hiiuiri ca ti f 181 f cbluai ic 187 CAROL No. 196. PARTEA OFICIALA CAROL Bucurescl, 5 Februarie 1811. MINISTERUL DE INTERNE. din na- ’rețul unei publicații judiciare pănă la eincl-ijecl linii, cinci lei; eră mal mare de cincf-deel linii, (Jece lei ...OL I, in grația lui DumnedeQ și voința țională, Domn al Românilor, CAROL 1, Prin giucia lui Dumnedeâ și voința n țională, Domn al Românilor, Inserții și reclame, 6o b. linia, inserarea 11-a și mal departe, 30 bani mua Anunciu'ile se primesc și cu anul 1877. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătiaim. însărcinat cu esecutarea acestui d creț Dat în Bucurescl, la 1 Februarie de interne, sub No. 2042; In virtutea art. 27 ,28 și 31 |legea consiliurilor județene, Am decretat și decretăm 1877 Ministru secretar de Stat la departamentul de interne. I. c. Brătianu. ABuNAMENTUu. rfi *N, THEI-țECI și ștSE; Ș^SB LUNI, 20 Ml (AntM'-i Ianuarie și AntSiCi Iulie) /.....______.jE : LINIA DE TREI-PECI LITERE TREI-PEOI BAM (inserarea 11-a și mal departe, 20 b.) DIRECȚIUNEA: strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă La toți de faclă și viitori,, lamclate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul S U M A R ii I t.A OFICIALA. — Ministerul de in- \erne: Decrete —Prescurtări de decrete PARTEA NEOFICIALA. — Depeșl telegra- fice — Buletin esterior. — Sumarul ședinței A- dunărăî deputaților de la 4 Februarie — Con- tinuarea ședinței Adunărel deputaților de la 27 Ianuarie și ședința de la 28 Ianuarie. Anunciuri ministeriale. La toți de fadă și viitori, sănetate-, ‘supra raportului ministrului Nos- uu secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 2,119; In temeiul art. 77, litera c, din Ie- șea comunală; Am decretat și decretăm: Art. 1. Autorisăm pe comuna Bu- ciuescl ca să accepte donațiunea fă- cută de defunctul Const. Xenocrat, ■rin testamentul seu. și anume casele cele mari și mici din suburbea Popes- cu, strada Văcăresc!, No. 49, cu des- tinațiune, cele mar!pentru fondarea și instituirea unul spital de 32 paturi, purtând numele de „Spitalul fraților Xenocrati⁻' și afectate eschisivamente pentru bolnavi, eră cele mici de la pi’nla din rni’ia stradei, pentru același institut, servind una pentru locuința medicului si cea altă pentru locuința intendentului spitalului. '"a fond de alimentare și Întreținere; 10M INIEI t acestui spital s e ia pe lie care an suma de lei noul 40.000 preluabill din venitul anual al moșiei «ele Dră- gănesci și Ruși, din județul Prahova. Art, II Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne* este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucurescl, la 3 Februarie CAROL 1, Prin grația lui Lmmnedefi și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate', Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No. 2045 ; In virtutea art. 27 , 28 și 31 din legea consiliurilor județene, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Bnseu este convocat în sesiune extra-ordi- nară, pentru (lioa de 25 Februarie cu- rent, spre a se ocupa cu objectele ur- mătore : a) . Să verifice titlurile nouilor membri aleși în consiliu; b) . Să ategă biuroul consiliului pentru tote sesiunile anului; c) . Să albgă pe membrii și supleantii comitetului peimanent; d) .'Să îutocm^scâ și să votese budge- tuP acelui jtideț peutru anul curent. 1877 ; e) . Să resolvo 16te cestiunile ce aiî rr- mas din sesiunea ordinară a.anului trecut 1876. Art. 11 Ministru Nostiu secretar de Stat la depni-țanientul d»¹ interne est« Art 1. Consiliul județului isman este convocat în sesiune extra-ordina- ră, pentru dioa de 25 Februarie cu- rent, spre a se ocupa cu objecteje ur- măiore: a) . Să clnbsuiască midldeele dm care să se restitue fondului drumurilor suma datorită de către județ; b) . Să se pronuncie asupra iuțeatărel de proces comitetului permanent al jude țulul Bolgrad. peutru a respunde casei ju- dețului Ismail, suma ce ’i datorAsă cu în irețiuerea arestaților și a tribunalului; c) . Să chibsiiască midldcele pentru în- chirierea casarmelor de dorobanți în ora- șele Reni, Chilia și Ismail. Art. II. Ministru Nostru secreti de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Biivu.escl, la 1 Februar.v 1877 CAROL Ministiu secretar de Stat la departamentul de interne, I C. Brătiaun. ..-u, 190. X' monitorul oficial al româniei 6(18) Februarie 187, I’iiu înaltul decret cu No. 203, din 3 Februarie 1877, după propunerea făcură pun iaport de I) ministru Se- cretai de Stat la departamentul de in- terne, și pe bașa art 104 din legea comunală, P Ion Geoigescu, s’a re- vocat din funcțiunea de adjuțoral pri- marulul.comunei Crajova, pentru mo- tivele aretațe în sus citatul raport. bin înaltele decrete sub No. 198 și 199 din 3 Febiuarie 1877, după pro- punerea făcută prin raport de același P ministru, sunt numiți: T* Ion Bunescu, unul dintre ceî trei membri aleși în comitetul permanent il județului Teleorman, președinte al aceluf comitet. P lanculdn, unul din cel trei mem- bri aleși în comitetul permanent al județului \ asluiu, președinte al ace- lui comitet partea neoficial a L’Italie, în Februarie, arată cum s’a urmat scena [căderii lui Midhat-Pașa, și venirea lut Edhem-Pașa ca mare Vizir. „Ecă, cum Edhem-Pașa a luat în posesiune funcțiunele sale; informa- țiunele următore sunt publicate dupe Daily Telegraph. La 5, către unspre-dece ore, s’a respândit scirea că Midhat-Pașa fuse- se somat de urgență, să se înfățișeze înaintea Sultanului. A douilea simplo % v'ptrff'ir’»’ 1877. D E P E Ș I TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului} Londra, 16 Februarie săra. — In șe- dința Camerei Comunelor de la 16 Febru- arie, D. Burke, sub-secretar de Stat la mi- niterul afacerilor străine, dice că guvernul șt propune de a respunde la