No. 27 Jn numSr 25 b. -ămbătă, 5 (17) Februarie 1877 M O NIT O R U L O FIC1A1 AL ROMÂNIEI aBONAlvlENiUL anunciurile r« 'N, TKKI-pj- ȘăSE; șăSB LUNI, zu LUI ir' "Șț»^ LINIA DK TRBI-DEC! LITERE, TREI-pEOI BANI ' Antfiiă Ianuarie ți ântfiii Iulie) (inserarea 11-a și mal departe, 20 b ) Prețul unei publicații judiciare, • 16 la cincI-Șecî linii, cinci lei; 6ră mal mare de cincl-deei linii, deee lei DIRECȚIUNEA: strada Germană, curtea Șerban-Voaa Scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a ți mal departe, 30 bani linia Anunciunle se primesc ți cu anul SUMAR PARTEA OFICIALA. — Ministerul de fi- nance: Decret. Ministerul de interne: Decrete. — Prescurtări de decrete Ministerul de justiție: Prescurtări de decrete Ministerul de resbel: Prescurtare de decret PARTEA NEOFICIALA. — Depeșl telegra fice. — Buletin esterior — Sumarul ședinței Se natului de la 2 Februarie — Sumarele ședințe lor Adunăreî deputaților de la 2 și 3 Febru- arie — Ședința Senatului do la 13 Ianuarie — Continuarea ședinței Adunăreî deputaților de la 26 Ianuarie și ședința de la 27 Ianuarie. Anunciurl ministeriale. PARTEA OFICIALĂ 3ncure>;r,l, 4 Februarie 1877. ^?MISTr »UL DE FINAfiCE CAROL I ‘rin gracia lui Dumnezeu și voința n . ționale, Domn al Românilor La toți de fadă și viitori, sănătate , Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de finance, sub No. 2,656 ; In virtutea art. 93 din Constitui,iune, Noi sancționăm ce urmesă: LEGE Pentru iacerea cheltuelilor și strângerea ve- niturilor Statului pe luna Februarie 1877 Art. I. Se autorisă guvernul a face chel- tuelile publice pe luua Februarie 1877, cu analogie după budgetul auulul 1876. Art II Reducerile și economiile făcute în budgetul anului 1876, atât prin legile votate de Corpurile Legiuitâre. cât și cele tăcute de guvern, în virtutea legeI de la 6 August precedent, se vor aplica întocmai pentru luna Februarie 1877. Art. III. Cheltuelile cărora nu se pâte aplica analogia lunară, precum stipendii, subvențiuni, contractări, anuități la dato- ’ ria publică, indemnisațil sau diurne, chel- tuell de drum și de dislocații, și alte ase- menea, se vor efectua după trebuință safi după stipnlațiunile convențiunilor respec- tive, în limitele creditelor acordate prin budgetul anului 1876, și după cum se de- termină la art, II de mal sus. Ari IV. Diurnele deputaților, precum și cheltuelile de personal și material ale Adunăreî deputaților și Senatului, se vor liquida și plăti pe luna Februarie 1877, după budgetele lor particulare. Art. V Disposițiunile art. III și IV din acâstă lege se vor aplica și în privința chelluelilor cari afi fost exigibile îu luna Ianuarie precedent, remase neordonanțalo în acea lună. Art. VI. Perceperea și strângerea veni- turilor publice, se vor efectua, în luna Fe- bruarie 1877, dupe prevederile budgetu- ’ul de venituri aîe anului 1876 pe lună sau trimestru după cum se stipuledă prin legile speciale sau prin contracte. Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința din 1 Februarie anul 1877 , și s’a adoptat cu majo- ritate de 60 voturi, contra 3. P?MISTERUL DE INTERNE CA HOL I, Prin grația lui DumnețeO și voința na- țională, Domn al Românilor La toți de faciă și viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No. 2,039; In virtutea art. 9 și 10 din legea consiliurilor județene < Am decretat și decretăm Art I Colegiul I electoral pentru consilieri generali de la județul Gorj, este convocat, în dioa de 2 Martin vi- itor. a se întruni, la orele 10 dimine ța, in localul comunei de reședință spre a alege un consilier, în locul D- lul Grigore Săftoiu, numit în funcțiu nea de advocat al Statului Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret Dat în BucurescI, la 1 Februarie 1877 CAROL Președintă , C. A. Rosetti. (L. S. A. D.) Secretar, A. Vizanti. Promulgăm acestă lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dată în BucurescI, la 4 Februarie 1877 CAROL (L S. St.) Ministru secretar deStat Ministru secretar de la departamentul dejus-Stat la departamentul tiție, de finance I. Câmpineauu. D. Sturdza. No. 205. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne L C. Brătianu. ) 194. CAROLI Prin grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Domn al Românilor La toți de fadă și viitori sănătate Asupra raportului ministrului Nos tru secretar de Stat la departamentul de interne sub No 2.040 ; In virtutea art. 9 și 10 din legea consiliurilor județene, Am decretat și decretăm Art. I Colegiul I electoral pentru consilieri generali de la județul Bacău, 842 MONITORUL oficial al ROMANI I 5 (17, Februarie 187? este convocat, în dioa de 2 Martiri vi- itor, a se întruni, la orele 10 dimine- ța, în localul comune! de reședință , spre a împlini, prin nouă alegere, va- canța produsă în consiliu prin numi- rea IM ui G. Meleca în funcțiunea de de sub-prefect Art II Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în BucurescI, la 1 Februarie 1877 CAROL. Ministru secretar de Stat tadtfpartamentul de interne, I C. Brătiann. No. 193. CAROL 1, Priu grația lui Dumnedefi și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți defaciă și viitori, sănetate\ Asupra raportului ministrului Nos- .nl secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 2,038; Avend în vedere domnesca Mostră ordonanță, cu No. 2,246, de la 4 De- cembre anul trecut; In virtutea art. 9 și 10 din legea consiliurilor județene, Am decretat și decretăm: Art I. Colegiul III electoral pentru consilieri generalide la județul Ismail, este convocat din nou în dioa de 4 Martie viitor, a se întruni, la orele 10 dimineța, în localul comunei de reșe- dință, pentru a alege un consilier spre împlinirea vacanței ce esistă în con- siliu Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în BucurescI, la 1 Februarie 1877 CAROL Ministru secretar de Stat ta departamentul de interne, 1. C. Brătiann No. 195. Prin înaltele decrete cu No. 191 și 192, din 1 Februarie 1877 , după propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departa- mentul de interne , sunt numți și per- mutați : D. Al. Ananescu, sub-comisai cl. 1, la despărțirea V din colorea de Ne- gru din capitală, în locul D-lul D. Va- silescu, destituit. D G A. Rămnicenu, actualul sub- comisar cl. I, de la despărțirea I din colorea de Galben din capitală, în a- senrenea calitate la despărțirea V din colorea de Verde, în locul D-lui Idn Săvescu, destituit. D. Nae Dumitrescu, actualmente sub-comisar cl II, la despărțirea I din colorea de Roșu din capitală, sub- comisar cl. I, la despărțirea I colorea de Galben, în locul D-luî G. A. Răm- nic^nu, permutat. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin decretul domnesc cu No. 18a, din 1 Februarie curent, condamnatul Veniamin Moise s’a gradat de restul închisorei ce are a mai suferi pene la espirarea termenului osândei de 12 dile ce i s’a dat de tribunalul Roman. Prin înaltul decret domnesc cu No. 171, de la 29 Ianuarie 1877, după propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la. departa- mentul justiției, D. I. B. Vladoianu, licențiat în drept de la facultatea din BucurescI, fost procuror de tribunal, întrunind condițiunile art. 1, 3 și 7 din legea de admisibilitate și înaintare în funcțiuni judecătoresc!, s’a numit pro- curor la tribunalul Ilfov, în locul D-lui G. Xanto, care urmeză a trece în alt post. MINISTERUL DE RESBEL Prin înaltul decret sub No. 173, din 29 Ianuarie 1877, după propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, prin ra- portul No. 825, s’a primit demisiunea D-luI Mihail AndrievicI din funcțiunea de grefier al consiliului de resbel din divisia 4 teritorială militară, pe dioa de patru Ianuarie 1877. pa RT LA2ÎA2 p lc£A LA BucurescI, 4 Februarie 1877. D E P E ș I T E L E G R A F 1 C E. (Servioful prirat al .Ifom'toruiuî) Constantinopoli, 15 Februarie, 5 ore, 30 minute s6ra. — Marete-Vizir cerând din nou Principelui Nildia ca negocierile în privința păcel să aibă loc aiurea de cât la Viena, Principele a răspuns că consi- deră Viena ca preferabili ori-cărui alt o- raș. Cu t6te acestea, a adăogat, că, spre a da uă probă de spiritul sM do concilia- țiune , propune ca negociațiunile să aibă loc la Caltaro în Dalmația. Lonatantinopoli, 15 Februarie, 10 o- re, 30 ui sera. — Pârli refusă de a pri- mi propunerea Muntenegruiul, și de a con- simți ca negociăfile'săaîbă loc la Cattaro. Marele-Vizir cererea în loc de Cattaro, Principele Wuntegrulul să desemnese uă localitate din Herzegovina saft chiar Scu- tari din Albania. Londra, 15 Februarie, aâra. — In Came- ra lordilor, lordul Argyll va adresa Marți uă iuterpelațiune Cabinetului asupra na- turel instrucțiunilor date marquisulul Sa- lisbury. El va întreba decă guvernul a decis a se lua verl-uă măsură spre a ațin ge scopul indicat în instrucțiunile date ambasadorului. Sir Northcote, ministru de finance. a declarat că informațiunile publicate de Ti- mes asupra visatelor făcute la Athena de către marqnisul Salisbury și asupra cu- vintelor atribuite ambasadorului relativ la aspirațiunile Greciei sunt cu totul falșe. (Hau as). BULETIN ESTERIOR. Documentele conținute în cartea al- bastră englesă asupra chestiune! Oi i- enfuliii sunt următdrele : In instrucțiunile date marchisulu! Salisbury înainte de conferință, lordid Derby constată că Turcia este inca- pabilă de a realisa reformele și că ga- ranții speciale sunt necesare. Anglia cu tote acestea este contra unei ocu- pațiunl militare străine. La Berlin, Imperatul Germaniei a dis marchisului Salisbury că politica Imperatului Rusiei să făcuse necesa- riă prin circumstanțele și prin opresi- unea coreligionarilor sei. La Viena, Imperatul Austriei a dis, la rândul sett, plenipotențiarului en- glez, că interesele Austrie! și ale En gliterei erau identice în fasa actuală a chestiune! Orientului La Roma, D. Melegari ’I a afirmat că Italia va păstra neutralitatea, în cas de resbel, deră că era contra unei ocupațiun! militare aprovmcelor Tur- .cie! de către uă altă putere I Lordul Loftus, ambasadorul Angliei a St. Petersburg, declară că Czarul| nu cunoscea discursul pronunciat de lord Beaconsfield la Guildhall atunci când, și el pronuncia discursul de la Moscua Sir Henri Elbotscrielordului Derby că influența Engliterel asupra Portei fusese micșorată în urma agitațiunel întreținută de D Gladstone Lordul Salisbury a ordonat pleca- rea flotei din adăpostirile de la Besika pentru Athena, spre a proba Turciei că nu putea compta pe ajutorul Angliei. Marquisul Salisbury, după întruni- rea marelui consiliu, scrie că Sulta- nul era dispus a primi condițiunile propuse, deră că Midhat-Pașa era ho- tărât la resistență și că presentase propunerile marelui consiliu sub uă asemenea formă că respingerea era sigură. Lord Derby, fiind informat de Mu- surus-Pașa despre respingerea pro- punerilor conferinței, consilie pe Mun- tenegru și pe Serbia de a face pace. Marchisul Salisbury , dând semă guvernului seu de noua Constituțiune, dice că nu speră nimic de la acesta, fiind că Sultanul menținea dreptul de exil, și fie-care persdnă exilată perde scaunul său, fie de senator, fie de de- putat ’ In fine, lord Derby înaintea plecă- rei marquisulul Salisbury din Con- stantinopoli , ’l aretă aprobațiunea complectă a Reginei pentru tot ce a făcut. Republica Francesă , în numărul seu de la 13 Februarie, vorbind des- pre Cartea albastră a Angliei, dice : Cartea albastră, presentată de gu- vernul engles Camerilor, se compune din două mari volume și conține mai mult de una mie pagine. Documentele publicate ast-fel oficial dau istoricul complet al qestiwm Orientului, pene in ajunul deschiderii Parlamentului. Pri- mul și cel mal mare volum se op reșce la întrunirea Conferinței din Constan- tinopol; pe densul dâră ’l vom anali- sa mal înteiu astă-()i, după Times, re- servându-ne d’a reveni mal cu amă- nuntul asupra celui de al douilea, care se raportă la negociările între marele Putei î și Porta otomană. De și s’a vorbit destul despre atro- citățile comise în Bulgaria, tot e bine a face să reiasă, ceea ce pdte lumina cu uă lumină mal vie, tristele eveni- mente ce începură fasa cea mal re- centă și mat periculdsă a lurburărilor cronice care turbură peninsula Balca- nică. In privința aedsta raportul vice- consulului Dupuis este forte inportent, pentru că tratesă despre începutul per- turbațiunel. După densul, Bulgaria era, de la Ramazanul anului 1815, agitată de svonurl ce împingeau la un măcel al crescinilor de către maho- metanl. In alarma lor, crescinil recla- mară protecțiunea Porții, cerând mal ales voia d’a servi în armată, cu scop negreșit, d’a avea usul armelor și d’a se pune în stare de a se protege sin- guri. Cererea lor fiind respinsă, și a- menințările urmând a circula, cresci- nil conspirară din parte-le , și furia mohometanilor isbucni. Raportul forte cunoscut al I). Ba- ring spuse Europei în ce proporțiunî triste acestă furie isbucni. Intr’un su- pliment corectif, I). Baring afirmă că căpeteniile revoltei nu erau străin! de nascere, deră refugițl bulgari. Des- cripțiunea ce el dă în scrisori parti- culare adresate ambasadorului seu, Sir Henry Elliot, măresce încă ord- rea provocată de primele spuse de- spre violențele ce ’și permiseră cer- chesil și bași-buzucil. Acestă crimă fu prima greșelă ne- repara bilă a guvernului turc, care după ce s’a arătat în urmă mal bine avisat și mal tare de cât se credea, mal co- mise uă a doua prin refusul d’a priimi propunerile modificate ale conferinței și uă a treia, resturnarea ciudată a lui Midhat-Pașa, ’l puse culme. Atro- citățile din Bulgaria fură, într’adevâr, uă greșelă nereparabilă, în sensul a- cesta, că schimbară relațiunele dintre Turcia și Anglia. Lordul Derby, nu se feresce a uă spune, căci scrie lui Sir Elliot: „E de datoria mea de a vă in- forma că simpatia ce esista mai îna- inte pentru Turcia în Anglia a fost cu desăvârșire distrusă prin aceste de- plorabile evenimente “ Și adaogă că indignațiunea e atât de mare în cât,“ în cașul după urmă în care Rusia ar declara resbel Turciei, guvernul eu- gles s’ar afla în imposibilitate practi- că d’a interveni spre a apăra Impe- riul Otoman Agitațiune^, populară provocată în țeră prin povestirile despre atrocități, priimea contra lovitură în senul Ca- binetului.Se scie nota indignată ce lor- dul Derby trămise, în privința acesta, ambasadorului britanic lângă Porta0- tomană; se vede din documentele pu- blicate că din partei, Sir Henry Elliot nu perdu nici uă ocasiune d’a arăta miniștrilor turci starea spiritelor cu Anglia și de a le declara că guvernul engles se lepăda de ori-’ce răspundere a consecințelor ce oribilele violențe, comise în provinciile cresc ine, ar pu- tea trage asupra Turciei. D. Glad- stone și aderenții săi ajunseseră în realitate a schimba tonul diploma- ției englese. Sultanul însu-șl fuse isbit și sur- prins de acesta, căci el privea pe Anglia ca aliata sa, și nu putea pri- cepe pentru ce acestă putere amică ’l propunea condițiunl care părea a veni mal mult de la Rusia. Miniștrii săi se arătară încă mal abătuți de cât supărat!. In primele dile ale lui Sep- tembre, mărturisiră lui Sir Henry El- liot că n’aveu șanse de succes în- tr’un resbel contra Rusiei, și cu tdte acestea se declarară gata a risca to- tul, chiar ruina Imperiului, de cât să cedese represintaților Cabinetelor Eu- ropei unite. S’au văd ut că nu s’a îi senini bat în timpul conferinței, pentru că victoriile lor contra Serbiei, dedeseră resoluțiu- nel lor proporțiunele încăpăținării. Sir Henry Elliot, pe care l’aii represintat unii ca diplomat pucin prevăzător, a spus necontenit că uă presiune pur diplomatică va remânea ne eficace. Cu tdte acestea, ministerul engles stă- rui în încercarea sa, voind a se asi- gura decă conferința n’ar reuși a înlă- tura resbelul, atunci gata a isbucni. Lordul Derby esplică motivele sale în întreg într’uă scrisdre adresată lui Sir Andre Buchanan, ambasador britanic lângă Curtea Vienel; el insistă în mal multe rânduri asupra circumstanței că Anglia nu voesce a lua uă posițiune isolată în cestiunea Orientului. i Cabinetul Vienel fu singurul care a ■."IM i uiii L ¹ '-“i iAi. . dOMANlti = .'17) Februarie 187/ Andrc uiiclianau, o anunță șefului Fo- reign Oficiului, a convinge pe guver- nul ins că ve lerile sale vor ti asigu- rate cu mal multă certitudine printr’uă singură demonstrațiune navală In acel moment, Imperatorele Ru- siei se părea prea îngrijat d’a putea risipi temerile ce se manifestai! în An- glia Lordul Loftus revine de mal mul- te ori asupra acestui punct; i se repe- ta mereu la St. Petersburg că Rusia dorea numai să \\mwsqw mandatară a Europei în Bulgaria, cum făcuse Anglia și Francia în Syria Imperato- rele, după cum se ține minte, dete am- basadorului britanic, parola sa deono- re că n’avea vederi de- conchistă asu- pra Constantinopolulul—cea ce dete ocasiunea principelui Gortscliacoff d’a încerca uă critică pe care istoria n a confirmat’o de loc pene acum: adică, că sub un guvern ca al Rusiei^aro- la Imperatorelui nu e ca uă declara- țiune a Parlamentului, revocabilă du- pă voia majorității. Europa a primit uă lecțiune cu totul diferită prin ana- lele Bonaparților, ale Sultanilor turci și chiar ale Imperatorilor ruși. Ori cum ar fi, primul volum al Căr- ței albastre conține numerose protes- tațiiipl din partea guvernului rus, care nu primesce ideea că ar voi să pue mâna pe Constantinopoli, și afirmă că singurul si unicul seu obiectiv, este să împedice acest oraș de a cădea în nisce mâni forțl care să potă înverti clicile Măril-Negre contra Rusii. A- cestă declarațiuiie, forte des repetată, e unu din elementele lobendite, căci ea reeșe clar din documentele ce se publicară la Londa, și ale căror ana- ”să o vi m continua SENATUL SESIUNEA OR1HNAKĂ Sur/m/ui ^căinței de la 2 Februarie, îo{ ।. Președenția D-lui rice-președiiile lân Ghica, asistat do D-nii secreta’! Belu Ște- fan și Rășcan Demetrin. Ședința se deschide la l‘/₂ oro după u mâi 11. PiesențI 53 l> ni senatori. Nu respund la apelul nominșl 17 D-uT senatori, și anume indicat obiecțiimi contra. îm ruiiue' Cun- feiinlei. Cornițele Amlrassy espiima neplăcerea sa d’a vedea creândii-se provincii autonome d’a lungul l’runta- rielor Imperiului Austriac, pentru care ele ar putea deveni un isvorde tul bu- rări. Se pare cu tote acestea că Prin- cipele Gortschacoff isbuti a învinge scrupulele sale și că lordul Derby do- bândi consimțimentul seu. Cornițele cerii ca plenipotențiarul seu să nu primescă niciiiă propunere supusă conferinței fără a lua instruc- țiuni prealabile, și marchisul Salis- bury imită acest esemplu. Cartea albastră conține Cuniiinica- țiuni forte interesante asuprasimțimin- telor și mtențiunelor Rusiei. Ambasa- dorul britanic la St. Petersburg, lor- dul August Loftus, a avutgrije a ține pe guvernul sdu în curent de tot ce se petrecea și se dicea, și repetă că ceș- ti unea era pentru fotă națiunea rusă uă afacere de religiune și de umani- tate. Se pote aminti depeșa în care ambasadorul povestea uă convorbire ce avusese cu Imperatorele Alexandru, depeșă care fu publicată în Anglia, după cererea formală a guvernului rus. Din parte f, cornițele Scliouvaloff, ambasadorul rus lângă curtea de Saint- lames, dise lordului Derby că Czarul n’ar putea opri plecarea voluntarilor în Serbia, fără riscul perderif popula- rității sale. In timp de mat multe luni, diplomația rusă ținu un limbagift a- menințător. In luna lui August, Prin- cipele Gortscliacoff declară că Rusia admitea acțiunea Europei, deră, înca- sai când Europa n’ar face nimic și când Czarul î ar comanda să ia con- deiul— „ Ce asigur, dice el, că va fi muiat int 'uă cernelă care ar conveni demnității și puterii Imperiului. Cu tâte acestea adaogă : Deră acestan ar -esbelul* Și ce ar trebui să fie atunci? Vor- bele belicdse pronunțate la Moscuade Czar în persdnă, și projectul de ocu- pațiune militară a Bosniei și a Bulga- riei, împreună cu uă demonsirațiune navală în apele Bosforului, rcspiind pote la acestă cestiune. Cornițele An- drassy, căruia i se comunică acest project, se pronunță contra ocupațiu- nel militare, deră căută, după cum Sir Bolnav Prea S. S mitropolitul primat. D-nit MătăsaruT., Pleșoiâuu St., Vlaicu N., Gii dov N., Pâclenu N. In congediil • D-niT Cobâlcescu Gr., Dimitri . G Nemotivați: Prea S. S. episcopul de Huși, D-nil Cnn- tacuzin G., Catargi Lascar, Giani Al.. Le- rescu I, Lupescu G. , Moscu T., Roseti Tețcanu. — Sumarul procesului-verbal al ședin- ței precedente se adoptă. 