25 Uh huiii^r 25 b Mercur!, 2 * 14) februarie 1877. monItorul oficial AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: FI THEI-pECI ți ȘiSE; ȘiSE LW M LEI (Antâia Ianuarie și ântăift Iulie) ANTNCIURILE: LINIA DE TREI-DECI LITERE. TREI-ț>KOI BANI (inserarea II-a și mal departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, p8n6 la cinel-tjeeî linii, cinei lei; eră mal mare de cincl-^eei linii, dece lei DIRECȚIUNEA : strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame, 60 b, linia, inserarea 11-a și mal departe, 30 bani linia. Anunciurile se primesc și cu anul SUMAR PARTEA OFICIALA— Ministerul de interne' Decrete — Prescurtare de decret — Circularea D-luî ministru de interne adresată D-lor pre- fecți de județe. Ministerul de finance. Prescurtare de de- cret. — Decisiune ministeriale. Ministerul cultelor și instrucțiunea publice: Decisiuni. PARTEA NEOFICIALA. — Depeși telegra- fice. — Buletin esterior. — Sumarele ședințelor Adunărel deputaților de la 29 și 31 Ianuarie.— Ședința Adunărel deputaților de la 22 Ianuarie. AnunciurI ministeriale. PARTEA OFICIALĂ BucurescI. 1 Februarie 1811. MINISTERUL DE INTERNE. CAROL I Prin grația lui Dumnezeii și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul ■le interne, cu No 1,498; In virtutea art. 46 și 76 din legea electorală Am decretat și decretăm Art. I. Colegiurile I electorale pen- tru deputațl, de la județele Buseu și Bolgrăd, sunt convocate în dioa de 23 Februarie 1877, spre a îndeplini, prin noui alegeri, vacanțele declarate în Adunare, în urma încetare! din viață a Dr P. latropolu și a invalidărei ale- gerii D-luî Al. Vericenu. Art. II. Colegiul al H-lea electoral pentru deputațl de la județul Vaslui, este convocat în dioa de 25 Februarie 1877, spre a împlini, prin nouă ale- gere, vacanța ce esistă în Adunare Art III. Colegiurile al III-lea elec- torale pentru deputațl de la județele Argeș și Bacău, sunt convocate în dioa de 27 Februarie 1877, spre a împlini, prin noul alegeri, vacanțele declarate în Adunare, prin numirea D-lor Radu Mihaiu și Al. Vilner, în funcțiuni de prefecți. Art. IV. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cuesecutarea acestui decret. Dat în BucurescI, la 2 9 Ianuarie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, L C. Brătianu. No. 176. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 1,449 ; In virtutea art. 46 și 76 din legea electorală Am decretat și decretăm: Art. I. Colegiul I electoral pentru senatori de la județele Gorjiu, Vasluiu și Brăila, sunt convocate în dioa de doue-deci și trei Februarie 1877, spre a împlini, prin nouă alegere, vacanțele declarate în Senat. Art. II. Colegiul al II-lea electoral pentru senatori de la județul Bolgrad, este convocat în dioa de doue-deci și cinci Februariu 1877, spre a împlini, prin nouă alegere, vacanța declarată în Senat Art III. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cuesecutarea acestui decret. Dat în BucurescI, la 29 Ianuarie 1877. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de interne. I. C. Brătiano. No. 177. Prin înaltul decret cu No. 175, din 29 Ianuarie 1877 , după propunerea făcută prin raport de D. ministru se- cretar de Stat la departamentul de in- terne , D. colonel Dimitrie Miclescu. actual președinte al comitetului per- manent de Vasluiu, este numit prefect al acelui județ, spre împlinirea vacan- țe! ce esistă. Ordin circular al D lui ministru de interne adresat către D nil prefecți din teră. Domnule prefect, Am primit reclamări că la unele dis- tricte nu s’ar ti afișat listele electorale în termenul prescris de lege, precum și alte lipsuri de procedare corectă, în privința înscrierilor în liste. ScițI, D-le prefect, că una din rațiunele care a făcut să cadă admiuistrațiunea trecută, a fost că dispo- sițiunele legel electorale, care asigureasă libertatea alegerilor, fusese înlăturate. Sunt încredințat că administrațiunele județene, cunoscând angajamentele luate de guver- nul de a<}.T înaintea țârei, au rupt cu relațiunele trecutului și nu căută a se a- mesteca fie direct fie pieziș în confecțio- narea listelor. Dâcă în urma reclamărilor de și fârte restrînse, mă adresed la D-v., este numai ca să aduceți aminte D-lorpri- marl și consilielor comunale, că orl-ce lipsă în confecționarea listelor și în re- solvarea contestărilor, va atrage asupră-le răspunderea prevăzută de lege, și acâsta MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI >ruai 7?8 fără cea mal mică cruțare, din contra voiă pune tâtă stăruința ca nimeni să nu se mal pâtă sustrage de la acâstă răspundere. Ministru de interne I. C Brătianu No. 2 045 1877 Februarie 1. r,- MINISTERUL DE FINAhCE. Prin înaltul decret cu No 167. din 27 Ianuarie 1877, după propunerea făcută prin raport de D. ministru se cretar de Stat la departamentul de fi- nance, D Al. Cantacusino, actual că- măraș al salinei Tergu-Ocna, sa nu mit în postul de conservator al tini brelor în locul D-lui Gr Ciuculescu, demisionat, eră D I G Bacaloglu, fost șef p rceptor al desființate! vămi de la gara Tergu-Vestei, în postul de cămăraș al salinei Tergu-Ocna, de- venit vacant prin trecerea D lui Al. Cantacusino, în postul de conservator al timbrelor. Decisiuni ministeriale. Ptiu decisiunea din 26 lanuariu, cu No. 2054, în basa art. 15 din lege și art. 78 și 80 din regulamentul monopolului tutunu rilor , și după recomandația regiei, s aii confirmat debitanțl, pentru venirea tutu nurilor, următârele persâne Dimitrie Manoliu , în comuna Tergu- Frumos, plasa Cârligătura, distuc. Iași. Stan Petrescu, în comuna CălnescI, pla- sa Cozi» districtul Vâlcea. Constantin Papiu, în orașul Râmnicu- Vâlcea, districtul Vâlcea. N. Popa, în comuna Târgu-Pechea, pla- sa Siretu districtul Covurlul. Gheorghe David, în comuna Podu-Tur cuiul, plasa Zeletinu, districtul Tecuci. Toder Mihalache, în comuna Bălăcânu plasa Râmnicu de Jos, distric. R.-Sărat. Costache lonescu în comuna Slob.-Mi- hălcenl, plasa Marginea, distric R. Sărat. Constantin Gheorghiță, în comuna Bras- tovățu, plasa Balta, districtul RomanațI. Nicolae Drosu, io comuna Isbiceni, pla- sa Oltu-de Jos, districtul RomanațI. Prin decisiunea diu 26 Ianuarie , cu No. 1,973, în basa art. 15 al legei și art. 102 din regulamentul monopolului tutu nurilor și după recomandația regiei, s’a confirmat D. Alexandru Brul, în postul de revisor general pentru tutunuri în jude țul Botoșani MINISTERUL CULTELOR Șl INSRTUC- ȚIUNEI PUBLICE . Decisiune. Prin decisiunea cu No. 543 de la 28 la- nuariu, dată conform art. 365, din legea instrucțiunel, D-na Maria Partheniu, în considerați unea studielor ce posedă ca ab- solventă a șcâlel centrale de fete și a con- cursului satisfăcător ce a depus, după care a fost numită institutore de clasele pri mare, s’a numit, cu începere de la prima Februarie, institutdre provisoră la clasa III, scâlă I primară de fete din colârea Verde diu Bucuresci, în locul D nel Sofia Zotu, demisionată, precum și directdră a ijisel șcâle. No. 548. 1877, Ianuarie 28. — In urma concursului ținut în Ianua- rie 1877, pentru ocuparea catedrei de limba germană de la scâlă comercială din Bucu- resci, ministerul, amjind pe consiliul per- manent al instiucțiunei, a numit, cu înce- pere de la 1 Februariti curent, pe D. Ila- riu Hodoș, profesor provisoritt la finance. Capitolul 9. art. 1 și 2, relativ la mate- riale diverse în trebuința serviciului ge neral alfinancelor, s’a fixat la cifra de lei 122,000, în loc de lei 182 000, cât se pre vedea îu budgetul anul I 1876. Deci eco- nomia realisată pentru viitor este de lei 62,000; din care: lei 51,000 reducere fă- cută cu ocasiunea rectificărei din Decern bre 1875, âră restul de 10,000 de către comisiune, cu învoirea D-lui ministru. Capitolul IO, art. unic, 1 veți găs D-lor deputațl, înserat cu cifra de lei 5,300; atât cât se prevedea și în budgetul anului 1876, pentru serviciul de manetă și care nu s’a putut reduce ca abia satis- făcătâre. Capitolul 11, art. unic, caretratssă des- pre diurna comisarilor guvernului pe lân- gă societățile creditului funciar rural și urban, s’a admis pentru anul 1877 la cifra de lei 12,000 îu loc de 20,400, cât p evedea în budgetul amilul 1876. Economia de lei 8,400 resultă din suprimarea unuia d u cel duoi comisari deja prevăijuțl, dâră care mai în urmă, și încă de la rectificai -i din Decembre 1875, s’a constatat de prisos. PARTEA IV. Capitolul 12, art. unic care se ocupă despre retribuțiunea personalului caste- rielor generale de județe . veți vedea că conține suma de lei 587 280 în Ioc de lei 901,560 cât prevedea budgetul anu- lui 1876. Și caută să sciți, domnilor deputațl, că economia de lei 314 320 în interesul budgetului pe esercițiul 1877 este resultatul suprimărilor de funcțiun' și reducerilor de lefi, judecate și admise 1) de către rectifieatorele din Iulie 187< pentru suma de lei 202,800; și 2) de că- tre comisiunea D-vâstră, ârăși în acord cu D. ministru financelor pentru restul de lei 111,520. Capitolul 13, art. 1 — 4, relativ la chel- tuelelc de materiale în trebuința casierie- lor generale de județe, ’l veți găsi fixat la cifra de lei 68,760, în locul celei provă dute prin budgetul anului 1876 de lei 98,600 ; și economia de lei 29 840 fiifld făcută prin rectificarea din luliu anul cu rent, numai în sumă dc lei 5,000, s afi 78l MONITORUL oficial al româniei 2 (14) Februarie menținutde către comisiune cu consim-i țimântul D-luT ministru, și pentru eserci- țiul anului 1877 cu un plus de lei 24,840. Capitolul 14, art. unic cn privire la cheltuielele de transport, dislocație și o- sebite delegațiunl, ’l veți vedea trecut în sumă de lei 10.000; cu uă reducțiune, a- dică de lei 5 000 din aceea ce prevedea budgetul auulnl 1876. Redaețiunea es e i decător' scl Prin urmar», economia de M 8,300. pentru anul 1877, este resultatul socotinței comisiu ntl D-vâstră împreună cu D. ministru. PARTEA VH Capitolul 22 și 23, veți vedea că tratedă despre cifrele de 77,000, în loc de 165,000 prevedere a budgetului estraordinar pe a- nul 1876 pentru cheltuell de sondagiu, transformarea salinelor actuale și dife- rite rostituirl. Reducțiunea aci es;e de lei 88 000 ; ea a fost recunoscută și apli- cată de la rectificarea din Decembre 1875 cu lei 40,000 de la aceea din luliii 