circulara principelui Gorciakoff, deră că data trămi- terel acestui respuns este subordonată la diferite considerațiunf: El face a se obser- va inal ântâiii că s’a produs uă schimbare de minister la Constantinopoli; al duoilea că negocieri suntdeschiseîntreTurcia,Ser- bia și Munțenegru și în fine adaogă că în- tr’ua afacere, in care interesul Europei este în joc, urinâsă a se cunâsce în mod prea- labil vederile celor alte Cabinete. Londra, 16 Februarie, sera — Camera Comunelcr, urmarea ședinței de la 16 Fe- bruarie. D. Burice , respumțând unei altei costiunl, dice că Turcia, pe lângă cele-alte propuneri făcute Serbiei ca trebuind a ser- vi de base pentru pace , a reclamat a se admite chreș’inil, armenii și israelitl ase bucura de aceleași drepturi ca și Sârbii. Guvernul sârb, cred) oratorela, a respuns că cestiunea intră în domeniul atribuția* ailor legislaturet. I>. Burke a adăogit „Se dico că Serbia a primit cele-alte propuneri ale Porțel Consulul englez de la Belgrad a primit , ■ , „ , ¥ ₓ instrucțiune de a lucra lâ restabilirea bu-1 Pusese de pași, de bel, și de efemii, principale, numai sunt de cat uă mo iei înțelegeri Între Serbia și Turcia. Gu- vorbind între dânșii cu multă aprin- mială, sub care se ascund revendica- vernui Reginei este doritor de a re- d/ie, dea făcându-se justiție israe I iți lor di n Ser bia și România , și va lucra în acest sens pe lângă Serbia. . Londra, 16 Februarie, sera.— Camera\ baionetele tiupei țineau in respect o Comunelor, finiful ședinței de la 1Q fe-ț mulțime forte mișcată Mustea cale a bruaric. D. llardy, secretar de Stat la departa- mentul de resbel, răspumjând D. Gladsto- ne. dice că guvernul englez nu se conside- ră ca desfăcut de obligațiunile cari reisu din tratatele de la 1856 și 1871. „Deca Turcia este angagâlă prin aceste tratate faeiă cu Europa, restul Europei, o declar pe faeiă, sus și peremtoriă, tre- bue a fi angagât prin însă-șl aceste tra- tate faeiă cu Turcia/¹ Roma, 17 Februarie, diminâță. — pia rul L’Italie, de aiJI diminâță, anunciă că Midhat-Pașa, sosind la NepolI, a primit uă comunicațiune importantă din partea Sul- tanului. Se trage de aci închipuirea că Midhat-Pașa, ar putea prea bine să fie re- chemat la Constantinopoli. (Havas). BULETIN ESTERIOR. । El era urmat de Șeic-ul-islam, pur- numerul sân de la 131 tând turbanul de aur, ca semn al func- mă de resturuare estraordinară care rugăciune repetată ca acompaniment urma a se reproduce în Cabinet s’a manifestat prin sunetul trompetelor a unui corp de trupe care strebăteau podul pe vase de la Cornul-de-Aur, ca să mergă să ocupe stradele care dau spre ministere Acestă trupă a in- trat în curte și s’a înșirat pe scara care duce la apartamentele marelul- vizir. Dupe câte-va minute o mulțime marede lume, compusăde ofițeri turci, de civili, de flanoiT europeni și alții, se adunase în acest loc, și circula sgo- motul că un nou vizir fusese chiemat .................₍........ ____ i iau sa Serve ca basa a păcii și care? audiență, de d’astipi a scării, se uni- păruseră atât de favorabile celor două la putere In timpul acesta, sala de i schimbând sumă de Somentâ- iii asupra căușelor suiprimlf'ibrertur- nurl ce luau evenimentele In afară, staționa pe piața cea mare, a începu! de o dajă imnul național turcesc, miil- țimea a salutat primele lui note cu in- tusiasm. Funcționarii care se aflau in interior s’au pus îndată la ferestre, în nerăbdare a sci cine era noul cap de Cabinet, a căria venire se anunța prin fanfare. Emoțiunea era la culme . yiemale, generali, diplomați, etc., se amcsL caii unii cu alții prin mulțime, ascep- tând momentul să se asigure pnn chiar ochii lor, care era necunoscutul care avea să ia locul marelui refor- mator. In acel moment trupele și agen- ții de oraș făcând loc, Edhem-Pașa se arătă, anunțându-se ast-fel ca mare vizir. țiunei sale, și de secretarul Sultanu- lui, purtând panglica MedjidieT E dhem-Pașa purta haina de gală, în- cărcată de fir, precum și tdte decora- țiunele și insignele sale Abia intră în apartament, și i se presintă hatul imperial prin care i se confirmă numirea. Pupe ce a sărutat documentul de două ori, a stat în pi- ciore, pe când secretarul a cetit cu voce tare termenii decretul"' Sulta- nului. Pupe acesta, Seic-ul-islahi, a ’mân.și pe viitor în sarcina Statu- lul, și sa fie trecut în art. 1 din presentnl project de lege. Comisiunea delegaților a aderat la pro- punerea făcută de I). Goga și a primit a- mendamenlol propus de D-sa. a cât privesce art. 2 din acel project de lege : Comisiunea delegaților, avend îu vedere că intențiunea, atât a guvernului cât și a Camerei Legiuitâre, astăijt este de a pune iu aplicațiune principiul descentralisărel, si mal cu sâmă de a da comunelor, cu in- dependența lor, uă administrațiune pro- prie a lor cu tâte mijlâcele de a o face să fuucționese în un mod regulat; .Că rcgulele și obligațiunele privitâre la poliția comunelor urbane sunt date asu- pra comunelor prin legea comunală de la 1864. art 89, al. b, c, e, art. 97 și art. 100; că sarciuele cheltuelelor și a întreținerel poliției sunt puse comunei, și ast-fel art 2 din presentul project de lege nu este de cât uă logică aplicare a principiului de descenlralisare, și a disposițiunelor care vor fi de sigur admise îu viitârea nonăor- ganisare a comunelor; Că, dându-se poliția comunei care se administrâsă ea însuși pe sine, intrăm îu adevărata cale a moralității, căci ast-fel se suprimă acea sistemă de poliție poli- tică, de spionagiu, care face din uă insti- tuțiuue utila pentru societate un obieetde ură și dispreț; Cu în espunerea sea de motive D. mi- nistru de interne arâtă că disposițiunea art. 2 din presentul project de lege este în conformitate cu aceea a viitârel legi orga- nice a