No. 24: Un minier 25 b Marți, 1 (13) Februarie 1877. MONITORUL OFICIAL ÎL ROMÂNIEI DUi • n El-țECI și ȘESE; șâsx L (ântâiu Ianuarie și ântâii Iulie ) ANUNC. ULE: UNIA DE TREI-DECI LITERE. TREI-DEOI BANI (inserarea Il-a și mai depaite, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, p8n8 la einel-tjeel linii, cinei lei; âră mal mare de einel-deeî linii, deee lei DIRECȚIUNEA . strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefraneate se refusă Inserții și reclame, 60 b. l’nia, inserarea Il-a și mal departe, 30 bani linia Anunciurile se primesc și cu anul > U M A R fARTEA OFICIALA — Ministerul de resbel: Decret — Raport.— Jurnal al consiliului de mi- niștri. Ministerul de interne : Decret. Ministerul de justiție • Prescurtări de decrete. PARTEA NEOFICIALA. — Depeșî telegra- fice. — Buletin esterior. — Continuarea ședinței Senatului de la 18 lanuariu.— Continuarea șe- dinței Adunărei deputaților de la 20 Ianuarie și ședința de la 21 Ianuarie Anunciurl ministeriale. sumelor depuse, să deschisă credet ca- sierilor și să’i avisese pentru plată. Art. III. Mandatele, dupe achitarea lor de către casieri,.se vor înainta ca- sei de depuneri la linele fie-cărei luni, unde se vor considera în scripte ca bam, spre a se trămite casei de dota- ție în schimbul recipiselorde depuneri. Art. IV. încasarea cuponelor de do- bendt și a obligațiunilor eșite la sorț, din acele aflate la casa de depuneri, se vor încasa de casierul acestei case după cererea ce va face președintele casei de dotație, căria se va trămite recipisa pentru regula comptabilităței. Art. V. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu esecutarea acestui decret ca complectare a regulamentului ca- sei de dotație. Dat în Bucuresci la 24 Ianuarie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel Colonel Slănudnii o. 144. Raportul D-lul ministru de resbel către Mă- ria Sa Domnitorul. Prea Înălțate Ddmne, j Am onâre a supune aprobărel Inălțimel Vâstre jurnalul consiliului de miniștri No. 2, încheiat în ședința de la 11 Ianuarie 1877, relativ la modul plăților și incasă- rile fondurilor dotațiel dstei, rugând pe Măria Vâstră să bine-voiască a subsemna aci anexatul project de decret Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Dâmne, Al Măriei Vâstre, "rea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de re'bel, Colonel Slănicănu. No. 166. 1877, Ianuarie 20. PARTEA OFICIALĂ Bucuresci, 31 Ianuarie 1811. •"NISTERUL DE RESBEL. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința na- onală, Domn al Românilor, La toți de /acid și viitori, adnotate; Asupra raportului ministrului Nos- u'ii secretar de Stat la departamentul de resbel, sub No 166, din 20 Ia- nuarie 1877; Avend în vedere jurnalul consiliului de miniștri No. 2. încheiat în ședința din 11 Ianuarie 1877. Am decretat si decretăm Art. I. Tdte încasările pentru dota- ția dstei, să se facă ca în trecut prin depunere în districte la casierii gene- rali, eră în capitală la casa de con- semnațiunl. Art. II. Pentru plățile ce va avea de făcut casa de dotație, președintele a- cestei case va emite mandate ca și □ene acum asupra casier ielor generali de districte, eră pe de alta va avisa casa de depuneri pentru ca ea, în puterea ONSILIUL MINISTRIL01 — Jnrn: Consiliul de miniștri, în ședința de as tădl, 11 Ianuarie 1877, Deliberând asupra referatului D-lul nistru de resbel, No. 3,279; Avend în considerație că după regula mentul de punere în aplicare al legel ca set de dotație a dstei, acâstă casă nu are Iți comptabill de cât pe casierii general de districte; Considerând că astădl fondurile case 'e dotație sunt în efecte publice și sunt depuse la casa de consemnațiunl; Considerând că în anul 1862, când s’ai: instituit casa de dotație nu esistă casa de depuneri și de aceea nu este nici uă dis- posiție relativă la dânsa, Am decis: I. Tâte incasările pentru dotația dstei să se facă ca în trecut prin depunere, î districte, la casierii generali âră în capi tală la casa de depunere. II. Pentru plățile ce va avea de făcut :asa de dotație, președintele acestei case va emite mandate ca și penă acum asupra casierilor generali de districte, eră pe d alta va avisa casa de depunere pentru ca ea, în puterea sumelor depuse, să deschis \ credit casierilor și să ’l avisese pentru plată. III. Mandatele, după achitarea lor de către casieri, se vor înainta casei de depuneri la fi- nele fie-căria luni, unde se vor considera în scripte ca bani, spre a se trămite casei de dotație în schimbul recipiseL ■ de depuneri IV. încasarea cupâneior de dobândi și a obligațiilor eșite la sorți, din acele aflate la casa de depuneri, se vor incasa de sierul acestei case după cererea ce va fac» președintele casei de dotație căria se va trf mite recipisepentru regula comptabilltăți- Acest jurnal se va pune în aplicare după Înalta aprobare a Măriei Sâle. Miniștrii; I C. Brătianu, G. D Ver- uescn,Eug. 8tăte>cu, colonel Slănicânu N. lonescn. No. 2. 742 MONITORUL oficial AL KOMANlKI 1 (13) Februarie 1877 (MINISTERUL DE INTERNE in Monitorul No. 278 din 14 Decem- bre 1876, pagina 1, rubrica 1, strecurân- du-se uă erdre la decretul No. 2,274, de la 9 Decembre, același an, prin care s a a- probat cumpărarea pe sema județului Făl- eiQ, a caselor D-nel Peni Juvara, din ora- lul Huși, se publică din uon acest decret. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți defaciă și viitori, sănetate-, Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 23.848; In virtutea art. 68 diu legea con- siliurilor județene Am decretat și decretăm : Art I. Se aprobă cumpărarea, pe sema județului Fălciu, a caselor cu locul lor, din orașul Huși, ale D-nei Pena Juvara, pe prețul de lei 7,050, care să se plătescă în patru rate egale în curs de patru ani, spre a se aședa tntrensele călărașii de la reședința ju- dețului. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci, la O Decembre 1876. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, G. D Verneseu. No. 2 274. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin înaltul decret domnesc, cu No. 152, de la 25 Ianuarie 1877, după propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departa- mentul justiție, sunt numiți: D. C Pitiștenu, licențiat în drept de la facultatea din Paris, actual preșe- dinte al tribunalului Brăila,în aceiași calitate la tribunalul Pufna, în locul D-Iui G. C. Șișman care trece în pos- tul ocupat de D. Filistenii. D. I. H Dcmetrescu, licențiat in drept de la facultatea din Bucuresci, actual judecător de instrucțiune la tri bunalul Busău, întrunind condițiunele art 1, 3 . 7 și 11 din legea de admi- I sibilitate, președinte la tribunalul Te- leorman, în locul D Iul Al Dristorian. D. 1 D Pop, doctor în drept de la facultatea din Bruxelles, actual procu- ror la tribunalul Prahova, întrunind condițiunile art 1, 3 și 7 din citata lege, judecător de instrucțiune la tri- bunalul Buseîi, în locul D-hiî I H Demetrescu, înaintat D. G. Teișanu, licențiat în drept de la facultatea din Bucuresci, actual su- plininte la tribunalul Prahova, procu- ror la același tribunal în locul D-lui l D. Pop, înaintat. I) M. Caracostea, licențiat în drept de la facultatea din Paris, întrunind condițiunile art. 1, 3 și 7 din citata lege, supleant la tribunalul Prahova, în locul D-lul G Teișanu D. G. Angelescu, licențiat în drept de la facultatea din Paris, actual su- pleant la tribunalul Prahova, întru- nind condițiunile citatelor articole, membru la tribunalul Dâmbovița în locul D-lul V. Visanti D. C. D. Gealep, licențiat îu drept de la facultatea din Bucuresci întru- nind condițiunile citatelor articole su pleant la tribunalul Prahova, în locul D-lul G. Angelescu, înaintat. D G. Xanio, dector în drept, ac- tual spleant la tribunalul Ilfov, procu- rore la același tribunal în locul D-lul I B. Vlădoianu. D. N. StoianovicI, licențiat în drept de la facultatea din Bucuresci, actual procuror la tribunalul Buseîi, supleant la tribunalul Ilfov, în locul D-lui G. Xanto D G Târnovenu, licențiat în drept de la facultatea din Paris, actual pro- curor la tribunalul Doljiu, în aceiași calitat la tribunalul Mehedinți, în lo- cul D-lul T Sandulache. D. G. Milianu, licențiat în drept d la facultatea din Paris, actual supli ninte la tribunalul Doljiu, procuror la același tribunal în lo AȘ-, o s s' C3 o o tt pc5 K . ^-2 oS a pentru lucrări publice ale întregului capital da- formâsă 59¹/, % torit, 5872 7₀ a^e întregelor anuități da- torite. împrumuturile pentru consolidarea datoriilor flotante constitue 407î °/ₒ, al întregului capital datorit și 41%% al® întregelor anuități datorite. înainte de împrumutul domenial înain- te de a se contracta drumurile de fer lașl- Unghenî și Predeal-Ocna, capitalul dato- rit era de 323 milidne cu uă anuitate de de 25,200,000. Acâsta era uă sumă prea suficientă pentru ca să ne putem mulțumi Aduiiuietrațlu- ne și doîapune 50.066.560,74 52.097.150,72 54 231 351,86 52.391.732,03 53.532.382,45 Dâcă luăm ca normă a cheltuelilor pen- tru administrațiune și dotațiune cifra anu- lui 1871 de 50,000,000 lei și o îmulțimcu 5,ajuugam lacheltuelijdeadministrațiune și de dotațiune de 250,000,000 lei, cheltue- lile efectuate în acești cinci ani sunt încă de 262,319,177 lei, 80 bani. Prin urmare s’aă cheltuit mai mult de cât trebuia, 12,319,177 lei, 80 bani, uă sumă care era bine să rămână în busunarele contribuabi- lilor. căci ea ar fi fructificat cu mult mai bine de cât în cheltuelile răsipitâre ale Statului. Din acâstă espunere se vede că resur- sele acordate de la 1871 încdce a fost su- ficiente pentru acoperirea nouelor sarcini ca se impunâii tesaurului public, dar că budgetele nu aîi fost echilibrate. Am ară- tat că, dâcă ar fi predominat un sistem de economie și de prevedere, nu am fi fost în cursul a 6 ani d'inainte a două mari dato- rii flotante, aceea care a necesitat rente și aceea de astădl. Echilibrul a fost sdrunci- nat din minutul în care nici uă cugetare seriosănu a domnit în gestiunea financelor. Și permiteți’mi a vă spune, acest sistem era sistemul „apre moi le diluge:‘ după mine potopul, —sistemul de a gândi „cât sunt la putere să fiu îu largul meu, în bel- șug, și când mijlâcele vor fi sleite, secate, nimicite, atunci mă duc și las din dosul meu golul și miseria. Acestă sistemă, decă sistema se pâte numi, este deplora- bilă, și de se va mal urma va aduce ruina acestei țări. Voiu intra în gestiunea financiară, pen- tru ca să ne convingem mal bine despre cele ce am dis mal sus. Voiu urmări acestă gestiune an pe an. Anul 1870. Venituri încasate . . ........................... 71,697,027 lei, 14 Bani. Și anume Venituri proprii............ 61,697,027 lei, 14 b^nl. Din împrumutul domeniel . . 10.000,000 „ — „ Cheltuell efectuate ...... 7 7~ ? ? 7 72,688,322 73 Deficit al anului 1870 .............. 991 295 77*59 7 : *âca veți lua situațiunea financiară a anului 1870, veți vedea că se arată că a- cest an s’a soldat cu un escedent de lei 2,108,704, bani 41. De unde vine acâsta? Fiind că se vede înscris ca venit încasat uă sumă de 3 100 000 lei, care în reali- tate nu s’a încasat nici uădată, și care prin urmare, nu putea să intre nici uă d >tă în- tre venituri. Acești 3,100,000 pârtă următorul titlu: „Escedent al esercițiilor închise, soldate „cu datoria flotantă, achitată prin mpru- „mutul de 78 miliâne.“ Să esaminăm acestă denumire ca să ve- dem ce vrea ea să semnifice. Escedent al esercițiilor închise. Cum so putea solda esercițiileînchise de înainte de 1870 cu un escedent, când ele în adevăr s'aft soldat cu defic.te?Și s’au soldat cu deficite pentru acoperirea cărora s’a făcut tocmai împrumutul domenial ? Unde este deficit nu pâte să fie însă escedent. N’a putut 1 (13) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 74'» esistă escedent a esercițiilor înainte de 1870, pentru că chiar anul 1870 se sol- desă cu un deficit pentru acoperirea că- ruia s’a luat din împrumutul domenial 10,000,000 lei, căci tot din împrumutul domenial s’a luat și în 1871 suma de lei 3,722,875, bani 28, pentru a împucina deficitul acelui an. Dâcăesaminăm acâstă cifră din punctul dejvedere al comptabilitățil, vedem că în a- cel timp compturile pe anii înainte de 1870 și pe anul 1870 nu erau încheiate. Apoi dâcă compturile nu erati încheiate, de unde se pdte cunâsce un escedent? Și dâcă era escedent el trebuia să fie ineasat de tesa- urul public. Am căutat compturile de ges- tiune a tesaurulul public din 1871 spre a vedea dâcă escedentul de 2 108 704 lei 41 bani, s’a ineasat, și nu am vfklut nică- erea acea sumă înscrisă. Prin urmare, dâcă comptul de gestiune al financelor, al că- ruia original ’l-am avut de mal multe ori în mână, nu conține ca încasați acel 2,108,704 lei, 41 bani, înscriși ca esce- dent bănesc al anului 1870, vedeți că nici acâstă cifră de 3,100 000 lei n’a avut nici uă dată uă realitate. Am gândit că acâstă sumă de 3,100,000 lei face parte din rămășițele esercițiilor închise încasate în anul 1870. Insă în a- nul 1870 s’a încasat rămășițe de 4,745,926 lei, 17 bani, și suma de 3,100,000 lei se află înscrisă, afară ce acâstă sumă ’șl-ar mări rămășițele iacasate ale anului 1870, la suma de 7 845 926 lei 17 bani ceea ce nu este așa. Mai este alt-ceva: acâstă cifră a mers și înaintea curțel de compturi unde n’a putut fi justificată, și curtea de compturi o a primit o numai cu reserva aceea, ca să încuviințese acâstă cifră, când compturile anului 1870 se vor încheia și verifica, pentru a se vedea negreșit dâcă ea a esistat. Eti numesc, dâră, acâstă cifră de lei 3,100,000 uă cifră fictivă, căci din mo- mentul în care ea nu s’a ineasat, în care ea nu este înscrisă în comptul de gestiune al tesaurulul ea nu pâte esistă ca venit încasat, și prin urmare, nu pâte fi luată în considerațiune la situațiunea financiară. Adevăratul deficit e de 991,000 lei, și escedent de 2,108,704 lei 41 bani nu a esistat. Vedeți că din capul locului s’a sdrun- cinat situațiunea, și că nu mai putea să mârgă netedă din momentul ce âmenil cari conducâti financele țărei credâti că ati 2,000,000 escedentîn lec de 1,000 000 de- ficit; acâstă di ferință de 3 miliâne a făcut ca situațiunile financiare să devie obscure și ca nisce adevărate eroglife cam greu de descifrat; dâră lumea s’a obicinuit a des- cifra chiar eroglifele, chiar scrisârea unei- formă, și prin urmare, s’afi putut descifra și situațiunile financiare scrise cu cifre eroglifice și cuneiforme. Dâcă veți lua, însă, situațiunea finan- ciară a anului 1871 presentată Corpurilor Legiuitâre, veți vedea că anul 1871 se soldâsă cu un escedent de 1,705,674 lei, 33 bani, acâsta provine din două cause. Antâiti, s’a înscris ca venit ineasat esce- dentul fictiv de 2,108,704 lei, 41 bani, și s’a mal înscris ca ineasat suma de lei 3,344,473, bani 73. Aceste ambe cifre, în sumă totală de 5,453,178 lei, 14 bani, s’afi înscris în situațiunea financiară sub titlul de „escedent bănesc și rămășițele „anului 1870 cu aproximație compturile „nefiind încheiate nici pe 1870, nici pe „anii anteriori." V’am arătat că cifra de 2,108,000 este fictivă. Să esaminăm acum cifra de lei 3,344,473, bani 73. Voifi dovedi că ea nu s’a ineasat nici uă dată, și că ea a esistat ca remășiță de ineasat, dâră nu ea rămă- șiță încasată. In 1871 s’afi încasat rămășițe 3,588.578 lei, 28 bani Aceste rămășițe provin din mai multe esereițîi anteriâre. Etă din ce esercițil anume s’afi ineasat acestă sumă în anul 1871 Din esercițiile anteriâre ale anului 1860 ....................... 