1876, cu alțî lei 40,000, âră restul de lei 8 000. s a făcut de comisiune. PARTEA VIII. Capitolul 24, art. 1 și 2, ’l veți găsi trecut pentru esercițiul anului 1877 cu cifra de lei 162,500, în loc de lei 268.200, cât adică prevedea budgetul anului 1876, pentru retribuțiunea personalului admi- nistrațiunei centrale a domenielor și pă- durilor Statului. Economia de lei 105 770, s’a făcut eu ocasiunea rectifieărel din De- cembre 1876, de formă numai cu lei 1,560; eu ocasiunea celui din luliii 1876, mal simțitâre de lei 51,240; și, în fine, restul de lei 52,900, de către comisiunea D v în acord cu D-nii actuali administratori. Semnales, însă, că în acâstă din urmă reduețiune comptâifă și supresiunea func- țiunilor a duol din administratori' pentru că în interesul serviciului chiar, comisiu- nea, cu învoirea guvernului, a admis un singur director safi administrator, adjutat de luminele unul consilifi compus de einel membri cu diferite specialități; și ast-fel, în cifra de Iei 162,500 alocată în budge- tul pe 1877, figure< să plătâscă Statul advocațl particulari, câni el are advocații lui, tot asemenea nu sunt de idee se plătâscă la ingineri hotărnici particulari, când Statul are inginerii stil. D-lor sunt două sisteme, atât pentru advocațl cât și pentru ingineri : una ea Statul se aibă funcționarii aceștia perma- nențl, și eea-laltă sistemă ca se nu’l aibă în permanență, ci să ’I ia cu plată la ca- șuri de trebuință. Noi am admis sistema cea d’ântâiti. Cu tâte acestea în cestiunl de hotărnicii de moșii văd că se admite tot-d’uă dată și sistema contrariă. Eti, D-lor, vă declar că nu voiti se dati nici uă para pentru plata acestor ingineri particulari, afară numai daca vor ii contracte făcute de mal ’nainte pentru lucrări curente, iar pentru contracte cari ar fi să se încheiă de acum înainte, repet că nu dati nici un ban, căci Statul are inginerii stil. Eti am apărat un proces al unul inginer hotarnic care avea se iea de la Stat 26 de mii franci. Uă voce. Rtiti al făcut de 1 al apărat. D N. Fleva. N’aia apărat pe inginer, ci pe un asociat al săti, care fusese, nu în celat, căci nu pot dLi«e acâsta, ci avea pro- ces cu asociatul săti inginer; dar acâsta nu însemnâdă nimica. Eu văd aci în bud- get alocată uă cifră de 48,650 franci pen- tru măsurătârea și amenajarea pădurilor Statului, precum și pentru rectificări de planuri după contractele lucrătâre; și al douilea 20,000 de franci pentru delimitări și alegeri de hotare prin hotărnici ingi- neri angajați cu contracte, și alte chltuell pentru aplicarea hotarelor pe facia pă- mântului; total 68,650 franci, aprâpe 6 mii de galbeni. Rog pe D. ministru de fi- nance să ne spuie dacă acâstă sumă este de plată acum după contractele esistente, sati daca este să se mal angagede și alțl ingineri de acum înainte pe temeiul aces- tei sume? OăcI la cașul din urmă eti unul nu dati nici un ban. Mal atrag atențiunea Adunărel asupra ștatulul serviciului technic al domenielor. Văd aci patru ingineri hotărnici clasa I, doui clasa II, patru clasa III, în total 10 ingineri. Mai vedeți la serviciul silvic, 2 inspectori, 2 sub-inspectori clasa II și 8 sub-inspectori clasa III. Prin urmare uă sumă de funcționari cari ’I cred îndestulă- tori; și conchid că în urma esplicațiuni- lor ce ne va da D. ministru, am se propun un amendament ca să se plătâscă numai la acel ingineri hotărnici cari vor fi având contracte încheiate. D. I. C. Brătianu, președintele con- siliului și ministru de finance. D-lor, 2 (14) Februarie 1B77 de D. Lățescu este nedrâptă. Onor. D Lă- țescu, precum și onor. Adunare, scie că administrațiunea domenielor Statului are procese de miliâne, și adesea are de ad- versari pe cel mal iluștri advocațl. EI bine, când se scie acâsta, cred că ar fi bine să lăsațl și Statului posibilitatea de a se a ptira. Eti nu sunt advocat al Statului, ba încă de multe ori iati procese în contra Statului, și prin urmare când susțin aeâ- sta vedeți că nu vorbesc pro domo mea, î interesul meti. Advocații se plătesc, și dacă voițl se’l aveți trebue să’l plătiți bine. Fiți siguri D-v. că chiar cu aceste apuntamente este un sacrificiă din partea acelor cari pri- mesc aeâstă însărcinare, și trebue să le fiți recunoscători, iar nu să cereți să li se reducă acâstă recompensă a muncel și a timpului lor. Timpul estemonetă, și acea monetă trebue să fie resplătită pentru fie- care. Nu le cereți timpul în mod gratuit, căci nu’l veți avea, și nu veți avea pentru apărarea drepturilor Statului âmenl eom- petințl. Făcând alt-fel, veți compromite interesele Statului și sub cuvânt de eco- nomie faceți uă pagubă imensă Statului. D H. Zngrăvescu Sunt de părere ca la capitolul privitor la administrațiunea domenielor serviciul esterior să se vo- tede cifra din trecut cu reserva reduceri- lor ce se vor face prin legea ce se va pre- senta. — Se pune la vot cifra din budget și se adoptă. Capitolele 27, 28 și 29 se adoptă fără discuțiune. Se citesce capitolul 30. D N. Fleva. D-le președinte am cerut cuvântul asupra ambelor acestor capitole, ca să atrag atențiunea Camerei și a D-lul ministru de finance mal cu sâmă asupra următorului fapt Pe când administrațiunea domenielor plătesce lefi însemnate la inginerii hotăr- nici, cari sunt ingineri al Statului, se vede în același timp uă sumă trecută în bud- get pentru mtisurătâre de moșii. Eu am fost tot-d’auna de idee ca Statul se plătâscă bine pe funcționarii stil; dar în același timp n’am fost de idee ca pe de uă parte să se dea lefi mari funcționarilor, și pe de altă parte funcționarii să dea în schimb un serviciti minim Statului. Atrag atențiunea D-v. că inginerii Sta- tului se plătesc cu 800 franci pe lună, și cred că Statul are dreptul să câră acestor ingineri serviciele de cari are nevoiă. Nu înțeleg pentru ce administrațiunea dome- nielor să mal aibă și altl ingineri când are pe aceștia pe cari ’I plătesce în perma- nență. Eti cunosc ingineri hotărnici al Statului cari sunt și profesori; cunosc a- semenea ingineri de al Statului cari se duc de facti hotărnicii de moșii pe la particu- lari, pe câtă vreme el trebue să fie la dis- posițiunea administrațiunel domenielor... | tâte cele 4ise de onor. D. Fleva sunt fârte adevărate, că advocații și inginerii Statu- , lui fac și lucrări particulare, dar nu pu- teți să’l opriți de la acâsta, căci atunci, drpecum a spus și D. Grădiș eanu îu pri- vința advocaților, trebue să’l plătiți așa în cât în adevăr să le puteți pretinde a nu mal face de fel lucrări la particulari. A câsta n o puteți cere însă astă-dl eu apun lamentele cari le dați.. Eti rog pe D Sefeodacbe, care mă în- trerupe, să facă declarațiune că D-sa pri- mesce să fie advocat al Statului cu lâfade astă-dl, și să nu l mal tio permis să ple dede în alte procese particulare D-lor, nu găsiți advocațl, nici ingineri cari să lucrerjo numai pentru Stat cu I6fa acâsta de adl și să nu mal pledede nici st mtisâre pe la particulari. Eti înțeleg când vom veni cu legea pentru organisarea ad- ministrațiunel domenielor, să luațl mtisurî, să puneți în lege a nu fi permis, nici ad- vocaților, nici inginerilor să încrede de cât ] entru Stat, mărindu-le lefile se înțe- lege, dar acesta nu se pâte face prin bud- get. Daca veți șterge suma din budget pentru aceste lucrări estraordinare veți face un rtiti si cred că nu puteți face acâ- sla, pentru că ar trebui atunci să aveți nn personal atât de maro în cât să respundă la tote eventualitățile cari se pot ivi. Iată uă împrejurare ce se înfăcișâdă acum, este împărțirea locurilor la însurățel; apoi, pâte personalul acesta să facă iote deli- mitările cari sun de făcut pe tâte moșiile unde se vor împroprietări acești însurățel? Negreșit că nu. Ast fel s’a întâmplat și pentru Basarabia , acolo am avut însă feri cirea să găsim statul major militar care făcea planuri pentru charta țSreT, și l’am rugat de a făcut și lucrarea nâstră, și cu tâte acestea tot a trebuit să facem âre-carl cheltuell, dar vin ocasiuni unde toți ingi- nerii câți ’I avem sunt ocupați, și vine un proces unde trebue să se facă uă n.tisură- târe, uă constatare, căci altminteri se perde procesul Apoi să stăm noi pânâ va ter- mina un inginer cu uă lucrare pe care o are începută ca să vie la ceastă-laltă ⁹ E peste putință, trobne să luăm un inginer de din afară. Dar, D-lor, pâte că se fac abusuri, cum se fac în tâte se face și în acâsta. Remâne când vom veni cu legea de care am vorbit, să luațl atunci tâte preeauțiunile, și mal atârnă și de la asiduitatea direcțiunel do- menielor; ca să nu dea la ingineri parti- culari de cât lucrări numai de acelea pe cari în adevăr inginerii Statului nu ar a- vea timp să le facă. Dar ce să dicețl că nici uă lucrare să nu se mal pâtă da la ingineri particulari, este a espune Statul la eventualități de mari perderl. De aceea cjic că nu puteți să suprimați a- câstă sumă; vti puteți însă reserva dreptul de a discuta cestiunea eu ocasiunea leg MONiU OBUju G/KJiAL ALKUMANiKl 3 (14) Februarie 1877 ce vi se va presenta pentru reorganisarea domenielor Statului. D N. Fleva. Eată amendamentul ce pro- pui, și înainte de a vi ’l citi mâ esplic că, efl n’am cerut că guvernul să împedice pe funcționarii sel speciali, pe ingineri, de a lucra și pentru particulari când afl timp. Ceea ce am cerut eu este că Statul să nu- mai plătâscă la particul rl pentru lucrări technice de vreme ce ara trecut în budget un personal tectonic. Eată amendamentul: „De âre ce administrațiunea domenielor Statului are un serviciu tectonic special, eu funcționari permanențî, subscrisul propun ștergerea din budget a cifrelor de 68,650 alocat la cap. 30 și 31 pentru lucrări ex- traordinare. D P. Grădiștânu. D-lor, în cifra de 68,650 lei, care D. Fleva cere să fie ștersă, sunt două capitole: unul pentru 48,650, lei și altul pentru (20,000 lei. In privința capitolului de 48,650, când la citit D. Fle- va, a omis frase incidente de l’a fine care dice „dupăcontracte lucrătâre“. Prin ur- mare, dâcă sunt contracte lucrătâre, con- tracte deja încheiate și în ființă, cred că D. Fleva nu va voi să lase pe Stat fără să aibă în budget fondurile necesare pentru plata acelor contracte lucrătâre. Dâcă onor. D. Fleva ar refusa înscrierea în budget a a- cestor cifre, n’ar face de cât să dea