consilielor comunale, precum in- vâcă și argumentul puternic, deuă însem- nată economie ce se pâte ast-fel realisa în budgetul Statului. Comisiunea delegaților a admis art. 2 din projectul de lege, ușa cum este redac- tat de D ministre. In cât pri vesce art -3 Avend în vedere că termenu! de l la- timp și îu airibuțiunele, și în nnariu 1877, determinat pentru punerea în lucrare a lege!, a trecut.; Că acâsta lege urmâsă să dobendâseă și aprobarea Senatului și sancțiunea Domne- scă; ceea ce face că nu se pâte precisa tiiupyl pumirtl sâle io vigâro. ( omisiunea delegaților, în unanimitate a admis ca îu art. 3 să se pună disposiți- uuea că legea de faciă să fie pusă îo vi- gâre do la data promnlgărel și a publică- rel sâle. PROJECT DE LEGE Pentru organisația poliției do orașe. Art. 1. Prefectura poliției Bucurescl și polițiile orașelor Iași, Crajova, Brăila. Ga- lați, Isrnail și Severin, vor râmânea și pe viitor în sarcina Statului, cu personalul și materialul coprins în budgetul anului 1877. Art. 2. Polițiile din tâte cele-alte orașe și comune urbane se trec asupra primărie- lor, conform legel organice a consilielor comunale. Art. 3. Acâslă lege se va pune în apli- care de la 1 lauuarifl anul 1877. Amendamentul D-lui G. Goga-' „Propun la art 1, între polițiile orașe- lor care vor rămânea și pe viitor în sar- cina Statului, să se trâcă și comuna urba- nă Giurgiu? G. Gog a. Primit de Cumisiune. Riportor; Pantazi, Ghica. D. vice-președiiite. Discuțiunea gene- rală este deschisă⁻ D. N. Fie va. D-lor, primesc acest pro- ject de lege cu uă nespusă satisfacțiune,. fiind-că el realisesă idoea tutulor acelora caii cred că nici odată siguranța publică, nici odată limita umil Stat, niciodată pro- speritatea nu se pâte întinde și desvolta do cât atunci când comuna, care o basa e- sistențel Stalului, are consciința drepturi- lor și datorielor sâle. și nici odată, comu- na nu va avea acestă consciință de cât a- tuncl când va fi stăpână pe liniștea publi- că, și câid va fi responsabilă de acestă li- nisce publică, de care astădl în mare parte nu o responsabilă, fiind-că uu are a-țiunea sa proprie asupra liniște! publice. Acestă lege nu este nimic alt decât re- alisarea ideei de descentrați sare.adminis- trativă, care se înființâsă prin acâstă lege în parte, și care se va înființa în total când vom realisa acest ideal prin facerea legal comunale și județene, care e bisa esislen- țel nâstre socialo și politice. D-lor, un singur lucru țineam sa aibă esplicațiune în acestă onor. Cameră. Ți- neam sa se constate că polițiile egre se daft îu sarei m comunelor, intru îo acelaș 1 p.jliția . cuci nimic nu e mal upiy în.- autoțitatea 1 ir un Stat, de',cât dreptul de » .«.vea comunelor Cu alte cuunto, că puterea padi liniște!-și a ave.el publice, fiecare centrală au are alt amestic de cât a trage în comuna s». Nici comunele nici ju^ (18) Februarie 1877 la răspundere pe șeful comunei când li- niștea publică ou va fi îngrijită Pentru că. dacă am admite pe de o part» ' ă primări ele ar contribui numai cu sarciuele Ară iu realitate .1 Horit dea nu ar ti a lor, ci a u nel a treia puteri, fie acâsta chiar Statul, am aveaîn realitate uă adevărată perturba- țiune, căci nici un primar, nici, uu consi-, lin comunal nu va fi în stare se răspundă de esecutarea acestei legi, și do pn.la ave- rel și onâreî cetățenilor, când îo realitate nu ar avea autoritate asupra poliției. A- câsta ar fi în contra legel comunale, căci legea comunală, imperfectă coiu e astadl. recunâsce că toți funcționarii acestei au- torități sunt sub absoluta și esclușiva au- toritate a consiliului comunal. Țineam sl fac acâstă esplicare, și aș dori, d 1 ă să se pună nn articol categoric cel pnciu să esiste acâstă esplicațiune cu’ocssiunes discuțiunel acestui project de lege. Ți- neam să se esplice acâsta cu atât mal mult cu cât din nenorocire în starea de pucmă desvoltare și de pucină descenlralisare ce avem astădl, Statul numesce pe funcțio- nari, și comuna ’I plătesce. Și dacă comuna nu ar avea, autorii nea asupra poliției, ea nu ar putei fi respun- dâtâre de averea și liniștea cetățenilor. Etă de ce țineam să se esplice catego- ric că, dacă am ajuns într’uă stare soci dă atât do înaintată, și întru acâsta de și sun- tem cu civilisațiunea cu câți-va ani mal înapoi de cele-alte state, totuși putem să ne mândrim că, dacă civilisațiunea a în ceput cu încetul la noi, inteligențl popo- rului român a sciut sf fio la nivelul celor- alte state. Și dovadă de acesta este, ca îu tâte timpurile, nici odată la noi, nu s a putut dice că esistă acele psrturbațiuoi care se întâmplă îu statele cele mal înain- tate. Toți cetățenii au ideea respectului, proprietățel, avere! și persânel. Eii pen- tru care motiv rog pi D. ministru Țe in- terne, care e și președinte al consiliului, și care e idealul meă în materie de admi- nistrațiune, să bine voiască a consimți și a recunâsce și D-sa, că spiritul acel ui care a făcut acest project de lege a fost în sensul acesta ca polițiile și pentru nu- miri și pentru plată să fie sub autori t ițea consilielor comunale. Termin, D-lor, printr’un desident, Sper că onor. Cameră, cu ocasiunea votlrei le- gel comunale și județene, adică a oggauin sărei descentralisărel administrativă, va reda și celor-alte orașe stăpânjreâ de și- nele, și că le va da și lor acest - atribuli- uul care astădl se dau num d câtor-va. Șt atunci fac apel la D. Goga, ca rtoreseo- l-int al Giurgiului, și la toți cei-.dțt ca re- presentanțl al celor-alte orașe, să albi c.i toții mândria d* a codribn st 1 plăti MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 6 (18) Februarie 1877 (ele nu vor face încriminațiunl, pentru că au sarcine, diu momentul când va fi d°s- centralisarea administrativă, și