3,468-14 Din esercițiul 1860 5,292—68 „ , 1861 . 7,610-39 „ „ 1862 • 18,033-98 „ „ 1863 . 24,319-02 „ „ 1864 . 85,586-30 Din esercițiul 1865 . 202,936-54 D 1866 . 211,667-27 yy 1867 . 398,412 02 yy 1868 . 485,214-84 yy 1869 . 1,498 937-10 1870 . 647,099---70 Rămășițe incasate în a- nul 1871 . . . .3.588.578-28 Precum se vede din rămășițele anului 1870 s’afi ineasat în 1871 suma de lei 647.099, bani 70, care se află înscrisă în rămășițele incasate de 3,588,578 lei, 23 bani. Anul 1870 a lăsat în adevăr rămășițe de 3,344,473 lei, 73 bani, din care însă în anul 1871 nu s’a ineasat, precum vă- zurăm, de cât sumade mal sus de 647.099 lei, 70 bani. Acâstă cifră, pnn urmare, care era ră- masă de împlinit, nu putea să se înscrie între rămășițele împlinite, fiind că este mare diferință între rămășițele de împli- nit și cele împliaite. Rămășițele anului 1871 sunt " lei 3,344,473, bani 73. Din acestea uă parte s’au incaș iltă parte este și astăzi neincasată. Rămășiți ale anului 1870 incasate................. 1,933.767—11 Și anume : In lunele Octombre, No- embre și Decembre 1871 . . 647,079 — 70 în ... 1872 974,508 -24 1873 . . 146,407 12 1874 . . 93,622-55 . 1875 . . 61.517-96 In lunele Ianuarie penă la ultima di Septembre 1876. . 10,611—54 Rămase neîncasate la 1 Octombre 1876 și care se pot considera ca perdute, lei 1 410,706, bani 62. Cu alte cuvinte, din rămășițele anului 1870 s’afi ineasat, în timp de șâse ani de dile, 58,9°/₀, și afi rămas astădl neinca- sate 41, l°/₀. Apoi, vă întreb, cum ar putea să se în- crie în situațiunea financiară a anului 1871 că s’a ineasat întrâga sumă de 3,344,473, lei, 75 bani, când astădl mai este de în- casat dintr’ânsa 1,410,706 lei, 62 bani, și când din aceste rămășițe s’afi ineasat în 1871 suma de 647,099 lei, 70 bani, în- scrise între rămășițele incasate la un alt articol al veniturilor budgetare al anului 1871. Vedeți că este uă dovadă aritmetică că acâstă cifră nu s’a ineasat în 1871, și nu se putea dar înscrie într? ' "niturile inca sate ale acelui an. Anul 1871 prin urmare, s’a echilibrat cu uă cifră de 5,453.178 lei, 14 bani, caro nu s’a ineasat nici uă dată de tesaurul pu- blic. Lucrul este atât de evident, în cât când a venit afacerea în facia curțel de compturi, acâstă curte nu a considerat a- câstă cifră ca justificată. HuNriur.tb ( aI, tioMANlEl 1 (13) Februarie 187' Referendarul acestei curți se esprimă ast-fel asupra acestei sume Art I. încasările efectuate din suma drep- turilor constatate find de lei 70,735,673,64 Art. II. Plățile asemenea fiind de lei.............. 74,255,256,29 Prin urmare resultă din acestea un deficit de lei 3 499 582 65 Dâcă se pâte prenumăra însă între mijldcele și căile deschise la acoperirea sar- cinelor budgetului anului 1871 și eseedentul eserei țiului 1870 afectat de ad- ministrațiuneafinancelor a- supra acestui budget sub titlul „eseedentul anului 1870“ cu aproximația, com- pturile nefiind definitiv în- cheiate„................... 5,453,178-14 Atunci din operațiunile de la acest paragraf resultă eă esercițiul anului 1871, s’a încheiat eu un numerar de lei. ....... 1,953,595-49 Consilierul înaltei curți opine<)ă în refe- ratul s6G că „eseedentul anului 1870 tre- cut de administrațiunea financelor sub ti- tlul de „eseedentul anului 1870“ cu apro- ximație , compturile nefiind definitiv în- cheiate nici pe anul 1870, urmâdă a se admite de curte cu reservă, până se va în- cheia și de curte acel an. Ear sentința curței asupra gestiune! a- nului 1871 se esprimă între altele ast-fel; Veniturile normale nefiind suficiente pen- tru acoperirea cheltuelelor, s’a afectat spre acest sfârșit următârele sume „Eseedentul casei de depuneri legea din 26 Iunie 1871 . . . 1.000 000 „Din împrumutul dome- Amil 1872. Venituri înacasate 83,284, <^2 iei, uo nani și anume Venituri proprii ... 71,000.992 lei 87 bani. Bonuri de tesaur și împrumut la casa de depuneri . . 12 283 749 lei 19 bani. Cheltueli efectuate .... 85,223.562 lei, 43 bani Deficitul anului 1872 . .... 17938^820 lei, 36 bani La care trebue adăogit Deficitul anului 1871 4.738 799 lei, 40 bani Prin urmare deficitul total pe anul 1872 . . 6 677.619 lei 76 buni Situațiunea financiară arată însă un de- ficit minim uumai 233 146 lei 3 bani. Di- ferința acesta este naturală, căci acea si- tuațiuue preliudecă anul 1871 s’a terminat cu un escedent de 1,705 674 lei 33 bani în loc de un deficit de 4,738,799 lei 40 bani. Eseedentul acesta fictiv dc 1,705,674 lei 33 bani’ s’a sustras din deficitul propriu al auulul 1871 de 1 938 820 lei 36 b. și a re- sultat uu deficit fictiv de 233,146 lei 3 b. și aci a fost tot sistema a nu căuta reali- tatea de a se înșela pe sine și pe Corpurile Legiuitâre. Venituri încasate. și annme Venituri proprii. Bonuri de tesaur Auul 1873 92 849,058 lei, 13 bani . 78 151,312 lei, 67 bani • l⁴-⁶⁹⁷.⁷⁴⁵ ⁶⁴ baHÎ nial pentru deschiderea de credite suplimentare și es- traordinare. 2 0uu,d00— „Eseedentul din împrumu- tuldomenial . 1,722 875-28 „Eseedentul ce s’a preve- 6 damentul ce s’a citit și care este subscris le 30 domni deputațl. Domnilor, acești provisorl— și eii vor- bind despre dânșii nu fac nici de cum ce- ■tiune de persâne, ci nil curată cestiune de principiu — acești provisorl sunt â- meni care au servit unii câte 16 ani, și a- stădl. după lucrarea comisiunel, lâfa lor se găsesce redusă la jumătate. Decă ar fi oumai acâstă considerațiune, tot pdte nu ■ aș fi dis nimic; dâr în toți anii, luațl tdte budgetele, și veți vedea că li s’a redus continuu din lâfă, căci era un timp când el se bucurau de uă lâfă aprâpe îndoită de cât ceea ce primesc astădi. Eii nu sciu dâca în privința acâsta nu esistă uă lege positivă, și rog pe domnu ministru să bine-voâscă a ne da uă lămurire. Dâr ceea ce sciu este că acești provisorl aii și el astăzi un drept dobândit. D-vâstră vă a- ducețl aminte că a’țl pus ca principii! că trebue să se respecte drepturile câștigate și le-ați respectat. Cred dâr că nu veți face acâstă inicitate la gimnasie pentru provi- soril. Eii aș ruga pe D. ministru să se a- sociede cu acel domni deputațl cari au propus acest amendament, privitor la toți provisoril și prin urmare nu este uă ce- itiune nici de persâne, nici de clopolniță. D. ministru de culte și instrucțiune publică. Gestiunea acâsta presintă âre care dificultate, și âtă de ce : mai ânteiu trebue să scițl că nu sunt de cât 4 provi- sorl pentru patru internate ale Statului. Unii din acești provisorl sunt și profesori, prin urmare, pe lângă lâfa de profesori li se mal dă și uă diurnă. Alții sunt foști profesori și primesce numai diurne. A re- iuce acâstă diurnă la jumătate, este în ade- vâr uă nedreptate strigătâre. Eu cred că s ar remedia la acestă nedreptate, votân- du-se diurna în parte pentru fie-care inter- nat, după esplicațiunile ce voiu avea o- nâre să vâ dau pentru fie-eare provisor. Ast-fel de esemplu, am putea reduce diur- na provisorulul de la St. Sava, pentru că acesta este tot-odată și profesor; ceea ce n’am putea face la internatul din Craiova și Iași, unde trebue să lăsăm diurna după dreptul câștigat; maieu sâmă că acâstă normă s’a observat când a fost vorba de drepturile câștigate ale profesorilor de la facultăți unde nu a’țl tăiat nimic. — Se pune la vot, personalul internatu- lui, și se primesce. Cifrele pentru liceul Mateiti Basarab, precum și pentru liceele din Iași, Craiova și Bârlad, se adoptă fără discuțiune — Se citesce paragraful liceului din Botoșani. D. I. C. Codrescu In privința liceelor este un ștat de acel profesori care au că pătat dreptul de gradațiune după lege și de care s’ati bucurat până astădi. Voci. S’a suprimat. . . . D. președinte Nu s’a suprimat nimic, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI] căci nu s’a primii nici un amendament în privința acestor profesori. D. 1. Codrescn. Iată D-lor, ștatul per- sonalului profesorilor de la liceul sântului Savacare au dreptul la gradațiune (citesce). I) P. Ghica. Domnilor deputațl, veți vedea că sciu să sacrific simpatiele per- sonale, căci între numele care s’ati citit, sunt mulțl amici de al met, și amici in- timi; cu tâte acestea, socotesc că Aduna- rea trebue să fie drâptă, și consecințe cu votul ce a dat în privința profesorilor de la facultăți, ca el să nu se bucure de dreptul de gradațiune, și acesta numai în vederea economielor ce suntem siliți să facem. Trebue dâr să aplicăm tot aceeași măsură și pentru licee, gimnasie, și pen- tru tâte scâlele. Prin urmare, propun ca pentru anul acesta să suspendăm dreptul de gradațiune; și la anul viitor, dâca vom fi mal avuțl, vom reveni la legea gradațiu- nii, sâu D. ministru va găsi a ne propune alte mijlâce. —Se dă citire următorului amendament, care, puindu-se la vot, se primesce : „Propunem a se suspenda gradațiunile pentru toți profesorii de gradnl I și II.“ 1. Villacrose. — Se dă cetire paragrafului pentru gimnasie. D. G. Exarchu. D-lor, vă rog să bine- voiți a’ml da un moment ascultare, căci viii aici să apăr drepturile unor profesori cari, din nenorocire, nu pot avea acele mijlâce la care a făcut alusiune amicul mefi D. Si- hlenu, pentru a veni să’șl aperejdrepturile lor. Văd că comisiunea budgetară, atât prin ânteiul său project de budget, cât și prin acesta ce ne-a cetit acum onor. D. raportor, face unor profesori uă mare ne- dreptate. Văd că se face trei categorii de gimnasie. gimnasie de Bucuresci, gimna- sie de Ploescî și gimnasie de Galați. Nu înțeleg pentru ce se fac trei categorii, căci legea, pe cât ’ml aduc aminte, nu prevede acâsta, când tot acele titluri a- cademice se cer de la D-nil profesori, ori pentru care gimnasiti vor fi, când tot a- celeașl ore de lecțiuni aii, și tot același program. El bine, vă repet că nu înțeleg pentru ce se face aceste trei categorii. înțeleg, însă, ca în Bucuresci, unde viața este mal scumpă, să li se dea âre- cari remunerarie mal mari, de și s’ar pu- tea obiecta că aci profesorii găsesc mal ușnre repetițiunl si lecțiuni, de pregătit elevii pentru bacalauieat, etc., și aii și lefe mai îndouite, pe câgl în provincie tot-d’auna la gimnasie sunt copil de pă rințl mai pucin avuțl, căci toți copil de părinți mal avuțl vin oii în Bucuresci, ori se duc prin alte centrurl mari, și tocmai de aceea comisiunea budgetară a primit petițiunl de la acel profesori cari s’ati cre- zut nedreptățiți. De aceea, eti propun să se unifice lefile tutulor profesorilor de prin provincie. Nu cer uu spor, cer numai ca, cu suma alo- cată în budget, să se facă repartițiune la toți și să aibă aceeași lâfă. Nu cred că acâsta este nedrept, mal ales că nu se încarcă budgetul cu nimic. Nu este bine ca unul să fie plătit mal bine și altul mai pucin, numai pentru cuvântul că unul este la Ploescî și altul la Bacăft; de aceea, vă rog să votați amendamentul ce am depus, ca să se unifice lefile la toți, rămâiud însă neschimbată cifra din bud- get. Etă amendamentul meu: „Propun ca lefile tutulor profesorilor de gimnasie să se unifice în tâtă țâra, con- form legel, într’un mod egal.“ D I. Codrescu. Onor D. Exarchu a dis să facem tâte lefile egale fără să schim băm cifra din budget, ceea ce este peste putință, pentru că este uă contradicțiune flagrantă între aceste două propuneri. D-lor, etă cum este cestiunea gimua sielor sunt unele gimnasil vechi, înfiin țațe mai de mult în orașele principale, și sunt unele gimnasil mai noul. Vă voiu cita gimnasiul din Galați, unde s’ail alocat nisce cifre după putința budgetului, el nici nu are catedrele complecte după pro- gramul cel vechii!. Comisiunea a vădut a- câstă anomalie și a voit să o înlăture, a voit să aplice noul program în tâte gim- nasiele, dâră s’a lovit de uă dificultate, căci dâca s’ar fi rădicat apuntamentele tu- tulor profesorilor, cum era la vechiele gim- nasiî, cifrele sporite ar fi fost prea mari, pentru că diferința este fârte însemnată între ceea ce era în anul trecut 1876, și între ceea ce propune astăzi comisiunea Gimnasiul din Galați, anul trecut 1876, costa 10,040 lei, în anul acesta costă 21,052. Vedeți, dâră, că comisiunea a adăogit la acest gimnasiu 10,000 franci. Mai este gimnasiul din FosșanI, care anul treeut costa 19,000 lei, anul acesta ’l-am sporit la 21,000. Asemenea gimnasiul Ștefan cel mare, anul trecut costa 15,000 lei, și comisiunea ’l-a sporit pentru anul acesta la 21,000 lei Prin urmare, vedeți, D-lor, că ori cât ar fi de puternică a grumentațiunea de înaltă justiție, de înaltă equitate, totuși, pentru anul acesta, era cu neputință co- misiunei să facă mai mult de cât atât; chiar ceea ce a făcut este fârte mult, căci vedeți D-vâstră că, la fie-care gimnasiu, s’a sporit câte 5, 6 și penă la 10 mii lei. Cred, dâră, că D-nii profesori nu pot primi de cât cu gratitudine regularea făcută de comisiunea budgetară. D. președinte. D. Rose Ștefănescu a propus an amendament în coprinderea ur- mătâre • „Propunem a se trece în ștatul No. 23 iimasiul Giurgiu, conform cu cele din Pileșii, Bacăti și Focșani." R. Ștefănescu, G. Goga Gr. Serurie, 1. C. Fundescu, C. Fusea, 1 (13) Februarie 187 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE; 757 Voci, cereai și noi gimnisie (sgomot). D. Rose Ștefănescu. MS așteptam să se iice și alte voci care să câră a se înfi- ința gimnasil, precum cer efi în privința c-așulul Giurgiu. D-lor, este drept să se înființese în tâte orrșele.... (Sgomot, întreruperi). D-vdstră îți fârte bine cât de rar am luat cuven- ;ul în acestă onor. Cameră, și cred că ar fi un act de dreptate a nu mi se lua acum când voifi să vorbesc. Sunt mulțl cari afi ''orbit mal mult de cât trebuia, și Camera l-a tolerat. Cred că nu mi se va face nu- al mie nedreptatea de a veni să mi se ră- ' îe cuvântul, mal cu sâmă când viii să cer de la onor. Cameră un act de justiție. Casă tiu fârte scurt, voifi <)ice numai atâta: ora- șul Giurgiu a fost cel mal persecutat în privința gimnasiului săfi. La 1861, acest "raș, animat de dorința de a vedea des- dtându-se și la el instrucțiunea junimel, a îngrijit a face un