1>. Deșliu anunciă D-luI minisrru din întru uă interpelare în privința mal mul tor scrisori desigilate ce s’ar ti primit de la poște de către mal multe persone. D. Cogălnicenu anunciă și D-sa uă in- terpelare asupra teoriilor ce a aurțit că s’ar ti emis în cercuil acreditate că în ca- șul de uă disolvare de Senat . Camera ar putea continua lucrările sâle îu lipsa Se- natului. D-sa voesce să cundscă care esle opiniunea Cabinetului în acâstă privință. Senatul decide, conform regl^memulul, a se comunica guvernului aceste duoă in- terpelațiunl. D. vice-președiute face cunoscut că la ordinea dilel este continuarea desbaterilor rădicate priu interpelarea D-luI Cigâlui- cânu asupra stărel universității din lași. la cuvântul D. senatore Cogălnicenu și întâmpină curentul D-luî ministru al in- strucțiune! publice din ședința precedentă. Participă ladiscuțiuue, susținând inter- pelarea, D-nil senatori Apostolenu și O- râscu. Răspunde D-lor senatori preopinențl D. ministru al cultelor și instrucțiune! pu- blice. Se cere închiderea discuțiuuel pe care o combate D. Cogălnicenu. Se pune la vot închiderea discuțiunei și nu se primesce. Ia cuvântul diu noii D. Cogălnicenu și răspunde D-lui ministru; D-sa terminând dă citire următorel moțiuni de ordine de di : „Senatul ascultând esplicațiunilo D-luI ministru al instrucțiune! publice; „Având în vedere abaterea de la îndato- ririle lor a mal multor prolesoil de Ia u- uiversitatea de lași, cari prin libera lor voiuță imbrăcișând cariere și ocupațiunl ce ’I pun în imposibilitate de'a’șl îndepli- ni misiunea profesională și așa ai! adus drept resultal decadența sus disuhi! insti- tut de învățământ „Regretând acestă decadență a guiver- sităț I de Iași, invită cu totdinadiusul pe ministrul instrucțiune! publice ca fără întân|iere să aplice disposițiunile din art 10, 390, 396 și 398 din legea instrucției publice în privința profesorilor de la «lisa universitate, cari aii părăsit catedrele lor, 17) reoruai > 187' MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI i ast-fel compromit viitorul unei întregi generațiunl „Tot-uă-dată aștâpiă și reclamă cât mal curând presentarea unul project de lege ivând de scop reorganisarea și complec tarea universităței de Iași, ast-fel că acest mare institut de învățământ superior să corespundă la trebuințele materiale și in- telectuale ale Româniel-de-Sus și trece la ordinea dileî.“ Orele fîiud înaintate, mat mu Iți D-in se- natori precum și D ministru președinte cer prelungirea ședinței Sa pune la vot prelungirea ședinței și se primesce la cuvântul D ministru președinte și combate pe D. senator Cogălnicânu. Cerăndu-se închiderea discuțiunel, D. Cogălnicânu râgă a nu se închide fiind-că D ministru a adus în discuțiune cestiunl noul și urmesă a avea un respuns. Se pune la voMnchiderea discuțiunel și la despuerea scrutinului se constată că D-nii senatorii nu mal suntînnumâr; du- pe care D. vice-președinle declară votul nul și anunciă viitârea ședință pentru a duoa di 3 Februarie. Ședința este rădicată la 7 '/? orB după amtfdă. ADUNAREA deputatilor r SESlUffiA-ORDINARĂ Sumarul ședinței de la 2 februarie, 1677. Președenția D-luI președinte C A. Ro- aetti. । Șed:m • se deschide la amâdl Presenți 90 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă conged u D-lor deputațl Bu- rileanu Mihail și Boiu Trifan Se trămite la comisia financiară, spre a se cerceta de urgență, adresa comitetului însărcinat cu susținerei acuzărel foștilor miniștrii prin care să cere deschiderea u- nul credit de lei 5,000 pentru a se impri- ma raportul și tâte actele relative la ins- trucțiune Se trămite la comisiunea de indigenat petițiunea D-lui Dimitrie Iconomide din Bacău , aceea a D-lui Ion G. Mânu și a D-lui George Atanasie Mira din Ploescl. D. deputat Fleva Constantin anunciă D-luI ministru al lucrărilor publice ur- mătdrea interpelare . „La 1 Ianuarie 1877 a fost termenul de predare al lucrărei cheiului Brăilei, lucra- rea este în cea mai deplorabilă stare, și nimic nu ne autoriză a crede că societa- tea acei antreprize va fi capabilă a ’șî îm- plini angajamentele. . Enormă sumă de bani s’au anticipat și garanția este insuficientă. „Ce măsuri a luat și va mal lua I). mi- nistru spre a garanta lucrarea ?“ Se citesce raportul comitetului delega- ților de secțiuni asupra projectiilut de le- ge relativ la transacțiune.i dintre comuna Ploescl și D G. Radovicl. După di seu ți unea urmată se pune la vot luarea în considerațiune. VotanțI..................06 Majoritate reglementara . 39 Bile albe pentru.........31 „ negre contra . . .35 D. președinte declară că scrutinul este fără resnltat pentru că nu întrunesce ma- joritatea reglementară, și votarea se va fa- ce din nou. conform regulamentului la în- ceputul ședinței viitAre. Se citesce raportul comitetului delega- ților asupra proiectului de lege relativ la abrogarea art. 2 din legea de la Iulie 1868, relativă la adăogire de membrii și procu- rori la curțile de apel. După discuțiunea urmată se pune la vot luarea în considerațiune : VotanțI....................6! Abținuți....................1 Majoritate reglementară 39 Bile albe pentru ... 61 „ negre contra D. președinte proclamă că Adunarea a luat în considerațiune. Se procede apoi la discuțiunea artico- lului unic.și după adoptarea lui se pune la vot projectul în total : VotanțI...................62 Majoritate reglementa i .39 Bile albe pentru .... 60 „ negre contra . . 2 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se citesce raportul comitetului delega- ților asupra projectulul de lege pentru modificarea art. 7, 9, 10. 11, 14 și 15 din legea organică a curțel de casație. După discuțiunea urmată se pune la vot luarea în considerațiune. VotanțI. • ............64 Abținuți . • ... .1 Majoritate reglementară . . 39 Bile albe pentru. ... 63 ₙ negre contra . . - . 1 I). președinte proclam .ă Adunarea a luat îu considerație. Se proceleapol la disc "unea pe arti- cole Modincărilo pi opuse la art. 7 și 9 se adoptă după projectul guvernului. Modificările propuse la art. 10 se adop- tă după projectul guvernului împreună cu amendamentul prin care se menține pro- curorului general apuntamentelecelea avut și până astăzi. Modificările propune la art. 11 se adop- tă după project, înlocuindu-se cuvintele „are dreptul" prin acele „este obligat? Eră cele propuse la art. 14 și 15 se a- doplă după projectul guternului. Se procede la votarea în total și votul ne întrunind numărul deputaților cerut de regulament rămâne a se face în ședința viitAre. Ședința se rădică la orele cinci după a- mâdl, anunțându-se cea viitAre pa Joul, 3 Februarie 1877. Sumarul ședinței de la 3 Februarie 1877. Președenția D-luT vice-președinte Sihle- nu Alexandru. Ședința se deschide la amâijl Presenți 98 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediu D-luT deputat Zu- grăvescu Haralamb. Se trămite la comisiunea de petițiunl, spre a se cerceta de urgență, petițiunea D-luT lacob Pompic împuternicitul comu- nei Pufesci, din județul Putna și acea a mal multor locuituri din comuna Poens ?. județul Ilfov. Se comunică Adunărel demisiunea din mandatul de deputat al colegiului III de Putna, a D-luî Nicolae Voinov. După discuțiunea urmată se pune la vot primirea acestei demiși uni și se respinge cu majoritate de 61 voturi, contra a 11, în- cuviințându-se a se invita din nou spre a’șl relua esercițiul acelui mandat. Să înscrie la ordinea dilel raportul co- mitetului delegaților de secțiuni, asupra projectului de lege relativ la modificarea unor articole din legea de organisare jude- cătorâscă. D. deputat Grădișlânu Petre anunciă ur- mătârea interpelare: „Rog pe D. ministru de interne sa’ml arate ce mâsurl a luat în privința funcțio- narilor administrativi cari s’aîi făcut cul- pabili de ingerință în alegerea din urmă a colegiului II de Olt. “ D. deputat Holban Alexandru anunciă asemenea următârea interpelațiune: „întreb pa onor, guvern: dâcă crede că este timp să susț e presentarea unei legi de incompatibilitate între sarcina de man- datar al națiunel și aceea de membru al marilor administrațiuni streine concedate cu privilegiu de către Stat, precum sunt administrațiunile monopolului do tutun și de căi ferate. „întrebarea ce fac este special .'dresată onor, ministru președinte de consiliu, în- să în cursul desvoltărel mele voi presenta fapte care privesc pe D nit miniștrii de finance și de lucrări publice? Se procede apoi din nou la votarea lu total a projectulul de lege prin care se mo- difică ari. 7, 9, 10, 11, 14 și 15 din legea organică a curțel de casațiune. 5 (17) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAI. AL KOM/NIE; -*“ * **^ «"WW—» — - - - -_____________- ____________- _______ A__1_ Votanțl...................61 Abținuți..................15 Majoritate reglementară . 39 Bile albe pentru..........52 „ negre contra .... 9 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se procede apoi din nou la votarea luă- el în considerațiune a projectulul de lege prin care se aprobă transacțiunea înche- iată între comuna Ploescl și D. Radovicl. Votanțl...................75 Majoritate reglementară . 39 Bile albe pentru .... 40 „ negre contra ... 35 O. președinte proclama că Adunarea a luat în considerațiune. Dopă discuțiunea urmată asupra art. 1, procedăndu-se la votarea Iul, votul n’a în- trunit majoritatea reglementară rămânând ast-fel a se face uă din noă votare la în- ceputul ședinței viitâre. Se ia în discuțiune projectul de lege re- lativ la modificarea art. 286 din codul de procedură penală. După votarea luărel în considerațiune și adoptarea articolului unic, se pune la vot projectul în total. Votanțl...................67 Majoritate reglementară . 38 Bile albe pentru .... 67 D. președinte proclamă că Adunarea a loptat în unanimitate. Se trămite la comisiunea financiară pro- jectul de lege relativ la deschiderea unul credit estraordinar pe sâma ministerului de resbel asupra esercițiulul 1876, de lei 3,200 spre a servi la resilierea contrac- tului încheiat cu D. Alphons Simonescu. D deputat Maniu Vasile anunță D-lor miniștri de interne, de finance și de jus- tiție uă interpelare privitâre la învoelile agricole fraudulâse; la puterea secată a contribuabililor poporațiunel rurale prin acele învoell, precum și la clausele penale inhumane cu care se esecută acele învoell. Se ia în discuțiune projectul de lege relativ la arendarea moșiilor Statului pe un period de 5 ani. După votarea luărel în considerațiune și adoptarea articolului unic din projectul co- mitetului delegaților, se pune la vot pro- jectul în total Votanțl...................71 Majoritate reglementară . 39 Bile albe pentru .... 66 „ negre contra .... 5 D președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se ia în discuțiune projectul de lege, relativ la înscrierea între veniturile Statu- lui pe anul 1876, a sumelor ce se vor rea- ’ișa în c”r°ul acelui an din venirile dc bunuri făcute pe temeiul legel din 22 Fe- bruarie 1873, și pentru vendârea obliga- țiilor rurale ale proprietăților Statului din Bucovina. După votarea luărel în considerațiune și adoptarea fie-cărul articol în parte, se pune la vot projectul în total. Votanțl...................62 Abținuți...................1 Majoritate reglementară. . 39 Bile albe pentru..........57 „ negre contra ... 5 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se ia în discuțiune projectul de lege relativ la organisarea serviciului peniten- ciar. După adoptarea luărel în considerațiu- ne să procede la discuțiunea pe articole: Art. 1 se adoptă modificat ast-fel „Personalul serviciului penitenciar și retribuțiunile lui se fixâsă după cum sunt anume arătate în tabloul anexat. “ Tabloul se înlocuesce cu statul No. 7 din projectul de budget al ministerului de interne pe 1877, lucrat de comisiunea budgetară, cu singura scădere la apunta- mentele directorului care se reduc de la lei 800 la lei 700 mensual. Art. 2 se adoptă fără modificare după projectul guvernului, Se pune apoi la vot projectul în total: Votanțl...................59 Abținuți...................1 Bile albe pentru . 58 „ negre contra . . 1 D. președinte proclamă că Adt ea a adoptat. Ședința se rădică la orele 5 și jumătate după amiază, anunciându-se cea viitâre pe Vineri, 4 Februarie 1877. SENATUL SESIUNEA ORDINBRA Ședința de Ia 19 Ianuarie, 1877. Președenția D-lul vice-președinte Ion. Ghica asistat de D-nil secretari Bellu Ște- fan și Rașcanu Dimitrie. Ședința se deschide la 1 oră după a- mâtjî. PresențI 44 D-nl senatori. Nu răspund la apelul nominal 18 D-nl senatori, și a nume : Bolnavi: Prea S. Sa Mitropolitul primat, D-nil Mătăsaru T., Paladi lân, Păclânu N., Ple- șoianu St., Roseti Tețcanu. Nemotivați: Prea S. Sa episcopul de âigeș, D-nil Catargiu Lascar, Enescu G.,| Gridov N., Isvoranu Manole, Lahovari N.. Negrea Sandu, Negruți Al., Orlânu G., Simulnscu D., Vlaicu N. Cogălnicenu Mihail. — Sumarul ședinței precedente se ci- tesce de unul din D-nil secretari și se a- probă de Senat. — Se comunică Senatului petițiunea D-nel Anino pentru indigenatul bărbatu- lui săfi. — Se trămite la comisiunea de peti• țiunl. D. vice-președinte. D-lor, pe binroă s’a depus raportul comitetului delegaților pentru legea asupra casei de depuneri și consemnațiunl. Cu învoirea D-vdstră se va înscrie la ordinea <)ilel penîru astă-dl. Voci. Prea bine. — Se dă citire pentru a treia âră pro- punerel D-lul Grăjdănescu relativă la ceda- rea unor case din Giurgiu pe sdma jude- țului. D. vice-președinte. D-lor, fiindcă sun- tem în discuțiunea interpelațiunel D-lul Sturdza, vom aștepta p ână se va fini și în- dată vom intra în discuțiunea aces- tei propuneri, conform art 91 din regu- lament care ȘAce ■ Art. 91 Asemenea propunere se cites- „ce în trei ședințe publice succesive. „După a treia cetire, discuțiunea se „deschide și autorul propunerel este ținut „a o desvăli. „Dâca Senatul, după discuțiunea urma- „tă, primesce propunerea în considerați- „une, el o trămite unei comisiuni ad-hoc, „compusă de cinci membri, din care au- „torul propunerel face tot d’aana parte. „Acâstă comisiune o redige în project „delege, care, după uă simplă cetire, în „ședință publică, se trămite în cercetarea „secțiunilor. „ ..Guvernului se comunică copie de pe asemenea project.u D. colonel Costaforu. Cer cuvâmui. D. Lungdnn. Cer și efl cuvântul D. vice-președinte. D. colonel Costr foru are cuvântul. D. D. Sturdza. Cer cuvântul în] cet>- tiune de regulament. D. vice-președinte. Aveți cuvântul. D. D. Sturdza ErI n’am finit interpe- larea mea, și cred că am prioritate înain- tea ori cui pentru a o fini, căci am fost în trerupt și ședința de a$I e ca uă continu- are a celei de ieri, prin urmare, ași ruga, dâca este vre un incident nou să remână până voiii fini interpelarea. D. vice-președinte. Voiii întreba pe D. Sturdza dâca vrea să aștepte până va veni D. miuislru de finance care nu este aici, și rog tot de uă dată pe D. ministru de resbel să depeșese D-lul ministru de fi- nance să vină. D. D Sturdza. Aștept D. Costaforu Tocmai acâsta vrem să r sifi de la D Cămărășescu... D. N Camărășescn Ce aveți cu mine ? D. I. Deșii". Credâm că faceți parte dintre membrii de priveghere al acel case. D col. Haralambie. hă fac parte, și am cerut cuvântul. D. I. Deșlin. Atunci onor. D. colonel pâte să ne spue, daca prin legea de faeiă este vorba a se plăti acele sumi care pri- vesc direct și personal pe casier ; daca va fi ast-fel eu am să voted în contra legel. D. raportor, Leca. D-lor senatori, din discursul onor. D. Deșliu, ce ați înțeles D-vâstră ? D-sa discută fapte personale și mâ întrebă pe mine raportorul, daca din acâstă sumă are să se plătâscă chitanțele personale și hirografale ale casierului. D-lor, avem uă lege de comptabilitate, prin urmare să scie formele esteriâre ce trebue să aibă uă chitauță. pentru ca ea să fie valabilă; și eu cred că comitetul este competinte de a judeca care chitanțe trebue să plătâscă, ca chitanțe ale casei, și care nu, ca unele ce sunt privitâre pe persâna casierului și care nu sunt înves- tite cu formele cerute de legea iustitutivă a acestei case, și pentru care statul nu a garantat. i Daca este vorba ca să intrăm îu detalift a vedea care sunt chitanțele casierului că- tre cutare saă cutare persână, acâsta nu ne privesce pe noi; noi astă-iJI suntem chemați de a restitui valorile pentru care Statul este angajat prin garanția ce a dat la instituirea casei; âră orl-ce datorii ar fi având fostul casier către un birjar safi către vre-uă altă persână cu chitanțe per- sonale, acâsta după cum am dis nu ne pri- vesce. Pentru aceste cuvinte vă rog să nu intrăm îa discuțiunl inutile, ci să luăm legea în considerațiune. D. Dimitrie Ghica. D-nil mei, ni se face cred uă injustiție, discutând uă lege financiară, fără ca D. ministru competinte să fie presinte, saiî cel pnein directorul acelei case, care să pâtă să ne dea deslu- șiri oficiâse la observările ce se fac ; căci observați, D-nil mei, că parte din cele dise de onor. D Deșliu, cu drept cuvânt, trebue să ne preocupe. Noi suntem nevoițl a face sacrificii! pentru a menține creditul acestei instituțiunî care este garantată în facia publicului de Stat, fie un milion fie douâ, fie cinci, noi suntem datori să le plă- tim. Da îă însă este vorba să plătim și a- cele datorii ale încrederel ce a putut avea un personal către directorul acelei case se înțelege că nu pâte fi vorba despre dâasele. Vede dar onor. D. Deșliu că recunosc unde are dreptate, că nu ’I fac oposițiune tis tematică, că nu voesc a mă recomanda țârei mele că mă iafi la luptăcu D-sa pen- tru ca ast-fel să mS fac cunoscut Roma nieî, ’I dati dreptate în multe părți, dâră unde nu ’l daă drepiaie este la asesțiunea mal cu sâmă ce a aruncat că eă aș fi dis că trebue orbesce să ne îneredemîn toți func- ționarii țârei' Apoi putâm eă să dic uă a- semenea monstruositate, maieu sâmăcând sunt probe așa de mari că nu sunt toți â- menl onescî ? Era