loc la procese din partea acelor ingineri cari au contractat cu Statul, și prin urmare justi- ția va da hotărîre pentru ase înscrie acele cifre în budget fără voia D-lul Fleva. Eată D-lor, ce veți face: în loc de economii, veți causa Statului mal multă pagubă, căci va plăti cu prisos în urma sentințelor jude- cătorești. fr In privința capitolului de 20,000 lei, unde nu se dice : după contracte, lucrătâre onor. D. ministru de finance v’a spus ce se petrece pe la tribunale și curți în mate- rie de hotărnicii între Stat și particulari. Se face uă lucrare inginerâscă de inginerul Statului, se mal face uă lucrare inginerâs- că de inginerul adversarului Statului; el bine, pe care din aceste două lucrări in- ginerescl, care amândoufi sunt făcute de âmenl speciali, pâte tribunalul sau curtea să pue basă ? Nici pe una, pentru că a- mândouă aceste lucruri se bat cap în cap, și pentru că tribunalul să se convingă de adevăr hotărasce să se facă uă altă lucra- re inginerâscă. Atunci întreb cu ce va plăti Statul pe ac«st inginer, dâcă nu ’I dați fon- duri ’ Uă voce. Să se însărcinese alt inginer al Statului a face lucrarea. D P. Grădiștânu. Nu se pâte. Trebue să se numâscă uă persână streină, pentru că inginerii Statului represintă pe Stat, și sunt considerați de tribunal safl curte ca interesați în cestiune, trebue dâră ca Sta- tul se însărcinese un inginer particular ca să facă uă nouS lucrare inginerâscă. El bine, cu ce va plăti Statul pe acest inginer hotărnicite, bine cunoscute pentru întin derea și calitatea lor, căci alt fel putem dice că în loc de a servi Statul, noi risi pim averea lui. D. președinte al consiliului. Dâcă D-v. ați vota un articol prin care sâ Ziceți că atunci când administrațiunea Statului ar avea nevoe de hotănicil, ministerul de resbel și acel de lucrări publice să fie în- datorate de a pune la disposițiunea admi- nistrațiunl personalul necesar, atunci aș înțelege; alt-fel însă iată ce s’a îutâm plat anul trecut, când s’a făcut delimita rea pământurilor colonielor din Basarabia s’a încheiat un contract cu corpul oficiă- rilor ingineri și li s’afi plătit. In adevăr că acel bani afl fost Întrebuințați casăîm- bunătățâscă instrumen ele și altele ; însă ori și cum trebue să avem un fond pentru acâsta ; pe când, dâcă ar fi uă lege care le ar pune acâstă obligațiune atunci nu s’ar mai pune nici uă condițiune pentru acâstă lucrare. D. G. Cantili. D-lor deputațl, argu- mentele aduse de D Fleva în pri- vința capitolelor 30 și 31 din budgetul ministerului de finance, ca să se întrebu- ințede ingineri din serviciul technic al Sta- tului pentru lucrările care se prevfid în a- cest capitol, aceste argumente ale D-lui Fleva nu sunt de natură a da putere ămen damentului D-sale, pentru că onor. D. Be- rendel, care este om competinte în aseme- nea materie a arătat insuficiența serviciu- lui technic. D-sa a dis: este fârte adevfirat că avem un serviciu technic, deră recunosc că este insuficient. Așa dâră, ’l reproduc argumentul D-lui Berendel pentru dărâma- rea amendamentului D-lul Fleva și în ace- lași timp rfispund și la sub amendamentul D-lul Berendei că, dâcă serviciul este in- suficient, nu este bun nici amendamentul D-lul Fleva nici sub amendamentul D-lul Berendel. Cum D-lor? Când sunt numai 11 ingineri hotărnici care figurâdă în budge- tul ministerului de finance pentru tâte a- cele lucrări care se prevăd în capitolul menționat mai sus și când sunt 32 sau 33 de advocațl în tâtă țâra Românâscă care în - deosebite procese aii de multe ori trebuin- ța de cunoscințele inginerilor, cum credeți D-v. că Statul pâte să subvină la aceste imperiâse necesități numai cu acești 11 membri din serviciul tecnic? EI bine res- pund categoric că acâsta e peste putință și acestea nu sufere discuțiune , pentru că nu e cu putință ca în tâtă țâra să se fa- că acest servicifl numai cu 11 ingineri. Mai adăogațî că D-v ați votat în vara trecută împroprietărirea însurățeilor. EI bine vâ întreb decă acâstă împroprietărire a însurățeilor, care a devenit uă cestiune de ordine publică, se pâte aduce la înde- plinire numai cu 11 ingineri, și dâcă nu trebue să se mai angajeze și alți ingineri spre a se aduce uă-dată la îndeplinire a- cest vot al D-vâstră? dâcă nu ’I dați un fond pentru acâsta ? . , (sgomot) D. D Berendol. înțeleg, D-lor, că ser- viciul să fie plătit, pentru că nimeni nu ’șl ocupă timpul și nu ’șl dă talentul de gâba. Dâră acâstă nu va să dică că "acești ingineri plătiți de Stat trebue să abusese de datoria lor, și să nu dea Statului tot serviciul ce ’I datoresc. Acâsta în tesă ge- nerală. Acum în ceea ce privesce serviciul tech- nic al domeniilor Statului, eu socotesc că Statul care posede a cincea parte din pă- mântul României în domenii, trebue să ai- be un serviciu technic bine organisat și ca- pabil de a răspunde la tâte necesitățile. Băgați de sâmă, D-lor, cum se arendâsă proprietățile Statului, și veți vedea că cea mal mare parte nu se scie nici ce sumă de pogâne au, nici de ce calitate.. D. președinte al consiliului. Nici când se vând. D. D. Berendel. D. ministru adaogă, că nici când se vând Eu socotesc că acâsta este un mare râu, pentru că aduce uă mare pagubă Statului, și cred că D. ministru al financelor actual, în care avem tâtă încre- derea va lua mâsurele necesare în acâstă privință. Onor. D. Fleva a propus un amen- dament, la care eu voifi propune un sub a- mendament și iată pentru ce. Mal ântâifl, fârte bine a dis D. Grădiștânu că sunt con- tracte încheiate, și prin urmare nu pâte să nu fie înscrisă în budget uă cifiă pentru plata acelor contractate. Dâră efl aș voi să sciu un lucru văd aci uă sumă de 68,650 lei. EI bine, tâtă acestă cifră e angajată prin contracte? .. (întreruperi) S’a vorbit de însurăței, și s’a dis că Sta- tul are nevoe de ingineri pentru aceste de- limitări. Dâră credeți că delimitările a- cestea sunt lucrări așa de grele în cât să nu se găsâscă destul ingineri? Mie mi se pare că se decorâdă cu un nume prea pre- tențios uă lucrare care în tâte părțile din lume nu trece de cât ca un simplu arpen- tagifl, și arpentatorl se găsesc cu înlesni- re. Dâră aș mai putea adăoga și alte cuvin- te: noi avem un corp oficieresc fârte capa- bil, care erei). că, după înțelegerea ce s’ar lua între D- ministru de finance și D. mi- nistru de resbel, ar putea să aducă acest serviciu un mare ajutor Statului. Mal este încă și alt ceva: este corpul nostrn de in- gineri. Ei bine, acest corp nu prea are așa de lucru cu șoselele nâstre fiindcă, a pune petriș pe nisce șosele deja făcute, acâsta nu este mare lucru și prin urmare el ar putea să vină în ajutorul ministrului de fi- nance pentru acâstă lucrare. Așa deră ve- deți că nu este lipsa de personal, și efi sper că D. ministru de finance luând act despre acâsta va căuta să organise le mal bine acest serviciti. Așa dâră, D lor, este bine să vâ gândiți și la cestiunea acâsta, ca să numai vindem și să numai arendăm de cât proprietăți bine MOitoliUL OFICIAL AL BOMANIRI Z (14) Februarie 1877 D. Grădișteanu <)ice nu puteți dărâma acâstă cifră de 6re-ce sunt contracte în- cheiate de guvern cu acești ingineri. D. Berendei dice în privința acestor contracte, să se reserve suma prevădută în budget, însă, dacă D. Berendeifi va bi- ne-voi să ia mal ample cunoscințe, se va convinge că sunt peste 90,000 lei anga- jați prin contracte de către guvern, așa că acel 68,650 lei mi se pare că sunt insufi- ciențl pentru chiar plata acestor contracte. Acum, fie el ingineri, fie arpentatorl, pu- cin importă, serviciul lor trebue plătit. Un onor. D. deputat objecta asupra a- cestel argumentațiunl a onor. D. Grădiș- teanu cum că asemenea contracte sunt în contra legel de comptabilitate generală a Statului. Mal înteifi, D-lor acâsta nu este esact, pentru că este conform cu legea or- ganică a domenielor Statului, și al doilea este conform și cu legea comptabilitățel Statului care are un articol unde dice : „Se eiceptă din acâstă regulă contrac- tele de arendare, închiriere sau întreținere și reparațiune de lucrări publice, cari pot fi tocmite pentru un termen mai lung“. Așa dară, D-lor, în privința punctului acestuia nu văd motiv ca să Ziceți că acele contracte sunt în contra legii comptabili- tățel generale a Statului. Acum , în ceea-ce privesce militarii. Mal întâiu D-lor, acești oficerl sunt el ho- tărnici ? Se pâte ca el să aibă mal multe cunoscințe teoretice de cât un arpenta- tor și cu tâte acestea să nu fie capabili de a face aceste hotărnicii din causa lipsei de practică. Nu este destul să fii doctor în matematice ca să poți să arpentei)! un pământ, este uă practică care trebue fă- cută. Apoi, afară de acâsta, D-lor, credeți D-vâstră că oficeril noștri se vor mulțumi să mârgă și să facă uă lucrare consciin- țiâsă numai după invitațiunea ce le va fa- ce ministrul de finance ? Credeți D-vâstră âre că n’ar fi trebuință de uă indemnisa- țiune âre-care pentru timpul lor, cel pucin ea să perfecționeze acele instrumente ? Apoi vedeți că puțin câte puțin ajungem tot la suma de 68,650 lei. Etă dar cuvin- tele pentru care cred că trebue să remână cifra din budget până va veni legea orga- nică a ministerului lucrărilor publice, și acolo cred că este locul de a se trata mal bine cestiunea asâsta. Prin urmare mențin cifra din budget și resping amendamentul D-lul Fleva și sub-amendamentul D-lui Berendei. - Se pune la vot închiderea discuțiu- nel, și se primesce D. E. Vergati. D-lor, comisiunea asu- pra amendamentului D-lul Fleva, având în vedere acele considerați uni emise de D-v. pentru respingerea amendamentului, având în vedere că comisiunea n’a pus mal mult în budget de cât cifra trebuitâre pentru plata acelor contracte, respinge amenda-¹ mentnl D-lul Fleva. Se pune la vot amendamentul D-luj Fleva și se respinge. — Se pune la vot capitolul, și se pri- mesce. Se citesce articolul pentru delimi- tare și sub-amendamentul D-lul Berendei. D. D. Berendeiu. D-lor, efi văd că ci- fra este mal tâtă angajată, și după câte s’afi Zis, cestiunea luminându-se eu re- trag amendamentul Se pune la vot cifra din budget, și se adoptă. Se pune la vot budgetul ministerului de finance în total, și resultatul sc'utinu- lul, este cel următor : VotanțI ........ 72 Majoritate reglementară . 