30 Linua»Je 11 Fabi-Uaue No. 2? U . 25 Duminică, MONITORI I AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL - ; Regina a dat. fără nici u4 reservă,, (apro- barea sa conduitei marchisulul Șalișbun, Tanger, 9 Februarie. — Dj'U'e'sso’urd, ministru al Franței, fost agent- diploma- tic și consul.gpneral laBucuresci, arnurit. Petersburg, 9 Februarie. D.xrul Gfos Șice că, sfârșitul Turciei a sosit și ei ea va peri în curând victimă a'descompni e- ref sale interiore. ¹ Nu înfiate bstonâlă de a ’I declara d’es- bel; nu e vorba de cât de a comptape. timp și a aștepta. Londra, 9 Februarie sâra. Sjr Stflfbrt Northcote, ministru de finance, â dis, în Camera Comunelor, că nici un ofițer en- glez, făcând parte'din serviciul activ, ou fusese autorisat a lua serviciă în aiimata turcâșcă. Se anunță pentru Luni, în Camera.Lor- zilor și în Camera Comunelor mal mult ’ interpelațiilor asupra costiunA urDn- tulul. Lordul Russell va propune uă moțiune tinzând a rupe orl-ce relațiupe cUiTureia. (Havas) BULETIN ESTERIOR Ruptura conferinței din Constanti- UO-pole, dipe Indcpendința Inhică. a dat loc 11 doue cnculăil diplomatice, una a Cabinetului de St Ib-p id-nrg. 718 MONITORUL OFICIAL âL ROMÂNIEI 30 laonârie (II ^ebruansj 187. Gortschacoff, Times dice că guvernul engles, cu aprobarea Parlamentului, va răspunde că Anglia se va ține li- beră în ceea ce se atinge de propri- ele sele interese și de interesele gene- rali ale pâcei. Ea va ascepta eveni- mentele; eră Rusia, de va voi să lu- crese cu precipitare, s o facă sub a sa proprie răspundere. Circulara prințu- lui Gortschacoff, adaogă Times, e de natură a nu împuțina neîncrederea ce esistă în Anglia în privința Rusiei. Cât despre circulara Porții, ea a- rată că Cabinetul otoman menține cu tărie independința Imperiului și inte- gritatea lui, respingând categoric ori ce pretențiune a Puterilor d’a se ames- teca în afacerile interne ale Turciei. lot dupe Independința Belgică. se ițice că pentru încheierea păcii dintre Portă si Serbia, s’au rădicat nouă di- ficultăți. Porta se crede că cere ca drapelul otoman să fie arborat lângă drapelul sârb de fortăreța de la Bel- grad; acesta n’ar li de cât uă afacere de vanitate națională. Deră în realitate Porta se dice că ar fi având uă altă pretențiune și mal gravă. Guvernul turc ar fi cerând să fie stăpân pe relațiunile diplomatice ce ar avea Serbia cu alte guverne străine, adică a aduce pe Serbia în starea de vasalitate în care se afla înaintea ul- timelor tratate și convențiunl care au regulat situațiunea sa internă și es- ternă în faciă cu puterea suzerană; ar fi învederat nerecunoscerea statului- quo ante-bellum, pe care plenipoten- țiarii Turciei Iau recunoscut oficial și l’aîi primit în sânul conferinței Turcia a dobândit un avantagiu fârte mare în deliberațiunile conferin- ței; deră ar face reii să abusese, căci abusul ar putea să ’I fie mortal. Europa are dreptul să I ceră ca să nu pună în pericol pacea generală. Interesul sâu o împinge imperios, și, pâne la probă contrarie, ne place a crede că șl va recunosce singură in- teresul Tablettes di u n specialeu, le la 6 Fe- bruarie publică uă corespondință din Berlin cu data de 5 Februarie, în privința notei circulare a prințului Gortschacoff, pe care o reproducem aici: „Nota circulară a principeluiGorts- chacoff, după părerea unanimă a di- plomaților prusian!, nu coprinde de cât uă singură interpretațiune, pe care ec’o: Resbelul e decis în consiliile Imperatorelul Alexandru; nu prinspi- ritul belicos sau prin setea de con- clliste, ci prin necesitate ; guvernul Czarulul va trebui să bată pe turci, sau să se transforme în interior, el nu voesce a se transforma, ci cată a des- chide resbelul. Deră nu pote a se gân- di și nici nu găndesce a începe lupta hic și nune, indată. Nu pentru că sta- rea armatei sale de la Prut ar fi la- mentabilă , după cum o repetă ușu- rința salonelorși a diarelor. Guver- nul Rus temporisă pentru singurul cuvânt — cuvânt puternic și deci- siv — că n’a adunat incă beneficiul politicei sale în aceste trei luni din urmă. Acestă politică a consistat a face pe tote Puterile semnatare ale trata- telor din 1856, solidare, decă nu de programa sa intimă, despre tot, cel puțin despre griefurilesale contra Por- ței Otomane. In cursul Conferințelor de la Constantinopoli, delegații Mare lor Cabinete au vorbit ca și cum a- cesti din urmă uu erau de cât una cu Cabinetul de la St. Petersburg. As- tă-dl guvernul Czarulul are nevoe a sci care din participanții conferințe- lor din Constantinopoli ’i remân cre- dincioși. Sub pretest d’a menține ceș- ti unei Orientului caracterul unei ces- tiunl europene, prințul Gortschacoff, după uă părere prealabilă a prin- cipelui de Bismarck, a silit pe Am glia, pe Francia, pe Italia și pe Aus- tria d’a dice da saii nu, adicăd’a de- clara, fără cotire și pe faciă, decă ele înțelegu tot a merge în unire cu Ru- sia contra Turciei, sau dâcă, resem nate a lăsa ca Porta să facă esperi- ența Constituțiunel lui Midhat, ele ’șl ar propune a lăsa Rusiei nisce înda- torirl diferite dale lor Publicăm mal |0b Haitul imperial dat cu ocasiunea instalărei noului Mare Vizir, Edhem-Pașa „Ilustrul Meu ^izir^Edhem-Pașa „Apreciând necesitățile epocefși nodă situațiune a Imperiului Nostru, am proclamat, din deplina Mea voință, Constituțiunea Scopul Meii, decretând Charta, era de a atrage respectul și încrederea populațiunel și de a asi- gura ast-fel proprietatea țărei nostre „In vedere că aceste puncte sunt legate cu conduita tutulor funcționa rilor, mari și mici, în marginile atri- buțiunilor și datoriilor lor; în vedere că el trebue să se supue cu totul dis- posițiunilor Constituțiuilel, în vedere că realisarea egalitățe. d îmbunâtă- țirea soi tei popdrelor Mele, ast-fel pre- cum am proclamat-o, cer punerea în lucrare a tutulor celor-aIte mesurl legale ; „S’a constatat că, în acest scop, este necesarii! de a face schimbări importante printre personelc cari di- rigu afacerile Statului. „ Midhat-Pașa, fiind revocat din mne- țiunile sale, și, după prescripțiunile Constituțiunel, alungat din Imperiu pentru ore-cari motive, în esercitiul prerogativelor Mele determinate prin Chartă, și având uă perfectă încredere în D-v., a cărui capacitate o cunosc, ve numesc în postul de Mare Vizir „In conformitatea disposițiunilor Constituțiunel, un project de lege va fi supus Camerei deputaților, privitor la descentralisarea administrațiunel, la delimitarea si gestiunea comunelor, la alegerea i numirea caimakamilor asupra autorisărel Mele, la fixarea a- puntamentelor lor; direcțiunea aface- rilor din întru urmesă a fi întinsă și a dobândi uă mare însemnătate. „Pentru acesta, am reînființat mi- nisterul de interne, care fusese supri- mat, și ale cărui atributiuni vor fi de a corespunde direct cu provinciile. Num sc în acest post pe ministrul justiției, Djevdet-Pașa , ale cărui cu- noscințe și esperiență ’inî sunt cunos- cute. „Datoriile de președinte al consi liulul de Stat dobândind uă nouă im- portanță prin faptul că acest corp tre- bue a prepara projectele de lege cari vor fi supuse la apropiata sesiune a Camerei deputaților, considerând in 30 lannane (li Februarie) 187 ' dONlTOKLL OFICIAL AL ROMĂNh'. alegere! președintelui Camerei, nu tre- bue . fi aplicat de cât cu începere din anul viitor precum și art. 65 relativ la numirea deputaților în rapor cu ci- fra populațiunei. Compunerea Camerei pentru acestă sesiune, urmând a se face după instrucțiunea provisoriă menționată în art. 119 al Chartei, numesc la președenția provisorie a Camerei pe Ahmed Welik ale cărui capacități speciale sunt cunoscute pen- tru direcțiunea desbaterilor. Khalet- Pașa, fost ministru de comerciu, este numit membru al Senatului și Said effendi, ex-mustechar al Marelui-Vizir, este transferat în postul de membru al consiliului de Stat. „V? autorisez a ; romulga ace te numiri. Dorința nostră este ca tote a- facerile să morgă regulat și ca să vh grăbiți a ’mi cere sancțiunea legilor prescrise de Chartă si a tutulor celor alte mesuri privitore la reforme „Dumnedeii să vină în ajutor pen- tru succes „Dat la 20 Mucharem 1294 : ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARĂ Sumarul ședinței de la 28 Ianuarie, 1877. Președenția D-lul președinte C. A Ro- setti. Ședința se deschide la 2 oră după a- mâijl. PresențI 103 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se trămite la comisiunea de petițiuni, petițiunea locuitorilor comunei Gradiscea din județul Râmnicu-Sărat și aceea a D-lui A. P. Șapcă, dis comuna Celeiu. districtul RomanațI. Se înscrie la ordinea d.ilel raportul co- mitetului delegaților de secțiuni, asupra projectului de lege, relativ la transacțiu- nea încheiată între comuna Ploesci și D. Radovicl. In urma unei noul desbaterl generale, se pune la vot în total projectul de budget pe esereițiul 1877, al ministerului comer- ciulul, agriculturei și lucrărilor publice eligența și capacitatea sa încercată, uimesc în acest post pe Cadri-Bey, u gradul de Vizir. „încredințez ministerul justiției lui Vssym-Pașa, guvernator general al ilayetuluî Andrianopolului „Fiind că este trebuință de a în- redința administrațiunea vilayetelor Adrianopolului și Dunărei, cari sunt de uă importanță escepțională în îm- prejurările actuale, unor funcționari d< o capacitate încercată și demnă de încredere, numesc pe ambasadorul Meu de la Pari Sadik-Pașa. guver nator general al Dunărei și pe Ali- Pașa, ex-valiul Herzegovinei, la func- țiunile de guvernator general al An drianopolului ■ „Vedend capacitatea sa, numesc pe Ohannes effendi, (Tchamitch) membru al consiliului de Stat, în postul de mi- nistru al comercialul și agriculturei cu gradul de Bala. „Ahmed Mukhtar-Pașa, guvernator general al Cretei, este numit coman- dant șefa! corpului al 4-lea de armată din Erzerum în locul lui Samih Pașa care înlocuesce pe Ahmed Mukhtar- Pașa în Creta „Sub-secretaril de Stat ai diferite- lor departamente au însărcinarea de espedia afacerile departamentelor lor, de a informa pe miniștri și de a se consulta pentru afacerile financelor cu personele speciale și competente cari au fost chiemate din Europa „ Sub - secretariatul Marelui-Vizir este încredințat lui Khurchid-Pașa gu vernator general al Alepului, care va presida, în acelaș timp, uă comisiune compusă din mustechari și din câți-va membri ai Consiliului de Stat, avend de însărcinare numirea sub-guvernato rilor (caimakamilor „Rifaat-Pașa, scos din funcțiunile sele de guvernator general al Dună- rei, este numit în aceiaș calitate la Alep; Costaki-bey, președintele muni- cipalităței Cercului al 6-lea, este nu- mit mustechar al ministerului de in- terne. Postul de mustechar al instruc- țiune! publice este încredințat lui Oha- nnes-effendi, unul din președinții Cur- ței de apel din Stambul. „Ast-fel după cum cunbscețl, ari al Constituțiunei, prescriind modul Se citesce raportul comisiunel de veri- ficare privitor la alegerea contestată a co- legiului II de Olt După discuțiunea urmată se pune .a voi conclusiunile raportului care sunt pentru invalidarea alegcrel și numirea unei an- chete parlamentare spre constatarea fap- telor. , Votanți . ............70 Abținuți Majoritate de ’/₃ . . . . 47 Bile albe pentru . ,25 „ negre contra . . .45 D. președinte declară că Adunarea a res- pins conclusiunile raportului și în cose cință proclamă pe D. Pache Protopopescu deputat la colegiul II de Olt. Ședința se rădică la 5 ’/s ore după amedl, anunciânduse cea viitâre pe Sâmbăta, 29 lanuar • 1877. Votanți................... 81. Majoritate absolută . .41. Bile albe pentru. ... 