când seva reda fie-căril comune și județ autoritatea sa, atunci fie-care comună și județ va plă- ti cu mulțumire căci va avea îu schimb respectarea autonomiei comunale care e basa existenței unui Stat. Acesta am avut de dis asupra acestui project de lege. D președinte al consiliului. D-lor, devisa mea a fost tot-de-a-una ca poliția într’un Stat se depindă de comună. încă de la 1867 făcusem un project de lege pentru acest scop, dâră uu ’l am putut ob- ține, din causa prejudecăților eae s’au re- dicat atunci. De aceea sunt cu totul de o- piniunea D-lul Fleva, căci dâ-a atuaci am fost deră încă astăzi trebue să fiu și mal mult pentru acest principiu, și de aceea am și propus să se facă un amendament fiind că legea nu este des- tul de clară și ar trebui să fie ceva ca- iegoric că poliția are st se facă numai de către primar, și administrațiunea locală nu are să seamestice întru nimic (aplause), nici în numiri, nici în măsurile ce le va ua ca st ’șl facă poliția; fiind că cum vo- ițl D-v., ca un prefect pa care ’l iei de la Iași și ’l trimiți la Mehedinți, să cunâscă persânele și să scie care sunt mai morali și maî apțl ? Căci de aceea a ajuns ca po- lițiile astădl să fie numai de paradă, uni- forme si cheltuell; iar adevărata poliție le loc, siguranța cetățenilor este lăsată la voia îutâmplărel, și încă s’a vădut că chiar acel care sunt chemați să veghede la acestă siguranță era asociațl cu hoții de nâpte De aceea unele articole ar tre- bui să se precisese mal bine, pentru ca să nu pâtă nimeni îutr’uă Zi să înterpre- tedejacestă lege în favârea puterei centrale. Sunt și eu de părerea onor. D, Fleva că nu face un bun serviciti D. Goga orașului Giurgifi prin propunerea D-sale, și crecj. că numai un spirit de prejudeț l’a făcut să câră că acest oraș să rămâie sub tutela puterii centrale. Eu sper că după experi- ența ce se va face, și orașele cele-l-alte vor avea fericirea să fie emancipate de sub tutela puterei centrale, (aplausa). D. Gr. Scrnrie. D-lor, D. ministru va spus mai bine de cât mine aceea ce avem să p de a de clara prin le -e ca polițiile acelor șase o- rașo di i causole pe care cu toții le cunos- cețl se lasă și de aci înainte în sa cina puterei centrale. Acum la acest articol se cere să facem uă midificare, și să facem un amendament în privința ideel că comuna rămâne auto- nomă și responsabilă în ceea ce privesc poliția. Eu aș ti de părere să reservăm a cest amendament pentru art. 2, când a tunci voiti citi și amendamentul ce voesc să propuiu și eti ca să veiem care conțin⁰ adeverata idee pe_, care Cimera ar trebu să o intercaleZe îu acâstă lege. D. E Costinescu Ei- ăl sks- tea de a conserva art. I, de 6re-ce acest articol nu face alt de cât conservă aceia co este acuma. Nu înțeleg pentru ce noi am fi nevoițl să mal constatăm as'ăZ’ că poli- țiile acestor orașe aparțin guvernului când ele și până astăZl eh aparț nut guvomniu Eu cred că într’uă lege trebue să preve- dem ceva care nu este, iar nu ceea ce este. Prin urmare nu este trebuință să spunem prin lege că polițiile orașelor BucurescI Iași și cele-l-alte nu aparțin cimunelor, fnnd-că nici până acuma nu aii aparținut. De aceea nu este trebuință de artieolu îu- tâ’iti, de 6re ce nu se creoaZă nimica prin el, și ast-fel nici nu încape vre uă mo li ficare la acest articol Acum D-lor în privința eestiunei da « se sci dâca votându-se acest amendament nuVar înțelege că trec polițiile ast-fel cum sunt sub primari, iată ceea ce voiu spune Trebue D-.âstră se vă gândiți că aci este vorbi de legea consiliului comunale. Ca Z'de legea consiliebr comunale .? Po- liția aparține primarilor. Ce Z^⁰ amen- damentul? Ci polițiele trec u> auto- ritatea directă a primarilor. Dedă ce ar îusomna aceste cuvinte: tubt auto- ritatea directă a primarii ?r, deca primarii nu ar putea face cu poliția ceea co ar voi? Atunci unde ar fi respectul 1 gil comunale care Z*-³⁰ poliția se eșercită de către primar conform legel ? Prin urmare este inadmisibil acest pro ject dâcă domniele vâstre nu veți vota a^ cest amendament, care este fârte clar, căci priu el se Zⁱce că primarul va face poli- ția cum va înțelege și cum va crede el că trebue să o facă- 1). P. Ghica. D-lor raționai Vvrbina D Costinescu are dreptate. Eti care suni ra porterul comitetului ar trebui negreșit să susțin projectul de lege rșa cum vi se propune; cu tâte acestea mă unesc cu redacțiunea D-lui Costinescu, căci este mal clară și mal raționabilă, și afară de a- cesta, el este și conseq uent cu vederile esprimale de onor. D președinte al con- siliului pe care nu trebue să le mal repet 882 Atoiwl oficial ai biânii 6 (18) F bruarie 18/7 șl eă căci atât cele dise de D președinte al consiliului cât și lucrarea comitetului delegaților । \ ți J aceea de a fa a se respecte acei drept al primarilor pe care el ’l aă deja prin legea comunale. Prin urmare eă cred că veți face bine s6 uu mal urmați acesta discuțiune, ci să pri- miți amendamentul propus de onor. D Cos- tiuescu pentru că are uă redacțiune mal clară și mal logică — După cererea D-lul președinte al con- siliului, ședința se suspende pe <]ece mi- nute. spre a se consulta comisiunea cu a- utoril diferitelor amendamente asupra re- dacțiunef, projectulul de lega. D E ConGuoncii K<’i sunt de idee să! La redeschiderea ședinței, D. președinte dă cuvântul D-lul raportor spre a face cunoscut Adunării resultatul deliberării comisiunel. D. P. Ghlca. D-lor, după mal multă desbatere, s’a primit amandamentul pro- pus de D Costinescu pentru că s’a avut în vedere că acâstă redacțiune corespunde mal bine la dorințele D-vâstră, fiind în s- cord cu tâte disposițiunile legii comuna- le în vigâ'e. Primarii vor numi pe poli- țaii, primarii vor întrețină polițiele, pri- marii vor dirige operațiunile