vorba, daca nu mă înșel, despre un raport al unei delegațiunl din Senat în care se afla trei din colegi noștri, și unde D-sa dicea : „nu am încredere.....pe câtă vreme se înțelege, nu sunt și eu—Deșliu — într’ensa D. I. Deșliu. MSertațî' n’amd*s acâsta. D. Dimitrie Ghica. Asupra acestui punct a fost âre-care neîițelegerl înlre mine și D. Deșliu. Ce este de făcui ? Să înlăturăm legea ? Nu cred. Să facem mal bine un amenda- ment prin care să se esplice ca acest fond să nu serve de cât pentru răfuirea dato- riei care va fi învestită cu tâte formele ce- rute de legea acestei instituțiunî. D. Deștin. Așa. D. Dimitrie Ghica. Etă unde asupra cărui punct sunt împăcat cu D. Deșliu. D-sa vine și dice sunt mal multe miliâne D I. Deșlin. A declarat’o raportul' D D. Ghica. Eră me întrerupe D. Deș- iliu. D-sa ar fi făcut mult mal bine să vi- nă îu comitetul delegaților unde s’a dis- cutat projectul acesta și să câră tâte lă- muririle. căci atunci ministrul ar fi che- mat pe directorul acestei instituțiunî care ar fi dat D-lul Deșliu tâte lămuririle și ar fi fost scutit Senatul de acâstă perdere de timp și de aceste vorbe aruncate că sunt mal multe miliâne '! Așa dar, D-lor, ca să împac pe D. Deș- liu și să nu înlăturăm uă lege care este reclamată imperios în interesul celor ce aii depus valorile lor la acea casă și a ce- lor orfani cărl astă-dl sunt într uă posi- țiune din cele mat triste, și mal ales în interesul creditului nostru, eu cred că tre- bue să votăm acâstă lege, cu restricțiunea ca acești bani să nu se întrebuințede de cât pentru plata acelor datorii care se constată că sunt făcute în tâtă regula prev0dută prin regulamente, și atunci so împacă și onor. D Deșliu. D ministru fluancelor. D-lor, la casa de depuneri după noua lege deorganisare.es- te un consiliu de administrație care este compus de âmenil cel mal onorabili și cel mal esprimentațl; cum socotiți D-v. ca acel membri din consiliul de administrație unde se află și D. președinte al Senatului D. lân Ghica, D. Orăscu, D. Bâtzcoveanu D.col. Haralambie, unde sunt deputațl, unde sunt representanțl al comerciuluî, are să se plătâscă după chitanțe manuscripte ale casierul “? D lor are să se plătâscă după (17) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 849 acest project de lege numai efectele pu- blice care lipsesc din casă și care nu se găsesc în casă și care sunt primite libe- rându-se chitanță d souche. D. I. Deșliu ’Ml pare răii că n’al fost aici. D. ministru finanțelor. D-lor, nu pe chitanțe de ale casierului se vor plăti a- ceștl bani dâră pentru efectele publice care a fost în casă și care lipsesc. D. colonel N. Haralambie D-lor ca anul ce fac parte din acest comitet al ca- sei voesc să vă spun cum stă cestiunea a- stădl. Nu lipsesc numai efecte, dâră sunt și bani de plată, însă sunt douS feluri de bani: sunt bani dațl pe simple chitanțe : ale casierului, pe care comitetul lea res- pins căci nu eraîi în regulă, fiind că ele trebue să fie tăiate din condica â souche pentru ca să fie valabile. Ast fel s a pre- sentat mal dăună-^i un cas analog eu D Văleanu care a presentat uă chitanță sim- plă a casierului și pe care comitetul a re- fusat’o fiind că nu era uă chitanță tăiată din condica a souche. Acum mal este un alt soiti de bani: sunt nisce mandate de bani al unor orfani din care uă parte s’a plătit, âră cea altă parte nu s’a plătit căci tribunalul n’a cerutîncă. Asemenea sume sunt mal multe și comite- tul a hotărît să se plătâscă, de și ele încă nu se cunosc lâte Acestea dâră am onâre a spune D-lui Deșliu spre a ’l liniști, că numai chitanțe- le care sunt tăiate din condica d souche se plătesc âră cele alte se refus. D. Al. Or&scu. D-lor, suma de 1,400,000 num s’a esplicat prin raport fârte lămurit, este aceea a depunerilor făcute în puterea și cu formele legel și care nu pdte să fie plătită, ori de cine ar fi fost furate, fiind că este garantată de Stat prin legea aces- tei case. Acâstă sumă dâră urmâdă a fi plătită și plătită în virtutea legel. Statul însă nu are să plătâscă nimic mal mnlt de cât ceea ce este ales prin tabeluși în mar- ginile projectulul de lege care e în discu- :iune. Suma acâstă este alâsă cu tâtă ri gurositatea și nu mal este nimic de plă- tit. Suma de 4,000 lei despre care face mențiune D. colonel Haralambie că este a se plăti, acesta sa respins de consiliu că nu trebue plătită ca fiind îu ne regulă. VS rog dâră a nu mal continua discuți- uuea asupra acestei cestiunl căci pentru onârea și creditul acestei instituțiunl tre- bue a se plăti suma cerută prin projectul de faciă. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nel și se primesce. — Se pune la vot luarea în considera- ție a legel și se primesce. —Se citesce art. I din lege și ne luând nimenea cuvântul se pune la vot și se pri- mesce. Se citesce art. 2. D. 1. Deșliu. D-lor senatori, menea n’att fost în contra acestei legi și este de datoria Senatului ca să uă votese pentru ca să se plătâscă datoria casei, fiind că alt-fel discreditați casa; dâră cestiunea care mS preocupă pe mine, și chiar după decla- rațiunea D-luI raportor, este, că pdte să mal fie și alte sume de bani de plătit, din care unele trebue respinse, dacă nu însu- șesc formele legale. Am voit de la înce- put să vă dovedesc că n’au putut să fie o esactă revisiune, așa în cât să ni să spu- nă esact la ce sumă se rădică delapida- rea. Prin urmare am avut dreptate când am luat cuvântul adiniâre; căci, ca repre- sentant al D-v. la acea casă, am constatat că tdtă risipa care s’a făcut a fost fiind că nu se aplica sincer regulamentul. Și în ca- șul acesta eu când am cerut să sealâgă la uă parte acele sume cu chitanțe persona le, am voit să garantes și mal mult plăți- le sumelor drepte rugând pe onor. Senat ca să nu se grăbescă a vota fără a lua mă- suri seridse pentru sumele acele de bani cari au putut să se stricdre în trecut fără a se pădi regulamentele casei de depu- neri. In acest scop viu și depun ameudamen tul următor: Amendament. „Subt art 2 să se adauge; „Cu banii împrumutați se vor plan nu- mai acela sume câte după scriptele casei se vor fi găsit lipsă la revisia făcută." (Semnat), Deșliu D. vice-preșetlinte. Sunt cinci D-n*; e- natorl cari susțin amendamentul ? D Deșliu. Dați’ml voie, că n’am ter- minat. Cred că Senatul întreg va lua mâ- surl chiar cu ocasiunea acestei legi, fiind că are să vină guvernul mâine și are să dică că s’au mal descoperit și alte sume delapidate, și apoi să dică că din greș»iă s’a plătit și unele chitanțe pe care legea casei nu le recundsce. Eu ’ml fac datoria; vedeți că în acest amendament nimic nu este contra prqjeetulul de față ; amenda- mentul nu împedică nimic, ba din contră se face înlesnire, și se pune uă garanție mal mnlt; și dacă nu veți primi amenda- mentul meO, cel puțin voiu avea eonsciin- ța împăcată că mi-am făcut datoria. De l veți susține bine, de nu, are să se trâcă că acest amedament a fost pus de mine, și fio care va aprecia. Uă voce. Să se mal citescă amenda mentul. D vice-președinte dă citire din nou amendamentului. * Se consultă Senatul , și nefîind 5 care susțin amendamentul, se declară că- Iă pentru apicultura, orticultură și chiar pentru cultura viilor, a florilor, și îngrijirea stupilor. Tâte aceste, bine sati răti, sunt coprinse sub acâstă denumire de scâlă de pomolo- gie. Puteți face resbe titlului, iar nu in- stituțiunii, care este neapărată unei scâle de agricultură. Vă întreb, ce fel de scâlă de agricultură ar fi aceea în care nu s ar învăța arboricultura, în care nu s’ar învăța horticultura, și în care nu s’ar învăța cul- tura stupilor. Tâte acestea trebue să fie pe lângă uă scâlă de agricultură, când mal cu sâmă pentru întreținerea el, nu se cere de cât cu acâstă mică sumă. D, A. Holban. D-lor, tâtă discuțiunea acâsta este de prisos pentru cine cunâsce lucrul acesta special care privesce con- stituirea unei scâle de agricultură. Am fost ele.v al unei înalte scâle de agricul- tură francesă, și dacă ’mi veți permite, prin reminiscențele mele măcar, fără nici uăanimositate, căci nu încape nici uă ani- mositate când esle vorba de instrucțiune publică, să vă spun ceea ce era acolo, ca să putem deduce lijcrul practic ce trebue făcut în Gestiunea de faciă. Prolesorele de pomologie de la scâlă nostră esle uă superfetațiune inutilă. Pro- fesorele de botanică are uă specialitate MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI practică aici, afară numai daca este vorba de un leorist care nu are în vedere nici un scop practic, util, imediat. Studiul ab- stract al botanicei nu are rațiune de a ii ,ntr’uă scdlă de aplicațiune teoriele asu- pra nutrițiunel plantelor,^a clasificărel etc. jurnal ca scop sciințific nu respund la menirea scdlel. Deci, profesorele de botanică la scula le agricultură are uă misiuneîntr'uă scdlă practică, căci aste uă scdlă practică, pre- :um este și scdla de inginerie, de poduri și șosele, scdla de mine, de și în aceste icdle de aplicațiune sciința nu jdcă un rol abstract, ci este necesară ca element de .plicațiune, ca să dea resultate practice leierminate. Acolo nu se învață sciința pentru amorul teorielor, ci pentru utilita- tea aplicațiuuel sale în domeniul prac- icel. Și «.aud dice cine-va într’uă scdlă de -gricultură că este un botanic, care nu predă pomologia, arboricultura, etc. acel profesor, nu are rațiunea sa de a fi acolo, ci într’uă universitate unde sciința se cul- tivă pentru sciință, âră, nu pentru fructele el imediate. Profesorele de botanică de la scdla de gricultură de la Grignon, era profesore ie tdte ramurile ce atârnă de sciința cea mare a botanicei. Și cred că profesorele român de la scdla de la Herăstrăfi este în rtare să predea pomologia și tdteramurile practice cari atârnă de la sciința botanicei ce predă. Aci să mă erte D. Costinescu a’I spune că nu este uă cestiune de cifre, ci le principia. Nu 4,000 lei, ci nici 4,000 le bani nu trebue sâ’I cheltuim fără utili- aie aplause). Să dăm cu larghețăinstruc- țiunel, dâră nu pentru luxu căci nu se cade să se facă răsipa acolo unde se pdte face același lucru util și practic cu eco- nomie , cruțând punga fie-cărul contri- buabil. Jntr’uă scdlă de agricultură nu este util ca să fie un profesor de botanică pentru teorie, și alt profesor pentru diferitele el ramuri de aplicațiune practică; căci a- tuncl ar trebui să aveți mal mnlțl profe- sori pentru fie-care ramură a botanicei, veți ajunge să aveți și un profesor spe- cial de erborisare, dâca astădl cereți pe unul special pentru altoit arborii. In scdla de agricultură de la Grignon, profesorele de botanică făcea și acest curs, și D. Bu- escu trebue să scie acâsta. D. G Cantili. D Buescu dice că nu este așa. D. A Holbau. Era 1). Dupuy D. P. Buescu. Nu este profesor de bo- tanică; am învățat și eu acolo D. A. Holbau. Ddca ați fost acolo, eă vă afirm ca profesorul Dupuy, autorul mal multor opuri în sciința botanică, era pro- fesor de botanică, de horticnltură, de po- mologie și de silvicultură, în fine do tdte ramurile botanicei aplicate, căci nu se n țelege într’uă scdlă de aplicațiune care are un țel determinat de atins, să se facă numai teoria sciințel și să nu fie în stare să dea aplicațiune acelei sciințe, precum profesorele, buni dră, do matematică rați- onală când ar refusa să predea mecanica aplicată, drenagirul, rădicarealplanurilor, etc., etc., Vedeți, ar fi acesta ceva contra- riu logicei și bunului simț. D. P. Buescu. La acâsta al dreptate. D. A. Holbau. Deci, acâsta este uă su- perfetațiune, și în contra superfetațiunilor sunt mal ales în timpul de faciă. Dâră ceva mal mult: am audit că și aci ar fi un contract. Trebue să desvățăm administra- țiunile udstre de a ineatenalibertatea nds- tră suverană în materie de budget prin contracte care lâgă financele țârei pe mal mulțî ani. Fiind în divergință de opiuiunl cu D. ministru, cred că D-sa nu va face din acâsta un cas grav, fiind că aci este vorba absolutamente de uă cestiune de principiu, și sunt convins că onor. D. mi nistru va bine-voi a recundsce că am avut cuvânt să mă rostesc așa cum am făcut. Voci. închiderea discuțiunei. D. E. Costinescu. Vă rog, D-lor, să nu închideți discuțiunea, căci avem aci un profesor de la acea scdlă pe care trebue să’l ascultăm D. F. Voinov. Tocmai penku acâstă considerațiune D. Buescu cred că ar fi bine a se recusa în discuțiunea acâsta. D. P. Buescu. Dâră nu sunt eă în ces- tiune; protestezi EQ sunt pomolog acolo? (întreruperi). Voci. Închiderea discuțiunei. D. ministru de resbel. D-lor, sa ui mat uă lungă discuțiune în privința aces- tui pomolog, și onor. D. Holbau a dis că pomologia nu este de cât uă aplicațiune a botanicei. Ori cum veți interpreta acâsta, este însă bine înțeles că nu se desființâsă cursul de pomologie. Veți însărcina pe profesorele de bota- nică să facă acest curs, sau veți păatra pe pomolog, orl-cum va fi, acestă scdlă ră- mâne. Voci. închiderea discuțiunei. — Se pune la vot amendamentul D-lui I. lonescu, și se respinge, — Se pune la vot cifra de lei 4,800 pentru personalul scdlel de pomologie, și se primesee. — Se citesce cifra de 21,540 lei pentru scdla de meserii din BucurescI. D. G. Sefendache D-lor, când văd la scdlade meserii din capitala României cifra de lei 21,540, și pe de altă parte când mă întorcjși văd la un inginer suma de 55,000 lel^pe an, neapărat că acâsta trebue să vC întristase. Acâstă scdlă de meserii este des- tinată să dea lucrători de aceia care pdte mal târziu să ne scape de toți acel streini în contra cărora ne plângem, și trebue ca D-vdstră să aveți tdtă solicitudinea pen- tru acâstă scdlă și să’l înlesniți tdte îm- 5 (17) Februarie 187, .. w . —. _— __ . bunStățirile, ca ea să prosperese, și ast- fel să nu mal fim nevoițl, cu ocasiunea fie- cărui budget, să actisăm pe aceia cari aduc pe streini să lucrase la noi. Pe lângă acâstă nedrept de care se face acestei scoli, văd încă un lucru, că la scdla de agricultură ați lăsat directorelul-pro- fesor cifra do lei 740 pe lună, pe când el are mal pucin de lucru «Ie cât acest biet director și profesor de la scdla de mese- rii, căruia voițl să i lăsațl numai 400 lei pe lună El bine, D-lor, acâsta nu este drept; scițl D-v. ce are acest om de lucru? El este și director și profesor de tdte ma- teriile câte se predaft în acea scdlă, și câte materii socotești că se învață acolo⁹ ihă programa («•itesce) Voițl D-vdstră să dațl tdte aceste objecte asupra capului unul om, și apoi să’l remunerați așa de pucin în comparațiune cu alții? .Dâră a- tuncl ar fi în drept să dică acest om că, dâca ar fi vorba de un străin safi de un al- tul care ar avea protecțiunl puternice D-v. ’l-ațl acorda apnntamente maî bune dâră pentru că acest om de și ’șl dă tdtr silințele, însă fiind că nu este cunoscut de D-vdstră, de aceea ’l lăsațl cu uă cifră așa de modică. D-lor, cunosc acâstă scdlă, w Zic că trebue să o protegiăm; căci din a câstă scdlă mi se pare că a eșit și D. in- giner Lupulescu, care astădl conduce li- nia ndstră ferată BucurescLGiurgiu; ase- menea ea a mal dat și alte persdne destul de competinte în materiele ce aă învățat în acea scdlă. De aceea, vă rog să votați amendamentul ce am avut ondre a depune pe biuroul Camerei, și cu acesta nu veți face alt de cât un aci do justiție pentru ur om căruia, îu raport cu alțl profesori, ’ se face uă nedreptate, căci dmenil din a câstă ramură trebuesc să fi< al bim plătiți. Acum, în ceea ce pnvesce organisațiu- uea acestei scdle, rog pe D. ministru car» susține acest budget, și ml pare r^ti că nu este pe bancă D. ministru titular al lucrărilor publice, dâră rog pe D. minis tru de resbel să bine-voâscă a pune multă atențiune asupra acestei scdle, căci au? aurjit că nu este în totul organisată con- form cu programa. Sunt sigur că D. mi nistru al lucrărilor publice, ținând comp de inconvenientele cari sunt înncea scdlă va lua măsuri pentru a fi înlăturate. Țâra Românâscă are multă nevoe de acâstă scdlă, și de aceea fac apel la sentimentele D-v ■de dreptate, și vă rog să bine-voițl a ține compt de greutățile ce trebue să suporți directorul scdlel de meserii, și să admi tețl amendamentul ce am ondre a vă pro- pune. D. N. Voinov. Vă rog să bine-voițl a respinge acest amendament numai pe a- cest singur cuvânt că, deși tdte cel* spuse de onor. D. Sefendache sunt fdite adevă- rate, că trebue să avem uă scdlă cât mal a (17) Feoruane 1877 MOMI iObtL OFICIAL AL UOMAM porfeută și cu profesorii oei mal buni, dar mijlâcele financiare nu 110 permite, cel pu- cin anul acosta să facem mal mult. Cui voițl D-vâstră să sporiți acest sa lari ii? Acelei persâne care a servit mal mulțl ani cu salariul anual de 4,000 fr. La anul viitor, deca vom avea mijlâce, ’I vom mal mări 16fa, dâră anul acesta, în gena financiară în care ne găsim, deca nu putem face reduceri, cel pucin să nu mal facem sporiri nici cu un ban. — Se cefe închiderea discuțiunel, și puindu-se la vot, se primesce. — Se pune la vot amendamentul D-lul Sefendache, și se respinge. - Se pune la vot cifra din budget, și se primesce.' — Cele-alte paragrafe, până la materia- lul scâlel de meserii din BucurescI, se a- doptă fără discuțiune, întocmai după bud- getul presentat de comisiune, cu reducți- unea cifrei de 1,000 lei pentru reparați- unl la cifra de 220 lei, și a cifrei de la iluminat la 400 lei în loc de 600. — Se citesce materialul scâlel de me- serii din Bucuresci. D. E. Vergati. Aci avem un amenda- ment al D-lul Borănescu, în termenii ur- mărorl „Propun a se aloca 2,000 lei pentru cumpărare de saltele și cârșâfurî....