. 40 — 57 din legea comptabili- tățel generale a Statului și art. 32 dir. le- gea timbrului, după care chieltuelile de timbru și înregistrare cad în sarcina par- ticularilor. No. 1875. 4 1877 lanr.auie 31 —Se publică spre cunoscința D-lor ama- tori că, în dioa de 14 Fevruană, la orele 2 — 4 p. m., se va ține licitațiune în cabi- netul directorelul general, pentru aprovi- sionarea a 500 kilo pucidsă cu următârele condițiuul: 1. Licitațiunea se va face priu oferte si- gilate și c mcurențil, spre a putea fi admiși la licitație, vor pune uă cauțiune provis:.- riă de 50 lei, care va rămânea ca defini- tivă după adjudecare. 11. Puciâsa va fi de calitate modelului a flat la direcțiune și care se pâte vedea în dilele și orele do lucru. III. Puciâsa se va preda la magasia cen- trală a direcției în lădl, conținând fie-care ladă câte 50—80 kilo puciâsă. IV. Termenul de predare se fixâsă la 3 dile de la data contractului. V. Primirea se va face de comisiunea consultativă, care va avea în vedere mode- lul sigilat. VI Plata se va efectua de direcțiun prin mandat asupra tesaurulnl public după predare, având de basă prescriptul verbal al comisiuneî de primire. VII. Taxa timbrului și taxa de înregis- trare sunt în comptul antreprenorului. VIII. In cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mal sus, cau- țiunea depusă va rămânea în folosul di- recțiunel fără somațiune, fără judecată, nici punere în întârdiere. Pe lângă aceste condițiuul coucurențil vor avea îo vedere și art. 40 — 57 din le- gea comptabilitățel generale a Statului. No. 1,697. 1877, lanuariă 28. Direcția imprimeriei Statului. In 4i°a de 24 Februariă 1877, la uiew 1 după amâZL se va ține licitație orală în cancelaria acestei direcțiuni , din hotelul Șerban-Vodă, pentru vâmjârea a 3,000 o- cale chârtie maculată și diferite broșuri legi vechi, cu condițiunile următâre 1. ConcurențiI pentru a fi admiși la li- citație, vor depune uă garanție de lei 150 în numerar saiî efecte garantate de Stat. 2. Dâca prețul resultat la licitație se va aproba de minister, adjudecatorul va de- pune costul menționatei cantități de châr- tie la casieria generală a județului Ilfov, în termeu de trei <)ile de la comunicarea suNi'iUK1T FiC.'Al. Zî^UOYJ.NJÎi! 021 b ț2v) Februarie 1877 ce i se va face de acâstă direcțiune , âră cu ncipisa acele! casieri! se va presenta pentru a primi espusa cantitate de chârtie. 3. In cas când adjudecatorul nu va ti ur- mător, garanția depusă va rămânea în fo- losul Statului, fără ca dânsul să pdtă avea vre uă pretențiune , nici a intenta proces Statului, nici a invoca vre uă protecțiune trăină. (3—3). iii Direcția generală ► rviciulut sanitar de resbel, calea Mogoșâi, pentru apro\ i- sionarea ef ctelor și obi jctelor mal jos no- tate. necesarii la echipamentul armatei, pe anul 1877. Acâstă licitație se va efectua în confor- mitatea legel de comptabilitate generală a Statului, art 40 până la 57 esclusiv și în condițiunile următorului caet de însăr- cinări : ■Caet de însărcinări. na județul Roman, fiind vacant dpuă pos- turi de medici de phsă, unul cu reședința n Târgul-BacescI și cel-alt în Târgu-Bâ- a retribuite din casa județului cu câte lei 400 pe lună, direcțiunea publică vacanța acestor posturi ca, D-uiI doctori în medi- ană cari vor dori să le ocupe, să se pre- inte la comitetul permanent al județului Roman, cel mult până la 10 Febrnariu viitor. No. 156. 1877, lanuariă 27. — La județul Muscel, fiind vacant un post de medic de arondisment retribuit cu lei 400 pe lună, și pentru ocuparea căruia se cere a fi doctor în medicină, se publică acâsta spre sciința D-lor doctori în medi- cină, care ar dori să ocupe asemenea post le a se adresa la direcțiunea generală a serviciului sanitar, spre regulare. No. 150. 1877, lanuariu 27. La județul Mehedinți, fiind vacante trei posturi de medici de plasă retribuite fie care cu câte lei noul 300 lefă și 50 diur- nă pe lună, se face cunoscut despre acâs- ta ca, D-nil doctori în medicină care vor dori să ocupe asemenea funcțiuni, să se a- dresese la direcțiunea generală a serviciu- lui sanitar, spre regulare No. 153. 1877. lanuariu 2 . ——— , h jₜ| MINISTERUL DE RESBE! Hnc _____id că în dioa de 4 Februarie curent, destinată a se ține licitație , conform pu blicațiel No. 11,333, și caetulul de însăr- cinări, inserate în Monitorul oficial cu No. 273 , din 1876 , pentru aprovisionarea a șese mii tunici pentru călărași, nu s’a pre- :entat nici un con-urent, ministerul pu blică spre cunoscința doritorilor , că îu dioa de 9 Aprilie 1877, ora 1 după amâdl, se va ține uă nouă licitație în localul mi- nisterului de resbe], pentru aprovisiona- rea acestor tunici, care licitație se va efec- tua tot în condițiunile caetulul de însăr- cinări de la publicația No. 11,333, men- ționată mal sus. No. 957. 1877, Februarie 5. (3 - 3). La 2 Aprilie 1877, ora 1 după amâdl, se va ține licitație, în localul ministerului Composiția furnituri . Art. 1. Acâstă furnitură se compune diu șâse serii: Seria 1 iii conține: 50 cartușiere cu leduncl, pentru artile- ria județână. 650căpestre de grajd, cu lanțurile lor. 5000 port-t। sece pentru infanterie. Seria 2-a conține: ᵤ 11,050 curele de pusei. 8,124 învelitorl de pele, pentru meca- nismul armelor (Piabody) 13,576 curele, pentru acoperirea distan- țierel armelor (cu ac). c . „ . il : Seria 3 a conține: 4,664 ranițe complecte de pîndă gudro- nată, pentru infanterie. Seria 4-a conține: 185 tobe complecte, cu tdte accesuriilei lor. 295 cornuil, cu cordânele lor. trompete, cu cordânele lor. I tl * Scria 5-a conține: 190 șeabrace, pentru tren. nnu⁽ ■ Seria 6 a conține 406 pături individuale. 1,750 Saltele. 7,450 cârșâfuil. Despre oferte. Art. 2. Fie-care concurent pâte să ofer- tese pentru una, mal multe sau pentru tâte seriile, ânsâ prin oferte separate pentru fie- care serie. Nimeni ânsâ nu pâte oferta pen- tru uă cantitate mal m ire saă mal mică de cât uă serie. Art. 3. Ofertele vor fi scrise pe hârtie, având un timbru de 25 bani, ele vor fi re- dactate, conform cu modelul anecsat pe lângă acest caet de însărcinări. Ofertele nu se pot face în sala de adjudecațiune, ele trebue să fie aduse gata și sigilate, pe plic va fi scris numele concurentului, pre- cum și numărul seriei pentru care concu- râsă. Condițiuni. de aptitudine pentru admiterea la licitație. | Art. 4 Fio-carc meurent, pentru a fi admis la licitație, va trebui să presiute un certificat liberat de grefierul tribunalul de comerciu, arătând că doritorul uu este în stare de falit, și în lipsă de asemenea certificat să posede no act care să conție același declarați uni, dresat prin autoritatea municipală respectivă, lega lisat după âte formele. Când oferta este subsemnată de una saă mal multe persâne, fie-care din aceștia trebue să presintese un asemenea act. Art. 5. Nu sunt admiși la licitație â-ceiă care nu însușesc cualitățile prescrise prin caetul do faciă. Sunt respinși de la licitație aceia care aă mal fost respinși sau care în întreprn- derile lor anter âre publicărel acestui caet de însărcinări uU afi corespuns anga- jamentelor prescrise prin caetul de insu- cinărl ce a sub semnat. Despre cauțiune. Art. 6. Concuronți uă dată cu oferta ș actul de capabilitate menționat la art. 4, vor presenta recipisa casei de depunere prin care se asigure că a depus cauțiune ministerului de resbel îu sumele ce seno- tâsa pentru fie-care serie : Pentiu seria I, lei 1,500. Pentru seria II, lei 4,600. Pentiu seria III, lei 10,000. J Pentru seria IV, lei 2,300. Pentru seria V, lai 600. Pentru saria VI, lei 4,500. Natura cauțiunel va putea fi numai : In numerar; In bonuri rurale; detg mb [ tam In bonuri domeniale In scrisuri fondare rurale In scrisuri fonciare urbane, In obligații ale casei pensiilor ConcurențiI sunt obligați a cere de la direcția casei de depuneri, să se trâcă în recepisă, că cauțiunea ce depune este a sa proprie, âră nici de cum a se arăta a doua persbnă că garantâsă pentru dânsu. Rece- pisele vor fi separate pentru fie-care serie âră nu una pentru tâte seriile. ConcurențiI cari nu vor presinta rece- pisa casei de depuneri, precum s’a dis ma, sus, nu se admit la licitație. Art. 7. Cauțiunile adjudecatorilor depu- se, și prevădute la art. precedent, va fi în dată după adjudecațiune de drept conside- rate ca cauțiuni definitive. Cauțiunile de- puse nu pot fi înapoiate antreprenorilor, de cât numai după definitiva achi*""' a contractului. Reguli de adjudecare. Art. 8. Se va procede la licitațiune pr. . citirea caetulul de însărcinări, după care fie-care concurent îl va subscri. După acâsta se va procede la primirea ofertelor trecându-se pe plic numărul de ordine al fie cărui concurent, după ce se va constata mal ântâiti dâcă presentatorul 922 