75. „ negre contra - 6. D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Ședința de la 20 Ianuarie, 1877. Președenția D-lui vice-președinte A. Sicllnu asistat de D-nil secretai! F. Alu- nânu, A.Vizanti, C. Climescu și M. Ghel- megânu, (Urmare) D. A. Sihleanu. Și ca deputat și ca membru din comisiunea budgetară vâ rog să lăsațl continuarea discuțiunel. Dacă unii din onor, deputațl sunt luminițl, noi din comisiune, a cărei lucrare se critică, avem trebuința să ne luminăm ca să seim dacă trebue să mal susținem lucrarea nâs- tră. Prin urmare am dori să audim și pă- rereaD-luI Urechiă, care, într una din șe- dințele trecute, ne-a spus că este sufletul sciinței, am dori să ’l ascultăm pentru că noi cel ignoranți să putem vedea clar în acâstă cestiune. Vă rog dar să nu închi- deți discuțiunea. Veci. Nu, nu. D. V. Alexandrescn Urechiă. D-lor nu ca om cu pretențiune de competența rădic cuvântul, dar ea cine-va care fiind în scâlă simte datoria să dică cu tul său când se vorbesce de scâle. Am i ut când, sub amenințarea deficitului din b> get, ați venit să puneți în discuțiune d ființarea legilor. Gradațiunea aste nn dr^pt câscigat, ’l ați.desființat și nu am tăcut. Dar aci nu este vorba de dreptul meii. D Sihleanu are drept să fie mirat, când ar. ii că ceruiu cuvântul. In adevăr am edt.K chiar de a reveni în acâstă onor. Adunare după ce vâffuiil la începutul desbaterilor pe articole că un amendament ce am avut onâre să propun în favârea materialului scâlelor primare, fără de care scâlă nn pâte esista, când am vâdut, dic, că un â- mendament atât de însemnat n’a găsit nici patru deputațl care să ’l sprijine. Ast-fel am ureclut că i uă perdere de timp să -'SiTORUL^'FICfAL AL ROMÂNIEI 0 Ifluuurî? (11 r oi»rua m; 181 mai propun și alte amendamente. Deacee- nici n’ im mai dat pe la Cameră de vre-uă două Iile D. Â. Sihleauu. ne ați făcut materie, și pe urmă ați cerut pdlele lui Arvinte. D. V. A. Urechiă. Nu pricep întreru- perea Dacă astă-dl am credut să fac al- mintreli, să iau cuventul, am făcut’o în- demnat de D. Sihleanu. ’I mulțumesc de 'aude, dar nu și pentru că cu uă memorie atât de slabă, ’mi pune pe buze vorbe ce nu intru în deprinderile mele a le rosti. Las pe alții să ’șl laude marfa singuri. Ce argumente se aduc contra catedre lor? Vorbe mari!.. Apoi cu vorbe mari tot-d auna veți avea dreptate D-vâstră : stOrcem țera, stârcem banii d la popor sărmanul popor! Să nu se dică asemenea vorbe declamatorie aproposito de șcâlă și biserică, căci biserica și scâla ’șl au fon- durile lor, nu vă cerem de cât ceea-ce est ' al lor. Cu vorbe mari, negreșit că putem D-le Burilene căpeta aplaudele tribunelor nu însă și aplaudele fiitoruiul.. . După cele spuse de onor, ministru al cultelor, puține mal am de adaos. De ce »i se pare straniu că vi se cere acest adaos de catedre, când este cu scopul complec- tărel uneia din facultățile nâstre de litere, peniru ca să o punem în stare de a pre găti pe profesorii de gimnasie și licee ? Și apoi când e vorba de facultăți, eă nu vâd de cât două moduri de organisare : metoda germană și acea francesă Dacă onor, comis iune budgetară a recunoscut că este timpul să nu ne mulțumim cu direcțiunea pnră clasică a facultăților francese, dacă ea, în unire cu D. ministru, a simțit nevoia să complectede facultatea nâstră de litere din Bucuresci în direcțiunea organisărei germane, eu nu pot de cât a aduce comi- siunii și D-lui ministru respectâsele mele mulțumiri. EI, sciu, ceea-ce face comisiunea este abia un pas. Nu trei catedre, ci deciml de catedre vor mai avea loc în facultatea de litere și de sciințe. ’Mi veți permite să ve enumer catedrele ce sunt în facultatea de la Lipsea și de la Berlin, pe lângă cele ordinare ailătâre la asemenea facultate: Paleografia, antropo- logia, geografia botanică, pharmacognosia, climatologia medicale, esplicațiunea ins- trumentelor de optică, economia politică, statistica, financiele, istoria picturel, is- toria musicel dramatice, armonia și com- posițiunea musicală, stenografia. . . D. G. Mârzescu. Și fotografia. D B. A. Urechiă. Și fotografi bui să fie, căci studenții ar face portretul ’epulaților intreruptarl (mare ilaritate). Pentru acest început al complectăril fa- , ultățel de litere, repet, fac omagiele mele.. Uă vo Catedre la Bucuresci, nu și la iași. D. V. Urech Dar nu voiu fi eu acela care să combat pe cele de la Iași! totuși n . fac un casus belii dacă nu se pâte com- plecta imediat și facultatea de litere din Iași. Sperăm că acesta va fi negreșit pen- tru anul viitor. Acum, D-lor, s’a vorbit mult și cu pu- țină iubire de facultatea nâstră. Aș avea aerul d’a pleda pro domo de aș atinge a- câstă parte a desbalerii. Resultatele ce facultățile nâstre au dat: junii excelenți profesori din gimnasie și licee, respund în locul nostru la denigrări. Dar s’a dis ceva, care este un adevăr, că nu sunt mulți școlari la facultățile de sciință și de li tere. Sa nu vă mirați de acesta, căci, după ceea-ce vede tinerimea adî, nu are de cât să nu .se încuragede de a veni la faculta- tea de litere și de sciințe. In adevăr, D-v aproposito de budgetul scâlelor nu ați fă- cut, de cât a turna venin în cupa acelor betrâni cari mai stau încă, din dragostea scâiei, la facultăți. Iată acolo, dăresc pe betrânul decan al facultățeî de litere, care nu cred să prea fie voios vădend sentimen- tele unei Camere liberale față cu univer- sitatea Română, care are un rol mare nu numai între român⁷ deră și în orientul crescin. D președinte. V6 rog, D-le Urechiă, să nu credeți că numai D-vâstră iubiți scâla, căci și colegii D-vostrâ o iubesc cel puțin tot atât cât o iubiți D-vâstră. D. V. A. Urechiă. D-le președinte, nu vă aud vorbele, dar de me proboziți căci am (Jărit pe decanul facultățeî de litere, este eă pururea me uit cu respect la acel pe cari ’I stimed, precum cu respect caut tot-d’auna către D-ta. Se dice că facultățile de litere și de sciință sunt puțin populate. V6 pol proba cu documente oficiale eă acum doui ani în Franeia nu erau înscriși la facultatea de litere ca școlari regulați, de cât 51 stu- dențl, 54 studenți pentru Franeia ¹ Da, cursurile Sorbonel sunt populate, însă cu amatori, cu bărbați cari au âre- care amâre să învețe carte și adesea cu âmenii cari iarna aă trebuință să se îneăl- ilâscă, și încă cu studenții de pe la medi- cină, și cu studenții de la facultatea de drept, cari sunt obligați să facă două cur- suri de litere. Ce a făcut Franeia când a vădut că nu o să mal aibă în curând de unde să pâtă recruta profesori pentru licee și gimnasie? A fost nevoită să creeze nu trei, patru burse ca D-vâstră, ci scoli speciale: scolă normale, L ecole des Hautes etudes, etc., populate cu interni, âmenî în verstă că- rora li se asigură esistența și cariera, pentru ca ast-fel să pâtă avea țera de unde să ’și procure personalul didactic, alt-fel ar fi trebuit să apeleze la străini pentru ca să aibă profesori de gimnasie și licee. Când ast-fel este în Franța, nu mal fa- ceți acusațiune facultăților nâstre că n’aii școlari mulți. . . Asigurați celor ce le ur- mâdă esistența și cariera și vor fi mulți ca 1. ept și medicină, cariere n. J lu- crative. D. G. Chițu, ministru cultelor și al instrucțiune! pnblice. Adi la facultatea de litere sunt 36 studenți. D. V. Al. Urechiă. Eu nu voesc să puu punctul pe i așa mult. . Nu 36, dar și doui de ar fi, eu voiu cere să protegeți facultă- țile, scutul nostru în fața'universității din Cernăuți. Conclusiunea mea este dar c'ă cele trei catedre, ce se propun a se înființa, sunt ndispensabile spr complecta fa It tea de litere, căreia ’i se va da direcțiunea utilitară, practică, de șcâlă normală unde să putem forma profesori pentru licee și gimnasie. Cu atât mal mult sunt în favârea" creării acestor catedre, cu cât chiar în cașul când la finele anului școlar ele nu ar avea de cât un singur școlar, cum s’a pre- tins, totuși titularii lor aii probat ce pot. lată D. Odobescu a publicat în anul a- cesta primul volum al cursului său de ar- eheologie. VS temeți că nu avea mulți șco- lari? Dar iată un volum care ’i va asigura a școlari, mulți lectori. Refusaveți -‘. a plăti 3,000 franci pentru acestă catedră ⁹ Acâstă suma nu este de ajuns să acopere nici măcar cheltuelile de tipar. Voci. Nu facem catedre pentru persâm D. V Urechiă. De ce nu ? Șciți că do din aceste catedre au fost ocupate de I Ilășdeu și D. Odobescu. Nu v6 voiă mai vorbi eă de dreptul ce afi la catedrele cre- ate bărbați ca D. Odobescu, Hăjdeu, Ma- iorescu. . (întreruperi) Să nu se dlică că se creadlă posturi în vederea persânelor. Sunt tocmai pentru acâstă sistemă, sin- gura proprie a da bune resultate. Când se va propune legea de concurs pentru învățământul superior, voii! susți- ne opiniunea că cel mai bun concurs este la facultăți acela care consistă din operile realisate, din reputațiunea dobândită, eră nu din un esamen, care de mal multe ori se trece de cei mal mediocri machinal- minte, grație memorii, înaintea unul juriil. Așa dar vă rog să primiți înființarea a- cestor catedre, ca un început al complec- tărel facultățeî nâstre din Bucuresci, pen- tru ca să avem de unde să luăm pe profe- sorii de gimnase și licee. Voci. închiderea discuțiunel. Se pune la vot și se primesce. D. G. Mârzescu. D-lor, eri am cerut de la Adunare să bine-voiască să mențină statu-quo în învățământul superior. Onor. Adunare nu a voit să țină compt de acâsta, și prin voturile sale a atins chiar drepturile câscigaie-—credeți că nu fac procesul acestei majorități. Dar când este vorba să se comᵣ..ctede studiul superior, atunci aș dori de vreme ce avem două facultăț e Atere, să fie complectate amândouă. Apoi dacă nu veți bine-^voi ampledt ambele facultăți, ’mi veți da voe a vă spu- 30 Ut ie (11 Februarie) 1877 MONITORUL OrlUUu a'L hOMAME ne cum că nu văd atunci nici necesitatea de a crea acest- catedre aici în Bucuresci. D. P. Grădișteanu Dar p6te că nu vor avea profesori, duol HâșdăI nu sunt în Țara Românâscă. D. G. Mârzescu. Eu sunt unul din acel cart admir talentul și cunoscințele întinse ale D-lul Hâșdău. Uă voce. Dar pâte să mâră. ). G. Chițn, ministru cultelor și al instrucțiune*! publice. Să profităm da el pe cât trăesce. D. G. Mârzescu. D-lor, daca este vor- ba să creăm catedre după scara materiilor care o vedem publicată într’uă carte, apoi atunci nu avem de cât să luăm uă sciință âre-care tratată de un autor eminente, să deschidem cartea la urmă, să vedem scara materiei și din câte paragrafe, din câte capitole este compusă acea carte sciinți- fică, să facem atâtea catedre, maieu semă că esistă și principiul mare de economie politică : La division du travail. Prin urmare, avem să facem atâtea ca- tedre pe câte capitole să găsesc într’uă publicare, saă uă carte sciințifică. MS găseam, D-lor, ministru al instruc- țiune! publice, când s’a fost propus noua catedră de pedagogie și am cerut supre- siunea el. Și âtă ce am dis : Ce este pe- dagogia? Este uă parte din filosofie, și prin urmare profesorul de filosofie va face și pedagogia...(sgomot). D. G. Chițn, ministru cultelor și in- strucțiunel publice. Istoria filosofiel abia se pâte face în trei ani (sgomot). D. G. Mârzescu. Pentru D-deu, nu ne ma! putem înțelege, daca la fie care pă- rere, care este contrarie părere! D-v., se face sgomot și intrerupțiunl... Observați, D-lor, la facultatea de litere din Iași, pe lengă catedra de filosofie este și istoria filosofiel, pe când la facultatea de litere de aici din Bucuresci, nu este catedra de filosofie. este numai istoria fi- losofiel și etica. La facultatea de litere de aci nu este catedra de filosofie, la acea fa- cultate chiar pe care onor. D ministru, a ijis că voesce a o înzestra, a o organisa mal bine de cât cea din Iași, sub cuventul acesta că acestă facultate are să pregă- tescă viitorii profesori pentru licee. D. G. Chitu, ministru cultelor și in- strucțiune! publice. Este istoria filoso- fiel și etica. D. G. Mârzescu. Este tot una? D. G. Chițn, ministru cultelor și in- strucțiune! publice. Nu este tot uua. D. G. Mârzescu. La Iași este. D. ministru de culte. Logica și didac- tica se predau în clasa a 8-a liceală. D. G. Mârzescu. Dar, D-le ministru și psicologia se învață în licee. Filosofia se începe cu psicologia, cu cu- noscințele sufletului omului, și apoi vin cele alte cunoscințe. D-lor. vă mărturisesc că nu mai înțeleg cestiunea economică care s’a avut în ve- dere la elaborarea acestui budget, căci văd că se inființesă uă catedră d- psicologi pedagogie și estetică, și mal sus este ca- tedra de istoria filosofie! și etica, adică partea filosofiel care tratesă despre mo- rală si estetica căretratâsă despre frumos Acestea sunt părți ale filosofiel, dar pen- tru sciința filosofiel în genialitatea ei uu esistă catedra. . Dar. daca este vorba de a organisa fa- cultatea de litere pentru ca să pregătiți profesori de licee, dațî mal bine filosofia de cât psicologia comparată căci mal multă trebuință aă profesorii de licee de filoso- fie de cât de psicologie sau de archiologie. D-lor, eă sunt unul din acei cari ad- miră pe D. Hăjdău, sciă cât sacrificiă a făcut, precum și D. Odobescu, sciu cât sunt de devotați sciințel, dar dațî ade- văratele cuvinte pentru ce puneți aceste catedre aci, căci nu puteți pune numai pen- tru cuventul care dicețl, că voițl să faceți din scâlă de litere, uă scâlă normală pen- tru profesorii de licee, căci atunci vă dic: dațile acele sciințe de care au într’adevăr trebuință ca profesori de licee (întreru- peri). D-lor, eă am învățat dreptul... D. V. A. Urechiă. S’a schimbat contra (ilaritate). D. G. Mârzescu. D-lor, când începe ci- neva să învețe dreptul, vine profesorul și dice, că elevii aă trebuință mai ântăiă de sciințele psicologie!, archiologiei, amndi- cinel legale, a istoriei, economiei politice, statisticei etc., etc., ca sciințe auxiliar- așa în cât daca ar sta elevul să învețe a- cele cunoscințe auxiliare, ar trebui să lase la uă parte sciința dreptului, pentru că nu ar avea când să învețe acele cunoscințe auxiliare, fiind-că ele nu se daă îu licee tâte, apoi daca este așa, pentru Dumned.eă să nu căutăm să aruncăm numai pulbere în ochi sub cuvinte mari, să creăm ca- tedre. D-lor, din două lucruri unul, erl m’a minunat