“ O. Borănescu, D. Berendeiu, V. Maniu, G. Mi s aii, T. Bagdat D. G.Slăniceanu ministru de resbel. D-lor, cunâsceți că în dorința cea mare de a se realisa economii, s’a pus pâte prea multă grabă la unele reduceri. Este ade- vărat că saltelele elevilor acestei șcâle sunt în cea mal prâstă stare, și de aceea, sunt și eu de părere a se face ceva în acâstă privință. D. M. Burileanu. D lor, eu nu sciu dâcă acești elevi au sau nu saltele însă văd aci un articol pentru cumpărare demachini, ins- trumente și modelurl, cu 10,000 lei, și nu văd afectată nici uă sumă pentru a se cum- păra material de lucru acestor elevi. Prin urmare, efl socotesc că e (Jadainic a se plăti profesori și ase cumpăra instru- mente Je lucru, dâcă șcâlauu are materia- lul brut pentru confecționare. D. ministru de resbel Tot iu acâstă suma de 10,000 lei se coprinde și cumpă- rarea do maleriql pentru lucru. D C. Borănescu. D-lor, un sciu deca 1 mulțl din l»-v. ați vădut acestă șcâlă de! meserii- Ea este uă șcâlă care a lucrat ne- contenit dâră 8. uel căi naționale de vr’o 4 sau 5 poște, ră- mânând ca și județul să facă tot ce va pu tea spre a o termina, și a se pune ast fel și acâsta parte a țârii abandonată pene atjl în comunicare cu alte centrurl cari se bucură de tâte avantagele, având și șosele județiane, și șosele naționale și drumuri de fer. D. Gr. Berendel. Toți noi D-lor, cade putațl suntem strânși de gât pentru a ce>t să se facă îmbunătățiri locale ca aceea pe care o ceie D. Poenaru pentru Ialomița deră toți D-v. scițl că uu e momentul de a face asemeni sacrificii. D. deputat pro- prietar să sfătuiască mal bine pe lângă consiliul județân local ca să ’șl facă ase meni îmbunătățiri însuși și să nu aștepte tot de la Stat. Locuitorii din județul laic mița sunt âmenl avuțl ca și cel din județul 8 4 monitorul oficial al româniei 5 (17) Februarie 126 ueh. și pot a mal compta și pe inițiativa tor, în aceste grele împregiurărl financiare în care se află astăzi Statul; căci dâea se va face dreptate județului Ialomița, atunci trebue să se facă tutulor celor lalte județe di:- fiiu l că ori unde este uă -. ale de comunicațiune, este și viața țârei. Insă eft cred că și cele alte județe ar putea să fa- că ceea ce face județul RomanațI. D. ministru de resbel. D-lor nu am luat cuvântul ca să combat acâstă propu- nere, căci sciu că, dâca se va vota, ea va satisface nu numai interesele județului dar și interesele generale ale țerel. Sunt dator însă săvăpuiîn vedere D-v. că h 1868 s’a votat uă lege prin care s’a determinat într’un mod positiv care sunt căile naționale, care sunt cele județene și care sunt cele comunale și viciuale. In ceea ce privesce acâstă cale pentru care D. Po- enaru propune să votați uă sumă de 40,000 lei, acâsta este uă cale județână, care ur- mât^ă să fie construită de județ. Insă dâcă D-v. credeți ca Statul s’o facă atunci tre- bue ca acestă dorință săfacăobjeclul unul project de lege. Prin urmare acestă propu- nere, cu tâtă dorința ce ar avea guvernul să ’o primâscă , nu pâte, pentru că prin primirea el am călca legea In ceea ce privesce județul Ialomița, este fârte adevărat că nu esistă nici uă șosea acolo, și prin urmare ar trebui să se facă ceva pentru ca să se dea mijlâce de comu- nicațiune și acelui județ, ‘dâră ₜnu putem face acâsta prin budgetul de față căci la ,c< sta se pune legea. D. D. Berendel. D-lo’, trebue să bine voițl a vȘ dasema despre situațiunea aces- tui județ, care este fârte populat și fârte fertil, dâră care nu are nici uă cale de co- municațiune, precum v’a spus onor. D. de- putat de Ialomița nici chiar uă mica gară de cale ferată, și ar fi drept să se dea și a- cestul județ un mic debușeu cum s’a dat la mal tâte cele lalte. Județul Ialomița plătesce și el dările sale către Stat și cu tâte acestea justiția cere necontenit ca să se facă și Iul acea drâptă distribuțiune din partea D-v. pre- cum s’a făcut pentru cele lalte județe, căci județul Ialomița nu are un petic cât de scurt de șosea națională. Ceea ce vă propune onor. D. deputat de Ialomița nu este de cât să faceți și acelui județ un mic debușeu să ’l construițl uă mică cale națională, sâu dâcă credeți că a- câsla ar fi în contra legii, atunci acordați județului acești 40,000 lei sub nume de subvențiune, prin care să pâtă județul să ’șl facă uă cale. D-v. scițl că s’a făcut uă arteră mare de drumuri de fer și cu totea- cestea ați văcjut ce resultate j. uțin satisfă cătâre ne a dat până acum acâstă arteră de cale ferată care » ajuns să fie numai uă sim- plă cale pentru pasageri âră nu și pentru marfă, și până când nu vă veți decide să legațracâstft cale ferată cu tâte localitățile d’anna se întâmpla ca prin hasard înaintea alegerilor venâu câte trei sau patru ingi nerl, măsurau liuia până la munte, și de îndată ce trecâii alegerile, proiectarea ace- lei șosele naționale spre Petroșani, se în- trerupea. In anul trecut a fost alocată suma de 25,000 franci, din acea sumă nu s’a între- buințat nici un ban pentru construirea a- cestel șosele. Consiliul general, disperat că îu timp de ațâți ani nu s’a adăpat de cât de făgăduele, a propus în fine în se- siunea anului acestuia a se construi de la sine acâstă șosea prin munții Carpațî spre Petroșani, cerând numai un mic concurs din partea guvernului. De aceea vâ rog. D-lor, să încuviințați rugăciunea mea și să nu mi se obiectele că nu sunt bani, căci banii trebue să fie din suma coutribuțiunel acestui județ pen tru șosele Județul Gorjiu, ca și cele-alte județe, are dreptul să pretindă ca cel pu- țin un mic ă compte din contribuțiuuea sa să ’I se dea. In acest sens am onâre a vă presenta următorul amendament, adică: In cousiderațiune că acâstă șosea prin mun- ții Carpațî spre Petroșani costă patru mi- liâne, cred că animați de un spirit de e- quitato veți da județului Gorjiiî suma de 70 000 franci. 11 cas dacă onor. Adunare ar refusa, județul Gorjiu este silit singur să contribuâscă ca să ’șî facă acâstă șo- sea ; dar ce ați dice D-vâstră când și ju- dețul G >rjiu ar (Jice la rândul sâă : Pentru ce să mal dăm contribuțiune de șosele, când șosele nu ui se fac ? Apoi, mai tâte județele au primit ase- menea adjutâre de la Stat. Așa, pentri Câmpul-Lung se cheltuesc sume enorme cu șosâua Giuvala Asemenea pentiu Tur- nu-Roșu, pentru Predâl, etc. El bine și Gorjul este parte integrantă a țârei, și are și el dreptul la uă linie de comunicațiune cu Transilvania. Gorjul fiind un district isolat, deschiderea acestei comnnicațiunl prin munți ’I înmulțesce mijlâcele de îna- vuțire care astă-ijll ’I sunt fârte restrânse, s’ar putea deschide mijlâce de esploatare imens folositâre, atât în particular pentru judeful GorjiO cât și în general pentru țâra întrâgă. De aceea dar, nu ca act de cerșire, ci ca act de dreptate, via să vâ rog a bine-voi să admitețl acest amendament D. G Cantili Cât cereți ? D. Fr. Milescu. 70,000 franci. Și dacă s’ar aduna tâte sumele promise de 10, 15 ani am avea un capital de 20 miliâue, dar noi adl pretindem numai 70,000 franci, și aș ruga pe D. ministru al lucrărilor pu- blice să bine-voâscăa veni în sprijinul a- cestel c< rerl Voci Includerea discuțiuuel. D I I*. Bordeu D lor, nu am luat cu- vântul ca să combat acâstă cerere, ci nu- mai să arăt de ce spirit este condus D. țârei prin nisce căii bune de comunicațiu- ne, nu puteți spera nici cum la prospera- rea venitului acelui drum de fer. Prin urmare, atât din punctul de vedere al justiției, cât și al interesului general ca să se alimentase calea ferată, eu vă rog să votați propunerea ce vi s’a făcut de onor. D. Poennru. Voci. închiderea discuțiunil. D. B. Mania. D lor de la strămoșii no- ștri s’a vădut soliei tudenea ce a fost îu a- câstă țâră de a se face căii care să serve de monumente. Cred dâră că acâstă onor. Adunare, care e chemată, din fatalitate, ca să plătâscă neîngrijirile atâtor guverne trecute care numai la binele_țărel nu s’afi gândit, ’șl va face uă datorie către popu- lațiunea țârei către sine însuși, că va fi pacienta și generâsa și va lăsa prin urma- re fie cărui deputat cuvântul pentru a sus- ține uă cestiune care este tot de uă dată și do interes geueral. — Se pune la vot închiderea discuțiunl și se primesce. — Se pune Ia vot amendamentul D-lul I. Poenaru și se respinge. D. Mania. MS duc, căci aci se votâdă lefile profesorilor de la șcâla de agricul- tură, cari nu fac nimic. —Se pune la vot]cifra totală de 315,000 lei și se a loptă. Se citesce capitolul IX și următorul a- mendament al D-lul Milescu . „Propun de a se acorda pentru acest an suma de 70,000 lei ca adjutor pentru con- struirea de către județul Gorjiu a șoselei naționale Jiu-PetroșanI, prin munții Car- pațl. Fr. yiilescu, G. Sefe.ndache, F. Alunea- nu, G. Tăcu, T. B. Lățescu, G. Ma^Aeru. D. F. Milescu. D-nl deputațl, vă rog de la început să credeți că nu viu înain- tea D-vâstră spre a cere un adjutor în fa- vârea districtului Gorjiă din banii Statu- lui, ci vin a solicita un act de dreptate pentru acest județ. Sunt aprâpe 30 ani de când județul Gorjiu plătesce pe fie-care an câte 300,000 lei pentru șosele, ceea-ce însumă aprâpe cifra de 7 miliâne. ScițI bine, D-lor, că sunt județe cărora li s’aii construit căi de comunicațiune, căi ferate și națiunea întrâgă a contribuit la aceste cheltuelf împreună cu județul Gorjiu. EI bine, județul Gorjiu nu are un siân- jen de șosea națională construit din banii țârei încă și mal mult când s’a construit șoseaoa națională Jiu-FiliașI, consiliul ju- dețian de Gorjiă a construit eu spesele sale 56 chilometre, care în total repre- sintă uă cheltuâlă de 1 și jumătate milion. Acesta este darul ce județul Gorjiu a fă- cut țârei Ceva mal mult Gir,emul trocul a avut delicateța, ca să (Jic așa, ca mal în toți anii să aloce câte uă sumă ca adjutor jientru calea Jiul-Petroșanii. Dar ce se în- tâmplă ? Alocând uă asemenea sumă, tot- 5 (17) Februarie 1877 îOMTUKt L OFICIA! Al. K0MAMS1 855 Fr. Milescu în actele D-sale, și de co spi- rit este condus D-sa când vorbesce. Onor. D. Franț Milescu v&Jând că s’a făcut uă propunere de natnra acelei pre- sentate de D-sa, prin care se cerea un ad- jutor pentru județul Ialomița, județ pentru care nu s’a făcut nimic pene acum, a votat contra. Uă voce. Cer și eu pentru Dorohoiu. Uă voce. Cer și eft pentru Huși. (Sgo- mot). D. I. P. Bordea. Comparați vă rog a- ceste două cereri Pentru județul Ialomița nu s’a trecut nimic în budget, pe când pentru județul Gorjiosevăd trecut' urmă- târele Construirea a trei podețe pe căile naționale No. 8 și 2 partea dintre Filiași- Tânțăreul și Jiu, reconstruirea podului peste valea Tatomiresci, consolidarea po- dului Gilort. D F Milescu Noi am făcut pomană cu Statul. D. I. P. Bordea In privința propune- re! D-luî Franț Milescu dar și eă vă rog să I faceți aceeași dreptate pe care D-sa a făcut’o, când a fost în contra propunerel pentru Ialomița. (Sgomot). D. ministru do resbel Pentru șosâua Vulcan, care figurâdă între căile naționale, în anul trecut s’a alocat în budget suma de 25 mii leî, sumă nare nu s’a cheltuit. In anul acesta nu s’a prevăzut nimic, din causa de economie, pentru tdte lucrările projectate Guvernul apreciară justa cerere a D-luî Fr. Milescu, pentru că aedstă șosea figu- rcrie 1877 85., lei ? Eii cred că nu. Dacă voițt dreptate, a pot dreptatea trebue să fie pentru toți, și dacă Statul, în facia altor necesități, nu de lux, nu de înfrumusețare, ci necesități primordiale, respunde că n’are bani, apoi cu atât mal mult e drept să respundă la acestă necesitate de lux că n’are bani. Mă ascept dar că precum D. ministru a fost contra șoselei Vulcanului, să fie și contra subvențiunel de 18 500 lei, ce se ■ ă comunei București. In acest sens fac apel și la D-nil Bucu- rescenl, și’l rog să se unâscă cu mine pen- tru suprimarea acestei cifre de 18,500. D. P. Ghica In adevăr, D-lor, spiritul de economie v’a făcut a respinge propu- nerea pentru șosâoa de Ia Vulcan, și tot spiritul de economie bine înțeles trebue să ne oblige a suprima și acâstă cifră. Acestă cifră este cu totul întinsă, după informațiunile ce am luat. Ea se pune în budget pentru întreținerea a patru căi na- ționale cari traversâdă orașul Bucurescl. El bine, acestă cifră fiind așa do mică, este cu totul nosuficienlă, pentru că nu cu cifra de 18 500 lei se pâte întreține para- gini a patru căi principale din Bucurescl. Pe de altă parte aceste cheltueli trebue să fie în sarcina comunei, pentru că ea este datdre a îngriji de stradele capitalei. Pentru acest motiv și pentru conside- rațiunea că acostă cifră fiind prea mică, nu pâte aduce câtuși de puțină ușurare în cheltuelile comunei, sunt de opiniune a se suprima. D. ministru ae resbel. Legea prevede că căile naționale din orașe să fie întreți- nute de Stat. Prin urmare acele patru căi naționale cari traversâdă Bucurescîî sau atreținut până acum, îo virtutea acestei legî. de către Stat. In anul trecut sumele acestea au fost mal mari, a fost 244,000, din cari 62 de nil pentru Iași; anul acesta sumele sunt ârte mici, în cât este mat mult uă indem- nitate ce se dă acestor orașe. D. deputat, de Gorjifi, a rjis că eii am combătut șosâoa de la Vulcan. Se vede că nu m im esprimat bine, de vreme ceD-luI a înțeles așa; din contra, eii am susținut țoseoa de la Vulcan, și am (Jis că acestă josea face parte din căile naționale, și că n anul trecut a fost în budget alocată uă sumă pentru acea șosea ; dar dacă nu s’a făcut nici i a lucrare, causa este că n'afi st bani. Voci închiderea discuțiunel. D. A. Gheorghiu. Vă rog să nu închi- deți discuțiunea, pentru că cestiunea me- rită tâtă atențiunea nâstră. Avem uă lege a drumurilor; prin acea lege e statuat că căile naționale se întrețin de guvern. In urma acestei legi, atât comuna Bucurescl, cât și comuna Iași, au contractat lucrări basate pe acestă lege. Iată dar de ce vă rog să nu închideți discuțiunea pentru ca să ne luminăm. D. N Voinov. Vă rog să închideți dis- cuțiunea, pentru motivul că ori cât ea se va continua, nu se va dovedi alta de cât că căi naționale sunt în tâte orașele țârei, și prin urmare tâte ar avea dreptul să câră subvențiunl pentru întreținerea căilor na- ționale cari le traversă- DarșiD-vâstră scițl că astă-dl nu avem bani pentru a da asemenea subvențiunl. Apoi, dacă nu avem bani să venim în adjutorul acelor comune cari staG în noroi, cu atât mal mult nu tre- bue se dăm comunelor mari cari sunt mal avute, și ’șl fac bulevarde și pavagie de lux. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nel, și se primesce. — Se pune la vot cifra pentru subven- țiunea orașelor Bucurescl și Iași, și se respinge — Se pune la vot cifra de 40,000 pen tru grădinile publice din Bucurescl, și se respinge. D. ministru de resbel. D-lor, sunt da- tor să vă fac uă declarațiune : efi nu am observat când s’a suprimat acâstă cifră.... Voci. S’a votat articolul. D. ministru de resbel Eii am fost sur- prins cu acest vot, căci, fără să bag de sâmă, s’a hotărît a nu se pune nimic îu loc acolo unde eram datori să îngrijim a nu se prăpădi tot materialul —Se citesce paragraful privitor la apără- rile contra inundațiunei, și puindu sela vot se primesce. Se citesce subvențiunea orașului Iași ¹ D. M. Bnrileauu. D-lor, suntem datori să facem un act de dreptate pentru Iași ca și pentru Bucurescl. Prin urmare, sunt de idee a se suprima și acâstă subveuțiune, peutru a înlesni posițiunea guvernului, care are asupră l sarcina de a echilibra budgetele. — Se pune la vot subvențiunea pentru lași și se respinge. — Se citesce capitolul XI, ultima anui- tate a vagânelor pentru linia acționarilor, în sumă de 500,000 lei, și se primesce. — Se citesce cap. XII. A treia anuitate pentru cumpărarea măsurilor și greutăți- lor în suma 384,750 lei, și se primesce. D vice-președlnto. Acum, D lor, pun la vot budgetul în total prin bile, dacă și D. ministru aderă la amendamentele cari s'aii întrodus. D. ministru de resbel. Ader la tâte modificările introduse în acest budget a- fară de respingerea cifrei grădinilor care s a votat într’iin mod surprinzător pentru mine D. vice-președinte. Atunci votarea bud- getului în total remâne să o facem mâine. Acum trecem la alte lucrări D. E Costinescu, raportorul comisiu- nel financiare, dă citire următorului raport și project de lege Domnilor deputațl Comisiunea financiară esaminând pro- jectul de lege și (-spunerea de motive pre- sintate de D. ministru al lucrărilor pu- blice pe lângă mesagiul Domnesc Nr. 2332 din anul 1876. prin care cere de la onor. Cameră deschiderea unul credit suplimen tar de 180,904 lei 75 bani pentru a plăti lucrări de poduri și șosele, contractate din anii trecuțl și esecutate în cursul anului 1876, a constatat cu mulțumire că cererea acestui credit este făcut încondițiunl cari ar fi de dorit să se vadă reproducându-se ori de câte ori se cere deschiderea unul credit. In adevăr, D. ministru al lucrări- lor publice cerând deschiderea unul ere dit de 180,904 lei 75 bani la cap. I, par- tea estraordi nară a budgetului pe 1876, presintăși economii de 181,300 lei de la diferite alte capitole, economii cu cari propune a se acoperi creditul cerut Co- misiunea financiară găsind ast-fel cererea în regulă și conformă legii comptabilită- ței, are onâre a vă ruga, D-lor deputațl, să aprobați deschiderea creditului supli- mentar de 180,904 lei 75 bani la cap. I, partea estraordinară a budgetului minis- terului lucrărilor publice pe 1876. -Raportor, E. Costinescu.¹¹ PROJECT DE LEGE Art. 1. Se deschide ministe.ulul agri culturel, comercialul și lucrărilor publice, un credit de lei 180,904— 75 suplimenta’ la cap. I, art-1 partea estraordinară a bud- getului pe 1876, pentru a plăti lucrările de poduri și șosele contractate din anii trecuțl, și esecutateîn cursul anului 1876, neliquidate din causa epuisăril creditului budgetar menționat. Art. 2. Creditul de lei 180,904—75, se va acoperi din economiile ce lasă diferi- tele alocaținnl ale budgetului acelui mi - nister pe esercițiul anului 1876 și anume : De la partea ordinara a budgetului 1816 1,300 lei. Cap. 11 § H, art. 2. serviciul e- steru, material. 5,000 lei. Cap. V §. II art. 1 studie de po- dul și sosele. 5,000 lei. Cap, IX § II, ait 1, întreține- rea căilor, salarie. 80 000 lei. Cap IX § II, art. 2, idem, ma- terial. 30,000 lei. Cap. XI §. II, art. 1, esploata- rea căiel ferate Bucurescl-Giurgiu. De la partea estraordinară. 60,000 lei. Cap. II, art. 2, reparațiunl pe căi naționale. Art. 3. In budgetul rectificat al anului 1876, se reduce la sumele mal jos însem- nate articolele următâre De la partea ordinara. Cap. II. §. II, art. 2 serviciul exterior de poduri și sosele se reduce la lei 10 800 Cap. V, art. 1, studie de poduri și so- sele, lei 5.000 Cap. IX, art. 1, întreținerea căilor, sa- larie, lei 450,000 ' (17) Feoruane 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE 357 Cap. IX, art. 2, idem, material, 620,000 Cap. XI. art. I, esploatarea căeî ferate Bucurescl-Giurgiu, lei 710,000. De la partea extraordinară. Cap. 11. ari. 2, reparațiunl pe caile na ionale, lei 125,000 După adoptarea luărel în considerațiune a projectulul de lege și a fie cărui articol în parte, se pune la vot în total projeetal de lege, și resnltatul scrutinului este cel următor: Votanțl. ... . . 68 Majoritate reglementară ... 39 Bile aibe pentru .... 60 „ negre contra . . • 8 D, vice-președinte Adunarea a adop- tat projectul de lege. D. E. Costinescu, raportorul comisi- unel financiare, dă citire următorului ra- port și project de lege : Domnilor deputațl, Projectul de lege presentatde D. mi- nistru de finance, pe lângă mesaginl No. 2.384, din 31 Decembre, anul expirat, re- lativ la deschiderea unul credit suplemen- tar îu sumă de lei 11,805 asupre eserci- țiulul anului 1876, pentru restituiri de taxe de timbru și înregistrare, taxe jude- cătorescl, cheltuell mărunte în serviciul administrațiunel centrale, a financelor și diferite alte restituiri, examinându-se de comisiunea financiară și vădându-se că prevederile alocate în budgetul ministeru- lui financelor pe 1876, sunt acoperite, pe când drepturile dobândite și constatate a- supra Statului, urmâsă a fi achitate, comi- siunea a aprobat acest credit, regulând a se plăti din economiele realisate prin le- gile din 10, 21, 23 luliti și 6 August anul ’376, din care mal esistă uă sumă dispo- nibilă de lei 322 782, bani 82, scă^endu- se acest credit de 11,805 lei, din suma de mal sus, mal rămân disponibili 310,977 lei, 82 bani. D. Grigorescu Constantin, membru al •omisîunel budgetare, care conform votu- lui onor. Adunări, a luat parte la lucrările comisiunel financiare, a fost de opiniune ca suma de 805 lei cerută la art. 2, cap. 7 pentru cheltuell mărunte, să se res- pingă. Comisiunea însă în majoritate a a- loptat projectul guvernului așa cum s’a resentat. Subsemnatul raportore cu onâre supun iâstă lu^re a comisiunel la aprobarea -vâstră Raportore; E. Costinescu. PROJECT DE LEGE. Art. 1. Se deschide pe sâma ministeru- ,ul financelor, credite suplementaril în su- mă de lei 11,805 și anume : Vel 805. La art 2 delacap. 