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI $ (20) Februarie i 877 el insușesce condițiunile prescrise ia art. 4 și 6 După îndeplinirea celor de mat sus se proceaâsă la deschiderea ofertelor după numărul lor de ordin- care oferte pe rând sunt citite cu glas tare și înscrise în pro- cesul verbal al licitației. Tâte ofertele sunt visate de ministru iad de delegatul care presidâsă la licitație. După deschiderea ântâel oferte nu se mal pot admite uă altă ofertă nouă din partea nimănui. Art. 9. Fie-care dm serie în parte, sunt adjudecate asupra concurentului care a o- i'erit în total pentru acea serie un preț mal scăi|ut. Concurențil care aii concurat pen- tru mal multe serii sunt dâtorl a primi și uă singură serie, când cele-I-alte penlru care el a ofertat au rămas adjudecate asu- pra acelora, cari în total a oferit un preț mal scădut. Art 10. In cașul când două sâă mii multe oferte conține în total același preț, iceiașl serie, și care preț va fi cel mal scădut, se procedâză îndată la o licitație o- rală între dânși pentru acea serie fixânduse Jepersâna care va presida licitația, orapâ nfi la care concurențil vor concura Art. 11. Când resultatul ofertelor nu ar ii dat un preț satisfăcător care să fi atins minimum decis de minister, el’șlreservă dreptul a procedelao licitație orală; la ic^stă licitație orală nu pot concura de cât aceia care aă concurat prin oferte. Art. 12. In timp de 24 ore se admite au pra-licitație cu un scă^ământ de (Jece la /₀ mal jos din prețul resultat la licitație, în acest cas se procedâsă la uă licitație orală intre tâte persânele ce sar presenta și care ar îndeplini codnițiunile cerute prin acest caet de însărcinări spre a fi ad- mis h concurență. Art. 13 Resultatul și tâte operațiile li- citației sunt constatate printr’un proces verbal încheiat în acâstă ședință, el este subscris de ministru sâă de delegatul său care a presidit la licitație, precum și de toți concurențil cari aii licitat. Toți concurențil sunt obligați a subscri atât procesul verbal, prin care se onstată operațiunea licitației cât și caetul de în- sărcinări, care se va anexa la procesul verbal. -Dacă vre unul refusă a subsemna se va lua act, făcănduse mențiune despre acâsta în josul procesului verbal.—Dâcă cel ce refusăa îndeplini acâstă formalitate este concurentul ce aoferit cel mal scăzut preț, se va considera ca când ar fi renunțat la esecutarea angagiamentelor sâle.—In a- semenea cas cauțiunea depusă va remânea de drept ministerului de resbel, și mini- sterul f5ră a recurge la vre un act judiciar, va avea facultatea să facă contractarea de urgență, și diferința în plus ce ar resultă, se va plăti din acea garanție, ear ceia ce m mal rămânea disponibil se va vărsa la tesaur. Concurentul asupra caruiu s a adjudecai furnitura, este dator a subsemna și primi contractul în termen de 24 ore, după ce acest contract va fi subsemnat de imnistru. In cașul contrariu când adică adjudecâ- tori se va opune de a subscri și primi contractul, cauțiunea depusă va rămânea de drept ministerului de resbel, și mini- sterul fără a recurge la vre un act judiciar va avea facultatea do a face contractarea de urgență, plătind neajunsul din acea garanție, ear restul se va vărsa la tesaur. Condițiuul de fabricațiune șl de confecție Car t ușier ile cu ledungt, căpestrele de grajd și porl-tesacele de la seria I. Art. 14. Ledungile este de pele albă de bivol, având grosime de șase milimetri și tâte dimensiile îu tocmai ca midelul tip, cusăturile trebue să fie acelâșl și să pre- sinte aceiași soliditate. Ledunca este din- tr o singură bucată de pele. Cartușiera este de pele de vacă sâ& boii, numită blanc, de prima calitate, nâgră în formă și dimensil întocmai ca a modelelor țipe, având pelea capului uă grosime de cinci milimetri, ear tâtă cea-altă pelăiie întrebuințată la păreți, cartnșieril are uă grosime de cinci milimetri, busunaru de la cartușieră va lipsi. Părțile de alamă de la cartușieră, șuru- purile și nasturi, vor fi tâte de alamă gal- benă lucitâre de prima cualitate. Catără- milevorfide sârmă de alamă, de prima cualitate, turnate și bătute, ear nu stampate; asemenea și tâte belciugile și cătărămile de la ledungi vor fi de sârmă de alamă galbenă lucitâre de prima cualitate. Na- sturi de alamă galbenă, de prima cualitate, turnați și bătuți, ear nu stampați. Ambele tunuri încrucișate și cu bomba ce se află pe capacul cartușierei vor fi de alamă bună și bine turnate și bătute, ear nu stampate, reliefurile de la tunuri și de la flacăra bombei va fi bine desiuate și pronunțate. Art. 15. Căpestrele de grajd cu lanțu- rile lor complecte vor fi confecționate din materiale noi și solide, de pele nâgră de blanc, calitatea materialelelor din care se va compune, forma; confecția și dimensi- ile, va fi întocmai ca modelile țipe sigilate și aprobate de mi.Jster, și sub nici un cuvânt inferiâre lor; având fie-care căpă- stru atâtea accesorii ca modelile țipe, așe- date asemenea ca mo lelile și curelărimea de aceiași grosime ca modelile. Lanțurile căpestrelor vor fi compuse din atâtea zale ca modelile, având aceiași lungime, gro- sime și greutate. Art. 16. Port-tesacele pentru infanterie sunt confecționate din material nefi de pele de vacă sâtl de boă, numită blanc, de prima calitate nâgră, forma, confecția și dimen- siile va ti întocmai ca modelile țipe sigi- late și aprobate de minister, și sub nici un cuvânt inferiâre lor; aiâod fie-care efect atât* a accesorii ca modelul tip, așe ijate asemenea ca modelile. Curelile de pușcă, învețitorile de j ele pentru mecani smul armelor și curelele pentru -.cone.'r distanciera de la seria 2. Art. 17. Curelele pentru puș ă sunt de pele de blanc de prima calitate, negre, a/ând uă lățime de 33 au' airi și uă lungime de 935 milimitri. - Ele vor fi confecționate întocmai ca mo- delile țipe, și compuse din același număr de bucăți, cusăturile vor fi solide. Nasturi și catarăwile ce sunt întrebuințate la cu rele vor fi de sârmă de alamă de prima cali- tate, și tâte turnate și băluteear nu stam- pate, forma și dimensiile lor ca modelul. Art. 18. Invelitorile pentru mecanismu armelor, vor fi confecționate din materiale noi și solide, calitatea pelel din care se compune, forma, confecția și dimensiile, vor fi întocmai ca modelile țipe, șigilate și aprobate de minister, și sub nici un cuvânt inferiâre lor, având fie-core efect atâtea accesorii ca modelile țipe, așezate asemenea ca modelele. Art. 19. Curelele pentru acoperirea di- stancierel, vor fi asemenea confecționate din materiale noi și solide, calitatea mate- rialelor din care se compune, forma, con fecția și dimensiile, va fi întocmai ca mo- delile țipe și sub nici un cuvânt inferiâre lor; fie-care efect va avea atâtea accesorii ca modelile țipe, așezate asemenea ca la modele. Hi,ii(ile de la seria 3 Art. 20. Ranițile sunt de pânza gj ..c- nată negru, fiin 1 confecționate întocmai după modelul tip. Calitatea pânzei gudro- nată și a pelări 4 întocmai ca inodelu tip, cel-alt material, îndeplinind condițiile pre- văzute art;- 22, curelele vor avea dimensi- ile, precum și grosimea celor de la mode- lul tip, nici una nu va fi mal subțire de 4 milimetri Tâte catarămile de forma și dimensiib celor de h modelele țipe, vor fi de fer smo lit negru cu lustru. Tâte culantele și cârligele vor fi de a- lamă galbenă de prima calitate. îu f -mă și dimensil, întocmai ca modelele țipe Lemnăria din interii) u raniței va ti de fag uscat, având forma și tâte dimensiile modelului tip. — In general nici un ma- terial întrebuințat la ranițe nu va fi infe rior modelului tip. — Tote cusăturile vor fi făcute cu mâna, solide și întocmai ca la modelul tip Art. 21. Ranițem sa compune din urmă- târele părți și anume: Sacul de pândă gudronată, de calitate a forma și dimensil modelelor țipe aprobate, lat de 375 milimetri și nalt de 305 mili- metri, fie-care latură va ti lată de 110 milimetri, îu care intră și prospoalul de 8 (20) Febr e 1877 OFICIAL AL ROMÂNIEI 923 pole, fundul ți partea superidră a raniței va fi conform modelului tip. Cutia de lemn de fag, forma și confecția ^a modelele tip, âră grosimea lemnului de 6 milimetri și lățimea de 92 milimetri, una curea ce înfășură ranița pe mijloc lun- gă de 1.500 milimetre și lată de 25 mili- metri. forma și confecția ca modelul tip. avend catarama ca modelul. Una curelușă la capacul cutii cartușelor, lungă de 120 milimetri și lată de 20 mili- metri, având catarama ca modelul. Două curele bretele cusute în unghia pe laturea superidră a raniței, fie-care din transele lungă de 700 milimetri și lată la partea superidră de 40 milimetri și la es- tremitatea de jos de 25 milimetri Pe amândouă aceste bretele la distanță de 350 milimetri de ia partea superidră în jos