local de șcâlă, atât pentru cursurile primare, cât și pentru ; -de gimnasiale, precum se ijice chiar în ea instrucțiunel publice, art 25. Acest oraș a cheltuit mal mnlt de cât mijlâcele sâle ’l-ar fi permis. ’Și-a făcut un local care, în adevăr, e unul din localele care se a i în cele mal bune condițiunl ca să pâtă servi de gimnasifi. S’a cheltuit sute de mii de lei cu acâstă construcțiune. La 1 68 să rugat guvernul să înființese în "cest oraș un gimnasifi, spuindu’I că lo- calul este făcut. La 1869 guvernul, prin- tr’un răspuns ce dă comunei, dice că e dispus să ia asupra Statului acel gim- nasifi, dâră că pentru anul 1869 nare fond, dâră cjice comunei că, dâcă voesce să înființese ea din veniturile el clasa I, în anul viitor 1870 va aloca îu budget uă sumă pentru acest gimnasifi. Negreșit, D-lor, că comuna a cătat să facă tâte economiile, să desființase chiar alte îmbunătățiri, ca să pâtă înființa acest -imnasifi. După ce a înființat clasa I gim- nasială. în anul următor 1871 a cerut erășl de la guvern să prevadă în budget suma necesară tât pentru clasai deja înființată, cât și pentru clasa II. Atunci se primesce ■,.e la guvern un respuns care a pus pe co- mună într’uă posițiune fârte grea, în cât astă,II este în neputință de asusține acest gimnasifi. Etă, D-lor, acea adresă a guver- lul de atunci (citesce). Vedeți, D-lor, că comuni-, primind un asemenea act din partea guvernului, nu putea, cu tâte acestea, să lase acest gim- nasifi în părăsire De atunci sunt șâpte ani, în cât comuna ’șl-a epuisat tâte veni- turile, și în anul acesta e silită, cu multă durere, să desființese acest gimnasifi, pen- tru că nu pâte să’l susțină. Pentru aceste motive, D-lor, am propus acest amendament, și vâ rog să bine-voițl a l pnmi, ca ast-fel să faceți un act de justiție, de dreptate pentru acest oraș. Luațl. vă rog. acest gimnasifi și '1 puneți în budgetul Statului, cum ați luat și ațî pus și pe altele, cu atât mal mult că acest gimnasifi este înființat și esistă deja. Acest gimnasifi e necesar, și acesta a fost punc- tul de vedere pentru care s’a înființat, fiind că, cum scițl, orașul Giurgiu este pus la marginea Dunării, și de partea cea-altă are oraș strein destul de mare, unde sunt mulțl Români, și prin urmare, sunt uă mulțime de copii cari vin dincâce să ’și facă instrucțiunea.... Sunt în posițiune, D-lor, să vă arăt chiar cifre statistice spre a vedea că sunt uă mulțime de copii cari vin la acest gim- nasifi de pe^ta Dunăre. Apoi, mal era în Giurgiu uă scâlăgrâcă și una armână cari s’au desființat, și al căror elevi au tre- cut la gimnasifi. Vedeți, D-lor, ce mari folâse trage țâra din acest gimnasifi în care se adapă de c.unoscințe mal mulțl copil. De aceea, vâ rog să bine-voițl a inter- cala și gimnasiul din Giurgiu între cele- alte gimnasil ale Statului. Trebue să scițl, D-lor, că dâcă nu veți admite acostă drâ; . cerere, gimnasiul din Giurgiu va înceta de a mal fi, din causă că comuna nu mal are fonduri spre a’l susține, și cred că că- derea acestui gimnasifi va fi uă pagubă pentru instrucțiune. D. G Chițu, ministrul instrucțiunel publice și al cultelor. D-lor, este ade- vărat că legea instrucțiune! publice, pre- vede înființarea treptat în fie-care oraș de reședință a unui gimnasifi, dâră se înțe- lege că acâsta se va face potrivit cu mi- jlâcele de care ar dispune Statul. Până acum Statul nu a putut înființa gimnasil în tâte orașele. însă afi fost județe și co- mune cari, gelâse de propășirea învăță- mântului, afi înființat pe iei pe colea câte câte un gimnasifi, câte uă șcâlă de me- serii safi de altele. EI bine, Statul, unde a putut, a venit în adjutor cu subven- țiunl, ba încă pe unele le-a luat chiar în sarcina sa. Astădl Statul e mal pucin de cât orl-când în posițiune a lua în sarcina sa un gimnasifi întreținut de comună ea la Giurgiu, Brăila și altele, și efi vâ fac uă declarațiuue francă; chiar dacă Statul ar avea miliâne de prisos, tot nu ar găsi de cuviință a lua asemenea gimnasil, cel pu- țin arțl, în sarcina sa, ci, dacă ar putea face ce-va, ar desființa aceste gimnasil și le-ar transforma în scâle profesionale, căci s’a dovedit că nisce asemenea gimnasie numai cu câte patru clase, cu studiele ne complecte, nu pregătesc pentru nimic și efi compătimesc, onor. D-le Stefănescule că Giurgiuvenil nu afi încă uă scdlă su- periâră ; cred că cu timpul se va face și acâsta, dară pentru adi nici nu avem mij- lâce pentru a lua Statul asupra sea gim- nastele din Giurgiu, Brăila și alte locali- tăți, nici nu crede Statul de cuviință a o face. Voci. închiderea discuțiunel D. N. Consfantinescn D-lqr, vă rog 'să bine-voițl a nu închide discuțiunea, pentru că trebue să discutăm dacă.nu i- supra imendameutului propus d- I fănescu, cel puțin, asupra articolului din budget. S’a vorbit pentru, și, conform regula- mentului, avem dreptul a vorbi și contra,, și efi mfi voifi însene contra articolului din budget, căci se dă. unor orașa-gimna- sie și pe altele le uitați. Efi mâ înscrifi contra acestui sistem, și de aceia vâ rog să nu închideți discu- țiunea. — Se pune 11 vot închiderea disculiu- nel și se primesce. — Se pune la vot amendameutul D Iul Bose Ștefănescu și se respinge. — Se pune la vot cifra din. budget pen- tru cele-lalte gimnasie și se adoptă. Ședința se ridică la mediul nopții, .- nunțându-se cea următâre pe a.doua di 21 Ianuarie. ședința de la 21 Ianuarie, 1b//. Presidenția D-lui vice-președinte A. Teriachiu, asistat de D-nii.secretari 1. Lă- țescu, F. Aluneanu și A. Vizanti¹. Ședința se deschide la amiabil. Presențl 105 D-ni deputați, / Nu răspund la apelul nominale 45 și anume : Bolnavi D-nii C. Fusea, 0. T. Grigorescu. In congediu: D-nii P. Arbore, N. Cișman. P. Constan- tin, M. Costache. D. Cozadini C. Fleva. C. Grădișteanu, D. Mielescu, G. Mielescu, G. Pruncu. S. Rosetti, C. Șoarec, M. dimirescu, N. Voinov și. S. Pastia Fără arătan de motive •: D-nii D. Anghel, D. Brătianu, G. Dimi- trescu, I. Câmpineann. R. Campiniu. A. Candiano-Popescu, N. Caraianoglu. C. Ca- targi, L. Costin. D. Crăciunescu, M. Fe^ rechide, Sc. Ferechide, G. GamuleaD. Ge- nescu, A. Gheorghiu, P. Ghica, T. loan; G. Macri, D. Mărgăritescu. C. Peșiacov, M. Schina, B. A. Urechiă, I Carabatescu, G. Tăcu, A. Stolojan, D. Frundă și 1. lu- rașcu. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă Cungedifi D-lor deputați C. Climescu și D Mielescu. Șe trămite la 'comisiunea de petițiuul petițiunea mal multor locuitori mărginași din capitală,' a unul număr le areudașl.al moșiilor Statului, a D-uel Maria Codrescu și a D-lul T. Ștefănescu. Su irămite li comisiunea de indigenat petițiunea D-lul Okros losif. Se trămite D-lul raportore al comisia- WN i UhUL Uflbi.vL, AL UUulAbib. 58 □eT budgetare petițiunea D-lul A. Fotescu. Se înscrie la ordinea (Jil®! raportul co- mitetului de delegați al secțiunilor asu- pra projectulul de lege adițional legilor constitutive a curților de casațiune și de compturi. Se comunică Adunărel adresa D-lul mi- nistru de esterne prin care mijlocesce ca in legea pentru organisarea ministerului de esterne să se copnndă și acele modifi- cări făcute prin voturile Adunărel la bud- getul acelui minister. Adunarea recomandă D-lul raportor al îomitetulul de delegați al secțiunejor spre a face acestă redacțiune și a se comunica apoi D-lul ministru de esterne. Se comunică Adunărel telegrama mal multor cetățeni din Vasluiu prin care cer a se numi uă nouă anchetă în privința ad- ministrațiunel fostului prefect Lupașcu. Voci. Să se trămită la minister. (Sgo- mot). Voci. La comisiunea de petițiunl. D. vice-președinte. După regulament, orl-ce petițiune trebue să mârgâ la comi- jiuuea de petițiunl. D. P. Grădișteanu. D. președinte, uă umilă rugăciune am să adresei} onor biu- rofi. S’a anunțat de către D.Pruncu uă in- terpelare relativă la cele petrecute în Vas- luiu, rog pe onor, biuiousă bine-voiască, conform regulamentului acestei Adunări, să ceră de la D. ministru de interne, a ne comunica acea anchetă, precum și iote Iu-, crările ministeriale ce s a făcut îa acestă îestiune, pentru ca să putem și noi să stu- diăm afacerea, și atunci când D. ministru de interne va bine-voi a respunde la in- terpelarea D-lul Pruncu, să fim în stare și noi a cunâsce faptele. D. vice președinte. Am onore a spune D-lui Grădișteanu, că biuroul a preveuit dorința D-sale, căci s’a adresat deja la mi- aisteriul de interne, pentru a trămite Oa- meni tdte actele relative la acestă ceș- ti uae. D P. Grădișteanu. Sunt aduse? D vice președinte. încă nu. D. P. Grădișteanu. Se vede că e fârte departe de aci penă la ministerul de in- terne. D. A. Vizunii. Lăsând la uă parte ca D. Piuncu nu au făcut uă interpelare ci uă simplă rugăminte guvernului ca să tră- mită actele acelei anchete; eu credeam că D. Grădișteanu se va asocia cu cererea ce- tățenilor Vasluenl... D. vice președinte. Nu es.o în discu- țiunea acâsta. D A. Vizauti. Am luat cuventul ca să ve rog cu tot respectul și cu tâtă insis- tența că acea plângere, protest sau de- peșe a cetățenilor Vasluenl, să o faceți cu noscută guvernului chiar astă-<}I, fiind că acâsta este uă cestiune fârte gravă, când se contesiă imparțialitatea unei anchete... (Sgomot). Voel Cer cuvântul în cestiune de regu- lament. D A. Vizam». Și cred va guvernul va adera la acestă cerere a unul însemnat nu- măr de cetățeni, ca să se facă lumină în acestă cestiune. Voci. Ordinea dilel. 1). G. Mârzescu. D-lor, mal ântâiu de tâte Puterea Legislativă trebue să scie|dacă esistă în momentul de față un ministru de interne. Precum Puterea Legislativă nu pâte se încalce peste atribuțiunile puterel esecutive, asemenea și puterea esecutivă nu trebue să încalce asupra Puterel Legis- lative. Ministrul de interne a făcut uă an- chetă; asupra acelei anchete este uă de- nunciare, în contra cui? Unde sunt do să- rile? La, ministerul de interne sau la Ca- meră ?,.. Uă voce. La ministerul de interne. D. G- Mârzescu. Apoi nu vedeți că mai ântâiu de tâte trebue să avem un minis- tru, uă persână cu ochi, cu mâini, cu care se putem discuta’ Prin urmare trebue să lăsăm cestiunea acesta în suspensiune precum este îa suspensiune și ministru de interne. (Aprobări). D. N. Catargiu. Eu cred că D. preșe- dinte, când la citirea acelei depeșe care a venit din partea mal multor cetățeni de la Vasluiu, a . L- Eraelide. Nu v’am cerul cuvân- tul in discuțiunea budgetelor, și martură este onor. Cameră că n’am fiis uă vorbă la amândouă budgetele ce s’a votat. Dacă laG cuvântul acum este ca să vâ supun la cunoscință un fapt și D-vâstră veți apre- cia. Sunt dator să vâ spun că în anul tre- cut, fostul minisLu, nu seifi din ce causă, a suprimat de la seminariul de Roman un număr de 20 elevi diu 40 cum sunt la tâte seminariile din țâră. Voci. Nu avea parale. D L Eraelide. D-lor, dacă credeți D-vâstră că județul Roman este mal puțin populat de cât cele-alte, și că seminariul de la Roman nu pâte avea acelaș număr de elevi ca și cele-alte seminarie, dacă cre- deți că județul Roman nu are trebuință de preoți, reduceți numărul acesta, dar să fie constatat că faceți uă nedreptate. Efi vă atrag atențiunea că cu personalul acestui seminarifi cheltuiți tot atât ca și cu cele- alte seminaril, și cu tâte acestea nu aveți de cât 20 elevi. Vedeți darcă aruncați ba- nii pe ferâslră. Dacă credeți căseminariile nu sunt folositâre, dacă credeți că țâra n’are trebuința de preoți, atunci uniți-v6 cu amendamentul D-lui Sihleanu. Dacă însă credeți din contra, că seminariile sunt utile, atunci dațl dreptate seminariu- lul de Roman. LuațI budgetul în mână și veți vedea că la alte seminarie din alte eparchil mult mal mici de cât eparchia Romanului, sunt câte 40 și 44 elevi, pe când la Roman nu sunt de cât 20. El bine, dacă credeți că acâsta e drept, atunci fa- ceți-o, dar veți face ceea-ce a făcut regi- mul trecut, veți lovi seminariile. Eu nu vg cer nici un spor, cer numai să faceți acelaș lucru ca și pentru cele-alte seminarie, cer un act de dreptate pentru Roman. D ministru de culte și instrucțiune publică. D-lor, adevărul este că din tâte semmariile numai acest de la Roman are mal puțini elevi, s’a redus numârul la 20. Efi aș fi de părere să se înmulțâscă acest numâr, și etă de ce: Tot se fac cheltueli cu administrațiunea internatului, avem di- rector, econom, pedagogi, local, prin, ur- mare cu acelaș personal se pot ține și mal mulți elevi, însă ârăși nu trebue să mer- gem prea departe cu acest spor, pentru că nu în tâte seminariile avem numărul complect de 40 de elevi, numai la Râmnic sunt 40. După informațiunile ce am luat, causa pentru care s’a redus numărul ele- vilor la Roman este, că nu se găsesc elevi în număr de 40. Eîi cred cu tâte acestea, că am face uă bună economie dacă am mări numărul ele- vilor în seminariul de. Roman la 30, și a- câsta numai pe patru luni, pentru că acest număr se va complecta de la 1 Septembre viitor. — Se pune la vot amendamentul ™ lui Eraelide, și se primesce. — Se pune la vot personalul semina- riulul de Roman, și se primesce, — Seminariile Argeș, Vâlcea, Buzău, Huși și Ismail, se primesc fără discuțiune. D. I Codrescn. D-lor, s’a presentat un amendament de D. Lățescu, prin care cere a se înființa un seminariă la Dorohoiil cu 10 interni, dară acest amendament nu e susținut. — Paragrafele următâre, până la archi- ve, se adoptă fără discuțiune. D. T. Bagdat. D-lor, mi se pare fârte straniii a avea în țâra Românescă și uă archivă sucursală, în tâte statele este uă singură archivă. Așa dar archiva trebue să fie una și aceeași, căci dacă este să a- vem și uă archivă sucursală, atunci mai bine să avem în tâte județele câte una. D. A. Vizanti. Aș ruga pe D. Bagdat să nu se grăbâscă cu asemenea declara- țiunl, căci dacă ar fi așa, ar trebui să a- vem în tâtă țâra uă singură bibliotecă, uă singură universitate. D-lor, în Iași este un tesaur fârte pre- cios de documente istorice. Când efi voiG avea trebuință de un document în Moldo- va, cum voițl D-vâstră să viii negreșit la Bucuresci spre a lua cunoscință de acel document?.. (întreruperi). D P. Grădișteanu. Efi am fost cel îu- tâifi în tot-d’auna care am ridicat cuvântul pentru întinderea scâlelor, însă nu trebue să facem confusiune • Una este scâla și alta este archiva ori cât voițl să dăm pen- tru scâle efi nu voifi dice că e prea mult. Dar la archive uu înțeleg să se perpetuese sistemul acesta ca cum ar fi vorba despre uă țâră care este împărțită îu două. . . D. G. Hasnaș. Proteste,) în contra aces- tor cuvinte. D P Grădisteann Puteți protesta, însă aparența ar fi ast-fel. D G. Hasnaș. Proteste,) încă uă-dată în contra ideel de separatismu (sgomot). Voci Și noi protestăm' (Sgomot). D. T. B Lățescu. D-le președinte, ar trebui să ’I ridicați cuvântul când espri- me