polițielor, el vorprivighea lucrările poliției asuora că- na vor avea autoritate directă. Prin ur- msre cu acâsta se creadă acea descentra- lisare după care aspirăm toți] și se con- sacră întru tâte . independența comunală, așa cum e prevădută, și cum se va preve- dea mal cu sâmă la viitârea organisațiune comunală. D. )L Bnrileann. D-lor, eu nu sunt tocmai pentru acâstă redacțiune, și iată de ce: amendamentul termină declarând că tâte cele-l-alte poliții vor fi în sarcina primarilor conform legel comunale. Apoi cu acâsta dicețl tot ce este în legea actu- ală comunală. Legea actuală dă polițiele îo saicina comunelor, însă adaogă că în o- rașele unde sunt peste 30,000 de suflete, guvernul are se facă numirile D. P. Ghica. D-vâstră sciți că decă e se inal adaoge un al 3-lei articol. în co- prinderea acâsta „oii ce disposițiunl do „legi, contrarie lege! de faciă, sunt și re- „mân abrogate/ D. G. Mahtn. D-lor, legea pecare o vo- tați D-vâstră astă-dl, roi se pare că este cu duoă tăișiurl; dicețl că unele poliții se administresă de guvern, căci sunt plătite de guvern. Trebue să sciți D-lor, că în- tr’uă poliție numai polițiaiul și cu câțiva impiegațl din cancelarie se plătesc de gu- vern, âră comisarii și sergenții de oraș, sunt plătiți de comune. Eă cred că ar fi bine ca și în orașele subvenționate polița- iul să fie numit de consiliul comunal, pentru ca să facem uă lege pentru toți. In acest sens dâră voift propune un amen- dament. D. președinte al consiliului. D-lor, aș înțelege pe D. Mantu ’acă s’ar pune pe terămul D-lul Serurie, a se emancipa tâte comunele. Dâră atunci odată cu emancipa- rea, merg și sarcinile. D-v6stră voițl să aveți poliție emancipată, dâră tot-d'odată să dațl și puterel centrale uă parte din sarcine, acâsta nu se pâte. D. Gr. Serurie. D-lor, eu am luat cu- „ Atară de orașele Bucuresci, lași. CraL iova, Brăila, Galați, hunul și Severin, îu tote cele-alle serviciul siguranței publice (poliția), rămâne în sarcina si dopeiolința autorității comunale/ Ari II se adoptă în cuprindere r urm i- târe „OrI-ce disposițiune de lege contrarie legii de faciă este și -eiuâne abrogată Se citesce art. III D. președinte al consiliului și 'Minis- tru do interne. Eu cred că ar trebui să prevedem aci că termenul aplicați unii a- cestel legi să fie după 15 dile de la pro- mulgarea el. Voci. Prea bine —Se pune la vot art. III cu modificarea propusă de D. ministru de interne și se adoptă. —Se pune la vot projectul de lege iu total și resultatul scrutinului esle cel ur- mător : Votanțl .... ... 61 Majoritate regulam...ară . • 39 Bile albe . . . . . . . -58. Bile ne >re . . . . ’ . . . . 3. D. președinte Adunarea a adoptat p,w jectul de lege. vântul pentru ca să ve spun că nu mSpre-j Ședința se rodică la 6 ore după amiadi ocupă nici redacțiunea acestui amendament, iși cea viitore se anunță pe a duoa I multe budgete fără să facem discuțiune generală, fiind că miniștrii s afi unit cu a- mendamentele Camerei. De rîndul acesta profităm de ocasiunea ce ne a dat ministe- rul neprimind amendamentul nostru, ca să acem discuțiuneși astfel voifi să amintesc! isce idei generale care să fie regula D-v. Ați vâslit că s’a presentat un budget de 80 miliâne venituri, pe care le am votat. Apoi am început a vota cheltuielile, pen- tru cari nu avem disponibile de cât 35 miliâne. Ni s’a spus că sunt de făcut îm- prumuturi pentru ca să plătim drumurile de fer și deficitul, ceea ce încă ne va lua încă ijece miliâne; ne rămân deră 25 de miliâne, și D-vâstră cu mare generositate ați voiat 14 miliâne pentru armată, adică mal mult de jumătate din veniturile țârei care sunt afectate pentru tâte serviciile publice Intre cele 11 miliâne cari rămân pentru tâte cele-alte servicie, ti^uresă si ministerul lucrărilor publice cu 3,800,000 lei. Acesta este budgetul presentat do co- misiunea budgetară, cu consimțimâutul D-lul ministru, care a elaborat cu multă scrupulositate acesie cifre, îu cât nu am putut face să se primâscă nici un amen- dament de reducere. S’a primit însă amen- damentul pentru reducerea cifrei de 40,000 lei. afectată spre întreținerea grădiuelor. Florăria de la șiosea represin.â un capi- pital de treimi de mii de galbeni, și u u cred că o veți lăsa aâ se peidâ, pentru a economisi câte-va parale. 80 MONITC R CFICI' 1 . Al ROMÂNIE laflu ic Uitându-mâ la budgetul votat, vâd că rale dăm, (Jile am dat. dâră șosele, dâră | țiunei de Ia Paris. In privința acesta n din 5 milidne, s’a redus la 3 și jumătate poduri nu s’a făcut. Penă când acâstă stare ' s’a ijis nimic nu s’a recut în budget nici și me întreb care este sursa acestor veni- de lucruri? Noi plătim și am plătit tot-d’a-, uă sumă, încât, 5 milidne de Români care turl, acestor ă și jumătate milidne? "dl pare bine că D. Man l pentru venZ^rea a 6 bărci cu carenă vechi, afară din serviciu, și a 9 luntre de pichete, asemenea afară diu ser- vicitl; doritorii pot vedea aceste luntre în tâte dilele la atelierul flotilei casarma Bădălan. No. 72. Direcția pirotechuîel. La direcție pirotechniel se află de ven- Zere 1,500 chilograme aramă și alamă, provenită din scăZămintele de la diferitele fabricațiunl, pentru care se face cunoscut ca, în Zioa de 12 Februarie 1877, la orele 10 diminâța, se va ține licitație orală în biuroul acestei direcții, ce se află situat la CotrocenI, acest metal se p6te vedea în 16te Zile de la orele 8 de dimineță, penă la 5 dupe amedl, la arsenalul armatei situat îu Delul-Spirel. No. 68. Regiinentnl 1 de linie. Regimentul 1 de linie, având ne^es.tale a înființa 2 000 cămăși, 1,500 perechi i.s- mene, 1,500 perechi obele, 500 ștergare, 888 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 6 (18) Februarie 1877 500 perechi mânuși lână, 500 perechi mâ- nuși bumbac, 500 saci de pesmețl și 1,000 perechi cisme, se publică pentru cunoș- tința generala ca, în dioa de 2 Martie, se va ține licitațiune în pretoriul cancelariei regimentului No 1 de infanterie, la orele 11 dimindța, în Bucurescl. casai ma Cuzea. M delele care vor s >rvi la în ființare pre- cum și condițiile cont; actul ui, se pot ve- dea îu ori ce rli penă la orele 12 din di la inagasia regimentului No, 1 Amatorii de a lua în anireprisă aceste efecte sunt invi- tate ca în (jioa de 2 Martie viitor, să se afle la ora in licată, avend ofertele D-lor sigilate si posedând și garanțiile cerute de lege. (3 —3 ) l’e.irne.i..d 0 de linie Fiind că în dileie de 23, 21 și 25 Ianu- arie fixa e pe itru licitați", nu s a presentat nici uu concurent de a lua cu contract în- ființarea a 1,500 perechi ismene și 500 crevate, se publică o a doua licitație p.