și D. Buescu și D. Pilat și toți a- ceia care aă votat amendamentul D-lul Ma- niu, aă dis: cum se pâte să fie trei pro- fesori la Bucul escl de dreptul civil și nu- mai unul la Iași ce fel o să învețe stu- denții la Iași, numai cu un profesor când la Bucuresci abia trei opintesc la acestă sciință? S’a mal d cum aci în Bucure- sclj sunt doul profesori de dreptul roman, când In Iași este numai unul? Vedeți prea bine că doul se opintesc în Bucuresci, ca să facă ceea < • ice nai unul la Iași, (ilaritate). D. G. Cantili. Aco aveți doul profe- sori pe cari nu’i avem noi aci. I). G. Mârzescu. Care ? D. G. Cantili. Pentru medicina legală și dreptul gințelor. D. președinte. Nu D-ta velpismuipe cei avuți în sciință D. G. cantili. Nu pismuesc dar rect fie uă erâre. D . Mârzescu. D-lor fiind-că faci tatea de drept din Bucuresci, este organ sată posteriormente facultățel de drept d Iași, și fiind-că sau înființat și uă facul- tate de medicină aci, pâte că studenții de aci, voind să ’și compleetese cunoscințele lor, să se ducă la facultatea de medicin șiurmâsă acolo acest curs. Uă voce. In realitate nu se duce ni unul. D. G. Cantili. Dar pentru dreptul gin- ților unde se duce? Esplică și acâsta. D. G. Mârzescu. Am esplicateri acesta, că atât D-ta ca profesore de drept penal, cât și profesorele de drept Constituțional, puteți complecta acestă lacună. Șifind că este vorba de organisace, atunci faceți ce- va complect, eră nu umiliți uă facultate. Și nu vedeți D-v., că umiliți fârte mult studenții facultățel din Iași, pentru că t d’auna are să se dică, că studenții cari - din facultatea de litere din Iași, nu au u- noscințe perfecte ca acei din Bucuresci. (întreruperi). In budgetul ministerului de uite și i strucțiune publică, tot-d’a una s’a urmat «ele mai mari neregularitățl, și sciți di ce pricină? Din pricină ■ tot-d’a-una discuțiunea acestui budget a fost para sată prin aceste cuvinte mari și pompâse instrucțiunea poporului. Și când se dice i instrucțiunea poporului, deputății să " ig- netisau și votau așa cum trecea prin mint unui ministru, ori a directorelulde mini ter, care, cele mai multe ori, inspira ca să nu dic conducea pe ministru.—Dacă veți lua acest budget al ministerului instruc- țiune! publice, și’l veți compara cu ceea ce era acest budget acum 5, 6, 7, 8 ani în urmă, veți vedea că este uă mare deo- sebire, și că sunt mulțime de paragrafe de care nici nu v8 dațî socotelă, și nu pu- teți să vă dațî socotelă, pentru-că ar tre- bui să intrațl în tâte amănuntele, lucrare pe care onor. Cameră nu pâte să o facă. Apoi, nici comisiunea budgetară nu apu tut să intre în tâte amănuntele. (întreru- peri). Uă voce. D-ta, om competinte, ce ce n’ai participat la lucrarea comisiunel bud- getare ? D. G. Mârzescu. V’am declarat că n’am vroit să particip la acestă luciare, vani spus acâsta și cu ocasiunea discu,:"- generale a acestui budget... Voci. RSti ai făcut. 11 G. Mârzescu. N’am vroit sa parti- cip la lucrarea comisiunel budgetare, pen- tru că eram uă notă discordantă, precum sunt și în acâstă onor. Cameră, de câte ori iau cuvânt"' ș⁵ n’am vroit să stric armonia. Ast-fel, eă ve mărturisesc, că dacă e vorba se orgauisațl, să complectați facul- tatea de litere pe uu nicior cum sunt a- MONITORUL OFIOIaE al ROMlNiiii ceste faci..—;I în tâte stateL Civilisate, ă- tuncea n’am nimic de dis contra acestor catedre. Din contra, cere, peutru ca să vă arăt că sunt pentru instrucțiunea po- p rulul, ca tâtă scara de catedre, citită D. Urehiă, să fie trecută în budget. D ir, să nu credeți, D-lor, că tdte acele ca- ' -dre 'oșiratedeD. 1 rechiă, esistăîn vr’uă facultate. Să încetăm dar cu inovările în materiă de instrucțiune D. ministru de instrucți- une,publi ă are uă îndatorire fârte mire, aceea de^a veni cu uă lege asupra instruc- t ionel publice, atunci vom organisa cum cuvine învățământul superior, penS a- tuncea însă, se respectăm statul-quo. Și pr fesorii ari ’și fac datoria lor în con- sciință, buniâră profesorul de literatură elenă, și acel de limba latină ce o face în comparațiune cu acea română, vor face și un curs de filologie, profesorul de is- toria critică și universală face și un curs ■ archiologiă și de antichități. Eî, D-lor, profesorii cari șl fac datoria . consciință, văd dre-cum lacunele și l* mpleetesă pe cât se pdte (aprobări). Acum, in ceea ce privesce împlinirea d.itorielor profesorilor, acesta este un alt punt pe care ’l vom avea în vedere cn o- casiunea legel organice. Vedeți, D-lor, că eu astă-ijl vorbesc nu- mai în cestiune de principiu. Să menținem dar, statul-quo, să nu a- dăogim nimica pentru un moment, rămâ- nând ca la noua organisare a instrucțiune! publice, să complectăm scdlele națiunel, începând de la cele mal de jos pâne la cele mai înalte, adăogând catedrele cele mai necesare și mal utile. Termin deci, (jicând că dacă complec- tați astădi facultatea de litere din Bucu- resci, atunci cer se uă complectați întoc- mai și pe aceea din Iași. D. G. Chițu, ministru de culte și in- >Lr acțiune publică. D-lor, D. Mârzescu, a vorbit despre confecționarea budgetului ministerului de instrucțiune publică și a avut aerul a’mt face uă imputare asupra modului sân de preparațiune. Sunt dator dar, să dati dre-care espli- cărl atât D-lul Mârzescu cât și onor. Ca- meră. D-lor, nu sciti cum s’a lucrat in alți timpi budgetul instrucțiunel publice, și nici cum s’a lucrat când a fost D. Mâr- zescu ministru Eti am crezut că ’ml fac datoria în consciință când am luat pe di- rectorele ministerului, pe șeful comptabi- litățel, și pe șeful statisticei din minister și’I am dus în sînul consiliului perma- nent de instrucțiune, unde cu toții împre- ună am lucrat articol cu articol acest budget în șâse ijile și câte-va nopți. După ce l am lucrat așa, l’am presentat comisi- unel budgetare, din care face parte și onor. D. Mârzescu, însă care din nenorocire n’a venit în sînul comisiune! budgetare de cât de două, trei ori, și atunci numai câte i 5, 6 minute. Cu comisiunea budgetară am lucrat 15 dile d’a rîndul, de la 10 ore di- mineții penâ la 12 și penă la unu Ast-fel, D-lor am lucrat acest budget. Acum, dacă nu este redactat după sti- lul D-lul Mârzescu, sati dacă diferă de alte budgete, acâsta e uă cestiune care ră- mâne la apreciarea D-v. Eti am ținut să ve spun cum am lucrat eti budgetul ministerului meti D. președinte. D. Misail are cuvântul. Voci. închiderea discuțiunel. D. G. Misail. D-le președinte, vorbesc fârte rar în acâstă Cameră, și promit că pâte că nu voiu mai vorbi în acâstă sesi- une, vădând displăcerea ce causez unora, când cer cuvântul și eu. Daca acum, vă rog, cu atâta insistență să ’ml dațl cuvântul, o fac împins de fri- ca mare ce am că aceste trei catedre să nu cadă, după cum văd fisionomia Camerei. Rog dar pe onor, biuroti, precum și pe D-vâstră, D-lor deputațl, să bine-voițl a fi indulgențî cu mine în acâstă ocasiune, și a mâ lăsa să vorbesc pentru înființarea acestor catedre, și în special a acelor de archeologie și de filologia comparată. Voci. Vorbiți, vorbiți. D. G. Misail. Mă voiti pune, D-lur, cu ocasiunea acestei discuțiunl de mare im- portanță pentru cultura nâstră națională, dintr’un punct de vedere mai înalt. Mal întâiti felicit pe onor, comisiune budgetară și pe D. ministru de culte și instrucțiune pentru înființarea a câtor trele catedrelor aceste, și cu deosebire pentru aceea de filologia comparată, de archeolo- giă și antichități. D-le președinte și D-lor deputațl, pen- tru mine un budget nu e numai un tabloti oficial și detaliat al veniturilor și cheltue- li lor unul Stat, nu e numai uă dare de sâmă biurocratică, basată pe cifre ce o face guvernul națiunel din an în an. Sciti defiuițiunea ce ’i dati economiștii, între cari I. B. Sây, că budgetul este efectul a două circumstanțe cari ati constrâns pc guverne de a dresa aceste State : sporirea impositelor și necesitatea de a le supune controlului opiniuuel publice. De aceia, budgete, propriu dise , nu se găsesc de cât în țările libere, unde prin libere desbaterf, în Adunări Legislative, se dis- cută și se votâijă impositele. Totuși, mai pretutindeni, cartea care e mal puțin ci- tită, de și cea mal interesantă, sunt bud- getele. In adevăr, D-lor, pentru mine, — și pi- când acâsta ’ml permit a mâ basa pe au- torități fârte competinte — budgetul sin- gur, bine citit, bine făcut, bine meditat, ’mi arată condițiunile unul popor, princi palele elemente ale viețel și averel sale, raporturile cele mai însemnate dintre ce- tățeni cu Statul și ale Statului cu cele alte 30 ianuarie ț ii EeOruarie) 187' națiuni, sarcinile ce suportă cetățenii, li- bertățile de cari se bucură gradul lor de cultură, aspirațiunile lor politice și na- ționale. perspicacitatea guvernului și a Camerei. Din acest punt de vedere judec și privesc eu înființarea acestor douâ din urmă cathedre. Mal cu sâmă cathedra de filosofie comparată, pe noi Românii trebue să ne rnteresede cu atât mai mult cu cât sciti că nu sunt trecuțl cinci ani de când un mare scriitor german, din înalt ordin, de nu mâ inșel, a scris un tratat espres, un tratat fârte important, prin care s’a contestat originele naționalitățeî Români- lor, prin care s’a contestat chiar presența lor în Dacia, înaintea secolului XIII. Vor- besc despre celebrul Rosler și tâtă ceta susțiitorilor săi, vechi și noi, ca Enghel și alții, cari pretind că Dacia sub Aure- lian a fost cu totul deșertată de Romani, cari o reocupară numai sub regele bulgar Crumus. Rosler și al săi (E. Dummler, G. D Teutsch, Lorenz, Krones, etc) mai pre- tind că Romanii când ati revenit în Dacia Traiană (în stare de popor nomad, în stare de cioban!), în secolul XIII, ati găsit țâra ocupată de unguri, colonii germane etc. Și ast-fel se svârcolesc prin tot felul de calomnii se dovedâscă că românii sunt ve- netici îu propriul lor pământ, și că Un- gurii, Sașii, Bulgarii, ar fi adevăratul po- por aborigen. Un neadevăr din cele mal nerușinate; însă pe atât mal vrednic de desmințit și de combătut prin tâte modu- rile. Și numai filosofia comparată, numai archeologia antică, predată de nisce so- mități ca D-nii Hăjdeu și Odobescu, sunt în stare se facă trâba acâsta de mare preț. Fără filologia comparată, fără un proluud studiti archeologie al antichităților nâs- tre, e peste putință să avem uă limbă cultă și uă istorie națională în tâtă puterea cu- vântului. Fără istorie nu’I esistință poli- tică. Aceste sunt singurele arme cu cari vom strivi capul celor ce calomniată na- ționalitatea nâstră, originile nâstre, pre- sința nâstră continuă Jn care ne-a plantat Divinul Traian, la 105. A^i, D-lor, popâre mult mal civilisate de cât noi, popâre a căror naționalitate esistentă și limbă e de sute de ori mai înaintată și garantată de cât a nâstră, fac silințe uriașe pentru filologie și arheolo- gie; și la noi s’ar crede un lues aceste cathedre? Se învățăm a lucra de la nea- micii noștril. Voci. Vom vota aceste cathedre. D. G. Missail. Pentru mine, D-lor, a- ceste cathedre nu sunt un lues, sunt de cea mai absolută necesitate. Lues este ceea ce e superficial. Strictul necesar nul lues D-lor, noi în facerea budgetului acestuia, trebue să țintim a lăsa urmele trecerii pe la putere a partidului liberal, și să o fa- cem priu fapte demne de noi demne de dmenl liberali și români naționaliști. Mâin e pâte să via un alt regim la putere și să IO laniuirie (11 Februarie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 723 ne disolve. Insă noi, daca vom sci face un budget care se respundă tutulor trebuin- țelor românesc!, vom avea cu ce respunde adversarilor noștri!, ()icându-le De nu alta, am făcut acest budget. De aceia am (JLis că budgetul unu! Stat este situațiunea lu! resonată, este fotogra- fia, de ’ml este permis a mS servi cu es- presiunea D-luî Mârzescu de mai adinea- ori, este fotografia tendințelor, a înțelep- ciune! și a patriotismului cu care un po- por ’șl cântăresce situațiunea și împreju- rările interiâre și esteriâre ale sale. D-lor, în crearea tntulor facultăților nâs- tre nu trebue să mal perdem din vedere încă un mare principifl, asupra căruia vă atrag atențiunea. Avem pretențiunea, și cu drept cuvent, ca România să devină Athena Orientului. EI bine, numai prin scoli vom adjunge acolo. Când e vorba de înființarea la noi a unei cathedre de filologie comparată, și când acea cathedră se dă în mâna unul geniti ca Hăjdeu, trebue să ne bucurăm ântâifi, pentru că nu avem mulț! bărbați ca acesta; și al douilea, acest bărbat prin cunoscin- țele sale de tot felul, sunt sigur că va face ca cursul sâti să fie frecuentat nu numai de Români! din România liberă, dar și de Românii din Macedonia, Epir, Tesalia, și chiar de către fii celor-lalte nopâre cari locuesc peninsula Balcanică. Căci, D-lor, cursul acesta nu se mărginesce în strimta sferă a României libere-, ci se întinde la tâte popârele neo-tracice de pe peninsula Balcanică. Noi trebue să