asemenea idei (sgomot). D. P. Grădișteanu. Nu înțeleg aceslo protestări, eu nu pretind că dualismul este dorința vre unuia dintre noi. Din con- tra, cred că top represantanțil națiunel sunt inspirați de aceașl dorință de a men- ține unitatea naționale, nimeni dintre noi nu pâte fi măcar bănuit de idea de sepa- ratismu. . . D. G. Hasnaș. Protestăm, nu pâte să fie vorba acâsta. (sgomot). D. P Grădișteanu. Ia nu mal tot pro- testa, D-le, căci tot atât mă dâre și pe mine ca și pe D-ta cestiunea unitățel na ționale. Aci este vorba D-lor numai despre ar- chivă și archiva nu trebue să fie împărțită jumătate la Bucuresci și jumătate la lași, mal ales că în archivă nu se păstrârjă nu- mai documente istorice, ei se păstrâijă și documente administrative, ast-fel eă ar ti uă anomalie ca unele județe să vie la Bucu- resci când vor avea trebuință de asemenea documente, âră altele sămârgă la Iași. De aceea efi rog pe Adunare, ea în Romania să fie numai uă singură archivă a Sta- tului. D. ministru cultelor și instrucțiunel publice. D-lor, ori de câte ori m’ațl între- bat în vr’uă cestiune relativă la acest bud- get, am fost gata a vă da esplicări, ca u- nul ce am studiat budgetul pe care aveam să’I supunem deliberărel D-v., și de aceea 'ml a părut rgfi de a vedea eă D. P. Gră dișteanu, fără a ’mi cere niel uă lămurire, dă loe unei diseuțiuni eare a provocat eu drept cuvânt aceste protestări și acâstă perdero de timp. D-lor, aci nu este vorba despre unire, este vorba despre eentralisare și descen- tralisare a archive! și acâsta nu implică câtuși de pucin în sine ideea de dualism între Moldova și Muntenia. Daca ar fi vor- ba numai de documente istorice și națio- nale, ar fi alt-ceva, însă în acâstă archivă se conservă și documente de administra- țiune locală, ast-fel în cât locuitorii de a- colo pot să găsâscă la trebuință acte ad- ministrative și judecătorescl, și nu este bine ca pentru uă economie de 5,000 lei, să espunem pe acel locuitori la cheltueli fârte mari cu transportul și alte neajun- suri (aplause). Daca D-v., ați admite ea acâstă archivă să se strămute aci, protestațiunele și re- clamările ce am avea din tâte acele județe ne ar sili în curând să o înapoiăm la lași. Nu uitați, D-lor, că guvernul trecut a . < ’ ‘HUL OFICIA1. AL DOMAWi . (13) F. . .uarie .1877 suprimat acâstî archi\ă cu ocasiunea vo tAret budgetului, și eu când am venit la minister am fost silit din causă că vedeam că atât cetățenii din Iași cât și din mal tote județele din Moldova, pentru ca să’șl pdtă găsi âre-care documente de care a- vead trebuință pentru susținerea procese- lor lor, trebuiau să cheltuâecă uă sumă de bani pentru acâsta, în cât e& m’am vă$ut silii să vin și să vă cer un mic credit cu care îu formă de diurnă, am putut ține un dre-care mic număr de funcționari. I bine astă-^I nu faceți de cât să vo- iap tot acel credit pentru anul curent. Mi se pare că acâstă mică cheltuâlă este mal folositdra de cât dacă veți desființa acâstă sucursală a archivel și veți lăsa apoi pe cetățenii să cheltuâscă mult mal mult ca să vină aci. D. P. Grădișteanu. Apoi, D-lor, dacă este vorba de descentralisarea archivel, a- tuncl eu voiii avea onâre a vâ propune un amendament prin care voiii cere să se în- ființese și uă archivă la Focșani și alta la Crajova... D. ministru cultelor și instrucțiune! publice. Se vede că D. Grădișteanu, nu scie că este deja un project de lege pro- pus de mine în privința acâsta prin care ara cerut să se institue eâte uă archivă la tdte aceste județe.„(aplause). ’ — Se pune la vot articolul din budget ;i se adoptă. Se citesce partea 3-a, serviciul spe- cial al cultelor, tratamentul personalului după statul 34 și 35, mitropolia din Bu- curesci. D P. Grădișteanu. D-lor, în budgetul acestui an am văclut pe onor, comisiune budgetară însuflețită de dorința de econo- mii penă acolo în cât a făcut dre-carl re- duceri și la cancelaria înalt Prea Sânției Sâle Părintelui Mitropolit Primat. înțeleg economii acolo unde ele sunt posibile, nu înțeleg însă economii cari să pună servi- ciul îu imposibilitate de a funcționa Cancelaria înalt Prea Sânției Sâle Pă- rintelui Mitropolit Primat, este în cores- pondință cu tdte ministerile și cu tdte e- parchiele, și ast-fel are uă mulțime de lu- cruri. Pentru tdte aceste lucrări s’a lăsat numai trei copiști reducându-se două pos- turi de copist. Eu propun că budgetul în privința acesta să remână ast-fel precum era în anul trecut și în acest sens propun următorul amendament: ,,Sub-semnațiI propunem ca budgetul nitropolielor și al episcopielor, sub tdte raporturile, atât în personal cât și în ma- terial să fie identic cu acel din anul trecut. “ P. G. Grădișteanu l. tr. mu - jescu 1. Poenaru-Bordea, A. Gr.Bonachi E. Philipescu, Castroianu, D. Cariagdi, G. Exai .V. P richide, T. Boldui 'a- iescu Voci. închiderea discuțiunei. Voci. La vot' D G. Chițu, ministru cultelor și in- strucțiunii publice. Asupra acestui a- mendament ce se propune fac următdrea declarațiune diu partea guvernului. Guvernul așa a presentat budgetul îna- intea comisiunel și așa ’l și susține. Prin urmare guvernul aderă la amendamentul ce se propune (aplause). D. N. Dimancea. Cer cuvântul îu ces- tiune de regulament. D. vice-președinte. Care articol din regulament s’a violat, ca să cereți cuvân- tul pentru regulament? D. N. Dimancea. Lăsați-mă să vorbesc și vă voiă spune. D. președinte. Aveți cuvântul. D. N. Dimancea. Am cerut cuvântul în cestiune de regulament și âtă pentru ce: S’a propus un amendamant în sensul de a sa menținea cifra la mitropolii și episco- pii după budgetul anului trecut și propu- nerea acesta s’a făcut și de D. ministru de culte și instrucțiune publică. Când este uă propunere făcută după banca ministe- rială, atunci nu mal are loc amendamen- tul, să fie bine constatat acâsta că Aduna- rea va vota în unanimitate propunerea gu- vernului, eră nu amendamentul. D. V. Maniu. Respingem amendamen- tul ca uă reclamă (sgomot). D. G. Mârzescu. Cer cuvântul în cesti- une personală. D. P. Grăd'șteanu. Cer și eu cuvântul în cestiune personală. D N. Dimancea. Sentimentele de înaltă considerațiune ne face ca aceste cifre să le votăm în unanimitate, dar să fie bine constatat că votăm propunerea ministru- lui, âră nu amendamentul. De aceea, ca cestiune de regulament, vâ rog, D-le pre- ședinte să puneți la vot propunerea D-lul ministru. D P. Grădișteanu. D-lor, la ce tinde propunerea onor. D. Dimancea sub cuvânt de cestiune de regulament? La nimic alta de cât la violațiunea espresă și formală a disposițiunelor clare din regulament. D-lor, fie-care deputat are dreptul să facă uă propunere, are dreptul să facă un amendament. Pâte ministrul să se raliere la acel a- mendament sati pâte să’l combătă, dar pen- tru că a admis ministrul acel amendament puteți âre D-v., să dicețl: dați la uă parte amendementul și se votăm propunerea D- lul ministru?... D. N. Dimancea. Așa vom face. D. P. Grădișteanu. Apoi, n’o veți putea face, D-le Dimancea, se va pune la vot a- mendamentul admis de către onor. D. mi- nistru și dacă va cădea varâmânea budge- tul ast-fel cum este propus, dar nu puteți D-v., să faceți alt-fel. Cât pentru ceea ce s’a ijis pe cale de întrec»nti noe că este uă reclamă , nici 761 —---------- nu demnes să răspund la asemenea cuvânt O. vice-președinte. D ior, să vă dah uă esplicațiune propunerea D-lul minis- tru fiind identică cu amendamentul, pun la vot amendamentul D. C. Filat. Avem un alt amendament să vă propunem. D. P. Cernătescu. lor. permiteți’mf să vă atrag atențiunea că clerul înalt la noi este prea bine dotat și pe când s’a făcut loviri în drepturi legitime în alte părți, nu cred că trebue să se mal adaoge la cler Vă rog să votați cifra precum este pro- pusă în budget, căci nu mal e trebuință de adăogire. D. C. Pilat. Etă, D-lor, amendamentul nostru: „Propunem ca budgetele mitropolielor și episcopielor, să rămână, după cererea D-lui ministru în cifrele anului trecut, cu adăogire de le! 600, pentru florăria mitro- poliei din Bucuresci?' D. P Grădișteanu. Eă declar că mă ralies la acest amendament și retrag pe cel d'ânteiu. D. P. Buescu. D-lor deputațl, am au<|it pe unii din onor, noștri colegi că prin a- cest vot să votâijă în bloc budgetul anului trecut și că ar fi uă mare deosebire de sumă. EI bine, am luat cuvântul să vă esplic că între cifrele anului trecut și între cele din acest amendament este numai 600 lei, pentru florăria mitropoliei din Bucuresci ca să fie conformă cu cea din Iași. — Se pune la vot prin apel nominal a- mendamentnl D-lul Pilat, și resultatul este cel următor: Au votat pentru 57 și anume: D-nii N. Atanasiu, T. Bagdat, St. Ee chianu, A. Gr. Bonachi, P. Buescu, N. Bu_ jorânu, Sc. Călinesiu, G. Cantili, D. Ca- riagdi, D. Castroianu, N. Catargiu, A. Ce . lebidachi, G. Chițu, E. Ciolacu, N. Con* stantinescu, E. Costinescu, N. Dimancea, D. Donici, D. Economu, L. Eraclide, M Ferechide, E. Philipescu, N. Furculescu, P. Ghica, G. Ghițescu, G. Gîță, C. Gin vara, P. Grădișteanu. G. Hasnaș, I. lone- scu, T. B. Lățescu, G. Magheru, G. Mantu, G. Mârzescu, Fr. Millescu, M. Negulescu, R. Pătărlăgeanu, C. Pilat, I. Poenaru-Bor- dea, G. Polizu, E. Predescu, D. Pruncu M. Rosetti, N. Rosetti, G. Rosnovanu, G. Sefendache, A. Știrbei I. A Sturza A Vamali, N. Viișoreanu, G. Goga, S. M chăleseu, F. Aluneanu , I. Lățesc? A. Teriachiu și C. A. Roseti A votat cont 18 și o- D. A. Agioglu, T. Boiu, C. A Borănes- cu. I. C. Fundescu, P. Gheorghiadi, D. I. Ghica, N. Goran, N. B. Locusteanu. B. Maniu, G. Misail, G. Morțun, Chr. Moses- cu, N. M. Nicola, D. S. Nicolau, N. rescu, G Serurie, K. Stefănescu, I < 13) Februarie 18i E Vergati, P. Zanfirescu, H. Zugrăvescu. M. ¹'heme^ian , D. Leca, A. 8 ean Iar D G. Rădescu s’a obținut. D. vice-președinte. Adunarea a adoptat a- mendamentul. Acum D. Mârzescu are curentul în ce iu .e personală. D. G Mârzescu Am făcut, D-lor, un amendament prin fiare snsținâm identitatea budgetului Episcopiilor și a Miiropolii- or după anul acesta cn acela al anului t • ut. Nu am avut altă intențiune, D-lor, a-: nu tocmai eu voiă căta să fac uă re clamă. Uă voce Dovadă că faci reclamă e chiar amendamentul ce ai propus. D. G. Mârzescu. Am vfidut, D-lor, că D ministru în inocența sa a aderat, (sgo- mot). D. Maniu. Protestăm. D. G. Mârzescu. Ei! cred că D. minis- ru de culte și instrucțiune publică nu are nevoii de apărători ca'D. Maniu. D. Maniu. Și nici că mite sfi ’I pese ce- va de cuvintele D-tale. D G. Mârzescu. Mă ertați, când am dis că D ministru îu inocența sa a aderat, am voit sfi înțeleg că D. ministru a vfidut în amendamentul meii uă ideiă cărea nu ■ a atribuit nici o intențiune de recla- mă. La presentarea amendamentului meu, D-vAstră v’ațl alarmat și ați făcut un alt amendament la care ați vfirjut că am ade- r it și efi. Faptul acosta ce s’a petrecut as- tă-11 pentru ochiul observatorii! însem- neda ceva, Când este vorba ca să se îm- bunesn majoritatea, atunci ea uită cestiu- nea de economie și situațiunea nâstră fi- nanciară. întreb din partea cui este redă- ri D L. Erachlide. Protestes în contra cuvintelor D-lul Mârzescu, D-sa pdte sfi facă cestiune personală cu un deputat âre care, iar nu cu adunarea întrâgă. I> G. Mârzescu. Ce am mal vfidiut încă? Am vedut încă un lucru pe care eu ’l con- stat cu durere și regret. Regret că D. Ma- niu în expansiunea simțimintelor sele fi- nanciare, de equitate și de pur parlamen- tarism; uită se gesticulese după regulele oratorice și a retoricei... Cât pentru espre- siunile sâle. D Maniu. Am învățat de la D-vdstră. D G Mârzescu. Cât peutru expresiu- nile alese ce le întrebuințâsă efi nu le ri- dic, sunt proprietatea D-tale, D-le Maniu, și deprinderea mea este de a respecta pro- p etatea fie căruia 1 D Maniu. Cer cuvântul. D vice-președinte. Asupra ce cereți ruvenful ? D Mauiu. Nu cred că intru în obiceiu rile biuroulul ca să fie cineva atacat fără i I da dreptul să răspundă D vice-președinte. Regulamentul spu- ne că pdte cere cineva cuvântul în cestiu- ?e de regulament și în cestiune personale, i Voci. D. Maniu cere în cestiune perso- nală D. N. Catnrgin. Mai bine D. raportor se câtă cuventul în cestiune budgetară. D. Maniu. Nu cred că în regulament, stă ca se nu ml dați uveatul se mă apăr. . vice-presedinte Acuma D mini tru are cuventul. D. Chițu. ministru do culte și ins- trucțiune publică D-lor deputațl, fiind ca D. Mârzescu, sub protestul unei cesti- uni personale, a căutat se califice intenți- unea ministrului când a dat adesiunea sa acestui amendament pe care D-vdstră l’ațl vitat, sunt dator să replic, aretând ilev.'