27 din bud- getul esercițiulul 1876. pe - tru cheltuieli mărunte în ser- viciul administrațiunel cen- trale a fina .celor. „ 6,500. La art. 11 de la cap. 27 pen- tru restituirea taxelor de tim- bru și înregistrare răti perce- pute. „ 1,500. La art. unic de la cap. 58 pen- tru restituiri de taxejudecă- torescl. „ 3,000. La art. unic de la cap. 60 pen- tru cheltuell neprevăzute și diferite restituiri ce nu se pot precisa, precum aremjl și alte sume răti încasate la tesaur. 11,805 Tot 4. Art. 2. Acâstă sumă se va regula prin compturî acoperindu-se din economiele budgetare pe esercițiul anului 1876, fă- cute prin legile din 10, 21, 23 luliti și 6 August 1876. Neluând nimeul cuvântul, săpunelavot luarea în considerațiune a projectulul de lege și se incuviințâdă. Art. 1 și II se adoptă fără modificare. — Se pune la vot projectul de lege în total și resnltatul scrutinului este cel ur- mător : Votanțl.............62 Maj. regulamentară . 39 Bile albe . . . . 50 Bile negre..........12 D. vice-președinte. Adunarea a adop- tat projectul de lege. Ședința se ridică Ia 5 ore după amâ^ă- di și cea viitâre se anunță pe a doua 4' 27 lanuariti. Ședința de la 27 Ianuarie, 1877 Presidenția D-lul președinte C. A. Ro- setti , asistat de D-nil secretari M. Burilâ- nu, M. Ghelmegeanu, F. Aluneanu și A. Vizanti. Ședința se deschide la 1 bră după a- mia4ă-4i. PresențI 107 D-nl deputațl, Nu răspundă la apelul nominal 44 și anume: Bolnavi. D-nil A. Gr. Bonachi, N. Dimancea, U. T. Grigorescu, G. Magheru, N. Nicorescu, R. Pătărlăgeanu, A. Teriachiu. In congediu D-nil P. Arbore, G. Dimitrescu, R. Cam- piniu, P. Constantin, D. Cozadini, Gr. Co- zadini, G. Exarhu, G. Gamulea, D. Micle- scu, N. H.' Nicola. Sc. Rosetti, C. Șoarec, 1. A. Sturza, M. Vladimirescu, Sc. Pastia, C. Climescu, M. Ghelmegeanu, D Frunză. : Fără armare de motiv D-nil D. Aogbel, N.Bujoreanu, A Can- diano-Popescu, Gr. Cantacuzino, N. Ca- raianoglu, C. Catargi, N. Constantinescu, L. Costin, D. Genescu,C. Giuvara.T. loan, G. Macri, D. Mărgăritescu, G. Miclescu, M. Negulescu, A. Știrbei, A Vamali, I. Carabatescu. Sumarul ședinței precedente se adoptă. Se acordă congediti D-lor deputațl E. Vergati, T. loan și C. Catargi. Se trămite la comisiunea de pet ținui, petițiunea locuitorilor din comuna Cheia, județul Vâlcea. Se înscrie la ordinea «Jilel raportul co- mitetului delegaților de secțiuni asupra proiectului de lege, pentru modificarea u- nor articole din legea sanitară. D Burileanu. Acum, D-lor, mal avem uă petițiune venită din partea mal multor locuitori diu județul Ilfov, pe care cred că • ste bine a o citi în întregul el. Voci. Da, da. D. Burileanu, dă citire următâreî pe- tițiunl: Dc de președinte. In măsura luată pentru însurățel, con- form disposițiunelor legel rurale, am vă- •jut cu recunoscință uă adevărată grijă Sentru noi țăranii din partea stăpâoirel, ar bucuria nâstră a fost de scurtă durată căci am audit că pământul făgăduit are să se dea din moșiile Statului depărtate de locul nașterel nâstre. Acâsta ar fi. a ni se lua cu uă mână ceea ce ni s’a dat cu cea altă, căci pentru noi âmenil săraci mu tarea în depărtare este imposibilă. Cine ne va da banii trebuincioșl pentru transport ? Cine ne va face credit pentru materialul caselor unde nu suntem cuno- scuțl? Cine să ridice casele nâstre, daca rudele și amicii rămân departe de noi ?. Cine să are locurile nâslre fiind lipsiți de boii părinților ? Și ce comune vor mal fi. și acelea ale căror venituri vor fi scrist numaipechârtie, neputendu-se încasa nic. un ban din causa sărăciei complecte a lo- cuitorilor? Vă rugăm, D-le președinte, a pune îu vederea onor. Adunări coprinsul acestei reclamațiunl, spre a avisa la mijlâcele proprie pentru prevenirea inconveniente- lor semnalate, căci alt-fel suntem în im- posibilitate de a ne folosi de bunătatea ce a bine-voit să ne facă. (Urmâsă la 400 semnături). D E Costinescu. D-lor, eti aș ruga pe onor. Cameră să adopte urgența în pri- vința acestei petițiunl, pentru că sunt peste 200 de reclamanțl, dintre care cel mal mulțl sunt însurățel, cari nu cer alt ceva de cât să fie împroprietăriți pe mo- șii mal apropriate, și D-v. sciți că cea mal mare măsură ce s’a luat pentru țâră de că- tre acâsta Cameră și guvernul actual este MONiTOB* L VFlCiAL AL KOMAN1E1 t\(17) Februarie ig, < D președinte al consiliului Acum, D-lor, se 'ml dațl voie a vă-da citire ur- mătorului mesagiă Domnilor deputat, In urmarea demisiunilor ce Ml-ati înfă- cișat D. G. D. Vernescu din postul de mi- nistru de interne și ad interim la lucră- rile publice, și D. Eogeniu Stățescu din postul de ministru al justiții, și carf de- misiunl sunt primite; Prin decretul Meft de astăzi D. 16n C. Brătianu, ministrul financelor și președin- te al consiliului miniștrilor, trecând la departamentul de interne; Eti am numit miniștrii al Mei secretari de Stat pe D. I6n Docan la departamentul lucrărilor publice, D. DimitdierSturdza la departamentul financelor, D. I6n Câm- pineanu la departamentul justiț Despre care fac cunoscut D-v., Dat în BucurescI la. 27 Ianuarie, 1877. CAROL. (Aplause prelungite) D. președinte. Acum, v-iur iu privin- ța ordinii ()ilel, D-v., scițl căierl s’a ter- minat budgetul ministerialul lucrărilor publice; însă, fiindcă guvernul nu pri- mesce âre care amendamente coprinseîntr’- ânsul, trebue ca, conform regulamentului, se trâcă uă s- tră că Adunarea s’a pronunciat asupra or- dinel (|ilel, eti nu am nimic de dis ț dâră fiind-că sciu ca Adunarea nu s’a pronun- ciat și asupra propunerel fâcuttă de D. Fleva, eu aș ruga pe D. președine să’ml permită să vă spun câte va cuvinte, pen- tru ca să arăt că, după părerea mea. cea d’ântâiti cestiune asupra căria Adunarea ar trebui să se pronunțe este alegerea de la Slatina, pentru că acâstă cestiune este relativă la însăși constituirea Adunării. Daca D. președinte al consiliului crede că nu este bine să facem ast-fel, atunci este alt ceva; dâră eti fac apel la onor. D. președințe al consiliului și ’l rog să se pronuncie și asupra acestei cestiunl. D. președinte al consiliului. D-lor eu nici nu am sciut că s’a pus uăaltă cestiu- ne, căci după ce am comunicat cele două mesagie, am trecut îu camera de alături și pe dată am și fost chiemat ca să mă pro- nunț asupra ordinel dilei. Am venit aci și v'am spus care este dorința guvernului și acum iarăși mă văi) chiemit ca să mă pronunț asupra validării sati invalidării a- legeril unul deputat. D-lor eti v’aș ruga să bine-voițl a lua de uă cam dată în discuțiune un project de legeAre-care, penă ce mă voiti înțârce de la Senat, unde trebue să mă duc ca să co- munic complectarea ministerului, și după acea voiti veni aci ca să ieati parte la des- baterea acelei alegeri. D. U. Leca. D-le președinte, am cerut cuvântul pentru ca să vă propuiti că astă sâră se ținem ședință, pentru ca să putem termina cu alegerea despre care ne a vor- bit D. Fleva. I). președinte al consiliului. D-lor daca este ca să luațl în discuțiune projec- tul de lege relativ la modificarea legii te- legrafo-postale, atunci D. ministru de ex- terne rămâne aci până mă voi întârce eti de la Senat, și vă pâte da tâte lămuririle. D. vice-președinte Stolojan ocupă fo- toliul preșidențiel. D. D. Ghica raportorul comitetului se de D. Pantazi Ghica, pentru ca să combat a- meodamentul propus de onor. Fleva. Pri- vind acest amendament sub punctul de ve- dere cel mal favorabil, eii ’l consider ca inutil. Privindu’l dintr’uu alt punct de ve- dere. eii ’l consider ca pernicios, și âtă pentru ce? Scop il acestui amendament este de a nu lăsa pe elevii de clasa I și’ll, în posițiunea în care se află astăzi. Din raport ați putut vedea care sunt consecin- țele ce decurge din starea în care el se gă- sesc astăzi. Dâea D. Fleva a făcut acest amendament dintr’un scop de economie, resultă că prin budgete în viitor să reve- nim âră la cifra veche, âră la cifra de as- tâ4l. Apoi asemenea, dâca vom lăsa a se vota letile cu ocasiunea votărel fie-eărul budget, dupe acest amendament să pâte și spori letile, și noi prin acâstă lege voim să stabilim uălâfă fixă, ca să nu putem re- veni la legile cele vechi, care, dupe expe- riența făcută, n’au adus nici un resultat bun, și nu voim să se mal pâtă nici spori. De aceea vă rog să respingeți acest a- mendament, căci din aceste două peneturi de vedere este, sad inutil sad pernicios. D. P. Ghica. D-lor, ori ce lege am vota, fie teatrale, cum a 4is în mod așa de ac- centuat D. Vulturescu, fie oricare altă lege de organisare, nu avem să facem sentimen- talism, ci avem să aducem înainte rațiunea, bunul simț și cunoscințele pe care fie care din noi le posedă, ca să luminăm Camera. EI bine, D-lor, vă întreb și repet acâsta: unde ’ml puteți arăta D-vâstră ver un pre- cedent analog cu acela pe care voițl a ’l crea astăcjll, când cereți a abroga uă lege care este în vigâra, și, fără să puneți ceva în locul el, lăsațl și posițiunea âmenilor, și drepturile lor dobândite, și cariera și viitorul lor la caprițiul, la fluctuațiunile majoritâțel unul Corp Legiuitor? Dâră noi, 4ice D. Fleva, să facem acâsta, adică noi să fim ca nimeni pe pământ, și dâca D. Fleva visâsă inovațiunl cari nu se pot re- alisa l’aș ruga să ’ml spună dâca și în Dâcă găsiți ca salariele funcționarilor .Jegrafo-poștali sunt mari, dâcă găsiți că sunt peste mâsura muncel, capacității sau a meritului lor, atunci venițl cu uă lege organică și modificați legea asistentă; dâră nu puteți abroga uă legeși se d'cețl: tom fixa salariele acestor funcționari după puterile financelor Statului. Acesta este în contra pncipielor de echitate și de justi- țiă. căci încă odată dic că, nu cred se ve- deți un asemenea precedent în nici un Stat din lume. Dâcă este presumpțiunea că acest! âmenl aă contractat în un mod tacit cu Statul, pentru ca să ’șl dea munca lor îmbrăci- șând uă specialitate, nu este echitabil ca sârta lor să aiârne de la capriciul unor persâne, orl-care ar fi ele. A le cere uă asemnea posițiune, acâsta se numesce în societate uă perturbațiune la care eii unul nu mă pot uni. Ori să facem lucrurile legalminte și îm- pinși de un sentimeat de echitate și de justițiă, ori mal bine să nu facem nimic. Mu trebue ca, plecând de la idea de eco- nomie, să facem reduceri de asemenea na- tură și să isbim în uă lege organică, în posițiunea nnor âmenl și în nisce drepturi câscigate, pentru că atunci nu seiă ce va nat putea fi respectat. Mă opun cu totul la amendamentul D-lul Fleva și vă rog și pe D-vâstră să nu’l vo- tățl, cu atât mal mult că prin acâsta creați un precedent răii. A(|I suntem noi pe aceste bănci, dâră mâne, poimâne, pot veni alții, și băgați de sâmă ce se pâteîntâmpla, după precedentul ee voițl să creați. D. Gr. Vulturescu. D-lor, în materie de budget nu încape sentimentalism. Onor D. P. Ghica nu admis nici un argument temeinic cu care să ne convingă că nu tre- bue să votăm amendamentul D-lul Fleva. D. P. Ghica. Argumentul este că esistă uă lege, și prin urmare nu putem lăsa pe acești funcționari la diferitele fluctuațiunl politice ale ijtilel. D. Gr. Vulturescu. D. P. Ghica a tjis ă prin acest amendament se violesă un tentiment de justiție și de echitate. D-sa uită că în materie de finance singu- rul prindă de justiție care trebue să ne conducă, este acela ca Statul să mârgă cu cheltuelile sâle dupe veniturile ce are. In materie de finace nu încape sentimentalism; sentimentalismul se face în poesie și la tâtru... (întreruperi) D-lor, cu ocasiunea lucrărilor ce am a- vut să facem în sinul comisiunel budge- tare. am observat că este peste putință ca Idunarea cea mal bine intențională să pâtă face economii, să și proporțtonese cheltu- elile cu veniturile sete. Pentru ce? Pentru că s’a lovit în tot-d’a-una de uă lege orga- iiv ă a tie-cărul serviciă. In un mod general vă pot spune că ace- ste legi organice s’ail făcut, nu atât în scop ca serviciul să mârgă mal bine, cât ca să cele alte țâri din Europa se vor fi găsind âmenl capabili și energici, împinși de a- celașl sentimente de bună administrațiune ca și onor. D. Fleva, de ce nu a trecut ni- menul prin gând până astăzi să facă uă asemenea propunere? Și numai noi să fa- cem uă asemenea inovațiune? Uă inovați- une care isbesce în posițiunea și dreptu- rile omului, și care este în contra lutulor prind picior dejustiție? Sentimentalismul ne (|ice D. Vulturescu; nu este cestiune de sentimentalism , ci cestiune de bun simț, de legalitate. Apoi avem noi dreptul să ne erigem în atât de suverani în cât să sfărâ- măm și posițiunea âmenilor și instituțiu - nea care esistă și să lăsăm totul la discre- ția nea majorităților cari vor face viitârele budgete? Apoi fac apel la bunul simț al D-lul Vulturescu ca să răspundă la acâstă întrebare, fără să mal facă cestiune de sen- timentalism, căci sentimentalism a făcut D-sa, âră nu eu; și încă n’a făcut nici sen- timentalism, ci numai frase, cu care n’a probat nimic. D-lor, este peste putință să admitem a- mendamentul D-lul Fleva, căci este uă lege organică, și trebue să venim cu uă altă lege ca să modificăm pe cea ecsis- tentă...... D. Gr. Vulturescu. Apoi acesta facem acum. Tocmai legea discutăm, nu bud- getul. D P. Ghica. Dâră acâstă lege vorbesce numai de elevii de clasa ântâiu și adoua, și de apuntamentele lor, pe cel-alțl func- ționari telegrafo-postall ’I lasă la discre- ția majorităților viitâre ca să ’I mantie în posturi sau să le sfărâme cariera. Ve- nițl dâră cu un project de lege complect ca să modificați legea existentă și să ho- tărîțl definitiv într’un mod stabil asupra tutulor funcționarilor telegrafo-postall și atunci vă înțeleg; dâră pe câtă vreme nu venițl cu un asemenea project, vă declar că, lăsând la uă parte orl-ce alusiune ma- lițiâsă, care nici nu este tocmai în limi tele bunel cuviințe, vă declar că nu sun- teți în drept, că nu este nici rațional, nici just de a veni cu amendamente ca acela al D-lul Fleva, și de aceea mă ascept ca a- dunarea să respingă uă asemenea idee. D. N. Fleva. D-lor, pâte să fie uă ne- norocire a propune cine-va idei absurde, dâră mal mare nenorocire este a se ex- prima cine-va clar, și a nu fi înțeles. A- pol eă m’am eesprimat destul de clar, dâră nu am fost înțeles de D. P. Ghica, și ce este și mal trist, este că D. P. Ghica care m'a combătut, nu a înțeles de ce este vorba aci. D-sa 4ice că, pentru a se desființa uă lege organică, trebue uă altă lege. Apoi projectul de faciă este tocmai uă lege nouă care modifică legea vechiă ; prin a- câstă vedem care sunt modificările pe care le putem introduce, fără a desorganisa ni- mic. Vedeți dar, că D. P. Ghica a fost ă- • fără din obiectul discuțiune!. j (i i) Feoruane i37i Acum luA adieses la D. raportator. Nici de D-sa n’am fost înțeles ; căci, ceea ce ara propus eu nu este de cât un corolariti al votului dat de D-vdstră, vot la care a participat și D. raportator și D. P. Ginea Ați voiat ca personalul telegrafo-postal de astă-rjl încolo să nu se mal fixese prin lege, ci prin budgete; și aci mâ simt da- tor, ca deputat, să protestes în contra mo- dulul cum s’a combătut amendamentul meii. Aș înțelege acestă legitimă suscep- tibilitate din partea unul senator, care se se rădice în contra budgetului, dar noi deputății să venim și să tratăm budgetele ca un fel de monstru, care mănâncă pe tdtă lumea, când budgetul este și el uă lege ca tdte cele-lalte, acesta n'o înțeleg... D. P. Ghica. Prostea, n’am dis aedsta. D. N. Fleva. Aș ti înțeles să se dică : D-lor, nu voiesc să ni se rădice nouă dreptul de a fixa salariele funcționarilor, pentru că acest project de lege va merge la Senat care, pdte, va găsi de cuviință că nu trebue modificată legea de astădL căci fie-care Corp ’șl are acțiunea sa. Dâră ce cerem noi? Cerem un corolariti la votul D-vdstră asupra personalului teleg’rafo- postal, adică să se ficsese tot prin budget și salariele ca și personalul. D P. Ghica a dis că nu putem lăsa lefele la discrețiu- nea budgetului, căci ar fi a se expune drepturi câștigate de a fi lovite prin bud- get. Apoi onorabil D. Panta zi Ghica, dâcă lăsațl personalul la budget, nu vedeți că lefele sunt uă consecință naturală a per- sonalului ? Și când noi cerem să avem mâ- nile libere și în privința aputamentelor, D-vdstră vă opuneți la acâsta? D. Pantazi Ghica întreabă: în care țâră se mal face așa? Apoi eti unul nu prea mă uit la stră- ini, fiind-că voiesc să am și eti pucină o- riginalitate. In ceea ce privesce punga țâ- rei, nu mă uit la străini cari iaft de la noi ca să se îngrașe, ci mă uit la mine să văd dâcă pot da. In materie de lefi, trebue să recundscem că aceia cari țin punga țăreî, el sunt datori să vâdă ce ati în pungă și ce pot da fie-cărul funcționar. Prhi uimare, din acest punct de vedere, amendamentul meu n’are nici un incon- veuieut. Onorabilul domn raportor 4ice că amendamentul e inutil; dâră cum e inutil? D-sa (Jice că e inutil, fiind-că nu pdte să ajungă scopul de economie; și că, dâcă vom merge cu lefele la budget, budgetul ar putea să le crâscă. Apoi ca să tjică a- eâsta onor. D. raportor trobuea să ia lu- crul și din punctul de vedere subiectiv, nu numai obiectiv. Onor. D. raportor tre- buea să ne faci pucină ondre a vedea ce fel suntem noi în acestă Cameră, și să fie si- gur că cu ocasiunea budgetului, dâcă ni se vor deslega manile, vom putea avea cu- ragiul să reducem de unde vom crede că lefele suul prea mari, și șă adăogim acolo unde sunt prea mici, că la acești copiști •im.'ii i ।'