39 Bile albe pentru 70 „ negre contra 2 D. președinte. Adunarea a adoptat. D. G. Cantili. D-le președinte, aș a- vea se propun onor. Adunări următâre» ordine de di : Până la ora reglementară pentru ridi- carea ședinței nu ne-a mal remas de cât uă oră safi două. In așa scurt timp nepu- tend începe nici uă lucrare mal lungă, eu cred eă ar fi bine să ne ocupăm cu cerce- tarea petițiunilor și indigenatelor. Dâcă noi în tâte Sâmbetele vom înlătura aceste cestiuni, atunci vă întreb la ce se mal re- duce acest drept al nostru de a primi pe- tițiunl și a vota împământeniri ?... Voci Budgetele. D. G. Cantili. Până la finele ședinței aii remas două ore și ’mi pare că este toc- mai timpul favorabil ca să facem ceva și pentru indigenate și petițiunl. D D Leca. D-lor, eh cercuvântul pen- tru a vorbi în contra propunerel onor. D. Cantili, mal cu sâmă că s’a votat budge- tul financelor și trebue să avem și legi ca să se pâtă pune în lucrare. In două ore nu vom face nimic pentru petițiunl și indigenate. Pentru petițiunl și indigenate ași cere să avem uă ședință întrâgă; char dioa de mâne, dâcă voițl puteți se o consacrați pentru petițiunl. Se începem aZt cu impositul mobiliar care este pus la ordinea Zilei ,!e 6 luni.. . (întreruperi.) Trebue să ne ocupăm cu acest imposit; căci alt-fel perceptorii vor percepe impo- situl capitațiunel după legea vechiă. Uă voce. Țâra plânge. D. D. Leca. Plânge pentru că imposi- tul care esistă astă-3 Reparațiuna șoselei Târgu-Jiu în punctele degradate de inundații. . . .... (Circulația aprâpe întreruptă în aceste puncte) Apărarea șoselei Craiova-Severin de mâncă- turile Poroinel........ (Șosăua amenințată a fi distrusă cu totul). Reparația și consolidarea podurilor Topolnița și Motru...............•.................. (Ruinate cu totub-Circulația se va Întrerupe). Apărarea șoselei Țințărenii-Broscenii de apa Gilortulul................................ (Șosău i distrusă în acel punct) Reparația șoselei Bechet-Dunărea îu părțile distruse și alte lucrări de apărare. Costul to- tal : 52,787. Se va Tace în doul ani ... . (Comunicația întreruptă în acele puncte). । Reparațiunea zidurilor Căinesci-Rîu-Vadulul. 1 (Zidurile vechi afi început a cădea și șosâoa este amenințată a fi distrusă cu totul). . . Repararea podului Negrenil peșosâoa Pitescl- Slatina................................... (Podul vechiQ cu totul ruinat)............ Reconstrucția podului Pășcana între Pitesol- Slatina................................... (Podul vechiu ruinat cu totul)............ Repararea șoselei Pitesci-Câmpu-Lung , în I punctele distruse......................... I (Șoșăua amenințată a se distruge cu totul). Construcția unul dig și alte lucrări de repara- ție pe șosâua Ploescl-Predeal............... i (Șosâua amenințată a se distruge cu totul). : Repararea pavajului Colintina, Oboru și Moșii. (Pavagiul vechii! degradat complect) . . . j Reconstrucția unul pod rupt între Ploesci și . Mîzil..................................... | (Circulația întreruptă în acel punct). . . . Lucrări de apărare la podul Șanțului • . . I (Malurile surpate de inundații, podul cel nofi amenințat).................................. Repararea podețelor Cămpina-Predeal. (Circulația întreruptă)................ Lucrări de apărare la podul de fer peste Busăfi. 1 (Șoșâua este amenințată și podul va rămânea isolat)..................................... । Reconstrucția podului peste privalul Zagna, calea Busăfi-Brăila......................... । (Iu acel punct circulația întreruptă cu totul). Reparația șoselei GalațI-Reni............... (Acâstă șosea ar trebui reînălțată și restaurată; costul lucrării se urcă la l*/₂milion.Se va face numai reparații spre a întreține circulația). Lucrări de apărare la podul peste TrotușI la UrechescI................................. (Acest pod este uofi și amenințata ti distrus, fiind că inundațiile afi surpat malurile). . ) Lucrări de apăr, la pod. de fer de la Mărăsescl. 15,403 5,000 4.62G 1,869 30,000 13,544 1,249 18,123 8,451 14,200 30,000 4,000 15,285 3,882 14,180 9,635 20,000 16,841 63,000 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNE ARfiTAREzV lucrărilor. VII. . I e Prima categorie. s Vili IX. (Costul lucrării este de 1.63,000 se va esecuta anul acesta numai uă parte, spre a nu espune podul a rămâne isolatșia perde și lucrărie- secutate până acum în valâre peste 1. 60,000). Reconstrucția podului Bernat în orașul Bacăii (cădut)..................................... Reconstrucția unul pod peste Tutova, calea Tecucl-Bârlad........................... , (Podul vechiu cădut) ■>..................... Lucrări de apărare la podul de fer peste Si- ret-Scheia............................. (Podul amenințat a rămâne pe uscat). . . Lucrări de apărare la podul Timisescil . . (Podul nou amenințat a fi distrus din causa degradării malurilor prin inundații) . . . Lucrări de apărare la podul Cracăii . . . (Podul asemenea amenințat din aceleași cause). Rampe la podurile Viișâra și Pângărațil. . (Din lipsa rampelor podurile nu se pot da circulației). 665 10,330 7,94G 21.869 5,300 8,000 346:431 Din nenorocire, neprevederile din trecut afi adus lucrurile îu acea stare, în cât nu se p6te aloca nici un fond nici chiar pen- tru cele mal urgente din aceste lucrări. Suina de 315,000 lei este destinată mal în total pentru pla- ta lucrărilor contractate. Aceste lucrări represintl uă valâre de 1,563,308 lei. bani 47, din cari s’aii plătit 624,963, bani 47, în anul 1875 și 422,086-79 lei în anul curent 1876, rămâ- nând a se mat plăti în acest an lucrări pentru 240,027 lei, bani 96. Prin urmare va fi de nevoe pentru a se licuida aceste con- tracte, din cari unele datâsă din anul 1873, suma de 352,698 lei, bani 88. Suma alocată pentru anul 1877 va lăsa un mic prisos, pen- tru lucrări neprevăzute și absolut urgente ce se vor presenta in cursul anului, fiind că uă parte din suma de 352,698 lei, bani 88 va rămânea de plată în anii următori, în cari câte-va lucrări vor avea a se licuida în mod definitiv. CAPITOLUL IX. Întreținerea cailor ferate. Creditele acordate în 1876 1,155,200 lei Creditele propuse în 1877 710,000 „ Diferența în minus.......... 445,200 lei—38, 5° „ Lungimea șoselelor de întreținut este de 1821,40 kilometri întreținerea unui kilomentru costă, în 1876, 634 lei. 1877, 390 n n § Personal. n litele acordate în 1876 455,000 lei Creditele propuse în 1877 220,000 „ Diferința în minus................ 235,000 lel=51, 6% Lungimea șoselelor de întreținut este 1821,40 kilometri Pentru serviciul întreținerel sunt destinați în budgetul ami- lul 1876 un număr de 817 lucrători stabili cu un salarii! de 448,656 lei, care, adăogându-se suma de 6,344 lelea spor pen- tru eventualități neprevădute, se urcă la 455,000 lei. Acești lucrători erafi următorii: 370,236 lei 57,420 $ 712 cantonieri, a 44 lei 87 șefi. a 55 „ 2 (14) februarie 1877 2 zidari 1,800 „ 16 picheri, „!00„ 19,200 . Câtimea mijlocie de petriș-așternută pe șoselele în circula- țiune este de 100,000 lei pe an. Prin urmare așternutul unul metru cub de petriș costă astăzi pe Stat 4 lei, bani 60, ceia ce este un preciO exagerat. In anul 1877 s’a prevăzut uâ organisare nouă a acestui ser- vicii. Personalul necesar s’a împărțit în duoă categorii: can- tonieri stabili și lucrători cu diua. — Cantonierii se vor men- ține acolo unde sunt Case bune, cari nu trebuesc părăsite fiind că represintă un capital. — Lucrătorii cu (Jioa se vor lua pen- ,ru a da adjutorul necesar la timpul cel mal oportun. S’a calculat că un cantonier pâte așterne pe an 200 metri eubl; 215 cantonieri vor așterne deră 43,000 metri eubl, âră restul de 57,000 metri cub! se vor așterne de lucrători cn (Jioa cari se vor găsi tot-d’a-una cu ua led metru cub. Ast-fel personalul pentru anul 1877, va fi următorul: 215 Cantonieri, a 45 Iei ¹9 Șefi, a 1 Picht a 60 „ ioo„ 116,100 leî. 13,680 „ 13,200 „ Ast-fel lucrătorilor se vor plăti: Lucrătorii stabili................ 142,880 142,980 Lucrătorii cu dioa pentru aședatul petnșulul. 57,000 Lucrătorii cu l budget și ir prospera midlâcele de comunicațiune mal mult de cât ne am putea ascepta. Dâca vom lua în sâmă suma de 5 mi- liâne cu care era dotat acest budget în a- nul 1876 și o vom compara cu budgetul de faciă, care nu se urcă de cât la lei 3,880,000, negreșit orl-caredin D-vâs.tră, la prima vedere, va Zic⁶ că s’a făcut uă e conomie de 1 și jumătate miliâne , însă, dâcă veți studia mal cu d’amănuntul, veți vedea că acâstă economie nu este câtuși de puțin nemerită, căci tâte aceste reduc- țiunî sunt făcute asupra materialului, pe când adăogirile sunt făcute asupra perso^ naiului. (Aplause). Am Zis domnilor că Statul este un râu constructor , Statul nu pâte să clădescă eftin, Statul nu pâte să întrețină nici bine nici eftin lucrările deja făcute; dâră cu tâte acestea Statul nu trebue nici să lase ca lucrările deja făcute săsederapănă. Eu bine vedeți în budgetul de faciă uă economie de 450,000 lei pentru întreține- rea șoselelor. Apoi economie se numesce acâsta când tăețl din suma necesariă pen- tru întreținerea șoselelor, fără ca mal ân- tâitt să vă uitați la șoselele uâstre în fiin- ța care att ajuns mal rele de cât drumurile obicinuite, drumurile de țeră? (Aplause) căci când avem drumuri de țâră, tot mal putea cine-va să se abată din di lin, uu. ă astăZI închis între două șanțuri făcute unul pe oparte și altul de alta, nu pâte să um- ble nimeni pe aceste așa numite șosele. Nn scifi însă dâcă cu ocasiunea acestor reduceri ’I att suprimat și inginerii, cu cantonierii și păZitorii șoselelor; căci mai tâte casele de cantonieri sunt gâle în cât ferestrele și ușele sunt furate. D-lor, nu vitt să aduc uă acusare vre u- uul din foști miniștri ai lucrărilor publi- ce pentru actuala stare de lucruri; dâră voesc să Zic numai că este fârte lesne de a face economii și reducțiunl din mate- rial, pentru că nici materialul, nici între- ținerea de șosele nu strigă, dâră este grefi de a se atinge funcționarii, fiind-că func- ționarii țipă , strigă , și provâcă ură în contra D-lor miniștri. (Aplause). Vedem, D-lor, că întreținerea căilor de comunicațiune, cum am spus, s’a redus cu 450,000 franci. Dâră să vedem acum pen- tru lucrările de poduri și șosele ce sumă se dă ? Vedem aci uă