se află așezată un dublu nasture de alamă ca modelu, acoperit pe partea din afară cu uă roudelă de pele de 26 mili ne- tri. un diametru de acel nasturi este înche- iată câte uă curea în lungime fie-care de 460 milimetri și lată de 25 milimetri, a- vând fie-care câte două brățări de pele din care una stabilită la capul catară uel și cea-ialtă mobilă pe curea, forma și dimen- siile modelului tip, și câte un belciug tri- unghiular și uă cataramă ca cele de la mo- delul tip. Două curele de giamautane, lungi fie- care de 800 milimetri și lată de 25 mili- metri , având fie-care câte uă cataramă ca la modelul tip. Două curele de împachetat, lungi fie- care de 50 milimetri și late de 25 mili- metri, aceste curele vor fi prinse la spetele rănițel, precum se vede la modelul tip, și încheiate sub cap, fie-care prin câte uă ca- taramă puse în dreptul conform modelu- lui tip Trei cureluțe de încheiat capacul rani- ței, lungi fie-car-Jde 200 milimetri, și late de 25 milimetri aplicate la capacul rani- ței, precum se vede la modelul tip, și în- cheiate fie-care prin câte uă cataramă pu- se în dreptul pe laturea infendră a rani- ței conform modelului tip. Trei curele ce închee interiorul raniței, care vor fi : acea de sub capacul raniței lungă de 320 milimetri și lată de 25 mi- limetri , acea aplicată la mijlocul laturel inferidre va li lungă de 280 milimetri și lată de 25 milimetri, având la capăt uă cataramă conformă modelului, și acea care închide orisontal capacul interior al rani- ței, va fi lungă de 160 milimetri și lată de 25 milimetri care se închee prin uă cata- ramă aplicată în dreptul el, conform mo- delului tip. Una curea ce închee și strânge ranița pe laturea superidră a cutii, va fi lung de 340 milimetri și lată de 25 milimetri, care se închee prin uă cataramă cusută pe la- lurea opusă conform modelului tip. Una curelur" de legat țărușile, îu lun- gime de 240 milimetri și lată de 20 mili- metri, aplicată la colțul stâng superior al raniței ea la modelul tip, încheiându-se prin uă cataramă pusă în drept ca la mo- . delul tip. Una curea de sco^ cartușile în lungime de 830 milimetri și lată de 18 milimetri, prinsă cap în cap, la mijloc va avea apli- cat uă placă de talpă în lungime de 70 milimetri și lată de 28 milimetri, forma și confecția ca modelul tip. Acestă curca este volantă. Un toc pentru țaiușe și bețile cortului, aplicat la colțul de jos din stânga raniței conform modelului tip, acest toc va fi de pele blanc, în înălțime de 95 milimetri și diametru de 56 milimetri, forma și confec- ția ca modelul tip. Două găicl de pele. aplicate pe laturea superidră a raniței conform modelului tip, late fie-care de 50 milimetri și lungi de 70 milimetri, forma și confecția ca mode- lul tip. Două gaici de pele, aplicate pe spatele raniței conform modelului tip, late fie-care de 20 milimetri și lungi de 50 milimetri, forma și confecția modelului tip. Capacul ce acopere cutia de cartușe va fi îu formă și confecție ca modelul tip, marginile fiind bine aplicate pe marginile esteridre ale raniței. Partea dinăuntru a laturel superidre a capacului raniței va fi tdtă căptușită cu pele nâgră, conform modelului lip. Una atărnătdre de pele cusută sub un- ghiul bretelelor ca la modelul tip Două culante de alamă galbenă, forma și confecția ca modelul tip, și Două cârlige de alamă galbenă, forma și confecția ca modelul tip. Art. 22 Tdtă pelăria ce se va întrebu- ința la confecția acestor ranițe va fi nâgră, de vacă sau de bou, numită blanc, de în- tâia calitate, bine uscată și bine tăbăcită, ceea ce se constată tăindo curea și atun- ci interiorul tăietărel trebue să lucâscă bine ca marmura, să nu presinte dnugă albă, ci să aibă uă țesătură strînsă com- pactă, asemenea pentru a se constata buna calitate în general a pelăriel ; se va esa- mina partea el despre partea animalului, se va răsuci cureaua despre acea parte in- vârtind ’o în jurul ei, dâcă epiderma va face atunci crețuri mici și se va coji, este uă probă c.l pelea este arsă prin acțiunea tăbăcirei și prin urmare pelăria de prdstă calitate pentru care se va respinge. Tobele, cornurile și trompetele de la ■eria 4. Art. 23. Tobele, fie-care se compuue din tobă propriu <)is de, alamă galbenă de grosimea și calitatea modelelor țipe sigi- late și aprobate de minister, cu două fun- duri de pele de vițel strînse prin șase drugi de fer cu șurupurl, unul diu funduri va fi strâns și printr’uă cOrdă du, ă cum s? v de la modele Drugii ce strîng ambele funduri, vor fi de sîrmă de fer, âră nu de fer turnat, gro- simea drugilor va fi de acea a modelelor țipe. Brățara de care se prinde toba, va ti asemenea de fer neturnat ca acea de la model. Ca accesorii fie-care tobă va avea Uă bretelă de pele de blanc alb, uă cu rea idem, uă fot 4 idem și duoâ ciocane de lemn tare lustruite negre care ciocane vor avea la un capăt îmbrăcăminte de alamă galbenă în lungime de 40 milimetri, for- ma , dimensiile , calitatea materialului și confecția acestora va fi întocmai după cum sunt modelele țipe. Art. 24. Trompetele de infanterie și cele de cavalerie împreună cu corddnele lor de lînă, vor fi întocmai după cum8unt mode lele țipe, atât în dimensil cât și în calita- tea materialului și fabricațiune , însușind și tâte calitățile musicale necesare unor l asemenea instrumente. Șeabracele de la seria 5. Art. 25. Șeabracele pentru tren de pos tav castaniu vor fi confecționate din mate- riale noul și solide, calitatea materialelor din care se compune , forma , confecția și dimensil, va fi întocmai ca modelele țipe sigilate și aprabate de minister, având a- celâșl garnituri ca modelele și sub nici un cuvânt inferidre lor. Păturile individuale, saltelele și cirșaj-u- rile de la seria 6. Art. 26. Păturile individuale vor fi fa- bricate din lînă nouâ naturală și lungă este cu totul oprit întrebuințarea lînel <|isă mdrtă (adică de de bolnavă de pele) lînă cjisă artificială sfârcuri și mărunțișuri de lînă , lînă de mei sau bumbacul nu este admis a se ameste în fabricațiunea lor lînă veche, pâr de bou saă alte materii ce nu coprinde modelul tip Tâte aceste pături în limitele art 26 sunt fabricate întocmai ca modelul tip, în ceea ce privesce calitatea și modelul de ₜ fabricare, ele aii pe ambele părți ale lun- gimel uă bandă tricoloră compusă din trei vârgl alipite, roșu, galben și albastru , fie care în lățime de 50 milimetri, culorile a cestel băndl trebue să presinte vioiciunea modelului tip, dâca nu mal snperidre. Fie-care pătură va avea uă lungime de un metru și nouă sute milimetri și uă lă- țime de un metru și 400 milimetri. Greutatea unei păture este de duoâ cin lograme și 500 grame. — Lîna trebue să fie culorată mal nainte de a fi fabricată. — Culârea păturilor va fi seră ca modelul Art. 27. Saltelele de pânză în ceea ce privesce calitatea materialului, țesătura . forma și confecția va fi întocmai după cum sunt modelele tipa sigilate și aprobate de minister și sub nici "n cuvânt inferiâre lor: pânza va avea aspectul și facia rnode- luloT tip și v?t)utâ cu lupa va fi do atâtea fire în urzMă -și de atâtea în'bătătură ca modelele țipe. Fie-care* saltea va avea m mugime uuui met i și în lățime nn metru, compusă fie- care parte din uă singură piesă fără înâ- diturt; greutatea fiecărei saltele va ti acea a modelelor țipe. Art. 28. Cârșafunle vor fi de pânză de aceea numită americă , confecționată din materiale noul și solide, calitatea materia- loIuT din care se compune , forma și con- fecția va fi întocmai ca modele țipe, sigi- late și aprobate de minister. Pânza' va avea aspectul și facia mode- lului tip , va fi lucrată în duoă ițe ursâla și bătătura de bumbac, desimea țesăturel vfdută cu lupa va fi de atâtea fire în urzâ- lă și de atâtea îu bătătură ca modelele ți- pe. Cârșafurile date bine la apă, vor avea uă lungime de duol metri și uă lățime de un metru și 100 milimetri; vor fi confec- ționate dintr’uă singură bucată de pânză, ueadmițendu-se nici nn fel de înădituil. Ele vor fi tivite la ambele capete printr’uă cusătură bună și solidă. Greutatea fie-că- rul cârșaf confecționat va fi acea a mode- lului tin. Epocele predărel. Art. 29 Efectele adjudecate, presentulul caetde însărcinări, se vor pre- da de antreprenori la depositul central de îmbrăcăminte din Bucurescl la epocele ce se notesă: Acelea de la seria 1 în termen de 3 1 ml. n t> n » v) n „ V n ’j r» n . . • socotit aceste termene de la dioa licitației. Verificarea lor se va face la timp de uă comisiune numită de minister. Îndată ce antreprenori! vor depune la depositul central cantitatea efectelor con- tractate , el vor anuncia despre acâsta pe ministerul de resbel cerând numirea co- misiunel verificătore. Acâstă cerere va fi certificată de șeful depoului pentru canti- tatea