-n- t-u thiele de 12, 13 și 14 Februarie 1877, doritorii de a lua cu contract înființarea acelor efecte, să se presinte la casarma Alexandria, (Delul-Spirig Modelele se pot vedea în Ibte dileie de la orele 8dimin6ța, penă la 12 ore din d> DNHTERUL DE FINANCE. Casieria generală de Mehedinți. Din causa lipsei de concurențl, nu sa pulul ține licitație la 15 Ianuarie curent, pentru ven^erea productelor arendașilor Statului notate mai jos. Acâstă licitațiune nmâudu-se la 15 Februarie viitor, se pu- blică spre cunoscința generală că, atunci amatorii d’a cumpăra asemenea producte, să se presinte în localul casieriei pregă- tiți cu bani gata, spre a putea concura. 350 chile grâu și 500 chile porumb, ale D-lui O. Scafeș, arendașul moșiei Cușmiru G-mțași Punghina.în periodul 1871-1876. 40 chile porumb ale D-Iuî G- GheOr- gheovicl, idem Miluța. 100 chile porumb, ale D-luI Dumitru Genescu, idem Ploști ia. 90 chile grafi, ale D-luI Radu Popescu, idem Rogova. 550 chile grâfi și 10 chile ord. al° D-lul V. Papadopolu, idem Deveselu-Burila și Batoțu. 50 chile porumb ale D-luI G. Petrescu, idem Bresnița-Jidoștița. 200 chile grâfi și 92 chile ord> al® D-lui Ion Burilânu, idemșanalu Dunărei, pe pe- riodul 1873-1878 5 chile grâu, ale D-luI P. Aurel, idem Apa-N6gră. 30 chile porumb, ale D-luI N. Georgiu, idem Slatiai-u-Bl -laru 82 chile giau și 80 porumb, ale D lui I Ștefan BarbovicI, idem Cernețu, Șimianu, Malavățu, 200 chile grâu. 50 chi'o ord și 250 chile porumb, ale D lui G. Muntenu, idem Pristdlele, pe periodul 1876 — 1879. 215 chile grâfi și 250 chile porumb, ale D lui Radu Popescu, idem Barila-Deve- selu, idem 1876—1886. 400 chile grâfi ale D-luI C. Scafeș, idem Pnnghina și Cușmiru Gdnța, idem. 8 chile grâfi ale D-luI Ion lonescu, idem Miluța, idem. 250 chile grâu, ale D-lul C. Scafeș și D-luT Ion>'scu, m >șia Strehaia, pe perio- dul 1876—1886. 30 chila grâfi, ale D lui Ion I. Hârgot, idem Ploștiua. 50 chile porumb, ale D-lul V. Papado- polu, idem Batoțu. 300 chile grâfi și 200 chile porumb, ale D-lul Argetoiauu, idem Orevița. No. 356. Casieria generată de Gorj In dioa de 15 Februarie 1877, s’a an- jurnat veuderea prin licitație în localul a- cestel casierii, a averilor urmăldre pentru datorii din arenei: Cantitatea de grâfi cS va resulta din 3 șire, de la moșia Stramba. 43 mii oca porumb și 2,000 oca grâfi, idem Moi. 20 chile grâfi, idem Iliesci. 20 mii oca grâfi, idem vbtra Tisman 32 chile porumb, 2,000 oca grâfi și 3,500 oca porumb, idem Frătesci. 21 mii oca porumb și de la 25 —30 chile grâfi idem Șipotul. 26 mii oca porumb, idem Mogoșeni. 1 500 oca grâu, idem Turbarea. 600 oca grâu, idem și 1,000 oca porumb idem Strâmba; se publică despre acâsta spre generala cunoscință. No. 797. 1877 Februarie 31. —Se publică spre generală cumscință că, în dioa de 15 Februarifi 1877, s’a ad- judecat vemjârea prin licitațiune în loca- lul acestei casierii, a 24 mii oca porumb pentru ne plata de pădurari și confiniscl de la moșiile Pârăfi-Boea și Vatra-Crasna. No. 794. 1876, Februarie 31. Casieria do Ronmiațl. In d de 14 Februarifi 1877, urmând a se ține licitație publică îu pretoriul ca- sieriei generale, pentru vârujerea a 300 chile mari porumb, secuestrate prin legea de urmărire de la D. C. Vlahuți și G. Gr. Brătășeanu, pentru datorie către Stat din arenda moșiei Dranovețu, pe anul 1876. Casieria publică spre cunoscința gene- rală a amatorilor. No. 984. 1877 Ianuarie 31. Administrația domeniilor și pădurilor S atolul Fiind că cumpărătorul moșiei TomșaniT, din județul Dâmbovița, afi achitat preciul treimel ce dâtora, administrajiuuea pu- blică spre generală cunoscință, că acâstă moșie nu se mal revinde pe comptul D-lul cumpărător, în . Chris'eaStoica, din comuna Prâj- na-Nouă, este chemat la acest tribunal, în a ordonat pinerea sigiliilor pe averea mișcălâre a falitului precum asemenea și arestarea persânel sale la domiciliul său, s’a dispus conform art. 198 din codul co- mercial, numirea de jude comisar al D lui supliuinte J. Kifiacescu, eră sindic pro- visoriu, conform art 206din codul comer- cial, a D-lul J. Moghilescu ca din partea reclamanților și D. Bildirescu. Conform art. 204, s’a ordonat publiea- •ea acestei declarațiuni în Monitorul ofi- ■ial și în pretoriul acestui tribunal. No. 1 532. 