- ratele intențiunl ale ministrului. Căci nu a fost acelea pe care și le a inchipuit D. Mârzescu. Repet dâră [și acum ca și adi- nâorl, mal cu sâmă pentru D. Mârzescu, că eu am relevat acestă cestiune, ca sfi se scie de D-v., și de țâră că nu ministeriul a presentat budgetul clerului ast-fel cum s’a adus de comisiunea budgetară, mal cu sâmă în ceea ce privesce Mitropoliele și episcopiele. Ministerul doritor de a face îmbunătățiri în cler, dâr neputend din ca- usa penuriel financiare, tot ce a putut face a fost să se hotărască de a nu face nici uă reducțiune, ci de a lăsa budgetul cum a fost în 1876; și astii-Qi venind D. Mâr- zescu cu un amendament se câră ca se rfimenă starea din trecut, dic că efi ve- xând inocența acelui amendament, de a- ceea am declarat că ader. Efi însă, domni- lor, vfi declar că nu am vfirjut inocență în aeel amendament al D-lul Mârzesc, și toc- mai pentru acâsta am cerut cuvântul pen- tiu ca să arăt că nu a fost inocent și ca să vedeți D-v., din ce parte a fost buna credință, (sgomot). Voci Cer cuventul (sgomot). Voci. Ordinea dilel D. Grădișteanu. Cer cuvântul în ces- tiune personală D. vice-proșediute. Lăsațl cestiunile personale la urmă, (sgomot mare). D. Grădișteanu. înțeleg exaltațiunea din partea biuroulul, însă onor. Adunare nu pdte perde din vedere un lucru, că re- gulamentul este pus acolo ca se garantese minoritatea. D-lor, când în regulamentul este uă dis- posițiune clară, precisă, ca fie care depu- tat pdte se câră cuventul când crede că persdna s’a este pusă în discuțiune și s’a făcut cestiune personale de D. ministru când a dis că va areta unde este buna cre- dință.. (sgomot) D. ministru culteTor și instrucți- une publică. Se nu crâdă minoritatea că fac alusiune la densa; am rfispuns numai la cuvintele D-lui Mârzescu... (sgomot). D. B Maniu. D-lor, mi s’a imputat de către onor. D. Mârzescu că aș fi declarat cum că domniele lor fac reclame prin a- cel amendament. Departe de mise a expri- ma sau a face asemenea insinuațiunl. Res- pect ideile, opiniuuile fiecărui membru din acest parlament. Dâcă am dis acest cuvânt nu l’am luat în sensul in < ire de o-⁻ bicelu se pdte lua. Departe de mine idea de a crede că cineva, când face un act de pietate ae ere tit ism le un bun creștin, fm-M o reclamă. Nu a fost acesta idea mea. Fjă care are drept a se concerta și a se împăca cu consciința sa. In ceea ce privesce a doua imputare ce mi se face de D. Mârzescu. cum că D. mi- nistru nu are trebuință de apfirarea mea, departe de mine pretențiunea de a mfi e- rige în apărătorul unul ministru ca D. Chițu. D-sa are destul talent, destulă pu- tere, ca să se apere, și nu am voit sfi dic că apăr pe D. ministru, ci am voit se dic că D. ministru fiind din sinul acestei A- dunărl, este uă reflexiune care cade și a- supra Camerei, când se aduce pe nedrept o asemenea insinuațiune în contra minis- trului. In ceea ce privesce respectul proprie- tății mele, pe lângă respectul ce am pen- tru proprietatea D-sale, adaog că nu învi- died de loc proprietatea D-sale. Voci. La ordinea delel. se citesce Statul monastiril Neamțu și următorul amendament al D-lui Sichleanu: „Propun sfi se suprime suma de 3,000 lei pentru vin, neavând sfinții părinți tre- buință d" vin. A. Sihleanu, Voci. A ' a ! (sgomot) D. Th. iîoldnr Lățescu, Cu ce se facă liturghia ? (sgomot). De ce lăsațl, D-le președinte, sfi se ci- tâscă un asemenea amendament așa de scandalos ? (sgomot) D. vice-președinte. Dupfi regulament nu pot se nu las a se citi amendamentele ce se produc ; remâne însă la apreciarea D-v., de a le vota. ^Uă voce Nici sfi se discute. Amendamentul D-lul Sihleanu ne fiind susținut de cinci deputațl se înlătură. Se pune la vot Statul monastirei Nemțu și se incuviințâsă. Statul celor-l-alte monastirl, "până Ia Zamfira, se adoptă fără discuțiune. Se citesce Statul monastirei Zamfira, D. P. Ghica. Voiu se atrag atențiunea D-v.. asupra unei cestiuni care mi sa pare că ar putea sfi se realise uă economie de 11,000 lei, și âtă cum ; Dacă nu mfi înșel, în testamentul reposatulul mitropolit Nifon existe o donațiune pentru monastirea Zan- fira, în care se alocă uă sumă pentru între- ținerea acestei monastirl. Pdte se mfi în- șel, căci testamentul este publica* de mult, dar dacă ar fi așa, cred că s’ar putea aloca în budget numai suma care nu va fi îndes- tulătâre pentru întreținerea monastirei, peste suma donată de generositatea testa- torelul. Dacă însă acâsta generositate ar 1 (13) Februarie 187 IONITORUL OFICIAL AL ROAÂN1 763 fi de sinus, atunci ’ml pare că acostă sumă ir fi inutile în budget. D. Chițn ministru cultelor și in .«trncținnel publice. D-lor, monastirea Zantir.i este fondată do reposatul mitropolit, însă în testamentul săfi nu este nici un le- gat pentru întreținerea atestel monastirl, De aceea este pusă în budget. Mi se pare că este un mic legat pentru pomeniiea sufletul reposatulul mitropolit, acâsta însă nu va să dică că este pentru întreținerea monasti ret. — Se pune la vot statul monastirel Zamfira si se primesce. Se citesee statul monastirel Samur- căsesci, și puindu-se la vot se primesce. - Se citesee Statul monastirel Vălenii. D. G. Goga. Care Văleni ? Vălenii de munte? Apoi, acolo sciu că nu este nici un monachu. Uă voce Vălenii din Argeș D. I. Poenarn Bordea. Uă singură întrebare voifi se fac. Am ve^ut la tâte mo- nasti rile încongiuratej de păduri că se pune câte-va cifre pentru încălzitul seu chel- tu^ls de transport a lemnelor. La monastirea acâsta și la alte câte-va, care s’a mal votat, văd că nu se pune ni- mic. și în budgetul anilor trecuțl găsesc 900 de franci alocați pentru âspețl și pen- tru lemne; anul acesta nu fignrâsă acâstă cifră. Ce aîi să se facă acele monache? Au să cerșâscă? D. mininstru de culte și insirncținne publici. D-lor, economia acâsta de 200 leî am vâdut’o făcută chiar de ministerul trecut, îusă numai pentru transportul lem- nelor. âră lemnele li se da fi din pădurea Statului. Prin urmare, numai tăiatul și transpor- tul este în sarcina lor, fiind-că s’a dis că lemnele să le taie și să și le transporte cu cheltuela lor. Se pune la vot cifra relativă la mo- nasti rea Văleni și se primesce. Se citesee ștatul monastici Dintr’un- Lemn. D. H. Zngrăvesen D-lor, aci văd că p stul de superiâră a monastici este tre- cut în budget ca onorific . . . Voci. Tote superiârele sunt onorifice. D H. Zngrăvesen. Dați’ml voe, D-lor, să vă atrag bine-voitârea D-v. atențiune asupra acestei superiore. Acestă superio- ri este uă călugăriță bătrână, sfiracă, și n are nici cum midlâce de întreținere; este îu verstă de 75 ani, și trebue să recurgă la caritatea publică pentru a se susține. Suma ce se dă pentru întreținerea acestei monastiri e fârte mică, și nn ’I ajunge. Rog dâră, pe D ministru și pe onorab. rimeră, să se asociese cu mine ca să trâ- în budget uă sumă de 500 lei pe an, spre a nu ti nevoită a recurge la caritatea - iblică pentru a’șl susține bătrânețele. D Vergati. In acâstă privință sunt mă petițiunl primite la comisinne una din părtea superiârel cam în felul celor Zise de D. Zugrăvescu , și alta din partea călugăriților, care cer ca cheltuelele de întreținere la acâstă monasti re . să fie ca la monastirea Horezu. Acum, D-lor. dâcă comisiunea n’a susținut aceste cereri îna- intea D-vâstră, este pentru că tâte monas- tirile sunt în acâstă condițiune, și dâcă s’ar face la una, atunci trebue să se facă la tâte Pe de altă parte, comisiuneaa con- siderat că aceste silperiâre aîi nă posițin- no distinctă de a celor-alte , dândn-li-se acâstă onâre de a fi superiârele mănăstiri- lor, și că pot să se consolese cu acâsta. D N. Catargiu. V8d, D-lor. că la mo- nastirile ce am votat precum Susana, Bre- bu, Zamfira șt altele, tâte superiârele sunt onorifice. Acum, dâcă vom vota acestei superiâre, 500 lei, trebue să votăm la tâte cele-alte, și nu cred că țara pâte să facă acâsta în situațiunea actuală. Voci. închiderea discuțiunel. Amendamentul D-lul Zngrăvescu ne- fiind susținut de 5 deputați se înlătură. — Se pune la vot ștatul monastiril Di ntr’un-Lemn, și se primesce. Ștatul celor-alte monastiri, până la Cj- șula, se adoptă fără discuțiune. — Se citesee paragraful relativ la mo- nastirea Coșula. D. P. Ghica. Voiam . D-lor, să cer cu- vântul asupra monastiril Brâncovenil. Voci. S’a votat. D. P. Ghica. Seifi că s’a votat, și pen- tru că n’am luat cuvântul atunci voia st o fac cu ocasiunea monastiril Coșula, ca să vfi spun că acest asedfimânt face parte din averea Brâncovenească. Scițl că aceste monastiri s’afi seculari- sat, și că Statul a luat obligațiunea. (în- treruperi sgomot) D-lor, n’am luat cuvântul ca să vS pro- pun lucruri injuste, ori de interes perso- nal ; am luat cuvântul pentru uă cestiune de interes public. Când s’a luat aședămintele B-âncove- nescl, s’a luat obligațiunea de către Stat ca să urmese ac iași administrațiune cn aceiași alocațiune ce s’a găsit în ființă la epoca luărel acestor aședăminte. Așa s’a luat și așa s’a și urmat sub tâtă domnia lui Cuza-Vodă, pânâ când miniștri după timp aft venit și fără lege, a modificat tâte cheltuelile și tâte m'Zlâcele de între- ținere a acelor monastiri. Am voit pur și simplu să trag atențiu- nea asupra punctului acestuia ca să vă în- treb dâca și D-v. vă credeți în drept de a urma arbitraricesce cum s’a urmat până acum? UA voce. Am luat act. D. P. Ghica Aș ruga pe D. Miclescu ca să bine-voâică nu numai a lua act, dâră să se gândescă bine, pentru că efi cred că uă Cameră liberală, care are tâte princi- piile democratice, și care are mal ’nainte de tâte respectul către voința donatorilor și legalitate, nutrebuesă tresă cu ușurin- ță peste asem-’nea cestiuni Uă voefi Faceți uă interpelare. D. P. Gh ea. Nu este vorba de interpe- lare. este cestiune de budget, și dâca D-v. voiți să urmăm pe aceiași cale, eu nu am ce Zice eontra majorității. Majoritatea va voi majoritatea va face’o. Eli eram dator să trag atențiunea Came- rei asupra acestei împrejurări. — Ne mal Inând nimeni cuvântul se pune la vot monastirea Coșula și se pri- mesce după budget. Statul celor-alte monastiri. pânfila'bud- getul estraordinar, se aprobă fără discu- țiune. Aliniatele budgetului estraordinar. p>-Q? la litera o inclusiv, se adoptă fără discu- țiune. Se citesee aliniatul litera p, rștribuțiu- nile profesorilor cărora li s’a recunoscut continuarea cursurilor. D. D. Leca. D-lor. D. ministru de culte ne cere suma de 17,000 lei pentru ase plăti nisce profesori. Acesta este cașul a trei profesori de universitate ale căror posturi ministrul de instrucțiune trecut le suprimase prin budget. Acel profesori au continuat cursurile lor și afi declarat că le fac gratuit. Nu cred că noî am face bine astă-dî în strîm- torarea în care ne aflăm , dâca le-am vota din nofi ca să le plătim ceea ce D-lor afi predat gratis. De ac.eea voift propune un amendament ca să se suprime cifra acâsta, rămânând ea onor. Cameră să facă nă mo- țiune rugând pe D. ministru să le mulțu- mâscă de devotamentul D ior. (Aplause) .. Aplausele acestea arâtă D InT ministru că întrâgă Cameră s’a asociat la aceste cu- vinte ce am dis și la propunerea mea. D. ministru cultelor și instrucțin- nel publice. D-lor deputați, ați audit a- pelul D-lul Leca. bun român, bnn patriot; acest apel făcut la sentimentul de genero sitate al D-lor profesori este bine adresat, și eu mS asoeies din tâtă inima la el; însă trebue să v8 spun, că nu cunosc ea acești D-ni profesori să fi dat vre uă declarațiu- ne că fac cursurile D-lor gratuit; din con- tra . atunci când s’a recunoscut ilegalita- tea actului făcut de D. ministru Maiores- cu de a suprima catedrele prin budget . ’mi-am luat curagiul a invita pe D-nil pro- fesori de a face cursurile , și le-am spus că Adunarea va prevedea uă sumă prin budgetul anului viitor pentru indemnisa- rea D-lor. Etă cum stă lucrul, și de aceea m’am creZut dator a pune în vederea D-v. aceste împrejurări, rugând pe onor. Adu- nare , să bine-voescă a prevedea acâstă sumă în budget. care nu se va libera de cât iu cas când D-nil profesori nu vor răs- punde la apelul D-vâstră, și la care apel încă uă-dată Zic că mă asociez și efi. D P. Ghica. Cer cuvântul. rn\|ȚnRiii । vi< iAi a। :î (13) eahmane 187(. Camera trecută relativă la contractarea a celui împrumut care vrem să se plătâscă | prin anuități. El bine în contra legel, J ministernl trecut de la început, fără chiar să contractese acel împrumut în margi- nile lege! , adică în condițiunî de a se plăti treptat, a luat suma de 300,000 franci de la casa de depuneri și con- semnațiunl și a făcut reparațiunea. Du- pă ce a cheltuit suma de 300,000 franci, a trecut la alte fonduri; ast-fel în cât re- parațiunea costa 400,000 franci. Și nu nu- mai atâta, deră s’a mai cheltuit încă 60 și atâtea mii franci pentru plata zidarilor, dulgherilor și meșterilor; s’a luat în fine și subvențiunea dată de opera italiană pen- tru 5 ani viitori. tcum , a se prevede în budget suma pentru plata anuitățel acelor 400,000 fr. este a viola legea , căci legea <)ice să se facă un împrumut ale cărui anuități să se plătâscă cu suirea taxei biletelor de intra- re, lucru care nu s’ar putea resolva cu vo- tarea budgetelor. Eii aș propune, D-lor, a se lăsa de uă parte acâstă cifră și în duofi, trei $ile să vid cu acel project de lege pentru a regu- la atât organisarea teatrului cât și subven- țiunea ce veți încuviința pentru artiști, și acum să votăm budgetul în total fără a- câstă cifră. — Adunarea încuviințesă suspendarea cifrei propuse de D. ministru. D. Vergati. Ca cheltuială extra-ordinară s’a mal presentat un amendament prin ca- re se propune alocarea unei sume de dece mii lei pentru a se cumpăra pe sâma Sta- tului biblioteca repausatulul Episcop Di- onisie Busoiano. Acest amendament nefiind susținut, se înlătură. D. G. Polisn. D-lor, pânâ la anul 1875 esistă în budget uă sumă de 6000 lei des- tinată a se împărți ca ajutor pe la acel preoți cart se aflai! pe lângă bisericele ce nu aveau case pentru locuința preoților lor. Voci Acâsta este uă propunere nouă D. G. Polisu. Acestă sumă s’a sters din budgetul anului 1876, și efi cunosc d’a prfipe suferințele preoților din causa acelei mâsurl. In anul acesta propun de a se efectua în budget uă sumă de 5000 lei cu acâstă destina țiune. Voci. La secțiuni. D. vice-președiute. Acâstă propunere putea să tiă amendament, dâcă venea a- tunci când se vorbea de biserice. Venită acum, este uă nouă propunere, prin urma- re trebue a se trămite la secțiuni. — Se pune la vot serviciul estra-ordi- nar și se primesce. D. P. Cernătescu. In pucine cuvinte voifi avea să vă dafi fire-carf explicațiunl. Voci. După budget. D. ’. A. Roseti. După regulament, ocT. închiderea discuți finei (Sgomot.). D F Ghica. Se discuții un drept câș-1 tigat de nisee persâne , care art făcut un serviciu. (Sgomot)'" Voci. El singuri aii declarat că nu vor plata.'(Sgomot) D P Ghica Cu atât mal mult cu cât acești fimehl art venit și au făcut un act de generozitate în folosul public lăsațl dis- r uțituiea să urmese, ca să constatăm drep- tul acelor persfine. căror D-v‘. nu puteți să Je cereți neeen't§»ire șacrificie. (Sgomot.) Voci. închiderea discuțiune). D P. Ghica. Cu acești aprobați ceea ce a făcut D Maiorescu. (Sgomot mare , protestări.) Se pune la vot închiderea discuțiunel și s- primesce. • D miniștrii do culte și instrucțiune publică. D-le președinte, după ce veți pu- ne la vot amendamentul, să ’mi dațî, vă rog . cuventul, căci mal este uă cestiune suspensă. D. E. Vergati. Comisiunea în majori- late respinge amendamentul D-lul Leca. Vâ voce. Care este minoritatea ? D. Vergati. Eă. Uă voce. Vă felicit. Se pune la voi următorul amendament al 3-luI Leca și re primesce. „Propunem a se suprima cifra de 17,325 pentru plat" unor catedre de drept din a- nul 1876. .Colonel D, Leca, G. Mor(tin.