de efecte depuse la deposit. Despre plata timbrului și a taxei de înregistrare. Alt. 30. Timbrul și taxa de înregistrare a contractului, conform lege! timbrului, este în comptul antreprenorului, care este obligat a o plăti pe dată după ad|tideca- țiune pentru chârtia contractelor; și în termen de 24 ore după ce acest contract va fi subsemnat de ministru pentru taxa de înregistrare, la neurmare antreprenorul se va considera ca când ar fi renunc:at la esecutarea angaiamontelor sâle. In asemenea cas cauțiunea depusă va rămânea n n *• r> r> n n n n n n ' n 2 „ 6 „ „4 . dență, înaintând tot de o dată și modelela ce a servit la licitație, din preuuă cu câte de drept ministerului do resbel ¹ un efect dlu cele contractate. NUNI I ORVL UEIOIAL AL ROM ÂNIEI și ministerul fără a recurSe la vre un act judiciar, va avea facultatea de a face con- tractarea de urgență în comptul acelei cauțiuni. Diferite condifiunl. Art. 31. Ministerul de resbel 'șl resorvă dreptul de a micșora și a mări prin co- mandă cantitatea materiilor și objeclelor cu l/s parte uumârul contractat, acâs- ta cel mnlt în termen de 30 Qile de la în- cheerea contractului. Antreprenorii sunt datori a preda efec- tele și obj ctele comandate conform con- dițiilor stipulate în acest caet de însărci- nări și îu teimenile aci prevăzute. Art. 32. Atât vama de orl-ce natură când furniturile vor fi aduse din străină- tate, cât și transportul până la locul de pred're este în sarcina antreprenorului. • Art. 33. Orl-ce efecte saă objecte va servi la ambalagift, ăe va lăsa la depou în profitul armatei, fără ca antreprenorul să aibă dreptul a pretinde vre uă despăgu- gubire, nu se admite ănsfi ca efectele și ob- ectole să se predea la deposit neambalate. Art. 34 Adjudecatovt sunt opriți a ceda sau a transmite contractul în total saă în parte unei alte persân», fără a obține mal ântăiă uăautorisație specială a ministerua lui de resbel, în cașul contrariu cedare- saă transmiterea contractului este nulă. Ministerul de resbel este liber a da sau nu acestă autoritățiuno, fără ca adjudecato- rul să pdtă recurge la c re-un canal judiciar. Art. 35. Din fie care specie de efecte, s’a format câte d mă modele sigilate și apro- bate da minister cire modele se pot vedea de doritori în tdte Zilele de lucru, la di- re iția II administrativă din minister de la 11 ore de diminâță penă ia 4 după amârJI. Din aceste modele câte unul se va da antreprenorului, pe care sunt detort a le înapoia la efectuarea contractului, âr câte unul se va păstra la depositul central de înbrăcăminte spre a servi la primirea și verificarea efectelor. După achitarea contractului tdte mode- lele se vor înmagasiona și înregista la de- positul central de înbrăcăminte. Art. 36. Tdte efectele contractate vor purta marca antepienorirlu!., L’ecep',iune și veri '.ațiune. Art. 37. Recopțiunea și verificarea efec- t-dorse va face de comisiunea prevăzută la art 29 din acest caet de însărcinări, care comisiune va fi asistată de uu oficier al in- teudențl ca delegat al ministerului, și care este ținut a’și da opinia sea. Art. 38 Efectele contractate vor fi veri- flote de comisiune în timp cel miiltdedece dile de la deouuera lor la deposit, comu- nicând resultatul ministerului prin intou- 8 (20) Febi ie 1877 Resultatul constatării comisiunl!asupra p imire! seif respingerii efectelor, ou va fi definitiv do cât mimai după aprobarea ministerului Art. 39. Comisiunea ' » yiivoi ‘ iu iu- crările sâle, precum urmcsă. a) Se ve încredința prin numărătdre de- ca efectele adjudecatele conformitatea pre- statului caut de însărcinări, sunt în can- titățile contractate; va constata deca ele sunt confecționate după modelele țipe și în condițiunile prevădute prin art. 14, 15.16, 17,18,19, 20,21,^22. 23, 24, 25,26^27 și 28, ncredințânduse dâca aă dimensiile și greutățile prevăduteși sunt c< nfecțiomiteîn totul, precum să determi prin sus i,lisele artcole cu aliniatele lor, dâca aă tâte ac- ces vriile complecte și dâca materiile din cari sunt compuse sunt uolși are calitatea și soliditatea cerută. b) Comisiunea după ce va primi deci- siune.a ministerului asupra procesului ver- baj, de resultatul constatărilor sâle, va aplica timbru de primire asupra fiă cărui efect primit și timbrul de respingere a- siipra fie cărui efect respins. \nalito Art. 40. In cașul când i.ntreprenori ni vor preda nici un efect din cele contractate până la espirarea termenului fixat la art 29 din presentul caet, ministerul de resbel le va aplica uă reținere îu profitul Statului de 25 bani la sută de le! pe fie care respinse ori de unde și cu or! la 11 ore diminâța, se va ține licitație din ■ 1877. ^2— 2 ori pe săptămână;. contractele sunt deființate și ministerul de resbel e ;te în drept a contracta efectele ce preț după cum va găsi de cuviință în i compta ac'stel cauțiuni, în urma scăderel penalitățel de 25 ban! la sută de lei, asupra valâre! efei telor, socotit pentru 15 dile, și în cas dn ueajungere în compta ori cărei sumljde bt ni ce anteprenori ar avea a lua de la mini iterul de resbel, pentru ori ce fel de antre prinderi și a averi lor. P; Art. 42 Anteprenori pentru decisiunile luate de d ministerul de resbel, conform celor stipi late prin presentul caet de în- sărcinări saă a resultatelor obținute de la comisia vi rificătâre asupra primirii sati respingerii efectelor nu pâte avea recură la nici un canal judecătoresc sati de arbitris asemenea nici la vreuă protecție străină, de va fi supusul vre unuia Plățile Art. 43. Ministerul de resbel va plăt anteprenoiilor efectele contractate, după | definitiva predare și j rimirea lor la depo-1 sit, prin mandate conform legel de cornpta- bilitate generală a Statului. Nr. 720 1877, Ianuarie 27. OFERTA Subsem latul domiciliat în . . colârea .... strada . . . . No. . . având deplină cunoscință despre condi- țiile stipulate în caietul ministerului de resbel rel itiv la aprovisionarea efectelor de mal jos , mă oblig a le preda în aceste condiții cu prețurile următâre : Cuantitatea Prețul Prețul Natura obiectelor. parțial total. Lei. b. Lei. |b. Seria 1 50 Cartușiere cu le- dungi pentru ar- tilei ia județână . 00 00 000 00 650 Capeitre de grajd cu lanțurile lor . 00 00 000 00 5000 Port- tosace pentru infanterie . . 00 00 000 00 Total 00 00 000 00 Adică hi ............................ Semnătura furuisoruiul vor pune în litere și cifre. (2) In ol artele pentru seria 2-a și a 3 -a No 804. Se face cunoscut că, de astă dată licita- —Dintre obiectele ce afi fîg nat Ia spo- /1) Prețul pe umtate și prețul întotal, se ții nea orală încă este admisibile. siția de la Viena îu 1873. m I românind a 4-a a 5-a și .6 se va seri efectele coprin- se la disele serii. (3-3 la 5 dile) — La 17 Februarie 1877, se va ține li- citație Ia ministerul agriculturei, comer- I ciulul și lucrărilor publice , pentru darea । prin întreprindere a aprovisionărei cu pe- | triș pe anul 1877, a șoselei de li Buzău Fiind că în ijioa de 1 ale curentei, nu 'la Focșani Comisia do echipare a batalionului I do venâtor! s’a presentat concnrențl la licitația publi- 'estă în Mon torul No. 14, din 20 Ianuarie 56, doritorii pentru acâstă întreprindere noii pentru acele efecte. MINISTERUL AGR1CULTUREI, COMER- CIULU1 ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE. La 1 Martie viitor se va ține licitație la ministerul agriculturei, comerciulul și lucrărilor publice și la prefectura județu- lui Teleorman, pentru complectarea și pre- lungirea ] odu lui peste vărsătura Dunărei la Zimnicea. Valârea lucrărel este de 1. 20,654, b. 58. între ofertatoril care vor depune ca garan- Detalirr! pentru acâstă lucrare, se pâte ție provisorie suma de 20 lei. vedea în publicația cu No. 801, înserată în Monitorul No. 24, din anul curent. (2 ori pe săpt.) ESTIMAȚIE Lemnării vechi picvădută uni stricarea vechilor poduri de pe Tecuci i, vechiu și nou. dimensil reduse. Cuburi. înser marea pieselor lemnăriei No. piese । Lungime 1 Grosime. Parțiale Totale. asemenea Lărgime, i 1 rari 'le stejar......... 42 5.00 0.15 0.12 3.780 Idem de stejar și ulm. . . 210 2.30 0.10 0 10 4.830 Lemne rotunde de ștejar .... 10 4.50 diam.--- 0.15 0.800 Pari de brad ... 8 2 50 diam.~ 0.25 0.984 7 2.50 diam. --- 0.20 "T50 Bucăți lemnărie veche de ștejar de diferite mărimi....... 