organisăm facultățile nâs- tre ast-fel, în cât să începem a atrage spre noi acel centru de gravitațiune intelectuală, pe care uă-dată (1830—1856) începuse a’l avea la dânșii Grecii moderni în Athena. Și nu numai în facultatea de litere, sciințe și theologie trebue să esiste nisce aseme- nea tendințe și fapte, ci chiar în faculta- tea de medicină, unde ne pâte spune onor, decan al acei facultăți, care e coleg al nostru, D. doctore Polizu, că în anii tre- euțl aii frecuentat cursurile medicale de la noi aprâpe 60 studențl șerb! și bulgari și de alte naționalități trans-danubiane. D. G. Polizu. Am avut un bun număr. D. G. Missail. Tocmai pentru aceia, este de dorit imperios să se atragă acele elemente și de acum înainte aci, ca să nu se ducă la Athena și Constantinopole Nu uitați Imperiul Asanilorl... Prin urmare nu trebue să se scumpescă represintanțil României când e vorba de a crea facultăți, cari au să devină un ade- vărat focar, uă adevărată Athenă în Româ- nia. și chiar în Orient. Când e cestiunea de scâle, nu e bine să cântărim impor- tanța lor cu câte-va mii de franci, cu suma de 3,600 lei pe lună. Miliâne de ni s’ar eere, miliâne ar trebui să dăm pentru scâle cari ne vor întârce peste câți va an! fo- lâse mal mari de cât ne putem îuchipui, i însutit și înmiit. Scâle' Armată, limbă ’ Eată ce ne-a scăpat și ne va scăpa. D-lor, dacă până și D. Maiorescu a gă- sit indispensabile aceste cathedre, și a so- licitat pe un Hăjdeu, pe un Odobescu, să bine-voiască a preda gratis filologia com- parată și archeologia, apo! cred că nu noi am fi mal puțin patrioț! de cât D. Maio- rescu, ca să suprimăm acesta cursuri ce nu pot a nu mal fi salariate. Daca adl s’ar găsi încă D. Maiorescu pe acele bănci, sunt sigur că D-sa ar salaria aceste ca- thedre, pentru că merită a fi salariate, me rită mai presus de cât ori-ce, căci e ces- tiunea despre limba nâstră, despre istoria nâstră, despre trecutul nostru care este garanția viitorului nostru. Uă voce. D. Maiorescu a alungat pe D Hăjdeu. D. G. Chițu, ministru de culte si in- strucțiune publică. Efi Fam rechiămat; l’am rugat să vie. (Aplause). Voci. Fârte bine ați făcut. D. G. Missail. V8 faee onâre, D-le mi- nistru, căci ați întins mâna D-lor Hăjdeu și Odobescu; acesta ’ml arată că acest gu • vern, și prin urmare acâstă Cameră, com- pusă din âmenl de seiință, din âmenl ti- trați, din tineri în majoritate, urmându’l, înțelege interesul cel eminent al instruc- țiunel publice în țâra nâstră, și când lu- crâijă pentru scoli, se pun din punctul de vedere din care trebue. De aceia, D-lor, când este vorba de a complecta facultățile nâstre din BucurescI și Iași, să nu ne scumpim, să nu ne ocu- păm numai de ghiveciul de dinaintea o- chilor noștri, ci trebue să ne uităm și la cele-lalte nouă miliâne de frați români, cari sunt în giurul nostru, în numele că- rora lucrăm, car! ah ochii țintiți asupra nostră, și car! ar dori de uă mie de ori să mâră cn toții de cât să vadă aiurea foca- rul luminelor din Orient, de cât în Româ- nia. Daca nu avem destul âmenl învSțați ca să complectăm amendouS facultățile, din BucurescI și Iași, cu aceste cursuri, nu este un cuvent ca pentru acâsta să ne- glijăm sau să desființăm și ceea ce putem avea în BucurescI. MS resum dar și 41° că, daca se va propune înființarea și la Iași 8 unor cathedre de filologie și archeo- logie, eu voifi vota, dar pentru moment nu voifi vota contra sumelor înscrise în budget. VS conjur dar, D-lor deputațl, în numele naț’onalitățe! D-vâstră, în numele viitorului acestei țări, să votați sumele în- scrise pentru cathedra filologică și archio logică, căci suntem în pericol a vedea străinătatea schimbându’șl buna ideiă ce avea despre latinitatea și trecutul nostru. In adevâr, pe când no! ne ocupăm aci cu ¹ facerea economiilor chiar și acolo unde nu trebue, în străinătate se lucrâdă pentru a ne representa ca pe un popor bastard; limba și naționalitatea nâstră sunt arătate ca slave sau germane de origine. A cu! datorie, daca nu a nâstră, este, ca repre sentanțl adevăraț! al Românilor, să facem tot posibilul pentru a paralisa acele ten- dințe din afară, acele infame colonii cari sunt îndreptate în contra limbeî și națio- nalitățel nâstre⁹ '(Aplause). Numai sciința, numai istoria ne vor da aceste resultate. Să nu mal comitem și noi aceleași greșeli pe cari le-au comis străbuni! noștri!, când afi lăsat neutilisaț! safi când afi isgonit dintre dânșii âmenl mari și de sânge ro- mânesc ca Petru Movilă, fiul lui Simiou Vodă Movilă, oșten vestit în vitejii sub Hotin, apoi metropolit Kievului, neuitat în analele Rusiei, primul întemeietor al unei academii în Rusia. Monachul Paul Berindel, autorul celui ânteifi dicționar slavo-românesc; ca spătarul moldovenesc Nicolae Milescu, Cârnul, rar politic și poliglot, solul țarului Aleile Miehailovici în China, preceptorul lui Petru Cel Mare, nemuritorul regenerator și luminător al Rusiei; ca Dimitrie Cantemir, favoritul și amicul lui Petru Cel Mare, consiliarul săfi, primul președinte al Academiei rusescl; Antioch Cantemir, fiul celui de sus, ân- teiul poet al timpului sâfi, despre care în genere s’a (jis că este primul întemeietor al poesiei rusescl, Boileau al Nordului!. . Bucățile lui și astă-tjl se cântă în Rusia ; ca Herescu, bărbat meritat în istoria lu- minării rusescl, și ca au^or și ca primul decan al universitățel; ca Balaban, A. I Sturza, chiar Hăjdeu bătrînul, care mâre în pustiele nonei Rusii, pentru că Mol dova patria da, n’a sciut safi n’a putut a’l utilisa. Să fim mai prev&Jâtorl, mal galantoml, mai patrioț! când provedința ne trămite genie și somități ca B. P. Hăjdeu, Odo- bescu. (Aplause prelungite). Se dă citire următorului amendament „Propun ca cathedrajde psichologie, pe- dagogie și estetică, ca una ce nu este încă ocupată de un titular să se suprime din budgetul anului curent. N. Nicorescu.u D. N. Nicorescu. D-lor, din trei ca thedre de la acâstă facultate două sunt o- cupate și acestea pot fi menținute; însă a treia catedră care este de psichologie, pe dagogie și estetică, nefiind ocupată, eu propun să se sprime în mod |provisoriu numai pentru anul acesta. Se pune la vot închiderea discuțiu- uel și se primesce. Amendamentul D-luI Nicoresfiu nefiind susținut se înlătură din discuțiune Se pune vot la amendamentul D lu! M. Bu rileanu în coprinderea următâre și se ies pinge „Propunem suprimarea catedrelor de la catedra de psicologie etc pânS la catedra de archeologiă și antiquitățl, cari n au existat în budgete penS acum M. HuriAeanu, Colibațanu, G. Kadvvid, T. Boiu, Guran. 724 — Se pune la vot catedra de pedagogie ■ 4 esU'ticâ cu diurnă de 3600 lei și ¹ dri'raesce ⁿ_ Se pun^ h vot catedra de ulosofie si je tpri^ke ăplause) Se pune la vqt catedra de arcjieolo- ₙA și antichități și se primesce (aplause). ’ p. M Burilo.mn Mg simț dator să dafi dă explicațfune asupra modulul de esecu- iuhe. ce am spus adinâo.ri că sa făcut în eră pentru înplinirâa dărilor. Acest mod iu s ■ Irige de la guvernul actual, am vor- •i- dă modul lin trecut, căci deca s’ar tra- ge de Ta guvernul acesta, un singur mo- m i'iți sitat de a i cere compt ne.,tr. ă retuenea conduită. Se citesce facultatea de medicină. D. D Bo:mdtti. Iau curagiul D-lor, a ace apel la“sijnțul Dv. do dreptate căci ăd că profesorii de la tdte cele-l-alte fă- cui, -ți sunt mult mal bine retribuițf de cât ce lela facultatea de medicină;' profesorii acestei facultăți simt reiribuițl cu câte 5000 de > ■" nid 1 K-ole-l-dte facultăți aucâte :000 J 7.....* l"!- Eu nn cred ca România 6 de prețuescă seiință și mai cn semă iciinți medicală' caro este de cea mal jare utilitate Deca plecăm din punctul le vedere aTeeonomiel, trebue se fim drepți 1 . . ec.m'-nio la tdte facultățile. <.e re ' i -'ii tote ilanilela 5000 franci. F.u nu □țeteg . acdsLV deosebire când este vorba le sÂiin’ț.i medicală In Francia facultatea le medicină e pe același picior cu facul- iteâde'Bfept Ast-fel puneți-o și D-vdstră, •ent'ii ca, deca avem trebuință de dmeul ‘iminâți'care se înțelegă legile, gândițivg ■ă peqjru. facultatea de medicină lucrul este și mă sOi s. Gândițivg la un singur •ay ■ p 'p”lațiunea română' scade... l’.i voco tocmai din causa medicilor t>. Ji’. Berendei. Negreșit din causă că ou a; • m medici de ajuns care să veghese asup a apl-cărei ‘regalelor do igienă și să reăpfnddșca în popor. Acesta e un cu- vânt mMmult ca’sg facem dreptate profe- sorilor de la facultatea de medicină. Ceea ce șe dă i ent.ru instrucțiune sunt bani bi- : e cheltui'.!. rebue, numai sg ne gândim ca i -st » s- 'rUj je să' se traducă prin rd- .1 • f ' ■it'>r ■ să nu e mai facă cheltuell de p’isb'S sg nu fie banul dat în deșert. '.cei i' e ie cel întâi amendament ce am .'Propune. " Acuma D-Ipr, dupe ce v’am cerut un a- daos : e îmi permiteți a ve propune si dre are scădeminle V< deți prin urmare că sunt oniimt ci și D-vpstjă le spiritul de . .■•nomie' El tiie, ved ici'uă creațiune nouă Catedra da clinică chirurgicală și de oftalmologie Nu încape vbrbâeă a- cs'a.este ut) se:mț\ fârte folositâre, dar faciă u’n° esitățile în care ne aflăm, cred că ar faco'biue p mini tiu să mal amâne imivițan a acesfof cursuri pentru altl timpi mai noro iți Altă economie ce pi^puu este la leafa aUUl (11 Feu.m >18^ de^Ojftalmologiă. a cării supresiune o ce: ] rin । n-n 1 ; : D-sale, sunt dator se explic că acestă catedră nu este uă inova- țiune. Catedra esistă de fapt, și este pre- vgijută și prin legea de instrucțiune pu- blică, însă numai ca acesorie la alte cur- suri. Ast-fel este in un paragraf anume Clinicile, sifilitica, oftalomologia, der- matologia și clinica infantilă. Aceste pa- tru cursuri cari sunt prin sine fdrte mici, se fac în un timp scurt și legiuitorul a găsit de cuviință că 1- pdte pune pe tdte într’un paragraf 4ându-se asupra unul pro- fesore. In practică însă s’a vgdut că legiuito- rul nu a fost destul de prevgdgtor, căci nu se pot face aceste cursuri de un singur profesore, pentru 1 au t toț estul de speciali pentru fie care din aceste cli- nice, și ast-fel în practică s’a găsit de cu- viință a se lua câte una în parte și a se da ca accesoriu la uă altă catedră mal mare. Așa, buni-dră s’a luat clinica sifilică și s’a dat D-lul Marcovici, cutare clinică s’a dat altul profesore, și acâsta despre care e vorba s’a dat mi se pare în mod ne- cuviincios unul profesor ca catedră prin- cipale. Venind la minister am găsit mal mult neregularitățî, în privința catedrelor, și am cătat se le îndreptes. Ast-fel, am gă- sii întâi oftalmologia ca catedră princi- pale și dată fără concurs. Fără considera țiune pentru persdna care ocupă acestă catedră, și fără nici uă altă prevențiune, efi am fost dator se puiu acestă catedru cu a cui și cu cele-l-alte. Insă D- , cu ocasiunea coniecționărel budgetului consiliul permanent de ins- trucțiune m’a făcut atent că, de și am pus la concurs catedra, acâsta ar fi numai ca sg se dea în mod regulat, dâră că nu e- sistă ca catedră principale, și trebue luatf măsuri de a se alipi 1. un alt curs căci cursul de oftalmologia se face în trei luni maximum. Mi s’a explicat însă tot de uă dată eă acest curs nu este numai teoritic este mal cu sâmă practic; că profesorele care o cupă acâst i catedră escelâsă mal cu sâmă prin practica de tâte dilele, și că nu am fac > uu păcat dâcă am lăsa-o ca catedră principală, pentru ca ac st profesor în timp de trei luni se facă theoria și în tot restul anului practică, și pentru aceste se i-se afectese uă diurnă. Iată opiniunea cea din urmă la care s’a oprit atât guvernul cât și comisiune -: D-v :tră. Catedra este pusă la con urs și veți decide prin bud- get dccă a trebue lăsată separată sau se se aljpâscă la Ită catedră. In privința prosectorelul de anatomiă are face d i secțiuni și preparațiunl, acâsta constitue uă singură escepțiune în ceea ce privesce cifra apuntamentelor, căci are 6,000, în loc de 5,000 franci, ca cel lalțl. Dar, se nu vă mire «câsta; sunt datorse ONl'TOki L OFlCldL . ROMANI prosecturii Iul pentr.u ai.atomic. Prin uă anomalie ne jnțelâsă,, acest domn prpp sectore este plutit cu 6,000 franci, și un i’it a eG< t- : uădiia . profeso- re de zoologie. Nu înțeleg cum onor. D. Polisu decan al facult ilil de medicină, a putut să sufere ca în facultatea de medicină să se pâtă introduce un fapt a- tât de anormal. Un profesore de seiință a- re trebuință de mult timp ca se ’și pregă- tâscă cursurile și cred că este fdrte greii se pdtă îndeplini două funcțiuni deuădată cu,acelaș succes. —Amendamentele propuse de D. Berindei nefiind susținute de cinci deputațl, se în- lătură. Prin urmare, aș propune ca la prosec- torele de anatomie să se facă uă economie de 3,000 franci, cu atât mii mult că mal vețj aci încă duol,dmenl pentru lucrări a- natomiep plătiți cu câte 1,200. lei fie care. In acest sens voiii avea’ondre sg propuiu amendamentele mele. D. G. Chițu, ministru alu lelor și instrucținnei, publice. D-lor deputațl, causa pentru care profesorii de la faculta- tea de medicină nu aii nici câte 6.600, nici ■ b 8.800 l-i, ci 5,000, afară de u- nul singur, de care, voiii vorbi pe urmă, este că acestă scâlă numai de curând s’a t:ansformat în facultate. Ea este fondată din timpul , răposatului intru fericire D. Știrbei, întemeitorul el, și peng mal alal- tăeriea fu uă simplă scdlă de medicină îa care.se preparau tinerii spre a deveni o- ficerl dejsengțate, chirurgi, iar nu medici. Ca sg,.se ridice scdlă acesta la gradul de facultate, s’a luat inițiativa chiar de cel mal mulțl domni medici cari erau tot de uă dată și profesori la acea scdlă, saîi «ari voiail se devin ă profesori la facultate, și la objecțiunile guvernului că nu sunt mijlâce pecuniare îndestule spre a o pune în același grad cu cele lalte facultăți, D-lor, și acâsta le face uă mare ondre a declarat că se vor mulțumi pe mai mulțl ani a avea salarie mal modice de cât pron fesor.ii de la. cele alte.facultăți. Dic că a- câsta Ie face oudre, pentru că eu peng.ndi nu am primiținicî un protest, nici uă plân- gere, de la vre unul din profesorii facul- tăței de medicină în privința acâsta; și a: câsta o înțelegeți D-vdstră fdrte bine, că- ci D-nil profesori de Ia acdstă facultate sunt tot de-uă-dată și medici, și prin ur- m ire au mijldce mal mari.de cât cel de la litere și sciințe, cari sunt numai profesori. Iată cum stă lucrul.