1877, Ianuarie . , tacbe A. Manafu, din Ruși-de-Vede, prin sentința corecțională a acestui tribu- nal No. 1 064 din 1876, s’a condamnat la amendă de lei noul 80 în folosul fiscu- lui, cu aplicațiunea art. 28 din codul pe- nal în cas de insolvabilitate, pentru furt. Sentința se pronunță cn drept de opo- siție și apel. ANUNC. ADMINISTRATIVE I Primăria urbei Giurgiu vin causă că nu s’au presentat amatori la licitația ce s’a ținut h 30 Ianuarie, a- nul curent, pentru darea în întreprindere a venitului acsiselor acestei urbe, s’a de- cis a se pune din nou la licitație orală, pentru ijioa de 6 Martie viitor, pe perio- dul socotit de la data încheerel contrac- tului anul curent, până la finele anului 1879 Pentru care se publică de acâsta spre cunoscinți generală ca, D-nil amatori de asemenea întreprindere sunt invitați a se presenta la indicata di, îi pretoriul pri- măriei, orele 12 din di . însocițl cu ga- ranțiile provisorii de 10 la sută, calculat pe suma arendel anuale cu care a fost a- rendat acest venit în anul 1876 , conform condițiilor întocmite, cari se pot vedea în tăte 4B®lo și orele de cancelarie în grefa acestei primării, spre a fi admiși la con- eurență No. 311. Prefectura urbei Bacău comuna Kăcăciuui, plasa Bistrița de- 1877, Februarie 1 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI i < 1b) lebruane tdi jos, județul Bacău, s’a fsst prins un indi- Rândarn Dimitriu, talia 1 m. 650 m. pra căruia safl găsit I m . fața blondă, ochi albaștri, părui și vid. Matei Curcă asu; obiectele următâre 11 linguri mici, necesare la mâncat ouă; 5 linguri pentru dulcâță; 1 polonic mare; 1 cMnic cu un capac; un păhărel mic. Tâte aceste obiecte sunt de argint bun, cu inscripția Norviotn, în rusesce. Uă gântă nouă de piele rusescă în care sunt două bilete de legitimație sub No. 4 și 869, elaborate dia comunele Gândești!, județul Ilfov, pe numele lui Ion și Matei Curcă; un brici; uă iapă murgă, cu un mânij ca de 7 luni, tot murg; un mascur și un godac ; uă pereche dăsagl, în care sunt nisce sdrențe; uă căldare de aramă mal mărișdră; uă altă căldare mal mică ; un ceaon mic stricat și în numerar 14 lei 85 bani. Despre care obiecte Matei Curcă arată că le ar fi găsit la ocasia incendiului în- tâmplat în comuna Misii, județul Busău. Se publică în tâtă țâra aflarea păguba- șilor, ca-e conform eu legea poliției rurale se vor adresa cu cererea la primăria Răcă- ciunl, unde obiectele se află în păstrare. 1877, lanuar. No. 1 575 — La 13 Februarie viitor, urmeuo a se ține uă nouă licitațiune în camera prefec turei, pentru vinderea a 142 stânjeni cu- bici, de Moldova, lemne de f ig, pentru foc, aflate pe vârful comanulul terit iriul comu- nei Dâlu-Nou, din plasa Bistrița-de-sus. După condițiunile ce se pot vedea în tote (jileh îu grefa prefecturel. Se publică acest termen, sore generala cunoscință a doritorilor. No. 1,642. 1877, Ianuarie 29. Prefecturtura de Iași. Se publică aflarea următorilor tineri re- crutați în anul 1875, și anume , Cotnorânu Dumitru, cu sorțul No 112, B iuritoi I6n, No 176; Trohin Nicuhe. No. 36; Ungu- rânu Gheorghe, No. 39 ; Irimia Tâder, No. 45; DumiUescu 16n. No. 65; BalanTâder, No. 73; Guraluicu Ilie, No 81; Bulucii Nicolae, No 101; Miha 1 Moise, No 105 și Petrescu Vasile, No. 110. No. 996. 1877, Februarie 1. —Din divisiouul pompieri Iași, au de- șertat soldați!: Chinlă Gheorghe, talia 1 m 650 m. m , fața blondă, ochi albaștri, părul, sprâncenile castanii, Buburulan, Ilie, talia 1 m. 690 m. m., fața blondă ochi albaștri, părul, sprânce- nile castanii. Parei Ștefan, talia 1 m 660 m. m., fața smâdă, ochi albaștri, părul, sprâncenile castanii. Matei Alexandru, 1 m. 650 m. m fața blondă, fruntea mică, ochi albaștri, părul sprâncenile castanii. spr inzeoile cast mii. Coama I6n, talia 1 m. 560 m. m., fața blondă, fruntea mare, bărbie rătundă Grasu Gheorge, 1 m. 680 m. m., fața blondă, ochi căpril, bărbia rotundă pă- rul sprâncenile castanii; toți ufi luat cu dânșl câte uă pereche pantaloni de lucru, un cojoccd, un centuron, uă capelă și uă manta; se publică pentru aflarea numiților. 1877, Ianuarie 16. No. 436. Prefectura de Doljul Perceptorul comunei Giorocu-mare a perdut registrul volumul No. II. cu chi- tanța âsoucho cu care s’a servit h împlini- rea conțribuțiunilor pe anul 1876. Prefectura publică ca cine’l va găsi să ’l aducă aici. No. 1,210. , 1877, Ianuarie 26. De la comuna neșiiu s’a perd it: Uă copdică în păr negră, pe bot roșie, și cu picături roșii închise pe bat, fără alte semne La comuna Vărbila s’a sprij,nit de pri pas, un cal jugănită, în păr galben. eâma la ambele părți, fără al.e semne. Un cal jugănit, îu păr murg, c i la partea drâptă, fără alte semne. La comuna Saca, s a sprijinit de pripas uă iapă în păr murgă lucie, piciorul drept din napoi pintenog, potcovită la picerile din ’nniute, orb de ochiu stâng. c6ma la drepta, în frunte și în bot stele albe, pe spinare albă de ș°a. Uă iapă în păr murgă închisă, cu stea în bot și în frunte, căma la drepta. Uă cârlană în păr murgă lucie, cu stea în frunte și în bot, căma la drâpta. La comuna Cornu, s’a sprijinit de pripas, un mâmjat, în păr vânăt, cam galben ~~ spinare, cămele cresce, mic de trup. La comuna Predesci, idem uă vacă în păr vânătă, cam galbenă, cârnMe pe ochi, și inferată în cornu drept cu literaR și t. sau f. De la comuna Ogoșu, aii perit, un câ-- lan, ca de 2 am, în păr negru, căma la drâpta, cn uă stea albă în f unte, căda ju- mătate albă. De la domiciliul D-lul Stoian din ora- șul Craiova, aii perit uă bivoliță, cam cor polentă, în p^r nâgră, căda în vărf albă, cărnele date pe spate, și cam aduse înă- untru, înferrtă în cornul drept cu iniția- lele D. S. Se publică pentru aflarea vitelor furate, cât și pentru dovedirea posesorilor cel »r pri păși le. No 18,908. 1876 Decembre 14 8) Fei'iuîiie 1877 MONITORUL OFIC1 AL AL ROMÂNIEI (UBNPl Brrl'REȘCî Eucirreșci, 17 Februarie (si. a ' 8/7 Câmp. Obligațiuni rrjrai& .... 78 domenialt. . . . 72'/« (300 Ui casei peus.) 115 fonciare rurale . 69l/₄ fonciar» urbane . 58 Iii) jua de 11 Febraurie curent, la ora 11 dimioâța, urmend a se deschide din oou licitație. în cancelaria epitropiel, pen- G - Iru aprovisionarea sp 1 talulului ca pae de Jn grâfi trăerate cn mașina, până la 30 cir- de măsură; se publică pentru a treia Oră, că doritori dea lua paiL la a-.