40 cu’ rând în to tal 4.69) Total....... --- --- 15^434 Socotind metrul cub cu 5.00 lei, rețul curent a lemnului de foc, vom ivea (12 Febr) 15.434X5.00-77,17 lei. Se scâte din nou în licitație aprovisio- narei materialelor combustibile, mobilier, objo te diverse pentru serviciul liniei, trac- țiun >1 și atelierele calei ferate BucurescI- Giu giu, în valâre de lei 35,351, bani 30, con!orm condițiunilor și divisului înserate prin Monitorul oficial sub No. 252 , din anul espirat 1876. Licitațiunea se va ține la acest minis- ter în <}ioa de 12 Februariu , care se va de ;chide la orele 4 p. m. 1877, lanuariu 28.. (3 ori pe săp.) Valârea luerărel este de lei 22,185 o. —Se scâte în licitațiune vândârea materi- alelor remase din stricarea vechilor po- duri după Tecueelul noii și vechiu diu di s- trictul Tecuci, coprins îu estimația înse- rată mal jos. Licitațiunea se va ținea atât la acest minister cât și la prefectura județului Te- cuci, în dioa de 12 Februariă 1877. pen- tru care finit, concurențil se vor presenta cu oferte în regulă, la orele 4 p. m., fiind admisă și licitațiunea orală , însă numai Licitaținnea va fi definitivă numai upă aprobarea el de minister. No. 632. 1877, lanuariu 21 — Se scâte din nou în licitație darea prin întreprindere a închirieri bufetului din grădina publică Ceșmegiu, pe termen de 3 ani, cu începere de la 1 Ianuarie 1877. Licitația sa va ține la acest minister în dioa de 15 Februarie 1877, conform coii- dițiunilor din publicația No. 13 802. în- serat în Monitorul No. 279. din 1876. No 934. 1877, Ianuarie 31. (25 Februarie.) siția de la Viena îu 1873. m I remânând cele notate în lista de mal jos se face cu noscut că aceste obiecte se vor vinde prin 92o MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI o (2U) r «oruario licitație. în dioa de 12 Februarie a. c.» îu localul scolel de poduri și șosele de pe calea Crajovel, No. 50. Licitația va începe la 10 ore diminua. No. 391 3 1877, Ianuarie 14 ... -2e objectele din cele de la < ' - siția de la Viena, și cari se vor vinde prin . licitațiune îo 4¹⁰!l de 12 Februarie, la orele 10 diminua 21 Cercevele pentru tablouri, fără gia- murl; 2 Cercevele pentru tablouri de dimen- sil mal mici; 12 Bucăți de perdele cu brodenă; 5 Tinichele cu petrol; 2 Borcane cu acid stearic; 3 Sticle cu petrol de Buzău; 2 „ „ mașină; 2 „ „ păcură de Prahova; i . sticlă ulei dm fabrica lui Asan ; 2 borcane cu glicerină; y sticluțe cu diferite materii chicioc; 7 bucăți perdele de madipolon, 1 piatră de Țâșniță , 2 piese imitații de tapet pe mușama; 1 bucată grâsă lemn de nuc; 2 scaune de lemn ce se închid și chid; 1 scârță, 2 fote; 1 bucată de materie lucrată de țară ; 1 glob de sticlă; 2 esemplare, l’armâe roum-^jde Mar- sillac; 12 esemplare, guide du voyageura Bu- carest, de acelaș. (3—3) MINISTERUL CULTELOR ȘI 1NSTKUC- ȚIUNEI PUBLICE Pentru ocuparea în mod provisor a ca- tedrelor de medicină populară și higienă, unite cu posturile de medici de la interna- tele seminarielor din Huși, Ismail și Cur- tea de Argeș, urmâsă a se ține, conform legel instrucțiune!, un alt concurs în Bu- curescl, la 23 Iunie 1877, despre care se publică spre cunoscința aspiranților la ci- tatele catedre și posturi. No. 670. 1877, Februarie 3. Pentru ocuparea în mod provisor a catedrelor de limba germană și de limba grecă modernă de la scâla comercială din Galați, urmâsă a se ține un alt concurs, conform legel instrucțiune!, la 23 Iunie 1877, în presența juriului ce se va institui la liceul din Bârlad, despre care se comu- nică spre cunoscința aspiraților la fisele catedre. No. 661. 1877 Februarie 3 — Devenind vacantă clasa I și II de la ncâla 4 Marchiană, întreținută cu spesele primăriei comunei Botoșani, se publică concurs pe cjioa de 1 Septembre 1877, pen- tru ocuparea provisorie conform legel in- strucțiunel, a arătatelor clase; concursul se va ține în Botoșani localul liceului. No. 656. 1876, Februarie 3. Pentru ocuparea în mod provis' . con form legel, a catedrei de dreptul civil anul 1, de la facultatea juridică a universităței din Bucurescl, devenită vacantă prin înce- tarea din viață a titularului el G. Costa- Foru, ministerul, aurind pe consiliul per- manent al instrucțiunel, publică concurs pe dina de 20 lume 1877. Concursul se va ține, conform prescrip- ținnilor legel instrucțiunel, dinaintea ju- riului esaminator ce se va institui la timp, la universitatea din Iași. No. 12,226. 1876 Decembre 23. MINISTERUL DE FINANCE La 1 Martie viitor se va ține licitație la ministerul de finance pentru vânderea unor obligațiuni rurale în sumă de lei 17,777„ 77 bani, cucupânele semestrelor viitâre, garanția fostului casier al dis- trictului, FălciO anume V. I. Nicolau, pen- tru acoperirea sumelor datorate Statului. Doritori se vor presența în localul mi- nisterului spre a depune ofertele lor până la ora 1 */₂ după amâdă. Persâna asupra căriea se va face ad- judecarea, va depune îndată uă cauție de 700 lei în efecte ale Statului, iar în ter- men de 24 ore va vărsa la casa centrală a tesaurulul, valârea obligaților arătate mal sus care ’i se vor libera prin casa de de- puneri înpreună cu cauția de lei 700. La cas de a nu vărsa valârea obligații- lor vendute mal sus, cauția de lei 700, se reține în folosul Statului. No 1,938 1877, Ianuarie 25. La 1 (13) Martie 1877, se va ține lici- tațiune în localul ministerului de finance, pentru ventilarea scrisurilor fonciare, în valâre de lei 54,900, cu cnpânele pe se- mestrele viitâre, începând de la luliu, anul curent, garanția foștilor casieri generali al districtelor Ismail și Tutova, anume Ștefan lân și Dimitrie Frunză, pentru îm- plinirea sumelor datorate fiscului. Doritorii se vor presența la minister în (jiua arătată mal sus spre a depune ofer- tele lor până la ora 2 x/₂ după amiază. Dupâ aprobarea licitațiunel, acela asu- pra căruia se va face adjudecarea, va de- pune îndată uă cauție în efecte ale Statu- lui în sumă de lei 2,000, âră în termen de 24 ore va vărsa la casieria centrală pre- ciul scrisurilor Ibnciaie vândute, cari ’I se vor da în primire prin casa de depu- neri. Dâca cumpărătorul nu va fi următor să verse preciurile efectelor vândute, se va leține în folosul Statului cauțiunea de lei 2000, destinâuduse uă altă i)i de licitație. No. 1,577. ’S??, Ianuarie 21. Direcția eomptabilitățel generale. Serviciul dat o i iei publice. La 1 (13) Martie viitor, tesaurul Român urmâsă a remite la Paris lei 900,000, (îu 45,000 piese de aur de câte 20 franci.) în primirea „societățel gene.’ale pentru favo risarea și desvoltarea comercialul și in- dustriei în Francia“ strada Provinciei No. 54 și 56, însărcinată cu plata cuponului titlurile de rentă de 5 la sută pe remestrul Aprilie 1877. Doritorii a remite acâstă sumă la Paris, sunt invitați a se presența la ministerul de finance în dioa de ¹⁰/₂₂ Febrarifi, la ori 2 după amiadl, pentru a depune ofertele care se vor deschide la ora 2'/₂ fix. Casieria centrală va respunde suma de lei 900,000 și agiul ce va resulta la lici- tație în monetă de a»r îu rate de câte 150,000 lei, una sută cincl-ijecl mii lei, în cursul fie-cărel săptămâni, socotit din cjioa efectuărel vârsământulul la Paris, con- statat prin chitanța predată ministerul., din partea casei de bancă arătată mal sus și urmând ast-fel până la achitarea între» gel suml de lei 900,000 și a agiulul s- va resulta la licitație pentru fie-care pieo de 20 lei peste valârea el legală. No 35.776 1876, Decembre 31. Direcția generală a vămilor și contri bnțiunilor indi""'te La biuroul vamal Bucurescl, gara Ftls- ret, se va ține licitație în 4ioa de 28 Fe- bruarie curent, la 11 ore diminâța, pentru vâmlârea a 9 chilograme pâr de om, ce s a confiscat la vama Predeal. No. 2,704. 1877, Febru ...a 4. Casieria generală de Dorohoiu ici la ti rn enul de 25 curent, neputân- du-se efectua vândârea averel secuestrată de la D. Chiriac Hagieni, arendașul mo- șiei Statului Suharău din acest județ pen- tru neplata de câsciurl, și care avere se află pe disa moșie, compusă din porumb, grâă, ori), ov?(), secară, fân, mașini, bc* ol și uneltele de agricultură ; se public un alt termen și anume la 15 Februarie 1877, când urmâsă a se ține licitație, la moșia Suharău; doritorii ce vor fi, să se presinte acolo spre a cumpăra. No. 580. 1877, Ianuarie 31 Administrația generală a domeniilor și pădurilor Statului. Se t ublică spre generala cunoscință. că pădurea Ghercasca, din județul Covur- > (20) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI IuT ce este a se licia la 18 curent, conform anunciulul din Monitorul No. 23 din 30 lanusriă trecut se esclude din licitație. No. 3 276. 1877, Februarie 5. - Se publică spre cunoscința generale că parchetele din pădura Lapoșul, de la ju- dețul Bacău se vor relicita în Ziua de 9 a viitârel luni Fbruarie cu condițiunile speciale publicate în Monitorul oficial No. 4 și cele generale din Monitorul No. 222 de la 6 Octombre 1876, și clausa pre- v&Jută la aliniatul 3 al anunciulul din Mo- nitorul No. 4 relativ la esplâtarea primu- lui parchet. Licitația se va ține la prefectura jude- •'Cn! Putna, unde doritori se vor presenta cu garanțiile prevSdute în condițiunile speciale. No. 2,283. 