Și eu aș fi avut do- rința acâsta ca toți profesorii facultăților să aibă aceleași apuntam.ențe ;■ însă, și în lipsă de tenguire, și îu penuria în care Suntem, cred că domnia lor vpc avea des- tul patriotism ca sg se_ mulțumdscă și în anul acesta cu ceea ce a avut peng .cum. Am vorbi’t peng acum a upr.< ipunla- ■ mentelor în genere. In ceea ce privesce le- i merca jp-lul Be leiu, asupra cațedrelj 5 esplie că, după informațiunile ce am, acest D. profesore are uă ocupațiuue pe fiă care di de câte trei penă la 5 ore ; că a luat catedra la concurs în un mo l regu- lat, și că este un 'tânâr doctor romen care înlocuesce pe un strein polones , și șl face datoria fârte regulat, ast-fel în cât în patru ani de (Jile de când este acolo a lucrat peste 800 de objecte anatomice și afi împărțit pe la licee și gimnasie acele schelete omenesc!, după car! să pâtă ele- vi! a lua cunoscințe neeesarie în anatomie. Prin urmare este un post care ocupă pe acest profesore trei sau patru ore pe fie care di, și este just să fie remunerat cu 1,000 de lei mal mult pe an. Pentru ajutorul șefului lucrărilor ana- omice eu am pus 1,200 lei. deră cred că ’l s’a făcut uă nedreptate , căci este fârte pucin retribuit în raport cu șeful labora torului de chimie și lucrărilor chimice pentru care am prevăzut în budget 2,400 lei, și fiind că șeful pentru lucrările ana- tomice are mal aceiași lucrare, este drept să aibă tot aceiași retribuțiune. Cu aceste observațiunî, vă rog, să votați cifrele pre- vfidute pentru facultatea de medicină. D. A. Vizanti. In urma celor spuse de onor. D. ministru al instrucțiunel publice prea pucine am de dis. Sunt cu desăvâr- șire pentru ideia D-lul Bereadei ca să se facă de uă potrivă salariele profesorilor de la facultatea de medicină cu ale profe- sorilor de la cele-alte facultăți, rămâind ca D v. să țineți compt de declarațiunile făcute de onor. D. ministru, înșă voifi să atrag tâtă seriâsa D-vâstră atențiune asu- pra unul punct: D-lor, esiste aici uă cate- dră intitulată Clinica chirurgicală și of- talmologia și sifilitica cu medicina ope- ratâre. Acâstă catedră și de drept și de fapt esistă; de drept, pentru că este pre- v6O Ianuarie i 1i r eurua i < onor Cameră, cari pot să vă certifice a- câstă după cum v’a spus și onor. D. Cli- mescu, eminentul profesore eșit din șcâlă superiâră din Paris. Din contra, în apli- cațiune aceste calcule sunt grele. De și s au scris volume întregi în acestă privin- ță. tot este departe de a se fi dis cel din urmă cuvânt. Prin urmare vedeți că deosibirea este, și încă mare și fârte mare din punctul de ve- dere teoretic, îutre sciință pură sau abs- stractă și între sciință aplicată. Așa dâră să nu ni se invâce autorități, mal ales din țara nâstră, când avem alte autorități mult mal superiâre, și chiar bunul simț, care ne arată deosebirea Am argumentat pânA acum, D-lor, ca să dic așa, în drept, cum dic advocațil; să venim și la inconvenientele de fapt. Ei bine, âtă ce s’ar întâmpla dâcă s’a lăsa organisațiunea actuală. Geometria des- criptivă, care seim că se face la facultatea de sciințe, sub punctul de vedere al sciin- țel pure la scâla de aplicațiune se predă într’un mod mai întins, adoptat la aplica- tele practice ale geometriei. Sunt cunos- cințe asupra materiei de aplicațiun e, cum e teoria umbrelor, tăerea pietrelor, stereo- metria, cari nu se predafi h facultatea de scințe. Vedeți deră că studiul geometriei descriptive ar fi mal de nici uh folos ast- fel organisat și predat. Vedeți dâră ce mare inconvenient prac tic. Ce resultă: elevii vor urma cursul ge- ometriei descriptive și nu vor putea fi fo- lositori pentru cariera la care s’adestina*' Tot asemenea se va întâmpla și la chimi cel cari fac chimia generală, trebue să ai- bă alte noțiuni de cât aceia cari fac chi- mia aplicată. Și mal mult, cursul la facul- tate pentru acâsta este de doui ani, pe când la scâla de poduri este numai de un an. Fi-vor âre elevii nevoițl a face doui ani de curs pentru a învăța materii netrebuin- ciâse ? Tot acelaș lucru se va întâmpla și cu calculul infinitesimu, studiu de doui ani de facultate și nefolositor. Vedeți dâră că uă mulțime de inconve niente vin în defavorul acestei scâle, așa cum e organisată, și eu doresc ca să avem și noi uă șcâlă din care să scâtem ingi nerl români, și să uu mal avem nevoie d a alerga la germani sau la alțl străini. Nu însă cu uă asemenea orgauisațiun e vom ajunge la un atare resultat. Mal este, D-lor, încă un inconvenien > După uă decisiune ministerială din 1875, care transformă vechia șcâlă deconductărt în scâli de poduri și șosele, să împart în două părți cursurile acestei scâle; partea teoretică și partea practică. Partea prac- tică era campania de vară, care să făcea în timpul vacanții de patru luni cu con cursul ministerului lucărilor publice, ca re dedea elevilor uă indemnitate de 3 30 ianuarie (11 hebruarie) MONITORUL OFICIAL AL KuMĂNiEl 729 franci și transportul. Comisiunea budgeta-I ră însă a tăiat tâte acestea. D-lor, mal toți acești elevi sunt bursieri, fie al Statului, fie al județelor, și dintre ju- dețe Teleormanul a dat scoli de poduri pe- lă acum cinci elevi— însă nu pot numai ;u patru napoleoni, cât aii de la Stat, iad cu ce au de la județe să’șlîndepinescă ;âte necesitățile dilnice, precum și cărțile >1 cele alte accesorii pentru studiu .. D. Al. Sihldun. Conclusiunea. . N. Furcnlescu. Mal nainte dea veni ia conclusiune. permiteți’mi să vă mai a- ret încă un ultim inconvenient și acesta este, că aci în budget văd catșdra de de- semn alipită de catedra de topografie. A- cum este sciut că desemnul la scâle co- prinde și alte ramure, nu numai desemnul propriu dis, precum desenul architectural, de mecanică, aquarela etc., de tâte acestea are nevoie să scie un inginer de poduri și șosele. Apoi, vă întreb, pâte să fie la noi în ța- ră âmenl specialiști aș a de sciutorî, în cât să cunâscă tâte aceste ramuri: desemn architectural, de mecanică, aquarela și cel topografic? Pentru uă scâlă de ingineri hotărnici tot s’ar mal putea înțelege un a- semenea lucru, ar putea lipsi una din a- ceste ramure; dâră pentru ingineri de po- duri și șosele secere neapărat cele trei ra- muri ale desemnulul. Aum, D-lor, în facia acestor inconveni- ente, în facia atâtor viciuri de organisați- une ce vă am semnalat, vă rog să balan- sați intre economia ce voițl să faceți și re- sultatul ce doriți să ajungeți, să vedeți dâ- ca acâstă economie de 41.000 lei ce rea- lisațl este în balanță cu resultatul ce tre- bue să’I dea uă scâlă în modul acesta or- ganisat, căci eu, pentru mine, sunt convins că daca veți lăsa seâla în modul acesta or- ganisată, nu va putea produce efectele ce- rute; și în loc să aveți uă economie veți a- vea din contra uă cheltuelă dadarnică a- dăogând că vom fi iarăși pe viitor birni- cil străinilor. Trebuie să căutăm a orga- nisa acâstă scâlă pe care ați alipit’o pe lângă ministerul instrucțiunel publică, de și opiniunea mea este că râu s’a făcut Nu am putut să am cuventul ca să des- volt motivele pentru care sunt de părere ca acestă șcâlă șă fie alipită de ministe- rul lucrărilor publice, însă vă pot asigu- ra că acolo numai acestă șcâlă avea să ■dea folâse mai mari decât cum ați alipit-o acum de ministerul instrucțiune! publice. Tot aceia ce am voit să vă arăt este ca cel puțin dâcă a’țl alipit-o la acest minis- ter trebue să faceți ast-fel în cât să dea un resultat folositor , căci cu modul cum s’a organisat aci, nu va da un resultat bun. Susțin deră ca să fie tot ca în trecut or ganisată, tot 12 catedre pentru teorie și practică; dânduse însă elevilor și mijlâ- cele necesarii pentru campania de vâră. Decă cereți economii, atunci să dăm profesorilor de la facultatea de sciințe uă mică diurnă, și să mârgă să facă cursul separat la elevi șcâlel de poduri și șosele, âră nu uniți cu cel da la facultatea da sci iute, după cum voesee D-nu ministru și projectul de budget. Puteți asemenea să faceți economii de la profesorul de limba francesă și cel de limba Germană, căci a- ceste cursuri elevi le potfaco la facultate. Uă altă economie se mal pâte face do la chiria ce ce plătesce astă-<)I pentru lo- cal. se pâte dispune a se face cursurile în localul universităței- Cu acâsta veți re- alisa, cred, uă economie de 25,000 lei, și veți av< a tot odată și un folos real, orga- nisând uă șcâlă de poduri și șosele capa- bile de a produce technicl buni pe viitor. Acâsta este opiniunea mea, și de acea am ținut să dic și eu câteva cuvinte, și voi propune și uu amendament. Se dă citire următorului amendament: Propun să se păstrese șcâla de poduri și șosele, atât în privirea cursurilor cât și în privirea personalului, ast-fel cum era sub ministerul lucrărilor publice. E. Costinescu, 1. Poenaru Bordea, P. Ghica, C. Climescu, G Esarho, G. Mi- sail. (Va urmaa) DIVERSE. La 20 lanuariu curent, locuitorul Ale- xandru Goiciu, din comuna Călieni, plasa BiliescI, districtul Putna , când venea de la câmp în carul cu fân, rupându-se lem- nul ce era asupra fânului, numitul a cădut jos îu gat, și după patru ore a încetat din viață. ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE FINANCE La 1 Martie viitor se va ține licitație la ministerul de finance pentru venderea unor obligațiuni rurale în sumă de lei 17,777„ 77 bani, cucupânele semestrelor viitâre, garanția fostului casier al dis- trictului, Fălciu anume V. I. Nicolau, pen- tru acoperirea sumelor datorate Statului. Doritori se vor presenta în localul mi- nisterului spre a depune ofertele lor penă la ora 1 % după amâdă. Persână asupra căriea se va face ad- judecarea, va depune îndată uă cauție de 700 lei in efecte ale Statului, iar în ter- men de 24 ore va vărsa la casa centrală a tesaurulul, valârea obligaților arătate mai sus care ’i se vor libera prin casa de de- puneri înpreună cu cauția de lei 700. La cas de a nu vărsa valârea obligații- lor vendute mai sus, cauția de lei 700, se reține în folosul Statului. No. 1,938 1877, Ianuarie 25. Direcția eoniptabilitățel generale Serviciul datoriei publice. La 1 (13) Martie viitor, tesaurul Român, urmâsă a remite la Paris lei 900,000, (în 45,000 piese de aur de câte 20 franci,) în primirea „societățel generale pentru favo- risarea și desvoltarea comerciulul și in- dustriei în Francia" strada Provinciei No. 54 și 56, însărcinată cu plata cuponului titlurile de rentă de 5 la sută pe semestrul Aprilie 1877. Doritorii a remite acâstă sumă la Paris, sunt invitați a se presenta la ministerul de finance în dioa de Febrariu, la ora 2 după amiadl, pentru a depune ofertele care se vor deschide la ora 2’/, fix. Casieria centrală va respunde suma de lei 900,000 și agiul ce va resultă la lici- tație în monetă de aur în rate de câte 150,000 lei, una sută cincizeci mii lei, în cursul fie-cărei săptămâni socotit din dioa efectuărei vărsământului la Paris, con- statat prin chitanța predată ministerului din partea casei de bancă arătată mal sus și urmând ast-fel până la achitarea îutree gel suml de lei 900,000 și a agiului s- va resultă la licitație pentru fie-care pieoy de 20 lei peste valârea el legală. No 35.776. 