n.1 l urTCIAL AL KbMANlt caii suul privați chiar de esisbmța do tdte filele. D P. Ghica. Așa ar fi, decă am credo că aedstă majoritate și aedstă Cameră ar fi eternă. D. N. F/eva D-lor, amendamentul med are de scop să deslege manile Camerei ac- tuale, ca să pdtă realisa aceste economii, și uă dată că avem legea înaintea ndstră. voim ca acestă lege să se votese îu sensul acestui amendament. Dâca va veni mâine uă altă Cameră, cum (Jicețl D-vdstră , acea Cameră va lua asu- pră’i responsal ilitatea banilor risipiți fără socotdlă. Afară de aedsta, dâcă va fi uă Cameră risipitdre, care ar crede că aceste lefi sunt insuficiente, apoi cine pdte opri pe uă Cameră să nu votese alte legi, dupe cum s’ati mal votat? Nimeni nu opresce aedsta, decât numai când legile sunt rele, națiunea se ridică în contra Camerei și a guvernului care le ati votat. Apoi, D-lor, mal alaltăert ați votat redu- cerile la lefile profesorilor, prin budget; și astăzi nu voițl să egalați și lefile tele- grafiscilor tot după punga țârei ? Mal toți funcționarii la noi au posițiunea lor asi- gurată prin legi; dâră pucinl sunt cari sunt asigurați îu privința lefilor. EI bine, în privința acelor cari ati prin legi asigu- rate lefile, am uă dorință, la care pdte să nu participe D. P. Ghica, dâră am dorința ca aceste lefi să se dea de Cameră cu oca- siunea budgetului, în raport cu puuga țd- rel;și cu necesitățile. Etă motivele pentru care vă rog să vo- tați acest project de lege cu amendamentul meii, căci alt-fel ați face uă inconsecință votând prin budget personalul, și legându- vă mâinile în cât privesce lefile. Voci. închiderea discuțiunii. D. G. Misail. Eti, D-lor, de la început md pronunciti contra amendamentului onor. D. Fleva, căci el e nepractic din tdte punc- tele de vedere, dupe cum am înțeles din desvoltarea ce ’l s’a dat. Este nepractic, mal ântâiti , pentru că isbesce în nisce drepturi deja câștigate. Apoi este neprac- tic pentru că pune în contestațiune posiți- unea unul corp din cele mal necesare; este nepractic pentru că ne face să slăbim în cât va corpul telegrafo-postal, un corp de care Statul are trebuință, nu numai pentru corespondența internă, dâră și pentru cea esternă, căci nu trebue să uităm că, mul- țumită esactitățil acestui serviciu, noi am ajuns să atragem transitul internațional al orientalul cu occidentul, căci acest trausit, dâca nu avâm corpul acesta bine organisat, putea să se facă prin Serbia, Turcia și Austria. Prin urmare trebue că acest corp «a 1 ținem în bună stare să facem altfel ca acești dmenl să aibă uă posițiune sigură. Este nsprac- tic amendamentul D-luI Fleva , de dre ce noi trebue tot-d’auua să încuragiăm tine- rimea care vine și să înscrie în acest corp, 86 < căci uu trebue să uităm cA elevii pe care I vedem înscriși aci formdsa pepiniera din care se recrutâsă impiegațil acestui corp. EI bine dâca nu vom plăti pe acești funcționari ast-fel cum merită, nu vom a ■ vea impiegațl telegrafo-postall așa curii trebue să avem pentru ca să meuțineiu la noi corespondența internațională și pentru casă avem siguranța și esactitatea cores- pondenței ndstre interne. Eti când voi sci că în acest corp nu am impiegațl de aceia care să merite stima și încrederea publi cuiul, nu voiti mal avea curagiul ca să în- credințes corespondența și interesele mele în manele lor, și tot asemenea suut sigur că vor face și cei din străinătate. Prin ur- mare nu trebue să admitețl uă măsură care nu este bine studiată, pentru că nu trebue să uitați, că resultând din acâstă propu - nere uă economie mică pentru Stat . ne punem în risc de a perde transitul inter- național care ne aduce pe an eâte-va sute de mii d» bl, și chiar uu milion pot ijice. De aceea, D-lor, mă pronunț pentru pro- jectul guvernului, și vă rog să ’l votați, căci scopul lui este de a înbunătățl sdrta cor- pului telegraf-postal, fără a aduce uă sar- cină grea tesaurulul public. D.ministru de esterne. D-lor,când ar ti fost vorba să modificăm întrâga lege, aș fi mai înțeles amendamentul D-lor Fleva și Vulturescu; dar este vorba de a remania disposițiunile acestei legi privitdre numai la elevii de clasa I și a II, căci cele alte legi sunt fixate prin lege. Uă voce. Noi voim să le fixăm prin budget. D. ministru de esterne. Atunci, D-lor, se face uă perturbare mare și voiti observa că guvernul nu a cer ut de cât atâta, și nn este bine ca D-vdstră să improvisațl acâs- tă modificare radicală care să râsămă pe un principii!; căci guvernul nu a atins acest principii!, el nu a făcut de cât uă ne- însemnată modificare în interesul numai de a asigura un corp de elevi ca uă pepi- nieră pentru administrațiunea corpului te- legrafo-postal. Apoi, D-lor, socotesc că nu este bine să sustrageți acest corp de la disposițiunile legii, căci ’l faceți un răii mare.j'și nu ajun- geți nici scopul ce aveți, schimbând tot d’uă-dată un sistem întreg aprobat de sci iuți și doctrină, că este mai bine ca sala- riul, ori cât de modest ar fi , să fie fixat prin uă lege; acâsta este uă margine im pusă de legislatorul puterii esecutive, și arbitrariul se streedră mal pucin acolo unde este lege fixă. Eti sunt j entru acest principii! salutarii, care trebue să preside la înființarea ori cărei legi financiare și pentru stabilirea ori cărui budget. D-lor, dâeă este vorba ca să faceți eco- nomii, guvernul singura venit și v’a adus economii. Timpul fiind scurt, nu putem să ne asardăm de a modifica , din fondamenț 3(J7) Februarie IM uisia a» peisoneic cu d>ept de eligibili lu Se- LHia ue peisonele ce eu dreptul a fi eligibili I Senat, pe anul 1877, din județul Vlașca tdte legile organice, wuvernui sa mărgi- nit mimai îu acestă modificare strici nece- sariu. și dAca ar ti voit să fică și alte mo- dffîcă’rt, >r li venii cu uă lege modificAtdre _ șijn privința aceea. D-vAstrănu puteți să f K’ețl.o asemenea modificare, fără să esiste un st; 1 ih pre ilabil și acAstă propunere re- mâne numai că uă manifestare de opiniunc, de aceea socotesc că ar trebui să vă măr- giniți numai întru a vota legea ce aveți înainte. Acum, D-lor, este vorba de a se sui la 100 lei onorariul elevilor cu 75 lei, căci s .1 observat că acești elevi daă 5 la sută drept cauțiune’, și încă 15 ca reținere. Ei bine, vedeți la ce se reduce acest onorariu, deci el ar r6mânea numai la 75 lei men- sual. și de aceea am credut, pentru încu- ragiirea acestor elevi, să suim acest sala- rii! la 100 lei. Termin , D-lor, declarându-vA că dAca aș crede că D-vAstră țineți cu ori ce preț să votați acAstă propunere, efi nu m’aș simți câtu-șl de pucin preparat pentru a sta la discuțiune cu D-vAstră, căci eu nu am venit aci de cât să discut modifi- carea numai unul singur articol, și de a- ceea aș mg» pe D. Fleva să ’șl retragă amendamentul, căci dAcă este vorba să fa- cem economii, să le facem din alte părți, unde .lefurile vor ti mai grase și funețio- onaril mai numeroși și mal bine plătiți. Voci. Închiderea discuțiunel. Se pune la vot închiderea discuțiunel și se primesce D 1) 1 Ghica. Comisiunea, îu majori- tate, respinge acest amendament. Se pune la vot amendamentul D-luI Fle- ya și se respinge. Se pune la vot articolul unic al projec- tulul de lege și se primesce. .Se pune la vot projectul îo toiat și sulfatul s rutinulul este cel următor : re Votanți................ Majoritate regulamentară Bile albe pentru . . . Bile ne.; re contra . . . . . 71. . . 39. . . 67. 4. ciulut de statistică. D. vlce-președiiite. Adunarea a adop- tat projectul de lege. Acum, D-lor, la ordinea (Jilel avem ra- portul.comitetului delegaților asupra pro- jeci'uhil de lege pentru organisarea servi- (Va urma) \NUNCWRI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE. Listă de pronumele și numele D-lor eligibili la Senat , formată pe anul 1877 , din județul Muscel D-nii lorgulescu Grigorie, nicolae Ku- cărAru Nae , Nicolae RueărAnu Pândele Crețulescu Nicolae , ViorAnu Paul Dirni- trie, Nicolae Golescu general. nat, din județul HusCu, după ari 23 din le- gea electorală , caie’s’a revisuit și încheiat pentru anul curent 1877, conform art. 33 și 15 din lege. D-nii Burănescu Alecu, • răsnaru C. co- lonel, Chirculescu Dimitrie, DăsCălescu Gheorghe , Desliu Costache , Eărcășanu DrăghicAnu, Filitis Hnstodor, Hrisosco- leu Alexandru. Marghiloman lAn, PâclAnu Nicolae, Stănescu Nae, Sibicenu Costache, Trestianu Costache, Vernescu I. lorgu Listă de personele eligibile la Senat, din jude- țul Roman, pe anul 1877. D-nii AgaricI lAn, Alexandri Vasile. Bră- eseu Costin, Brăeschi Costachi colonel, Catargiu Calimach Nicolae, DonicI Panait, Jora Mihail, lAn Dimitrie , Matcaș Dimi- trie, Robu lanusu, Sturdza A. Dimitrie, Vu- cinicu George, Simionovicl Andronic, Za- rifopulo Paul, Comărnischi Chirilă, Eman- di lancu, Miclescu I. Alecu, Millo Alexan- dru, Morțun lordache . Morțun Costache , Polizu Costache, Solomon Todiraș, Sturdza D. Costache, Varnav Grigorie, Gheorghe Pruncu. Listă de personele ce aii dreptul a fi aleși la Senat, pentru anul 1877, din județul Roma- națl. D-nii Alexandru G. Golescu, Amza Jia- nu , Costache Vlădoianu, Abil Teohsri , Costache Apostolescu, Costache PoroinA- nu, Constantin M. Cbintescu. Dobre Caca- lieAnu, Eliodor Vergat, Florea Ilie iMajai, Grigorie Fărcășanu . Grigorie Berendei , Ghiță Mărăscu, Gg. Gr. BrătășAnu, Hara- lambie Fundățeanu, Chistodor Marghilo- man, lorgu Jianu, lAn Toma Brătășanu, Mihail Naleiu, Șerbân Jianu, Ștefan Vlă- doianu, Stănuț Cezianu, Ștefan Șt Jianu. Listă de numele persdnelor cu drept de a 1 e- ligibill la Senat, pe anul 1877, din județul Mmțu. D-uil Avedic Goilav , Dimitrie ȘArec , Eugenii! Alcaz, colonel, Grigore Gr. Isă- cescu, Gheorghe Rosnovanu, colonel, Geor- ge Pruncu, Grigore Cozadini, lAn Gr. Ghi- ca, general, lardache Gh. M;'t*sn’u, Ij.la- chc- Nanu, lordache Dej „eseu, Christache Tatus, Nicu Rosei, Băkaescu, Nicolae, Ca- limah Catargi, Nicolae Gridov, Nicoiae S. Vlaicu, Nicolae Albu, Șerban Cananău, Ștefan Gh. Pruncu, Vasile Zaharia, Vasile D. Stan. Lista de personele domiciliate in comuna urbei Vaslui și în județ, cart, întrunind condițiunile cerute de legea electorală, au drept a fi eli- gibili la Senat, pe anul 1877 D-nii Chnstea Costache, colonel, in- grati Găvril, Bastaebi Ternistoeli, Roseti Teodor, Ralea Mânu, Michseu Costache, Miclescu Dimitrie, Miclescu Sandu, Ghi- ca Eugenie, Rosetli Ștefan, Luca Diuiitrie, Racoviță l. Gheorgbe. D-niT Apostol Grăjdenescn. Oijs’ache A ninoșanu, colonel Grigorie LăcustAnu, Cos- | taehe N. Brăiloiu , Dincă Mierlessu, Di- mitrie Pariano, Dimitrie Bădulescu. Ema- noii LahovarI , Emanoil Pangăl Haritou Racotă , lAn Pangăl. lordache Goga, lAn Ghica , Mihail Cațache inginer, Mihaf BâțcovAnu , Nicolae Tătăranu , Petre P Pereț, inginer, Răducanu Simîonidi. Direcția generală a serviciului sâni t D decan al facultățel de medicină din Bucurescl, prin adresa No. 70, arAtă că D. Dr. Vasiliu I. Bejan, a obținut dreptul la libera practică a medicinel în România, ca doctor îo medicină AcAsta se publică spre cunoscința ge- nerală. No. 200 1877 Februarie 1. — Postul de medic primar al județului Muscel, fiind vacant, ministerul, în basa jurnalului consiliului medical superior No. 105, publică prin acAsta, că concursul pentru ocuparea acelui post, se va ține în dioa de 31 Martie viitor, și va avea loc în localul direcției serviciului sanitar, con- form regulamentului concursurilor, publi- est prin Monitorul Nc. 5d, din 1875 D-nii doritori îu medicină; aspiranți la acel post, vor bine-voi a înainta cererile D-lor direcției sanitare cu 6 dile înainte de dioa concursului, uă dată și cu.tAte ac- tele ce ar proba drepturile de admisibili- tate la concurs anume cerule de citatul re- gulament. 1877, Ianuarie 31. No. 194. Eforia spitalelor civile. D ii. xuouoovu, ad ruv 2 după amiatjl, pentru a depune ofertele care se vor deschide la ora 2’/ₛ fix Casieria; centrală va respunde suma de lei 900,000 și agiul ce va resultă la lici- tație în monetă de a.r în rate de câte, 150,000 lei, una sută cincizeci mii lei. | în cursul fie-căreî săptămâni, socotit din 4ioa efectuărel vărsămentulul la Paris, con- statat prin chitanța predată ministerului din partea casei de bancă arătată mal sus, și urmând ast-fel până la achitarea îutree gel suml de lei 900,000 și a agiulnl s- va resultă la licitație pentru fie-care pieo? de 20 lei peste valârea el legală. MINISTERUL AkIVULTMEI, COMER- CTLUI ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE. Ministerul agriculturel, comerciulul și lucrărilor publice face cunoscut că D. Tigron Houdik a obținut diploma de in- giner în sedla de aplicațiune din Zurich. Ne. 932, 1877, Ianuarie 31. - Se scâte din noă în licitație darea prin întreprindere a închirieri bufetului din grădina publică Ceșmegiu, pe termen de 3 ani, cu începere de la 1 Ianuarie 1877. Licitația se va ține la acest'minister, în dioa de 15 Februarie 1877, conform con- dițiunilor din publicația No. 13,802, în- serat îu Monitorul No. 279, din 1876. No. 934. 1877, Ianuarie 31. (25 Februarie) —Dintre obiectele ce aă figurat la spo- siția de la Viena în 1873, mai remânend cele notate în lista de mal jos, se face cu- noscut că aceste obiecte se vor viude prin licitație, în dioa de 12 Februarie a. c„ în localul scâlei de podurl'și șosele de pe calea Orajovei, No. 50. Licitația va începe la 10 ore diminâța. No. 391. 3 1877, Ianuarie 14 Listă de objectele remase din eele de la expo- siția de la Viena, și cari se vor vinde prin licitațiune în dioa de 12 Februarie, la orele 10 diiuineta. 21 Cerce vele pentru tablouri, Iară gia- murl; 2 Cercevele pentru tablouri de dimen- sil mal mici; 12 Bucăți de perdele cu broderiă; 5 Tinichele cu petrol; 2 Borcane cu acid slearic; 3 Sticle cu petrol de Buzău ; 2 „ „ „ „ mașină; 2 „ ₙ „ păcură de Pra^.a; 1 sticlă ulei din fabrica lui Asan; 2 borcane cu glicerina; 9 sticluțe cu diferite materii chimioc; 7 bucăți perdele de madipolon; 1 piatră de râșniță 2 piese imitații de tapet pe mușama; 1 bucată grâsă lemn de nuc; 2 scaune de lemn ce se închid și des- chid ; 1 scârță; -< 2 fote; 1 bucată de materie lucrată de țară ; 1 glob de sticlă ; 2 esemplare, l’armâe roumainede Mar- Snlac; 12 esemplare, guide du voyageur a Bu- carest, de acelaș. -3) MINISTERUL DE RESBEL. Fostul de grefier al consi Iiu 1 ui de resbel din a 4-a divisie teritorială militară lași, cu retribuțiunea de 160 Iei pe lună, devy nind vacant, se publică concurs pentru dioa de 15 Februarie viitor CandidațiI ce vor voi a concura pentru ocuparea acestei funcțiuni, va trebui să sa- tisfacă pe lângă cele alte condițiShl de ap- titudine prevâijute în decisiunea ministe- rială No 262.- din acelăș au și la acelea d’a fi român șefi naturalisat român, să aibă vârsta de 25 ani împliniți, și să fi satis- făcut la obligațiunile '“puse de legea de recrutare. Concursul se va ține în mențion da.di, în localul divisieT a 4-a teritorială, orașul Iași. No. 860 1877, Februarie 1. MINISTERUL .vLTELOR Șl INSTRl ȚIUNEl PUBLICE Prin demisionarea D-nel învață âre, scâ-' . la rurală do fete din comuna T'rgu-Buce- cea, plasa Siretu, jud-țul Botoșani, deve- nind vacantă, ministerul, andind pe con- siliul permanent al instrncțiunel, publică concurs pentru ocuparea în mod proviso-' riă a acelei scâle, pe dioa de 15 MTATULV1 Județul Tutova. 54. PârvesciT-Stejaru, plasa Simila. Județul Falciu. 55.. Luoca de la Podu-Roșu, plasa Cras- , nea. Județul Roman. 56. Zevoiul-Câlniscea, plasa Fuudu. 57. Poenaril, plasa Siretul-de-Sus. Județul Simțu. 58. Vadurile, seria I, plasa Muntele. 59. 60. 61. r> n 62. Buhalnița 63. „ n n n n » II, III, IV. II. n r> n n n n n n Județul Botoșani. 64. Trușescit, plasa Jijia. 65. Burdujenit, „ Siretu. Județul Dorohoiii. 66. Bălinescil, plasa Berhometele. 67. Goroveiul, „ Coșnla. Lista pădurilor a căror condițiuni speciali sur publicate în Monitorul oficial, No. 258, din 19 Noembre 1876. Județul Râmnicu-Sărat. 1. Băbenil, plasa Râmnicu-de-Sus. Județul Covurluiă 2. Zărnescil-, (Cantonul Tainița), plasa Horincea. 3. Farținescil (Puțu Brâudel) pl. Prutu. Județul Fâlciu. 4. Scoposenil, plasa Podolenil. Județul lași. 5. Sineucil, plasa Cârligătura. 6 Buciumil, plasa Codru. Județul Vasluiu. 7. Băltenil, plasa Stemnicul 8. Rafaila, „ 9. Lipova, seria I, plasa Racova. Județul Cahul. I 10. Hanasenil-Nonl, plasa Cotu-Mo... I Lista pădurilor a căror condițiuni speciale sun* | publicate în Monitorul oficial, No 257, din 18 Noembre 1876. Județul Roman. 1. Scheulețul, plasa Siretul-de-Jos. । 2. Răchitenil, „ Moldova. Lista pădurilor din care se vend parchetele _,... esploatare pe periodul socotit de tembre 1876. Județul Vlașca. 1. Turbata, plasa Marginea. 2. Braniscea, 3. Slobodia, 4. Pneni, n n n Idem. Idem. Idem. Județul Ilfov. 5. Ciornulâsa, seria I, plaaa 6. Idem, „ II, B Idem. 7. Stroesci, plasa Mostiștea. II, Măgura, pl.Trotușu ¹ f IV Ursoia pasaTrotușu. Câmpii la 1 Sep- Județul Prahova. 8. Lunculița de pe Ghergh>Va , pi Direct™ : N. T. OrAșanu* No 27. Sâmbătă, Februarie 1877 8 UPI ;l MENTI,A11 < > NITORU E OFICIA b -----—-------- PUBLICAȚ1UNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI AțSJNCIURl JUDICIARE LICITAȚIUNI, «r. 1 - _a a . u .• frihniu..... Ilfov, secₛ... III D-na Zmărăndița Polisu, de profesiune liberă, domicialiată în suburbea Pitar- Moșu, strada Mioerva, No. 5 bis, îa basa formulei eseentorie, pusă pe actul de ipo- tecă No. 550 din 1871, legalisat de acest tribunal, a cerut punerea în vândâre cu licitație a caselor cu locul lor din comuna BucurescI. suburbea Botânn, strada Colțea, No 62. averea D-lul Petre Alecsianu, de profesie liberă, domiciliat în suburbea Crețulescu, strada Mogoșâi, casa Toroc. Aceste case sunt de zid solid, în două etaje, compuse în total din două-decl ca- mere, trei pivnițe, un grajd, șopron și uă odae, învelite cu tinichea, dependințe pen- tru servitori, se învecinesce cu proprie- tatea D-lul Pa lada, cu a D-nel Cleopatra Filitis, cu Madam Gânolu și în faeiă cu strada menționată. AsupraacestuT imobil se află următârele împrejurări D. P. Alecsianu s’a împrumu- tat cu lei noul 60,000 de la D-na Paulina Brabovânu. cu ipoteca acestui imobil, prin actul cu No. 454 din 1874; idem de la D I. Alecsianu cu lei noul 50,000, prin actul cu No 3 din 1876. Se face dâră cunoscut în general, că a- eâstă licitație se va urma în pretoriul ace- stui tribunal, în dioa de 28 Maifi 1877 , la 11 ore diminâță, având îa vedere că, toți acel caii ar pretinde verl-un drept de prietate , usufruct, servitute , chirie, privilegii!. ipotecă saft verl-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de ijioa fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arăta pretențiunile; căci în cas contrarii!, verl-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 1 222 1877, Ianuarie 31. — D. Grigorie Popescn, comerciant, domiciliat în suburbea Popa-Rusu, strada Ar ului, No. 15, în basa formulei esecuto- rie, pusă pe sentințele tribunalului Ilfov, secția II, No. 184 și 295, a cerut punerea în vâmjâre cu licitație a locului din capi- tala BucurescI, suburbea Popa-Tatu, strada Păunilor, averea D-lul Costache Tătescu, de profesie liberă, domiciliat în suburbea < opa-Tatu, strada Păunilor, No. 31. Acest loc este cu mal multe case pe Ansn.1, ale unor persune, care plătesc era- batic numitului debitor; se învecinesce cu nisce proprietăți necunoscute și cu strada Păunilor. Asupra acestui imobil, se află următâ- rele împrejur ărl: D. C. Tătescu s’a împru- mutat cn galbeni 150 de la D-na Zmaranda Negoescu prin actul No. 167 din 1869. dosarele No. 1,811 din 1870, 2,300 din 1870, 2,354 din 1872, 2,485 din 1872, 2 810 din 1872, 123 din 1873, 738 din 1875, 1,120 din 1875, 1,621 din 1875, 1,921 din 1875, 108 din 1876, 629 din 1876,1987 din 1873. 309 din 1874, 1 401 din 1874, 1.529 din 1874,1.971 din 1874. 2,110 din 1874 și 902 din 1876; sunt mal multe vâmjâri către măi multe persdne din imobilul în cestiune; D. O. Tătescu și Zmaranda Tătesc s’a împrumutat cu gal- beni 350 de la D-na Zmaranda Negoescu, prin actul cu No. 172 din 1871, idem cu galbeni 50 tot de la Zmaranda Negoescn prin actul No 614 din 1871; D. casier general de Ilfov eu adresa No. 5,994 din 1873, a cerut vândârea acestui imobil pen- tru lei 141 bani 55, dosarul No. 1,298 din 1874; vândârea imobilului în cestiune, pentru despăgubirea D-lul O. Dumitrescu; idem dosarul No. 349 din 1876; idem pen- fru despăgubirea D-lui C. Dumitrescu de lei 326 bani 50. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în (jioa de 28 Maifi 1877, la 11 ore de diminâță, având în vedere că toți acel cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sati veri ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se a- rate la tribunal, înainte de diua fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arăta prelen- ți unile ; căci, în cas contrar, verl-ce cereri se vor ivi nu se vor mal considera. No. 1,251 1877, Ianuarie 31. Tribunalul de Ialomița. Pun jurnalul No. 22, încheiat de com- plectul acestui tribunal, în ședința de la 8 Ianuarie 1877, disposându-so amânarea vânijărel prin licitațiune a imobilului D-lul Ghiță Gheorghescu, acum decedat, din a- cest oraș. în comptul adjudecătorulul N. Mănescu, «el care în termenul legal n’a depus prețul cu care s’a adjudecat asupră’I, pentru despăgubirea D-lul Scarlat Grigore Ulescu, tot din acest oraș, de suma de 200 galbeni, cu profitul legal, de la 29 Alai fi 1875, data intentărel procesului și penă la achitare, mal p Ițind taxele de timbru și portărel câte s’a urmat și se vor mi urma, plus lei noul 20 spese de instanțăj ce este condamnat prin sentința acestu tribunal, No. 162 din 1875, investită-cu formula esecutorie. Calitățile acestui imobil sunt cele ur- mătâre un loc viran în orașul Știrbei sub No. 6, în strada principală, colârea de Roșu, compus din 20 stânjeni lungimea,- 8 stânjeni fundul și 10 st njenî facia, âră în. total stânjeni 180. Se învecinesce despre răsărit cu D. Ni- colae Davidescu, despre apus cu D. Stan Radu, fundul în strada Grădișteanu și fa- eiada în strada principală. Se face dâră cunoscut în general că a- cestă licitație se va urma în pretoriul aces- tui tribunal, în qLi°a de 19 Martie 1877, la orele 10 diminâță, având în veddere că toți acel cari ar pretinde vre un drept du proprietate, usufruct, servitute, chi ie, privilegiu, ipotecă safl vert-ce alt drept a- supra imobilului în cestiune, să se pre- sinte la tribunal, mal înainte de dioa ad- judecațiunaî, căci în urmă, veri ce cereri se vor ivi nu li se vor mal considera. No 2 141 1877, Ianuarie 28. Tribunalul Prahova, secția 1. Pentru nedepunorea la onor, casierie ge- nerală locală a prețului de lei noul 210, cu care s'a adjudecat definitiv asupra D-lul 16n Nicolescu, imobilul compus din un po- gon și jumătate ma-e vie lucrătâre, având și uă pivniță de bUghiI de stejar șindrilită, un șopron și uă orbe tot sub un acopenș, cu plată de otașniță către Stat a 1 vadră de vin din 20 pe an, situat în dealu Țintea, pendinte de comuna Țintea, plasa Fili- pescl acest județ, care se învecinesce atât viea cât și ecaretele cn proprietățile D-lul Nne bâmțu. cu viia Monastirel Mărgineni, Dumitru Nâgu, Ene Macornița și Alecu Vistierescu, averea defunctului preotul Va- sile Mirodot din comuna Țintea; tribu- nalul, prin îueheerea de Ia 10 Italie 1876, sub No. 3,763 a dispus ca, în comptul ad- judecătorului, să se pună din noii în vân- dâre averea sus notată, urn ărită după ce- rerea Statului, spre despăgubirea casei e- foriel spitalelor civile, de suma banilor, prevăzută în jurnalul onor, consiliu de mi- niștri, No. II, fixându se <Ți°a fi® ⁵ Mantie 1877, ora 10 dimineți, spre a se efectua la acest tribunal, vemjârea cu licitație a averel sus notate, care după atestarea gre- fei, nu s’a găsit afectată la nici uă împre- ' jura re. bb ie.publică de acesU și se somAsă toți aceia car! ir pretinde vre un drept de pro- prietate usufruct, servitute, chirie, privi- leciu, ipoteci sau orf-ce alt drept asupra acestor bunuri urmărite, ca, înaintea <)ilel de adjudecare, să se presinte la acest tri- bunal, sprea’șl arăta pretențiuni le lor, con- trar, sub, pedeapsă de a nu li se mal ține in seină, conform al.lll, de la art. 506 din procedura civilă N<> 1877, Ianuarie 29. — l» io .Martie viitor, orele 10 de din ’niinAță, s'a decis ase vinde cu licitație la atest tribunal, averea imobilă a defunctu- lui Zicu Nicolae, urmărită după cererea Statului, spre despăgubirea fiscului de su- ina banilor prevedută în jurnalul onor, con- siliu de miniștri, No. 8, din 10 Octombre 1873, care avere se compune din una ca- să cu tot locul ei, cu două camere, sală prin mijloc, și dedesub pivniță, învelite cu șindrilă; învecinată cu Minea Băico- Anu, Stoica Cobzaru, lAn Corbea, și dru- mul cel mare, situat acest imobil, în comu- na Telega, plasa Prahova, acest județ. Descrisul imobil, dup? atestarea grefei, nu s’a găsit afectat In nici uă împrejurare. Se publică de acâsta și se somâsă toți «ceia cari ar pretinde vert-un drept de proprietate , usufruct, servitute , chirie , privilegia, ipotecă safi ori-ce alt drept a- supra acestui bun urmărit, ca, înaintea <)i- lef de admdecațiune, să se presinte la tri- bunal , spre a’șl arăta pretențiunile ce va fi ..vând , sub pedâpsă de a nu li se mal ține în sâmă, conform alin. 111 de sub art. 506, procedura civilă. No. 3,672. 1877, Ianuarie 29. La 28 Maiu vitor, orele 10 do dimi- neța, s’a decis a se viude cu licitație la a- cest tribunal, averea imobilă a defunctului Auastase Filitis, care avere se posedă as- tădi de socia numitului defunct D-ua Elena A. Filitis, rentieră, și de fiul majore Uos- tică A. Filitis, proprietar, ambi domicili- ati în BucuiescI, strada Lucaci No. 19, ur- mărită dupe cererea D-lui Pauait Filitis, proprietar, domiciliat în Ploescl, spro a sa despăgubire de suma banilor prevSdulă în decisiunea curțtl de apel din BucurescI, secția I, No. 215 din 1874, învestită cu formula esecutorie, care avere se compune din Partea din moșia Bucovu, cuvenită ea- e! și minorilor defunctului Anastasie Fi- litis, sub administrarea consArtel s61e E- lena, tutricea, fără a se putea cunAșto nu- mărul pogonelor, care se învecinesce cu matca aprl TelAjenuluI, Beresca-de-Jos, Valea Popi, sau Glavaciocu a Statului, co- nuna Plopu, și locul locuitorilor PlopenI, up? legea de împroprietărire, moșiile Plopu și NisipAsa a Statului, Ilarsa D-lul Panair Filitis, moșia Bucovu a Iul Hris- țudor Filitis, moși⁰ Bucovu a 1”T petra- che Filitis. ap.. Bucovulul, locul locuito- rilor BucovenI, dat dup? legea de împro- prietărire, șoseua națională Ploescl Busâiî iasu Bucovulul din Telâjen, și proprieta- tea D-lul Antonică Sălcenu, din comun > Bucovu. Acest imobil are ecaretele și podurile următAre: 1. Uă povarnă cu magasie, case, grajd și alte dependințe cu esploatăreconstruc- ție do zid și lemn. 2. Trei mori pe iasu Bucovu, numite ChiriAca Talea și rachierl în funcționare; 3. Dou? magasil de bucate, construcție de lemn și gard în stare bună ale proprie- tății ; 4. Douâ cârciumi numite Valea Orii și Plopu; 5. Uă casă țărănâscă cu curte în eomu- muna Plopu , 6. Trei păduri numite BrAsca, Richita și Dumbrava Plopu, din care cele don? d'ântâifi puseîn esploatare de D-nil G. Constantinescu și Geanopulo. Aceste imobile sunt situate în comuna Bucovu, plasa Podgoriei, acest județ. Descrisele imobile, după atestatei gre- fei, s’a găsit afectate la următArele împre- jurări : a) A. Filitis, reposat, tribunalul Ilfov, secția I locală, urmărirea averel imobilă nota portăreilor No. 394 din 1872, dosaru No. 394 din 1872; b) Anastasie Filitis, reposat, Eleua Fi- litis urmărește via din comuna Bucovu, una în dâlu Bighibini, și alta în ScăenI, nota portăreilor 6,033 din 24. Octombre | 1874, și, c) Anastasie Filitis, reposat, Kadublă- o6nu, secfestru pe partea de venit a mo- șiei Bucovu, cuvenită casei defunctului Anastasie Filitis, pentru 900 napoleoni și alte spese, jurnalul No. 2207, din24 Maiu 1871, dosar No. 267 din 1871. Se publică de acâsta și se somesă toți aceia cari ar pretinde verl-un drept de proprietate , usufruct. servitute , chirie , privilegiu, ipotecă safl ori-ce alt drept a- supra acestui bun urmărit, ca, înaintea rji- lel de adjudecațiune, să se presinte la tri- bunal, spre a’șl arăta pretențiunile ce va fi având , contrar, sub pedâpsă de a nu li se mal ține în sâmă, conform alin. III de sub art. 506, procedura civilă. No. 3,709. 1877, lanuariii 29. Corpnl portăreilor d'» BucurescI Pentru rjiua de 9 Februarie viitor, tic- sânduse de onor, tribunal Ilfov, secția III, a se închiria cu licitație în pretoriul ace- lui onor, tribunal, a prăvălii și casele din satu Cățel, comuna Dudesci acest district, precum și arendare de locuri, cu începere de la Sf. Gheorghe 1877, și pânâ Ia achi- tarea datoriti avere a D-Iul Vâlcu han. pentru despă~ ibirea D-nel Manda Mihă- IONHWL o ,M"1AL ‘î. Î'<*M ‘Nll'l 5(17) FM io [s?7 esca se publică l-râ spre cunoscința a maiorilor. Nb 1.515 1877, Ianuarie 28. CITAȚ1UN1 rtea de apel din Focșani, secția 1. D-na Maria Zavaschi, născută An torn- ade, cu domiciliul necunoscut, în virtutea art. 227. din procedura civilă este citată pentru dioa de 6 Aprilie viitor, a se pre- senta însuși, în persAnă înaintea acestei secțiuni, în procesul ce are cu familia Ra- dovicl pentru bani; spre a răspunde la in- terogatoriul admis, dat de D, advocat Po- pescu, proeuratorele fraților RadovicI, pe uă cAlă timbru de un leă noă și care con- ține ; 1) . Dâcă înainte de î ;eperea procesu- lui pendinte, n’am tratat subscrisul și cu D-na Catinca Cristea, clienta mea, cu D-sa în locuința D-sAle, faclă fiind și alte per- sAne că, în ceea-ca privesce daunele de proces, cheltuelile de judecată, transpor- turile și vechiul proces, D-sa să ne răs- pundă 380 galbeni, și n’am tranșat acest punct ca să ne plătAscă rjisa sumă pânâ în uă lună de ijile (afară de cele-l-alte puncte ale reclamațiunel) și dâcă D-sa a fost consecință la disa plată, și, 2) D?eă D-sa n’a desființat hanul șihe- iurile îu chestie din interes de a’șl fonda uite case de alt stil, în locul lor, fapt cu- noscut de mal multe persAne, și dup? 1870 încAce. In cas contrariti, ne fiind consecințe a- se presenta înaintea curței; aceste ches- tiuni se va considera ca mărturisite dm parle-vă, conform art. 237, din citata pro- cel ură civilă. No. 1,194. 1877, Ianuarie 29. Tribunalul Iilov, secția comercială. D. Stan Voiculescu, prin potițiunea re- gistrată la No. 12,189 , a cerut chemarea în judecată a D-lui Vasile Niculeseu, spre a li condamnat la plata sumei de 95 lire otomane , cu dobânda lor legală de la 25 Octombre 1876 pâu? la răfuire, plus ehel- tuell de judecată, și fiind că domiciliul D-lul Vasile Niculeseu este necunoscut. se citAsă printr’acAsta una și singură ci- tație, ca, în dioa de 9 Februarie 1877 la orele 10 % dimineța, să se presinte în pretoriul acestui tribunal, în persAuă saiî prin procurator îu regulă; căci, în cas contrariti, procesul se va cerceta și hotărî îu absență’I, conform art. 33 din proce- dura civilă. Se publică deră acAsta spre general cunoscință. No. 884. *877, Februarie 1. Tribunalnl Ilfov,secția 1 eorecțională — D Fistache Rădulescu, cu dornici- 18: ’ MONITORI I ? i li.iu ab nuiuaraj liul necunoscut, este chemat la acest tri- bunal, în ^ÎQa do 19 Februarie 1877, la o- rele 11 de diminâță, spre a b cercetat ca prevenit pentru lovire; cunoscând că, de nu va fi unnfltor, se va judeca procesul în lipsă. No. 5.227. 1877, Ianuarie 3 — Anica C. Apostolescu și Victor Ga- oty, cu domiciliul necunoscut, sunt citați ■a prevenițl pentru adulterii!, a se presen- '.ala acest tribunal, în diua de 14 Febrna ie 1877, căci în cas contrarii!, se va ju- leca în lipsă. No. 4,952. 1877, Ianuarie 29. Mbnnaiul Ilfov, secția II corecționnlit D. Filip Alexandru..din compania sani- lară, este chemat la acest tribunal, înQioa de 26 Februarie 1877, orele 11 diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru furt de pâini; având în vedere că, le uu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 2,171. 1877, Ianuarie 25. — D. Stoian Zambru, servitor la gara 'ârgu-Vestel, este chemat la acest tribu- nal , în dioa de 22 Februarie 1877, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca pre- venit în procesul pentru furt; având în ve- dere că. de nu va fi următor, se va resolva procesul în lipsă. No. i 836. 1877, Ianuarie 21. — D. Leibu laneu Herșcovicl, din stra- Patria. este chemat la acest tribunal, în dioa de 10 Februarie 1877, la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru ultragiu ; având în vedere că de nu va fi următor, se va judeca în lipsă No. 647. 1877, Ianuarie 10. —D. Haim Levi, din strada Văcăresci, e chemat la acest tribunal, în dioa de 12 Febuarie 1877, orele 11 diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru furt de bani; având în vedere că. de nu va ti următor, se va judeca în lipsă. No. 701 1877, Ianuarie 10. — D. iacob Heișu, din strada M________ala- un este chemat la acest tribunal, în dioa de 12 Februarie 1877, la 11 ore de dimi- nâță, spre a se cerceta ca prevenit în pro- cesul pentru furt de bani; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca îu lipsă. No. 707. 1877, Ianuarie 10. — D-na Sița Constanținescu, cu dorni- cului necunoscut, este chemată la acest tribunal, în dioa de 1 Martie viitor, orele 11 de diminâță, spre a fi cercetat ca pre- venit, în procesul pentru furt; având în ve- | dere că, de nu va fi următor, se va judeca ‘ în lipsă. No. 2,627. 18” Iar.uₐ.ie3l. — D-nil Nicoiae Mihalache Sârbu și Du- mitru Rădulescu Bri.șovânu, cu domicilin- nle necunoscute, sunt chemați la acest tri- bunal, în dioa de 1 Martie viitor, la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca pre- venițl în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu vor fi următori, se vor ju- deca în lips l. No. 2,614. 18u, ianuarie 3l —D. Dragnea Dobre, eu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acest tribunal. în rjioa de 1 Martie viitor, orele 11 diminâ- ța. spre a se cerceta ca inculpat în proce- sul pentru furt do căi; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 2,603. 1877, Ianuarie 31. — D. lanoș Vasite, cu domiciliul necu- noscut, este chemat la acest tribunal, în (Jioa de 1 Martie viitor, la 11 ore de di- minâță , spre a se cerceta ca inculpat în procesul pentru furt; având în vedere că de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 2.592. 1877, Ianuarie 31. — D. Mihalache lonescu, servitor, eu domiciliul necunoscut, este chemată la a- cest tribunal, în ijioa de 1 Martie 1877, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru rănire; a- vând în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 2,585,. 1877, Ianuarie 3. — D. Hristea Penciu, cu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acest tribunal, în dioa de 1 Martie 1877, la 11 ore de dimi- nâță, spre a se cerceta ca prevenit în pro- cesul pentru înșelăciune; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 2,575. 1877, Ianuarie 31. Tribunalul Mehedinți, secția II. Toți creditorii falitului Nicoiae Șe.„a- nescu, atât cel din Severin cât și cel cu domiciliul necunoscut, se vestesc prin a- eâsta ca, în dioa de 25 Februarie viitor, la ora 10 de diminâță, să se presinte în sala ședinței acestui tribunal înaintea D-luI membru Dimitriu, jude comisar, spre a procede la alegerea sindicilor definitivi, conform art. 206 din codul comercial; cu- noscând că. de nu vor fi următori, se va face cele legale î" ’ipsă. No. 2 938. 1877, Ianuarie 29. rr,-lhun;ilul de Dâ.nowvna D. căpitan Ștefan Carabelea, cu domi- iul necunoscut, se citâsă prin acâsta ca în dioa de 27 Aprilie viitor, la ora 10 di minâța. să se presinte în pretoriul acestui tribunal, spre înfățișare cu eplțropia spi- talului Brâncovenesc și a sântei biserici Domnița-Bălașa, pentru contestația moșiei D-seale Strâmbânca . din comuna Văcă- rești-de-Restocă, din plasa Bolintiou. i- cest județ; cunoscând că nefiind următor, se va judeca causa în lipsă,conform legel. No. 498. 1877, Ianuarie 27. Judecătoriea ocolului 1 din Bucurescl. D. Tănase Gheorghiu, cu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acâstă judecăto- rie, în dioa de 8 Februarie 1877. orele 1 I diminâță, ca prevenit în uă contravențiu- ne de la regulamentele și disposițiunile municipali, urmată prin abatere; având în vedere că, de nu va fi următor, se va con- damna în lipsă, conform art. 147. din pro- cedura criminală. No. 314. 1877 Ianuarie 27. Judecătoria de pace a urbei Giureriu și plășel Marginea. D. Constantin N. Tonânu, cu domiciliu necunoscut, se citâsă ca. la 15 Febre trie 1877 orele 10 de diminâță, să se presinte la acâstă judecătorie, în procesul cu losef Vilingeru pentru bani; cunoscând el. nefi- ind următor,se va resolva procesul în lip- să, conform legel No. 141. 1877, Ianuarie 14 MANDATE DE ADUCERE. Judele de instrucțiune al tribunalului ‘Ifov. In numele legii și al M. S. Domnului Noi C. Fortunatu, judele de instruc- țiune pe lângă acest tribunal, mandăm ș. ordonăm tu tor portăreilor sa ii agențl al putarel publice să aducă înaintea nâstră, conformândn-se legel, pe Ion Unguroșu, cu domiciliul necunoscut, pentru 9 Fe- bruarie 1877, ea să fie ascultat asupra in- culpărilor ce ’l se aduc pentru furt. Cerem de la toți depositarit puterel pu blice de a da adjutor, în cas de trebuință, pentru esecutarea mandatului de față. Dat la 31 Ianuarie 1877. No. 626. —In nume.o legel al M. o. Domnuiu.. NoIAI. I. Varta judecător de instrucție pe lângă acest tribuna), cabinetul No. 6, în virtutea facultățel ce ne dă legea de procedura criminală, mandăm și ordonăm ca Stănică Băcanul, cu domiciliul necu- noscut,să fie adus la cabinetul nostru , la 15 Februarie 1877. spre a ’i se lua intero- gatorul pentru escrocherie. Cu esecutarea acestui mandat se însăr- L cjnAsă agentul paterei publice, care se va conforma cu art. 99, 10.1, 110 și următA- rele din dișa procedură. Dat astăip, la 29 Ianuarie 1877. No. 401. delo de instrucțiune al tribunalului Dămbovița. — In numele lege! și ai M. S. Domnului, Noi C. Politimos, judecător de instruc- țiune al acestui tribunal, în virtutea facul- tății ce ne dă kgea de procedură crimina- lă. mandăm și ordonăm ca , Sevasta Con- stantin. serviiArea D-lui I. Rosescu, din co- muna Cornățele, să fie adusă la cabinetul nostru. în dioa de 28 Februarie 1877, spre a’i e lua interogatoriul ca inculpat pen- tru furt. Cu esecutarea acestui mandat se insăr- ioeasâ agentul .puterei publice, care se va conforma cu art. 99, 101 și 110 și urmă- torii din ^isa procedură. Dat la 30 Ianuarie 1877. No. 449. Judele de instrucțiune al VI 1MUUM1 U 1 U 1 Vlașca. — Io numele legii și al M. S. Domnului, Noi Al. D. Mimi. delegat jude de instruc- țiune al acestui tribuna), îo virtutea facul- lătel ce ne dă legea de procedură crimi- nală. mandăm și ordonăm ca, Călin Ghiță Oprea, cu domiciliul necunoscut, să fie a- dus li cabinetul nostru de îndată, spre a i se lan interogatoriul ca inculpat asupra inculpărilor de tentativă de omor, ce ’i se luc. Cu esecutarea acestui mandant se însăr- cinAsă agentul puterei publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următori din disa procedură. Dat astâdl, la 31 Ianuarie 1877. No. 471. rie 1877, a cerut chemarea io judecată a soeiulul D-sale D. Parasehiva Atanasiu și a creditorilor acestuia, pentru separație de patrimoniu, conform actului dotai în valA- re de 1,500 galbeni în numerar, 300 gal- beni giuvaericale și 500 galbeni dar din naintea nunți, pentru care s au și destinat 4ioa de 6 Aprilie 1877, pentru cercetarea arestul proces Aeest< dâră în basa art. 630 din proce- dura civilă, se publică spre generala su- noscință. No. 1,151. 1877, Ianuarie 29. Tribunalul de Dâmbovița. D-na Marița, consArta D-luI Năstase Nu- ță Feraru, de profesiune menageră, cu su- plica presentatâ tribunalului, registrată la No. 10,628, din 15 Septembrie anul 1876, a cerut separați unea de patrimonii!, din a- ceia a soeiulul sAă Năstase Nuță Feraru, de profesiune ferar, și care avere se com- pune din două perechi case, adică una si- tuată în suburbea Stelea și alia în subur- bea Sf. Tănase. ambele din acest orașTer- goviseea. județul Dâmbovița, unde și păr- țile ’șl aii domiciliul. AcAstă acțiune s’a intentat, în basa art. 1256 din codul civil, și care este a se dis- cuta în pretoriul acestui tribunal, în dlioa de 8 Martie 1877. Se publică, în conformitatea art 628 din procedura civilă acAstă separațiune, spre cunoscința generală. No. 459. 