3 1877, Ianuarie 26. Pentru motiv că actualul arendaș al noșiel Civesci și Bădilița, din județul Su- câva, pe periodul 1876—1886 n’a com- plectat garanția definitivă, în termenul prevăzut de regulamentul de licitațiunl, care a espirat la 15 Ianuarie 1877. Administrațiunea a decis scâterea în reareudare a espusel moșii, pe restul indi- catului period, cu condițiunile și regula- mentul înserate îu Monitorul oficial No. 130 și 163 din 1875, fixând Zioa de lici- tațiune pentru cjioa de 9 ale viitârel luni Februarie, ora 2 din Zi, care se va efectua în localul prefecturel Zisului județ. Se publică dâră acâsta spre cunoscința persanelor ce ar dori a lua în rearendare menționata moșie, pentru a se presenta la concurență în localul mal sus arătat și la dioa defiptă, însoțiți fiind de garanția pro- visorie cerută de regulamentul de licita- țiunl, care va fi în valâre de lei 2,775, a patra parte adică din arenda anuală a mo- șiei, care este de lei 11,100. No. 1,664. 1876, Ianuarie 21. - Find ca cumpărătorii bunurnor no- tate în tabloul publicat în Monitorul No. 10 din 15 Ianuarie 1877, vândute în vir- tutea legel din 6 Martiti 1875, penă în present n’afl achitat rata de 1 lulifi 1876, (și unii și pe cea de 1 Ianuarie 1876, ad- ministrațiunea, în temeiul art. 21 din le- gea de la 31 Martiă 1868 și 90 diu re- gulamentul ei, luănd și avisul comitetului, publică revinderea acestor bunuri pe coru- ptul D-lor, îu dioa de 10 Apriliu 1877, în centrul lași, localul prefecturel județului, și invită pe D-nil amatori a se presenta pregătiți de garanții în regulă spre a pu- tea concura, cunoscând că condițiunile cu cari se vând aceste bunuri, sunt cele pre- văzute de ait. 49, lit. a, b c d și e din regulamenti 1 legel de la 31 Martiă 1868. No. 34,755. 1876, Decembre 22. — Nepresetendu-se amatori nici )a li- citațiunea ținută în Zioa de 26 Noembre trecut la prefectura districtului Doljiu, pentru luarea îo antreprisă a perceperi tacselor de trecătâre peste podul după șoseaua Filiașă, din acelui district con- form anunciulul din Monitorul oficial No. 242 din 1876. Administrațiunea publică spre generală spre generala cunoscință că se va ține uă nouă licitațiune în dioa de 25 Februariă viitor, îo localul prefecturi Doljiă, pen- tru darea în antreprisă a perceperi tacse- lor de trecătâre de la acel pod, conform condițiuuilor publicate prin Monitorul o- ficial, No. 136 din 1873 și 23â din 1874, pe termen de 5 ani, începători de la data notifîcărel aprobărei adjudecațiunel, garan- ția provisorie ce urmâsă să depue concu- rențil, pentru a fi admiși la licitațiune, va fi suma de lei 400 în numerariă, saă efe- cte publice garantate de stat. No. 767 1877, lanuariu 13. Fiind-că cumpărătorii bunurilor no- tate în tabloul publicat în Monitorul ofi- cial No. 3, din 5 Ianuarie, vândute în te- meiul legel din 6 Martie 1875, n’au achi tat penă în present ratele de 1 luliu 1876 (și unii chiar mal multe rate,) administra- țiunea în temeiul art. 21 din lege și 90 din regulament, luând și avisul comitetu- lui, publică revinderee acestor bunuri pe comptul D-lor, în dioa de 10 Martin 1877. la ora 12 din Zi, îu centrul BucurescI. lo- calul sf ă calea Mogoșâi, si invită pe D-nil amatori a se presenta pregătiți de garanții în regulă, spre a putea concura, cunoscând că, condițiunile cu care se vând aceste bunuri sunt cele prevăzute de art. 49, lit. a, b c, d și e, din regulamentul legel din 31 Martie 1868. No. 34,749. 1876, Decembre 22. —Fiind că cumpărătorii bunurilor notate în tabloul publicatîu Monitorul No. 10 din 15 Ianuarie 1877, vândute în virtutea legel din 31 Martie 1868, n’a achitat până în present ratele de 1 Iulie 1876, (și unii chiar mal multe rate), administrația în te- meiul art. 21 din lege și 90 din regula- ment luând și avisul comitetului, publică revinderea acestor bunuri pe comptul D-lor în Zioa de 10 Aprile 1877, la 12 ore din Zi, în localul prefecturel județului Iași, și invită pe D-nil amatori a se presenta pre- gătiți de garanții în regulă spre a putea concura, cunoscând că condițiunile cu care se vând aceste bunuri sunt cele prevăZute de art. 49, lit. a, b, c, d și e din regula- mentul legel de la 31 Mantie 1868 No. 34,751. 18entru av^e diverse de 5 bam, 10 bani, 15 bani, 2ⁿ bani și 25 bani, confecționate în țera,ministerul aduceacesia la cu- noscința atât a autorităților chemate a concurge la aplica- țiunea legei timbrelor și înregistrării, precum și a publi- cului, cu deslușire că, mai sus arătatele timbre sunt tot îi 5 porma celor ce sunt astă di în circulatiune, variind numai n ce; ce privesee colorile cari sunt cele urmatore. Cele de 5 bani de colâre verde, cele de 10 bani de colore ^benă deschis, cele de 15 bani de Clllore albastră deschis, Cele de 2€ bani de colore argintie si cele de ¹ bani de co’ore ro- sie eschis. 1 ua-dută sc italice a cUilusciiiiu pumica ca, ori cine posedă timbre mobile din cele ce sunt astă-di in circula- țiune de categoria și valorile velm mai sus aretațe, să ca- ute a le întrebuința pene la 15 Martie anii curent; eră după espirarea acestui termen, ace- din particulari cari ar mai poseda asemenea ti mbre, să se presinte cu densele pane n diua do 31 aceleași luni Martie, la casierul general al județului unde se alia cu locuința și să ccră preschimba- rea timbrelor vechi ce ar posede cu din cele noui. Pe la I Aprilie anul curent, asemenea cereri de pres- chimbare numai sunt primite șₓ ori-ce timbre din ede ve- chi se vor găsi circulând în țeră de la acestă dată se vor considera anulate si iară nici na valdre. * p40 ____ ^8/ 7, ianuarie 1. Imprimeria Statului U Jirect^r: N, T OrAșanu. 1877, la 11 ore dimineți,:-vând în. .vgd-efe că toți aceia cari ar pretinde vre nu drept PUBLICA HUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI Se face deră cunoscul îu general că a- VNl’NCiURf JUDICIARE LIC1TAȚIUNL V tribunal înainte de dioa fixată pentru lici- tațiune, spro a’șl arâta pretențiunile; căci, cAstă licitație se va ..urma în pretoriul în cas contrar, ori-ce cereri se vor ivi, nu acestui tribunal. în dioa de 28; Maiu । se vor mai considera. No 1 332. 1877, Februarie 4. Tribunalul Ilfov, secția III D. lose'f Otincilescu. de profesie pro- orietar. domiciliat îu suburbea Vergu, trida Vladimireșcu. No. 9 în basa for- nuleî esecutorie pusă pe actul de ipotecă egali sat de acest tribunal la No. 250. din 1875. a cerut punerea în vândâre cn lici- atie a moșiei Bîcn-Motroganu, cu trupu- ile el din comuna Bîcu-Joița. plasa Sa- ■arulul, acest district Ilfov, averea D-lul leorge Constantin Gherman. de profesie proprietar, domiciliat în comuna Joița, dasa Sabaru. la acâstă moșie Acâstă moșie se compune din locuri de rătură. fânete, islas și pădure, un heleș- eu. prin acâstă moșie trece apa Dâmbo- itel, unde are 2 case de mori, cu câte 4 r<5te 6e-care, din care una macină făină nemțâscă și alta făină românesc?., 3 ochiuri le magasie în mâia românâscă. con-’truite âte de zid, învelite cu metal, uă pioăpen- ru abale de scânduri, casa proprietăței de zid. compusă din 5 camere, uă cuhnie și <1 te 3 camere, pentru servitori, învelite cu Ta ne, grajd și șopron de zid. un pătul de auele pe piciâre de zid. învelit cu siță. uă nagasie de zid pentru bucate, grădină cu pomi roditori. în luncă uă livede de pruni, ;asa arendașului de zid. cu 2 camere și sală, învelite cu olane, 2 hanuri de zid eu mal multe camere, la drumul cel mare în- velite cu olane, la mâră uă altă cârcimă le zid. pe hotare și prin întinderea pădu- el mal mulțl copaci, se învecinesce cu proprietatea Popesci, a D-lul Al. Stănes- ru. cu proprietatea Arcuda, a D-lul Hara- lambie Fundățânu, cu proprietatea Cioro- gârla, a decedatului Mosicu, cu pământul lat locuitorilor dupe proprietatea Bîcuși cu proprietatea D-lul Dumitrache Hagi Vasile, numită Ilâna, și cu pământul dat o uitorilor dupe moșia Zurbaua, a D-nel Odobesca. Asupra acestui imobil nu se mai află altă împrejurare. Se face ¹ dâră cunoscut în general ca a- câstă licitație se va urma îu pretoriul a- cestul tribunal, în dioa de 28 Maifl 1877, la 11 ore diminâță, având în vedere că toți icel cari af pretinde vre-un drept de pro- piietate, usufruct, servitute, chirie, pri- vilegiu, hipotecă sati ori-ce alt drept asu- pra imobilului în cestiune, să se arate la — D. advocat al Ștat,ulyl M Sache- larie, domiciliat suburbia Popa-Tatu, stra- da Puțu-cu-Plopi, No. 6, în basi actului de hipotecă legalisatde acest tribunal la No. 466, din 1865, și învestit cu formu- la esecutorie, a cerut punerea în venȚâ.e cu licitație a moșiei Țâțârligu, cu 10 stânjeni din hotarul Tărcovu, comuna Gura- Aninâși, plaiul Părscovu, districtul Bu- s6u. avere a D-lor Uța Antonescu domici- liată în comuna Gura-Aninoși, cătunu Țâ- țârligu, districtu Busăti, de profesie