1876, Decembre 31. Admiaistrația generală a domenielor și pădurilor Statului. Fiind-că antreprenorii pădurelor notate în tabelul de mai jos nu ’șl au achitat încă arenda pe anul 1876, și în vedere că la li- citațiunea ce s’a anunciat prin Monitorul oficial No. 276, din anul trecut, că se va ține la 20 Decembre 1876, pentru vân- dârea lor pe comptul antreprenorilor, nu s’au presentat concurențil, administrație nea, pe basa stipulațiunelor contractelor, pune din noii în vândâre parchetele notate în tabel pe comptul antreprenorilor. Se publică dâră spre generală cunos- cință că la 18 Fevruariîi viitor, se va ține uă nouă licitațiune pentru vândârea ace- lor păduri pe comptul antreprenorilor după regulamentul de licitațiune și cu condiți- unele generale și speciale publicate prin Monitor ele notate în tabel în dreptul fie- căreia cu cari sunt vândute acele parchete. Licitațiunea se va ține în Bucuresci la administrația domenielor în localul său de pe calea Mogoșâei, cât și la prefecturele județelor respective unde suut situate pă- durele. Licitația va începe la ora unu p. m. Doritorii de a lua în întreprindere acele păduri se vor presenta la licitație la dina mal sus fixată cu garanții provisoril de valârea celor arătate prin colâna reopec- tlvă din tabel. No 2 343 1877 Ianuarie 27 (3-3). 730 40NIT0RUL OFICIAL AL ROM A Meii Ianuarie (11 Fșlți ie) 1269 TA B DE PĂDURILE STATULUI CE SE SCOT IN \E.v 3RE PE COMPTUL No. curent DUMIREA PĂDURILOR NUMIREA MOȘIELOR PE CARE SE AFLĂ PLASA s CQ întinderea aprocsimativă a fie-cărut parchet NUMIRILE parchetelor ce ce se vând In pogone. In fălci. pog. |stj. p. lalce.l prăjini 3 4 5 6 7 8 9 10 11 i Indețnl Covurlnifi. Glierăsca Gherâaca. Hornicea. No. 5 nou sau 15 rechin 7 1 ” ¹ 16 Județul Iași. Priseeanil Fi iWCLV ' :iu Braniști.?’ No. 5. 16 /» udeUi Nemțu. Gărcina . Idem Județul Roman. Zăvoiul-Sterpii. Județul Sucdvf Hărtdpele Județul Teleorman. Sihscea Județul Mehedinți. Cennganul • . Slașoma . Județul Gorjhl Mătulescil Județul Doljiil Opritura Sadovel Gărcina Idem. . Sterpu . Hărtdpele. Siliscea-Glavaciocu. Strehaia Slașoma lonesci Murgașiu P6tra Idem Moldova ,0 Șiretul. Teleorman Motru-ds-Jos Câmpu. . . Jiu, . Amaradi’ 1 2 1 No. 2,3 și 4 No. 3 și 4. No. 3- No. 2 3 4 și 5. No. 4 și 5. No. 2, 3. 4 și 4 No. 3, 4 și 5 No. 3, 4 și 5. jumătate din parchetul No. 1 șiîntregINo 2, 3, ⁴ î‘ ⁵ 9 38 14 39 27 849 706 1269 212 1018 18 .74 ”/₃ₛ 18 12 4 74 /J6 50 23 30 laiuiris (li Februarie) 1877 MONITORUL OFI ’UL AL ROM 1NTKJ L(H ANTREPRENORILOR PENTRU NEPLATA ARENDEI ANULUI 1876 GARANȚIA /ERMENELE PE CARE SE VINDE । NUMELE e trebue a se ARENDA PERIODUL și num erile antreprenorilor pe comptul depune provi- ACTUALA INRKPKINDERM jriontt6relre ls80 după --- --- regulamentul de licitațiune și cn condițiunele publicate in Moni- torul No. 177 din 1875, și cele speciale publicate în Monitorul No. 4 din 1876 Sandu Marinescu și ■ islir îeiio- i . ..--j Sandu Mărășescu Idenr, pe restul de noul ani, care espiră la 1 Octombre 1878, 2.075 --- 4,150 ---• 1873-1878 după regulamentul de licitațiune publicat în Monitorul No. 160, din 1873, cu condițiunele generale publicate în eel cu No, 255 din acelaș an și cele speciale din Monitorul No. 22 din 1S7|, j Ion loucscu . . . 2 275 --- 4,550 --- 1875 - 1880 Aces parchete se vinde pe restul de 4 ani al înterpnnderel care care espiră la 1 Octombre 1880, după regulamentul delicitațiune și cu condițiunile generale si speciale publicate în Monitorul No. 177 din 1875. 1.845 --- 3.690 --- 1874-1879 Idem, de 3 ani care espiră la 1 Octombre 1879, dupe regula Lambru Vasileseu mentul de licitațiune, publicat în Monitorul No. 82 din 1874, și 1 cu condițiuni|e generali și speciali, din Monitorul No. 279 din 1874. 0^ Poteca. 1750 3,500 1874 1879 Idem idem dupâ regulamentul de 'icitațiune, st cu condițiunile --- generali, publicate în Monitorul No. 82 din 1874 isle speciali niiblicate în Monitorul No. 137, acelaș an. 2 716 5 432 1876---1581 Idem, pe anii pân6 la 1 Octombrie 1881, dupe regulamentul de - --- licitațiune, și cu condițiunile generali, si speciali publicate în Mo- Gr. Mărdăloeseu nitorul No. 177 din anul 1875. * i m MONITORII OFICIAL/ KOMÂNlhi Ianuarie (1 * ruan Find că cumpărătorii bunurilor no- tate în tabloul publicat în Monitorul No. 10 din 15 Ianuarie 1877, vândute în vir- tutea legel din 6 Martifi 1875, penă în present n’ati achitat rata de 1 luliă 1876, (și uni! și pe cea de 1 lanuană 1876, ad- ministrațiunea, în temeiul art. 21 din le- gea de la 31 Martin 1868 și 90 diu re- gulamentul ei', luănd și avisul comitetului, publică revioderea acestor bunuri pe com- ptul D-lor, în dioa de 10 Apnliiî 1877, în centrul Iași, localul prefecturel județului, și invită pe D-nil amatori a se presenta pregătiți de garanții în regulă spre a pu- tea concura, cunoscând că condițiunile cu cari se vând aceste bunuri, sunt cele pre- vădutedeait. 49 lit. a, c d și e din regulamentul legei de la 31 Martiu 1868 No. 34 755. 1876 Decembre 22. —La 31 ale curentei luni Ianuarie 1877 ora 2 din di, urmând a se ține licitațiune atât în localul administrațiunei, casele Ște- fănescu, calea Mogoșâel, în Bucuresci, pen- tru tâte moșiile consemnate în tabelul de mal jos care se scot în rearendare pe res- tul periâdelor pe care sunt arendate, în comptul actualilor arendași pentru necom- plectare de garanții, precum și la prefec- turile respective numai pentru moșiile ce cad în cuprinsul fie căruia județ. Condițiunile și regulamentul cu care se rearendâsă expusele moșii sunt cele ale periodului 1871—1876, pentru moșiile notate în tabel la No. 5 și 8, publicate și prin Monitorul oficial, No. 171, din 1870, și cele ale periodului 1675—1880 pentru moșiile d-e la No. 1, 2,3,4,6,7, 9 și 10 in- serate în Monitârele No. 106, 123 și 167, din 1874. Administrația publică acâsta spre cu- noscința generală cu invitare ca persdnele ce vor dori a lua în rearendare citatele mo- șii, să biue voâscă a se presenta la concu- rență, în localurile mal sus arătate și la dioa defiptă, însoțiți fiind de garanțiile provisorii cerute de regulament, în valo- rile notate în dreptul fie căria moșii. No. 473. 1877, Ianuarie 11. Tablou de moșiile care se rearendesă pe restul periddelor pe care sunt arendate, pentru ne- eomplectare de garanții. Județul Dolfiu, 1. Albesci, pendinte de schitul Obedâ- nu, arendată cu lei 5,000, garanția provi- sorie lei 2,500. 2. Cârna saii Măceșul, pendinte de Ar- nota, arendată cu lei 60,000, garanția pro- visorie lei 30,000. 3. Sâca de Câmp, pendinte de schitul Obedenu, arendată cu lei 7,500, garanția provisorie lei 3,750 4. Gogoși-Gogoșița, pendinte de Mitro- polia, arendată cu lei 25,500, garanția provisorie 12,750. Imprimeria Statulu NB. Arendate cu condițiile periodului 1875—1880, pe termen de 3 ani până la 1879. Județul Muscel. 5. Fășia din Ciumești a schitului Tri valea, pendinte de Cozia, arendată cu lei 1,000, garanția provisorie lei 750. Aren- date cu condițiile periodului 1871 1876 pe termin de 2 ani până la 1878. Județul Mehedinți. 6. Pristâlele, pendinte de Cozia Hotă- rani, arendată cu lei 36,000, garanția pro- visorie lei 18,000. Arendată cu condițiile periodului 1875 -1880, pe termen de 3 ani până la 1879. 7. Hotărani-de-Sus, pendinte de Hotă- râm, arendată cu lei 10,000, garanția pro visorie lei 5,000. Arendat cu condițiile periodului 1875—1880, pe termen de 3 ani pânS la 1«79. 8. Piria hotarul jumătate, pendinte de Schitul-D’un-Lemn, arendată cu lei 2,000, garanția provisorie lei 1,500. Arendate eu condițiile periodului 1871 — 1876, pe ter- men de 2 ani pânâ la 1878. Județul Olt. 9. Drăgănesci cu trupurile Dragna, Cor- bul și Bărbosul, pendinte de Sărindarul, arendate cu lei 4,000, garanția provisorie lei 2,000. Arendate cu condițiile periodu- lui 1875—1880, pe termen de 3 ani până la 1879. Județul Romanați. 10. Fântânelile, pendinte de Glavacio- cu, arendată cu lei 8,000, garanția provi- sorie lei 4,000. Arendate cu condițiile pe- riodului 1875—1880, pe termen de 3 auî oânâ la 1879. - -La 23 Aprilie 1877, espirâdd terme- nile contractelor închiriere! bunurilor Sta- tului, notate în tabloul publicat în Moni- torul, No. 2, din 4 Ianuarie 1877, admi- nistrațiunea publică spre cunoscința ge- nerală că, pentru închirierea lor pe ter- menul de la 23 Aprilie 1877 și penă la 23 Aprilie 1880, se va ține licitație pen- tru bunurile din capitală și județul Ilfov, în localul administrațiunei domenielor, casa Ștefănescu, după podul Mogoșdei No. 87, în ^lihle de 3, 4 și 5 Februariu 1877, eră pentru cele-alte bunuri se va ține lici- tațiune în localul prefecturilor respectivei în filele de 10, 11 și 12 ale aceliașl luni Februarie, cu condițiunile mal jos înse- rate și regulamentul de ținerea licitațiu nelor publicat în Monitorul oficial No. 130 din 1875. Doritorii de a lua cu chirie aceste bu- nuri se vor presenta în arătatele rjile, în localurile ce se determina prin acest a- nunciu, insociți de garaoțiele cerute de regulament, echivalente cu a patra parte din chiria actuală, arătată în dreptul fie cărui bun. No. 34,727 ' 1876, Decembre 21. Fiind-că cumpărătorii bunurilor no- tate în tabloul publicat în Monitorul ofi- cial No. 3 din 5 Ianuarie vândute în te- meiul legel din 6 Martie 1875, n’aă achi- tat penă în present ratele de 1 lulifi 1876 (și unii chiar mal multe rate,) administra- țiunea în temeiul art. 21 din lege și 90 din regulament, luâud și avisul comitetu- lui, publică revinderee acestor bunuri pe comptul D lor, în dioa de 10 Martiiî 1877, la ora 12 din li în centrul Bucuresci. lo- calul săă calea Mogoșâi, si invită pe D-nil amatori a se presenta pregătiți de garanții în regulă, spre a putea concura, cunoscând că, condițiunile cu care se vend aceste bunuri sunt cele prevădnte de art. 49, lit. a, b. c, d și e, din regulamentul legel din 31 Martie 18681 No. 34,749 1876, Decembre 22. Se publică spre cunoscința generale că parchetele din pădura Lapoșul, de la ju dețul Bacău, se vor relicita în diua de 9 a viitdreî luni Fbruarie cu condițiunile speciale publicate în Monitorul oficial, No. 4, și cele generale din Monitorul No. 222 de ia 6 Octombre 1876, și clausa pre- văzută la aliniatul 3 al anunciulul din Mo- nitorii No. 4 relativ la espldtarea primu lui parchet. Licitația se va ține la prefectura jude- țului Putna, unde doritori se vor presenta cu garanțiile prevădute în condițiunile speciale. No. 2,283. 3 1877 Ianuarie 26. Afară 6» bunurile Statului publicate îu Monâorrl oficial No. 2 din 1877, al căror termen de închiriere espi ă la 23 Aprilie viitor, mai fiin 1 a se închiria pe acelaș termen de 3 ani și condițiunî două magasii din curtea hanului Șerban-Yodă de sub localul imprim riel Statului, cele d’ântăiiî ce vin în rând cu Lealul de es- pedițiune al Monitoru'ui oficial, ocupate actualmente una cu Lutde de cernâlă și alta cu cărbuni. Admiuistrațiui.ea publică spre cu jos- cința generală că în dilele de 3y 4 si 5 Februarie viitor, se va ține licitațiune și pentru închirierea a estor 2 magasi i, îm- preună cu cele alte bunuri publica'e pen- tru aceste dile. No 1512. 3 1877 Ianuarie 20. — Se publică sj re cunoscința generale că în ililele de 7, 8 și 9, a vii ârel luni Februarie, se va ți ies licitațiu ie la pre fectura județului Iași, și pentru vân^ârea spre esplâtare a parchetelor din pădurea Bungeui, județul Tutova, care din erâro 8 a omis din lista publicată în Monitorul oficial No. 13, din 19 a curentei luni. Condițiunile speciale sunt cele publi cale în Monitorul No. 258 din 1876, âră cele generale în Monitorul No. 222 ace laș an. No. 2 285. ’3 1877 Ianuarie 26 Director; N. T. OrAșanh No 23 Duminică, 1877 ’ 11 F*hrn»r1« SUPLIMENT LA MONITORUL OFICIAL PUBLICAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIURl JUDICIARE LIC1TAȚIUNI. Tribunalul Prahova secția I. La 14 Maifl 1877, ora 10 diminua, s’a decis a se vinde cu licitație la acest tri- bunal, averea imobilă a D-lul Dimache D. Borcescu, tutorele casei defunctului Toma Ștefănescu. de profesiun comerciant, do- miciliat în Ploescl, urmărită după cereu D-nel Paraschiva Șerbănescu, manageră, domiciliată tot în Ploescl, spre a sa des- păgubire de suma banilor, prevăzută în sentința acestui tribunal și secție , No. 319 din 1874, investită cu formula esecu- torie, care avere se compune din uă pe- reche case cu No. 36, cu locul lor, împrej- muite cu uluci de scânduri, din Ploes ■ s iburbia Sfințil-Voevodi, strada Bordeni, compuse aceste case din 3 odăi dintre cari 2 pardosite cu dușumea, âră cea-l-altă cu rm'nt, având pivniță sub ele, învelite cu șindrilă veche și construcția de zid în paântă. un coteț de scânduri alături cu pivnița și din acest coteț înainte un alt loc ce servă ca grădină, având plantați p dânsul puțini pruni uscațl, împrejmuițî gard ruinat, învecinat atât casele cu ul 1 - și grădina, la răsărit cu proprie- tatea lui Ghiță Oroitoru, la apus cu Joița Alexăndreasca, la mâdă-nâpte cu strada principală și la mâijă-ili cu Anghel Măce- laru; un loc de arătură ca la 3 pogâne mici, învecinat la răsărit cu ulița Zalha- nalel-Noî, la apus cu logofătu Tănase, la dă-nâpte cu Radu Țiganu și la mâdă-di cu Petre Urzicânu. Descrisele imobile, după atestarea gre- : nu s’a găsit afectate la nici uă împre- jurare. Se publică de acâsta și se somâsă toți aceia cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, pri- vilegiO, ipotecă sau orl-ce alt drept asupra acestorbunurl urmărite ca, înainteadileT de udecațiune, să se presinte la acest tri- bunal, spre a’șl arăta pretențiunile ce vor ■ avend, contrar, sub pedâpsă de a nu li mal ține în sâmă , conform alin 3 de sub art. 506 din pr. civilă. No. 3 283. 