1877, Ianuarie 26. Tribunalul de Bus Art. D-na Zamfira Matache Dimitriu, domici- liată în comuna Păltineni, cu petițiunea ce a dat acestui tribunal, registrată la No. 309, din 12 Ianuarie 1877, a intentat ac- țiune civilă contra s'ociulul său, Matache Dimitriu,.domiciliat tot în comuna Pălti- neni, plasa Busău, acest district, pentru separațiunea patrimoniului, acAsta însă: 50 stânjeni moșie din hotarul Păltineni și 1,200 lei, prețul obiectelor coprinse îu actul dotai cu data 1857, Februarie 9. Tribunalul deră, în conformitatea art. 629 și 630 din procedura civilă, publică acAsta spre sciința tutulor. No. 664. 1877, Ianuarie 26. In numele legel și al M. S. Domnului, Noi Al D.ăiimi, delegat jude de instrucți- une al acestui tribunal. în virtutea facultățel ce ne dă legea de procedură criminală, man- dăm și ordonăm ea, Ivan Odomac, cu domi- ciliul necunoscut să fie adus la cabine- tul nostru de îndată spre a i se lua inte- rogatoriul, asupra inculpațiunilor pentru rt de cal ce i se aduc Cu esecutarea acestui mandat se însăr- nAsă agentul puterei publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următA- le din dina procedură. Dat la 91 Ianuarie 1877. No. 459. rnatbNȚIUNI DU l'ALE. Tribunalul Ilfov, secția I civilă. D-oa Cleopatra P. Atanasiu, prinpetiți- unea registrată la No. 684, din 20 ianua- ESTRACTE DE DECISIUN I6a. prin comptul s$u pe anul 1865 lei 159 775, par. 28, escedentul de recele Ia 11 Decembre 1864 însă: Lei P. 63.975 29 în numerariu) Dupăcomptul D-lui 44.223 29 în portofoliu) Chiriac II. lin. 21,722 — Rest de împlinit din suma de lei 135,206 alAsă prin hotă- rârea No. 45, din 1876, din credite de sare pe 1863. 10,192 9 Suma cu care s’a debitat comp- tul D-luI Clnrac H. lAn la ve- rifiere, lipsind eu desăvârșire actele justificative. 19,662 1 Suma cu care se descarcă D. Chiriac H. lAn lacheltuell sub titlu chirii pentru transport de sare, conform ordinului D-luI ministru de finance, cu No. 22.169, din 1864, cara ordin uu este anexat la compt, spre a se aprecia de curte. 159.775 28 total. Din acAstă sumă de lei 159,775, j tr.de 28, să se plătAseă de D. Chiriac H. lAn și din garanția sa în termen de două luni de primirea hotărârel cu dobânda legală socotită de la 1 lauuarie 1865, lei 29,854, par. 10, care se compune din lei 10,192, par, 91 suma cu care s’a debitat comptul la verifiere lipsind cu des vârșire actele justificatAre, și Lei 19,662. par. 1, care nu ’I s’a ținut îu semă hotărârea sa pronunțată cu bene- ficiul art. 19 și 22 din legea curții Drept care se publică necunoscendu-se domiciliul D-luI Chiriac H. lAn. Verificându-se comptul D-luI Idu Grigoriu, fost șef al vămel PredAl de la 1 Ianuarie penă la 19 Decembre 1864, curtea, prin sentința No. 507, de la 4 No- embre 1876, a pronunțat următArea hotă- râre: Suma de lei vechi 2, par. 30, remasă asupra D-luI I. Grigoriu, la 19 Decembre 1864, să se plătAseă de D. Grigoriu la ca- sa Statului îu termen de două luni cu do- bânda legală calculată de la acAstă pu- blicare? AcAstă hotărâre s’a pronunțat cu bene ticiul art. 19 și 22 din legea curții. Drept care se publică spre cunosciuța D-luI I Grigoriu, a' irul domicilii! este necunoscut. No. 507. — Curtea, pentru motivele arătate iu ho- tărârea cu No. 540, pronunciată la 12 No- embre 1876, condamnă pe D. I Petresco, ca să plătAseă la casa Statului îu termen de două lui ca amendă, lAfa sa pe 3 luni ce a primit ca comptabil al penitenciaru- lui Tergu-Ocna, pe anul 1875. Tot uă dată obligă pe D. Petrescu ca, în termen de trei luni să depue la grefa înalta curte de compturl, secția II. Avend în vedere comptul de gestiune al D-luI Chiriac H. lAn, fost casier ia Sali- nele-Mari, în anul 1864 Curtea, pentru motivele arătate îu sen- tința cu No. 234, de la2Septembre 1876, a pronunțat următArea hotărâre: Se raportă la debitul D-luI Chiriac H ibi Uâlkt MuMTOuuL uFIClAL aL ROMANII 869 cnrțil comptul s6ii de gestiune ca compla- bil al penitenciarului Tergu-Ocna, pe tim- pul cât a funcționa* în anul 1875. sub scris de D-sa. Acâsta se publică, necunoseându-se do- miciliul D lui 1. Petrescu — Curtea, pentru motivele arătaîe îu hotărârea cu No. 541, pronunțată la 12 Noembre 1876, condamnă pe D. Lobley ca să plătâscă la casa Stalului îu iermen de două luni ca amendă lâfasape trei luni ce a primit în calitatea sa de șef al depou- lui supraveghetor și șef al atelierului căel ferate lașI-Unghenl, în anul 1875. Tot uă dată se obligă numitul ea, în a- celașl termen să depue la grefa curții comptul său de gestiune ca șef al deposi- tuluY supraveghetor și șef al atelierului căel ferate Îașl-Ungheni, pe anul 1875. Acâsta se publică spre cunoscința D-lul Lobley, a] cărui domicilii! este necunoscut. —Curtea, pentru moți vele arăta. J.n ho- tărârea cu No. 542, pronunțată la 12 No- embre 1876, apără pe D. Ștefan Basara- bescu, fost șef labiurourile vamale Islasu și Corabia în anul 1875, de penalitatea ’revădută la art. 17 din legea curții. Acâsta se publică spre cunoscința D-lul Stefen Basarabescu, al cărui domicilii! este necunoscut. —Avendu-se în vedere comptul de ges- tiune al cacieriel generale a județului Su- câva, pe anul 1874, gerată de D. casier Nicolae Bogd.a. Curtea, pentru motivele a- rătate în sentința No. 503, de la 2 Noem- bre 1876, a pronunciat următâres hotă- râre Suma de lei 64,232, bani 21 , numera 'iul remas la 31 Decembre 1874, să se reporte prin comptul anului 1875, la de- bitul D-lui Nicolae Bogija, în considerație că numitul a continuat cu acâstă funcțiune și în acel an. Sumele de lei 2,554, bani 91, remise din fondurile rurale și 1,107, bani 6, din fondurile Statului, se obligă D. Daniilo- polo că, în termen de 3 luni de la primi- rea hotărârel să presinte ordonanțele mi- nisterului de finance pentru a lor descăr- care, âră la cas contrarii!, să le plătâscă cu procentele lor calculate de la primirea hotărârel, reportându-se de ordine prin compturl penă la definitiva împlinire Suma de lei 193. bani 61 din fondurile Statalul remise, se obligă D. Holbau ca, । în termen de 3 luni de la primirea hotă- râre!, să presinte ordonanțele ministeru- lui de finance, pentru a lor descărcare, âră la cas contrariu, să le plătâscă cu pro- centele lor, calculate de la primirea hotă- râre!, raportându-se de ordine prin comp- turl penă la definitiva împlinire. Suma de le! 5,554, bani 61, din fondu- rile Statului remise, se obligă D Petre Softa că, în termen de 3 luni de la primi- rea hotărârel să presinte ordonanțele mi- nisterului de finance pentru a lor descăr- care, âră la cas contrariu să le plătâscă . cu procentele lor, calculate de la primirea hotărârel, raportându-se de ordine prin compturl penă la definitiva împlinire Pentru remăș’țele anului 1871 în sumă de lei 274,897, bani 30, și ale anului 1872, de lei 35,113, bani 60, să se men ție disposițiile hotărârel cu No. 177, din 1874. Suma de lei 14,858, bani 19, remăși- țele anului 1873, din care 5,923, bani 2, contribuții directe și lei 8,935 , bani 17, contribuțiunl indirecte să se reporte în comptul anului 1875, însă, pentru lei 8,935, bani 17, remășițe din contribuții indirecte, se obligă D. Bogija a justifica în termen de 3 luni de la primirea hotă- rârel că a făcut urmăririle legale, âră în cas contraritt să le plătâscă cu procentele lor de la primirea hotărârel penă la a lor achitare, âră suma de lei 5,923, bani 2, remășițe din contribuții directe să se re- porte de ordine, spre a le avea în vedere la cercetarea compturilor anilor în cari s’a încasat, de âre-ce, din adresa ministe- rului de finance eu No. 17,173, din 1876, se constată că s’a încasat în integral. Din remășițele anilor 1874, în sumă de lei 163,253, bani 41. lei 88.473 , bani 3. venituri indirecte se vor reporta în comp- tul anului 1875, spre a se avea în vedere la închiderea esercițiulul anului 1874. Eră lei 74,780, bani 38 din contribuțiunl directe se va reporta prin comptul anului 1875 numai ca de ordine, de âre-ce, după încredințarea ministerului financelor, dată prin adresa No. 17,173, din 1876, acâstă sumă până la 31 Martie 1876, s’a împli- nit integral. In ceea ce privesee operațiile casei de depuneri și consemnațiunl și a comitetu- lui pensielor, fiind egal și cu arătarea a- celor case, după cum se constată din si- tuațiile lor, înaintate cnrțel cu adresele No. 86 și 1,303, din 1876, se admite pro- visoriii în cifrele prevădute prin comptul casierului, până ce curtea va verifia și comptul acelor case pe acel an. Acâstă hotărâre se pronunciă cu bene- ficiul art. 19 și 22 din legea curțel. Acâsta se publică spre cunoscința D-lul Danielopolo, al cărui domicilii! este ne- cunoscut. No. 503. Curtea de apel, secția II. Prin decisiunea corecțională a acestei secții, cu No. 204, din 1876, respingân- du-se în lipsa lui Oprea N. Opran, locui- tor în comuna Moșteni, districtul Dâmbo- vița, apelul ce făcuse numitul contra sen- tinței tribunalului Dâmbovița.cu No. 832, din 1875, prin care numitul este condam- nat la 60 le! amendă pentru lovire, și ne- cunoscându-se astâ-4î domiciliul numitu- lui, spre a ’I se da copie după acâstă de- cisiune, se publică că, de va voi, are drept numitul să facă oposiție saă recurs, asemănat legel. Cartea cu jurați din districtul Ialomița. Acâstă curte, prin decisiunea No. 3, pronunciată în audiența de la 3 Ianuarie 1877, a condamnat pe Constantin Păndaru, fost cu domiciliul în comuna Lupșanu, âră acum dosit, la închisâre pe termen de 5 ani pentru faptul de tâlhărie, comis în nâptea de 2-3 August 1876 , asupra per sânel lui Ghiță Rădulescu și Nae Petres- cu; basându-se în acâstă condamnare pe disposițiunile art. 317-318, alin. 1 și 2, combinat cn 38 din codul penal. Curtea cu jurați din acest district, prin decisiunea No. 3, pronunțată în audiența de la 3 Ianuarie 1877 , a condamnat pe Marin Vlășcânu, fost cu domiciliul în co- muna Lupșanu, âră acum dosit, la închi- sâre pe termen de 5 ani, pentru faptul de tâlhărie comis în nâptea de 2—3 August 1876, asupra persânel lui Ghiță Rădules- cu și Nae Petrescu, basându-se în acâstă condamnare pe disposițiunile art. 317 și 318, al. 1 și 2 combinate cu 38 c. penal. — Curtea cu jurați din acest district prin decisia No. 1, pronunțată în audien- ța de la 3 Ianuarie 1877 , a condamnat pe Lazăr Ion, fost cu domiciliul în comu- na AlbescI, âră acum dosit, la 9 an! de re- clusiune, pentru faptul de tâlhărie comis în nâptea de 25—26 Martie 1874, asupra persânel lui Tudor Drăghicifi, Ghiță Trui- că și altul necunoscut, basându-se în a- câstă condamnare pe disposițiunile art. 317—318. al. 1. 2 și 4 combinate cu 40 din codul penal. — Curtea cu jurați din acest district, prin decisia No. 1, pronunțată în audien- ța de la 3 Ianuarie 1877, a condamnat pe Bonea Vladu, fost cu domiciliul în co- muna AlbescI, âră acum d osit. la 9 ani de reclusiune, pentru faptul de tâlhărie, co mis în nâptea de 25—26 MartieJ1874, a supra persânei lui Tudor Drăghiciă, Ghi- ță Truică și altul necunoscut, basându-se în acâstă condamnare pe disposițiunile art. 317—318, al. 1, 2 și 4 combinate cu 40 din codul penal. Curtea cu jurați din acest district, prin decisia No. 2, pronunțată în audien- ța de la 3 Ianuarie 1877, a condamnat pe Gheorge Negru, fost cu domiciliul în co- muna AlbescI, âră acum dosit la 12 ani de reclusiune pentru faptul de tentativă de omor cu voință și precugetare, comisă asupra persânel lui lân Dinescu, basândue se în acâstă condamnare pe disposițiuai l art. 48 — 50 combinată cu 232 și 38 c. p- 870 mT RUL OFICIAL \L R''M^NIF r>» 1Q77 Curtea cu jurați din a.eai districv, prin jecisia No. 2, pronunțată în audien- ța de la 3 .Ianuarie 1877 1 condamnat pe Ghiță Barză Albă, fost cn domiciliul în comuna Albesc!, âră acum dosit . la 6 ani. de reclusiune, pentru că cu bună sci- iuță a ațuiat și asistat pe B ,bet Vlad și alții trei, în comiterea crimei de tentativă de omor (Comisă asupra persânel Ini Ion Dine'îcu, basându-se în acâstă condamna- re pe disposițiunile art. 48 — 50 combi- nate cu 232 și 38 cod. penal ₜ —’ Curtea cu jurați din acest district, prin decisia No 2, pronunțată în audien- ț ide la 3 Ianuarie 1877, a condamnat pe Ghiță de la Oltenița , fost în comuna Albesci, âră acum’dosit, la 12 ani de re- clusiune, pentru faptul dâ tentativă de 0- mor cu voință și precugetare comisă asu- pra persâne! lui lân Dinescu, basându-se în acâstă condamnare pe disposițiunile ir: 4'—."0 îmbinate cu 232 și 38 c. p, Curtea eu jurați din acest district , prin decisia No. 2 , pronunciată în audi- ența de la 3 Ianuarie 1877, a condamnat pe B nea Vladu, fost uu domiciliul în co- muni Albesci, âră acum dosit, la 12 ani de reclusiune, pentru faptul de tentativă le omor cu voință și precugetare comisă asupra persânvl Ini loan Dinescu, basân-. du-se în acâstă condamnare pe disposiți- unile art. 48—50 combinate cn 232 și 38 codul penal ~ Curtea cu jurați din districtul Ialo- mița, prin deeisiunea No. 2, pronunțată in audiența de la 3 Ianuarie 1877, a con- damnat pe Coman Maioianu, fost cu domi- ciliul în comuna Albesci, âră acum dosit, la 12 ani de reclusiune pentru faptul de tentativă de omor cu voință și precugeta- re comisă asupra persânel' lui Ion Dines- cu. basându-se în acâstă condamnare pe lisposițiunile art. 48—50 combinate cu 232 și 38 9jₙ codul penal. "'ribiiualnl Ilfov, secția I chu». t rin sentința cu No. 5, pronunciată de implectul acestui tribunal, în ședința de a 10 Ianuarie 1877, se hotărasce : Declară desfăcută căsătoria dintre Ar- ;bira Dumitrescu și sociul săi! Nicolae D. Șalos; Divorțul se pronunciă în favârea sociel, ■arc va îndeplini disposițiile art. 246 din rodul civil Sentința se pronunciă cu drept de opo- iție și apel. prf--m rt. 154 și 318 din procedura civilii Acâsta dâră se publică spre cunoscința pieveuiC pentru tuft, prin joutința cu No. 3,174, din 1876, s a condamnat la trei ani închisâre eoreețională cu drept de opos.i ție și ipel No. 3,50‘i 1877, Ianuarie 18. — Nae Pope cn. cu domiciliul necunos- cut, prevenit pentru rupere de sigiliurl prin sentința cn No. 3,527, din 1876, s a condamnat la 2 luni închisâre eoreețională cu drept de oposiție și apel, conform art. 183 și 195 din procedura codului penal. No. 3,493. 1877, Ianuarie 18. —Revenii Iz ^elitn, cu domiciliul necu- noscut, prevenit pentru furt, prin sentința No. 30, din 1877, s’a condamnat la 6 luni închisâre eoreețională cu dreptde oposiție și apel, conform art. 183 și 195 din pro- cedura codului penală. No. 3.490. 1877, Ianuarie 18. [ — Prin sentința cu No. 1,987, din 22 Iunie 1876, prin care se condamnă Idei Șui, din comuna Bucuresci, districtul Ilfov, de ani major, de profesie muncitor, la în- chisore de 5 anT. pentru furt prin efracție, conform art. 310, al 2, din codul penal, termenul se va calcula Febiu- ie * ¹ ><77 MGhjTOhlL > rPIAAL ÎI. ROMâNfbi CURWi BU _REy< Lccoroșci, 16 Februarie (ut. n.) 1877 Cump. Obligaționi raral» ... 78 » domeniale . . . 72*/, , (300 lei casei pens.) 115 » Lnciare rurale . 69*/, , fondare urbane . 58'/ₛ imvrum. Gppenheim-Londra — ₛ Slern-Londra . — , municipal .... 68 ₆ cp prime Bucureșci (bi- lete de 20 lei) ... 18 Acțiunile căilor ferate române . Societăți finațiare a Ro- — năniei (5001. liberați 250) — (500 1.) Societăți Dacia 255 (500 1.) Societăți de gaz — Societăți România . . dem a II-a emisiun» . ) Schimbul: Paria la vedere . . . — ₐ pe 3 luni. 99.50 ndr“ vedere — , . e 3 Iun 25.10 Berlin la vedere . . — , pe 3 Iun’ . 122¹/, Scomptul pe an. CURSUL VIENEI Viei—, 15 Feb.aarie (st. n.) 187. I, detalice................ 62 40 Renta hârtie . . 68 — Naționale 73 40 Renta în aur . goldrente l^se.... 110— A țiunile băncel 835 — CrediturI . . 147 — London.............. . 123 75 digațiuni rurale ungă . 73 — , temeșvar . . . 71 50 , transilvane 71 50 , croate .... .'ehet Argint în mărfuri. . . . 114 35 Ducatul...................... 5 90 Napoleonul ... . 9 89 Sare 100 .. . . 30 80 îLIOGRAFIE A eșit de sub presă : Filosofla față cu progresul științelor positive, discurs pronunciat cu ocasiunea solemnitățel ani versalil universitățel de lași, deD-ou Con- stantin Leonardescu, profesor de filosofi© la universitatea de Iași. De văn<|6re în Iași la librăria Livandos- chi și Daniel ; în BucurescI la librăria Socek. A e.șit 9“ sub piesă a 5-a odițiuno CATEC1IISMUL DREPTULUI ADMIUSTRA1rv nOMAn op autorisat, conform noului program, de onor, minister al instrucțiunel publice. Se află de endere la tdte librăriile și la la tipografiia Curți, Pasagiul-Român, No. 12, ca preciul de 55 bani Harta generală a României, geografică, politică, istorică, strategică, și mar» pate din Bulgaria, prețul 5 lei noul. Harta Dunărei, cu pichetele, fruntariu- lul strategice și comerciale, cu parte din Bulgaria, prețul 5 lei noul. Hartele a fieșl căruia district îu parte, pe scara mare, în limitele plășilor și nu- mărul locuitorilor arătat Ia fieșl care co- mună, âră pe marginea hartelor safl arătat statistica fieșl cărui district în parte, pre- țul unul esemplar este de 10 lei noul. Aceste tâte se găsesc la subsemnatul calea Văcăresel, No. 151, eră în districte se vor trămite fără plată de transport Se află și broșura Ghidu safi Călăusa pe râul Dunărei, cu descrierea ambelor părți, în românesce și franțusesce, prețul 2 lei noul. Pentru cancelariile urbane, comunale și pretorii judiciareșiadministrative, s’afllu crat portretele Inălțimel Lor, Domnitorul și Dbmna, cu perfecta asemănare, și cu pre- țul numai de 5 lei noul amândouă, prin districte se vor trămite fără plată de tran- sport, eră la 100 de esamplare se va da 20 gratuite. Locot-col. Papasoglu. l MHOPo’HYPOPHOSPHITI nt: GHV —— ------------- --- MALADII DE PEPTU — SIROP DE HYPOPHOSPHIT DE CALC Eficacitatea acestei preparațiuni este constatata de la 4857, de câtre medicii cei mai celebrii. De atunciă, foarte multe imitațiunl safi produsă, Insă nici una nu potu ține comparație cn prodosnifi pre- sentatu de câtre cassa nfistrâ. De aceia angagemii eu sterumțâca publiculii se cearâ In to i d'auna acesiu siropfi ca se fie de o coldre rosâ, nici o dată albă și semnătura ndstrâ imprejurulu flaconului. Subi Influența »ea, tussea se îngrașă, soddrca Ce noapte încetează și bolnavulă revine repede la sănâiate. întrebuințarea sea dă asseinenea restfitaiurile celle maifrumdse Io râgușealâ, Marrhe, bronchile, irh- ta(iuni depe.ptily etc. — Oepositii in principalele pliarniacii. c t j s cj l e: v e 11 îs T /v l e: c ublic spre cunoscința generală că des- • părțindu-mă de bărbatul meO, Ițic Swarț, numai mă voi numi Rachel Svarț. ci voi relua numele familie'! mele și voi iscăli Rachd Schargel (1 2) DEJUN nmo COPII Pentru a fortifica pe copil și persânele slabe de pept, de stomdcn, saiî atinse de chlorose saiî anemie, cel mal bun și cel mal plăcut dejun este aACAHOFT ms ARABEIS ’ ¹ aliment nutritif și reconstituant, preparat de către Belaugrenier Deposit în BucurescI, la D. F. W. Ziirner. tynnacțs .