“ 1). G. Chițu, ministru de culte. D-lor leputalî , vă aduceți aminte că venind la cifra ce trebue prevădută în budgetul pe anul 1877 pentru plata anuitățel împru- r lui de 300,000 lei contractat pentru re- p .rațiunea teatrului, am fost interpelat de D. Eleva asupra întregel administrațiunl a teatrului și a abisurilor cari s’au comis cu reparațiunea lui. Efi am cerut să mi se acorde timp ca să răspund acestei inter- pelări; D-vfisțră ați bine-voit a amâna a- cestă cestiune până după votarea budge- tului Cifra acestei anuități era trecută în sumă de 36,000 Iei pentru tbte reparațiunile. Insă, în timpul acesta am simțit trebuință s . presi t -nor. Camere un project pentru prganisarea teatrului pe principiul asoci- ițiunei artiștilor și am propus efi să dea iă subvențiune anuală acestui teatru, care fă se împarță la artiști. Prin urmare, dâca D-vfistră ați voi să ffi ocupați de sfirta teatrului ar trebui să regulați și acordarea acestei subvențiunl precum și a decide ce este de făcut în pri- vința împrumutului de 300,000 franci și i altor cestiunl. precum cestiunea de a se cn cine trebue să plătâscă datoria con- tractată de adiuinistrațiunea trecută cu o- vasiuuea reparărel teatrului, căci, în aefis- tă privi iță âtă ce s a întâmplat sub go- dinul trecut: S’a violat legea votată de -când budgetul se votâsă în aceiași di, nu se mal face desbatere generală. Nn mal când nu se votâsă în aceiași di și se amână, atunci so face din nofi uă desbatere generală. Am audit că D. Cer- nătescu a cerut cuvântul, și efi cred că es- te în contra regulamentului. D. P Cernătescn. Uă mică observați- une.... D. vice-președinto. Sunt dâtor să a- duc uă mică esplicațiune de partea bin- roulul. D. ministru nu a declarat că ade- ră la amendamentele cart s’au votat în ur- mă; prin urmare, fiindcă nu a declarat, efi nu putâm să scifi dâcă se votâsă a^T safi mâne budgetul. Acum rog pe D. ministru să declare dâcă aderă, safi nu. I) G. Chițu. miniștrii cultelor și ir strncțiunel publice. Declar că ader. D. vice-președinte. Atunci se face v tul a4l. Se pune la vot în total budgetul minis- terului cultelor și instrucțiunel publice, și resultatul scrutinului este cel următor: VotanțI...................75 Majoritate reglementară . . 39 Bile albe.................71 Bile negre . . .4 D. vice-președinte. D-lor, avem uă a- legere verificată de comisiune; vâ rog să bine-voițl a o vota, cu atât mal mult că este necontestată, n’are să fie discuțiune și nu este bine să stea colegiul nerepre- sentant aci și representantul să aștepte 1? ușe. D. N. Dimancea, raportatorul comis’ i nei de verificare, dă citire următorului i port: Domnilor deputațl, Comisiunea trasă la sorți pentru ri- ficarea titlurilor deputaților aleși din nofi la vacanțele esistente, luănd în discuțiune alegerea colegiului III de Iași ce a avut loc la 11 și 12 Ianuarie anul curent, a validat alegerea în unanimitate și a numit pe sub- semnatul raport, care, în consecință, am o- nfire a vâ supune cele ce urmâsă: Alegatorii fiind numeroși afi fostîmpăr- țițî în două secțiuni. Totul s’a petrecut în linisce, și prin îndeplinirea tuturor forme- lor legale, afară de un singur mic inci- dent că la secțiunea centrală unul din D-nil secretari s’a absentat câte va ore cu apro- barea biuroulul definitiv pentru causă de familie, care mal în urmă s’a reîntors și a luat parte la lucrare. Acest fapt de și afi rădicat ne’nsemnate contestări asupra că- rora comisiunea a trecut cu vederea, de fi- re ce ele nu afi nici uă alfire legală; deose- bit unul dintre D-nil membrii al comisiu- nel, și anume D. Dimitrie Pruncu, a cerut să so constate că D-sa are convincțiunl particulare formate din presă și diu svon 1 tp veoruane i&₍ , public că lista colegiului 111 de Iași nu ar fi conțiind cu fidelitate numărul alegatori- lor în drept de a vota și că s’ar fi trecut îu acea listă mal mulțl sergenți de oraș și alte persâne, cari nu ar avea drept de ale- gatori, dâr că nu contestâsă alegerea și uă recunâsce și D-sa de bine făcută, pen- tru motivele că lista fiind confecționată sub guvernul trecut, acel regim avea de sistem falsificarea listelor. Comisiunea dâră neputând găsi nici uă regularitate, a validat alegerea, și ast-fel am onâre a solicita de la D-v. proclamarea de deputat a D-lul Alexandru Holbau la col. III al orașului Iași. a] r, N. Dimancea. Nefiind nici uă contestare în Adunare, D președinte proclamă deputat pe D. A. Holban. 0. D. Leca. D-lor deputațl, am cerut cuvântul ca să adreses D-lul ministru de ■uite și instrucțiunel publică uă întreba- re. Scie D-sa că în ndptea de 16 spre 17 ale curentei, era să se întâmple uă dramă pe linia drumului defer Roman-Bacăfi? Acâstă dramă era că vagonnl-pat de la a- cel tren a că^ut nu scifi prin ce întâmpla- re, pradă flăcărilor,} și pentru că țipetele pasagerilor nu se putefi amji penă la ma- «hioiat ca să oprâscă trenul, și conducto- rul care era pus din întâmplare în acea ndpte în locul conductorului obicnuit, era șchiop, un cetățân devotat binelui public și membru al acestei Adunări, ’și-a espus viața sărind prin gimnastică din vagon în vagon penă la machinist pentru a opri tre- nul. Numai ast-fel s’a putut scăpa viața pasagerilor, care era în pericol.... Voci. Cine e acel cetățân ? D. D. Leca. Onor. D. Morțun. Cu acestă nenorocită întâmplare, D. Morțun care ’șl-a pus în pericol viața sa, pentru scăparea ieței altora, a suferit și uă pagubă âre- jare, pentru că ’La ars tot ce avea în vagon. El bine, D. Morțun nu este om care să aștepte altă recompensă; însă fiind că D-sa priu acâstă faptă a bine meritat de la re- cunoscința publicului, efi sunt de părere că decă în țara nâstră se acordă medalia Bene-merenti, apoi asemenea medalie să se acorde și D-lul Morțun, care a arătat a- tâta devotament pentru binele public și a scăpat viața pasagerilor. (Aplause). Cer de la D. ministru să ia disposițiunl a se medalia acest fapt curagios și parte lăudabil. Să facem acâsta noi fiind că con- stat cu părere de rSfi că acest fapt, penâ acum, n’a fost relatat nici prin jurnalisti- că nici prin nimic. Acâsta am avut să dic. D. ministru cultelor și inst rucțiunel publice. D-lor, am luatcunoscința despre drama întâmplată pe drumul de fer dilele trecute prin aprinderea vagonululpat. Acest fel de vagdne trbeue să sciți câ nu sunt a- Pu l unt L OKb iAj, AL. ROMANI* le companiei; este uă persână străină care are aceste vagâne și le închiriasă compa- niei pentru un beneficiu âre-care. Ori cum nenorocirea s’a întâmplat și este adevărat, după informațiunile ce am luat. într’un mod particular, că grațiă activitățel, cu- ragiulul și abnegațiunl onor, deputat D. Morțuu, nimini nu ’și-a periclitat viața. Acum, esprimând mal d’inainte recunos- cință către D. Morțun, voiii cercetași voia lua cunoscința în un mod oficial despre cum s’au petrecut lucrurile, și dâcă va fi de competința mea, s6h de competința al- tul coleg al meii, voi pune acâsta la apre- țierea consiliului, și dâcă vom avea uă medaliă de sauvetage, sâu scăparea viețel âmenilor, atunci ne vom facedâtoria către D. Morțun. D. I. Docau. N’aș d vorbit în chestiu- nea drumului da fer dâcă D. ministru al cultelor n’ar fi răspuns și ca ministru al lucrărilor publice. D-lor, mie mi so pare că uu este toc- mai esact că compania drumurilor de fer nu este interesată de acele vagdne-pat, fiind că dâca ar fi așa, compania nu ar fi luat disposițiunl ca să pironâscă locurile din cele alte vagdne, astfel îu cât pasageri să nu se pâtă odihni în alte vagdne și să fie siliți a trece nagreșit în vagonul-pat. De acea eu atrag atențiunea D-lul ministru și ’l rog să ia disposițiunl ca să se despi- ronescă locurile din cele alte vagdne și să aibă îngrijire ca pe la gare să se oprâ- scă trenul câteva minute, căci vă spun că la gara Leverda-Dorohoi nu este chip să se odihnescă cineva, și apoi toți funcțio- nari de acolo sunt Nemți șeii LeșI cari nu cunosc de loc limba română astfel că nu e cu putință să te înțelegi cu el. D. ministru cultelor. Voi comunica tâte acestea D-lul ministru al lucrărilor publice și sunt sigur că va lua măsuri în consecință. D Dr. Polisu Fiind că D. ministru are să se ocupe cu acâstă chestiune, ’l aș ruga și eii să ia încă uă măsură, din pun- ctul de vedere higienic, adică să se facă la vagdne nisce rSsuflători, nisce ventila- torii precum este in tâte părțile din lu- me. căci fără aceste aparate este fârte na- tural că aerul din ântru să se strice și să fie vătămător săoătățel, D. președinte. D. ministru ia act des- pre acesta. Ședința se ridică la 5 */, ore, anunțân- nduse cea Atâre pe a doua 22 Ia- nuarie. ANUNCIURI M1NISTERI ALE MINISTERUL DE RESEL. La 2 Aprilie 1877, ora 1 după amedi, se va ține licitație, în localul ministerului de r ' el, ’ ia Mogoșdi, pentru aprovi- sionarea efectelor și obejctelor mal jos no- tate. necesarii la echipamentul armatei, pe anul 1877 Acâstă licitație se va efectua în confor- mitatea legel de comptabilitate generală a Statului, art. 40 până la 57 esclusiv și în condițiunile următorului caet însăr- cinări : Caet de însăr ărl Compoziția furnitureî. Art. 1. Acâstă furnitură se compune diu șese serii: Seria 1 -iii conține: 50 cartușiere cu leduncî, peniiu amL- ria județână. 650căpestre de grajd, cu lanțurile lor. 5000 port-tcsace pentru infanterie. Seria 2-a conține 11,050 curele de pusei. 8,124 învelitorl de pele, pentru meca- nismul .urnelor (Piabody) 13,576 curele, pentru acoperirea distan țierel armelor (eu ac). Seria 3-a conține: 4,664 ranițe complecte de pîudA gudro- nată, pentru infanterie. Seria 4-a conține. 185 tobe complecte, cu tâte accesoriile lor. 295 cornuil, cu cordânele lor. 26 trompete, cu cordânele lor. Seria 5-a conține: 130 șeabrace, pentru tren. Seria 6-a conține: 406 pături individuale. 1,750 Saltele. 7,450 eârșefurl. Despre oferte. Art. _. Fie-care concurent pâte să ofe. țese pentru una, mal multe safi pentru tâte seriile, ânsâ prin oferte separate pentru fie care serie. Nimeni ensâ nu pâte oferta pen- tru uă cantitate mal mare saîi mal mică de cât uă serie. Art. 3. Ofertele vor fi scrise pe hârtie, având un timbru de 25 bani, ele vor fi re dactate, conform cu modelul anexat pe lângă acest caet de însărcinări. Ofertele nu se pot face în sala de adjudecațiune, ele trebue să fie aduse gata și sigilate, pe plic va fi scris numele concurentului, pre cum și numârul seriei pentru care concu- râsă. Condifuni de aptitudine pe^rn admiter- ■ la licitație. Art. 4 Fie care concurent pentru a fi admis la licitație, va trebui să preainie 76 MuMTORUL OFICIAL AL ROMÂNIE 1 (13) Februarie 1877 un certificat liberat de grefierul tribunalul de comerciu arătând că doritorul un este în stare de falit, și în lipsă de asemenea certificat să posede un act care să conție aeelâșl declarațiunl, dresat prin autoritatea ipunicipâță respectivă, legalisat după âte rinele. Când oferta este subsemnată de una sau uat multe viersâne. fie-care din aceștia rebue să presintese un asemenea act. Art. 5. Nu sunt admiși la licitație aceia care nu însușesc cualitățile prescrise prin ■afetul de faciă Sijut respinși de la licitație aceia care ,0 mal fost respinși sau care în întrepnn- lerile lor anteriâre publicărel acestui caet de insărcinărl i,u aă corespuns anga- jamentelor prescrise prin caetul de insăr- ■ inărl ce a sub semnat. Despre cauțiune. Art 6. Concurenți uă dată cu oferta și actul de capabilitațe menționat la art. 4, ^Jvor presenta recipisa casei de depunere •rin care se asigure că a depus cauțiune ministerului de resbel în sumele ce seno- ‘âsa pentru fie-care serie : Pentm seria 1, lei 1.500. Pentru seria II, lei 4,600. Pentru seria III, lei 10,000. Pentru seria IV. lei 2,300. Pentru seria V, lei 600. Pentru saria VI, lei 4,500. Natura cauțiunel va putea fi numai: In numerar: In bonuri rurale; In bonuri domeniaie; In scrisuri fonciare rurale; In scrisuri fonciare urbane; In obligații ale casei pensiilor. Concurențil sunt obligați a cerb v.e la recția casei de depuneri, să se trâcă în recepisă, că cauțiunea ce depune este a sa proprie, âră nici de cum a se arăta a doua oersână că garantâsă pentru densu. Rece- isele vor fi separate pentru fie-care serie, ă ou una pentru tâte seriile Concurențil cari nu vor presinta rece- •isa casei de depuneri, precum s’a dis mal us, nu se admit la licitație. Art. 7. Cauțiunile adjudecatorilor depu- e, și prevgdute la art precedent, va fi în tă după adjudecațiune de drept conside- rate ca cauțiuni definitive. Cauțiunile de- puse nu pot fi înapoiate antreprenorilor, de cât numai după definitiva achitare a ■ntractulul. Reguli de adjudecare. Art. 8. Se va procede la licitațiune prin citirea caetulul de însărcinări, după care fie-care concurent îl va subscri. După acâsta se va procede la primirea I ofertelor trecându-se pe plic numerul de ordine al fie-cărul concurent, după ce se J'va constata mai ânteiu dâcă presentatorul li 1 însușesce condițiunile prescrise la art 4 și 6 Dupl îndeplinirea celor de mal sus se procedâsă la deschiderea ofertelor după numărul lor de ordine, care oferte pe rând sunt citite cu glas tare și înscrise în pro- cesul verbal al licitației. Tâte ofertele sunt visate de ministru saG de delegatul care presidâsă la licitație. După deschiderea ântâel oferte nu se mal pol aauiiî? '.lă altă ofertă nouă din partea nimănui. Art. 9. Fie-care din serie în parte, sunt adjudecate asupra concurentului care a o- ferit în total pentru acea serie un preț mal scădut. Concurențil care au concurat pen- tru mal multe serii sunt dâtori a primi și uă singură serie, când cele-l-alte pentru care el a ofertat ați râmas adjudecate asu- pra acelora, cari în total a oferit un preț mal scăzut. Art. 10. In cașul când două sâil mal multe oferte conține în total același preț, aceiași serie,’și care preț va fi cel mal sqădut, seprocedâză îndată la o licitație o- ’rală între dânși pentru acea serie fixânduse depersâna care va presida licitația, ora pe nS la care concurențil vor concura. Art. 11. Când resultatul ofertelor nu ar fi dat un preț satisfăcător care să fi atins minimum decis de minister, el’șlreservă dreptul a procede la o licitație orală; la acâstă licitație orală nu pot concura de cât aceia care afi concurat prin oferte. Art. 12. In timp de 24 ore se admite supra-licitație cu un scădâmentde dece la °/₀ mal jos din prețul resultat h licitație, în acest cas se procedâsă la uă licitație orală intre tâte persânele ce s’ar presenta și care ar îndeplini codnițiunile cerute prin acest caet de însărcinări spre a fi ad- mis la concurență. Art. 13. Resultatul și tâte operațiile li- citației sunt constatate printr’un proces verbal încheiat în acâstă ședință, el este subscris de ministru sâă de delegatul său care a presidit la licitație, precum și de toți concurențil cari aă licitat. Toți concurențil sunt obligați a subscri atât procesul verbal, prin care se constată operațiunea licitației cât și caetul de în- sărcinări, care se va anexa la procesul verbal.—Dacă vre unul refusă a subsemna se va lua act, făcănduse mențiune despre acâsta în josul procesului verbal.—Dâcă cel ce refusă a îndeplini acestă formalitate este concurentul ce aofferit cel mal scăzut preț, se va considera ca când ar fi renunțat la esecutarea angagiamentelor sâle.