1877, Ianuarie 24 — La 26 Februarie 1877, ora 10 dirni- uâța, s’a decis a se vinde cu licitație la a- cest tribunal, averea imobilă a D-lul Ni- colae Dedu, urmărită după cererea D-lul Hagi Matache Slavascu, spre a sa despă- gubire de suma banilor, prevădută în ac- tul de ipotecă, omologat de acest tribunal și transcris la No. 46 din 1859, investit cu formula esecutorie, care avere se com- pune din uă casă sub No. 179, compusă din 3 camere, sală și prispă în faciă, din cari una cu tavanul tencuit, pe jos cu du- șumele, asemenea și sala, âră tavanul de la sală și cele-l-alte camere podină, pe jos cu pământ, construcția în paente, sub un acoperiș cu șindrilă, cu tot locul lor, îm- prejmuite și învecinate cu proprietățile D-lor Vasile Dogarii. Marin Precupeții, Dobre Dache și Ilie Zarafu, cu fațada și intrarea în strada losef B-așovânu. subur- bea Sf. Ștefan, acâstă urbe Ploescl. Descrisul imobil, afară de cașul de ipo- tecă, s’a mal găsit afectat și la următârea împrejurare: Nicolae DedulicI, lâna Vă- duva, pretenții destrale, opisul secției II din 1856, publicat în Monitorul oficial No. 16 din 1856. Se publică de acâsta și se somâsă toți aceia cari ar pretinde verl-un drept de proprietate , usufruct. servitute . chirie* privilegifi, ipotecă au orl-ce alt drept a- supra acestui btln urmărit, ca, înaintea di- lel de adjudecațiune, să se presinte la tri- bunal, spre a’șl arăta pretențiunile ce va fi având , contrar, sub pedâpsă de a nu li se mal ține în sâmă, conform alin III de sub art. 506, procedura civilă. No. 3,297. 1877, lanuarifi 24. — La 26 Februarie viitor, ora 10 di- minâța, s’a decis a se vinde cu licitație la acest tribunal, averea imobilă a D-lul Ni- colae Dedu , urmărită după cererea D-lul Hagi Matache Slavcescu, spre a sa despă- gubire de suma banilor prevăzută îu ac- tul de hipotecă, omologată de acest tribu- nal, și transcris la No. 46 din 1859 înves- : cu formula esecutorie , care avere se compunejdin uă casă sub No. 179. com- pusă de trei camere, sală și p-ispi în fața din care un tavan tencuit, pe jos cu duști- raele asemenea și sala âră tavanu de la sală și cele-alte camere pc dină pe jos cu pământ, construcție în paiente, sub un acoperiș cu șindrilă, cu tot locul lor, împrejmuite și învecinate cu proprietățile D-lor Vasile Dogarii, Marin precupețu, Dobre Dache, Ilie Zarafu. cu fațada și intrarea în stra- da losef Brașiovânu, suburbea Sf. Ștefan, a- câstă urbă Ploescl; descrisul imobil, afară de cașul de hipotecă, s’a mal găsit afec- tat și la următârea împrejurare: Nicolae DedulicI, lâna Văduva, pretenție destrală, opisul secția II, din 1856, publicat în Mo- nitorul oficial, No. 16 din 1856. Se publică de acâsta și se somâsă toți aceia cari ar pretinde vre un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, pri i- legitt, ipotecă sau orl-ce alt ept asupra acestui bunuri urmărite, ca, ÎnainteadileT de adindecare, să se presinte la ace st tri- bunal, spre a’șl arăta pretențiunile lor, con- trar sub pedeapsă de a nu li se mal ține în sâmă, conform al. III, de la art. 506 din procedura civilă. No. 3297. 1877 Ianuarie 24 Tribunalul de Vlașea. D. G'ieorghe P. Ecommu, din Giurgiu, de profesiune speculant, în basa actului de hipotecă, legalis4 de acest tribunal la No. 73 din 1874, îmestit cu formula ese- cutorie, a cerut punerea în vânijâre cu li- citație a unei case cu locul el din Giurgiu, colârea roșie, strada Tibacilor, No. 32, compusă din trei odăi, formată în paiantă cu cărămidă, învelite cu olane și împrej- muită cu uluci, averea D-nel Marița sin Tudor, socia D-lul Dincă Mierlescu din Giurgiu, care imobil să învecinesee de uă parte eu locul bisericel Sf Adormirea , dalta cu Constantin Iconomu și Sotir zi • daru, la fund eu locul bisericel Sf. Trăime, și cu lâna Marinâsca văduva și cu fața în numita stradă pentru despăgubirea sumei de lei noul 450, cu dobânda de câte 3 la sută pe fie-care lună socotit de la 15 Ia- nuarie 1875 și până ladesfacere osebit de orl-ce cheltuell, conform menționatului act. Tribunalul, prin diarul dresat sub No. 4,488, dispune din nou ca, vendârea imo- bilului de mal sus să se facă în pretoriul sâfi, în diua de 9 Aprilie viitor, ora 10 di- minâța, cu adăogire că asupra acestui imo- bil esistă următârea împrejurare popritâre. In registru No. 7 anul 1874, sub No. 3 August 16, Marița Tudor, socia lui Dincă Mierlescu este poprită a înstreina ca ele cu locul lor din Giurgiu, fiind ipotecat că tre Gheorghe P. Economu pentru suma de lei noul 450. Cu acâstă ocasie se somâsă toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprie- tate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu ipotecă sau orl-ce alt drept asupra imobi- lelor puse în vemjâ.e, ca, înaintea adjude- cațiunel, să se presinte la acest tribunal, /.J4 tONlTtWL OFICIAL Al KOMANtâl 80 lanimnel il hebruinei 18. . spre i șl areia pretențiunile lor, căci, con- trariu, nu li se vor mal ține în sâmă. No. 1,231. 1877, Ianuarie 91. ■). Gheorghe P. Economu din Giur- giu, de profesiune speculant, prin petiți- unea ce a dat acestui tribunal, registrată la No. 12,880 din 1876, a cerut punerea în vândâre cu licitație a jumState din ca- sele cu locul jumătate situate în Giurgiu, coldrea roșie, strada Pescarilor , No. 29, care se compun diu prăvălie , pivniță jos și trei camere , și sus patru camere eu ju- mătate sala atât jos cu curtea lor și sus cu coridor , cu geamlîc și retiradă, fiind for- mate de zid jos și în sus paântă cu cără- midă și învelite cu fier alb, averea D-lor lâna Anton Dogaru și Ghiță Anton Do- garii dorniciliațl în Giurgiu, cea d’înteiu de profesiune muncitâre și cel de al do- uilea militar, pentru despăgubirea sumei de lei noul 600 cu dobândă de lei noul 2 la sută pe fie-care lună de la 14 Octombre 1876, până la desfacere, plus cheltuieli de urmărire și timbru, conform actului de ipo- tecă legalisat de acest tribunal sub No. 78 din 1875, învesti' "u formula esecu- torie. Acest imobil să învecinesce d> uă parte cu proprietatea D-luI Hariton Racotă, de alta cu gineri le debitâret D-lu Nicolae Roide, se învecinesce prin sală și curte, în fund cu strada Barba-Lată și la față cu strada pescarilor. Tribunalul, prin diarul dresat sub No. 116, dispune ca vâmjârea imobilului mai sus, să se facă în pretoriul său, înijiuade 18 iunie viitor, ora 10 diminâța, cu adăo- gire că de către agentul judecătoresc s’a îndeplinit disposițiunile art. 497 și 505 din procedura cod. civil, și, după căutarea condicelor de transcripțiunl și înscripți- uni de către D. suplininte asistat de D. grefier, acest imobil s’a găsit o,ⁱpus la următârea Împrejurare. In registrul ,pe anul 1875 , la 78, că lâna Anton Dogaru și Ghiță Anton Do- garu s’afi împrumutat cu 600 lei noul de la D. Gheorgh-* P. Economu, pentru care au ipotecat jumătate casa cu locul el. Cu acâstă ocasiune se somâsă toți aceia cari ar pretinde vre un drept de proprie- tate, usufruct, servitute, chirie, privilegifi ipotecă safi orl-ce alt drept asupra imobi- lului pus în vănijâreca, înaintea adjudeca- țiunel, să se presinte la acest tribunal, spre ași arăta pretențiunele lor, că ci, contrariu nu li ce vor mal ține în sâmă 4o 1,556 1877, Ianuarie 21 wrp'il pui iăreilor tribunalulnl Ilfov Pentru <}ioa de 3 Februarie viitor, s’a fixa' D. jude de pace al ocolului V , a se vinii cu licitație pe piața tribunalelor, a- verea mobilă a unei mașini de cusut ghete a D-lui I inos Bade , pentru despăgubirea D-luI loniță Băle: . se publică dâră spre cunoscința tutulor amatorilor, cu adăogire că , dâca nu se va putea termina în acea di, se va cont’ⁿ”a cu vândârea și în dilele următâre. No. 1,271. 1877, Ianuarie 26. — Pentru dioa de trei Februarie 1877 , s’a fixat de judele de pace al ocolului II. a se vinde cu licitație pe piața tribunalelor averea mobilă a D-luî Ștefan Ainridi, pen- tru despăgubirea D-luI P. H. Radus , se publică dâră spre cunoscința tutulor ama- torilor], cu adăogire că dâca nu se va pu- tea termina în acea di , se va continua cu vândârea si în dilele următâre. No. 1,278. ’ 1877, Ianuarie 26. — Pentru dioa de 3 Februarie viitor, a a fixat de onor, tribunal de comercifi , a se vinde cu licitație pe piața Constantin- Vodă, averea mobilă a unei trăsuri (droș- că) a D-luI I. N. Mânu , pentru despăgu- birea D-lui M. I. Mihăescu, se publică dâră spre cunoscința tutulor amatorilor , cu adăogire că, dâcă nu se va putea ter- mina în acea di, se va cc"‘:aua cu vendâ- rea și în filele următâre No. 1,182. 1877, Ianuarie 25. CITAVILNI. Înalta curte de casație și justiție. D-lor principesa Elena Bibescu , socia D-lui Victor Henri duBois și sociulD-sâle Victor Henri du Bois, viconte de Courval, proprietarii moșiei Macovel, domiciliațl la Paris, strada de Grenele Saint Germain, No. 73, sunt citați, în conformitatea al. 7, de sub art. 75, proc. civilă, a se presenta înaintea secției I a acestei curți, în clioa 27 Aprilie viitor, pentru când s’a regulat a se cerceta oposiția făcută de D-lor con- tra decisiunel acestei curți, No. 331 , din 1876, pentru moșie , cunoscând că, la din contră, se va da hotărâre în lipsă. No. 652. 1877, Ianuarie 25. Tribunalul ilfov, secția II civilă D-nu Jacqnes Marcus, al cărui domici- lifi este necunoscut, se citâsă pentru dioa de 10 Februarie 1877 , să se presinte la acest tribunal, orele 10 diminâța, spre în- făcișare cu D-na Matilda Marcus , pentru divorț; căci, la cas contrarifi, se va resol va afacerea în lipsă, conform art. 148 din pr. civilă. No. 781. 1877, Ianuarie 26 Tribnnalu Ilfov, secția con dală. Din aprejurărl legale am nau-se contestațiiinea făcută de D. S. Heinlein cot' tabloului dis' ’uirl banilor ai' națl din vânrjârea averi debitorului său M. Văcărescânu, în care tablou sunt trecuțl ca .creditori și D-lor Protosinghel Gherase, lulius Kesler, A. Derlman, și alți. Și fiind că domiciliu D-luI M. Văcă- reștânu, Protosinghel Gherase lulius Kes- ler, A. Dertman este necunoscut, se citâsă prin acâsta una și singură citație ca, în 4iua de 3 Februariu 1877, la ora 10 ¹₂ di- minâță, să se presante în pretoriul acestui tribunal în persână sâu prin procurator în regulă, căci în cas contrariu se va re- solva acâstă afacere în absențele, conform art. 33 din procedura comercială. Se publică dâr acâsta spre generala cunoscință. No. 718. 1877, lanuariu 27. Tribunalul Ilfov, secția I corecțională. D. Stan Simion, sacagiu, cu liciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în ijioa de 10 Februarie viitor, orele ] 1 diminâța, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru călcare cu trăsura; având în vedere că , de nu va fi următor , se va judeca în lipsă. No. 4,063. 1877, Ianuarie 25 — D. Mihalache Sultănescu, cu domi- ciliul necunoscut, este chemat la acest tri- bunal , în dioa de 12 Februarie viitor, la 11 ore de dimineță , spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru călcare cu tră- sura; avend în vedere că , de nu va ti ur- mător, se va resolva procesul în lipsă. No. 4,066. 1877 Ianuarie 25 — D. lancu Tabăcescu , cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în ijioa de 21 Februarie 1877 la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae; avend în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în Irpsă. No. 4,069 1877, Ianuarie 25 — D-lor Petrache Habudenu și Auica Radu, cu domiciliurile necunoscute sunt chemați la acest tribunal , în dioa de 28 Febuarie 1877, orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca prevenițl în procesul pentru adulterii!; avend în vedere că. de nu va fi următori, se vor judeca în lipsă. No. 4,072. 1877, Ianuarie Tribunalul Ilfov, secția 11 corecțională. D. Petrache Tomescu, din suburbia Si- livestru , servitor la magasinul lui Aron Hasan, strada Lipscani, No. 74, este che- mat la acest tribunal, în <)ioa de 14 Fe- bruarie viitor orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca inculpat în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi ur- mător, se va judeca în lipsă. No. 505. 77, Ianuarie 5. 30 anuarie(ll Februarie) 1877 - D. Idn Ștefănescu, cu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acest tribunal, în ijioa de 12 Februarie viitor, la 11 ore de diminâță , spre a se cerceta ea incul- pată în procesul pentru escrocherie; având în vedere că, de nu va fi următor , se va judeca în lipsă. No. 716. 1877. Ianuarie 10. D. Nicolae Alexandru, servitor, cu domiciliul necunoscut, este chemat la a- cest tribunal, în di a de 26 Februare 1877. la 11 ore de diminâță. spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae; a- vend în vedere că, de nu va 6 următor, se va judeca în lipsă. No. 2,164. 