liberă, și aD-nel Margiâla I. Antonescu, de pro- fesie liberă, domiciliată la moșia Comi- șani, arondismentul Dâlu, districtul Dâm- buvița. Acestă moșie se compune de 16 pogâne arătură, 10 pogâne fânâță, ca 20 pogâne islas, un mic crâng de pădure ca la 8 po- gâne, 5 pogâne vie, uă pereche case rui- nate, compuse din 2 odăi, construcție de zid mort, învelite cu scânduri, dependin- țele acestor case sunt : uă cuhnie și uă odae de slugi, cons'rucțiune de gard, învelite cu scânduri; se învecinesce la ră- sărit cu proprietatea Antonesci, la apus cu moșneni Oleșesci, la mâdă-ecția III, No. 64 și 300, din 1874, râma- comuna Tohani. plasa Tohani. acest dis- se definitiv cu formula esecutorie și care trict, pe acest loc mal este clădite și una s’a transmis de către D. llie Teodorof, pe pivniță de bârghil îu proslă stare, se numele D-lul V. I. Vladimirof, prin actul învecinesce spre răsărit cu Ghiță Cosac, de cesiune legalisat de poliția urbei Giur- spre apus și mâdă-nbpte cu Ghiță Drosu, și la rnâijă-di cn Ileana sora debitorului. ;iu la No. 410, din 1875 Tribunalul, prin diarul dresat, sub No. o,239, din 1876. dispune din noii ca vâu- dârea imobilului de mal sus, care se înve- cinesce de oparle cu D. Hristodor Bafa, de alta cu prăvălia repausatulul Radu Stoenescu, la fuud cn Pândele Dogaru, să se facă în pretoriul său, în (jioa de 19 Martie viitor, la orele 10 de dimineță, cu adăogire că pe numele D-lul N. D H Ba- caloglu, s’a găsit următdrele împrejurări popritore 1. In registru, No. 6, sub No. 4, N. D. II. Bacaloglu este secfestrat de frați Dia- mandescu , pe un han ce are în strada O borului, pentru lei vechi 9,231; 2. In registru, No. 1, sub No. 49, N. D. H. Bacaloglu a garantat cu starea sa sec- festrul pus de D. Dimitrie Calota, pe ve- nitul moșiei GâstescI; 3. Idem, sub No. 78, N. D. H. Bacalo- giu a garantat cu un han al său ce ’l are în Giurgiu, coldrea Galbenă , cumpărate de la Gruia Negrenul, în epilropia repau- satulul Filip Rașcu; 4. In registru, No. 2, sub No. 9, N. D. H. Bacalcglu, garantâsă seefestul cerut de D. losif SimonovicI, pe starea lui Anas- tasie Nicolu, drept lei 8,030 5. Idem, sub No. 74. N. D. rl. Bacaio- glu garantâsă cu starea sa secfestrul ce D. losif SimonovicI a înființat pe starea lui Nicolae Ghenu . adică prăvăliile din strada Olarilor, pe fondul și venitul case- lor ce le are închiriate D-lui Bacaloglu și Dimitrie Chesișu, cât și pe fondul și ve- nitul viei ce o are la comuna Daia. Cu acestă ocasie se somesă toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprie- tate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă satt orl-ce alt drept asupra imobi- lelor puse în vendete, ca. înaintea adjude- cațiunel, să se presinte la acest tribunal, spre ,.’șl arăta pretențiunile lor; căci, con- trariri, nu li se vor mal ține în sâmă. No. 2,600. Trib 1877, Ianuarie 31. dul de BusAn. La 7 Maiu viitor, s’a destinat a se vi de prin licitație , în pretoriul acestui tri- bunal, însemnata mai jos avere imobilă a D-nel Ștefana, socia decedatului Năstase Oiuhulescu. domiciliată în comuna Toha- ni, plasa Tohani, acest district, spre des- păgubirea D-lul Marin Rauete, domiciliat în urbea Misii, de profesiune proprietar. de bani ce are a lua cu cartea de judecată a D-lul jude de pace al plășel Tohani, sub ndpte cu Marnicu Cofetarii ki. ,no j:_ to,< .xₘ..x rj Numele de Marin Popescu ou s’a găsit No. 708, din 1874 , rămasă definitivă și învestită cu formula esecutorie, însă D.oie pogOne și jumătate vio păragiuă, pentru care se face vâmjerea Numele de Ștefana Oiuhulescu nu s’a găsit afectat la nici uă sarcină. Sunt somați dar toți aceea cari ar pre- tinde vr’un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă saâ orl-ce alt drv.pt asupra bunului pus în ven- ire ca, înaintea termenului de adjudecație să se arătela tribunal, spre a se arăta pre- tențiunile lor ce vor li având, la din contra, sub pedâpsa de a nu lise mal ține în sâmă. Doritori dar se vor arăta la însemnata mal sus di, ora dece de dimineți în pre- toriul acestui tribunal, spre concurare și adjudecare. 1877, Ianuarie 19 No. 446. — La 30 Aprilie viilor, s’a destinat a se vinde prin licitație, în pretoriul aces- tui tribunal, însemnata mal jos avere imo- bilă ce s’a urmărit a D-lul .Marin Popes- cu, domiciliat în orașul Râmnicu-Sărat, de profesie comerciant, spre despăgubirea D-lul Spirache Macovel, domiciliat în o- rașul Busâu, de profesie proprietar, pen- tru suma banilor prevăduțl în actul de i- poteeă leglisat de acest tribunal la No. 35, din 1869, în sumă de 500 galbeni aus- triacl, cu procente de 60 parale Ia sută pe fie care lună de la espirarea termenu- lui și penă la achitare, plus cheltuell, ca- re actul s’au învestit și cu formula esecu- torie, însă uă pereche case de zid mort, în două căramidl, învelite cu fer alb com- pusă din 3 odăi, un slon. un antre și că- mară, dependințele sunt uă cuhnie de gard lipită cu pământ, având 2 odăi și becih de desub de cărămidă, învelit cu drasițiu, uu grajd de scânduri pentru 2 cal și șo- pron de două trăsuri, învelite tot cu scân- duri și osibit uu coșar. Aceste case cu dependințele sunt situa- te în orașul Busâu, colârea Neagră, strada binan, pe uu loc ca la 16 stânjeni, fun- dul la 8 stânjeni latu și osibit ca la 7 stân- jeni un spațiă de loc de fânărie, care se îuvecinesce la răsărit cu Grigore Cobsa- ru, la apus cu Ghiță Zugravu. Osebit uu loc ce ’l are cumpărat de la Ghițj Zugravu, în lățime ca la 9 stânjeni facia și la 36 lungul, având pe el clădit uă casă cu 2 odăi și uă săliță de gard li- pita cu pământ, învelite cu scandați , a vând și un beciu alături cu casa; se înve- cinesce la răsărit cu casa lui M. Popescu, la apus cu casele lui Ghiță Zugravii, la medâ-iji cu Siminon Feraru și la ivii. la aiâilă- I afectat la nici uă sarcină, de acea de faclă, domiciliu, după cu atestă primăria acelei comune. prin cerii ficatul cu No 190 diu Sunt somițl dar toți acea cari pretind vre un drept de proprietate, usufruct, ser- vitute, chirie, privelegih, hipoteeă sai^ ori ce alt drept asupra bunul i pus îo vânijâre ea, înaintea termenului de adțudiajY cație. să se presinte la tribunal, spre a ’șT esprima pretențiunile lor, ee vor 6 având, la din contră, sub pedApsă de a hu li se mal ține în sâmă. Doritorii dar se vor presenta la însem- nata mal sus di, ora 10 de diminâță, în pretoriul acestui tribunal, spre concurare și adjudecare. No/913. 1877 Ianuarie 31 CITAȚIILE e limita curie de casație și justiție. D Pavel Gheorghiu, al cărui domiciliu necunoscut, este citat. in conformitatea al. 6 de sub art. 75, pr. civilă. a se pre- seuta înaintea secției 1 a acestei curți, îo de 9 Maifi viitor, pentru când s’a re- gulat a se cerceta recursul făcut de D-nu Nicolae Ghica și alțî un-spre-ijece locui- tori din județul Vâlcea contra sentinței tribunalului Vâlcea en No. 312, din 1873. pentru bani; cunoscând că, la din contra, se va da hotărâre în lipsă. 1877 Ianuarie 28. No. 853. — D. Mihail Constantin Ouu, al cărui domicil’îi e în străinătate , este citat, în conformitatea al. 7 de sub art. 75, pr, ci- vilă, a se presenta înaintea secției 1 a a- cestei curți, în dioa de 12 Martie viitor , pentru când s’a amânat a se cerceta recur- sul făcut de D-na Olimpiada Novac con- tra decisiuuel curțel de apel secția l din Focșani No. 269. din 1873, pentru bani; cunoscând că, la din contra, se va da ho- tărîre în lipsă No. 1 009. 1877 Februarie 1 Curie i de apel din Focșauf D. Emanoil Ruspoli, cu domiciliul ne cunoscut, îu virtutea art. 75 al. 8 din pro cedura civilă, este citat a se presenta m persână saă prin procurator admis de lege înaintea secției I, a curțel de apel din 25 Aprilie 1877, la 10 ore diminâța, când are a se judeca procesul dint o D-lui și alții eu D-lor Emanoil și Dimitrie frații Frai ză, pentru anularea unei tocmeli, aducec atuncea și probele ce va ti posedând, . neunnare, se va căta în lipsă No. 400. 1877 Februarie 10 Tribunalul Ilfov, secția 1 civilii, L lacob Gheorghe Boboico, lost domi- ciliat în comuna PășeanI . Ară acum fără 1876 !h 4 Mijtie 187' ti următor se va No. 3.598. ÎQ Pet’”»”*» 126 vito citat prin acest a o , l.^lțLa’r 'M. ¹⁰ ’7, o7?Ih iT dinr)i . să se pre- j lipsă Mnte ia acest tribunii ,.șpriț,înlâgișare jo | , No. 3,320. p,--':fSlil Ce i 8'ljă nileutâl de D-Oa A- nică Im Cîjvbanu . pentru di vorț. cuno<- c,:d >. U cas contrariu , se y i resolva procesul în lipsA. No. 1 -9,2' 18" Feb ie 1 Tribunului i lfov, secția ( corccționidă. 1877, Ianuarie 17 dic • d° 2- Mart ■> 18 77 la 11 e de 'mineță. -pre a " ?r,,eta a pre.enitîn procesul peofru băt având in vedâre că, ide'nu va fi următor, se va judeca îa'lipsă. — uutuiiru ^leiao, cu uoinicniui uevu- | noscuf, este citat ca prevenit pentru fnrt I a se presența la acest trilunal, în dioa d( 8 Martin 1877; căci, în cas contrarul, se va judeca în lipsă.' No. 3.515. 