—In a- semenea cas cauțiunea depusă va remânea de drept ministerului de resbel, și mini sterul fitră a recurge la vre un act judiciar, va avea facultatea să facă contractarea de urgență, și diferința în plus ce ar resultă, se va plăti din acea garanție, ear ceia ce va mal rămânea disponibil se va vărsa la tesaur Concurentul asupra cărniu s’a adjudecat furnitura, este dator a subsemna și primi contractul în termen de 24 ore, după ce acest contract va fi subsemnat deimnistru. In cașul contrariu când adică ndjndecă- tori se va opune de a subscri și primi contractul, cauțiunea depu să va rămânea de drept ministerului de resbel, și mini- sterul fără a recurge la vre un act judiciar va avea facultatea de a face contractarea de urgență, plătind neajunsul din ace? garanție, ear restul se va vărsa⁻la tesaur. Condiținnl df> fabricațlnne st de confecție. Cartușierile cu ledungi. căpestrele de grajd și port-tesacele de la seria I. Art. 14. Ledungile este de pele albă de bivol, avâad grosime de șase milimetri și tâte dimensiile îu tocmai ca muleiul tip, cusăturile trebue să fie acelâșl și să pre- sinte aceiași soliditate. Ledunca este din- tr’o singură bucată de pele Cartușiera este de pele de vacă sâu boii, numită blanc, de prima calitate, nâgră în formă și dimensil întocmai fia a modelelor țipe, având pelea capului uă grosime de cinci milimetri, ear tâtă cea-altă pelărie întrebuințată la păreți, cartușieril are uă grosime de cinci milimetri, busunaru de la cartușieră va lipsi. Părțile de alamă de la cartușieră, șuru- purile și nasturi, vor fi tâte de alamă gal- benă lucitâre de prima cualitate. Cațără- mile vor fi de sârmă de alamă, de primii cualitate, turnate și bătute, ear nu stampate asemenea și tâte belciugile și cătărămile de la ledungi vor fi de sârmă de alamă galbenă lucitâre de prima cualitate. Na- sturi de alamă galbenh.de prima cualitate, turnați și bătuți, ear nu stampați. Ambele tunuri încrucișate și cu bomba ce se afli pe capacul cartușierei vor fi de alamă bună și bine turnate și bătute, ear nu stampate, reliefurile de la tunuri și de la flacăra bombei va fi bine desinate și pronunțate. Art. 15. Căpestrele de grajd cu lanțu- rile lor complecte, vor fi confecționate din materiale noi și solide, de pele nâgră de blanc, calitatea materialelelor din care se va compune, forma; confecția, și dimensi- ile, va fi întocmai ca modelile tip3 sigilati și aprobate de minister, și sub nici un cnvânt inferiâre lor; având fie-care căpă- stru atâtea accesorii ca modelile țipe, așe- zate asemenea ca molelile și curelărimea de aceiași grosime ca modelile. Lanțurile căpestrelor vor fi compuse din atâtea zale ca modelile, având aceiași lungime, gro sime și greutate. Art. 16. Port-tesacele pentru infanterie sunt confecționate din material neti de pele de vacă sâii de bou, numită blanc, de prima calitate nâgră, forma, confecția și dimen- siile va fi întocmai ca modelile țipe sigi- late și aprobate de minister, și sub nici nn cuvânt inferiâre lor; având fie-care 1 115) hehrnarie 1X/7 MONITORUL OFICIAL i.OMA.n.^ .47 efect atâtea accesorii ca modelul tip, așe- jaU asemenea ca modelile. Curelile de pușcă; înve[i torile de । ele pentru mecani- smul armelor și curelele pentru acopere distanciera de la seria 2. Art. 17 Curelele pentru pușcă sunt de pele de blanc de prima calitate, negre, a/end uă lățime de 33 miliraeiri și uă lungime de 935 milimitri. le vor fi confecționate întocmai ca mo- delile țipe, și compuse din acelașT număr de bucăți,' cusăturile vor fi solide. Nasturi și catarămile ce sunt întrebuințate la cu- rele vor fi de sârmă de alamă de primacali- tate, și tâte turnate și bătuteear nu stam- pate. forma și dimensiile lor ca modelul. Art. 18. Invelitorile pentru mecanismu armelor, vor fi confecționate din materiale noi și solide, calitatea pelel din care se compune, forma, confecția și dimensiile, vor fi întocmai ca modelile țipe, șigilaie n aprobate de minister, și sub nici un cuvânt inferiâre lor, având fie-core efect atâtea accesorii ca modelile tipa, aședate asemenea ca modelele. Art. 19. Curelele pentru acoperirea di- stancierel, vor fi asemenea confecționate din materiale noi și solide, calitatea mate- rialelor din care se compune, forma, con- fecția și dimensiile, va fi întocmai ca mo- delile țipe și sub nici un cuvânt inferiâre lor; fie-care efect va avea atâtea accesorii ca modelile țipe, așezate asemenea ca la modele Rănițile de la seria 3 Art. 20. Ranițele sunt de pânza gudro- nată negru, fiind confecționate întocmai după modelul tip. Calitatea pânzei gudro- nată și a pelări I întocmai ca modelu tip, cel-alt material, îndeplinind condițiile pre- rădute la art. 22, curelele vor avea dimensi- de, precum și grosimea celor de la mode- lul tip, nici una nu va fi mal subțire de 4 milimetri. Tdte catarămile de forma și dimensiile. ■elor de la modolele țipe, vor fi de fer smo- lit negru cu lustru. Tdte culantele și cârligele vor fi de a- 'amă galbenă de prima calitate, în formă d dimensii, întocmâl ca modelele țipe. Lemnăria din interioru raniței va fi de ‘ag uscat, avend forma și tdte dimensiile nodalului tip. — In general nici un ma- erial întrebuințat la ranițe nu va fi infe- ior modelului tip. — Tdte cusăturile vor J fi făcute cu mâna, solide și întocmai ca la ™ nodelul tip. Art. 21. Ranițele se compune din urmă- tdrele părți și anume : Sacul de pândă gudronată, de calitatea forma și dimensii modelelor țipe aprobate, lat de 375 milimetri și 'nalt de 305 mili- metri, fie-care latură va fi lată de 110 milimetri, în care intră și prospoalul de pele. fundul și partea superidră a raniței ■ -a fi conform modelului tip. Cutia de lemn do fag, forma și confecția ca modelele tip, âră grosimea lemnului de 6 milimetri și lățimea de 92 milimetri, una curea ce înfășură ranița pe mijloc lun- gă de 1.500 milimetre și lată de 25 mili- metri, forma și confecția ca modelul tip avend catarama ca modelul. Una curelușă la capacul cutii cartușelor, lungă de 120 milimetri și lată de 20 mili- metri, având catarama ca modelul. Două curele bretele cusute în unghiu pe laturea superidră a raniței, fie-care din tr’ânsele lungă de 700 milimetri șl lată la partea superidră de 40 milimetri și la es- tremitatea de jos de 25 milimețri. Ps ămândouâ aceste bretele la distanță de 350 milimetri de la partea superidră în jos se afla așezată un dublu nasture de alamă ca modelu, acoperit pe partea din afară cu uă rondelă de pele de 26 mili ne- tri, un diametru de acel nasturi este înche- iată câte uă curea în lungime fie-care de 460 milimetri și lată de 25 milimetri, a- vend fie-care câte două brățări de pele din care una stabilită la capul catarămel și cea-Ialtă mobilă pe curea, forma și dimen- siile modelului tip, și câte un belciug tri- unghiular și uă cataramă ca cele de la mo- delul tip. Două curele de giamantane, lungi fie- care de 800 milimetri și lată de 25 mili- metri , având fie-care câte uă cataramă ca la modelul tip. Două curele de împachetat, lungi fie- care de 50 milimetri și late de 25 mili- metri, aceste curele vor fi prinse la spetele rănițel, precum se vede la modelul tip. și încheiate sub cap, fie-care prin câte uă ca- taramă puse în dreptul conform modelu- lui tip. Trei cureluțe de încheiat capacul rani- ței, lungi fie-carejde 200 milimetri, și late de 25 milimetri aplicate la capacul rani- ței, precum se vede la modelul tip, și în- cheiate fie-care prin câte uă cataramă pu- se în dreptul pe laturea infenoră a rani- ței conform modelului tip. Trei curele ce închea interiorul raniței, care vor fi : acea de sub capacul raniței lungă de 320 milimetri și lată de 25 mi- limetri , acea aplicată la mijlocul laturel, inferiâre va fi lungă de 280 milimetri și lată de 25 milimetri, având la capăt uă cataramă conformă modelului, și acea care închide orisontal capacul interior al rani- ței. va fi lungă de 160 milimetri și lată de 25 milimetri care se închee prin uă cata- ramă aplicată în dreptul el, conform mo- delul p. Una curea ce îuchee și strânge ranița pe laturea superidră a cutii, va fi lung de 340 milimetri și lată de 25 milimetri, care se închee prin uă cataramă cusută pe la- turea opusă conform modelului tip. Una curelușe de legat țărușile, în lun- gime de 240 milimetri și lată de 20 mili- metri, aplicată la colțul stâng superior al raniței ca la modelul tip, încheiându-se prin uă cataramă pusă în drept ea la mo- delul tip. Una curea de scos cartușile în lungime de 830 milimetri și lată de 18 milimetri, prinsă cap în cap, la mijloc va avei apli cat uă placă de talpă în lungime de 70 milimetri și lată de 28 milimetri, forma și confecția ca modelul tip. Acestă curea este volantă. Un toc pentru țărușe și bețile cortului aplicat la colțul de jos din stânga raniței conform modelului tip, acest toc ve fi de pele blanc, în înălțime de 95 milimetri și diametru de 56 milimetri, forma șiconfee ția ca modelul tip. Douâ găicl de pele. aplicate pe laturei superidră a raniței conform modelului țip, late fie-care de 50 milimetri și lungi de 70 milimetri, forma și confecția ca mode Iul tip. Douâ gaiel de pele, aplicate pe spatele raniței conform modelului tip, late fie-care de 20 milimetri și lungi de 50 milimetri, forma și confecția modelului tip. Capacul ce acopere cutia de cartușe va fi în formă și confecție ca modelul tip: marginile fiind bine aplicate pe marginile esteridre ale raniței. Partea dinăuntru a laturel superidre a capacului raniței va fi tdtă căptușită cu pele nâgră, conform modelului tip. Una atărnătdre de pele cusută sub un- ghiul bretelelor ca la modelul tip Donă culmte de alamă galbenă, forma și confecția ca modelul tip, și Douâ cârlige de alamă galboⁿS., forma și confecția ca modelul tip. Art. 22. Tdtă pelăria ce se va întrebu- ința la confecția acestor ranițe va fi nâgră, de vacă sau de bou, numită blanc, de în- tâia calitate, bine uscată și bine tăbăcită, ceea ce se constată tăindo curea și atun- ci interiorul tăietărel trebue să lucâscă bine ca marmura, să nu presinte dungă albă, ci să aibă uă țesătură strînsă com- pactă, asemenea pentru a se constata buna calitate în general a pălăriei ; se va esa- mina partea el despre partea animalului se va răsuci cureaua despre acea parte În- vârtind ’o în jurul el, dâcă epiderma va face atunci crețuri mici și se va coji, este uă probă că pelea este arsă prin acțiunea tăbăcireî și prin urmare pelăria de prdstă calitate pentru care se va respinge. Tobele, cornurile si trompetele de la seria 4. Art. 23. Tobele, fie-care se compune din tobă propriu dis de, alamă galbenă de grosimea și calitatea modelelor țipe sigi- late și aprobate de minister, cu douâ fun- duri de pele de vițel strînse prin șase drugi de fer cu șurupurl, unul din funduri va fi strâns și printr’uă cdrdă du;<ă cum se vede la modele. Drugii ce s'rîug ambele funduri, vor fl de sîrml de fer, âră nu de fer turnat, gro- JONITORH pPTnjy Al WoMANIE! I 14i Eebruane 1877 met'. ... lăți-, uu meti compusă fie- care parte din uă singură piesă fără înă- ditnrl; greutatea tie-cărel saltele va fi acea a modelelor țipe Art. 28. Cerșafunie vor fi de pânză de aceea numită americă confecționată din materiale noul și solide, calitatea materia- lului din care se compune , forma și con- fecția va fi întocmai ca modele țipe, sigi- late și aprobate de minister. Pânza va avea aspectul și facia mode- lului tip , va fi lucrată în duoâ ițe ursâla și bătătura de bumbac, desimea țesăturel văzută cu lupa va fi de atâtea fire în urzâ- lă și de atâtea în bătătură ca modelele ți- pe. Cârșafurile date bine la apă, vor avea uă lungime de duol metri și uă lățime de un metru și 100 milimetri; vor fi confec- ționate dintr’uă singură bucată de pânză, neadmițendu se nici nn fel de înăditurl. Ele vor fi tivite la ambele capete priutr’uă cusătură bună și solidă. Greutatea fie-că- rul cârșaf confecționat va fi acea a mode- lului tip. Epocele predărei. Art. 29. Efectele adjudecate, confoim presentulul caet de însărcinări, se vor pre- da de antreprenori la depositul central de îmbrăcăminte din Bucuresci la epocele ce se notesă: Acelea de la seria 1 în termen de 3 lini. r> n » ” n 4 „ n 3 n n 5 „ ■a n ” 4 n ₙ2„ «5 „ „ 2 „ 6 4 Svcvtit aceste termene de la qlioa licitației. Verificarea lor se va face la timp de uă comisiune numită de minister. îndată ce antreprenorii vor depune la depositul central cantitatea efectelor con- tractate , el vor anuncia despre acâsta pe ministerul de resbel eerend numirea co- misiunel verificătâre. Acâstă cerere va fi certificată de șeful depoului pentru canti- tatea de efecte depuse la deposit. Despre plata timbrului și a taxei de înregistrare. Art. 30. Timbrul și taxa de înregistrare a contractului, conform legel timbrului, este îu comptul antreprenorului care este obligat a o plăti pe dată după adjudeca- țiune pentru chârtia contractelor; și în termen de 24 ore după ce acest contract va fi sub-semnat de ministru pentru taxa de înregistrare, la neurmare antreprenorul se va considera ca când ar fi renunciat la esecutarea angajamentelor sâle. In asemenea cas cauțiunea depusă va rămânea de drept ministerului de resbel, și ministerul fără a recurge la vre un act judiciar, va avea facultatea de a face con- tractarea de urgență în comptul acelei cauțiuni. Diferite condițiunl Art. 31. Ministerul de resbt. YI re; ă „imea cegilor va n de acea a modelelor țipe. Brățara de care se prinde toba, va fi asemenea de fer neturnat ca acea de la model. Ca accesorii fie-care tobă va avea Uă bretelă de pele de blanc alb, uă cu- rea idem, uă fotă idem și duoă ciocanele lemn tare lustruite negre, care ciocane vor avea la un capăt îmbrăcăminte de alamă galbenă în lungime de 40 milimetri, for- ma , dimensiile , calitatea materialului și confecția acestora va fi întocmai după cum sunt modelele țipe. Art. 24. Trompetele de infanterie și cele de cavalerie împreună cu eordânelelor de lină, vor fi întocmai după cum sunt mode- lele țipe, atât în dimensil cât și în calita- tea materialului și fabricațiune , însușind și tâte calitățile musicale necesare unor asemenea instrumente. .Ora fet ■ \i !5. Șeabracele pentru tren de pos- av castaniu vor fi confecționate din mate- iale noul și solide, calitatea materialelor lin care se compune , forma, confecția și dimensil, va fi întocmai ca modelele țipe sigilate și aprabate de minister, avend a- eelâșl garnituri ca modelele și sub nici un cuvânt inferiâre lor. Păturile individuale, saltelele și cirșafu- rile de la seria 6. Art. 2u. Păturile individuale vor fi fa- bricate din lînă’nouâ naturală și lungă . este cu totul oprit întrebuințarea lîneî 4isă mârtă (adică de âe bolnavă de pele) lînă 4isă artificială sfârcuri și mărunțișuri de lînă . lînă de mei saii bumbacul nu este admis a se ameste în fabricațiunea lor , lînă veche, păr de bou saii alte materii ce nu coprinde modelul tip. Tdte aceste pături în limitele art. 26 sunt fabricate întocmai ca modelul tip, în ceea ce privesce calitatea și modelul de fabricare, ele aii pe ambele părți ale lun- gimel uă bandă tricoloră compusă din trei vârgl alipite, roșu, galben și albastru, fie care în lățime de 50 milimetri, culorile a- cestel băndl trebue să presinte vioiciunea modelului tip, dâca nu mal superidre. Fie-care pătură va avea uă lungime de un metru și nouă sute milimetri și uă lă- ’ime de un metru și 400 milimetri. Greutatea unei păture este de duoă chi- lograme și 500 grame. — Lîna trebue să fie culorală mal nainte de a fi fabricată. - Culdrea păturilor va fi seră, ca modelul. Art. 27. Saltelele de pânză în ceea ce privesce calitatea materialului, țesătura forma și confecția va fi întocmai după cum sunt modelele țipe sigilate și aprobate de minister și sub nici un cuvent inferidre lor; pânza va avea aspectul și facia mode- lului tip și văzută eu lupa va fi de atâtea fire în urzâlă și de atâtea în bătătură ca modelele țipe. Fie-care saltea vⁿ - în lungime duol dreptul de a micșora și a mări prin co- m 00 patrâne deșarte, 2 cutii cu bure și 2 cutii cartușe pentru revolvere și un revol- ver ; uâ ladă signa. S. N., No. 2,421, cu biletul No. 398, sosit diu Austria, la ² 1876, 15 ’/j kilo, conține 2 service de stecle mate muselin complecte pentru dul- cețl; lada B. B. C., No. 242, cu biletul No. 233, sosit la 8 August 1876 din Austria, prin IțcanI, kilo 38, valâre 300 lei con- ține bonetărie de lână și anume: 18 șălușâre femeescl, 105 baidere de gât lână cu bumbac împletite de 4 mărimi, 6 cațaveici mici de lână împletite, pentru copil, 3 dusinl bonete de lână pentru co- pil, 2 dusinl șosete de pâslă țârănescl, 6 și jumătate dusinl colțunl’nalțl ghenuche- ie de lână ordinare pâsluite. Direcția generală a vămile. ?i confri- buțiunilor indirecte. In magasia biuroulul vamal Iași, se gă- sesc din anii 1875, 1876, pachetele cu mărfuri ale căror numere, mărci conținut etc., se notâsă în inventarul aci anexat. Destinatoril acestor pachete nearătân- du-se penă acum, spre a plăti drepturile vamale și ale retrage, sunt invitați să se presinte în termen de uă lună de la data aceștia la espusul biurofi de vamă, pregă- *iți cu titlurile trebuilâre, spre a retrage iceste mărfuri, dupe achitarea drepturilor vimale, etc. Dâca în arătatul termen nu se va ivi nici uă reclamațiun- mărfurile se vor vinde prin licitație, conform prescrip- țiunilor legel generale a vămilor; acestă publicație se face pentru îndeplinirea art. 218 al sus citatei legi. Nă. 2,168. 