âstă lici- tațiune, trebue să fie însoțiți de garanție provisorie pen? la 100 lei. (2-3) . ie arenda,, moșia Micșunesci-de-sus, numită și Micșunesci-mbra. situată în plasa Moslișcea, districtul Ilfov, pro- pietate a D-lul Dim. V. Polisu-Micșunes- ci, la distanță de 3 ore de Bucurescl, în-gr* tindere este de 1,500 pogon», (rămase pe^fc¹ sâma propietățel) din cari 1,000 lucrătdre: locuri noui defrișate în anul trecut, și în anul acesta, 80 pogfine, sat mare, case ma- gasil noui, construite în anal mesta, bau etc. semănăturile de tbmnă făcute cu de- săvârșire Se mal arendâsă, împreună cu moșia sâfi separat, și mdra după disa moșie, pe râul Ialomița, reconstruită din nou, sis- tem perfecționat, 4 pietre francase mari, (La fertd, 50 țoii în diametru;) a se adresa la proprietar, strada Batiștea, No. 14, îu Bucurescl. (9-2J) -------------- —4------------ - IJeconpensă de 300 lei noi pentru per- **s6na care a găsit 3 scrisori iscălite de D-nu Jean Mane, adresate D-lul V. Zawa- ck.). în afacerile construcțiunel căilor fe- rate între Tecuci și Roman în timp ese- cutoril lucrărilor. (12) K. tywacki. Natura oUerl a -«ea medicamente de uă efficacitale rari și care suntu mai ne- cunoscute. Si astu-felu noi signalâmi Guarana de D. D. Grimault et C**, sub- stanța vegetali din Bresilia. Efficacitatea acestui medicamentă l’ai făcutu se fie admis In noua nharmacopeC francesl, publicați prin ordinulu Guvernului. Unii singur pachetu din acestu prafu, topită io puțin» apă zaharisită, este destulă peniru a face ca se dispară cea mai violenta A NUNCIURI PARTICULARE | ' rondat șia Proca, numită și Vâ)i- ' Mldrea dindist. Râmuicu-Sărat, comuna MărtinescI, 700 pogdne, (rămase [6 s6ma proprietățel.) tdle lucrătore, sat mare; a se adresa la proprietar, D-nu Dim. V Po- lisu Micșuncscu, strada Batiștea, No, No. 14 Bucurescl. (19) Migrenă sau Nevralgie. Eiâ este de uă efficacitale nccontestabilâ contra coliciloru, diairhel și dyssenteriel, și tntocuește cu avantagiu opinii și bismii.nulu. — Fie care cutie conține 12 pachete — Pentru evitarea ncnumerdselori contrafaceri, trebue cernii sigiluilu Grimault et C‘‘ — ^Depositu in principalele pharmacn. INJEGȚITJNE VEGETALE CV MATKCC Snccessulu acestei m;>xliuui preparată cu adevăratele foii de Matica din Peru, arbore popularii d.- căte-va secnle de către Indieni, peniru curarisirea seulamentelorO, ai foști așa de repede In călii s’ai popularisatu In l6te țerile lumei Este singurulfi produsu de nccstu felu a căruia intrare In Russia ai fosili aulorisaiâ de către consiliuIO medical din St-Petcîsburg Elfi este sigur in tratatnentiilfi g r durutrie io,. CALEA FERATA A STATULUI BUCURESCI-GIURGIU <ₛ^₀; 7ALABIL DE LA X OCTOMBRE 1876 PENE LA NOUI DISPOSIȚIUNI KILOMETRU ARETAREA ARETAREA de la TRENURILOR TRENURILOR g i BUCURESCI TRENURI TREN TRENURI TREN 1__ STAȚIUNILE MIXTE facultativ STAȚIUNILE MIXTE facultativ de mărfuri de mărfuri 1 Nr. 1 Nr. 3 Nr. 103 KILOMETRE Nr. 2 Nr. 4 Nr. 103 □ar mIn ORE MIN ORE MIN de la j ti I U R G I U ORE Ml* ORE MIN ORZ MÎN i Dimm. Sera Dimin, D.-am. 1 BUCURESCI restaurant 9 15 5 10 12 45 Smărda ... 9 00 4 37 12 8.200lJi7am . . 9 35 5 30 1 08 GIURGIu|Bufet 9 14 4 47 12 12.600' Sintesci (halta) . 9 43 5 38 1 33' Frățești , . 9 48 4 57 12 17.400’ Vidra..... 9 56 5 52 1 59 5 oOO Bănesa 10 16 5 n 12 20 f 24.400| Gradisce (halta). . 10 09 6 05 2 19 12.750 COMANaJ Bufet D°S're 10 26 5 45 1 30 28.770|COMANAțBufet 10 17 6 13 3 U 26.200 1 P ornire 10 35 6 13 2 50 45.800'.Bănesa 10 27 6 23 3 43 13,500 Gradisce (halta) 10 51 6 23 2 42 59.250 Frătesci . . . 11 06 7 03 4 01 47.600 Vidra ... H 02 6 32 3 17 . p^OllGlURGI^Bufet^ 11 28 7 26 4 11 54.400 Sintesci (halta) 11 12 6 48 3 37 ' ș 72.000 Smărda 11 40 7 38 4 21 59,400 Jilava ... 11 27 6 59 3 05 11 50 Șira Dupt-arnefi 63.500 BUCURESCI restaurant Zh'mtM. 7 10 D. ame 30 ■ 12 _ 72.000 7 25 48 _ Sera ^4? < Trenurile Ut. 103 și 104 vor circula obligator în filele de Mercurea și Sâmbăta luând și căletori de d. și II pene la încetarea circutațiunei vapârelor accelerate. IL E O A T U K S a uU linia de nord Cursă directă intre Viena-Constantinopole și vice-versa MERCUREA ȘI SAMBATA. 1. Cursa Viena-Constantinopole: sosire la gara Tfergoviște In ora 8—30 a. m. cu trenul accererat Nr. 2 Sosire în Filaret « • 9 — cu trenul local. Plecares din gara Filaret la ora 9—15 cu trenul Nr 1 2. Cursa Consfantinopole-Viena: Sosire ’n Giurgiu (Smărda) la 1 ore cu vapor local dm Ruscittk. Sosire în BucurescI, gara Filaret, cu trenul Nr. 4, la ora 7—25 m sera Plecare din gara Filaret la ora 7 ți 30 m. cu trenul local Sosire în gara TArgovisce la ora 7 ți 45 minute. Frecarea din « «8 și 16 m. cu trenul accelerat. 3. Trenul Nr. 2. ■j ■ trenul mixt Nr. 17 spre PitescI 4. Trenul Nr, 104 și 4 Ou trenul accelerar Nr. 1, la ora 8 15 minute , la Brăila-Gala Roman, lașI-Sucfeva, Viena, Berlin, Paris, Petersburg. 5. Trennl Nr. 1 Cu tre accelerat Nr. 2, care sosesce din Viena, noerg. Su- ufev», Roman, ⱼG«UțI, BrAile, la orn 8 și 30 minute dimineța, 6. Trenul Nr. 3 - trenul Nr. 6, de eălfetorl care sosesce din Galați la Brăila ora 4 și 30 minute, dupe amfedă-di B. CU VAPOARE DANUBIENE LA GIURGIU I Cu vapore accelerate. 1) Sosind la Giurgiu din sus Mercurea și Sâmbăta, la orele 12 a m treuul No. 104. 2) . Plecând de la Giurgiu în sus Mercurea și Sâm . la orele fl sfera, trenul Nr 1 și 103. 2. Cu Tapore de posta la Giurgiu. 1 ). Sosind la Giurgiu din sus: a) MercurI trenul Nr. 104. b) Sâm- băta trenul No. 2. e) Luni și Vineri trenul No. 4 2 Plecând de la Giurgiu în sus : a) Marți și Vineri trenul Nr. C CU CALEA FERATA OTOMANA MERCUREA ȘI SAMBATA Trenul No. 1. Ou trenul de pbșU care plecă la ora 1 și 40 minute p, m. ain Rusciuk la Vama Tienul Nr 4 trenul de p i care sosesce în Rusciuk din Varna ... orele 3 p m DIRECȚIA DE EXPLOATARE.