reducere a acestei cifre pe jumătate. Când însă lucrările de construcțiune și întreținere a șoselelor se reduc la jumătate , apoi nu trebue âre să reducem și funcționarii la jumătate? Nu scitt dâca regula de trei nu ne duce MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI la acâsta. Vedem însă că serviciul podu- rilor și șioselelor s’a redus la 220,000, prin urmare la aceste două servicii s'a re- dus 20 la sută c, și ast- fel am scăpat de un pericol sigur. Cred că D. ministru va lua notă despre acâsta și va face cele de cuviință. Văd asemenea că s’a crescut și fondul de esploatare al căel ferate lașI-Unghenî. Aș dori să ni se esplice pentru ce se face acâstă sporire? Eti cred că cu uă admini- strațiune onestă s’ar putea întreține aceste căei cu suma din anul trecut. Pe lengă tdte aceste sporiri găsesc făcute și ua re- ducere, dâră unde? La șcâlă de architectu- ră și meserii! Suma care se reduce este de 10,000 lei. Eu sunt cel ântâiu care m’am plâns de produsurile insuficiente ale ace- stor scâle în raport cu sacrificiele ce se fac pentru dânsele, ast-fel că scâlă de me- serii nu avem de cât cu numele. In adevăr, ce se învață în acâstă scâlă de architec- tură și meserii? Nimic alta de cât ferăria. Despre lemnărie, despre lîmplărie nici uă noțiune. Copilul învață să facă potcâve la cisme și nimic alta. Lipsesce cu totul un magistru lemnar care ar fi meuit să aducă mari folâse în acâstă scâlă. Din acâstă causă Românii nu pot să lupte contra Nemților din Viena care ne-afl năpădit și care fac uă concurență zdrobitâre Româ- nilor, cari n’ati de cât geniul și inspirați- unea lor. La acâstă scâlă de meserii este un singur profesor însărcinat a face tâte cursurile de meserii, afară de ferărie. Sciti că profesorul însărcinat cu aceste cursuri este unul din cei mal buni profesori, este D. Pavelescu ; dâră scițl cu cât se plătes- ee munca acestui om ? Cu 250 franci pe lună! Cât pentru elevi, li se dă câte 50 bani pe dLi pentru hrană. Rămâne la D-v. să apreciați dâca pâte să fie suficientă a- câstă alocațiune. De aceea eti, când va veni articolul materialului, voiti avea onâre să cer sporirea acestei cifre și sper că onor, nostru președinte care a pledat fârte bine înaintea D-vâstră starea internatelor nâs- tre, ’ml va da concursul D-sâle. Acestea sunt, D-lor, cuvintele care le pun înaintea D-vâstră și sper că veți face ca reducțiunele acestui budget să fie în raport cu trebuințele , că veți tăia unde e prisos, și veți adăogi unde este lipsă. Acel cari nu călătoresc cu drumul de fer prin țâră simpt fârte mult necesitatea de a nu lăsa în părăsire șoselele nâstre, făcute cu atâte sacrificie; ceva mal mult, să ne gră- bim a vota legea comunală și județână, le- gea descentralisărel administrative , căci numai ast-fel se va realisa adevărata îmbu- nătățire a industriei și comerciulul nostru. D. I. C. Brătianu, președintele con- siliului și miuistru de finance- D-lor, onor. D. Eleva, în discuțiunea generală, a atins deosebite articole și capitole. Eu cred ca să închidem discuțiuue.» și la fiă- care articol, voiti jda esplicațiunile de cari D. Fleva are nevoe. Voci. închiderea discuțiunel. — Se pune la vot închiderea discuț'"- nel și se primesce. — Se pune la vot luarea în considera- țiune a budgetului ministerului de lucrări publice și resultatul scrutinului este cel următor: Votanți. . . . . Majoritate reglementar. Bile albe pentru. . . negre contra . . 65 . . 39 63 . . 2 D. președinte. Adunarea a luat în c< derațiune budgetul ministerului lucrărilor publice. Ședința se suspendă la 5 ore și 10 mi- nute, spre a se redeschide la 8¹/, ore sâra când, Adunarea nefiind în număr, ședința următâre se anunciă pi Luni, 24 Ianuarie ANUNCIURÎ MINISTERIALE MINISTERUL» Ub IlnTERNE. D prefect de Gorjit însciințesă, prin raportul cu No. 1,241 că, individul lor- dache Ciobanu, din comuna Rogojina, acel județ, la stat înalt, facia smâiă, mustața înfirată, ochii căpril, nasul, gura potrivite, părul negru tuns, înbrăcat cu uă șubă albă ponosită, în timpul complectărel instrnc- țiunel pentru furt de bani și objecte prin efracțiuul de la consăteanul săti N. Rogo- jânn, ati dosit din padLa gardel. Sunt invitate autoritățile administrative și comunale, să ia măsurele cuvenite, pen- tru dovedirea sus numitului individ și tră- mitorea lui la prefectura de Gorjiti. Direcția generală a telegrafelor și poștelor. Se publică spre cunoscință D-lor ama- tori că, în dioa de 14 Fevruariti, la orele 2 — 4 p. m., se va ține licitațiune în cabi- netul directorelui general, pentru aprovi- sionarea a 500 kilo puciâsă cu următârele condițiunl : I. Licitațiunea se va face prin oferte si- gilate și concurențil, spre a putea fi admiși la licitație, vor pune uă cauțiune proviso- riă de 50 lei, care va rămânea ca defini- tivă după adjudecare. II. Puciâsa va fi de caliL.e modelului a- flat la direcțiune și care se pâte vedea în filele și orele de lucru. III Puciâsa se va preda lamagasia cen- trală a direcției în lădl, conținând fie care ladă câte 50—80 kilo puciâsă. IV. Termenul de predare se fixesă la 3 4ile de la data contractului. V. Primirea se va face de comisiune a nmTdjwL OFICIAL AL ROMÂNII 2(14) Februarie 1877 ' nsultativâ, care va avea în vedere mode- 1 sigilat. VI. Plata se va efectua de direcțiune prin mandat asupra tesaurulul public după predare, avend de ba să prescriptul verbal al comisiunel de primire. VII. Taxa timbrului și taxa de înregis- trare sunt în comptul antreprenorului. VIII. In cas când antreprenorul nu se va nforma condițiunilor de mal sus, cau- țiunea depusă va românea în folosul di recțiunelfără somațirno fărăjudecată, nici punere în întârziere. Pe lângă aceste condițiunî concurenții vor avea în vedere și art. 40—57 din le- gea comptabilitătel generale a Statului. No. 1 697. 1877, lanuariu 28. (4-4). Direcția imprimeriei Statalul. m Ziua de 3 Martie 1877 la orele 2 după amâZă, se va ține licitațirne cu oferte sigilate în cancelaria acestei direcțiuni, din hotelul Șerban Vodă, pentru darea în întreprin lere a aprovisionărel ir prime- riel cu obiectele următâre 250 chilograme linii de alamă tăiate sistematic de la mărimea unul nomparel (’/ₛ dintr’un cuadrat) până la 15 cua- drațl; 12 perechi diferite colțuri; 2 garnituri matrițe, una drâptă și alta cursivă, compuse fie care de câte 144 li- tere de corp 10; 2 garnituri matrițe, una drâptă și alta cursivă, compusă fie care de câte 144 li tere de corp 12; Doritori cart vor voi a concura, pentru a fi admiși la sicitațiune vor depune uă garanție provisorie de lei 400 în numerar sai efecte garantate de Stat âră contrac- tul se va încheia după aprobarea licitați- unelde minister, cu condițiunile următâre. Art 1. Liniile și colțurile vor fi confec- ționate din alamă de cea mal bună cali- tate, tăiate drepte și înalte în proporțiune cu literile din imprimeria Statului, după modelările și probele ce se vor arăta de șeful atelierilor; Art. 2. Garniturile de matrițe vor fi con- fecționate din oțelul de cea mal bună ca- litate și literile vor fi săpate îutr’ânseie curat întocmai după modelurile ce se vor arăta de șeful atelierelor ; Art 3. Predarea acestor obiecte se va face de antroprenore la magasia imprime- riei, cel mult peste două luni de la pri- mirea contractului; Aat. 4. Constatarea calitățel și cantită țel acestor obiecte se va face de directo- rele imprimeriei împreună cu șeful de a- teliere, și față cu antreprenorele safi dele- gatul său, prin încheerea unul proces-ver- bal, în basa cărui i numai se va libera an- treprenorului costul, din fondul reservat dat de societatea Dacia despăgubire pentru obiectele deteriorate de incendiul întâmplat imprimeriei în anul 1874; Art. 5. La cas când antreprenoerle nu se va‘ₜconforma contractului, va perde garanția ^profitulStatului, fără ca dânsul să pâtă facă proces Stalului, (care nu va fi ținut a ’l pune în întărZiere) nici să aibă recurs la vre uă protecținne străină , Art. 6. Pentru îndeplinirea condițiuni- lor contractului antreprenorul va depune ca garanție 10 la % din suma ce va re- sulta la licitațiune în numerar safi efecte garantate de Stat. Pe lângă aceste condițiunî, se pune în vederea concurenților art. 40 — 57, din le- gea comptabilitățel și art. 18, 27 și 39 din legea timbrului. No. 101. 1877, Ianuarie 18. — In dioa de 4 Martifi, 1877, la orele două după ameZl se va ține licitațiune cu ofer- te sigilate în cancelaria acestei direcțiuni din hotelul Serban-Vodă pentru darea în întreprindere a aprovisionărel Imprimeriei cu objectele următâre : 6 regale pentru pus case de cules litere desfundate numai cu câte uă cutie mică; 20 șifurî foliurl, în lungime de 75 cen- ți metre, lățime 55 centimetre; 25 șifurî foliarî în lungime de 50 cen- timetre lățime 38 centimetre; 40 șifurî foliare în lungime de 37 cen- timetre, lățime 32 centimetre; 100 șifurî de colâne, în lungime de 63 centimetre, lățime 15 centimetre; 25 fundamente, în lungime de un metru și 10 centimetre, lățimea 76 centimetre; 20 fundamente, în lungime de 95 cen- timetre, lățime 63 centimetre; 25 fundamente, în lungime de 70 cen- timetre, lățime 55 centimetre. Doritorii cari vor voi a concura, pentru a fi admiși la licitațiune vor depune uă garanție provisorie de lei 150, în numerar safi efecte garantate de Stat, âră contrac- tul se va încheia d-ipă aprobarea licitațiu- nel de minister, cu condițiunile următâre: Art. 1. Regalele și fundamentele vor fi confecționate din lemn de brad uscat, drep- te și fără noduri, după modelurile ce se vor arăta de șeful atelierilor. Art. 2. Șifurile vor fi confe ți.maU diu lemn de anin safi stejar uscat, drepte și fără noduri, după modelele ce se vor arăta de șeful atelierilor. Art. 3. Predarea acestor obiecte se va face de antreprenore la magasia imprime- riei, cel mult peste două luni de la primi- rea contractului. Art. 4. Constatarea cantitățel și confec- ționărel acestor obiecte, se va face de di- rectorele imprimeriei împreună cu șeful de ateliere și faciă cu antreprenorul safi delegatul săfi prin încheerea unul proces verbal, în basa cărnia numai se va libera antreprenorului costul din fondul reservat dat de societatea Dacia pentru objectele deteriorate de incendiul întâmplat la imprimerie în anul 1874. Art. 5. La cas când antreprenorul nu b_ va conforma contractului, va perde garan- ția în profitul Statului, fără ca denstU să pâtă facă proces Statului (caro nu va fi ți nut a ’l pune în întârziere) nici să aibă re ■ curs la vre uă protecținne străină. Art. 6. Pentru îndeplinirea condițiuni lor contractului, antreprenorul va depune ca garanție 10 la sută din suma ce va re- sulta la licitațiune în numerar saii efecte garantate de Stat. Pe lângă aceste condițiuni, se pune în vederea concurenților art. 40—57 din le- gea comptabilitățel și ari. 18 , 27 și 39 din legea timbrului. No. 101. 