1877, Ianuarie 27. asieria districtului Teleorman. rentru (Jiuă de 7 Fevruarie viitor, des- ;iuându se a se vinde prin licitație pu- blică în localul casieriei 200 chile mari porumb cu aprocsimație, recolta 1876, a- vere a arendașului moșiei Uda, secuestra- tă prin legea urmărirel, pentru plata aren- ei acel moșii. Casieria publică despre acâsta, spre cunoscință amatorilor în genere. No. 534. 1877, Ianuarie 25. Se scâte din noii în licitație aprovisio- narea materialelor combustibile, mobilier, objecte diverse pentru serviciul liniei, trac- țiunel și atelierele calei ferate Bucuresel- Giurgiu, în valâre de lei 35,351, bani 30, conform condițiunilor și divisului înserate prin Monitorul oficial sub No. 252 , din anul espirat 1876. Licitațiunea se va ține la acest minis- ter în (Jioa de 12 Februariti , care se va deschide la orele 4 p. m. Se face cunoscut că, de astă dată licita- țiunea orală încă este admisibile No. 804. 1877, lanuariu 28. (3 ori pe săp.) — Se dă prin întreprindere complecta- rea și prelungirea podului peste vărsătura Dunărei la Zimnicea, cu condițiunile ur- mătâre : Cantitățile lucrărilor de esecutat pre- cum și preciurile sunt cele prevăzute prin estimațiunea înserată în josul acestei pu- blicațiunl. Termenul săvârșirel complecte a lucră- rilor se fixâtjă de cinci luni de la data în- cheiărel contractului, âră termenul pentru întreținerea și garantarea lor va fi de un an de la data recepții provisoril. Licitațiunea se va ține la acest minis- ter și la prefectura de Teleorman, în dioa de 1 Martie viitor, ea se va deschide la rele 4 după amiacjil. Ofertele vor fi sigilate și vor precisa atât în litere cât și în cifre scădâmentul și sporul la sută asupra de visului. Orl-ce ofertă formulată în mod și condițiunl diferite, va fi respinsă și nu se va lua în considerațiune. Se pune în vederea D-lor concurențl, art. 40—57 inclusiv din legea comptabi- litățel generale a Sfatului. D-nil concurențl sunt ținuți a lua cu- noscință, în privința acestei licitațiuni mal 'nainte de aioa concurențil despre project, și condițiunile generale pentru întreprin- deri de lucrări publice, înserate în Mon torul oficial cu No. 188, din anul 1874 In privința garanții și a avansului se va urma conform art. 2, 4, 5 și 11 din con- dițiunile generale care fac parte întregi- t<5re din acâstă întreprindere. Garanția provisorie va fi de 5 la sută, asupra sumi devisulul. In urma adjudecațiunei, concurențil vor fi dâtorl a lua singuri cunoscință din biu- rourile ministerului și la prefectura de mai sus, despre resultatul aprobărel lici- tați unei. ^In termen de 4®ce de la aprobarea licitații adjudecatorul care nn va depune garanția definitivă, va perde pe cea provi- sori și lucrarea se va scâte în adjudeca- țiune.— Orl-ce întârdiere s’afi justificare nu va mal putea fi primită. După depunerea garanții definitive în termenul de dece p]ᵤₛ. (Jrlăți. — Senin, vânt forte, 7 gᵣ. plᵤₛ. Craiova.—Senin, vent forte, 11 gᵣ. pjU! Focșani —Variabil, 6 gr. plus. Ga/ațL—Vânt, 10 gr. plus. Pașcani. — Vânt violent, 6 gr. minus Fălticeni. — Senin, 5 gr. minus. Roman. — Nor, vânt, 5 gr. minus. Vasluiu. — Nor, vânt, 5 gr. plus. Făleiu. — Senin, vânt 7 gr. minus Mihăileni.—Zăpadă , vânt forte £ minus. T.-l rumos.—Mor, vânt forte, o gᵣ । ’ᵤₛ lași. — Senin, vânt forte, 3 gr. piu Botoșani. — Vânt, nor, 3 gr. minus. Dirohoi. — Vânt forte, 1 gr. n Brăila. — Senin, 3 grade plus. Uriiceni. — Liniscit, 2 gr. minus. ANUNC. ADxWlSTRATIVE l refectura de omîța. De la comuna Țăndărei, a perit un boGt la păr bălan, âcheș, mele cercuri, înapoi. De la comuna Ciochina, a perit ioă, la păr galben, bătând puțin coma în alb, cârnele înainte. La comuna Albesci, s’a pripășit uă vacă, la per plăviță, pișcătură la nreehia dreptă. La comuna Ograda, s’a pripășit un mân- zat Ia păr murg, cu un mic păr alb în frunte. La comuna lazu, s’a pripășit uă goni- târe, la p⁶r vânătă și hârcă de câdă. La comuna Pribegi, s’a pripășit uă bi- voliță, la urechea dreptă furculiță, și stân- ga ciuntată, breză în frunte, câda albă și cecâră. La comuna Pribegi, s’a pripășit un cal armăsar, la păr murg, roșu, purta stei în frunte, câma și < Oda tunsă. La comuna Ulesei, s’a pripășit âpă la păr murgă deschisă, puțin brâză în frunte, pete albe pe spinare și pintenâgă de piciorul drept de din dărăt. Prefectura publică despre acâsta. și râgă pe autoritățile competiute, de a lua măsuri pentru dovedirea vitelor perite și aflarea posesorilor celor pripășite. No. .13,118. 1876, Decembre 21 Prefectura de Vaslui îl In comuna Ciortescil, plasa Crasna, s’a ' declarat de pripas trei vaci, una la păr po- ¹ rumbă plăvană, cârnele grebleșe aduse, înferată la cornul drept, partea din năun- tru, cu litera uț. âcheșe; a doua, la păr plăvană, cârnele țepușe cam grebleșe, in- ferată la amândouă cârnele îa partea din afară cu litera C; a treia, la păr porumbă, cârnele țepușe, înferată la amândouă câr- nele cu litera C, însă la cel. stâng din nă- untru, âră la cel drept din afară. Se publică pentru cunoscința păguoa- ' șilor, cari în termenul și cu dovedde pres- crise de legea poliției rurale, să se pre- state la primăria menționatei comune, ""re a’șl primi acele aci. No. 11 642. 1876. Decembre i.: I (13) Februarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 775 CURSUL BUCURKȘCs Sccnreșci, 12 Februarie (st. a.) Obligațiuni rurale . © domeniale . (300 lei casei psns.) fonciare rurale fonciare urbane . 1877 Cnmp. 79 73 110 69 587, ’SBpmie. Oppenhoim-Loudra Stcrn-Londra . municipal . . . , cn prime Bucureșcl lete de 20 lei) . . (bi- 68 18 Aațiuniie căilor ferate romăae e Societăți finațiare a '&)■ mâniei (5001. liberați 250) (500 1.) Societăți Dacia (500 1.) Societăți de g - Societăți România . Ide Il-a emisiune ^50 Schimbul: P : ■>: la vedere . „ pc 3 luni . Londra ta vedere °o.50 îriin Ia vedere . , pe 3 luni îomₜiul ne an .10 Recompensă națională de 16 600fr. Marea medalie de AUR lui 7. Laroche Medalie la espozițiunea din Paris 1875 Rapo t elogios al Academiei de Medicină. RECONSTITUANT. I A se cere semnătura * Laroche. ELIXIR Estras complect din cele 3 au TONIC ȘI FEBRIFL’GE MDCCXl 1 «e cere smnătura :«roche. Quina-Laroche este un elixir foarte agreabil care conține totalitatea princi- pielor celor trei feluri de quinquina (gal- ben, roșiu și cenușiu). Superioritatea sa asupra preparațiunilor de acelaș gen a fost constatată in spitaluri, in contra lipsei de puteri și de energie, j afecțiunilor stomacului, vârstei critice, convalescenților ' t contra friguri' • vechi A cere aci alăturata | semnătură. Acelaș rul și \ ₓ ma 7. constitnese* ja ma.i complectă ăi orep, L: . a tratament reparator Daca quiquina da viorgauetur si a i bite, ferul procură sângelui colorațiunei și forța cari fac avuția sa 122% OlîlIStL V1ENF> Vier,-, februarie (st. n.) 1877 Metalice. . . 63 — Renta hârtie . , . . 68 55 i Naționale . . . 74 35 Renta în aur . . goldrente Lose . . .111 50 Acțiunile băncel . . 835 — CrediturI . . . 148 20 London . . . 123 — Obligațiuni rurale ungare . 73 50 , temeșvar . . 71 75 „ transilvane . 71 75 , roal. ... fehet argint în mărfuri. 114 50 Ducatul.........................5 88 Napoleonul. . .9 837, y 100 . . . . 60 45 AMUNClUmPARTICTuARE jO uCOkpCU&ii UD UUO 1CL UU1 pWllvfU pCf- ^*sdna care a găsit 3 scrisori iscălite de D-nu lean Mărie, adresate D-lui V. Zawa- cki, în afacerile construcțiunel căilor fe- rate între Tecuci și Roman în timp ese- cuforil lucrărilor, ț (2-2 K, iwa Foarte efj;‘>aciu in eoni slă sărăciei sărMU. clorosei, urmelor lat ziei. *tc. Paris, 22, rue D ■■ ot și tu far w La București pentru vănddre iu mire la I. Ovesa , Risdorfer , Eitel, iri r, B^uaso 1 Iași la doctorul Konya, A. Racovitză; la Galați la Ar rinachi, Courtewich; la Ploeșcl. a Schuller; la Craiova la J. Pohl si la toate farraaciele. FERU alu lectorului GIRARD (PROTOXALATK DE FEB Baportu favorabilii alu Academiei de medecină din Par tcademia de medecină din Paris nu prea dă lesne favorile săle; ca se pronunciă cu cea mai mare rezervă asupra medicamenteloră ce li se aducă pe fie-care ^i; de mai bine deijece apu eu n’a-dată nici nă aprobațiune,prin urmare Ferulu Girard, care de curîndu a obținută aprobatiiinea sa, trebue se atragă atențiunea corpului medicală. Ferulu Girard are remarcabila proprietate d’a nu conslipa, .elu combate chiaru cu succesăconstipatiunile celle mai persistinle. Elu este ună stimulentu tonică de prima ordine, care desvOltâ pofta de mâncare, readuce repede puterile, vindică Moro-anemia și slăbiciunea sângelui.— Elă este unu reconstituente heroîcu pentră constituliunile debile și convalescin(ile penibile.-- Ferulu Girard este asemenea prescrisă cu succesă contra diarrhel și diabelel; in alonia d .seloru organe; in slăbiciunea vederei ș’a senilități; in bălele nervbse, și cu deosebire in contra chorel și fysteriel. — Vendere in mare, 8, rue Vivienne, Paris. — Depositu in principalele pharmac' Ai constata ț 3S3TBC3P.U UROPU st uiN CU LACTO-PHGSrllATU DE CALCE tiuni suntu singurele cari au servită Mediciloță Spitateloru din P detățile reconstituante, anti-anemice și digestive ale Lacto-Phosp ’ '.lui de calce. ELLB CONVINă I Copiilorii pahdl Kachiticeloru ; June lor u fete ci Doiceloru, p și bogăția laptelui e desvOlt favorisa abo -ița Zonvalescintiloră ; Bătriniloru slăbiți. MDKRK IR MARBi a, in in in Bălele de peplu; Di ■ "tiu ni lab ’use ; In , itință ; te bălele cari aoucă slăbiciunea ș erderea puteriloru ; i radurl. r otrC reconstit- aoseloru Ci atrisa răniloru D sită i >rincipalele arm a cil RALulES ^Toșia numită Perieți-Muidoveuî di? districtul Ialomița, plasa Câmpu- lui , care conține 500 pogâne arabile. 300 pogâne pădure negră și richițl, udată de râul Ialomița, pe mijloc, cu pod pe vase și han, în drumu Jilnvelor și Rașianl este de arendat de la Sf. Gheorghe viitor ’ doritori se vor adresa la D-lul George I Thănăsescn, strada Dionisie. No. 64, leag ONITORULO F1CIAL AL ROMÂNIEI I (13) Febiuniie 1877 ATULUIaLeVOCEIsIALE "O A (N TITT T' îs Suⁿt C⁰1 mai bun remediu contra Durerilor de gat, Guturaiului, Extensiunilor t ■ . p Ăl \⁴ â ! । | ■ Anghinelor, Astupărei gatului la copii, inflamațiunilor și a Bobotirilor gurei, a iritațiu- ¹ ₗᵤⱼ nei cauzate prin Tutun, și a efectelor pernicioase produse prin întrebuințarea Mercu- rului. Ele sunt in special necesare D-lor Predicatori, Magistrați, Profesori și Cânta- DETHAN reți, pentru că faciliteasă emisiunea vocei, și astâmpără oboseala gâtlejului. Paris, Dethan farmacist, Fauburg Saint-Denis, No. 90, și in toate farmaciele principale GUTUNARU, INĂDUȘALĂ, TUSE, PALPITaȚIUNI și toate afecțiunile orga- nelor respiratoare sunt liniștite la moment chiar și vindicate prin TUBURILE LE- VASSEUR cutia 3 fr. MIGRENE, STRICĂRI DE STOMAH și toate boalele nervoase se vindecă imediatj cu hapurile anti-nevralgice a doctorului CRONIER cutia 3 fr. biserica Pitar-Moșu. (2-24'1 Depositul general la LEVASSEUR farmacist-himist de l-a clasă, 23 rue de la i ^lannnie — Deposit 1» farmacia D-lui Zurn“’in București. p arondat moșia Armășescil. de leng* * ’ Urdicenl, de la SrijMheorghe. A sa a§ dresa calea Șerban-Yodă, No. 109 (3:64) * Curatele bisericei Bulgară. Casele repausatulul Silivestru Penu . etagiul de sus despre uliciâră, situate în Jicnița, strada Sf. Ionică, No. 10, sedau cu chirie de la Sf. Gheorghe 1877, prin li- citație publică, care si vj tine în diua de 13 Feberuarie Duminică, la orele 12, la biserica Bulgară, calea Verguluî, No. 6. A | oșia Poem ce i dice și Bolaci, din -* districtul Vlașca, este de arendat; a se adresa la proprietarul strada Biserica- Eni, No. 5, seu la comptuaru D-lor N. Ghermani și fii, strada Germană No. 23. (fi-3d) CAPSULE GOALE LE HUBY Invelope medicamentase brevetate de S G D. G. preparate de LEPERDRIEL Paris, strada Milton, 9. ----------------®------------------- Capsulele Le Hnhy, sunt nișce mici tuburU închise la un căpătâiii, si ca co- mode spre a înfășură medicamentele cu gust sau miros neplăcut, licuide sau prafuri. E de ajuns a pune substanța într’unul din tuburi și de a acoperi ci cel nit. (Dorvau.lt officine, p 184». Se vinde la farmaciile, în Bucure.șcl la D-nu Zurner, în Iași la D-nu Racovița, în Cernăuți la D-nu Golichoivski. Domnii acționari ai monopolului tutunurilor diu Ih mânia sunt rugați de a presenta la Banca României din Bucuresci, la 6 (18) Februarie viitor, cupdnele '-4 alo ac- dunelor D-lor pentru a primi dobânda de 7 Rădică franci 17 ’|₂de acțiune ce s’a aprobat de Adunarea generală. ÎS o. 5,526. 1877, Ianuarie 27. AIONOPOLULU^ TUTU^UllILOB controlor general, Capeleanu. Corector general, B. II. Lang.