1877, Ianuarie 25. - D. Costache Niea, cu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acest tribunal, în dioa de 26 Februarie 1877, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru furt de vite ; având în ve- dere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 2,182. 1877, Ianuarie 25. D. Milan Lamovicl. cu domiciliul cunoscut, este chemat la acest tribunal, în dioa de 26 Februarie viitor, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru abus de încredere ; a- vând învedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 2,252. 1877, Ianuarie 26. D. Nicolae Paraschiv și Ghiță Păun, pantofari și lucrători la Ștefan Profir pan- tofaru, acum cu domieiliurile necunos- cute, sunt chemați la acest tribunal, în (Jioa de 28 Februarie viitor, orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenițî în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu vor fi următori, se vor judeca în lipsă. No. 2,304. 1877. Ianuarie 26. mribunalnl Prahova, secția I. D-lor Grigorie, Petrache și Matache, fii și succesorii decedatului Nicolae Dedu, foști domiciliațl în Ploescl, actualmente cu domiciliul necunoscut; conform art. 509 din procedura civilă, vânând coprin- derea publicatiunei de mai jos, sub No. 3,297, se citâsă ca, în dioa de 26 Februa- rie viilor, să se presinte la acest tribunal, spre a asista la vândârea avere! defunctu- lui D-lor părinte; contrari^ se va procede conform legel. No. 3,299. 1877, Ianuarie 24 Tr nl de ( D. Nicoiae Păun, lost cu domiciliul in în comuna Osica-Mare, iar acum cu domi- ciliul necunoscut, se citâsă prin acâsta ^DNITORDL OFICIAL AL ROMĂNlEi ca. la 14 Februarie viitor, orele 10 de di- minâță, să vie la acest tribunal, ca recla- mant în procesul în care se inculpă D-tru Sincioree și alți, cunoscând că ne fiind ur- mător, se va judeca procesul în lipsă. No. 757. 1877, Ianuarie Tribunalul Muscel? D. lordache Ciobanu, fost cu domiciliul în comuna Mățău, âra acum necunoscut, se fcitâsă cala 4 Februariu viitor 1877, ora 10 diminâță, se vie la acest tribunal a se înfăcișa în procesul în care se i culpă pentru furt, cunoscând că ne, fiind urmă- tor, se va cerceta procesul în lipsă, con- form egel. No. 1,543. 1877, Ianuarie 26 Judele de pace al orașului Busâil D. Lazăr Bondoloc, cu domiciliul necu- noscut, este citat ca, în dioa 22 Februarie viiror, orele 10 de diminâță, să se presante la acâstă judecătorie, ca contravenient pen- tru insultă, cunoscând că, ne fiind urmă- tor, se va judeca în lipsă. No. 381. 1877, Ianuarie 22. Judele de pace al plasei Negoesci din județul Ilfov. D. Dumitrașcu Constantin, cu domici- liul necunoscut, este invitat a se presanta la acâstă judecătorie, în dioa de 12 Febru- arie, spre a se cerceta ca prevenit în pro- cesu pentru amenințare, cunoscând că, contrariu se va emite contră’i mandat de aducere, conform legol. No. 59. 18 77, Ianuarie 22. — D. Nae Marinescu, cu dom.ciliul necunoscut, este invitat a se presanta la acâstă judecătorie, în dioa de 12 Februa- rie viitor, spre a se cerceta ca reclamante în procesul pentru bătae, cunoscând că. ne fiind următor, jse va resolva procesul în lipsă. No. 65 1877 Ianuarie 22. Judele de pace al urbei Giugiu și plasa Marginea D. Stan Sișu, cu domiciliul necunoscut, e te învitat ca, în diua de 10 Februarie 1877, să se presinte în persână la acâstă judecătorie, spre a asista la deliberarea so- cotelilor casei decedatei Margiâh Antono- vici, ce se va face de cel lalțl membri de fa, milie, cunoscând că în cas de nevenire se va urma conform legel. No. 395 18⁷⁷ Ianuarie 26. D. Gh. Vasilescu cu domiciliul ne- cunoscut, se citâsă pentru diua de 19 Fe- bruarie 1877, ora 10 de diminâță, a se presenta la acâstă judecătorie, în procesul cu Gheorghe P. Iconomu, pentru bani: con- siderând că. în cas de nevenire se va res A va procesul în lipsă, conform legel. No. 233 1877, lanuari 20. Judele de pace al o aiul PitescI D. Gheorgne Vanghelie, fost în Pites< i, âră acum cu domiciliul necunoscut, este citat printr’acâsta ca, în diua de 28 Febru- arie 1877, ora 10 de diminâță, să se pre- sinte la acâstă judecătorie, ca martor în tr’un proces de contravențiune; cunoscând că la nevenire se va face cele legale, con- form legel. No. 472 1877, ianuarie. MANDATE DE ADUCERE. Judele de instrucțiune al tribunalului Vlașca. in numele legel și al M. S. Domnului, Noi Al. Mimi, delegat jude de instrucți- une al acestui tribunal, în virtutea facultățel ce ne dS legea de procedură criminală, man- dăm și ordonăm ca, Mirea Ion, vătaf de ți- gani, cu domiciliul necunoscut, să fie a- dus la cabinetul nostru, la 10 Februar.e 1877, spre a i se lua interogatoriul, asu pra inculpațiunilor de tâlhărie ce i se aduc. Cu esecutarea acestui mandat se însăr- cinâsă agentul puterel publice, care se va conforma cu art. 99 101, 110 și următâ- rele din disa procedură. Dat la 24 Ianuarie 1877. No. 360. Judele de instrucțiune al tribunalului Olt. In numele ’iegii și al M. S. Domnuli' Noi El. lonescu. jude-instructor al tri- bunalului Olt, în virtutea facultățel ce ne dă legea de procedură criminală, man- dăm și ordonăm că D, Gheorghe Nestor, Marin Burciu, NiculaeCrângușI și Oncea Glodeanu, din comuna Proră, să fie adus la cabinetul nostru la 2 Februarie, spre a i se lua deposit ca martori. Cu esecutarea acestui mandant se im.„. cinâsă agentul puterel publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 1 și următori din disa procedură. Dat astădl, la 25 lanuarv No. 214 ..aNDzuupE ARESTARE. ’archetul tribunalului Ilfo In numele legel și al M. S. Domnului, Noi primul procuror al tribunalului Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribu- nal, secția II. corecțională, cu Nn 738 din 7 Mai 1873, care condamnă pe Niță 36 .uOMTORUL OFICIAL AL ROMÂNIE. 30 ianuane U I Februarie» »i 197, Una cam galbenă, urechea stâncă ciu- pită și drâptă furcă. Una âpă în pâr nâgră, urechea stângă ciupită. Un cal în pâr murg șchiop de un picior. La comuna Măceșu-de-Jos idem. Una âpă în păr nâgră, câma la drâptă fără alte semne, un june în păr vânăt, fărî alte semne. La comuna Cătunele idem, uă cârlană în păr murgă, brâsă în frunte, neînsemnat. La comuna Cârna idem una vacă în păr murgă, cdrnele îmbelciugate, urecheadrâp- tă retesată și ciupită d’asupra. Una în păr galbenă, cu urechea stângă furcă și drâptă ciupită d’asupra. De la comuna Plosca, s’a furat uă vacă îu păr vânătă, cdrnele înainte, urechea drâptă despicată și retesată, un cal în păr murg, urechea drâptă ciupită dinainte, și cea stângă din napol, cdda ciumpavă, un semn la piciorul drept dinainte. La comuna Mlceșu-de-Sus, a cădut de pripas una mânsată în păr roșie, urechea drâptă furcă și ciupită de jos, una vacă în în păr vânătă, urechea stângă ciupită de desub, una râmătdre îu păr albă, neînsem- ' nată. La c muna Giurgița, s’a sprijinit de pripas un june, în păr vânăt, cdrnele țepu- re, urechea drâptă ciupită dinapoi și stân- ga retezată furcă, un mânsat în păr vânăt, cdrnele mici, urechea stângă ciupită di- napoi. La comuna Cornu, un cal în păr murg, urechea drâptă ciupită d’asupra și de jos, bres puțin în frunte și stricat de șea îu spinare. La comuna Nedea un turmac, îu păr ue- gru, cdrnele pe spate, vârful cddel puțin alb, brâs în frunte. La comuna Rastn, un cal în păr murg, cu pete albe pe spinare, cdda retesată. La comuna Goicea-Mare, un cal, în păr alb, cdma la dreptă. La comuna Cătunele, una âpă. în păr murgă, brâsă puțin în frunte, un june gal- ben, urechile ciupite de jos. un june vânăt, urechea drâptă scos țepușl dinainte. La comuna Cioroiașiă, una vacă în păr roșie, urechea drâptă ciupită din vârf și stânga dindărăt uă vițea în păr roșie. De la comuna Selișcea-Oruci, s’a furat una âpă în păr albă, urechea drâptă furcă, stânga ciupită dinapoi, cdma L ^râpta și puțin la stânga. Se publică pentru aflarea vitelor celor furate cât și peniru cunoscință posesorilor celor pripășite. No. 18,906. 1876, Decembre 14. 7⁹ rrofoetuni județului Tutova. Perdânduse recipisa casieriei generale . ijudeci-ukil Tutova, sub No. 1,105 cu lata 19 Iunie, anul espirat 1876, prin ca- re să constată primirea unul bon a socie- ațil creditului fonciar român sub No 041,090, pe suma de lei 500, având și 2” cupdne depus la acâstă prefectură de către D. Vasile Nastasiu, pe comptul ca- el de depuneri și consemnație ca garan- le pentru antreprisă confecționării a 28 tonici și 28 sucmane necesare elevilor icblel normale din urbea Bârlad. Prefectura, în consecuința adresei casei de depuneri și consemnație sub No. 1,247 si în conformitatea art. 40 din regula- neulul publicat prin Monitrul oficial No. 267 diu 1876, publică perierea citatei ecipise în termen de 30 dile, considerat le la eșirea prin Monitorul oficial a a- eestei publicații spre cunoscință persdnel ce uă va fi găsit spre a uă depune la pre- fectură, seu a face oposițiune în lăuntiul acestui termen dâca va avea vre un drept, mnoscând că, după espirarea termenului le 30 dile, reeipisă perdută, va fi consi- lerată fără valdre. No, 644. 1877, Ianuarie 24. Prefectura do Vlașca, in anul trecut 1876, consiliul de revi- sie al recrulațiel acestui județ, a admis soldați în absență pe tinerii aceștia și a- nume 1. Iordan Călin Christache, de prof - iune ambulant ursar, fiul lui Iordan Că- lin și al Ilenei Călin, foști cu domiciliul în comuna Ruși-luI-Asan, din plasa Mid- locn. 2. D.agomir Ilie loniță, ambulant ursar și căldârar, fiul lui Dragomir Ilie și al Mă- rie! Dragomir, foști domiciliațl în Rușl- ju \san. 3. Răducanu Ilie Niță, ambulant căldă- iar și ursar, fiul lui Răducanu ilie și al Bălașel Răducanu, foști cu domiciliul în Ruși-luI-Asan Cel d’ântâiu doui s’aii destinat a servi în regimentul No. 2 de infanterie, stațio- nat în orașul Galați, âră cel d’al treilea în escadronul de tren din Bucuresci. Sunt rugate tâte autoritățile civiie și uilitare din țeră să bine voâscă a lua cu- vemtele disposițiuni pentru dovedirea nu- miților, cari umblă în bloc cu o câtă de emancipați de meseria lor; după care să se trimiță corpurilor respective, spre a’șl ace serviciul. 242. 1877, Ianuarie 11. Prefectura de Doljitt. La comuna Afumați au cădut de pripas ă vacă îu pâr roșie, urechea drâptă ciu- pită de jos și cdrnele îmbelciugate. Decanul corpului dv.vivocau uni șia Lata și Sărata. D. primar al comunei Chioibăsesc! din județul Brăilă, pentru terenul locuitorilor de acolo. Inginer-hotarnic, I. 'Lefkide. Bucuresci, strada LucacI No. 2. No. 25. 1877, Ianuarie 26. PREȚUL PRODUCTELOR In dioa de 21 Ianuarie 1877, productek în Giurgiu a circulat cu prețurile ur- mătdre: Grâîi chila lei........ 78—55. Poiumbul lei...........41—32. 22 lanuariu. Grâu chila lei . . , 74—50 Porumbul lei...........40. ⁿ-zul lei..............30. 25 laruariu Grâu chila lei . ... 74- Porumbul lei . ... 46—42 Ordul lei.............. 30—24. 25 lanuariu. Grâu chila lei . > . 74—52. Porumbul lei . 46—40 Ordul lei ... . 37—21 30 Ianuarie (11 Februarie) 187'. nuNuuhll OFICIAL ala de bine combinată dupe cum se află naturalmenie in cresson. Prin acestii procediu nevâiâmâloruₛ efficacitatea este considerabilă urcată, și de 20 annii medicii din Paris recomandă Siropulu de Raifort jodalu de Grimault (i C'*, ca Înlocuitorii alu.Cleiului de ficații de morunii și superiorii siropului anii-scorbulicu. — Depositu in principalele Pharmaci De LEBA?, Piiarmacistu, Docipru iu șciinfe. Feru'.u faci tea integrantă a sângelui cându dânsulă dispare, axislă nerde- devine »»••'••• pofita de mâncare dispare, și sângele ișî perde coloarea sea naturală. Hapurile, prafulu, drageurile cu basâ de feru, Întrebuințate pentru a te înapoia, afl o mare incon^- niențâ de a conține feru'.u In stare nesolubilâ și prin urmare a da ferfl unui stomacbfl deja bolna\'. Phosphatulude fer solubilii de Leras nu are acăslA inconveniențâ ; este un liquidă de o coldre deschisă, limpide, fârâ gustu nici mirosi!, care afarâ din feru conține phosphcrulă, dementă regene- ratorii alu dsi u u produce effecte minunate । ersdnelorii slabe, chloroticl, avândfl lipsă de sâng urșnsește durer’le de stomachu dameloru și fe ru june. reguiarUea^â lucrarea me"'națiunel, " ca poala alba se dispar». - epositU in principalele pharmacit Onorată cu recompensele ceie mai mari la tdte esposițiunile universale, cbocalată MASSON se recomandă prin fabricarea sa căutată și finețea pisatului carî fac un pro- dus omogen, maî măduhos și mai mustos de cât pastele reputate cele maî fine. Depositul în Bucuresci la D-niî Capșa și frați Fialcovsky. VȚoșia numită I’erieți-Moldovenî, din districtul Ialomița, plasa Câmi - luî , care conține 500 pogdne arabile, 300 pogâne pădure nâgră și richițî, udai a de râul Ialomița, pe mijloc, cu pod pe vase și han, în drumu ■ Jilavelor și Rașiani, este de arendat de la Sf. Gheorghe viilor ; doritori se vor adresa la D-luî George D. Thănăsescu, strada Dionisie, "o. 64, ienge biserica Pitar-Moșu. (2-2