1877, lanuariu 18. Erori» spitaieivr civii Arendașii proprietăților casei spitale lor arătate la vale achitând eâștiurile a- renZel se scâte din publicația No. 8,429 înserată în Monitor ele No. 8 din 1877, moșiile sunt: 1. Vâtra schitului BerislăvescT. din dis trictul Argeșifi. 1. Ciupagul cu trupurile, idem. 3. Amarul, din districtul Busău. 4. Poiana-Lungă, din districtul Dâm bovița. 5. V Ti n II, III IV V VI 25. Dobresci, plasa Ti Ti Ti Ti Oltu. Idem. Idem. Idem. Idem. Idem Județul Muscel. 26. Grădiștea, seria I, plasa Nucșâra. 27. Cvlibașu-Vieroșu, seria I, plasa A- geșelu. Județul Dâmbovița. 28. Glodeni, siria III, plasa Ialomița. 29. Scheiu, 30.Idem, 31. Ocnița, r I, III, I, 32. Siliscea-Coborișu, Ti n Dâmbovița. Idem. Dâlul. Idem. 33. Lucieni, seria I, Ulmu, plasa Dâm- bovița. 34. Tătărani-Căprioru,plasa Dâmbovița. Județul Vlașca. 35. f inu plasa Marginea. 36. Dăița, „ Idem. 37. Ogarca, Câlniștea. Județul Ilfov. 38. Herâsca. 39. Negoesci, plasa Znagovu. 40. Rasa-Prosanichiu „ 41. Znagovu, 42. Gostinari-CoenI, „ Negoesci. Idem Znagovu. Sabaru. 51 52 tușu 53 Județul Bacău. Cașinul, seria I, plasa Trotușu „ II, Măgura, plasa Tio „ „ IVUrsoia pasaTrotușu Județul Tutova. 54 . Pârvescil-Stejaru, plasa Simila. Județul Fălciu. 55 Lunea de la Podu-Roșu, plasa Uras- nea. Județul Ploman. 56. Zevoiul-pâlniscea. plasa Fundu. 57. Poenaril, plasa Siretul-de-Sus Județul Nămțu. 58. Vadurile, seria I plasa Muntele 59. 60. 61. n n n 62. Buhalnița 63. „ n Ti r> n II III IV. I II T) r> Ti n Ti n n Județul Botoșat 64. Trușescil, plasa Jijia, 65. Burdujenil, , Siretu Județul Dorohoiu. 66. Bălinescil, plasa Berhometele. 67. Goroveiul „ Coșula. Lista pădurilor a căroi condițiunl special! sunt publicate în Monitorul oficial, No. 258 din 19 Noembre 1876. Județul Râmnicu-Sărat. 1. Băbenil, plasa Râmnicu-de Sus Județul Covurluiu. 2. Zărnescil, (Cantonul Tainița;, pla-, Ilorincea. 3. Farținescil (Puțu Brandel) pl. Prutu. Județul Fâlciu. 4. Scoposenil, plasa Podolenil. Județul Iași. 5. Sinobcil, plasa Cârligătura. 6 Bueiumil. plasa Codru. Județul Vasluiă. 7. Bălteml, plasa Stemnicul. 8. Rafaila, „ „ 9. Lipova, seria I, plasa Racova. Li pentru pădurile ale căror condițiunl spe- ciale sunt publicate în Monitorul oficial No. 222 din 6 Octombre. Județul Mehedinți. 1. Gura-MotruluT. plasa Jiu-de-Sus. 2. Ceringanul, 3. Breșnița, 4. Burilița. n Motru de Jos. Idem. Câmpu’ Județul Doljiu. 5 Opritura-Crivel, plasa Dunbra. Tarnava ¹ „ Idem. Județul Buseu. 43. Cislău, seria II, plasa Busău. 44. Isvoranu, plasa Sarata. 45. Ursoia. „ Busăîl. 46. Frasinu. „ Sarata. Județul Râm^ cn-Sărai. 47 Peleticu, pi giuea-de-&us. 48. Șoimu „ Râmnicu-de-Su- Județul Tecuciă. 49 Corbasca plasa Berheciu Județul Putna iveja, plasa Zăbrăi'tii Județul Cahul. 10. Ilanasenii-Noul, plasa Cotu-Mori. Lista pădurilor a căror condițiunl speciale suni publicate în Monitorul oficial, No. 267 din 18 Noembre 1876. Județul Roman. I 1. Scheulețul, plasa Siretul-de-Jos. ¹ ⁹ Răchitenii, „ Moldova. uista pădurilor din care se vând parchetele spi« esploatare pe periodul socotit de la 1 tembre 1876. Județul Vlașca. 1. Turbata, plasa Marginea Sej 2. Brauiscea " Slobodia. .. Ptiem, ■ * Ti n n Idem Idem Idem. MONITORUL OFICIAL AL ROMANȚE! 2 (14) Februaie 18 6. Idem, — Fiind că la diferitele licitațiunl ținute pentru rearendarea perceperel taxelor de trecătbre de la podurile dupe apa Busău și Oâlnău, din acel district, nu s’a presen- tat concurențl, administrațiunea publică spre generala cunoscință că, în es* chim bare numai sunt primite și ori-ce timbre din cele ve- chi se vor găsi circulând în țeră de la acestă dată se vor considera anulate și fără nici uă valore. No. 540 1877, Ianuarie I. Imprimeria Statulu Oirector: N. T. OrAșanu. prnnrY 4 nPUIMENTLAAIOXliORȚTi PUBLICAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIURl JUDICIARE LIC1TAȚIUNI i ntiniii.’ ’’Hfov, secția IIT D. Ch Olanie, de profesiune liberă, do- miciliat strada Poșta-Veche, No. 3, în basa formulei esecutorie pusă pe actul de ipo- tecă, legalisat de acest tribunal la No 316 din 1874. a cerut punerea în vândârecn lici- tație a caselor cu locullor din comuna Bu- curescI, suburbea Scaunile. strada Scauuile No. 21 , avere a D-lor B. Chrița și Lina Chrița, de profesiune proprietară, domi- ciliațl în aceste case. Aceste case sunt de zid solid, compuse sus de șâpte camere și antre. etagiul de jos patru odăi, două bucătării și două piv- nițe, curtea împrejmuită cu zid , se înve- cinesce cu fosta proprietate a D-nel Ro- salia Șomer, cu proprietatea D-nel Elena Predescu și în faciă cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împregiurare popritdre. Se face deră cunoscut în general că a- cestă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în 4>oa de 25 Maifi 1877, la 11 ore diminâță, având în vedere că toți acel cari ar pretinde vre-un drept de pro- prietate. usufruct, servitute, chirie, privi- legiu, hipotecă sau orl-ce alt drept asu- pra imobilului îu cestiune, să se arate la tribunal înainte de dioa fixată pentru lici- tațiune, spre a’șl arăta pretențiunile; căci, in cas contrarii!, orl-ce cereri se vor ivi, ' ou se vor mal considera. che case de servitori în paântă. și uă altă pereche de gard , compuse din 5 camere, învelite cu șindrilă, două case de mori cu opt rdte , construită pe apa Ialomița, în stare bună, fără a funcționa; concurența se va începe de la suma de lei noul 160,000. Se face dâră cunoscut în general că a- cestă licitație se va urma în pretoriul a- cestuî tribunal,în (Roade 6 Aprilie 1877, la orele 11 diminâță , având în vedere că toți acel cari ar pretinde vre no drept de proprietate , usufruct, servitute , chirie, privilegii! . ipotecă sau veri-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se pre- sinte la tribunal înainte de rip ir* 1877, Ianuarie 28. ciUT în cas contrariu, veri-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 1095. 1877, Ianuarie 28. No. 1107. 1877, Ianuarie 28. — u. Gr. loneseu, rentier, domiciliat în suburbea Ceanș-Radu. strada Romulus No. 27. în basa cărți de judecată No. 239 din 1867, a judelui ocolului V din Bucu- rescl, învestită cu formula esecutorie. a cerut punerea în vâo(Jere cu licitație, a ca- selor cu locul lor din comuna Bucuresci, suburbea Delea-Nouă, strada Vergelul, No. 211, averea decedatului Andrei Pătrașcu, a căror moștenitâre și tutrice a minorilor săi fii este D-na Flârea Andrei Pătrașcu, de profesiune liberă, domiciliată în subur- bea Delea-Nouă. calea Vergulul N. 211. Aceste case sunt de gard, compuse din trei camere cu sală și magasie, învelite cu șindrilă, curtea împrejmuită cu scânduri, sa învecinesce cu Hristea Dinu, cu Mina I Văduva, cu Sara Văduva și în faciă cu stra - da menționată. — D. C. S’tănescu, cismar, domiciliat strada Germană No. 22, în basa formulei esecutorie pusă pe actul de ipotecă Dga- lisat de acest tribunal, la No. 42 din 1873. a cerut punerea în vendâre cu licitație a caselor cu locnl lor, din Bucuresci subur- bea’Olarl. strada Olari, No. 11. averea U-lu! G. loachimescu, de profesiune ciredar, do- miciliat în aceste caso. Aceste case sunt de zid în paântă eom puse din două camere cu sală la mijloc învelite cu olane, în facia stradeT un griji de zid și scânduri învelit cu olane, curtea d în devălmășie cu alțl proprietari. Se învecinesce cu D. Agap Anton ci D. Agi Artim Marderas, cu Mihail Ha^j- maiu, și în faciă cu strada menționată. Asupra acestui imobil nn se mal a* altă împrejurare. Se face deră cunoscut iu general că\. câstă licitație se va urmi în pretoriul a- cestuî tribunal. în dioa de 25 Maiu 1877, la 11 ore dimineți, avend în vedere că top acel cari ar pretinde vre-un drept de pro- prietate. usufruct. servitute, chirie, pri vilegifi, hipotecă safi orl-ce alt drept aso pra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal înainte de dioa fixită pentru lici- tațiune, spre a’șl arăta pretențiunile, căci, în cas contrar, orl-ce cereri se v >r ivi, nu se vor mal considera. No. 1074. 1877, Ianuarie 2o. președinte al tribuna’.„.„IIlfov, secția II civilă, în basa jurnalului acestui tribu- nal, No. 4044, din 1875, s cerut punerea în vân^âre cu licitație voluntară, a moșiei Finta, din comuna Finta, plasa Ialomița, districtul Dâmbovița, avere a decedatului ~ '1. Grecânu. „cestă moșie se învecinesce la răsărit u moșia Baltița, la apus cu moșia Cornă- țelu, la medă nâpte cu moșia Ghebdia și Baltița și la medă di cu moșia Finta-Ve- •he, a D-luI C. I. Mărza, avend pe dânsa ecaretele următâre Uă pereche case cu 2 etage, compuse le zid, 10 camere, cu pivniță de zid bol- tită și magasie, tdte acestea învelite eu fer alb și șindri’ă , un grajd de zid , de 20 otânjenl lungimea fără înveliși uă pere- Asupra acestui imobil se află următd- rele împrejurări: casierul general de Il- fov, prin adresa No. 5890 din 1870, a ce- rut vendârea acestui imobil, pentru suma de lei noul 40 bani 35; D. perceptor de Ilfov cu adresa No. 8534 din 1869, a ce- rut punerea în vândâre acestui imobil pen- tru lei noul 183 bani 4. Se face dâră cunoscut în general că acâ- stă licitație se va urma în pretoriul aces- tui tribunal, în dioa de 25 Maiu 1877, la 11 ore diminâță, avend în vedere că toți aceia cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servituti, chirie, privilegiu, ipotecă saii veri-ce alt drept asupra imobilului în chestiune, să se ara- — D. Spiridon Gazofi, proprietar, do- miciliat strada Colțel, No. 47. în •basa for- mulei esecutorie pusă pe actul de ipotecă, legalisat de acest tribunal la No 203, din 1870, a cerut punerea în vendâre cu.li- i tație a caselor cu locul lor din cbmuna Bucuresci, suburbea Botăou, strada PfiȘtg-, Veche, No. 14, averea D-luI Grigore N. Mânu, proprietar, domiciliat suburbea Amza, strada Biserica-Amza, No 6. Aceste case sunt de zid solid, sompus- dia trei odăi și pivniță, învelite cn șiță, curtea neîmprejmuită. se învecinesce la uă parte du proprietatea de edat 4 ii loreu Nicolescu, eră în faciă cu strada mențio-. nată. Asupra acestui imobil nu se mal afl altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a câstă licitație se va urma în pretoriu) te la tribunal înainte de dioa fixată pentru câstă licitație se va urma în pretoriu) a licitațiune, spre a’șl arăta pretențiunile ,’Icestul tribun., în dioa de 25 Maifi 1877 (14) Februarie 1877 8( MDNi roKUL OFICIAL AL ROMÂNIEI cu cu ipotecă aceste case, idem de la D. Constandin lân cu galbeni 600 prin actul No. 318, din 1875, cu ipotecă acest i- mobil. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în <|ioa de 7 Maifi 1877, la 11 ore diminâța, avend în vedere că toți acel cari ar pretinde vre-un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privi- legia, hipottcă sau orl-ce alt drept asu- pra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal înainte de 1877, Ianuarie 28. Tril nhi 5 BnsCn — io Aprilie viitor, s’a destinai a ■ - vinde prin licitație, în pretoriul aces- tui tribunal, însemnata mal jos avere imo- bilăces’aurmărit, aD-luî Ispas Bolinline- nu, domiciliatîn orașul Bustiti, de profe- si’ine proprietar, spre despăgubirea fiscu- lui , cu suma de lei noul 7790 . bani 10, dâtorițl de 1). Bolintinânu din arenda mo- șiei Statului Sărata pe anii 1866 și 1867 care avere s’a aprobat de onor, consiliu miniștrilor, priu jurnalul No- 20 dresat în ședința de la 13 August 1875 1. Uă pereche case de zid mort, în u- lița veche, orașul Busău , compusă din 4 camere sus și uă sală, precum și alte 2 o- dăl jos și pivniță, învelită cu șindrilă ve- che, clădite pe un loc, în mărime de 25 stânjeni în lățime , Ară în lungime e i de 40 stânjeni. Dependințele acestor case sunt: uă cuh- nie dintr’ul cărămidă jumState compusă din trei odăi și uă mică săliță, învelită cu scânduri, un grajd de 4 cal și un șo- pron pentru trăsuri, de zid în paiante, în- velit cu scânduri, âră curtea împrejmuită cu uluce de scânduri vechi, se învecinesce la răsărit cu preotul Costache, la apus cu D. Dimitriade. la mia să se pre- sinte la acest tribunal, în <)toa și ora no- tctâ mal -us, spre a concura, când se va termina espusi închiriere, conform legel. No. 1330. 1877, Ianuarie 17. -nalt- -arte nL din citata comună, cu să lirl de pruni ca de 8 prăjini, î iveci- uai cu propuolățilo Dior TaJorache Gri- gorescu MihĂlea Grecu, S an Mhal, cu a- pa Talejeaulal ș’> d unul comunal De. ,-riseo imobile, după atestarea gre- fcl, nu s i găsit afectate lă nici uă împre- )' r.i e. Se publică da acâsta și su somesă Mi aceia cari ar pretinde verl-uu drept de prop:ieta’e, us'ifrnet. servitute, chine. pri- vilegiu, ipotecă safi oii-ce alt drept asupra ice -lo - bunuri urmărite ca, inaiut>:i likl dn — In urma adresei parchetului curțel, No. 980, din 1876, și în basa art. 17 din lege, este chemat pria acâstă citație, D. Sa va Cbiriac, a se presinta la baraacostel curți, în dioa de 26 Februarie 1877, orele 11 diminâță, spre a justifica motivul ne- lepunereî coruptului D-sale de gestiuni pe timpul cât a funcționat îa anul espi- rat 1876, ca șef-perceptor al biuroulul va- mal Ismail; cunoscând că, decă nu va fi următor, va fi judeca în lipsă. D-lor Mandache Vasile. Burcia Diet Stancu Chochină, Burcia Viș in. llie Toții Tecucân, loniță Stan Ciochină Stancu 1. Pândele, toți cu domiciliari le necunoscute, sunt citați ca, în dioa de 22 Februarie 1877, la orele 10 de diminâță, să se pre- sinte acest tribunal, ca inculpați pentru furt; contrar, se va urma conform legel. No. 1,967. 1877. Ianuarie 25. Tribunalul Mehedinți secția II nil UU" ■ să se presinte 1> acest’ trr- iiiuai, sp-e’.i’.șl ari't'i petentiucile ce¹ »r ti avă. . .₍| No. 323. 1877, Ianuarie 27. Tribunalul ilfov, secția Ii ivilă D-na Miria Moise Candea, al cărui do- miciliil este necunoscut, după cum se pro- bâsă din certificatul poliției capitalei No. 36,541. din 1876,so citâsă prin acâsta ca. îa dioa de 10 Martie 1877 , să se presin- te la acest t ibunal, ora 10 diminâ,a, spre înfăcișare cu D. Moisi Candea, sociul săfi pentru divorț; căci, la cas contraria, se va resolva afacerea în lipsă, co . ’ ’in art. 148 din pr. civilă. No. 823. 1877, Ianuarie 28. Tribunalul Ilfov, secția II corecțiouală. D M. Munescu, epistat, este chemat la acest tribunal, îa dioa do 16 Februarie viitor, orele 11 diminâță, spre a se cer- ceta ca inculpat îa procesul pentru bătae; având îu vedere că, de nu va ti următor, su va ju Jena îa lipsă. No. 1,209. 1877, Ianuarie 13. D. Ghiță St. Slrâmptu, diu comuna Bu rila-Mare, âră acum cu domiciliul n icu- noscut, conform jurnalului încheac de com- plect, sub No. 442, se vestesce prin acâs- ta una și singură citație ca, pentru Qioa de 10 Martie 1877, la ora 10 diminâță. să vie la acest tribunal, secția 11. a se în- făciș i îu ședință secretă cu socia sa Că- lina pentru divorț;cunoscând că, neviiud. se va face cele legale îa lipsă. No. 2,580. 1877, lauuarie 26. Triouualul Râu ’tu-SArn’ So face cunoscut D-lul G. Cătunâuu din Bucuresci, că pentru diua d e 26 Februarie 1877, este a se vinde prin licitațiune îa sala acestui ouor. tribunal, în socotâla D-sâle, ca adjudacatare averea imobilă’a D-nel Sofia Dixaun, îa calitate de mumă și tuiricea minârel Nalhalia larca, urmă- rită după cererea D-ual Miria hrea, ’c> creditâre. Tribunalul invită prin acâsta D. C. Cătunânu, ca pentru espusul termen să se presinte îu sala de licitațiune a acnstul tribunal, pentru a asista la vâudere ; con- trariu, causa se va efectua î i lipsă I. — D. Dumifu lonescu,din comuna Do-’ breni, este chemat la acest tribunal, îu dioa de 12 Februarie viitor, la 11 ore de di- mineță , spre a se cerceta ca inculpată îa procesul pentru bătaețavând îa vedere că, dj nu va n următor, se va judeca îu lipsă. No. 423. 1877, Ianuarie 27. MANDATE DE ARESTARE. NO. '■ 1877. ianuarie 11. — D-na M .rița lonescu, diu comuna Do- • este chemată la acest tribunal, iu । nirur, sub pedâpsă do a nu li brem confirm alin 3 de d* a^e l- Februaro 1877, la 1; ore archetnl tribunalul I Uambovițf Noi procurorul pe lângl acest tri buna¹ Iu basa art 193 diu coiul de procedură criminală; In temeiul sentinței acestui tribunal, cu No 982 pronunciată în audiența de la 28 1877, I uu irit 26 „s- m A ți ri îir'scui'¹ • s ! miuâță, spre a se cerceta ca prevenită în jhn;e 1876, priu care condamnă pa Nat procesul pen.ru băiat; aven 1 îu vedere căj B.aln, îu eiatu do ani 17. do p.ofetdum 2 (14) Feb.7 mu ’i ivi*cu utiuiou au huMArubi muncitor, fost domiciliat în comuna Mă- uesci, eră acum necunoscut, la îachisâre corecțiouală pe termen de un an, pentru că a comis faptul de furt prin efracțiune. Cerem ca ori ce agent al forței publice să arestese și se conducă pe sus-numitul la temnița din orașul Tergu-Vestel. Mandăm și ordonăm directorului acelei iuchisorl a primi și deține pe sus-numitul la 4isul penitenciar, pe tot timpul deter- minat mal sus și calculat de la incarce- rare. când la espirare 1 va libera, de nu va ti deținut pentru alte cause. Cerem ca ori ce depositar al forței pu- blice, să dea adjutor, la cas de necesitate, ’ °ntru esecularea presenlulul mandat. Dat la 20 Noembre 1876. No. 6,015 Nul procurorul de pe lângă acest tri- buna! ; Ia basa art. 193 din codul de procedură criminală; In temeiul sentinței acestui tribunal, cu No. 696, pronuneiată în audiența de la 30 Aprilie 1876, prin care condamnă pe Pa- raschiv 16a, Sovoiu Mustroiu, Marin G lân, Zisu Nicolae, Dumitru Constantin, lancu Dinu, Mieu Budică și Hilu Ronca, de profesiune muncitori, cu domicili urile necunoscute, la îachisâre corecționale, pe termen de câte un an, pentru că a comis faptul de de furt pan efracțiune. Cerem ca ori ce agent al forței publice, să conducă și se- î.chidă pe numitul la penitenciarul de la Bucovâț, din județul Doljiu. Mandăm și ordonăm directoiului ace- lui penitenciar a primi și reține pe nu- mitul pe tot termenul determinat mal sus și calcuht de la încarcerare, când la es- pirare o va libera, dâcă nu va fi deținută pentru alte cause. Cerem ca ori ce depositar al forței pu- blice să dea adjutor, la cas de necesitate, spre esecutarea acestui mandat. Dat la 21 Decembre 1876. No. 6,049. Parchetul tribunalului Gorjiu. Noi procurorele de pe lângă acest tri- al. a temeiul decisiuuel curțel dih Crajo- va secția II No 826. pronunțată în au- diența de la 29 Octombre 1876. confirmă- tâie seminței corecționale a acestui tribu- nal cu No. 818, din 1876 prin care con- damnă pe Zauhr Bouculescu, de ani 35, pe Petre Stan Văicâuu, de ani 40, și Constantin Bonculescu, de aul 35. de profesiune căldărari, foști cu domici- liul îu comuna Pițicu, plaiul Novaci, și Budieni, plasa Ocolu, â.ă actualmente ne- cunuscuțl, laîuchisâre eorecțională pe ter- men de un an de d’ie fie care, pentru că a c >m,s faptul de a aplicat lovituri lui Gr. Mulomancia, primarul comunei Curlișdra, îu esercițiul funcțiune! silo. Cerem ca orl-ce agent al forței publice să arestese și să conducă pe sus numitul la temnița de corecțiune Bucovâțu din ju- dețul Dolj iu. Mandăm și ordonăm directorului aces- tei Închisori, a primi și reține pe sus-nu- mitul condamnat pe tot timpul determinat mal sus calculat de la încarcerare, când la espirare se va libera dâca nu va fi de- ținut pentru vre-uă altă causă. Cerem ca orl-ce depositar al forței pu- blice să dea ajutor la cas de necesitate pentru esecutarea presentulul mandăt. Dat la 23 Decembre 1876. No. 7,377 ANUNC. ADMINISTRATIVE Primăria poliției capitalei De către sergentul nopturn, No. 834, găsinduse pe stradă prin dreptul Hanu- luI-Golescu uă căciula de piele vânătă și un cinghel de cântar mare, fără a se sci ale cui sunt; se publică spre cunoscința tuturor, ca cine va fi posesorul lor, să se presinte la acâstă prefectură, pentru a li libera. No. 2,223. 1877. Ianuarie 27. — De către agenț ᵣ alițiel găsmdu^. pe strada Sf. Vineri, uă ștergătâre de cis- me, făcută din câje de tel, fără a se sci a cui este; se publică spre cunoscința tutu- ror, ca cine va fi posesorul el, să se pre- sinte la acâstă prefectură, pentru a ut primi. No. 2 226. 