1877, Ianuarie 18 George, prigore, cu domiciliul necunos- cut. e te ‘citat Ia acestă secțiune, în uescu, cu domiciliul necunoscut, este ci- — Elisa, servitârea D-lnl Petrache lo- No. 2,755 1 877, Februarie 1 D. Krischr Golstein, du domiciliul necunoscut, est* chemat la acest tribun»), în dioa de 2 Martie 1877. la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru furt, având în vedere că de nu va ti următor, se va judeca în lipsă. No. 2,753 1877, Februarie 1. , cunoscând că, de nu va judeca în lipsă. 1877, Ianuarie 19. — Niță Panaitescu, cu domiciliul necu- uO-cut, este citat ca prevenit pentru abus de încredere^ a se presența la acest tribu- nal, îo dioa de 1 Martie 1877, căci, în cas Contrar, se va judeeă! în lipsă. No 3,802. 1877, Ianuarie 19. — D. Cozone, fost ofițer de poliție, cu uomiciliul necunoscut, prevenit pentru ju- rământ falș, este chemat la acest tribunal, în dioa de 1 Martie 1877; cunoscând că, nefiind următor, se va resolva procesul în lip ă No. 2..Q14. 1877, Ianuarie 11. tată ca prevenită pentru furt, a se presen- la la acest tribunal, în dioa de 7 Martie 1877; căci, în cas contrarii!, se va judeca în lipsă. No. 3,719 1877, Ianuarie 19. * ii — Maria Popescu, sarviiâre, cu domi- ciliul necunoscut, este citată ca preveuită pentru furt de obiecte, a se presența la a- cest tribunal, în (Jioa de 7 Martie 1877; căci, în cas contraria, se va judeca îi lipsă. - ..... _________T. Anica Sirnion, cu domiciliurile necunoscute, sunt che- mați la acest tribunal, în ^ioa de 2 Martie viitor, la 11 ore de diminâță , spre a se cerceta ca inculpați în procesul 'pentru violare de domicilii!; având în vedere că, de nu va fi următori, se va judeca în lipsă. No. 2,741 1877, Februarie 1. No. 3,714. 1877, Ianuarie 1° - Constauuu Tunușeșilon Dumitrescu, _u domiciliurile necunoscute, sunt citați la acâstă secțiune, pentru 4i°a de 1 Mar- — Pauait Stoian, cu domiciliul necu- noscut, este citat ca prevenit peutru bă- tae, a se presența la acest tribunal, în 4ioa de 11 Martie 1877; căci, în cas con- trariu, se va judeca în lipsă. — D. Dumitru Marin Kahagiu, cu do- miciliul necunoscut, este chemat In acest tribunal, în dioa de 2 Martie 1877, orele 11 diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru atentat la bunele mora- vuri; avend în vedere că. de nu va fi urmă- tor, se va judeca în lipsă. No. 2,735. 1877, Februarie 1 No. 3,858. 1877, Ianuarie 2v. tie 1877,. a se cerceta ca prevenițl pentru abus de încrederi; cunoscând că, de nu vor ti iiimători. se vor judeca în lipsă. Nu.,2,021. 1877, Ianuarie 11.. Lșzăr Zaifu, cu domiciliul necunos- cut. prevenit pentru bătae, este citat la a- c^slă^ecțiqnq, îa <|ioa 2 Martie 1877; la as ■ mlrariu. se va resolva procesul în D. Niță Algiu, cu domiciliul necu- noscut, este chemat la acest tribunal, în ijioa de 8 Martie 1877, la orele 11 de di- minâță, spre a fi cercetat ca prevenit pen- tru bătae îo procesul cu losif Goldemberg; avend în vedere că, de nu va fi următo se va judeca în lipsă. —lauoș Rândaș, Andrei Deacu și Geor- ge Duță, cu domiciliurile necunoscute, sunt chemați la acest tribunal, în di .a de 2 Martie 1877, la 11 ore de diminâță, a se cerceti ca prevenit! în procesul tru bătae; având în vedere că, de nu următori, se va judeca în lipsă. No. 2,707. 1877, Febuarie No. 3,451. 1877, Ianuarie 17. No. 2,470. 1877, Ianuarie 12. । — Danul Iu___________ cu domiciliul necu noscut, pre,yenii.pentru, bătae, este chemat la acest tribunal, penttu șlioa de 2 Martie 1877. spre înfăcișare; la cas contrariu, se iva resolvafproceșul în lipsă. N<> 2 479. 1877, Ianuarie 12a - Li M G. Siavridi, cu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acest tribunal, îu dina de 4 Martie 1877. la orele 11 ante- merifiiauo, spr^a ti cercetat, ca prevenit îu procesul,cu Gi ărion, pentru înșelă- ciune, sgițeol iu vedere că, do u.u va fi ur- mător, se va |_u98, Tribunalul de Vlașca. u. locoten ut George Crăinicenu, fost îu Giurgiu acum cu domiciliul necunos- cut. se citâsă prin acâsta singură che- mare ca. în dioa de 10 Martie viitor, la orele 10 de diminâți, să vie la acest tri- bunal, spre'a se înfăcișa în procesul ce are cu M. Alimănescu, pentru bani; cu- noscând că, la cas de nevenire , procesul ¹ se va'resolva în lipsă, conform legel. 1877, Februarie 1. No. 2,742. - D sub-locotenent Hristercu, fost în Giurgiu, acum cu domiciliul necunoscut, se citâsă prin acesta singură chemare ca, în . 16a Niță staicu, fost cu domiliu în „..juna Rugăru, iar acum necunoscut, se citâsă ca. la ijioa de 1 Martie viitor, ora 10 diminâța, să vie la acest tribunal a se înfățișa în procesul în care se inculpă pent u de miel; cunoscând că nefiind ur- ii ător, se va cerceta procesul îu lipsă’I, conform legel. 1877, Februarie 2. No. 3 513. Tribnnalnl de Rîimiica-Sărat. Sunt convocațl toți creditorii faliților frații Fascii și lancu Alexandrescu, ase pre- senta îa pretoriul acestui tribunal, cu ac- lele de creanță și cu copil după dânsele, Îdș I șart prin procurator în regulă în ter- men de 20 dile de la publicarea acesteia în .Monitorul Oficial" cunoscând ca ve- rificarea și încredințare a actelor de erean- Judecătoria de pace a plaiului Prahova. [> Linbrimiu losiph lugouci fost cu domiciliul în comună Breaza de jos , âră acum cu domiciliu necunoscut, este citat prințr’acesta ca, în c|ioa d® 16 Martie vi- ilor, ora 10 diminâța, să se pr isante în biuroul acestei judecătorii. însoțit de ori ce dovedi va avea, spre înfățișare cu D. I. Stefănescu, pentru datorie de bani, asupra căriava cuniște că i s’a diferit jurământul decisorirt, și Lă nefiind consequent, se va judeca în lipsă, conform legel. 1877, Ianuarie 30 No. 307. - D. L. lugovicl. fost în comuna Brea- za de jos, iar acum cu domiciliul necu- noscut, este citat prin acâsta, ca, în ț,(âxr «tju- BAâl’a'AKifafMrxvll 3 i, rue d’Argout, Paris. Celte teinture est sans contredit la meiL leure, la plus sur et la seule inoffensive. Noir, Brun, Chatain. j b^pdt â Bucbaresf cliez Mr. Niculeseu, coifeur.de la Cour el autres. । PLASIunE rP*|ADOTA Dr REBOULLEAU | REVULS1V DE 111111IO1A preparat de LEPERDRIEL _____________________________________I cest nou și puternic agent terapeutic produce uă iritaț une artificială a pielii menită a tămădui maladiile de pept, reumatiamele, arthritele și l6te afecțiunile carej cer uă revoluțiune esternă. Imilațiunile sunt f6rte numerose precum și rele și vStămătdre. Sc se ceara adevărata marcă cu semnăturele LEPERDRIEL REBOULLEA U la Paris, strada Milion 9. Se vinde iu farmaciile : Bucureșel la D-nu Zurner, Iași la D-nu Racovița. Cernăuți la D-nu Golicowski. I RVAKTDF '■ CHOCOLATA DE QUALITATE SUPERIORA 91. RUE DE REVOLI et 8 RUE DU LOUVRE. PARIS. tt «I» ®n- «I .Ițoi^t6’î>» B»« Isilt ’ * ‘■ “ț 0» U» »!• < Casa MANȘON sa devotat îu particular rbricațiunel de chocolate fine. Ea s a silit tot-d’a-una a face produsuri de qualitatea cea mal bună; reputațiunea sa , debușeul considerabil care’I este asigurat, se ex- lică prin îngrijirile aduse tutulor grade- lor de muncă și prin întrebuințarea ce- lor mat bono cacao și a zaharurilor celor mal frumâse. ADEVERATE 1NJECTIUNI SI CAPSULE <. u-,insule po.scilu proprietățile tonice a Gudronului ; .gate pe lângă a . tun ♦ antibtcnohigwă :'id P^padi-U. H*r.u drepturile si o- bligațiunile, resultend din contractul d» esploatațiunea moșii și pă luri a fcsat pentru acest scop r)iua de 24 Februarie curent. Doritoriî de a cumpăra acestă pat ime din (Antractul indicat mal sus. să se pr.'- sinte în indicata di, la 11 ore ante-meri- diaue, în sala ședințelor tribunalului co- mercial de Ilfov, unde este a se ține lici tațiunea în presența D-lui jude-comisar ai acestui faliment. Epitrt.' i spitalului Brâu Indiuadel5 Februarie 1877, la ora 11 dimineță, urmând a se ține licitațiune li cancelaria epitropieî, pentru aprovisi- uiarea spitalului, pe termen de un an, cu lapte de bivoliță, de la 15 până la 20 oca pe i,li, se publică că doritori de a lua parte la acâstă licitare trebue să posedă garanție de 100 lei. (2-34) No. 49. 1877, Ianuarie 26 yi oșia InotescI, diu districtul Prahova, se arendâsă de la Sf. Gheorghe auul 1877; doritori se vor adresa la D-nu N Burchi, calea Mogoșâel, No 174 (l-3d) i \rl cine¹ se va crede în drept, că are a lua de la subsemnatul vre uă sumă de bani, fie cu înscris, polițe safl ori ce alte acte, să se presinte la mine în termen de 40 ijile socotit de la aparițiunea aceștia prin Monitor, spre a ’I valedisa pretenția, căci după espirarea acestui termen, ori ce înscrisuri sau cerere e hani ini se va pre- senta le voi considera ca nul și de nul efect. (1 34) Urogomir Ion. Calea Mușilor, No. 241,