1877, Imuarie 27. — De către sergentul de oraș, No. 271, găsinduse pe stradă prin dreptul poștei două port-uoies rupte, conținând urmă- târele scrisori : Uă scrisâre nemțâscă, la adresa Hein- rich; uă scrisâre la adresa D-nel Blarem- berg, pentru lanoș Heionch; un pasport nemțeau, pe numele deHeiorich lanoș ; un înscris nemțesc, semnat de 1. luler; uu a- nunciu românesc, semnat de M. I. Gherer și uă recepisă a biurou lui pentru servi- tori, pe numele de lohan FI inrich ; se pu- blică spre cunoscința tuturor, că cine va fi posesorul lor, să se presinte la acâstă prefectură, pentru a ’I se liberă. No. 2,275. 1877, Ianuarie 26. — De către sergentul nopturn, cu No. 473, găsinduse pe strada Principatelor- Unile, de pripas uu câine bocs, la păr roșu, alb pe piept, cu sgardă de curea, cu cataramă galbenă, botul negru și puțin alb între nări, câdă și urechile tăiate; fără a se sci ale cui este, se publică spre cunoscința tuturor, ca cine va fi posesorul lui, să se presinte Ia acâstă prefectură, pentru a face s < i se liberese. Nu. 2,360. 1877, Ianuarie 28. — la curtea D lui Rolo Coodea, din suburbia Sf. lân Moși, strada Colentina, cătunul Sârbii găsinduade pripas un bou, pâr vânăt, înspicat, cârneie înțepâsă, la bol buciu, câda retesată, fără a se sci al cui este; se publică spre cunoscința tu- turor, ca cine va fi posesorul lui, să se presinte la acâstă prefectură, pentru a face să i se liberese. No. 2,367 -1877, Ianuarie 28. — De către sergentul nopturn, No. 369, găsinduse în birjea cu No. 412. uă câdă de pâr castaniu, î.i lungime ca de 3 * palme, fără a se sci a cui este ; se publică spre cunoscința tuturor, ca cine va fi po sasorul el. să se presinte la acâstă p e- fecturâ, pentru a face să i se liberese. No 1 227, 1877, Ianuarie 15 — De către agenți poliți găsinduse pe strada Sf. lon-Moși, uă purcea ca de două luni, la pâr nâgră, fără a se sci a cui este; se publică spre cunoscința tutu- ror, ca cine va fi posesorul el, să se pre- sinte la acâstă prefectură, pentru a face să i se liberese. No. 1,229. 1877, Ianuarie 15 Consiliul de descipiină al corpului ad- vocaților dm districtul Mehedinți Prin îuchefea No. 2, admițând între ad- vocați stajierl pe D. Ștefan Vasilescu. cu dreptul de licențiat îu jurîsprudență la u- □iversitatea de la Pisa, se publică acâsta spre generală cun iscință. No. 4 1877 Februarie 26. OBSERVAȚIUNÎ METEOROLOGICE Pe diva de 30 Ianuarie 1877. Fălticeni. — Senin 5 gr. minus. Roman. — Nor, vânt, 5 gr. m.nus. Vasluiu. — Nor, vânt, 5 gr. plus. Fălnu. — Senin, vânt 7 gr. minus. Mihăilent.—Zăpadă , vânt forte, 2 gr. minus. T -Frumos.—"Nor, vânt torte, 6 gr. piua. lași. — Senin, vânt forte, 3 gr. plus. Bolovani — Vânt, nor, 3 gr. minus. Dorohoi. — Vcat forte, 1 gr. minus. Brăila. — Senin, 3 grade plus. Ur'iiceni. — Liniscit, 2 gr. miuus. Câmpina —Nor. liniștit, 3 gr miuus. T.- Vestei. — Senin, vâat. cald. Oltenița.— Senin, vânt, 4 gr. plus Călărași — Nor, vânt. 3 gr. plus. G -7 - — Senin, vânt, 6 gr. piu». <> S ii. ve.«t forte, 15 gᵣ, piu. Urlați. — Somn, vânt forte. 7 gr. piua Craiova.—Senin, veut forte. 11 gr. plus Focșani — Variabil, 6 gr. plus. Calați. -Viul. 10 gr. plus Păș.anl. — Vânt,violent, 6 gr. minus. 2 (14) Fobroarie 187/ (SMARDA M0N1 1UNUL VMUJAL al bvjlANIEI CALEA FERATA A STATULUI 1ERSUI TRENURILOR „ . IUCUKESCI- GIURG^ VALABL DE LA % OCTOMBRE 1876 PENE LA NOUI DSPOSȚUN o --------, --------~--- ARETARE ARETAREA M CO TRENURILOR ■ 3 - TRENURILOR ; OMETR TRENURI TREN /OMETI TRENURI TREN ! dd la MIXTE facultativ de la MIXTE facultativ [ U R E STAȚIUNILE de mărfuri J R G STAȚIUNILE de m&rfud|| £ o Nr. f Nr. 3 Nr. 103 S M Nr. 2 Nr. 4 Nr 103 1 “ D ca ORE M1N ORE MJN ORE MIN cb ORE MIM ORE MIN ai MIn Dimin. Sera Amădâ i)i Dimin. D -am. BUCURESCI restaurant 9' 15 5 10 12 45 Smârda .... 9 00 4 37 8 200 Jilava ... 9 35 5 30 1 08 D.oOO GIURGIU!Bufet p.0811’6 9 14 4 47 12 i 12 600 Sintescî (halta) 9 43 5 38 1 33 12.750 j I l€Cal e 9 48 4 57 1 2 20 .! 17 400 Vidra . 9 56 5 52 1 St 26.200 Frățesn .... 10 16 5 u 1 2 30 24 400 Gradisce (halta). . 10 09 6 05 2 19 43,500 Bănisa 10 26 5 45 1 2 50 28.770 COMANA| Bufei 10 17 6 13 3 14 47.600 COMANa! Bufet p0Sire 10 35 6 13 1 42 45.800 Bănesa 10 27 6 23 3 43 54.400 | Pornire 10 51 6 23 2 17 59.250 Frătesci 11 06 7 03 4 01 59,400 Grădisce (halta) 1 1 02 6 32 2 37 67 000 GIURGIU1!Bufet p°Sir® 1 1 28 7 26 4 u 63.<900 Vidra..... 11 12 6 48 3 72 oro Plecare 11 40 7 38 4 21 72.000 Sintescî (halta) . 11 27 6 59 o 48 Smârda U 50 Șira Dupe-ami^d Jilava..... Dimin. • 7 10 P 12_ BUCURESCI restaurant 7 25 3ira Trenurile N?. 103 și 104 vor circula obligator în filele de Mercurea și Sâmbăta luând și căletori de cl. 1 și 1 pene la încetarea circutațiunei vaporelor accelerate. I. E O A A Cu LINia uri NORD Gursă directă intre Viena-Constantinopole și vice-versa MERCUREA ȘI SAMBATA SI. Cursa Viena-Constantinopole: Sosire la gata TArgoviște In ora 8—30 a. m. cu trenul accelerat Nr. 2. Sosire tn u Filaret « «9 — cu trenul local. l'lecaiea din gara Filaret la ora 9—15 cu trenul Nr. 1. 2. Cnrsa Constantinopole-Vieiin: Sosire In Giurgiu (Smârda) la 4 ore cu vapor local din Rusciuk Sosire în Bucuresci, gara Filaret, cu trenul Nr. 4, la ora 7—25 in sera ecare din gaia Filaret la ora 7 ți 30 m. cu trenul local. osire în gara TArgovisce la ora 7 ți 45 minute. Precarea din • «8 și 15 m. cu trenul accelerat 3. Treimi Nr. 2: du trenul mist Nr. 17 spre Pitescl. 4. Treimi Nr, 104 și 4 Ou ..anul acceleiar Nr. 1, la ora 8 15 minute, la tirana -UalațI, Roman, lașI-Suceva, Viena, Berlin, Paris, Petersburg. 5. Tronul Nr. I ’u trenul accelerat Nr. 2, care sosesee din Viena, Lemberg Su- •eva, Roman,i_GalațI, Brăila, la ora 8 și 30 minute diminua, T U R I 6. Trennl Ni. -. Ou trenul Nr. o, de călători care sosesee din Galați la Brăila la ora 4 și 30 minute, dupe amedă-di. B. CU VAPOARE .NUBIENE LA GIURGIU. 1. Cn vapore accelerate. 1) . Sosind la Giurgiu din sns Mercurea și Sâmbăta, la ore le 12 a. u trenul No. 104. Plejâni de la Giurgiu în sus Mercurea și Sâmbăta, la orele 8 sera, trenul Nr. 1 și 103. 2. Cn vapore de posta la Giurgiu Sosind la Giurgiu din sus: a) MercurI trenul Nr. 104 b) Sâm- băta trenul No. 2. c) Luni și Vineri trenul No. 4. 2. Plecând de la Giurgiu în sus : a) Marți și Vineri trenul Nr. c. CU CALEA FERATA OTOMANA MERCUREA ȘI SAMBATA. Ti enul No. 1 t trenul de postă care plâcă la ora 1 și 40 minutt . ml , nu Rusciuk la Vai na Trenul Nr 4 Ou trenul de postă care sosesee în Rusciuk din Varna la oiele 3 p m DIRECȚIA DE EXPLOATARE 2 (14) Februarie lom CURSUL bl (ThEȘCi Euoureșci, 13 februarie (si. n-? ko«« Cnmv Obligațiuni rurale . . . 78l/ț „ domeniale . . 72’/₄ , (300 Isi casei pena., 115 . foiiciare rurale . 69 funciare urbane . 58 impiuui. Oppenbeim-Londra ₜ Steru-Londrs . . — municipal . . ■ 68 RecomandD-lor proprietari de mori, marele meu dcpusn de pietre de moiț francese în tote dimensiunele, din fabricile cele mal renumite din La Ferb¹ cr prime Bucnreșci (bi- lete de 20 lei) . . . 18 ■ țiunile căilor ferate româno . „ Societăți fînațiare a Ro- — m .. iei (5001. liberați 250) — (500 1.) Societăți Dacia 255 (500 1.) Societăți da gas Societăți România . )$ idem a H-s emisinr' ) Schiumui ■. Paris la vedere ..... — B pe 3 luai .... 99.50 Londra la vedere . — , pe 3 luni 25.1272 Berlin la vedere . —- , pa 3 Iun, . 1227ₛ S "imptul pa as . . . — CURSUL VIENES sous Jouarre. Garantes pentru buna cualilale a pietrelor cumperate de la mine. W Staadecke'. No 8, Strada Germană, No. 8 Aceste Capsule posedă proprietățile tonice a Gudronului adăogate pe lângă ac^¹ țiunea antiblenoragică de Copahu. Ele nu obosescu stomahul și nu provocă nici diaree nici greță i constituescu medicamentul prin escelență in tratarea botelor contagiose a ambelor secse, scurgeri vechi seu recente, catare a beșicei și curze; rea fără voie aurinului. v 12 Februarie (st. n.) Io <7 Metalice................ . 63 — Renta hârtie .... 68 35 Naționale . , . 74 35 Renta în aur............goldrente Lose.......................111 20 Acțiunile băncel 839 — Crediturl ... 149 — London ...... 122 90 Obligațiuni rurale ungare . 73 50 , lemeșvar . . 71 75 , transilvane . 71 50 „ croate . . . fehet Argint în mărfuri. . . 114 50 Ducatul.... 5 87 Napoleonul... 9 83 Marc 100 ... 60 30 DEVERATE 1NJECTIUNI SI CAPSULE Aceste Oapi țiunea antiblf și de a ADEVERAT SIROP DEPURATIV Pe la finele tratamentului, și când ori-ce durere a dispărut, usul INJECȚIUNU RICORD tonice și astringente, este mijlocul infailibil de a consolida vindecarea evita intercerea. Acest sirop este neăpart pentru a vin deca cu deseverșire maladiele peiei și pen- tru a sfirși de a curați sângele după un tratament» anti-sifilitic. El feresce de tdte accidentele ce pot resultă din sifilis constituțională. Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere periculdsă tdte medicamentele RICORD, care nu voru purta sigliulu C. FAVROT. DEPOSITO GENERAL.— F' Favrot, 102, strada Richelieu, in Paris , I • lassy, Racovits, Konia, Bucuresci, Rissdorfer, Zurner, Theil; Galatz, Tatu* . seschi, Marino Kurtovich; Braila, Petsalis, Kaufmes; Crajova, F. Pohl; •• Plojestl, Schulle -; Barlad, Brettner, și in tdte farmaciile. âNUM CIORI PARTICULARE Epitropia spitalalnT Brăncovenesc. Iu diua de 7 Februarie viitor, la ora 11 mindța, urmend a se deschide din nou licitațiune în cancelaria epitropil, pentru înființarea unul car funebru, cu care să se conducă morți la cimitir, după planul și condițiunile aflate în citata cancelarie; se publică, că doritori dea lua parte la acâse tl licitare, trebue să posedă uă garanți- provisorie de 100 lei. (3-2d) Epitrop : N. Bibexcu. PERLE LIMOUSIN IN PARIS, RUE BLANCHE 2 HYDRAT DE CHLORAL IN CAPSULE nemediu util a adormi cineva chiar atunci cănd opiumul nu produce efect. Se pdte administra copiilor, fără pericol. El liniștește escitațiuuile și sufe- rințele nervdse și nu împiedică buna digestiune. Sub acâstă formă nu este nici uă construcțiune a gâtlejului, nici un gust k'u Fie care conține 25 cemigrame de Chloral. Sirop de Chloral Limousin 1 gr. de llydrat de Chloral în linguiă. Flaconul conține 250 grame. Deposit la Bucureșcl la pharmacia D-lul F. W. Zurner en gros. In Iași h pharmacia D-lul A. Racovqă.